Exist concep ia gre it c scopul FMI este de a oferi asisten problemelor financiare ale exist

în rezolvarea

rilor cu greut i în a - i pl ti datoriile. De fapt, FMI

pentru a salvgarda b ncile! Este un exerci iu macroeconomic hazardat i datoriile, dar vor pl ti dobânzi ''sustinuta'' de marile banci i se vor opus

imoral. B ncile (private) împrumut statele (risipitoare sau nu) care, se tie înc de la Adam Smith, nu î i vor pl ti niciodat economiei reale refinan a la infinit. Economia speculativ unor profituri uria e cu orice risc, pân amanetind viitorul populati ei. Oligarhii

conduce la umflarea unui imens balon de s pun, la smulgerea când acest balon se sparge, provocând financiari, capitali tii corporati ti

recesiunea. In recesiune statul se imprumuta de la FMI pt a salva aceste banci, transna ionali, în complicitate cu statul managerial, sunt principalii responsabili pentru colapsul sistemului utopic pe care ei în i i l -au construit. Capitalismul neoliberal monopolist globalist creeaz condi ii favorabile economiei speculative, declan eaza crize economice inevitabile, duce la dezumanizarea fiin ei umane. Intelegerea acestor mecanisme trebuie s ne îndrume spre o schimbare a paradigmei iluzorii create de capitalismul corporatist, spre revenirea la om, la rela iile interumane, la o economie la scar uman . Punctul de plecare în ini ierea aceste schimb ri trebuie s îl constituie omul în integralitatea sa, nu omul redus la latura sa egoist , nu omul care - i vede doar propriile lui interese . Adev rul se refer utopie. Institu iile bancare mari lor privilegiat la banii publici. Cu toate acestea, exist o institu ie financiar care nu a e uat, nu se afl într o situa ie critic împrumuturi i s i nu se confrunt cu dificult i în g sirea persoanelor care fac le achite. Este vorba despreGrameen Bank, institu ia care a împrumuturi de sute de i din întreaga credite celor la un întreg, altminteri se transform în de i puternice conduse de noua clas

st pâni ai universului au e uat, iar acum exist doar în virtutea accesului

inventat practic sistemul de microfinan are, infiintata de laureatul Nobel Dr. Muhammad Yunus. B ncile Grameen ofer lume. B ncile ofer milioane de dolari oamenilor s raci din Banglade

împrumuturi oamenilor înst ri i; Grameen acord

s raci. B ncile cer garan ii; la Grameen, oamenii fac împrumuturi f r garan ie. B ncile cer complicate documente legale i echipe de avoca i; Grameen nu solicit astfel de documente i nici necesitatea vreunui avocat. B ncile acord împrumuturi mai ales b rba ilor; Grameen împrumut în special femeile. Exist îns o deosebire i mai propun at între Grameen i Citibank. B ncile too big to fail (prea mari ca s e ueze) se ocup îndeosebi cu ac iunea de creare a banilor i de investire a lor în specula ii financiare. Activit ile lor nu au practic leg tur cu economia real , cu economia axat pe produc ie, pe locurile de munc i cu producerea unei reale

bun st ri. Dimpotriv , activit ile lor speculative sunt de natur

s

falimenteze

economia real . Grameen Bank, pe de alt parte, este conectat la economia real . Când sunt împrumuta i 50 $ unei femei, aceasta cump r pui sau capre sau o ma in de cusut sau alte bunuri cu adev rat productive, care contribuie în mod precis la sporirea bun st rii reale a persoanei împrumutate i a na iunii. Mai exist , desigur, i o alt distinc ie. Grameen Bank este angajat în aceast afacere nu pentru a face profit. Realizeaz , de fapt, i profit, dar nu acesta este scopul principal. Realizarea de profit îi îng duie doar s îndeplineasc rolul, care const asupritoare, pentru a-i face s - i câ tige independen a sine.Grameen î i propune s care are un scop social Bank acord continue s - i i încrederea în în a-i salva pe oameni din s r cia

construiasc familii puternice, comunit i puternice, o crearea unui anumit cadru social. Grameen garan ie i f r documente legale

economie solid , centrat pe om. Cu alte cuvinte, este o afacere social , o afacere i faciliteaz împrumuturi mici f r

persoanelor nevoia e, fermierilor, me te ugarilor, întreprinz torilor etc., astfel încât ace tia s poat începe o mic afacere care s -i ajute s scape de s r cie. Împrumuturile sunt acordate unui grup de minim cinci persoane, fiecare procedând ca un fel de girant una pentru ceal alt ; pentru a nu atrage dezaprobarea din partea grupului sau a comunit ii, fiecare persoan este responsabilizat , pentru onorarea obliga iilor de returnare a banilor. Rata de restituire a creditelor s-a dovedit a fi mult mai mare (de la înfiin area b ncii, au fost returna i 99% din banii împrumuta i) decât în cazul împrumuturilor clasice. Grameen Bank a reu it s înl ture dependen a de c m tari i s ace tia. Dr. Yunus fost, anterior, pre edintele Departamentului de Economie la Chittagong University. Contactul cu satele dimprejurul universit tii l -a f cut s î i dea seama c toate procedeele complicate, toate imensele sisteme financiare i împrumuturile de la b nci str ine nu func ioneaz . Sau, mai cu seam , ele func ioneaz , dar numai pentru a spori s r cia oamenilor. A descoperit c obi nuit s ajuns s lucreze cu milioane si miliarde, aceasta a fost o adev rat în eleag c întreaga teorie economic poate rezolva dependen a de cam t într -un sat cu un capital de doar 27$. Pentru un om revela ie. Acesta a fost punctul de plecare pentru înfiin area B ncii Grameen. Dr. Yunus a ia în considerare doar tr s tur nu sau jum tate din ceea ce reprezint de fapt omul. Ea se întemeiaz pe ideea c oamenii sunt egoi ti. reflect i, într-adev r, a a sunt. Dar aceast omul în integralitatea sa. Oamenii sunt i altrui ti, fiindc , pun cap t exploat rii la care erau supu i oamenii s raci de c tre

altminteri, nicio ordine social ,

i nicio economie, nu ar fi posibil

sustenabil . Astfel c bunul economist a început s ceea ce este el. Citibank ne înglodeaz

pun

bazele unei economii i pe

ale unei institu ii bancare pornind de la omul întreg, s i nu doar de la o jum tate din pe to i în datorii; Grameen îi ajut împrumut tori s ajung la adevarata independen . Un sistem bancar întemeiat numai pe egoism va da na tere doar unei ordini sociale bazate pe egoism. Dar aceast ordine se dovedeste a fi dezordine, un echilibru tot mai fragil mentinut printr-un stat din ce in ce mai totalitar, pe masura ce concentrarea economica, financiara, e din ce in ce mai totala si genereaza probleme structurale tot mai mari. Mai mult, aceast dezordine îi privilegiaz pe de in torii de capital, care trebuie s fie tot mai pu ini, i îi plaseaz pe ace tia în conflict cu oamenii care posed d oar munca i care vor fi mereu fie sus inut financiar, la ideea majoritari. Dar Grameen une te capitalul cu munca astfel încât oamenii i familiile s devin productivi i independen i. Ordinea social trebuie s to i avem nevoie s mânc m. Dar ordinea sociala nu poate fi redus

de a consuma, altminteri vom sfâr i prin a ne mânca unii pe al ii. La drept vorbind, a face din sistemul bancar doar un instrument pentru satisfacerea l comiei echivaleaz cu a-l ruina pe cel lalt sau, cel pu in, a -i consuma resursele i a-i reduce via a. Nu exist absolut niciun motiv pentru care s trebuiasc s se întâmple acest fapt, distinc ia dintre Citibank i banca Grameen demonstreaz acest lucru. În fond, este vorba despre distinc ia dintre l comie i d ruire; dintre aface rea în eleas po i. Exper ii sunt acel soi de oameni care, din prea mult specializare, au pierdut din vedere întregul. Exper ii în economie au ruinat economia fiindc au în eles economia corelând -o doar la cifre i profit. Acest mod de a în elege economia a condus la instaurarea unei ordini sociale gre ite, care s -a dovedit nedreapt , o ordine, în fapt, fals de pia i efemer , sfâr ind prin a provoca tocmai i dezordinea social . O efectele contrare celor scontate, i anume, anularea pie ei libere, a economiei a,saracirea clasei mijlocii, recesiunea economie real este cea care porne te de la determin rile fire ti, de la realit ile ca mod de a- i însu i cât de mult po i i afacerea ca un mijloc de a d rui tot ceea ce

locale i comunitate, de la rela iile dintre oameni, rela ii care nu pot exista în mod real decât dac sunt bazate pe dreptate i pe grija de a - i trata aproapele în mod adecvat Nu banii salveaz , ci încrederea, solidaritatea la consolidarea unei ordini sociale stabile, încurajeaz scar i fraternitatea spune într-un interviu Muhammad Yunus.Acest mod de în elegere just conduce cooperarea între oameni, responsabilitatea, dezvoltarea comunit ilor. Un model viabil de economie la uman , este cel oferit de Muhammad Yunus, al c rui succes e ste dovedit în mod incontestabil.

Dupa 'A Tale of Two Banks' scris de John Medaille, pe site-ul The Distributist Review, Traducere deIrina Bazon http://distributistreview.com/mag/2010/11/un -model-de-distributism-grameen-bank http://www.goodbeecredit.ro/ - http://www.ziuaonline.ro/economic/cum-a-ajunsgheorghe-badea-bade-a-112-oi-si-260-de-capre.html http://responsiblemanagement.ro/2010/08/12/muhammad -yunus-provocareaafacerilor-sociale/ Via pagina 30311/fb - www.facebook.com/Green.Romania

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful