ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANTE BANCI BURSE DE VALORI

REFERAT INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA
ASPECTE GENERALE

COORDONATORI: Profesor universitar doctor
Asistent universitar Marius Cristian Neacsu

Silviu Negutu

AUTOR:
2007, seria C , grupa 1512

BUCURESTI 2007

….ADERAREA ROMANIEI LA UE V.CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI UE –ROMANIA IV... ……………………………… 2 .... 3 7 9 11 12 14 ……………………. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ADERARII VI...CUPRINS I. BIBLIOGRAFIE ……………….. EXTINDEREA CATRE EST A UNIUNII EUROPENE II... PRINCIPII SI PROCEDURI ……. ………. III.

de aici au plecat marii exploratori. De aici s-au lansat principalele curente. Razboaiele mondiale au slabit forta continentului. ” Mihai Eminescu I EXTINDEREA CATRE EST A UNIUNII EUROPENE In epoca moderna Europa a reprezentat centrul lumii.”Civilizatia adevarata a unui popor consista nu in adoptarea cu deridicata de legi. Ea consista in dezvoltarea naturala. nu au suferit distrugeri teritoriale si nici nu le-a fost afectata economia intr-o foarte mare masura. haine straine. facand posibila ascensiunea Statelor Unite ale Americii (care chiar daca s-au implicat in razboi. organica a propriilor puteri. aici s-a inventat parlamentarismul. Pentru urmatoarea perioada puterea lumii a fost 3 . etichete. a propriilor facultati ale sale. institutii.

Ea este cea care vegheaza stramtorile Bosfor si Dardanele. Integrarea fostelor tari socialiste insemnand luarea acestora din sfera de influenta a Rusiei. Europa ramanand pe un plan secund. care au fiecare cate o locomotiva: Uniunea Europeana cu Germania. Europa a inaugurat un nou model de dezvoltare bazat nu pe potentialul unei tari. Turcia este unul dintre statele pivot ale lumii. Pozitia geografica si geopolitica a tarilor invitate la negocieri este foarte importanta. Acest lucru este de o potriva periculos daca tinem cont de faptul ca Rusia detine un teritoriu important in Eurasia si ca o alianta a acesteia cu China sau Japonia este de natura sa ingrijoreze Europa. Bulgariei si a Turciei la Uniunea Europeana este de natura sa izoleze de tot Rusia. Iata de ce decizia de aderare la Uniunea Europeana a tarilor foste socialiste este foarte importanta. statele asiatice (China. Toate acestea se justifica prin prisma presiunii pe care o cunoaste Uniunea Europeana in competitia economica cu celelalte centre de putere. In aceste conditii ea nu va mai putea sa joace un rol important in aceasta zona. taindu-i accesul la Marea Baltica (portiunea ramasa acesteia este mult prea in nord. prin intreruperea accesului acesteia la Marea Neagra (Ucraina nefacand parte din CSI). A trecut de la un proces preponderent economic. Prin decizia de extindere a Uniunii Europene luata la Helsinki. Este motivul pentru care politicienii rusi nu agreaza Occidentul. 4 . Importanta lui strategica este foarte mare. SUA. Uniunea Europeana incercand in permanenta realizarea de contacte cu Rusia pentru a preintampina constituirea unei noi puteri. Astfel Lituania. Este bine de precizat faptul ca nici un stat nu mai poate face fata singur problemelor dezvoltarii contemporane. Masuri in acest sens s-au luat. Poate va reusi o temperare a acestuia prin oferirea alternativei unei economii prospere. Ori pierderea Republicilor Baltice din sfera ei de influenta o condamna la inchistare si la regres economic. Este si motivul pentru care Z. mult legata cu Occidentul. Aderarea Romaniei. Cine va detine suprematia economica este clar ca va conduce lumea. dar acest lucru ramane de vazut (cum se va impaca Europa cu fundamentalismul islamic). Uniunea obtine o importanta punte de legatura cu Asia si cu Orientul Mijlociu. ci pe cel al unei intregi regiuni geografice. asigurand echilibru si stabiliate in S-E Europei. este si motivul pentru care vorbim de regiuni economice. de crestere a puterii (daca judecam lucrurile pe termen lung). In conditiile in care. Prin Turcia. liberala si deschisa schimburilor. NAFTA cu SUA si Asia. Cursa economica este cea in care sunt implicate azi majoritatea statelor lumii. la unul preponderent geopolitic. chiar daca acestea inca nu sunt pregatite din punct de vedere economic. de origine islamica. dupa caderea comunismului Rusia si-a pierdut statutul de putere mondiala (si ii va fi tot mai greu sa-l recupereze. ea a fost o tara prospera. Se stie foarte bine ca atunci cand Rusia a avut capitala la Petrograd si iesire la Marea Baltica. SUA isi consolideaza puterea mondiala jucand un rol din ce in ce mai important in conducerea lumii. Aflarea Turciei in sfera de influenta a Uniunii Europene da posibilitatea acesteia de a exercita si o oarecare influenta in lumea islamica. Uniunea Europeana nu mai poate exista. unde ghetarii ingreuneaza navigatia in cea mai mare parte a timpului). era necesar ca Europa sa inceapa un proces de autodefinire si de autoafirmare. religii si rute comericale. Europa si Japonia fiind cele trei superputeri economice. Letonia si Estonia (ultima invitata deja din anul 1998) izoleaza Rusia.impartita intre SUA si URSS in asa numitul razboi rece. Brzezinski afirma ca fara Germania si Franta. Capacitatea acestei locomotive este cea care asigura puterea de inaintare a intregii regiuni. orientandu-si realizarea de aliante spre Asia.Pacific cu Japonia. Japonia) se dezvolta tot mai mult. dar si o incercare de supradimensionare a spatiului detinut. Exista trei astfel de regiuni. nostalgia dupa acesta fiind inca prezenta. Din pacate Rusia nu s-a impacat inca cu gandul ca nu mai este un imperiu. Este situat la o rascruce de civilizatii. datorita situatiei economice precare in care se afla si datorita pierderii anumitor republici importante). dictat de realitatile actuale.

Deci. sa aiba in sfera lui de influenta Malta. Uniunea Europeana s-a creat initial pe considerente economice dar ea nu a pierdut niciodata din vedere aspectul politic. O decizie in acest sens a fost luata la summitul de la Helsinki. devenind cea mai importanta baza navala si aeronavala britanica. influenta Uniunii Europene putand ajunge si aici. Uniunea mai asigura si "prezervarea pacii" intre cele doua state. asa cum am aratat. este faptul ca pendului economic al Uniunii nu a avut aceeasi frecventa de miscare cu cel politic. 5 . caracterul geopolitic a primat in fata celui economic (realizabil si el dar pe termen lung). Este de asemenea o tara ravnita de marile imperii (Egipt. Mackinder spunea ca Anglia va fi in Mid Ocean o Malta la o alta scara. Ungaria si Slovenia fiind invitate din 1998. aproape de Turcia). de bizantini si de arabi. Roman. din punct de vedere economic nu putem afirma acelasi lucru. Puterea ei va creste nu doar datorita numarului de populatie marit ci si ca urmare a teritoriilor inglobate (se cunoaste formula lui Ray Cline. Europa secolului al XXI. Slovacia a fost chemata si ea la negocieri. pentru ca in final sa devina colonie engleza. o comisie militara si un stat major (care sa ofere expertiza). nu doar de puterea economica. chiar si intre statele membre existau diferente (spre exemplu in prezent PIB-ul Poloniei il depaseste pe acel al Greciei). nu sa stea pasiva fara sa poata sa faca nimic (asa cum s-a intamplat atunci cand NATO a decis sa intervina in Kosovo). Persia. De aici se poate controla nu doar Africa ci si Asia Mica. Bulgaria sau Turcia). Cehia. Chiar atunci cand s-a infiintat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (in 1950). Poate acum problema controlului asupra Ciprului (dintre Grecia si Turcia) va fi rezolvata. decizia de extindere teritoriala a Uniunii Europene isi gaseste inca o justificare. de planificare si de vointa). Asia Mica si Africa de Nord. 28 de membrii. Ea poate constitui si un fel de refugiu (ceea ce inseamna "malta" in feniciana). de romani. adica va cuprinde toata Europa cu exceptia Norvegiei. Bizant. pentru cineva care doreste sa domine Marea Mediterana. In teoria zonei pivot. Din acesta afirmatie putem deduce cat de important este. Polonia. Decizia in ceea ce le priveste este justificabila tot din punct de vedere geopolitic (desi economiceste ele stau mai bine decat Romania. in afara de libera circulatie a carbunelui intre Franta si Germania. Macedonia. Populatia Uniunii va numara 500 milioane. Trei organisme urmeaza sa fie create pentru realizarea acestui deziderat: o comisie politica de securitate. si anume ca "puterea natiunilor creste si scade precum creste si scade populatia lor" .lea trebuie sa fie o Europa care sa nu sa mai sfasie. Daca avem in vedere afirmatia lui Simion Mehedinti. intre Europa. decizia este binevenita si in interesul viitorului Uniunii ca putere mondiala. Exista deja un decalaj considerabil intre statele foste comuniste (chemate la negociere in 1998) si tarile membre. militara. Uniunea Europeana neputand ignora acest fapt. care spune ca puterea perceputa este data si de populatie si teritoriu. Elvetiei si a statelor create din fosta Jugoslavie (mai putin Slovenia). Ea a fost stapanita pe rand de cartaginezi. Ceea ce face sa existe pareri contradictorii cu privire la aceasta aderare oarecum fortata. Importanta ei a fost recunoscuta deci inca din antichitate. Daca din punct de vedere politic. Cipru este si ea o tara cu o pozitie geografica strategica (in bazinul rasaritean al Marii Mediterane. cand s-a decis ca pana cel tarziu 2003 sa se creeze o forta europeana in scopuri umanitare si de mentinere a pacii. Malta poate conferi nu doar avantajul de a domina marea ci si acela de a avea influenta in continentul african. Datorita pozitiei geografice (intre Sicilia si tarmul Africii). iar Grecia este membra din 1981. sa fie o adevarata putere si sa aiba un rol puternic de jucat in ordinea lumii. Cu aceasta ultima aderare Uniunea Europeana va avea pana in 2025.Au fost chemate la negocieri de asemenea Malta si Cipru (ultima in 1998). Prin decizia de aderare a tarilor din Estul Europei la Uniunea Europeana. care sa fie competenta pe plan mondial. Asiria.Era de asteptat ca un stat aflat sub influenta greaca si turca (in partea de nord) sa fie chemat si el la negocieri avand in vedere ca si Turcia a fost invitata. ceea ce va reprezenta o crestere de 30 % . Arab si Englez).

Este clar ca in conditiile largirii actuale a Uniunii. Pericolul unei migratii din acest sens este cu atat mai 6 . Misiunea Europei va fi de doua ori mai grea pentru a ajuta aceste tari sa-si redreseze economia. In plus aceasta religie este prezenta in: tarile Magrebului (semnal ingrijorator deoarece Algeria a fost o tara in principal francofona. sa inlature decalajele. in cadrul unor institutii mai mult simbolice. dar alocarile se fac dispersat. Uniunea Europeana absorbind tari mai putin pregatite. Tarile foste socialiste pot fi folosite si ele in acest sens. Doar o Europa supranationala poate face fata evolutiei tehnologice care are loc la ora actuala in lume cu viteze foarte mari. Nivelul cheltuielilor facute pentru cercetare nu este mai mic. Viziunea aceasta este sintetizata in formula "Europa a la carte sau Europa cu geometrie variabila". nu poate rezista concurentei de peste ocean decat daca si-ar realiza proiectele in colaborare cu alte state membre. acestea fiind singurele care conteaza. iar pe de alta parte acest demers ar asigura noi locuri de munca. Comunitatea Europeana a evoluat intr-o directie supranationala. constituirea unui superstar european ar genera o lume mai periculoasa. Acest deziderat este insa iluzoriu deoarece istoria ne-a demonstrat ca. spre a fi realizate intr-un viitor apropiat. cu blocuri de putere aflate in competitie.era nevoie mai intai de timp. Iata ca Europa trebuie sa fie unita si pentru a face fata acestei presiuni (in conditiile in care populatia Europei inregistreaza spor negativ de crestere. pozitii defavorabile constituirii Europei ca putere mondiala care sa concureze America. Economiceste. Charles de Gaulle si Margaret Thatcher sunt unii dintre acestia. deoarece au pe de o parte forta de munca calificata si ieftina. Ei sustin faptul ca. Toate aceste deziderate s-au avut in vedere la Helsinki. o diplomatie comuna si o aparare comuna. Anumiti politicieni au adoptat. in Franta unde exista circa 5 milioane de islamisti (fiind a doua religie dupa cea crestina) si sa nu omitem faptul ca. Intrebarea este de ce ? Raspunsul este simplu: avantajele pe termen mediu si lung. Acest lucru nu poate decat sa duca la accentuarea decalajului dintre Europa si celelalte zone. de un ragaz care sa-i permita Uniunii sa asimileze noile tari membre. de mai multa vreme. cursa mondiala poate fi momentan pierduta de Europa in favoarea celorlalte regiuni Asia-Pacific si NAFTA. statele din Magreb fiind sub influenta Europei). Pentru a deveni putere mondiala Uniunea Europeana trebuie sa-si intareasca institutiile. in domeniul cercetarii nici o tara europeana ori cat de dezvoltata ar fi ea. Aceasta ar insemna ca statele componente si-ar putea alege politicile in functie de scopul lor imediat. Totusi la Helsinki s-a decis: sunt invitate la negocieri din 2000 inca sapte tari a caror economie este in decalaj nu doar fata de statele membre ci si fata de cele invitate in 1998: Polonia. Alt argument in favoarea summitului de la Helsinki poate fi faptul ca. s-au creat doua state islamice in Europa ca urmare a destramarii Jugoslaviei si a razboaielor etnice care au avut loc aici. sa faca anumite restructurari institutionale si sa-si rezolve problemele deja existente (cu anumite tari membre care nu mai tineau pasul cu liderii). risca sa-si diminueze viteza de inaintare. iar cea din lumea islamica este intr-o continua crestere). pe trei paliere de integrare: realizarea uniunii monetare. Uniunea Europeana trebuia sa-si supradimensioneze teritoriul datorita pozitiei geopolitice in care sa afla. sa aiba o moneda comuna (ceea ce s-a intamplat deja). integrarea politica si militara si elaborarea unei politici interne si de securitate sociala comune. Se pare ca Uniunea vrea sa fie si una si alta. Alt argument pentru extinderea europeana se refera la primirea la negocieri a unor state de religie musulmana sau a unor tari aflate din punct de vedere geografic la confluenta acestor civilizatii. In prezent fundamentalismul islamic castiga teren. Extinderea Uniunii Europene spre est aduce deci in prim plan disputa intre adancirea si largirea integrarii. Fostul ministru de externe al Frantei. Ungaria etc. Jean-François Poncet isi punea intrebarea legat de viitorul Europei: "spatiu economic sau putere mondiala". sa piarda timp si pozitii castigate cu greu. Cehia.

costul referitor la timpul pierdut la granita. atunci de ce sa nu speram ca Europa va deveni o putere mondiala ? Acelasi autor mai spune ca Japonia. Ma refer la extinderea pietii de desfacere. Slovenia va avea un alt cuvant de spus . in consum si in arme. Uniunea isi va putea valorifica anumite avantaje din aceasta integrare si pe termen scurt. Dupa cum observam multe dintre aceste conditii sunt posibil de realizat. In literatura de specialitate s-a discutat foarte mult asupra intrebarii: cui va apartine secolul urmator. Altii il considera al doilea secol american. care pot fi exploatate). va avea tehnologia necesara (posibil in conditiile in care statele vor coopera intre ele) si va avea forta militara rela si potentiala (deziderat realizabil pana in 2003). De aceea sunt temeiuri adanci pentru ca Europa sa devina o adevarata putere mondiala. consuma mai putin si se inarmeaza mai putin). Faptul ca s-a creat acesta uniune economica a dus in primul rand. Prin inglobarea noilor state ea va putea sa controleze Marea Neagra cu stramtorile Bosfor si Dardanele precum si Marea Baltica. Samuel Huntington este de parere ca "sceptrul de lider mondial" detinut de America va trece in mana Uniunii Europene daca: aceasta va realiza coeziunea politica intre tarile membre. in vreme ce Europa a realizat un echilibru intre aceste trei domenii (investeste mai putin. Oricum. maritime si continentale). O Uniune extinsa pana la Turcia. Este adevarat ca exista si analisti care opteaza pentru o influenta europeana in acest secol. SUA si Rusia s-au specializat in investitii. de acest lucru depinde ramanerea ei in cursa pentru castigarea supreatiei de putere mondiala pentru secolul al XXI. la importul de materii prime si la exportul de produse cu un grad inalt tehnologic. costul legat de obtinerea de vize. Cipru. Cat de repede va reusi Uniunea Europeana sa inlature decalajele economice dintre tarile membre si cat de repede va realiza reforma institutionala ramane de vazut. Doar evolutia geopolitica a lumii ne va putea raspunde.lea. Doar asa ea va putea face fata procesului de globalizare si va influenta in mod real viata economica internationala. la disparitia granitelor dintre tari. va avea resursele si bunastarea economica necesare (tarile din estul Europei detin importante bogatii naturale. va dispune de populatia necesara (fapt realizabil prin decizia luata la Helsinki).iminent. cu institutii proprii de aparare. Americii sau Europei ? Multi autori l-au considerat un secol al Pacificului (oceanul viitorului. costul legat de ingreunarea tranzactiilor comerciale etc). Malta. Totusi avantajul principal este acela pe termen lung si anume cel politic. 7 . SUA joaca un rol din ce in ce mai important in lume. datorita avansului tehnologic pe care il detine SUA intr-un domeniu de maxima importanta: sfera informatica. atunci este foarte probabil ca va fi european". Huntington conchide astfel: "daca secolul urmator nu va fi american. Paul Kennedy ne avertizeaza asupra pericolelor catastrofale care s-ar produce daca unificarea nu s-ar realiza. deci va detine principalele rute comerciale din zona. Decizia de extindere a Uniunii Europene este categoric una politica. Un alt argument pro extindere a Uniunii Europene este acela ca. Ori Kennedy ne avertizeaza tocmai asupra costurilor care ar fi fost imense daca aceasta comunitate nu ar fi existat (costul legat de tranzactiile de schimb dintro moneda in alta. locul unde se vor confrunta marile puteri. deoarece alte state importante: China si Japonia se intrevad ca vor deveni mari puteri. extinzandu-si zona de influenta (cum de fapt am precizat deja).

de asemenea.Diverse. inainte si dupa aderare (in toata perioada de tranzitie stabilita in timpul negocierilorceea ce semnifica exceptarea temporara de la aplicarea anumitor exigente ale legislatiei europene) si maniera in care Romania va participa la institutiile si la bugetul Uniunii. legislatie cunoscuta sub denumirea de “Aquis” comunitar). la care se adauga capitolul 31 . Fiecare etapa de negociere (de exemplu deschiderea. Negocierile de aderare au stabilit conditiile in care “Aquis-ul” comunitar este aplicat in Romania. 8 . In 1997 Consiliul a cazut de acord asupra procedurilor de negociere in cazul celei de-a cincea largiri a UE cu 12 tari. O tara candidata are dreptul de a redeschide in orice moment negocierile daca legislatia UE a fost modificata iar tara respectiva nu poate aplica legislatia pana la momentul aderarii sale si cere noi perioade de tranzitie sau. Conferintele Interguvernamentale de Aderare pentru fiecare tara candidata au reunit in sedinte ministrii sau adjunctii lor. Acestea sunt declarate inchise in momentul in care toate capitolele sunt inchise ("nimic nu este hotarat pana cand totul este hotarat"). fiecare acoperind un anumit domeniu. Romania trebuie sa indeplineasca criteriile de aderare stabilite la Copenhaga si sa se alinieze la legislatia si politicile Uniunii Europene. Negocierile cu tarile candidate au fost intiate tinandu-se cont de situatia prezenta din fiecare dintre ele. Comisia a propus pozitii de negociere comune pentru Uniunea Europeana privind fiecare capitol si aceste pozitii au fost adoptate in unanimitate de catre Consiliu. Deschiderea unui capitol de negociere este conditionata de nivelul de adoptare a Aquis-ului comunitar si de planurile de implemetare a Aquis-ului restant in perioada urmatoare. negociat in final. existenta unei "capacitati administrative" (institutii ce dispun de resurse umane si financiare adecvate) care sa poata implementa si supraveghea aplicarea legislatiei si de asemenea un angajament credibil si complet pentru transpunerea si implementarea aquis-ului ramas. Pana in acel moment capitolele de negociere sunt considerate a fi provizoriu inchise. aici fiind cuprinsa si Romania. adica reprezentantii permanenti pentru fiecare stat membru si negociatorii sefi pentru tarile candidate. daca situatia initiala a tarii candidate a suferit modificari si a fost ceruta o abordare diferita a unui anumit capitol. de complexitatea problemelor ce trebuiau rezolvate. Inchiderea unui capitol de negociere presupune un progres semnificativ in adoptarea aquis-ului. Ritmul negocierilor depindea de gradul de pregatire a fiecarei tari candidate si. inchiderea provizorie sau permanenta a unui capitol) este formalizata prin Conferinta de Aderare.II PRINCIPII SI PROCEDURI Pentru a deveni un nou stat membru al Uniunii Europene. care se refera la alte aspecte ale negocierilor. Uniunea Europeana poate cere redeschiderea unui capitol daca Statul candidat nu-si indeplineste angajamentele (de exemplu nu ajunge sa implementeze o lege inainte de termenul limita convenit) sau daca Uniunea vrea sa ceara noi perioade de tranzitie sau sa le renegocieze pe cele deja stabilite. Din motive obiective. legislatia Uniunii Europene este divizata in 30 de capitole de negociere.

ceea ce implica uneori un referendum. Dupa semnare Trataul de Aderare este trimis statelor membre si statelor candidate in vederea ratificarii.Rezultatele negocierilor sunt incluse in Tratatul de Aderare. 9.Uniune Economica si Monetara. Organizarea negocierilor si pregatirea pentru aderare in Romania In Romania. In 2002 (sub presedintiile spaniola si daneza) ultimele 13 capitole au fost deschise si sapte au fost provizoriu inchise: 11.Libera Circulatie a Serviciilor.Justitie si Afaceri Interne. sase capitole au fost provizoriu inchise: 1 . 14 Energie.Politica regionala si coordonarea elementelor structurale. situatia adoptarii legislatiei europene. 19 .Libera Circulatie a Marfurilor.Agricultura. El intra in vigoare si tara candidata devine stat membru de la data aderarii. 20 Cultura si Audio. In 2001 (in timpul presedintiilor suedeza si belgiana) opt capitole au fost deschise si trei au fost provizoriu inchise: 8 .Libera Circulatie a Persoanelor.Protectia Consumatorului si a Sanatatii si 5 .Politica in Domeniul Concurentei. 4 . Romania a incheiat negocierile in 14 decembrie 2004 cand Conferinta de aderare a ajuns la un acord general final asupra inchiderii tuturor celor 31 de capitole de negociere. 7 .Telecomunicatii si Informatica.Politica Sociala si Ocuparea Fortei de Munca. In 2003 (in timpul presedintiilor greaca si italiana). 29 . 13 . calendarul si conditiile adoptarii si aplicarii aquis-ului care nu a fost inca implementat. 18 Educatie si Formare Profesionala. 27 .Institutii. 10. Consiliul European de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999 a decis sa initieze negocierile cu Romania.Mediu Inconjurator. Consiliul European din 17 decembrie 2004 a anuntat cu satisfactie inchiderea negocierilor si a solicitat 9 . Comisia a recomandat statelor membre sa deschida negocierile cu Romania. a sindicatelor si patronatelor si a ONG-urilor.Pescuit.Relatii externe. 17 . Documentele de pozitie au fost apoi adoptate de care Guvernul Romaniei si prezentate Uniunii Europene.Impozite si 28. 21 . 12 .Intreprinderi Mici si Mijlocii. ultimele noua capitole au fost inchise : 3 . 23. 15 . In 2004 (sub presedintiile irlandeza si olandeza). Delegatia Nationala a elaborat documentele de pozitie in care Romania isi prezinta pozitia vizavi de fiecare capitol de negociere. Ministerul pentru Integrare Europeana si Delegatia Nationala pentru Negocierile de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana sunt responsabile de coordonarea negocierilor si pregatirea in vederea aderarii. Evolutia Negocierilor In 13 octombrie 1999.Politica Industriala. noua capitole au fost deschise si sase au fost provizoriu inchise: 16.Libera Circulatie a Capitalurilor.Politica externa si de securitate comuna.Uniune Vamala si 30 .Statistici. care trebuie sa-si dea acordul. In 2000 (in timpul presedintiilor franceza si portugheza). 2 .Dreptul Societatiilor Comerciale. 22 .Stiinta si Cercetare. El este prezentat Consiliului in vederea aprobarii si Parlamentului European.Politica in domeniul transporturilor. Documentele de pozitie au fost discutate la nivelul Comitetelor parlamentare.Control financiar. 26 . Pentru a facilita aceste consultari. Acestea au fost oficial deschise in 15 februarie 2000.visual.Dispozitii Financiare si Bugetare si 31 Altele. 24 . a fost creat un Consiliu Consultativ pentru Negocierile de Aderare la Uniunea Europeana. 6 . 25 .

Dupa aderare Romania va beneficia de perioade de tranzitie pentru cateva aspecte punctuale cuprinse in 8 capitole : 3 .finalizarea Tratatului de aderare cu Romania (si cu Bulgaria) care includea rezultatele negocierilor. document cu valoare politica. Tratatul de Aderare a fost semnat la Luxembourg in 25 aprilie 2005. Documentul se considera adoptat prin votul majoritatii fiecarei parti participante la reuniune.Politica in domeniul Transporturilor.Concurenta. Partea romana ester reprezentata de membrii Comisiei pentru Integrare Europeana a Parlamentului Romaniei.Agricultura. 1.Uniunea Europeana. parlamentar. 6 . 9 . pana in prezent. 14 Energie si 22 . Statutul de observator activ ii permite Romaniei sa detina o pozitie in institutiile Uniunii Europene si sa fie implicata in procesul decizional al Uniunii in aceeasi masura ca si statele membre chiar daca fara drept de vot. la doua niveluri: 1. s-au desfasurat opt reuniuni ale acestui organism. in calitate de stat in curs de aderare. Dupa semnarea Tratatului. Comitetul Parlamentar Mixt are caracter bilateral. III CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI U. data primului comitet parlamentar.Libera Circulatie a Capitalurilor. concentrandu-se asupra partilor sensibile. iar reuniunile sale se desfasoara de doua ori pe an.E.Indeplinirea angajamentelor de negociere este atent monitorizata de catre Comisia Europeana in colaborare cu Guvernul Romaniei. Partile implicate participa cu doisprezece membri reprezentand fiecare delegatie. Romania isi va continua pregatirile interne. Romania beneficiaza de statut de observator activ in Consiliul Uniunii Europene si in comitetele si grupurile de lucru de la Comisia Europeana. dialogul Romania . 2. 10 Impozitare.Uniunea Europeana se desfasoara prin intermediul Comitetului Parlamentar Mixt de Asociere Romania . Din 20 aprilie 1995. conducatorii delegatiilor asigurand in acelasi timp si co-presedintia Comitetului Parlamentar Mixt de Asociere. de la 10 . la Bucuresti. – ROMANIA Cadrul dialogului institutionalizat intre cele doua parti a fost stabilit prin Acordul European de Asociere. La nivel parlamentar.Libera Circulatie a Serviciilor 4 . respectiv Bruxelles. 7 . Atributiile Comisiei acopera un domeniu vast al procesului de integrare. dupa aprobarea Parlamentului European. conform angajamentelor asumate in timpul negocierilor. pe 13 aprilie. strans legate de cauza de salvgardare inclusa in pachetul de negociere. Acesta este inaintat in acelasi timp Guvernului Romaniei si institutiilor comunitare. Pana la aderare.Mediu Inconjurator. guvernamental. Concurenta si Afaceri interne. Reuniunile se inchid prin adoptarea si semnarea unui document final. cu titlu de recomandare. Un raportul complet de monitorizare al Comisiei Europene a fost prezentat la 16 mai 2006.

Transport. 2. Numarul acestora a crescut. de regula in luna octombrie. ajungandu-se in 1999 la 8 subcomitete de asociere: • • • • • • • • Subcomitetul 1 . Discutiile se desfasoara la nivel bilateral.institutie abilitata cu avizarea proiectelor de acte normative pentru realizarea unui sistem legislativ unitar . asista Consiliul de Asociere. · principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului-norma juridica avand valoare universala. Acesta din urma. droguri si spalarea banilor. Subcomitetul 6 . Comitetul de Asociere fiind format din reprezentanti ai Guvernului Romaniei.Comert. Reuniunile acestui organism se desfasoara anual.Agricultura si pescuit. 110 din Acordul European de Asociere. Discutiile privesc analiza individuala a indeplinirii prevederilor Acordului European si a progreselor inregistrate in procesul de pre-aderare. La nivel guvernamental. IV ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA Principii: · principiul statului de drept si al respectarii legii. Subcomitetul 5 .Vama. protectia mediului.Probleme economice si monetare si circulatia capitalului. pe de alta parte. industrie si produse CECO. pana la dezbaterea strategiei si prioritatilor in domeniul integrarii europene. ocuparea fortei de munca si politica sociala.Inovatie. Pentru a asigura uniformitatea adoptarii legislatiei romanesti armonizate cu legislatia comunitara. Subcomitetul 4 . energie (inclusiv retele trans-europene). pe de o parte. in cadrul Consiliului Legislativ . In realizarea acestor functii Comisia pentru Integrare Europeana a Parlamentului colaboreaza cu comisiile de politica externa ale Camerei Deputatilor si Senatului.a fost creat un departament specializat avand atributii in acest sens. conform art. Subcomitetul 7 . Subcomitetul 2 .problemele de armonizare a legislatiei romanesti cu legislatia comunitara. care au o procedura de desfasurare asemanatoare Comitetului de Asociere. si reprezentanti ai Consiliului Comunitatilor Europene si membri ai Comisiei Europene.Piata interna. alternativ la Bucuresti si la Bruxelles. Subcomitetul 8 . cu stabilirea unui sistem legislativ uniform si asigurarea protectiei drepturilor derivand din reglementarile comunitare. Subcomitetele de asociere. 11 . De asemenea este analizata activitatea subcomitetelor pentru integrare europeana pe domenii. Subcomitetul 3 .Dezvoltare regionala. analizeaza punctual sectoarele care fac obiectul integrarii europene. colaborarea dintre Romania si Uniunea Europeana se desfasoara in cadrul Consiliului de Asociere (dialog la nivel politic) si al Comitetului de Asociere (dialog la nivel tehnic).

Ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele membre si candidate in domeniul Justitie si Afaceri Interne. economice si culturale cu statele membre ale Uniunii Europene si cu tarile candidate. · relansarea dialogului social. statul de drept. · eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata.Alinierea la principiile. · armonizarea legislativa (preluarea si implementarea <<acquis communautaire>>). · consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice. respectul fata de minoritati si protectia acestora. subsidiaritatii. la nivel central si local. drepturile omului. Obiective: · stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia. stimularea consolidarii si dezvoltarii in continuare a societatii civile. · capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al UE. a criteriilor de convergenta necesare pentru participarea subsecventa la Uniunea Economica si Monetara. cultural. · aplicarea unei politici monetare ferme. neinflationiste si a unei politici fiscale capabile sa corecteze deficitul bugetar si sa impulsioneze activitatea economica. . cu precadere pentru categoriile vulnerabile. . · indeplinirea. Prioritati: . · consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in termeni de stabilitate si securitate. 12 . · atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor economice. · accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile in domeniul transformarilor economico-sociale. graduala. economice si monetare. inclusiv aderarea la telurile uniunii politice. orientata in principal spre export. · crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii cetatenilor ei. eficientei si coerentei actului administrativ. precum si capacitatea de-a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii. normele si actiunile Politicii Externe si de Securitate Comune . reducerii birocratiei. in vederea cresterii supletei.Ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne a Uniunii si la politicile comune ale UE : · atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila. cresterea solidaritatii si a coeziunii economico-sociale. · existenta unei economii de piata functionale. · dezvoltarea regionala si locala.O reforma structurala si functionala a administratiei publice. · intarirea cooperarii politice. eliminarii disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si sporirii gradului de compatibilitate cu administratiile din tarile comunitare.· · · principiul principiul principiul pluralismului statului-social.

· cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor adera la UE. · cresterea competitivitatii pe piata interna. La aceste avantaje directe se adauga. · accesul sporit la pietele de capital si investitii europene.V. · scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca urmare a neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune. in conditiile cresterii numarului de state membre ale UE. de la mecanismele de PESC. ceea ce va conduce la motivarea si stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin dezvoltarea de noi produse si servicii. · cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare comerciala si a obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte. ca un corolar. introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie. · cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori statali. atat pe plan politic. · izolarea economica a Romaniei. datorita in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare. · oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare. in conditiile in care UE detine in prezent circa 60 % din comertul exterior romanesc. avand in vedere ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta. si costul in termeni de "lost opportunities" pe care l-ar genera ne-aderarea Romaniei la Uniunea Europeana: · izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor. · o predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic. un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de munca. · intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC. · perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru cetatenii romani. implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru impunerea autonoma pe scena politica si economica. · dezvoltarea comertului. · oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea configurare a Europei. la noile echipamente si sisteme informationale. · restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata comunitara. · diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la "acquis"-ul comunitar. la <<know-how>>-ul managerial si tehnicile organizationale din tarile dezvoltate. AVANTAJE SI DEZAVANTAJELE ADERARII LA UE · un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila. · dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari candidate. 13 . cat si economic. · dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea "cetateniei europene". · prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si cu o portanta deosebita.

Bucuresti:Meteor Press.BIBLIOGRAFIE 1) Negut Silviu (2005) Introducere in geopolitica. 14 .

4) Zamfir. Polirom.eu 4) http://ro. A. Samuel. Dan. Grigorescu. Feţele schimbării.. Paul. Bădescu. 5) Bădescu.... Dungaciu. Starea societăţii româneşti după 10 ani de tranziţie. şi Stănculescu. Ordinea politică a societăţilor în schimbare.org 15 .Pană. Zamfir. D.. (2000).ro 3) http://europa. M. Bucureşti: Ed.2) Berevoescu. Ilie. Sociologia şi geopolitica frontierei. Bucureşti: Ed. (1999). M. Bucureşti: Ed.geopolitica. Lăzăroiu. Iaşi: Ed.ro 2) www.. (1968/1999). C. N.wikipedia. 3) Huntington. Expert. I. Românii şi provocările tranziţiei. Nemira. Pop. WEBGRAFIE 1) www. Chiribucă.. Comşa. (coord). E. M.euractiv. L.. (1995). I. Floarea Albastră.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful