INVATAMINTULUI MrNlsrERUt Acod. M.

NICOIESCU

N. D!f'ICULEANU

A EDITIAPATRA

':";

py

qUF.

I I
t

A PREFATA EDITIA IREIA LA

\.

Ed,ilia a treia a. aol'urnutrui I atr ruanwalulwi de analizd. maternaticd Am linwt totwpi nu, prezintd. ntodificd.ri structwralefald. d,eed,ilia preced'entd.. datorite autorilor, ctt;i sd i.ndreptdrnpe ci.t posibil ati,t eroril'e gi scd'fd'ril'e erorile d,etipar. Am profitat de acest prilei ca sd. simpliJicd'm prezentarea unor capitole, precwm si unele demonstralii. In, acel,api timp arn cd.utat sd' aplicd.m gi nra.i comsecaent mai ad;i,ncit conceptwl general, d,efunclie introdot's chiar la inceputul, rnanualului la stud'iwl aplicaliilov I'ui' R saw R2 i'n Rz sau R3, aga-numitelor funclii uectoriale. priai.te ca spalii aectorial,e,ad,icd.La stwd,iwl, c6t'2, ;i in cazwl'apl,icaliilor nuvne' cd Era natural, ca sd.d'd.m i'n acest ;i rice, o interpreture fizicd. d'eriaatei i,ntii ;i deriuatei a doua. In acest rnod,, studentwl,este mai bine pregd.tit sd abordezestud,iile ulterioare de geometrie satt, de mecanicd.. Este probabil, cd. i,n aceastd.ed'i[ie se aor strec%rclalte erori. Vorn fi colegil'orca.rene aor sernnala I'ipswril,ede orice fel', aiutind'u'ne recunoscd.tori astfel sd ne i.mbund.td.limcontinuw Prezentarea manwalwlwi.
AUTORII

PREFATA EDITIA DOUA LA A

Interaal,ul, de tirnp foarte scurt la care aceastd ed,,itie u,rmeazdprirnei edili'i nu ne-a i'ngd'duit sd reflectdm prea rnotlt asupra twtwror i.mbunritdtirilor ce s-ar fi pwtut aduce tn redactarea;i prezentareamaterialului din acestaolum ;i nici nu ne-a perm'is sd culegetnobseraaliile fdczile de cititori. Cw toate Aceste&, Procedatla unele modificdri pe care le-am crezut absoam pentrw mai buna Lnlelegere Jenomenelor a l,wt necesare tnatenzat,ice l>rezentate. se Astfel, stwdiul girwrilor conaergente prez,intdmai sistetnaticdacd estepres,irurilor c&re conl)erg cd,tre cedatde stwdiwl, zero. Am'introdws 6n noua editie acest stwdiu prel,irninar. De asemenea,stud'iul fwncliitror 'integrabile Riemann a fost completat Prezentareaacestwicriteriu Gyeun cu teoremade ecltiaalenlda lui Lebesgue. interes gtiinliJic deosebit: pe de o farte, cititorwl, capdtd o infornralie precisd asupra structwrii fwncliilor 'integrabi!,eRiemqnn; pe de al,td parte, cyiteriul lwi Lebesgue delim'iteazd.exact dameniul de ,integrare cu rnetoda Riemann. '1900, a oblinut teorema sa d,e In fapt, dupd ce Lebesgue,tn jurul anulwi 'integrabil,itdlii i,n senswl,lui Riernann, a trebu,it sd se gtncaracterizare a d.eascd. un alt lrocedew pentru a extinde integrala Rietnann; gi astfel a la ajuns la integrala care-i poartd. numnle. Din lunct de aedere metodologic, criteriul lui Lebesguepermite sd. se dea dernonstralii rnwlt mai simple tuturor proprietdli.lor priaind funcliile integrabile Riernann ;i calculul cu acestefunclii. Aceste demonstratii figureazd tn edilia de fald.. In afard. de aceste rnodificdri mai 'imPortante, s-aw mai ad,us, de-a l,ungul,i,ntregul,ui curs, wnele mici, indrefitdri gi modificdri l>e care nu le ynai enumerd.rnaici. Toate tnd,reptd.r'ile,addugirile ;i cltiar swprirndlilrc fdcute cu scopwl amel,iord.rii ailt a formei cAt pi a conlinuiulwi nw modificd linia generald

d)

PREFATA

v

ne De a. ma.nual,wlwi. a.cee6r men!'inemrugd.minteacdtre colegii no;tri de specia' scd'pate9i de cd.tre toli cititorii d,e a ne sencnala erorile eaentwal'e I,itate ;i de a ne trimite toate obseraaliile swsceptib'il,e a contribwi I'a o ;i mai bund' brezetttare a acestwi tnanual,'
Decembrie, 1962

AUTORII

LA PREFATA EDITIA'/NTII
fi

f,i

expea cartea de fa[d. reprezintd, i.tt cea mai rnare tnd.swrd. sa, fructwl' sd.i.,precu'm ;'i al, unor repetate dezbateri, in rien!.ei didactice e autorilor prezengedi'nlelede colectitt ale catedre'i, aswpra celor rtr'ai bune rnijloace de tor"'o noliunil'ot d,e bazd'ale anal'izei pentrw Intieaga teorie a integralei, ca gi teoria curbelor rectificabil,e, exemfle, poartd. pecetea, a;a' culn sint redactate a nu. rla d,eci,tacested.owd, aici, a discr,tliilor fructuoase purtate i.n colectiail, amintit mai sus. pl'ecare wn In consecinld., manualatl de fa{d., cere ere ca pwnct de de in manual, mai nechi al, unuis. d,intre autorir, se deosebegte mod'sensibdl' acesta. i,n Ex'istd',in llimul ri,nd, o deosebire ordonarearnat.eriei,care a' u,rma'|, in rnanwalul, de fa!d', t'n mod strict, Progratna analiticd" Aceastd.frogramd' este d'iJeritd'de programa d'in 7949, ca gi de cea manual esternai cufrintnsug'iaI actual,wlui d.in 7953.Ca urmare, conl,inwtul zd.tor clectt al aechiulwi manual' prece' a In anii, regimulwi, d,ernocrat-popttlar aawt loc o i'nflorire fd.rd' d,in ce i,n ce rna'i I'argi d.ent a cercetdrii matematice, ca.le & cuprins sectoave puternicd' de ana' ale aceste,ictisciptine. In Particul&r, s-6t creat o gcoald. co'nti.zd.fwnc{ionald. gi topologie, fr'in efortwrile reunite ale catedreloTca're Facwl'tdlii de rnaternaticd. Jizicd' a Uni' ;i stituie ,itAri secyia ie aiatizd. a uersitd.lii d"in Bwcure;ti'
,lMiron ticE. vol. II, Nicolescu: 1953. lo calcul diferenfial 9i integtal, 1949;2" Anallzd matema-

ile

f i

PREFATA

In dezaol,tarea acestei g'coli, crtrsotl de o.na.lizd, (calcwtwl matemq.ticd d,iferen,tial, integral,) a jucat ;i ua treb+r,isd continue sd,joace un rol de gi bazd. Iatd d,e ce am consideratneces&rsd. dfun o orientare corespunzdtoare acestoti curs, tintnd, - binetnleles - sez,],il,a tradilia creatd,gi ueri,ficatd de frr.n experienla de ati,lia ani d.e la catedva de calcul d,iferenlial ;i integrat. Arn linwt, d,e asem,enea, se&nla de locul, d,in ce in ce rnai irnportant, pe care algebra abstractd. joacd in cercetarea i'l' mateuoaticd actuald,.Metodele algeltrei aw pd.trwns astd.zi tn aproape toate cel,el,qlte d.iscipline tnatentatice. Din acest naotia, dernnrcarea precisd i.ntve cliuerselesectoareal,e actiuitd.lii matenoatice d,euine operalie din ce i,n ce mai grea. o astfet d.edernarcare, o d'acdesteprea net subliniatd.,este chiar ddu,ndtoare id,eii d.ewnitate pe care cercetdtorwl incepdtor trebwie sd. o cap:sted,in studiul d.iversel,or d.isciptine waterm,atice. Toli factorii enwnerali w'tai stts gi,-awad,us contribwlia l,or i,n tnfdtisarea actuald.a curswlwi. O consecinld, acestuifapt o constitwie,d,eeiema plu, lwnerea i.n acord a terncinologiei. wtilizate i,n curs cu terrninologi,a in uz 6n cercetarea actuald, frecwrn 9i ottilizareafrecaentd a limbajwlwi aectayisl, care are dwblu aaantuj : d,e a si,w'tplifi,ca prezentarea ;i d,e a i.nl,esni drumttl st're analiza fwnclional,d. Volwnwl acestui curs poate apd.reaprea mare fald d.enumd.rul d,e ore prin progratna actwald. atribuit analizei rnatenoatice Am fi putwt foarte bine sd.prezentfunacestcurs ca o reprod,ucere fid.etd a lec!.iilor orale, l,ucru ca.re &r fi noicgorat (nu prea mwlt, totu;i) volumul acestu'icurs. Considerd.rn insd cd clacd.aceastd. rnetodd. foate susline cu se argwrnente valabile, pentru un cwrs d.e speci,aliz&re, dev'inede-a d,reptwl, ea ddundtoare,i,n cazwl, wnwi cwrs fundarnental. Dacd profesorwl, d.i.nlipsd. d,e timp sau pentru n+otiae ordin pedagogic, d.e gdsegte cale sd prezimle,i,ntr-o cw leclie aorbitd, nwrnai li,niile general,eale wnui ralionament, stud.entul, trebwie sd poatd gd.si tn ynamualralionarnentu,l, expus in toate d,etaliil,e. Mai rnalt d,ecitatit, otn adeudrat manual, consacyatotnei rnaterii fwnd,amental,e trebuie sd poatd,serui stwd,entwlwi;i d,upd. trecered. exa?nenel,or respecti,ne, o carte cct de referinld,, analogd unwi ,,diclionar politehnic" pentrw wn inginer. Intrucit aceastd.carte este d,estinatd.stwdenlil,or,awtoyii si,nt i,nteresa,t'i i,mcea mai mq.rerndsurd,sd cunoascd, rezu,ltatele exparienleifd.cwtecu yn&mualwl, de fald. la cel,el,al,te institulii d,e i.nud.ld.ntintsvtperior; ei aor Prirni cu recuna;tinld toate obseraaliilecare aor cantribwi la i.wbwnd.td.lirea euentnal,elor edilii urmd.toare.
AUTORII

Copitolul l

MULTTMT FUNCTII $r

$ L A p o r t e n e n l d , i n c l u z i u n e ,p o r l i l e u n e i m u l l i m i punct de uedere.naiz-inexpunerea noliurrilor Vom adopta aga-numituT din teoria muilimilbr, adic6 vom da noliunilor fundamentale-, mulfirne, relafie, proprieiate, corespondenfl etc., inlelesul pe care-l au in limbajul obignuit.

t-

1. Exemple e mullimi d Denumirile mulfime, gr5madS, ansamblu, colectie slnt sinonime" Iatb citeva exemple de mullirni concrete: 1) Mu1limea oamenilor de Pe glob. 2) Mullimea litereior alfabetului latin.

2 . E l e m e n t e lu n e i m u l f m i e ale Obiectele din care este alcdtuiti o mu1lime se numesc el,emenle mulfimii. Elementele unei mullimi pot fi obiecte de orice naturd, fie obiecte concrete, fie obiecte ale gindirii. Pentru studiu, problema esenliaii este posibilitatea de a distinge intre ele aceste obiecte.
\:J,

* Vom presupune cunoscute numerele intregi, penttu exemplificarea acest capitol. Teoria mulfimilor nu necesitd insb cunoagterea conceptului dimpotrivb, construitea sumereior necesitS cunoagterea teoriei mullimilor.

din noliunilot de numir, ci,

MULTIMI $I zuNCTII

din : 1a un 1oc o mulfime' O carte (clfuile) acestei mu1tii.*Bi"*""te1e prln Ln conlinut, fie prin format' t1e (aJe bate in ralionamente prin litere. ' grafice sau prin combrnalu ce luri eleri1" s3-"ot"az[ cu'iitere mari' iar ;e spune de cele mai multe ori "mulA"

a"",1-"rli*""- nitota ptin Titeta

minat,

sau element tt#{::

o t i t e r 5 p o a t e i n d i c a f i e u n e l e m e n f , d , e t e r m i n a t , f i e u n e l e m e n | a r b i t y a r , n e d e ta'rgument' numit uaviabi'ld" sa.|- e r i.'"."-*ea arbitrar al nnei mu$imi. uiJ"l;. "*tu

"i:;yffi, oo .1.-",,t-Triiirii inlocuiegte

unei mulfigi' s9 sau. tntr-o relalie relativd la elementele xr' se spune c[ se dH'1ui ur"JJ"-t^l'"t"tiiiat *'ii.t-o'

"

t'ut't':"";i;e

daci ea o"oio"^ o propozilie "a"oa#a]*oii";;;--; i.rtentdtate, arbitrare (argumentelor)'

esteo arbitrate cbo propri"tu!:'^T,:,^"1,?l::,i"-r*::,.'"11"H valorile ilate elementelor fi ,1""ffirt"

3. Moduri de definire o mullimilor

de 4. Relolio egolitote

mu1limi E, acela,g'i litere, '( Siy' reprezintd' **!"'--11ii"i nu reprezintS' Dacl d-oud y ",,* egal cu v"' Daci x Sr qi *" y" sar ,,x ." ."r"i"*ily "3t" "ii"gtl r"%ltestJ ,,x nu este egal cu ;iacelasielernent." ,;i;t;+y

I

APARTENENTA,

iNCLUZIUNE,

PARTILE UNEI MULTIMI

!_:

este diferit d" y" . Semnul : se numegte sernn cle egalitate. Se verificb imediat ci relalia d.e egalitate are urmbtoarele proprietSfi* : l) x : x (egalitatea este reflexivd) ; 2) x : y :> y : r (egaiitatea este simetric[) ; ( e g a i i t a t e a s t e t t a n z i t i v i L()x , y g i a s i n t e 3) *--y Siy:z:)x:z elemente arbitrare ale lui E) .

5. Relolio de oportenenld Dach a este un element al unei mullimi A (mai precis, dacl litera a reprezi.ntdun element al mullimii indic&te prin litera ,4), se scrie a € 1 gi se citegte ,,a aparline mullimii A".Dacl.b nw esteelementalmullirnii 1, se scrie b + A gi se citegte ,,& nu aparfine 7lti A". Semnul € se nunee;te semn de apartenenld.. Am definit astfel relalia de a(>artenenldintre eiementele unei muitimi si multimea insdsi. ' 'in loc' de & e A se poate scrie :{ =t a. 2 * { 1 ,3 . 7 j ; 3 f { z } ; { r , 3 , 7 } = 7 i t l , 3 , 7 j 7 5 .
E z en f l e . 5 € { I , 2 , 3 , 4 , 5 , . . . } ,

t-

3e{1, 3,7}; 2et2};

-1*{r.

2, 3....};

6 . P o r l i l eu n e i m u l l i m i Fie E o mulfime. O proprietate P, care se referd 1a elementelelui E (pe care unele elemente o pot avea, iar alte elemente pot si nu o aibd), definegte o mullime format[ din acele elemente ale lui E care alr pro' prietatea P. O astfel de mulfime formatl din elementea1elui .E se numessubrnuilinoe a lui E. ie parte a ld E sa11 Proprietate& ,,fr: r" este adevdrat[ pentru toate elementele;v € E, este o identitate. Partea definitd de aceasti proprietate se numeste t'artea plind. a lui E gi este formatl din toate elementele fui E, Asadar E este o parte sau o submultime (improprie) a sa ins5gi. DacL a q E, mtillimea {a} format| numai din elementul a este o parte a lui E. Aceastd parte poate fi definiti ca mullimea punctelor x e. E care au proprietatea x : &.
* :) ft : ! :> y : s se citegte este semnul i,mplicaliei, logice. De exemplu, implic6, (atrage) !:x", atwci !: y teznlt'a x", sau inc5, ,din x: sau ,d,ach z:y, ,,*:y ! : x". Semnul :) se poate citi, cle asemerea : deci, agadar, prin urmare, se citegte: ,,x:! 1 = 1e s t e s e m n u l e c h i a a l e n l e i l o g i c e . D e e x e m p l u , a : y ( = ) y : x este echivalent cu y:x",sav, dacd ginumai dacly:x" atunci gi a:y sa:o ,,x:! numai atunci clnd 3r: x" sa'a. incd ,,penttu ca x: y este necesar gi suficient ca y: fr", Semnul <+ se poate citi, de asemenea: adic6, inseamnd c5, este acelagi lucru cu etc.

10

MULTIMI $I FUNCTII

u coincide cu -E, atunci '4 se numega hti E. lerb si bartea aid'd a lui E, care se

"J;13 x,:"1",j;'*?'i 1""1"*:1"?B
notatl '?J9'.Printre elementele ti*i, """litl i"i1;iifp,rfit'or tui E,,ei pa.rlile E,'.bsi {a}dacr a a E' r"i r, :" .ilii l"'iir-ii l/\ai
(E)' "'pi'i'r6i Putenr decl scne E'e'p (E), 6 e ? (E), ta\ a'p Dac[douipin1;iAgiBaleluiEsintformatedinaceleagielemen. B i n s e a m n l c d l i t e r e l ee * A ! t : K n[t!p-i"9it,A: 'E t",."."r1" A:b ,p (E))(*u acelagielement al mullimii pirfilor neazd.sceeasibarte;i;i tee x, + x. PlrlilemullimiiEpo!.ficonsideratecaelementealeuneinoimul-

a1e sale. Dacb fiecare element si se citeste ,,.4 este conli'nwtd 'd'e A C B se scrie de asemeinclude) pe A" (fig. 1). Dacl

AcB

A + R

Fis. 2

inclusi in B, se scrie A G P sau B b A Si se.,citeqtl'respecA nu este incltde.i" a" (fig' 2)' vom tiv ,,A nu este in"iusa ii n'; '"ol,B;oo oricare ar.fi.partea A a 1ui E' C i, ;;;"";;*""n!iab lui'E (sauintre proprietdlile urmiSe verific[ i*"diui ca letipi'a de incluziune are toare : (este reflexiv[) ; :s A': B (este antisimetrici) ; ;;",B -7 ii f C C:>A CC (estettanzttwa) C'fiind pdrli arbitrare ale lui E)'

iiiili"- ii ;iaktiwie int'e plrlile "riJpirlilor Q-@D' . mullimii elemerrtele Am definit

OPERATII

CU MLTLTIMILE

1l par-

Relalia de incluziune este a relatie de ord'ine* in multimea Irlor Q @).

I,egltura dintre reTalia de apartenen!5 gi reTalia de incluziune este exprimatb de urmbtoarele proprietlli :

1) a e A S i A C B : ) a e . t s ; 2) q . e A € t a l C A .
constituieprocedeul Proprietatea2 a relaliei de ordine (antisimetria) Observa!ie. obignuit de demonitrafie a^egalitSlii a dgua-.mullimi A. ii. B _Fig,.T"i precis, literele I 9i mueimef: se aratb intii cE x € A:).v Q B (deci A c B) gi apoi se B leprezintd aoeea;i, ( d e c i B c A ) , d e u n d e r e z u l t dA : B ' arctt cL xQB:)x Ql

i 5 2 . O p e r C I l ic u m u l l i m i l e
1. Reuniuned 5i intersecliq

I

Fie E o multime, A Si B doui pdrli- ale ei. Mu1limea elementelor care apa4in. cel'fwlin une!'q.din mulfirniie .4 qi B se numegte leuniunea lui / ;i B gi se noteazd A l) B (se citegte ,4. ieunit cu B) (fig. 3). Agadal f----.,

A U B : t . x ' x € . A s a u . x , e B ) i' o f j - " - - 1
se nume;te serzra d'e L--]L__J

. Semnul U f eun1,wne.

Exernplu. {r, 2, 5} U {-1, 0, 2}:"{-1,

A UB
0,'1, 2, 5}.
uneie dacl qI tt ' "x ate lo

Fis.3

* O relalie z -< 7 definitE pentru Jt4 se numegte relali,e de ordine mullimi antisimetricd (z -< / ti / .-< t :) I : y) si definim rclalia o relatie de ordine; Relalia x 1 y este ireflexiud (x < x nt

M este totai mullime ordonatli. Mullimea M avern sa1l t < y, sau y < t(.

rnei multimi ,?I4 defineqte pe M o stvwcturd d'e pe ea se numegte upreun6 cu o ordine tlefiniti ordonat5, dacd oricare at fi elementele x I y cli1a

I2

MULTIMI $I FUNCTII

Mqlfime1 elementelor care aparlin g'il,wi A ;i lui. B se numegte intersec!'ia7ui A gi B gi se noteazd, A ) B (se citegte: ,4 intersectat cu B (fig. a). Aqadar: AnB:{xl%aA qtxeB}. DTce { gi B nu au nici un elernent comun, atunci intersecfia 1or este vidd.: A O B: @ . in acest caz se spune c5, 9i B sint d.isjwnite(fig. 5). A Exemptre.2, 5} n {0, 2, 5} : {2.s};{1,2, n {2.7}: {2};{1,2, i} n{8,7}:o. s} {r,
qf)

AltE
F i s .4

AOB=6
Fig. 5

Am definit astfel operaliile de reuniune si interseclie, prin care fiec6rei perechi (A,B) de pdrli ale lui ,E i se asociazl mu1limea A l) B, respectiv A n B.
Cele dou6 operafii cu mullimile
tt

I \

r r

d

r f
v

A

- , 4 ,

au urmS.toarele proprietbfi: AnA:l (iclempoteufa),

5 ) A U @ : A : 6 ) A U E : E ;
I.egdtura

2) (AU B)Uc:AU @ nB)nc:An(Bnc) (asociativitatea), @ue): 3) AU B:B U A A n B:Bfll (comutativitatea), 4) AV (B nC) : (AU B) fl (l U c) ; A n@ g C):@ nB)U @ nq (distributivitatea).
A ^ F A

A n A : A
arbitrare ale lui E). gi opera,tiile de reuniune qi intersecfie este expride incluziune

(A, B qi C fiincl pdrli dintre relalia

matd cle urmdtoarele proprietbli: 7 ) A c A U B ; 8 )l c B < = > A U B : B ;
(A, B gi C fiind

9 )A c B : > A U C c B U C ; 1 0 ) c C 9 iB c C : ) A l ) B c C ; A
pdrli arbitrare

A N B CA, AcB (=)l fl B:A,

a1e lui E).

AcB:>A nCcB nC, C c A 9 iC c B : ) C c A n B

Sd definesc in mod asemindtor reurriunea gi interseclia mai multor mullimi Ar, A2,..., A, notate respectiv
n t

. A r U A " l ) . . . U A " , A r O A r n . . . (\ A, sauU A,
i-r

fi A,
i:l

2. Diferenfa. Complementoro
Fie E o multime, A gi B dou[ pir]i a1e ei. Mul]imea elementelor lui,4 care nw apartirLlui B se nume;te d.iferenladintre A gi B gi se noteazS A - B (se citegte ,4 minus B) (fig. 6). Agadar: A-B:{xlxeA.xEB).

OPERATIi

CU MWTIMILE

13

Diferen|a A - B se obline eliminind din A elemente care aparlin lui B. ;i Dacd, A gi B sint disjuncte, atunci A - B : A ; dacd A C B atunci A - B : 6 . irui Diferenla E - A se numegte compl,ementara ,4 gi se noteazi, CA, A;adar: CA:{(xlxaE, x+Al.

'

A

nA, V
Fia Fis.7 7

Fis.6

Compiementata fui ,4 este formati din toate elementele lui -E care rru aparlit l:uli A.
Lrrm6toarele propriet5li se deduc imediat:

r )C E : a ; l a : E , 2) E$A): A, 3)AUCA:E; 1) C@u B) : (Cr) n (CB); s)AcB<+$l:SB
(,a 9i B iiincl pdrli Din ptopriet5lile arbitrare 3 rezuit6 cd: 1e'ile:) tfCA

AnCA:s,

c( r n B) :( cA)u ( cB) ,

ale lui E).

9i

xeQA<=)*EA.

3. Produscortezion Fie E gi F doui mullimi distincte sau nu. Putem forma perechi ord.onate (x, y) cu elementele celor doui muifimi, cu primul element x din E ;i a1 doiiea element y din F. S5 considerdm toate perechile (*, y) de acest fel. Mullimea tuturor perechilor (*, y), considerate ca elemente, se nume;te prod,u,sul, cqrtezisn al lui E cu F gi se noteaze. E X F. Agadar: ExF:{(x,y)lxeE,yeF}. E gi F se numesc factorii produsului cartezian E x F; E este primu! factor, iarFesteal doilea factor.

I4

MULTIMI

SI FUNCTI]

frqiysenumesccoord'onatelesauproiecliilee|ementtiui(x,y);xeste coordonat[ sau a prima'JoJrdonata **o pti*u proieclie' iar y este a doua -doua proiecfie'
Exernplu. E : : {at, a"}, F : {br' br\' E x F (o'' bt)' (a'' b') }' {(a'' b1)' @'' b')'

E a11ui F cu 'E' ale clrui Se poate considera produsul cartezian F x F 9i x eE; (i, *) cu y € "t"*"iti""itiperechile F x E: t(y,x)ly eF, x e,E). F xE' ln exemDacdE #F, vomfacedistinclieintre E xF 9i plul precedent, avem: F x E: {(br, a1),(bt, er), (br, at), (br, ar)}' caz' in 1oc d"eE x E Dac[ E - 7'-,evident E X F : F x E' in acest vom scrie E2. Astfel, Ez : {(x, Y) | x e. E, Y e'E}'
E*emplu.E:{at,ar}'En:{(at'a)'(ot'o')'(a''a')'(o''a'))'

')

a1e produsului cartezian sint, egale
i

irr EtXEzx "' x E,an mulfirni :uturor gruPelor (,r, *r, ' ' ' ' f,") unoe

^t'

n facLati

$ 3, Funclii
1, Defini!iofuncliei

Fie E 9i F d.ou[ mullimi

distincte sau nu'

Daeilo printr-un-procedeu oareearetlacem s5' eoresDefinilie. y eF' spunem *rundfi fieef,rui'element I eB oo elernent qi unul singur i[ u^ definit o funefie pe E eu valori in F' E' multiPrin fwnclie se inlelege ansamblul format din: mu1limea de la E 7a F' i'J' mea F gi"corespondenla

FUNCTII

1D

.f este ieu a
ql,

,E se numegte n+wl,timeade drtnilie (satt domeniul de definifie) al funcfiei, iar F se nume;te mwQimeai,n carefunctia ia ual,ori. O funclie se noteaze cu o 1iter6, de exemplu / (se pot folosi gi alte litere, g, k, F, g, O etc.)" Daci / este o funclie definiti pe .E cu valori in F, se spune de asemenea c5./ este o aplicalie a lwi E i,n F. Vorn folosi ad-eseanotalia f : E .-+ F care se citegte : funclia / definitd pe E cu valort in F, sau, aplicalta f a lui E in F. Dacb. intr-un ralionament intervin doui sau mai multe funcfii, vom folosi diagrame de forma urmitoare: G E -*F(
f .

"., / \ ,;\ H

!,:

ll

a

unde p-rintr-un grup de semne .^ n lF se inle1ege cd / este o aplicalie a1rliEinF. Dacd printr-o funclie f :E -->F, unui elemerlt a. e.E ii corespunde elementul (unic) b e F, se spune cb, b esteaal,oareafwncfiei in ,,p'tnc{tl" a, f gi se noteazLf(a). Agadar: b : f(a). Se spune, de asemenea,cE b este 'iwag,inect a prin funcfia /, sau l:ui ci D este_transfornoatul, |ti a prin funclia /, sau c5., funclia f ti,aniJormd oeainb. in Uneori. sefoloseste loc de f(a) notalia ind,iciatd f*. LTn element oarecare x a7 rr,.lfimii de definilie E se numegte de asemenea uariab'ild.saa argrtment a1 funcliei /. Funcfia / se reprezintd. de asemeneaprin notalia simbolici x --+ f(x), x = E. Se poate spu11e, exemplu : fie funclia f carc fiecirui numir real r face de si-i corespundd x2; sau, fie funclia / definitS. pe mullimea numerelor reale prin corespondenla x --+x2 (satprinegalitateaf(x) - xr).
l'rebuie fdcutd distinc{ie intre funclia f (care reprezintd corespongb.1tla!ie. _ denla de la E la F, in ansamblul ei) gi elementul f(x) din F (care reprezintd ual.oayea fincceea ce constituie liei / in r). Totugi, funclia se noteazS, aclesea cu f(x) in loc de z ni@), un altlz de limbaj foarte frecvent gi de foatte rrulte ori r€cesar. De exemplu, funclia exponentiaid x->2Y, definitd pe mul,tirea numerelor reale, va fi notatd, mai simplu, 2r.

ililflfts-

Aplicaliile / ale unei mullimi E intr-o muilime F sint elementele unei muljimi, muQimea aplica,tiilor lwi E i.n F, care se noteazE FE. Exemple. 1^) fi" E: {.*,,u, u} gi F: indi{a, &, c}. Coresponden}a catb. im figura B prin sigeli define;te o funclie f :E --+ F. Avem : f(w) : b, f(a) : a, f(u) : b.

16

MULTIMI

SI FUNCTII

la: egale il puncte diJeri'te (de exemplu' mente care se nu fie valori a1efuncliei
f\ 'oka

aal'oare, :a' a^"a areaceeag'i f{x)

de funclie constant1'
F ca
L t

Ug-

y aU

w c*______aary

Fis.8

Fis.9

Fig' 10

2. Grqficul unei funclii 'O F i e f u n c } i a f : E . - + F . C o r e s p o n d e n l a x . - . f ( x ) s t a b i l i de perecheieste tldefunct a/ astff p"tt"tti Jrdonati {2 f(fi se poate ,"pr"r"otn'f,,io €4' meqte graficul funcliei /' A;adar:

x e.E;i /(t) un-element proalo.itii^""iftri^nE x'F,'d"our""* "t a G a t u t w r o r p e r e c h i l o r d e f o r m a ( x , ' f ( x ) ) c 1 7 x e . E s e n u Multime G:{(x,f(*))lxeE}'
Graficulfuncliei/esteoparte,aprodusulllicar|ezianExFgieste caracterizat de urmdtoarele proprletaF: dintr_o pereche (*, y) ^ graficu_ y raficului, cele doud coordonate x 9i y) care nu apar' lrice altl pereche (x'

FI--NCTII

1 Q i l

Egalitatea
IG,

l' : f(x) '
veiificatd de toate elementele (x, u) a7egraficului gi numai de acestea, se graficwlui fwrtcliei f. nunre;te ecwal'ia Fie acum G o submuilirne a produsului cartezian E x F, caie are iroprietatea cE" liecare element n e E face parte dintr-o pereche (x, 1,]= G ;inutna'i din una. Putem atunci defini o funclie f : E -+ F, fScind'sd.-coreslryda fiec"d,ru'i -elementn€ -E, elenentul unilcy"e F, p"trito care (x,:li JC adici punind f(*) : ypentru fiecare pereche (x, y) eG" l\,Iullimea G este graficul funcliei .i astfel definite. Exewflw. Graficul aplicaliei icientice a rnnllimii E in ea fnsd;i e.ste nrtLllirnea perechilor (x, x) ca r e E. GraficLrlaplicalieiidentice se nunreste diagonala produsului carteziat E2.
lo Graficul uuei fuuctii f:E+Fcoincide cu produstl cartezian dacd mullimea F este formati dinr.r-un singut element. submulfime K C E X F care confine cloud perechi (x, y) Ei (r, y,), cu acela.si . Z'O prinr element "r, dar cu y I J/, r1r esie graficul unei fuur:tii, deoarece in corespontj.euta stabilitd de multimea K, 1:ui t i se a-qociaz5,doud elemente diferite, y gj y,. .: 4 De esemplu, mullimea punctelor (2, _o) din plan, care verificd ectatia xz = !(cercui cu centrul in origine ,i taza 2) ,tu.r este graficul unei funcfii, deoa.rece pentru ; : ] { existi doud numere diferite, y : {2 qi y' : - lZ, c^re verilicd aceastd ecuatie. 3o Din cauza corespondenfei dintre o funcfie f Si ecuatia y : I@) a gralicuiui -s5l G7, se folose;te uneori, pentru functie, nctatia y:.f(z). Observafii. -Ex i', <iaci gi numai

re1

:l

3 . F a m i l i i$ i r u r i .
in anumite caztri este util sa r.nni.enenr o frrnnfig

familie de clenrentedin .E; in acest indicialr 1, "";,';;i;i;=.XJ"Jt"iia pentrtl valoarea funcfieiintr-un punct r. Mullirrrea definifie1se nunie;te de atunci m,uQ'imea ind,ic'ilor; orice elemeut i e I se nune;te'irodice,iar Jo-se numeste element a1 familiei, c,r inciicele Elementelefami;iei poi coincid" a, (ctac5 nu este biunivocl). / O asemenea familie se noteazS: Un)o*t. De obicei,daca perrtru elenrerrtele mullimii E se i'oloscstc literi n. o o familie de elemente a1e 1ui .E se noteazd' (an)..r. D a c i m u i l i r n e an d i c i l o r e s t e m u l t i m e a I { : { 1 , 2 , g , . . . , n , . . . ; a i nt.'merelor naturale, o familie (or)nen de'eiemente a1e'mulfimii E se tru*"it" A;adar, un;ir de elementedin.o este o funclie n->&n definitr pe mul*sar. ' linea AI a numerelor naturale, cu valori inE.
'!l ADaliza matematicE, vol. i

-n E f :tr

r:.a o

t

_LO

MUTTIMI $I FUNCTII

4, Reuniunigi interseclii fomilii de Fie (,4r)oE1 familie de pirli (distincte sau nu) ale unei mullimi E. o Mullimea_ elementelot x e E care au proprietatea cr aparlin cel . pulin unei mullimi An din familie se numegte reuniunea tamitiJi gi se noteaz6"

E,o''
Mullimea elementelor x.e E 9g9 aparlin tuturor mullimilor 1ie se numegte interseclia familiei gi-se-noteazi din fami-

Do''
DacL (Ao),sn lste oT^gjt de pirli gir se noteazd gi astfel: ale lui E, reuniunea gi interseclia acestui

UA" sau,4rUArUArl)...
respectiv

n:l

., nA* sau,4OArfi ArO...

1,: fr, oblinem o familie vidd de pirli ale-1ui E. seface convenlia Pu:1 ca reuniunea familiei vide sl Iie @, iar interseclia familiei vide si fie miiilimea -8. Cu*aceastS convenfie, at loc totdeiurr" "gulite1il"

: CierU A o )ier 1 C A e i C ( n 1", ) l ) C-A , ( :( iei td

oricare ar fi familia(An),er.

5. Restrictii extensiuni functii de $i Din defini!\ da\L ^y,2!iunii de funclie re.ait6, cb, doui funclii / qi g ,4 / sint egale daci sint definite pe aceeagi'mulfime E, at valori iri ateias'i ------7' 'corespbndenfd., mullime F gi daci stabilesc-aceeagi adicl dacE f(*) : g(r) pentru orice x e E. Altfelexprimat:funcliile'/gigsintegale dacl gi numaidac6 au ace, . ragl grailc.

19 Agadar, doub funclii /_gi.g sint diferite fie daci nw , sint definite pe aceea;i T"l!i*g, fie, in carirt'ciiAstnt a'etinite;; ;;;i";;i;H#;;#; ' au valori

diferite cel, pwlin intr_un punct xo d E, ftxr) + g(xo). Fie funclia 'f I t-F - e ^$i ,4 . o p-arte a rui E. SX considerbm corespondenla x '-+ f(x) stabilitb de functia nu,mai pentru elementele x e A. Aceast5
E
cd

ta

*

C

Fis. t l corespondeTi4 de-1'aA la^F- definegte o apticalie alui A in F, care se nurne;te restrict'ia fwncliei f .r,a *rriinrto.i, ae obicei, cu f o Fi';; ;;;;, (sau/l-.4). Agariar:'fundlia -fn: i --F este definiti prin egalitatea fn@) : J@) pentru x €. A. efinifie, o extensiwne sau o frelunpire f(x)

1, A ji Tff,{"f" "f,"#TF I i,Xof},i T, dacFL :'g(x)' :la
fentiu orice A;adar o funclie h:A -+ F are in general mai multe prerungiri 1a nrulfimea E g.uncfii,h_,are ptei'irgire ,ilrii o ti il;#;;'numai dach F esteformati dintr-un singur 61"r,-r*ni;.
stricfia Exemplu. E: {u, a, a}, F: funcliilor / qi g. {a, b, c}, a : {u, u}. Flrrnclia h dim figura lI este re_

6 . F u n c l i ic o m p u s e funclii. transformat de functia in elernentul / .vI f(x) € F este trarisformat de func_ in tcest mod putem stabili " ";;;;_ la G:

*

PJ-p 5c x --> f(x) --+ sU@))

sU(*))
rtfe'j*-14+66

C-

2A

MULTIMI 91 FUNCTII

Funclia detinitfl P{E c3 oalg]i in G-plin corespondenla I) e f i'nr"ti ". x -+ g(f(x))ie iumegte funclia eompusi a functiilor g ;i f, inaceasti ordine g"f: qi se noteazil x @"J)@):sU@D pentru eE (g o/ se cite;te g compuscu "f)' " Funclia g./ estb definitl P.ep$fimea E. 9a ;i. funclia / "oitp..t.ascrisi 1a dreapta ln noi*ja g'"f 9i are valori in G ca 9i funclia g scris[ 1a stinga in notalia g"f.
G

E

f

o

g

0

cm

wc>-----'------" Fig. 12

P

Este de observat ci peetru a obline funclia compusd g o/, se aplici

De aceeafuncfia definitd d,e ambii membri se noteazS!.9:J p: se numegte funclia compus[ a funcliilor h, g gi/, in ord.inea indicati:

' -n eJ-+r Jrc x ---+ ---> f(x) su(x)) --+ h(g(f(x))) NGU@D). x
multorfunclii' Se definegte in mod analog funclia compus[ a rrr:ai'
G d o u d f u n c f i i . _l n g e n e r a l t t n c l i a f " g gi g:F+ I" Fie /:E+F observatii. de funcfia g in elementul trl adevdt,'un elementT e F este transfotmat tto oo*t"liaJi"itel gli e Z G, 9i dacd CU) * E, nu-i putem aplica funclia /' - ; ""' .toit"i se pot defini ambeie funcfii compuse: goJr bacd f :Enf ii g,Fj-E Si,f.g.

E E ---> F *-) r -+ f(x) '---+sU@)) 1 -cffpt))

t

a

/ . . . 3 . ^ f--7 11--F

-

--> v -- su) --+ fGuD f@UD. v

prima este cele douS funcfii compuse go;f ,i f " g siat in general-diferite, deoarece nu t, i^t ^ d6ua esti aefiiite pe r. L9adar operafia de compunete a funcfiitror d"finitt;; este comutativE.

APLICATII

BIUNIVOCE.

FUNCTII

INVERSE

,1

ej

I

DacE f: E+ E qi g:E-rE, atunci funcliile g "f muJfime E. Chiar in acest-ca-z cele _doud funcfii'com-pu6e constatd din exemplul dat in figura 13. 3o Fie funclia f :E+F. Dacd" i. este aplicalia identicd a lui E in E (i(t) :,

F /og sint definite pe aeeeagl Jf"d i"'g""ouf diferite, J. "o_ pentru z € E), atunci

E

'lof

p0

E

'W Fig. 13

o W

lu adevdr. pentru orice ,.€ E avem (f ..,i) (r) :f(t(*)):/(z). Funcliile f o i qi f definite amiidou;.- pe mulfiTea E a,i"i ,i"t -9i stibiles-9'Jg"9i5i'"6!"rp'.,)iti."p, De asemenea, dac67 este apricaliaidentici a liri F io'r $@f :ypdo.i',-oria" "gliJ. l, dFi; atunci j"f:f, sint
I I

I

tn adev6r, pentru orice jr € E avem f(x) e F qi (j "f) (z) - j(f('()) : f(x). pot fi amindoud definite dacd gi numai dacb =/. Aplicafia identic6 i a hti E in E este deci de compunere a funcliilor f :, E-> E, Sd notdm pt : {xlx e E, f(x) € G}. Mul,rimea restricfia-/, ? 1", f ia Er. Agadar :-Jr: Er'+ G. Li Er - Ff. pentru oice- z g E, avlm : cff,@)l : eff(x)). @ " f,) (x) De aceea, prin abuz de limbaj, funcfia compusd g o 1fr, se noteaz| adeseag o /.

$ 4. Apl,icolii biunivoce. Funclii inverse

A p l i c o l i ep e o m u l l i m e --+p gi A o.parte a hi E. Mulfimea valorilor luate de ,__,-,Fiu.foncfia f :E se numegte i.maginea directd a lui A'pri,n J,p-? 4 sau, mai fwnclia / if:\i_" slmplu, imaginea lui ,4 prin / gi se troteazd. f(A).' A;adar:

f(A):{f(x)lxaA).
. Mulfimea f(A) este o parte a multimii F (deoarece f(x) e F pentru orrce ..f = A), gi se numegte de asemeneatransformata multimii A ptin Iunc'ra l.

l*F

22

MULTiMi SI FUNCTiI

Agadar, y c f(A) dacl 9i numai daci exist[ (cel pu]in) un element - x e A: astfel cai' : J@). jtbl i hJtregii mullimi de definilie se 'umegte mulfim'ea ;;&il;"

ruE slie
xeF. Trebuie s5 facem distinclie intrr a llri E be F". EiernPlw (fig. 1 ). f(E) : F ; f ( { u , a ) ) : i a , c } ; F .o F : {b, c). a u-a------'----; -f({t}): tc} ; f({a, u, t}) Din definilia funcliei deducem urmitoarele proprietSli: '^ ^ 3) Dacl. A C E Si A + g atltncif(A) =; @4) Dacd A C E este formatl numai dintr-u* elemeit, A : {x}, atunci /(24) este formatb nurnai dintr-un eiement, J@): {f(*)}, adic6

1)f(A U B) : f(A) U f@) 2) f(A n B) c f(A) of@).

Fig. 14

f({*}): {/(r)}.
d 2 . l m o g i n ir e c i p r o c e e m u l l i m iprintr-o {unclie. A p l i c o l i ib i u n i v o c e Fie funclia f : E -, F si B.o parte a 7:triF. Mullimea tuturor elemen'aTe"clror imagini prin funclia f apatlin 1ui B se n-umegte teTor x e. E imagine reciprocd (sau inversi) a 1ui B prin funclia / 9i se toteazd f {a) :
-1
_l

wm
qil

J @ ) : { x l x e E , f ( * ) e -B } ; l
este o parte a mullimii
a - ' R + r

tinl
{lry\ J \ * t

E. Agadar, x e f(B) daci 9i numai dac[
_1

flf(ED : E' Evident, f(G) : E 9i c1easemenea Avern:

:J@,)-f(B). _1 _, - {a, w, t): f ({a,b}): {u,u}; /({"}): , 15 E x e m p h . t ( f i g .) . f ' ( { b , } ) : { a , t } ; f ( { d } ): g . 3)f(A-B)

2) n B): I(l),nfq) !{A

r) f(A u B) :- 1 JiA)Ul/(B) 1

1

- L

- r

APLiCATII

BIUNIVOCE.

FUNCTIi

INVERSE

23

_t / (B) poate fi vidS; 6) mullimea B CF_poate

Fe acest exemplu se constatl cd: n) m,l.7fimeaB CF poate fi nevidd gi totugi imaginea sa reciproci

fi formatd dintr-un singur element, 9i totugi inaginea reciproc[ / (B) poate fi formati din doul sau mai multe elemente.
u t f F a

Fiq. 15

r q r6 Fri g . 1 o

Se constati usor c5.: imaginea reciproci a oric[rei mu1limi nevide B C F este de asemenea nevid6, dacd gi numai d,ac| f(E) : F, adic5. dacd sinunai dacdf esteoaplicalie al:u;.E ft F. Dacl / este o aplicalie a htt E pe F, aLwci imaginile reciproce verifici gi ele proprietatea 1) a imaginilor directe :

Dacb BCF qi B+0, atunciig*A. Def inifie. Se spune eI lunclia f :E ->F este biunivoei, daei oricare ar fi elementele x' + x" din E, avem /(r') =f f(*") (adicfl doui elemente diferite din E au imagini diferite in F). ^. S.e verifici ggor c[ / este biunivoci daci gi numai dacd f(x') : : f(x") :s 7' : 5'?. Exemplw (fig. 16). O formulare echivalenti a definiliei unei funclii biunivoce este urmdtoare a : Fwncli,a : E --> esteb,iuniuocd F dacd. nwnai dacd, oricqrear fi y = F, f ;i . ionaginearec'iprocd mul'lirnii {y} conline cel ruwlt om ele,tnent a (putind. fi eventual vidb) . Lisdm pe seama cititorului, ca exercifiu, verificarea echivalenlei diferitelor formuliri ale definiliei unei funclii biunivoce. Dacl / este o aplicalie biuniaocd. Iui E pe F, at:u.tci imaginile recia proce au aceleagipropriet5li ca 9i imaginile directe: I) daca BCF;i attincij€i)*r, B:fr 2) B C p si B este formatd" dintr-un singur element, B : {y), ,dacd atunci / (B) este formatS. numai dintr-un singur element, r, pentru care -f(x) : y.

MULTIMI Si FUNCTII

3. Func,tiiinverse : F Pe F. Lceasta inseamnd c6'f(E) E). I nt \) e.F, existl un element Si wnul -' x. de la elementele espond'enfb f(*) ,te o apfi6alie tiwniiocd' ahti F.le .8, (sau functria inversl) a funcliei / 9i se noteazb/. Agadar: (sau reeiproefl) a funcfiei n e-fri n i ! i e. Se numeqte func,tie inversf, element y Q F ii eorespunile acel element (unic) 'x / frrnelia / prin care fiecilrui = E P6ntru eate J@) : Y' _l (y) sint echivalerite' x:f Egalit6li1e, f(*):y;i Funclialestelarinduls6uoaplica}iebiuniaocd'a_luiFpeEgi Funcliile ,f si / sint deci indeci admite o funclie inversr care este /. verse una alteia | .

u'\o
J _ ,

t

: y 9i x: 'f (y)' ded'ucem Din egalitllile echivalente /(z) j Vt-ll : n penttlT orice x Q E, f(w) :b, ( b ): w ;

pe F ad' mit funclii inverse. u
F )a

Fis. 17

i

I I t
il

I

I
APLICATII BIUNIVOCE. FUNCTII INWRSE

L

25 t'F,

Dacd functia f : E -+F este biunivocd. gi dacn/(E)

+ f I I
I
I

f :f(E) -, E. 2o Practic, dupi ce s-a verificat cE, : _n F esteo aplicalie biunif E -/se aocdalui E pe F, funcfia inversi obgine rezolvind raport cu r ecuafia rn y : f(x), (*eE,yeF).
Pentru fiecare y e-F, se obfine solufia unici in E

:tu-'ujf inversi

o-pn"i1i"ni""i"o"i ;"i;;E';;' f6j, ;iili

la_ir" o runcfie

atunci se con-

,:f(y).
3' Fie /: E+F o bi.uniuocd.E fis y-:lf _rE funclia sa inversd. Dacd"i este aplicafiai{icalie aluiE identicd ln'E, (i.(x): n pentflr otfce x€E) avem

_I

7ir: o.
-t I rn adeviir (f z:d(z) pentru odce neE. "f)(x):f(f(")): Dacd j este aplicaria identicd a lui F ?fl'F (iu):y p.o*Lce y €F), avem

o^Tf''F;ru';K1'J'i?ffi"e*imi ia"oti"a4'e
Fie/: E+ " . n*-"*"* ;t;i;-l

J "j' : ,.
E pe ea insdsi numeste se pel?nutdle. Apticafia
E permutarea inversi. Avem :
-t

f"f:i u"

sifof:i.

permutdrilor f : E+E este gtup* (necom'tativ) pentru opetafia ".-|u#"lt".mulfimea * Fie -E o -"tti::: g aplicalie.a produsului cartezian E x E in murfimea mette operafie de compur"." E se nu_ .io a. agod.i,-o oper_afiede murfimea E face ta vf i"-"r"-Lt?, aii a. "o*poo-r"-io i:,;:;'?:*i"t,Tff:-perechi
l) O operafie .e o y este asociativE dacd (tc o y) 2) Un element "eE : " z x o (y o z) oricarc ar Ii t, y, z e E. petttrtt operafia *oy d.ac,

vom """I5#."Tai" .E pe care-r

se numegte element neutru eox : t oe :

x oricare at fi * € E. .z G A

3) Dacd e este elem::ll, opera,tia o y, se spune cE un are invers (sau este inversibil) T^11i: !:"trl ! pentru-aceastdo'plr"!i"a*i"*i"tirri"""r*"o.y€Eastfelca etement ttoy:!oX:e, 'noteaz| l-:se__numegte.inversul lui x; y este de asemerei lui z se r-1, a.gad,ar ! : x-t, * : ,)jootttabil 4) O operafie *oy este cornutativd dacE fr o J,t : ! ot ortcare ar li r,y

9i inversur sdu este z. rnversul

g E.

26

MULTI&{I SI FUNCTII

i $ 5 . M u l l i mn u m d r o b i l e
1. Corespondenla biunivocdo doud inullimi Fie /: E,--+F o aplicalie biunivoci a 7ui E peF, gi funclia sa invers[.
-1 E2^ t IIE J .

F ->E

o biuniuocd.iitte Se spune cd funcliile / gi ]treali zeazd" corespondenld. mulfimile E gi F, sau cE E gi F sint puse in corespondenld biunivocd prin aceste funclii. Orice mullime E poate fi pusi in corespond.enf[ biunivocS. cu ea insigi, de exemplu prin aplicalia identicb a lli E pe E. Dacd doui mullimi pot fi puse in coresponden!5biunivocb. prin funcJlileJ gi /, atunci pot exista gi alte funclii care s5lepun5 in corespondenlE biunivoc6. ln adevir, dac6,p este o permutare oarecare a ld E gi g o permutare oarecare a lui F, funcfia compusd . g"f"p:E-->F este de asemeneao aplicalie biunivoci a Iai E pe F, deci aceasti_aplicalie qi aplicalia sa recipr6c| iealizeaz5.de asemenea o coresponde!5 biunivoci intre .E gi F. Se ipune ci doud mullimi E Si F s?nt echiaalente, se scrie E - F" Si dac[ pot ti por" in coresponden]dbiunivocl (adicl dacl existi o aplicafie biunivocd a ld E pe F). 2 , M u l l i m in u m d r o b i l e nwmd.rabild.daci este echivalentd cu dici dacl poate fi pusl in coresponrelor naturale. ,bill d.ac[ gi numai dacl" toate elemen(11, Ctrz, &g, . ., CIa, ' ' '

i:

$,
$'
1t

se flurnegte semigrwp. Dac* o operafie.asociativd E in care s-a tlefinit O mullime element neutru, E se numepte semigrup cu unitate. Un semigrup cu unitate in- care .fiecate element este inversabil se tlumette g/24t. Un semigrup sau grup ln care operafia este comutativ6 se nu'ne9te semigrup, respectiv grup comutativ, sau abelian. ' F"otru o operafie comutativd, se folosegte mai ales notalia aditivd * + t; in acest ca.z este ffifrit elementul neuttu ,,zero" qi este notat 0; inversul unui element r este nnmit -x. opusul ltti z gi este tolat ' x ' y sa.u xy; 1n acest AltE oirt"1i. uzuald pentru operafii este notafia multiplicativd caz elementul neutru este numit element u:ritate, sau ,,unu". Dac6 E este gtup, condifia necesard gi suficientd ca o submulfime E, c E s5 fie grup, este ca fr o y e E' gi i-r € E', oricare at fi *, y e E eristd

j[i

j I

MULTIMI NUMARABILE

27

I ot*

tinitd. gi are z elemente daci este echi_ nj_a primelor n namere naturale.

niti se numestemulpimetiiitii..
mwlt nwmdrabild, dacl estre finitl

o
sau

*

l) Mrtllimea numerelor naturale este numdrab'i -Xf\t.*PIe' 2)'Mullimea numerelor pare

(deoarece

estenumirabild, u:?_11:g" ?;.lr' ;ni"7'r^t"'pot fi asezateintr_un corespondenta biunivo"a eir. "ui. -- numerelor natuiare --+
3) Mulfimea numerelor """--"i1Til"" imoare esten 2n.
este numirabill. ri finite. A 9i B sint echivalente dacd elemente. Lentelor lai A. Aceasta inseamni ,4 _ eci _.{1, 4,-8. {r ci echivalenti cu.o submulfime strictd

B 2, S, ..., aiii-ti-an au a elemente "1, atunci A._71,;,:::

a sa.

Din exemplele precedente seved.e cd. o murfime infinit' valentS. cu o Jubmutlime strictd .". e9"afT;;#;utfimile ,,numbrul" de eremente nu mai " .tu *""i"..i-iirr[G**.p*entru

poate fi echi_ iafinite mu1]imile

niruurI T:*fiftitfuT:ffiHea

unuilsir(A)n.* demulpimi numdra-

Ar: al---->at, oL_-_>al. . .. ,/ .r' ,/ Ar: a!

r ' /

al al

q,€

A,: arz An: af

l , v , / /r '
a!

r'

,/ a $ a!

,UP

2B

MULTIMI $i FUNCTII

S5 formbm acum girul urmitor a a l ; a t , a z r ;a 7 ,a f i ,a L t ;a i , a ? ,a " r , t ; . . . Orice ar fi mullimea An qi oricare ar fi elementul sdt a" , e1 face parte confine toate elementelereunionii-9^,4.' din acest gir; agadar, acest "sir deci aceastd reuniune este rrumdrabi]S'. o b s e rv ali e. Se poate arlta cd mulgimea _numerelor ra!;ionale sint mullimi numirabile, ;i c5 muilirnea si multimea numerelor al,gibyice -num5rabil5' iru-"t61ot reale nu este

negolie $ 6, Despre
ln matematici se folose;te ad,esearalionamentul ,,prin reducere 1a absurd" pentru demonstralia unei-proprietdli P' {9esi ralionament const6 presupunind ,,prin."&Lth" c5-proprietateaP nu este atjct'5'i"-f"pt"f "d, trag consecinle contradictorii. ratl ie pentru a putea folosi in ralionarnente propozilia negativ[ ,,prcpfgtatea P nu este adeviratS", trebuie s-o tiansformim intr-o propozilie echivalenti afirmativS. P" intr-o formulare echivalenti afir, negarea ProPrietblii P' lare mai lung[, negareasa este adesea
' l

i-'d" ,r"g"r" simPl[ si sigur[' mai intJi propoZipi simple, universal *--*O afirmative, sau particular afirmative' ii-pia universal afirmativ[ afirmi c5. toate elementele p;;piiiit" triigitii i at o proprietate P, 9i deci se poate formula astfel: """1 orice r e, E ate ProPrietatea P sau oricare ar fi x e E, x are proprietatea P' afirmativd affumb' cb unele elemente :lementelelui E) au o proprietate -P, :are au ProPrietatea P nt este vid[; ,,cel pufin" dal se subinlelege una, astfel incit o propozilie particular afinnativl se scrie exist[ n e. E cu ProPrietatea P' intre ele observSm c5, formal, cele douE feluri de. propozilii se deosebesc ,,oricare", iar altele cu ,,exist6"' pti" ]"pt"t-le unele io""p "o

atea :%"ffiJ"li" p,op,i"t P-totdea'

DESPRE NEGATIE

29

se transforrnd. i.ntr-una p.art'icutar lropglilie o-piopozilie. afirmatiad, simpld'pnliiilir-itri*:iiiia" * tran sJorrn intr-wnawn er ar afiiruitia d', i ar p'r;py, d ia s ;ir\';;' i ;;' i;';;";i;;;; tn contrariwl ei non P. sl plec6m de ra o propozilie simptd universal affumativ|: cl'ice x din E are proprietatea p, gi s-o negdm. Forma directi a neglrii este urmb.toarea: nu este adevdrat cd.orice r din E are proprietatea p. Aceasta inseamnd ch existd, sigur, ce1pufin un element din E care nu are proprietatea p, deci care are proprietlt"" p; "o"til*-non "q"a*il existd % eE care are ploprietatea non p. Si. plecdm acum de ra o propozilie simpld particurar afirmativd: pufin) un elemeit x e'E ., s-o negam: . :*::t:, Gel "*r"^"r"^proprietate;- n:"-';1 nu este ader'irat ci existb un erement x din E cu proprietatea p. Aceasta inseamn5 cE nici un element din.E nu are proprietatea p, sau: oricare ar fi elementtl x e E, x na are proprietatia p, ci proprietatea contrari, non P; agadar: oricare ar fi x a E, x are proprietate non p. De aici deducem urmitoarea reguli practici: p,in negare,,,o,icare" se trans.forn+d in ,,existd", ,,existd" se transfornt,d in ,,oricare", iar propr'ietateap i,i non p." lru orjce propozifie, nu numai pentru ,pozlttr complexe se reduce la negarea

Prin negare, o

simptd uniaersal afirrnatiad.

ftrF

30

MULTIMI $I FUNCTII

Va trebui s[ observ[m de fiecare dat[ c1: d'e d'esprecclre se afirryd' .cd' ,,existd"'-d'epind'e (este.-.fun( un el'ement "9, gi despre ca.le,se efxlrnA ca sxnt scriie tn propozilie i,naintea-saiti*ritrt, a"pitide de'elementele icrise dupi el (aw i,nainte(',,"fr;;;;;'i ;i arbitrare "" in propozitie. :in care sint fr" dlm astfel seama de importanla pe care-o are ordinea cuvintelor intr-o proscrise cuvintele intr-o propozifie.^schimbarea ordinii intr-o proo""le sn-i schidbe'foaite mult infelesul,.:-o^irSnsforme ""rlii" d,iferitd sau, uneori, chiar i-ntr-o propozilte tari sens' po"iiie despre De asemen"", * 1i"iui s[ obserne* 6a dupl fiecare element adaugdm expresia ,,cu proprietatea care se afirmi ,,"=iJe'l trebuie s[ "a ci" sau,,astfel incit". se folosescnotafiile I qi Y.-B"ltto "exist[" 9i i" f.igii. -ui"Latl"e pfut""ttetile urrir6toare': ,,ort' pentru ,,oricare" ,,ori""li",;.'W"i ""-^i"i6i gi ,,ex" pentru ,,exist6"'

,iiH

h

Copitolul lt

MULIIMI DE NUMERE REALE. FUNCTilREALE

$ 1. Numer e eole r
vom presupune cunoscute numerele reale gi proprietilile 1or, pe care I-4vyrrL!( mai jos. construirea numereror reare gi demonstrarea propriet6l'or ror se fac in detaliu la cursur,de aritmeti;t$i.irt expuse in tratatul de anarizi mate_ -Ni;"i;;;:*' rnatici (vol. r) ar academicia"tit.'i-ilrir.ir,
le rezumim

-

1..Structuroolgebricd o numerelor reole Mullimea numerelor reale va fi notatd cu R. Cu numerele reale se pot efectua?oui operat: operafia de adwnare face'sa reale un numbr real notal ut x "";;;pildH""a;;i' { y gi-itmit surna Operalia de inmuQire face "sA corespunaa r?^umere reale un numdr real notat * . y xy gi: -proprielap: "^o Aceste operalii au urmitoarele !;l f_+, !^,-,y ^-l x (adwarea este comutativd) ; .) tx + yt + z,= * + 4 (adunareaeste asociativ5); ! 3) x i 6': x (0-este U neutru pentru lJ"Jrr"t; "l**"rrt 4) x * (- *) :0 (orice * are un opus _ z) ; "iier-'u','"rytft-ea R a aumerelor ri:ale este, d'eci, grup comutativ pentru operafra de

neutru, sau' element unitate pentru inmulfire) ; B) Dacd x+0, xxlt1(orice num5r n+0 afe invers pentru 0 este singurul numdr (pentru inmutlire). ""r"t?tjl:lrr.,"r.

; EI f:^.= t,x*..(y:)(inmulfirea cornutativd) linyrllirea .este este 3l \.y):.: x (r este erement asociatiil); t) t ' x :

32

MULTIMI

DE NUMERE REALE' FUNCTII

REALE

de inmu$ire' Mulfimea numerelor d'iferite d'e 0 este grwp pentru operafia

9) *(y i

z) :

xy + xz (inmulfirea este distributiva fald de adunare).
R a numerelor reale este cotp* (pentru operafiile de adunare 9i

Agadar, nulfimea inmulfire).

S u m a x * ( - y ) d i n t r e r q i o p u s u l l u i y s e s c r i e ' m a i s i m p lastfel l u'x.^ aitrtt" i Si y.,Operafia de scidere se reduce qi s" lo*"5i"'ali*tir!r dl tdtit'ute'.x - ! : x+ (-Y)' i;;;;
xx'-1 : Inversul x-L alunui numlt x + 0 se mai noteazd'! ; a;adat, l. Produsul r : x . L: y +0 l ditttt" un numer r 9i inversul unui num5r

se mai scriel;i

dintre t(;i y.Operalia de impdrci,tu!, se numeSte

numere {x, y) c't y +O i se asociaz[ citui flre (nrin care unei perechi de ' : .' tor ll se reduce astfel la aceead.e inmullire t 1 :v v vl nu are invers' Nu impirlirea cu 0 nu se.poate efectua, d-eoarece^O cu 0, nu o definim' Spunem ci imp5rlirea d.dm nici un inleleJi-pa+it'ii cu 0 este o oPeralie flrb sens. DinproprietSfiledemaisusrezultlincSurmitoareleproprietifi: 1) Num[rul 0 este singurul element neutru pentru adunare' 2j Numarul I este singurul element unitate pentru inmulfire' 0' aj U" numlt real are un singur opus' Opusul lui 0 este lui 1 este 1' aj uo numir real diferit de 0 are un singur invers. Inversul a z-- y_ z) oicare r fi zeR; (li,5) x:y:>x*z:y+z x+z:y+ 6) x: !:) x e (sau -z-Y-z):)x:3t' e x z : y z o r i c a ra r f i z e R ; t c : y : > *-: Loicatearfiz +A;

i d a c ie # 0 , a t u n c x z : V { t ^ o : :
- Fi" E

+F

x: !'
aciitiv z { 1', 9i alta

notat'

-"lfime " mulripricafiv

l) este grup comwtatia pentru (lnmu$itea este asociativ5') ; 2) este semigtup pertrir tnmulfire fal6 de aclunate' distributivd 3) lnmu-lfirea este E se numeqte inel comutativ' este comutativE' DacE inmulfirea uuitate' are element unitate' E se numeqte inel cu DacE inmulfirea se invers oentru inmullire care fiecare element x f\.are Un inel cu unitate, E, ln Aqailat, un codutativ. E se nume'te.corp numegte corp, Dace ii-:"itrrl, de 0 este grup pentnt lnmu$ire' ".i"-"onotatiol., .1.il;;ior'direrite ,"

acestedoud operalii dacd: fii #irriiti.J E ";i; inel penti-a aclu:rare;

pe care s-a! tlefinit

doub operafii,. una notati

corp este un inel

"lilLliir;;

NUMERE

REAI.E

33

!
I

adunare).
eilnnssg gj

l

x-y astfel
-, -. -1

2 Close de numere reole Nu:nerele naturale sintx :

1 , 2 , 3 ,. . . , n ,
numar

de impbrcitul

Uu$imea numerelor naturale va fi notatS. cu N. 'n Sunia ?n + n gi produsul il,Lna do]o| numefe naturale rn qi sint de aserlle4ea numere natufale. Optrr..ri unui numlr natural nu mai este num[I natural. Inversul unui nimer natural ?Lnl mai este numer natural d.ecit dacd n : l. Multimea lY a numefelor natufale este semigrup comutativ pentfu

iur,ers. Nu implrlirea

3,-2,-1,0,L,2,3,...
lni I este 1. ,€R; }lulfrnea numerelor intregi va fi notat6' ctt Z- Avem N CZ' Suma f * q gi produsul Pq a doal numefe intregi f Si q sint d.e asemenea numere intregi. in p1us,d_acip-este numlr intreg, opusul sau - 1 este de asemenea numdr intreg. Aga6arjmullimea Z a ntmerelor intregi este grup comutativ pentru adunare. Inversul unui num6r intreg I este tntreg numai dac| p : 1 sau b - - 1. deci. pentru inmulfire, Z eite semigrup (comutativ cu unitate). " Rezultd, ct mullimea Z' a numerelor intregi este inel' (comutativ cu unitate). y * , rafionale se pot reprezenta sub forml d.e fraclie Nwmeyel,e "o ;r n intregi ;i n 4' 0. Dou[ asemeneafraclii! SiY*reprezintS acelaginumlr ralionaT, dac1
Sl.

atftz+A;

&,:

* f

1,, 9i aita

numai dacl nr'n' : rn'n.
* Unii autorilconsiderd 9i pe 0 num6r natural-

se inmullire . ASadar, un

fumuifire3 -

Anatiza matematice, vol. I

.l at

T.4ULTIMI DE NUi\4ERi REALE. FUNCTTI REALE

Mullimea numereror raliorrare va fi notatd cu Q. o fraclie ! @r gi n 0) este 'ireductibitdd.ac| nt.9i z sint prime intre il!:.ts] 2i ".s e1J urtcare oo-U..:Ltional,se pcate reprezeniaintr_nrr singur.modU frffi lie ireductibiid cu nuvnxturalnun,taruxatur6!,. un numir intreg 1 se poate scrieca fraclie sub forma ! , deci n'rnerele I tntregi sint in acelagi timp numere rationale: Z eQ. suma.r * s;iprodusul r s a dou' nurnererationale numere rafionale.-fi plus, d-acl" este numSr rafianal, sint cleasemenea r atunci opusnl s6u : / €ste numbr rational, iar dacb r A, inversul sdu -1 este de asemenea + r numdr rafional. Rezult' cb mullimea Q a numerelor rationale este corp (comutatir,)l)acd. a gi b sint numere ralionale, atunci b_a gi l qaacen+Al sint numere rafionale, deci,ecuafiileq t *: & gi o*: { (aace a ;0} au solulii in caclrul numerelor rationale. Ecuafia az: q nu mai are i'iE totdeaunasorufic, . raiionald. Deexerii_ """ plu, ecualia.x2 : 2 nu are solulie,"1io""1a.--i";; ;d' Nw existd n'ici un nurndr iapionil i1 inii"fatrrt'{iit, egat Sd presupunem, prin absurd, cr exist6 un'numbr rJ.lion*t cw 2. r astfel ca rz : 2' si scriem nunrdrui r ca fraclie ireductibild : , +, unde !, ;i q nr sint numere intregi fbrb nici uir alt di'izor conrun afari de r, * r. Asadar cle uncle :
ltl :2sau \q)
tb\z ^

r l l i ,

L:2, q,

hz

i' :2q'' P, . ^R"r!td 9Ft este un nnmdr par, deci gi y' este un numd.r par* : ! :2*n. Egalitatea !, :2q, =" =&i"'atunci:'
de unde 4 r n 2: 2 q 2 ,

Zm.z: gz. Rezulti ci 42 este par, d.ecigi g este -au-pe .un numir par : q : 2n.. Aga_ "1^"1T-?1 dar, p 'i^g 2 ca divizor comun si L* ^presupunind cd ar exista urr num6r ragional ":""r-;;;f"li""'o "ortr"clicfie, ;";;-r;:t Vom arbta mai. departe cE, cadrul numerelor reale, oricare ar fi num.a{ natural 2,.9i oricare ar fi.in numirur t"it [iiii, i, ecaalia an : 64 are totdeauna soluiie.
f -r - 2(2mz 2'ni + 1, adic6'J p, ui ri'i-p;;. + * Dacd b at fi imoar, : 2nt. I, atunci am avea .pz : -* " (2m + I), : 4mz | 4m ! | :.

NUMERE REALE

35

bre corpul numetelor rafio-la1e Q .9i -d'eosebiri, care pot fi ,conside;i alte d.iverse consecinle ale unei deosebiri len![ mai deParte*. lioriale se numesc l&uftrereiralional'.e.' umlr care este solufie a unei ecualii algebrice d.e forma e,f +&o-t*-L +.'. *afi*ao:0 cn eoeficienfifao, &t, . . ., aturiumere intregi. Mullimea numerelor algebrice e# numdrabili. Nnmerele reale care nu sint algebrice se nllmesc nu,lneretranscend,ente. numerele e 9i zc slnt transcendente' Se dernonstreazl cE,

3 Structuro de ordine y" clefinegteo relalie de ordine ,,fi. { 'este I Y se scrie de asemeneaY > r (Y ra gi numai una d-in urmltoarele trei posibitit5'i: sau r'( !, sanTfi: !, satu x > y. a) Propri'ddtjl'e rel,aliei ,,x 1!" i F) r { r, oricare ar h x e R (este ireflexivi) ;

#.xll/"i";: .T,.iii'li#,'r:J'f

F) r< j,+t>

n;

(estetranzitivd); (iii) r<,"y- F Xt<z:)r<z oricarar fi z eR; e z {;t x-z<y-zl ( i u )r < - y + x + z < - ? + x + z < y + e ( s a ux - z < Y - z ) ) x 1 ! "
I

( o ), < y E iz > 0 : > t i z < y z ( ; i Z < t ) ; z > 0 9i xz <y, ( r a t )< y : ) - * ) - y : * ( " i i )0 < , c < y : > ! >
f

("^o t 1.
i y

:) x 1y;

* Deosebfueaeste cE R este spafiu complet (orice gir fundamental este convergent) limiti pe cinct g ou este lexisti giruri Caucdy de trumere rafionale cate n-au "p.tl" ".-pt"t rafionalS).

[1"","

i

r,

{riri,'t*

5r

36

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

Din (u) 9i (ui) rearTt| ce: x1! e iz ( a ) x z > y z { s i i r i ) ,
\ . . l

z < 0 9 i x z < y z f s a :L < L ) : ) x ] y . u t z z )

Numerele x > 0 se numesc numere strict pozitit,c. Numerele x <0 se numesc numere strici negatiae. Orice numir natural n este strict pozitiv: n S 0. Relinem de asemeneaurmd.toarele proprietifi* : intre doui numere reale cliferite <y- existi eel pu{in un numir -x rafional r gi cel pulin un numir ira{ional oc: x <r 1!, fi1 u1y.

Rezulti cd intre doud numere diferite reale exist[ oricit de multe nunlere ralionale gi oricit de multe numeie irafionale. Axioma lui Arhimede: o r i c a r e r f i n u m e r e l ee a l ex > 0 a r gi y, existd un numdr natural a astfel ea nx, > :v-. in particular, luind fr : l, rezultd ci.: natural n ) !. Orieare ar fi numdrul real y, existi un numir

Dacd x f y (* nu este mai mare decit y), atunci sau r : j/ sau ,{ I !, ceea ce vom scrie x < y (x este mai mic sau egal cu y) . Relalia ,,fr{y." este echivalent[ cu rela]ia ,,x <y salJfr:y,, gi cu relalia ,,x f y'
De exemplu, 2-< 3 deoarece 2 ( 3; 2< 2 deoarece 2 :2.

DacE x4y @ nu este mai mic decity), atunci sau.ff:y sau x7!, ceeace vom scrie x > y (r este mai mare sau egal cu y) . . . Relalia ,,.!)>-,y" este echivalenth cu relalia ,,xi> y sau ir : y", c17 relalia ,,x 1 y", ;i cu relalid ,,! 4 i'. Numerele x > 0 se numesc numere poz,iti,ae; numerele r-<0 se numesc nulnere negative. Deoarece x>0:) x2 0gi r<0:)n< 0 rcz;,;Jt|cdoricenum5"r strict pozitiv este un numir pozitiv, gi orice numdr strict negativ este un numbr negativ. 0 este in [acelagi timp pozrtiv gi negativ, gi este singurul numrr' cu aceastd proprietate.
lntr-o fgerie construetivd ln mod riguros. a rutrrerelor reale; aceste proprieteli se pot demoflstra

NUMERE REALE

rla

bl Profiietd.lil'e relaliei ,,x { y" : r oricare ar fi x € R* (este reflexivd) ; fi) " -< ( e s t e n t i s i m e t r i c;b ) a ; fitl x(y qi y<x:)x:y (estefianzitivd); r-{-/ Si y<z:)r<e fiji) z ( g ix - z - o < ! - e ) o r i c a r e r f i z e R ; a 6"\ *<y +tc+z-{y* n + z < - y + e ( s a ux - z ( y - z ) : ) x 4 l ; ( o ) r < y i z ) , - 0 ) x z 4 y z ; x 4 ! S iz ) 0 : > : < f ; z>0 si rz -{ yr["^o1-a 1l :> x<y;
\ z zJ

(oj) r-{/

=) -

n }- - !',

:, t"ii) 0( z-{.7 } r-j = o.
Din (v) + (vj) rezu.ltl, cd. x-<! g z<0:)xz2yz; #(-tr siz<0:>a>L; z<0 F xz{7'z{orra-. Z'l:) r2t. : zJ [
Din proprietiipe I) *-{y 2l x4y t<y celor douE rcIal1i reztlt6, incl, urmh.toarele proprietili: gr y < 7:Sx 1 z; t(<y gr x' <y' :l x * x' 4! gi y< z : ) %I z; * y' :

* l<y':>xtx'1y*y' (atlunarea nembru cu membru); ryegalit5filor 3) O< s--{-/ gn 0-{ f,'(-y":) xx' 4yy' (inmu$irea membru cu membm airlLegalntilltlor de numere pozitive) Relinem de asemenea"urm5.toarea propritate (care se poate demonstra _ riguros) :
I

luqil (9") gi (b,) .sint rloui giruri de numere ralionale eare au urmiltoarele rloui proprietdli I ) a , - ( e 2 4 . . . { e n \ <. . . ( b,-{

2) pentru oriee numir o('> 0, existil un numilr natural z, astfel efr b, - &n-{ a; atunci existi un numir real xs, si numai unul astfel incit an{
Observaf

xo-< D, oricare ar fi n eN.
a):0 (v. cap. fII).

ie. Condiiia 2) inseamnd cd tim(bn-

'tFi

MUTTIMI

DE NUMERE RNALE. FUNCTII

REALE

Fie n numere reale ap &2,.. . , an. Cel mai mare (maximul) dintre aceste numere se noteazd. max {ar, &2,.. , , eo} sau sup {6r, a",. , . , &n} iar ce1mai mic (minjmul) dintre acestenumere se noteaz[ lrriry'{ar,a2,..., &o\ sau inf {ar, ctz,... &,). Mai departe, aceste numere vor fi interpretate ca margini ale mu1limii
{ar, gr,. ' ', Gn}.

4. Modulul Modulul lzl a1unei numbr z se definegteastfel:

,., Ixdachx>o 0 dac[x :0 Sarltl :1 i l-xdacl 'r<o x l- x dacd <o sau ince, lxl : mu* tx, - *\. Proprietlli1e modulului sint urmltoarele: 7 ) l x l > - 0 ; l * l > 0 d a c i 9 i n u m a i d a c dx + 0 ; 2) l- xl: lxl; 3 ) l * * y l - < l z l * l y l ; l x - y l - < l r i * l y l; 4 ) l l x l - l y l l- ( l r - y l ; l l x l - l y i l( l r * y i ;
l#l

, - _ ,I :

xdacd'x>o

6) lxl <. d.ac[ < < e; daci gi numai daci - e -( r -{ e. lsl ( " DacL r este numdr raftonal, atunci lrl este de asemenea rational; dacd,p este lntreg, atunci gi ly'l este intreg. Se folosesc urmitoarele notalii 0' dac[x]-0 .r*:sup(r,0)' : lx'dacLx)'0 r-:suD (-x,0\:! r, dacl r-( 0 [0, daci r-< 0 t#* se numegte partea pozitivl" a numdrului x, iat #- se nume;te partea negativd]a numirului r. Se verifici fdr6 dificultate egalit[file
1C': ,c+ t(-

o; s )t x y t : x . t y t ; t t l ; l : : i , . : ,* x - e gi numai daci

*o :
9i

x) *uxl *

l*l:*++xDe asemenea, avem

- :+(lxl-x).

y) sup(.'r, :

(* * y * lx - yl) inf. (x, y) : - sup (- x, * y) ;

I ,

NUMERE REALE

39

5. Reprezentoreonumerelor reole prin puncte Pe o dreoptd

m x l rr dacd si numai dacd P se : la P [a Q este Pozitiv)' de abscise",respeitiv x'1i y, numlrul a dintre P 9i originea O' vor fi ades6a iclentificate cu punctele ce 1e corespund. perechilorde nurnere 6. Reprezentqreo prin puncte din Plon

ei0'

y este ordonata lui P (fig' l8).-g Datorit5 acestei coresPondenle biuuivoce se identific[ un Punet 4 P cu perechea coordonatelor sale (r, y). ln loc de ,,Punctul P" vom spune adesea,,Punctul (tc,Y)". 7. lntervole

lui tuiui P; r este abscisa P, iar

I'
------->*

Fis. 18

i

Fie a -( b doui numere rea1e.oatecare. 1) Mulfimea tuturor punctelor t{ care verificl inegalitafile a 1 x <b (fig. 19) 9i se noteaz[ (a, b): se numegte intental, d,eschis (a, b)-- {xlxeR, a < x <b}. 2) Mullimea tuturor punctelor _r care-verificl inega-1it_[fiLe 4 x -4 b -a se numegte 'interaal,i'nchis so:usegmenl"(fig.20) 9i se noteazd' la, bl: la,bl:{xlxeR,a{x1b\.

ifpiln'.;

,

1,,11,,,,s1al"{t.iilnr.tifirr##tHn

l!:il#n**n"o""'

40

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

3) Mullimea fa,b): {xlxaR,a4 x <b} se numegte interval inchisla stingagi d.eschis dreapta(fig. 2l). la 4) Mullimeu ,,(o, bl : {xlx e, R, a < x < b} senumegte interval deschis stingagi inchisla dreapta(fig.22). la
e b

=H=
a
Fig. 19

b Fis. 20 Fis. 21

HFid )t

Intervalele definite mai sus se numesc intervale '6 numesc extremitdt,ile intervaTalai : a este extremitatea mdrginite; a 9i D se stingi, iar este extremitatea dreapti. Avem (a, b) C fa, b) C la, bl ;i (a, b) C (a, bl C fa, bl. Dacd a:!b atunci la, af : {a} ;i (a, a) : (n', ;l-: Lr, a) : @. rntervalele inchise La, bl se mai numesc intervale compacte. -5). Mullimea {xlx.-a 4, * > a} se numegte sernidreaptd.d.eschisd ""-' nemS.rginiti.la dreapta (fig. 28) se noteaz6. (;,T;i9i x . -6) Il-ullimea {.ylxvpl, 'ei }- a} se numegte semidreaftd.inchisd nemdrje notea)e ginitd la dreapta (iis. 24) bi +;;;.-'"'"''"" 7) Mullimea {xlxeR, x I a} se numegte semid.reaptd d.eschisd nemEr_ ginitd. la stinga (fig. 25) 9i se noieazi 1_ *, o,. 8) Muitimea {xlrygf , x < a} se nume;te semiareaptd. tnchisd.nemdrginitl Ia stiriga (fis. 26)li i" x), &t. "oi"i"i-('

=f_
Fis. 23 Fis. 25
Fig. 26

Punctul u se numegte extremitatea semidreptelor. Dreapta intreagd R se mai noteazl (_ oo, i oo,). Semidreptele gi dreapta intreagi. R se numesc ,interaalenernd.rginite departe (cap. rv) vor fi ^^-- ,M"i fustificate simbolurile - o o g i f o c care apar in notalii intervaielor neniaieinite"

PUTERI INTREGI

t 1 tL

intregi $ 2. Puteri
1. Puterinoturqle natwral" Vom scrie: Fie a un numdr real' Si m ttn n:umdr s r : 6 1 $ i a n : a . ' a ' . . . a d a c |n > l '

' 3 f r

{, {N u m l r u l 4 ' s e n u m e g t e p u t e r e : n u m [ r uAvem i m e g t l' b a z a p u t e r i i , i a r l a s e n u l*: e oricare 9i 0":0 putcii' numSrul n se numetl" "ipoit""tr{ a 2 0 a t u n c ia " 7 0 o r i c a r e Dacl ;;:d*"";-;:0;daca arfineN. lumesc buteri' naturale' sint urmitoarele:

0. 'icare ar fi naN' < 1 , o r i c a r ea r f i n e N ' fice imediat, plecind de 1a d'efinilia i orin recuren![: uli'rc^tt esie 6trict pozitiv)' oblinem

&" <7, oricare at fi ng,N' deduc inci urmitoarele proprietdli: Din propri"talif" Ee mai.s1': s-e, A" 1b*' oricare at fi-neN' ALt"""i 5\ Dac[ A <-i-; "Dffi

6i

P e n t r u0 < a < l ' d'eci {*)" '1 intr-adevlr, din 0 < a < b reztita 1= 1' a \ a I
adicL bn > a, saa a| 1b',

"2-*-aiunci> a f t a'n

: a* 1a* pentraa > l'

sauY > l'

ptooricare ar fi n 6 N, ceea ce demonstteazd

? :":Y'Il ;:!; ,-ni,ri"1u"""fi,i.l="#,'
'J

asemenea demonstratd'

(:" 1,.:i, "3;.': t :"#:fJ,11"t:,';) ";

r5ir*"

|

trFa{rt#'!'F{Fsffi'i'F

t q 14

IvIULTIMI DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

2" Puteri tntregi Dacd,q*0se.definegte ao : l gi a-, - 1, oricare ar fi n, a N.

Puterile lui 0 negatit'nu se definesc' spunem ci 00 9i ti 0-,,, n l-N,rro ul,lJ"X:"""t tn acest fei am definit puteriie art ale nnui$numdt a d.iferit cle 0, ca orice exponent intreg 1. Puterile cl1 exponent intreg se numesc puteri i,ntregi. Proprietd.lile ?^wterilorintr.eg'i.s^tnt wrncd.toarele de cite ori exponentul (oi este -{ 0, baza va fi presupasd d.iferitd de 0) :
l) ao . clc af+c I 4 : aP-q.

2) (ao)q :

a.bl.

3 ) ( a b )-t a b b h t ( + ) ' : #
4)a-b:1.
af

5) Dacda>l

atunci:a?> ldaclp>0. aPll d a c l{ , < 0 . Dac5. 0 < a < 1 atunci : afr I I dacd p > 0. aP>ldac6p<0. . Fti*Lle patru proprietSli se deduc imetiiat din definilia puterilor lntregi gi din proprietilile corespunzdtoarea1eputerilor rraturale. Daci ? > Q,1 este natural gi in acest caz proprietatea 5) este adevd.rat6., ca o proprietate a puterilor naturale. Dac[ p < 0, atunci - p este natural; proprietatea 5) rezultd in acest caz din 4).

3 . I n e g o l i t o t e ou i B e r n o u l l i l Oricare ar fi a > 1 si n naturatraaem: ( 1* a ) ' " ) - t l n a .

P e n t r u n : I a v e m ( 1 * a ) t : L i a : 1 + 1 . a, deci inegalitatea este verificati cu egalitate. S[ presupunem acum inegalitatea verificatS. pentru n : P: ( 11 a 1 o ) - l l p a gi s-o demonstrim pentru n: ? * l.

PUTERI INTREGI

43 a in inegalitatea precedentb

Deoarece 1 * q ) 0, inmullind cu 1* obflnem
sa.tl

(1 t a)o(r a) >- (r { pa)(r{ a) *

cE 0o 9i ile 0, cu

crponentul

(l + a;r+r >- 7 -1- -. a + ?a, : I + (l * !)" + Pnr>- | + (l * f)a fa (deoarece fo= > O)Conform principiului induc,tiei complete, inegalitatea este adevbrati pentrn orice n eiiInegalitat€a demonstrati se numegte inegalitatea 1ui Bernoulli. Afl;cqii. 1) Dacd.& )- 2, ohtnci a" 2>n * 1, oricare ar fi n e N . f n t r - a d e s d r , s E n o t d m: a - 1 ; d e c iA > - l S i a : A + 1 . A Atunci: a' : (l + A)" >- | + %A )- | * n. in particular,22ru I l, 102n f 1, oricarear fi n eN. 2) Dacd e > l, pentnt. fiecare rutrndr real a, existd urc notmdr natwral n estfel ca a." > u. Sdnot6m :s -1, deci,l>0 gia:1+A. A adic[ astfel ca nA > cc (deoarece ;, ,{ > 0). Attraci, pentru num5rul tatlural n, oblilrtt avem: a" :.(l + A),'> | + nA > I * a ) a. Existl u:r numlr natural ,, ,

-=- r1ui

-

adevit este

Rezu1t5.c6 daci a > 1, atunci -1 poate fi ficut oricit de mic clacb a,ft se ia n snficient de mare. intr-adevdr, fie a > 0 un numdr arbitrar; sd, j exisf;i atu::ci un numdr z astfel ca anSz, decif < 1: notErn r:: a n f t ". SI obserrim cI pentru orice-num5r fi' > n averr &n') Ao, deci a. < 1 si '
an' Afi

deci

j_
an'

< e.

Rezu1t5, de asemenea,c[ dac[ (a") Si (b,) slnt doub giruri de rrumere ralionale care all urmitoarele dou[ proprietdli : 1) a,-{ ez{ . . . 4 en\< . . . -{ b,-{ 2) existf,un num6r l>
atea

0 astfeleabn-

en{jnutrt*o

oriee m €N,

atunei existi un numflr unie ro astfel ca &, { intr-adevbr, d.acbse dE a>0, bn - &o-( a gi afkmalia numerelor reeale, exist[ w

xo< b, perrt"o oriee a € N.

n astfelca la * pi deci rentltd. atunci dintr-o proprieta# anterioare a

--qFrr"-

44

MULTIMI

DE NUMERE REALE, FUNCTII REALB

mdr ginite S 3. Multir ni
1 . M u i l i m i m o j o r o t e M u l l i m im i n o r o t e . . Mullimimdrginite trie .4 o mullime de numere reale. dacd' existd' wc swperi_o.r) Se spwne cd.A este noajoratd' (sau m'd.rgi'nitd' astfel' nu se noai afld _nici tm pwnct din A, adi,cd'punct b ta dreapta cdru,'ia -tnci.t b x.=<b Peitru' orice xGA. No'tn+d'rul, se nwmeptem'ajorant al' n+wl'' lim,ii A. Dac[ b este un majorant a1 1ui A ;i dacit b < b', atunci gi b' este un majorant a1 1ui A. Se spwne cd. mwl'!'itneaA este m'inoratd. (satt' rnd.rginitd' inferi,or) d9.r4. nw-senoa'iafl'd, nici un punct d'in A, adi,cd' tm ex'istd. pwnct ala sti'ngacd.rot'ia m,inorantal mul!i'' a4x pentru orice xeA.Itlwndrul a se nunoe;te astJeli.rr.ctt mii A. Dacd. a este un minorant al lttt A si a' < q attttci gi a' este un minorant a1thtt A.

Se sfwne cd'mullimea A estetndrS a adicd.dacd.existd'doud tt'wmeve 9i' b 'b { - A ; Fis. 28

mS.rginitl 1a stinga, care conline pe , (fig. 27). De asemenea/ este minorati dacb existd o semidreapid nemdrginiti 1a dreapta, care conline pe ,4 (fig. 28). ,4. este mlrginitl dac6 exisi[ un interval-mS.rginit (inchis sau nu) care conline pe ,4. iis. 27 O mu$ime .4 esto rn6rginiti tlaaH 9i numai daeil Frop ozilie. existd un n-uni$r ltt > 0 astfef ea lxl < M pentru otiee x Q A' Dacb existb. M > 0 astfel ca - M -{ x -1 M pentru orice xQA, adt ginit [- M, Mf ;i deci,4 este mirgir exist5 un interval mirginit (a, b) ca (lal, \bl). xeA. Sd punem M : lr'a:x a d i c b-.L I < deci-M<-iat,4a, sau jxj ( ,Li pentru orice x=A.
-1} e s t e m a j o r a t a . d - a - rn u e s t e m i n o r a t e ' ...' -2' Exemple. l) Mulfimea {..., -t, -1 este de b)- -7 este un majotani a1 ei. Numirul deci nu este m6rginitS.'Orice'numdr asemenea un majorant qi anume cel, mai mi,c noajorant, 9i {ace parte din muifime. dat nu este raajoratd, deci nu este este minoratl 2) Multimea {1, 2, ..., 4, ...} mdrginiid; ori"" iromh. a -< 1 este minorant al siu. Numdrul 1 este cel, mai, mare ,ninorant qi face parte din mulfirne.

' A

MULTIMI

MARGiNITE

45

3 ) U n i n t e w a l ( a , b ) e s t e o m u $ i m e m a j o r a t bu') i mbn o r a t E , d e c i e s t e m S r g ieste . o r imai , g i este un major-ant; a n i t d cel c e rr1^x ti ;ri* lrumir a'-< a este "" ;1";;;;i oo fac parte. di'' multime. b *tJ**T -"i !ri" majorapt; a fi a mare minoran t, i^t dh acestenumem6rginitd' 9d ryi--]: 4) Orice mullime finit'd' {au.o'' "'"o*\#e jl-ai mare din 4ceste nuinere este un majorant al mulfimii' minorant, iar cel re este un

2. Morqinile unei multimi a unei Un numdr rn se-nume$te-malginq.inferioarf, Def initie. Se noteaz'" minoranf al mu{imii /. mugimi A daeil.este"iefTJ?u*" m:inl A:io| * (se citegte ,,infimum" sau "inferior")' mu$imi '4 {aen a Jnei Un numHr M*se numeqte margiTg sup€rioari noteazd: c-L;ai mic fralorant it mutlimii '4' Se M:snpA-_sygx

".ts

(se citegte ,,supremum" .satl "suDerior")' wnice' Existenla marginilor at"a ilarsinile "*itia-,--sint' de urmltoarea: este asigurat5 "r.;]fi;?;,

gi oti"-"'i rrfi*" ;*;iAA majdratdare marginesuperioaril'

Teoremfl.oricemu$imeneviiliminoratiaremargineinferioarf,

mul;imi m*iont'e A' Vom face demonstralia in cazal unei I'li- A' ;i b tn 'tnaiorant al -x Fie a nu numlr care nu esternajorant al astfel ca: a A oo punct a""i ht A; ""ipo1itt ""i.ta a < x < b q ib - a : I > 0 lui .4). in plus,^putem alege numere'ralionil' (Ii caz csntrar alegem .enea b' > b;i D' estemajorant' iar tiii""ii

punct x e A astfel ca ar4 x -{ b,.,i Si PresuPunem ci am g6sit do majorant alhtliA,iat b*sE a.nseMufie

plrli egale si si notdm ct1 56 impirlim segmentul la*, b*,f in d'ou[ care extreniit"t". Jti"'gL in+tiwest'e majorant lanar, b"+r1 partea pentru

.10

N{ULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

a1 1ui A, iar extremitatea dreapt5 b,*, este rnajorant a1 lui 24. Numerele a,q1 $i b,n, slnt rafionale, , an'-{&*1t l bn+t'-( b, ;i bn+t- a"+, : ii' Am demonstrat astfel, prin recilrenle, ci putem gisi doud ;ir:g:l]i (a,) ;i (&,,) cu d.e numere ra!'ional,e, urmdtoarele propriet[fi: ez --1. . .',1 &r-\<. . . --( &r'-(''' -\<br'-1br. 1) a, -{ 2) b, - ao: Lpentru$oricare n G. A'.
orice num[r b, este 3) Nici un numer annw este majorant aIlttiA;i maiorant al lui A. " Din proprietSlile 1) gi 2) rezrslt| c1-exist6 un num6r real s" ;i unui singur astfel incit

a* -,1x--( &, pentrul orice zr e Ai.l fji. cel mai mic majorant al muilimii,4. S[ ar6tdm cd oreste x I) creste majorant alhti A, adicd" --{ o.oricare ar ft x e, A. intr-adev5r, si preiupunem, prin absurd, ci ar exista run punct xo e' A xtt u { xn. Putem alegepe z suficient de mare astfel ca z, I *o - u; atutci bn a," 1 b" * 1 fro - *, deci bn 1e* - oc ro gi fiindch en . *--(-0, rezuTtb' 1.1t,, contraziceiaptui'c[ D, este'majorant allti A, conform propriet5lii 3). """"?" 2) a este ce1riai mic majorant a1 1ui A. inft-adevbr, s5 presupunem cd ar dxista un majorant' a' 1u' ailtti A' Putem alege jpe a suficient de oc a.' ;i atunci b,- G',< q"- d', d.e unde - &*1 mare astfel ca!( s3u u' 1ao,' .I)ed" 1s- - bn- &' 9i fiindc5. - bn(0,.rezuit[.- !*1-g' a,"este niajorant a1 7ti A, deducem cL Si an estefmajorant al 1ui "4, oafece ceea ce este in contradicfie cu proprietatea 3). ,. t' ii: i: este rnarginea ma'icrani a1lui A, adtcd" IJrmeazl. cb creste'ce1ma-imlc a lr:i A. superioar[ se demonstreazl in mod analog existenla matgirrit inferioare a unei muilimi minorate. c o r o I a r. orice mul$ime m*rginit[ are margine inferioars ,eimargine superioari. fntr-adevlr, o mullirne m6rginitd este ;i minorat6=;i majoratfl. Din definilia marginilor unei mu1!imi, deducem c5: a Un num6r rn esternarginea'inferioard. unei mullimi '4, daci 9i numal daci verifici urmdtoarele dou[ condifii: l) rn --1x pentru orice x e A (tn esteiminorant a1 1ui '4) ; -: a 2 m, existd.cel,pwlin u,n pomct x-e A astfel incit 2) oricare ar Ji * < o"'1fig.29), (nici un numer ,x) m nu este minorant al lui 24, adicb n't, este ce1 mai mare minorant) .

STRUCTURA TOPOLOGrcA'PE DREAPTA

47

"este margin'easuferioard' a unei mu1limi lJe asemenea,un numir M urmdtoareie doui condifii-: . ,4 CacE;i numai d-ac[ verifici 'x este majorant a1iui '4.); orice x a.A.,{\ ft -1tI petttr+t' 2\ ov'icarear li x I M, ex'istd iel ptt'lin wn punct x e A astfel incit '(fig. 30) (nici un numS'r y.1 +[" a1 x

nu'este iajoiaht allai A, .ad19a $ estecel mai mic majorant al lu A).
Dacb -4 este m5rginitS, atunci x o i n f , { - ( r - - { s u p 1 ,p e n t r u t i c e = A ' '

ot'

r

il

tl

ri^= '29 I

Fig. 30

Avem tnf A : sup ,4 <laci 9i numai dacE mullimea -4 este formati dintr-un singur punct. l,{arginile unei mullimi pot s5 aparlina sau s5 nu aparlina mu1fimii.
E x e n ' r p l s u p { . . . , - n , ' . . , - 2 , - 1 } : - 1 ; i n f { 1 , 2 ' . . . . ,- n , ' , , } - t ; i n f ( 0 , 1 ) : 0 e" I)9iI*(0,-1);ini10.1)-:0 9i 0€10.1), sup [0,1): I eisup(0r)':i.aiio*(0, , eiifii0.i).

Dac6"A posedS un ce1rnai mic numSr tn, attnci rn:inf ,4:min AqA. Dac[ -4 posedd un cel mai mare numir ]i1, atunci A .M : suP A : rr:rax. a A.

$ 4. Structurotopologico pe dreoptd l.vecindt@ a.ltiro orice mula.ecind,tate pe dreaptl. vom n1.1m\ * ,., "**t rin intei'al deschis{a,b) .cate confine- .xo,.,adici ?e lime V "ui" "oigine (a,b) care ls*"t.itr"ii xoeia,blCV, tn particular,orice interval deschis
*<. ccnfirie pe jrs, adic[ astfel ca G' fro{ b, ,r vecindtate a 7ti xo (fig.3i). este VecirrXt6li1e de forma
Zd

r:.

\t

-*r\-

*4 0

\

:i"^-tt t-+E ' u txo- u, xs { x) Fis. 32 Fis. 31 simetr'ict1 e1 0 se numesc uecind,td,!,'i > ce ale hti xo {fig. 32). simetricd,a /'wi xo. xo Orice uec'ind,tate a I'ot'i cottline o vec'ind'tate V fntr-ad.evir, fie (a, b) un interval deschis astfel ca xo a (a',b)Ctt. qi (ro-4, D e o a r e c e< x o ( & , ' a v e m a : i n i n ( * o - a , b - x o ) } 0 {t ro]- a)C{a, b)CV. natoritd'acestei observalii, va fi suficient, mai departe, si considerdm numai vecindtiliie de forma (a, &) sau vecin[t5file simetrice a1eunui punct.

48
Vecindtdfile

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

pulctului zo au utmS,toarele proprietdli: I) Orice mulfime [/ care contine o vecindtate V a L',ti xo este de asemenea o vecin5tate a lui xo. ale lui zo este de asemenea o vecinEtate a hti ro a doud vecindt5li 2) Iniersecfia (fig. 33). V a hi .to confine pe .r0. 3) Orice vecindtate 4) Pentru orice vecindtate v a fui zo exist5 o vecinatate w : (a, b) a lui xo, astfel lncit 7 este vecinEtatea fiecHrui ptnct y e W'

r { a

-

,

l

o x

v-z-____/\-__-_____\ e o c g

\ b

Fis, 33

Fis. 34

Prin alegerea veciudt6filor fiec5rui punct cle pe dreaptd, am definit pe dreaptd o strtr'cturd. lopol,ogicd sal- o topologie*. Cu aceastb topologie, dreapta .R este un spa!'iu topologic numit dreapta reald..

ir.,Ljii,\: Pro p ozilie.' a Iui r gi 6 veeii[tate .

Orieare ar fifpunctele x +y, existi o veeindtateU : V a lui y, ffr^il punete eonn:une U n V : A.

Se presupunem x < y; existi un num6r c astfel ca x < g-< y (fig. 3a) ; luind a < x gi b ) y, U : (a, c) este o vecinetate a 1ui fr, V : (c, 6) este o vecinetate a lui ! ;i a OV -- g.
Propdetatea un spafiu sepalet. enunlatb in aceastb propozitie se exptimd spunind cd dreapta real5 este

Mullimi deschise 2. Puncteinterioore, Fie ,4 o muttime de numere. exista o vecinepwnct interior al rnu,ftimi,i. d.ac6 A un punct x, din A este alai r0, conlinutd in mullimea.4, adicd astfel ca tate (a, bl xoe. (a.,b) C A. A spune ci .ro este punct interior a1 lui 14 inseamS deci cag4'este o ve-se-numegte "ro. interioare a1emullimii 7 M"it;;"-puncteloi cin[late a 1ui
* Fie E o mullime. Dacd penku fiecare element tt e E s-a ales 9 mulJime de.pdrli -x, cafre indeplinesc cele patru_ condilii din text, se zice cE 19(z), numite aeeindtd,li ale lui ' pe mu$imea E o stvuctwtd topologi,cd sat o topologie. s-a definit b siructurd topologicd se numegte spali'u topologi'c' s-a definit O mutlime b p" "ut" iar elementele sale se flumesc puncte' O mullime de vecindtbli ale lui z-se aumegte si,stem.Jund,amen-tal de uec|ndtdli ale I'u4 z confine o vecindtate din sistemul funtlamental. x, dacd fiecdre vecindtate a'lui Intervalele (a, b) care confin un punct r de pe dreapta Jormeazd.un sistem fundamen- o, tal de vecinStdli ale lui r. De asemenla, vecinStbfile siqetrice ale ,Lui x, de forma (, - n, x + df Lotmeazl.unsistemfundamentalde vecinbtdli ale lui zx * u), sauciefbrma lr

STRUCTURA

TOPOLOGICA

PE DREAPTA

49

'i,nteriovul'lui conlinut in

1ui 'd este gi se noteaz6' Int r4 sau A' Evident' interiorul
\.r-A

Interiorul mullimii

interioli?;l?";t"Y sale ,or .ail17^: A;;dt"t a""i to"t" punctele ii sint

a ::';?:;fi;i?"?t"i*a- "*1" :,y.i+l*:":-1t""?*1,nlill'fJr":r1; ""?")r'i';;;,:t11i,flli:-*:,"','.o';"i-7,i"'""mnrcrnici-ovecinrtate f
v interio_r :);;"il;'t" *ir"ei ca punct e"i"fill'l:#iFij+"? i"*a' v(\A: n' ,iil;;:"iji":,"i;'A1"-iecinttite "1 X1ff'rf':l'?ttr'll,i,
Exemple. i) I\Iul,timea I:tt vidd' @ este deschisd' deoatece @: b' 2 ) D r e a p t a * * " " * U O - " * d e s c h i s d ' f n - a d e v d r ' o r i c e p u n c t *avem eevident n c t i n t e o'FR stepu (a' b) a 1ui zo' cl vecinbtate rior al 1ui R, deoatece,'1ti"d xoe(a'b) cR' (a' b) deschis6' deoatece orice punet *oe -io o 3) l'n interval deschis (a' b) este -mu-lfime a lui zo chiar intervalul *-"".lndtate f irt.r")i"fui. este Drrnct interior "f"J "O"tai, "f (a, b), avem: xo € (a' b) c (a' b)' 4)oticesemidreaptdd.eschisd(nem5rginitSiadreaptasaulastinga)esteomulfime punctu' deschisS. b nu este o muJlime deschis', deoarece r.in interval de {orma la, b-l.ctt a < a1 intervalului' punct interior o t.t (o., p) ""i" (o, P) a lui a, avem d 1 a 1 B, deci oricare ar fi vecindtatea Intr-ac]ev5r, ru este conlinutb in la' bl' deschise b gi semidreptele inchise nu sint mullimi 6) rntervalele r", ui, to, bl ctt a < ' singur punct lu este cleschisS' 7i O mullime {a} format| dintr-tn

ffifi ;#].;1"6;:iyt4y:(:::h!:(^*,":*'l:,"".?:l?":tif:

vide este tot mu1limea vid'1'

aTtti xonu este complet'conlintftE in A' exterior ld A' daci vn este Spunem c6 un punct !o€'R este bunct

sff

urmltoarele: Propriet6!i1e mulfimilor deschise sint de mu1limi deschise este o mu11) Reuniunea unei familii oarecave !ime deschisS. deschise este o mlll'lme 2) Interseclia unei familii fi,nite de mullimi deschisS. 3) R S1 @ sint mu1limi deschise'

I)omonstralie 1) Fie (A6);q o familie oarecare de muilimi deschise 9i A :l) Aa' Fie. T oeA i exis-

tSomu$ime).6dtrtlamiliecareconlinepexo;dat14estetleschisi,deciexist5,ovecindtate (a, b) a hti xo astfel ca xoe(a,b)cAi

{

-

Analiza

maiematicA,

vol

I

l|fl*t;

50
Si cum Al C A, avem

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTIi REALE

loe(a,b)cA, aclic5. ro este punct interior a7 rd A. cum ro.a fost ales arbitrar 1n A, rcz.,ltd. cd orice 'p'tlact x € I este punct interior al ltti A, deci 2 este ao*ira.---^ 2) Fie (lJra;s, o familie finitd cte mulfimite deschise A : 9i ,n € A i ff ru. atunci *o E Ar, xo € Ar, . . ., *o E An. Dat murlimile "r. A; slnt d"sctisl]L""i ,o poo"t interior al fiecdreia; existd deci intervalele deschise(or,, "st" Or), ,.., (a*, ij astiet ca: r o € ( d v b t ) C A t u n o e ( a z ,b r ) c A r , . . . , n o e ( a n , btuc An. ) Sd notbm a : n^rr (ar: ?r, ...., an) $i e -.ar" et,.br,. ..., bn). atrrnci a I xo { b deci (a, u) este o 'ecin'tate a-r.oi'to9i in toate"intervar6ie "stli'cJnp"ut6 cu atlt mai muf in toate mulliltL;;,-2;":..,*,a). @t, bt), @r, br),,..

;;;ir["f;!*.deci

tra";l di"i" iiia-

xo€(a,b)cA. Aqadar zo este punct interior al lui L Cum ro a Iost ales arbitrat punct a S I este punct intedor al lui l, deci I este deschisd. Io rntersecliauneifamilii d"..hi.?bt"tvafii' De exemplu, mulfimils Ar:[q

fus. A,

tezlrltb" cd orice

infinitedemrdfimi 1l , n:1,2,8, n l

deschise nu este totdeauna ... s l n t d e s c h i s e ,d a r i n t e r _

\

1, n

secfia lor A : nAn: n:1

{0} nu este deschisl.

Hffi

2o se poate demo-nstra cd"orice murfime deschisd-oe dreaptd se poate pune rn mocl forma reuuiunii unei familii cel'n oit oo-ambile de intetvati deschise disjuncte T|"

Fiecdrui pv*ct *o i l" poate ataga rn acest mocl un intervat (ao, bo) c.G care contine punctul zo, astfei Fg. orice'int"t"it\i, incit b) = (ao, tJ;;;r;;" incrrs in G. Dacd existd un punct x, e G astfel incit xt ---"" ^*' E (ao, bo), atunci, ralionlnd ca mai sus, gdsim un interval maxilm c9, ' ,1ar,_'07 Eviclent (ao, bo) n @r) nri': A. "*"-"""g"?rlu'nlirri,?r. Atfful' o mulfime deschisd G c R este o reuniune de intervale disjuncte dou6 cite dorrd. Rdrnltre sd atEtdm cd mulfimea I a acestor intervale este cel mu-lt numbrabil5. t*:-laevdr, mullimea A, a intervalelor dtr A, carc au lungimea " ) I, este cel mult numS.rabild (eventual vidE). pentru fiecare nrmai natural l;;iiiila An a intervalelor "; 1 1 dit I care au lunglmea ,q, a este de asemenea cel mult numdrabild (eveotual ; * _ , vidd)'Fiecareinterval face parte din una din muitimile r3r,, A, deciA: cel mult n'mdrabild, ca reuniune numdrabild de mullimi cel murt ,rrr-#r?lrr. dintre ele, vide). qi deci l este

(eventuar unere

STRUCTURA

TOPOLOGICA

PE DREAPTA

51

3. Puncte oderente. Aderenlo unei mullimi. Mullimi inchise Fie ,4 o mulfime d.e numere. Un punct ,(o e R (nu neapbrat din A) se numegtepwnct aderent aTh:j A, dac5.in orice vecinbtate V alai xo existi cel pulin un punct din A (eventuai numai xo, dacl xo e. A), adici daci

Anv+4.

Mullimea punctelor aderente aie mullimii z4 se numegte aderenla llui .r4. sau i.nchidereaiui 24.gi se noteazl A. Orice punct xo aA este punct aderent aI hi A, deoareceln orice vecinS.tate afui xo se glsegte cel pulin punctul xo din A. ASadar, mulfimea z4 este conlinutd ln inchiderea sa:

Ace'
F

O mullime poate s[ aibi gi alte puncte aderente-caresb nu-i aparfinb. O mgllime ,4 se numegte mufiime tnchisd daci este ega16cu inchiderea sa:A :4. A spune cL xo*A, irisearrtndcE existi o vecinitate V a lui .ro cu iar aceasta inseamn[ cd ro estd punct exterior al lui,4, adiei 11 nA:@, punct interior al mu$imii CL,.S| reciproc. Avem agadar CA : Int fi,A gi glnt A: GA.

yo a ve mV OA +fr 9i Vfifi,A+fr .

SpunJm c5 yo este an pwnct frontierd. al unei mullimi .,4, dacd este aderent 9i lui ,4 gi lui $,4, adicd dacl apar]ine mul]imii A\ET. Mullimea A n@ a punctelor frontier[ a1e1ui ,4'se numeStefrontiera mullimii 14 gi se noteazd Fr1. Deducem de aici cb FrA: Fr[,4. A spune cd yo G Fr.A inseamnS. cd pentru orice vecindtate V a It;i

Exemple. 1) lnchiderea dreptei R este tot .R, deoarece alte puncte care s5-i fie adetente nu mai existS. Dreapta R este o mulfime inchisd (in acelagi timp, ea este qi o mulfime deschisd), 2) lnchiderea mullimii aiei un punct vide este mulfimea vid6: @: O. lntr-adevdr, *oeR nuesteaderentluiO,deoareceoricarearfivecindtatea V a lui zo avem V ng:4. Mulfimea vidd este deci o mullime inchisi (ea este qi tleschisi). 3) lnchidetea unui interval lnchis [a, b] este tot" [a, b], deoarece nici un alt punct d.inafara intervalului nu ii este aderent. In adevHr, fie to S. fa, b]. Pettru a face o alegere, sE presupunem cd rn 1a. Existd o vecindtate V alti x., care illl conline pe a, deci V f) la,bl: A. Un interval inchis este, agadar, o mu$ime lnchisS. ^4) lnchiderea unei mu{imi {xo} formatiL numai dintr-un punct este mulfimea tnsd4i: {zo}. In adev6r, dacd *, I xo existl o vecindtate V a fui xr care nu confine pe zo, cleci v A {"0}: o. Mul,timea formati dfutr-un singur punct este deci o mullime lnchisi. DacE a < b, avem (a,b)-.: La,b) : (i:-Ul: 5) ta,tl. lntr-adevdr a este punct aderent orichruia din intervalele (a,b), la, b) qi (a, bl, deoarece odce vecinitdte (a, p) a lui a, d. < a < p, conliae punctele de la dreapta lui a, care se afld

^t

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII REALE

Punctele atat6' cd.b este punct-aderent al intetvalelor' in fiecare clin aceste intervale. La fel se ale nici unuia din aceste mlus ;o, bl nu sint puncte aderente #';;-"p*t,*-l"t*""r"r"i **'' intervale. se obfine addugind semirlreptei extremitatea sa' cate O lnchiderea unei semidtepte li este punct aderent' t ralionale: Q : n. ln adevdr, ,r z oqrc arierent multimii i; Oti"" nurnEr real z. este aderent-mu11ttl9:::*erelor

in ori""'rrJ"iieii-(i'ul
firnii

a ;a.J*i -existd ir"31"11"iii-Y; ;d;iii;t::lt'l'l:.: d) wrrctr r\*urar rL4;;;;;;;td;tP'ta' -"j1T::"1?: orice vecindtate (a'b) a lfi x lntr-adevdr' in T:f:.***f;:'',T"f ,.Tli numerelor irafionalt.

l'ti x

puncte,.tltttiill:

ie afla cet P"!" qjltS'

, ) i , +1. ;
1 1

i__^r:^-^r g9!"13t

l : { , ,2
) t

1

I 3 "'i'

i n

U';

^l j

1 0 ){ 1 ,2 . 3 , . ' . , n " " } : { 1 '2 ' 3 ' " ' ' n '

Margineasw!>erioard'Maune,irnwQ'irni,ma,jorateAestepunctaderent al Lwi A. (o, F) o vecindtate a 1ui M, adicd n I M I F: intr-adevlr, fie V: ca q I x{ M, ad1c[ astfel Exist6 atunci cet pulin or.'poti"t x A A astfel ca x e, (a, P), deci VnA +A' -* muftimi rninorate este S"-r'iati'ia fe1'.a kiigi"ea inferi'oard.nL e un'ei fiu'nct ad,erental, acesteia' pct'nctead'erente ale Rezult e .e **iil,""iit ,"t1, mul,lirni md.rginite si,nt aceste'ia.
observafii.l.DreaptalntreagS'Rgimuifineavid6sintgiinchiseqideschise, reale care au aceastb proprietate' si sirrt *iogor"le mlrigimi de numire nici des&is^e, cle exemplu intervalele de foflna 2 " Exista multimi care ru sint nici inchise ( a . b 1 s a , el.a , b ) c a a < b . t"' ", deschise 9i cele inchise este dati de urmdtoarea Lotg-it" iilti. iJ*uiio#

O mu$ime / ot,i-tie" Prop plornentara sa f,,4 este deschisd'

este inehis[ ilacf, qi numai dae6 corn-

deci zo€8,

:= "?'J'"3'x'? tx,n:;;i,:x:sl

adicd froQ A' Ctm xo a

Corolar.omrrllimeBested.eschisHdaeilqiuurnaidaeflcompiementara sa f,B este inchisi'

.-.iEtlllt#,

'*trdrr

r :ir!'rr!,:r !- ,i

STRUCTURA TOFOLOGICA

PE DREAPTA

: EB,d-eci B : QA gi se aP1icl Propozilia se tn aderzd.r, noteaz| A precedentS. prietdlile.T,;Lir.!il1to,l"t#:lu duc pro "' se de -lncns

"l;:t'i* e #Jt il:l'* "iJL'" ir#i

a'

Eemcnstralie' 1) Fie (l);Er mnllini o farrrilie oarecare c1enullimi inchise 9i 'l: f,l;' o|'Ao'Atunci

sint

deschise$ .l)r|At

Dar este tot o mullirne deschisi'

c l - c -i iA l ; - - Qt € /t ' a i ' . e
deci f,l este cleschisS, 9i deci I 2) Fie (A;)r<;,<* este inchisl' inchise 9i e: ,l UJ* Atunci f,;l; sint o famiiie fi'nitd' de nnlfimi

desclise Si flr}A;

este deschisS" Dar

n , J - n U ^ , i: : h- t o , , t
v.'-uEr-, inchis[' este deschisd 9i rleci '4 este deci f;l

O b s e r v a ! i i ' 1 " R e u n i ' - r n e a u n e i f a m i l i i i n f i ' n i ' t e U r " r - o t l t - t i n c h i s e n u m a i e s t e insint t':1'2' " De exeuplu' rnullimiie o':L;'t|' totcleaunao rntllime inchis6' : clrise clar reutriunea 1cr "l (0' 1l:" ,U:ro": este inchisd'

2 . o r i c e m u r l i m e f i n i t l _ e s t e i n c h i s b . , r n t r ded-"[r-i. r , o ninchise l i (deoarece sint" aforrnate numar -a ev5 ullime nitd{ar'cd2'" '}es+'e teriniunea familiei finite {at}' {o"\' " " ldftJ B este uB clac' orice p'nct a1 f i "tt;"":"n;"""j: este trensd.,intr-o mu1lime cE o '.r1!ime l (a' b) cu a < b sirt intervalele (a' b)' la' b)' Z D" aderent lui,4, aclici au"a -A'c """"'p1u' b]' .l"ts" ltt inten'alul incliis ie' cE"A este peste t'"^"Ti'i't"ptte dacb'A': 1' Tl tot dens6'; muilimea nilmeleDacd o ru.'aifime I este densd .ft: i1]:: este peste liii-lnereloruo9'ooti" tct tiet'tsi De exernplu, multirnea e'ste peste tct deIlsa' lor iratioflale

il'f' contine marginea superioare O muilime Lncltisd;i majorati .A'i1i punct aderent al 1ui / M cleoarece est'e i;i conline matg\nea T"i,ti^"-a"thisd.- si minoratl lle asemen";"; inferioard. . , y,.-:^^:tx conline marglnea inferioar[ gi nar+. """" i;i O^;"lfime i'nclzi'siiI'i tnd'rginitd' ginea suPerraarl.

(ff* "

MULTIMI

FUNCTII DE NUMERE REALE'

REALE

it4

4, Punctede ocumulore'

;#::t;r;'f':rnifrVi:;: ."""*&4 {,u::#ti{{", p ruil:-"'"l "r#""Hf:l

de punct acumula''" Il f; ;1iTfi'l? :ste "] T:1}ff:i iiio' care nu mai contlne
a tui de zo' n punct #0 est'e punet de- 3cynrulare al unei mril.

]1,--*=t[ e[-in oriec este ";i"##"t;"#,nJi infinit[)'
I d.ac[ *o4i*"Jfhy'

o infinitate

ui ro se afl[ o inf]1"iQ!e sint- diferite ii ""t"tutt" A diferi'"e ce Puncte din

l-*-2'=t----tr- l J ' c
Fiq 35

-

&

P
L

t"'*-+ :
z

g
s

STR.UCTURA TOPOLOGICA

PE DRE-APTA

Corolarull.Dae[omrr$imeAaneunpunetdeacunaulatenea -este infinitfl. de acuO mu$ime iinitf, nu are nici un punct Corolarul2. cnulare. rultimi infinite care nu au nici un llirirea i/ a numerelor naturale este acumutare' nu-qi conline marginea superioard il'l' ,ui 2, deoarecet14este punct ad'erent toratf, '4 rru-;i conline marginea infecumulare aI 7rY A ' Aiia A nu-qi conline una d'in margini' 7ut A.
n uneLe cazuri marginile f 10. 1l : sint puncte de acuiuu-

o e [0, 1], iar 0 9i 1 sint Puncte

#:::: l':i ?;i?: I;"4",=,Lf'll;,1 3#":'l'
!]tr'.1are.

ilaci $i O Tru$inte A este inehisfi tlaci qi numai Prop ozi[ie. eon{lne todte puietele sale de aeumulare' Dac5.,4 este inchis6, avelr' A :

nchisi. O r i e em u $ i r n e Weierstrass-Sotrzano' ?eorerna lui are eel pulin un punet de aeumulare' i"Ti"ite *xtgl"lii;i infinit6, a tn minotant a|7ui A ;r^b *"t"i" a Si b ralionale' Fie l' : b- a>0 ; i" d,oue p-lrti egale' Deoarece '4 este iL pdrli c&1i1" o infinitate d"e puncte tu aceastd proprietate; ,u$ pirli "ate L '

tr q:ia, bl.

*J

;ii ;i b1 sint ralionale 9i b, - ar:

ffir

DO

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTiI

REALE

S[ presupunem ci am g[sit doui numere ralionale a,gi b* astfel .ca segmentul la*,b,f si conlinb o infinitate d.epuncte dln A Eib,- o*:;' S[ impirlim segmenttl la*, b,] in doub pdrli egale.-Deoarece segmentul le,,-bn) conline o infinitate d.epuncte din A, ce1pulin una din cele doun plili conline de asemeneao inflnitate delpuncte din A. Si notdm cu lfl*+r, bo*rf :uia din cele doui pdrli care are aieast[ proprietate. Numerele --( rafionale, a, --{ &*+t l Da+r bn gi b,*, - &ntr : en+r;i-bn+Lsint #r' Am demonstrat astfel prin induclie complet[ cb putem g6si doul giruri (o*) Si (b.) de numere ralional,e,cu urmitoarele pro_prietSfi: 1) a, --( az 4 .,. .'-1 dr.\< . . . -( b, -( . . . \< &r --( bt. orice z € ly'. 2) b* - a*: ;pentru 3) Segmenttil la,, b,lconline o infinitate de puncte dir' A, oricare ar fi n eN. Numerele a* gi b, nt aparlin neapirat mullimii A. Din ProprietS1) gi 2) deducem c6 existd un numdr xo astfel incit a* t-( ro --( b'^oricare !i1e ar fi n natural. Si ar[tlm ch xo este punc! de acumulare aI lti A. (cr, 9) o vecinitate a lui xo, adicd u"l xo ( p. Putem alege Fie Z: pe z suficient d.e mare, astfel incit si avem a .1 & n - - { z o ( b , < P . Dar segmentul la,, b,] conline o infinitate de puncte din A; atunci vecin1tatei (", g) at1",i io conline de asemeneao infinitate de puncte din A, deci .ro este punct de acumularc a7 ltti A.
observaf ie. Punctul x nt aparline neapSrat lvi A, dacl I nu este inchisS.

l_lyflttrt

..tp""t",i.t

l-Lebesgue

daci este o mu1lime c de numere reale se numegte mu1lime cornpactd, tnchisd. ;i rnd.rginitd..
Exemple. 1) O mulfime finitb C-: {ot, or, ..., an} 9st9 inchisd 9i mbrginitS, cleci este o mulfime {a} totryat{" numai dintr-un punct este compactS. , _ compaeth.. l-n paiticular, la, bl se inchis gi riarginit 2) Un iiterval [a, 6] este o mullime compactl. Intervalele numesc'interuale conePacte. IndeintervalecompacteesteomulfimecompactS. 3) Oreuniune'finit1I, U 1e U ...l) 4) Intervalele (a,b), la,b); @,bl nu si''t compacte'd.e_oarece nu sio1 inchise. 5j Semidreptele qi'dr;apta intreagd nu sInL compacte deoarece nu sint mSrginite'

. vom spune ci o familie (B")*e"r de mu1limi corstituie o .acoperirea unei mullimi A, dace orice puncL i 1e aparline cel pulin uneia din mullimile familiei, adicb claci A C U,8,.

STRUCTUR.A TOPOLOGICA

PE DREAPTA

D I

Dacifamiliaesteformatidintr-unnum6rfinitdemullimi'vom o acoperirefi'nitd a mullimii -At '.poo""J1a-constituie d'at[ d'e compacte all o propnetate impoitantl Mu1limi1e P - D a g fC - o s t e ' ' o , g t T : r lui Borel-Lehesgue' T e o r^Oioa em a sa eu inteivale desehise se"poate extrage o"ic" u"op*,.ite "o*piriX-, o adoperire finitl a sa' :ormatl d'in intervale deschise' ... . ' x-', fiecare din acestepuncte este re. Ceie n intetvale Io', '''' Inn cofi-

ct l,:b-&,avem
a .-1 at ( b, '-( b, b1 a'r:

l_.
2

riiiim**
l

bn -

_

ralionale a* gibn astfel ca S5 PresuPunernc5. am g[sit d-ou[ nllmere de t nu poate fi acoperitl cu un numlr finit frn: l e i l , b^7 )C
,r

lllhnruuu llll{l * llliirrdll

lilmru; i ittu,'
llifllmt' ,r rllilffilll

+r

intervale din familie. pirli egale' prin punctul Sd impdrlim segmentui la*' b*f in doui rtle lan, c,7 n C sau lco' b'7 fl C nu de intervale din familie' S[ notS'm cu lli aie segmentului la' b) "u-tu ?.t-",fT: .te fi acoPerit[ cu un numar lirut Ge ;int rationaie 9i avem
d,* ',1 Q'n11{ brar''1bn,
h vn+L f "l4 + L - : . ' d,t,

lhlr.i''

5U

MULTI\4I

DE NUMERE REALE

FUNCTiI

REALE

doul astfel,prin induclie completl' cii putem construi Am demonstrat proprietali : cu urrnbtoarele qirori j),1 ;t-E;fti; ;urnere rafionale'
1)ar-< ez{ "' 4en N' 2) b* - o* : ! P"ntru orice n e' imea lon, b,f fl C nu Poate fi accPeritd

liT"l3"in,o"u,
T e o r e m a . D a e [ i l i r r o r i e e a c o p e r i r e e u i t r t e r . r C |este eompactd" r r n e i 'a edeselrise,a acoperir'e-ti"ite' atunei mu[imi C, se*poate-extrage o

1" este mlrginit 9i C C ,9r'^r itrmeazd' Mu1limea-I md'rg'iniia' in primul rind cd C este o mu$ime .---i-rJ:'"n) fr: : fiecare inLetval I 'i' deci J- () C ca . 1ui C' Din cele de mai sus dectucem ..., f ,*.Deoarece fiecareinterval

=, iS:i"":?'il:f,ft l'"i#ll f:liffi f f

o b s e r v a f i i . l " A t i t i n t e o r e t n a d i r e c tnu-neapaiate o t e m a r e c i p rdeschise'p o t c o n s i 5 c i t E i i n t din intervale o c d , s e aeslhfl dera acoperiri formate aft'-"f-tf*i ia ca definifie a mul'i'mi1or comr1li lor-J-iJi;;;; proprietatea -s^pu1iile ". ";r;;#;-i**-u topologice generale' puct" trr

f

FUNqTII

REALE

59

sau nu este mdrginitd' exista 2o se poate ardta priu exemqlg c5 dac6 c nu este inchisd, din care ru se poate ertrage o acoperire finit5' J" flri C ""-i"tJ*?.-a.t"^Uise, d-io ."op.rire nu sh? deschise,elte posibil sd nu se poat6 ""op"ril De asemenea,or"j^-"fii-if" extrage o acoPerire finitd. ---- 'Exempli. (-1, 1). rntervalele t1 c:

. It:t-t*;,t-;)'
rn-t:

{

1

1 \

. r,:l-t+ *' t-E)"' '

(

I

1 l

t l I r l-t*-''t-;),..

cu un numSr finit din aceste inter' constituie o acoperire a hi c, dar c nu poate fi acoperit5 vale. 2) C : t0, *co)' fntervalele : (n - 2' n) "' 1 r : ( - l , t ) , 1 2 : P ' 2 ) ' ' r a: ( 1 ' 3 ) ' ' ' ' ' I * o.lgoperir^efinitil a lui 6' constituie o acoperire ahti C' clin care nu se..poategxtlage penluii""*" z €C s5^consitlerdrimu$imeaBn: {z}' Familia (B)tec 3) C : t0, f l. o acoperire finitd' constituie o acoperire a lui C, clin cate nu se poate extrage

$ 5. Funcliireole
1. FuncJiireole, functii de voriobild resld Funcliile/ ; E + F in care F este o multiTe de numere,reale se numesc functii cu nal,ori reate sii, mai simptu , fuiclii rea.Ie satr fulclii, nurnerice' '"'--'--SJi"iiLdefinita t-= i ; i se cite,ste.3ttei i funcfia.reale / ry .E:11 definitl pe .8, sau funclia / definitd pe E cu valon reale funclia numcric6 / -F"r;tttG *sau numence reale se nu--F in care E este.o.lultime dg:"*:i" f :E reel'q.. real, sa,of'ancti'i, de aerl'eb1'l'd. mesc funciii di argument bacd atit f itt 9i F stnt mullimi c d,e se numesc funclii rea,l,e elgument r Acestea .roi' fi 6tudiate in cea rr.ai mt soune ,,functie" fdrl" altd specificare, r-ealI de vaiiabila real[. Printre fun funcliile elementare, stud.iate in gcoala medie'

I I
r)
{

2. Operolii cu fun4ii reole

definitepA A'respectiv e n E-+ A, f Si S'a.ial"""fii' reat'e
f;A->R, g:B-'R'

pdrli ale 1ui E' astfel ca Fie E o muf ime oarecar.e, A -qi.B d'ou6 B:

(ffi*"

--'*"-;,1t1*..i1*,?il;iJl;JJ$L""'?::i;irii,"ii:H
iilor

*"1'j MuLTiMr DE NuMERE

t"t'tttt

*lltt

tr',"d,';#l$:t*ry"*: ir*:f ,"","S1?Tt'#t::l',;:{Ji:#!i:ifltf llHt:xi"*""Jffi ii::ltl't!t"-"4!il"i"",1* #ti #ill?Eii"'s;r'#*trft r.(!; ;l;i*i .u,*JElt'Jtt 3ir;191,;1t ,lij[]#i i';?HffnT ffi :iftit ffi d"rl#I;r ffi*i*T$:"sl:ili^*'r:'*i*:,fff**{^'i::
11ft"u'll"id;t'7 p"
;;;;"b"

cateestedernna'

'L"I'r?io7--q'u:::',x"1#3'.'tffi ,il:11.:-,":; d ^ B - . EfSHFj't ji=;i;**,t:i:"il;',; pe H; a,ytn;ta ii"fl{31'fr rt:f:"iit,pto rnultiwea :i;Itil:n'::
x e d o B' "*t:":=:.1:oo c11 n1l are sens. 0 prinegal'itatea '
2\ Prod'usul'.q'f

;";;t";

impdr\ireaL' trebuie

egat'itatea i1 p't" -, . ,nutl';i*leia lca 9i' x€A' ( o / )x ) : o " f l x ) ' l d 0 B pe d'efinitd' mwl'linoea g este fu+tclia f fg Jotncliitor 9i' 3\ Prod'usul' atr pri'n egali'tatea x e' A ) B' g(x), : - Gu' ffs)(r) f(x) pe d'efi'ni'td' nt'ul'li'm'ea I g estefunclia "B 4)'Inaersa- a funcli'ei' .L egal.itatea g@):o}' Prm aB' G und,e o: {x\x

xaAOB. ,^.\ t-o(x\. pe (j + s)@: to^'^":^::-)' c"eJi*'itd' ,',t,p,n'1ia ilumar a' ,n*i,,i.'y dint're x't'10

:?n [iJ''

g-1' scrie de asemenea d" I se poate in loc

notalia g-1 ;?tbure confundat[

trebuie Nu ..::'H*lj;ugj,*ilr+; ,g ""JJ#i "o-P' fi"#tr ? l?i'u3 " ,il,""?l?" cu a funcliei'inverse
xaA' defi'-

""+i'..{-i l':tj:| ;f:W?^rI,u;*f;ff.i' Lurnd a: Y'ested'eJtntrw
Ef'Fi"tllo"-J (J)(") :-flx)'

egali.'atea t o ;i f) prin

este funclia '. d.intrefunclia f ;i s Atunci tn. f - s :/ + (-g) 6) Di{:!:"Y':j pitn' egat'ilatea pe mut'lt'rne t"n ni,td, x a A o B' _ g)(r),: f(g - s@), rf

FUNCTII

REALE

61

Din d,efiniliile3) 9i 4) ded'ucem: pe L dint , funcli'af 9i' !:1. funcli'a-detinitd' fwnclia g este 7\ C'itwt, ' c ,. c A rnwl,lirnea n B - Go prin egalitatea

f fs )lt'l :rl4- . slx) \
fi definite' o, funcliile/ + e' f - s,ts si *nupot f" : 0 pe A l) B' funcfia 1 nu poate fi tlefinita' dacdGo: 4 fl B, adicd dacd g(r) De asemenea, O b s e r v a ! i i . 1 ' Dacd A fl B :
2oSSnotSmcu€ImullimeafurrcliiiorrealedefinitepepSrlialemullimiiE: s:{f,A+RlAcE}' Se verific6 ugor urmdtoarele proprietSli ale operafiilor definite mai sus:

r)f-te:c+f' 2 )( f + d + h : f * @ - r h ) .
3) Funcfia itlentic nule 0(*) : 0 clefinitb pe E este zero pentru aclunare:

f+0:f.
esteins6 srup pentru'i;;;;:;;;"'"-ai'a (f -fl(*):f(r) -orU-"
Mul.timea&estedecisemigrupcom'utativcuelementneutfllpefltruadunare.&nu aveml-/: A +

A *E' ci f : A +R' -J@):0 Pentra eA' x

R ;i

Funcfia/_/estedefinitdpelgiestediJeritEdefunclia0careestedefiaitbpeintreaga A.'adaclai, fulclia / nu are'opus in mullimea &' q fe: cf. 5) Udh: fGD'

QFuncliac:orstant5id.enticegaldc:u|'e(r):l,clefinitdpeE,esteuoitatepentfu iomulfire:

I

ef:f. lnmulfire. Mulfimea ff ests semi,grup comutativ cu unitate 9i Pentru fal6 de adunate: lnmullirea este distributivd

b

7) I@:rh): fe 'r fn'
Mu$imea
nafe.

ff nu

este,Lnel perrtrtt cele dou6 opetalii acum o mullime A c E,gi

pentru

cd nu estel$uPlpentru

adu-

a

nite,

3" SE consideram toa.te, pe A

mu$imea

g (A' R) a funcfiilor

reale' defi-

ff(A,R):{f:A+R}' - c' df 9i/g sint definite tot pe multimea l' Dac6. fsi g slnt definite pe l, atunci f + c, f g (A' R)' deci apirlin tot mu$imii

ilF,,ffi

*';n;

62

REALE FUNCTIt MULTIMI DE NUMERE TItu

deci esteiael

lff*#;H|#,rJ'r":-"rp'il

"u

: numere

dintre "'p:tiu produsur runclia cu tt *";. gg:if;;:,-fft$t J:tkt:ru.F,/g:rr";r:rfr'.,teegar ^"'[1I de pto" "oo*tuJta fuacfii' clus a cloud, d.ii"iT##rl'"trYf:ii"/po"te particular tn ri deci consiclerat caz

(i) * s) : dJ + de' "(.f (n) (" * 9V: "I t 9f' (iii) n(9fl: ("9)/. ( i u )r ' l : f . : @fls: f("e)' (i) "fe) g t?::.:o RezultE cd mullimea q ' f)

e pentru operafiil f * g qI "f ' aeatoriatr*

llimea

funcliilor

t'iT'4iildi--i;lhi;t':'B .Pe

de structurr ordine
,f E, vom scrie -{ I

reale definite

pe E' '

pozitiad'si f,"'p=oi"-- ci- funcaia/ este 9i scriem f >- O' c[ estenegatiad scriem ( 0 pentru orice 'r € E' spunem / Dacb J(xl /-< 0.
Dac6'Eesteullspafiuvectorialgidac6osubmullimeE'CEesteinchisdfaladeadutJ"€;,. arunci E'este de ase'enea u**tlo?"rT pentru oricex.y €E qi cc€E, ""t" un sPaliu vectorial' ,_. _.\ o opere!1e de ad'uqate (*:y)':" x t I 9l -;i; * O mu$ime E pe care s-a definit o-operafie i,""io;a-"i''tpifiu tin'iar dac':

**r" oo-";t".li'oii7 .r, deinmurfire ,o-"*li. """-ll?;j*tar:-"-a-J:?:'""':1::"i"i'Ht'fJ"G)

Dlementele ""'i ipJfrt'"""toiitt^t"-o"mesc (x' n v) o .*'.fi?:'T-"1ff"";"#".:",T iift-.,'*';t""t##:'ff:;::T1"t, inmugire

vectori' iar numer

- t'*)df-';*'.1;*","numesc scarari' se

' . ii1$Ffr'"";{ii*::*J!;#ff."J' :;:::::".'",

"s\it-!i-:-iillv dacainmul: x("v)' comutativd'; algebra ,,1^L'--*E se numegte iti-"riitei t' y este comrltatlva'il""i algebtdcu unitate' tirea are unitate, a '! ""ti"9t"

ri

t
FUNCTII REALE

Dac6" E este o algebri qi dacd o submrillime E' c E este furchisd fald cle adunare, fuurullnmu$ire cu scalari: ' fire 9i ' qi a€-R, atunci E'este de az gE', oricareat fi 7,y eE nJl=E'9i n+y eE, asemenea o algebrd, Deoarece s-a atdtal cd ff(A, R) este algebrd, deducem c5 penttu a demonstta ci o submultime de fr-.ncfii 8' c ff(A, R) este o algebtl, este suficient sA aretdm cA ceie tfei oFerafii, e{ecluate asupra fulcliiLor dir: S'', ne condrr.c tot la func{ii din &'. Se verilfice ugoi c5 ,,.f-< 8" este o relafie de ordine pe mullirnea S'(l?, i?), cu urmdtoarele proprieteti :

1).f<.f. z) f .< e 9i C-<"f:)"f : s3) .f -< I 9i g -< /z:),f -< fr. 4) _f-<I :>J + h:< I * Z (9iJ + hS I -l /zl,f-< S). 5 ). f - < B q i h ) - 0 : S J h - . < g h fh -< Sh 9i h(x) > 0 pentru otice r € E :),f \< g. Dac6. f(x) ) 0 pentru orice t e .E spunem ce funclia f este -strict poz'it'iad., iai dac5 f(r) < 0 pentru orice # € E spunem ci funclia / este strict negatiad.. Vom nota cu l/l funclia definitd pe Efprin egalitatea

f(x) >' o ' pentru x eE. ("t ' Ift @): lf(x)l : lf(.)"dacl" \ - f(x), dacd /(z) -< 0
fi numiti modulul funcliei /. Funclia lfl Fie funcfiile""', g: E '-+ R. Vom nota cu sup (/, g) funcfia real[ defif nitl pe .E, card ln fiecare punct x € E are drept \raloare pe cel mai mare dintre numerele f(x) Si g(x) : sup (/, e)@) : sup (/(*), g(r)), n e E.

Se define;te d,e asemeneafunclia i"t (f,g), prinlegalitatea inf (/, g)(x) : inf (/(r), ^S@)), n eE.

Funeliile sup ("f, g) gi inf ("f, S) t" numesc, respectiv, anvelopa superioard 'funcfiilor f Si g. ;i anvelopa inferioari a Mai general, dacd (fr)n., este o familie tle funclii reale definite pe E, se definesc anvelopa infeiioar5 f,rt anvelopa superioar6 ggp , a acestei i!, familii, prin inegalitSlile (int J,\@) :
\i€r J iel

inf ft@) ;i isup fnl @): )
\t€r

suP fn@).
deI

Funcliile ,f+ : sup (/, 0) Si ,f- : sup (-/, 0)

se numesc respectiv partea pozitivd gi partea negativ[ a funcliei /.

64 Avem

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

f* (*):
cl a'

{t;.'"

dacl. f(x) >- O dacn /(r) g 0

f0 ,dacdf(x)>-0 -\x) 1,. : -f@), daci /(*).-< o | Se verificd imediat urmitoarele egalitbli :

f:f*

-f-

+/) fn:+(n

lfl : f+ + -f- : sup ("f,-/),' f- : : \fl - f)

(,f, sup r) : +U + s+ l/-el)
inf (/ g) : - sup (-/, -g)

4. Funclii mdrginite Fie funclia rea76" : E - R definitd pe o mu$ime oarecare E 9i fie f ACE. Se spune ci funclia / este rninoratd salnmd.rginitd inferior pe rnuQimea A daci inraginea f(A) a l:u;iA prin funclia / este o mu$ime minoratl, adic6"d.acd. existd.un numdr o e R, astfel,i.nctt a <.f(tc) pentru orice x eA. Marginea ilferioarl int f(A) a mu'llimii f(A) se numegte marg,inea inferioard. a func!,iei f pe mwQimea A qi se f,oteazl f@), ipj

i'rt f(x) : inf f{A)'
Numirui rn :

:

inf. /(r) este caracteizat de urmitoarele doud proprie-

tdli (care expriml faptul cd m este cel ruai mare rninorant aI rnwllimii f(A)) : l) m < f(x), oicare ar fi x a A; ' 2) dacd"n I q, existd x e A astfel ca f(*) < ". DacE" este minorati pe domeniul sdu de definilie .E, se spune, mai f simplu, cE este minorati, fdrd, a mai specifica mu1limea pe cafe are aceastl proprietate, iar numiral inf J@) se numegte marginea inferioard. a funcliei f.

FUNCTII REALE

65

ariabili reald, a spune ci / este minoI in intregime deasupra unei drepte toratd.saw md.rginitd. swperior pe rnwl'nllime majoratl, adici" dacd' existd. un oricare ar fi x e A. r mu1limii /(,a) se numegte marginea ,4 pi se noLeaz6.;yy f@: ffiP f(4: suP /(z{)'

t[!i

Numirul M : ,,tpo/(*) este caracterizat d.eurm[toarele doud proprie(care expriml fap-tul c5 M este cel,mai mic rnaiorantalmtllimiif(A)): t) f(x) < M, oricare ar fi x e A; a s t f e lc a q " < f ( x ) ' existi xaA Zj aice q1M,

Dac6.f este majoratl pe domoriul siu de defini]ie E, se spun", tolj a.rnai specifica mullilea pe cafe are aceastd simplu, cL/ este majoratl, f.Ltd, numS* iar ptopf"trt.i, f@) se nume-ste ntarginea superioard, a fwnc::g ' ' liei f. a Daci / este o funclie real[ de variabila tea-15", spune ci este majo-ratb insea#'5 ci graficirl siu se afl[ in intregime sub o dreapti y : b paraleil cw axa.Ox (fig. 37).

t i

,1

Fis. 37

pe Se spune ci funclia/ estemd'rginitd. mu$iTea 4.4?te este 9i Ti19ratb gi mijorati pe A', adice dace _mulfimea valorilor /(.4) este mlrginiti. 'Aceaita ins6amn[ cd existd. doud nwmere a ;i b astfel t'nci,t sd aaem p e n t r uo r i c ex Q A . a <-- .' f ( x ) 1 b hi'"* tit 11x1-{ sup f@) ; cele doui margini sint egale dac[ ;i numai
leA xeA

daci ./ este constantl, pe A.
5 ADaliza Eatematica vol. I

i

66

FUNCTII IV'ULTIMI DE NUMERE REALE.

REALE

h:! ly I 1
!) ------

o"to meriiilrft" ;i nu-mil tlicf, existh este-eriif;i'idilfolte ;i-numhi dicf, existi M'> 0 astfel ineit oo numfl"r
----:

,mea de definilie E' r''om spune' ma1 ti sPecificare' 'aria6la rea15,a spune c[ / este mirafl1 in intregime cuprins intre doua xa Ox (fig' 38)' F u n e [ i af : E - +R FroPoziIie'

,:i

r
l

it

'i

,{

I iceast^apropozilie c5'. dacl,gi numii dacl modulul *t" ;;Gi;it[ Fis.38 ta" li1 Jste o funclie mirginit6'... , f" * g'' ugor c[ da9i* f,,g.t i 7 R sint mlr-ginite"funcfiilemdrgrSe verific6 glu (E' R) a funcliilor reale q.f si fs.sint mdrginit",-al"f "i"f" mea frtJ-d3ri"ite pe E este o algebrd"
si g este-minoratE dacd a)0 atunci/f ie' Dacd' 9i g sint,-il:t'"!; f Observaf functiilor minopoate insb .a i" ti" fut.?at6' Mullimea atunci a/ este minoratd. f"""di.'-"f i.t. oo ..t" gtuP Pertru ad'unare' maiorate' consideraliise pot face pentru-fnrctii Acelea^Ei caz avem: dacd - / eite majorat5' In acest -ioo"'Jiai;;;"';"i Func{ia; "rt"

- u*

In adevsr,f(E) : {f(x)lx a FI: i3t fP) -itir"r huctii'numai dacl existd &"-;Efiilf L/ v lYl < M renlrr1 1tp u*>-o "' '' yef(E), adicelf(r)l-< i4 Pentrlt oricex=E' -''-{Lrulta'[in'

x a E' Il(r)l < M pentru oriee

tut"f(x): -#E
9i numai

Ff@)'

De asemenea / este majoratd

daci

dacd - / este minorate

$i avem:

(-/("))' ,"pE : I@) f,.t"

D e m a c u m c l t e v a p r o p r i e t E l i a l e f u n c f i i l o r m i r g i n i t e - " " : a c d m o : r s I r a t i t u n c ie i me s tie t a d r g i n i t b p e Yde B c t aeest / ed a m : r ii d dt l) Dacd f: E +T"'"tii'-a?'s-'iail'

Bti

irlf. f (x) )- itt f (x), sup /(r) -<.s3g ,f(*)' ' rEA xeB xei ,eB at;unci I mbrginitd pe submultitrile A $ B' 9\ Dacdf :E+Reste B. peAU qi dacd /-< g atunci : 3) Dacb funcliile /, g: E + R sint mbrginite

este ndrginitd

:tJ@)

-< ryfrs(z)' sug'f(z)-< sup

g(r)'

mdrginite' atunci 4) Dacb funcfiile f ,i g: E + R sint lurf.(f(t\' 1- e@)))-inf J@) a inf g(z); "' " reE leE *eE "' sup (/(*) * eQd) -< sup /(r) { sup-g(z)'
.-er'

P

"'

t€E

*eE

-j€r

,llli*

FUNCTII

REALE

67

illlllilttlr',*''
rlilmn,r,lilidruurlttu

5 . F u n c t i im o n o t o n e Fie/: E --+R o fwnclie reald.de aariabild reald.(E C R) pi fie A CE. pe Spunem ci funcfia/este crescdtoare A, daci., oricare arfi x' < x" din A, avem f(x') < J@"). Spunem cd funclia / este descrescd.toare A, daci, oricare ar fi Pe x' < ):" din A, avem f(x') >-f(x"). Daci funclia / este cresc6toare(respectiv descrescitoare)pe tot domeni*1 si.u de definifie, va fi numit6, mai simplu, funclie crescitoare (respeciir- descrescltoare) fdrl. a mai specifica mullimea pe care are 1oc aceasti proprietate. Funclii1e crescitoare gi funcliile descrescltoare se numesc funclii nanotone. Reciproc, O funclie constantd este gi crescitoare gi descrescS.toare. dacd o funclie este gi crescltoare gi descrescEtoare, atunci ea este constanti. prin aceea Observalie. O funclie crescitoarese catacterizeazd" c[ o inegalitate dintre valorile argumentului se transformi intr-o inegalitate de acela;i sens (eventual, egalitate) intre valorile funcfiei. Agadar, o funclie crescdtoare se poate defini gi cu ajutorul urmitoarei implicalii : x' 2 x" :t f(x') >- f(x"). O funclie descrescitoaretransformi o inegalitate dintre valorile argumentuiui intr-o inegalitate de sens contrar (eventual, egalitate) intre valorile funcfiei. Agadar, o funclie descrescdtoarese poate caracteiza prin; f,' ) r;" :>.f(x') < I(*"). pe Spunem cd funclia / este strict crescd,toare A, dacl,, oricare ar fi x' < x" din A, avem f(x') <f(x"). Orice functie strict crescS.toareeste crescdtoare deoarece daci f(*') < f(..t") atunci J(v') < f(*"). Spunem cd funclia / este strict descrescdtoare A, dacd, oricare ar fe fi .i' 1 .\i" dtn A, avem f(x') > f(x"). Orice funclie strict descrescitoare este descrescitoare. Dac[ funclia / este strict crescdtoare (respectiv strict descrescitoare) pe tot domeniul siu de definilie, va fi numitd, mai simplu, funclie strict crescdtoare (respectiv strict descrescitoare) fLrd" a mai specifica mullimea pe care are loc aceastS. proprietate. Funcliile strict cresc5toare gi strict d.escrescdtoare numesc funclii se strict monotone. Crice funclie strict monotoni este monotoni. O b s e rv al i e. Funcfia/este strict crescitoaredacl gi numai dac5 r' > lJ" :> f(x') > f(*").Funclia / este strict descrescdtoare dac[ gi numai dacd x' 2 x" :> f(*') 1 f(x").
Urmdtoarele proprietd.ti imediat: se verificd 1)Dacd,f;igslnt(strict)crcscd.toaregid)0,atuncif*g;iufstnt(strict)crescdloarc.
0 c

l i -

-9

I

rffilr"1=

. _-. _rriifi .6,*sHrirrti.,qa{llaat*itln*.rr*

6B

MULTIMI

DE NUMERE REALE. FUNCTII

REALE

Agad'armul|imeafunc|iilorreale(strict)crescdtoaredelinitepeomulfimeEc.Reste n) al {uucfiilor f :.E.1 R' vL con c,onue** ln spafiul vectorial G @' *- --';l -f este (strict) descrescdtoate. esie istrict) crescdtoare', atunci i"rd f pentru teale cresc6toare definite pe E c R nu este Srup Agaclar, mu$imea funcliilor adunare. i 3)Dacdf(x)>0pentruor'i'celeE'idacdfeste(stri'ct)crescd'toare,atwncifunc|da7 este (strict) i n p r o p o z i } i i l e d e m a i s u s s e l n l o c u i e s c c u v i n t e l e , , c r e s c 5 t o r , , q i , , d e s c r e s c b t o r , , - D a c i descrescdtoare. ale funcfiilor monotooe' d.lte proprietbli uft"t, t"'.tii" Iuncfia lor compus6' "lr dou6 funcfii 9i g"f gtB-''R, A+B 4) Fie/: 9l "A->R' descrescdtoate, atunci sau ambele-(strict) i^.U i gi g iint ambele (sttict) crescEtoate .1 este (strict) crescdtoare' P funcfia ! "ompo.A DacSunatlinfuncliile/gigeste(sttict).ctesc6toareqicealaltdeste(sttict)desctescS. tlescrescitoate' tour", uton"i funcfia compusS g ' / este (strict) ooot

Pro p ozitie.

O funclie striet monotoni este biunivoei' :!ie strict molotone, ^Fi !' 4 x" -dottl' 'x". / Atanci f(*') < f(x") d'ac6" 9st" lacl J este strict descrescdtoare'decl' ;te biunivocl' lnotone admit funclii inverse'

Propozi'ie.Funcliainversiaunei-fulcfiistrictclescitoaleeste strict erescfltoare. este strict deseres""'""F"riii!i" i"""r.e a unei funefii striet deseresedtoare citoare. pe B, l@) : Fie / o aplicalie strict crescd'toarea 1ui '4'
r

lr

l, n - A hnclia inversl' Fie y' <y"; "*', *" punctele din A Pentru care avem
91 -r\ l l h I at' Y t

B, ;i fie s5 aritlm te fU') <f(y")' r l e
-t

f(x") : y" x" : f( y") .

d.eci

x' : f (!'),
-1 -1

A. ardta ce JU') <IU")
-,

revine 1a a ardta c6"x' < fr"'

(ctt virful in origine) dacd * Fie E un spaliu vectorial. o mullime c c E se numegte con C^9i 6rice numLr ct > 0 avem ux € C' p"ot o ori"" e 0} conline lntreaga semidreaptb {arlcr > punct), Asadar" c este con 6ac6 o dati cu un x' cu vtrfuf h odgine, care trece 1rin rraca Un con C c E se nuoeeqte con conaefr * I aclicd, ar f.i r' Y eC t e C, oricare corililie intregul segment care Ie u[e9te'

dacb o datd cu doub puncte t Ei y'

ri

FUNCTII

REALE

Deoarece/estestrict cresc5*' ', ),- /'. ce c-eea contrazice alegereay' < y"'
. cr / este strict crescitoare' ;citoare, se procedeazL inmod analog' -1

fr)

i

G r a f i c e l ea d o u d ProP ozilie' functii reale tle iariabili reali, inverse .iot .i-*ttiee fa![ de prima "J"'"ft-i* hiseetoare. Fie / o aplicafie biun'ittocd'a 7:uiA apltcaiia reciProcl a 1ui Pe B, t*i I

B peA:

f :A -' B
A<-B:f. Avem y : f(x) dacl 9i numai dacb ' * : 7 "( r \ . t ce , A , y e B . Iin Punct (r, Y) se af15Pe gra

6. Oscilolio unei fun4ii pe o multime q!-!:1!^S^E:, oarecar--e-E Fie/: E '* Ro funclie d'efinitb pe o mullime marginita pe mu$imea A' ate o marglne superloaratl este no.alu"tlial multjme. DiferenJa dintie aceste margini pe-aceast^d ;;;rgil;'l'i"rio"ra pe mullirnea A si se noteaz[ a/A) : se nume$te orrrrrrri fi,i'lli; i a1(A) : suP /(,a) - int f(A)' proprietSli.pe mullimi1e Din aceastbd.efinifie rczulth.ci to7 are urmbtcarele 4 CE, (t, este Pozitivi)' deoarece

ll

w

g (o,r este crescdtoare)' d'eoarece Lf/(B) ;

imf=

rU

MULTIMI

DE NUMERE REALE, FUNCTII

REATE

3) ar(A) - sup (f(*') - -f(x")).
. x,eA a"eA

lntr-adevlr, sup ll.4) - sup f(r') Si int f(A) :i.nfA .f(x"): ' x"€ x'eA
deci

- s.Lq(-f(*"))'
t"eA

suPU@') - f\*"))' :'"Zj L Se verific[ imed.iatcd dacl mu1]imea esteformat[ dintr-un singur punct as(A): stp f(x') * sup (-l@")): ' ,'eV/'€A
-r -' x, atttnci col({r}) : 0. daci funclia / este constonti De asemenea, pe A, atunci o7('4) : Q'

7. Oscilolio unei functii intr-un punct S[presupunemacumcS'f-:E3Rggteofuncliemlrginitidefinitl 'E oe o muldim" d" ,ro-"te reale, C R, gi fie x € E. Pentru fiecare vecini'aflv fi E) a functiei pe mullimea iiti i i'l- r si considerim oscilalia

v o E gi s[ notdm

: .,3x)

inf .,y(vn E),1

unde marginea inferioarS. se ia pentru .toate vecin*tdfile V ale Iui r. Numi-se -* *'il!'"ti" numegte oscilaliaiuncliei J i'n punctul' x' rul orr(r) a"ri"it"u oscilatriei intr-uti purict ne.putem folosi numai de intervalele / care confin pe Jt sau care au centrul in x:

^r(x):\*,^,(rnE),
orice vecindlat= V a ltti x, confine un interval cu centruTin x' deoarece DacL x esteun punct tzoTatal'l:ulib, atunci existi o vecinitate :V a tcesi caz io1(V E) :<o;({r}) Q O t u i r a s t t e li n c i t i n f : { x ) ' l t t

-este definitl tunclia E .'R P r o p o zi ,ti e. S[ pres]rpunem.,ei.It E-;a;e o*it*1iu sa ./(;) este mirginiti, 9i si pe o mllpi*" ",i*iu;i notim ro : sup cor(r).
r€E

FUNCTII

REALE

77

Atunci pentru orice numir e > 0, existd un numdr 8(") > 0 astfel ineit orieare ar fi intervalul 1 de lungime ( 8(e), sd avem or(1 O E)_< to f e. PinipotezS, avem o7(r) -( co,oricare ar fi x € E. Fie e > 0 gi x e E. Deoarece

-

^/x) :

b

|:!,"1, n E),

existl un intervaT I,

ctt centrul in .r, astfel lncit sd avem

^rQ, O E) < u1@) * e -{ ol.+ e. Procedind astfei pentru fiecare x e E, obfinem o familie (l"),Ex de intervale deschise,care acoperi pe E,'astfel incit pentru fiecare x e E si avem , ( cn1(/nE)ofe. fn fiecare interval /" si alegem un interval deschis J*, ca centrul in x, gi cu lungimea egal5 cu jtmltatea lungimii l:ui I ,. Familia de intervale deschise (J,)"ee acoperi de asemeneamullimea compacti E. Conform teoremei 1ui Borel-T,ebesgue, din aceastd acoperire se poate extrage o acoperire finitl a lui E: Jr,, Jr", ..., Jro. intervalele flind. agezate in ordinea crescA'toare a.indicilor: . xrl xzl ... 1 x* Sd notim cu S lungimea celui mai mic dintre acesteintervale. Numirul I astfel oblinut este num[rul ciutat. Fie intr-adevSr un interval ,I de lungime ( E. Daci I O E : Q, atan punem deci cI I n E * 0. in acest intregime in reuniu-nea a doud interr nind c5.interva1ul I,.arelungime mai: deci IC.I"- gi deci

+

i
ri:

.r(1 O E) -{ coy(I,- E) < <o* E n
gi propozilia este demonstratS.

E'

I ,). (t

'}
I

CoPitolul lll

D s t R u R l EN U M E R E

$ 1. Generolitoli

1. Denumirigi nototii

giruri' ;a stabiliti de funclia ;ir:

%!." ' care sE subinfelege' lnl[turincl mullimea de clefinifie l' 2' " " a indicilor: lit,-tir otdio"" crescitoare rdmtn numai -rrtori#'iotili"i
611, 6tr2, &gr. " , Anr " 'znQ

Aceasta este scrierea obignuitS' -a ?ir! evidenfl caracterul de fun-cfie al grrut insi caracterulde funclie al grrulur,oat

\

I

I

GENERALITATI

J J

;#Atunci cind se d[ un gir concret de numere, in care.indicii nu mai sfiit scrigi; caracterul de functie al girului se pune in evidenli dacb asociem numirului I primul termen din gir, numlrului 2 a1 doilea termen din gir etc. Doi termeni diferili ao Si a1, U + j), pot avea aceeagivaloare.
Exemple de giruti: 1) 2) 3) 1) 5) 6) l,2, 2, 4, t, 3, 2, l, -1, 1, 0, 3, 4, ...(girul numerelor naturale). 6, 8, ...(girul numerelor naturale pare). 5,7, ...(girul numerelor flaturale impare). 4, 3, 6, 5, ...(gir d.e numete naturale). -2, -3, -4, ...(9irul numerelor intregi Strict negative). 1, 0, 1, 0, ...

\

zi r, r, t, 1,...
8) 0, 0, 0, 0, ...

t\

\

Potrivit egalitdlii a doui funcfii, doud giruri (a") Si (0") sint egale' dacl gi numai daci au termenii corespunz[tori aceluiagi indice egali:
: a.1b1, az:b2,..., &*:b*,,..

Un gir (a,) este constq.ntdacl este o func]ie constantS, adicb dacb toli termenii au aceeagi valoare. _V
&t: &z: Q'": &4: " ' : d^

f
I F

Dac[ not[m ca & \aloarea comuna"a tat:uror termenilor. un sir constant se scrie:
q . ,& , & , . . . , & , . . .

Termenii unui gir se pot reprezetta prin puncle pe dreaptb. Daci. doi_saumai mu$i termeni au aceeagi ei _valoare, se reprezinti, evi^dent,prin acelagi punct pe dreapt6. De exemplu, toli termenii unui'gir constarit se reprezinti prin acelagi punct.

'ry
+
I

2. Operolii cu giruri Fie (a") gi (b,) doub siruri :
(a,) : ar, az, at,. . a , , ,. se deduc operaliile cu girurile : ( b , ) : b r ,b r , b r , . . . , b n , . . . Din definilia operaliilor
:

i

cu funcliile

I

I
q

( a " )+ ( b " ) : ( a * * b , ) : e r l b r ,
a(a)

az*br,..., dn*bn,...
d.&o,...

( a a , ) : d . c r b d . & 2 , .. . ,

I

I

( o " ) ( b " ):

( a n b , ) : a r b r , a r b r . . . , a n b n ,. .
&n

*:(:)'

at

1,

1, ..., 1,...
@z

( d . a ca * t ' 0 p e n t r uo r i c ea 6 t r l ) . d.

74 ln particular:
-(a*) : ( a * )(an-(go), )
(b,) \b" J

SIRURI DE NUMERE

(-n")

i

-

d 1 , ,- a 2 , . . . , br,dr-

-Qn,...

(b*): (o*- b,)tdt) y,
bL

br,..., &n- b^,"' p e n t r u o r i c ez € N .

%,...,?,...,
b2 bn

b dac6" nt'0

pentruladunarea girurilor, iar $irul constant 0, 0,. . ., 0,. . . "l!" zero 1,. . . este unitate pentru lnmullirea girurilor. Ilulfisirul constant 1, 1, . .'., mea sirurilor de numere -rea1eeste o algebrd'. * 3. $iruri rirfirginite Un gir (a,) este rninoyat (satt rndrginit inferior) dacb exist[ un numir cr astfel incit a 4 e, pentrn oice n, A N. un numdr I $ir.al (a,) este noajoral (sau nodrgi,nitsuperior) dacl exista astfel incit e*<g pentruaticenaN. doui numere oc{ 0' astfel incit $iru1 (a,) este md.rginit, dac1 exist[ sd avem d--1 an =< P Pentru otice n g N''x consid.erafiile din capitolul rI, .S 5, asupfa funcliilor paarginite, se ap1ic5, in particular, girurilor numerice: -PIopozi{ia1.Un]gir(a,)estern[rginit<taail;inumaidacdexisti un numflr- M >0 estfel incit si avem '\la, l ( M, Pentru oriee a € N. ln cazul qirurilor insl este suficient ca inegalitatea si fie verificati numai incepind de la un anumit rangl hpropozi{ia2.Daei e x i s t f lu n n u m i l r M > 0 g i u n n u r n f r z o astfol incit sd avem la^l < M, Pentru % 2- %o atunei girul (4") este mf,rginit. intr-adevir, luind. Xi[' : tnax (iarl, larl,.',, lan"l,M), averrt' Pentru orice ra € N, laol4 M', deci (a,) este mdrginit. r.

GENERALITATI

75

.I

se verific[ flrl Se verific[ far[
lat d.

nite, i"J', no: ;:.. .'

iitl'imlea Ais"ftu si'rurilor'mdrginitese noteazi ctt liteta rn' inferioari pintru 11 ;lt (a,) se a:fit:?i" marginea a;"q"GrT; iut -de "li;, proprietdli:
1,'f a,i canctertzat1 urm5toarele

a i, ;;i

mirgiasemenea eirurite(a,* b,),$1,,);i ,(a,b"),:1?1"d" girurilor ndrginite esteo algebrd'

dificultate ca dacd,\a'il s1 \or, slnE 9trurr rrrarBrruLtr' dificultate c5 daca (a*) si.(b") .sint giruri mSrginite,

nQN

1) m 4 a, Pentra otice n; 2) pentru orice a ) m, exisl[ un termen a'n< e - sup ttn, caracterizatd d'eurm[tcarele proprietd]i: ;, *"rgro"u1op.iio^ta_U ileN 7) o* < M, Pentrtt otice n; 2) pentru orice a < M, existd un termen &n ) e'
Exempte' l. Orice gir constant-a ' a' a" deci e -< ar:( 9, Pentru orice re € N )' " ' &"" este mdrginit (putem lua a: 9 : a'

2) l,

1 t, ;'
l

1

( . ' ., este mdrginit

^

lavem

0 -<

1 ; -<

'J
- 5-(-;-.r)'
l ' \

l1lnl

s ) - 1 ,-

t'

-

1

i'

-

l

7,

mirsinit ...este

[avem

4) O, 1,0, 1, 0, 1, ... este mdrginit (avem la'l -< 1!)'o3,. . ., a', . .' 5) Dac6 0 < a < l, avem c < a, Z I pentru ori""'rbN, deci girul l, a, a2, ln particular, girurile urnStoare sint margirite: este in5'rginit.

ilirinir

1 1 1 -t - l 1' . - - , - 2 ' 2- 3 , . . . ; t '.1 0 , 2 2

l 10, 103

iiii

Prin sirurile care nu sint mSrginite se numesc airuri inemirgjnite. oblinemlurmitoarele defini]ii : o"gutd" proprietdfii de mlrginire, ar un gir (a,) este nemirginit, daefl gi numai dacd, el_ieare fi numErul dim gir astfel furcit la*l > M' X,I > A, dxiuie'uo termen a* Sau: un pir (a,) este-nemarginit, dae[ gi nunai dacil., oriaare ar fi uurnerele o 1 g, eii*ti rin terriien al dii glr cire nu se afld euprins intre d $i 9, ileei pentru eare avern sar\ a'n< ct, sau I 1o* ln limbaj geometric, un gir (a,) este nemdrginit dacb in alara oticErui interval inXrginit exist[ ce1 pulin un termen din gir' un gir este nernSrginit fie dac[ nu este,majorat, fie daci nu este minorat, fie d'ac[ nu este nici majorat, nici minorat'
(de 0) dat riu este g E x e m b l e d e s f u u r i n e m d r-tii n i t , e ' 1 ) 1 ' 2 ' 3 , . . . , n ' , ' ' e s t e m i [ o r a t lW>O' existd un numir natural nlM' oricare ar ln'adev,r, ar -3' ,.., -n,... este majorat (de 0)' dar nu este minotat; oricare 2) -1, -2, deci -n < - M. existd nlM, III>0, 1i 3) 0,1, 0,2, 0,3, ..., 0,n, ...este minorat. mojorJ '

,l 1ffinr=

76

$IRURI DE NUMERE

nembrginit' ln aclevdr' folosincl inegaI' a' a2' a3""'q!""-'este ca 4) DacE a>l,9iru1 ru )-0, exista"un num5r natural n astlel ti ;i;;;";.""i litatealuiBernoulli,.-alao. 'ii->xr, deci girul flu.este majorat' ln Particular, girurile 1 , 1 0 , 1 0 2 , 1 0 e ,. . ' l, 2, Zz, 2c, .. . *"- sint nem6rginite. -^*x--ini$n i t ' nem6rei ( $ l u ' , 2 h , g h , . . . , r t h , '.. . . . 'ti" f r n a t u r a l ) . e s t e natural ol1 n"fr1r tw>o, ori""i" lntr_adevdr, "iiste n > M. Dar h )- l, deci

j",*u:, n,t _ "u>-",u\\iii r?,
4. Siruri monotone

-6,

. . ' nu este nici majorat,

nici minotat'

,8

^p"-'ifi el I"';r:*:#i;,#"T;&"' Astf : i"ffi .pr tor=
uqun 9r \e")

funcliilor Consid.erafiile din capitolul II' . S 5 -asqp-ra

monotone se

ez4...4o*4&n+L\<... ' (fiecare termen este mai mic sau .egal cu cel urmltor) t^'--*u"-iii dac6" (a,) este descrescd'tor
6h)- &z>,- . ,. )t &*2- 6trr'122 "'

cu (fiecaretermen este mai mafe sau e-gal cel urm6tor)' monotone' ' se Gscrescatoare numescairluLi siruril" "r"s"atoui;;iF;ril" dacl (a,) este strict' crescd'tor iil;f
etl621acl

d'eoa-rece'dacl a* { &n1u Orice gir strict cresc6tor este crescltor' -"--"b;"t]; 1 atunci a.n &n+r dacd (l[j este strict d'escrescd'tor'
a1 ) 6[z] es]

o r i c e g i r s t r i c t d e s c r e s c d t o r e s t e d e s c r e s c [ t o r strict r i l e s t r i c t c r e s c l . $ i r u vnonotone' se numesc air*rxi toare gi giruriie ttti"t a"t-"t"t"1!oare ori.r.p' strrct monoton esteun 9ir monoton' sir "

]l ?.:.:: a ) 0t atun& |tn', ASadar mutl este un '#r;\":f

arele prop ",J' ""Jirfi.e ia;;" u'rlurL*uv - ozilii : i;ii."ttate urmato -6il#i'yr')r:;"Xf:i,

r:r)^"'o

strict crescdtoare) estecres atunci ;irut' (-a^)

strict .d'iscrescd'tor)' ,rt, iitiiiiitir"'('"spectia nu este grup oentru ad'unare' Agadar, ^oryiXJX";t;;Ii;; "t-"t"atott" crbsidtorld'enurnere (i,-f,,;i,;1;i'i 3) Dacd.(a*)esteun 1ir ,,,,,ato," \? strict d'escrescd'tor)' (respectia > 0, atwnci girwl'(L)tut d'escrescd'tor

GENERALITATI

77

Daclinproprietl}iled.emaiggiseinlocuiescunulcualtulcuvintele * oLiit alte propriet[li ale giruriior mono,,crescitor" 9i ,,a"r"iill;;;i tone.
*pxemple d'e giruri' monotone t) Orice $ir constant " 4, a, a' ..., a' "'

estegicrescdtorgid'escrescltor.Reciproc,dacdungitestegircrescbtotgiclescrescstoratrrnci este constant. 2) l, 2, 3, .. . ..' n, ' ' 'este strict ctesc6tor' 3) I, 1, 2, 2, 3,3,
l l

" 'este crescdtor'
1

4) L

;'

;''' girul

;'

"

e s t es t r i c t d e s c r e s c d t o r '

5) Dacd all,

I'a,a2,.",{, "' I avem: a! <an'ta' oricate n<n+ a>l;1 crescbtor' Intt-adevbr' cleoarece este strict arfiz€N. lu Patticular, girurile . ... l , Z , 2 2 , . . . , 2 o , . . . ;1 , 1 0 , 1 0 2 , . . .' ., l 0 * , sint strict sescdtoare. 6) Dacd 0<acl, girul

I' a, a',..', dt"" O<a<l Si n<n * I avem este strict descresc6tor; deoarece an>an*r oricafe ar fi n€N. tn particular girurile I l I I I 1 t , i ' - r , '. . - , r " , " ' ; r ' r o ' 6 r ' " " t o * '" ' sint strict descrescdtoare' 7) $irol

n<n + l, aveg n-h< (n f IIF oricate ar fi zeN' este strict cresc6tor.Intr-acler6r, deoarece ** -"i;';it; t) stnt rnomotone' 0' l' 0' 1"" ' 'o' r"" d,ceiruri;;;';; 2 \ O , ' 1 ,o , 2 : ,0 , 3 ' " . ' 0 , n ' " 3\ 1, -2, 3, -4' 5, -6, ' ' '
15

lh, 2h, 3h, ....

,nh,,..

.(A natural)

5. Sub;iruri Dac[ Fie ar, a2, &s,, . ' , &*,' ' ' u1I 9ir' tut1%21nt1..'1nP 1"' girttl este un Sit strict crescdtor de numere matwrale'
d'nr2 anp dn"" ' ' ' &'0" '

se numegte sub;['r al girului inilial'

7B

SIRURI DE NUMERE

Daci % t : 1 , f l z : 2 , f r s : 3 , . . . n b : ? , . . . . . .
&rr, Ar"r..,,, &apr...

subgirul

nP )-'P' 2o Un ctescdtor obline subqir (orp)peN al girului de numere naturale P -, nb cq girul nr an: P -> ,xf 4 aflp. (o)rra1g se prin cotnpunerea gittthti sttict

.r

$ 2. $iruriconvergente
1. Un exemplu e $irconvergent d Si considerdm sirul '
o r , & 2 , . . . ,a r r . . , . .
't

in care e.^: J-,(n e N) . Ne dim seama,foarte ugor, ci termenii acestui nhofientit, se a\rcPie tot naai mult d'e zero. Sir d.escresc Vom incerca sA cuprindem intr-o formulare matematicS precise aceaste constatare de ordin experimental. Pentru a verifica matematic c[ telrnenii girului precedent se apropie in adevdr de zero cind rangul lor cregte, vom proceda astfel: ne vom da un numer pozitiv e (dup6 voie, il puten deci presupune oricit de mj.c Yoiry) 9i vom ver:ifica dacb eiist[ un rang v inceqind de 1a care termenii girului 35 scadl toli sub e. Fentru aceasta trebuie ca n > v sd implice

-I < s .
Dar n ) v este echivalent

""*.i
1 - ( E , I V ) - '

Dac[ d.eci avem:

adic6:

$IRURI

CONVERGENTE

79

atunci cu atit mai mult vom avea I a pentru toli ,terrnenii. rang mai de n ", mare d,eci,t v. rnegalitatea precedenti poate fi verificat6, de exemplu, daci ludm pentru v ce1 mai mic numir nattral care deplge9te pe 1 .

er'

I

I

rangul v depinde de e, adic[ Jste o funclie de e. ,., vom scne asttel: ye. rr __-Ppi,cum,s.e,vede, e - . Agadar: Pentrworicenwmdr )0 existdunrengv" astfeli,ncttn>v. sd irnplice &, { e. . Aceasti propozilie constituie constatarea, formulati in termeni mateintuit experimental,la-inceput, anume ci termenii giru_ fl?tt^ll_?.laptului lu1 conslderat se apropie tot mai mult de nim[rul zero. Daci ia fiecare termen al girului consid.erat am adduga numirul 1, am obfine un a1t gir b y b 2 , . . . , b * , .. . Din ralionamentul ficut mai sus renjrt| c6.: + | :+. i Pentru o'rice nwrnd.rE ) 0 existd, un /&ng v, astfel,i.ncit n; v". sd impl,ice 0<b,=1(e. :onstatarea, matematic formulatd, a 'opie necontenit de numdrul l. ;e da un aspect geometric: 56 consi_ punctului l. pentru rL ) )te, toli ter_ vecinitlfi. ln afarb. va riniine irumai bermenii: b p b 2 ,. . . . , b u " . numirul,.acestor termeni,. care este totdeauna finit, de. .^r.^,^B.i1"lofeies, prnoe cle e. I * . . . S"-"iqro9, s{ presupunen c[ orice vecinitate (l _ a punc_ tului 1 las5. in atxe an numir finit (depinri"a ad-") dl termeni. ", ") Daci bu"este termenul de rang cel mai inalt'riiat p"lt; ;;;;;ti";;: "t"iel menii girului se vor afla in intervalul (1 I + e).", 2. Definilio limitei consideraliile din exemplur preced.ent ne cond.uc Ia. urmdtoarea D-eJ i n i f i e. un numir a esle rimita 'nni gir (a,) daed oriee veeinitate a lui a coipine toli termenii ginrlui, oo irnui numer finit de termeni. "*e"p6d cn b, =

80

$IRURI DE NUMERE

sa mici, cu atit se vor afla in afara r finit' :a $irul'ui (a*) se spune de asemenea cd'tre 'S'itii toi'tigent (sau conaerge)
SCNS:

p-o": o'
I'itde c6tre infinit este egal cu a) (Citit : limitd de a, cind n sau: lim an: (citit: limita de an este egal[ cu a) iau incl: o" 7 a

a'n -->a' sc siruri convergente' '" iot fi numit*e giruri d'iaergente' '' este 11t daci nici un numlr real nu ir, deducem' Prin negare urmltoarea

oticare divergent daei gi'numai daebo 'utu"u P r o p ozili e' Un gir (a.")cste edreia se afld o io 7;t1"t-o, ar fi numirlrt a.,;;.d""-;*.iilxtut" de termeni ai qirului' i"d"il"t" are q" a'' A" " '' &'" ' este convergent 9i Exemple. 1) $iru1 constant reprezentareape d{"9313 ui coincid in -

ri'iTiiJii*
a"

tiii t"'m .nii eirului(fdrd
a'*: a' Scriem

rice n - N' 7im a:

J1T

, .1I

' 2

,

mai sus deducem ci qirul 2) Din exemplul considerat I - , , ' ' t L ,' . . , a r e l i m i t a 0 :
3 n

tmI:0
fr1@ ilt'

sau

I-t0'
n

V: oarecare 9i vecinbtatea sa ['divergent. Fle a un numEr cel p,,lio doud numere oatutale este Deoarece distanla dintre

$irul numerelor Exemplede giruri, diuergente.l) i**tti
7.:t "gaa

'' ''.ti1
* -'ce i

' ::-,-:u e i'. runtr

2 cu I' ln aceasta vecin6-

SIRURI CONVERGENTE

t a t e s e a f l a c e l n r u l t u n n u m S t n a t u f a l , d egir'. iCu-f a oa ^ i trlst f l 6 o iarbitrata trentltb u m e r e nun r r . c i n a r e s e a ales n { i n i t e c l e n c5 nici a t rale. Deducein cd' a nt "'-llirtJ#l"""toi aeci este convergent' qit' 5ir-r1l-3; **---nurnbr nu este 1imii6 t lt"tt"i ca m.ai sus ca 9lrurlle 2) Se demonstreazl' -1, -2, -3' '. '' -n' " ' l, -2, 3, -4, 5, -6' . . .
sint divergente.

""'"ii-$tJ-b,

0' l''"estedivergent' (| in afaravecin[talii I nu estelimitb a girului.ln adevar, la' sd atitdm lntii c6 r, o' 1,""''

3\ ; ) "

luilseafl6oinfinitatecletermeniaigirului,anumeto}itermeniiegalicu0(fig.40).Deci

t

""::";:]i.",:i':]0

v , n u e s t ei i m i t s a q i r u l u i a l e g i n d e c i n ' t a t e a ( - ;

/ a de l, putem alege o vecindtate num6r oarecare diferit de 0 si a Dac6 a estelun tt"t" sa si ane hfi' tetmenii girului' Deci nici r" #tTi.i;'rl'ii sa care nu conline "tut cl limita girului' Rezultd 11" atlici nu are nici o limit6' sirul".t" este divergent. Din faPi . b . / \ / \ d Obsetvalie' u 4 a a lui a se t t tu1 c5. intt-o vecinitate ai de termeni i"tioitate "iia-o siiuiui, nu rezultd cd in afara Fig.40 icestei r-ecin6tdli se afl5 neap6d.e termeni. rat un numdr finit I I ( | 0 se'af15 cite o intetiorulvecindt5liil-; "t"i De exemplu: atit in afara cit 9i in i)

i)"t::t

2

2

2

infinitate

de termeni

ai Eirului 0, l' 0' 1' 0' I' " '

lll

metoarea

datd fi:"fitf ifii "i"i uneste deurexisffi "" "*ii.'V(j iiittr,

pentr1rffi65.mJar e ib,
n),- N(e), sa avem

gir (a') $a95 si numai daeio T e o r e m a. Un num[r a estelimita unui incii oricarear fi

@* _ al < e. : Fie e ] 0 oarecare' Dupd curn S[ presupunem intii cL a' ]*: '"' gir care nu ver^ifica inegalitatea am remarcat mai sus, termenti a)- dn (o deci sint in num[r ta,- al< ? *:) s9.ufl;;i uiu'" se mai afll nici """ioeta,tii " ga", i""i''itt*i**"".on dqp.e "' finit;putem "1t"',it':i1-li oricare ar fi n > N(t) N("j': 1i f 1' atunci unul dintre "."9r.,".'i-"";;"d;
6 -\reljza matematica, vol l

lll

,tlffi;=

82

SIRURI DE NUMERE

aveln tr.n (a - e, e * e), adici lo* - al ( e gi prima implicalie a teoremei e este demonstrate. Reciproc, se presupunem verificat5. condilia din enunlul teoreme_i. Fie 7 o vecinitate a lui a. D:upS'cum am remarcat mai sus, vecindtat€a V a I e) cu e ) 0. conline o vecinitate simetrici a 7ui a, de forma (o ", Ccnform presupunerii, pentru acest e exist5 N(e) astfel incit pentru n )-N{e) si avem la,-al { e, adici a.*e(a - €, a*") C V. Tn afara veciniltetiiZ alti a se afll cel mult primii N(") - I termeni, in numbr fintt. Urmeazd. cd a este limita girului (o*) s) cu aceasta gi a doua implicalie a teoremei este demonstratd. Din aceast5 teoreml, deducem, prin negafie, urmS.toarea Pro p ozilie. $irul (a*) este divergent daoi gi numai daef,,,pentru orice numii a. e R, existfi un numir eo] 0 (eare rlepinde de a) eu;proprie,tatea ei oricare ar fi N, existfl un numflr n > N (z depintie de N gi de a) astfel ineit sil avenn lan - al >- eo.
( e dinenunfulteoremei poate fi lnlocuitd Observafii. l" fnegalitatea lo*-ol cu inegalitatea la, - al :( e. lntt-adevii, d.aci lap - al < e, atunci putem scrie de asemenea lao - al '-< e, al --<e este satisficutd pentru Reciproc, dac6 pentru fiecare e)0, inegalitatea larn)>N'(e),atunci avem lo,I e , ol -< o n)-N' |p"ot [;i t, deci lonol ( e pentru

n )- N(e): t'[;

i

.

2o Inegalitatea n),N(e) din enun.tul teoremei poate fi bJocuit6 cu inegalitatea strictd n > N(e). atunci avem iao- al < e pentru lotr-adev5.r, d.acd la*al < e pentru oice n )N("), orice z > N(.). atunci, notintl N(e):N'(e) * 1 Reciproc, dacdlar-al <e pentru oticen >II'("), avem lan - al <e pentru orice n)- N(.). 3o Dacd pentru fiecare e > 0 existd i/'(e) astfel ca lo* atunci, notind N(e) : r,(;), o | <e pentru oice n)-N'(e), avem

lan-ol ln genetal, notlnd N(e) : I an gisi

< jrcntru

oticen)N(").

N'(ae), al (

cr > 0, avem re pentru orice n)>- N(e). pentru fiecare e 10 putem

qi b*+b, d.acd a >0gi B > 0, atunci 4o DacE an+a acelagi numdr N(e) pentru ambele girud astfel ca lanFie lntr-adevEr a | < c r eq i l b " - b | {

p e o r i c a r ea r l i n } - N ( e ) . acest e existb un num5r N'(e). -iV'(e) astfel ca

€ > 0; deoarece @n+ d, pentru lan -

al < ae pentru orice n)

SIRURI CONVERGENTE

B3
N"(e) astfel ca

Deoarece bn+b,

pentru

acelagi numdr

e existi

un num6r

lb"-b | < P".
S5 luEm N(e) :maxN'(e),.li"(e) la*;dac6 n)-N(e), attttcin)N'(") qi n),N"(e), deci a | < ae qi lb*-b I < pe pentru orice n ).Atr(")'

5" Condilia ca e sd fie stri'ct pozitia esle ese-niial6' pentru e : 0, In atlev6i, siogurele giruri care indeplinesc contlifia, clig enuntul teotemei g_i_ v"--rifi"e egalitatea 4n : d, inceplnd de la un anumit rang N(0), deci care sint $iruriie gir diferd de un ""r. constant numai printt-un numdr finit de termeni. cu e a limitei unui qir, dupi cum 6. Vorir lolosi definifia cu vecindtdli sau definilia va fi mai convenabil ln rafionamente.

F i e ( a " ) ; i ( a " ) r l o u i lg i r u r i de convergen!6. Criteriu R. Ilaei la,-al-< lo,l pentru oriee'lLgi daeil a,-->0, atunci an-+&' Eia.e in adevir, fie e > 0. Deoarece d.n->0, existb un numer N(e) astfel ca pentru orice n >, N(") se_-avem- < e. Atunci, cu atit mai mult 1"."1 \a- - al ( e pentru n 2 N(e\, deci an -, a. i n p a r t i c u l a r ,d a c b l a * l 4 l o - , 1 ; i d a c 1 o ' n + 0 , a t u n c i a , + $ .

cdtre 0 3. Siruri convergente Din teorema din numerul preced-ent,deducem, in particular, luind A,:0, existi 1. &,-n 0 dacfl gi numai ilae[, pentru oriee e > 0, Pro p ozitia un numdr N(e) astlel incit si avem ln,l < e, Griearear fi n ) //(r). Prin negafie, deducem apoi 2. Fentru ea (a*) si nu aib6 trimita 0 este necesar Pro p oziti^ gi sufieient s[ ei:iste un nurnflr e0> 0 eu proprietatea e[ Pentru orice irumflr N existi n> N ea la^l]- eo. insemnbtatea special[ a ;irurilor Propozif ia convergente cdtre 0 rezultd din

' 3 . A v e m & o 1 & , i l a e d p i m n n a i d n e i la , - a - + 8 .

tntr-adevar, condjfia d.in enunlu1 teoremei d.ela numlrul precedent: pentru orice e ) 0, existi I/(e) astfel incit la,al < e, pentru n)>- I{(e) inseamni, in acelagi timp, cd An -', & ;i cd an - a - 0.

(ffi'=

da

SIRURI DE NUMERE

poate serie C o r o I a r. .A.veman + a' ilaci gi numai dacb girul (a,) se sub forma
CI*: & t dn

ou ar->0 ,itir "'t'din propolntr-ad'evlr, notind- dn: dn- a', avem &r: a.*- oT. ii "c6" -+ a dacl^gi numai dacS .oc' + Q' a* pie"ed.entb deducem -a"

fi;;;;i" ziliei urmltoate

Jii"ti

"onv"rg"nte

cltre 0-se oblin cu ajutorul propo-

Daeb, (a*) este un qir ereseitor gi nemfuginit ile P r o p o zilia -4. numere ; 0, atunei ! -' 0' existS Fie e ) 0. s5 not6m A : !. Deoarece (a,) este nemSrginit N avem n un termen au) A. Deoarece (a") este cresc[tor, _pentru orice ]: Notind "l/(e)N' de unde 0< f <+<e' a*)-(ry, deci &*)A,
d n A

avem d.eci

lll<e,
lenl

p e n t r uo r i c e n N ( " ) , >

deci

1 -0.
a,n

atunci t'0 Prop ozi[ia 5. Dat;6.a,-+0gidac6'an pentruorie,en' sirul {l I estenemirginit. '
\anl

=O' un numir oaiecare' S[ notim ":; N(e) si Deoarecea*+0, existl un numbr N(e). astfel incit pentrt %]-' nemdr----avem la*l( e, d.eci-!- > 1, ' adici - ll lt M, deci 9iru1illeste \a*l l""l' lo,l' e ginit. o^"^-'Tr"orcriem qi criteriul de convergen![ pentru giruri coflvergente citre 0: P r o p o z i , t i a 6 . D a e [ l a , l { l " , l F i e , + 0 a t u n e i& n + 0 ' tntr-ad.evir fie M )0
cdtre 0' 1) Dacd 4 > l' girul Exemple de giruri conuergente 1 ,,;, 1 *' I '"", ... arelimita0:
I

lim--:0(a>l).
n+a d"

deoatece girul l,

este crescdtor gi nemdrginit.

$IRURI CONVERGENTE

B5

t
fr1@

n Iu particular.lly z":

I

I

"t1x

-*

: O.

"lt

2) Dacd.0 < a < 1, qirul 1, a, a2' ..,' a'are limita 0: liman:0,
tu-4@

(0<a<1) l af:-tezlult|limax:0'
bfr fr'a atunci girul

l d.eoarece,notindb::,
&

t avem b > l, deci lim -:0sideoarece
n-o oft <....este un 'ir

3) DacS nr1nz1nz1.....n!

de numerenaturale,

t
nr are limita 0:

1
/12

1
n3

r

pa@ n.p

1 l lim-:0sau-+0. npP

lntr-adevdr, un gir de numere naturale di,ferite este nemdrginit gi ptin ipotezE girul (np)pen este crescbtor. -# 1 1 l n p a r t i c u l a r ,l i m - : 0 ; l i m - : 0 ; n 2 n l l * 2 n 1 : 0' lim; * n h

l I

4. Proprietdlile girurilorconvergentg 1. Un sir eonvergent are o singuri limiti Pro p ozitia gir eonvergent este uniei). (limita

tft

unul

Fie (a") un tir convergent cdtre un num5r a. Dac6, a' =f &, existl o vecinetate V ahi a gi o vecindtate V' alti a'firi puncte comune (fig. a1). Deoarece &**& 9i Z es Yt tate a 7ui a, in Z se afl, de termeni din gir; acegt afliin afarahiZ;.Ag;< # o vecinitate V', a lrti a' Fis' 41 reia.se afld"o infinitate d.etermeniai giruiui (a,), deci a' riu este limita acestui gir. UrmeazL cd a este singura 1imit5 a girului (o"). 2. Dac[ (a*) este un gir convergent, atunei girul Yg Pro p ozi,tia (la,,l) este eonvergent gi
t'

lim la*l: lt)I o"l
(limita modulului este egali eu modulul limitei).

$IRURi DE NUMERE

S[ notdm a ::* s[ avem

an. Bie e ) 0. ExistS un numir .l/(e) astfei incit

la, - al q e, pentru crice n2z N(e)., Dar
l, ,

lla"l
d.eci
1

,l - lall4 la" - al, pentru odce a,

, -, . r lla"l loll < e Pentru oricen> N(")

deci la,l -+ lal:

: : r^ )y io,,l lal l]:T

n P r o p o z i l i ar e c i p r o c 5 .u e s t e a d e v l r a t d : d a c d g i r u l Observa!ie. na rezult| cd 9iru1 (a,) este convergent. (la,l) este convergent, De exemplu, 9iru1 1,-1, 1, -1,... nu este convergent, iar girul modulelor 1, 1, 1, 1, ... este convergent, fiind constant' pentri giiurile convergente catre zero este adevbrath"gi propozilia reciprocl: 3. Ilaefl lanl*0, atunci&*+a (9i reeiproc]. :i; Prop ozilia In ad.evbr, la,l - 0 inseamnd' c6: pentru orice E > 0 exist[ 'l/(e) astfel incit si avem la*l < e, pentru crice n )- N(e), iar aceasta inseamn6 c5' a, -+ 0'
EtemPlu. $irurile

'| -- 1 " 2 '
au limita

l

i 4 modulelot
I I . t - ' 2 , 3

1

3

L ' -

_

1

1 B '

1 4

n

2 '

0, deoarece qitul

I

1

are limita

0.

4. Orice ;ir eonvergenteste milrginit' ,{} P r o p o zi[ia 1 avem Fie (a,) un ;ir convergent qi a limita sa' Luind tut :|al=! a este o vecinS.tate lui a. Deoa/1,1) -M 1ol"'A, deci intervilul (-fu1,

SIRURI CONVERGENTE

B?

exist-l rece in afara acestei -recinltSfi se af15.un num6r finit de termeni, M)' adic1 incit pentro *22 N s[ avem ana(-M, astfel ;;-";;;l/ -M < a^ < X'[, deci l a * l < M , p e n t r t t o r i c en 2 - N ' lJrmeazh cE ;irui (a,) este mlrginit' Din aceastl fiirpozilie deducem urm[torul C o r o I a r. Oriae gir nemilrginii este divorgent' 5. Prin schimbareaordinii termenilor unui 9ir ccn.v Propozilia o*i,rro*t u* ilrpi.ru Ln ;ir convergent cdtre aeeeagilimitfl' ior' in adev[r, pozifia pe dreaptb a termenilor nu depinde de rangutr ci nutnai de valoarea 1or numericd' orilit convergent cLtre a ti (e") este u.n gir oblinut d'in Dac6"(a.) "rt" or'J"ii;;;';ilor, atunci in"afara fiecdrci vecindtlti 1a,; prirr-s"ilrirt"t"u num6r finit a',,i ase afl[ orr r,ota, ii"ii a" termeni ai girului lo) p! ac,el'tpi girul (b,,) ate tot llffilta e' de terrnenj ai ;irdui (0,,), cleci 9i 6 . D a c f il a u n ; i r c o n Y e r g e n t i g . i $ 1 i g [s a u s e . s e o * l e Fro pozi!ia lirni!'r ' 9i are aeeeagi un nt:rndr tiiiit de f *r'-*i, gitut ol1l".it este con"vergenl a., in acievar, cLac|an --+ attTtrciin afara fiecirei vecinatSli a 1ui a se finit d-etermeni ai girului (a*), ia't d.upa adSugareasau.sccaafli un numbr i"t"r ottol rruw.drfinit de termeni, in afaia fiecirei veci'ht[fi a lui a s.e af15 tot un numir finit de termeni ai girului obfinut, d.eci9i acesta are li' mita s,. ?. Bae[ (a*) esteun gir convorgentqi ilaeri exisri t pnopozi{ia s[ ave]n no astfel incif a"{ atunei 6ro p, pentrB n >/ ?1'o -{
( . o(l

a-€ -'
( t

n +€, ,
--+-------+--)Jn, d \ '../J

\-

^, 3n

"=):-Ta,<9'

Fig. 42

Si notSm a :7im a, ;i s[ arbtim cd a -{ a -( 9. Si presupunem prin, absurd cb,a <a. I,uind d.' < A, intervalul U .: {\'.,..4) este o vecini a'n iate a lui a. Deoarece &n + d, aYerrL F (1', a), adicl &o{ e pentru ioli termenii, cu excepfia'unui .numbr finit dintre ei, ceea ce contrazice &n)- a pentru n,)-71n. Agad.ars.-1 q., gi 1a fel se arati c5 a-{ p. ipc;teza

o*>1,)r o'
Ir lttltlilL! lLlf({ltflti -

C o r o I a r. Oac[ (a*) este un gir eonvergent de termeni >- 0, atunoi

Se ia a : 0 in propozilia 7.

B8

$IRURI DE NUMERE

o b s e r v a ! i e ' D a c i i n p r o p o z i l i i l e p r . e c e d e n t e t e r m e n iinegalit5li iqiiul"i li*ita verificS' (a") verifica io"gJfitiii 1lri"t", "o t'""oita "e stricte. ! ^u"^ an)0' 6ar 7fu a*:0' De exemplu, pentru girtl a,Propoziliaurmltoareexprim[oproprietateduallceleidinpropozilia Z, iita pentru inegalitlli stricte' ,, (a*) este un^;ir^ convergent ;i daci i Prop oziliu -s. - Paen p-,-ii"""i existi un iumir zo astfel incit sh avem n<i^-;_2 a 1 dn ( intr-adevir, P, Pentr\ n> no'

: ("' P) este o vecinSnotind o : I:Ta,, intervalrtl V astferincit pentru n 7- %o tate alui a. DeoareceAft-, ,, "*iJte un numir nn sE avem &n eV, adicl a I anl F' Corolarull.Dac[7imao>0,atunciexistflunnumflraoastfel ineit si avem &*) Seiaa:0. Corolarul ineit si avem an 10, SeiaP:0. Corolarul ineit s[ avem a, + 0, Pentru % )- flo' 3 . D a e dL i m a n = * 0 'atunei existi un numir zo astfel Pentru n 2 no' 2. I}aeh lima,{,0, atunci existi un num[r zo, astfe| 0, Pentru fr7- %o'

S 3. Operolii cu giruri convergente convergorte operatiile algevom arlta c6, efectuind asupra,girurilor i-nmuilirea, 9i' i.i*"4i*t."tt.."""ltti, brice obignuite (aduJa;;;;-*edqt"l, lmphrgirea) se oblin iot giruri convergente' t"ttii"tii, "" """-Tt"

I

OPERATII

CU $IRURI

CONVERGENTE

B9

c6tre zero 1. Operctii cu giruriconvergente Prop ozi$ia ' 1 ' D a e da * + 0 a, lbn-+0
arbn -> 0

qi bn-->0atunei '

d6, + 0, Pentru oriee numflr a € R' -+ 0' existi un numd'r + lntr-ad,evlr, fie e > 0' Deoarece a'tu 0 9i b' N(e) astfel incit s[ avem la,l < ] Dar ;i lb-l a i, pentru otice n > N(')'

la, * b*l--(la,l + lb*l'
deci la* -l b*l { e, Pentru orice n2z N(e), 0. adic| an ! b, ---> mod aseminitor' 0 Relafiile Q'nb,--+ qi aa* -> 0 se d'emonstreaz[ in hitt ot*l.to atea propozilie mai generali' d"t ii ";;;;;ii. un qir mflrginit' Pro p ozi ia 2' Daei &*+A qi daefl (b,) este atunei a*bn + 0. 0 astfel incit Deoarece9iru1 (&,) esbemirginit, existS'un numir M > termenii b,' deci toli se urr"-- 1US A, f -<' ""tto pentru orrcen' : 4 iaobol. lt,,llb,1 Mla"l, un numir N(e) astfel incit sd Fie acun s ) 0' Deoarecea, - 0, existd
avem

la*l< f , l.ttt.o ]tltmeazl' atunci c5

otice n > N(t)'

N("), n la*b,l 1s, pentrn orice >adicl" a,bn -'+ 0-

atunei a, C o r o l d r u l 1 . Date6, + 0 9i (b,) este un gir eonvergent,
aobn --+ Q.

lntr-adevir, ;irul convergent (b-) este m[rginit' dici -d,+ 0 li b."l-01 Din acest corolar t"r"ite-i" pitiiculur c5 \c'an) 9ff1J1 ao-O] atunci aant 0, d'eoarece atunci dnbo- 0 9i ci d.ac6"

90

SIRURI DE NUMERE

girul constant ("), c?:" poate fi considerat c! prod'usul diutre 9iru1 (a') 9i d'emonstrat6' In-|"JJi;i; 9i propozilia 1.a'fost complet ilil;;;gent. 2 . B a c Ha n + 0 ' a t u n c i- & * + O ' Corolarul Se ia a -l in ProPozilia 7'

CorolarulS.I}ac[a,,+0$ib*+0atuneia'n_b*+0' (;bJ 7 0t intr-adevSr, -bn -' 0 9i &n b*:= a* * sdm;:i d9if^* unui uumlr h inducliecoffpletbded'iicem-'ce Prin c[tre Jait" ?"i" tiot d" asemenea giruri convergente d.e giruri "onrr"rg"or""" zeTo.
O b s e r v a l i e . M u l f i m e a q i r u r i l o r c o n v e f g e n tunc 6 t r e 0 .ln salgebra, zre a tEirurilor s t S a l g e . e ,d'eal* e t e o . a l g b d . A c e a mdr,o ,r. oio"il#fiit;;'te brb se noteaz, "r-t" "a "" *tott"'*u, a Eirurilor colvergente este de asemeneao departe se va ardta cE mulfimea.o un ideal 9i in algebra c' r treitiria cd co este rrg.tra-.^6io "iioiarur

2. Opero!ii cu Siruriconvergente slt e9u-ag-irurieonvergente' iar * P r o p o zili al-, t. Daeh.(ar) $i (b."), gi"1o-b*)sint ebnvergente9i oc€ R, atunci giruriie 1o-li)1,'(ia',1

+ t:n @" b*) I11-o":*u" * :

: (limita sumei este egali cu suma limitelor) lrm (uu*) : o lfu o*i lim (a*b,) : 1im a,lim b,
n4@
n4Q fr+@

(limita produsului este egalf, cu produsul limitelor)' se pot scrie sub Fi; a :lim &, 9i U : l\yb"' $irurile (a') qi (b*)
forma a, 9i b*: b * 9*' &n f p'' avem und-e a, -+ 0 9i P, -t 0. Atunci, notind Tn: @ *b) ) ( e + q " ** ( b * 9 ' ) : ( a * b ) * ( o * * 9 J : an*bn: n a ! b: iar y* : a., * 9o - 0, deci an * bn bn' 7im (a* I b*) : a' + b: lim an ! lirr:' &n: (I *
'IcE O sub:nulliqe ;e1 9i brice yeE

*v"'

* Fie E o algebrd comutativi. este o algebrl 9i dacE Gil;;;"

se numeqte ideal al algebrei E daci avem xyel'

OPERATII CU $IRURI CONVERGENTE

91

Avem apoi
&An: -* Si a.an 0 deci d.&* -'-+ ss6tr 1 d . A '+ d.tLn

t*"n,: ln sfirgit, notind 8,: enb, Dar (a I en\n *

d Q: , ag* |

"l*o".

ban, avem

x*)(b I 0

dn\* n 0,

a9,^-

ab { u,$* t ag* * ba* : ab i 8,. gi bun -* 0, d.eci 8n: &*8n * ag, * ba, -+ 0 9i

g*) :

deci anbn -, ab:

)y

: :l*r-)\2r* (o"r-) 6Ib

Prin induclie completi se d.emonstreazbci suma ;i produsul unei familii finite de giruri convergente sint de asemeneasiruri convergente gi limita sumei este egali cu suma limitelor, iar limita produsuiui este egald cu produsul limitelor. ^ in particular, luind A giruri convergente egale cu (a,), deducem

;
Corolarul este eonvergent ;i

: h^ @r,) (l,,rya")n.
l. Ilacigirul(a") este eonvergento afunei qirul (-o,) lim (-a*) : -lfu o*.

Se ia a :

-1

in propozifia 1.

C o r o I a r u I 2. Daei (o,) qi(b,) sint doul giruri eonvergente, atunci girul {a, - b,) l;ste eon.,'ergent gi

- b") : l**, l::u, l* (o,

(limita diferenlei este egal5 eu diferenla limitelor). intr-adevir, presupunind c[ an -'+a ;t b, * b, avem -b, gi e, - bn : dn + eb*) -> a | (-b) : a - b-

-- -b

Exempte, -# ,) ,lT,
r .l

::\-("
: a * b
nao

. , :) ::::.' * ):2, * :
I

iim-:a!b0--a.
?l

2)Dacd0<q<l,atunci 1-q"
I

1

L - q

1 - q

r

- q

,fr

I pnxp,r*

4

92
Dar lim 8n :0,
n4@

SIRTJRI DE NUMERE

deci

:*H:*-*::*'":+
l"Dacdqirurile Obsetva!ii. qirurile (an) gi (b,)'sint convergente De exemPlu, girurile (arlbn)9i(arbn)

sint convergente' nu

rezultd cd

:'-'

1, 0, 0, I,
nu sint convergente, cleqi suma lor

l, 0,

qi ptodusul lor 0, 0, 0, 0, ..., 0, 0, . '.
sint convergente, fiind constante' este o algebrd.cate conline algebra co a 'iruril0r 2. Mulfimea girurilor convergente se noteaze cu o' convergeu.te cbtre O.'Algebra giturilor coflvergente sa lim a, se qir coflvergent (an) din , litiita ii"c!-rui rr"J'Ja*"lr*p""ae Functia ""r" numegte operalia d'e tvecere la lim'itd'*' Egalitatea lim
n4@

(an *

bn) :

lim. a* |
tu4@

lim
n4@

bn

aratd

c5. operalia Egalitatea

de trecere la limitd

este aditiad' (aa") : a lim an
,4-@

tlim
n4@

aratb c5 operalia de trecere la limith ldniavd. *Fie

este omogend,.Agadar, operafia de trecere la limitd

este

funglie T: E-> F - pentru E gi F doud spalii vectoriale_(eventual algebte)- O ia va'ioti sittL spali'i aectoviale - se numegte F ii care domeniul de definilie d!ii""rir-"t "ut. obevatie. uyot@tre; in care ia vaT : E + E - pentru care mullimea de definifie qi mul{imea operalie - se numette, de obicei, operatot' loti, coincid ooperalieT:E->.R_perrtrucafespaliulvectorialincare?iavaiori,es|edr.eapta numericd - se numegte funclional'd' ad'itiad d'acl" Fie ?' E + t o op.ia1i.. Spunem cd T este o operafie

1.7(* + y'1 T(x) + :KE dacd ? esteo operafie cmogend' cd Spunemi T(ax):

:

T(y)' oricare at fi x' y € E'

a T ( z ) , o r i c a r ea r I i x e E 9 i c e R ' i rumette op-eralieliniard'. O opera{ie aditivi 9i- cmogeni se dacd naci r ii F .iot Jg'"t*, t!oo.- cE opeiafia T este mulliplicatiud' T(ty) : T@) fQ), oticare ar li r, Y eE' operaliadetrecerelaljmitdT(an):liman,definitdpespa{iulveqtorialE:calgirumultiplicativd' convergeate,cu valori reale, este de fapi o-funclionald. Ea este liniarb 9i rilor

OPERATII CU $IRURI CONVERGENTE

Egalitatea

7fut (a,b*)
n1@

:

linl' an 7im bn
tu+@ fr-A

arati

cd oPeralia

cie trecere la limitd

este multiplicatiud"

3. Citul o doud giruri convergente Reamintimc[daclungir(a,)arclimita#0,atunciavem'.un}0., eventual, a unui numbr.finit dintre ei' o"rrtr,r-ioii termenii, "tt "*""p1iu,a *:glji::^prin aceasta limita' nie il";;;"-ii p"t"p inld.tura, vom presupune ^ De aceea in continuare c[ dacd un gir are limita t' 0, atunci toli ( " { . . ) iermenii s6i sint t' 0, chiar daci acest fapt o e e p nu va fi sPecificat. Fis.43 \rom^ d.emonstra mai intii urmltoarea girul L e m I . Dacd (b,) este un qir eonvergentecu limita 4 0, atunei

f1'l estem[rginit. \o"J
56 notim b : b, sint ;0,

ljm b* + 0. Atunci putem presupune ci toli termeni'i

deci gitd [:.) este definit' \on) o" S[ 1uim, de exemPlu, o : lal 2 0' A v e m i i m l b , l : l b " l > inegalitatea rJrmeazil cb existi un rang N incepind d'e 1"

lb*l > a. Atunci

"uff-".r"*

1
lbrl

<1,

n pentru > N.
1 l aJ lb.vl 1

cr

Luind.

M :

frr&x

1 1 ' b , l Ib . l I

deci girul

(+)
\b")

ul<

ar M, oricare fi m,

este mirginit.
D a c Sb n - r 0 , ( 9 i b , # ' ' 0 p e n t r u f i e c a r e a )t t " t " i 9 t ' " 1 ( l J este ne-

Obsetva!ie.
mbrginit.

=f P r o p o z i ! i a . Daei girul (b,) este eonvergent 9r dacl lim bo 0,
fl-@

a t u n c is i r u l l l l '
:.t

e s t eeonvergent gi
I1m
n'6

-

I
n4@

1
Lim b,

b,

i$'"$ d .{ffi#-lnm|,di[*ril''iif

$IRURI DE NUMERE

::* intr-adevbr, notind U
b4 b

b, + 0' avem

l_1:b_bn:1!(b_b,).
bnb brb

- b,) +0' Din lema precedenti rezttltd' cd Dar b- bn'O, deci itU -,nit. deci! . L(u-b*) -->0. rr\ girui | - | este margl bn o \ w n J , I I I

: A$adar,+b - + -> 0' adrca:* + o ' ' n 6 b
I 1 .. Ilm-:-:-'

I

"-i
O b s er v ali e' Dac6"b*+0'

u"

t

IZb"
convergent' deoareceestenemdrginit ""**

/1'\ 9iru1 [tr)

sint doui giruri eonvergente qi P r o p o zi\i a . Dae[ (9-). Ai (b') eonvergent 'si dacf, lim t- + O, atunei 9** [;)este
lim an
.. &n n1@

iY k:

,i^k

(limita citului este egalfl eu eitul lt*;;;' i de giruri pr,,"* scrie 9iru1 cit ca un produs lntr-adevir,

?:o,'!'
oa utu /

,,L atlunci c[ 'irul lvergent' b*' avem
n1@ n4@

produs

' -

l \

lan

|

este

lim

a'

,--

ti m 9 :
bn

,*,

l i m (o.' !) : " bn)
\

fim anr i' ,_!: o ' + : b n4@ ,JJ tn

! - ":3- - '
b ]:-^.u"

Corolar.

D a n ' laln + e + 0 q i h € N ' i

a t u n e id * u ' * o - u '

tir o;' : l):: o")
r \-,t 'r lntr-adevir af, -> ah *0,

decii
a'l'

* 1,, adic6 a;Q+ a-h' 4E

OPERATII

CU $IRURI

CONVERGENTE

95

Din acest corolar gi d.in observalia care tumeazl propozitia I deducem c5, dac[ 4n'-, A =f 0, avem : an)h, oricare ar fi k i'ntreg, t]:,rl: [tj1n, egalitatea este adevarat' chiar dac6 iar pentru k natwral, lilt'_a":0. Mai d.eparte se va ardta cE"dacl 1im &* ) 0, egalitatea rlmine adevdtat| pentru orice exponent real.
observafii. T.ergent, nu rezultS'ca cool" Propozilia reciprocS nu este aclev6tat6: dacl $irul cit este cele dori5 giiuri stnl convergente. De exemplu, giflrrile egale l, 2, 1, 2, ..., 1, 2, ... 1, 2, 1, 2, .. ", 1, 2, ... nu sint convergente, inltimp ce pirul clt 1,l,1,1,.... l, 1,... este convergent, 2o fiind coflstant. 0 ,i bn->0, qirur nemdrginit, deci nu este convergent. ""(?\este \on J

DacE @n4 o I

Dacd. ar+0

gi bn+O,

despre girul cit (?1

este convergent, alteori este divergent. Mai mult, oticare at fi a e R, se poate gdsi un $ir an+ 0 gi,un gir b, + 0, astfel-,ca? vn

y b ")

""

se mai

poate afirma

nimic. uneori

".

Exemfle: I l) (an):l, , ,

1
3 & 4

1
1 @ , 2

I
' &

an-> 0

( b n ): a , ;

,

ba+ 0

3

4

n
-4 &4

( b"\ l-l,o,
\an )
)i

bn
A.

a,o.,...,a,...
l 4 1
. .. ' 32' 42'

I I

l l 2\ (a^\: l. - , 2 3
/L \ . 1 \un). t' _

I n I
n2' "'

an+

0

I
{-

1

1

bn->0

22,

I A-.1

lzl: \b"l

t, 2, 3, 4, . ' ., n' .. ' qescltor 9i nemdrginit

$IRURI DE NUMERE

o,

_ I

t 2 '
I

an+

0

(b):r,

I
' 32'

b6+ 0

(:ol , - ,,
\b")

descrescbtor gi nembrginit.

an-> 0

( b " )r:,t , s ,
('u)"'o't'o'

7'

' '2n -t'

2n'

bn-'0

nu are limitd.

4. Trecereo lo limit6 in inegolitoli

P r o P o z i \ i a 1. Daci (o,) qi (b,) sint doud giruri eonvergente 9i dae6. a,.-( b, Pentru oriee n €N, atunci:

):T'"=:*b''
lntr-adevir,
Fis' 44 :*

9iru1 (b*

- o,) este convergent 9i

(b, - a^)::*

b" -:\o"

Pe d,ea1t[ Patte, b* Rezultd c5:

an)- 0 pentru oricen ei/, deci lim (b,- o,) >0' 7im b, - lim an )- 0,
n1Q n4@

adicS:

,:\"-<fim

b"'

,

rf rr{

O b s e t v a l i e . D a c [ a n l p * p e n t r u o r i c e nG N n u p u t e m d e d ' u c e ct' n:umaic[ 1im an4ltm bn' i"a*:*b'n, .U 1I3 Propozilia urmitoare este 9i un criteriu de convergen!1' €'Y.;i'daeI b, pentr:l limiti, " t ^ t i a'ce'ea;i- l T t =atunei;irul (x") ;irurileirf giruri. este eonvergenr gr ur" a"eeugiiimite'ca gi celelaite dou5 Prop

tJ

;1 ta"f .irl".Gg.dip_gi"au

ozilia

2. Dac[ a,1x,(

SIRURI

FUNDAMENTALE

(CAUCHY)

o1

Din inegalitdliTea, =< 1tr, b, deducem0 -4 xn - en { b, - ao. Deoa-{ 1im (o*-b,) : 1im an - lim b, : 0, pe baza criteriului d.e convergen!6 rece n1@ n4@ fr4@ rcntltd. lim (x, - e*) : 0.
(Kr, -

","""f
deci :

fru:

a,o) I

an,

*,::* y: ", : !: (:;,, a*)+ llt en: 0 + ,!r-T

o,:

)iyb,.

Propoziliile de mai sus rdmin adevdrate chiardacSinegalitdlile Obserr-atie. sirt reriiicate doar incepind de 1a un anumit rang. lntt-adevdr, inlSturind. termenii in numdr rinit care nu rerifici inegalitdlile, obtinem noi giruri cu aceleagi limite, ai c5,ror termeni vedi:c:,'-cii, inesaiitXfile respective.

$ 4. $iruri fundcmentole (Couchy) ln definilia limitei unui ;ir, aceast[ 1imit5. a intervenit in mod explicit. Pentru a putea verifica pe baza acestei definilii ce un gir este convergent, trebuie sd avem o indicalie asupra limitei insegi. Pentru un numer r e s t r i n qr l e . i r r r i c a i l i , e t c . , i n t u i t i v , n e d d m s e a m au g o r ill, f al cI limita 1or este 0. Folosind propriet[li1e sirurilor, criteriul de convergen]d gi operaliile cu girurile convergente, din convergenla girurilor cunoscute putem deduceconvergenla altor giruri. Daci ni se di un Sir (a") c[ruia nu-i putem apiica unul d.in aceste proced-ee, general este foarte greu, uneori chiar imposibil, s[ precizim in dac[ girul este convergent. Chiar dacb gtim ci este convergent, in general nu-i putem determina limita, dac[ nu avem vreo indicalie asupra ei, pentru cd nu putem incerca toate numerele reale d.aci verifice sau nu d.efinitia limitei. Agadar, definilia limitei este de un folos practic atunci cind dupi puline incerciri reugim si g6sim limita girului. Importanla teoreticl a acestei definilii este ins5. foarte mare, ea sti Ia baza anaTizeimatematice.

llil ilfl

\,)'\z"J'1rc')

I

1 . D e f i n i l i o g i r u l u if u n d o m e n t o l
l t i

cauchy.a reu;it s6. d.eao definilie echivalenti a unui gir convergent, ^ in care nu mai intervine limita girului, ci numai termenii girului. e f i ati !i e. Un-gir (a,) se nlrrnegtegir lundamentual sau gir Cauchy, -numir dac[ pentrq -orice numflr s ] 0 existi un N(e) astfel irieit oricaie ar Ii ru > lrr(") Ei n > N(e) si avem lem-anl<e.
7 Analiza matematicd, vol. I

SIRURI DE NUMERE

In cele ce '.meaz1 vom ardta ci noliunile de 'ir fundamental 9i de convergent sint echivalente'
pot fi ii. 1o ca gi tn definilia limitei unui $fu,inegalithli7en)-jv(e) observaf @rl \< e, sau cu lnlocuite .i n> Nie); inegalitillt7e la*- arl I e pot fi irlocuite clrlamla*-arl 1 a e , u n d ea ) 0 ' giruri fuaclamentale, a } 0 si p > 0, atuaci pentru fiecare 2" I,acji @n) 9i (b2) stnt douE -i.r. e ) 0 putem gdsi acelagi N(e) astfel ca < p e , o r i c a r ea r t i r n ' n ) ' N ( e ) ' lam- &nl < n" tr lb--b*l <i s " u c ; t 'l a a - a n l

Definilia unui $ir fundamental se. Pgate enunla in formele echivalente date 6e urm6t6arele doui propozirii: 1. Un qfu (a*) este fundamental daei gi numai daei, Y prop ozilia ar II Dentr; orie'e nun'ilr e ;> 0 exlsti un numflr N(e) astfel ineit oricare N s[ avem n2 W1"1qi orieare ar fi P e l a n + p - e n l1 e , intr-adevdr, dac[ in d.efini]ia de mai sus, consideIdfrL tn > n, avern ln: n * b cu P; 1 9i oblinerh con4ilia dirn.enunfgl Propozifiei'"Re;irunoaproc, din i:onditia enunfat[ in propozilie se obtill.de11ilFa 91fl1lu1 '*;^i;";i"a'i : n * y', {e^oa1e^9e dac[ n 2 N(e) 9i f >- 1, avem de m > N(e) (vezi obs. 1'). "."*.rr"'u daci K pr opozif ia 2. Un gl:r (a,) estefundamental dae[ si numai N(e) astfef ineit oricare pentru orice numir e > 0 existn'rii ""-A*Tf arfin)Ns[avem la*-anl 1e. Din definilia girului fund.amenta| rezrild condilia din propozifia 2, h;jnd.rn: f/ : N(e). Reciproc, si'fresupunem verificatd cond;fia din enunlul propozifiei. - o*l < ar fi Fie e ) 0; existl un numir N astfel ca lo* * oricare n)-N. Dacl. n, m)- N avem deci la* - a,l : 16r* ex * ett a*l 4 la*axl * lax - anl I i + * : t'

n propozilia :ntal tevine angul celor afpmae da oi termeni

2 se poate folosi mai ugor in rafiga doi terla a afiu:m:a cd diferenla cloi termeni este suficient de rnare' e, diferenla a doi termeni este mai unul de altul'

$IRURI

FUNDAMENTALE

(CAUCHY)

99

2. Subgiruriconvergente. Lemo lui €esdro P r o p 9 ?.it.+ . s-i are aeeeaEi limit5. 1. Oriee subgir al unui gir eonvergent este convergent

intr-adevrr, dacl a.n-> tr., in, af.ara oricirei vecinitili a lui a se afl[ un numer finit de termeni ai girului (a") si deci, cu atit mai mult, un numlr frnif ds termeni ai oricirui subgir al siu; deci orice subgir al ginir:ui (a*)
a:e hrrllila a-

. i" eggS4ar, girul oblinut dintr-un gq convergentprin suprimarea nsui numir finit de termeni este convergentgi tinde citre aceedpi fimiti ca girul ioi""l.
Ezc*pk. 1) Deoarece girul

, , lt , t,
lim tae

are limita I

0

:0

tt

urmitoarele

ale sale

l

l

t

t

rl
*

z' 7' ;' 1,
au' de a+me:rea

"" 2n'"';
I

I,

l 3 ' t

l

l

5 " " ' 2 n - 1 " " l I ,r"""

I

*,
limita

sr
0:

..,e,.'.4eff;

I

1,

2r'g"""'

,i ml
, 2n

:Q;

_

lin, E 2n-l

r

:0;

1

l i m - - ; : 0 -; ' - il -i m - : - : 0 . ^--nh n"

1

1

1im4*:Q fr+@ urmEtoareie subgiruri ale sale

(0<a<1)

t

a, a3, a5, . - ., a2n-1, a5, al,, 415, . . ., asr,

. .. , ,.

\x

4.

au de asemenealimita 0 bropozifia teciproctr este de asemeneaadevdrat5: daci orr'casubgir 9.b:".tva1ie. (a") 9s!e convergent, atunci $irul (a") este de asemenea convergent, deoarece (rir) f Eld"i insugi este unul din sub$iruri. Daci insE. lc:umai unelc -sub$ruri slnt -convergente, nu rezulti cd girul este convergent de exemplu,.girul0, 1, 0, 1, 0, 1, .,'. are subgirud convergentecum slnt O,'O,0, .. . ; l, 1, 1,1. . ; oar trril mrllal rru este convergent. De asemenea, girul 0, 1,0,2,0,3, . . ., 0, a, . . . este divergent gi confine subgirul convergent 0, 0, 0, ...

100

SiRURI DE NUMERE

o condilie suficienta pentru ca un 'ir sd conlina subgiruri convergente este dati d.e Lema vergent. lui cesdro. orice $ir mdrginit conline un subgir conPutem glsi dou[ numere ra|,ional'e a 9i b

Fie (r,) un gir m[rginit. astfel ca

alxn1b pentru oice n aN. """* si^i"rpa4im segmenttl fa, bl in doui pirli egale, prin punctul rulioCe1pulin unul dintre cele d.ou[ segmente par]iale conline na| c :t; o infinitate de termeni ai girului' " ^--^g;;ta* parliale care conline cu fi.-Url ii"t d,intre acestesegmente. sigmente par]iale au ac'a1!i o infinitate ae termini'ai'girului. Dac[ ambele - si notdm cu [at' bt] pe cel clln oroorietate, convenim -'de exemplu a, 9i b, sint ralionale 9i avem ititigu. Numerele
a4at4br-(b li b 1- a l :
T 2 '

unde am notat l: b - a. qonJine o infiniSd presupunem c[ am gbsit un segment lor, .b*f.sa16 girului (.r"), astfel c6"a*9i bnsint ra'lonale t1 tate de te?meni ai

b ,- a * : k '
i
segmentul l&n, b*l lmpirlim br*r] :L cn: tl notem cl la.oa1, ^-, o infinitate de termeni ""t" "or,-1irre -4 an 4 dn+\ l bnar b,
h.. d."

in doul p[r!i egale prin punctul unul din cele d'ou[ segmente par]iale ai girului (r,)' Avem: 9i b*+t en+t: z!,,+r'

iar a,*t gi b,*, sint rafionale' Amdemonstratastfelprininduc}iecompletlc6putem.gSsidou[ r'aliona1e cu'urmito-arele propriet[]i : 'ir"ri (i)1 ;i-(bJ d" ;orrr"r"
1) a1 -{ 42 -{
( 4 , (

2) b" - t l " : 6
I

pentru oricez€N.

1

t ! t i . ri

9 l

f E

SIRURI

FUNDAMENTALE

(CAUCHY)

101

3) Fiecare segment lan,b*f conline o infinitate de termeni ai girului (""). Din primele dou[ proprietSli deducem c[ existS un punct z 9i numai unul, astfel ca a* 4 x -( b, Pentru orice n e N, S5 ardtim ci z este limita unui subqir al girului (r,)' Si alegem un termen xn, al girului (r,) astfel ca xn, et lar, bt]. Deoarece segmentul lar, brf conline o infinitate de termeni ai girulrri (x"), putem gbsiun termen xn"aI gitthti astfel ca frn,e l&2, br] qi %r 1fl2. Si presupunem c[ am ales w tetmen xno e lap, bp]' Deoarece girirlui (r"), putem gdsi in l*p,-r, bp*rf conline o infinitate de termeni ai frrto, cl np 1np,., astfel ca # ut tbimen *,p*, e iap*t, bp+t]. A:::. dernonstrat astfel, prin induclie complet|, F (",o1" I -< p { €, asffel ca cd"putem gdsi un

"?

flrlnz

F ap 4 lcnp-{ bp Pentru orice P e N. A;adar, (.r,J esteunsub;iral girului (2"). sE arltim ci subgirul (x"p) este convergent cdtte x. Rimiie Din inegafite'ile ap4x-4b9, ,ap4 xro-4 bp deducem:

'$

l*np-, l-( bo- oo<#
pentru fiecare y'. $irul[*J""" crescitor gi nemdrginlii.'fe convergent cltre 0 (deoarecegirul "- este baza critetiului de convergenti deducem cb
&)@

o0

1

7im xn^: 5 r

gi lema este demonstratd.

lfFH

112
3. Criteriullui Ccuchy

SIRURI DE NUMERE

leme' 1ui Cauchy' vom demonstra dou[ lnainte de a enunla criteriul este mlrginit' L e m a 1' Orice qir fundamental natural f,g{a s : 1' glsim un num6r Fie (a,) un gir fundamentaf' n )- N si avem lr : lr iri"Jtfelcapentruorice lan-avl<1 sau -l sau incl
&N-l.--eo1a'N+l'

1 < a n- a o q 7

Dac[ not[m
7vs: M atunci Pentru

- lj, mifl {A1, &2, . . , , & N - r , a x * l\, max {a1 6tz' , , . , & N -t , A r g avem

orice n natural

rn 4 eo< M,

deci girul (a,) este mirginit' con'tine un subqir eonvergentt L e m a 2. Daci un gir luntlamental atunei el este eonvergent' c6tre 'np) [o subqir al slu convergent convergent-cLtte'a' este d'e asemenea narur fundamental' exist[ un numar a1ctLn,mlN'(e)'

t

convergent citre Deoarece subgirul (o'p) este natural Nr(e) astfel ca la*o Si notim N(e) : - o| < ;Pentru P 2 Nr(e)'

a' existi un numir

) N'(")' deci astfel? 7, = ttJil Atuncrn"i,o l a *- a , o l 1 ]

sI alegem p max.(N'(e1.-lfu(e))'Fie z >N(") ;

FUNDAMENTALE

!\

^:

.

S

I

np 2 !{ 2@), deci

la,r-ol<;'

,an- &l {

la* - fl,pl * le*p el < e'

C::-- t; a fost ales arbitrar, teatTt| c[ pentru otice n >- N(") avem: la*-al<e, (a") este convergent cdtte a. a":. =--:u1 l u i c a u c h y . u n q i t ( a , ) e s t e c o n v e r g e nttl a c i ; i criteriul nmai dae[ este gir fundamental. Sa presupun6m intii c6"(a*)-esteun gir_convergent,gi fie a limita sa. Si. arEtii atunci c6(a,) estegir fundamental. Fie e ) 0. Deoarec} an- a, existb,un numar natural l/(e) astfeica pentru orrce n ) N(t) avem:

{ru-oi<+'
^r,t':ncr,pentiu orice, zi, nr'2 N(e) ivem - e*l I ien - au,l--<la* al * la e,

..-

adic[ (o*) este gir fundamental. gi R!"ipro", se presupunem acurn ci (a,) este. gir. fundramental_ s6 Deoarece(a,) este gir fundamental, este ardtdm attnci'cd eJte lemei lu Cesdro,conline un subgir convergent. Conmbrginit, d-eci,conform"dnrr"rgent. lemei 2, ;iru1 fundamental (a") este de asemeneaconvergent. form1. Importanfa criteriului lui Cauchy consii in aceea cb ne petmite Observa!ii. sd precizhm dacd un 9ir este corvergent, Ifud a-i cunoatte limita' * de numere reale este convergent, se spu[e ci mul2" Deoarece orice gir fundam&tal ti:::ea numetelor reale este un spaliw compl,et. '--rayi,onale no esi. un spafiu_ com-plet, deoarece existd giruri fundaoo-"t"lot ii"liil"" mentale d.e numere rati,onale care nu au limitd rali,onald (aclicb nu slnt convergente in cadrul numetelor rafionaie). (16) de numere talionale care nu este Vom c'onstrui prin recur_eafd un gir fundamental
annrrpropnf

Plecdm de la lumetele

a:1

qi b :

2. Avem

a2121$z.qib-a:7. Considerdm apoi numerele

l , 1 + 1 0 ,1 + 1 0 ,. . . , 1 + a,,
fi,

1

2

9

-

gi pdtratele

lot

,,, +*J'{'* k)' , {'*;)'. ,'. , (,

flff*-,ltinlMr{r{'

104
Numdrul 2 se af15 cuprins intte

$IRURI DE NUMERE

douS l1umefe consecutive

dintre

acestea, anume

[ , * !0l /' . 2 . [ , * 9 t ' . lo' l
t
I I
l I

\

N o t b mh :

4 | * ;$

s' : t +

5 Avem r.

,l<2<slgisr-rr:k
Sd presupunem cE am gdsit numerele rafionale rn 9i s, astfel incit:

sr ,?-<2-< s2nqi -rr:
qi ne propunem sd gdsim cloud numere ralionale ,2n+r-<2-< Pentru aceasta considerdm rr+r

,+$i sr*, astfel i!'cit

"rl+r

gi sr+r -

lnrr:

*t

numetele

r*'rn*nh ',+ #.''"''ln t.:t,,'
gi pdtratele 1or

+ ,'u ,h,}", +frn l. ,1," fi-*,-)' \," \,,. "*
o ( I Y i 2 t I I Deoarece 2 se afld cuprins in&e r2n qi sl , existd doud numere consecutive 'n T

2

& lo'l-i i

a + r si rn I ffi

a + 1 ' a \ 2 t i 2-< + 0-( a-( 9 astfelca + t0;+T I [t, lr, "-^)-<
a + 1ii $i s,+r :rnl 1 I1,+T ' a I l ,r,n, a v e m/ n : ( / z + l ( sral:( s*i

Notlnd rn*r:r"

,2+r 4 2 -< t1+r gi s,+r - /n+r :

lnacestfel,prinincluctiecompletdputemconstruidou5giruri(r,)9i(s")denumere rafionale astfel incit : s t \ <s r ; I ( /2{ ... :( /r:(''' :( s"-(''' :(
1

,?-< 2 -< s2n gi s, Deoarece s, -< 2 9i z, -< 2 pentru 0-( aclic6: 2 ,2r-<tzr-

ln:

16,

, Pentru orice z € N'

orice n € N, avem t r"r: (s**'n) Gnrr) -( 4 (s, r") : n w'

t,.2 l'n

o ll - - o

-:10t

SIRURI MONOTONE

105
dealucem cL rf;+2'

Deoarece lim ,--

4 :0, 10ft

pe baza criteriului

tle convergerld

(cdtre un numbr ratioflal). $iru1 (/r) nrt e-s;teconvergeflt 6ac5 ar exista un n:umdt lali.o%alr astlel ca rn->/, Intr-adevhr,

atlT;'ci rf,+rt;

dat

ceea ce este absurcl, deoatece nu existb tzr+Z $cum limita ufif $ir este unicd, avem r2:2, al c5.rui pdtrat sd fie egal cu 2' r4:icnal tiri m nuna Fe afe efte ltarte, $irul kr) este funalamental. fcr-oitev5r, |^'2 .2|

Ir* - t*l : #f n t T n
ru'rra E rm;ir rnlrn)li(e) 1. Fie e> asffel ca tr'"Atunci, de asemenea lrn ailicii (rJ este grr firndamerrtal. r*l

-<lr2, r'*1,
este furdamental, deciexisth

0; cleoatece ?2) este convergent, rkl < e pentru n, m)N(e),

< e pentru n, m )

N(e),

t - .

-F $ 5. Sirurimonotone
o 1. Tecremode convergenld girurilormonotone s-a arltat mai inainte c5 orice tir convefgent este mdrginit. Existl insd giruri mdrginite care nu sint convergente. ' Existd di asemenea giruri monotone care n1l sint convergente, .de exemplu 9iru1 nunerelor natirrale. Dacb insS un_gir are.ambele pfopfieteli, -este convergent. Pentru aceasta vom demonstra mai intii urmlatunii el toarea L e m i . Limita unui gir crese[tor gi eonvergent este mai male deeit toli termenii girului. Fie (a*) un tif crescetor ti convergent gi fie a limita sa. Pentru orice n gi oricem, > navem &'4 &* de unde, luind limita in partea dreapt5, obtinem

a*4 hry a*, 6
adicI
&n{ &

oricare ar fi n e' N.

NUMERE SIRURI DE

IUO

' d'eci't terseatal' 7,t ^^", toli d lnmod.asembnbtor este conrtergent rnar tntc' ;i Limita ***, ;ri"i){irisranr convergent' 9i m[rginit este ,Y alegere sa ginit' Pentru 1TL]fe o ^t""a^J"*onstr'a1ii pentru aceastd '

astfel incit sl 'tT^in num[r M >0 AceastainFt tii'J-";;i{-o"-.o*ar @) nu estegir Cauchy' o' cu

''
i
6

'eo-> lv) de n ) N (m dePinde

> 2M (axiomaiui ili"it se avem'Peo : ta-i"aat d'iferiie valori
AtuL A1 ) eo

"tl ""*at

:\1

Pentru

!{ :

!L1t existl

n2]

th

cllr a'nn-

a'*']

Eo

. a'*'-',-- eo' - np-r existb mp2 n2-t ct7 dnPpentru N

t t
I

1r

Adunlndacestepinegalitd|imembrucumembrugireductndterrrrenrt asemenea,deducem d.nb a1 2 pen. Dar d'nb: + totl < " lenp- etl -4 la*pl
, r - oM,

h[|
1l
:lll I

:t i;t i it.i
rii
" ; l

r ;

"L'\11^:-"; are ".,""'"1* do ere numer t"T+lyf; x uqiruri j-i;i iLj ;T:ttltF eonrlilii: oo"e r-erilica a\es b. Agadar'

g"Ut"l"" :' 1]KL -! '"fit*-afl. lo" 2M deci 2 p"0,"""""" .contrazice fi gir Caucnve' 1l11ul"ir"#"T;l
"ititxiout*i"

eare

\ o 6 I t 4 e z 4 " ' 4 e *

," l* (b* a,): a'

SIRURI MONOTONE

107

linita atunei girurile (4") ti (b') sint eonvergentegr-au aeeeaqi

t* ""::\

u*

m6rginit (ar{ $irul (a") este cresqitor 9i
fie c lirnita sa:

en-{ br), deci este convergent;

ff o": ''
bn: (bn an) * ao

h

Atunci

lirn b,:
fr)a

1im(b* - a*) * lim &*:0
nla tu+@

!

c:

c'

&n4 c -{ b, Pentru orice z € N'
Observa!ie. cr muu -*-Ittt-J;t5t, i c e ; € l t . | Numdrul tlac5 ar-< c este singurul num5.r cate verific6 inegalitdlile pentru orice z' atunci: ar-< a-( b, c'-{b*

f
de urd.e c' : c'

1,11o,_. ",_.tpob,

acticd, c'-< c, c-<

Pr0pozi!ia4Pentruorieenumdrrealr.existililouiqiruri(r,) (.,t a* sl*ite ra$onale, Gu urm[toarele proprietdli: $
l"zr-{/s(.--4r* 2" litm*lr: \c: lim sr.
gsr-{s1 i

lntr-adevlr,pentrufiecarenumSrnaturalzexistldouanumere ralionale (, $i I' astfel ca tt-!1an.--n<p*<x+!.

i

i

Pentru fiecare n natural s5 notlm
/n: ala*(a1, &2, , ", 4n), so: fnin (9t' 9t'
A \ Yil.

Numerele r* 9i-s*-sint rafiorlale 9i avem r,4 rz\< . . ' -( /, -(

-{ s2 -{ s1

9i.x-*"r,<r<s,(1++
Atunci

lx-r,l<!,1*-tS<*
convergenfl, 9i d.eci, 1n baza criteriului de Iim rn: x Fi 1im s,
n)@ tu4@

108

$IRURI DE NUMERE

2. Numdrul e Fie pirul

, I r - r L/ i '' . r + 1 ) ' ', t, t 1 ) . . ', t( t + f 1 " . . . f + 3 )' n J 2 J l t
t Vom arita ci acest gir este crescitor gi mirginit, de und.eva rentTta ci este pentru'fiecare n e N s6 notlm convergent.Pentru aceasta,

o"* : [ r + ln' lJ' t
gi s[ dezvolt[m membrul drept dupb formula binomului lui Newton:
&^:ll-r:l
I
t, l'\n r , :I1--' ^ ' n 1 , n(n-l)

' - - -,' - - r n 2 '

|

n(n-l)(n-2)

I

I

n t

I

n '

1 . 2 I

1 ' 2 ' 3

n 3

' '

'

+...-f

,

*(*-1)...(n-.h+1)

r.r_h

' V - rr " ' f

t n(n-l)'..2'l

r.r_."
n-fr+l

' r1t "

Se observ[ ci
n n(n-r)...(nfr+l).1: nk 1.2...h
n

n-l
n

n

_

1

2

h

:
astfel inclt

1

r'2...h1

[ r _ L I [ r - 3 l1. . . '1 1 - 1 1 I, , n n
"l\

( n & n : r + r +| =2 .\ h -n1 + -' l2 . 3 1i r - 1 t1 t - Zl l + . . + " n \ l ) l 1 .
+ 1 . 2I. . . h 1 - 1 l1t r - 2 t1 . . \ . { i - ln J l l + . . . + fr n \ ' n - l + r . 2 I. . . n \r - 1 ) . . .\f r - " n ' ) { ' nJ
Efectuind operulia de sc[dere iri fiecare parantez6",se obtine un num6r o- t a l. ) 0, deoareceft- | < ngideci sumi cu termeni strict pozitiv, 9i deci Agadar, membrul ar"pt mai aceastS'su-e, adicl, a*, este "rt"'o maf,e decit suma primilor doi termeni 1+1:2;deci 2<q,.

SIRURI MONOTONE

109

pe d.e altd parhe, in fiecare patantezd" numarul obtinut este mai mic decit 1, deci

1 a*..-r+ + -"+;L.u+ "' + r;..-,,'
Dac[ in fiecare fractie se inlocuiesc cu 2 factorii de ]a numitor mai mari sau egali cu 2, r'itmitorii fracliilor se micgoreazd,, deci e1ese miresc' Agadar:

r e n l r + + i * * + . . ' + r : 1+ # <
2

1+ i :
2

r+2:3'

Asadar. 2 < a^ < 3 oricare ar fi n e N, adici 9itt7 (a,) este md.rginit. ' Se ^titetn u"rr^ c[ este crescbtor" Dezvoltind termenul an*, dttpd binomul 1ui Newton, oblinem en+r:(, * : *)"*' 1 + I +, ;(t ". r)*

1 - n -I1 1r 1i .r- -r-* 1) 1' + . . . 1 ' 2 .L. .hf\ r - n *i rl ). ' \[ t - ?-jf +) +- . n r r 1.2-3
+ . . . - , . z_ j--(.* t )( t - # ) . . .( t - h ) +
Avem:
L

d
n i l

de"i

n

n

n f |

1 - L < l - " - , Agadar, numdrul din fiecare parantezd"din d.ezvoltarea lui an este mai m'ic decit numdrul din patanteza corespl Deci fiecare termen a1 sumei care di corespunzdtor al sumei care dL Pe a, sa un termen pozitiv (ultimul) in plt cu atit mai mult cb a, 1. ann, Pent" crescd.tor. Fiind crescator gi mirginit, gir:JJ(a*) este convergent. Irimita sa se noteaz\ cu litera e: lim {1 I
n+al

!)" : e:
n) : , _-_--

--\

21 d-eoarece e*(3

2 p e n t r u o r i c en e - l / , d - e d u c e m c p - - 1 e = < i i \ ----:';

ffi!"nuunr*n'

110

$IRURI DE NUMERE

ole suplimentore girurilorconvergente $ 6. Proprietoli
ordinii termenilorunui 9ir convergent 1. Schimboreo Propozi{ia l . D a e da n + 1 E i

ooateschifrbuordii*u';;;;"ili
(convergent edtre a)'

un asttet'ineltie o'n1io*m qtucreseitor

anla

p e n t r uo r i c en e N '

se

1) a 1ui'a' se af1[ un num6r 'n'ici In afaravecinbtilii Vr: (a -.1'.o + ia stinga h:rlia - 1' Se-i rinul) 9i fin,it determeni 1""""tii"f ""i-! "scriem in ordinea crescdtoare br, br' ' ' '' b"' :a;i valoare numerici' ii scriem unul ordinea in care aPar ln d;;Pili"

\ui a - L ' P'irlttt- aceqtia se afll 9i termeni ai girului 9i anume 1a stinga b", Termenii iescrigi s[-i agezlm drtp6' cei d.eja scrigi in ordine crescltoare. tot in ordine crescdtoare'
b1, bz, "', b*r' bnr+L' "" b*"'

f,, "

* i) * af1[un numir finit d'e

Slpresupunemclamasezat,inordinecresc[toaretoliterrneniid.in

fiatlive: afaravecin

(o - i'

. *

i)
b n r ," " bnp'

br, "',

anume1astinga a* ln afara vecinstalii vh+t: ? #l:t *r, diflrili, de.cei deia agezali ei se afli un num6r finit de termeni "i liioioi, dupl bno ordine crescSin 91f"'"""gtia in ordine "r"r"ato"r";;-il;;i"toafe
. ' ., bnb, bnf*r, ' ' '

ind.uctie completi, c[ putem forma..un (a..). Acest $ir este crescitor t1 conFne din (a,) prin schimbarea ordlnll .itii""
lntr-adevir,

(4")' fie A*o un termen oarecare al girului

PROPRIETATI SUPLIMENTARE ALE SIRURILOR CONVERGENTE

111

Deoarece a'tuo a, < natural 1o astfel cd

ql Y'

deoarece n m l a - - l :
n+@ i y J

. .

t

l )

a, existA un numir

a.rol a-

1 - 1 a .
vo

Deci a,,.se afl[ in afara vecindtS]iiVp,:(.

-;,,

6.+l)

9i ae"i fa

operalia de ordin po, termentrl a*" va ap5:ea in girul crescitor. i a 2 . I l a c f i a * + 4 g i - a * ] a p e n t r u a r i e en € N , s e Propozif poate sehiniba orrlinea termeniXor astfel ineit sf, obfinem un gir deseresciltor (convergent c,ilfie a). pttem deci schimba ordinea tere gi -an1-a; Arrem -d, 1menilor qirului ('-a,) ca s[ oblinem un 9ir crescitor (-b"). 4jql"i Sirul (b*) este desiresc5tbr $i se poate obline prin schimbarea ordinii termenilor qirului (a"). € 3 . D a c H d , r ? e g i a o t ' a p e n . l r u_ o r i c e - n N 9 i Fropozi\ia dacfl existi'o infiiritate de termeni la stinga lid a gi o infinitate de termeni la dreapta lui a, atunci se pot forma eu iermenii girului douX giruri .(b") pi (c,), primul eresc6tor, al doilea deseresefltor, ambele convergente e6tte a. intr-adevir , fie (a'-) subgirui l:ui (a*) format cu toli termenii d.e la stirrga 7ti a, a',1 a, gi (aj) subgirui format cu toli termenii d.e 1a dreapta I:ai a, a < a'i", Deoarece a,n-, a, avem a'o+ a gi a'i -+ a, Prin schimbarca convenabiiS a termenilor girului (a[) pfierr' obtine un gir cresc6tor b* -+ d., gi de asemenea,prin schimbarea ordinii terrnenilor qirului (ai,)pftem obline un gir descrescitor cn -> a,. 4, Dac,6.(a") Fi (b") sint dou[ giruri eonvergente Pro p ozi[ia ;i au acecali limitl c, oriee gir oblinut eu termenii celor doui giruri, intr-o irrriine oa*e'eare,este eonverjent gf are limita c. tntr-adevir, in af.ara fiecdrei vecin5.tdli a lui c se af16 un numdr finit de termeni ai girului (a") Si un numlr finit de termeni ai girului (b,), deci de asemeneaun numlr finit ai oricirui gir (c") obtinut cu termenii celor dou[ ;iruri. Rezulti c[ girul (c*) arc de asemenealimita a.

li

lliliffin ,' ,ri1illfrdur rilittfihffirnilr

o * 2 , P u n c t ed e a c u r n u i o r e l e u n e i m u l l i m i P r o p o zi$ i e. Un num6r a est,epunct de aeumulare al unei mullirlrri A, daeE gi numai daefi existd un gir ar convergent eiltre a, format din punete ilin ,4 diferite de a (an aA, cr* =f a, a,+ a).

r12
Dac6'a*e'A' &* +a afli termeni a* din qii e;;i .4 d.iferite d.e a. netziti-"a Reciproc, ud p;"d;m ln vecinitatea V1:-6'aif";it" d" o; fie- a, unul

$IRURI DE NUMERE

a lui a se 9i &^'' d' atunci in orice vecin[tate i" oil"" vecinltate a lui se afl1-puncte ao di. este punct de acumulare al mt7,timti..A. " cl a.'estepunct de--aqumulTeal mulfin-rii '4' 7, e * 1; se aill o infinitate de puncte din A, dintre acestea' Avem

areA,etlagilar-al<l' a'nt' 6t';i la* - 'l t:' Si presupunem c[ am gisit un punct a*e'A' * afll o infinitate de puncte a+ In vecinltatea Vn*':k #, #) acestea, pe care-1 putem alege din A, diferite de a. Fle an'1r' untT dintre diferit de an' Avem dn+r G A, dn+t + a ;i lar+, 'l t # c[ putem alege un gft @*) d'epuncte 'Ji" Am d.emonstrat prin induclie complet[ astfel ca e,- Jii"tite de a (9i difeiite intre ele) ln,o l 4 I P e n t r u f i e c a r en e ' N '

deducem c6' d* -'> a' Pebazacriteriului de convergen!6

9i ooJui il"['";it

Corolarul

d;tiDt-]il-ite

'4' daci 1. Un numdl a estepunet lder^e1l^1t^'mutlimji edttea'

punetddin '4' eonvergent

\trdm a'': a pentrt orice n' Dacd lntr-adevir, dacl ae,A, atunci rti ,4 9i se ap1ic6 propozilia aE A, atunci a este punct d." ""o*ol"i"-"i precedent6.

limita fi""ii-t"-iaiiiil"t" sau nu)'din.4, "orro""g'";ift '4' aparline de asemeneaIui ar fi girut

Cor olarul

qilumai daei'orieare 2' O mu$ime'{-gsteinchisfl'daei qirului

fie.(a')'un 9ir de nuncte dln A' S[ presupunem intii c[ / este inchisd 9i o'este plunct aderent o]r'rro-ar a. Confor* convergent "ot6t"tot)'i"1, aderente, deci aeA' punctele "atr" a.I,"i A,gi tleoare$T'"rt" t""friii, iql conline coly;rSent q" pli::: Reciproc, s5 presupu-nemc[ oricare a.r fl$ru1 A. Deoareceorice ounct aderent ^p'"i!ioi de asemenealui din A,limita." ce i e A' deci A A'-;ti"^te a e,A este limita unui 'ir de puncte \;;;Ai;' demonstratb' -"sil ittchisl gi propozifia este

PUTERI $I LOGAR]TMI

113

$ 7. Puterigi logoritmi
1. Rodicoli

{r

Si considerlm ecuatia : 26n 4 (n >- 0, rea7, n natural). are o solulie.poz'itiud., Este ugor de vdzttt c5 dac5 aceasta e.cu_1!ie : v'' ^r" i,r*oi'wna, adici dac[ x, ) 0, xz 2 0 Si xi : ,4 : Q', atlTncix, "^ fi doia sotu poiitiie, diferite, ale acestei ecui;;"";;; a"ii *, Si x, ar xL < xz' deci-.xi 1 x!' Dat x! : a 9i x! : a' a1ii, atunci, ae "*e*ptr7, la o contrad'iclie' deci x!: x;i gi am ajuns yom ardta acum cl aceastl ecualie are efectiv o solulie ..pozitivdm' : Exist[ un numlr natual rn ] e; deoarecen ]. l, avem: 7/t" ) dou[ numere con: m, deci m'! ) a. Numdrul a se afld deci cuprins intre secutive din urmitoarele numere

0<1"<2<...<m'.
Fie ft 2 0 numirul intreg astfel incit

k*<e<(h+l)". 1 ,d e c u . ( u + + ) " < ( ' b +l ) ' ' N u i a A v e r n p ofir< k + i . u f
fie intre (n + lI" 9i (Af 1)"' mdrul a se afl|cuprins fie intre n- 'si(n + +)" , - - [ 2] 2)' t k, dintre numerele k + l, U * t, consecutive Sd notim cu .rr giy, numerele
pentru care avem frt -I

Avem lt i9t S[ presupunem c[ am gdsit d'ou[ numerc xp 9i yp astfel ca:.
t"'

x\4 a < li. * , 7- 0'

,cf<a<ytsi yp-*p:*o'
Num[rul a este cuprins' intte x] Si yi, deci este cuprins intre doud puteri , y;- Sa notim at xp*r gi consecutivedintre cele trei puteri *i, (*o * ;o)yp4 doa|" numere consecutive dintre numerele xp, )(p +;n, !p, Pentrt care avem *i*r4e{!i+r
$ Analiza matematicd, vol. I

xp1*p+ Siconsiderimnumerele in

<4. 1lpi avem:4<(*o + L"o*r)"

r74

SIRURI DE NUMERE

- xplt : Lrp+t' ea Avem de asemen xp 4 xp+r I !p+,( -/p 9i !p+t deci construi doul giruri d'e numere

: : ? : , " ; : ' . . . _ .! 2 4 ! , . 3 ) x 7 < e < Y f , P : l : :2 ' : " ? -propri
"tall[ lim xp :
P-@

Din comun[ .ro:

au o limitl rl J zj deducem c[ cele d'oul giruri xo : lim'YP
it@

ti 0 -< %1-4 xo.

Atunci:

p1@

l i m xri -

xt:limYi'
P4@

3) Dar din ProPrietatea deducem cd tlrm xi< d \< limY|, p1@ r p4@

adic[:x[4a(x6lid'ecizf,:a,adicd'-roesteosolu}iepozitiad,aecuat*' *rr:rriia gi.se nuunicd. aecualieiae:61se noteaz, crtifi a)' pozitiad, radicalul de ordin n alhi a, mesterd.d,d.cina oiaiiii-"'a tii a'(sau
rodicolilor 2. Proorietdtile Deoarece ifi (\lo)": este solulia pozitiv| a ecualiei %n: &' avem

o t i c a t ea r f i e ) ' 0 9 i n a N ' a si la;>0' o r i c a r ea r f i n a N ' Avem Vo: o 9i {/r:1' (unice) a ecuafiei x" : 0' iar 'a lntr'adevdr, 0 este solulia pozit'iud :

r

(a 2 0): "rtJ'rlrJ Proprietllile radicalilor sint urmdtoarele (n a N). t1 (i f a \": a,

,li"' [6rni"5 unic[

eiualiei xn

l'

z) \17 : (Vo)u,

(n eN, h eZ)' (n,* eN, h eZ). (n, rn a N).

nt'

va yo

(n e N). il;z-1, (n€N)'

6 ) D a c l a > l , i l a > t ; dacI 0 < a < 1 ,

PUTERI $I LOGARITMI

115

Pentru demonstrarea proprietdlilor 2) - 5) se noteaz6"cu a.rgi z cei doi membri ai egalitSltlor gi se aratE cE,pentru un anumit exponent, puterile numerelor pozi.tiaeu gi u sint egale, deci u : a. Pentru exemplificare si demonstrEm proprietatea 2) :

S[ notbm * : lfr ," : u: deciu": t)', de :unde

9i u : flA)r. Avem u, adicbilau: GI;Y.

(V A\n: ok gi u": ( ilqo": S1lfi1"y:an,

Fentru demonstrareaproprietetii 6) raliondm prin reducere la absurd. Si presupunem cd a > 1 gi flZ-< 1. Ridicind ambii membri ai ultimei inegalitlli la puterea n oblinem (1/o)" < t", adic6"a ( 1, ceea ce este in contradiclie cu ipoteza a > l. I,a fe1 se araiS cd daci 0 < a. ( 1, atuncl \lA < l.
Am presupus,mai sus, a)0. Ce se intimpid ht caztl cind a < 0? 1" DacE a < 0, ec]ualia *2n : a nu are nici o solufie teald, d.eoareie x2ft )>- 0 oticate ar ti x e R. Radicalii de ordil par ai numerelor strict negative ru au sens (in cadrul numerelor reale). a are o sal:ulie negati,ad'"r,n'icd,. 2' Dacd a < 0, ecuafia i'2L-!: lntr-adevdt notlnd Observatii. a r e s o l u l i e p o z i . t i . u d ,u t t i c l , x o : " - l ; . deci ecuaiia Nzt'-r-b /2r.-1t-\2ir-1 /2n-l t-\2n-l zn-l ,:-( :-b:a,adic6-xa:Atunci (-xo)zn-t:(-Vb) t/-" Va) este o soiufie negatiud a ecuafiei Nz1l--r: A. ztl_lt_ unicd a ecualiei frzfl--r - a, a < 0, se noteazd. gi in acest caz cu Solulia negat;oud d u, i;:-t a;ea- b>0, 2r-1tv&:_ 2n-l/'\/_4..

rr llllhrr,,l

- it:7 : - 3. D e e x e r p l , : , e c ' ' : a 1 i e. r 3 : - 2 7 a t e s o l u , t i a l - _ Z l : pzflise'lii :rurerelor skict negatir-e nu mai posedd tcate propiiet5tile radicalilor numerelor pozitire, Proprietatea 3) nu mai este verificai.S peutru olrre nunr5r intreg A. 3i3.2/6t_-._ De esemplu, ! -27 : - 3, dar 1/ e 27), : V729 : 3. De asemenea, proprietatea 2) na lo:.ai are loc d,ac4. a 1 0 gi n este par, chiar dacb gi A este pat, deoarece membml drept al egalitdfii nu are sens in aceste condifii. Proprietdlile 2) gi 3) sint esenliale pentru definirea puterilor cu exponent rafional.

3. Puieri rstionale Fie a > 0 un num5r real gi r un num6r ralional. Pentru d.efinirea puterii At vorl folosi faptul c5.r poate fi scris ca fraclie ?;i vom defini putetea a". Deoarece, inse, numdrul r poate fi
SCTlS

l;,tii

in r:aaimulte moduri

(ffi--!-,r,llrxr"**'r'"

i16

SIRURI DE NUMERE

alegem o definiliecare s[ fie indeca fraclie, pentru puterea a'trebrtiesS a fracliei care-l rcptezintS' pe r' pendenta a" numirul ra"t"g"'i""p*ii""f"ta ""^--;;; !_ o *l^"ri. cr nurnitorul natural,, care reprezintl lionaL r;
f m :'a: n l lfu . -: n l ' '//1.

Din S[ notdm

propriet[iile

radicalilor deducem:

il7 : (il4*.
ft

on:ilT:6ln)*.
. Fie L natwral' cafe reprezirlt' pe r : fuaclia ired,uctibilE. ct nwmitorwl, ,:L:Y7''L.:L,'rn"
n ' n n m'

Avemt

r*,t-\m, a"' : d a*' : l! e)"' ,

y

tu,,-

4, este ireductibill' exist[ un numlr Deoarece ins[ fraclia : hn'' astfel ca m : krn' Si n Atunci: il'r:fr
arhn't-u

nat:nraLh

lo*:,Jar*-!&",
ad.icl
f r f f i '

a,7 :

a,n'

ralional z astfel: Definim puterea a" cu exponentul

a;: a# : if n* : (:/a)*,
unde r -L, mai sus rezultl ci d'efini]ia iar n estenatural" Din cele de

puteriia,esteindependentld.ealegereafracliei?cat.reprezintd'per. tttde m 9i ru sint fllmere r : DacL r )- O, attnci putem scrie :' put"* deci pune prin definilie (Vo)':0; naturale' in acest ca" ifY*: n t a f t ' t r a l 'a t u n c i m = < 0 S i ':?ct 0":0. Dac[ insl r-{0, 9i d.aci

PUTERI SI LOGARITMI

I17

putefea 0. nu mai este definiti ; in acest eaz r1rtmai putem scrie flo' sau (il6)* , gi cleci puterea 0' ca r ( 0 nu mai are sens' -' " puterea 0' are sens numai pentru r > 0' Avem l' : 1 n",tio""ie oricare ar Ii r ralional. Puterile cu exponent ralional Se numesc pwteri ralional'e.

puterilor rolionole 4. Proprietdlile Propriet[]ile puterilor ralionaTe sint u-rrnatoarele (ori cle cite ori expo'0 se va presupune baza > 0): nentul est" -<
@

l) a''at:at+s'
As

-r

-s

2) (a')' :

Q/s.

3) (ab)':
r9-

a'b';

[!\':{.
I r I

hr

4' ) a - ' : 1f . a 5) Dac[ a>l gir]0, a t u n c ia ' > 1 .
puterilor.ra.tionale 9i proprietblile se dernonstreazd folosintl defi.i.tia Aceste propriet6s sd demonstr6!1 exemplificate lntregi. P.ntru gi ale puterilor i. t.di""lilor ""r."p*Ji"ui. , : ' proprietatea I). s5 scriem numerele r 9i s ca fracfie cu acel,agi, fjumitor natural t ;

t:+'Avem: ? c Y a r . d : d . ' . a .:n " p . i / " t : V " e " c : i l a + t p+c : o'a'' :4*

Din aceste propriet5fl rrlai rezttltd" urmitoarele proprietafi: i r>0 atunca'11. 6 ) D a c d0 < a < 1 q i 7\ DacS'r <0, atunci a'1l Pentru a>1, a'>lpentru0<a<1. B) DacS r I S, atunci i a' I ai pentru a > l. a . ' > a . ' p e n t r u0 < a < l ' se (Daca baza este >' 1, inegalitatea dintre ex_ponenJi pastreazl.9i pentru dac[ baza este i 1, inegalitatea dintre exponen]i se inverseazi iuteri; pentru puteri). a'<p'Pentru r>Q, 9) Dac[ 0<alb,..attnci a'>b'Pentru r <0. (Dac6 exponentul este > 0, inegaljtatea dintre baze se p1stteaz6'.9i pentru se inverseazd' iuteri; diac[ exponentul este t 0, inega.litatea dintre baze oentru outeri.) ' DeLo nstralia acestor proprietali se face ca gi pentru puterile intregi.

118

SIRURI DE NI'MERE

5. $iruri de Puterirqtionole pentru a putea d.efini puterile cu exponent real oarecare' trebuie mai intii si studierir girurile de puteri rafionale' L e m a l. Ilacf, a'> l, atunci lim a) : D e o a r e ca > 1 9 i e avem: . 1 1 > L > t > , >
1 l

1'

1 " '

> n

.

.

.

o > o T > o T> ei,,,l I nil o"+orlescrescitor mdrginit si

r1'\

(

+

L

.U^:^::.:^:l Sd

:t^":1"",9:"1":r"T:1; 1 nu PresuPunem Prin absurd c[

cu cL existi un numSr eo ;0, arrrrtd" : N existl un num6r n > N astfel ca

I

Rezultb cl 1im A.* :
n1@

1.
I

* = l' ltm L e m a 2. Daci a'> l, atunei n 4 @ a

'tr' + 0, deci Intr-adevdr, 7im a" :
n4a

I

1

]rma
n'@

tu

:I1m::
n+@ I

1.

I

lfifl

1
: a

l

I - r

tu1@

I

r
i n

I

Observafie. neN.

i

Dlful

ia

qi este crescd'tor a

'<1

peltru orice

conL e m a S . D a c [ a> | Ei (r") este un gil tie nurnere ralionale 0, atunci 7ttr' a'" : l. vergent eXtre
ft4@

PUTERI 9I LOGARITMI

119

Fie, e )

0.

Deoarece 6," --+|

Si

* a , - 1 , existl un num5r rratwal P astfel ca (fig. a5).
r 1 Fig' 45

l - e < o T < 1 < o T < l + " L (p d.epind.e e, deci e' depinde de e)' de P : -l/(e') astfeT ca lr,l < e' Deoarece(n + 0, exisfi un numlr na;oaL N(e) Si notlrn .' :
L . acttca P 1 - L a r, <;, l SA1Jlrnl (-,

d a c i t t ') - N ( e ) .

a Deoarece >1,

avem:
1 1

a P < A'n < &? pentru n 7- N(e)

gi deci:
| e q a/n 1f * E, pentru n 2- N(e),

adic6: 6'* -+ l. "6 L e m a 4. Daei a > 0 gi (2") este un gir ile llumefe ra,tionale eotrv€Igent eitre 0, atunei l;y;a'" : l. Aceasta lnseamn5 Pentru a ) l, proprietatea este enunlatl in 1ema3' -'>l' S[ presuPentru q: l,' iu.io, n'*: l, pentru'orice n, deci a'* -- t' punem 0 < a < l. Atunci 1 > 1, deci, in baza lemei 3, {ll'\ a l
Atunci .. q, : f
1

l a ' * - 1 l ( " p e n t r un > - N ( e ) .

.*.lr

, d."ci 6,n

1

gi deci A'n -+ l.

;
Pro p ozi,ti-a
.j+

l;t

I | 'rn'

1. Ilaefi fl> O,9i daefllirmrn - /, unde ro qi r sint
4)@

numere ralionale, atunci
limAr^:
&-@

a, :

lim ra flftad

L20

$IRURI DE NUMERE

-+ l' intr-adevdr, r* - r -' O, deci a'"-'
Atunci a,rn: deci a'" -+ | a". .02' a t i e ' D a c b e : O . . ; i ^ r * >-deci? 0-' q;n:0' 1t-unci a't: ,,/n-/+t : &rn-/ q'/,

Obse rv

:0, t"rj

adevirat[ deci a,, -u a,. iitp"iiyi" ^t raririn6 sint strict pozitivi' ot" 0, dac6 exporienlii

9i in cazul cind

P r o n o z i t i a';irul } a c i l a } O ; i ( r " ) e s t e u n g i r c o n v e r g e n t d e n u m e r e 2.I (4"; este de asemenea eonvergent' ralionale, alunci mbrginit (fiincl Vom face demonstralia pentru a > l' $irul (2")-este - M !- rn 4 M penttt M > 0 astiel ca b"ista J""i-"ti ""i"ar orictn = N' Se punem A : aM ) o' "orrr"rg"rrtf. iri"" i e N. Atun;";;"-<;nrpentru -' 1, existl un numlr Fie e > 0. Deoar ece: An + I 9i o-i y' astfel ca:
1

natural

1-

" <a-P < l < a p l L * i .

. t , (2,) este (y' d,epindede e, deci e' d.epindede e). Deoarece Sd punem ., : i : N(e') astfel ca sir Cauchy (fiind. convergent), existi un numlr {.(q)

'i.;;;

i;i(;

.a

-! e' <r*- /, < e" adicr ".''"i' _La(*-r*.;.
< arm-ln I d.f n, m )z N(e),

1i

4
r: { li

Atunci: deci:
1_

at-

P

" qqrm-tn 17

t -T-

- -

n, m )> N(e),

adic1:
A

1< :
A

sau
l.tm-rn-11<: '
A

n, m )>-N(e).

Atunci:
lsr* &,*l: l7.tn (&rn-ri - - 1 * l r ? f f i - t n- l l : A -. 1)l : &tnl&rm-tn ll --( AlAtn-rn-ll

PUTERI SI LOGARITMi

t2r

gi deci dac| m, n;z

N(e), avem

4 ia,*- a',1 Alarn-rn- ll < O i--

.,

(a'n\ este convergent. '-" ' a : i, avem l'* : l, deci (1") este ;ir convergent'. ;;;t Dac[0<a.<l,ralionamentulsefacecamaisus'tlnlndseamaoe dintre exponenli se inverseazd pentttt puteri, it"iafit"i"u faptuf "l: a'n 1 a -M, s€ ia A : a-M. deioarece

teatTt1'c6' adtc6,(a,*) este gir fund.amental.in baza criteriului lui Cauchy
, 9i

girur ; i { 1 c 4 - ? * ) ; i ( s , ) s i n t . (4"",1i . t l e P r o p o z i \ i a 3 . D a e ha 2 0 , sint (a'") ;i a'eeeigi,limitflr-atirn,; oo-".*-*ulioo"ter'eJnv*rgenieentre limitn' edtre aeeeagi eonvergentd de asemenea
intr-adevdr, deoarece (r,) 9i (s,) au aceeagi limiti deci a'n-tn - 1, adicd
!t

avem: 7n -

s* --+0'

&rn-sn-

1-t0.

este mSrginit, 9i deci: $irui (a*) este convergent, d'eci
&sn(&rn-snAtunci &', (a'" 1) -t 0. Asn : a''. asn(Qrn-fn 1) * 0' deci:

atn) L, as^ Si q'rn lim a'*:|i13;1

6. Puteri reole Fie a ) 0. Vom defini acum puterea Q'' cl ex-ponentulx real' x. F; ; e R gi (r*) at gir d.e numere ralional,e convergent cdtre convergent cdtre un numdr a: $intJ (a'*) este
litrt &'n : a.

-F

r*

girurile (a'") Dacl (s") este a1t gir cle numere ralionale convergent cdtre x, limit[ a: 9i (a'"; au aceeagi
lim a'":
tu1@

lim &sn :
fr1q

dL.

t22

SIRURI DE NUMERE

A g a d a r , t i m i t a a n u d e p i n d ' e d e ' i r u l p a r t i c u l a r d . e n u see r e r a f i o n a l e c o n m d6finegte prin ooil""i*Ii i.- iri" a"mi1i", puterea a' vergent cLtrer, ", (:\2/o 4 xc,r" eQ)' o' :l:no^, pwteri real'e' Puterile cu exponent real oarecarese numesc de urmlndp-rocedeul mai Obse tv afii. 1'^ Dacda:0. ti x.>p' numere ralionale (r') conde sus se definegte0' : b.'i" "J""at, oric.e $r unui nuredr 7n ) 0' cu excepfia versent cdtrex tt" Li-""ii;;"ab-"3itivi"

iriri?"ti#" "il p"-""t"-i puteminlltura' Atunci : 0 deci '- :
O'n : 0, deci lim 0'* 9i

t:]l.0'* : O'

aici considerind pe 2o Dacd ,t : / este rafional, puterea a* definitb' poG"" ritionatt a' definit1" anterior' x real coincide (2,) convergent Jit"t a" numere ralionale adevir,"o in "f,";;;;;"ii citre r, avem
a.' :7ifl iln.
fr-@

avern Pe de alt| patte, conform definifiei puterii a'*

o.:1\20'"'
o),

In. particul .6 2 t-Gt ";considerat-enumere reale.
7. Proprietdtile Puterilorreole

6'r :4r' Limita unui gir fiind unicd, deducem qi :

a', (a >- 0)' unde0 9i I sint

p-"qTile ralionale (ori de Puterile reale au aceleagi proprietbli "." ti baza ) u)' cite oii*Lxponentut este ( 0, se considerS'
l) a*aY : Ar+tt snY. '

t - n'-'
b!

2) (a')t:

3) (ab)' - a*b';

4)

6[-'

-

:

-l &r

ft)':r
I
Iif, tr\

7' 5) Dach, a> 1 li x 7 0, atunci a' 7

6) Dac6,xo+ x, etrtnci'a}*-> ot'\Ino*
7) DacI a 20, a *7,

: 4 , n+a

I

I

xn+ x' 9i a*" + a*' atttr'ci

PUTERI SI LOGARiTMI

L23

Sb observ6m intli cd clac5, a ) 0, atunci ar > 0' oricare ar fi z € fi' dach a > l, alegem un. Sk cresod,toz tle numefe ralionale 14+ x. Atlonci intr-adevar, 0' at*} deci a/z_-{ at pentru..orice n.Dat (qit,i ar*i este d.e-asemetea cresad,toi qi atn.+a!, 2t' Atunci /n+ d.eci at ) 0. Dacd O < a < 1, alegem'un qit descrescdtoz d.e numereralionale girul (arr) este cvescdtor,gi ca mai sus declucern cil or > 0. 'l,' ' dacd a > | gi r > 0, putern alege un qk arcscdtor (za) de_numete rafioparticular, c6tte x, rn> 0, (n..t *. Ltanci .atn,> 1, 9i $eci -at > 1, si nale strict^ pozitive convergent Sb ilemonstrdm acum celelalte propdetdfi. astfel propri-etatea 5) este demonstratd. i1 ?i" n*+ x Si sn-> ! i al,;rTr'ciln * sn+ x I y, deci
ar*! 3) Fie z2 -r : lim & arntsn : lim n (arn . esnl : & lim t arn ' li1a asn : u ar ' &! .

a. Atunci :limatn'limbrn:
tu)Q nlQ

@b)t :lim(ab)rn:lim(arn'b'")
tu+Q fl-Q

ar ' br.

Deoatece b > 0, avem br > 0; atunci
I a\r

[;j
4) F i e r o +
*. Avem

: jlt
/n+

( a\,n

[;]
-

:iim n16

a'n bfn

lim' aln n-e lim,brn
HQ

4r v

z gi r-rn :

a.* ),
: :-----= lim aln n -, d'

a-t

:Xs. n ar ) orice

a-/n

:

: li111 Qrn a

deoarece,

pentru Fie xo+

a > z.

0, avem Pentru

O. z GN avem

6)

I xan Existd numete rolionale xnDar

-1frn1xnt'

I n

16 gi sa astfel

ca

-1 r n 1 t r < . s n < f i n + - . l 1 n n ^
nl f l

z+ot

lim lxn /

/'

l:lim'rr-lim
fr)@

n+@

1 - : t * 0 : t , n

,r@

lim lx* + -l:
\

l \

limxn!lim
fr+@ ni@

-t : * + O : z
n

1 LJ

9i lim rn:
tu1@

76'
n.

Deducem atunci cd lirn rn:
fl46

z 9i lim
tu4@

sn:

fr

DacE" a>
n1@

I, avem : a'n < oln q asn, ar, rezult6. Iim a7n :
fr4@

gi deoarece lim arn:lilnasn:
fr-@

or.

DacE a:

I, evident 7'n = 7,

lt:

I $i l'n-!*.

724
DacI 0 < a < l,

SIRURI DE NUMERE

aven a'n > f"

> osz' 9i deducem iarIgi fu o": on'

cl

DacSo:09i2>0,inlsturincllanevoieunnumdrfinitcletermenialgirului'',putem : 0' ar : 0 9i 0'l - 0'' ,; > o. ln acest cez a*n ;;n;"" 7' gi-.atn + 1' atunci !*t0' a) a 7) Vom ar6ta mai intii cd' dacf' o,. at eristl'-o vecinbtate (_ eo, eo) }.."::i'n}|ta prin '**a,,"9ii,il i-t-i ( - eo sau Daca, termeni y'' deci aae'' )tn infinitate de 'i'the lui 0, cn > 0, ln 'i"')'y){..'lt*. " "r.,u "LIit de in'dici' Pentiu aceqti inclici avem: i"irtittit o/n qa-eo( I sau l<aE.<oYi' o iafinitate cle iudic

o2o) a lui 1' peatru (a-eo' adic6, dn se afld in afara vecindt6lii ce contrazice ipoLeza' girrrl /n nt limde cdtre 1' ceea i"ci atunci !n+O' Dacd 0 < o < | 9i d* +l' | lntr-adevbr Dacd a> avem: ;, t. ut 1,. 9i I [1\v" : *' [;j dacd ai'' n cx '1 ' d e c i 1',+o' atunci r' -' z

0 $i 4 I

lntr-adevbr'

deoatece f'n

ar '

* at

r'

14r7 O), adicl' a'n-r+

1' de unde z" -

x+O

qi deci xn+

*'

?;""ffJ:,T,::"i:'i1 ;; i,,::":lTT;,
-r It chiar tlac6 qirul (tr) nu tinde c5tre z' /a( deci: orn 4 Dacd t)0, avem (a",)r g 1ar)t -4 @sn)' /{ sa,

.:;;ffi "':;,::'"::-;":.i
aF -< asn' arrt -1 (ax)l -1 asnt 9l sr!+ 9i deoarece lnrn-rt Dacd I -< 0, avem xt, a*em ,rntasrt deci (ar)t: Si asata 4t' sl att'

(atn)t )- (ax)t )- (osn)' se clecluce cI 9i tn acela.gi mod Daclt o < a < l,atuo"i (at)t f a*t'

> 1' deci

//t\r\, {t ll-l l:l-i [["J/-to'

*t

I sau--(4')'

I a'l

, de unde:

(a*)t -

6rt'

PUTERI SI LOGARITMI

125
deci (ar)t:7xr. Dac6 a:o, x>0

D a c d "a : (at)t:7,giaxt:1, I, evident ax:1, gi , > 0, avem de asemenea (ar)t : att : Q. Sd demonstrdm acum cd (at)! : art. Fie (1") un gir de numere ratiotlale convergert Avem: ' Dat (ax)tt-> (a*)!, iat xtn+ (a")t71 : 42t4,

cdtte y,

xy, degl axtn+ (ax)t :

ax!, d.e unde a*Y.

Iim (ar)tn :[i11a ertn :

Din propriet5lile precedente ale puterilor reale se deduc incb urm5toarele proprieteti: 8) Daci 0 < a< I qi % >0, atunci a' <1.

9) Daci x < 0, atunci a' < | pentru q.> l, e*>l pentru <a<1. 0 l0) Dacl x 1!, 1 1 )D a c i 0 < a ( b , atunci a'" < a.r pentru a'> l, d>a/pentru0<a<1. atuncia*<b'pentrr x>0. e * > b * p e n t r ux < 0 .

Demonstratia acestor propriet5li se face ca gi pentru puterile intregi -gi rafionale. Aplicalie. DacL a )- 2, avem a' ) x oricare ar fi r e R. lntr-ad.evir, daci r .-( 0 avem An ) x, deoareceAr > 0 oricare ar fi fr e R. Dacb 0 < x < 1, avem ao 1 a' gi deoareceso : l, d.educema" ) > I > r. Fie x)r=I, Si n tn numlr natural astfel ca n<tc (z * 1. Aturrcil -4o( o'<a41. Dar a.">n.*l>x, d.eci&')-&* ) x, adicd a' > r. In particulat, er ) r, oricare ar fi x e R.

I t
l

$

I

8. Logoritmi S[ considerim ecua]ia: a':b

i -F
I t

gi s[ vedem in ce caz aceasti ecua]ie arc o solulie unicd. (pozitivd. sau negativl). Deoarece expoenentul .r este real, pentru ca puterea a' sd aibl sens este necesat ca a. ) 0 (dac6 , < 0 este necesar ca.6t.) 0). Atunci, pentru a avea loc egalitatea a' : b este necesar d.e asemeneaca b > 0.

726

$IRURI DE NUMERE

Lte caztti: are ca solulie orice nlumdr L 0' :0 ;o1utii.

' :",r:;," l',:nuu;:" ""1j,'":"::
L A' :0 nu are nici o solufie, d'eoab nu are o solu7 : Q, ecualia a'' : t l' :1 are ca solutie orice wtmdr

real r € R. ecualiaL':b nu are nici o solulie deoa5) Dac[ a:lSib+1, rece 1': 1. q'" : b nt ate o solulie unicl' oricare Agad.ar., dac6"a: 1, ecualia arfib>-0. 9i a + l' iar b >0' A rlmas de studiat cazul cind' a)0 ^r. o-si"dta solulie care poate fi poziIn acest " ",'.tifiir-il:U tivi sau negativ6, in Particular 0' Propozilie' singuri solufie. D a e ha > 0 ' a +1ti b>0' a ecualia '*:b areo

b >- l' $irul (a') este strict a) Vom presupune mai intli cil a > 1 9i crescitor gi nemlrginit : 7 < a < a 2 1 a s 1 . . -< a ' Bxistidoitermeniconsecutiviinacestgir,intrecareseaf|6'b. eh ,-1b 1 ah+t (k->- 0)' in doub pirli egaleprin punctul c; Sd impbrlim intervalul Lk' k + 1l f 1, deci avem fr <;<'ft
ah<ao<ah:t.

c] sau lc' k I S[ notdm cu lxr, yr] acela din segmentele lA, pentru care 4r',_(b1a.r'. Avem lt xt:
I

l)'

t'
I u:t,'

xn < y' astfel ca Si presupunem c[ am g5sit d'ou6 numere
&'n --1 b < at" gi !" 16o:

PUTERI SI LOGARITMI

r27
egale prin punct.ll c*,

imp5rfind segmentul lx*, !*l avern %n< c, < y* 9i

in doui p[r]i

qrnl4cnlAv*.

Num5rul b este cuprins intre dou[ puteri consecutive dintre acestea. Si notim ctr xn+L gi !n+, exponenlii celor doud puteri consecutive pentru care
a , ' n * l4 b q g t " + r . Avem de asemenea lc, -4 xoal 1 !r+t -{ y, ;i !*+r %n+t
2n+1

ln acest fel am demonstrat prin inducfie completl cd putem gdsi dou6 giruri (2") li (y"), astfel ca: 1" zr( *ra..,.. -4x*\< ... (./r-(...\< !z{yy 2"yn-xo:i, neN. 3o &", -1 b -4 av", n e N. Din primele doul condilii deducem ci cele doud giruri au o limiti comund.ro:

l1*": la!,
Atnnci 7ima/":lim
fr4@ &+@

: xo'

slr 3 4ro,9i din condilia 3o deducem cE" &,0 :

b,

d.eci zo este o solulie a ecuafiei. Si remarcim cd dacS b > 7, atunci xo ) 0; ln ad.ev[r, daci am .no-..{0, deoarece 6, > I, at rezalta a'o 4 | gi cum b > | nu am putea egalitatea aao: I. este solulie a ecualiei deoarece ao : | lDaci b : 1, ns:O b l S e p r e s u p u n e ma c t m a > l t, ti 0< b<1. Atunci]t ecualia n. : *are o solulie yo ) 0,
gt'-L b d.e unde q-!o : b gi punind xr: ' q,,o : b, deci ro (

avea avea : b.

deci

y0 avem

0, este

solulie a ecuafiei. c" ti D>0,ecualia a,:b _ -Din a) gib) rezaTtd6, dacda>l solufi_e gi aname xr) 0 daci b > l, ffo:0 dac6. xo b: I gi xs10

0<D<1. c J S n p r e s u p u n e0 < a < m b are o solulie u: y

areo dacd

l li b>0. Atuncil>t,

d e c ie c u a l i a

l 1 l' ' : la

t;t:u
/r\ro

t28 sal

SIRURI DE NUMERE

b sau &-vo: b. Punind xs: -yo oblinem sxo: b, adic| xo ;;: este solufie a ecuafiei. Am demonstrat astfel c5.in toate cazulile, dac| a ) 0, a + I li b > 0, ecualia al are o solufie. 'so1u!ia Rlmine de ariltat c5. in aceste caz;r:rri este wnicd.. DacS ar : b gi a', : b, am ajunge la contraexista doud numete x, I x, astfeT arL ca diclie. lntr-adevir, d-ac[ a > l, atunci 4\ { 4rz,iar dacb 0 < a-< 1, atunci snr ) q',, d.eci in ambele cazuti &', =! q,'", deci nu putem avea a" : b :
: Ctruz.

S5 observ[m ci ecualia &* :

a are soltttia unicd x :
a.r : q..

l:

D e f i n i { i e . F i e a > 0 , a + 1 $ i b > 0 . N u m i r u lu n i e x e a r h Iogaritmul lui Din baza a gi se noteaze vOrifiei egalitateaa1 : b se numegte
logo b: x : Agadar logo b.

x : lognb () a* : b. P e n t r u c a l o g a r i t m u lu n u i numSr b intr-o baz\, a Observafii. si aibb sens, trebuie ca baza s5 fie strict pozitiad ;i d,iferi,td de | (a > 0 a =Fl), iar numlru1 b si fie strict pozitia (b > 0). Nu au sens logaritmii numerelor negatiae; in particular nu are'sens logaritmul lui 0. Din definilia logaritmrhti x - logo b, ca solutie a ecuatiei a' : b, rentlt|
qlogab [.

Avem

1, deoarece a1 : &, gi logo a: deoareceao: l. 1og, 1 :0, D e a s e m e n e al o g o b : 7 o g o c d a c d "g i n u m a i d a c b "b :

c.

9. Proprietdlile logoritmilor

1) 1og" Y:logox x

llogoY,

2) 7og,i:rof. x -log"y.
tn particular, Togo;: -log"y.

3) logox" : alognx. 4 ) d a c da > 1 , a t u n c i l o g o x) 0 p e n t r u x > 1 . logox(0pentru0<x<1,
5) gr"co' : x, logo gr : y..

PUTERI 9I LOGARITMI

t29

log.xn: logox 9i, fr, (xn > 0, x 10), atun"t lT -frI;*-: *. xn reciproc, dacl" lim Togo - logox, attnci I\*": 6) Daci
Demonstrafio. Atunci: deci u ! zt : cle uncle rcza7td ptoprietatea Fie u -- logo r qi a : loga !, deci au : * Si a! : y.

Au+u:A%.A!:Jt.y, logo@ ' y), adic4' logox ! logoy : log"(x ' y)'

1). Mai clepatte ae-a:au,a-o:o :', o !

a t

deci u -

a :

f loga-,

y

adici

r logo x -

) Iog;y

:

logo-,

t
lulacl z : l, deoarece logo 1 : 0.

2). Cazo,l particular se obline de urede tezt;Itd proprietate Penfuu a demonstra proprietatea 3), si punem u : Atunci
adu:(a{)d:*4,

logox, deci ae :

x'

deci au : loga x!, adici e logo x :7ogo #. precedente. proprietdlii Propriitatea 4) a xezuttat in cursul clemonstrafiei iar partea logaritmilor, tlin definilia proprietate de la 5) a rezaltat Prifra renltd din propdetatea 3), lulnd x : a': logoae: Pentru deci, demonstrarea proprietdlii un : ulogoa: 6), si a' 1 : a' cE ,_r:::

a cloua

presupunem logo *,

z' Sd punem

Loga xn Si u :

u deoatece a > 0 )t, adicd' aun-+ au rcatlti" ,n? 6!n : *n gi * : t. Din condilia *6+ x, adicd un+ u. z- Reciproc, sd presupunem logo xn+logo si a I 7, adicd logo *n+logo Attu:r.ci aln + a*, adicd )tn + tt.

Din proprietSlile precedente rcz:ulte incd urmltoarele 7) Dacd, e < l, atunci log"x 10 pentru ry > l, T o g o x ) 0 p e n t r u0 < x < 1 . B) Dac5. e > | ;i x I !, atttnci log"x < Iog y. Daci 0 < a< 1 ;i x < y, atunci logox 27og'y.

proprietl]i

:

lntr-adevdr,notilrld-u:Togoxqiu:logoy,ddicl"a!:xgiaa:y,d.ac6.a)'l,atutci g d,ac6" i numai d.acdLogox <logoy...De. deci x <y dacd gi numai dac6 i <u, au lao dacb9i x (y d'acdginumaid'acd'u>u,deci aliurlci av<a! asemenea,dacb 0 <a<1, numai dacd logo x > logoy.

9) Formula d.e schimbare a bazei:. log"b.logrc:Log*c ( a > 0 , a . + 1 ,b > 0 , b + 1 , c > 0 ) .
I -Aqdliza Batematlcd, vol. I

ilFid

130
uu : Fis tt : log*b, logac, adic6 deet aa =b

SIRURI DE NIIMERE

qi a - log6c, tleci b': logob 'lo96a:lognc'

c' Atunci

auv :bu:

c' deci

log' a : l' deci ln particular, lulnd a : a' ave'fr logob'lo96a:l'

(ai.i^ffi;"l" ,l,enl.

Losaritmiiinbaza'seflumesclogarifminatwralisavlogal'itm'i'ry,1!: 1n loc de 1og"rsescne: In ',

i-:tl*"ii"irnu1ui

N-eper).

sau 1og t' d " o a r e c ee > 1 , r c ^ 7 7 t e lr_x)0 tlac[t(>l' lnx<-0 daci n<l' x 1Y' lo * < lnY d'acl 9i numai dach' 1og'or numesc logal,i,tmi zecimali. In 1oc de Logaritmii in baza 10 se se scrie 19 #. atunei siian+a' (on>0, a'>0) Prop ozilie. Daei &n+&, af;-a"t

o*)"' ' rimaY:$iT
: e ln adev[r, eY: e + eo*roo* eoroo' Dar: a"ln a'n-' d'!n a 9i deci ad.icl: e " +e Corolar.
naln lnad

,r^*

U"Y

wtaan

9i deci af;-a"' Dac[ &*+&' (a*>0' a'>0)' atunci

Tn.i:

a,)"' (rim

p r e c e d e n t le s t e Dacd *"?0.9i a)^0' propozilia Obse rvalie. a, > 0 li &*+0' 9i in cizal cind "a"rrai.ia acest caz af; -* 0' in
cL af =< e' I lui 0, unde 0 < e < I' SE ardtbm ei' iinit dintre pentru orice nit; fie M > O astfel ca o'a'<M n)' e) astfel lncit 0 -( an < e perlrttv Deoarece c2 > 0' avem o -< anon < aclicd 0 -< 4 <e pentru n)-N(e)' "1* < "M < ,, n)>- N(er)' N(ej'

de untle reznltd' cE ffal'

it1' uf i s

lf

PUTERI SI LOGARITMI

131

DacS insl an + o si an + 0, despre gir:ud(af) nu_putem afirma nimic. Uneori are limite pozitiv6.','nule, finitl sau + oo; alteori n11 are limit[. -0 U"i -oit, oricare ir fi a, ( a -{ f oo, existl un tir a* + 0 9i un gir dn + 0, astfel lncit af + a.
Exemple. an+0 4n+0 af +ee.

Ihi

hi
4

s, toatn valorile reale, se obtin petltfu *
("r): 2-L,s--22, e-2, ..., 1 1 e-*2, ..,

toate valorile strict Pozitive.
an+ an+ O 0

1 {r.):f,2,

g,'.,;,... .'. ae#+0 an+0 a,n,+0 a\n-+ an+ dn+ 0 0 o

l 4 ("j:

r) : ca, c-, ea, .. ., ea, s-r,p-+, c-+,

.--.c-4'.-.

{cd. - r. ltPl:c'F,c' ---'e' "'
e-1, ' "

|

'{) {".) : ea, ea, e-'

l l l ( " ) : r-. t . T ' - 7 ' ' (a$n): e-1, e, e-r, e, -..

afut, ll:t are limitE.

Copitolul lV

iNCHEIATA DREAPTA

Necesitatea d.e a ingloba intr-o formulare unitarl unele ptopozilti fundamentale a1e anaTizeilmpune, dupi cum vom vedea mai jos, introdrrcerea, pe 1ing5.numerele rel1e, a doui simboluri, foo 9i -oo, numite nurnere-improprii salJ nunuere inJinite' 'a pentiu face o deosebire, numerele reale vor fi numite uneori umerele reale, imPreund cu * "o Fi ;e noteazb cu R. le numere vom inlelege in continuare ;ir d'enutnere finite. Simbolurile f oo unor giruri divergente, sau ca margini tot reduce la limitt de giruri divergente)

$ 1. M ullim inem dr ginite
1, Mullimi nemojorote M, suPerioard. carc $tim c[ orice mullime majoratd. A are o mar7ine este cel,'mai mic maiorant aI rnwQimii A. in scris:
M:SIIP A M SA]f- :S1JP
aEA

X.

Reamintim ci marginea superioari M este caracteizatl de urm[toarele in un punct x eA, astfel ca a{x. oe cd,marginea sa swperioard.este * oo sup ,4 * o o s a u s u px : *&'

MULTiMI

NEMARGINITE

133

Pentrucafrcs[-gijustificedenumireadew]'a!gi?eswperioard''slntem inumite proprietili astfel incit.fie verificate pro.""a"ii,l; "tri'tui- marginii superioare definite antertor' priet6file l) ;i 2) a1e ^ vom pune prin d'efinifie ientru aceasta, x I * co Pentru orice numit teal x' Atunci: l) * < +oo Pentru orice x Q,A' exist[ ce1 pu]in un punct x e A astfel ca a(* 2) dac6' o,< l--, nu este -majorat[). (aleoara'ce,4 ' Putem acum d-a tttmltoarea formulare tnit'ard: l. Orice-mu{ime A are o pargilg sup91i9gq { Propozilia Ae pi'op"i*tilife i) gi 2). iuarginea superioar[' M estefinitil daed *r*tu"# maioratd' $ nunai aaee mutlimea' A este
ExemPle. l) sup .rV : 2) sopO : * * co tto j:P*" co sau,sg x: : * * oo' 8'

i- co3. sp -R: = :c oo +1"': {n sryffi: * ro.€s pentru orice xe.R Din inegalitatea x.--*? Observafie. 0 < *oo, ceea ce-ne determinS sd scriem 9i m inloc rc^rhth1rI_p"m""t"t tctiem, de exemplu, 5 in loc de *5' drip5 a" i-, "o*

2. Mulfimi neminorqte este stim c[ orice mulfime minoratd. A are o rnargine inferioard. m, care ca ni; mare minorant al,mul'limii A " .. m : inf ,4 sau * ::!: Marginea inferioara m este caractetizata de urmltoarele d.ou[ proprietdli: i'1 m<x pentruoricer aA; y1 aaci. rn-< a, exlsti c91pulin un pun-ct * = a astfel incit x < d.. Dacd. A nu esterninoratd., iom spuni cd. marginea sa inferioard. este -a (minus infini't). Vom putL prin definitie q 1 x pentru orice numdr real r.

il

134

DREAPTA INCHEiATA

t . |inunPunct xeA mulare unitarb:

a s t f e l c aw < q '

aa' 2. Oriee mu{iryt / are o margine inferioarfl Propozitia aa este finit[ ltu"[i"ea inferi-oari caraeterizatn de:pro;r;;rAifii"if+'2)i

ilAlilil"t

'4 inrlpirirea elteminoratfl' al?:e
a' @' @'

EremPle. 1) tuf (- n): neN 2) iaf.g : 3) irrfR: -

a sau;:fQ't : @ n: """rH a'

4) inl (ln xl :
fr>'O

3 . M u l t i m in e m 6 r g i n i t e A are o margin'e inferioard m 9i $tim c[ orice mq1!ime md'rginitd' *-2 M afai6'de cazul cind' A : o margine superiou"re^'fu';l; .-1Wi; uu'i^: { a-\ l c a z i n c a r e m : M : a " da urmltoarea formulare Din cele de mai sus rezult\ ci putem unitari: inferioari rz qi 3' Oriee mu$ime A are o margine Prop ozi[ia M $inite sair infinite;' o *uigi"""-';perioara Pentruaputeaafirmac6'm4M'giirrcazulcind'!n:-xqiM: *oo, vom Pune Prin definilie
_oo ( *oo.

Cu aceastb convenfie, avem totdeauna inf ,4 --( suP -4, semnulegalavindlocdac6ginumaidac[mul}imea,4.esteformatldintr-un singur Punct. O b s e t v a l i e ' P r i n c e l e t r e i c o n v e n l i i d ' e m l i s u s ' a deordine' t r u c m e x t i n s sdreapta

rr tura deordine ai"'"i;ii"io!i"!;.R.
incheiati

c"l.-Jtiastructur[

este o tttu&im" total' ordonatd"

MULTIMI

NEMARGINITE

135

Acumsejqstificdmoduldenotareaintervalelornemdrginite:] (a,1-ql:{xlze-R,r>a\; a'}; lo, * aI : {r I x e,R',>/ (-<o,a):{xlxqR,r<a}; (-q,af:{zlr6R,r(a}; (- *, + co) :.RIn locuf no@c
(a, cc], lc. r), (co. @)-

(c, * o),

la' * a)'

(-

to' + o) se pot folosi tespectiv notafiile

4- Fufff,i nemdrginite fie funcfia rcale J:E + R 9i A C EDacl funcf a f fllt este minoratl pe a, 'frlatgirlea sa inferioara pe A i4 prin {lefini}ie, egale cu -oo: se

y."f(4

I

DacS funclia f nt este majorata pe a, marginea sa supefioat' pe A se ia, prin definifie, egali cufoo.

1l

lyf@:

+oo'

Rezultl c5, in toate canttile, marginea inferioard 9i marginea superioarE a fu:rcaiei pe'A sint egale cu marginea inferioarl, respectiv cu marginea snperioar5 a mullimii l@):
*ea

in| f(x):ifi

f(A),

sup /(r) : sup /(-4).
,EA

ca de obicei, ctnd. vom vorbi de marginile funcliei 1fu6"a, specifica m1$imea pe care se consider5, se subinlelege c[ aceasti mu$ime este domeniul de clefinifie .8. Avem m : irL| f(x) dac| gi numai d.aci sint lndeplinite ufmetoafele
reE

doui condilii: l) m 4f(x) pentru orice s € E d1 a""i"'i, (.^a, 1tqn9i gxiqte ce1pulin- x! .t(^e.E.astfelca f(x)<a' An"- M : slri f@) dacdgi numaf dlcl sint indeplinite urmltoarele
*eE doud condifii: l\ 'a'"6a M pentru orice x a fd\< ii <'M, atunci existi " Iiaci funclia / este constantl, inf f(x) r€E

6

I 1
I
I

E; cel pulin ln x e E astfel ca u <f(x)' f(*) = a, attnci stlP !(x) : a.
teE

I l

136

DREAPTA INCHEIATA

Dacb funclia f na este constant5, atunci

-oo -{

:tltt

l < s.1rp -( * oo. "f(x)

Funclia / este minaratd. dac[ 9i nurnai dacd, inf f(x) este finitl; funclia / este majoratL dacb gi numai dacl sup /(z) este finitd. Rezult[ c5 / este m[rginiti daci 9i numai d.aci ambef" ,l??gioi ale funcliei sint finite.
Utmdtoatele I) Dacb AcB proprietdli cE, se verificd atunci ugor

int f (x) )z- inf. f(x) reA reB
2) Dac6, /gi g sint doui funclii

st:pf(x) ( sup/(z). reA *eB
reale definite pe E gi dacd/(g, atunci:

int f(x) ( inf s(z), ,eE xeE

sup/(r) ( sup g'(z). ,eE neE

Deoareceun gir (*,) este o funcfie definitipe mullimea N a numerelor naturale, rezlJlte urmitoarele d.efinifii pentru marginile girului : m : inf xn dac6"gi numai dac[:
,eN

l) rn < xe oticare ar fi n e N; 2) dacd"wt I a,, atunci existi un termen xn din gir astfel ca x,<x. M : sLtP x* dacl gi numai d.aci: '
n€N

l) x"< M oricare ar fi n eN , 2) DacL a I M, atunci exist[ un termen x* din gir astfel ca d.< %n. -_l Toate proprietilile marginilor de funclii se pistreazi, evid.ent, gi pentru margini de giruri. Avem inf xn: -oo daci gi numai dacl girul (r,) este nemlrginit
tu

inferior, gi sup x,: * oo dacl gi numai daci girul (x*) nt este mlrginit . * supeflof. Putem acum extinde definilia oscilaliei unei funclii f : E + R pe o mullime A C E. Daci funclia f wt. este mirginitd pe A (tie cb nu este majorati., fie cd nu este minorati), punem prin definilie or(.4) : f co. Se verifici gi in acest caz egalitatea

^t(A): j\Tlf@') - f(x")l
r"eA gi proprietatea:

^t(A)<aAB), dacd.aB. A

EXTINDEREA

STRUCTURII TOPOLOGICE LA

DREAPTA

1NCHEIATA

I,t,

De asemenea,dac6 pentru orice vecindtate v a unui punct x e E avem itunci se pune prin definilie ^/V O E) :1oo, ^r@) : * oo. Asadar punctele x € E pentru care oscilaliT a/x) este finita sint cele in (existb o vecinltate V a lui r astfel incit 7 esteLatlilita l;t"i ;ett; este mbrginiti pe V fi E). -i

structuriitopologice lo dreopto incheiotd $ 2. Extindereq
i- \'ecindtdiile lui * c" 9i - o'

care conlin mrmit aecindtd.li ale unui punct x e R mu1!imi1e_ -\ m[rginite de forma (a, b) ctt a < xo < b' rntin'afo descltise;i Prin extensiune,vom numi : "cecindtdliale ltti -_ .E lnuryimile care conlin interaale desckisepi ne', n,irsiilite de formo (n, - *) " ;::irt,ii,iti ale iui - x', tnu$inile care conlin interuale deschise nemdr;i iiui;; .i: -furmrz{-.: , o).
\.ecindtdlile lui f co ti ale tui - co sint formate nwmai d,in n1'unere obserr:a-,uieale dreptei reale R' - adic1 sint sutrnufgimi finile, " unui punct .t0 6 R este aceea cE xo apat-line fiet-na ain proprietdifile vecindtElilor nu si mai pdstreazd pentru vecinbt5file lui -f co liceastd propii"t^t" cirei recindtbfi;le;ate. a1e 1ui - co*. -si xo (intetsecfia a doud-vecinbtdfi ale lui.zo este A doo" pioprietate a vecinbtdlilorlti a lui so)' se pbstreazd gi pentru vecindtd!ile lui f co-'i ale lui cle asemenea Jv6cindtate - --.-i"tt-uaevdr, interseclia a doud semidrepte (a,'I !) ti (&,.1 co) este o semidreaptd de '"o; aaca a ( b; int-erseclia a doud semidrepte (.- q: o) si (- P:..91 aceeagiforma, anume (b, 4 La fel se atatd cd se pSstreazd 9i celelalte proprietSli este semidreapta (- cir, a) dici, a.(b. ale vecindtbfilof.

2 . P u n c t e d e q c u r n u l o r ei n f i n i t e

al Reamintim c[ un punct xo e, trl estepunct de .acwrn.wlale lnei mlu-|1ui ro con]ine cel p-u!in_u1 qunc;t xeA gimi A, dac[ fiecar".r"iittet"te-a hiferit'de xo. DacL xo* A,condi\ia x *.r0 este..verificat[de 1a sine. DacL A nu este inaioiat1, pentru oricenumer a. e, R existl ce1 putin un punct x e A astfel ca a.< x: adicd astfel ca x -e (a, *"o) ; aceastainseainni c[ in orice vecinltate a 1ui *oo existS cel putin un punct n a A (evident .,r este diferit de f co).
Ct

* DacE tn ,R: [oo] considerim ca veciniteil ifl Jui. ! co mu$imile.ca.re - oo mullimile "o, + conlin semidrepte (a, f ool care conlin gi P. t .o, iar ca veci:retdli ale lui g.r p - co, atunci prima proprietate a vecin6card conlin l- -, a) - co' "rt6 "o|t1io vetificafi tdlilor este ""tiidtipt" gi pentru vecindtdlile lui * co qi ale lui

rttl'"-*-----"?-

138

DREAPTA INCHEIATA

Deoareceaceast[proprietateareaceeagiformularecagiproprietatea c[ f oo este punct ori' caru se defineqi"-ul putr"t de acumulaie, spunem al, ?.e acurnwlare wneirnul{imi nemaiorate' a) existl c.el in orice semidreaptl (-*, u.["""-ii"iltii Dacd.A ""x a 1., a{iia i" Lti""-uecinltate a lii -L se afli ce1 pulin pulin un punct *g di{erit tle -oo)' De aceea spunem ci un punct x Q A G;A;;t, -* - .I i tti bwna d' aiwmular e al'wnei rnwlli'rnin erninorate' e a"ii"l1i" pun'ctului d"eacumulare are aceeagifora;;ili;, b"u].|;# acumrilar6 este finit, fie ci..eptg..infinit' *olur", ti" ca pun"iut d-e Deasemenea,propozigiaurm[toare,d'emonstrat6'intlia|oentrupuncte iifinite'

ririt",orJ#iiJ"#une ii il";;il;"t" deacumular"
A C

d" icu"iulare

P r o p o z i l i e . x a R e s t e p u n c t d e a c u m u t r a r e aaflfln o iiniinitate i -R lu e mu{im ilaed-in orice i,ecinfitate a lui ro se lu"& gi A' de punete dn "ir#
I,lslm :estei propozifii' -o cititorului, exercifiu, verificarea ac pe seama oitito.rlrri- ca ex< de acumulare ale. mullimilor .loo"t" urmitoarea extensiune a teoezttlt| ',!in wn punct d,eacwmwlare' Dacd' r"+ulpwlin un pwnct d'eacwmwl'are nea'a're'cel' a sd numim puncte ad'erente a1e unei proPirietatea ch V (\ A +g' "ur""o ullimi d'e numere finite, este necesar s[ precizlm ProPozitiaurmdtoare : o rnuttim, A;:r;;;*r/;;;:i.:rd. d.e acwrnwlare finite. pwnctele i,si 9i numai d,acd. conline toate

$ 3' $iruri cu lirnito *

-

scu - oo

Definilialimiteiunuigirconvergentseextind.egilaanurrritegiruri divergente. l. $iruri cu limitd infinitd orice Spunem e[ {oo este limita unui qir (g")' daci Def inilie. cu ex-oepfia'nui nunir toii iermenil ;irului, vecin5tate a lui f ..H"ti"; finit ilintre ei. Scriem: a'ft-++o<t' 7im a*: +oo sa17 lim a* - **,

SIRURI CU LIMITA

+ @ SAU _@

139

formulare Luind vecinStalile 1ui f oo de forma (", *oo), se obline o echivalent1, datd de urmltoarea

Propozilie. pentru oii"! n""hr * 2 5(e) s5.asem

'

Un -gir (n")are limr!1.+oo,^d39igi numai dae5' numir N(e) asttel ineit, oricare ar fi ", "exittA'ui
an) a.

I

fu acest enunt nu este necesar ca e ) 0' Corolar. Daei lima*: *& atunei srLp n: *to' neN

ltlt*t. Eremplu.girutnu:nerel", 1,2,3,...,n...
are limita f co * . Y*": Ac.est exemplu acestei notafii justiticS in parte semnul tr+ @ folosit in notalia Timitei lrm-an Justificarea co' sau z+ f co'

ra fi datd in capitolul

despre limite

cle funcfii'

ed--oo estelimila unui ,sir-(a') A":l glig: Spunem Def inilie. reeinfitate a lui -"o donline toli termenii girului eu exeepfia unui numir finit dintre ei. Scriem
!:o": -oo, ty o": - o o S a l J ' n+ - c o ' a e), se obline o formulare

Luind veci]lEtlfile lui - co de forma (--, echiralenti tlatE de urmitoarea

Un Ftu @*) are- limitfr -oo, dae* gi nr;1mai d39n, Prop ozilie. peutru oric6 numflr e, existH un numflr N(e) astfel ineit oricare ar fi n ) lY (e) sI avem &"1e. In acest en-un! nw este necesar ca e ( 0. Corotrar. DaeSlim a*: -&, atuneiinf x*:
neN Exewplu. $irnl
Vt

-oo'

-1,-2,-3,...,-/t,-'. are limita co
lim(-n):-cosau-n+-cD,
n4@

140

DREAPTA INCHEIATA

* oo sau - co slnt nembrginite' deci'slnt 1" $irurile-care.aulimita Obsetva!ii. at li'tnita finitrh' numai tit"t+""--".Lt" giru|i Vom continua .'i o"titn -conuergente.. divergente. cu ajutorul vecin-at51ilor are aceeagi formulare fie cb limita 2 o Definitia rimitJunui-gir este finit5, fie cb limita este in{init5' nici finit6, nici infinitb, cum sint girurile ti-ite, 3o Existd grori "Ji" "11,o

0, 0,

1, 0, I, O,

1 ,. . . , 0 , I . ' . 2,0, 3 , ' . . , 0 ,n ' . . .

I, - 2 , 3 , - 4 , 5 , - 6 , . ' .
4 o D a c 6 u n q i f e s t e c o n u e r g e n t e | . e s t e - m d . r g i n i t ' d a t c l a c 6 e s t e m i r g i n i t n u e s t e l e:a p 1 t a t asemdndtoare infinitb avem o proprietate conv"rg-ent. Fentro'giruri -llil,ti fit'itt "" dar clacd este nemdrginit ln1lnltd el este nemirgiiit, un Sir are Dacd neap6rat limitE (infinitd). Aplicafii. l) Dace (fn)nE11 este un gt'r d'e nwmere naturals cu liwita

t1u are

+ @' atunci

(' ,'1-_* ;)^:'.
mult

uita .to numdrfinit de termeni,
sinl nualslq ndtu/a,Ie, termenii

pnSb observbm mai intli cL, deoarece lt de un numdr finit de ori' lntr-adevbr'

'

ln"tt", \?f
l' * ;)

ei vecindtdli rai mult (, * 1 orice asemenea num'r vecin6t4fi se tepet'

a lui e se ail6 finit

un numdr

finit

de

un numdr in girul inilial

tte numere

cle forma de ori'

I*rrr!*'"u

"o1n a7ara fiec6rei ( lln il i n i t i a l ,Ld e c P l t .n |t ' t ' ' ExemPle.

lo' , u,

cle un num{t finit

finit

a hi

e se afld un num6r

cle termeni

ai girului

j g [ '* h ) * '
*:,)"' ::-^*(, :

:

,, deoarece n + 74

+ @

a, deoarece n2-+ *

a'

observaf ie. vom rolosi 'ot^FuffiS, * |-'f-:e
: e d.ac{" f n+ q.

in locu"#A[t .

: ;)*

SIRURI CU LIMITA

+ @ SAU _@

141

2. Criterii pentru existento limitelor infinite pentru girurile cu limite infinite avem criterii simple de existenta limitei: atunci b*+ ]-co' l) Dacd'a*+ le 9i b*>-a* pentru orice n 4'N' N' atwnci b* + - e' 2) Dacd, (In + -@ ;i b* 4 an pentrw orice n €
ln afara fiecatei vecinatdfi dacd a*+ + co 91b,}.a*, lntr-aclevbt, atit mai mult un numbr 1i*|'Si'ia iirflri un numdr finit de termJi co. "i (b") deci br+ girului f '----Se'"'ra1ioneaz6" - co 9i b*{ ir-'mod asemSndtor ln cazul dnd a6+ Exemple. l) 2n > n qi n-> 2) d'ac| a)-2, In Particular 3) -(2n+1)< an> n qi n+ 2* n I a, f co, deci 2n4 f + @' I a' a lui * co se afltr finit de termeni ai a"'

lr

co' deci a1 + * co'

lln +

-n$-'t+-

c o ' d ' e c- ( 2 n + i

1)+-co'

3- Siruri monotone nemdrginite $timclungirmonotongi.m[rginiteste.convefgent.Vomarat,aaclJfr : ca qirirtite *onoiot 9i nemarginite au 1imit6 infinitl " 7) Orice 1ir crescd'toar nemd'rginit are I'im'ita *e' ;i
oarecare *l o.vecinitate ln aclevir, fie (an) un qir crescdtor 9i nrcmdtginit'.gi fie @' t in gir un termcnal,r > a, adicd ay e (a' I a).; i.-argiJt,.*irta a lui { oo. Deoarece 1or1 + @')' "rl" aN' decia'n> a'.adic1 ane(a' avem'an) d,ac6""nlN, deoarece girul este - t termeni, ln numdr finit' deci mult piimii-lf it6,.it ln aJara semidreptei"r"""Jioi, tr,"+tJ-." an+ + aJ.

2) Orice ,sirdescrescd,tor nemd'rginit are limita Si
d
i

- e '

Demonsttafia

se face ca rnai sus.

putem da acum urmatoarea formulare rtnitat| relativi la girurile monotone: ;irul 9i finitd' d'acd. nurLai d'acd' orice gir rnonoton are limitd.. Limita este este md.rginit.
Exemple. l) Dacd a ) 7, 9drul, (an) este crescd'tor 9i' nemiirgini't, liman :
n1@

deoi

t

o.

t42

DREAPTA INCHEIATA

atunci' 9i 2) Daed' a > l, i'ar (x4) este cvescd'tor nerndtgini't' arn: fm * co'

Inatlev6t,dinzu:(.1611deducem4rn-<axn*l'-deciqirul(a'*)estecrescdtor'Dac6'qiruJ(axn) a""" un majorant M : ad' ri ri"-#gt"tt, "i "r arn-{ ae Pentru ofice n eN' este nemirginit (mai ipoteza c6 (211) cr pentru-orice n F N, ceea ce.contrazice Rezulta /2( ti' fitud ti crescdtor' deducem precis nemajoratl' agao# A;")-";i; "t-atgioit * co. )::\",": alunci ginemdrgi'nit'i'ar rn| 0 pentru otice n EN' 3) Dacd'a> l,9i (r) estearescdtov

ffi"r"

ta: I a'

xn). esle,cr-escdtor' Este eviclent ch qirul (logo M :logau" uaca al-fi mbrginit, ar avea ua'majorant logoxa ( logo a Pentm orice n eN' ipoteza c{(xa) &esc6tor'-avem (nemaeste nembrginit log; tr"+ + @'

oice n € N, ceea ce conttazice cle nnde /2 r( ocp€nrf[ Jt""""-Jtgt"tt 9i fiind jorat). Agac1ar, qi,,'r Otg;-"rf

4)Dacd'a>194(t7)ested'escrescdtorgi'arelimita0'iarxn20pentrworiceneN' a,tunci ttn+ I:*rof" 6'

este (esary1f|11' Evident, 9iru1(logoz1a) minoraat m:loga Dac6.at fi m6rgini-t, u'-to"^ un
logo P -( logo *nPenttu /, penttu orice n e-N'

p cu p > 0
orice n E N ' c6" rn+ 0' Aqadar' girul

deci 0 < 9:(

E;;

;t.:d-

it'ii'ei'";t'

ji' rii''a descrescbtot'tleaucem
limlogo xn:
xfr4@

ceea. ce contrazice ipoteza

-

cD'

5\ Dacd a)

atunci: 9i' l' i'ar (16) ested'escrescdtor nemd'rginit' fu n'n:6'

E s t e e v i c l e n t c i g i r u l ( a / * ) e s t e d ' e s c r e s c d t o r g i m d r g i n i -oc:( ear* r e c e 0 l a * n \ < 4al p e n t f u t ' d o a f}etrnt orice / € N' -( ii." 1.u""ii;;';;;;0 orice n € N, deci i,"'1 "l't"1t[""ig""i-t deducim^rz^-<.xi" pen+t.ooricez€N' o*, ci di. ;;<';;" Dacb am avea d > 0,';l;;;;3 a : 0' adicd arn +0' nemirginit)Aqadar' ceea ce contrazice ipoleza ch (nn) este

$IRURI CU LIMITA

+ @ SAU -a

143

6) Dacd' a > 0, iar (xn) este arescdlor 9i nemdrgindt' atuncc
I $ ln adevbr, cleoarece a)0, tlin zn4

-::.r':
n*+t M :

* o'

E

este crescbtot' adice' (xfi) cleclucem 'f;-<'lr+t' oxice n, am avea 4-r<. an, adic' xo.-(- a pentru ad, Dac6 ar fi majorat de un num6r ner'larginit Agaclar, (4r) 9i fiind'qi ipoteza cd (x*) este nemdrginit. ceea cecontrazice "rr. crescitor avem fr|+ + @.t 0' i,ar (xn) esta crescd'tor 9i' nemdrginit' atuncd *ld+O' 0' atunci ttlq + ! 8) Dacd, a' > 0, i'ar (xr) estedesarcscdtor 9d are I'i'mita ca mai sus' Pentru demonsttalie se rafioneaz6 7) Dacd' a) a '

ilitt ol" Proprietdli qitu49ryu--.!iti!"jnf
af1[ cel Dacd an-+ -f- oo, ir:' af'ara fieclrei 5smiqrepte^(o' !*)..se ai girului \o,). sl cu atit mai mult un numef finit d! t"r*"mult un numEr h;t a" termeni ai oricdrui sub;ir a1 sdu, deci : are de ase' iccd (a,i (u'elimiiq' lcx., atwnci orice subgir al girwlui (a*)
nieilea. lirntta *a'

in mod asemenetor:
(a,) avel,im'ita-@, d,acd. olice swb;ir al sd'uare I'ivn'ita -crc'

Tinind.Sean]'agideproprietateacorespunzetoareagirurilorconvefgente,'se poate da itmdtoarea formulare [rntatl: 1)Dacd'un'sirarelimitd',oricesub,siralsd.wareaceeagil'iynitd'. {,
Exernpl,e. )X"":f funk:+a' cot,,):TQ"-1) : *a" rim.2n:*co; 7tm'l0n:*6'

Ralionlndcamaisus,propoziliaurm[toareriminevaiabiligipentru iimite infinite: 2\Dacd.ungitarelimitd',frinad'd'ugZr!a'.:!'ui'nld'turareaunuinwmd'r fi,nit d'i tertmeni, obpi'nt* un ;ir-c'tt' acee&siI'i'mitd"' t"'""" "{"i^l"i'C"iitr'."--po'"i" de asemeneaextinde 1a giruriie cu limitb infinitl. 3)Dirt'oroce;irsepoatee:ctrageunsub;ircarea're|,iynitd,'Dacd'9i'rwl este*i'r[init se poate exlrage un swb;ir comvergent'

144

DREAPTA INCHEIATA

cu limita

Intr-adevdr, U""U o n p ) P g i d e o a r e c e J i ^ p : "lj" o"_,?j-olgt, pentru orice num5r , r- - . e x j s t d u n t e r m e n ,Urror, o , r e z u l t e M +c l i m a " ^ . : r _ 6*d : / - r . ' | ' \ "\'nPlPeNX srLc e u n s u b gaI a l g i r u l u i '- n P ) P e ' e s t un suDqlt i r girului (ar). . Se deduce e n niod*a. ^ * r ^ , . - , . ( a r ) S e d e d u c in -'-*u - -'semdndtor fb+a' " ? ? -o - i ,li c5,
;.^dacd Eirul este neminorat, se poate extrage un sub$ir

wnui ,n ,i) rf,'#r:;!;ryi#;;# ord'iniitermenitor sir care timitd.,seobline are

ei i;f i""'""1-i :i:iu:r:, - * razul clnd

lnn -t co gi dacs (b') se obline din(an)prin.schimbarea ordiniiterrTr:.tftxttJ..:t1'3."su (a,). deci ;;;;,;-;::;:e.'"rff?':nri"h;l,Tl

"" ri "9"lu 6;.";;ii;:i%:"l1:illJJ;'i: sirurui ""[?l,iiii
inainte.

(dr) este convi:rgent

a fost considerat

ordinea termenitor ory,nrf),ToeiiJ.;r7u,I,7,',0:;o!:f;chimba astJet. sd inci.t

*,u"fi"?"#i,Tiff"#i11:ii'|"u",ui rui f; J.,?;# fl:;i.,? x,,*:;ff,:,srnga r. se
: @, i"*),"m br., br, . . ., bn,. teugit sd aranjdm in ordine cresch.toare termeniidin bu . . ., bnr, . .., bno, afara semidreptei z6:

,'.."1;t:1#ffij':;lj'i

vp+,: (p + t, { co)care in prusse apar Xt;?T%-idreptei aranu):,rr*"'ru?;,u'o*' "'' b't*,'
tol.i termenii girului inifial.

lu acestrer obfinem'";

;

: confine

;'l#;f#tf n"r",,ft

?Jilf ,ff:inl;,"J:.panzdtoarcaeirurilorconvergente,

Dacdan'n',!, *j a -(.-#oo) pcy. orriineattiititilrilt1et' ;i incit o,!{-a. pentru oricen e N sd oblinemwn pir crescdtor :ie"r#or;'Io.*u" ur rrru),9fr:: rf;r7" tn};': P:: " sctt a ordinea termenitorc imb a sd oblinem
vp: (@, p) are rui co.

Se rafioneazS ca mai sus, folosind vecin'tdfile

|inind seama gi.9eproprietatea corespunzitoare ra girur'e gente,sepoateda urmetodr""'-l;;;;ri"unitari de conver_ : Dacdao-, a,(_.q\< q_< oo) pi O,:,::-.:.aanpentru poate orice €.ly', se sclrimba n ordin)a urnintu) i'siLipnr* un sirvescrescator r,imitaa. cu E*ernple.
Dacd. a > I ;i dacd zn+ : co pertru a pune * ca, atunci orn+ faptul vom scrierrim *co, cd qirul ar' ln loc de (zr) .r" lima/n: iarl; * * co in evidenfd

SIRURI CU LIMITA

+@

SAU _O

145

D

pdrl schimbarea ortlinii termenilor qirului lntt-aclevbr, f1e(yr\ tL qt erescdtorgptt::t nou ordinea termenilor girului (a}r)' -' S"ndtti"a'ai" ;;;* (z-). Avem !n+ I *''i";{ axn-> * -,. --^, (axn) 9i deci irrilem ottin6'$til - co' atullcl arn->0' Vom scrie: 2\ Dacd a ) 1, 9i dac|"x*+

o'
n.'rem-y'+ dtn (x*) prin schimbarea ordinii tetmenilor' Fie (yr) w gk d'escrescdtor obtlrrttt 0 9i deci ott+O' deci''air+ --^, 1^- , r r m ' \/ntm s c r i e : + co Vo + a, (xr) 0)' atunci logoxn+ 3) Dacd a>']. qi i*t

"::--f":

-

a '

'*!T"or*
4) Dac6 a> | 9i **+O' (xn>

trtu: + (n'
co' Vom scrie:

0)' atunci logo ftn4

)l*:'o'"r'

Nn: - 'x)'

'tle ) . a s E o b n e m u n g i l n e x e m p l e l e S g i 4 s e s c h i m b S o r d i n e a t e t m e n i exdmp-lele ( * , la cnurndrull ipreced'ent' r lotgirului ji apoi ioio"""" (y.) crescbtor, respectiv'a"""*r"li.r, ""

s" poo"J i;;.^;::|t

ri";;;f:{:;:j"i"3:":";T,-lf5'i::?T
@; 1nfr, eh: @ O;

- a. d.ac6togux,+

aLttnci xn+ o' : d'r F se folosesc exemplele prececlente' Se' pune Yn : logo *o' decr tt a : e nini esemptele de mai sus deducem Pelntall
li'n 4-@ e4: Xn)-

lnm. ln x*:
Nnl@

a;

lirnlrl x*:
tn'O

-

co'

7) Dacb a > 0 9i frn-> t

co, atunci 'l"n

+ co' Vom scrie:

-l- co' "\T*o1:
8) Dac6 oc) 0 9i frn+ * co' atunci *lo n 0' Vom scde:

x\n;"
9) Dacd a > 0 9i rn+O, (xn> 7i-,n;":
frfraV

: o'
+ co' Vom scde: * co.

0)' at:unci xld

un 'ir pentru demorstratie se schimba ordiuea termenilor girylui- @n) ca s5 oblinem girurilor monotore. (y*) gl apoi se'folosesc proprietalile respective ale monoton

cu tevmen'ii' 7\ Dacd'&*+ * rc ;i b* -+ f oo, atwncior'ice1ir format are' oclrecare I'imita * oo' orAi'il'e sirwriiJrli-) ;1"(b*),'i,ntr-6
af15 un numi'r finit de termeni lntr-adevhr, ln afara oricirei semidrepte (q' | *) se numdr finit de termeni lsmeniai f#ia" dit"r"i ta")'-deci un girului (an) gi at ai a' ""-'ai format cu tetmenii celor doud giruri' deci c*+ I .i irir"at"i-s'it'1cn1
Analiza matematicd, vol' I

lQ

t46

DREAPTA INCHE]ATA

,*uu?,?j,io,f ;i"xi;;;;ty,#,::Sesirf ;*1";,ff
Se rafioneazd ca mai sus.

ormatcwtermeniicetor

. Jintnd seama gi de proprietatea a girurilor convergente, se poate da uimdtoarea formular" r "?1jf#zdtoare D.gcd (a,) ;i (b,) . |,imitd xo e R, atunci orice gir cerlnenu';irurilor (o") .qy .ac.eeagi format cu ;i (b*), intr:_oori;ni ocryeca.re, l,i*nita xn. are 5. Trecereolo limitd in inegolitdli . gerte' propozilia trm'toare, demonstr?,\d.,Iu inceput pentru giruri convereste adevirati gi pentru giru're cu limita infinitd.

* _ i!Tfr;:;)

,o (b,) stnt siruri nt tirnitd si dacd a,1-bn lentru orice

,f* o"--< 0,. liT
lntr-adev5r, ln toate cazurile care se pot ivi:

cerlujil ool aio c.ere ii-iti{ a ; t - e at.rle j;l;';,H"ji.ln+ "rir"i"i?;r:J:_rjil;g Rezult' de aici c5 este adev'rat' gi proprietatea urm'toare: ''' iar (a') 9i (b*) aw aceeapi timitd xo Q R, atunci fu-) "l:tt;ir.<.1.'* 6. Modulul
* oo. Dacd, a, -, _ oor atunci la*l _ * oo. DacEa'+ * coin afara (0, se pentru ceilalfi termeai, cares: semidreptei * _co) aflSnumai un numdrfinit de termeni: rne i" deoarece timita unui $ir nu depind; "'"-iii" ^et2 i0,.1 gl, *.i, lr->1, deci lanl: an gi, alliliiilar finit de termeni, avem: )\t"*1-Ho*: r,. * ji |'T"ffi;# 11T. "? oln * co. Dacd a* -> f co, atunci lanl *

* ! : - care ! in

$rDn* !

a - ;a n + x o q i b n +

;r;.#iri*?l-;i#{;?,i:T";*feigii??,::j.:T*,;i*

cd f $ "5 aynftey I.anl-, * oo. Fie pentru aceasta

i
OPERATII CU SIRURI CARE AU LIMITA

r47

Pentru a putea afirma gi in aceste cazuri c6. limita motlulului este egal5 cu modulul limitei, sintem condugi si punem prin definifie. l*.ol:+ootil-oi:*oo.

$ 4. Operotiicu giruricoreou limitd
1 . S u r n os i r u r i l o r o r e o u l i m i t d c Proprietatea cunoscutd: Swma a d,owd ;iruri eonvergente esteun gir conaergentgi limita suruei esteegald.cu suvn&Iim'itelor se extinde, in cantlir, care unul cel pulin din cele doud giruri are limita infinit[, in felul urm[tor: Dacd.an> d ;i bn - * w, atunci an J- bn + * oo. II) Dacd. &* 4 a Si b* -+ - @r atunci ao * bn -> - oo. I)
lntr-adevdr, tie (a, I co) o vecin5tate oarecate a lui f co; atunci (a - n, f oo) este de asemenea o vecindtate a lui f co. Deoatece bnn * co, aveln b*e(aa, f co), adicd cu exceptia utrui numdr finit clintre ei. Atunci b, ) a - a penttu tofi indicii, an*bnlela-d.:&, ad,ici, an -l bo G (", * pentru toli "o) d^tbn++co. Proprietatea II) se demonstteazd indicii, cu excep,tia unui numdr finit dintre ei, deci

in mod analog.

DacE (ar) este convergent sau dacd" a, + f oo, atunci exist[ ocastfel ca 6rn> o(, pentru otice n g N. De asemenea, dacd (a,) este convergent, sau dacd"a, * - oor existi oc astfel ca a.n-{ a pentru orice n e N. Din ceie doui proprietSli de mai sus rezxlte urmetoarele patfll propozifii; @ ;i bn -> foo, atunc'i a,*b^-+ 2) Dacd. G* + a ,si bn -+ {e, atwnci a, I b, + | l) Dacd, &n+ * *oo. x.

3) Dacd. &n + & ,sib* + -96, atunci e* * bo -> - oo. 4) Dacd. &n+ - @;i bft -t - oo, et44ncia** bn -) -

oo.

Bg"ttg a putea afirma. gi in aceste cazlurl c5.Lim,ita surnei este egald cw swma lirnitelor, sintem condugi se punem prin definilie (notind in 1oc "o de *"o).
oo f oo: oo

a*rc-ocfa,:oo' a+(-oo) -oof(-*) :-oofd:-e :-oo.

oricare ar fi a. € R; oricare ar fi a e R;

DREAPTA INCHEIATA

148

4

t

I

sens'

care s[ cuprindl atit teorema Putem acum da o formular" l11l"te putt" propozilii de mai a douagiruri converg"ot;:;i#""i" relativl 1asuma sus' sau intinitil) (o/-li (iJ 'au l+t''1 (1**u arc limitfl 9i Teoremf,. Daei qiruril" atunci (o*'+ b^) sens, ];lii;"-h gi rtael suma rimit*to* uiu lirn (a* 1- b*) : nlim a* * 1i2b * ' fr'@ 46
;-.'"

r' - 2n'" ' '-" \i:l',":"i,"-*i,'-'sl --+"' o' "' 2nr o.t, o,"' ' I' Y fi+ u )',t,

k-u. t#itu.

;*: * oo ti lT - oo"' maideParte ,,ca"i oo Cantlexceptat ,'
Observa!ie' *ropruiiii;;;ti'ii"tt;

fi d'enumit bn: - oo' Acest caz va

extinsb cleadunare g' E+ R' Cu operafia Fie funcfiile -"'"{.t!-:lit relafii : i'rmitoarele inl-(f(x) 'l s@D>- L\f J@) 4- br e(4
z€E ftl

$i:

s'e-U@)-t ePt))-<s1q'f(4 | stp"g(tt)'

orice

: dac6. tntr-arrev6r,m, f: i @r' * : : :=ti :r' :""::::##;:t:il::1,":""* E, tleci, tn1 * 1m2\<"inL(.f(') + c?t))'L *
e

putem scrie acum egalitatea Pentru orice mu1!ime A CE - tnf f(x) ---'\ a(A\' : suP/(r) reA
*e-e'

fie ci sint infinite' fie ci marginile slnt finite'

OPERATII

CU $IRURI

CARE AU

LIMITA

r49

z. Produsulcu scqlori ql 9ir@ real' atunci (b*) este un gir convergent 9i ocun numbr $tim cd dacFt' girul (ab") este convergent 91 lim (xb*): ofub*. lncanl|cind.9iru1(b')arelimitbinfinitl,avemurmetoarelepropozi|ti: -b' -> - oo' d'acd' numai d'acd' 9i I) b*+ **

o' decib' € (a' * oo) dac[ d'ac69i numai tlaci' 9* < : Sd observim ce avem br> a af15 un numdr - e). Agadar, tn ai"ia semidieptei (4, .+. ?) t" cD , - a) se af16 si numai dac6 - bne(Jemidteptei (- co' iioit d" termeni ai qiruruiiU-litagi'""-Ji.a""a^t"-;-i; a oo dac' insejm:rb cLb'+ a""*ta t-a'i' numai un numdr finit ;'"ti'ryt;;;;li-qit"ru - a' gi numai dacd - b*+

Proprietatea se poate enunla 9i astfel: -an -> +co' &n + - e d'acd' nurnai dacd' 9i
*fi
lntt_ader,5r, se pune @r: _ br, deci Qn: brgi se aplicb proprietatea de mai sus.

1) Daci

b* -+ la

gi a )

O, atwnci abn "+ !x' + -)dac69i

u-=(:' 9 d^.eqi numai d'acd eb*> a' deci' ch sd observam b,2 numai dac6oakrfrJf;#r-',o"r""rr"
t ^ \

(a, * co); deoareceb*+ * a, ir alara semiclteptei
numdr finit de termeni ai gtuului (b')' cleci in afata semi-

f co' finit de termeni ai qirului ('br) gi 6eci a6r+ Ir?ot"i i n p r o a) f i e t e ' inumai 9 i 1numSr m a i s u s r e z u l t i i n c i u r m 5 t o a r e l e p f o . D (a, I p se afli l e I ) un ) d e

[3,

*

-)

se

afld

numai

un

priet[]i: 2) Dac[ bn + -e
Intr-adevhr, ln gi deci abr-> - co.

' ;i a ] 0, atunci ab*
-1- co' cleci e(-b) + f co aclic6' ab'+ ! a

acest caz -b*+

3) Dacd.b*'
(: lntr-adev6r, a)b*+ - a. (-

I
*)

-> - e' @ ,si e > 0, atunci (- ") b*
bn: u . (b*), iat bn+ @, deci a(b*) n

-

co' aclic5

4) Dacd b*-

- oo fi o(>0,

atwnci (-")b*

+ + co'

lntr-adevdr,-b*+lco,deciu(-b*)+*co'sau(-e)b'+!a' observalie. 1. 3) 9i 4)' lutnd Proprietatea I) este un caz patticular al proprietSlilot

ot:

-

150

DREAPTA INCI{EIATA

Pentru a putea scrie gi in aceste cazari (a + 0) tm (ub") : ulimb^
n4@ n1@

sintem condugi si punem, pentru orice numbr-real a > 0:
0( , co: a(--) (-") *: o,o . d-: :-oo oo (-a) : co; cr:-oo; -co; : *oo.

(-n)(-".)

-oo(-a)

Rezultl, in particular, luind a : (-1)(-l)(-

- 1 -oo; (- 1) : foo. : oo.

- oo(-l) : -) : (- -) -(

tn loc de (-1) (-*)sescrie
Observaf fie cd nu are limit5. ie. Dacb ct:0, gmr

- oo) ; deci - (- -)

avem bm ubro:0, lo,aj1xte

oricare ar fi qirul (b*), f.ie ci. are, gi are toli termenii nuli.

lntr-adevdr,

constant

3. Produsulgirurilorcore qu limitd produsul a doul giruri colvergente este un gir convergent gi . $tim,cd limita prod,wsul,wieste egald.cw prcd.usul, I,imitetor. Dac[ unul cel pu]in- din cele doui giruri are limitd infinitb putem enunfa urmd.toarele propriet6li : I) Dacd e.*)- a ) 0 gi b*lntr-adevir abn+ { a Ei arbo}

* x,
-

atunc,i&nbn-+f
a.

oo.

ubn, deci anbn->.7

II) Dacd, ao)- a >0
a;)-

pi b,-

n,

a t w n c i a n b n - - +-

oo.
tle indici) gi din

Deoarece bon - co, avem 6, < 0 (cu exceplia unui numdr finit u, ded.ucem arbn-r{ ebn; dar ebn+ - co, d.eci a*br-> - @.

III) Dacd a*4Punindg: o,)0,

a(0

gibn-+ *
B>0,

"o,

a t u n c , i6 i , n b , +- d . ,
+ cc ai deci anb;->-a .

avem -an)

deci -anbn->

IY)

Dacd. a* --1 -a
br+ {

< 0 li bn co, deci "(-

-

x>, atunci anbn -+ {a.
abn-> { a.

lntr-adev6r

br) -> + co, adic6: -

OPERATII

CU SIRURI CARE AU

LiMiTA

151

oo existi un irumar S[ observdm ci daci a* - a.\ 0 sau a*' * toli- incticii cu"excep}ia unui numar finit or) 0, astfel ca o,J "*p""i{u 'sti dintre ei' < un nufiIer A^^x ar-+ n <- o sau &*+ - oo'. exl 'cu De asemenea, dac6'n ^ a 10
n, atwnc'i n, atwnci P, atwnci rc, atunci x>, atwtci rc, atunci >o, atunci

excepliaunui numarfinit pa"trq l"}i indicii * > o"""rtr"i-;;;j<l--" propozilii: deducemufmitoarele paiup-fi6"tati demaisus dintreei.Din c"1e
d'*b, -+ f oo' &rbr t - oo' a',bn -'> f oo' 6'nb* "+ f oo' &*bo &*b* n - oo' Q*bn- f co' rmlr finit + 0 qi un numir infinit' afirma cL limi'ta Prod'u' tozi$iiputem

ffi f; iJ#::1X1"1"'3"T5ffitff?,1i.
co' coco; oo(: "o) ("o) c€: co; (-) (co' "t):

operaliile 0'oo 9i 0 ' (-*)
Exew ple. & d l ) ( a " ) : ( t ', : , : z . 5 a n '

nu sAnt
a*-> 0; b*+ | a; anbo+ a, a*+ br+ 0; a; ! a.

21 ):t,t,,, ..;, @

( b , ) '1 , 2 , 3 , . . . , n , . . . . (anbn): a, tt, a, . ..' a' . .' 1 1 1 (bn):1, 4, 9, . . ., n2, . . ' ( a n b n ) : 12 , 3 , . . . ' n ' . . . ,
I

| anb*+ an+ 0; br+

3) (an): -

1, -

1 3

1 n
n, '.. 1

^ z

. . ..' _r' 4 )( a " ) : t . t , 2", r_ ,. . ( b n ) : 2 ,2 , G" 4 ,i , . . , 4 n - 2 , 2 n , . . .
( a n b n ) : 2 , 1 , 2 , . .,. , 2 ' 7 , . . . 1
Dacl care primul

( b * ) : 1 , 4 , 9 , . . . , ? t r z. ,. . (arb;):- 7, - 2, - 3, -.., 1 1 1 1

| a; a*bn+ - @.

an->0i bn-' * a: nu are limitb. aite patru exemple in

in aceste 4 exemple se ia (- br) in loc de (b") se oblin co' git are limita 0' iar al doilea qir are limita

t52

DREAPTA INCHEIATA

Putem da acum o formulare unitari care sd cuorindi atit teorema relativi la produsul a doui giruri convergente cit ;i cele gapte propozilii de mai sus. T e o r e m i. Daci qirurile (a") $i (b,) au limiti (finitn sau infinitl) dacil produsul limitelor are senseatunei qirul produs (a*b,) are limiti gi ;i lim (a,b,): lim an'lintbn.
fr1@

tu+ @

&1@

Caztri exceptate: Iirr' an:0

ti lim b,:

*

ooi

,I*o*: o ri #*u,: - oo.
Fiecare din aceste dord cazui va fi denumit mai departe ,,cazal l * ) s e r e d u c e T a c a z : . t0 o o , d e o a r e c ed a c [ D e a l t f e 1 ,c a z t 7 0 . ( 0'oo". &n+0 Si b*-> - @, atunci -Atu->A Si -b^ -> oo si &,bn: (-*")(-b").

4 . C i t u l s i r u r i l o rc o r e q u l i m i t d

$tim c6 raportul a doui giruri convergenteeste un sir convergent dac_d. limita'girului de la numitor este diferitd de 0, gi litn'ita raportulwi esteegald' cu raportul Lin itelor. Pentrn girurile care au limite infinite avem urmbtoarea proprietate : I) Dacd. b* d'acd' -+ - oo, atunci ^f * 0. bn * @, s&'t{,
vtu

Din ipotezb deducem cd lb,l -, * co ; sd arbtam 1 cd -->0. bn

"t lI : , | b l

-> 0, de

unde

va

reztlta

I'ie (c, p) ovecindtatealuiO, a < 0 < P;deoarece )b"l-, i l 1 l l adicd lb,l > ; 9i deci -, < p, adicdl; l D n l F l l l l o o 0 mdr finit dintre ei. Rezult6 "U I t l+

cc, avem

l b " l €- , - r * J , [

( 7

\

l p), pcrrtrutofi indicii, cu excepfia unui nuI e (4, l -, + 0. 9i deci

Din aceastS proprietate

deducem urm1toarele propozilii: atunci %'-" 0.
vk

1) Dacd a.n --, a ;'i b, -> !x, 2) Dacd. a.n-+ q. S'i b, -* - a,

atL'rnci lt -- A.

OPERATII CU $IRURI CARE AU

LIM]TA

153

lntr

aclevdr,

in

ambele

,u"tr'i

L+ otu

0 9i u 1

a bn

t

i : o r . - n otu ' 0 : 0 . e

Pentru a putea afirma 9i in aceste cazl:lri cd' litnita egeld. cu r a.port'wl1inn'itelor, sir-iterrrcond ugi se punem

raportulwi

este

" :0
+co

gi

& 0, oricare ar fi a' e R.
- @

[?) Ii"lr"

observalii.loDacSambeleqiruri(a,),(b)aulimiteinfinite,despreqirulcit alteori (finitd sau infinit6), mai putem afirma nimic. uneori girul clt are limit' "" a I R, plutem gdsi doud qirud (a,) qi (b') Mai mult, oricate ar fi numbrul rl*ita. infinite astfel ca ? -' bn o' co -, -co ;, -, @ -co ]li sPunem ca

cu limite

De aceea nu se acordd nici un sens scrietilor

opetalii1e respective nu sint deJinite, sau cd sint operalii fd'rd' sens'

Exemple. l) (an): a, 2a, 3a' . .., nd', " '' (a > 0); (b,):1,2,3,..'' n' ... (go),,, &, a. ..., a, ... an+ + @; bn+ | a;
Lln - + 4 .

\b") 2) (a,):l,2,3, ..., m, ." (b):1, 22, 32' . '.' m2," ' I I 1 (ou\ \ b " ) z c n 3 ) ( a n ) : 1 , 2 2 , 3 2 , . . . , M 2 ," ' (b*):1, 2, 3, -..' n, " '

bn a,n -> + d) b n + ! a :'_> bn an+ bn+
an - ->
&s

l ; l : r , ; ' ; ' " "

0. + cn at
-1- @. I + @ @

|

[ % ) , t , 2 ,s . ' . ' , n , . - .
\b") 4) (a,):2, 2, 6, 4' ..., 4n 2n (bo):l, 2, 3, 4, .. " 2, 2n, " ' l' 2n' "

an-> bn->

( % ) , " .r , 2 , r . . . . , 2 ,t , . . .
\b"l

nu ate 1imit6.

oblin alte exemple cu - l unul sau ambele giruri din fiecate exemplu, se lnmultind - co' cazul cind unul sau ambele gituri au litnit6 Dentru - co 9i bn+ - a' a."a a,n+ +(n Si.bn+ +co, sau dac' ar+ "-^^"-*irf,t"i"-.tr"i""r"i ei; daci deci qirul cit are termenii pozitivi, cu excepfia unui numbr finit dintre ,ir"r [9] \ onl -p co;' are limild, aceastb limitb este pozitiad (finitd sau

154

DREAPTA 1NCHEIATA

pentru un numar a < 0, putem gdsi totcleauna un gir e*+ '? astfel ca ort n.

* co gi un qk b*+

-

a'

,l
!
i

Reamintim cd o altl operatie fir[

sens este implrtirea

cu 0'
sau in{initd'),
[an\ girul"n[t",

cit {3J *" uneori limit[. (finitd S_aar'tat cd dacd"ar+0 9i b* + 0, ,tuul \.bnl
alteori nu are limit5.. Dacd. insd a'n4a'l 0 (sau dac| ao+ uneori are limita + co sau an+ + co sau co) 9i bt+0'

este totdeaun a nemd'rginit;

co' alteori

nu are limit5'

Putemacumdaoformulareunitarirelativllalimitacituluiad.ou[ giruri : Teoremd.Dac[giruri|e(a*)9i(b-Iaulimita(finitnsauinfinitfl) fmiti 9i: gi dac[ raportul limitelor are sens; atunei]9iru1(;l*"
lim an fiml!-n4@ lim'b" n'a bn

Caz,ai excePtate:

i)

]'E l a n l :

* "o si :ylu"l : * oo'

2"' aici vor fi clenumite ,,caz,^I Fiecare din cele patru cazl'ti cupfinse * -, reduc la caztt|i o ; d" exemplu' daci c De altfel, cazlrlile - a o ' I i, o ' - {'" t o + a

oo, iat!!un: -3,tt"'' &n+ -f oo gi b, -> - oo, atunci b*- * avem 9i lim &*:0' acestcaz va fi denumit 2) :*U-:0..??,"U
mai d.eparte ,,cazul Obse tv
I |

alie'

I n c a z u lc i n d )*n"

+0' ti:*U":0'

a v e mt o t -

deauna lirar'l:zl:
,-o I brl

* "o'
$ lb'l>oaeufl-*
lb"

l n t r - a d e v a r b ' l+ 0 , l,
lba |

co; apoi lanl+lal>o'

<leci

otqr I 'co: .o. acuca- | -' *. Trebuie observat insb cE' ' I 3 l@, eucalgl - *' "' la^1. | I lb" I l w t t ' -=-: + ' 'lal posibil ca t*t sd nu aibb 1imit6' [fl)

a oo'este

OPERATII

CU SIRURI CARE AU

LIMITA

155

5. Aplicofii l) Dacd.xn+ * rc,atwncip + -> e. Vom scrie

),)--

A5+@

1imil + !,' ": t. frft

r.

ficd

Putem presupttle fr* ) 1, tnlSturind, eventual, numdrul finit cle termeni care nu veriaceast6 condifie. Pentru fiecare termen xo, f.ie p* numdrul natwral care verificd inegalitE!ile Po{xn<P**1.

Deoarece fr*-, -l @ $i P"I l):r*, Pn-> * @. 1) slnt formate Deoarece (?*) Si (?i*

avempr, f

1+

co gi atunci

avem Ce asemenea g co, rezulti

clin numere naturale

gi au limita

n+o

( l\tn -e, lim llf-l
\ PnJ

,-rI

r-[r+
tleci

t

P"+l)

]o**':".

Avem de asemenea *-0,;n-0,

t u'l:t *;i) (' . [t "u-* |-l:
A t u n c i*l ; , t
deci :

: t
I -1

I

7

\hn

* tJ

:

r

{t

*

|

\fnrr1

e"+r) t
P"*

lr

+ p-+ rl 'l-:e
lJ

n-, De

riorfr+-] lo":ri-fr+ lt
\ f"-l r'a I asemenea,

')'n*t,,-ft* t
ll n-a I P" *

r:e.

deci:

: l, (, (,*i,)0"*'*i,)'". ;) ,
?o:( l nn l l fn { l I declucem succesiv

u+@ \

rin'{r * +J"*' : ri- fr o 1j'" rim 1 1J :, .r : e. {r ? n l zao \ n+a \ ?nl ?nt
p ,+ 1 < [ : < n ' ' + |+ t ;,-' *p,' e " +r <
1 1 1

Din inegalitdlile

| . ;if".
aclicd : (

' -= (' * *)0" (' n.t*)" (' * i,l" .{, * }-)0".' "
1 )i"

\t+p"+t)

' t |t * ; l

7\rn

' l |' * n l

7 P"+t

156
Ei, deoarece girurile de ra extremitbfi

DREAPTA INCHEIATA

au limita

e, rcntttd

cd girul |,t * |.

]1" xnJ

are limita e.

**+ - a, atuncig + 2) Dacd,

f,lr"

+ e. Vorn scrie

frn4-@

lim (l I L\'," : t. xnl
\

Sd punem !n:

-

xr.

Irt:ut.ci !n+ t |

I

co, deci !, \Yz-t

-

| +

co 9i deci

l'* *Dar

r)

+e'

-(r l , * 1 \ -)* : \ ^ - ! \ - * rn l'!*t

- ( Y " - t \ - r ": [
\ Y" J

n'

\Y"-rt

: , \ ' ": ( \r + -Y j"" : ) -1

( | \Y"-r(r* t :[t*y.-r|' l. y,-tl \
Deoarece - l* !, * co, reztTl6' "u#+ (, 7 0, deci t + ( I #+ qi cleci:

7\xn r \tn-| j'* {'* ;l':;ltt' * ;=),i'a

1 \ * r , _ r l : e '1: e ' ['
1

3) Dacd' x,2

O, 0 9i x* --> atwnci (l + x,)*" - e' Votn scrie
I

rna 0 zn)O

1im (1 I

x,)*":

e.

Sd.punem t":

1-

*

t

o ; deoarece

xn)

0 qi xn +

0, reztlld

!n+

dJ qi deci :

[, * L\'" n,. \ v*l
Dar
I

(r+ton\6:{raal"
\ lnl

qi deci:
I (llxr)rn+e.

OPERATII CU SIRURi CARE AU LIMiTA

L57

T

4) Dacd, r* 10,

g,i xn -+ 0, atwnci (l * x*)'" + e. Vom scrie
t

1im (1 I xn)"' :
ra-O tn10 : I -; qi ro+

e.

Sh

pnnemT,

deoarece ftn 10

0, avem !n+

-

oo, tleci:

7\v, | +e.Dar lI+-l \ Y")
I

(t+*,)il:(r*i)'"
gi cleci :
1 (lll"n)'tu+e.

s) Dacd

x* -> f

oo, atunci2fra

*

q.

Vom scrie

tlm__+oo.
tn+t frn

lntr-adevdr,

d.eoatece er )- x penltr

orice z g -R, avem:

adicd

:(;fffif: [it(tn)':(i'',
e " n l 1 Dar -xn+ + cD, Z>-7xa.

;: ( +Y: | tl l*; J \*; /

e*n (#)' (,7\'. ( ?\" : '-\',nl

deci:

ti^ !
fta+ q )ln

: o",

Observalie. Rationamentul de mai sus se aplicd pentru orice baz\. a)-2, in loc de e deoarece penlt:u a )>- 2 aver:n ar > r oricare ar fi z. Se ya ardta mai departe cd avem: lim ha+@ oricare ar fi a) 1. a*n -=-+oo frtu

6) Din exemplul 5 rcz:u'ltl, lim !2 : O.
tn+a gxtt

DREAPTA INCHEiATA

158 7) Dacd' fr*+ * @, tcnlO' try-'0' auetm : o.
x perliiu' x > 0'

Vorn scrie

limlo'"
rna@ la

0' deducem x)tln' Din inegalitatea er )- r > xa )- 1' avem PresuPu-nind ' t-\q 1t--:

,x :,t"# :,,:: _. :, 2!:2 G'
\/n ^ I 2 -->0'

adic6

2 ln ttn -:( l-' ft* !x" Dar xn+ + co' deci \/7nn co' 9i tleci

!n
deducem ltn Xo -A -"'

Aplicind

criteriul

de

convetgen![

al giturilor

8) Din exemplul 7 deducem lim
rr+4a

** :+oo.
ln Nn lnxo - l --> a nx > o qi

lntr-aclevbr, deducem

presupunind

fr* )

1' avem-

ui

**
ln' x*

n+*,

9) Dacd' xo +

scrie @' a'l)em xn ' ax''-> 0' Vom 1 i m x n ' e * n: 0 '
1&'a

lntr-adevdr,

sb punem

fr*:

- !n'

deci !'-'i.

co' Atunci

n.ern :

- Yne-Y' : "

-

t]
eln

-' a'

0' x*\t xn --+ Vom scrie l0) Dacd,x* + 0, fr* 2 0, atwnci ltm x*In x*: Q'
friaO

Sd punem y r - - L ; Atunci:

deoarecexrr)

0 si x,-t

0' avem yn+

+

cn'

Xn I 1 - ln lt ln llrYn -+ ln v'

xoln xn -

OPERATII

CU $iRURI

CARE AU

LIMITA

159

6. Puteri Pentru puteri de giruri convergente s-a demonstrat c5,: dac| a* + a Si &n + d., dacl" a"are sens (adici a ) 0 pentru cr, 0, an2 0 -( a )- 0 pentru a ) 0), atunci aY -, an, adicd Si
lim aa

:y.Y
7) Dacd. an + w 2) Dacd. an.+ a > | 3 ) D a c da n + | , e 4 ) D a c d .n + a 2 l a 5 ) D a c d .n - ! , & 6) Dacd o* --"0 . 7 ) D a c d& n - ! , a ) I B) Dacd o* -* | A 9) Dacd. , --> | * x,si
ehadn: I a)

: (j* oo)n" .
infinite avem urmetoarele propozifii: , atunci a? - *. , atunci afi" -> w. a t u n c a i. f + " . ' "0 a t u n cai 7 - > 0 . a t u n cai Y - 0 . , atunci aY 0. oo.

Pentru girurile care au limite

gi u, + sp si ao + 96 ;i uo+ - x, gi a,-+- q, + | si u*--| x, si an + | gi &n+ gi x @,

e>

a t u n ca ? - r * i

an'+ot ) 0 a n + - o " ,a )
sdn'7aat'. f

, atunci a? -. * oo. 0, a t u n c ia f - 0 .

lntr-adevdr, avem: aln: Sd obserr'dm cE.dac6 an-, +lna)0, iar dacd onn!,

co, atunci ln an+ 1, atunci lna*+h1

co, dac6 an+ <0. De

d )

1, atunci ln an->

asemenea, dacd.p*->

+ + cc, attn,:i e\n - + J, iar dacb 9n- - *, ^t:urr.{ rbn+ 0. Cu excepfia propozifiei G) toate celelalte se demonstreazd foiosind teoremele privitoare la produsul de giruri aplicate produsului anh an. Pentru exemplificare, s5. clemonstrbm propozitia 9). Deoarece an+ * @, avertlt ar+ + + co; qi deoarece d^+ - a 4 0, avem an.7na6-> - oo, deci ednlf,an -+ 0, aclich aff + 0. cd, 4p ( Propozilia 6) se demonstreazd astfel: a < 1, cu excepfia unui numdr finit deoarece a6+0, existE un l;ro:rn1t a < 1, astfel de indici. Dar dn+ * co, gi pe baza proprietbfii din an,1 a

5) declucem ah declucem af Ldsdm

+0; deoarece an>0 (cuexcepliaunuinumbrfinitdeindici), 0. -< ao* -r 0, cleci 4"pe seama cititorului, ca exercifiu, demonstratea celorlalte propozifii.

Pentru a putea scrie ti in aceste cazttri, ca gi pentru girurile conVergente, ce
lifr dn

tim (a?):

(1im&*)o'*

160

DREAPTA INCHEIATA

(n > l' ot > 0) sintem condugi s[ Punem
s s @ : x > i C L @m i 0. :0, s9-@:0;

A-t:0;[:J ool

^

/ 1 \ @

:0;

{11-- :
\ a )

o o i o o d:

ExewPle. Cazul
l)

1@

:
d

d

(a*\:'n, '2 ' (o'6):1, 2' (af):ed' "

""

an ' "

"" dn4 '''af

an+li + co;

'' 71"

ed' ""

'e'

+ed' oblitempenttu ad toate oalorile strict pozit'iue'

Dind

lui

u toate ualovile reale' 1 1 'u ' "'' " " 1

2) (ar):',

'T'

a* ' tuL' " on' '" I n' "

"" ua+ af; +

a'+l; | | a; a'

(aa): 1, 22, 32' " (af): e, e2' e3' " -1

3) (a*) :'-t,'7,

""

a "'

""

an'+7i

(a*):1,22'""n2' -1

b'+!a;

e (afi"\:e-a, -2, ""e-n""
1 1

aff+0'

4) (a):"-'''T'

' "'an->11 ' "v "n da+ | ca' 3' 4' " ' (u,):l' 2' llu are limitS' (af) : e_a' e' e-r' e' ' ' ' pe e, in ct,' oblinem alte patru exemple pentru cazul 1-o'

Schimbind

Cazul

oo d) i e' e2' e3' " '' an' " '4n+ l) (ar): o o ' " " n ' " ' u n + o ; (an\:u'-' rL u (af): e"' od' a6' " " ad' " ' af;n ed ; eq toale valorile strict pozitive'

dind lui a toate valorile

reale se oblin

pentru

PUNCTE

LIMITA

ALE

UNUI

SIR

161

2)

(an) : e, e22, Bal, ...,

erz, ...

an+

+

@ i

( c r 1 1 :, )

1 , .

l i.

1 ... .;.

... d6+0;

( a f i n )e , e 2 , - d , . . . . , a n , . . ' , a f f + + c o . :
3 ) ( a r ) : e , - e 2 2 ,e 3, . . . , 2 (o"):- r, --, (a!):e-t, 1 i, anL, . . . an+ l . l ;, + @; ..., dn+Oi

s-2, s-3, ..., a-n, ...af"->0. il 1 + co; I

4 ) ( a " ) : e , e 2 ,e 3 , . . . , a r , . . . , d n +

(o"):-1,t, (af):

t....,

(-1)";,..., ui+0;

e-r, e, e-t, e, . . . nu are limit5.

Reamintim c6, altd. operafie firb sens este 00. 7n caztl cind. ao+ 0, (a* > 0) gi a, -> 0, despre gkul (aj") nu se poate afirma nimic. Uneori are limitd finiti pozitivS, sau * co, alteori nu are 1imit5. Mai mult, oricare ar fi d. ) 0, existl un gir &n + 0 9i un ;ir &n + 0, astfel ca affo-+ a. Putem acum da o formulare unitard care s5. inglob#e atit teorema privitoare la puterile girurilor convergente, cit $i cele noui propozilii d.e ma1 sus. Teorerni. Daeil (a*) gi..(o") sint iloui giruri eu limiti
llfr. ct6

(finiti

sau

infiniti) qi dac[ puterea

W
fl)6

o,)"'-

are sens,atunci gfual(af) are limitl gi
lim cr6

lirr. a"":

(1im nn)n--

Cazrri exceptate an + | $i un + * oo sau &n 1 - oo. Fiecare dintre aceste doul cazuri vor fi d.enumite ,,cazr7l l-" ; a,n-+@ gi a, -> 0, denumit ,,cazl7lao"; &* + O gi a, -->0, denumit ,,cazt7l 0o".

lim $ 5. Puncte itdcle unui gir
punct limitd. al unwi gir (a*), Un nurndl a, fi,nit sew infinit, se nwrneSte dacd orice aecind.ta.te Lwi a conline o infinitate de terrneni ai girwl,wi. a
Observa lo Dacb un numdr !ii. acest nuur6r este punct limitd a1 girului. II se repetb lntr-un gh de o infinitate de ori,

ADaliza matematice,vol. I

'ii"ffiilll

162

DREAPTA INCHEIATA

2" Un gir poate avea mai' multe puncte limit6' De exemplu' Eirul 0, 1,0, 1, ..., 0, r, ...
are doud pu:lcte limite, 9i aoume 0.9i.1' iliilittt 3" Existb qiruri co:i"?1de puncte limit6' De exemplu' ginrl

2'3' "" n' "' l,2; l,2,3; l,2,3,4; l,2,3' 4'5; "'; l' fiecare numar natural este punct limitS ate o mu$ime num6rabil6 de pu:acte limita 9i anume se repeta de o infinitate tle ori)' De asemenea' gir (deoarecet"JJtJ""-!.-"ti"r'at al acestui * punctelor limitd este toatd dreapta teal6. ?Fun#.T !f;11?' p"o,ro care murfimea. rafionale este numdrabil6, putem a,eza oit-"t"toi Intr-a6ev6r, a".rI""J.^LJii-"r ra{ionale-intrm tir : toate rr:utoLetele
d1, &2, og, ...' &n, "'

:i:ti,

al t, ' ' ' uumdrul I este punct limitb anume' afld o infinitate de termeni ai girului' 9i

toti termenii nuli. ,, L 1.*11x +:ni+ de cwem,'h sirul numelor natuexemplu ; lifi''itb {init' 6" Existb sfuuri care nu au nici un punct l, 2, 3, ' .. rale

P r o p o ziti qi ",rnui"o;*xlrirtx

(a') daef, e . Un numlr a' este punet lipi-tfi aI unui ;ir 4. un iubgir al acesluia eare tinde eEtre
n, alunciin fiecare vecindtate a lui se ei, adich o infinitate de aintrt rnif fi (a')' (i"1. Sb presupunem intii cb a este "i de tlrmeni ai qirului : lie a o'iniinit.te anO \t vecindlalea ( i"-l I oinfini' ' a*:'- lse afib P + 1 1 P + 1 ' | mp'Avemlo'?+t-ol1 af16' toli termeni finit' in a'q urntT

( V 'a : l a \

1 -, p

1 \ V ln vecir:dtatea P+r: a*;1. ? i ' r u v t L ' a r

terliren onp+r'o'P+r) tate de termeni ai gimlui; alegen 1n Vp41un I 'ir-t

subgil de numete naturale ilr 1 nz I Aqatlat, prin intlucfie completd putem alege un n i < . . . , a s t f e lc a n ... < t N i I arp - "l < iPentru orice P e

PUNCTE LIMITA ALE UNUI SIR

163

(ao)beN este,.un subgir algiruluiini}ia1gi.lil corivergenfE, tleducem c6

inegaliti|ile

precetlente, foloslnd. criteriul cle

ff'""': "'
giseproced'eaz6 ale.l5 +* +co) se aleg seciadt5file Vp:\P, Dacia:;! (- a' - P)' - .., i= ias r-eci:rite!ile 7: s , , r s .D 3 c i i , : -r are cel pufin un lunc| -e gr'merfririt O s e r r- a i e . Di.- lem. i'.ri Ceshro rlz,:ttd ce rln M pllnct are cel putil a:estei len1e rezrdt[ cd orieelir air es:::sillee] li=.it5. D: ti33:::3j:inir5. ca nai

Lemd.trIrrlgimeaAapunetelollimititinitlaleunui'h(ao)este
inphiqf,. Daci,i:O,atuacilesteiuchis[.S5'presupunemcdAlAgifie4rnpurct vecinatate se afl[ cel a,ferent ai iui l. Fie de asemenea o vecinitate V i lui'a; in aceasti limit5.al iar trz este gi -o vecinatate a lui b. Deoarece b este punct p,r:rct b eA, ; ;;t', ile termeni ai qitului' Aqaclar,-in. orice toi a se'afl6 o infinitate V ittrl."i,G!".udtatia punct limita al giruiui' "l vecindtate I/ a 1ui a se a{16 o infinitate de termeni ai giruiui, deci a, este I i9i conline toate punctele aclerente' este inchis6' Deoarec" -'"lji-"u adic6 a Gl.

rezultL cl daci -4 nu este vid.d,9i dac6 eSteminorat[, Din aceast[ 1em5. atunci in| A Q A, iar d.acdeste majoratl, atunci slJp A a A' Prop ozi,tie. Pentru oriee Eir (a*) existf,."9-c9I mai mie Prygt linit[ (iitr#sau iitinit) gi un eel maimare'punot limitfl (tinit sau iniinit).
lntr-a,LeYd,r, dacb qitul (aa) este nemajorat, atunci f oo este punct limitS al girului' co este cel mai m3.te punct limit[ ai qitului. 'este majorat giiie I rnutfi',nea punctelor saleLimit6,fi,nite. DacL S5 presupunem c6 (aa) co,.deci - o este 9i cel punct ilmita al Eiiului eite I este r.id.d, inseamna ci "ing.rru1 majoratb,,ca.gi ri1.r. punct limitE at gir"ului. Dacd A nu este vicl6, mulfimea l.este *"i punct iimitS, gi deci cel mai mare punct limit6 9iru1 (ao), iir sup .{ € -{, rd.i"e .op ,1 este a1 girului. ' E=isteala ceiui ::rai nic p'.rnct Linitd al girului se demonstreazd in mod asemEndtor. deci {

al.gimlui se Def inif ie. Fie (a") un gir. cel mai ryc_.prn9t-limil,f, lim inf an sau lim ani eel n rmegtelimita inlerioard'a-';iruluiFi se noteazd, timit{liperioari a qfririui gi se mai mare punst timiJf al girului se nurnegto noteaz5 lim suPa'nsilrr 7ima*.
fr4@ tu+n

Cele doui lirnite extreme a1egirului stnt caracteizate de urm6toarele
^-^^-i ^+ x+i . Pr uPrrE L 4,Lr .

(o', pentru orice aecind'ta'te 9) liminf a* d'acd.,si nwrnai d,acd', condi!'id: a lui l, si.nt t'ndePl'inite wrmd'toq'rel,e I) l,:
tu1@

1) mwtli,tnea'ind.ic'itor n Pentru cale An -4 a. estefinitd' sa'a aidd i indicil,or n Pentru ccre a.n< p este i'nfinitd'. 2) mwQ'ir,,lea
\o l u

i illi

DRTAPTA iNCHEIATA

III) I

-

lim slJp Gn dacd ;i nwtnai d,acd, pentru orice tec,indtate (o, p)
fi4@

a twi L, stnt tndefl,inite urmd.toarel,e condilii : l) muftimea indicilor n pentrw care p {- an estefinitd. sau,r:idd; 2) mullimea ind.icilor n Pentru c&re q.<! an este infinitd. UrmEtoarea relafie se verificb fbri dificultate : - oo -{ inf a, -< lim inf an 41im sup a, -< sup a, -{ f
fl€N ,11 @

oo.

,4

P r o p a z i l i e . U n r e i r ur* u*ni-daei gi itaed limitete sale extreme sint egale. IlacE girul are [imit[, limitele "rri", extreme gi Xiueita girului sint egale.
Dacd girul (a") ate limila a, atunci in afara cel mult un numhr finit de termeni ai girului, deci ficate cel mult de un numdr finit de terne ni, iar ficate de o infinitate de termenil ai sirului. Rezulti a : deei limitele extrene Reciproc, sd lor comunS. Pentru ficate cel muit de nult un numdr finit Iim inf a, gi a fl1@

oriclrei vecin5tdfi (o, F) a iui a se af15 inegalitdfile a, -< d gi 9:< a2 sint r.eriinegalitSliie a2 { p Ei a ( a7 siflt vericb lim snp an,

n+@

sint egale intre-e1e'gi egale cu lir,itele Eirului. presupunem ci limitele extreme sint egale gi sE notdm ctt a valo*rea orice veciabtate (", F) a lui. a, ilegalitSlile a.'y{ a gi F:( aasint veriun numdr finit de indici, a<jicd in afara vecindtSlii (a, p) se afib cel de tetrneni ai girului. RezultE ci a este lirnita giru1ui.

Iimitfr.

C o r o I a r. Un sir are limitd daefi gi numai daed are un singur p&mft
l, atunci lim inf d,a*:
fl+@

P r o p o z i , t i e . D a e 6l i m u , n4@

lim sup &n&n:
fl4@

7im suP an ti
fl4@

iinr inf an.
n4@

oricare ar Ii girul (a").
SE notim Exist5 al girului o lim sup an qi a' : Em*sup a*an. ^ t atanci agO -> 1, deci unicnp -> o gi deci o este punct limitd i (anan), d.e unde rezultd ci o -<lim sup aadn: 1s'. un s'abqtt anO de asemenea un subgir dnueno .---+o' ; atu:rci a.au+ l, d.eci

Existd

&"kdnh + on, -- qnL

co', deci o:' este punct de limitb o'-<

al gimlui (a2), de unde rezultb cd 6.

linr sllp an :
tu1@

Agadar, o':

o, adicb lim sup dnen :1im
n1@

sup ar.
fl-@

Ira fel se demonstreazb

gi ceaiaitd egalitate.

I I

PUNCTE

LIMITA

ALE UNUI

SlR

165

1

Pr o p o zi,tie.

D a c h a n4 b o pentru otiee n, atunei

L-,.on
Fie o : limsup ar;

b, o, 4 fr*Asup gi

lim inf an -< lim inf. bo.
fr1@

tu4&

exist5 ua subgir enp-

6; orice subgir al girului

(ann) arc limita

j

ii..

are limite, ea este mai mare sau egal6 cu or, adic6 or. AtsEci, clacE u:r subgir af Srufid Pr?) este mai mare decit o. al tirqlui orice punct linit2i (6rr) Cn-n parctele timitd ale Sinnut (bnO) sint gi punctele limitd ale girului (ba), rezultI. cd or-< lim gEP A+
'4@

se clemonstteazd la fel. Cealaltii inegalitate egalitdli : utmdtoatele -t demonstreazd lim suP an : inf slap 1fl+p i n4@ neN l>O

I

Em inf a* : n1@

st;Lq in| a*+p nF-N f>O

&

is

fir

Copitolul V

DE LTMTTE FUNCTil.CONTTNUTTATE

uneifuncliiintr - unpunct $ 1. Limito
1. Punereoproblemei Intr-unul clin capitolele precedente au fost studiate limitele unor a .(finitl. -sauilfifunclii particulare, anume girurile. Un gir (!") ^l.limita nitbi dace pentru valori a1eindicelui n suficient de mari (suficient de vecine putem realiza ca termenii girului si fie cit d.orim de apropiali cu i "o) (vecini) de a. ' ln acest capitol va fi studiati noliunea de limit[ intr-un punct -a unei funclii oarecire. Problema cafe se pune acum se poate formula astfel: Dindu-se o funclie reald de variabili rea16"J:E -* R, s[ se cerceteze comportarea sa in jurul unui punct xo, adic| s[ se cercetezece se intlmpl6 cu valorile f(x) ale funcliei atunci cind. argumentti, x se.apropie din ce ?n ce mai mult de zo. Se apropie gi valorile funcliei d.in ce in ce mai mult de un anumit numdr I (finit sau infinit)? A1tfel spus, problema care se pune este clac6 pentru valorile argumentului r suficient de vecine cu rs, putem -valorile funcliei f(x) se fie clt dorim de vecine cu un anuriit rcaliza ca numdr I (finit sau infinit). unele preciziri. Comportarea funcliei/ Problema astfel pusb necesitd. Iavaloarea funcliei 1n xo, ci in celelalte puncte in jurul lui xo, se referd not, veCine cll xo; prin urmare, problerna comportirii funcliei in jurul lai xo se poate pune chiar d.aci funclia nw este d.efiniti in xo. Pe de a1t5'parte, penliu a putea studia comportarea funcliei in jurul lui xo, trebwiesd' ex'iste c'Lt fwncte x =f xo orictt de uec'ine fis, in care funclia f sd'fie d'efinitd, adi"! pentrt mullimea E pe care este defiz* trebuie s|-fie punct de acwmwl'are
nr ; + x a x L4 + u r.l - L r+ : ^ , L^ 4 r

,!

,,
* , i{
J

ii

s

,

Dac'i mullimea E este nernajoratd.,ea are punctul * ,>oca punct de 'acest caz se poate pune problema comportlrii funcliei in acurrulare. in jurul lui f co, dind argumentului x valori din ce in ce mai vecine cu * ?9 (adic5 din ce in ce mai mari) gi vlzind ce se intimpl5 cu valoriie funcliei.

J

ft

LIMITA

UNEI

FUNCTII

INTR-UN

PUNCT

IOJ

DacS multimea .E este neminoratd ea are punctul - o'o ca punct de acumulare. ln icest caz se poate pune problema comportirii funcliei 1n jurul lui - oc.

2. Definilio limitei cu ojutorul vecindt6!ilor
fi

Consideraliileprecedente tntr-un Dunct.
(.ro rln1t sau lni1n1t).

conduc la definilia limitei unei funclii

.

f.:.E -, R, gi xo tn pwnct de acumulare al mt;Jfimii E ..Fi: funclia.

s* jpune ei un numflr I (finit sau infinit) este limita .l gJinigi.-. srunclieil-in punetul xo, daed. pentru oriee veeinitate u a lui I exi3ti o veeindtateY aluir, astfellncitroricarearfrr $ xodinv nE, sf,avem/(*) e U. fn aceasti definifie, Z depinde, nataral, de U. \imila funcliei / in punctul .xo se noteazd": ItmJ@) sau, mai simplu, limf(x) n-xo :+:,: qi se citegte

t"

,,timitd de f(x) ci,nd x tinde cdtre xo".
Observaiii. sau, utreori, f(/)--1. lo In loc de limf(x) :/ v o m s c r i e a d e s e a, , f ( x ) n l sau z+ c l 1 , dx + x o , ,

Notafi-ile , t:^i1|i)r^o

f(x)+1,

ro scrise sepalat nn au sers.

este punct de acumulare. mdtlimii a "laaice dacEeste ; at. ,-..,^, at i"r-i _"f i-", ;;l \zo.|ar 3",:.1 e s,aupuact exterior allui E), definilia limitei nu se mai poate aplica. pro$lema Jt]l

oroblerra e.xistenfei linritei functiei ', / in punctul in xo, adic6" dai_e xo E E (to'find insh punct zo, din definilia limitei este de p-risos, ;ia x.l E qi xofi E). , se poate ltta xo: { oc, iar dacd E nu este ceste cazuri conditia fr I fro este verificatd de lasine.

Umitei,funcfiei nu are sens intr-un asemeneapunct. ""ir1snf.ei exemplu, pentru De funcfia f(x) -Iaz clefinitd p" E: (0, * co) nu are sens Iimlnz sau 1im ln z, deoarece - I qi - 5 nu slnt puncte de acumulare (ci sint puncte exteriffi ale
fr1-5

mullimii

ft

E. De asemenea, pentru funcfia f(r) : n2, deLinih| pe mulfimea -M a numerelor naturale, nu are sens lim n2' deoatece 5 nu este punct de acumulaie (ci este punct izolat) al mullimii N.
i15

3o.Dac6/este definitb in zo, adicd dac| xo E E, (xo fiind punct 6e acumulare pentru E)' func\iaf poate sd aibd.in punctul toLimitd. ar*itii;;;;r""ttJ a runctiei ii acest pu::ct, adicb putem avea,limf(x) Vf@oi. Funcfiile pent*";;;;#'ilftit)f _'fl";l Oaie
*-fra

1 c o i u0

LIIvIITE DE FUNCTII.

CONTINUITATE

f(x1+f@o)c|nd';-->ro)senumescfwc|.trcont/nwainpunctulzogivorfistudiateirrcapi. tcXul urmdtor. ---* -+;b"iini!ia limitei limitei unei funclii intr-un pnnct confine in particular ciefinilia usui sir. ""* numerelor "l; ad,ev6r, un gir (ar) este o funcfie f(n) : a6 clefinitd pe mu1limea N a deci limita acesnatu.tai.. *r" ur. oo Jiogitt'po"ct de acumulli", + -. se poate considera tei "--D';ii"ifii Punctul f co. *' luncfii ln aceJiei funclii in punctul * co, lim f(n), este echivalent6 cu definilia ii-il"i anierioarb a limitei girului (aa), ,)r^*o* o veciaa5o A spune cd I nu este limjia funclieiJln punctul ro, inseamna c6: exista p.o#o fiecari vecindtite V a \i *.s,,exist6 ua punct propi"-t"t"" tate Uo a L,.i t, "o i""it11t) "a, Qo.t1" aceastb-ptopozifie' z.deq,inclede trz)' € i-'i ir"ai" v n n, 'A.pooe'ca'func,tial;;;t'" jimita'in punctul ro (saice13.nf(r) nu eristd) inseamnd "iti"i de,,! (u ci: oiicare ar fi numlrui / (finit sau infinit) exista o vecinatate tl a lui I {epinfe xo cllrl ce, pentru iiecare vecinltaie V a lti xo putem g[si un punct fr I cu aroorietatea v i -05-oufi"ttr" E'(z clepinde aiit de Iz ctt 9i de l) astfel inclt f (x) * U-' " j a. --"i sus-u timii.i !e aplicb p""tiri 6ti". funcfie,/: E-1,' 3"9: = lul E' rdr f' :t r', sint spalii topologice oafecare (in acest caz #o este punct de acuululafe aI

'!i

q

3. Definilio cu € $i d o limitei ln definilia cu vecineteli a limitei, si lulm vecinltS'file u ale lu1 , forma: de 0 - e , l' * a\ cu s > 0, dac5 I este finit; (", + oo), dac[ l: + oo (e oarecare,nu neap[rat (- oo, s), dacd I - - oo (e oarecare' nu neaperat gi vecin6tSltle V a1e 1ui .t0 de forma: (xo- 8, ro * 8) cr1S ) 0, dac[ to.estefinit;nu neapafat > 0 ) ; (4, + -daci fio: I "o, .(8 ".), dacb'xo: - oo (8 nu neaPlrat < 0 ) . (8) "o, A spune c6. x e Z lnseamnb:
1 i ' 1

> 0 ); <0)

lr-rol <8, r>E r<8,

dac6.xo: dacl. xo:
dacl xo:

este finit; * ooi
o€t'

A spune ce f@) € [/ inseamnd:

lf(x)-tl<", f(x) > ", f(*) < u'

dacl l, este finit; l: + oo; dacb. dacl. I: - c€.

LIMITA

UNEI

FUNCTIi

INTR-UN

PUNCT

169

:iniliei, Z depinde de [/, rezultl c5, I idenll scriind!8(e). definilia limitei putem folosi numai nite (deoarece orice vecinitate a unlri :tricl a acestui punct) 9i transcriind,

Fis. M

Fig' 47

cu notaliile de mai sus, definilia 1are,dupi clJm lcosau I sint finite ,,definifii cu e si 8" ale limitei. ii enunlurile de mai jos, xs l) ltmf(x): I (sau f(*) - I
E-to

limitei, se obtin noue definilii particusau infinite. Se oblin astfel a9a-numitele Si I slnt considetatefinitecind x -> xo) i'nseamnd':

pentru orici e)0, existd.8 >0, astfel' tnci,toricarear fi xGE, cu lx - xol 18, sd.aaemlf{x) - trl< ".
ExemPlu. 7im *z : to2 : l.
tlza

x +t(0,

x) i'nseamnd: I (sauf(x) - I cind x'* Y:i6i: Anci,t, oricarear fi x e' E, cw x ) 8 sd' pentru oriit > A, ex'i'std' 8, astfel' un auemlf(x) - " ll <.. 2)
n + l E x e m b l ul.i l x - : l : l ' .
11@ X

De aici se deduceln particular definilia cu e a limitei unui gir cona": l. vergent, )im : 3) = I (sauf(*) - l cind x + - w) i'nsearnnd' "1Tlr) arfi l,ncAtoricare tc eE cw x <8 sd' pentruoilce e>0, existdun8, astfel, awm lf(x) - ll < ".
E x e m P I u .l i ^ ! J ] : 1 : t

r70
a) fimJ@):
X-Zo

L]MITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

(sat f(x) * * oo clnd r + xr) i,nseamnd: pentrw orice e, existd,un 8 >0, astfel,i,ncit, oricare ar fi fr eE, rc + tca,c't, lx - xol( 8, sd auemf(x) > e. * Exemblu. ' *+7 (x2 : t)z * co.

,V Fls. 49
5) lim/(r)
NlXo

:

-

oo (sau /(*)

+ -

oo cind. r --+ xo) inseamnd.:

pentru o.rice-e,existd.un..8 > 0, astfel, tnci,t, oricare ar fi x e E, x + rco, cu lx - xol{ 8, sd aaemf(x) < e.

LIMITA

UNEI FUNCTII

INTR-UN

PUNCT

171

Exewblu. limln
a4u

r:

-

co.

f ( n )> . .

J@): + co (sau /(z) * * oo cind x "+ { x) insearnnd: _Lirra oricctve fi x e E cu x > 8, sd. auern ar pentru orice 6, exi,std 8, astfel,4nci,t un 6)
1lrrrn|itr., liT. er : * @.

IV) < ".

Acest caz conline in particular girurile cu limita * o., Iirlran: + oo. - oo (sau /(*) + - oo cind' - -" i1i 6nseatnnd': n ::TJ@: pentru orice e existd, 8, astfelinci,t oricare ar fi x a E cw x > 8, sd' auent' wn
ExemPlu. 1im (54+@ x2) : @.

Acest caz contine in particular girurile cu limita -

co, 7im a,:

-

oo'

i'nseatnnd: B) iim /(r) : f oo (sat f(x)-+ * oo cind . * ::; pentrw orice e, existd,un 8, astfel i'nci't oricare ar fi x e E, cu x 18, sd' auemf(x) > a. E*emptu. * co. ,I:.*r: - oo (sau /(z) -)' - co cind z -' - oo) tnsean+nd: 9) ,l:yJ@: #< 8 p e n t r o t , o r i c e e , e x ' i s t d . u n S , a s t f e l ' i , n c i , t o r i c a r e a r J i ' x Q E c u , s d 'a u e r n
u1@

f(*) < ".
Exeti;Plit. Iirn

xz =: -

03.

Fig. 53

172

LINIiTE DE FUNCT]I.

CONTINUITATE

ae lin uJ,fJi g)":lJ, I)' s ob urmito l'-,,,'il', , ?::f.lf;#'1-:'"f Jii,I l".'i :Lim xo
observafii.l.Dac6seiaunumaivecin6t[tileVaTeluiro

1) I

f(xJ,

ftni't'

fr4to

f(x\ e U. 2 ) t : l i m f ( x ) , d a c d in u 9

f(x) e u. s) t :)1y!(x), dacd' eit'"umai clacd,pentru orice ueciniitate U a tui l,'existd. un nu'm'dl 8 : i,nci't, : 8(U) astfel, Pentru orice l r g.54 % * xo din'E ur x I 8 sd at:gw f(x\ e U. 2o Dacd se iau numai vecinbtilile U aie'lui I de forma (l' e,,l t )' sau (- oo, e) se oblin'a1te trei definilii (fie c[ #o este trrrt' sau (e * "")infinit) ' fie cA este ,, e | #-;r ,tnnx "i nutna'i, pentru oruct nwrnd.v ) 0, 1) limf(x):1, I finit, clacd.;i anta, dacd' d'e V (care ctepind'e e) a lwi xo, astfe!'tncit, pentru orice existd o iiii*ant, x *'xo din V (\ E sd.aaem, ' lf(x) - trl < ". e' Z1 ti* f4i : * oo, aiLi'st ,*)*ii iacd. pentrw orice nwrnd'r' existd ouec'itti,fall"V:V(e)aluixo,astfel,i,nci't,pantrct,oricex*xod'inVnE sd. aaenr, f(x) > ". o,ice nwrnd.re ex'istd. s1 iim'1fuy: _ oo, 1acd gi nwrna,id,acd., l>entrot, tnci,t, pentru ov'icex =f xs, din V ff E o aecind,tate : V(e) a lui xo, astfel, V s;i aaern f(*) < .. 4. Definiliscu tiruri o limitei ,
*.r5i

'i'e S-a observat mai inainte c[ limita unui 9ir este un caz particular limiti de funcfie. l,i-ii"t" h" giruri pot fi insd folosite pentru a da o definilie a limitelor de funcfii, echivalenti cu cea precedentd'

LIMITA

UNEI

FUNCTII

INTR-UN

PIINCT

r?8

T e o r e ra [. Funefia/are limita I in punetul .ro,daei 9i numai daei '+ t" pentru oriee ;ir xn + fry, (*o a E, %nt' zu) ilveiu Jlx") ci (x) 9i s5 ar:at5;m este verificati cond-ifia xo); sh' .ntf din enunlul teotemel. r^lu uJ]'t oarecaren*l.lo Q-SE, - 1. Sl alegem o_vecinltate arbit'rar6' U a lui l. Deoarece "tetimil-jtxo) o vecinlIateV al,ai ro astfel incit, pentru orice x * xo i":-t;iir,;]'e:lste x* + )cs,deci avem t6'!eV-.Q E qi rmlr firiit de indici, adtcl f(x") + I. mtru toate girurile frn + lco (*, a P, c,)\ at o limitl comuni, l, 9i sL ar\' s6 presupunem c5 tr:lim
*4fr o

Slpresupunem,prinabsurd,cS'trn'testelimitafyncliei/inPTollli1=t' Aceasta inseamni cii existd o vecinitate Uo a lui l, cu proprietatea ci' L, oricare ar fi vecin[tatea V aTui xo, existd un punct frv * xo drfl V (l astlel incit f(x) E U o. Deoarece r.eciniiatea V este atbitta'L, putem 1ua un qir (V") de vecittdtdti ale 1ui fis, de forma:

v,:(*o-:,
V*: (n, *

*,+ *)'

dac| xo este finit daclxo-*oo dac6, xo: co.

"o), V*:(-co,-n),

tn fiecare vecindtate Iz" eiisti un punct x, t fig-din 'E, astfel ca puncte.din E diferite de *0,9i f@_) E-Ur.--e- o6li*i astfel'un gir (x*) d6
xo+ xo (deoarece, lxr-

dttpl crrm t6o xol 1lsatl l*,>'n' sau frn1-n, estefinit, xo: I cosau fis: - oo)- Conformipotezei,rez;l]lt|cjef\il a!: toli termenii f(*") cu exceplra rrn_ur -cu deci in vecinStatea (Io al]uli I se af15. relalia f(x,) # U r, ei, le"a ce este in contradiclie num6r finit dintre oricare ar fi n e N. Deoarece presupunerea c[ I, n-ar fi limita funcliei / in punctu11r,1" c6. d.uce 1a contradicli ei rcz.:Jrtd. I : hn f (%) gi teorema este complet d'emonstratd. 1o Teorernapreced.entiexprimi o condilie.echi.vlto b s e rv alii. lentd cu cea din'enunful definifiei-limitei cu ajutorul- vecinit6fi1or..De aceea condilia d.in enunlul teoremei-poate fi luat[ ca d.efinifie a hmltel' -definifiei precedente devine o teorem6' iar enunlui limitei unei funcfii intr-un punct,. c5. ajglorul -9i^{urilor' se --a-ijilyli-ini Definilia Htint in'continuare, va fi folositi o definilie sau ""*"{t dupl cum va fi mai convenabil' a1ta,

t74
Zo DacL dit xr+ de bm f(tta) : t*t*orulru I' limitei

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

tco rczulld J@r)-1,

am folositatlesea

notafi""*!(t'):

I in loc

unei funcfii,

lim"J@):

l' se obfine'

formal'

tlin cea precedentd' p:in x+ cind x'

dacb

t" cind r-+ "" rt"'*:"i"';i::;;i':; legem un Ek arbitrar *.*-' io, @** buie sb inlelegem ,,11rn1n't"Jti"itiit

ro,, capdra acum o justificare,.dacd A-nume' orin notalia "l@)-I 1\)'. io 1xn I xo)"' fi'qirul tan

xo,,in\eNo" tte-

tente (deci 9i in definilia lui -Heine) l' lndeJ) se'aib[ o 1imit6 comune' :[ Pentru orice Sir xn+ fro (xna.E' *atunci c[ limita este aceeaqipentru ta girul x, + xo'
- fro qi xj a fro afrt aveaf (xt*)t lntr-adev6r, dacb pentru doub qiruri 2t' 9i I' I I'", atunci girul xt, x!, ltt ' x'1, . ' ', i'", x'i, "' funcfiei tincle cle asemenea cdlte tto, clar qirul valorilor subavea o limit6, l, din faptulcd (f\,'r)\ si (f(xiiD sint nu rnai are limit6, deoarece dac6 ar unicitatea limitei unei Eir ii*^rtr i(rn)ai'Din f("r)dl.;; siruri ale celui deno.i:;*; iii' ajunge la o contradicfie' i/:r"si in deduce atunci J' :";";;''-:t'-;;i I si f(x'i) t"'

J@il)' "' f(ti), I@i\, f@il' f@'t)' " " f (t'")'

nu afe limiti i" #ir;"Ja"{t*}(ii

ln particular c5: functia / 5o Din ralionamentul p_fecedentdeducem numai dac6exist[

"" ""iita;

daCa 9i

cel pulin un ;ir xn+!(o(-:ZE,n,*zo) aib[ limitA.

astfel incit 9iru1(f(x")\ s[ nu

5. Exemple CudefinilialuiHeineputemcalculalimiteleunorfunc'ii,folosind limitele unor giruri cunoscute' : t' constant[/(x) - c definit[ pe R' avem]i7f@) " 1) Pentro too"1i" oricare ar fi xs (finit sau infinit)' Scriem limc:
faXo

c.
ar fi-9irul 2(n4 1t6'

intr-atlev6t,

limf(rn)
fft4lo

_ limc:
Xfl4*o

c' oicare

PUNCT LIMITA UNEI FUNCTII INTR-UN

- no' : r clefiniti pe R' avem 2) Pentru funclia identicef@) +:*!(.) oricare ar fi xo (finit sau infinit)' Scriem

fi,*
lntr-aclevdr lim f(rn)
zfl)ro

: *o'
oricare ar fi girul rn+ lts'

:

lttm nn:
,fra,o

'0'

-- - *'):T.*: ln particul^t,,!\x

*-'

R' avem\y,!@ 3) Pentru ttncliaf(x) : xh,(hnatural) definitlpe : x8, oicare at fi ro (finit sau infinit)' Scriem rf' (sau xh - xE cind' r -* xo)' n^*o:=
lntr-adevdr,rlkt"f(xn\ : ]::,"'n :'E'oricare ar fi girul 2tn+ ne'

tn

particular,

)y**'u

* oo, !*,

): .*'u*':

c'!o'

)i#.*o

*o'

4) Pentru functia l@): limf.r;\: t '
,-rot

(F e N) definitl pe R -

{0}' avem

{dac[
fi*o

xo 40](finit

sau infinit)' Scriem:

u m1 : + , @ + x o )
r-r. 1l& ' O

fr"o1*{dacn
t x h

r-xo40)'
x i J

^r, In particul *!:Y-1 :0, ):T- i:
Avem de asemenea fim {:
z+O )l'n

O'

+ oo.
qi rhh > 0' cleci

lntr-adev6r,

dac6, *n+0'

*n 7 0, atunci fthh+O

4-

* c o , a d i c:d r h : #

e d * c o , eu n c ln * :

* co.

: Funclia JQc) #,

@.=N) nu are limitd in 0'

776

LIMITE DE FUNCTII.

CONTINUITATE

latr-adevdr, d,acbx*+0gix11) d . a c d "x n + 0 , gi ,n{0,

0, atunci xhh-!10

gi xflh-r)

I 0 , d rlci *zrn@.

-'

+ co ;

atuncixf;h-rn1,

qi xzh-t < O, a""ii-+

5) Pentru funclia J(x) : x", (" > 0) definit[ pe [0, + oo), avem larm"f(*): r3, oticare ar fi *oF(finit sau f oo). Scriem:
lim x" :
I+uo

r3 (sau xo -, xt dacl, x + xo). + oo (saa x" + * co cind. r -- * oo). (o-) 0), definiti pe (0, * oo), avem

ln particular, lim x":
fr4+@

6) Pentru funclia f(4 : *,

lim 1-:
r+xo 2td

xff

f daci xo||fr "o
\ I rn

,"

1,.*lcind x+ x( ,1. "
*f; l l

ln particular, lim 1- : 0 f."o 1- -+ 0 cind.r * a ool frd
r<1o

De aserrenea: fim 1, :
*<o fid

+ ooft"o
\

1
frd'

+ *

oo cind * *0]'
)

7) Pentru funclia f(*) : a*, (e ) 0) definitd pe R, avem U* nt : 67xo, finit. xo ln particular, 7im a* : a, lim Ar :
r+l *a0

l,

D a cda = t;lt* o' :0,,]!#a' -

* q.

Daci 0 < a.< t;-1* a*: * oo,*lim :0. a.'
8) Pentru funclia f(x) :ln r definitl pe (0, f lim ln x : ln xo, x, finit.
t-ZO

oo), avem

ln

c

particular, lim 1n fi :
*-e

l, 1im ln x:
z)l

0.

De asemenea,avem lim1n !( :
r-O

-

oo, lim ln x :
fr-+@

f

rc.

LIMITE

LATERALE

L77

observaf :f(ttoj

ie.

Penku

toate funcfiile clin exemplele precedente avem Llm f(r\: lor de definifie. RezultS "a..""t"?l""fs sfnt

oricare ar fi puactul din

zo ciin dorneniul domeniul

aont'inwe ln orice purct

lor de definifie.

9) Pentrufuncliaf(*):
avem

lj"d.efinitlpe (- €, - l)U(0, * oo) [r + r J t

t+-@

lim [r + fJ' : a , t m | , t+ L ) ' : r . 2tJ r+*o t) t \
* ),)." : e, rim [, n !\'" : ,. l") *n+!a \

rnrr-adev6r, "p_l

loterole $ 2. Limite
1. Limiterelotive submulfimi lo Fie funciia f lE - R, gi o submulfimeA CE; fie xo un punct de acumulare al lui 24, deci gi al 1ui E. SA consider[m restric]iarfa a tur J la mulfimea .r4: f^(x) : f(x), pentrtt tc e A. Ilef initie. Spunem funclia/are limitalln ro, relativIa subetr mul$imeaA, daeilrestricliafe te limita I, in rs; se noteaz\ l:!y;"f(*):
5eA

rim f(x): 1imfo@). *1rn iz?
Rezulti c6.I : hm,f(x), daci gi numai dac6 pentru orice gir xr, + fro,
aeA

e(* * fro, format

din puncte t6n GA,

avem f(xn) -> l.

Prop ozijia l. DacIfunefia /are limita ltn xo, atuneiaretn ro aeeeagilimitdl relativ Ia submulfimea A.
h.

intr-adevdr, daci x, 1 *0, !c, t' xs, tcie A, atunci x, G E, gi deci f(x;) + t,.
obsetvaiii._ lo In cazul particular al girurilor, se deduce cd, daci qirul (ap) are limita I, orice subgir al sEu are aceeagilimitE.
12 ADaliza mateEaticd, yol I

&s

L7B

LIMITB

DB FUNCTII.

CONTINUITATB

2o Propozilia reciproc6 nu este aclevdratb; funcfia f poate avea in zo limitb relativ 1a submulfim6" A, nra1" avea limitb in zo (relativ la E). - 1 -( ''1, A : 10.rl, fa@): r. E r e m p t u E : L - 1 , 1 1 .f @ ) : { - : . 0 . - <z - < 1 ' r I Avem lim/(z) : 1, dar b2 f @)l'n:u eristS- lnr+O reA tr-adevir, dacb alegem Eirul (27) astfel:

- I - ' 2 '

1

1
3 xnl0, -1,1, 4

l
n d.ar girul 1, 1, ... (/(*))

r

-t

*l

atwci

x*+0,

este

qi nu are 1imit6. 3o printr-o Dacb anumit[ A este submullimea proprietate P,ln notalia simplificare,

Fig, s5
Exemple. Dac6" A : Dach"A : Dacb A:

se

poate

r eA,

pentru inlocui, cu ProPrietatea P.

definitS. tim /i*) E4rD xea seronul

(a, b) : {xla < n <b}, r'om scrie:7im"^f(x)'
a<rib

(xo, 1- a) :

{tlx > ro}l vom scrie limf(x).
u4ro *Dfro

( - c o , x r \ : { x l r < x o } vom sctie: lim/(z) tr4Ao
rlto

etc'

uiE F r o p o z i l i a 2 . D a e f , r y b m r r [ i m e a , 4 e s t e i n t e r s e e t i a l dacflc u o ilacSiginumai A Z veein6tate a tui %o, - V n E, at"nc|G](rj"**i.te

'"e2

exist[ gi lim f(x);
u4ro

eele doufi limite sint egale in aeest eaz'

dacl exist[ tim^f (x)' atunci exist[ Confoim propoziliei preced'ente : I' lim ce qi 1im f(4 Si sint egale.Reciproc,se presupunem existe 'rZ.:t f(x) qi iE'ar[tdm atunci cd existb 9i 1imf(*) : l' x4yo
Fie, intr-adevdf , xn ) fr,,. x* *
fl+En xEA

-l2,.6" unui numer finit de indici; xn€v, decixn=,7':"v : l" ""l"pfir prin'ipoteze,;;;* f(x') -- l' deci timf(x*) limf(x): l-existS deoarece
fr4 N6

-' xo avem xo, xn Q E'.Deoarece xn

de unde lirr;- f(x) : l.
-i l. Din propozilia 2) rcn;1t1 cb pentru a.cerceta limita funcfrei / ob.J#rtii. our"i"tt. altti xr, aleas[ dupl voie' 9i zo este suficienise ioa* o'u."iiet^t in punctul (1 E) ; sau, cu alte cu1z fl E (restricfialui/laV siconsider6mfuncliald;ffuEuir-rip"

nea

-Tzg
LIMITE LATERALE

vinte, numai

ro),formate zn+ xa, (xnl este suficieat ca ln clefinilia limitei sd consider6m $tui din Pnncte din V n Elotma V : (a' + e)' 2o Ln cazal particular al girurilor, vecinatdlile lui f co sintde oo).n-l\'r-revine la aconsidera numai i'J:dici n>a, N:\o,+ interse^cfia V i A (a2)' " la d r r deci o n s i a elnlbtura un numdr finit cle termeni-ai gitului : girul !3*1 .^t. liyita I' dac6 9i numai enunf propozitja 2) arc 1n acest caz urmdtorul unui numdr finit de termeni, girul obtinut are limita l. dac6, prit'inldlor^r.^

2. Limito lo stingo Fie funciia f :E -' R 9i xo

[ 1a urmltoarea: -i' Def initie. sring; d"'q;i/i" o vecindt;;-V-il"i'r, Un numilr l, (finit sau iltinit)-se numegteliTnita la pu"oiut-"., dici pentru orice veAinltate U a lui l" existd asttet incit, orieare ar fi t( l no din Z fl E s[ avem

f(x) e U.

Se folosesc urmitoarele notatii:

I,:

rvxo

lim f(*) :

,rlX:

lim f(x) :

xluo_

lim f(x) - f@o - 0)'

observafii.loPentrufro.:lco,.clefinifialimiteilnpunctul*coesteechico' valent6 cu definilid limitei la stinga ln punctul + Maigeneral,dacSE:(g'b)definifia.liriteiinny,nctu}-Desteechivalentdcudefilifia (1 (- co' D) : \a' o)' limitei la stinga ln punctul b, deoarece(a' b) prececlenti nu se poate aplica' ln punctul a (i:r particular in pu:rctul--^co), definifia deoarecei''t)n(a,_i|:o.sp,io"-c6ln'punctu|a|imitalastlngatluafeSens. x l 'to c$ tt < tto' se 2o Dac6 tn definitiile limitei cu e 9i I se lnloeuiegte.condifia cu cea de mai sus' otg" a"fi"ifii-ate limitei'ta stlnga echivalente lfn condi|ia rn l xo C1,t 1 xn' De asemenea, dac6 ln definilia lui Heine se lnlocuiegte o clefinilie echivalentb a limitei la stinga: se obline

P r o p o z i l i a l . U n n u m f l I l , e s t e l i n i t a l a s t i n g a l f u n er' j e i ,x)' l / + lto (xn e E' I fu punefutr-i, daci ginumai daei, pentru orieeqfu** avemf(x,) -, \.
t '

recesar qi su-fiaf ie. Pentru ca sd' existe limita la stlnga-.;r-(r6.-!) este Observ (i(.r;)) s5'aibE limita' Rezultd cient ca pentru odce $r';;';;;7'"=7: !,,2.n0)- tirutaiu:tci cf timita este aceeagi oricare ar fi qfuul (r;) ales'

Definitialimiteilastingasepoateformulanumaicuajutorulgirurilor crescdioarc (xn), dup6 cum rezultA din

180 trrop

LIMITE DE FUNCTII.

CONTINUITATE

2. |,,:Iimf(x) daol 9i numai daex, pentru orice oziJia -'l,' gir ereseitot xo y' tcu,(xo eE, K* ( zo) avem f(x,) + DacL I,: lim f(xj, a-vem f(x*) -ul pentru orice ;ir x,. xt) (xo a E, :crescitor x, y' xs, (x, a E, xo 1 xs). ,rnf(y*) + l, pentru orice 9ir cresc6tor xo (x*eE, xo < xo)'Putem schiinba fei incit sl oblinem un gir cresc6tor mba acum din nou ordinea termenilor : l,' )) 9i deci/(r,) *1,, adic|lim ,f(xn)
xn4fro

rcztlJtd c5' l',:tt#!(.)' $irul (*,) fiind. ales arbiLrat, Definifia iimitei la stinga se poate de asemenea forrnula numai cu ajutorul ;iruriior strict uescd'toare. dasi qi numai riac6 pentru oTrce Fro p ozi$ia !3. I,:ttm,f(x), -+ l,' gir striet creseEtor x, y' xo (*, = E) avem f(x,) avem -f(*-) r' I pentru orice ;ir Evident, dacl I',:Limf(x),
frn + xo (** e E, %oI xo),

'irE

in particular pentru orice gir stiict crescStor x* y' xo (xn"aE). Reciproc, s6 presupunem c[ pentru orice gir stv'ictcrescd'tor -'l'. )', y' xo(y* a E) avemf(Y,) toli xn-< xo)'^Deoarece xn Fie atunci un gir crescd'tor y' xr(x,'aE, iimita sa xot. r.ezttTt| cL f iec.arete1me1 gitotoi (r,) iint difui!,i d.-e t"r*"rrii -*,ilt 1:-, de un ntmdr finit de ori' qir se'reietd ce1-mri1trla rrn n'rrtnhr finit de ori. Putem atunct ai" ^^^^r ^.:- ^^ *^^^+x ^-1 """ti numai din termenh d'i'stincli 'ir*lui (r"). numai din termenli d'i'stincltai (x,o) format ;;t;;;"'.lnli 1'ar; format ""it"g" ""'subgir termerrii Evident, fr,o? rn ;i''subgir ;.l (x,,0)este strict crescitor, deoarece orice vecinlAtunci f(*-r) * l,' Aceasta inseamnd c[ s[i sint ai#ni;i. (J al 1ui l" conline t'oli ierfleni' f(x,o) cu exceplia unui numlr finit tate dintre ei. Cum fiecare termen f(x,) este Jgal cu unul din terrnenii J(**)' cd in iar fiecare termen f(x*) se repet[ de un nurnlr. finit de ori, rezulta xn y' xo (** a E, x, l -f(**) -1,. Cum girul _crescdtot^, arbitrar, deducem c[ l": limf(x)' 3. Limito Io dreopto S[ presupunem acum cL. xo este. punct.49 "."""]olare al lullirnii -+ ro.formate A: E O'(ro, i -). Aceasta ins.eamn[ c[ existl sirtri. xn inseamni x eE air. oooti.ain f a"'i" at""pta lui no. A spune cd i ay'

afara vecine#Ltiid'a'iui l, se afla un numSr finit de termeni -/11:]l lill
4I@rA VLUlueVayLL v 4 rqr vs '" --_;

T@I

IfLL4IV

xd

a tost iues

LIMITE

LATERALE

181

la snbsi # > xn. in acest caz se poate consideralimita 1ui/in xo,reTabiv inullimea ,{.. Ajungem astfel la urmdtoarea un num[r td (fiilt sau intinit) este-limita-la dr-eapta Defini$ie. a lui lr, existi o a ton4ieil in functul ro,^ fqe[^ fentru orice vecinitate u ineit-, oricare ar fi * 2 xo din V n E, si avem vecGaiate'tz a lui ro, asliel

!lx) e U.

Se folosescurmdtoarele notalii : t:7imf(x) :liml@) :7imf(x) : f(xo | 0). xlao+
*\ro i:i:

o b s e r v a ! i i ' l . P e n t r u x . o : _ : o o , d . e f i n i f i a ] i m i t e i i n p u- c n punctul T. tul - oo este echivalenti cu definilii lirnitei- 1a_dreapta in d.efinifia limitei in punctul o,:tf Mai seneral, dac5 E :1a,6), o) ll echivalentilcu definilia limitei 1a dreapta in punctul 4, deoafece \a' (\ (a, I -) : (n, b). ' ' in punctul b (in particular in punctul * -), limita 1a dreapta nu are sens,'deoarece@, b) 0 (b, I a) : fi. 2o Dacb in definitiile limitei cu e 9i I se inlocuiegte cond'ifia x $ xo cea cLe crt x ) ,' e, s€ oblin deiinilii a1e limitei 1a dreapta echivalente cu rnai sus. frn d.aci ind.efinifialuiHeine seinl_ocuiegteconditia 4 fro De asemenea, a limitei la dreapta : ." *, ) rr; ;" obline o definilie echivalentl Propozilia&.tr:Ifl,fk)ilacf,ginumaidaedpentruoriee qir xn -->xo, (x, c E, xn> xo),-avem f(x*) - I'o'
Pentru ca s6 existe iimita la dteapta I9r+ rvatie. Obse (f(x")) sar $i suficient ca pentru orice gir t*--+xo (*ne.E, x6)x9),.9itu1 este ac'eea9i oticare at fl 9itu1 (xn) ales' ce iimita ;f;;it;-;d;;i 0)' este-.neces6 aib6 1imit6.

Definilia limitei la dreapta se poate formula numai cu_ajutorulgirusuu numii cu aiutorul girurilor strict descrescltoare. rilor d.escrescbtoare daei 9i numai daefl pentru orice 5. tro:I*,f(*) Prop ozi[ia
*)fro

gir striet descreseltor ,, \ fro (x*QE),

avem f(x*) -' Io'

4. Colculul limitei cu ojutorul limitelor loterole \

xo cr:- xn A Aceasta insearnnl ci existd atit qiruri xn gi giruri !*+ %ocr ln e E 9i !o) xo. sens ambele limite laterale ln xo' tn acest caz a17

('o' ti^"^"2"j-H"ri'i:-J, *o) cit"9ipeiti"-*"rti-ea B :-E.rf )cnI * *); -'> tis, cfi E
9L

mu1SA r:resupunem acum cd ro este punct de acumulare atit pentru

L82

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

Legaturadintrelimitigilimitelelateraleestedat5de Propozilia-6.Fqncf|a/arelimit5.inro,ilacfiginurnaidaeil are in *o limite literale egale. In acest eaz li*"f(*) : f(xo- 0) : f(xo + 0). lntr-adevdr,dac| existi limf(x): l, aceastalnseamnb c5" ate in ro limite f

t: relativela A si'u a "{Jt "o limf(x) : /(zo f 0), t : limf(x) : f(xo - 0) qi I' - *1to
fr4*o

xeA

reB

deci limitele laterale exist[ 9i sint egale amindoub cu l' Recinroc. se preiupun6m ci liiritele laterale in punctul ro existS 9i sint egale:..f@o- b) :7@o + 0) : l'. - 0) : l', Fie atunci u o vecinltate oarecare a lui l. DeoareceJ@o x I'lj xoastfel incit daci r"e Yt o E 9i_ < xs siL -ve-cindtatS existl o vecin[tate v, a V' a ltti xo' iiim fU\ e U. Deoa?ece /(ro f 0) : l, existi o iiidtt daca x'eV, nE $ tc ) 5o, s[ avem f(x) eU' ".ti"f tV nECV'OESiV 0ECVTO-E

' B;:u"I ;'ffi :T.": :l?;'L"q'l 4=

^?"1 ?"'ti''. tJ#" f .:\#"\f"i'lf')
C o r o tu, ..i-: bmf(x) daei qi numai dae[ pentru oriee-gir strict monoton n, + lco W- €hl avem f(x*) + l" o b s e rv ali e . uneori este mai u'or..de calculat limitele laterale 7or ln *o !i din compararea s[ deducemdaca funclia are limitd 1n xr. pe-mu[imea 'E are limite 7. O functie monoto-nf, Pro p ozi[ia ^oriee al mullimii E' Iaterale in funct de aeumuiare c[ s[ Pentru a face o alegere, presupunem i-uqclia./ este crescatoare la a1e d.e-puncte lui E de- stinga^luiro, De E. Fie *. un punct de"acumula?e estesuficientsb folosim 0) exista. Pentiu aceasta "J J.";{it+-;ift;i
numal slrun crescltoare xn y' $0, (xn €E), xn.1 .lts' D6oarece/ este cresc[toare, girurile (I@")) sint de asefileneacrescatoare, deci au limitl (finite sau f 9o)' ---- 'n"rottb este aceeaqi9i deci func]ia / are c[ fi-ii"lii"ilor'171x1,y ' 1 | : limitl 1a stinga in xo. puti"t de acumulare de punct" dil E d*a dreapta-lui xo, Dac6 .ro ".t" io descrescdtoate \ xo, (x, e E) 9i se deduce ca r" rorot"s" g"iruri mai sus c5"f(xo f 0) exist5. "Jti"i

LIMITE

LATERALE

183

demonstralia se face in mod asein cazul cind / este descreScatoare, m6nitor. _.-dreapta, rv ali e. I'Existl funclii cafe nu au nici iimitl la obse nici limitb la stiriga in unele puncte'
Eremple. l) Funclia f(n): tul 0.
a,

sinl

a"i'nitu-Pu R - {0} nu are limite laterale in punc-

I.iexr:-i Dar f(x):

aYe t t n + 0 q i 1 r ) 0 ' m sinaf,, a*i girul (/(2,)) este

1,0,-

1,0,1,0,-1,0, ... la-clreapta ln punctul 0' # x*<0'

6i nu are iimit6.=Agatlat J@) ntfarc^limitd Irnlntl girul frn: .rF

?-, ^u"^ tcr+o

$irul (/(rr)) este: 1,0,1,0, 1,0,1,0, ... gi nu are 1imit6, deci J n'tt are limitd la stfuagaln punctul 0' 2) Funclia lui Dirichlet clefinitl pe R prin f1 dac[ r este rafional rtzJ : lo dac6 x este iralional nu are limite laterale ln nici un punct' qiruri (y") de flumefe Fie zo € R oafecafe. ExistS qiruti (xn) de numefe rafionale 9i fro'Atunci fro' !n) xn+ fr,, !r+ io,*n) uitt"t ir.lional,+ "" + 1, 9i f(v") - 0, deci f(x*)+0' f(xn) : I, deci f(x*) Rezulti cd / nu are limitd la dreapta in zo' '0' se deduce ci/nu luind girutile (ttr) 9i (yn) astfel ca "n 1fro' ln < la stinga ln zo. are nici limitb

care se;tie c6 are limitl intr-un 2o Pentru o functie/: E - R, d.espre sa I se p6ate calcula folosind un l"i E,limiti punct #0 d" ""u*ri1"i6 E, iiogot s\r x* + fro, (xn e "i xn =f fro)'. | : lim f(x"). sinqur De asemenea,dac5 / are limitl 1a stlnga l', in xo'- luind un i2r-d1c1"f are.limit6 oblitt"* f(*,)-'t,i; Eir x,+ x;, (x,QE:-;;2ro;

oblinem ii ait"ptiio'tt A,1ii"h ""ti"grir 1ir t;n'J'*o, (xoe E, xo ) 16) l@") Z Io' In partlcular, acest pfocedeu se poate.aplica pentru fun:tli9::::
tone, deipre cafe gtim cE au limite laterale tn fiecare punct de acumulare al domeniului de definilie.

184
-

TIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

a* este monotona pe R; ea ale deci limite in punctele Erernple. l) Funcfia f(x): co gi + co. Atunci : Dacda ) 1, lim ax:limao: * @
fl-+ @ fr+@

lim ar:
tr--@

lim
fr4-@

I
4-n_liln
fl4@

an

_ - _ n +co

I

Dacb01a<1, l.rm
u1+@ lim
I4-@

ar :

lim
n+@

an :
atu:

0.
-f. co.

aY :

lim
fr4-A

Ci

2) Funclia f(r):In, + oo. Atunci :

este monotond lim
fta+@

pe (0' * n :

@) ; ea are cleci limite .l q.

in punctele O

ln x:limln
fr4+@

lim lnx:
*+O

1 lim ln - : - oo.
ft1@ n

tfl

f

3) Fu:rcfia J@) : oo. Atunci:

x"' (" > 0), definit5 pe [0, + co), este monotond, deci ate limitd lim xd : lim za:
n1+@ n++@

i

co.

4) Functia f (x\':
tn

1 -,

(" > 0), definitd pe (0, + co), este monoionb, cleci are llmite 1 t1 e:limnd:
n+o
I

0 qi + co. Atunci : 1 lim --:lim
*+0frq

* co;

n-ol'l
I

\nl l r
0.

lilrx x+*o

-.. : Iim -- : # n+o ne

:
5) Fie funclia J(t): Avem: (l + n)5 defnitd pe (I

1, 0) U (0, + oo).

lim (l f xa0 Intr-adev5r, fie rn+O, Atunci: xn)

n')*:

e. 1 -, X6 avem yn+ dr.

0. Punind lr:

+

f@n):t+,n)il:lt*i)'i

I e, de rrnde lim
r\ro

lim (1 f
fin+O frnlo

n*)"* :

(f f

n)*

: ".

PROPRIETATILE

LIMITELOR

DE FUNCTII

185
@

}'ie acum fitt+O,

ftn 4 0. psnlni[ ln:

I -,
fin

avem !n+

l ')'" n , f(r) : (1+ ro)v*: ft *
\ Y") 1 lim(l
an+o 5a10 I Funcfia c1t e, (l * t) t, avind limitele laterale in 0 egale cu a, rezultb cE are limit6 ln 0 egalb

1 e, de uncle lim (1 + ft)'
rVso

{

r*)*,:

:e.

6) Penku
avem:

funclia l@):

]-.,r, fr €lV,
xz&

definit6 pe R - {0},

r

1

i';r*:1\-o "*:+oo.
7) Pentru funclia f(x) ::rr-r, r eN, definitE pe R (0), avem: l lim --^;1 n ZO Nzh-t l ----- : /2F-r

-

@, lim ,\o

*

co.

limitelor funclii de $ 3. Proprietdfile
1. Proprietdti ole limitelor In cele ce urmeazi vor fi studiate proprietilile rimitelor. propried.eoarecelimitele laterale sint li ite r-un punct se poate defini cu ajutorul bili ale limitelor de giruri se transmit Fie funclia f :E -, R gi ro un punct de acumulare a7 hi E. 1. Daed limita funeliei/in punetul ro existfl, aceastd .._Pro pozi!ia Iimiti 6s1s trniei. . in ad-evir, dacb funclia are limita I in punctul xs, a,yrerr. f(x*) -> t, ar.fi. girul nn.+ ns,-(*, e E, x, * xo), iar giruriie (f(*_)i bri'toate -o.nc.?re limita anicd, l.

Fropozif

i a 2 . D a c [ l i r r 'f ( x ) : l ;
u+fro

a t u n e il i n l ! ( x ) l : l t l :
fr+Uo

r;y;"| | : lr:::"f(*) f(*) l.

186
ln

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

t a l f ( x - ) l - 1 t r | , d i c [l i m l f ( * " ) l : 1 t r \ ,d e u n d e i m l f ( x l):
utafio fr4fio

ad.ev[r, d,acl. x*+

fro, (%oQ,E,

fr* =f xo), atunci f(**)

-" l, deci

lll'

EzemPle.lim I z | :
&a*o

I tol;

liml r I :
u1@

* co ; + co-

1 : limilolzl

1 : * oo, tleci lim-l-i I : .u co, lim -. x4olnl *Volxl

0' deoarece dacd lf(x*)l + o O b s e r v a f i e . l" Dacalij|,'^lI@)l: o, atuLrci)1m,!(")-: alurrci f(nn\ +O. limJ@) si nu existe' 2" Dac6 insd 1im lJ@)l : I > 0 s-ar putea carlxo
tr+xo

Exemblu' dar:

1 lim -. i-olxl

:

l lim :x-o!xz

:

*

:o'

1 lim -nu *aO fi Dacd lnsd existE 9i limf(x),
*-fo

l exist6, deoatece lim-: *V0 t( atunci avem sau lim/(z)
f4fro

:

l co Si liq;: t\u ' l' sau limJ@)
X4to

* : -

co' l' cleoatece in acest

caz timlf@)l : | + ll : lrin'f(x)l'
N4Io t4trO

estefinit, avem1iml@) : I daci 9i numai 3. Daed'l' Pro p ozitia 14xo daeil 1im lf(x) - ll:0. N45o '' l' fn adevdr,oricarear fi girul x* + Ko(*, Q E, x*#rs) avemf(x") dace I daci';i numai dacd qi numai d'ac6" f(x,) - i ' 0, adici limf(x*): 1im lim lf(x,) - trl :0, de unde lim f(x) : t taii 9i numai dacaf+5o lf(*)-l)l:
tr&-xo IlUo

-0.
Etemptu. Deoarece' I*"tRezultl atunci cd linlx
*afro

: ^n

xo ('ro finit)' avem
5'

xof : o (sau r - zo+ 0 cind x + xo)' - rol : 0 (sau lz - zol + 0 e\nd x + xo)'

ele are limitn V r,'eeitrfltale alui rn t"i, ui".p1iul'ii 1.i gii'ace.up $i1tre egale. fmiiil in ,0, 9i limiteleslnt i;;;;".i + .*ilhliil;iid;"e Daci existe lim J@): l' atunci
raut
*evnE
tlra

Fro p ozi,tia

&.Ilaef, frrnetiile/;i

g definite pe E coineiil pe o

*F

rim f(x):

51Io

1imf(x) : l"

PROPRIETATILE

LIMITELOR

DE FUNCfiI

187

Deoarece, conformipotezei,avemf{x): g(x) pentru x eV rentltd ci funclia g are limitd" 7n xo relativ ta V fi E 9i tim"S@):lim"f(*):l'.
*QV(\E frEYNE

fiE, x } xo,

Deoarece Z este o vecinltate a lui xo, rez;.tlt6.ci funclia g are limitl in *o (relativ 1a E) 9i lim g(x): 1im E(x) : l.
fr1ro

revnE

fr1tr|

incit si avemg(r) < /(") < irr xs, gi daei existdo veeinf,tate a lui zo,astfel 7 x x < k(t ) pentruaric,e GZn E, (x*xo), atunci lim Iim g(x) -< lim/(r) --< h(x).
fr4fr| tr1ro

Pro p ozi[ia

5. I]acil funcfiileg,.f gi Z rlefinitepe E au timitil

r

intr-adevir, daci fi* + %o, (x* a E, frn * )co),putem presupune ci pentru orice n, indep[rtind., 1a nevoie, numirul finit de termeni xnev dinafara hi V. Atunci g(r") -( f(x") 4 h(x") 9i deci lim g(r") ( lim f(x") =.<lim k(x"), frn-Uo tfr-ro
4-Io

de unde: lim g(x) -( lim/(x) < lim h(x).
*+us
fr1ro X-fro

Corolarul 1. Daed/ are limit[ in *ogidaeiexistd o veeinfltate Z a lui ro astfel tneit, pentru douil numere a ,si p s[ avem cc-<,f(r) ( 9, orieare at li x eV n E, x 4 ro, atunei

-< " ="tlT,f(r) 9.
Corolarul 2. Dac[/are limitflin zogidacf,existHo vecinfitate Z a lui xo, astfel incit s[ avem l@)>- 0 pentru otie,e x €Z n E, x ] xo, atunci lim f(x) >- 0.
x1tro

O b s e r v a l i e . Daci /(z) > 0, (x eV fiE, x # xo) nu rezulti :0). lim f(x) ) 0, ci numai Limf(x))0 (eventaallimJ(x) Exernpl,u. xl>0, I pentru x +0, dar lim I xl : 0.

Corolarul 3. Dae6/are limitd in *o gi ilaei existilovecinfltate Iz a lui ro, astfel incit s[ avem/(r) <0 pentru oriee r aV nE, ti]tco, atunei lim/(r) -< 0.
N+ro

Observalie. P u t e m a v e a f ( x ) ( 0 p e n t r u o r i c er e E , 9i totugi lim f(x) : Q.
llNo

x $xo,

L88

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

in Fro pozif ia 6.Ilac[funeliilegqi ft,defini(e^p*utlimite egaie f astfel ineit s[.arim {(r).:1 v z^. si daci existi o veeinitat"e a lTti xo, 2'f'lil2 h(x\ Dentrr oriee r €V nE, n=',r;0,atuneifunclial are limita il';;;"-g"lk'"it limita eomunfia-eelordoui lunciii g 9i Z' x*'.xo (xoeV nE' tntr-adevir, fie l':)\2 g(x)'.:t*"'(*)' Dac6" : l' Si xn:.. xo), atunci g(x*) <'jix") a h@"j 9i deoarece1im g(x^)
*6tns

Iim k(x") : I, teatTt6'
h^^J(*,): l, dewde lim"f(x) : l.

2. Proprietdliole funcliilor deduse rtl c6, dac5 limita unei funclii intr-un lnci funclia are aceasti proprietate pe

Tr;:i *1H ?"!,;i;"\i;, ii.#"x'
f6j > q pentru oriee x eV O E, x /- xo' . Fie U o vecinltate a numSrului 1im /(*), cu extremitalea stingd este in a, deci d.eforma U : (o, p).sau (l:'(&, J =)., dup6,cumlimita oo. E*i*ta utooil o vecin6tateV atri-xo, astfel incit, pentru ii"ii! !l,, + *ii" iEv' O E, x =t no, s6.avemf (x) e U, adici-l@) > "' t*-C o r o l a r u t t . p a c i l i m f ( x ) > 0 , e x i s t 6o ' e e i n i t a t e - V a l u i r u ,
astfel ea f(x) > 0 pentru oriee x €Z n E, x='xt' a lui ro' C o r o l a r u l 2. BaeI lim f(x):,'0, existd s veeinf,tate V astfel ea f(x):: $ pentru orice r eV AE, fr=t !tu. incit intr-adevb.r, Iim lf(x)1 : tlim f(x)l> 0, deci existl 7, astfel
fi+ro
fl)xa

x oriee €Z n E, xltco' frij ap pentru

l/(')l>0, adici f(x)::'g' pentru oricer =i76E, n:!0,'#""""g daed f P r o p o z i l i a 8 . I l a c d f u n c f i - a: E ' + R a r e l i m i t d i ! ! o 'si i aven Il a1oi xo, astfel ineit existfl o veciiLdtdte t ^ fl*f 2'g, "iri"oi D e m o n s t r a l i a s e f a c e l a f e l c a p e n t r u p r g P o z i l i a 7 ' l u i n d v este i t a ecin lri- i;;) a" lot*t (4, p) sau ( -".' p) dupe cum limita ,i1" /;il finitd sau - oo.

PROPRIETATILE

LIMITELOR

DE FUNCTII

189

Daei limJ@)( 0, atuneiexist[ o vecinitate a lui ro, V astfel ineit sE avemf(ii2 0, oriearear fi x eV (\ E, x q xr. CoroIar. 9 . I l a e [ / a r e l i m i t a f i n i t i i n r o g i d a e ia < l i m / ( z ) < l e 5 P, atune! exi$n o veeindtat V a hi xo, astfel incit n < J@) il'p*ot"o orieeeVnE,xgxo. x lntr-adevEr, U : (u, p) este o vecinitate a numiruld limf(x). Existi atunci o vecinbtateV al:ui xo astfelca, d.acl" eV nE,*i'"4 *0, x si avemf(*) e U, adrcd <f(x) < 9. " Corolar. DaeH/arelimitafinitiin rn, existi o veeindtate alui Z ,ta, Weeare funelia este mdrginitd.
Obse,rvalie. Dac6/este mdrginitd pe o vecindtate alai xo, nu rezultd c6f are Limitd iq zo, cllJar dac5;f este monotonb. Dach J este rcnotonb, are liniite laterale in ro, tlat, eventual, diferite.
b

Prop azi,tia

P r o p ozilia 10. Ilae5/gig sint definite pelE gi au fimite in punclul *0, gi daefi limf(x) ( 1img(x), a1nnciexistf, o veeinitate V a lui .ro,
*-tr\ t1In

I@)< e@).

astfel incit J(x) < g(r) pentru oricle n eV nE, x $ xo. Alegem un num5r a astfel ca 1im J@) < a { lim g(x). Existi o vecin5.tate Vr__a7:uiro, astfel ca f(x) l'i" p"nt o * =31'"n E, x 4 xo, gi o vecinbtate V, a 7lui xo, astfel ca q. < gQ(J pentru % evz (\ E, x I x'o. Muilimea V =V, fl 7, este o vecindtate a lui xo, gi dac| xeV nE, de unde L t n o , a t u n c i x e . y r C t E # x e , V z f l E d e c iJ @ ) < a 1 g ( x ) ,

3. Criteriide existenld Iimitelorde functii o
I
^-lr

n;t-

4.

t
t
I I l

giruri, criJeriul lui cauchy ne asigurr de convergentaunni . "_P_ent1u grr ldrd a-i cunoagte iimita. Pentru. fun-cfii, avem un criteriu (necesargi suficient) de existenf[ a limitei finite, fdrd. a cunoagteaceastdUmite. Fie funcliaf : E -, R;i xn un punct de acumulare lui.E. al c r i t e r i u I l-u i c a u_e y - B o l,z an o . Funclia / are limitd finitil h punetul ro daeilgi numai daeE,pentru orieenumdr i >-0, eristr o veciin.T.utulg I g tti xo, astfel, incit orieare ar fi punetele x, # xa 9i x,' * xo din 7 fi E si avem f/(*') -J@")l < e. Sb presupunernci existb lim f(x) : I gi c6 I estefinit.

I l

{ffi#ffirrt*M''

,#rnil$ffi'ffin

190

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

pentru orice [adice vecinbtate V a ltti xo' vecinitate U : fu - :,, ' +' 2 J a lui liI existl o :l 2 \ avem lf(x) -ll< ; astfel lncit, oricare at fi x Sxs din V nE' s[ xo $i x'" 4 Yo din I'- fl E avem : (adice/(r) e U) ; atunci pentru oice x' * Aceasta inseamni ci pentru orice numlr s) 0

lf(r') I| <+ si lf(x") tl < i'
deci:

lf(x') l@")l-<l.f(r') tl +lf(*") tl < t + a: "'

Reciproc,slpresupunem,c6esteverificatlcond.ifiad.inenuntgisS ariltilm c5 lim/(r) exista tl este rlnlra' x') 9i un numlr oarecare ri" ui-git oarecarexo.+.lo (**FE, x*t existl o vecioitatt V ui:ui *o astfel incit' dac6' e ) 0. Conform ipotezei, -f(*")l Vecinl' x ' * x o , x " i ) c o ,* ' , f r " a V n E a t u n c i l f ( * ' ) ;' tatea V a Ttti xo d.ePinde de e' (care d'epind'ede V' Deoarece )cn+ )cs, existl un.numlr natural N

E' Aqadar' ii"y 5i de und'e deci de e), astfelio"fr'Lri""t" - ii p ) w__si z y) E' 4 n xm n N, avemn,1' € ;i' i-; > i:-91';; ;;;" l f ( x , )- f ( x * ) l < " .
Aceastainseamnice(f@*))este.ungirfundamental,gid'eciesteconvergent, conform criteriului lui Cauchy' + xs, (ro a E, xo 4 x'l' Am arltat astfel ci oricare ar fi 9iru1 xo 9iru1 (/(r,)) are limit[ finite' Rezultlclaceastllimitifinit[esteind.epeld.entl.d.egirrrl(rn)ales,x'' limifa funcliei / in punct'il deci limita comuna-l"il"til"ifftr"li "tt" Agadar, lim,f(rc) existS 9i este finitl' de existenll a limitei' criteriile cafe urmea 25, datt conclilii suficiente Propozi,tial.Daod/gigslntiletinitepeE'ilac6limg(x):0 alui ro, astfel lffi{t s[ avem gi itacl existi un numlr 'init l, gi o vecinf,t ate V

orioe* € I/ n E, x * f,q'atunoi itt*l -Il<g(x\, pentru : t'. lim,f(x)

presupune^x' a'.V ' p:il"t^" Fie xn + ztst fr,e P., fr* t (o'. Putem pe baza crtteorice n. Atunci lf6-; -l'1, <"g(x*) 9i deoarec" S@')''.0' uride ltm (x):L J' t'de f + t', /1, l)' riului d,ela qiruri, ded'ucem/( x*) "di;;ii*

PROPRIETATILE

LIMITELOR

DB FUNCTII

191

tr1tro

Observalie. D a c i l i m l f ( x ) l : 0 , a t u n c it i m f ( x ) : e . ln adevir, notind g(x) : lf(x) l, g(x): 0 Si lf@):'bl -< g(r), -deci "i"#fim lim f(x) : 0.
Exem,ple. 1) Pentru funclia f(x): li:n sin x : sfn xo (sau sin x + sin.*o cind. * '> xo).
lntr-adev6r i

sin z, definitb pe R, avem: (xo finit)

.l-_. * lsin-sinxot:21*"*fl l,.u#l-.rl,rz,
-.."'V#:lx-*ol,
-1
t
deoatece lcos el --< I gi lsin al :< lal oricare ar fi a (fie cd a este masurat in radiani, fie cd este mbsurat in grade). Deoarece lxxol+0 cind u+ro, deducem cr limsin x:sinl.o.

L

t

t

2) Pentru funcfia f(*) : cos * definit[ pe R, avem 'ff : cos xo (xo!-finrt) J1T "ot (sau cos .r -> cos ro cind. * ', xo).
ln adev5f

r c o s , " - c o s : z llr n l l - \ l l " i ro

I

" " z t t ' - -="l1' - ' z l " ' t o l "

|

x-t

-..r.ry:fu - t6l,
deoatece fsin al -( 1, oricare ar fi a. O"o*-"""fiW rol:0, deducemrl-*"o, fr: Cos !to.

O b s e r v afii. 1" Pentru funcliile f(*) :sin r gi l(*) : .os r avem lim/(x) -f(xo), pentru orice .zoG R, deci funcliile sin gi cos sint x+to
continue in orice punct din domeniul 1or de definifie. 2" Ln punctele * - ti - 6, funcliile sin gi cos nu au limit[.
bIe ln : n; * f o. $irul (sin za) este:

t, 0, -

1, 0, 1, 0, -

t, 0, ..., l, 0, -

1, 0, ...

dgcj are limitd. Agadar, funcfia sin r nu are 1imit6 ln punctul 1 o. se arat6 la fel cb 1u nici funclia cos, I1u are limitd ln punctul { co.

792
LlJ3td. x*: tul - co. _ " ;4

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

_ @, deducem cE. funcfiile

sin r gi cos r nll au limita ln punc-

3) Pentru funclia f(x) :14/

6sii11iti pe R - {0}' avem 1.
uo"*

1119_1 :
r+0 x n 7li

, f n a d e v b rp e n t r uz € V : l - ; ' z l

I

l s i n r -l < l r l - < l t g z l Pentru z :p 0, avem atunci mbsurat 7n'radi,ani'. daci' x este

sau:

de untle

Dar li'n lcos zl :lcos
*+0

0l :

1 9i lim 1 :

1' ReznltE cE funclia

I sin z'l l;t

are iimith ln o,

qi aceastE limiti

este egal5' cu 1:

i 1 l l, l : '
Dat pentru x eV, r f 0, sin * qi x atr acelaqi semn' deci "-: >0' cle und'e

lsi:r r I

sin z lgz
x l t

(

E-a: I qi deci1il x a j x

1. oo)' avem

4) Pentru funclia fl|

:'#,
lim
fr'+@

ct ) 0, definiti pe (0' f
1 0' : 0
4

l * "no 9o: + o \
2
r d \ d

c i n dr - + + o ' J '
d d

lrl

r :

n \ r n ) --; 2 r t x z - 2 n ' : Z r
, ," ; r" d a 2 *-

PROPRIETATII.E

LIMITELOR

DE FUNCTII

193

d.eoatece ln z < z, oricare ar fi z > 0. Dar lim
fi4@

2 - - :l 0
u d I 1 -

Itr x si deci lim ' x-a strict xd logaritmica ln z uegte mai incet decit orice putere cu exponentul

Se spune cA funclia pozitiv.

2. Dac[ funeliile ,f gi g slnt ilefinite pe E, daci Propozi+ia limg(r) : +Jo gi ilaefl existfi o vecinfltate v a.lui ro, astfel incit sI avem limf(x): +oo' fG)>-g(-rr) pentru oric,e x € Z n E, x * r0, atunci x4x6 lntr-adevlr, daci fr* ) fro, (** a V n E, xo $ )cs),avemf(tcft))- g(x") -* * -, avem f(x*) -> f oo, aclicl 1im f(x") : * -, 91, deoarece g(x,)
*frtfr0

de

undelim/(x):lcx:,'
Exemplu. Pentru funclia f (4 : t;' ct ) 0, definite pe (0, f co),

Iim
fra+@

--:
tl-

tco

l*"

-=-,

F o o ,c i n d x *

+"o),

ar deoarece > z, oricare fi z. Dar lim ez
cE funcfia exponenfiatri

* Z & t "": f r ) + @ *: r++q clecit orice putere cu exponentul er creSte mai repede

l!-.1""

*o

qid.eci lim

**.sespune
sttict pozitiv.

3. Daeil fune{iile f ;i g sint tlefinite pe E, daei Fro p ozitia : -oogi itaei existil o vesinfltate V a lui ro, qstlel inoit si avem limg(z) -oo. /(") <g(r), pentru oriee x QV OE, x f xo, atal.c,ilim f(x): intr-adevir, dac[ x* t frs, (** aV n E, xo f xs), avemf(x*) -{g(rJ. gi, deoarece g(x*) - - oo, avem -f(x*) -, - @, adicd lim f(**) : - 6,
trfi+to

de u n d e l i m " / ( x ) : - o o .
Analiza matematica, Yol. I

13

L94

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

4. Operolii cu-func{iilecore ou limitd F i e f u n c l i i l e: fE + R g i g : E + R , 9 i mullimii E. Teoremi. infinite), atunei : xo rLn punct d.e acumulare al

Daei tunefiile / gig au limite in punctul zo (finite sau

1) Daei suma limitelor are sens, funeliu | + g are limitd in ro gi

:rn,(f(*)
(cazal exceptat: limf(x):

* e@)):Lim,I@) + lim s@)
+ oc, lim g@): - oc).

2) Daei produsul limitelor a-re sens, funelia fg are limitil in ro gi

1imf(x) e@) :lim
(cazal exceptat limJ@):
fr4fr| fr-to

fi)Io

tim f(x) ' tr4ro g(x)
* oo).

0, 1im lS@) l:

3) Funelia af are limitfl in *0, orieare ar fi a e R qi lim af(x): oc. lim f(x), dacd.d,+0

gi lim0.f(x):a.
a4tro

4) DaeEraportul limitelor are sens, funefia I arellimitil in ro qi c
,r--_ f(x) i1^o

um f(x)

ii9"it.l: u- ,k)
Nluo

(cazariexceptate: iim s(x) : r, ,;;;lf@) 1) 5) Dae[ f >0 gi ilaei puterea lllm f(x))'-r" &)fr6 It te limiti in ro gi
N4fro

l:
1im g(r)

r4U6

1imI s(*) l:

* *).

are sens, atunei funefia

lim g(t)

lim f@)a"t: flim .f(*)7"'"" t}zo
gi b:limg(x).
r4to

Fie a:limf(x)
fr+fro

Fie xn-*xo, (xneE,

nn+no).

Din ipotezd, rcztltl

c6,f(x") + a gi g(x*) + b.

I '

PROPRIETATILE

LIMITELOR

DE FUNCTII

195

hn4xo

a Dach" * b are sens, atunci f(*") * g(x") -+ fl + b, adicL tm l i m l f ( x . ) * g ( r " ) l - a * b , d e u n d elr'xo f f ( x )* S @ ) l : a * b :
: 1im f(*) -f lim g(x).

pulcte aie teoremei se demonstteazl' la fel' CeLela-ite 1 o D a c l r a p o r t u l l i m i t e l r a f e s e n s ,i n s e a m n S _ c l ot,selraiii. lirr gf;i-:C, deci'g(") +0 pe o inireag6 vecinitate Y nE a lui ro, deci
j-ii

raport.d i.,'ncgiilorleste d-efinit cel pufin pe Z n E, iat ro este punct de,
5

1164') acumrlare al acestei mulfimi, deci are ,""5 x'to g\x) '
1im g(r)

ti t
-t

i i
I

tt)

are sens, atunci sau 1im f(*) > 0 saulim f(*) :0 9i1im S@) > 0 ;iiimg(z) este oarecare(finittrsauinfiniti), (finitd sau f oo). ' tn primul c&2, avenr f(x) > 0 pe-9 vecinltate V O E a lti xo, d-eci altinita cei irulin p; tz n E, ;i deci limita sa in punctul fu"clia/firr", - .f"il are sens. . "st" i;;-doilea caz,avems(K)> 0, peovecinitate V nE alui ro, deci r""cgia-7i"1ir.'l :este d." ur"m""trea definite pe V O E qi deci limita sa in ,ro are sens. De asemenea,dacd. llim f (x)f'"o
t 4fr| Lixo l 'fio c'*o

2'

ln cazul cin,Jlim

S@)

-

0, se pot faee utmdtoarele I xo, at,ttr.ci

precizdri:

a) Dzci.g(.r) > 0, pentrd b) DacS g:,2) <'J, futr-arleyhr, l -;-c@) + +co.

.r f

*"rf_t: 1

*co. -cc' g(tt") + 0; clacb c1t*\ > 0, atunci

p e r - L i - r r, ' I

zo, etittci::r"f@: xo), afitci -"o'

xo, (xa € E' ,tu I r iar dacd g(tp) < 0, atunci;;lI \xn) dach, xn+ :0 qi e@) l0 I : 0,ti

'1."

I xo, atunci lim W@t: ti I I xo' O' **'

c) oacalr!)"s@) Intr-adevir, Reciproc, liln

pentru x I

lT@)l > 0, pentru f co, a"turci ':':"

"lc@) d,ac/alimols@)l :

,,,A:

1:,

intr-aclevbr, tin-r"

!:0, lg(x)l

deci li- L:0. r+zo g(x)

definite pe-E, cate au Limit6 finitd inro,este o 3o Mu$imea ff (E, xo) a funcliilor d'in aceasti efectuate asupra funcliilor produsulcusc-alari, algebrd., d.eoarece s,,m^, prodtii,,l;i ne conCuc iJ funclii care fac parte din aceeagi mulfime' -"ulti**,

r.96
Dacd notHm +0
tr+ro

IJMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

- lim f(*)

pentru / e g (E, zo), avem
(aditivitatea), (omogenitatea), (multiplicativitatea). (aditivd qi omogend) qi multipli-

z(f -r s): z(f) + z(dE
L(uJ) : afgl

LUs): r@z(s)
Aplicalia L: ff (E, xo) + cativd pe algebra &(E, xo).

R este o functie liniarb

Din teorema de mai sus rezult5. de asemeneacd: 6) Funelia -.f arc Iimitil in uo gi lim (- f(*)) : -rimf(x). in ro gi

7) Daed. diferenfa liuritelor are sens, fnne{ia J-g arc Iimiti lim (f(x) - s@D]:LLm f(x) - lim g(x)

(cazalexceptat ffi: ln" J@): : g(x) : + ".). :ry
Pentru denonstrareaproprietiiii 6) se aplicl proprietatea 3) cu a: - l. Fentru.a demonstra 7) se aplicd apoi If gi 6f. se demonstreazl.prin-:."ot"r.1a ci proprietlfile 1) gi 3) rimin valabile pentru mai multe funclii fr,fr, ...,f* care au limite'in xlo:

l i m l f,(x)* f,( x) + ... * f.( x) l _Lim f,( x)* timf,( x) *... fi4ro r4tro
* lim f"(x); fr-*o

+

l i m [f,(x) f"( x). .f"( x) ) :r im4,@) .r imf,( x)...Limf*( x) , .
t-ao 54ro r1fro rlro

daci suma sau produsul limitelor din membrul drept sint definite (au sens). trn particular, din ultima egalitate se obline:

llm lf(x)) : :L-TfQt): a lui rn, atunei lim J@)g(x) : 0
f4Io

Lttul@)l

(n e N).

c o r o I a r. rlaei

0 $i daei g esrendrginiti pe o veeinf,tate

F i e Z o vecinbtate a l:ui xo pe care g este mi;tginitl", gi fie l14 ) 0 astfel ca le@) | -{ Jll pentru n e V.

PROPRIETATILE LIMITELOR

DE FUNCTII

t97

atunci

| s l f @ ) @ ) l : l J @I)l g ( r ) < M l / ( ' ) |
e i 1 i mI ' I i f @ ) l : M l i m l f ( x ) u1tro
t)tr

l:0,

deunde

ltmJ@) s@): 0.

5. Exemple l) Pentru orice polinom P(x) definit pe" R, auem : P(xo) (ro finit). l\T"P(*) (orice polinom este o funclie continua in puncteleldomeniului sau de definilie.)
iimite lntr-adev6r,fieP(ll):dn*n*an_fn_7+...-+a|r+a'9.Tolitermeniisumeiau ti-itelor are sens gi deciiP(.e) are limitd in zo : iinite in ro, deci "'rraoa

i

1-t.

i

I 1

+ : Y:.:' ::''r't . : :,: . ".?;'"i)l-r:::")''ll,',',"
t-+ 6 t46

2 ) P e n t r u o r i c ep o l i n o m P ( x ) : & * x n * & , - t % n - t + ' ' ' I a t x I a r , deJinitPe R, an$0, aaetn llm P(x) : an (* co)", lim P(*) : n,(- *)"Alem,p€ntruu10,

} P ( x:; , ' ( o n+ o , - ,fr i : 1 ' + ^ , # * "
\ ,tt''

',),1'
parantez1 are limita an I G

Deoarece im
rn+

q Jlh

1 :

iirn
r--

o xh

I

: o, (,4 € N), suma din

,uo"!?.n": tl

(+a)n,*11::*:

(-cD)". Rezulte ch P(x) are linitd

in]puncteie +co ql -oo

,\.rt,)
,]:::t.t

:,lY:"

* o*-,t- + ;]i^,f.on
( 1

o "")):
l'\

' (+@)nd,n;
(-o:)n ' an'
teflrenului cu

=]':,*

;]:_^. lo"

+ oo-'- + " ' * o"V):
unui polinom

agadar, in puuctele gradul cel mai mare.

+ co si - co, limita

este egal6 cu limita

198

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

P ., punct xo i'nlcarenu se Antu-un are 3) Oricefwncli'eralionatd'P- l'irnitd' +0' ;i nucmitorul', Q@o) amuleazd.

(O funclie definitie.)

p(*) :Pl*o). . li^ 91*1 Q@o) "*" -din d'oineniul shu de punct tafional|" este continui in orice
deoarece : )::,'(*) P(x\
1:6 -

lntr-adevdr,

P(xo) 9i lim,Q@) :

Q@o) l0'

rezt,:'LS":

)\,^'(')

P @o)

)lL"e@)-

rime@)
r+r1

Q@o)

4 F i e g * r : ; f f i ' & n * o ' b*+0. )
n a) Dacd.< I,n, ):T,#
n c) D a cd . > ,141, #: :#lntr-aclevbt, Pentru x10, avem

:

):y*u^ ,:

o.

n: b)Dacd. *,;]T*H --,t:*'#: n
;ft oo) r - m , ,tiy- ' #: ;te) n- m

l j 1 _+...+et;n)
t xfr lb,^ * I b n _ t -- I
fr

O p \t 't \, unde

\

^
I

-' t --h ^ - l " xn)

1 l

: L.ntu\,
xtfr

1
*
. . . -T @0

an !
Dt u\ -

aa-1-

x"

_

1 b**b*-r-+'-.+oo-"n
R(r) :2tfl 4a

1

Averu: lim R(tt):lim
fra+a r+-@

I
vlr 1

u

Dacb n < ?1c,a\e7xt gi cleci

: ;*-

7

deci

*-+q

o' :#-#: .'::-L**: ,t. nflr'fi '#:o'#:o'
Q\x) xa-a V\t6'

PROPRIETATILE LIMITELOR

DE FUNCTII

199

1ft

Dacd n :

a\erlr r4o,

-: :

7, deci, Pentru z :P 0,
'D ^ * \ \ t' -u "p\t ^ t) '

QG)
de u::d.e

P(x) Plz) .. .[ m - : u m - - - l r--* z-1a Q(x) QQ) *n-^
frfr

an b,,

i't

D:,:i

r; > r;, eie= !*^:

ca 7t -

mj>

0, d'eci
Nn

)- -.-:-

,l:T*V: ri^ P('):
91x1

(+cD)n-'n ut,jT, -: rim {n^

(-'')n-*,

91

"-a

"

x+l

q lm r'+@

o(n\: ? (uo .,-* bn

1i^
l, ^ t'-*

P-9:
Q@)

n"-q

\* n n ^ R ( x ) : ? n ' { - * 1 " - - . b
r'-o

*

a. 5) Fie funclia ralionaldryctefittitA fe R, si xo o rd.ddcind. numitoxr, a|'e lrilui, Q@) : A. Dacd ! ;i q-stnt ord'inelede tnwl,tiplicitate rd.d,d.cinii P ;i Q, a'uer, vesbectt'"t lentru
P(') Q@) (n xo)PPL@)

@-

xo)e Q,@)

unde p Si q stnt notmelenaturale s & u 0 , i a r P r ( x ) 4 0 , Q t @ o )4 0 . a) Dacd.p ) q, avem P(') :0. 1im
r-xo Q@) ,r,-, Pr(x) Pr(tto) Qr@o)

b) Dacd p :

Q, aD€i1x
*-4

n'*)

lim "
Q(x)

-

l1m

r-'oQ1(t)

c ) D a c d! < q
r s-

gi q-!:2k,
<. llm r-ro P(x) r: Q@) f

keN,
cc

aaem

1 1. P r-('x ) llm *uxoQ1(x)

d) Dacd. < q ;i q - ? :2k f
P(x) 1: , I l m r : _ o c

-

1, h qN,
Pt(x o)

aaern

rvx" Q@)
]lm *\"" 9(r)
.. t tD r r-r'\ : , -1-oc

Q,?o)
, i D 1 \-4, 0 , f

n

Qr@o)

deci fwnc[ia!-nu are limitd i.n xo.

a

200
Intr-adevbt, deci

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUiTATB

daci" p > q'

@i;Jo:

nol? @

-

tro) p-q'

(n -

ro)P

fi"-1- *so:o' *
(x D a c d a : b' ', - = t . tlP

(r (x -

xoY
xo)? @ I h)r*

Dach" P < q, a\en' ln acest caz:

1r

_ _--r^lr:

tim :' *' 1--10-o; ''!i' rim --l-E: i" (x - xole-anx/to

: (ta)a-v, xo)|-P
iar d'ac6" p q:2h 1

slnt amtele egale cu aco' limftelelaterale deci, dacb P - q:2h, este { co' limiia la stinga 6ste - co, iat limita la clreapta
2 b 'l l l m - : l t

L.
x avem-;--x: "t x n l n li^ "'o t( x+0 l fr l I 9i tleci

xao sin' N pentru ,+0,

lntr-adevbr,

Iim '+0 siu

n :*"8-!:1'
lntr-adevdr, Oentru z e (2
r a "

!1 . x + 0, avem
o l ' sinx 1 cos ''

deci

timV:
ra} )l 1 /

tim Y
*+0 )t

. l i m c o sx :
xa$

7 ' c o s o:

l.

d) '

l1m t-: rqjtEfr

L'
? l

p deoarece entru *F_l\

' -l , n l0' 2 ' 2 ) ' " ' - '

avem t g x

X

I

t g r
fr

PROPRIETATILE

LIMITELOR

DE FUNCT]I

201

auem 9) Pentru xo + (2k + l) ; , k i,ntreg, tim tg x : tg xo.
a4xo

(Funclia tg * este continul in orice punct din domeniul s[u de defini]ie.)
lntr-adevbr, Iim sinz :
t4lo

sit zo qi lim cos .# :

cos xol0'

fr,

deci

lim sin z
sin x r+*" :-Xm lg x :lim r+ro cos n *+uo f;:r:""'t Observaf infinite, ii. lo Dacd xo: (2h + 1):, intr-un
r\t -

:

sitt xn : cos fro

tg xo.

funclia lg x

are in zo limite latctale

9i difedte, deci nu are limiti De exemplu, lim tg x: *oo,
r./l Z

Il'nr tg fr:

asemenea punct. -co.

J,;
I

2o In

punctele +.o ti -co,

funcfia lg x nt ate limite' elY:, avem ,rn+ +(n, iar gitul (tg xn),

lntr-aclevfu,lltind xn:'-nn I

- 1 . 1 .- 1 , i , . . . , - r , ' , . . .
nrr ate lirnitb, deci tg ft ta -nn in + are limitb (-1)*:, ln punctul .vem 5n4 {co. co, dar girul (tg xn) na ate limitd, deci T < u 1 n d*.n :

0,

tg ,( rl . are iimitb

- co.

10) Pentrw xo =f hn, k i'ntreg, &ae?n". lim ctg x : ctg xo.
f,4lX

(Funclia ctg x este continud in orice punct din domeniul sbu de definilie.)
lntr-adevdr, deci: cos I lim ctg x:
ll*4fr0

lim
tlto

cos * :

Cos fro,

lim sin r : cos .r^ -:
S1I7 Io

sin xo I

0,

lim
*-ro SLll X

ctgxo. are in *o lirnite laterale infiaite,

Daci fro:hn, Observalii.1o dar diferite, deci nu are limitd in zo. De exemplu, lim ctg x : rVo 2o ln

funclia

ctgx

- ca, lim ctg 'r : ,\0 funclia

J- co.

aunctele -f co si -cc',

ctg x nu are limite. 1

ti

a.aeln:

ll) Pentru Junclia f(*) : (1 * x)' definitd le (- 1, 0) U (0, * *)
1

lim (1 * x)* : e.
r)O

202

I.IMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

6. Limitele funcliilor co1glle -' R 9i funclia compus[/ o ui E + R' Fie funcliile u: E -' F ; f:F (f " u) (x) : J@@))' Pentru x a E' lui E Si uo un punct d'e acumulare Fie *o un punct d'e acumulare al a1 1ui F. * lco' l i m u(x) : uo, dae6' u(x) + uo penttn eG

Teorem6. Dae[

compusl f o % are limiti gi itael tim"f(u): l, atunci fune-tia
t4ro

in

ro gi

lim f(u(x)) : rim f(u) '
fr* * xo)'Notincl un: u(xn)avem lntr-adevlr, iie xn n xr, (x* aE, u(i*1 -' uo' adicl'lr* + Ms' (u* eF' :''t'!"s''a,Yrern w^ * Mo'Deoarece :::"if-l 'l" adicL f(u(x")) -> l' sau : un * rno). Deoarece-ii^"71"1 l, avem l@*) : l'' lim f(w(x*)) - 1,,de unde 1im f(u(x))
Ifr-xo *'Xn

&+uo

schematizaastfel: clacb 5+ ie' Rafionamentulde mai sus se poate Observaf + l' atrncii(r) n uo Si deci f (u(x))

xs'

Corolarul

1' Daef, 1t:"'(*):Ito'
*4ro

darl6'uoaF qi ilaeillimf(w):

: f(uo), atunci

lim f(u(x)) : /(lim w(x))'
fr-xo

ta4uo

u(x) : u(xo): ao 9i f,ac* C o r o l a r u l 2 . Daed zo e E, daefl lim Itm f(u) : f(uo), atunci : tim J@@)) f(u(xs))'
t4ro

1) Exembl,e. 1im+"1:
*4v
^ Ail

", (P + 0)'
l{

r

56 punem (sat u(x) +

u(x) :

ux, deci lim' u(x) : im ux : X+0 x+0 0)' Afunci :

0

0 cincl z +

g-31 _ p,(
deci : sin ax Iirn---:-lim r+o Px u -. 9;l

I

usin ax _ ux
sinu(x) u(1)

nsY.u(,), !u(x)

sinu d' :-lim " I u+o u

P

FUNCTII CONT]NUE

''; 2 \ ; l. i m t s Bx

a x- a f i g;-o

r8': t s n n: I tim u d*
9w-o

I (B+o).
P"

3) Fie funclia uiE -> R, gi xo un punct de acumulare al lui E. Dacd lim u(x):0, 9i daci u(x) * 0 pentru fr =Ffro' atunci
1

tu
lntr-adevEr
*+rf|

y:"(t*w(x))"('):s.
l 1

lim (l * u(r))@:

lim (1 I u1; :
ilao

,.

4) Fie funcliile u,v;E + R, gi xorTn punct d.eacumulare a1 1ui E. : A DacE im u(x) - 0 gi w(x) t' 0 pentru x =f no, gi dac[ Iirn w(x) tt(x)
14fro

(finit sau infinit), atunci:
,l lntr-adevEr I

: lim (1 * w(x))'w\ se.
tr4frc

I 1u(r\a(t)

: (r ! u(x))o(x\ ftt + ,t4fT) )
Dacd * + xo, atunci u(x) ->
I

deci -A'

{,

-' (l t u(x))"E -> e qi deci (l -y u1x11'l'\ te'

continue $ 4. Funclii
1. Definilio continuit6!ii
Ir

in paragraful precedent s-a stud.iat comportarea unei funclii ;f in pentru muJftmea. ,{ pe iurul 'care tnri puict xo, car.eeste punct de acumulare este a6tinita/.-punctul xonu aparline in mod necesar.luiE,5i chiar dac| xo e E, valoarea funcliei in punctirl xo rrlt este luatd in considerafie' in acest paragraf se studiazi comportarea {unc}iei f "y.numai in jurul 1ui xo, dai. gi in ro, gi anume se compar6 valoarea funcliei in zo cu fro. iralorile sale' in princtele vecine c17 Pentru aceasta,este necesar ca funcsE fie definitb in xs, adicL xo e, Elia f Problema care se pirne acum se poate formula astfel: Fiind datl o functie f : E -. R gi ro un punct din E, s5.se cerceteze dac[, atunci cind r se ipr-opie de ro, /(r) se apropie d.e/(xo). A1tfe1 spus,

q

204

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

problema care se pune este dacb, pentru valori ale argumentului z suficient de vecine c1:-xo, putem realiza ca valorile funcfiei f(x) sL fie cit dorim de vecine cu f(x o). Aceste consideralii ne cond-uc1a urmitoarea s e f inif ie. Se spune eil o funcfie.f j E -+ Reste continuf,intn-un punet ro din E, dacil pentru oriee veeinitate [/ a lui/(ro) existf, o vecinf,tate V a lui- xo, astfel ineit, oricare ar li )6QV\E, si avem f(r)au. in aceastd definifie, Z depinde de Lr. Dac[ / este continui in puncttT xo g E, se spune c6' x, este pwnct de continwitate al funcliei /.
ie. Definilia continuitdfii este asembnEtoare cu definilia limitei ExisObservaf concLifia * 4 xu, ln td tns6 9i cleosebirl, datorite fap'uului cd in clefinilia limitei se impune aceastb conclifie nu se impune. timp ce in aleffuilia continuitdfii ln tlefinilia limitei, zo este punct de acumulare pentru E, dar nu aparline in mocl necesar lui E. De exemplu, dacE E : (a, b) , se poate consiclera limita funcfiei in punctele r r : a 9i -d) saub: *co. xo: b, chiatdaci a: x o apatFine lui E dar nu este ln motl tlecesar punct tie acumuln definitia continuitdlii, are pentru E, ci poate fi gi punct i,zolat al hi E.
I

li
rl

L,i

Probl,enoa continwitd.lii mw are se'nsi''n pwnctele in care funclia nu este definitd; definilia continuit[fii nu se poate aplica in aceste puncte. particular, problema continuitllii nu se pune in punctele f ooin 'd"o"r""" 'al - oo, unei fuiclii este format numai 6&neniul de definilie 9i din puncte finite.
ENenopte.1) Pentru func,tia f(x) :Itt r clefinitd pe (0, f co), nu are sers ptoblema continuitEtii in punctul 0, sau in punctul -1, 2\ Pentrr frrnctia f(x) : in punctul 0. 3) Pentru funcfia f(x) : tg x definit1. pentru r I
, ft lntreg, nu ale sens Ph + l ) z

-

clefiniti pe R - {0} nu se pune problema continuitdfii

problemacontinuitalii in punctele

-4r,

; ;
aplicb fdri

T
nici o moclificare pentru funcfii

continuitifii, dati mai Definifia "or,- "" f : E + F, oricare ar fi spaliile topologice E gi F.

Dati. fiind asemenarea dintre definilia limitei gi definilia continuitdlii, o serie lntreagb de proprieteti a1elimitelor remin valabile 9i pentru funclii continue, gi cu acelea;i demons1.rafii,cu singura deosebire ce nu se mai pune condiJia x f xo. Dim mai intii citeva propozilIi care dau conditii necesaregi suficiente de continuitate, gi al cdror enunt poate fi luat ca definilie a continuitdfii. Propozitia l. Func[iaf :E +Restecontinuiin punetul xo?P, rlaei gi numai daef,, pentru orice |ir x*-+xo, xn Q E, avem f(x") + f(xr).

FUNCTII

CONTINTJE

205

a&

&

lo lrr aceasta propozifie este Suficients6 presupuleT.c6 pentru observa!ii. ate limi^t*' Rezulti atunci cb toatesirtxile(f(xa\) ataceeagi orice sir xn+ nn x*€E, qir"itftril limitl, Ei'"o.t-L i(xo), oticate ar li 9iru1 16+ )ts' FaptulcStoategirurile(f(ln))auaceeagi-limitEsedemonstteazi'cagipentfulimite Faptul c6- aceastS-limitl comuni este /(16) xol a" f"""tii"?a#."-"i'1r""-";4aili" !01 'dL deci averl' nn'+ xo qi f(x"\:/(zo)' qirui coniiant-r-Jtro, faptul .a, i""i." ;;t;kr +f(x). f(r"\ numai in acele spalii 2. Definifia continuit5fii cu ajutorul .qirurilor se poate-aplica topologice, in cate topoiogia'se poa'e defini cu ajutotul girudlor'

P rop ozi1Yia 2. Fune{ia/ : E -+ R este continuainpunctul tc|QE, - I (e)>0 daei gi nuiai ilaei, pentu orice numar e >' 0,existil un numilr I 8, sf, avem l/(r) -/(,Jl < t' etlx-xol< asrfel ineit orieare ar fi xaE Pentru d.emonstrafie, se folosegte definilia continuit[fii, linind seama de de faptul c[ *o gi /(ro) slnt finite, deci vecinlt[file lui /(ro) se pot lua pot for*a U : (f(xo) - a, f(xo) f e) cu E > 0, iar vecinitdlile 1ui '0 se DeoareceZ d'epinde de U' lua de forma V: (xo- 8, ro f 8) cu I >0' - *o I < 8, rczu7t|,caI depind.e'tle Condilia % eV este echivalentd cu | * ". - f@o) | < e' iar condifi" f{*) € [/ este echivalenti ct lf(x)
o b s e r v a f i e . D e I i n i l i a c o n t i n u i t E l i i c u e g i S s e a p l i c E r r u m a i l n a c e l e s (sauialti pa| l aclunare' 1in grupuri) cit,9i modulul topologice ifl care ,-ro aJilit iEt operalia tle norma in spalii vectoriale)' di e*Lroplo -J"r"i"i, ;Ai;"";;;topti"ta1u"

{

definilii cu sint utile gi urm5toarele doui propozifii, in care se dau vecinit[1i gi cu e sau 8: numai daef, pentru orice vecinitate [/ a / este eontinuil in ro daef, 9i pentru oriee lui/(ro), existfl un numlr 8 ] 0 (eare depinile rle u) astfel ineit x e E c u l t - x o l 1 8 s i a v e mf ( x ) e U ' f;estecontinuilinrgdaeiginumaidaef,,pentruorices>0existio voeinHtate Z a lui ro, astfel ineit ll@) -f@t)l< e, Pentru oriee xaV'

P r o p o zi,ti a 3. Ofunelie f : E +R este continufl in orieepunct izolat al domenitrlui ei ile definilie. Fie ro un Puncf, izoTat a|fui E n[tat'e V a'hti ro astfel ca V fi E : niltatea Z conline toli termenii girulr ei. Existd deci un numlr N, astfel in deoarecexnQE, rczlt7t| cd xnGV n )- N avem f(x,) : f(xo) 9i deci /(r ales arbitrar, reirt7t6. c[ / este continui in xo.

206

LIMITE

DE FUNCT]I.

CONTINUITATE

E este tilit{' A.: {"':(n' :"'n1}'atunci Exemple.l) Dace mullimea.E.est3 pttlrct fuficlie <lefinitd pe- E lste continud it orice a" cilrice formata numai din poo"." iiiriJ,
din B. pe mul{imea 2) Un qir (ar) este o funclie delinit6 N este formad;#;i[i";"""t"ir.ri",'i-."ite murtimea .b/' n dilr clomeniul sbu tle clefinilie poi.t iria'i-*ltt N a numetelor naturale' Deoatece cd otice gir este o funcfie conti-

pentfll E' 'atunci are sens atit Dacd xo€ E este punct de acumulare ti*lt"i in xo. ln acest caz, t:"-;;, ;tt";i"pt"b1"*i problema "ooti'oitiiii formula cu ajutorul limitei : se poate 5;iffid";"Ti""itaiii -> R este-eontin-uiintr-unpunctde Prop ozi ia &'Ofirne{ie/ :E funclia are limitd in ro egal[ cu /(*J : aeumulare xoe.EOu"X gi numai dali It f(*) : f(xo) (sau'f(x) 'f(xo) cind n -> fro)' continue ln xo' Aceasta inseamn[ c6 zm f(x*) ' f(xo)'tnfparticular' pentru -"t"de asemeneaf(x*)'t f(xo)' ,0, ro: ctul

lim f(x) : f(xo)' : J@o)9i si arhtlm c' / este Reciproc, sd presupunem c[ lio_ f(x) continub in x6. Aceasta inseamnb cd

6" in xo.
in96/este ro poate fi infinitb' Dac6 1'Limita-funcfiei.in.,punctul observa!ii' are nurnai valoti fir:ite)' i-iunc.tie fftifiit""lt""E a""i aceastd U-rrU *t"ii}.l, continu', "rt" cu 91ruf1' 2 o . I n c a z u l c i n c l m u l l i m e a E n u a r e n i c i u n p u n c t i z o l a t , . e n u ncleiinilii''cu i l i evecinbtali' i4poatefi ttei l u l p r o p o z ir"i.rt" echivalentS luat ca tlefinifie a continuitd1ii, "" sau cu e Ei 8.

fi mai aceste definifii' duP[ cum va 'onamentelof' ui de integrabilitate a7 1ui Lebesgue'

rui::*ru:f
coy(rs):-0'

deconcr ProPrietatea

intr-un punet -> Reste 'contimrX F r o p o zilia 5' Funelia J.: E in acest punct este nul[: tco E daed 9i oo'Jui'Au-"e-o*iluiiu-ta e,

FUNCTiI CONTINUE

207

itt xs' 9i fie e ] 0' Existi o vecinlSl ptesupunem intii c[/ este continuS' punct x av o E s[ avem I f(x) tate v altti xo,astfel incit, pentru orice atunci -f(*r)l<;' P e n t r u o r i c ep u n c t e x " x " e V n E a v e m

< * :'' lf(*')- f(*")l<lf@') f(*,)I- | f(x,) f(*")I ; t
it*
de unde

io1(VI E) :
qi deci

stlp
v'€Vl\E

lf(*') - /(r")l -{ e

x"evfrE

: ar@o)

E!,"^,(,

O E) -< e'

c'y(ro) este > 0 qi indepenAsadar. or (ru) ( e, oricare ar fi e ) 0' Cum : ci ad"t a6 e,'r"ez'l'ltd co7(ro) 0' fie e ] 0' Deoarece Reciproc, sd presupunem c[ at@o): 0 ;i

^l(xo):i\I,^t(rnE:0 )
renildc[existdovecinitateValttixo,astfelincit , o r ( Z O E )< " . ar fi Deoarece lf(*') - f(*")l -{ o7(Z n E)' oricare rcznltd in Particular c5 lf(*) - f(xr)l { e, oricare ar fi x eV x" x" aV fi E'

A E'

este demonstratd' deci / este contintd" in xo,9i cu aceasta ptopozilia Detirritie.Sespunecfiofunclief:E+Restecontinuflpeo punet tlin '4' mulfime ACE; ilaei esie eontlnuil in fiecare DacE'funcliaestecontinuiget'gtdomeniulsluded.efinilie.,.seSpune f1rd a mai specifica mullimea pe orr"ori *ti.i-pf",""i:"ti" """fi"t1, care are aceastl ProPrietate p" mullimea '4 se expriml prin una din Continuitat"t'i;;ft;-,f urmitoarele propozilii echivalente: existd' l'^wi, !(x)., .(J a l) Oricare ar fi x a !_gi_oricare ar fi aecind.tatea tJ ;i d'e x), astfel t'nct'tpentrw V o aecind.tate a iii'*-(V'd.epind'e-;i"d'e f o r i c ex ' = V O E s d a a e r n( x ' ) e u '

208

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

f(x") + J@).

2) Oricare ar fi x e A gi oricare ar fi girul n,t + fr (*n e E) avem

e 3) Oricare ar fi, x e A gi oricare ar fi, nwrnd.rwl' ) 0, existd.wmnurnd.r 8 : 8(e, ,c) > 0, astfel i'ncit pentru orice pu,nct x'eE cu lx' - *l ( D sd avem lJ@) - f(x)l < ". DacE A este formatd nrtmai din puncte de acumulare a1elui E, attnci se poate da o formulare echivalenti cu ajutorul limitelor : 4) Oricare ar fi x Q A aaem 7rm f(x') : J@). O b s e r v a! i e. Funcliile elementare sint definite pe intervale sau pe reuniuni de intervale, iar acestea sint formate nwrnqi din puncte de acutnulare. Agadar, pentru funcliile elementare se poate aplica definilia continuitl]ii cu ajutorul limitei. Pentru funcliile elementare, limita intr-un punct xo din domeniul de definifie se obfine- inlocuind direct pe n cE xo;

)tu tt.l

: f(xo),

deci funcliile elernentaresAnt continue tn orice pwnct d'in domeniul lor de d'efinilie.
E xetnple. l) f(x) = c, definitb pe R. Oricare ar fi xo € -R, avem

tt^*"fl*) :
2) f(x) : z, clefinitd pe R. Oticare

)Y"t

: 6 : f(xo)'

ar li xo g R, avem

: xo: J@t. : )ynr@) X:,,
3) f(*) : x*, n e N, definitb pe R.
ritL"f(,() :)i:"n* I -., Nr

Oricare ar fi xn e R,
: x(: J@o).

avem

4 f(x\

:

n €N,

definitb pe n -

{0}: Oricare ar fi xol l -. x!

0, avem

l lim -: x+ro 2ln

5) Pentru polinomul P(z), tlefinit

pe .R, avem pentru P(xo).

orice xn E R,

lim. P(x) :
fr-to

FUNCTII

CONTINUE

209
orice so e R, pentru care

6) Pentru funcfia rafionard .{B (to) I o, avem lim f(r\ :

f(i

:

#*, v\x) P(') :

9i pentru

"'1T0"''
$t7) I@) : *d, a)

i'-i"e@)

ti^

P(xo)

O@

: J\xd'
0, avem

0, definiti pe [0, {oo]. Em f(x) :Lim
fr+ro

Oricare ar f.i xo) ,t : f@o).

*d :

*4io

s)f@:

*

, definitd pe (0, +co).

Oricare at
I

fi xo )

0, avem

t tt^,"f{*):}y,A:
9) f(*) : a*, (a )

-J\ao). fro

I

0), definitd

pe .R. Oricare
Iim ax : *+ro azo.

at fi xo € -R, avem

10) 1@) :toga

x,

@ > A, a I

1), definitb pe (0, +co). loga xn.

Oricare

ar fi zo )

0

lim logo * :

1!) f(x):

sin r, definitb pe R. Oricare ar fi xo g.R, lim sin x : sir;- fro.

avem

12) f (t) :

cos .r, definitd

pe .R. Oricare ar fi zo € .R, avem lim cos x : fr)xo Cosro.

13) f(x) avem

:

tg x, definitE pentn:- x I

eh + \i,

nhtteg.

Oricarearfirol(Zh1-t)!

lim fg x : x+uo U) f(t) : ctg *, clefinitE pentru z I

tg xo.

hzt, h lntreg.

Oricare

at fi *o I

hn, avem

f;:"ttrs:ctgno' Se va ardta mai departe cb qi funcfiile trigonomefuice inverse slnt continue oe tot domeniul lor de definitie.
14 -- Analiza matematicA, vol. I

im*i**ns'

qdhrwr' ! l'

270

LIMITE

DE FUNCTII,

CONTINUITATE

2, Punctede discontinuitote Fiefuncliaf:E-.R9ixoeE.Dac[funcfia/nllestecontinuSinro, punct d'e disconti' se spune c6.f ested'iscontinu'din xr, iar ro se numegte continu[ inpunctele izolate a1e1ui E, tn' a1 nw,iiate funcliei. Deoarece/ este punct de acumulare punct de cliscontinuitate x0 Q E este in mod necesarun pentru .E. J i n i n d s e a m a d e d . e f i n i f i i l e c o n t i n u i t l f i i , p r i n n e g a l i e d e d u c e meste cd numai dac[ funcfia / este discontinui intr-un punct xo aE' dac[ 9i verificat[ una din urmitoarele conciilii echivalente : |)Existd.ouecind'tatet}atwiJ@o),astfeli,nci,t,or,icarla.rfi'tlecind'tatea-V E U (x d'epindede V)' a ltr"i xo, sd' existe un punct xQV n E, astfel'ca J@) sd' existe un 2) Existd' un nimdr e, astJel'Anci't, oricare ar fi I > 0' d'eB)' -/(rJl depin'de inci't lf(x) punct x aE cu lx - rol {8 asifel' -."\* girwl' (f(x")) sd' puli,n wn ;ir xn -+ Kst (** e E) astfll i'nci't 3) Existd' cet' nu aiid. titni'ta/(ro) (eventual s[ nuaibd niciolimitl)' de dar estediferi'td' f(xo)' existd',5aw\tu,J@) exi'std' n) |'::"J@';;
5) Osoil ali a f un cli ei in x o est e str i'ct p oz'itiu d' funcf O b s e r v a ! i e. Discontinuitatea Prin aceaita s-a dat sens discontinuit tinuitSfii. aciici numai in punctele domet "oIeiioriitut"u, DacL xonu aparline tloneniului de defin: acest pt continub, nici cE este discontinub in d.e clefinifie, qi chiat dacd existh lim .i-a"*""i"1-"i

(x)'

"f Rezultac6problemadiscontinuitdfii,ca-giceaacontinuitblii,nusepoatepunedecit al funcliei' din domeniul d'e tlefinilie p""tt"-p"*i"1e z definitd pe (0' {co) lu are sens si se spund Exemple. 1) Pentru funclia f(tt):1\ : 0, depi funcfii are limit5 ir acest Ptf.ct (limltt x ai."oitii"al" i,Iti"t"r confinoa "io "a "st" acestei funclii in problema cliscontinuitilii : -oo); de asemenea n1l are sens s5 se pune punctul -1.

2) Pentruruncliaf(x): {t
problema

i 3:li:l

pe l0' +oo) are senssb se pund ; ] fia"ti"ita
1n 0 ; anume' func.tia este

in punciul 0, deoarece funclia este definiti continuitdlii punct, deoarece limof@) : -co' cliscontinth in acest 3) Pentru continui in 0. __l t -l pentfu n l0 d.Iir1ith pe funcfia f(-) : + clefinitb pe n -

spunb c5' este dis{0} nu are sens sb se

4) F_uncfia f(4

.R este discontinua

in

punctul

0,

Ilpentruz:o
deoarece deqi este definitd in 0 nu are limitd in acest punct'

FUNCTII

CONTINTJE

2r1
Qh +l): , & intreg, nu are sens

5) Pentru funclia f(*) : tS r, deftnitd petltru .r I si se spun6 cb este discontinud in punctul
I 7

2
t

6) Pentru funclia

tgz nentru, I t f("):l E n:II fentru I
2

defirith

pe (0, r), are sefls s6 se spunE

cd este continub

in punctul

, arrllme, aceastd afitmafie

este fals6. De asemenea, af,e sens sE

se spun6 cb eaestediscontinui in-punctul I , anume, aceastdafirmafie este adevdratd, cleoarece funclia nu are limit6 it I' 2 7) Pentru funclia f(x) : x definitd pe R - {0}, nu are sens nici una din urmbtoarele doud proPozifii: - funclia este continud in punctul 0; - furclia este discontinu5 in punctul 0. a*rrlit6 pe R, au sens amincloudpropozifiile 8) Pentru funclia JF): (i ffff ]t! urmetoare: - funclia este contirrud in punctul 0; - funclia este cliscontinui ln punctul 0. Prio'a propozilie este fals5, iar a cloua este adevdratE, deoarece fulctia ate limitd ln punctul 0, anume lim f(x) : 0, dar este diferiti de /(0) : 1.
t+0 9) Pentru funcfia J@) : z definiti pe R, au sens amindoub propoziliile din exemplul precedent, gi anume : prima este adevdratb (/ este continud in 0), iar a doua este fah6.

I

-/n

Punctele de discontinuitate ale unei funclii se impart in doui categorii: puncte de discontinuitate de prima spete gi puncte d.e discontinuitate de speta a doua. Un punct de d'iscontinwitatexo al funcliei / se numegte punct de d,i,scontinuitate de lritna speld, dacl. funclia are limite iaterale finite tn ro. In cazaT cina niritele laterale iint egale, evident, e1e sint diferite def(xo), deoarece funclia nu este continui in xo. Dacd xo este extremitatea stingd (respectiv dreapt[) a untd interval 1, gi este punct de discontinuitate a1funcfiei/, atunci ,0 este punct de discontinuitate de spela lntii dacb existd limita la dreapta in ro gi este finitl (respectiv dacd exist[ limit[ 1a stinga in *o gi este finitd), deoarece acest in caz ceaTaTtd limiti 1ateral6 nu are sens. Evident, in acest caz J@o + 0) (respectiv .f(*o - 0)) este diferit de f(xo), deoarecein caz conttar funcfia ar fi continrl" in xo. Celelalte puncte de d.iscontinuitate a1efuncfiei, care n11sint de prima spet5, se numesc puncte de discontinwitatede spela a dowa. Agadar, r0 este punct de discontinuitate d.espela a doua pentru funclia f, dacl, ce1 putin una d.intre limitele laterale (in cazul clnd are sens) nu existd, sau este infiniti.

212
Exemple.

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUiTATE

, .. .,r \ J\n) _ | x p e n t n t r + 0 tl f / - \ :11 pentru / _ 0 oetlnite pe fi.
I l

or,rr"fffi/(0-0i:09i/(0+0):0,darl(O):l,deci0estepunctded.iscontinuitatede

I L
I

r

Fis. 55

Fig. 57

^..^-:),^t(')^:-1 ^vem l(u - 0) : {rl""ui"8. 9i /(0 + 0)-: ,. ITd.acdx:-l s)t(t): l._it:";::,
Puactul _l

}:1-<

0 d"rioite pe[-1, r].

r, deci 0 este punct de discontinuitate deprima spefi.

< r a.rortd [_r, r]. pe

este punct de discontinuitate de prima spefi.

Fig. 58 -1) : sens. . Avem,f(t - 0)': r qi itli:-:ili"iiil 0 +I. Aici f(-1,_-0) nu are

Fis. 59
prnctul I estepunctde

f 0) nu aresens.

uff fto"l""oj"l

f ;tt

n"""t

definitd pe (_.o, + .o). O de discontinuitate d.e spela a doua, deoarece ,f(0 - 0) :

1,

5)r(t): $ru ;::ff derinitb rR. pe {6 l?l',".Hi

FUNCTII

CONTINUE

213

Orice punct este punct de discontinuitate cle*spela a doua, deoatece aceasti funclie nu are limite laterale ia nici un punct. 6) J@) : {ri"1 d.acdx#o definit6 Pe R' z I todacez:o Punctul 0 este de discontinuitate de spefa a cloua, deoarece "f(0 - 0) 9i /(0 { 0) nu

existS.

-iF

Dacd" xo este punct interior al unui interval -I gi dacd limitele laterale s6l,tul, in xu existS. .si sint finite, diferenla f(*, -l0) - f@o - 0) se rr1lme1te in punctwl xo. fwncliei f Daci I-: la, bl, gi dac6/(a * 0) exist[;i estefinit, atunciJ@ ! 0) - f(o) se numegae saltdl funcliei / in punctuT q, iar !a9V fQ - 0) existi 9i 6ste finit, f(b) - f(b - 0) se numeqte saltul funcfiei /. in punctul b. Evidenl,' saltul funcliei intr-un punct de continuitate este zero' Saltul funcliei poat6 fi zero gi intr-un punc! de . discontinuitate din interiorul intervaitlui, dac[ f(*o - 0) : f(xo * 0) +f(xo). F r o p o zitia 1. Toate punetele de diseontinuitate ale unei funclii monotone pe un interval, f : I -, R, sint ile prima spetf,. Se gtie c[ o funclie monotone are limite laterale in fiecare punct d.in domeniul'siu de definilie. (Dac[ extremit5li1e aparlin intervalului, 1a extremitdli numai una dintre limitele laterale are sens.) Trebuie sd ardtim cd acestelimite laterale sint finite. Si presupunem c[ / este crescitoare. Fie K1, %zQ I, x, I x2. Dacd.xt 1 x 1 x2, attnci l@') --1f(*) --( /(rJ 9i prin trecere la limiti oblinem

-f(r') .-( rim f(x) 4f(xr),

"f(r')

--( lim f (x),-( /(r,),
rVr,

adici: f(xr) -.1J@, + 0) --(/(rr) qi J@').-("f(r' - 0) -< "f(rJ. Dar f(xr) Si I@r) sint finite, ca vaiori ale funcliei. Rezultl cl /(rt f0] finite. Deoarecext;i x, au alesefost arbitrar, Si f(x, - 0) sint de asemenea rczrltd" ci in orice punct din 1 funclia are limitl 1a stinga finiti (cu exceplia extremitSlii stingi, unde aceastl limit[ nu are sens) gi limita la dreapta finit[ (cuexcep]ia extremitdlii drepte). Rezultb ci punctele de discontinuitate - d.aci existi - sint d.eprima spe!a. demonstralia se face la fel. Dacd.f este descrescbtoare,
pe ie. Sb presupunemcd f este crescbtoare f. Din demonsttafiapropoObservaf zifiei prececlente deducem cb daci x, < xr, atttnci f (nr) -,<I@, * 0) -< "f(2, - 0) .-<.f(zJ. lntr-aclevdr, aleginil'a € lastfel ca frL < u < trz, avef,i /(zJ. f (xr) .,< f (tt, -| 0) -< "f(a) :( /(zr - 0) -_< ln particular, pentru otice punct zo din interiorul lui f avem: f(no - 0) --</(zJ --</(ro + 0), deci saitul f(xo + 0) - f(no - 0) este pozitiv. Dac6" xo este punct cle discontinuitate, acest salt este strict pozitiv gi, evident, dac6. x, este punct de continuitate, saltul este 0'

I:{t[rrs,d irrr!l]

lllsw0r

4fi1{

274

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

Pq"i^f'9i 1l'sint.doud puucte de discontinuila!9 9i dace *, < x,,, atunci, pe axa Oy, intervalul lfP' 0),1se aftd sub intervatut U6,, _ 0), f(n;, +'0)1, putiid avea in .0),f(x,* comun o extremitate, iar celedoud intervale slnt de lungiine strict poriti"a,

2. hfullimea punetelor de discontinuitate ale unei ^ tro p o zigia Iunefii monotone f : I -> R este eel mult nrrmdrahilil. JoT_ presupune la inceput ci intervalur este inchis gi mlrginit, I : le, D] gi c[ / este crescS.toare.

s.fJ?-+3)s -< c a r e a r f i e - - x ( b . F i e a . ) 0 g i t i e n p u n c t e l n t e n o a r e f i z {f . . 1 n , , xtl . in care saltul funcliei este mai mare iau egal cu a: f(*n* 0)- f(x -0) )- a, i : l, 2, ..., n.
Avem f@n * 0) -_(/(ra*, - 0) sau l@o+, _ 0) _ f@n * 0) )- 0,
i: Atunci l, 2, ..., fl.

Avemfl") :

fJ.".-0)--(4r.* 0)..-<,(b0)

(b),ori-

J@ - f(a))- f(x"+ 0) - f(*, -0) : D lf@o 0) _ l@,_ 0)l + * i:r

+ f,.lf(xo*, 0)-f(x, + 0)l> trf@,+ 0)- f(x,- 0)l)- na,
de unde, n4f@-J@)-. Rezulti c5. numlrul punctelor in care saltul este mai mare decit oc este finit sau eventual 0. Piintre acestepuncte putem considera gi extremit5!i1e, dacd este cantl. si notim cu s, mulfimea..punctelor ln care saltul este ) I gi, pentru fiecare numir nattrar n > 2, sb-notlm cu s, multimea punctelor- iir care saltuleste)1.i aJ-

,: * I, .f(x+ o)- f(x -o) > U, 1 ^ t , S" : { xlx e t, L <.f(*+ 0) - J@-0) a -lI, n >_ 2. n I n - t j '
Din cele de mai sus rezulti c5 fiecare mullime s, este finitd sau vidb. Reuniunea s : U_S, este formati din toate punctele in care saltul este strict fr:7 pozrtiv, deci din toate punctele de discontinuitate. Dar s este o mullime cel mult numirabill, fiind- o reuniune ntmdrabil6 de mullimi finite sau vid.e, gi teorema este dernonstratl in acest caz. Dacd f este descrescitoare, demonstralia se face la fe1.
@

n ,, :;.

FUNCT]I CONTiNUE

2L5

Dacd intervalttl I ut este inchis gi mdrginit, e1sepoate scrie ca o reuniune numbrabilS. d.eintervale inchise gi mdrginite I o, care au in comun, doul cite doui, cite o extremitate :

,: frJ.

_ f ,: _ Io:

Dac[ I _: (o, b],, o> - oo luim I t: lxr, bl , Ir: lo.z, a11,..., ia len,e,_t],... unde (ar) esteun gir strict descrescitor,-asttet i*-r. D a c i . I : l a , b ) ,b _ < - F o c , l u l m f r : l a , g r j , I r : l g r , g r l , . . . , l\n_t, P"1,. .., unde (p") este un gir strict crescbtoraitfef ia g* -- b. Dacd I : (a, b), -oo -{ a <b -4 .n oo, lulm 1:

l * t , 9 t ] , t r z : l _ a z9 r ] , . . . , I n : l q n , 9 * 1 , . . . , -> unde (a,) este strict descrescltor astfel ca d.n a, iar (p*) este strict crescdtor pstfel ca Bn + b gi dr ( 9r. rn fiecare interval I*, mrillimea punctelor de discontinuitate este cel nrult num[rabil6. Deoarece reuniunea unei familii numirabile de mullimi num6rabile este de asemeneanumdrabilS, reza7tl"ci mullimea puncfelor de d,iscontinuitate din toate intervaleie (1,) este numdrabild, 9i cir aceasta propozilia este complet demonstratS.

3. Continuitoteo relqtivd o submullime lo Fie funclia f: E -- R, A o submullimea fui E gi xo eA. i i.e . Se spuneci func{ia/ estecontinui in punetul ro relativ "Ii" t la submullimea A, daei restrielia fn a lui / Ia A estecontinud ii xo.
Aceasta inseamnb ci oricare ar fi;iru1 xn-> xs, xneA, avem fo@) - fd@o)' Dar- pentru n e A, avem fn@) : f(x). Agadar, a spune ci funclia / este continui in p^unctar xo relativ la submulliinea A, in6eamnd ci pentru orice gir %n+ fro forrnat din puncte din A, x* e A s[ avem f(x,) -f(xo). se pot da definilii ale continuitifii relative la A, echivalente cu cea _ 9e mai sus, folosind v'ecinbtdfile, sau e'gi 8, ;i punind condilia x e A (in 1oc de x eE). . ?u:." .r.o este .pu1ct.de acumulare al 1ui ,4 (deci gi al lui .E) se poate folosi definilia continuitblii cu ajutorul limitei: / este continui in xo relativ laAdacd"

rim"J1i : f@o),adici daci :f(xo). l1li;',f(x)
xeA

_ P".g p-o?igie.. Daei /-este eontinui in ro (relativ la E), atunei/ oste eontinuil in zo gi relativ la ,4.

276

LIMITE DE FUNCT]].

CONTINUITATE

dacd / este continud in zo telativ la E, pentru orice gir xn--, lto format lntr-adevdr, deoarece A c E, pentru orice gir xo--+ xo din puncte din E avem f(x*)+f(xo).Inparticular, format din puncte din A avem de asemenea /(x*) -+ f (x o), adicb / este continud in rorelativ \a ,4 . Propozilia reciproc6 nu este adevbratb. Funcfia/poate fi continu6 io Observafie. zo (relativ laE). zo relativ Ia A,fdrd a fi contitudln Exemplw. J@): pentru-1-<r<0 [-l I I I pentru 0-< z-< I definitd pe E : l1, 11, qi A: l0,ll;

ln

aeetrr fAQ() = 1, (pentru 0, relativ la intervalul I

r e A), deci. fa este continub in 0, deci / este continud. : i0, 1].Totugi/nu este continud in 0, relativ Ia E : t-1, 11, deoarece nu are limitd in 0. lntr-adevdr /(0 - 0) : - I qi 0) : 1. (Se poate folosi definilia cu limitd a conti"f(0 + nuitSfii, deoatece 0 este punct de acuneulare penttu -D")

in anumite cazuri propozitia reciproc5: t

-este

adevlratd

S;

Prop ozilie. Daed.4 esteinterseafia lui E eu o veein[tate V allui xo, A : E O V, qi daeil / este contimril in ro relativ la A, atunei/este eontinuil in ro (relativ la E).
Prin ipotezS, / este continud, in xo telativ la A, deci oricare at f.i girlul x n -+ x o, x r" e A, avem f (x r) -, f (x o). Dacd xn este format din puncte din E, gi dacl xr -+ No,

ater:a x*€V, deci rn € I pertru toli termenii, cu excepfia unui numSrfinit dintre ei, gi deci adici / este contif(x^)-+f(xo). Agadar, oricare ar lisirul xn+xo, xn e E, aveltlf(x*) +fp(o), nu6 in zo relativ la E.

4. Continuitqteq lotero16 Fie funclia f :E + R gi .rro e-8. x4xo}, Dac[ lubm mullimeA:E a n (-.o,-xo|:{xlx=.E, putem defini continuitatea 1ui f in xo, relativ la submutrlimea A. Ilef inilie. Se spune ei funclia/este eontinui la stinga in puxnetul xo, daef, pentru oriee gir xn ->.ro fomat din punete x* { fro din E, avem f(x") -> J@o). DacS in definifiile continuitetii cu vecindt|li satt cu e gi 8, se pune condilia ca #.\< ,0, se obtin definilii a1econtinuit5:fiila stinga, echivalente ci1 cea oe ma1 sus.
ii. 1' Dacb p,: Observaf la, b), orice funclie definitd peEeste contin're la stlnga in a. Intr-adevdr, frn\< a, 9i x* e la, b), rczalti" cd' xa -- a, deci f(t") : f(a) d.acd xr+a, deci f(x") -rf(a). 9i

FUNCTII

CONTINUE

217

ln punctul b este echivalentb cu definitia @' bl, clefinitia continuitEtii . ?|..D.":a E: continritdt-ii la stinga in punctul b, d.eoarece condifia i* e (a, bl este echivalentb cu concliiia ttn e (a, bl qi xn-<b. este continud in b, dac6,gi numai dac6 este continub ra stinga rn b. {ga{ar, / Dacd -3". {o este punct de acumulare a1 mullimii A : E n (_"o, n;l : {n I x e E, atunci.defini;ia continuit5lii la stinga in-*o se poate formula cu ilirtorui limitei l; 1S1rL stlnga in *o: f este continub la stinga ]n *0, dacd gi-numai dacd are limita ta stinga in *o, ega16,c,t f(n):

D a c 5l.u i m m u l t i m e a , p = ^ E | ; l x p , + " . ) : x2xo}', {,clre putem defini continuitatealui f in xo iet"ativla'mu$imeaB. E , n i $i.e . 4--r xo, 9_fin pentruSespune ei funefia^/ esteeontinudIa fueaptain punetuf oriee Fir xn + fro f6rmat din puncte x,) xo Oi" A; ^.dugu,
avem f(%n) n.f(xo). Daci in definiliile continuitdlii cu vecinitate sau cu e gi g se pune n oblin definilii i1e continuitillii la dreapta'in ro, ichiili_dirti" cu 2no,.se valente cea de mai sus.

f ('co - 0) : ,f(".) .IlF* : la, bl' liT,rta.la stinga ln a nu.are sens, deci continuitatea Ia E stinga in a nu se -Dac6' poate formula cu ajutorul limitei. lnsi continuitatea la stlnga in n totJ"r-"?u;id;;; ".t"

,T,1.tEif r'"T*.f uf ",,":1:".::,"rdi 3 :i"":.:":m-t#;r"':"":,*r,?lr'?,"pHt; ?f
^uuur., io ,. funcfia / este continud itt a, dacb 9i numai dac6 este continua ra dreapta 3oDacdzoestepuuctdeacumularealmultimii E : {x I x eE,x}-xo), .B I lxo, *a) definiiia cortinfutdlii la dreapta in zo sd poate = formuia""'I uio#.ot timitei la dreapta ,lfunci la dreapta in xo, d,acE gi numai dacb are rimitd / este continul la dreapta in xo, egald. cu f(x):

f@o+o):f(xi. Dacd E : ra' bj. rimita ra dreapta in b nu are sens, d.eci continuitatea la dreapta ln b nu se poate formuia cu ajutorul liiliteila-dreapd r;i ra dreapta in b este totdeauna asigurati. ".iii""it""t",

I

Prop ozitie..Funelia l:_F - Reste-eontinudin punelatl e E, xo daedgi n"iiai daddeste sringa$i I" d;;p;" i"?. "o"ii",le;fu plnt1u orice gir fr,,t 2f"+ I este continal in xo, at_unci avem f(x") -' /(ro)' Aceasta est6-adev6ra'tbrr p"tti;;i'pentru *o, xn G E girurile rd la stingain ro gipentru-gilufiIe - xo x* '
L dreapta in xo.:ste co.jinui 1a dreapta gi la stinga ce numar e ) 0, putem gbsi un nu_ = L, x _( #0,qilx _ rol ( g si avem

(

218

L1MITE DE FUNCTII

CONTTNUITATE

cu /(ro) t ,rxo
EiemPte.

- 0) : f(xi, f(*o + 0) : /(xo)'
pe u"rrorau [0, 2]'

)u;#,f ",1'.{!i }; iiLi"xliltll ; ?";,,1"# {$;iL r ;i; JJ'"J"

[t) I@): I

o-(/-( t 1 dace r r au"a<x<=<2

la continua este

: Avem 0) -t, f(t+0) i;tll[,';,i1":.t# ::;ilTlT /(r- : *?";tll';J:"'"iT in 1'
{ 1* i deci nu este continuS' -1 dacao-< z < 1 [ 2l' o'5 daci z : 1 definite Pe lo' f@) :l [ 1daca1<.r-<2

t d a c ao - ( ' ( o \) r r ' \ - J - r A J\*) \ t au"a1-( /-(

u""""u Pe [o' 2]'

" i3 J,lE] ;';i;"x","i 11,;,,,;';1J1, i}'i
i -lfa
'

I
Fis' 63

[tdacez:<o, \f(xt:lt
[-daca'v>0'

PROPRIETAT]LE

FUNCTiITOR

CONTINUE

275

Avem /(0 - 0) :1, 1(0): l, {O + 0) : O, dar nu este continud la dreapta in 0.
( l - dacd i t 10, | I [ 1 dacE x : 0 . Functia deci nu este dreapta ln 0. are limite lateraie infinite ln continud. nici la stlnga, nici

+co.

Functia este continud Ia stinga in

s)f(n):jn

0, 7a

Fig. 54

r q 0 Fri g . 6 5

$ 5. Proprietolile funcliilor continue
1. Operqlii cu functii continue vom arita acum operalii1e obi;nuite asupra funcliilor continue, se oblin tot.ci^efectuind funclii continue. T e o r e m [. Baei funeJiile / ;i g definite pemulrimea E sint eontinue intr-un punet xo e, E, atunci: ll f + g esreeontinui in xo; 2l af este eontinud in xo, orieanear fi a q R; 3) /g este continud in xo; c eontinuil in ro. 5) daeilf(xo)s(r.) aps sens, atunei fune$ia f este eontinud in ro. sint continae in x,r,.pentru orice gir x* + ns, (x* e E), ^..^3"??j":" -,/,?1 { gi g(x") -+ g(*o), avem J(x*) J@o) deci: l) f(x-) I e@") - f(xo) * g(xo), adici / f g este continui in xo: 2) af(x") -+ af(rs), adic6, af este continul" in xs; -3) "f(x") g(x*) f(xo) g(xo), adtcl. fg este continad, in xo;

d) daei s@o) 0 r + faruedrracd esre definitdrn roj, funeliar -lt c

esre

3il

220

LIMITE DE FUNCTII.. CONTINUITATE

4) dac5. g(xo) +O,I@.*fYt.,
g(*t") 5) ^ Ln fro.

g@J

adicd I
c -+

este continud in xo;
7e este continub

dac6, J@o)t@o\ 21g sens, /(*,)st'")

f(xo).c('J adic5

proprietatea 3) a - -1, reatlt6, cE :ste continudin xn. - g este continub in in xo, atunci "f

a si Produsttrn runclii :fi'"?""iJ1Ta
4o Mu{imea fuuctiilor definite pe E gi continue intr-rrn punct zo €E este a algebrd.

qi g sint eontinuepe.E, iar a gi p sint numere reale, atunei funefiiiela/ + pg gi lg sint continue pe E, iar fune{iil* Z gi f sint eontinue pe domeniul lor de definifie.
observafie. Mullimea funcfiilor definite pe E qi continue pe -E este o atgebrd.

Corolar.Ilae5"f

2. Proprietdlilelocole qle funcliilor continue !-ro po zt ,tia 1. DaeI funcfia f : E -, R este continufr in xoa E, atunci funelia l/l este continud h io. Dacd. xo este punct izoTat, atunci l/l este continul in xr. Dacd xo este punct de acumulare ai lui E, continuitatea 7ui f in" xo inseamn[

: )1yft.) f(xo),
de unde

)tu ttt.ll: tf@iI'
adic6 l/l
^ b *o. Exarnpru. Funcfia

r

este continuS in

xo.

Observalie.

Este posibil ca l/l sb fie continud in xo l6t6 ca / sd. fie continu6 1 tlaci f(-) : { t * este ralional

1 clacd r este iralional Func}ia l/l este cou

este discontinu{ in orice punct, deoarece nu are limit5. in nici un punct. tinud in orice punct, deoarece este constant5, lf(tc) l: l.

Corolarul pe E.

X. Baeil/osto continuf,pe.E,atunei l/l este eontinud

Corolarul 2 . F u n e $ i a : E + R e s t e e o n t i n u 6i n r o ( s a u p e E ) f daed gi nunai.ilae6/+ gi/- sint eontinue in r, {sau pe E).

PROPRIETATILE FUNCTIILOR

CONTINUE

22I

tntr-adevEr, dacb. estecontinui atunci / l/l estecontinui gi din egarit5!i1e

i*:Iutt+n, f-: ]tn -rt
, rcutlt\" cb"1+ gi /- sint continue. Reciproc, dacd" gi /- sint continue, din egalitatea f+

f:f+

- f-

reu:Jtl. cd gi / este continub. Corolarul B . . . I l a e df u n c { i i l g [ , . . 8 + R s i n t e o n t i n u ei n z o (sau pe -E), arunei funcliile sup (.f,g)'gi ini'd € ,g;iint;;"ii";. i" ,* p" E: injr-.ad9.var, - g sint continue, deci ". .. este l/-gl f111l1iie f * S lif continud. ;i din egalitatea

s u p f i t ) : + ( f - t e + l f- s l ) f
reutlti, cd.sup (/, g) estecontinud. De asemen"r,fT:,,H". I li -g sint continue, deci sup (_/, _g) este continub gi din egalitatea int(f, g) - -sup (-f, -S) rczv7td. ;i inf (/, g) estecontinub. cd _Pro p_oz.i-1ia 2. Ilaef, funetia /: E - R este continui rn*tr-un punct xo. ,E qi daei <.{e') p,'aruheiexisrflot"Loirxtuiu f ^< astfelirneitsE hvem " < p, pentru oriee z e n-n i. "1"i-";', "<f(;) IIullimea U :-(o, p) estevecitdtate al:uj_f(xo). Deoareceyf con_ este tinu5-iy !0, existi'o v6.ciniltateV a 1-r1i.ro,'"3#"t i""it pd"ii;;"" x e V f l E s l a v e m J @€ U , a d i c d ) "<f(x)tp.----^ corolarul t. rlaed/este continud fin,atuneiexistdo veciin -'u' ---+? ndtate 7 a lui .r0 pe eare/ eite mdrginitd. Corolarul 2. Daci /este eontinuh zo,gi daed/(rn)>0, existi i:n ----* o veeinhtatev a hfi xo astfel ca f(x) ) 0 pentru-oiice * e'v'i1E'. -se aplici propoziria precedent[ pentru oc 0 : $i p > J(xo) oarecarc. CoroIarul. S. Dac6/este^eontinudin gi daci xo, o veeinitareV a lui ro, astfeieaf(*) <0 pentruoriee.r f("o) <r,0,existi df n-,i'. Se aplici propazifia precedenti pentru g : 0 gi a ( f(xo) oarccare. CoroIaruI 4. Ilaei,f es-le.eontinudro gi daeilf(x") in *0, existi o vecindtateValui ro, astfelbaf@)+O pentruoiiie r a? nA.

222

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

.lntr-adevir, l/l este continu-i in zo gi lf(xr)l ) 0, deci existi o vecinatate a tLrr xo, pe care avem lf(x)l ) 0, adicd f(x) +0. corolarul 5. Daef,/este eontinui in ro qi daed in orice veeindta!g ( u IF ,o existd.p rnete in eare / are valori < 0 gi punete in eare are / valori ) 0, atunei f(xo) : Q. in punetul rn e .8, gi daeilJ@o).--g(xo),exisjd o veeinilta-te alui *n, astfel netul noe E, daeil/(ro) < g(ro), e V *0, astfel ea f(x) < gQ6) pentru'oriee x eV n E.

Prg'p ozi!i.2

3.r-.r)1entuncliile/gig itefinitepe sinr eonrinue E

.$_egema astfel ca f(xo) ( a {g(ro). Existi atunci doui vecinititi (r .ai Vz ?1_" ryi_rr, astfel ci, dac5.x'e,'(r. fl E sl avem f(x) '-o,, iat dacb. FVrO Egd avemS@)> x.DarV--'V,, fl Z, este6i,ecinitatea x ltli !o.Dacd.x =V n E, at'ur;rci eVr_O x ' 4;i i eVi f,l E,deci f(x)<" si S@)) a, adici f(*) < a"< g(x), de undefG) < e@)'.' a. -Dgcil/__estg eontinui in ro, af*nei, pentru oriee _P r o qo r ltla nurnilr e ) 0, existfl o veeinfltateV ahti ro, astfelinoil, oricarriar ti punetele fi', fr" e Z, sil avemlf(x') - f(x,,)l < .. lntr-adevdr, deoarece este continu5 In xo, existl o vecindtate Z / a 7ri xo, astfel incit pentru orice xeV s5. avem-

lf(x) - f(x,)l
DacE x', x" e V avem atunci

lf(x')- f(*")1.-(l,f(r')- ffuo) f(xo) l(r,,)l ._( * -< l.f(z') f@il * lf(xo) f(*,,)l< i + i : ".
3. Prelungireo prin continuitoteo unei functii Fie o mullime E, un punct de acumulare. xo a E gi o funclie / definiti pe E - {xr}.,F.o-nc!i7 se poate prelungi in'mai mirlt"feluri in"punctrtl xo, gi anume dinclu-i in punctul xn o va dindu-i in valoare arbitrar6". Este posibii ca rbitrar6.. nosiiii nici una d.intre aceste prelungiri si nu fie continub. in xo Dacd insi funclia are I'im'itd.finitd. Daci insl funcfia /f arc l,imi,td.finitd. in punctul xo, rLn dintre aceste funclia tc^. lana prelungiri este contin:uh.in xo, dupi cum reztrltd, din uimitoarea

Fro p ozi!rn;"3"":2:egia tunelia f14:lf(*).

yo ro, f are limita:Jinitil inJpuneru_t

derinitil E,'J.?-'3ilrfiie*'^** pe

PROPRIETATILE FUNCTI]LOR

CONTINUE

223

intr-adevdr, deoarece _pgollu, tv4 .!0,. x e E avem f(x) : f(x), gi deoarece lim f(x) : !s, tezultl cL f are limita yo in xo:
tluo

lim i@) :
,1Xo

yo: i(xo)

adicd i este co+tinttl" in xo. Funclia / se numegte prelwngirea fttnclie'i f prin continwitate an t'wnctwl,x o. a . Se spule de asemene c6"fwclia / se obline din funclia /, prelungind.-o prin continuitate in xo.
continudin o b s e r v a ! i e. Dac6. x o € E este punct izolat, odce prelungire xo.
1) f (t) : slu , definitd pe ,R {0}. Avem lim sln ./ :=-_ : 1,

a lui f ln r o este
deci

Exemple.

fr prelu:rgi prin contiuuitate in punctul 0. Prelungirea sa prin continuitate este _ f(xl [sin r ltt I
I I

/

se poate

dac4.xl0,

:

I L

t I d a c 6z : 0 .
1

2) f(z) : (1 * z) ' deftuitE (-1,0) U (0, {co;. Avem
I lim
t+A

pe

(1 f

*)'

:

e, deci fu:rcfia

[

!

;
definitd

ir;_)(t*t)'dacdzV0 I dacd :0 x I e
pe (-1, 3\ fk\ : -

0
Fig. 66

f oo) este prelungirea prin continuitate a lui / ln punctul 0. 1 1 definitb pe l? - {0}. Avem lim - : 1. co, deci funclia / '2
z+o *a

nu

se poate

prelungi prin continuitate

in punctul

0. lntr-adev6r,

oricare ar fi a € ,R, funclia

E

t r
J\ft) : \

t

nu este continu6 ln 0. 4 J@) : sin iungi prin
A s I

t a

d a c dz : 0

fr continuitate z sln i

clefinitb pe R - {0} nu are limitd in punctur 0, deci nu se poare preln 0. 1 d.efinitb pe ft -

5) J@) :

*

{0}. Avem

, -1 l I r sin f r ll._<lrl pentru z I 0,
|

, t

-

224
| 1 l

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTiNUITATE

deoarece Iri" - l._< l. Deoarecelim lxl: 0, rezulti cd Iim * sin : r, decr ,1 se poate xl r-o I + prelungi prin continuitate ln 0, gi anume:
I

Ur:{.,

sile-d,ac|xl01

dacd r:

0.

gPse.rvalie. DupE cum se va vecrea mai departe (reguraruirHospitai),problema , preluagirii prin continuitate a fost, lncd de la lnceputuiile anatZei matematice, o problem6 care a preocupat mult pe-rnatematicieni (Bernouili, l'rrospital etc.). cum i".aqi ae funcfie ru era bine clirificati, se identihca o funclie d pr"lu:rd;;J "ofi"1'". priIr continuitate. Ulterior, dezvoltarea matematicilor moclerne a impus necesitalteade-a distinge intre ele aceste doud funcfii.

4, Proprietoteolui Dorboux Funcliile continue definire pe gn interaal,au proprietatea importanti _ cd. nu pot trece de la o valoaie ra arta fdr6, aireie prin toate- valorile intermediare, adici. daci iau dou5 valori diferite,-iu" io"t" valorile cuprinse intre e1e.Mai precis: T e o r e m [. Daci / este o_funefie eontinui pe un interval 1, atunei gligaTe-.T fi punctele b din -r, gi irricare ar fi iumlmr ). cuprins 'intre ".5 un puner i^ intre gi f(a)-gi f(b), existi eel pufin a b, asttet ineit se ,"6- fr^y- )

qi daci f(a) < -(lb), alunci : f(a) 9i 1 ;.flb) ^x Jlct) : ),, gi teorema este demonstrati ln acelt ciz.

Pentru a face, o-"-1"g9t-".,,.si pres,punem-.cd, 'r"i,ia' f(4 4fJ)).

c^: &, avem

DacEf(a) :

deci - Sd-.1t.res1+unem cI {(4 1t1U1 9i fie.}. un numir astfel caf(a) < se notim ca A'inutfim'ea punctelor dinire a 515/(6). are ,si b i'rr'Jur" functia f valod -_( I : A : {rla --( r -( b, /(r) --( r}. Avem aeAcl a,bl, dect 24.este ne Evident, a ( c -( b. Vom arita cd

bse,ry_.Lii._ 1" Condifiaca funclialsi fie definitd pe tn inter_ -.-, ,9 aal,este esenfialE.. Da.cd. funclia continu[/ este-definiti pe o *L11i*" ""r"

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

CONTINUE

225

nu este un interval, ci, d.eexemplu, o reuniune d.e intervale. disjuncte, este posibil ca funclia sd ia d.oudvalori diferite, dar SA nu ma1 1a ilcl 0 valoare intermediar[.
f - l i l a c d r < 0 pe clefinitb Pe R - {0} este cir'ntinul 1 dac5z>0 d.omeniul ei d.e d.efinifie, ia oumai valorile - I gi 1 gi nu mai ia nici o valoare intermediarf,. Exemplw. Funclia f(") : i I

2o Proprietatea puse in evid.en!6 in teorema precedente nu este caracteristicl func]iilor iontinue. Darboux a da1" oo gxsmplu de func]ie cafe afe aceaste proplietate gi care nu este continue in nici un punct.
Iatd uu exemplu din snunlul teoremei: simplu cle funclie discontiuub intr-un punct, care are proprietatea

Funcfia

f(4

:1

Is i n - d ' a c d x 7 0 r l
* uefinita l0 dacd*:0 pe R este discontinuE ln

punctul 0 o valoare

f(b)

(deoarece nu are limitd fdre a lua intt-un

ugor cb nu trece de la o valoare f(q) la in 0), gi se verifici interval (4, b) orice valoare cuprins6 iftte f(a) 9i J(b).

Proprietatea puse in evidenli pentru funcliile continue in teorema precedente se numegte proprietatea lwi Darboux : O func{ie/ definiti pe un interval -[ are proprietatea Delinilie. lui Darboux, daci, orieare ar fi punctele a,b e f , a < b, qi orieare arfi numil rul ), euprins intre f(u) ;i/(b), exist[ un punet c] cuprins intre a gi b astfel ea /(c^) : l. se Cu aceastddefinifie, teorema precedentS. erunta astfel: Oricefunccontinud.pe un interaal are proprietatea Lwi Darbowx. lie Se va arita mai d.eparteci gi funcliile derivate, d.efinite pe rn i'nteraal, arl proprietatea 1ui Darboux. De aceeavom demonstra mai intti citeva propozilii pentru funcliile cu proprietatea 1ui Darboux, care vor fi ad.evirate itit peritru funcliile continue-cifgi pentru funcliile derivate. ln aceste propozilii functiile se consideri definite pe un interval 1. ( b d o u i p u n e t ed i n . I . Prop ozilia 1 . F i e f u n e f i af : I - R g i a Ilaci / are proprietatea lui I)arboux qi daei f(") < 0 gi /(6) > 0 (sau ilaci f(a) > 0 9i /(&) { 0) atulei existi cel pufin un punet euprins intre a qi b in caro funelia se anuleazi. Pentru demonstralie, se aplici definilia precedenti pentrr-1. : ),
l5 -j-ldiize mate;*latici, Yol I

0.

226

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

lui Darboux qi DaeE lunctia f :I -u R are proprietatea Corolar. nu se anuleazi in niei un punct ilin .I, atunei fune{ia pflstreaz[facelagi semn pe tot intervalul 1. lntr-adevir, dac[ ar exista dou6 puncte a Si b din I ln care funclia ar avea semne diferite, de exemplu f(o) < 0 gi /(b) ) 0, at_unci funclia s-ar anula cel pulin fntr-un punct din -I cuprins intre a*Si!b, ceea ce ar contrazice ipoteza.
Observalii.DacdfuncfiaJ:I->-RareproprietatealuiDarbouxginuseall:uleazb pe.I, pentru a-vedea ce semn attoate valorile sale pe intervalul l este suficient sh vedem semnul singur punct din intervai. funcliei lntr-un valorii

fu).

2. O funefia f : I + R ar-e proprietatea luitl]arboux P r o p o zi[ia ildei transformfi oriee interval J C I, tot intr-un interval, dach gi mrmai Si presupunem intli c6" are proprietatea 1ui Darboux. J Fie intervalul / C .I; s[ notSm

m : inf J@) : inf /(/), *EJ

M : suqJ@): sup/(y'). xeJ

Avem - e-{ m-< M -< + o.. Dac6'f este constant5 pe J atunci mul}imea f() este formatl dintr-un singur punct, deci este un interval (cu extreinithlile egale) gi propozilia este demonstratb in acest caz. Sd presupunein'cb/nu este constanti pe J-,-.d"g. n+ < M. Sd ardtdm cd mulfime" f(J) conline intregul interval (*,_U).Fie I un numbr oarecare din intervilul (m, M), adic6' m < ^ < M. Deoarece sn -'inf f(*) gi m 1). exist[ un punct q €.J astfel ca m -< f(a) < ),. D"our"ce M : strp f@) si ^ < M, exista un punct b e J astfei ca ^ <f(b) < M. 'A!adar, f(o) < r </(b). DeoareceJ ale proprietatea lui Darboux, a s t f e lc a / ( c ^ ): } - . q i d e c i , ) .= f ( : l ) ' e x i s t dt i o p u n " t i ^ e . ( a , 6 C J in intervaltl (n+, M) tezrtltl cd (w', M) C Cum'), a fost ales arbitrai cf" (J). '"b"out""e m gi M sint marginile mullimii f(J.), aceast6 mullime poate de s5 mai con!in6, ii af.ar6. punctele intervalului \rn., !uI)1 ce1 mult extremitblile m'gi M (dac5 acestea sint finite). Rezulta deci c6 /(/) este un interval. Reciproc, s[ presupunem ci oricare ar fi intervalvT J f 1, imaginea sa f(J) este tot un interval. -Fie atunci doul puncte a 1 b din I. fQ = Sb notEm J : li, &l ; atunci /(/) este un interval .9i .av.,",T e.f(J), f(b) e/(/) ; deci dach l, se af15 cuprins intre i\a) ;L J\9),.atrtncl tiiiia un punct c.Qla,, Dl astfel 9a.f(t^): }', adicd /,are {e\ji,'d""i propii6tatea iui Darboui, gi cu aceasta propozilia este demonstrati.

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

CONTINUE

227

Dae[ funelia f:I corolar. este interval. atunei /(1)

-, R are proprietatealui l)arboux,

O b s e r l a ! i i. 1' Afirmalia reciproc[ nu este in general adevif rati : dacl /(1; este inten-ai, nu rezulti c5" arc propfietatea lui Darboux.
I d a c i - 1 - < .' : r < 0
Extw":iu- f .;, : x dacd

clefinitEPe f:

t-

l, ll'

0-<z-<1

pe .ft ln; 3.rea.-f"tr: : -i).L:,.1.ci,t'i4 este interval, dar / 1u are proprietatea-lui Darboux {0, 1}, deci/-(/) nuesteinterval :-aCerEr, i:ci.iuno *terIlf"i J: t- 1,01 c I avemi7): I i qi /(0) :0, "forr"-ti. nu mai ia nici-o valoare intermediard pe intervalul .at L;.
-J_r. ale conexe* mu1limi ,-' se numesc latersalele trucadintr-o formate ,,singutb ad:cI mr:Jlimi dregei in exptimati proprietatea tE'iCu aceasi5 denumire, prececlentb se enuafd astfel.: -ptopozifa Davboux dacd' 9i' lui are proprietatea O fittclie 'uansformd' mwtli'mi'le corze:te tot 6n mul' dbd nurnqi linri conexe. In spalii toPologice oarecare, aceasti ProPrietate cu Propdetatea a funcliilor se poate lua ca definifie lui Darboux. _-1,

Se gtie ci o funclie strict biunivocd, dar c[ existe funclii nu sint strict monotone. Pentru funclii1e definite pe boux, este adevd.ratbgi alirmalia

monotone este biunivoce care un interual care au proprietatea lui DatreciprocS, d'upe cum rezultl clin

lui 3. Daef, func$iaf : I + R are-proprietatea DarProp ozi+ia boux gi es6 biunivoei, atunei / este striet monotoni. S[ presupunem, pfin absurd, ci / nu este nici strict crescltoare, nici Aceasta inseamnd ci existd trei puncte xL < ,tz < xs strict d.eJcrescAtoare. din l, astfel incit s[ nu avem nicif(x') < J@r) < f(xt) ;i nici f(*r) > f(*r) > >.f(*r), adtcb f(x") nu se afl[ cuprins intre f(xt) Si f(xr). Pentru a face o alegere,s[ presupunemci f(*r) < f(xu)' Attnci avem: sa'r f(xz) < f(*') < f(*") sa:uf(nL) < f(*") < f(*r)' n2# x1, xz* tca sat f(xr):.f(xt), deoarece (Nu putem aveaf(x"):f(xr) gi / este biunivoc6.) Deoarece f arc proprietatea 1ui Darboux, -in prigul caz existl un d" f@r) : f(xt)' ln al *, (deci c, * nt), i"tt"'ir'gt pu""t1r-""pii"J "sif"l
* Un spaliu topologic E este conett clacd cleschise, nevide 9i douE lulfimi !u existi disjuacte, ^ .iro1- ,"oiirroE sE fie E. Se dE o clefinifie echivalentd a conexiunii, cu mullimi inchise, nevide gi disjuncte.

I\o
o

{ (,

lttrff

228

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

doilea caz existi un punct c, cuprins intre xr gi r, (deci c, t' rr), astfel ca f(cr) : f(x"). ln ambele ca'oi funclia ia aceeagi varoare in doui puncte diferite, deci nu este biunivocd., ceea ipoi"rr. Rezultd deci cI / este "u "o"ti.ri"" strict monotond pe -I. Pro n ozitia 4.,Daeil -fupc,tia :-I f ? R are proprietatealui llarboux gi i'ntr,'n punet xo e l,atunei ea Sae? exisffr una din li-ii;r* il*ale este egalil ea f(xo). ;a ta. stinga f(*o _ 0) (finitl sau infi_ pentru a face o alegeie, sd presupu_

;1 ,0, ceea ce contrazice ipoteza c6 / are p _ _ Agadar, daci existd /(ro -.0),"atunci f(!., _ 0) : f(xo).ln mod ase_ 'ca -it.,lol-: m5'nrtor se demonstreazi

: f(xs).

aa6e existb" i6, + o), iiiil"i

Prop.ozilia ,,_ -. u),.atunci este continud laafirmd ci dacb existd limita ta stinga 2p.:_::,"ii ja stinga in xo, iar dacl -T;;#;;"; I ",. 4*o dreaptal%r + p), atunsi / este continu"d. dr:;upl; ;;-;r. exist6 limita L daca existd ambelelimite raterale,funclia este clotirr;i-i" *0.' Corolar. D a c i f u n e l i af : I _ r 4 u I * p r o p r i e t a t el a i I u ou atunei ea nu are niei un punrit d6 diseontin"iutd ad p*ioru ,p"1e.) a r'b'---' x , Sif(f r-f -0), atunciavemf(xo_ 0) : runct de discontinuitate. punct de discontinuitate, cel pulin eci xo estepunct de discontinuitdte'de observatie. Dacd" sau/(ro.- 0) existd este'-d,iferitd. gi f(xo.+-.0) fJ*o), ln partidular daci esi""inrinite, driciia ;;;--ptoprietatealui * Darboux. ";
Exemple.

r) f(r) -

1 sin - pef,trn ,r I 0 pentru z:0

0 definitd pe rR. Darboux. ln punctul 0 funcfia nu are nici limitb la

F"::tl3 proprietatea lui .^ , .aresting6, lici li.mit6 la dreapta,

z )J ? ) : \

f 1 Pentru z -< 0 I

r

clefinitb Pe R.

lsio-

Portrux>0 0) : I 9i /(0) : l, deci/(O 0) :

-;

are proprietatea lrri Darbou:r. Asern.f(O Furelia r: . Fn::c,tia trl1 ale ligit5 la d;eapta in 0.

pe -R.

1ne;atea

Arem /i0 - 0) : I 9i /(0) : 0, deci ,f(0 - 0) I f(0). Rezultd cb funclia iai Darboux pe R (9i pe nici un interval care conline pe 0).

nu are pto-

x < 0
clefinit6 dacb .r ) Are.rc-l:0 -r 0) i c, 0 nu are proprietatea lui Darboux. pe R.

deci fmcSa

Deoarece o funclie continue pe un interval are propdetatea 1ui Darboux, toate propozililTe relative la funcliile cu pfoprietatea lui Darboux rbmin adevdrttJ gi .ientru funclii continle pe u; inlterval : 1. Ilaei o funefie eontinuiipe un interval I ia valori Corolarul de semne €ontrare in iloui punete a < b din /, atunei ea se anuleazh c;el pulin intr-nn punct dintre a qi b. un 2. Dacd o funclia eontinui nu se anuleazd'pe interCo rolarul val, atunei ea pistreazi aeelaqi semn pe aeest interval. Corolarul este interval. 3. Ilae{ / este eontinui pe un interval I, afirneif(I)

biunivoci gi continuf,pe un interval -I, 4.Ilaci/este Corolarul atunei / este striet monotonE pe 1.
ie. Dacd funcfia este biunivoc5 gi continuE pe o mulfime care ru este Observaf interval, s-ar putea ca funcfia sd nu fie strict nonotond pe aceastd mulfiae. dacE 0 \< t < t {* ("-3dacb1<r-<2

Exemprw. Funclia f(r)

:

u"rrorte pe [0,1) u (1,2]

gi biunivocd. Funclia este strict crescbtoare pe fiecare din intervalele [0, 1] este contiaui - 1. g1 (1, 21, dar nu este strict crescdtoare pe reuniunea 1or, deoarece/(0) :0 9i/(2) -

230

LIMITE

DE FUNCTII,

CONTINUITATE

Apli cali i. Folosind proprietatea: daci / este continui pe un interval 1, atunci /(1) este interval; vom determina mullimea valorilor unor funcfii elementare. 1) Funclia f(*) : xn, n e N, definitS. pe .I : [0, * -) este continui, deci /(,I) este interval, gi anume f(I) : [0, * -).
l n t r - a c l e v E r ,/ ( 0 ) : 0 de altb parte lim xn :
ta+6 mari gi deci: ?l4: sup zn: r>0 cE f(I) : [0, + co). *

9i

m:iaf.

xn :0;

pe

*

co, d.eci *n*iio o^lori
ef(I),

oricit de
rezultd

co. Deoarece ?n:0

2) Funclia f(*) : xzn-r, n qN, definiti pe R : (- oo, + este continui, deci /(R) ".) este interval, gi anume /(R) : ft.
Avem Lifr izn-t:-co gi lim
54+@

,i2n-r :

*

o,

deci oricit gi R.

ft1-6

ia valori funcfia de departe spre *zi-a: /l4:sup reR

oriclt de departe spre - co gi +co. Rezulta m :inf, *2n-a:-@ { co, deci f(R): tjT, + oo) :

3) Funclia f(x): a", (a) 0, a 4 1) definiti pe R este continue, deci/(R) este interval gi anume /(R) : (0, f oo)"
a lntr-adevbr, d.acb ) 1, avem ,7fu*ao:o
cleci

Fis' 68

*::Et.a*:0

qi* ::EX*:
0, rez|ild

"r:T:-:*oo'

* co.
(0, + co). In cazul cind

Deoarece {uncfia ar na ia valoarea 0 < a < 1, se demonstreazb la fel.

ce f@): f

f(x) : sin r definit6 Pe I : pe 1. Rezultd cd /(1) este interval, gi anume {f) 4) Funclia
Avem - 1-</(") .-( 1, deci (- 1, 1) c/(f. deci - 1 ef(I),qi I e/(1) de unde rcntlLd cb f(I):L-1, ll. Dar sin

t--, L 2
- t _i _ / zcl

n

'l
9 t

este continui

l, 11.
: - l s i s i n ; : 1 ,

l - ;. ll \

5) f(x): cos x definitl. pe f : [0, t] este continul pe ,I. Rezultd 1, 11. + cef(I)'eiie'interval 9i se aratt ca 1a e-xemptut cL f(I):lcontinul pe 1. Rezul6) f(x) : ts x definiti pe 1 : (;' ;) ".t" titcLf(I) este interval, gi anume f(I) - R: (- o'o,+ oo).

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

CONTINUE

23r

lntr-adevAt bm tgr : - oo Ut tl-*r* x : * @'
z\-E tlT

deci *:Hrrr.t: f. de u:rdeJ@ : (7\ f(x) co, + co):.R. ctg z d.efinitl pe 1 : - c nq i M : ; E g . * r : * oo,

/(1) est6 iit6rvat qi se aratd ciitt ecuoliilor x": 5. Rezolvoreo

e*eritplul 6 ce f(I) : b

(0, zc) este continud pe 1' Rezulti

c[

R :

(- -,

+ "')'

a 9i a'-

monstrat existenla 9i unicitatea solu-;i a soluliei ecualiei > 0, n natural) Ia acum demonstralii mai simple ale

gura solulie pozitivi a acestei ecuafii. " Due[ dum s" gtie, solulia pozitiv1" ro a ecua]iei *o: a s-a natat c,t if o. ' 2) Ecualia Nzn-L &, a' <-0, n e.N are o solwlie strict negatitd' 9i una.. nulnax lntr-adevdr, funclia f(x): x'"R, adic6 /(R) - R. ExistS deci t adicb astfe! cE, xf;-r - a. Aceasta x2n-L- a. Deoarece funclia x2'-L es poate lua valoarea a in ait punct e fie a ecuafiei. Si observdm ci daci deoarecea,<0, nu am putea avea ! Solulie strict negativd a ecuafiei, care 3) Ecua{ia 6t - S, a. } 0, a =;t un&. intr-adevlr, funclia f(*) : a' aplicd dreapta R pe intre-aga^:S.-idreaptS(0, * -), aaicdTlf) - (0, + c' ).Deoarece-b 0, ?""-- bef(I).: > - (0-,+'o.), deci existb tc'o R, astfel ca Ano: b. Faptul cl *o este srne.

i;'J;Tili";::':3:i',T'"".*':il: u1",;

232

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

gura solutie a acestei ecualii re r7Iil din aceea ci funclia f(x) : strict monotoni pe R. Solulia xo a ecraliei a' : b s-a notat logob.

a' este

6. Continuitoteo funcfii'lor compuse Fie funcliile u: E +F gi g: F+R. Si considerinn funclia compusi I : g"u: pentru x e E.

E -.+R, f(r) :

g@@))

Teoremi. Daed functia u este eontinui lntr'un punct ro eE gi daed func{ia g este eontinui in punetul eorespunzf,tor %s: u(xo) eF, atun6i funolia compusi f : go* este continui in punctul xn e E. Fie x* + xcs,%ng .8. Deoarece u este contint| in xr, avem u(xo) + -, u(xs) : uo. Sd notlm w,: u(xn) € F. Deoarece,u++ uo ]i g este continub in 'ws1 p(u") - q(a),adicd, g(w(x*))->9@@s)), sauf(x*) - f(xr), aye-nr adicl f este continul" in xo.
ii. Dacd *o €E este punct de acumulareal lui E qi zo - a(ro) eF este Observaf pulct de acumulate al lui F, continuitatea ln zo gi zrose poate formula cu ajutorul limitelor: : DacI lim u(tl : u1xo1 ue li dacl lim 9@) : 9@ol, atunci:
fr4ro
t1*a

: rim e@@\) lim e(z) - e (lim u(r)).
u4te

Daei ueste continuf, pe E gi g estecontinui peF, atunei Corolar. f : gou este continui pe E. (Prin compunerea a doui funclii continue se obline tot o funclie continu[.)

7. Continuitoteo functiilor inverse Vom demonstra mai intli urmitoarea P r o p o ziti e . Dae[jfunc,tia f : E + R este monoton5 gi ilaei mulfimea valorilor, f(E), este un interval, atunei/este_continuf, pe E. Vom considera cazal cind / este crescitoare pe E. Fie xq e E arbitrar gi yo:f@o).Fie U o vecinltate a lui./o.Si presupunemintii c[ ys este punct interior al intervaluhi f(E); existi atunci un interval inchis [", P] Cf(E) fl U astfel ca yoe,(a., P) (fig. 69). Deoarecea, p af(E), existi doui puncte o', 9' e E astfei ca o(:,f("') qi 9:"f(9'). Deoarece g a v e m o r ' < t c o < p ' , d . e c iV : ( o ' , / estecrescitoare i a{ !o19, 9'l este o vecinitate a hi xo. Pentru orice r € Z, avem u' < tc ( 9', dec.i .f(*') -< f(*) </(p'), adici a-<,f(r) -( B, adic6f(x) ala, plCU.

it ,il'1 .,
t;
i

li,

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

CONTINUE

23s

Rezult5, agadar, ci / continul in xo. Si presupunem cb yo este extremitatea stlngl a intervaluhi f(E), de.ci yo</(*) crescitoare, Le.ntlq pentru orice .r €-8. Deoarqge est_e "f orice punct x 1x, din E avem J@) -<.f(ro)l:yq, deci f(x):yo. Fie U o vecindtate a lui-?o gi I un punct din /(E) O [/, astfel ca yo < p (fig.70).
r lE/

lo

fb)

p f(El

Fig. 70

Existi un pulct 9' e E, astfel ca f(9') : p. Deoarece/ este crescdtoare i, i i J ' o ( / { $ ' ) a v e m x o 1 9 ' . L u i n d e ' 1 f r o o a r e c a r e n t e r v a l u lV = ( n ' , 9 ' ) este o vecinitate a lui xo. Dacb fr4 fro, atunci f(*):yo, deci f(x) eU; Fie r eV oarecare. dac[" xo < t( < B', atunci y, < f(x) ( p, deci f(*) e U. Agadar, pentru orice r € 7 avem f(*) e [/, deci / este continu5 in xo. Dacd ys este extremitatea dreaptl a intervaluhti f(E), se rafioneazd. 1a fel. Dac6. f este descrescitoare, atunci - / este crescitoare ti - /(E) este simetricul intervalului /(E) fali de origine 9i deci - f(E) este interva1 ; conform celor de mai sus, - / este continu[ pe E. Atunci / este de asemenea continul pe E. Teoremd. Daef,/ este o apliealie striet monotoni a unui interval .I pe un interval ,I, atunci funclia / gi'inversa sa / slnt eontinue.

tntr-adevlr , f Si j'sint ambele strict monotone ; deoareceIg) : J este interval, / este continui pe 1. De asemenea, tll : I gi I este interi val, deci / este continu5 pe ,I. C o r o I ar. Daed f : I'- R este o funefiercolfinue gi striet monotoni definitl pe intervalul 1, atunei funcfia sa inversi f : f(t) -+ .f e$e continud pe f(I). -l lntr-adevir, / este strict monotoni gi este definitlt pe I : f(I) carc este interval.

al t aoa

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATB

Exempte. t) Funcfia.io,f-;,
L A

;]-r A ] [-

t-

l, ll

este continul 9i strict crescdtoare. l-:, 2 L *l zl este continui (qi strict

Rezultd cd 9i funcfia sa inversd arc sin: crescbtoare). Agadar, ll-^r"^t"

r, r]-

sin z : arc sin zs, -

I --< zo --< 1.

. -2) Funcfia cos: [0, "]-:- L- r, Il fiinrt continuE gi strict descresc4toare, func]ia sa invers6 arc cos: [- 1, r]+10, nl este continua (gi strict'd"r&.*Jt..i.i. agatlar, '::;t"
, ( r') ft

cos t : atc cos ro, - I --< ro--< I.
+ + (" o, ) co, + oo) este continui t |r|. 2, zr\ i| este continuE (9i strict crescbtoare).

",

lunctra

.9,[

;]' (-oo,

,

gi strict

cresctrtoare, deci

fuucfia sainversd arc tg: Agadar,

x : )*"u"t'g

alstg xo, xo e R. gi strict d.escrescdtoare, deci func(gi strict descrescStoare). Aqa6ar,

4) Funclia ctg: (0, t) + ( - co, * co) este continui, rla sa rnversa afc tg: (- co, + co)+ (0, n) este contiuud ctg r : :::""*

arc ctg xo, zo G R.

8. Proprietdlile functiilorcontinue pe mullimi compocte funclia f: E -, R. Reamintim c5. / este mdrginitl pe E daci mulfimea /(E) este m5rginitE, adici d.aci exist[ un nutiet Mt> 0 astfel incit, oricare ar fi x e E, sE avem:

lf(x) | < M.
Teorema 1. Ofunelie continuil pe o mulfime compaeti este mirginitH pe aceastd mu[ime. --+.Rcontinui pe aceasTl: A o mullime compactS.gi funclia f : E ta mut'lme. S6..presupunem,prin absurd, cL .f nu este mbrginitb pe E. Aceasta -punct'rca ^ eE.astfel ins9am11 c6, pent_ruorice numir M ) 0, existl un incit lf(x*)l>M. .T,uind 4 : n, (n: l, 2, 8...), glsim un punct %oe E astfel ca 'l,ir-(x,) lf(x") | > n. Am obfinut astfel un de princte dL; E. DarEfiind este.mirginitS, deci giru,l (x*)'este marginit. conform lemei 1ui 1ompact5., Lesaro, er contlne un subglr convergent, frnu ro. DeoareceE este com?

PROPRIETATILE FUNCTIILOR

CONTINUE

235

pacti; este inchisS, deci o dat6. cu termenii girului (xoo) contine gi iimita sa, xo € E. Funclia J, fiind. continub pe E, este in particular continul ln *0, deci deoarece xnp i ro re u7t6. c6,J{x"o) 7 f@r) gi deci I f(x"p)l Dar din inegalitilJile lf(x,o)l2 no, deducem cL lf(x,o)l i + *, i lf@o l. deoarece np i i o.. Am ajuns astfel 1a o contradiclie (deoarecelf(x")l este finit). RezultS, aSadar, cd f este mbrginitd.
Observafie. Dacd mullimea nu este compactd, este posibil ca o fu:rcfie continu,S pe E si nu fie nErginit5. Ereni.ple. 1) f(x) : I U"ratau

pe I: p" f, (0, i) este "oot#a ciar nu este mdrginitE. Aici, interva1u-1 este mdrginit dar nu este .I inchis. 2) f(x) : z clefinit6 Pe J : [0, { o) este continub pe 1, dar nu este mdrginitE. Aici, intervalul .I este inchis, dar nu este mdrginit.

Teorema 2 . D a r , df , este o func{ie continuf, pe 6 Fis' t z mulfime eompaeti X, atunci este eompaetf,. /(E) Din teorema I rezultd ch / este rndrginitd pe E, adicd mullimea /(E) este mbrginitb. Rimine de ardtat c[ este inchis6. Pentru aceastaeste suficierrt sd ardtlm c5, oricare ar fi girui couvergent format din puncte din f(E), limita sa apa4ine de asemenea lui f(E). Fie y, +!0, !nef(E).Pentru fiecare n, exist6,un punct xoeE astfel ca J@") : !*. Am oblinut astfel un gir (x") de puncte din E. Se aratd. ca in demonstralia teorcmei precedente c[ (rr) conline un subgir **i - no e E. Deoarece/estecontinui"in xod.educem/(nd i f(xo) ef(E), gi, deoarece deoarece yn-> yoAi (!"p) f(x"p) : !nh, rc^t7te noTf@o).Dar, este un subgir al girului (yn),rezuttl" c6.ynri!o, cumlimita unui gir ri, este unicd, deducemyo: f@o), d.eunde lo ef(E), gi teorema este demonstratb. Acest rentltat se enunll prescurtat astfel: imaginea unei mullirni compacteprintr-o fwnclie continud. este o rnul,lime compactd.
O b s e r v a ! i e. Dacd E nu este compact, este posibil ca f(E) s6,nu fie compact. Exemple. l) f(x) : z definitd pe -I : (0, l). Avem/(/) : (0, I). Mullimea /(1) este mdrginitb, dar nu este inchisb. I 2) l(x) -- - definitb pe r : (0, l). Avem /(1) : [1, { co). Miulimea /(1) este inchisb dar nu este m6rginitd.

236

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

c o r o I a r . rmaginea unui interval eompaet printr-o funcfie eontinul este un interval eompaet. lntr-adevdr, conform propriet5lii lui Darboux, imaginea unui interval printr-o funclie continud este un interval. Restul cololarului rezultd. din teorema precedenti. Spunery ci o funclie minorati f : E -> R igi atinge marginea infe. rioari * - iry^f@), dacd existi un punct x* e E asIfel ca"m : f(x*).

. . Spunem c[ -o func]ie majoratl, f : E -, R lgi atinge marginea superioarb M : existi un-punct x,M eE aslfel ca jlx*1 :-a. f@), dacd" reE "yp
Teorema 3. O tunelie eontinu[ pe o mulfime compactd igi atinge marginile pe aeeastfl mulfime. gi E compacti. Mu1limea /(E) este com.- Fig. f..,^E -:.F.continui pactd, adic5.inchisl 9i mirginit5.:Se notim M : sup'f{J.) Si'm : inf f(E) . Deoarece/(E) este fnchis5, avem. m ef(E)-gi M e-i@).' Existi deci doui puncte x* e E Si x^a a E astfel ca f(**) : inf f(E) : iti f@),

aeE

f(**) : sup/(E) : syef@)
gi teorema este demonstratd.
o_bse_lvalii. lo Deoarece m-,<f(x)--<M pentru orice ieE, rezultd cr f(E) c Lm, M). 2" Dacd' -E nu este compactd, este posibil ca/s6 fie m6rginit6 fdrl ca s5-gl atingI marginile. Eremplu. f(r) : r definitl pe E : (0, I). Avem n : inf. f(n) : O M : supf(r) :1" 9j, clarfuncfia/(r) : (0, 1), deci/nuiatnniciunpunct oiaraotlE!*:0, nici ".tojrEi M : r.

9. Funclii uniform continue Fie funclia : P . R. A spgne cb / este continui pe .E inseamn5 _ cd pentru orice .x "f E, f este continad in x, adici: e oricareaTli e20, existd un nwmdr g : g(e,r) > 0, qr fi x eE- Si. ,, , astJel?ri??rt AncAt, oricare ar fi, x' G, E cct, - xl ( D, sd aaem lf(x') _ f(x)'l < lx' ". un punct fr eE, fixat, corespondenfq_e g (e, *) caracteri_ -Tentru zeaza rntr-un anumit sens ,,gradul" de continuitate a1 funcliei / in punc-

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

CONTINUE

237

tu1 x. DacE r' este a1t punct din E, 9i dac5. pentru fiecare e > 0 avem 8(", r') -( 8(e, r), am putea spune ci funclia este ,,mai continul" in punctul r' decit in punctul r. Evident, in cazril. a doui puncte (sau a1 unui num[r finit d.e puncte), putem alege totdeauna acelagi 8(e), ;i anume pe cel mai mic dintre numerele b'(e,;') gi E(e, r). in cazul unei mullimi infinite de puncte din .E, nu mai este totdeauna posibil s[ alegem acelagi 8(t) > 0, deoarece s-ar putea ca pentru un e ) 0 fixat, marginea inferioard a numerelor 8(e, r) s[ fie 0. Am putea spure c5,in acest caz,fancfia nu este,,la fel de continul" in toate punctele. Daci este posibil ca pentru fiecare e ) 0 s[ gisim un numlr D(e)> 0 unic, acelagi pentru toate punctele r e E (adici 8 s[ depindi numai de e, dar nu gi de x), attnci am putea spune c[ funclia este ,,la fel de cor^rtinu5." in toate punctele din ,E, sau ci este uni,form continwd pe E. ln de acest caz, deoarece I nu mai clepind.e x, afirmalia ,,oricare ar fi x e E" trebuie si figureze dupi afirmalia relativl la 8. Agad.ar: O funclie f:E +R este 'niform eontinui (pe E) Definifie. daef,, orieare ar Ii e ) 0, existh un numflr 8 : 8(E) ] 0 astfel ineit, orieare 8, sil avem lf@'l - f(r")l < .. at fi x' gi r" din E cltt lx' -.x"1( D i n p u n c t d e ved.ere geometric, a spune ci / este Obse{valie. uniform continui inseamni c5, dacd alegem pe axa Ox tn interval 1 de are lungime { 8, imaginea sa /(/) lungimea I e, oriunde s-ar afla I in mulfimea E.
Exempl'e. i) Funcfia constant5 f(r) : definitb pe R este uniform contiaud pe R. c

lntr-adev6r, lf(x') -J@"\l -lc - cl:0, <lecipentru orice e 2 0 putem alege 8(e) : I gi atunci, daci lz' - *"1 < 8, avem intradevilt ll(x') - f(x")l <'. 2) Funclia identici f(x) : x definitb pe i? este uniform coutinui Pe R. lntr-adevdr, lf(x') - f(x")l : lx' - x"l, deci pentru fiecare e > 0 putem alege 8(e) : e gi atunci, d,ac| lr' - x"l < I avem lntr-aclevdr ll(tc')-f(x")l<.. 3) Funcfia f(x) : x2 clefiniti Pe R nu este uniform continub pe R. Fis. 73 Si presupunem prin absurcl cE funcfia ar fi uniform continub pe -R. Fie e > 0; existX x"l ( I sd arem lf(x')-f(x"ll (e. Dacb astfel incit dacd lr'deci 8:8(e)>0, alegem punctele z' 9i x" astlel ca lr' - r"l : 8 arcm lf(x') - f(x")l : lx'z - x"al : : lr' - x"ll*' I tt"l: }lx' + ,t"1. Aceasii egalitate este incleplinit6 oriuntle s-at afla x' qi x" pe dteapt6. 56 ludm attrLci x,> 3 si *', , 8 I , iltc, - x,,l : E t).

LIMiTE DE FUNCTII.

CONTINUITATE

238
Atunci lz' * x"l: r' L' x" )

f,ri

a"i

x"l > 8?3 : Z"' 1 x '-z x " z l : 8 l z ' *

adicil|J(x,)_J(1,,)|>2e,ceeaceccutraziceinegalitatea|f(x,)_J@,,)|<ecbtinutS11raisrrs, pe -R' este uniform continub Aqadar, J@) : x2 au

P r o p I zili

continud este cantinuE' e ' Oriee funclio uniform

xo:

AceastapropozilierezlJTtadindefiniliacontinuit[liiuniforrneluind x" 9L linlndu-l fixat'
existl

:",$"'ff:'?T!{}i''J;!!i':.ii :yJll:ff ffff
edente nu este in

"*'' u' J' :;'*l: :*i", ".::Hi:1;l i' i- ij i ii'"'

gen-eral adevi-rati':-

uniform pe o mralfine compactfl este T e o r e m [' O funclie eontinu[ eontinuh Pe aeeastd multime"

pentru orlce n €N puncte din E, astfel ca

sd avem

lxL- x'il <;

,,

I

.. ,,' silf(xL) f(x')l ) eo'

M u 1 } i m e a . E e s t e m 6 r g i n i t 6 ' ( f i i n d c o m o a c t l ) , . d . e c i 9 i q i r uxip?i , )xo' t e convergent 1 ( r e s A foi C-esaro' *"9i"" "nsubgir m'rginit.lnbazaf"-"i E' deoarece E este inchis6' iar ltmita xo apar!'ime l'ui 1 ,, cl D e o a r e c el x l p - * ' l o l1 % 7 0 ' d e d u c e m

o' xLr- x'i'07 x'lo- *'*t- @Lr- *"*e) T'o deci'. - 0 : xo'

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

CONTINUE

239

Deoarece%Lpi x, pe E), deducem

S1

x'lpi fr,, iar / este continu[ in xo (fiind continui

f(xlr) 7f@o) 9r J\x"p) 7f@')'
deci:

f(no)-fl*'i,o)70,

Dar din inegalitilile lf(xlo) -11x'i,o) I ) Eo, pentru otice p € N, deducern ci girul (f(*',) - 11xioD nu are limita 0, gi am ajuns astfel 1a o contradiclie. Deoirece presupunerea c[ / n-ar fi uniform continu6 ne duce la contradiclie, rc:zrili1,c5 i este uniform continul 9i teorema este demonstrati.
T e o r e m a p r e c e d e n t S t e z t l t | 9 i c a o _c o n s e c i n l a i m e t l i a t d a p 1 o p 9 observalie. deoarece / este continu[, zi,tiei relative la ostilagia funcliei (cap. II, $ 5, nr.7). lntr-adevir, Conform propoziliei mentionate' a7@) :0. d'eci. :;:p, .t:"m .y @) : 0 pentru orice ieE, ( 8(e) s[_av_enr pentruorice e ) 0existb 8(e) > 0asfelincit-pentruoriceintervalldelungime c'a'lx' - z"l 18(e), notlntl 'I : lf (1 n E) ( e. Ded.ucem ce'oricare ar fi puncteie x" x" €E : l*', x"j avem o1(1 n E) < e, deci, itr particular, lf(x') - f(x")l < ". este t'baca Obsetvalii / estecontinu[pe o mullime cafe ru este compactS, posibil sd nu fie ureiiorm continud. continud. Exemple. l) f(x) : zs definitd. pe R, este continud, clar nu este unlform Aici mulfimea cte clefinilie este inchisb, dat nu este mdrginitb' 2) f(n);: I tlefinitb pe (0, ll este continud, dar nu este uniform Aici mullimea contturu5 cle definilie tlupd

este cum se va veilea mai departe (deoarece nu este mdrginitb). mdrginit5, d.ar nu esie inchis6. 2: -Cqqdifia ca E si fie compact5 este suficientE, da-q nu qi ne-ce-sari pentru ca o funclie continud si fiE irniform continu5' De exemplu' funcfia f(x) : r definitd pe R este uniform continuS.

Putem acum recapitula propriet[file compacte:

funcliilor

continue pe multind

1) Sint mdreinite. 2) ?9i ating-efectiv marginile. 3) Sint uniform continue. 'un Spunem ci o funclie f : E --+R este lipschitzian5* daci exist[ -M num6r , > 0 astfel incit oricare ar fi punctele %' x" € -E si avem

lf(x')- f(x") | { M lx' - x"l.
Inegaiitatea aceasta se numegte cotudilia lwi Lipschi'tz. Ilaefl fernc{ia/: E+R Froposilie. ea este uniform continufi.
t I)e la numele matematicianului Lipschitz.

este lipschitzianl atlnei

240

LIMITE

DE FUNCTII.

CONTINUITATE

ln adevbr, fie e ) 0; si luim 8(e) :

i-.

Atwcj, dac6

l x ' - x " l< 8 ( " ) : 3 , M
avem

I f ( x '-)f ( x " ) l < M . I : M

",

deci / este uniform continud. pe .8. Rezultd in particular cf, funcliile lipschitziene sint continue. f#r":T#rffiE atuncil/l esteuniformcon-

pe E, atunci,f * g Si a/ sint uniformcontinue

iT :f;"'oT, ." :"i1""1:""5,ff:$ fff&li 1"ffi rtinuu.
qi g(z) : z ,^- ,, P*:(p/z."Fuac!iite f(n): _sint uniform continue pe .R, dar.produsut lot J@) gQc): xz nu este u:riform " continuu pe rR. 3o o functie.,f uniform continud pe o mulfime m5rginitd E este mbrginitE pe E. Rezultb cb functia f(4: + nu este uniform continu5 pe (0, l), deoarece nu este

a f ii q.riot ooiirrJcontinue pe o mulfime marginitd E, atunci produsur tor :ut*t"1'3'?* jlg este u[iform continuu pe E. Rezultd cb mulfimea ftrlqflilor uniform continue pe o mulfime md,rginitd.este o algebrd. ,5o Daed'.f este uniform continud pe.E, atunci/se poate prelungi prin continuitate .. In orice..pu:rct de acumulare (fiait) al lui E, iar funclia-prelu-ngitd iste dJ asemeneauniform coatinud. RezultS. cI dacd o fulcfie tlu are limitd finitd lntr-un punct de ac_umolare(finit) al lui .8, atuaci ea rru este nnifelal continud pe E. E*emplu. Funcfia/(z) uniform continuE. -sin1 d"rrorr5 pe (0,1) ,lu afe limitd in 0, decinueste

10. Functiisemicontinue Fie functief :E -, R gi ro e.E. Spuy,emcd.funclia_f estesemicontinud. inferior in punctwl, xo, d,acd. . V incht Pentru orice numdr e ) 0 existd o aecindtate ri tul xo, astfel, x f(*) > f@o) - e, pentru'.orice aV n E. slunem cd'Junclig f estesemicontinwd superior an punctul xo, dacd. pentrw orice nurndr e ) 0 existd. aecindtate i Lui xo, aitfiel inci.t id ane?n o V f(*) <f@o) + e, pentrworice x e V n E.

:

PROPRIETATILE

FUNCTIiLOR

CONTINUE

247

Din aceastd definilie rezaltd" cl dac[ ln zo funclia are un minim, atunci este semicontinud inferior in *o, iar dacl ln xo are un maxim, atunci este semicontinad, superior in xo, O funclie este continui lln xo, dacd gi numai daci este semicontinu[ inferior gi superior ?n xo, O funclie este semicontinud inferior (respectiv superior) pe multimea E, dac6.are aceast[ proprietate in fiecare punct din E. Se verificd ugor cE suma / + g a dou[ funclii semicontinue inferior (sau superior) este de asemenea o funclie semicontinui inferior (sau superior). Dac6./este semicontinud inferior, atunci -/este semicontinui supenor s reclproc. DacE f este semicontinui inferior (sau superior) gi u )- 0, atunci a/ este semicontinud inferior (sau superior). I\{ul}imea func}iilor semicontinue inferior (sau superior) in xo sau pe .E nu este un spaliu vectorial, dar este un con convex in spaliul vectorial a1 tuturor functiilor definite pe E. Llslm pe seama cititorului sl verifice urm[toarele proprietl]i : 1) Daci l.fn)r.t este o familie oarecare de funclii semicontinue inferior, atunci anvelopa superioarb s.gp/' este semicontinub inferior (in toate punctele eE x <+od). ;t?f,@ 2) Dacd' (.ft)r.r." este o familie finit[ de funclii semicontinue inferior, atunci anvelopa inferioaririnf fi este semicontinuE inferior. incare

16 -

ABelizr mateEaticA, vol. I

CopitolulVl

DERIVATE

$ 1. Origineo geometricd gi fizicd o derivotei 1. Problemo tongentei Fie / o funclie definitl pe un interval -[ continui pe acest interval. S[ notim cu C graficul siu: C : {(x, f(x)) lx a I). funcliei este o curbb in plan (fig. 7q. Graficul Fie zo un punct din f gi Mo(xo, /(zo)) punctul corespunzltor de pe grafic. S[ luim un punct oarecare % 4 xo din .I; pe grafic ii corespunde punctul M(x, f(x)). Unind. punctele M o gi M oblinem o dreapti care formeazd :unghittl a ct axa Ox. Paralela prin M o Ia Ox tate paralela prin M la Oy in punctui N. S-a format triunghiul dreptunghic M,NM care are cateta MoN de lungime n - %o gi cateta MN de lungime f(x) - f(xo)" Coeficientul unghiular rn : tg a a1 secantei MoM este dat de egalitatea tga:
T t-)

Luind alt punct x' + xo din 1, ciruia ii corespundepe grafic punctul M' (x' , f(x')), dreapta M oM' are coeficientul unghiular tg a.' : Pentru punctele .r diferite, oblinem d.iferite secanteM oM cate au, in general, coeficienli unghiulari d.iferifi.

Fig. 74

t

'l

,'

ORIGINEA

GEOMETRICA

SI FIZICA

A

DERIVATEI

243

Dacd x se apropie de ro, punctrtl M se apropie pe grafic de punctul Mo. Se apropie oare gi secanta M oM, ca pazifie, d.eo dreapte M oT ? Sau, cu alte cuvinte, se apropie gi coeficientul unghiular tgoc al secantei MoM de o valoare tg aq? sd Slntem astfel cond.ugi consider[m limita funcfiei tg a cind tc + fr,, adicI
r* 'rt:" fQt) - f(xo)
' -"

Dacb aceast6,limitl, existi gi este finit5, spunem c[ graficul C admite tangent[ in punctul M o, gi anume tangenta 1a grafic ln punctul Mo este, prin definifie, dreapta MoT a7 clrei coeficient unghiular este
tEa-o: f(x) _ f(ro) ' .11m-:-ft+fr, * ftO

- oo), vom existi infinitl (+ Dacb limita precedent6 existi gi este infinitl (* "o sa11 "o spune de asemeneac[ graficul C admite tangentl in punctul M a, gi anume tangenta la grafic in punctul Mo este, prin definitie, dreapta M oT palalell, cu axa Oy (dreapta a cirei ecualie este z : *o). 2. Problemo vitezei S[ considerim un mobil M ln miscare rectilinie 9i uniformi (fig. 75). Aceasta lnseamn[ cd traiectoria sa este o linie dreapt[ gi ci spaliul este proportional cu timpuL in care este parcurs. Si alegem un punct de referin!6 A, un sens pozitiv gi o unitate de lungime pe dreapta pe care se mi;c5 mobilul M. Sb alegem de asemenea un s(to) moment de referinlb pe care s5-1 notSm 0. #'i4 frf S[ notdm cu s(0) abscisa mobilului in acest moment. in fiecare moment I sd notim cu s(l) abscisa punctului de pe OIL I traiectorie, in care se afld. mobilul 7a momentul respectiv. Fig. 75 Spatiul parcurs de mobil din momentul inifia1,pinb intr-un moment oarecare I este s(l) - s(0). SA notdm cu z raportul constant dintre spaliu gi timpul I in care a fost parcurs : s ( r-)s ( 0 )_ r . , : zl f s(0). de unde s(l) Spaliul parcurs intre doul momente oarecarel, ( l, este s(lr) - s(lr). Raportul dintre spaliul s(rJ - s(lr) 9i timpul t, - t, in care a fost parcurs este
e 2 ' l

,z-

Lr

244

DERIVATE

Raportul constant z dintre spaliu gi timpul tn care a fqst palcurs se numegte aiteza mobilului in migcare rectiiinie gi uniformi. In acest caz, viteza este ega15(numeric) cu spaliul parcurs in unitatea d-etimp. Yiteza u este aceeagi in fiecare moment. acu- ci mobilul M se mi9c5. rectiliniu, dar neunjSi presuput "m form. Ac6astainseamni ci spaliul nu mai este proporlional cu timpul.-irl cafe a fost parcurs. Ce se inlilege in acest caz piiniit6za pe cafe mobilul o are la un anumit moment lo ? S[ considerdm un moment oarecafe t] to 9i s[ facem raportul d.intre spaliu1 s(4 - s(lo) gi timpul t - to in care a fost parcurs l

'*:t93P'
Acest raport il putem consid.eraca o vitezd. medie a mobilului in intetvatrul de tirnp-tlintre ioSit, in sensul c6 un a1t mobil in migcare rectilinie li uni-care form6 ar ivea viteza vffi ar parcurge in timpul t - to acelagi spa- s(tJ ca pi mobilul inifial. liu s(l) ' 'Daci lttg"- a1t moment ti > fo, oblinem vTtezamedie
U": s(l') - s(lo) l,-^

care este in general diferitl de a*. Intuitiv, ne ddm seama ugor c[, ."3 9il d.intre lo gi f este mai mic, cu atit migcarea mobilului intervalul dJtimp-de timp. consid.era_t. pulin o migcare uniformi pe intervalul_ _d.e diferb mai Sintem astfil'conciugi si considerim limita vitezei medii cind timpul t -to tinde cltre 0, adici t.-s(r)
t<to

- s(ro) .
to

t -

Daci aceasti limiti existi gi este finitS, ea este, prin definifie, viteza a(to) a mobilului in momentrtl tn:
_.t! a\ril\ : ,._--s(f) - s(lJ

rlm
,+to

t -

to

3. Densitoteoliniord o unei bore moteriqle S[ considerdm o bard materialS omogeni rectilinie gi cu sectiunea constant5. Aceasta inseamni ci masa unei porliuni din barl este propo$ionalE cu lungimea acestei porfiuni. Luind in considerarenumai lungimea barei gi neglijind. celelalte d.imenbara de-a 1ungul unei axe Ox, ca un capit in O, gi cu celisiuni, si aSezl"m

ORIGINEA

GEOMETRICA

SI FIZICA

A

DERIVATEI

245

lalt capit in sensul pozitiv al axei (fig. 76). Pentru fiecare punct de pe bari de abscisd r, si notim ct m(x) masa porliwii Ox. Pentru doui puncte oarecarext I rz de pe bari, masa porliunii dintre x, gi x, este m(xr) - vn(xr,)iar lungimea sa este fiz - %r. Si notim cu p raportul constant dintre masi gi. lungime:
m(*) - m(rr)
l , frz*t

,Fis.76
m(x) x - 0 m(0) *(n) n

Deoarece m(0) :0,

pentru orice punct de pe bari de abscisl 16,avem
^ _ ' : .

adicd ru(x) : ptc. Raportul constant p dintre masl 9i lungime se numegte densitateabarei. Densitatea este aceeagi,p, ln orice punct al barei. Si presupunem acum cE bara materialS nu este omogeni. Aceasta inseamnd c5.masa unei porliuni din bar5.nu mai este proporfionall cu lungimea acestei porfiuni. Ce se inlelege ire acest caz prin densiiatea barei inlr-un punct zo ? Si considerlm un puact oarecarex ) xodepe bard.gi sl formlm raportul dintre masa m(r) - m(xo) (a porfiunii dintre punctele x, gi x) 9i iunSlmeasaN-rco o,o-T(4=-@-o)-. Acest raport il putem U""rn*e medie a porliunii dintre "onridur"l" " punctefe x.o gi x, in sensul ci o bari omogen5.de lungime x - $s, cafe ar avea densitatea p*,. ar avea aceeagi mash,m(x) - m(xo) ca gi a-porfiunii din bara neomogenS. Daci alegem alt punct x' >.r0, oblinem densitatea medie

v* -

^, _m(lr')-m(ro)

,,liJ-'

care este in general diferitl d" p-. Cu cit lungimea fr - fro este mai mici, cu .atit po_rfiunea din bari diferd mai pulin de o bari omogenb. sintem asttel condugi s5_considerim limita densit8lii medii cind. lun{imea r - no tinde citre 0, adicd
1i^trt(x)
fr1xo I

- m(xo)
fro

.

Daci aceaste iimite existl gi este finitS, ea este, prin definifie, densitatea p(xi a barei in punctul ro:
/ \ p\xd :

Ilm.
*1tro

n(x)-m(xo)
fr Xo

.

246

DERIVATE

$ 2. Derivoto
1. De{initioderivqtei cele trei probleme d.iferite puse ll Parugrafil preced.ent, doul din fizicl gi una d.in geometrie, ca de a1tfel ;i alte probleme d.in fizicS, ne con' duc, toate, 1a cercetareaexistenlei limitei unui raport 6" 1oro,ufJ4-J@l fr - *o DatS fiind importanla teoretica gi practic[ a acestor probleme diferite, vom studia diitr-un punct de veder6 unitar limita raportului considerat, indenendent d.e problema concreti din care provine' --*-'R;;iiaiele'oblinute pe aceastl cale se interpreteazS'apoi pentru fieproblem[ in parte, dupd specificul ei. care -fi"/o ---funciie aetinilta pe un interval I gi xo un punct din /' Fentru fiecare princt x * x, Cin -I, i[ consider[m raportul - !(t) ' R(x\ :flx)
fr xo

R(r) esteo funclie definitb pentru toate punctele* € l cu^exceplil]ui ro' in'care numitorirl (ca Ei numbrbtorul)se anuleazd.DeSi funclra +!t) 1I iunctll estedefinitEln xo, s'ep6ate pune problemaexistenleilimitei acestei a1 acumulare rnullimii f- {rr}. ,'0 t" p"*i"t ro, d."oarec* esteun punct de in e6 Se spune funcliaJ: I--' 4 nllg derivabil# punaIlefinifie. iimifd finif5. trimita ins;gi tu! ro e -I, daei *port,tt'R1x) arc tn iludetul ro au/'(xo): ie n*hegrc derivatifunefieiifir punctul xo9i senoteazf, - f(") ' f'(*o) :7imfl') fr - %o x+fio
Pentrud.erivataf'(xo)sefolosescd'easemeneanotalii1e

94'd ei Df(xo).
Pentru a pune in eviden!1 argttmenttl x, se spune adeseacd f'(xo) I'wi este d,ev'iaata f tn raport cu x'.i,mpunctwl' xo' ln aiest caz, mai ales, se folosegte notalia

ffld ."o f;1*01.

DERIVATA

247

a1e limitei, cu giruri, Jinind. seama d.e d.iferitele d-e{inilii echivalente cu vecinetefi, sau cu e 9i 8, egalitatea r,*) _ f@o)

f,(xo):y,==;

este echivalent[ cu fiecare din propozi]iile urmdtoare: fr*# xo), avem l) Oricarear fi girul, xn-> xs, (*oeI, -J@i J@") -f,(xo).
xn fro

v o u 2) Pentrw orice aecind.tate a_lwi, f'(xo), ex.istd. aecind.tate a Lui xo, x aV n I, x * xo, sd.a'uem astfel,i,nci.t,oricare ar fi f@ -J@t e u.
fr 2to

_ 3) Dacd'f,(xo) esteJinit: pentrtt' orice e } 0, existd' tt'n nwrnd'r 8 (8, rol e : 8 ( ; i ) o , h t i 1 i i t n c 1 io r i c a ' ra r f i x = 1 , x s x s , c w l x sd. aaem

iJ@-JYr.-J'(*o)l<".
| * - * o |

Din studiul problemei tangentei de 1a $ 1, reatltd. urmatoarea intertangentd' anctwl xo, graficul sd'u ad'n+ite t) ; dacd' diriiata estefinitd', goeficlen.' esteegal cu d,eviaata f'(*o); dacd'deri' d,cw axa Oy.
lo Derivabilitatea gi derivata J'@o) slnt,, respectiv, aspectul calltatiS Observa!ii. t-rebuie _mai intli al'aceleiagi nofiuni. Pentfu a putea calcula clerivata l(zJ qi cel cantitativ ie ne asigurdm cE ea existe, adice trebuie sd ne asigurbm cb funcfia este derivabild in' xo" 2o Detivata f'(xo) esle tn numdr' este o noliune cu caracter punctual gi are sens nuaai ln pu-nctele B " Derivabiiitate-i funcfiei /(z) : in care funcfia este definit5. De exemplu, ru are sens problema tlerivabilitdlii :lnxinpunctul 1 in punctul 0sauinpunctul-!,sauafuncfieitgxin'punctulf,""oafuncfiei

0 etc. pure nu numai pentru functii definite pe ul1 interval, zo este punct de acumulale pentru E' definite nurnai pe nlrlfime_a B a numerelot rali,onale dedvata egal6 cu 1 lntr-adevbr, pentru otice r €Q,

4" Problema derivatei se poate oarecare E, dacd ci qi pe o mu{ime ' 'De exemplu, funcfia f(x) : x O,'gi ut" este derivabila in'punctul x I A, avem
[lrtt:

f(x\-f(0\
:-

x-0 x - 0
= r,

x - 0

248
deci

DERIVATE

f(x\ / ' ( 0 ): l i m - - : l '

f(0\

-.t, *-o

definite pe un interval. Rezultatele Totuqi, in continuare,funcfiile vor fi considerate obfinute sint valabile gi pentru funclii clefinitepe o reunlunede intetvale.

2. Continuitoteq functiilor derivqbile ln d.efinilia d.erivatei nu s-a impus continuitatea funcfiei. Continuia$a cum se arat[ in urmbtoarea tatea rezuTtl irisi din derivabilitate, Ilacfl funcliaf: Teoremi. atunei / este eontinui in ro. intr-adevdr, pentru I -+ R este derivabil[ in punetul xoQ [,

orice x * xo din' 1 avem egalitatea

+try@ f(*):f@o)
^ ,o

- *o)'

Dar, fim (* -

*o) : 0, gi, conform ipotezei,
tt^.\ t - J \ {^ -o ! l 12^ JvJ rrut -fr - fro r4&o \

-

ftt* \ \ho)

(finit)"

Rezultd atunci cd f are limiti in ro gi
r1tro

timf(x) : f(xo) a tisfQ-J?") fim @ - xo) : J@,) * f' (xo)'0 : f (xo), fr fro *+xo fi4ro

adic6 / este continui" 7n ro.
observa!ii. poate fi continub ii 1" Afirmafia reciprocErru este, ln*generai, adevSratd: o funcfie no, f.br6"a fi derivabilS ln zo.

Mullimea funcliilor/: I -+ R derivabile intr-un punct no a I este confinutd in'mullimea funcliilor continue in acest punct.
Exempl,u. Funclia f(x) : lxl defi:oita pe. l? este contirul pc -R; in particular, este continuE in'0. Dar fuhcjia nu este cterivabil8 in 0. lntr-adev6r, sb formdm raportul

lxl f(xl-f(o) l"l-l0l K\x): n _ o . = ,_ _ o : ; :

ldacdr>0 I l_rdacez<o

DERIVATA

249

Raportul .R(z) are in punctul 0 limita la stinga - 1, ti limita la clreapta l, deci nu are limit[ ln punctul 0, adicE functia f(r\ : lttl nu este derivabild ln 0. Pe figura 77 se constatE c[ tn origine graficul funcfiei nu are tangentb. 20 Dac[ / are derivatd infinitd ln punctul xu, nt reztll6. cd / este continui in acest punct.

Fi1. 77 dacd ]-o t E r e m p t u .F u n c f i a @ ) : [ ' ! 7 f x I l--, d,acd" < o este discontinub in punctul 0, totuqi are derivata f co in acest punct.

3. Derivoteloterole Fie funcfia/: I + Rti #0 € 1. Pentru x * xodin.I si formim raportul

R(x):':=P
Di3 .919mp1u! precedent se constate ci. este posibil ca raportul R(z) s[ nu aibi limitb in xo, dar si aibr limite laterarL in xo. sintem condirgi astfel la urmetoarea 1) $e_gnune lunglia/este rlerivabili la stinga in .Defini,tie. _ct putretul ro, daci raportul R(x) arc timiti ldLstinqa tinit[ in zn. Aceasti frmitl se numegte derivata la stinga a fune{iei / in ro gi se noteazl fl(xo): f!@o) : fimf@-J@---.
fi+10 x1*e % *o

250

DER]VATE

raporrulR(r) are ,,-ilf ildr""pi" t"i,i"o,iiti7ii rleiivatala dreapta

dach rlerivabili la dreapta'in' punetul ro' 2) Se spune c[ funclia / este limitfl se numeEte ;r. Aeeiastd

fi'(xo):iY.:,--"
: 'O J*it"upe Exemplw.Pentru ftncli a f(x)

"

ii"it;'il fl(xu): li senoteaz5
f(t) - f(xo)

-R' avem

/ 1( o :)- 1 d

f;p):r'

Sepotdad.efiniliiechivalentealed.erivatelorlaterale,cugiruri,crr vecinitS,fi, sau ctl e 9i 8' : in -punctul xo limrtl 1' O b s e rv alii' :ste dirivabil[ 1a stinga 1a stingc infini|.a .(,+ se noteaz[ de asemenea in xo. rotugl, nmrta 1a I

ii'tit ri *?ii-;JJt"i"

infiniti (+ oo sau - oo Totusi. limita la dreapta si se hume$te derivata 1a ' 2o Dacb intervalul

dreapta :rt"ltttt"ftb1a in xs'
a'brl| ia dreapta enzh de asem&ea Jit (x'i

aceste faPte se transPun astfel': . stinga' iar defi la punctul a nrt are t"o' p'ott?#5?ti"tt"i a) I'n derivatei la dreapta tn a' e.hivalent[-cu"l"ii"lil" ort ^SLoiuutSii;';'.;ie A$adar: Func!'iafared'eriuatd'tnpunctuladacd'9'inutna'id'acdarederiaatd'la i,n d,reaPta a. in acest caz f'(a) : fi @')' derivatei 1a tl reapta, iar d,efi* b) In punctul b ntt are sens problema derivatei lJ stinga in b" nilia d,erivatei in ; ;.i; echivalentA ""'a"ii"l!i" Agadar: Fwncliafared'eriaatd'4nbdacd'g,inumaidacdared'erit'latd.lasti,ngat'nb' ln acest caz J'(b) : f! (b)' dacE', interior al intervalul'Jq fa, b], adic[ Dac[ insl ;; ;.;"'p";;i in xo' derivate laterale a 1 xo< b, atunci au sens ambele ln ro d'erivate laterale diferite' Funclia / poate avea are derivaldintr-un punct O f u n e t i - ef : I - * R Propozi{ie' egale in ro' Itl dac6 gi numai rtac#'a're A"ti*tu laterale interior ,(oel, acest eaz' : (xs). l,(*o) : f! (xa) fh

DERIVATA

251

. Aceast5 propozilie r.ezaltE din faptul_ c5 raportul R(x) are limiti in punctul xo, dacd.si numai dac6 are fimlte latera16egarelri "0. Propozilia con.tine,;i c-az'al care derivatele sint infinite. in ln parti_ cular daci derivatele sint finite, deducem cb Fwnclia f esteLerit'itbilcii'n'punctwl xo d,acd num,aidacd este gi d,er,iaabild. la sttnga;i la d.reaptaiii xo, si d,eriuatele lateral,e sint egale. Dac[ in dencn-qtralia_ teoremei de continuitate a funcliilor derivabile se consideri nunai 1a stinga (* < ro), r.o tro-"iuirita d-a;;;;d 1i-it"l fu > *d, se obline urmb.toarea Propozi[ie. r ] a c h / e s t e d e r i v a ] r i l iI a s t i n g ai n x o , a t u n e i / e s t e continul la stinga in fi,. DaeS/este derivabili Ia dreaptain xo, atunci/este eontinuf, la dreapta in xo. c o r o I a r. Dae6/este derivabild xa stinga gi la trreapta iL xo, atunci este eontinuf, in ro. /
Fanctia f(x) : lxj definitd pe ,? este derivabiid este continud in 0 (degi nu este derivabild ln 0). la stiuga gi la dreapta in 0, dec

observafie. o funclie poate fi continuEla strnga (sau la dreapta) htr-un punct ) f&r6 a fi derivabild la stinga (respectiv la dreapta) in acest punct.

(
E*emptu. Fuacfia f(-) :l

tt sin-

r
dacd * o o u"r*ru pe R este continu' ir d.acds:e

(o

punctul 0, dar nu are derivate iaterale in 0. rntr-adev6r, | 1 l _ z I sin , t l._< | "l | 9i lim I z | : 0, deci *+0

uryfQt):tim zsin
adicd / este continud ln punctul 0. Pentra r V 0 sd formim raoortu!

*

: o : tror,

n1,t :tJ!)
I

-

!!)

""io1-o
* _ 0

x - A

: si:r1.
,

Funcfia sin - nu are nici limita ra stinga, nici limita ra dteapta in 0, deci functia ,f nu are nici derivatd la stlnga, nici derivatd la dreapta in 0.

252

DERIVATE

Reluind problema tangentei se constatb cd derivatele laterale au de asemeneao interpretare geometric6 simpl5 Si lubm numai puncte fr e I la dreapta ltti xo, x ) xo,.9i sl considerbrn semidreapta MnM, Cu extremitatea in Mo. Coeficientul ei unghiular este
, tga:': f(x\ _ J@o)

.T

Fig' 79

Fig.80

Dacd acest coeficient de zo de la dreapta, Ia d,reapta,care este,

in punctul.M o(xo, o)),o s.emidreaptS" -f(x M uT paralelb cu axa Oy, situati deasupra punctului Mo (fig. 80)' daci fL ko\ = - oo;. graficul Fis.81 admite, prin definilie, ca semitangentd ia dreapta in punctul Mu(xo, f(xoD, semid.reaptaMuT paraleli ct axa Oy, situat5 sub punctul M, (fig. Bl). Consideralil analoge'ne conduc ia interpretarea geometicd a derivatei la stinga : Daci funclia / este derivabil6 la stinga in punctul *0, graficui- slu are in punctul foIu\no, /(rJ) semitangent[ 1a stinga o semidreaptil h[oT ; _-t'r + r

-

DERIVATA

253

.

sltuata deasupra punctului Mo $ig. B4).

o seTiare'aptd a,i'piriteli 11,:l'1lslil g::"t"l M o@o,-fJ!,)),.

: .^ Dacb J"@u)

-*T.,

gr-aficul admite-, prin d_efinifie, ca semitangenti

cu

"{"

of,

Fis. 84

gente nu mai sint ln prelungire.

egale, cele doud semitanPre gente.sintin pr61urigit",^a""i i",Ji"iilr" tangentbrn puncturMo. Dacbfuncfia.f arein r-o-derivate lateral8dililt",';"lJ aouesemitan_

Dacd functia f

in ro derivate laterale

254

DERIVATE

- oo este t oo qi cealaltl este una dintre derivatele laterale Daci suprapuse (fig' 85 9i ^86)' cele dou[ semitangente slnt p" grafic se numeqtepunct d'e Mo(io,/(rJ)'ai ln acest ""r,;;;"*1 i,ntoarcereal graficului'

0- fi(to)-*7

se 6'ko)=

I I l . , t /

r f,1(ro)
I I

r

-1

,,,-,----{>

*

0i F i s .8 6

to F i s ,8 7

r

'ffi*gll; ?#iljl'fi 1?1'#:.1ffi *,f,:ff "':J:!'iL*T,""li*ffiu\vJ\ ezj
3JT#*i,xlu;a;;,:i "1';i:ft.?iltilG
4. Derivoto Pe un intervql

peo suhf" I'R este-derivabili gA D e f ini!i e' Sespune l*Pitiuiiecurepunetdin '4' i" mu$irneA C I, au"i"*it*t*ti"uunill
Dacdfunclia/estederivabil[P-"-.!otdomeniuleidedefinilie'sespune a mai specificamullimea pe uneori, mai simplu,T;=;;;";;ti;t"btti'-nia
care are aceasti Proprletare' atunci : I -' R este ilerivabilfl pe -I' Pro p ozi\ie "-Saed funelia f l' / este eontinufl Pe este conin fiecare punct din 1' deci Intr-adevlr, / este derivabill tinul in fiecare Punct din 'I'
observalie.Existdfuncliicontinuepeunintervalcarenusintclerivabileio

nici 'n runct
continue

li"I;;ltJffil"ou"

in mullimeafuncfiilot n" un interval este continutb

P'e acest interval'

* Un astfet cle exemplu,"-1":l^**,.F"""f (a se vedea rvr' r if;,'l;;:i:'rf s-au dat exemPle mai simple

"rlrr'veierstrass'urteriot

DERJVATA

255

Fie funclia f : I -, R derivabilh' pe I. Fiecirui punct x e I vom face '(x)' s5-i corespundl numlr:uJ f '(t() definitd pe 1, care se numegte Oblinern astfel o funclie x '" f fwnclia deriuatd.a \d J sau, mai simplu, derivata lui /. Derivata funcliei ' c " f se noteaz[ /'. -se folosescde asemeneanotafiile I\ x qi' n/.
Trebuie fdcuta d.istinc{ie lntre deriuata funcfdei, f 6n punctwl x, cate este un nurndr, noteaz6 adesea J'$), Ci d,eyiuala funcfiei J, cate este o funcli'e, !'' Denvata f'(xo) se mai (df, (f'(x))z-'" sau l;-i t,{).I
1:yo

Dacepunemy:f(x),se

y':f'(tt) notafiile folosesc

t"" +:+ a,x

d,x

sau inc[ yf :

5. Exemplede funclii derivobile g' 1) Funclia constante/@) : t definitd pe RestederivabilEgi/'(r) : Scriem aceastaastfel:
ct :0. lntt-adevdr, fie zo E R oatecare. Sd formdm raportul

n 6 : f ! L - - !- @ t
fr Atr.Lnci ,r^ :
x+ao

*o

:'-'

fr - xo

:a

@t xo)'

f-(i-J@l
:: Xo

: 0, acicd f,(xo) :0.

Deoarece xo a f.ost ales arbittar, rezutrtE

ce f'(x):

0, oticare ar fi' t e R. d e r i v a t a n u ' t n d , r u l ue , c i a i de derivat6 nu se ata;eazh

aiie. Prin notalia c'nuttebriesdseinleleagd Obserr funcfiei constante care are in toate pulctele valoatea a. Noliunea nunerelor, ci numai funcfiilor.

2) Funclia identic[/(r): Scriem astfel:

x definit6pe R este derivabild 9if'(xl = t' x':!,

lntr-adevdr, fie 16 € R oarecare. Pentru r f R(z) :
f@)-f(ro)
X fra

fro avefil - *o
x fio

f(x) - f(xo) :'
Jt fro

:

1,

deci: iinr
r+!!

__ I,adicd

:f,(xi:

l.Deoareee*o a fost alesarbitrai, rezarlif'(x):1,

oricare ar fi .t € l?.

256

DERIVATE

O b s e r v a f i e . P r i n n o t a | - i a . x ' . n u l t e b ' t i e s e s e l n f e l e a g E ' . d e r i vci tnumaiu funcfiilor' i ' a aarg mentulu .tgitt"itoloi, nu t" ;;a;rivat' ci a funcliei iilentice. N"tt;;r "t"'.""a

3) Funclia f(*):
: nfiil-L. Scriem:

t(, na,N,

definitS pe R' este derivabiligi l'@j:
n xn-''

(*")' :

Fie z6 € R oatecate' Pentru z f 1o arelt7 -*3:,yn-rlxn-zroix,-s f(x)-J@o) -'n R(tr\:-+: lo
x t(h /

sf +...

+ rot-z+

rt-t .

Peoarece"l]m,*n :

xf;'

fr €N

avem

,r^
zAxc

f-A-JV-lfr frO

: \im xn-7 * lim xn-e' ro * lim x*-''
N4io *alo fr4U'

*3-' + 4 * "' tr4rs !m-x'

to'nt-'+ *t-': + * t - t : * t - t + 4 - ' . * o + r t - s . r 3 +. . - l

-:4

:1{:Y-':
noi

"' + ,,3-'+ :nn[-'' "t-'

adiclJ.,{ro|:n,f;-l'Deoateceroafostalesarbitrar,rezt;/ifs'f,(x)--nx,-lpeltrrorice*€R"

oo) este derivabili pe semi4) Funclia f(x) : di aefi"ita pe [0, + 0 avemf'(x) : dreapta deschisi (0, + oo) qi pentru tc> #' Scriem:

: (,lr)' *u,
0 oarecare. Pentru z I xo' x )0' avem

Fie ro )

, L \ ; ,): f 1, r

Jr)--J\*t
*_xr

''- - \' m 1 : :-fr-2to !x*lxo

o"r

1y;!;:
x)xo

lvo 7 o, dect'
2t - xo 1
f ^ 0

y^ f(t-:J@l
^A:^x Jt,te\f -_o t /_ . 7 d u r L d \ ' 0 ,
a

: un --]---7: : --:xo
t-ro! lt * tl

;121-'

+ 1/7"-

: ;r=:-;T \l n + \/V"-

2 \'i

L rez,ird cb pentru otice 't > Deoarece x6> 0 a Iost ares atbirrar,

aveno/'(z) :;7;'

1

este derivabil' : ,f i O b s e r v ali e' tn punctul 0.' funclia f '(x) : oo' ,f'(0)"rt + oo' este + aar aerivata sa ln'acest punct exist[ 9i

DERIVATA

257

lntr-adevdr,

pentrll

,;

0, avem

f(n)- f(0)_1/; - \/n
t - 0 DeoarecedTrO
aclicb:

t - 0 reza7t6. lim -!: cd
t+0 Vf

Ilr x

I Yr * oo,

Sittml/i
xao

:0,

tu-/-E):.{9
ta} r-0

: * co, deci/,(o) : * o.

5) Funclia f(*) : sin r definitS. pe R este derivabili 9i f'(r) Scriem (sin r)' : cos .f,.
Fie /0 € R oarecare, Pentru fr f fro avem fr-xo ^, zs1ll-.coso
*-1o

:

cos f.

ttlfro 9

pt4\

-

f (x) -f(xo)
fr-xo

sin.r - sin ro
fr-*o . a 5o

2
fi-fro 9. fr-fi^ -^-: Z

.CoS-.

rl*o
2

Dar

lim *1*o

0, deci

. x Sm2 r+xo fr -

fro :lim-:1. U u+0
slrl t

XO

2 Pe de alt6 parte, funclia continue cosu qiry, rir ASadar
. fi1o

"o"ffi

este continu5, ca funcfie compusd a funcliilor

deci " * t "o : "' * o "q :7J"": 2 2 coS.f,n. 2 "

"o" 1

r"o,

"f(xl - f(xo\ : .. lim--i--.:' lil]l
*+te ft *o *4*o

2
fr fro

I -l ro .. : cos / .lim cos --;-*r"

2 adicn f(r.) : arfireR.
Aaalizd

cos ,0. Deoarece ro a fost ales arbitrar,

reztlt6. cd f'(r)

:

cos r

oficafe

17

matematice,

vol.

I

258

DERIVATE

' 9i (x) 6) Funclia/(r) : cos r definiti pe R este derivatrt"Ib' f Scriem: (cosx)':-stt'x'
Fie .ro € .Il oarecare. Per1tl1l #f
froa]Ie'fiJ * jtn :r * zu

- sin I

- 2 sir'l{xl:fG\-f(tt^\ + fr - *o cos#-cosro 1l - fro
. ft sul --frc

sin;-

2
'

. S!I1

d T a 0 _-'

#- Ea 0 )i + sin'# fi^ este

2

Deoarece

funclia

compusd

ccntinua'

avefii

lim sinatuttci:

x+x^

: sin

in-i-#o

t': a-"o

sin;

2'xo

: sui.4iu.

-'1o ,,^- -flr)=!@l: um -_
x4ro n fto

- Em
N4Ht 1:-7'

t -. z

x47t

li* sint+b: 9

- sic.r'0,

adic|r.f'(xo):-slllzo.Deoatecer;oalostalesarbitrar'rezuTLdciLJ'@):-si:at:'r:zit]ate arfixe-R.

7) Funclia f(*) : in s definit[

pe semidreapta (0' + co) este d'eri-

vabil[ qi f'(x) :

:: " Scriem (lnx)':! (r>0).

1

Fie .*o )

0 oarecare' Pentru
' J . \ , 1- l

s I

xo, I > 0' avem' lttr-\nro
* lo r -

f(x\-f(x"\
fr f t

I
xo

^
"to

Dur,!:1-1+'
frs

:rary,d.ri
2lg xa tt
/6

I n ( ''r' ) : r l n

7

tto
t

!"
io

'(-xo\
l o J

*- r o

/Bi ;- l

1 t : - i n i l + - i Na t,

iilis

x{\'-'o j

OPERATII CU FUNCTII DERIVABII.B

259

ii
t;

fr Avem lim u'ro No

llo

:

0, tleci r o l s

ii
z-zul'-nn

rmll+
r-2. f Si d.eoarece fanq6.a logadtmici

(

uo

J

|

:lim(l+u)-:e
*+0 i

este cortinue,
uc io

r-tto\"-*o I timhll-F-l ro J \iliAgdar:

x-tto\*-*o ( :rrgm l1*-l no ) x'xo \
5o

:lna:l'

ulno

!. 1 u-, u^fQ--l@")-: t+rq fi *t-n1n-'o - xo tto fr6 J 't - fro
t

1 adic1f,(zo\ - l. Duo"r""€ f,o)
fio

0 a fost ales arbikar, rez'lt5 ce pentru oric€ t>

0 avem

f'(s) :

I -'

x observaf

r este iledvebilll pe semitlreapta (o * co), cleci ie. Ful4ia J@):'n 1 + este tiefinitji tot pe;emidfeapta (0, f o), de91operafia detmp[rfire derivata sa 1,@):i l r i dedvata ln puuctul r > 0, are sens 9i penttu z < 0. .o a I,.iE care se .k""f"ire 1 F,.: cere este clefinit6 pe semitlreapta Ag.d.t, nu trebuie confundatE. derivata f'(r) ;, I al c5,rei domeniu maxiuo cle clefinitie este -R - {0}. (0, + co) cu funcfia elementari ildr: * Funcliile /' qi]blcoincid pe semiclreapta (0, f co).

S 3. Operoliicu functiiderivobile
{
q

I

lnmulalgebricede ad.unare, ca gi pentru funcfiile continue,-operatiile cu com.punere.gi, anumite restricfii, operalia de^ gi infrri1lire cu scaiari.,lire d" ion"t."te, aplicaie firncliilor derivabil6, conduc tot 1a funclii ;Gab derivabile. 1. Operoliiolgebrice Pro plo zij[ia 1. Dacdluncfiile/;i g detinitepo un interval -[ stnt @ ffiivabile'intr-nn putrot ,eo f , atunei funelia f * g este derivabilf, tn ro Fi : U -f d' Qco) f'@o) + g'(xo).

*

260

DERIVATE

S[ notim h,: I f g. Pentru fiecare x I xo din 1, avem

R(r):

ry
-f(z)
I -

+ -YJ!") e@tt : :t@)+s@)
- s@o) - f@o) . *e@) ro x fro

Deoarece / ;i S sint derivabile

in #sp 2v€r1

t::"W

: f' (xo)' :*"4i=#

: s'(x o)'

ii

I

Rezuita c6 ;i raportul R(x) are iimitS (finite) in xs, deci funcfia li este derivabiil in No;i

d

ro' : :::TP (x )
adicI

: l*"tjTf + x}';,'ffi :

: f,(xi * g,(ro), Lf * S)' (ro) : f'@o)+ g'(xo)'

Propozilia rSmine ader,Sratd Ei dac6 una sau.ambele derivaie.f'(zo) observa{ie. din daca f,6o) * S,@o) afe sens (cazul exceptat este ce1 in care 'na si e,(z^j sint i'finite, este -F co, iar cealaltd - oo). it"iiu"tl

c o r o I ar. Daei frme!fiIe/gig sint derivabile pe uninterval r, atunei ' f * e e s t e d e r i v a t r i l l . ' P e / E i . ^ .. .

(f*g)':f'*g'-

cb prin recurenfb' daci fr,.fr, ";., f,.sint n funclii deiirrite Se demonstreazd cLe ne .I si derivabile-pe1 (sau intr-un punctiro € /), atunci suma lof este ^"."-"tt"u pe I (respectiv in xo) ti d.erivabill

(f'*f,+ "' +f*)':f'+f;+ "' +f;
sau

{ir"i':r,r; i:r \,4'")
2, Ilacd fune\i? {t /-+ J? este tlerivabii[ intr-uu funefia c/ este'tterivabiliin *0, orieare ar fi nurnfi(rf)'{xo): c'f'(xo)' : cf. Pentru fiecare x * xo din 1 avem Sb notbm lo - h(xo) cJ(x) cf(xo) :, . fJr)--J@-d.. R(x) :h(x) fr *o ft ao il frt

P r o B ozilia punct-ro df, "ti"oi rul c, gi

OPER.T,TII CU FUNCTII

DERIVABILE

267 'tezart| c[ raportul

ft'\ - f(xo) Deoarece,prin ipotezl,'-i'rrir-)-J-x o : l@o) x R(r) are limitd" (finili' l:,.
a,!--!:

ir .1,. .-eci iunclia /z este derivabila in ro,9i - : =-," iiin
::+::r

:

-.::-

J @ )- l ' , ( x " ) :
)i fra

cf'(xo),

-.:.-..=lri'pizitiarEmineaclevdtatirqiclac5/'(zo)esteinfinitdi:racest

: '.'-^

i- u i c i ar.Ilacir jrilii pe / ;i derir i..

ftinc$ia/este-derivabil[ pe 1, atuncifuno{ia cJeste

( ' c f ):' c ' f ' ' -i r:ilc in acest corolar c -- - 1, rezuiti c[: - f ested'ev'ivafunclia nrii f ittt iti;iiAlii pe I {satt in xo) dtnctc'i bitci f,e I (resfectia ir" x,'j li

i l ii

tl

{f-$':f'-s"
+ ( - S ) ; i d e o a r e c e ge s t e , d e r i v a b i l 6{'* . - g ) lntr-ad.evlr,f -g:f a5.i'9i suma /+ (- g) este derivabil5' este de asemenea"derri;abii5,';i Atunci

)' ( f - e ) ' : ( l + ( - e ) ) :' f ' + ( - - S : f ' + ( - S ' ): . f ' - g ' .

DacSunasauanbelecerivatef,(fr,)9ig,(xo)sintirrfinitegidacirf,(xo)-g,|l:}arc (I - S)'('o) : i'(xo) - 7'Qo)' sens, atunci f' * e' ere derivatb ia .to 9i loMulliureas(I,ro.\ afuucliilorde{initepelgiderivabileis;i:o€1 observa|ii. corespuridd fiechrei {Lrnc{ii -"ir'iur"i e s t e u n s t a l i u a e c t c r i a r . o p " i " i i d e " d e r i ' r ' a r e " ' i np u n c i u l , , o { a c e s E +

esre o funcliorali L: J ['(.vo) derivareliiJ-La;J ; = *[,"t;j, "p*.ria .d6 xo).^ Aceastboperaiie esteo funcfio;ald littiard {aditir'5 definit6 pe spatiul r-""toiili'9(1,
gi omogenh)

L(f + il :

(f + e)'lx,) : f'(r,) * c'@t) : L(f) * L(e) ; t 3 i ) ' Q : , ): a' f'(xo) : dL(f)'

L('i) :

uectorial' si 20 lVlullimea giI) a iuncliil0r delinite 9i dctivabile pe,/ este un-spaliu este de asenienea notdm cu O'(i) t:sulllneu i"titi,t"fot funclii1or din O(1)' Iriuillmea. S'(I) un spaliu vectorial. sa /, e s,(1) : Operalia de derivaie J} facesa corespundifiecSreifuncfii/ e o(4, derivata D : f -v J' "'arl D/ - j'.

262
Lg-e.

DERIVATE

Operalia de derivare esle o opera.lieliniaril delirit6 pe spafiul vectorial S(/) cu valori ln spafiul vectorial O'(1):

o ( , f* e ) : D f

+Dst este derivabilEpe ft-{0} 9i

D(qy'): Exernpl.e. Func,tiaf(x):lrl 1) f-ldacdr<0 (lrl)':l I d a c ir > 0 I

"D/' clefinitEpe,R

z lntr-adever,pentru < 0 avemf(x) : I xl : - r, decif'(xi: (- x)' : - n' : - I, x , d e c : ' f ' ( x ) :x ' : 1 . i a r p e t t i u r > 0 , a v e m( * ) : l x l : f : a(x*)' : & ' 7t,xn-L :744 vn-L. 2) (ax")' dt 3) Unpolimon P(x):&*%**&o-.fin-r pe R este o funclie derivabili gi .r P'(*) n&nt{-t + (n e +1, +... *azx'*afif 2arx I a^. pe (0, * *) aodefi-

1) a,-rx*-z +

... |

4) Dac[ e>0, gi este derivabil[

funciia f(*):logur (logox)' : - l-''
xtEa

definitl

: r lntr-adevdr,d.acd. ) 0, 1nt :\n arog*x, d.eciLog^x L
I __flnx\':_ ' lna' l l I rlna lnax

ro * uffi"L

gogo r)'

3. Daeilfunefiile"fqiS definitepe,I stnt derivabile Prop ozitia intr-un punet xo e I, atunci funcfia/g este derivahili tn ro qi (fg)' (xo): f'(ri e(zd * f@o)g'(xo). 56 notlm h: fg. Pentru fiecaretc * no din /, avem - h(ri _f@_e_@_f@_A_g-@.L_ R(x\ :h(x)
fr-io fr-fro

:f(4e(4 :

-f@Js(4 +f@
ft 1o

ft-fr0

:f(4_--f@l_e@) *
fi-xo

- s(to) . * f(xo)s(x) x-fio

prin ipoteziavemri.::":+=P:
E)uo * *o

f'(xo),

!Yr#:s'(ro)'

OPERATII

CU FUNCTII

DERIVABILE

263

pe de a1t[ parte, func]ia g fiind derivabill ln xo, este contintd'In xo" deci lim g(x) : g(xo). 'ilud"r. toti termenii din ultimul membru a1 9iru1ui. precedeut de iiroitl (finite) in x t, iar f(r_o).este un numdr. Rezu1ta.cd 9i raporegafitali are tii niit "u limitF- {finiid) in No, adtc1"k este derivabilS in ro gi - s @ o-) - ft(zi :imIgJl!;-fim g(x) -f l@o) ,i^s@) t \-- u/ '- , ( * ^ ) : u * k ( * \ 5o fr x+ro tlo 1l fr'fio
;:t, ft xo t-ao

I

: J'@o)g@i f@o)g'(xd, +
adic5:

U{
r

: * @o) J'(x}g(xo) f(xo)e'@o).

Baeil funeliile /gi g sint derivabile'pel,atuneifuncfia/g Corolar. estef,derivabilfl Pe -I qi

(fg)':f'g*fg"

+ i,

dacd' Jr, "', fn si'nt.?fin9li'i Prin recurenli se demonstrea"F'9? f], ofunclie dertaaprodusul' este asemenea de Ior atun.ci pe x dtrivabil,e I (sau'6n o) bil'd'pe I'(resPectiatn xo) ;i

(fJ, . .. f,J':DiJ,..
f '

. fn-rfift+t.. . f*.

pentru n - 2 formula a fost d.eja demonstrat[. S-o presupunem adevirat6 pentru n Ilunclii, gi sE ar[tim atunci cd$'este adevdrat5 9i pentru n f I funcfii: (frfr'''f*fn*")'i: fftf' "'f*)'.f*+t * UtJ' "'f")fL+t:

=fhf,
i-l

. . . f , - r l i ' . f n * '" ' f * f * + r* f r f , ' " f n l L + : '
:\f'f,
ir*1

. . . f,-rfi f;+' . . . foJ*+t.

1 {j '

Conform principiului ind,ucfiei complete, formula este adev[ratd pentru orice m, Dacd cele n fttnclii sint egale cu o funclie/ derivabili pe /, deducem c6.funcfia/" este derivabill pe ,I 9i

(f")' : nf*-t f''
ln Particular, decarecs 5' : l, avem
nx*-L.

i]

(*")' :

Acest rezultat va fi oblinut de asemeneamai departe din teorema relativE la derivarea functiilor compuse.

ro Mulfimea.o(1, xo) este o argebrd,, operalia de crerivare rn punctul -..obs-e.rvalii. zo, LU) : f'Qro) nu este ins6 muttiplicativd.' 2o Multimea s(f este o algebrd. operalia de derivare D(J):f: nu esremultiplicativd-

Prop oziri*a 4. Dacil funetiile gi s itefinite flpe.I sinr derivabile "f intr-un punat $oel, gililaei g(xo)+0, atunei fun4tdtl este derivabilf, c in*o qi

: tI)r @o) rJztAztlztskt_ rs
[s@d], ! . si observdm mai infii ci funcfia g este continui in-*o (fiindjderivabili" in ro) ; deoarece g(xo) t= 0; existd o vecinltate Z altti xo, astfel tnclt S@) + 0 pentru orice r I V / este n,[. Agadar,"]unc]ia '*i"" definiti cel pulin pe intervalul v n.I care conline pe ro. pentru *r o *, din V fiI- ave6. f(4 _f@o) k(r) - h(xo)- s@) s@o) R(x) : :fJi_g@_l_J@_d44 si notim h :
*_no %_no (x_xo)e@)S@o)

_ f(x) s@,) - f(x,) s@o)* f(xo)e@o) f(xo)sQ4 _
e@)e@o) ft-fto

U@) - f(to)) s@,) -f(x,l (s@)- g(x.)) _ : =I *-no s@)s@o)
s@)g(ro)L *-ro

lfJL-JYf e(xo) fp(o)ca--s(x-tl. b\" n_no j

Deoarece g este continui in. fi,, avem 1im g(r) : g(rco)=L 0. Deoa_ u-to rece / gi g sint derivabile in #0, avem Y^ f@--A.i
fr1fo fr fto

: f'(xo) ;
g,(xo).

- g(xo) 1i^ s@) :
fr+uo fr fro

din ultimul membrr'. ;irului ae'egadtaii'd6 al ;"i ;;1" ii-it" aft"ir") cd gi R(x)'arclimitl lii"itaj i" rr-"ai"ai"*pia z estl--aeii1 11f,q,*:r"tti ql vaDlla fi\ fro, h,(xo): r'^ h(x) h(x[).:___=_ _ fro n+*o fr ^f{*). g ( r q ) l rln^tJl_Jt.t_g@i -ro fr _- xo
t - f(*r) 1i^ s@) e@o)l : t g(xo)- f(xo)g'(xo)1, n+*o * - no I k@;),if'@r)

OPERATIi

CU FUNCTII

DERIVABILE

265

adicd

-L-@-ls@-l-:J@-dsl@-l . If Y r*t t-t
[;J le@o)]'

g(r) a o) 'si

p" C o r o I ar. Ilaed/qi g sint-derivabile I,-,utt::i funl$ r este dex rivabilil pe itomeniul ei de ilefinilie (format din toate"punetele € 1 in eare

irj' : r's--lg '
\eJ s'

fl'2 s51s derivabil[ pe tot Exemple. 1) O funclie ralionala J@): Q@) domeniul ei de definilie (ca raport de polinoame care sint derivabile), adicb ln toate punctele x in care Q@) r 0.^Derivata se calculeazl dttp1"reguia d.e derivare a citului, datd in propozilia 4' tg r este-derivabild pe tot domeniut sbu de defi2) Funclia f(*): '(x):;t : nilie (format din puncteie x 4 (2k + 1);, A intreg) ;i -f : I + tg2 r. Scriern
l+d \L5 E -/ \ t I 7 "oaz

dacd t I eh + 1)3, atuncicos*109i (tg^':ffJj: lntr-adevdr,
_ (sin z)' cos ,r sin z (cos *)' cos x' cos z I cos2 .r sin r (sin z) cosz fr _cos2rfsin2n_ cosz x cosz t

3) Funclia f(*) : ctg x este derivabil[ pe tot domeniul sbu de defi-diri 'punctele x I kn, A intreg) 9i nitie (format - (1 | ctgzx)' J'@) : "r*: Scriem r

(ctg )':-i;' r

lntr-adevbr,

dacd r I

hn, a1utlr.ci' sin t I

0 qi

( c t gx ) ' :
-sinr. sinz -

, cos z 1' ll - .l n r i I s

(cosz)'sin z - cos r (sin z)' sitax _sin2 z f cos2zsinz *

c o s - # ' c o sf r

sins 'r
f / \ 4) Funclia I\x) : 1

sitrz x

*"

, ?LG N, definit[ pe R n
t(fr+l

{0}, este derivabil5 t1

f1 l ' :
| *fl1

sau(x-"\':-nx-*-t'

266
fntr-aclev5r, /l\'
f-f \*")

DERIVATE

PenLnt x I
:------: ttL'

0' avem
A mzn-I
u2f

7"xn-l@\'

nxn'\l
*zn f t 1:

n
ryfrlr

O b s e rv ati e. Pentru orice h-i'ntleg avem
(*o)' : h'xh-t'

Sevaat:.tamaidepartec[aceastl{ormullesteadevlratipentru orice exPonent rea.l,. 2. Derivobilitqteo funcliilor compuse

Fiefuncliilelr,iI*-/qi-.p:J.*R,'I9i/fiind'intervale'Slconsiderlm pentru orice r € I prin egalitatea funcli"-comp;ra f - 9,w" dlfinit"S. J@): q(u(x))' T e o r em i. Daei funefia u esteilerivabitHintr-un pu.nct 1. €. / !i yo'-: w(xo)e J' atunei functia L este derivabili in p'unetulooresprnzdtg* : q"u estederivabilh-inpunctul ro 9i funeiia compus[f oD. f' (xo) : q' @Qt w'(x ol. Prin iPotez6.avem
g!)!o

q(Y) - q(/o)
! to

:

g,(yo).

SE consider[m func]ia a(y) d'efinitl pentru y g J astfel: - ego) :0' - q'(yo) daci,y r'yoi a(-yo) o(y): e(v)- t o
t

Avem: 1im a(y) : 1im
f+!o !q!o

q0)' - 90J E'(Yo) :
!-lo

g'(Yo) - q , ( y o ) : 0 : e ( y n ) ,

in deci funclia o.(y) este continud' in punctul yu ;i are, evid.ent, valoarea 0 acest punct. -- pentru ii" egalitatea prin care se d.efinegte funcfia cr(y), cleducem
J

- vo)' : erv)- q(vo) [q'0J * "b)] u ambii membri Aceasti egalitateeste adev[ratd 9i pent-{u !: !g, d-eoarece
-JO

Agadar'egalitalea6s['eadevlratd pentru orice sint egati-cu 0 in ";t;;r. !ef. particular, pentru oticex € -f avemu(x) ,fi 1 li deci egalitateaprepentru it'1x1li loc de y' oicare at esteaaever'aii:-J"d;,"ti"* cedentd fi xeI: q(u(x))- qpo) : [q'(yo)t a(u{x\)] (w{x) !o) : : fe'(yo){ u(u{x))l(u(x) u(tcoD.

ts

OPERATII CU FUNCTH DERIVABILE

Sb observlm ci funclia u este continud.in punctul ro (fiind. derivabil6 ln acest punct), iar funclia or(y) este continui in punctul corespunzetor lo - w-(xo).Rezult6 cd funcfia compus[ a(u(x)) este continud tn punctul
.ro 91 clecl l

: lim a.(w(x))

: u(u(xo)): ot(Yo) 0. q(u(x)).pentru

Si formfun acum raportul R(*) pentru funclia f(*) : orice x+ rco,avefr q(u(x)) e(u(roD R(*) : f(z) f(ttd x-ao

- u(xol . a@(x))ru(x) x-no Termenii din ultimul membru al girului de -ega1it6!i au toli limite (finite) in xr; intr-adevdr, g'(ye) este num5r, - u(xo) : u'(xo). lim x(u(x)): 0 gi t'^u(x) _ : T [e'(vJ* "tu(*D9(4_--"(Zo)l ,r,(yoj t :Lq
E+frd Uqtt fr-#O

Rezult6_ cd gi raportul inilial are limitl este derivabil5 in ro gi f,(xo):g*f(4-:J@-d-: tr4in fr ig z+fro

(finite) In xo, deci func]ia / - u(r,) fr-ftO

lq,(yo) * lim u(u(x))lt^u(x)
fr)lo

:

L E ' ( y o{) U l u ' ( x o ) : q ' ( y o ) . u ' ( x o:)9 ' ( u ( x s ) ) . w ' ( x r ) .

Ilaeifunelia ueste derivabilHpe.1 qi-funefia9 este deriCoroIar. vabild pe J, atunei funelia eompusilf - <pou este derivabild pe /.gi ' f (x) : q'@(x)).u' (*) , t( e L O b s e r u. al i e. Teore*a precedentS.r5mine valabild gi in cazul compunerii mai multor funcfii. alitate a f(x) - q(w(r)) pentru x e I , prin care se definegte .Daci ln eg. funclia compusEf - go*, nu se rnai pune tn evidenl[ argumentul *,'se
scfle

,

f:efu).
nrt se roai

Atunci f' : lq(u)l'. DacI in egalitatea .f'(*): q'(w(x)).u'(x) pentux x e'I, pune in evidenfS. argumentul r, se scrie

J' - q'(u).u'
gi deoarece J'lq(w)l', oblinem egalitatea -lq(u)l' : p'(u).w'.

268

DERIVATE

-N" Aceastl formul[ este foarte utili pentru calculul derivatelor funcliilor u lnsl pierdut d1n vedere c[ in aceastl fiormtl;'d" ntt li"toi" "o-o"r". i"d;p""dentd^ a funcliei 9, ci este o funclie derivabil5. il;";;;il" urm[semnificalia precis[ a ultimei egalit[fi este dat[ cle egalitatea toare: (9'*)': (,'ou)'u'' Aplicind formula de derivare a funcliilor gognusg,in cazul funcfiio 1or elenlentafe, se oblin urmltoarele reguli d.e derivare{(in care aaeste p" oo interval -I sau pe o reuniune de intervale) : i"""9i" a"tivabilb
l) (r")':no7"-l'n'

n i,ntreg

n (d,ac6. -( 0, este necesarca u(x) t' 0 pentru x e I) '

2) (1")' :

ll,'

h,
' ' cos 7'd 2'!"

> @@) 0 Pentruxe.I),

3) (sin %)' :

w 4) (cos )':-sinu'u''

: 5)(tg*1' fi;,
6) (ctgu)': - #'

( w ( x \ 4 Q h + l ) l,,' e n t r u x a I ) . p . ("(*) + An pentru x eI). (*(*) > 0 pentru ,( aI).

7)0o.)' : I,
B)(1n : l, l*l)'
Ultima regu16 se ob,tine astfel:

(x 4o)'

1 ,-dacl x<0,

r>0' D a c d p u u e my : 9 @ ) ' Observa!ie. vare a funcfiei compuse t : fjt) se scrie: a:u(r) Siy:f(x)' a t u n c if o r m u l a d e d e r i -

dy_dy
dtt In aceasti egalitate, simpiificare cu dzi' membrul sting dw

.9 .
dx din membrul drept formal prin

se obfine

OPERATII

CU FUNCTII

DERIVABILE

269

3. Derivobilitoteo functiilor inverse Fie / o aplicalie strict tnonotond. unri interval / pe un interval a ,[: Fie 9 :f .i-*

_1
ftnclia

f:I+J,

fe):I.

inversd a hti f : 9: J + I.

daci gi numai d,acd $tim c[ y:f(x) x: g(y), xel, yaJ, Teoremf,. Daei funelia/este derivabild intr-un punetr, eisdaci /'(ro). t' 0, atuneijrurreliasa invers[ : 9 ]teste derivabill in punetul eorespunzitor yo: f(xi e _I qi

q'(yo):#
si observim mai intii cd 7 gi ]tsint continue, deoarece ambele slnt strict monotone gi mullimea va16riloi Iiecireia este un interval. Prin ipotezS. avem g^f9.J@l-:
v+fro fr fro

f,(x)

t' 0

deci, pentru orice gir x* -+ fr,, xftel , xn + xo, avem
f(x") - f(xo) _ '(xo)' "f *n - *o Si formdn acum raportul R(y) pentru funcfia R(y) : P(Y) PUJ .
! lo

g, ! *!o,

Pentru ca s5. aritS.m ci acest raport are in punctulyolimita;J-, f'(x o) este suficient sb ar5t5m cd pentru orice sir !n+ !o, lne f , ln * !a, avem
q(y") - pTo) !* - lo
+ - r

I f'@o)

Fie deci un gir oarecare !, + !o,,!reJ, yn *yo. pentru fie6ari ra€lf"e"ist[ un punct xoe'l - .Deoarecey eJ:.f(I), astfel ca y,: f(x,) deci-ro : g(yn). Deoarece!* * ys, iar funclia g este strict monotonb.avem q(y") * gbs) adici)*, + xo, sau x* - xo $ 0. Deoarece g este continul in yo gi yn + yo, aveffi. E(y,) - g(yo) adici nn + xo.

270

DERIVATE

Am obtinut astfei un gir x*-> frs, xnef , fr* * xo gi deci
f(x"\ -f(xd ry --+ r t t ^ - \ =,0. J'(x6)

Atunci e(Y),- e0') :
ln - lo

', - oo.
fvt") - f@o) f@*) - f@;
fi*fio

-

I
f'(xo)

(s-a impirlit pi flum5retorul gi numitorul Agadar
6*
!a!o

cu frnI
f'@d

fro+A).

ek) - p(yJ :
!-lo

deci funclia g este derivabilS in punctul yo ;i

r'Uo):h'
Daef,funelia,f este ilerivabili pe .f qi f'(*) + 0 pentru orice s € 'r' atunei:T:'",t"::',: pe e :/este derivabilE -r qi Corolar. s a u q , ( y ) . f , ( x ): t , ffi unde s gi y sint tn relatiile y : l@) gi * : *1O;. Interpretareageometri,cd. Graficelefuncfiilor y' 9i p sint simetrice fa!5 de prima bisectoare. Punctul (xo,!o) se afll pe graficul TutJ,iar punctul (!o, xo)se af1[ pe graficul 1ui g, gi acestedoui puncte sint simetricefali d.e"prima bisectoare. p,(y):
Faptul cl funclia / este derivabill in *o inseamni c5. graficul s6u ad.mite in punctul (xo, yi tangentd, cu coeficientul unghiular tg a-: f'{xo}. Faptul cd funclia g este derivabi16 in yo inseamni ci graficui sdu admite in punctul i(yo, *o) tangenti, cu coeficientul unghiular tg F : q'Oo). Din egalitatea Q'(Yo):'Vh deducem tg1 : atp:T.
t

," ''

I --j-: tg cr

ctg a, aCrca

Fig. 88

O b s e r v ali e. Dacdfunclial intr-un are derivata nuli f'(*o) :0

OPERATII CU FUNCTII DBRIVABILE

27r

punct xael , atunci funclia sa inwersdI nu este d'erivabil[ in punctul coresinfiniti, 9i ?lume elpo) : * ^t" ins1 d-erivbta nrnz.htor.\)n: f(xi; - oc' "d#;;;itt"i (.:"';l'9)"i este strict crescit^oare ^(fig' B9), 9i q'(yo): (fig' 90)' A;;t ?;;;?i;i'este stiict descrescltoare
.9

ilc

Fig. 89

Fig. 90

f9-J!Ld-;' 6 dacd I este strict ctescbtore, atunci daci pentru orice r 4 xo din .I. Cu notatiile din teorem" pr"""i"iril + !0, Y a J, !* * !0, atunci ln I q(v*)-e@oJfntr-adevir,
ln-lo f@")-f(rol

t#, gi deoarece
rezulti ci

o
- + I

f@*) - J(*o)
t
frn*o

fo

adic[: de unde

q(v") - q(vJ -+ f la-to g,(yo) :'lim
laYo -

rc,

e0) - eOJ :
! lo

+ o9.

DacE" f este strict descrescltoare, atunci I U ) - f ( ' t o )< o p e n t r u
't fro

o r L c e + t c o din 1 x

272
gi, urmind un ralionament q'(yn):

DERIVATE

aseminltor lim
!a1/o

cu ce1 precedent, oo.

ded'ucem

q0) - e0o) :
! lo

tangenta in Explicalia geometric[ este simpl[: deoatecef'(*J:^0, funcliei / este paralell cu axa Ux, 2t prln slmepunctul (xo, !o) 1a graficul trie fati'de prima 6isectoare, deducem cd tangenta in punctul \yo, xo1ta graficril funCliei g este para1e15ca axa Oy. Exernpl'e.1) Daci a.> 0, a' + 1, funclia f(*) : a* definitl' pe R este derivabild $i f'(x) : &* 7n"-9'.Scriem. (n*)' : a* 7n a'
:logo y : (0' f co)+'R' lntr-adevdr, f:ulrc\ia (x\: az : -R+ (0,{ co) este inversa funcliei gfur) f Fuocfia logry estecletlvabilb 9i derivata sa nu se antleazd pe domeniul sbu de definilie (0, f co): I e,{y) : J,1", de Rezult6 atunci c5 funclia f(x) : a' este tle asemenea derivabild pe domeniul sbu definifie R, qi - ; ;1 : !rn'a I'@): unde * :logay qi y: ar, decif'(x): a*ln a.

ln particular, pentru A:

e, avem 1n e : (e*)' : e''

1, deci

O b s e r v a f i e . P e n t r u a : l , a v e mf ( r ) = ! * 1 l , . . d e c i f ' ( n ) : 0 , i a r l n l : 0 ' Formula de tlerivare a funcliei erponenfiale este deci valabilE pentru orice a > 0'

2) Funclia l(x) : x", a€R, : &tf-L. Scriem: f'(*)
lntr-adevdr, Pentru z > 0, avem f(x) : xc :

definitl
d'xd-r'

pe (0, * *),

este derivabila 9i

(*")' :

*d ern :

,edrtt

,

a* Ei deci funclia za este o funclie compgsa tl-e funcfii derivabile: funclia. exponenfiala dupa f'nctia losa.fitmic6 aln-r. Iiezulta^cA 9i funcfia'futere zd este clerivabild, qi derivtnd reguia de-derivare a funcliilor compuse, obfinem: ( x d ) ,: ( e d t a n \: ' u n b n l n l 1x ) ' : . * slnd . 4! : r"' o L : nro't.

OPERATII

CU FUNCTII

DERIVAB]LE

273

tn particular, pentru o,: l, n

ded.ucem func]ia f(*):{/ia"iic[
l_n

+

niti

pe (0, + oo ) este derivabild gi
1..;-' 1.:; . l ! l ; \ ' _: \ tl c . n l :-id \\x) J:-X
n n /r rI, 1 ,

I t :--:-;:,
n n-t

1
n'i/ xn-t

* *
Pentru e ) 0, func,tiaf(*): x" este definitd pe semidreaptalnchisb , O.bsetvalie. -[0, *- @)'- rn pu:rctul , - 0 nu mai putem aplica procecleul anteriof pentrtr a iedea dac6 fyncfia zd egte derivabile fir 0, deoarece funclia ln x iu este definitb in^punctul .r : 0. Pentru a vedea dacE funcfia putere este rlerivabilS ln acest caz in punctul 0, folosim ditect definifia dedvatei, Pentru z > 0 formdm taportul f(x\ R(*):'-

f/0\

xd - 0d
x - 0 : tial' aa-t: *+0

t;u
:-:ail-t.

x - 0 Dacb cr I > 0, avem lim r+o f Q) - l-(0) x-O

f t 0, deci:

dac6 a>1, func{ia f(x) : xe este deiiTabils gi in pulletfil 0 9i/,(0) :0 : or0d-1, vata se obfine ln acest caz clupd aceeagi reguld, ca gi in punctele z ) 0. DacI a a_ I <0 atunci lim x+0 : f@) X-0 I0l :liaaa_t:ri_]=: *10 *+Ojta-d ln punctul

adicd deri-

+ co, adica f,p):

co, tleci: f(x)

dec5 0 <.a < 1, funcfia cu{ooln0.

x" nu este derivabilS

0, dar are o derivatd

egaid

Dacb a - 1, avem f(x) : x": z, deci f'(x) = 1, 9i in particutar f,(0) : caz, derivata f'(0) nu se mai poate oblise din formula (xd)' : a xa-t, ficlnti a:

l. la acest I gi. z:0.

3) Dac[ funcliile z gi u s?nt d.erivabile pe un interval 1 gi dac5.u(x) > 0 pentru orice r€l, atunci funclia u? este derivabili pe I gi : (wo)' u Mo-7' u' + uo 'lnot , 1)'.
SI scriem, ln adev6r, *o : (Inu gln u" : go lau

arc sens deoarece w(x) > 0 pentru orice * e I). Funclia ep ln u este o funcfie compusd de funcfii (uo)t : u (ealn )' : e ot n s ( a l n u ) , : ,*'l u - I uJ ro io u ( r, ln u I l. uvw' a ---- u

derivabile

deci wx este derivabild

gi

uLl ul

:

ll : rn ro [u, n u + " u) I a, + a ut-r . 1t'.

-

( ua la' ln u ! \

uou,ln u !

ut,

In u,

Funclia ut se deriveazd deci astiel: intii se considerd c5 z este constaat gi se deriveazd ca o..putere, fpo_i se considerd ci z este constant gi se deriveazE ca o exponenfiald, qi se adunS apoi cele doud derivate. 18 -

Analiza matematicd,vol. I

<rn A
L t a

DERIVATE

Exetnptru.I@) : x* clefinit5 pe (0, + o) este derivabild gi (xx), : frxr-r2t, * xt lo fi . *' : **t=r * x, ln x : zt * x, Ln x : r" (7 ! ln x).

4) Funclia f(*): intervalul deschis (-

arc sin * definiti pe [1, I) Fi

1, 1] este derivabili pe

(arcsin \' :-!. a
ll

-

xz

I

in punctele - 1 qi 1, funclia arc sin nu este d.erivabilE, dar are derivati. egald. cu f oo in aceste Puncte.
Intr-adevdr, funcfia /(z) : arcsin x: l1,1l iL

:A , :A II

este inversa funcfiei

q(/):sin ,,1-*,
L

a

*l2 ]

l" e d t - 1 ,l l . c a r e s t e e r i v a b ipa f - iz, * l L
9'(?) : cos Y'

2 J '

Ut

Avem:

-,{_

;l

:

",, [_;):
/ zs\

. r, i

: [;j
zrl

"o.

3:0,

corespunz'toare deci in punctere
E

e tl - : l2: ) i n l ' s
cdtoare).

\

/nl : | : - I s i p \l - l 1 s i n ; 2 1 ' 2 : 2l

funclia sa inversbf(x) : arcsin r nu estedetivabilS,dar are derivata a co (fiind strict cres> in celelalte puncte - 1 a, a a, ur'"* p'(.e) : cosj!i- 0, deci in punctele cores2 2 punzdtoarex:qly):sin/,(-1<x<l),funcfiainversdfl*j:arcsinrestederivabilSgi 1 -:sau (arc sin x)' : f'(x) : q'(x) Dar, deoarecepentru I <t 2 <: - 1 . cosjtt

Z

avem cos4/ > 0, rezulii cd - V 1 - stnf : 1t1 - rz

cosy : /6"'t gi deci

I - | < x < l. (arcsin*)' : -1:' l1- Yz

arc cos u definitd pe I 5) Funclia f(*): pe intervaiul deschis (-1, 1) gi

l, l]

este derivabil[

(arccos : -# x)'

oPERATII cu

FUNCTII DERIVABILE

275

&

-

ln punctele - 1 qi I funclia arccos nu este derivabill, egal[ cu - oo in aceste Puncte.
lntt-adevbr, funclia /(x) : arccos x: l- l,ll + [0, r) : cos?: [0, a)+ t-1, 1] care este derivabild pe [0, rt] 9i - sint' 9'U) : Avem e'(0):sinQ:O deci in Punctele cotesPunz6toare q ( 0 ): c o s 0 :

d.ar are derivati
9(y) :

este invetsa funcfiei

i

9i p'(n):sinn:O,

I

9i

P ( t ): c o s t i :

-1,

funclia sa inversd /(r) : arccos z nu este derivabil6, dar are derivata 1 cc (fiind. strict descresd6toare).ln ceieialte puncte 0 < y < 1r avem 9'(y) = - sjn3r < 0, deci fu punctele coresf u n c l i a i n v e r s a / ( z:)a r c c o s r e s t e d e r i v a b i l d g i pwzdtoarex:q0):cosy,(-1<z(1) f,(x\ : _-l sau (arccosr)' q'ti) l - sin Y

Dar, cleoarecepentru 0 < Jt < 1r avem '"in y ) 0, rezulti c5 *+ gi deci (arccos z)' 1 sinY :1'sint3 : Vl - cos33'- {l--az

r

6) Funclia f(*) : siu de definilie gi

erctg x definitd, pe R este derivabill pe domeniul

(arctg : *j'

1

;i *,'
{ zt r{

lntr-adevdr, funcfia f(t) : atctg*'. R +l-;, - Ls! : t - :' il - n care estederivabild9i 2 ' 2 ) |
1I

;l

este inversa funcfiei p(1) -

e'U): Deoarece '0)f0 q pentru orice y€i-+, ' 1
q,@)

" cos. y 2

:l+tszy.

..iF

*2 , 1

r e z u t t a c d f u n c l i a i n v e r s if ( x l : a r c l g x

este derivabilE pe ft 9i
rf,(x\ \"t

:

sau (arc ts.-x\' :, \ -- o' l tgy, deci
I

' l --l-4 tgz ,'

*[

unde r gi y sint ln relalia x :

q@):

farcte z)'

l * x z

276 7) Funclia f(*) : sdu de definilie 9i

DERIVATE

arcctg x defintl" pe R este derivabil[ pe domeniul (arcctgx)': I
l * * 2

.
q(y) :ctg y : (0, n)+ J?,

f:unclia f(x): care este derivabilS gi lntr-adevdr,

arcctg r : R+ I .--sins y

(0, ,r) este inversa funcliei

e'U) Deoarece q'U) l0-pentru vabili pe R gi

-

:

-(1

f

ctg'?Y)'

orice y € (0,:r), rezultE ci funcfia inversb f(x) : (atcetgx)':'s4s-(1- L ,

arcctg restederi-

f'(x) -I

."o

e'U) pU):

,63 ;

+ ctg'!)

-

uncle z qi y slnt ln relalia x :

ctgy, deci t l*x'

(arcctgz)':8) Sd punem y:f(x), se scrie astfel: de unde x: dx dy I dy dr

eU). Atunci formula d.ederivare a funcliei inverse d.x dy :1, sau_ .: d,y dx

ln aceste egalitEfi, unul din membri se obfine - formal - din celilalt prin operarii algebrice obignuite. Aceasti notafie este acleseautild pentru calculul derivatelor.

S[ considerlm funcliile y : p(l) gi x : +(t) definite pe un intervai ; - ^/. Se presupunem cd funclia * : +(_q,este continui gi strict monotonl, deci admite o funclie inversi t : $ix) definiti pe intervalul / : +(1). Putem atunci considera funclia compusi y :
-1

qdbD : f@) definiti pe -/:

.1,

^

"r+1;R.
Dacdy: p(r) ,six : QQ) d.eriiabite raportcu t pe ,interaal,wl, d,acd. sint An I gi pe d.eriaatu nu se anuleazd. I, atwnci fwnclia y : f(x) ested,eriah.bil,d. !
d.t

i,n raport co, fi pe interualwl, J g'i
dy dy
dx

dt
dz dt

PROPRIETXTI

GENERALE

ALE

FUNCTIIOB

DERIVABILE

277

Fie r,

€ / gi ,0 :

iiecare n s5 notdm De asemenea, tn+

xogi xa+ xo' Penlrtt +t".1 = f Fie (zr) un qir de puncte din J, x*l -l -1 deoafece t! este strict monotonS, ca gi 11. t*:,!(xr) €..I. Avem tnlto

ts, deoatece rf este continuS' Atunci

q(,,)- q(rJ-> --.-----:tn deci: _1 < o ( 0 ( r ) )lo'.

I \tol'

+(rz) +(ro) --l--l-+
Ln Lo

V yo/' 'P('") -

ft,lJ-_dfr fro

_r o(0(zJ)

e('o) to 9'('J

qU*) -

q(to)

t, -

)t* - *o
cd J'Vd :

Q(,,) - {(rJ

'1,(.t") 'IVo)
b n - t o

+'(ro)

Rezulti

atunci

I@) J@o) llm _ fr-fro n4uo ..

-

?'(ro)
*'(to)

Deoarece r0 a fost ales atbitrar,

rcz:ultd cE

.J\*t-l

e'Q) +,(t)
dy

uflde f :

{, (z) sau x :

iv(t), salu

dy dx

d, d,* d,

generoleole funcliilorderivobile $ 4, Proprietoli
1. Teoremolui Fermot Fie funclia f: I -, R Si xo=l. d.e un_-punct maxim relativ (sau se spune eil fo-es.te Def inilie. locat) al funefiei /, daed e-xistf,o veeinf,tate T/ a lui xr, astfel ineit sh avem ,f(r) -</(ro) Pentru oriee n aV n-L se spune eil *o este un punet ile Irritim relativ (sau local) al func,tiei /, dacf, existh o veciniltate Z a lui t0, astfel incit sf, avem: / ( " 0 )< / ( r ) pentru xeV nI. Functele de maxim gi de minim relativ ale funcfieirf se numescp%ncte d,e extretn relativ (sau local) ale 1ui /.

278

DERIVATE

DacE xo este un punct de maxim (relativ) al funcliei f, nr:mdrtlf(xo) se numegte maxino (reiativ) al, func(iei /, iar puncttlJ (xo, /(ro)) de pe grafic se numegte pwnct de maxitn (relativ) al graficulwi. DacE xo este un punct de minim (relativ) al funcliei f, nrmLrd f(xo) se numegte rninitn (relativ) alfwncliei/, iar punctul (xo, /(ro)) de pe grafic se numegte punct de minim, (telativ) al' il t il I ;.T'

/z\

u

graficwlui.

\-;J V Fig' iatreg intervalul 91

La2 V

--

acelaqi timp De

gi un punct asemenea, un

de maxim punct

relativ.

de minim telativ nu este in mcd necesar un punct de minim absolut (in care functia are cea mai micd valoare pe de minim ninim absolut este insd gi un punct sb fie mai de minir relativ. (relativ) al funcliei mare declt un maxim

J). Un punct ca un

posibil _ 2o Este (relativ) al sdu.

ln cele ce urmeaze va fi omis calificativul ,,relativ". ln legdtur[ cu punctele de extrem ale unei func]ii, avem urm6toarea Te-ore!f d (Fermat). Daed fulre{ia/are derivatdintr-un punst _ de extrem *o din interiorul inten'alului .I, atunei derivata sa estelnulf, in acest punet; f'(no) : a. S[ presupunem ce .r0 este un punct de rnaxirn a1 func]iei. Aceasta inseamni ci existi o vecinbtateV alai ro, astfel lncitsi avem sa:uJ@) - f(xi -{ 0 pentru oice xaVOI. f(*) <f(rr) Prin ipotezd. avem -f(n') f'(xo):Y^{(*\ fi+ro fr fro

Deci pentru

orice gfu xn + Ks, fra eVnI , xn + xo, avem f('t") - f(xo) _, f,(xo). tt _
fr^

xn -

in particular, luind girul fr, --> frs, tinevnl fro<0, avem

, astfel ca xn I xo, adic5;

f(,,")- f@o) >0 frn - llo

PROPRIETATI

dTNgANTg

ALE

FUNCTIILOR

DERIVABiLE

279

(d.eoarece numitorul 9i numbritorul sint negativi) 9i prin trecere la limit[ deducem ci 9i limita .f'(xo) a girului este pozitivS:

f'(*o) >- o'
t u i n d a c u m g i r u l x n + x o , x , Q V n I , a s t f e lc a x n l x 6 , avem: a d i c l "x n xr>.0,

f(',)--IZ-A-< O ftn fro

numirltorul este -{ 0 9i numitorul este > 0)' (d.eoarece Prin trecere la 1imit6, deducem c5 9i limita f'(*o) ^;irului estenegativ[ /'(xo) -< 0. Din cele doub inegalitSli obfinute, rezult[ f'(xo) :0' procedeazd 1a fe1, iaq s-e .a' in cazul cind *o este punct d.e_minim, se 9i dec^i' p"""i de max-im pentru funclia l'1= -f. observi cd ro este 'pet9i "tl u' d.emonstrafiei, ariem h'(xo) - 0, adic6 f'(*o) :0' pti"iei ;;;i;; O b s e r v a f i i . t " D a c Sp u n c t u i d e e x t r e m r , ' _ n r s e a f l [ i n i n t e r i o r u l intervatutui :1, ci'ia- o extremiiate a sa, este posibil ca funclia sl aibi derivati in xo', dar derivata sa sd.nw se anuleze in acest punct.
un Exemple.Funclia IUc): x tlefinitd p".1 1[0, l] are ttrr Tiot--,in punctul.o.'i t, masim in poo.t,rl t,,i.t'a'"iiouta sa nu se inuleazbln aceste puncte. Intr-ad,evdr,f'(x): oricare ar fi r c [0, 1]'

2o Funclia f poate avea un extrem intr-un punct xofdrd, a avea derivati ln acest Punct.
la Exemplu. Funclia f(x) : I x I, arc un rninim ln punctul 0, dar nu are tlerivata acest punct.

3o Recioroca teoremei lui Fermat nu este, in ge-neral,ad.ev[rat[. Derivata unei functii se poate anula intr-un punct ro din interiorul intervalului, f5;rl. ca xo sd fie punct de extrem.
Erernptu. f(x) : xr definitd pe R. Avem :3.rr qi /'(0) - 0, dar 0 nu este punct f ix) d.e extrem al acestei funcfii. 4" ln teorema lui Fermat, coudilia ca dosd lie 'interual al funcfiei meniul de tlefinifie nu este eseafiali, Funcfia saqmplu, 9i pe o reuniune poate fi definitE, de de intetvale disjuncte.

Imterpretareageometricd a teoremei iui Fermat este ufmetoalea: DacS graficul funcliei admite tangenta intr-un punct de extrem, care nu coiniid.e cu extreinit[file graficului, atunci tangenta in acest punct este paralell cu axa Ox (fig.92).

280

DERIVATE

2. Teoremolui Rolle Teorema lui Fermat,d6 co.ndifii suficiente (dar nu gi necesare)prntru ca derivata intr-un punct si fie nul5. o alt6 teoremi care di condilii suficiente pentru ca derir.ata si se __-__, anuleze este Teorema l u i - - R - o r I e . F i e / o f u n e { i ed e f i n i t i p e u n i n t e r v a i I gi a <b doufl punete din /. DacS: l) funelia / este eontinud pe intervalul inehis fa, b l ; 2) funclia / este derivabild pe intervalul desehis (a, b) ;

atunci existi eel pufin un punct c a (a, b), e < c-< b, in eare derivata se I -- - - \--' anuleazd, f'(c) :-0.'
este constanti pe ^^^._P*^I"::tjl.f .Lo,bJ,f.(x)=a, avemf,(x)=0, deci. penrru orxcepunct ce.(e, b) avem f,(r):0 9i teorema este demonstrati rn acest caz. Si presupunem deci ci funclia/nu este constanti. Deoarecefunclial este c_ontinud intervaltr compact pe la, bl, ea este

s) l@): Jp),

msrginiti. qi.igiatinle marginile p9 3""!t int"rrrai.-E;i;t{;""i.i""e til;f; x- gi xy ln intervalul bl, astflel
la, incit si avem f@^) < J(*).< f(x*) pentru orice x e fa, bl. ln p1us,deoarece nu esteconstanti, avem /

f(r*) <f(x*)
x* sint puncte de extrem ale funcliei, pe intervaltl fa,bl. x* este,punctinterior al acestui interval, adici daci a < x,,, qb ^,,,, -P^"d atuncl, conform teoremei.iui Fermat, avem f,(x*):0 $i luind: c":xrn : teorema este demonstrati in acest caz. Dac6, x*: & salJ fr*: b, atunci x*;i

f(a) : f(b) : f(x*) <.f(**),
legi xu.luBgatg ii eg_{ nici cu a, nici cu b: agadar, nM se afli in interiorul rntervalului .Lo., adicl a < xM < b ; conforin teoremei lui Fermat, avem !1,. J \fru) : U gt lulnd c : XM, teorema este demonstratb gi in acest caz. '(c) Ag^adar, in toate ca'''oiTe putem gbsi un punct ce(a, b) astfel ca

.f

: o.

a -. Interpretarea geornetri,cd teoremei 1ui Rolle este urmdtoarea: DacE graficul funcfiei./ gdpitg tangentb in fiecare punct (cu excepfia, eventual, a extremitSfilor) gi dacd dreapta care unegte-extremitdlile graficului este

PROPRIETATI

GENERALE

ALE

FI'NCTIILO}.'

DERIVABITE

287

paralele cu axa O*, at:unci existi cel pulin un punct de pe grafic (care nu coincide cu extremitllile graficului) in care tangenta este de asemenea paraleli cu axa Or (fig. 93).
Observalii. concluzia teoremei Erempte. 1' Dacb una din cele trei conclifii ale teoremei nu este verificatE, lui Rolle poate sB nu mai fie adev6ratd. 0 -< 'r < I {: :"": [0dac6.r:1 : des0.

1) FuncJia f (-) -

1, este clerivabild pe intetvalul pe [0, 1] este iliscontinud numai ln]punctul definiti I pentru / € (0,1), 9i are valori egale la capete, /(0) :/(1) chis (0,i) qi anume f'(*)= Derivata nu se anuleazd in nici un punct ilin (c, b).

vl

ut

d

0

E

F i s .9 3
2) Funcfia f(x) : lxl definite pe [-I,1] - l-ll valoari egale la capete, f(-l)

Fig. 94 este continud pe intervalul lnchis [-1, l] , l, /(1) - lll - I qi este derivabilE ln toate

Fig. 95 punctele intervalului, anuleazb ln nici un

Fig. 96
Derivata nu se

0 in eare nu este derivabilE. cu exceplia punctului punct. Intr-adevlr: ( -l dacf x <0.

|*l)'-

{

r a"car>0.

3) Funclia f(x) = x definitl pe [0, 1] este conthu6 pe [0, l], derivabili pe [0. l] qi anume/'(z) = 1, dar nu ia valori egale la capete:/(0) : 0,/(1) : l. Derivatanu se anuleaz6 ln aici un Duact.

282

DERIVATE

.2' Condilia ca domeniul de definilie al funcliei s5. fie interval este esenlialb pentru valabilitatea teoremei 1ui Rolie.
Ettempl.u.Funcfia f(4 : z pentru 0--< z < I { | 2 - * pentru 1 ( /-_( 2J

definit6 pe.mul_fimga t0, 1) n (1, 2l (cate nu este interval) este continud qi derivabil6 pe tot domeaiul sEu de definitie gi ia valori egaie la extremitbii: /(0):0, f(2):2_2:0. Derivata sa nu se]anuleaz1"ln nici un"punct. lntr-adevdr, ,_r r, ,\*t - _ l.| lpentru0-<z<I -l pentru I < z-< 2.

ln toate rezultatele care folosesc teoreara lui Rolle, condifia ca ilomeniul de definitie sd. Iie interual va fi esen{ial5.

3o Teorema lui Rolle r6r:rine adev5rati dacb se presupune-cbpe intervalul deschis (a, b) funclia f are derivatd finitl sau-infinit6.ftfntrladevbr, in demonstralie s-a folosit teorema lui Fermat, in care nu se presupune a priori, ci derivata este finitS. Teorema lui Rolle rdmine adevbratS, in particular, dacd fincJia d.eriaabild. se anuleazLi+ a 9i b, f(a):0 qi J(b) :0, adicd dacd a gi b slnt / rdddcini ale funcliei. fn acest caz, teorema se poate enllnfa astfel: Intre doud.rdddcini ale func!'iei se afld cel pwlin o rd.ddcind. derivatei. a Q proprietate dual[ este urmitoarea: Intre doud rdddcini. consecutiae deriaatei se afld. cel,tnwlt o rd.tld.cind. ale a fwncfiiei. lntr-adevir, fie frt 1 frz doui rEd1cini consecutive ale d.erivatei, Aceasta inseamni ci intre x, si xrnu maiexistb J'@t):Oqi f'(xr):0. nici o altb riddcini a derivatei. Sd presupunem, prin absurd, ci funclia at avea doub rEd5cini diferite a Si b intre x, gi xr: n ' < a . < b < x r ,f ( a ) : f ( b ) : 0 . In baza proprietltii precedente, ar teztlTta c[ lntre ridlcinile a1efuncliei s-ar afla ce1putin o ridbcin[ c a derivatei xtle<c<bOrr, a Si b

l'&):0, ceea ce contrazice ipoteza c6 *, Si frz sint rldbcini consecutiae ale fuacfiei.

3. Teoremqlui Logronge Vom folosi acum teorema lui Ro1le pentru a demonstra o teorem6 important5, cu numeroase aplicalii in analizS, cunoscutd subfnumele de cregterilarfinite" sauinc6.,,prima teoremd ,,teolemal,ui Lagrange" sara ,,teoretna e crerterilor finite".

PROPRiETATT GENERALE ALE FIJNCTIILOR

DERIVABITE

283

o f u n e { i ei l e f i n i t i p e u n Fie lui Lagrange. Teorema "f gi a < b doui puncte din*-I. DacH: interval I 1) / este eontinui pe intervalul inehis la, bl; 2) f este derivabili pe intervalul deschisl(o, b),'eiism eel pulin un punet c e (a, b), a < c < b, astfel incit sf, avem atunei f(b) - f(o) : (b - a)f'(c).

Pentru demonstrafie, se aplici teorema lui Rolle funcliei aitttdtoare h, definitd pe ,I astfel xaI, h(x):f(*)-kx, unde ft este un num6r ce utmeaz[ a fi determinat astfel ca h ( a ): h ( b ) ; h(a) : f(n) rt:

ha, h(b) : J(b) - kb. f(b) - hb'

Pentru cak(a) : unde

h(b) este necesargisuficient caf{a) - ha:
, f(b) - f(a) b - a

Pentru aceastl valoare a Ttti k, funclia k vetificl' ipotezele teoremei lui Roile : funclia h(x) estecontinul pe fe, bl si derivabild,.pg (a., b). ca d.iferen!6 ^ ,,-^+iil^r'fle ci 7'* care c i n t continue pe a bl 9i clerivabile pe (a, b) a ffunctiilor' \ 'f(x\' {i kx, o a r c sint n n n f i n r r e n e fla, h l s ' i d e r i v a b i l e o e ( A . b \ . (a', astfel ca deci cel pulin un punct ln p1us,hG) : io1U1.'n"istd nlus. hG.\': kft\. E*istd deci cel putin un punct c e (a', b) astfel cr avem (a., pentru pentru fr e (a.,b) avem h'(c):0. Dar h'(c):0. Dar

h'(x) :f'(x) deci Z'(c):f'(c) - A, adici 0:f'(c) ^b)-J@- :
I u - @

- h,

- k, de unde ft',:f'(c) 9i deci

f'(c) sau /(b) - f(n) : (b a)f'(c)

gi teorema este demon stratl. Fiecare d"in ultimele doua egalit[]i poarta numele de formwla cre;terilor finite satt fornlwla med,iei, siu, uneori, prima formuli a creqterilor finite. a Interpretarea geometricd. teoremei.cregterilor finite, este urmitoarea : Dacb graficul funcllei/ admite tangettl in fiecare_punct(cu excep]ia, eventual, Jextremitiliior), existi cel pulin un punct d.e.pegrafic{care nu coincu cide cu extremitigilej, in care tangenta este para1e15 coarda care unegte ertremititile.

284

DERIVATE

tntr-adev[r, coeficientul unghiular a1 tangentei in punctul (c, /(c)i fEP. Formula este/'(c), iar coeficientul unghiular al coardei AB "rt cregterilor finite

tY:I'@)

arati ci cele dou6 drepte au coeficienlii unghiulari ega1i,deci sint paralele' 1 Teorema uiI,aObservalii.lo sranse contine ca un caz particular teorema iui dotte. tntr-adevbr, dace f@) : /(b), din formula cregterilor finite oblinem /'(c) : 0. 2o Teorema ltlj Lagtange. r[mine ad-evdratil daci se presupune ci funclia/ are d-erivati finit[ sau intinita pe intervalui deschis3o Punctul intermediar c din formula cregterilor finite depind.eatit de funclia / cit {tncfie ;i de punctele a gi b-.Pentru 9 acee-aqi b rl.;i le r, b?Jdiferite, i. 9i pentru intervalele lat, obfinem, in general, puncte intermedrare ct 91 c, diferite, astfel ca f,(r-\l \vr f_(b)_J@l : J f,(c,\. \"2t'
bz-az

Fis.97 Itbl_Jt"l_
b'-;-J

Pentru acelagiinterval la, blgipentru funclii frliJ, diferite, obfinem' iri general, puncte intermediare c, 9i c, d.iferite, astfel ca

nA-J&-:
b - a

f,Jcr)

J,(2) f,("): f 'r(cr), b - a

chiar dacl f'(a) : fr(o) Si f'(b) : fr(b). 4 o Formula cregterilor finite se poate scrie 9i sub forma

t#

: f,(c) satf(a)- l(b) : (e - b)f'(').

Agadar, in formula cregterilor finite este indiferent dacd a < b sau b < ac o r o I a r. Daed/ este ilerivabild pe intervalull, atunci pentru oriee punete a qi x din -I existf,*un punet { astfel ca a ( d u p I e r m n ' , ( r s a u f r < e ) g i a s t f e le a x1€<a a<\<#sau

tTP:

/(a) l,(C)artier - f(*) : (e- '{f'G).

in adevir, / este derivabil[ pe intervalul inchis cu extremitlfile. in.a 2i-y (d.ecigi pe intervalul deschis cir aceste extremitdfi) , deoarece este derivabill /

PROPRIETATI

CENERATE ALE FUNCTIILOR

DERIVABILE

285

pe.intreg intervalul I. Rezu,ltl atunci cl este continur pe intervalul in/ in a gi r, 9i deci i se poate aplica te6rema cregterilor :li:.:" pe acest interval. ftnite :"1remit5!i1e
Dac[ fuqclja/ 9i punctul a se.mentin fixate, iar punctul'r este arbitra], . atunci punctul intermediar { depinde'de x. De exemplu, lutnd un Sir x* -i (tr, frn $ a, obfinem un gir ln _+ a, t,+aastfelca Ur-l(')
x n - @

:

f'(E*) pentru fiecare n.

Faptul ci |n + d, ren:Jtl din inegalitltile _ al gi lE, _ ,tl { 7din aceea cd, lx*- al - 0, folosind criteriirl de conve?gen1a lxn a-girilritoil 4. Consecinteole teoremei cretterilor finite 1) se gtie.ce' dace / este o funcfie constant6 pe un interval / (sau pe ^ori"e o reuniune de intervale),-atunci f,(x)':0 pentru rief:'RJiprd; .j p-o z i ! i a l: Daci / are derivati nulf, pe un intervar -r, atunei o,__ --.F runelia / este eonstanti pe acest interval. cresterilor finite, deducem pentru. cr oricefunct x + e ain I exista; ift;;;e; i (cuprins intre x gf a) astfel cainJr--adevlr, s5 alegem_un punct a. e I. Aplicind teorema

f(x) - f(n) : (* - n)l,G). Darf'(x): 0, deci f'{e1:0 9i deci l@) -f(o):0,
f(*) : f(a) pentra orice r e 1, adici / este constanti pe 1.

de und.e

e. Dacd / a.rederivata nuli pe o mullime care nu]este ,-.^*9'b^3cl,",t^"^1 li lnteryar, de exempru, o reuniune de intervale-disjuncte, nt rc.o,i,td.'c6" f este constantb pe aceasti mulfime.
I tlefinitd pe (-co, 0) U (0, * nu este constantd pe domeniul "o) vata I1u16
f'(t) 0 pentru orice z 4 o.

Exempl,u. Funclia f@ :{-

I pentru 'v < 0 lpentrur>0

sdu de definifie

dar are deri_

sint,agua..{.unc!ii derivabite un interval.I (sau o reupe ^,.._^2I^2?::-{:iC gi d.acd nlune de lntervale) diferenla 1or este constanti pe .I, aiunci derivatelelor sint egaiepe r.

286

DERIVATE

..lntr=adevir, din ipoteza f(x) - g(x) = c, x e,I, - g'(x) = 0, x € /, deci

deducem f,(*) -

f'(x) : g'(x) p e n t r u o r i c e r € / . Reciproc: / l"g p.o: i ,ti-a .2. Qac_n gi g sinr doui funo,rii derivabile pe un interval .I, gi daci derivatele.lor siht-lgale pe intervahil -[, atunei difirenla lor este eonstantl pe aeest-interval.Si notlm h:.f -g. Ipoteza afirmd. cL f, _ s,. Rezultd cE h' : :f'.: in biza piopriet5lii I deducem"ce h(l: c, adici .f(x) B':0. -g@):c p e n t r u o r i c e* € - I . Obselyaf gig au derivateegalepeo mullime ie. Dacl-funcfiile;f care nu este interval, ntt rezalt[ c[ diferen]a 1or este conslanti pe aceasti mullime. E*emptu. funcfiile/ qi g rlefi:rlte A : (r, Fie pe r (f, , ;) ")*""t, f(4 : te *;
peqtm , = [t;) ").

pertru .r = (;, g'(x) : il*qi """*, pe / - g nu este coastantd. A: AvemJ'!r) l l

deer f,(t) : S'(z) pentru orice x e A. Dar funcfia

' =('';)

- Din propozifia 2 reza7t6"c[, daci/ este derivabil[ pe un intewal I, orice alti funclie derivabil5 pe.I care are aceeagi deivatdf'ca gi/ este de forma| 1 C (uirde C este o co-nstanti convenabil5, care depinde d6 funcpiag). Mullimea U * Clcen conline deci toate funcliile definite pe -f care au d.envata egall cu /,. Functrile derivabile pe .f care au derivata egal[ cu /' se numesc primitiae ale lrt: .f'. Primitivele sint stud,iate in capitolul despre integrale. 3) Fie / o funclie d.erivabili pe un interval -I (sau pe o reuniune de intervale). Dac6"f este crescd.toare, deivata sa /' este pozitiud. Dacd / este d,escrescd.toare, derivata sa /' este negatiad.. lntr-adevir, fie un punct oarecare t6 q I.

I
I

PROPRIETATI

GENERALB ALE FUNCTIILOR

DERIVABILE

287

!

Dac6"f este crescitoate avem f@.-_f(x') )o pentru oice xlx, gi prin trecere la limitb oblinem f'(*) : gnf:!r-J!-l-2t4t$ n frA

din 1

g.

Daci / este desciescdtoare, avem

tW

-( o Pentru orice r 4 xo dtn I

gi prin trecere la limiti obfinem

-f'(")-< o'
pe Obse rvaf,ie. Dacd f este strict crescdtoare 1, nu reatltd cL deivataf'este strict pozitivL. De asemenea, dacS/este strict descrescEtoare pe 1, nu rezdtd ci 1f' este strict negativ5.
: : 23, eefitilE Exenzplzt. Fur.c+ja/(z) 3.:rPse aauieazE in pa-nctcl 0. pe -R, este strict crescdtoere, Ctarderivata sa f'(x):

Reciproc avem ins6 Pro p ozi|'ia pe 3. Fie/o func,tieilerivabitrd uninterval I.DachJ' aste striet plzitivH pe -I, -/este striet eresedtoarepe l.Daeilf'estelstriet negativd pe I, f este striet desereseitoare pe -I. Fie frt 1 xz doui puncte oarecare din ,I. Aplicind. teorema cregterilor finite pe intervalul lxr, rrj deducem cb existl un punct 1 a, (rr, *j, astfel incit s[ avem f(*r) - f(*r) : (x, - xr)f'((). Si observdm cE x, - x, 7 0. strict pozitld"pe /, avem/'(g) > 0, deci (x, - xr)/'(g) > 0 P^9.df.'este gi deci f(xr) - f(*r) > 0 sau

f(x') < f(xr),
adic{.f este strict crescdtoarepe 1. < P^^..e{este.strictnegativdpel,avemJ'G) 0,deci(xrgi decif(xr) - f(xr) < 0, sau xr)f'(4) <0

J@')> f(x,),
adic| f este strict descrescS.toare -I. pe 1_'Dac5.1f'este fozitiud. pe I,.f- este crescdtoare I ; pe _ 9 b s e r v alii. dacb" este negatiad. I, / este descyesidtoare I. pe pe f'

288

DERIVATE

in adevir, din demonsftalia propoziliei precedente deducem c[ d.ac[ 0, atanci f(xr) 4 f(xr), adic5./ este crescitoare ; iar dac6" -( 0, atunci f l.>. f' f(*r) >- f(xr), adicd,/ este descresc5.toare. 2o Dacd. deriaataf' nu seanul,eazd. I, atwncif este pe strict manotond. L fe in adevir, oricare at fi x, + x, ain 1, aplicintl teorema cregtehlor finite, glsim un punct I cuprins ittre xr gi z, astfel ca f(xr) - f(*r) : (x, - xr)f' (E). Dar xr.- Iri0 ti "f'(q) +0, deci f(xr) +f(x,), adici / este biunivocd pe .I. Fiind gi continui pe I, rezttltb ci este strict monotoni. Acest rcz'ultat se va deduce mai departe 9i din proprietatea lui Darboux. 3" Propozilia 3 gi observaliile precedente nu mai sint, in general, ad.ev6rate, daci funclia este definitd pe o mullime care nu estelnterval, ci, de exemplu, o reuniune de interva1e.
Eremplu.Fu:rcfia(4::,definitdpe(-oo,0)u(O,fco),estecterivabilii,Sif,(x): f 0 pentru orice z 7 Ol foo"git I este strict descrescEtoarepe fiecare din intert{ valele (-co, 0) 9i (0, +co), dar nu este strict descrescdtoarepe reu:riu:rea lor. lntr-atlevbr -l < I ttar/(-I) : -l < 1 :"f(l). : -

a) Fie/o

funclie definit5. pe un interaal,I gi xo e I.

4.Ilaed/este derivabili pe I - {*o} gi ilaci derivata - Pro p gzilia sa 1f' are limitf, (finitn sau infiniti) in punetul ro, atuirei i'(*r) existi gi f'(*d:limf'(x). Sd notbm I : lim f'(x). Fieun gir oarecarefrn + xo, t6ne f, x* + xo. Apliclnd teorema finite pe intervalele cu o extremitate in xo gi "lff"Ato, cu cealaltl extremitate in x*, oblinem un gir de puncte intermediare 1, + fro, Eo e I, 1o # Jh, astfel ca f@n)- f(xo): 7t e N. f,(E*), frnfio Deoarece Eo + fro, 1o I xo, rezaltd" f' (F.*) -+ I gi deci "e f@i=J@l-+ l. Deoarece girul (r*) a fost ales arbitrar astfel ca fr,r-> tco, *
*t 2to

(x* + xo), rczrltd c6. :1, 11of(4_J@_d
t+fro fr 1o

adtcl, f are d.erivati (finitn sau infiniti) f'(xo) :
fr1fr. xS

in xo, egall cu I : !:limf'(x).
*+*o

fimf(4-JY-L: ',f

PROPRIETATI

GENERALE

ALB FUNCTIILOS,

DEN,IVABIIT

28s

ln particular, dacd.limf'(r) existdsi este finitd. atuncif ested,erioabil,d in xs, iar d,eriaata este ioiitnua in xo. f'
9qservafie.DacEclerivata/'areli:nitllastlnga(r.espectivlaclreapta)lnzo,atunci eristE derivatala sLtngaf'"(*o) (respectiv derivate Ia dreapta f,o6o)l Sifi{xo) :'fi1o f @i'(respecrVro tiv fj(*o) : ltmf'(x)).
' J'6

5) Fie funclia f : I + R -P-ropq-zit,-u- 5. Dacd,f are derivat{ m{rginit[ pe intervalul .I, atunei / este lipsehitziani pe 1, deci este uniform dontinui pe f. Fie M ) 0 un num5.r astfel ca ll,@)l -o{M pentru orice n eI. {ie *] gi *" doud,pulcte arbitrare din.I. Sd aplicim teorema cregterilor firrits fur.riei/pe intervalul cu extremitilile in rr gi r" : existiun funct I cuprins intre x' gi z" astfel ca Atunci

f(*') - f(r") : f'(€) (x' - x"). lf(x')- f(*")l: lf'(€)llr' - r,,l 4 M lx, - n,'|1,

deci / este lipschitzian5,.Rezult5.atunci c6 / este uniform continui, pe 1. corolar. Daed intervalul .I este mdrginit gi rlacl f arc derivata mfuginit[ pe',I, atunei/este mtrrginitfl pe.I.
lnti-ailev5,r, / este ureiform continui pe intervalul mlrgirdt -I, deci este m[rginitd. pe .I. / Acest corolar se poate ennnta gi ln forma uffidtoare: pe d,eriuabild interualul mdrginit r, gi d,acd. este nemd,rginitd. r, atunci d,erdf pe . -.Dacfi, ss6e f aata f' esle d,easemeneanemdrginitdpel.

5. Teoremo lui Couchy O alt[ teoremi a cirei demonstra]ie folosegte teorema lui Rolle este teorema I'ui cawcloy, sal'- a. doua teoremd'a cregterilor finite. Teorema Ili -cauch{: F&{$-s d o u f , r u n e } i i d e f i n i t ep o u n interval I gi a 4 b doud puncte fin /. Daef: 1) / Si g slnt eontinue pe intervalul lnehis la,bJ; 2l f gi g sint derivabile pe intervalul desohis (a,b); 8l g'@) t' 0 pentru orirle x e (a, b), atunei e@) + e(b) gi existfl un punet c @ (a, b), a < c <:b astfel incit sf, avem flb)_J@). _f'(c) . e(b)- e@) c'G,
19 Analiza m&tematice, yol. I

290

DERIVATE

Sd ardtdm mai intii cE S.V).tg(t)..D.aci am aveag(a):g(b), funclia g.ar.verifica ipotezeleteoremei iui notie'gi deci ar exista fii I ir"""i'{ astfel'ca 8'(l) :'0, ceea ce contrazice ipateza 3. Pentru demonstralia celeilalte. pltli a concluziei, se apiicr teorema ' -, lui Rol1e funcliei ajutbtoare Z, definiti'pe .I astfel: h(x) : f(x) - k g(x), tc e I, unde fr este un numdr ce urmeazi a fi determinat astfel incit si avem h(a) : h(b). Dar h(a) : f(a) - kg(a), h(b) : f(b) _ ng(u). Pentru ca h(a) : h(b) este necesar9i suficient ca f(o) - kg(a):f{b) de unde: p : f(b)_J@) . e(b) s@) funclia h veific1 ipotezele teoremei gi derivabili, pe (a, D) ca diferenfd. a ia, blgi derivabile pe (a, b). tn plus, , punct c e (a, b) astfel ca h,{c) : e. h,'(x) : f'(*) - kg,@), deci h'(c) : f'(c) - kg'(t),adic5 0 :f,(c) - kg,(c), de unde
h: f'(a)

- kg(b),

9i. deci

c'G)

f(b)-f@L_f'(c) s@)- s@) s'@) gi teorema este demonstrati. ultima e-galitatepoart5 nurrele de ,,a doua formuli a cregterilor finite" sau ,,a doua formulS a mediei". i l,agrange se obfine ca un caz prartix) : x, x e I, intr-ad.evdr, g este conlui 1, gi g'(x) = 1, deci derivata lui g r finite. Teorema lui cauchy r_dmineadevdratl dac5 se presupune cL funcfiile/ gig au derivati finitd sau infinitb pe intervalul desihis 1i, u1 gi dacd in fiecare p{nct t e,(at 6) cel pulin una din derivatele f'(t) Si g'(4 este finiti. z" Punctul intermediar c, din a doua formuii a cregterilor finite, depinde atit de funcliile J Si S cit gi de punctele a gi b.

,'rx11i;ltr;,'J'l-ili:xi ;r1 ;)':iif

PROPRIETATI

GENERALE ALE FUNCTIILOR

DERIV.A,BILE

297

3 " Amplificind cu - 1 membrul sting a1 formulei a doua a cregterilor finite, se constatl ci ea este adev5ratd fie cd a.<b, fie ci a] b. Dae[/qi S slnt derivabilepe 1, dael g'nu se anuleazil Corolar. pe f gi daeil,f(a) : S@) : 0, atunei pentru oriee punet x a I existi un punet I euprins intte a qi x (1 * a, Z { r), astfel trnclt sil avem
f(*) e@) _ f'(F.) . e'(l)

. ,r1 f @ ) - f ("a \ s1 r astlel ca'' '

;i g(a) :0, ' avem lJ!:f@--J@l'. s@) s@)- s@) Apiicind teorema 1ui Cauchy deducem c5 exist[ un punct { cuprins intre a tntr-adevdr, deoarece f(o):0
f(E) , f(x) f(r.)

c@)-s(a) c'G)'

s@)

c'G)

6. Teoremq lui Dorboux in capitolul preced,ent s-a arLtat c5. funcliile continue au proprietatea lui Darboux, d.ar cd exist[ gi alte funcfii care au aceastdproprietate, fdrd. a fi continue. \:om arita ci funcfiile d.erivate au de asemenea proprietatea lui Darboux. Sd transcriem mai intii, pentru derivate, w rezrtltat despre limite. Fie./o funclie definitl pe un inter-ral 1, d.erivabili intr-un punct xo e I: f ' @ o ) : t *rf+ (o* ) -1f- ( x oo) X t t Dac5, a <f'(xo) ( B, existi o vecinState V altti x, astfel incit si avem
* fro

n af'@-i-V-v-a p ln particular, dacl"f'@o) > 0, atunci

pentru x a v n I. P e n t rx e v O I ' u
p e n t r ux e V

t?ftto
iar daci f'(*o) < 0, atunci /\"'--r'jl<0
ft_\ _ fty\

nI.

ld.

Teor**u'li', u Darboux. f r a c 6f,. e s t e d . e r i v a t a n e f u n c f i i derivabile / pe un interval 1, atunei derivata/' are proprietatea lui Darboux pe aeest interval. Fie dou5.puncte a < b din 1 pentru caref'(a) +.f'(b) ; pentru a face o alegeie, si presupunem ci f'(*) </'(b). Fie de asemenea ), un numir astfel ca f'(a) < ^ <f'(b).Yolla arail. cd putem gisi un punct c1, astfel ca

292

DERIVATE

tr. Pentru demonstrafie, vom aplica teorema lui a lcx < & ti f'(t^): Fermat funcliei ajutbtoare h, definiti" pe .I astfel: h(x):J(x)-'tx Funclia ll este derivabil5 pe -I gi h'(x):f'(x)-),, xeI. xeI.

Pe de altd parte, funclia li este continu[ (fiind. d,erivabili) pe intervalul compact la, b], deci este mirginitl gi-gi atinge marginile pe acest interval. Dininegalitllllef'(a) < I</'(b), deducemf'(a) ),<09i/'(e) - 7,.>0, deci

h'(a) < 0,

h'(q > a.

Deoarece h'(o) < 0, existl o vecinitate V a lui a astfel incit si avem

pentru e.VnI. x
ln particular, dacl x eV O la, bfatunci x ) &,deci r - a. >0, de unde rezu7t6, cd h(x) - h(a) ( 0, adici

pentru x eV O la, bl. Aceastainseamnbci funclia h lSi atinge margineainferioarl pe intervalul la, bl intr-un punct d.iferit de a. Deoarece h'(b) > 0, existl o vecin[tateW a lui b astfelincit s[ avem
h(.x) < h(a)
h(x)-h(b)rO x -b

pentru cWnI. %
deci * -b < 0, de

in particular, dac6 t( eW O la, bf, atunci x <b, unde rezult6, cd h(x) - h(b) ( 0, adicd

h(x) < h{b)
vahi

pentru x eW O la, b).

Aceasta inseamnd cI funclia h iSi atinge marginea inferioari pe interla, bl lntr-un punct diferit de b. Din cele de mai sus rezultl c[ func]ia h lSi atinge marginea inferioard. intr-un punct c din 'interiorul intetvalului la, bl. Dar c este un punct de minim (absolut) ai funcliei h, pe la, b] , iar pe de a1t5 pafte h fiind derivabil[ pe ,[ este derivabili in c. Aplicind teorema lui Fermat, deducem c6"h'(c): 0. Cum h'(c) : f'(r) - ).,rezalt|cd,f'(c) - I:0, adicl /'(c) : i.. Luind c^: c, teorema este demonstratl. Deoarece funcfiile d.erivate (pe un interval) au proprietatea lui Darboux, toate prop ozitlile demonstirate pentru funciiile cu proprietatea lui Darboux rdmin adevdrate pentru funcliile derivate: Corolarul 1. Daei o derivati/', definiti pe unlinterval /, are punct b al o Taloare>0, ea intr-unpunet aAI o valoare (0giintr-rin se anuleazd eel pu{in intr-un punet cuprins intre a gi b.

DER.IVATE DE ORDIN

SUPERIOR. FORMULA

LUI

TAYLOR

293

2. Ilacf, o derivat[/'definitf, pe un interval 1 nu se corolarul anuleazfl in nici un punet din -I, atunei ea]pdstreazHaeelagi semn pe tot intervalul 1 (rleei primitiva sa / este striet nnonotonfl pe 1)' Corolarul de prima spefi' 3. O deriratS/'nulareniciun punet de diseontinuitate

d.in observalia dupd propozilia 4 de la pct. 4 Acest corolar rezr;lLtb";i (pag. t70).
Exetnpie.l) Func!ia/(z) : { [
deoarece 0 este punct

-l'

'-'o R d"froitu-pe nu poatefi derivataalteifuncfii, 1 ,z > o
de pdma spe!6'

de disconti:ruitate

I

l t

.-io' derivatafuncfiei u"rronnn"R-- {0}este o b s e r v a f i e. Funcliacv) : {-i G(r) : lxl, d.ar fuacfia g nu este aefujta pe w inlerual, ci pe reuniuneaintetvalelor disjuacte (-co,0) gi (0, +"o). ln punctul 0, ea nu estedefinit[.
2) Funcfia f(r):1
dle spela a doua. Ea

l z r " i o l - " o ,!n, * * o
n

clefinit6pe Rare in 0 odiscontinuitate
aitei funcfii. lntr-adevir, funclia

to
at putea fi

, x:o
deri'i'ata

F(r) :

["'sio!,**0, ttefinitd pe R este derivabild qi F' : I' I

lo,

r:o

lui ' de $ 5 . D e ri v ote or dinsuper iorFor mulo Toylor
1. Derivotede ordin superior Fie / o funclie definita pe un interval .I (sau pe o feuniune d.eintervale) gi xo rn punct din -I. DacS funclia / este deriuabild.pe o aecindtate v a lti xo,, derivata sa definit[ pe V, poate fi 1a rindul siu derivabild in puncllul xo. /', D e f i n i 1 i e . DaeH derivata /' este derivabilil-in-punetul ito se spune ci funelia / este derivabil5 de doul ori in punctul #0; derivata lui y'' in ro g-(ld sau Df(ro)*gi.se nume$te-derivata a doua (sau se noteaz[ f"(*o) sau d,x2

,:l

derivata de orilinul 2) a funcliei / in punetul ro: f-t-l-J' t--t f" (* o): lirn 2t- no
ilf

294

DERIVATE

a f,(xr) se. mai numegte deriuata tntii n punctul ro. ia / este derivabili numai in punctul . nu Io^c? un punct de acumulare)-, se

hi f in punctut xo. Asad,ii,-iiL'a f"ii

fro, aceastl Lnsearnnd. d,erivata-int6i cd ti xr. le do_ui ori pe intervalul l, se defineste :valul -/, ca fiindfwnclia care asociizd ). Derivata a doira se noteazi ctt f,,

: '\' , f " : ( f\r ): )

dY:

;;:

* l;lt

d ldrr

,,f : D(D/).

se definescin mod aseminitor d.eriaata, treia (sau a de ordinul trei) a funcliei f, not'atl".f"' sat Dsf, deriuataa patra (sau de ordinul frr"" patru) a funcfiei f, notatd. ,u" Df etc. fv sau ff

se ci este / u"n""?iTl'u:irf,:l'"?1""?"1t-o"j"tui, spune funclia tnsaei
Pentru aceste .derivate se folosesc de asemene a trmiltoarele notalii : f(o) : f ; ftrt : ft . f(2,): f,, ; f(tt _ 1ttt. Se definegte prin recurenl5 d.erivata de un ordin n oarecare(n a N). te ileri-vabild de n _ 1 ori pe o veein{j egte derivata de ordin:uln afuncliei/ flfr-l)(*) - f(n-rl(xo). 1tn)@o): lim -"21) n - no Daci functia f este derivab'd. de n ori-pe intervarur r, se defineste derivata de ordinui. n a fanctierr, p" i:"rl.intervar, ca fiind functia care asociazd. fiecdrui punct x_e'l,,i""lirof 1ofu). Derivata de ordinul a a lui / se noteazl .fP) sau Y saa Df :
f():(f(n-L)\t,u'f

ff,l,i?ffi i,ff,h'l5,' l ;;"**E

in punctul ro:

i,l"[i$ l'""1iuol,g,.o'*oorn

Se spune,- de asemenea, ,,funcfia / ad.mite arancyieiT&i'ta; derivat5. d.e ord-inul a,,

' '') ;iF: : d { d n - L f \ Ml;;);

:D(D*-n. D".f

m"i"J#:"il,cfialeste deri-

DERIVATE

DE ORDIN

SUPERIOR. FORMULA

LUI TAYLOR

90(

Mii

Daci funclia este derivabil[ denor]I inpuncobservafie. 6."tiv*ta de ordint:J n - 1 (ca ;i derivatele de orclin mai ttl, xol t"itty.:e L) mic f,ecit n - "e exist6 nu numai in punctui xo, ci pe o intreagb vecinState a lti xo. ExemP!,e
a

{

f L ) P ( x ) : Q n v * a n - t x " - t * - . . - l a " x "* a r x ' I a f i * a o ; { P'(x) = n Aftxn-L+ (n - l) an-rx"-z + . . . I Sarxz 2arx I at; -3 . . . 3' 2a"x12' la, ; -, + P" (*) : n(n- l) anx" I @- 1) ("-2) Q*-!x" + ' P"' (r) : rx(tx 1) (" - 2)anx"-3+ . . . + 3 ' 2 I ot; p @ _ t )( x ) : n ( n _ l ) ( " _ z ) . . . g . z & n x: n l a * x ; pll(x) : rt!an; P e + i ) ( x= 0 i ) P(n+il(5):0, k:l,2,"'

l J

i

T

Un poiinom P(x) are derivate de orice ordin (este o func-fis ind-efinit d.erir.abil[]), iar d-erivdtele sale d.e ordin mai mare_,decit gradul s[u sint id.entic nule. Reciproc, dacl o funclie P(x) arc derivata de ordinul n + 1 identic null,, P(xl este un polinom de grad cel mult-egal ca n. intr-adev5r, din egalitatea p(n+r)(5): 0 deducem succesiv p{)(x}= Cn, pt,-tl(x):Cnx*Co_rl pr-z){x\:r, p r n - e t @: t " ) #.* *
.t

C n _ r xi * co_r|

Cu_", + c^_,x * cn_8.,

,ii]

p , ( * ): c # '?

r c n - t- = +

... * czx* c,i

c n P ( * ) : ", ! l + c * - ,( 2- r j l + . .. r' c , ' !2* 1c r x * c o , n
unde Co, Cr, ..., C, sint nigte numere dintre care unele pot fi nule. 2) Funclia f(*) : ce* definitl' Pe R are derivate de orice ordin pe R (este indefinit derivabilS) - ce*; ' f(t(x) : 6's* " ' i::' .f'(*) : ce*; f" (x)

296

DERIVATE

3) Funclia J@) : sin x definitS. pe R este indefinit derivabili pe R : : Ttol(x) sin %, f'(x): cos#; f"(x) : - sinx; f"'(x) - - cos ,; f'"(x):sinx;... lunt@): sinr; f+n+r)(x): cos# j f\h+zt(x) - sin r; - - cos,; [en+al@) f(4h+4)(x): sin r. 4) Funclia f(*) : Ttot(x):cos#j f"'(*):sinl.i f(nh)(x) cos#; : fta,n+tl(x) sin r; 5) Funclia f(4 pe*R - {0}. yrot(x) ;
I

cos * definiti pe R este indefinit derivabilS pe R : f'(x):-sinr; f'"(x):cos#i flen+ilfu): - sin]r i : f(4h+41(x) cos f. I d.efinitl
I
-2

.f"(*):-costr; fGn+2t14: -cos r;

:

pe_}R 2
N"'

{0} leste indefinit derivabit5

; f'(x) :
n ! .

; f"(x)

f "' (*).,:

2 . 3

f t t ( x ) : ( - t) " x t u + L

6) Funclia f(x)',: pe (0, + oo) qi

ln_x definitS. pe (0, 1oo) este indefinit derivabilS

T t o t ( x ) : 7 n xf;' ( x ) : ! ;

- ' f"(*) : - 1; f"'(*)- 2 ' ,,'l',r,n :"-'-;'- ,,,,o,':,r*-'^' f*(*) :

2. Operolii cu funcfii derivobilede n ori Pro p ozigie. Fie funcliileJ: I + R pi g: I + R. Daci/gi g slnt derivabile de a ori lntr'un punet ro ei r, atunei funefiile .f * g, a/ (a numSr real) gi /g sint rlerivabile de z ori in .rr, iar daei g(ro) *0, atunei I este derivabilfr de n ofi in xo. Propozilia a fost demonstrati pentru n : l. S-o presupunem adeviratd pentru n oarecare gi s-o demonstrim presupunind. cdl gi g sint derivabile de n { I ori in ro. Atunci/gi g sint derivabile o dati pe o vecin[tate V alai xo, iar derivatele/'gi g'iint derivabile de n ori io. ,co. Deoarece g este continui ln ro (fiind derivabili), dacd.g(xo) + 0, ren:Jt1. cb

DERIVATE

DE ORDIN

SUPERIOR. FORMULA

LUI TAYLOR

297

r

t

s este diferit5 de zero pe o intreag6 vecindtate a lui ro, 9i putem presupune .c[ aceast[ vecinltate- este I/, luind.-o la] nevoie mai mic5. Avem urm6toarele formule, valabile pe vecindtatea V :

- I'e--fs'' (fg)' U f- d' : J' + g',(nl)': o.f', : f'g + tr', lI)'

, l '

ilea a1 acestor egaTitLli sint d-erivabile efectaeazl"doar operalii1e de adunate,

sint derivabile d.e n | 1 oti "f ;i fS este derir.abili de n:+ | ori in ro. Conform principiului ind.ucfiei complete, propoziliaqeste adevdrati pentru orice n. gis sint derivabilede noripe -r, atunei corolar.I)aeifuncfiile"f de n ori pe -I qi f * g, ol qi fg sint derivabile (ufl(l : 6J@' (,f * g)(') - f(r) J- g(rl, (fg)(rt:lC;|e-t

-a

gt'):f(1t g I Crft*-r) gt I QzJ{n-e)g(2) ... +fgPJ, *

iar fnnclia I este derivabill de n ori pe mullimea sa de ilefinilie. Rimine s6 demonstrim numai formulele. Demonstralia se face prin induclie completS. Demonstrarea primelor dou[ formule o 15s[m pe seama cititorului, ca exerciliu ugor. Si demonstrlm altima formul5. Pentru n : l, formula este adevSntd: (fg)' :f'g *fg'. S-o presupunem adev[rati pentru n. Attnci
(fg)(n+Lt:
*J

l--a _o _ fffs)e)],: cinJe- J : fr "r;rl' f LH
-u n J rof(n+11o(o) r ' 6,

g(i+t'tl: ci lf(n-i+rl g(n, J(n-i', +

J\
Lt

J

p,('r+1): ftn+r-il b L " n J- "ci-r1 J I I 6nJ flol o o\lci -n | n

-C * : v no 1 J ' , f ( r + l )6 , ( 0+| ! )

' " , i C- n l t t . . f ( f r + L - i o ( t l q' 5 t, r: + lt J 1 f (bo ' ) g ( n + r tl i: s \ i /s a
7:I

ft""+tt

.fv+r-il o (it s

Astfel formula este adev[rat5]pentru-otice

n'

U l t i m a egalitate d.in corolar se numeqte Jormula Observalie. Lui Le'ibniz de derivare a unui produs de dou6 functii. Membrul drept al -Newton de dezvoltare a binomului. formulei amintegte formula 1ui

Primele doui formule din corolar exprimb faptul cd operalia de derivare de n ori este liniard'. Fie funeliile wt I'-> J qi-lqiJ * .R. Daci furlelia^_z Prop ozilie. este derivaBle 0e-n ofi in punetul xo e I gi ilaci fune{ia g este slerivabili de n ori in punetul corespunz[tor y0 : w(xr) a,f, atunei fune$ia compusi g"r: I - R este derivabilil de_n ori in punetul ro. t: Pentru n : I propozilia a fost d.ejademonstrati. Sd presupulem_-91 ea este adevdratd pentru cazul clnd se compun dou5. funclii derivabile de n ori. Sd demonstr[m atunci propozi de n { I ori in xo, iar g este derivabi derivabilS de n ori intr-o vecinitate n ori intr-o vecinitate V a ld !o, gi w(U) C V ; atunci funclia compusi t pentru x e U. f' (*) : q' (w(x)) . u' {x) Dar funclia q'(w(x)) este derivabili de n ori in ro, deoarecea este derivabilS. de n ari (chiar de n f 1 ori) in xo, iar g' este derivabil[ de n oti in xo; de asemenea,u,' este tlerivabill de n oriin xo. Atunci gi produsul q'(w(x)). .w'(x) este derivabil de n oriln xr, adicl /'(z) este derivabilS de n oriin z0, deunderezultd cd f este derivabil[ de n + Lori?n xo. Conform principiului inducliei complete, propozilia este adev[rati. pentnr oice n. Daed ueste derivabilf,de lt ori pe.I, iar g este derivabili Corolar. de zr ori pe ,I, atunei funcfia eompusi / - g o w este derivabild de n ofi pe I. in ceea ce privegte derivatele de ord.in superior a1e funcliei f = g.o plecim de la derivata de ordinul I : f'(*):q'(w(*))'c/(x) gi se deriveazl succesiv f " (x) : V" (w(x)) . u'r(x) + q'{w(x))'. u" (x) ;

l"'(x) : 9"'(w{x))u't(x) + 39"(u(x))w'{x)u"(x) { 9'(u{x))u"'(x) etc.
O b s e t v a f i e . N o t l n c ly : f ( * ) formulele pteced.entese scriu +i y:9(z), Y " : Y " o 'x t x ; apoi y;:f,yL:e'qi u', : u',

y] : y'iru,*2 1,'r",1 ; + y'," : yi' *i3 + sl'jilL. u': + 3t'uu'r"

IJERIVATE

DE ORDIN

SUPERIOR. FORMULA

LUI TAYLOR

Prop ozigie. Fie f : I -+ri o funefie striet monotondeu f(I): J, gi tie 9 : J -->I funefia sa invers5. Ilacd / este derivabil5 de z ori lntr-un punet xo e. I gi daei .f'(*r) +0, a{unei fuuclia inversd g : }turt" ileriva}iiti de n efi ln pernetutr coresplrnziltGr .yo- f@o) e J. Propozilia a fost demonstraiS pentru n : l. S-o presupunem ader'6ratd..pentra rn n oarecaregi s-o demonstrdm pentru cazul cind./ este derivabil[ den, | 1 ori,in ro. Atunci / este derivabili de ro ori, deci este derivabili.o datb intr-o vecin6tate Ur.al:ui xo, iar derivlt_a/'_estecontinuS.in *0. Deoarecef'(xo)='.0, rezuTtl"ci exist[ o vecinitate u a Ttti xo astfel ca f'(*) + 0 pentru orice x e U . DacE notim ct V : f(U), tanclia invers[ ,i este derivabild c1ez ari pe V, conform presupunerii, deci este derivabilb o dati pe Tl si

p'(y):r+.

J'\eu'))

pentru eV. y

Dar g este d.erivabtlb. n ori in to, iar/'este derivabili den oiinpuncde tul ro: 9 (j..), deci funclia compusE f'(q$')) este derivabild de n ori in este derivabili de noriin yo, adicd g,este J,o, gi de ase:neneafuncfia *^ derivabil5 d.enai inyo. Rezulti c[ g estederivabili den { l oriiny.. conform principiului inducliei complete, propozilia este adevSrat[ pentru orice n. corolar. D a e 6 / e s t e d e r i v a b i l f rl e a o r i r p e . I g i d a e 6 d e r i v a t a / ,

su sj an1{9azx pe .r, atunei funefia inr,ersd g : .f este"derivahilh de la ori

pe .F: fg).

Plecincl de 1a egalitatea

r gi derivind

q '' ( y ) : - = , -' f'@(y))'
-J"kU))q'(y) : f"(q(y)) oblinem

y eJ

o datd, oblinem a,,(y\: _I'@@)) . f"(p(y))

Derivind

inc[

o dat[,

(q(y)) (y)f'" (q(y)) f " (q(y)) @@)) kAD e'@)_ q' sJ', f" q,,, (y) _ _ f"' f'u(s@)) _ _ -\f"'(q(y))le'\!) tf"'@(yDJ'@@) _ -31"'(q(y)) I"'@(y))f'(q(y))
f'6(q(y))

I'"@(v))

DERIVATE

Observaf mai sus se scriu

ie.

N o t i n d 'y : f ( x )

9i z:
I

9Q), apoi yt,:.f'

Si ,'r:

t e" egalit6lile le

J '

-r,:, ,i:
*,,, : _

l'i' l'r- sY';z
y,'5

gi y: r|(l) delinite pe un Fie funefiile r:9(*) Pro p ozi\ie. interval .I, astfel ei-fune,tia g este strict monotond qi eontinud pe /, qi fie .{l(q(t)) definit[ pentru x a rp(I) : J. Iunelia y : f(x): Dac[ funefiile I gi (l/sint derivabile de n ori intr-un punct lo € 1-qi ilael este derivabil6 ile a ori in punetul coros. q,(to) *0, atundi func,tia y:f(x) : g(ts). punzdtor x6 Propozilia a fost demonstratd cleja pentrtr n - ,l'^ S-o presup9ngm adevirat[^ putittu n oarecate gi s-o demonstrirn in cazul in care I 9i "r[ sint 'de n * I ori in lo.'Atunci g ti + sint d.erivabile de n ori.',intr-o a"ii"*nif" vecinitate U al$itrgi g'Q) * 0 pentru t eU. Rezulti c[ func]ra lnversa : 9(z) este clerivabill de n oti in vecinitatea V
-1

q{U) a l:ui xo. Avem
L = , Y ,

i Vi) :

f ,,

\

0'(r) -*,rr: Y \"/

{'(q(z)) --f-' q'(q("))

^- -

r/.

'

dar t-,gi g' sint derivabile de n ori in lo, deci gi funcliile compuse*' (g(')) citul 1or, /'(r), este d'eriil g'(qi")) stnt derivabile de niori ln ro. Atunci vabil de n ori in xr, adic|/ este d.erivabild de m f"l ori in ro. Conform principiului ind.ucliei complete, ptopoztlia este adevaratl pentru orrce n" c o r o I ar. Daoi g gi'{ sint dt.rivabile de a ori pe I, atunci/este derivabild ile n ori pe /. Derivind egahtatea
-1 ftt-\ J \-t {'(q('')) _r

e'(s('))

DER1VATE DE ORDIN

SLIPERIOR. FORMULA

LUI TAYLOR

301

{ile

oblinem:

-l

e"(q(z))
-1 -1 -l
-l

q'(q(z))

p'(p(z)) +--tq@Dil @@D-. Q"@(x))
-1 P" (P("))

otrserva!ie'

Notlncl y":q's1
I _tJ Jx-

xi:
rtt :-.

s p tf" egatitalile tecedentee scrit

u,.
, xt

y,;xi _ yi *i
'- t g t

3 . F o r m u l al u i T o Y l o r

-* Fie funcfia f :I - R, derivabild" .de n ori lntr-ul punct a' e I ' Aceasta --i'derivate exist5.nu numai?i a, dar n! o i11re*Ua ios**"a "i-iidit a. Pentru simplitatea expunerii, vom presupune ca pflvecinatate a-lti iele n - l derivateexist[ pe integ intervalul'I' Pentru fiecare ,c e I s[ definim polinomul

o 1vt(a)' r,(x): f(n)* 1-37'1a) ;f f"(o)+ ... + =*?" +o
polinomul ?d", definit pe -r, se numegte pol,inomul lui Tayl'ar de grad'tl tr, ata,gat funcliei f , in pwtctal a. Dacd' pentru fiecare fr e I notim Rn(*):f(x) - T*(x),
fr

atunci: T"(x) I R"(r), adici - n). ( x - a ) "p l ( a ) , n -a. f * R,(*), t' ( - r . . .. ' ' + r J l x ) : J \ a ) + l r r ,,h,\ * @ 2 t "{ ,. , ) a \r "t oricare ar fi x € .I. Aceastl egalitate, va1abil5 pentru orice r € -f, se nufuncfiei/, in punc;;;i" fotrmwla twi, Tayl,or de ofuinul ?t, corespuniiltoarc ttl a. Funclia R" d.efiniti pe 1 se numegte restwl,de ordinul a al formulei lui Taytror. J@) :

DER]VATE

ln cele ce ttmeazd vom c5uta s[ scriem restul R, in altd formb, mai convenabili pentru calcule. Si ca1cul5m mai intii derivatele polinomului lui Taylor

: T'*(x) f' (4 + T

f" (o)+ . . . + \^=t* fr, {o), _ r,

T i @ ) : J " 1 d + T f " ' (+ . . . + o) ?#t*,@1,
TY-')Q4- f(n-t)@)+ t T f,",(n) rf)p1 = f@@); Ty+\1r; o; = Tf**,(*) o. =
Valorile derivatelorsuccesive acestuipolinom,in punctul a, sint* : ale T"(a): f(a); T'*(o): f'(o) ; Ti@) : f"(o);
7t"t(a) : f(nt(e,) ; f{n+tl (a) :0. Deoarece f ;i T au derivate de ordinul il, in a, rezuTtd c[ gi restul Ro: J - Tn are derivate de ordinul n in a. De asemenea,deoatece Si T" f au derivate pinE 1a ordinul n - | inclusiv, pelntreg intervalul.I, rczrtltb c5. 9i restul R, are derivate pin5 1a ordinul n - | inclusiv pe intreg intervalul.[. 4 Vom aveib astfel:

R*(x):l@) - T,(x), R'*(r):f'(r) - T'"(*), Ri@) :f"( x) - T' l@) ,

xaI; xeI; xeI; 'xeI,

RY-tt (*) : ft"-t)(x) - 7t"-r\(x), Rfi(a):ftn)@) - rf,i@).

Rezultd atunci R*(a) : 0; R*(a) : 0 ;Ri(a) : 0, . . . RY-', (a) : 0 ; Rf;i (a) :'0. O b s e r v a ! i e . Deoarece R, este derivabilS pe. 1, este continuS pe.I ; in particular este continui in a, deci lim R,(x) : Ro(a) : 0.
* Polinomul lui Taylor de gradul n, atagat funcliei /, a fost construit sd verifice condifiile scrise. tocmai astlel incit

L
h

t

DERIVATE DE ORDIN SUPERIOR. FORIVIULA LUI TAYLOR

Aceasta inseamn[ ce, Pentru :r s este oricit de mic, adic[ diferenla / micl; nrai precis, putem tealiza ca di de rnicl, d.ac[ luim pe z suficient dt pentru valorile lui r suficient d.ealljo iimatb prin polinomul luiTayTor T"(x). Vom preciza, inci, acest rezultat, arltind ci nu numai R*(x), dar chiar raportl;i- -4!@- poate fi ficut oricit de mic, dach.x este suficient ( x - o ) ' -

de apropiat de a. Mai precis, vom arlta urmetoarea: Irem6. R"(z) _ g. ,io'
x-a (r a)n

intr-ad.evdr, sd notbm g(x) : (* - o)'. Avem g'(x) : n(x - a)"-r ' g"(x) : n{n - 1)(x - a)''-z' - a); : frn-r\(x) n! (x : g@)(y) nl Atunci:

E@):o
: 8'@)0 g"(a) : a
,

R * ( a ): Q ; R'"(a): g' Ri'(a) : g'

:0; :0 Rli-r)1a1 fr,-r)p1 :; g @ \ @ ) : n ! 4 0 R f ) 1 a0 .
Fie .r e -I arbittar. Deoatece Ro(a):0 9i g(a) : 0, aplicind corolarul teoremei lui Cauchy existi un punct c., cuprins intre a qi r, astfel inclt
R,(*) _ c@) n!^(ct) . g'(ar)

aplicind inci. o datd corolarul teoremei Deoarece R'"(a):0 Si g'(a):0, lui Cauchy, ejristl un-prinbti c, cuprins intre a gi c, (deci intre a 9i r), astfel lncit
nl*kr) : g'("r) R"(rr) s" @r) si d.eci R;@)

8"G,)

DERIVATE

,

gisim punctcuprins f,ti'J',url':,8 { :";:'T!?T"""."1:r"li:,"tauchv un
Rn(t)_ a*-')G) _n[i-r)G) - nf;-t)p1 . _ e@) s@_rt(€) Tn*:AF7yr_: nli-,)G) - nf,-t)p.1
a - ' F 4 , o1--y W E - a

(deoarece nf,-ttp1: 0, gg-t,(a):0 $i Z + a.). Daci alegemun Sir xe a, xa =f a, atanci _, ? €u o gi En; a, deci: nf-t)co) - nl-t)k) : ? Ryr@) o, 1n- o
_ ,(n_r)(eo) r@_t)@,_> g{nt(a):
€n_a & b

n! *

a

gi deci: Rn@n) *Rlit@) _n -"' g(xe) n t{*)P1 Deoarece girul xe + a, fih * a afost ales arbitrar, rezultl cl ft"(t) _ g. ,r_
zla adicb s@)

1i6 -&9) :9.
r-a (x a)fl

Ilaei/este derivabild e a ori rn puncruqGtr, l lropozigie. atunci existd o func{ie a(*) definitd pe 1 astfel ea

ly"(*):0:a(a)
gi astfel ea pentru orice *, e .I sd avem @- a)tf,,(o)l+... (* - a)" .f(x) : f(Q a.!-: . f,h\ I .' J \ ' . / r _ r. . . + I 1ot(a)* 2l

*4"@)'

DERIVATB

DE ORDIN

SUPERIOR. FORMULA

LUI TAYLOR

305

lntr-adevir,

deoarece lim ,R*('),=:0, (x - a\n *-a
a(x) :

definim funclia a astfel:

n1 .R"(*)-_d,acd ='.a gi a(a) :g. x @-aY

tlr

Atunci :lt-T"tffi-o-: a.(a), si lI "@) R,(x):#"@)
pentru orice r€-I (chiar pentru x: in formura lui rayror : formula din enunlul propozifiei. presupus ci funclia / este derivabili e).inrocuind

f"t

diferite din 1 -- care re fixim. - Il" q gi * doui puncte Fie de asemeneapun numbr natural o"r"".iu. de ordinul n, allormnlei tui iaylor tn punctul a, sepoate scrle Sff,FlR-"-(x) "^",^ sub torma R*(x) : (x - a1og, unde K este un num[r (care se schimbi o datd. ca x gi a\. Formula lui Taylor

i" HTln"lfJ .ino{# ",1: f;,?d ryfi arbitrare pe

de ordinulz in pirnctula sescriea""ip*tt"

il;"fti

,"1".rl.tf"fi

l@):f(a) fff,td + ry.f,,(a) r.. . + + "# Si considerdm acum funclia
litatea urmitoare :

(x f@)1_ _ a106.

9(t) definitd pentru orice I e .I prin ega_

: q(r) fQ)+ ]t'Ul
(.1

yr"t(t) (x - t106. * tZUt"U) + . .. + r* * ;i'r"

Se verificd ugor c.5 ^fun-cfig g g.sted_erivabili pe -f, deoarece toate funcfiile din membrul drept sint dtirivabile pe r. Avem: p@) : l@) si q(a) : f(x). .=.,,- ltt"- r: apli* teoremalui Rol1efuncliei g pe intervalul cu extremir.arrrc gr existd un punct { cuprins intie a gi z astfelca g,(E) : 0 . a Dar

: q'(t) f,(t)+ y,,,(q a_V__A _ - lf,,(t) + Tf,,(r) f,(t)
...+ ' (r-t)" f w + r 1 1 5 1 - i l t t - r !("t(t) - !(* - t)i-lK : ' _@ nt @ r; - (x -.t)" l@+\(t) - g @ - t)r-r g. 7x l.

20

-

Analiza mat€maticd, vol. I

Egalitateap'(E):0 se sciie atunci ( xr - , 1 ) p -K : 0 , . 1 )y w + t ) ( q ) ? { x " *t de unde '. - E'f-P+' 6 : @ J\"*t)(E).
'lF

Agadar, restul R, se scrie - a)t(x-..1)n-h+r R*(x) : U fv+\G). ,rl p sub aceasta form5., R, se numegte restul, lwi schl1mlick-Rocke.Lluind,p : I oblinem restwl' I'ui CawckY

R,(x):ry
Luind f :n f
R^(x\ :@ -a)n+t (t' I l)t'

f@+1)(4).
rf ( z + r ) { [ ')r.' \E

1,oblinem restul'l'wiLagrange

ie. Punctul intermediar { depind'e,atitde a-.Side.x Observaf p..Agadar, ln formula 1ui Cauchy, punctul I este diferit de cit gi de % gi cel din formula lui Lagrange. Deoarece I este criprini intte a gi r, existd un numlr 0 (care d.epinde, ca gi {, de a., x, n gi ?) astfel caO < 0 < 1 9i

1:a+0(x-a).
Notind h : scrie : x - a., at:u;nciE: a* 0h, iar formula lui Taylor se

+ f(o + h): J@) ! f'{o)+ ... * t,yt(a) -r Rn,
; + 0k) (Sch16m1ich-Roche)

und.e restul R, poate avea una din formele R^:U#J\n+t\(a
n t p

n*:Yyv+r)(a
{1)

+ oh)

(Cauchy) ; (Lagrange).
formula lui Tayior
*n+r

R*: -'!:.Jtn+rtqn+ grx) " (n t-

in particular, daci 0 € ,I, gi daci lludm a:0, cu restul lui Iragrange se scrie astfel:

:/(0) + + J@) + i f'{o) u f"{o)+... + {,lwto) ( z f l ) l '
unde 0 < 0 < r (0 depinde d.e.r gi de z).

DERIVATE

DE ORDIN

SUPERIOR. FORMULA

LUI

TAYTOA

307

Restul 1ui Cauchy se scrie in acest caz astfel: Rn: (nt)-ty+r11_ fl"f+1(0x). Exembl,e.t) Pentru.fwclia-f(7):-e' definitd pe R, avem: f@)(x): er ar ,sil")(0)^:-1, oricare fi n e Ni hJ"i rot*"r"-iil 6;;ilrL restul1d r,"grange in punctul 0 se scrie:
e":lJ * , fr', , r n+ t, o t 1 r +; + . . . i ; + e t u , < " o o <.

2) Pentru funclia f(*) : sin z definiti pe R, avem f(x) :0; ,f'(0) : l, f"(A) :0, f,,,(0) - -1, ,f'u(0): 0, . . . Formula lui Taylor cu restul iui l_agrange in punctul 0 se scrie

sin.u:

,r,-i,+;-i+

.. + (- ry-t!:-,cos 0r, (2n+1')
|

0 < 0< t.
,eR

3) Pentru fancfiaf(x): cos r definiti DeR, avem , f ( 0 ): l ; f ' ( 0 ) : 0 ; f " ( 0 ) - - 1 ; . f " ' ( 0 ) : 0 ; / . ' ( 0 ) : I , . . . Formula lui Taylor cu restul 1ui I,agfange in punctul 0 se scrie

c o s: i ' s u + ^ - f i + . . . + ( - r y # c o0 . n , o 1 j ^ . t
4) Pentru funclia f(*) :In (l l- x) definiti pe (_1, +oo) avem: t I 1'2 r f " ( x \- f'(x): 1 f , , \, - /x-\[:J * ; " , ( l+*' J \-l O+4r" I '2'3 r ( n \ t *-\ ( - 1/) , - t - r ) ) , . . . . f ' " ( x )- ^ r \-t \ ! : _f (t * x)n
(1 x),

deci:

: 0 ; , f ' ( 0 ) : t ; f " ( 0 ) - - 1 ; f , , , ( a:)2 ; "f(0)

. . . ; , f ' " ( 0: _ B ! )

Formula iui raylor cu restur lui lagrange in punctul 0 se scrie: l n ( 1f x ) : : - { + * " - '* n l +... +(-t),-r{+(_t)".*n*a ,
I 2 B 4' -16.', n (n+l)(l+ox\n+L

unde0 < 0 < 1,0 depinde de .s Si de n, iar x) 4. Puncte de extrem ole unei funcfii

_1.

$" ,f o fylclle reali definiti pe un interval I. l'eorema lui Fermat afirmi ci intr-un punct d.e extrem din interiorul intervalului, derivata funcliei se anuleare aurioabild in f,ir"e l.r*ti, acest punct). "ii" $tim insi cd"dinf,(xo) : 0, nu rezultd. c6, xoesteun punct de extrem.

308

DER]VATE

se va arbta mai departe ci, studiind semnul derivatei intr-o vecinitat-e allui xo, putem decide dacd.x.oeste sau nu un punct de extrem, gi, in caz affumativ, daci este punct de maxim sau de minim.' Dacd nu cunoagtem semnul derivatei il punctere d.in jurul hti xo, putem folosi derivatele de ordin]superior are tuntliei in ro (gi numai rn xij pentru a vedea dacl" xo este punctdeextrem. Teoremil. Fie/o func{ie derivabildde n ori, n}-2, intr-un punet a Q Is astfel ineit f'(o) :0, f"(a) - 0, . .., yrn-i(a) - 0, ytt (e + A. n -l) Dae;d, este par, atunei a este punct de extrem aI lui /; daeil fr"i (a\<0 a este punct de maxim, iar dacd frd (o) > 0, atine i a eite pirri.t tt""oi de minim. 2)*Daei-z este impar, iar a este punct interior aI intervalului r, atunei a nu este punet-de extrem aI func{iei /. Doarece^primelen - | derivate se anuleazl in a, formtla lui raylor, de ordinul n, inpwctttla,sescrie,pentru orice x g I i

@:.o)"yotla) f(*) : f(a) * * 4
unde

o@),

l)*
atunci

"(*):

0, ri a(a): g,

f@ - f(o): ry

* ;1wt(a)a(r)1.

Deoarece 0, avem li* "(*): tinff*' (a){ a(x)l : Jtfri (a).
Dacd ft")(a) > 0, existi o vecinitate V a lui a astfel ca ) 0 pentru x a V. lrrt(a) * "(x) Dac{, f{")(a) < 0, existi o vecinb.tateV afui aastfel ca ( 0 pentru x aV. * Trnt(a) "(x) D796, n este par, avem (x - a)" )- 0 pentru orice r € 1, deci : Dagef (*)(a,) 0, atunci 1t"t (a) -t ) ) 0 pentru x e V, de unde rezultd"cd" "(x) f(*)-f(o)>0sau

f(*) >-f(a) pentrcx a V,
adici" a este un punct deminim.

DERIVATE

DE ORDIN

SUPERIOR" FORMULA

LUI

TAYLOR

309
xe'V' d'e unde

!t@

illD

< Dacef",\(e) 0, atunci |t"t(a)*"(x) {0pentru rez,,it6.ca f(x)'-,f(o) -< 0 sau J@) <f(a) perftru x aV

adic| a este un Punct de rnaxim" a-este punct interior a1 intervalului 'I sd considera*^.""* "urot "t"a qi;(r- e)"> 0 claci d a c - [x l a iar m este impar' Ail;;;\i-"1{0 x > a, deci:' o(x) ) 0, pentrr x qV' de und'e rezultb d.acd, ft*)(a) ) 0, atunciJt"t(a) * cd:

f(*) - f(o) < 0 f(*) - f(n) > 0

adicr f(*) < f(o) adici f(*) > f(")

daci x 1 6 1 , x A V , dacd x l e , x Q V

gi decia nu estePunctdeextrem; atunci dacI |t"t(a) < 0 f(") >f(o) f(*) <f(o) dac| x 1o', dacdx > a,
de extrem'

x eV, x aV

gi deci nici in acest caz q' rllTeste punct

Doeafece J,,@) exist6, rezulta c6l, exist6.lntr-o lntreaga vecindtate observatii' interior al intervalului 1, atunci detivata f' arc prr, i.i o a lt6 a. DacL n "ste'poIr"t lntr-adevir, dacb ar avea acelaqisemnintr-ovecin6".t" a. semneiliferite de o parte qr'd".d;di tleci a n-ar '',.ai fi punct de tate a lui a, 'otnci f ar fi Strict monotonS in aceast6vecin6tate 9i extrem al lui /.

Corolarull.Fie/ofuncliederivabiliiteilou[oriinpunctul a 41, astfel ineit -f'(0) : 6 gi f"(a) 40' l) Daei -f"(o) < 0, atunci a este punet de maxiln' f"(a\ > 0, atunci a este punct de mrnrnn' 2i Dacf,
J,>

: Corolarui urmbtor stabilegteo proprietate reciprocl Corolarul2.Daei/estetlerivabilildedouioriintr-un-pu1ct. interiora€llqidacd/a.qF.otto^*itti*,atuncif"(o))'0'iarilaei/ are in a un mlxim, atunei f"(a) 4 U' :0' Dacb am Si presupunemci a este unpunctdeminim' deci/'(a) este un punct ar reatlta c[ a aveaf "{a\ < tl, .tun"idin "orolatul^preced'ent : o 1a contrudi4ie asadar"(a) f ;;t;;se

e:";'""i;i e] I,a fel ," a"rio"? i""ti-.e -< a' J"@)

V !'^ dact a edteutt pirnct de maxim, atunci

310
rlor a e, I gi dacd f,(a) ,vl

DERIVATE

C o r o t r a r u I B . Dage

derivab{e t9 tueiori in punctulinte!..este-: o, f"(a) : a, f"'!a) + o, ;i;;i o'rrtr" *.,o ouo.,
d e exlrem aI funeliei

Fig. 98

$ 6. Regulile l,Hospitol lui in cazurile la "T::gr:i,: de teoremele.relative operaliile limitele cu trebuieintieprins *;l; direct pentru 6 ,r"a"" dacdexisti fi;lT"ltt, "" tt de folos in aceste caasri,prin asa-numirete ,,r"*uH1r?tii"i,tfiXt"rt",J9:
Aceste reguli se aplici. in caza|g gi in cazu.7 ?. o reduc la acestea. "o Celelalte cazuri se

9 1.QCozul -Fie''I un intervar, ro un punct de acgmurare al s.bu(xo finit, sau infiniti gi funcliile -f gi s definite p"i;i;t;,i1"/, vom presupune ci g(x) =! 0 pentru =f "o excepfia,'eventual, a l'oi xo. fr xo, r gI. DacE hrf(n)+09iMg(x):g funclia f9poate sd aib5 sau poate sd nu aibi limiti in punctul ro. ^ e@)fn orice caz, deoarece l g ( z ):lo q i l e @ ) l > o p e n t r u :* * =* fra, x e I, avem
1im t

gi deci

r+r"lg(x) |

: - . { -' o c

" - , , 1 g ( x jI

umlMl : -ro., '

REGULILE LUI L'HOSPITAL

J.tI

Agadar, sint posibile trei situafii:

sau fimf@-:

+ co, sau lim/-(rl ---oo

salrfiml(/)-nuexist;,darfq)-".."
x-ro g(x) S@)

;i'u' ,rori"" rr""inJ# J'-l lo, *r. ""rnur*]

Vom cerceta in continaare cazal in care ambele functii au limita 0 in punctul ro. Teorema urmdtoare este cunoscutd sub numele de ,,regula lui l'I{ospital pentra.r"al!". T e o r e m a 1. Fie .r0 un punet de acumulare (finit sau iniinit) al nnui interval I, f gi g doufl fune]ii tlelinite pe 1, cu exeeplia, eventual, a

lui ro. Daed: 1)limf(*):0
x)fro

pilim g(x):0;
r4ro

2) / gi g sint derivabile pe 1, eu exeeplia, eventual, a lui zo ; 3) S'(x) t' 0 pentru oriee x # xo din I ; 4) existi 1in1fJ1).:.4 (finitH sau infiniti).
r'r" g'(x)

rttunei: a) S@) t' 0 pentru orice x 4 xo llin I ; b) funelia l are limitil in ro gi
0

fi.^f@:
*+*o g(r)

fimf:_(4_.
r-x" g'(z)

Demonstrafie. Vom considera mai lntii cazul cind. ro estefini,t. Deoarece g' nu se anuleaz\" nici la stinga hti xo, nici la dreapta lti xr, rens,7tb, g' cd, qistreazd un semn constant atit la stinga Ttti xo, cit 9i 1a dreapta 7ai xo, deci funclia g este strictmonotond.atit la stinga i:ui xo,'cit gi la dreapta lui xo. RezuitS.atunci cL g(x) + limg (r) adic[ g@) + 0pentru once* =p xo
*1xn din 1.

Si definim acum funcliile I 9i g pe mu1limea 1 l-f {ro} astfel: dacl" x- =p xo t ffu)' dacd"x =! xo 1 f (x - l g, ( x \)::1 ,lg(x) t n i 0 ''' ---, \ . "\ /: [ 0" ^ ' d a c |x _ * o ] d.acx: xo | Avem: lim f(*) : limJ(x) : 0 : f(*o) ;
x1fro fr+fio

lim [(r) : lim g(x) :0
*1xo

:

g(ro)

deci funcliile I gi g sint continwe in punctul ro (claci / gi g nu slnt definite in..xr, atunci / ;i g sint prelungirile prin continuitate in punctul ro a1e func!11lor tl g). / In orice punct x I xo din -I, funcliile I gi g-sint derivabile (fiind egale, . in vecindtatea lui r, cu funcliile derivabile ,f il S) pi _respectiv : f'(*), g'(*) : g'(x) * 0. f'(*)

e1c)

DERIVATE

pql:g aplica funcliilor I si g teoremalui Cauchype inieivalul cu extremrtdlile in x^o.Si xn: existd un punct [, cuprins intre ro Si xn, ln =! xo, 1, + xn, astfel ca i@*)-7@") _f'G*) . E@,) E@") s'tE") ln plr'5, E@.)+ !(xr) adicd. E@*)+ O. Dar i@*) : f(x*), f @o): O, f;(Z*) : J,(E*): : E@*): g(x,), E@o) 0, g'(8,) : g'(t,) gi egalitateaprecedentS. scrie se f (r"l _ f'G,) s@n) e'G"\' ln plus g(x,) + o. m S [ o b s e r v dc i l l n - x o l < l x , - x o l ] i l x , _ x o l - 0 ,d e c i En+*o, iar lr 4 xo. Deoarece |n- xo, En* xo, avem4P-'A 9i deci :Ht#r:A;i ,,-\ '#-,4. $irul(rn), fiind ales arbitrar, rezrlt|" cE,
1i^f@)':1!:g^f'(x)
d-*o g(*)

.

DacS.alegemqlgir_oarecarefra+ *',.xaGf

, xn=f xo,pentrufiecaren

*-ro

g'(x)

gi teor-ema este demonstrati incantlcind ro este finit. si trecem acurn la cazur cind pentru a face o alegere, lo este infinit. s[ presupunem cb ro:_tT _T (cazul_cind se trateazd"l"'fuli: -xo": cd interrlalul -I este deiorma I : (a, _1_oc) o >'A cu ^^-^,-l:!;T lfe11nune conslderlncr, caz contrar, restricliile funcliilor gi g la dn asembnea tn inter/ val, ceeace nu modificb existenla rimitei funcliei { in punctul -. * s[ considerdm atunci funcliile F 9iG definite"pe intervalul io, 1) astfel :

F ( y ): r ( ; ) ,

G ( y: r ( ; ) , )

o <y < !.

\

al

s[ observim cd F gi G se oblin compunind respectiv func]iile -f si g cu funclia u(y) : a"ttite pentru y € *lalori in (a, f oc). {0,*) |, Funcfiile.F gi G verific5 toate ipotezeleteoiemei lpentru punctur no:o. 1) lim F(y) :0 9i lim G(y) : O. ln/#aevar , Iie yn']oo, o 1!o < ! . nac| notbm n, : avern :, -rrl ,\ . -n ) : J , il ll ; r . , * r ' " ^ , r \ . ' t f r , + * o o , d e c i / ( * " )-w l r E \in n x *+ v * e . a t- 0 s g() )- . p D x l g\x"): gl;,). Rezulti c6

F ( Y * ) : fl ; , ) - o e iG ( y ":)s ( f " ) * o .

REGULILE LUI L'HOSPITAL

313

Deoarece girul y, +0, lo ) 0 a fost ales arbitrar, deducem 1im F(Y) : 0 ti lim G(Y) : Q. y+o y-o

funclia u(y) : 2) Funcliile F gi G sint derivabilen" deoarece [0,;) , - l este d.erivabil6 t^ I \ lar / 91g sint derivabilepe (e,+ oo).Avem P" l'' ;j' v F'(Y\: - lf'[1) t
Y 2 "\ Y l '

G'(r\:-L

'/1\

n's'li)'
deoarece utt'(;)-,0. ,trnO

3 ) G ' ( y )t ' 0 p e n t r uo r i c e y = , 0 , ; ) , : 41 1i1rr!!-(Y)-: l-!(4- A. fim '
Y-o G'(Y) {. x++a g'(t)

intr-adevir,

p e n t r uy = 1 0 , 1 ) .
Fie y, -+ 0, deci
I !n

s[ notbrn r"

i atunci

xn -, 1-crc,

t-t J'@d.->A, satr

s'('c")

-, o

r (ii

gi deci

F'(yd -n n. G'(Y")

Cum girul lo + 0, !* ) 0 a fost ales arbitrar, re17.tlt6. cd"

y^r ' u) - 4.
t-o G'(1t)

Putem deci aplica teorema demonstratl" mai sus, funcliilor F gi G, in punctul 0. Ded.ucemce GQ); 0 pentru orice y e f0, I ' - r ;)E', p'U) _ A. ,r^F(y) : fim
y-o G(y) y-o G'(y)

Rezultd atunci cE g(x) t' 0 pentru orice x @ (a., +""). g5 fi^f 9- : 4.
r-a g(x)

S[ arit[m

21 A o\a

DERIVATE

Fie un gir oarecare x n + * 6 , !")Agideci
r, \ 'F / \;n/

fi,,)
_-_, A.

a; notirtdyn:1

uar** gn+A,

G(v") IJar
J \xn)
{ t _ l J I

/ 1 1
F( v")
^,

I \ !,r i

s(x,,) gi deci

- (l_\ I " l.r'*
f(x*) _ O. g(x"\

G(yu)

Deoarece gir:nTxo -* + oo a fost ales arbitrar, g*f(xl:A: y^f,(x)
t-1-o g(x) *+ao g'(x)

re:zitltb, cb,.

gi teorema este complet demonstrati. Obse rvatii.,l' Condilia g,(x).:a0 pentru orice r I xo din_ . tr-o anumitl veciri5tate a lui *o'est"c a eSigian. o'ice-""f"f"rt" trei conditii posibil ca funclia

sint verificatedar g' se anureaia punctLori"ii a" ,propi;i" A'#;f. in
I si nu aibl limitd ln xo.
E xetnplw. Fie. functiilJ , f,(r)^: e-2.' 1cos.r. + lsry1l., g(x) = ea (cos r { sin z) definite pe .R. i) avefr fO - 0 ,i,lrn@ @):o;' s )^ 2) f $ e sint derivabile pe .p gi J'\r): -5sin r.e-tu;e'@): -2sin x.e-r:

t; u* l!:
taa

g'(x)

r+q

ri- I2 e-*: o.
I @ )_ r _ * r + z t g * : o _ , [ t * I I r+tgn c@) t_, 1*cts*/

TotuEi fuacfia

lui l'Hospital r:u este aplicabilE ra acest caz,- d.eoarece derivata g, se anureazd ._., rntr-un_R_:F{" puncte care tind cdtre ttr de { oo, gi anume in punctele hn, h lr;atlurral,

nu are limitb in punctul f

co.

nu este, in general, adeviratd. Daci I are limiti in xo, nu rezulti cd gt j- are limiti in xo; artf.el c fspus, d.ac5. ou ^r" limite in fio, nu rezultd. cE"L nu are limitl in xo.
( g

2o Reciproca regulii lui l'Hospital

REGULILE LUI L'HOSPITAL

315
1O1 a"++.1 .

E*emplu. Fie funcliile / 9i g tlefinite p" lt

*, z
I

tr\ - | o l

J@) : x' sin l;
g(*) : sin x' 1 .

)t

"4,vem
. . J lrm -: r+O g(r) x2 sis. V ( -: ) . lim sin r n40

n lim *-O

1 z sin , - - : - -,: x sin, u fr

-0 : 0 . 1

Frrncfiile/qi g stnr derivabil" p" - [-i, l. 2 : cos /, iar derivata g'nu se analeazdn"

*J2) [\
I

1 . : tol 9i J,@)-- zn sn ! "o" , , e,@) fr *, z *) J z - fof. Totugi func-tia L {
I

nt

are ri-

raiteinpunctulo:

f'@'t
{(z) 2t sin r co9 1t {.
o'

2x sitt COS ./

*

cos CqS

t

I 0 I 0, clar cos x I nu afe 1imit6 tn 0,

.lyem nici

rrnr z-0

' : I cos _ gi nici raportul -, cos .r

tleci

functia

3'Apliclnci regula lui J'Ilospital funcliei

ry

^punctul

0, obtinem

cos ' : xsir: I : : \ , + : c o s o : 1 . .
Aceasta nu constituie o demonstrafie ce derivata funcliei a faptului 1i"6 ,rrr,?3 tJ=-I : 1, ci doar o verificare, ea ins5qi cu ajutorur cleoare_ acestei

sin z, care s-a forosit -"i

"f,c,rrat

"&

cind"li derivatele .f,gi g'au limita 0 in punct.'.I xr,limita ,,,1f "^ol llm'---:-- se Doate calcula - dac6 este posibil - aplicind inci o datl r-ru g'(x)
regula lui 1'Hospital funclii1or .f' gi g' gi procedeul se poate itera.
Exemplu. Apliciacl regula lui l,Hospital ,"iu* ,. t+0 ex esinr cos * de trei ori, obfinem .. ;; x le* _ esia* cosrz f sin* psinr cos.x sin x I esinr cos tc esin! sin * ,r^ lt x+'ft-sifltl,

.ft
I

1-cos* a2rsin* sinzcos

i

I

: lim
r+O

ex -

esinxao"s,

cos ,t

: t.

316

DERIVATE

ln regula lui l'Hospital s-a fol,osit existenla derivatelor intr-o vecindtate ahtixo, darnuneapSrat in ro. Teorema urmbtoare di o reguld.de calcul care necesiti existenla dcrivatelornumai inpunctul frs,rLlJgi ln celelaltepunctevecine cu r0. Teorema 2 ( C a u e h y ) . F i e / g i g d o u l f u n c l i i d e f i n i t ep e u r l interval ^I gi un punct xo e I. Daei: 1) /(ro)l: 0 9i g(ro) : Q; 2) f gi g sint derivabile in punetul ro; 3) g'(x) 40, atunci: _a) existf, o veeinitate V a lui ro, astfel ca g@)+0 din Z 9i b) 1im f@) :f:@t_. '
z+ro g(x) g'Qto)

pentru x*xa

SI observdm mai intii ci, deoareceg'(ro) + 0 9i e @ )- e ( t o ) g'(xo):1i* , t4ro fi #o

existi o vecinitateV

aluiro,

astfel incit, pentru orice x # c(4.__g@_o)-/. g,
* fro

xodin V, siavern

adici

g(xo):0), e@) +g(zo), sau (deoarece Pentru x*xo din Z avem
I@) _I@)-f(xo\_

g(x) a0.

f(x) - l(xo) a-fto

c@): s(4 -s@;: (deoarece .f(*o) :0 gi g(*o) :0).
g-@ x+4 g(x)

g(*) -s@01
* fio

Atunci
.. f(x) - f(xo) rim /+na lt rto g(tto) fro _ f'@o\ C,@o)

,r^g(x) fr 14fr0

1' Regula1ui I'Hospital gi teorema 1ui Cauchynu 9b.*g rv alii. atr. acela.gigi9p a" aplicabilitite. ln unele tazuri, ,tria din funcliile ,f ;i g este derivabilb numai in ro, deci in aceste cazrri nu se poate i"guli iui l'Hospital, ci numai teorema lui Cauchy "pii""
E xetnplu. Fie funcliile / qi g definite pe R astfel tt -.\ J (z/ : { xz dac| x este rational, I o daci z este iralional ;

Avem /(o) : o qi e(o) : o.

8@) : sin n

li
1

R.EGULIIE LUI L'HOSPITAI

317

g este derivabil[ Funclia / este derivabtT|' nuniai in punctul 0 ti {'(9):,0i 1P.,*1" Apiictnd teotema lui Cauchn oblrnem : cos z, iat C'Q) :1' pe -R qi {6) 0 f(t\ f'(0\

t:t*r:r1r) :-:o'
aici'

Regula lui l'Hospital

nu este aplicabilE

2" Dacb funcliile f ;i g sint derivabiie pe intreg intervallrl { s:}!_*o, l'Hoseste posibil ca teore'malLiCiucfty s[ se poatS apfica, dar regula 1ui nu se poati aPlica. pital- s[
E*e*nptu..Fiefuncfi.i1e s tlefinite* / 9i [;, 1' ]J"""t

f(*) :

\

I n, "a
[o

! d^c|. 70, x
d a c lx - - o i

g(x) :
l+0 74t)

sill z'

Avem lim f(x) : f(o) : Q, 1i-- g(z) : g(0) : 0' Funcfiile / 9i s sllrt derivabile * [;, ;) tt

(
f'(x\:\ [o

r

l
d , a c 6r. : 1' oi

l2tsinl-cos-daclx70, 1( n

e'@) : cos r' g'(o) : i a r g ' ( x )T o p e n t r u x orice ={-;';)

Aplicincl teorema lui Cauchy, oblinem f(x\ f'(0\

,\"t(-):
punctul 0.

:-i

0

rto)

: o'
L
t'

Totugi, regula lui l'Hospital nu se poate aplica deoarece funclia

nu are limitd in

.a

ag:rl :
9, Pentru a demonstra regula lui l'Hospital in cazttlm ' Lema lui "rr"nevoie:d.e Stolz. Fie (o*) qi (b") tloui giruri. Daed girul (b") -'.4 (finit sau infinit)' este striet monoton gi nem[rginit, gi daed ?: bn+t bn

atunei ?t -* A.
t

318

DERIVATE

si presuounem ci girul (0") este strict cresc6tor, deci (fiind ' \-u -ee' nemd.rginit) b, -r +&. vom considera tntii cazul cind z4 este finit. Fie v : (a,B) o vecinitate oarecare a lui A, u 1 A < g. ^, Sd^alegem o vecindtate V, :.(o,, p,) alui A,astfelca cr( u,< A <

< p'< B.

Deoarecefunum5.r N',

bn+r -

bn

- A, gi Z, este o vecinltate a lui 24, existi
orice n > N' si avem:
bn

un

astfel incit pentru

!n*t-?-nevadic|
. D**t

u'<ffjf,<9,,n>N'.
lnmulttrir4 tofi. termenii cu br+r-bolo -"rL strict crescdtor), o6;inem (deoarece 9iru1 (b") este q'(bn+t- br) < an*r - ao 1p'(b*-y, b*), n )- N,. Scriind acesteinegatitdli pentru -1f,, Z, . . ., yL_..I, in loc ry, + 1, N, de n, adanind membru iu mentbru gi fecfnd reaui#te + l"l"Lr"r", oblinem
,"" , '' , ," o'(b*bN,) e*1 ax, ,--g,(b*- bx,),

lV, astfel ca bx, > 0 qi decisi b,)0, oricare'"' iik J wl-iilpatg"d-;;,;;"i;"*i)'ro, obfinem:

oricare ar fi n > N'. Deoareceb- - i

61- putem alege de.la inceput.

de und.e

[r " ' (-tT ) . ; - 7 . B , - T ) , " ' [ - H * f _ . ; . 7 + p ' FT ) t
deci
[-

Dar

b! -' -0, o, ;i T_

n'h - '*) + !v' - a,ei g,fr - bq1 q?N, Is,. --'- b") bn I b*J' bo
Deoarece d { d,' < p, < B, existi ' pentru orice n ) N, s6. avem un numir N > N, astfel incit,

u 1 a 'f t - ?b)*+ T , i p , { r P ) + T < B , ' J bn' \ b*l bn t
deci pentru m 2- N,

".7,.g

REGUTILE LUI L'HOSPITAL

JIT'

sa17?!! e,V :

(o",9) . Deoarecevecindtatea V a7:ui,4.a fost aleasdarbitrar,

rczdtd cE ?! -" A. Si consid.erdmacum cazul cind A: * oo. ln acest caz, lubm o vecin[tate oarecare V : (q, +oo) a lui * oo. Alegem apoi vecin[tatea a 1ui * m, astfel ca u < s.'. V' : (a', + ".) Deoarece: &n+r- ln -+ f on+r on

oo, existd un num6r N' astfel ca pentru oice n)- N' sd
an*t ,1 a bn+t Qtt b, '

avem

Ralionamentul continud ca mai sus, folosind numai inegaiitlli1e din stinga gi gisim un num[r N > N' astfel ca pentru oice n >- N s5 avem

o.<!'
adicd"?le Iz, deundededucemcd ? -*" * *. b k b . in cazul cind ,{. : -oo, ralionamentul se face la fel, folosind. numai inegalitdli1e din dreapta 9i deducem cd ? --" - *.
vf,

Daci girul (b,) estestrict descrescitor,girul (c,) : \-b*) estestrict cfescitor, ;i
dnlrcnlr on cn _ _dn-ltbt+t dn b, * _ A.

deci, in baza rulionamentului preced.ent, rcat7Lb c5'
a cfr f r r t

de unde
d n a f _ : _ - - n . l A

be

Putem acum trece la d.emonstrarea reguiii lui l'Hospital cazul 3. Vom demonstra :umdtoarea teoremS rnai generald:

pentfl1

T e o r e rn a 3. F'ie #0 un pulct de aeumulare (iinit sau infinit) aXunui interval I, f gi g dou* funefii definite pe l, eu excep,tia' eventual' a lui ro. Dac[: 1) 1im lg(r)l : *.>oi
tr+No

2) f qi g sint derivabile pe -f, eu exeep$ia, eventual, a lui ro;

320

DERIVATE

din I; 3) g'(x) #0 Pentru orice * 4 xo

ai

qi Atunei: funclia | ^" Umitfi irl ro g^ f(r) : tm !9 '*1" g'(x)
g@) r'ro

"-.trufi- #:

/ (tinith sauintinitd)'

Vomconsideraintiicalz:dcind.,ronuesteextremitateastingiainterL ^r" in xo I'imitd' l'a stt'nga egald' c'a a' valului -I gi vom arftta c6, funclia osim numai giruri strict crescltoare

yyar^g!!t' rcuit|' c1 lg(r")l + * m, deci^9irul(g(tJ) '91te $ e pe fiecareinterval aplicim t"oi"-J roi- cl""uiiuil6pito_t / si u"ii'xn"1 \o I no astfelca (i-";;.it lre,, ,c,+t): glsim il"p"oJ- e,E
f(xn+'\ - I@') - f'Gd . s'G*) 8@*+,\ g(t") cd l' + xn 9i l* I Dar, d.eoar ece tcn + xo' tezlflti. tco 9i din

Y:"#:

cr '4 deducem m'
f(ttn+,)-I@') +A, g@*+') - g(t")

'4eid'eci

deci aplica lema monoton 9i nemlrginit' Putem Dar girul (S@)),este strict ca 1ui Stolz, 9i deducem

f(x*) - a.

8@*) aceasta icxo ' xo a fost ales arbittat, Cum 9iru1 strict creschtor seamnd c[

Y^ J(r).: tr.
raro $(z)

clacd se considerl c6'g'(r) {0 Acelasi rezrllltat se obtine 9i orice x I ,6o din 'I'

Pentr:

REGULILE LUI L'HOSPITAL

327

Dac6. xo nu este extremitatea dreapti a intervalului ,I, se talioneazd in mod. asemhnltor 9i se d'educe ci y^ fln)-,: A.
fr4no g\t()

Dacd xo este o extremitate a intervalului .I, limita in ro este. egal[ lateral|, cafe are sens in acest punct, 9i prin aceasta, din cele acea limitl cu demonstrate mai sus rezultl c6 7im f@) : A.
x+ro g(x)

Dac6, xo este punct interior a1 intervalului -I, din egalitatea limitelor laterale rezaltd" ci funclia !- ^t. limite in xs, ega16cu ,4., 9i teorema este complet demonstrat['
E*em'blw. Avem 1im ln x: I oo 9i dac6 a > 0, lim zd:
11@

oo' Apoi

(7nx)'
I
'lim "*-t -

, @")' :

uxd-r I

0pentru x I

0 qi

firl. -L
a* "-a

:

0 cle unde, apliclncl regula lui l'Hospital, I

oblinem:

n;:
Acest rezultat

ln*

) ' Y*-^ : Y . , , " : o '
mai lnainte pe altd cale'

*

|

a fost obfinut

obs e rv alii. 1. condilia ca g's[ nu se anulezein nici un punct fr * xo din -I este 9i aici esenlial1. lnu are 2" Dacdf- no ^r" limiti in punctul frs, fl1J re,,tlt1 ci nici
g o o

1imit5 in acesi punct. 3o Practic,-regula lui l'Hospital se poate folosi cind gtim s6'calcullm 1^
*-r"

I'V) (in canl cind exist[).
g'(x)

mai ugor d'ecit Sint cazuri in care limita raportului { oo .u caTcaleazd
I

limita.taportului 1ui 1'Hospital.

/ gi deci in acest caz rllt este indicat a se folosi regula , c

Exernple. 1) Fie /(z) : e* 9i g(x) : ex * a-' definite pe R' "-* Avem lim JQt) : + co 9i lim C@) : + "r. x+*a r-+d -er' - e-t + O pentrt x I 0' Apoi f'(t) : et + {@) : er 2l Analtza matematica,vol. I

322
Avern
:_:___L

DERIVATE

f(x)

_

er - e-n
ex + e-t

f'(x)
g'(x)

sr n e-rz
er flx\ e-r LV;,.j'.. i.

::::
.E*s --2;:-'

: i:
!.'?

g(fr)

DacI nu gtim de la inceput sI calculam lif'( *\ Um af
t46 g'\fr)

i*, aa@ glT )
poate

atunci nu gtim sh calcul5n nici
(chiar clacb gtim ci limita

gi

deci

tegula

lui

l'Hospital

nu

fi utiTizatd

eristh.). Limita functiei 1
g

se poate calcula insd direct: ez - e-* iim _: gx a's-r ,-1 -'e-U -: -l a-% z definite

jim n-*l

rpe lR. Avem lim /(z) :
11@

2) Fie funcfiile

f(r):\/lT-n,

Si g(z):

co,

lim g(z)":
z+@

o. Apoi
f , t r y \_ r \*t tl1-'1-ii'
f L T a

r &

o b ,(x):1.

Avem

f(x\
g(x\

1/TT7
x

l'@\ : :
g'(x)

n

Yl + t'

Aplicarea regulii lui l'Ho,spital in acest caz ru calculEm limita funcfiei I ' Aceastd limitd se poate calcula lns[ direct:

ne ajut6, tlacE nu gtim tle la lnceput sd

Hry:HN-#:nl?:vo+,:l
Regula lui l'Hospital se poate aplica de mai multe ori, fie pentru o ' -, I1epenErucazd*3 : cazul ,@ l. Fie 16 un punct de acumulare (tinit.sau infiniQ corolarul at unui i"t""""t I, f Ei g doud funclii definite pe .I, cu exeeplia, eventual' - -a lui ro. Ilaei ii ftr""tlitr / gi g slnt derivabile de z ori pe /, cu exeepfia, eventual a lui ro;

Zi'get @) +0 pentru orieex f^fq tra/; : : lim tm 5j ii-' jotixl,J O F t4to gti)(z) 0, sau *157 lgtdt(r)l f o'c, &4fro i:A,1,2;...,n-li 4) existd li* /'ll(11 : 'd (tinitd sau infinitd)' ' (x)
*t'" gA\

REGULILE LUI L'HOSPITAL

323

Atunei: a)gP6\+O,g'Qc)40,"',gta-r)(r)t'Opentruoricer4xodinl;
tuc1 qfi limita

'l-7, e@) {@) pentru n: I coroTarul este deja d,emonstrat(in teorema 1.9iteorema 3). - l,9i s5. aritam atunci ce este adese-l presupunem ad.evirat pentru n vbrat gi pentrto n. '--dpfi"ind teorema 1 sau teorema 3 luncfiilorlo-t) ti g(-rt, deducem g(a-r') (x) + O pentru orice r I xo din' I gi c5.

t#L r,:::-:)y_.:1im b) lim f@\_t^ r,!L: . . . : lim g(*-t) 1x1 x'ro g(nl'(xl "t 'n" )i"

-

(x): fim fY),Y),:,q. ,r^ IP-\ g(n) (x)
-*--^
io,

gl-tl

{
OT

1x1

r+xo

s(x) d.eunde re:.rtlt| punctul a) a1 corolarului, 9i c[

- l' rczulti" cL: Deoarece am presupus corolarul ad'ev6rat pentru tu pentru orice z f ro din I' +0, g'(x) + 0, . .., g(-].)(x) +o

,,::,#: !:,#:...: :\T"tffi
fim !:
*aa fr6

de unde rezu\tL gi punctul b) al corolarului' * --E;;;P\". Sla'aritat mii tnainte c[ dac[ a ] 0, atunci oo.

re Vom regasi acest rezaltat aplicind. regula 1ui I'Hospital de n ori, unde astfel ca este. un numlr natural n - | {-u4 n. Atunci q.- m-{ 0 sau n \tm
n-a

d' >- 0, deci
lim
fr)@

*:"*-'9i
* oo.

lLT

*"-n}O

tn
frd-fr

:

xn-nd:

Putem deci aplica de n oi regula 1ui l'Hospital:
,\"i

Iim!:fim'n
*" )-i "F-,

: -l i m -

ili'* a(u-t1xc-z

4

^:.!.:

t-o

l i n '# : + o o .
u(e-l).

. . (a-nll)F-n

Corolarul 2.Dac[ iy tuneliite ,f qi g sint derivabile ile z ori tn p'nctul 2) f(xo) : f'(xo\: . r. : f("-tt ('o) : 0,
g(xo): g'(xo):... 3) gt ) (xo) + 0. 3 g ( ' - r )( r o ) : 0 ,

tco I i A

324

DERIVATE

Atunci: --... _ a) existi o veeiTiltate a lui ro,-3s!fglea pentru -orieex 4 xo din V s i a v e mS @ ) . + 0 , g ' ( x )+ 0^V . . . , g ( ; - t )( * ) + O ; , b) lim l!
r+*o g(*)

: fim J'l*) :
r+rn g'(*)

. . . : liarlw\JA :f?)Jb)
t+rog(n-t) 7x1 g@) (xs)

. .Aplicind teorema lui Cauchy func,fiilor yt-t) gi g("-1) deducem cd: existi o vecinitate V a hi xo asifel caj' ftn-t)(x) t' 0 pentru orice r :..t xo din V 9i 1i^f(,-t)(x) :&_@o) .--*"gt -1114 gr-\ (%)' tul Deoarecefuncliile f, &, f', g,,... J:V-2),g(,-z) 5irr1continue tn punc_ fr0, avem
a+*o

t i m f t h t ( x ): f ( h ) ( x l :

0,

k : 0, l, 2,..., n _ 2; h :0, 1,2, 5,..., fr _ 2. | gi se obline

7 i mg l h ) ( x-) g ( o l ( x o 0 , :)
,-fr\

se poate aplica deci corolarur regulii lui l,Hospital pentru n concluzia corolarului de fafi.

Exewplu' Fie fu,'cfia f : r+ -R, derivab'i d.e n ori in punctul aer. Dac6 -R, este testul de ordinul z al formulei iui raylor'cotesp ii)ato^r. acesteifuncfii, in punctul a, s-a d.emon-

,r- -%4- - o. t-a (x - a)e
Aceastd egalitate o putem demonstra acum folosind corolarul 2. Avem:

: R^(a) o,R;@): 0,..., nf,)p1 : o.
Daci notdm g(x) : C(a) : Aplicind corolarul (r a\n, avem . . ., g(ft-l)(a) : 0 , C @ ) @ ): nl I O.

0, g'(a) :0,. deducem cd:

fi^
*i&

R:(4
g@)

-r'^
t-a (r

Rn@)
a)n

:

o:n
nl

REGULILE LUI L'HOSPITAL

325

3. Alte cozuri Pentru ce1ela1te cazari nu avem reguli asemin5toare cu regula lui l'Hospital, insd aceste caztri se pot reduce la unul din cazurile 9 .uo 3 , U c o astfel se poate aplica regula lui 1'Hospital. vom lua pe rind celelalte 9i cazui care se ivesc. la adunire (oo (6i".; 9i ta p;;;; 1a i"-"f1ir" ".;, (ff, 1- Fi -o). - -.o'..Fig . . .1) C.az.wl, 1o u1. p_u1c! de acumulare (finit sau infinit) aI inten-alului I. f si g doud funclii atynlt, ti a;;i";bii" f"'r, eventnal, a Lui x'0.' "" """"p,ti"i g(x) : f oo,
OO _OC,

i S\r) + 0 pentru orice z =f xo din I, al funclii1or f ;i g' Pentru orice r =! xo din 1 utjltiti"
f(x) -_e@) 1

f(r) - sk\ :
t1
r+ro I g(*)

f(4 s@ : t@
t f@) c@)

1

I

f@

I@ r@)

fim'f-1- - 1l:

o,

lim
r+*" f(x)

1
g(x)

f(*) l

:o

- o Am redus astfel cazul oo - oo l4 1 :aztl -. Daci in acestultim caz se poate aplica regula rui l'Hospitar, atunci pot"calcula limita funcliei
l _ I s -s1 f t ' fe apol lim lJ@) - e(x)1 : F uo
1 _ 1

tim!@--J@ .
*+x" I

O b s e rv at i i. l. pentru a put9a. -aplica regula lui l,Hospital tiebui" de ra numi-tor sd nu se anuleze ltt:-..^lt:it:port, "";;;i;';ta*fuirc!iei ln rucr un punct x # xo din /. Dar

f(x) s@)

(i*l:-rffiffiP,
# xndin,I. Deoarece !.(.x)s'@). f(*) > 0 9i s(#)>'0,"o pentru f,W)e6)*f(x)g,(x) =xe, "ontiiii""siiri"ienii puncte, :^ si nu se ,ai"E.1gl g si nu aib[ ^"-:t: .f' nici un punct anuler"in aceleaqi "r Siq' t ' rn comun deextremi" ;;.'-"""i"le1it""G deci trebuie ca f'(x\g(x) * =* 0 pentru orice r

326 2) Dac[ gs44':1, '
*'x" f(r)

DERIVATE

atunci putem red'uce caa;i- oo-c,o La caztl! 0 g I I

9i in modul urmltor

J

f - e : f" { t - t l : s
t f )

'/

f sau:
t f

f

f - s : ( + l i s: " ,
s

c pentru a putea aplica regula 1ui l'Hospital in acest caz, trebuie caf'(x) + 0 pentru ori'"" , i xo din"I, sau g'(x) i 0 pentru orice r * xo din I' Dace fim6(") + l, atunci
t'rof (x) -t -\1 : Iirr"lf (x) - s@)1 timf(x) Iim - ffij : t [t (

dupd cum y^44*-tn J \* )

este (

I sau )

1.

1) Eremptre. Pentru r ) 0 avem 'x-lnr:*[r\
deci

):t
2) Pentru"=[I

( , t_ r n r ) : i i m " [ r
( n ,'t)' -sinx-x E x sin t( n \

(

_,t1^,,

!n' x,

_ _ (1 j : oo ..

o) :

@.

nlv'an'en

1x deci

sin ,t

sitm(sin E-n):0, ' xao

limxsinr:0, *+o

g#:-,* ,,-\ *(1 - =-1-l: u- z s i n z i sinxJ ilo
"--o

- =9Y- I - *+0siox+ttcos' xsit x 2' --.,-.-ii:S

: r ^ * - - n m - = # : ! --: l t : 0 . tt
r+0 cos n + cos x r sin

i'o 2cos x -

eventual'a qi iIti"ufile pe 'I, cu excep}ia' n aorie'il{"iiil"ri"il" " 1im lg(r)l: + oo Daceiim 11x1: 0 9i atunci,p"otliltoo" Iia.fl1;lti;#it ln cazulQ ' oo'

2\ CazulQ. oo. Fie ro'un punct de acumulare al intervalului !'.f lui

'ro'

Si

REGULILE LUI L'HOSPITAI

327

Putem presupune cL g(x) 4 0 (restringind,, 1a nevoie, domeniul de defi-' nifie). Atunci

f (x) s@)

f(x)
I

e@)

I t1 l i m g ( x ) : 0 . Am redus astfel cazul 0 . oo la caza! 9 . naca in acest caz *-xo 0 SC poate aplica regula lui l'Hospital, atunci putem calcula limita funcliei f gi apoi
I

fi4f,o

lim f(x) e@) : fim M.
lr" I g \1t)

Pentru a putea aplica reguia lui l'Hospital in acest caz, trebuie ca g'(x) + 0 pentru oncelxi,fi xo din I. Observalie. D a c l ,J ' @ ) * 0 p e n t r u o r i c e x ; z o d i n - f , a t u n c i .f(x) + /(ro), deci f(*) + 0 pentru[orice x * xo din I. Putem deci scrie

:t+ fk)s@)
f(*) gi am redus astfel caz'glO . oo la cazal 3 . Regula lui l'Hospital este aplicabili in acest caz, d.eoare"u 1 )' : - f- + 0. f
\i) 12 Etemplu. Dacd a ) 0, atuncii4 zdln t: 0, (z > 0). : d).
lnx I
frd I

Avem lim *6 : O gi lim ln t r+0 *)O Pentru*>0putemscrie

t d 1 n 4 _ -

x+0

i i m r a b rx : t i m Y : t t r-0 I n-O *d,

tt
_L *+r

:t^L

n+O -

ct

: O.

. . - 3) cazurile 90, l:-, ocf . Fie %o r7'. punct d.e*acumulare'a1 intervalului ,I, / gi g doln funclii definite gi derivabile pe .r, cu excepfia, eventual, a punctului ro. Presupunem c[ f(x) > 0 pentru orice r I xo din I.

DERIVATE

Pentru orice r I Daci existl ^"f(4

xo din 1 avem lf(x)yat - ee@)ttf(r\. In f(x) : A (fint sau infinit) atunci limlf(x)fc@ - ea.
fr-xo

Dac[ lim f(*) :0 gi lim g(x) :0, sintem in cazul 00, $i deoarece 1im 1n f(*) : - @, acest caz se reduce la cazul 0 . oo.
xlto xlin

Daci lim f(*):1 gi 1im g(x): oo, sintem in cantT I'gi deoarece tr)fro N-Xo 1im ln f(*):0, acest caz se reduce de asemeneala ca:.;rtl , oo. 0 nlxo Dac[ 1im f(*) : + oo gi lim g(x): 0, sintem in caatl -o gi deoarece 1im ln f(*) : * -, qi acest ca, se reduce la caatlO . oo.
tr-No *-fio fr)*o

Pentru a calculalimita funcliei g(x) ln f(x), scriem g(x) lnf(*):'+I
c@) sau g(x) ln f(*) : -3!L rt f(x) gi astfel acest caz se red,uce \a cazaT 9 ."o
0
co @

dacd' g(x) t' 0 pentru n * tco

aacef@) + I pentru x * xo

1oDaci notdm h:fs, aplicind logaritmii, oblinem

Observafii.

ln k(x) : s(x) rn f(x). Trebuie deci si ca1cu15.m ln h(x) : A gi apoi 7im k(x) : ea. lim
parte, putem scrie Pe de a7t6.
I

1s: II + (f - 1)]1: {fl + (/- 1)7f-t}c(f-t), dacdf(x)# 1pentrux =f xo.Deciin cautll', adicE incazulcindlim/(*): I
gi 1im g(x) :
4-r.
I

oo, avem

lim [1 t

(y' -

\)fr-t :

e.

REGULILE LUI L'HOSPITAL

329

Agadar, dac6 lim
14fro

e@)tf@) ll : A, at:unci

:\T f' : *.
Totul revine deci, in cazu.ll* ,la cercetarealimitei
fr+xo

rlmg(x)tf@)- rl.

Observlm cd sintem in caz;rtl 0 . oo pe care_l putem reduce la unul din cazurilu 9 .ro - , scnlncl
0
@

e@)lf(x) \:rP-J
t(-)

: e@)lf(x)-11 su)
I

I@)-1
Exemple. l) h(x) : *r Aveft ln h(x) : deci x 7n t qilim i)o tln n :0

defimitd pentru z ) 0.

Timxx:eo:1, s+O
t I - \

2) h(x):.o"*7
Avem

clefinitd entrrx 10, p
I

xel
|

-_,

al.
' o l

9

tn klx) : 1 gi lim --1n x<0 *2 cleci

-

ln cos *
1 l i m " +n r ^ 62 r + 0 x a 2 '

cos r:

_ ag Jr lfi, cos jt --- '' lim 1: lim . 1i2 t+0 ;; 2n

_

*7: ,-' : # "\l "o,
3 ) h ( x ): [ 1 _ ; .
Avem
lnh(r\:sinzln I

r

1

r;"""

d " r i o i t dp e n t r u . r 1 0 , x = ( -

+ , ;)

1 _

:

_ n - s i s i n xrlln 1(_ _ c o .sz\1 n l r^ -

"orl:

330

DERIVATE

stn *
lim sin xln r+0 (r cos.{) : u*+0 ln (1 I sirr , cos r) ,{0 I cos* COS,Z siarz t

r,l ":: S siue r cos sil:3 tr I r : - i i m.. ; :_rlro .1--lim3sinftcosx:0, ./ z+0 | - COS r+0 COS ./ r+O Sin Z *a0

deci rim in h(x) : 0 ei deci

}5

[G

."*)'io,:

,o :

1.

$ Z . A p l i c o l i i l ed e r i v o t e l o lro s t u d i u lf u n c t i i l o r paragraf vom arilta cE, derivatele d.eordinul tntii gi d.eordi-.-' dol ne dau indicalii nul ,1," Test importante asupracomportdrii funcliil6r.
l. Derivotointii. Intervolede monotonie. Puncte de extrem

vale.

., ,,-rli?{ de tnterual4. lefinitl tl lnrlnlta) ",f^"i:!i: Vg* plepupu-+-e,,c5, funclia/este.derivabild. pe mulfimea E, cu excep_ -dil'-,E.,. fia unei mullimi finite sau numdrabile a" pon6tl Fie -E' submulfime,a lui E pe care esti derivabiL./ Mullimea E' este de asem&ea o re"uniune finit8 r"o i"ti"it[ de inter.
Reamintim urmitoarele rezultate : ud pe un interual I C 8,, atunci fwnc_ ad pe un. interaal I C 8,, atwncifunce un interaal I C 8,, atwncif, pd.streaJ '

pe o mul]imeE, careesreo reuniune (finitn

c5. funciia / este strict monotoni pe nu se anuleazd.. entru a determina intervalele pe care vale de monotonie ale funcfie1) : E pe care funclia f este derivabil,d, ;i r r ' i,n csre d.eriaata se anwleazd (rd.d,df, lia f'(x) : o, x Q, E'.

APTICATI]LE

DERIVATELOR

LA

STUDIUL

FUNCTIILOR

331

_t

. . 3) Sa descornpune -rryillimea E n'ici un aselilenea. interaal, d.eriaataf' pe care derivata nu se anuleazl, se o1 este definiti funcfia, innpdrlinduJe m nu este derivabiid gi prin punctele in, ci derivata nu se antTeaz| r,e un ir 4) Pe fiecare interval 1 ie care derivataJ'nu se anuleazl, eapistreazi acelagi semn. Se deierm'ind. deriaatei pe I, calcu.lindvaloirea derisemnwl, .tei /' pe un interval 1, se determin6

;i:; iil':'"$?:T::'::ffirili: "i"j,

Rezultb apoi gi punctele de extrem ale funciiei: a) Fie ro un punct interior al mullimii ,E, ln care funclia / este con. tinud, ;i fie I intervalul din E care-1conline pe zo gi astfel cd deivata f, nu se mai antleazd,pe -f, cu excepfia, eventual, a l:ulixol (dacb/ este derivabilb in xo). Dacd pe I f.tnclia/ este strict crescd.toare sti.ngalu.i xo ;i strict desla crescdloare dryaPi-a la lui xs,-atunci 1o est€ rn punct d,emaxim al funcfiei. Intr-adevir, deoarece/este strict crescitoare 1a stinga 716i tuncgia xo, are limiti la stinga in ro gi dacd"x I xo, l c e I . f(x) < l(*o - 0) Deoarece,f este strict descrescdtoare dreapta lui xo, funclTa are lirniti la la dreapta in ro gi dacd xo { x, X Q I . f@o * 0) > J@) Deoarece este continuS in xo avemf(*o - 0)i: f@o * 0) : f(xo), /

oecl

f(*) < f(xo), oricare ar fi x # xo din .[, adicl. xo este un punct de maxim a1 funcfiei. Se demonstreazd 1a fe1 c5: Daci pe -I funcfia/ este strict descrescdtoare stinga r:ui xo sistrict la crescdtoare dreagta 7ui 7a atunci ro este tn punct,de rninimt.al idncfiei. .xo, Din aceste observalii reztltd urmitoarea-regul[ : pe J' _ .Da9d. f , deria.ata are sernnwlI la sttnga lwi xo;i semnul _ la dreaPla l1.ti. atunci xr_esteun purict d.emaxim aI funcliei xo, J; dacd fe I, de,iaata!' are semnul,.- la stinga.[ryixrg,i semnwla tddreaptitr; *r, oii"rl; xo estepunct de rninim al fwncliei f. Dacd derivataJ' are acelagisemn de o parte gi de alta a rri xo, atunci n punctul de extremT#', atunci, conrod necesar f'(xo) :0. :o e E este etctremitateasti,ngd, tnni a derivata nu se mai an:uleaib., gi cI

332

DERiVATE

funclia / este continud.in xo, Sb presupunem d,e asemeneac[ *o nu este extremiiate dreapti a nici unui inlerval din E. in aceste condilii: - dacd pe I (la d,reaptalwi xo) d,eriaataare semnul -, atunc'i xoeste wn pwnct de max,im,' - d,acd. I (l,a cl,reapta pe lwi xo) deriaata are semnul, { , atwnci xo este un fwnct de minim. la intr-adevdr, in primul caz, fanclia este strict descrescdtoare dreapta lui ro, deci f@o) : f@o * 0) > f(x) pentru x e I, adicl. xo este punct de maxim, iar in al d.oileacazftnclia este strict cresc6toare 1a d.reaptalui ro, deci f(xo) : f@o + 0) < f(r) pentru x e I, adtcd, xo este punct de minim. c/ SI pres'upunemci punctul xo e E este extremitatea dreaptl a unui interval / (din care este formatl mul]imea E) in interiorul cdruia d.erivata na se mai anttleaz6.,cd funclia'/ este co-ntinud in xo gi c[ ro nu este extremitate sting[ a nici unui interval din E. In aceste condilii : - d,acd. I (Ia stinga lwi xo) d.erivataare semnul,- , atunci xo este pe pwnct d,em'inim; - dacd. I (Ia sti.ngaLui xo) deriuata are semnwl *, atwnc'i *o este pe punct d,e tnaxirn, Demonstralia este-analog1 cu cea a cazului precedent. Observafie. In ultimele dor6" cazrri, funclia f poate fi derivabilb in xo, fdrb ca d.erivata sd se anuleze in xo. Rezultatele privitoare la intervalele de monotonie gi 1a punctele de extrem se trec intr-un tablou cu trei linii: in orima linie se trec ounctele care delimiteazd. intervalele mullimii -8, pulcteie in care d.erivata niu existd. -anu1eazl-. gi punctele in care derivata se ln linia a doua se trece semnul derivatei .f'. in linia a treia se trec extremele funcfiei, gi se indici prin sigeli comportarea funcliei (,ttdacd" este strict crescltoare gi \dacd este strict descrescitoare).
Exemple. 1) Fie functia f(x) : ex - r definitd pe R. Avem' f'(x) : et - I penttu orice z g R, Ecuafia er - | :0 are solufia x : o. Ilrtervalele pe cate derivata nu se anuleazd slnt (- co, 0) gi (0, + co); pe primul interval avem f'(x) <0 d.eoarece f'(avea f'(x) > 0 deoarece f'(1) : l) : e-1 - I < 0; pe al doilea interval - e r - 1 ) 0 . Punctul 0 este punct de minim al funcliei gi,f(0) : eo : 1. Tabloul variafiei funcliei este:

f
Deoatece minimul funcfiei

\

t

n (1)

v
I pentru orice z€R, adicd er tt ) 1

este 1, rezultd cef @) b e ' ) x * l , x e R .

APLICATIILE

DERIVATELOR

LA

STUDIUL

FUNCTIILOR

333

Atunci,

cu atit

mai mult er>xpetttttoricer€R.

Acest rezultat 2) Fie funclia

a fost obfinut anterior pe altb cale. x - x clefiniti pe (0, f co). f(x) :ln 1

r

I aresolufiar: I.Interl pentru otice x > 0. Ecuafia - - 1:0 x t t valele pe care clerivata nu se anuleaz6 slnt (0, 1) gi (1, f co). Avem f'(x) > 0 pentru / € (0, I), I / l \ deoarece f' l=l : I > 0, gi f'(x) <0 pentru r ) I deoarece f'(2) : - - I < 0. Lvemf'(x)

" l2l

2

Punctul I este un punct de maxim liei funcliei este:

al funcfiei ti,f(l)

:lnl

-

I :

-1.

Tabloul varia-

I

+ + o - I
) f'l (-l) \

Deoarece maximul funcfiei este - 1, rezlrtltl cE /(z) .-< - I pentru orice z > 0, adicd lnx-x-(-1,sau lnz-<zAtunci cu atlt mai mult lnx<tpentruoricer)0. Acest rezultat a fost obfinut anterior prin logaritmarea inegalitbfii e' > x, (x > 0). 3) f(r\ : Avem
t t*l :

1,

r>0.

x2*l ----;tlefinitb x - l

pe (-co, 1) 1J (1, f co).

x2-2x-l (x - t1z' | + l/ 2 9i r, : | - lT ; ln aceste puncte,

Dcuafia xz - 2x derivata se anuleaz6.

I : 0 are solutiile ,tL :

Avem +{4 /(r
Tabloul vatiatiei functiei

: 2$ + {4, f0 - 14 : z$ - t/q.
este:

r-lT
M

I

r+1/2
-r
?n

v

2Q-{4

\:l

\

2$+14 /l

334

DERIVATE

2. Derivoto q douo. Convexitate si concovitqte.

Punctede inflexiune ..Simpla cunoagtere a faptului c5. o funclie / este, de exemplu, strict crescEtoare pe un interval .r, nu este totdeauna iuficient[ lpentru a ne da seama de forma graficului siu. De exemplu, funclia l@) : y'i aeiinite pe i0, + .-) este strict crescdtoare, insb acest fapt nu este suficient pentru a decide Sacb graficul siu

Frg. 99

Fig. 100

are forma indicati cu linie continuE sau cea indicatb cu li nie intrerupt in figura 99. O funclie derivabilS J: I + R poate fi strict cresc6toarepe .I in ,doui moduri, dupi cum tangenta la grafic, in fiecare punct, se afll sub grafic sau deasupra graficului (fig. 100). In primul caz grafical este o curbl conaexd.,iar in al doilea caz, o curbb concaad. pe De asemenea,funclia derivabil5./ poate fi strict descrescdtoare -I in doui moduri, dupd cum tangenta la grafic, in fiecare punct, se af15 sub grafic sau deasupra graficului (fig. 101). ln primul caz, graficul este o curbi conaexd., in a1 doilea iar caz, o curbi concaad.. Vom da acum o definilie precisi a convexit[fii gi concavit[!ii gi vom ardta c[ derivata a doua (dac5 existi) ne d[ indicaF i s .1 0 1 lii precise in aceastd privin!6.

APLICATIILE

DERIVATELOR

LA

STUDIUL

FUNCTIILOR

335

Fie/o funclie deriaabild.pe un interval I gi xo un punct din 1. Tangenta la graficul funcliei in punctul M r(ro, J@o\ arc ecualia y : f(xo) + f'(ro)(x - xo). Funclia liniari F(*) : f@o) + f'(xo)@ - xo) (definiti pe R) are ca grafic tangenta M oT (fig. 102). Spunem c[ tangenta MrT se afl5. sub grafic d.acl, F(*) -< /(z) pentru orice r € .f gi ci se afl6.strict sub graJic dac6, F(x) <f(x) penLra orice r $ xo din I. Spunennci tangenta se afli d,easwpra graficul,ui dacl. F(*) >--f(tc) penfit orice r € I gi ci se af15 strict deasupra graficul,ui dacd F(*) > /(r) pentru orice r 4 xs dtn I. Detinili]e. Funclia / este convexfl (respeetiv striet oonvex[) pe intervalul 1, daed tangenta ilusfl tn orice punct al gratieului se atlf, sub grafie (respectiv striet sub grafie). Funelia / este eoneav6. (respectiv strict coneavE) pe intervalul I, dacd tangenta dusf, in oriee punct al graficului se aflf, deasupra grafieului (respeetiv strict deasupra gratieului). Spunem c[ graficul func]iei / este o cwrbd. conaexd.(strict convexl) sau concartii (strict concavl) dac6 func]ia J arc proprietatea respectivl. Exemplu. O funclie 1inar6"f(x) : e$ * b are ca grafic o dreapt6. Ea este in acelagi timp convex[ 9i concavi,'deoarece tangenta intr-un punct oarecare al graficului coincid.e cu graficul, deci se afll in acelagi timp sub grafic Ai deasupra graficului. Reciproc, dac[ func]ia/estegi convexi r!- '102 Fis' gi concavfpel, atunci taigeita inti-unpunct graficului coincide cu graficul, d.ecigraficul este un segment de oarecare al dreapti gi deci funclia este liniari. Fie / o funcfie d,eriaabild. d,oud. pe un interval .[. d.e ori pe Dacd func!,ia f este convexd. I , derivata a ilowaf " estet'ozitiad pe I. pe Dacd funclia f esteconcaad. tr, deriaata a douaf" estenegatiadpe I. fntr-adevir, si presupunem c[ / este comuexd. .I gi s[ ar[tlm c[ pe derivata intli f' este crescd.toare pe.I, de unde va rez;r:.ltaci derivata sa f" este pozitiad. pe I.

336

DERIVATE

Fie r, < x, doti puncte oarecare din .I. Ducind tangenta la grafic in punctul Mr(*r, f(*r)), avem: Fr(r) -< /(r) pentru orice r q 1, unde Fr(*) : f(xt) + l'@r)(x - x). fn particular, Fr(xr) -</(rJ adici (*) f(*r) * f'(xr)(x, - xr) { l@r). Ducind tangenta la grafic in punctul M r(*r, f(xr)), avem d.easemenea Fr(r) -< f(x) pentra orice z €.f, unde fr(r) :.f(xr) + f'Qcr)(x - xz). fn particuTar, Fr(xr) </(rJ adicl (**).f(*J * f'(xr)(x, xr) -< f(xr).

Adunind membru cu membru inegalit[]ile (*) Si (x*) ob]inem: f'(xr)(*, - xr) * f'(*r)(*, - rr) -{ 0 sau

U'@r) f'(*,)l(r, - nJ < o
gi deoarece x, - x1) 0, rezu,lt| f'(xr) - f'(*r) < 0 sa.u l'@)4 f'(*r) adici derivataf'este cresc6toare 1gi deci derivata a doua/" estepozipe tivi pe .I. ln cazul cind/este concav5, demonstralia se face 1a fe1. Observafie. Dac[;[este strict conaexd.pe r.rtrentlt[ c[ d.eriI pe vata a dota f " este strict Pozi,t'ivd. I. Este posibil ca funclia / s[ fie strict convex[ qi derivata a doaa f" sd se anuleze in unele puncte.
Si f"(r) Exemptru. Funcfia f(x) : : 7212,iar J"(0) :0. xn definitd pe R este strict convexd pe -R. Avem f'(x) : 4xs

Reciproc, avem insi urmitoarea P r o p o zi ,ti e. Fie / o funelie derivabilil de doud ori pe intervalul ,I. t) DaeH derivata a doua /" vexil pe 1. Dacil derivata a doua f" eonvexd pe .I. este pozitiv[ pe ,I, funefia / este eon-

este strict pozitivil pe .I, funclia / este strict

\

tattt"ttl ApLrcATirLEDERIvArELoR

t"*slt-

337

*"u

pe 'I' funclia / este eona iloua /" este negativil 2) Daci derivata este negativi pe 'I' tunclia / a iloua /" este striet derivata lti

"*t
I'

;:1";,:fi"l;",

ordilui rormula ravlor d.e -r.Sr oa.reca.redin scriem
(x x;2 il,tv\ r \ei' * xo)f'(xo) =-T-

nul intii

in Punctul ro:

(x f(x) : f(xr) *

*)',url" rnpunctul tangenta oou" este J"llJ*t T|].;1t'i"']ifii,3i tu= 7: gi"ficul funclter
nt,(*l*f(iolf ra F(x):/(rJ*@-xJf'@o)'
r € '[ avem Atunci, Pentru orice

F(*)-l@):-ry J"(1)'

Deoarece(x -

xo)'> "_li;f+,::*:' 0.pentru ?:t:,:,/ y,: o r(x){ sau ;:;;:;:::::jilp, :::, ":::); - r@) e !"iGtp:* ;jS,i; wtstrict<o vt ;^:Zi;:i,l f;; ::;'g:Y.i.X con-

F(*) xodtnl' sernnuld'iferenlei

sau F(r) <J@)pentru -aexd.''^.-.f,,

F(*) . * ';:!;i"'ff:'J'{':'}iriioT'!{''!;"y qideci > /(*)pentru !::::),,'0

funclia 'f este x+ *'ilrn f' uai"a or\ce pentru orice 0 deciF(x)>/(r) estenegatitd.,avem/,,(L)(

"*" ;,ri"'"* (finita:'".11ji"i

-#:""##""uu*lll;""T""J"T
il"il;;*t de finite saunumrrabile

$

ori' iri derivabil[ 1 derivabill de doui H';-i -Y."-i"ii"ital "st" puncte din E. de intervale. -- -x convexa este, de asemen c[ funclia / este strict ]r ;;;.; Din ProPc a"'it'"ta a doua plstreazl ;;i; proprietatea ""'" d: strict concr sau t:? t';;; T:lenea' strict concava Deoarece derivata acelagi semn' convexa sau cb funcfia./ este strict lui Darbou-, U"i""""t nu se anuleaz[' care d"rivata a doua pe acelaqi tt'*"i**n"
22 Analiza matematicd' vol I

338

DERIVATE

Rezulti astfel "calea de urmat pentru determinarga intervalelor pe care funclia este strict concavi sau strict convexd.: 1) Se d,etermind.rnwftiyne&E', C E pe care Junclia f ested,eriaabitd de d,owd. ori,;,i se calculeazd. deriaqta a d,octaf,,pe mul!,i.mea i,,. 2) se d'eterrnind lunctele din E" tn care d,eriaataa d,owa se anuleazd., f,, ad,icd.se rezolad,ecuatia f"(x):0, x Q,8".

3) se descompune mullimea .E ln intervale disjuncte, astfel incit, pe nici un asemeneainterval, derivata a dota f" si nu se mai anuleze. Aceste intervale pe care derivata a doua nu se mai an:uleazl, oblin din intervalele se mullimii .E pe care este definiti funcfia, irnpd.rlindule mai depdrte prin punctele in care funcfia nu este de dour ori derivabil[ gi prin punctele in care derivata a doua se anrtleazd.(presupunind c[ derivata a doua nu se pe snloleaze. un intreg intervai). 4) Pe fiecare inlgrval -r pe care derivata a dota ,' nu se mai analeazd, f ea pdstreaz5 acelagi semn. Se determini semnul d.erivatei a d.oua pe intre_ gul interval I calculind valoarea ei intr-un singur punct din -I. 5) tn funclie de semnul d.erivatei a doua pe un interval -I se determinl fl":tia/este strict convexd sau strict concavl: dacdf,,are semnul *i_": f , este strict convex5.,iar dacl"f" are semnul -, jf este strict concavi. / r'a tabloul in care se trec ,rezultatele privind. intervalele d.e monoto_ nie.gi extremele uonei fgncfii.s9 mal adaugi.b fnie ln care se trece semnul denvatei a doua. rn prima linie.trebuie trecute atunci gi valorile ,rgu*uo_ tului. ln care funclia nu este derivabild de doui ori, cuf, gi rid[cinile derivatel a cloua.
Exemptu.. Fie fuucfia f(r) : Avem: /'(*) : 1 ,,ri definit5 pe R ofice n l0
0

;

{0}.

2 f"(x) :;pentru
-co

\
vex6. Pe interval"l ln tablou (-.o,0) am trecut funcfia

--l+*

\
T T

este concavd., iar pe intervalur funcliei in puactele

(0, -pco) funclia

este con-

gi limitele

- co qi f o :

. lim
r)-@

-1 :0
X

ti lim
r+@

-

I

:0,

X

APLICATIILE DERIVATELOR LA STUDIUL FUNCTIILOR

339

cum $i limitele

laterale

in punctul

0: 1 lim-:*oo.

pe

1 lim-:-co,

",23
Putem acum trasa graficul

';3.

funciiei

(fig. 103).

De mai multe ori s-a vorbit inainte despre puncte de infl,exiwne, gi anume cr ocazia definirii tlerivatelor infinite gi cu ocazia determinbrii punctelor de extrem ale funcliei cu ajutorul valorilor derivatelor succesive intr-un
DUnCt. '

Fie / o funclie definit[ pe un interval I gr xo un punct interior al lui 1.

Se sPune cE Punctul Ilefinilie. interior xo e I este punet ile inflexiune al funeliei/, ilacfr funelia are derivaffi (IinitX sau infinitd) in punctul *0, ;i daei fune,tia gi este convexl de o parte a lui .rro coneavl de cealalti parte a lui ro. Dacd" xo este punct de inflexiune al Fig. 103 funcliei, punctul M'o(*0,/(ro)) de pe grafic se numegtepunct d'einfl'exiune al graficului' M Geometric, a spune cE" o este punct de inflexiune al graficului inseamn[ cd graficul admite tangentd in punctul M, (paralell sau neparaleld cu axa Oy) Si ci d.e o parte a lw M, graficul este o curbi convexS, iar de parte a ld Mo graficul este o curb[ concav[ isau c[ de o parte a cea1a1t5 7tri Mo tangenta se aflfl sub grafic, iar de cealaltl parte a htl Motangenta se af15 d.easupra graficului. Rezulti c5 tangenta dusS intr-un punct de inflexiune ial graficului Motangenta se af16sub grafic, traverseazl graficul, deoarecede o parte al:uLi iar de cealalt[ parte a hi Motangerfta se af1[ deasupra graficului. Dupl ce s-au determinat intervalele pe care funclia este strict convexb sau strict concavd renlJt|;i punctele de inflexiune ale funcliei: Fie / o funclie definit[ pe o mullime E care este reuniune (finita sau infinitb) de intervale, Si xo un punct din interiarul :un:uiinterval al mullimii .8, astfel incit derivata f'(xo) existd (finiti sau infiniti). Daci de o parte gi de alta ahti xo d.erivata a doua f" are semne diferite, atunci .ro este punct de inflexiune al funcliei /.

340

DERIVATE

- DacS derivata a doua are acelagisemn de o pacte gi de alta ahti xo, este punct d.einflexiune al funcfiei. atunci fro rLtT Daci intr-un punct de inflexiune .r0 funclia este derivabili de d-ou[ ori, atunci avem in mod necesatf"(xo) : Q. intr-adevir, #0 este punct de extrem a1 derivatei /', deci deivata f" alr,if 'se anuleaz[ in .ro,conform teoremei lui Fermat. Dac[ derivata a doua se anuleazi intr-un punct Obse rvafie. rrlt 1c.s, rczaltd ci zo este punct d.einflexiune.
qi J"@) : xo definitb pe R. Avem f'(r) :4nz Exemplu. Fie funclia f(x): :0, dar 0 nu este punct de inflexiune, ci punct de minim al funcfiei' f"(O) L2x2, iar

Punctele de inflexiune in care derivata a doua se anuleaze se pot id.entifica fLrE" a studia semnul derivatei a doua ln jurul acestor puncte, ci semnul derivatelor succesive numai in aceste puncte: Fie / o funcpie derivabilfl de n ori intr-un punet Pro p ozi!,ie. a al unui interval f. DacS: interior f'(a) : 0, f"(o) - 0,. . ., f(tr-l) (a) : 0, ytnt(a)4 0, n >_ B gi z este impar, atunci a este punct de inflexiune al funefiei. 56 not6m h : f'; avem: (a) h(a) : 0, h' (a) - 0,. . ., h,@-z\ : 0, Ir(*-t)(e) + 0, iar n - 1 este par, deci a este punct de extrem al funcliei h, iar detivata sa ll aresemne diferite de o parte gi d.ealta al:ui a (dac6"h' ar avea acelagi semn d.e o parte gi d.e alta a Trti a, atunci a rl-at mai fi punct de extrem pentru h). RezuJrtl"c5" - h' are semne diferite de o parte 9i cle alta a 1ui f" a, deci a este punct d.einflexiune al funcliei/. C o r o I ar. Dacf, intr-un punct interior a e I, avem

f'@) :0, .f"(o): o, f"'(a) +0,
atunci a. este punct de inflexiune al func{iei /'
Deci,/'(0):0'

: E * e m p l u . F i e f u n c , t i a l ( 2 1x t . I , v e m f ' ( x ) : S x z , f " ( t ) - - O x , f " ' ( x ) : 6 ' : O, J"',(O): 6. Rezutt5. c5 0 este punct de inflexiune al funcliei l' I"Q)

APLICATIILE

DERIVATELOR

LA

STUDIUL

FUNCTIILOR

341 ..-_--_

*ot

'ilroud

3. Asimptote
,i'

Fie / o funclie definitS.pe o muf ime .E care este reuniune (finiti sau infiniti) de intervale. In caz'17 cind funclia/ este nemd.rginitd., sau.rnwtr!,irnea este nemirE ginit6, graficul funcliei este o mullime nemdrginiti d.e puncte din plan (in sensul ce nu exist[ nici un d.reptunghi sau nici r1r1 cerc care se conline graficul in intregime). Spunem in acest caz cd" graficul funcliei are ramuri nem[rginite. Daci o ramurd. nemirginiti a graficului se apropie necontenit (intr-un sens care va fi precizat mai departe) de o anumiti dreapti, spunem ce aceastd dreapti este asirnptotd. graficul funcfiei. Pentru studiu, asimpto7a tele se impart in dou[ categorii: asimptote verticale (sau paralele cu axa Oy) Si asimptote oblice (sau neparalele cu axa Oy). a) A s i rn p t o t e u er t,i c al, e. Asimptotele verticale se definesc pentru fwnc{ii, newtdrginite chiar d.aci sint definite pe mullimi mirginite. . Daci ,ro este punctul de acumulare (finit) a1 mu1limii .E 9i daci ce1 pulin una din limitele laterale f(*o - 0) ;i /(ro f 0) existl ;i este infinitd, spwem cd dreapta
X : % o ,

paraleld cu axa Oy, este asinoptotd. aertical,dla graficul funcliei /. Evident, dacl x c E gi daci funclia / este continui in xs, atunci limitele laterale sint egale'at f(xo), deci sint fini,te. Agadar, asimptotele verticale trebuie ciutate in punctele de discontinuitate a1e funcliei (mai precis in punctele de discontinuitate de spela a doua) gi in punctele d.eacumulare a1elui E care nt aparlin lui E (deci in care funclia / nu este definitd).
E x e m p t e .1 ) f ( r ) : 1 deci dreapta x :0 2)f(x):tgz U " r r o r r dp e R - { 0 } . Avem,f(O-0) : -co ti"f(O+0) : f co,

(axa Oji este asimptoti verticalE a graficului.

d e f i n i t dp e n t r t x l ! h + t ) ; , i intreg. Avem /(;-rl .I (n : * co este asimptoti verticald a graficului. +ol : - oo, decidreapta --: ut / tt ; 3) f(x):ln z definitd pe (0, f oo). Avem/(O + 0) : -oo (iimita la stinga in 0 nu are sens). Dreapta x : O (axa Oy) este asimptot6 verticald. a graficului. I I a) f@) : --,a) o, definitE.pe (0, f oo). Avem lim ; : + co (limita la stlnga in
x+0 X* r>O

0 nu ate sens). Dreapta

z :

0 (axa Oy) este asimptotd

verticalb

a graficului.

342

DERiVATE

5) I@)

d.ac6.t V 1 tlefinitb d.acd t : 1 pe fi.

- 0) : -co ti.f(l + 0) : f co. Funcfia/este definit5in 1, dar este discon. .. .Avem/(l tinud ln acest punct. Dreapta * : I este ssimptotd veiticale a graficului. ' t 6) f(x) = pe intervalul (- 1, 1). Dreptele x : - r qi t : 1 5inf asimlr edettnit[ i:r tote. v.erticale ale graficului. Din acest exemplu se constatd cb funclia poate avea a,siqptote verticale chiar dacb este definitd pe o mullinie mdrginitE.

o b s e rv ati e. Daci dreapta tc: fro este asimptoti verticall ra graficul funcliei f , distanla dintre grafic ai asimptoti, mbsuratd.pe orizontald, descre$tenecontenit clnd punctul de pe grafic se deperteazenecontenit (cind abscisapunctului de pe grafic se apropie de zo). b) Asimptote oblice. Asimptotele blicese definescpentru o funclii definite pe mwtlimi nemdrginite. chiar daci funcliile sint mirginite. Dacb mullimea E pe care este definiti funclia este nemd.rginitr tra dreapta (nemajorati), atunci * - este punct de acumulare a1 mulfimii E. In acest caz: Sfuneno cd o dreailtd y : ?nx + n este.asi.mptotd(oblici) la rqrnura spre | 6 a. graficulwi d,acd
a+*o

lim lf(r) - lnn -

nf :

0.

ln loc de,,asimptotd la raml:lra spre + oo a graficului,, vom spune, mai simplu, ,,asimptoti la *-". Dacd mu1limea E estenembrginitdla stinga (neminorati), atunci - oo este punct de acumulare al mullimii E. in acest caz: -' " Spunem cd. o dreaptd.! : m'x I n, este asimptotd. (oblicb) la ratnura spre -a a graficulwi d,acd. - 274' - n'l = 0. y "tinrl!(x) fu de ,,asimptotl. la ramluraspre -oo a graficului,, vom spune ,,asimtrF 1": totd la -66". Vom studia intii asimptotele la -poo. Asimptotele 1a -oo se studiazb la fe1. s5 presupunem deci ci mullimea E este nemajoratl, gi cd dreapta : rnx * Z este asimptoti la ! f oo, adic6
(1+@

lim ff(x) - rnn - nl :0.

APLICATIILE DERIVATELOR LA STUDIUL FUNCTIILOR

343

Avern atunci : f(*) - ?/LX deci : lf(x) - ?/t,tc n) * n,

riT f/(x) - mxf :4. Mai departe, pentru x > 0, avem
f(* '-:--:-\ f f(t\-mx
ffi:'-)=!1

r

*

deci
x++oL

.. rf@\ l rlm ;--" -141'l:
I J

fI-\ . r::.!__:2L[rI

*
+ @

-

0

ra*a

*

6i, deoarece

'+:l'+-*l+ *,
'

rezr:Jtd g^ fJ4-: m.
fr1+d X

Agadar, dacb dreapta y : ?ntc+ n este asimptoti la f oo, coeficientul unghiular m gi ordonafa la origine n verifici egalit5lile urmbtoare: m:lim
r+Ia

f @) n: ,
I

x++6'

lim lf(x) -

rnxl.

Reciproc, sd presupunem c[: ex,istd. tim f9:
r4+a x

rm gi este flrritd;

existd' lim lf(x) - mxf : n gi este finiti; atwnci^d,reapta : mx I n este asimptotd.la ]-crc. ! Intr-adevir, in acest caz,
r)+

lim ff(x) -:- rnn - nf :lim [/(r) - tnxJ - n - 0. x++@
@

afii. 1o Dac[ fis f|4nu existd sau este infinitd, graEObserv ficul funcliei nu are asimpt ote"t*' 1**. Daci exist5 gs f @-: m gi este finitd., dar lim Lf@) - rnx) nuexistl 1 1++6 ,t r4+@ sau este infiniti, graficul funcliei nu are asimptoti la foo.

344

DERIVATE

2o Dac6. existS,lim /(x) : o 9i este fi.nitd,, atunci dreapta y : a este asimptot[ 1"- *:., paralelS.cu axa Ox (asimptoti orizontald). fntr-adev5r, lim lf(x) - ef :0.

3o Daci tim'f$l nu ex.istd (nici finit[, nici infinitb), atunci graficwl
fia+ @

funcl'iei nu ale asimptotd.la 1'a.
SE presupunem cb existi Dacd llmlf(x)s+*o

lim
t1-l@

fJ')tl

: *. Uq deoarecerjflf(x) ''a. exist6, nici

m : 0.

atunci

J@) -

mx : f(x)

m*f nt existd, deci graficul nu are asimptotd la f co.
O, atwci pentrr x ) 0 avem f(x, f (x) z 9i deci ar exista tim f (x) fr-+@ n<cD,

Dac6" m I

ceea ce conttazice

ipoteza.

Agadar, o condilie neceseld. (dar nu suficienti) pentru ca graficul si aibb asimptoti 1a *oo este si existe lim f(x) (finitn sau infinitdf. ln cazul clnd aceasti limiti nu existl, io,it?f a mai ciuta asimptot5 la f oo. ".t" Din consideratiile precedente rez;.tlt6" calea d.e urmat pentru a vedea dac5 existb asimptot5 1a f oo, iar in cazul cind. exist5, pentru a o determina : 1) Se caute fim f(x). u+-L @ Daci existe fim f(x) : e gi este finitd., atunci dreapta

! : a este asimpr#'r" a".. gi este infinitd., atunci: DacI existl .lLTL_f(x)

2) Se ca,ne ,]:Tlf+.
r+*o 1l 14+@

Daci exist[ lim I(4 : m gi este finit[,

atunci :

3) Se caut5 lim lf(x) - lnxl.
DacE exist| fim lf(x) - ?nx| : n 9i este finitd', atunci dreapta y :
u4+ @

:ffi!{, f z este asimptote h foo.
Exernple. 1) f (x) : sin z definitd pe R. Nu .*tailTi asimptotd la {co. 2) f(t) : *2 delinith pe R. Ayem lim asimptotd la f oo gi atunci .. "tl"ole-,'-f f(x) .. x2: t x2 " z, deci graficul funcfiei nu are

* co, deci este posibil ca graficul sE aibE

.:r, ;:"ifl
14+@ ft-+ @

, : -!T:: *co'
nu are asimptot6 la {co.

Deoarece aceastd limitd este infinitd,, 3) I@):lnr definitd pe (0, Sco). Avem lim f(r): lim ktx: *a.

graficul

APL]CATIILE

DERIVATELOR LA

STUDIUL FUNCTIILOR

345

deci calculdm

mai

departe

limita lim x++@ rftry\ : -)2 ,l \n :r0 , -" lim *)+@ x

'
*j

care este finitd.,

deci calculdm

mai departe limita

11+ @

lim lf(t) - mxf : lumln t :
r++@

+co

care este fudinitd, deci graficul nu ate asimptotd la f co, x * l 4) f(x) :{I}. Avem . clefinitb Pe R

*- |

*-+a deci dreapta /: 5) f (x) :2 Avem

rim f(tt):

lim
r+ao

ZJJ
1 l|

: t,

I este asimptot6 la 1/ x, -

f co. | definitd pe (- co, -11

U [1, * oo).

lnn f(r) t)+6 deci ca1cul6m mai departe limita

:

lirr. 21/ "'z ,-+@

l:

+co,

m:lim
n'+@ care este finitd,

-f ( x \l i m ":
tl #4+@ mai

2l/"r-l
* limita

I : l i m 2 - ll l - - : 2 l
x1+@ Y X'

deci calcul5m n :

departe tnxf :

Lil- lJ@) fr++@

1is 1Zt/ xz *++@

t -

Zx1 :

- 9 l i *

fi/vtr-1-x)(!x,-tas'1
1/xz-tat
este asimptotd la f oo.

-l
_ t l i n _ _ n

u++@

*a+o1/*2-l*x

Agadar, dreapta ! :2x

Si presupunem ce mullimea E este neminorate. Ficind consideralii asemenetoare cu cele din cazaTpreced-ent, rczxltd" calea de urmat pentru a vedea daci existl asimptoti 1a -rc, iar in caasl cind. existi, pentru a o calcula: 1) Se cautd lim
u4_ @
11@

f(*). & gi este finitd., dreapta ! : a. este asimptoti

Dacb existl lim f(x) : la -r.

Daci existd lim f(x) gi este 'infinitd., atunci: 2) Se cautl lim r):J
u4@ t1@ X

346 Daci existi lim M
x+ -@ 1l
*)_@

DERIVATE

: tn' ,iestefinitd., atunci: - m'xf : n' ;i este finit5, atunci : rn'x I n' este asimptoti 1a -rc.

3) Se cauti lim lf(x) - rn'xl.
Daci existd .!1y;lf(x)

dreapta !:

O b s e rv aJ ii. DacI nu existi lim f(x), graficul funcliei nu are u--@ asimptoti 1a -oo. Daci existlt lim f(x) (finitd, sau infinit[), dar 1in fJ1as existi Z)-@ fr t4-@ nu este finitS, atunci graficul funciiei nu are asimptot6 la -oo. DacS existefimf(x)
*4-@

sarr

(finiti sau infinitd) 9i dac5.existi g^f-@ :m f fr1-@ gi este finit6, dar 1im tf@) - mxf nt existi sau este infiniti, atunci graficul r+-@ funcliei nu are asimptotl 1a -oo.
Eremple. ptotd la -oo. Zj f(x) : 1) f(x): zt definitd tgr, ciefinitE pe R. Nu existi ltrm $2:
r+_Q

limtg *1-6

r,

deci graficulnu

ane ssim-

pe J?. Avem

* co, deci

calcul5m

mai departe timita

f

U

,!:, 7
cate este infidtE, 3) f(t) :ln departe limita *' care este finit6, : -'::*;

\ :"1:,x

z

;

:.:y.*:

-cL
* co, deci calcul5rn mai

deci graficul nu are asimptoti la -co, lim ln lrl : lzl definitd pe -R - {0}. Avem x' - @ 1n lz-l ln lxl :; "1i-*

:

:0

cleci calculdm mai departe limita *^ _Ul') **J :_:i:*in lzl : { co

care este fufirdtd, 4) f(*):2\xz Avem

deci $aficul nu are asimptotb la - oo. - I definitd pe (-@, -ll [J [1, f co). lim f(x) :
u-@

lim
z4-@

21/ *, -

t :

aa,

deci calculbm mai departe limita f(x\ nl:ljm'!-2
r4-@ fr

rt1*z-1 lim-:2lim
r+-o fr t4-.

l /-n r - l- 2 - :-:
-! to

lim
*--.

- I I t/1---:-2,
Y xz

APLICATIILE

DERIVATELOR

LA

STUDIUL

FUNCTIILOR

347

ca.re este finit5., deci calculSm mai departe limita

t

: :,itmlf(x) m'nf r.lyJlfr 7,'
care este finit6, deci tlreapta y: -2x s) J@) : e' tlefinitd Pe J?' Avem

+ .l :::\\ffi;-r:

o'

este asimptot5'la -co'

y_":: o'

deci dreapta /:0

este asimptotE la -co.

groficd o functiilor 4. Reprezentoreo Cercet[rile lntreprinse ln cadrul acestui paragraf sint suficiente pentru a putea trasa graficul unei funclii care admite derivatl de ordinul d.oi in toate punctele sau cu exceplia unei mullimi numdrabile de puncte. De cele ai multe ori se pune problema trasirii graficului tnei funcli,i el'ementure. pe ln acest scop se proced.eazd etape in modul urmltor: 1 ) D a c i d o m e n i u ld e d e f i I) Domeniul d.e d.efini!ie. nifie a unei funclii elementare nu este specificat, se subinlelege ci este doneniul naxim de definifie, format din toate punctele pentru care operafiile au sens.Se determin[ acestdomeniu maxim de definilie. ' 2) Se calculeazn/(0)dace funclia este definiti in0.-Inpunctul (0,/(0)) graficul taie axaoy. 3) Se rezolvl f(x) : 0. Soluliile acestei ecuafii, daci existi, reprezintd absciselepunctelor in caregraficul taie axaOx 4) Daci domeniul de d.efinifie este nemajorat, se cerceteazl LimJ@), iar dacl domeniul d.ed,efini]ieeste neminorat, secerceteazl1i^f(*)."*II) Deriv ataintii. 1) Sedetermin[mulfi^;;fr QE pecare gi funclia/este d.erivabil5. se calculeazi derivata intli f'. 2) Se rezolvd eatalia f '(x) : 0. RidS.cinile derivatei intii pot fi puncte de extrem a1e funcfiei. 3) Se determini intervalele pe care derivata intii pistreaz| acelaSi semn gi se determin[ semnul d.erivatei intii pe aceste intervale. III) Derivataa d o u a . 1 ) S e d e t e r m i n lm u l l i m e a E " C E ' pe care funclia este derivabilS d.edoul ori ; se calculeazl deivata a dota f". 2) Se rezotvd. ecualia f" (*) : 0. Ridicinile d.erivatei a doua pot fi puncte de inflexiune. :i 3) Se determini intervalele pe care derivata a doua pistreazb acelagi semn gi se determin6 semnul d.erivatei a doua pe aceste intervale. IV) Asimptotele. 1) Secerceteazhdaci"exist[ asimptote veracesteasimptote. ticale gi, daci exist[, se ca1culeaz5.

348

DERIVATE

se cerceteazE" dacd existx asimptote oblice gi, dacl existb, se ca1^--, ?) clJleazA aceste asimptote. Rezurtatele oblinute anteriorsetrec, pentrusistema. 9 Tab1oul. tizare,intr-un tablou cu linii orizontlle. t) r-q linia intii se trec valorile remarcabile ale argumentului, oblinute anterior (ridicinile funcfiei, derivatei intii pinciele in 9i a"ii""i"il-loou, oo gi -oc.

trec 9i punctele f

nu sint ,y:.llTli este f ,t_"1ivdeleDaci definitg, _"itr"-ittrii; i"i"rr"ldro, p" tunctra definit[ etc.). domeniul de definipie este nemirginit,"are se
tatele p-rivind derivata intii ; se trage in care funclia este definitl, dar der'i_

f""xl 3tj&, #S'r"iil:,,: ff ". 3"6'l,it ? u utei.
.9) .tl.7inia.a treia se trec valorile funrliei in dreptul valorilor argumentului din linia intii. se marcheaz| cu sagepi ,ru descregte?ea frycfiei, se trage o linie verticali, in dreaptul p"""i"i"i "rqt"[" i" care funcfia nu este definit5. De o pa*g gi de alta a acestii linii se ;;;",td""e existi, limitele laterale ale funcfiei.' in dreptul 1ui *.^ ti_: - se trec ljmitele funcliei in aceste puncte. Se marchea# cu literete ni,.u gi i,-respectiv,punctele de minim, de maxim gi de inflexiune ale runcllel. 4) inlinia apatra se trec rezultatele privinrl d.erivataa doua ; se trage o linie verticali ii dreptul p"""t"tti-t.care-1f sau derivata intii /, este -nu definit5, dar derivata a d.oua este definitd. st ;;;i"b:i; lreptul rddrcini_ lor derivatei a doua. Se trece ,"-"oi a"rivatei a doua. vp graf ic.ul. Rezultatele sistematizatein tablou permit trasarea graficului funcliei pe obucatd de hirtie p" un sistem ""r"-i-.-a"s"""t de axe ortogonaleox ;ioy. se traseazdintii asimptotele. se trec apoi punctele (x' f(x)) care rezaTtEdin tablou. ln punctele de extrem a1egraficului se traseazd.un mic segment de dreaptd orizontal. in punctele d1 inflexiune ale graficului se traseazi o porliune din tangenta grafic in acest punct. se 1a unesc apoi punctele printr-o linie, linind seama de indicaliile din tablou privind cregterea sau descregterea,cum gi convexitatea sau concavitatea funcliei' r'inia astfel oblinutb ne db forma graficurui funcfiei.
Exemplu, f(x) :

r) Domeniul

de def inifie. U (1, *co).

se puaecondifi."=>-0qica a

*-rv0.

Se obfine domeniul (-.o, -ll

APLICATIILE

DERIVATELOR

LA

STUDiUL

FUNCTIILOR

349
-1.

ln punctul

0 funclia

nu este definiti,

deci graficul

nn taie axa Oy. Rdddcinile funcliei: l".J- 1 iirn 1/'-:--r_: : :+1 Y r-1 46p.

Iim
I r -

I

;\ii \x - t)' v .,'= t definitS pe (-.., -1) u (1, -i-cc). Pe aceastS-m[1!imederir-ata/' nu se anuleaza. Sem- @' nul deriiatei intii este - in ambele intervale' Avem lim f'(*): a d oua' f"(x):
1)U (1, + co). + pe a1 doilea i:rterva1. asimptota vet-

II)Derivaia

intii.J'@):-:,

Irr) Deri\rata
clefinitd pe (oo, -

t 2x2 -3ti1 1 1,'-

I "+t

(l"-r)'

Derivata a doua nu se anuleazd pe aceastd Irrullime Semnul derivatei a doua este - fe primul inte^jal ;i IV) Asimptotele. tical6. Deoatece limf (t) :
x+-1

D e o a r e c el i m f ( x ) : O, dreapta z : -l

*cc,

dreapta z:1este verticalb'

nu esie asimptot6 r : dreapta / :

-R

Asimptotele cit gi la - cc.

oblice au rensTtat la punctul

1 este asimptotd

atlt la f co

V) Tab1oul.
I

- a

- @

l

-l
I

"-:-

I
I'
\7T\ (1*afinrrl

I

Fis.104

350

DERIVATE

$ 8. Diferentiqle 1, Definifio diferenliolei Fie / o funclie definitd pe un interval I gi ro e -/. pefinilie, Se spune cfr tunelia / este diferenliabild in punetul )coe f, daei existi nn numir A e R gi o funcfiea definiti pel, eontinud in ro gi nulf, in ro, astfel incit pentru oriee .r e.I, s6 avem A(* - xo)* a(x) (x - xo). f(x) -f@o): Deoarece funclia cr edte continu5 in zo gi nuld in acest punct, avem -.diferenliabild,

lj3" "(*)

- d.(xo) 0. :

Dacd funclia / este diferenliabild pe 1.

in fiecare punct din -f, spunem ci este

Propozilie. Funcfia / este diferenliabil[ intr-un punct ,coel daci gi numai daci este derivabili h ro. Si presupunem intli ci / este diferenliabill in ro, deci f@ - f@o) : A(x - xo) * a(x)(x - xo), x e I, und.e1im a(x) : 0. Pentru r =r %o putem tmplrli ca x -.ro gi oblinem
fr_frc

tJ4-ttzd: A u(x),x=t no. + fr-xo
Deoarecelrm u(x):
,+to

0, deducem

I:zlTP:A+I'-2ot4:a'
deci / este derivabill in xrSif'(xo) : A. Reciproc, sI presupunem ci / este derivabil5 in zo f@) - I@o) f'(xo): lim
fr)ro I *o

Si definim- funcfia ocpe -I astfel : I f (x) - f(xo\ .t,

a(x):l'-#

- I'@o)'daclx r' no
, dac[ )c:vco

lO

DIFERENTIAIE

351

Atunci

l*"o(*)

: r::,:TP

- f, @o) o: a(xo), :

deci funclia cr este continui in punctul xo 9i nu1l in acest punct. Din definilia funcliei o-, rezalt1. c[ pentru x =/: xo avem - xo) -l a(x)(x - xo) f(*) - J@o) : f'@o)(* gi aceasti egalitate este adeviratl 9i pentru x : xs, deci func]ia / este diferenliabi1l in punctal xo. O b s e r v a! i i. 1" Din d.emonstrafia acestei propozilii, rezulti ci funclia / este diferenliabild in punctul .ro dacl gi numai dacd avem

f(*) - f@o) : f'@o)@- xd { a(x)(x xo),
unde 1im a(x) :0
fr+xo

xeI,

gi or(*o) :

0. Funclia a este perfect d.eterminat[ de

aceast[ egalitate in toate punctele xJ- xo dinl. -Propozilia precedentl' afirm6. c[ no]iunile de d.erivabilitate 9i -de 2" d,iferenfiabilifate-sinC echivalente, in sensul cd dac[.=func]ia are una din proprietate. acesteproprietiti, atunci are gi cea1a1t5. rcat'ltd f" Din egahtatea prin care se definegte diferentiabilitatea - xo) | a(x)(r - xo), ,c e L J@) : f@o) + l'@o)@ Aceasti egalitate este tocmai formula lui Taylor d.e ordinul lntii. Egalitatea - xo) | a(x)(x - no), xe I, f(*) - f@o) : f'@o)@ se scrie de asemenea

f(x) - f(xo) : gi avem lirm lf'(xo)*"(x)l:.f
a4*a

xeI lf'(xo) * "(x)l(* - *o), '(xd.Aceastainseamnlc5, pentru valori
de xo, avem

a1e argumentului gi deci

suficient

de apropiate

I ' ( * o ) + a . ( x )- f ' ( x o )

xe I. f(x) - l@J - f'(*r)(* - xo), ,c: xo, - f(xo) a funcliei se poate aproxima cu produsul Agadar, cregterea/(x) f'(*r) (* - xs) dintre derivata in ro gi cregterea fr - fio a argumentului (pentru cregteri a1e argumentului suficient de mici). S i n o t d m c u Z c r e g t e r e a d e T a x , l a x a a r g l T m e n t u l u i:, r h xo. Atunci x : fro + h, Si deci, pentru Z suficient de mic, f@o*h)-f@o)-f'(xolh, xolhal.

352

DERIVATE

rrece in loc si calculim valorile func_ :ntru a afla cregtereafuncliei, aceasti cu aproximalie, ficind prodrtsal '(xo)h, f

produsul f'(i;)h are sensoricare ai-ti h, a R. D e.f i lj I i e..{u1e!ia .tililte k _> f'(xo)h definiti penrru oneeh e R - -se numegtediferenfiarafuneliei/in pundtut aprs, e Fi;;;;"LL-i df(xo)(h) : f'(x,)k. Relalia de aproximalie se scrie atunci + .f@o k) - f(xo) - df(xo) (h),

xo he r, lpentru putea a t *,,:::l',?3ffr: it'| I ft.s,,"\# Ttiil

lR' : o fulclie, ea are un grafic, care este coeficientu-l.^unghiulir tg x : .f, @o),

xo I hel derivata funcliei/ in punctul ro este "f g punctul ro elte 6 fwncyielimarl,

ut funcfiei/ (in plnctul Xtr,@r:f(*;ji

'l

Fis.105

geometrici a diferenfialei. Avem MN :.f(ro * h)- f(x"),ivp : tt11*,11n1.'R;l;ilE lJ-"i_"ti" xo*h.aI, exprimd faptul- c5. segmentul pM poate fi ficut oricit de mic, d.acd. ia se cregterea Z suficient de mici.

(flq: 105)..De aici rezurtd,gi interpretarea

f(*o + h) - f(xo) - d,f(xo) (h),

DIFERENTIALE

353

Atunci

Diferenfialafuncliei intr-un punct oarecare,€ / este df(x)(k):f'(x).k, heR. Pentru funclia.identicd-.9(x):! definiti pe R, avemg'(x): l, deci diferenJiaTa dg(ro) verific6 egalitatea sa dq(*) (k) :-k, h a R. Pentru orice x G I avem dg(r) (h) : k, h e /, decid9@): dq(rJ. 91y4
dE(zu)

:l'(!,)h : f'(*o), oricare ar fi h =+0, " h

oecl

W:l'@o).
dE@o)

, "pqriv.atl1'(ro)-"ut" ega16deci cu raportul constantdintre diferenliala sa d/(rJ gi diferenliala funcliei identicej dp(rJ. Pentru un"punct arbitrar x A I avem' ai;unci

!9: f'(*).
dq(z).

Pentru diferenliala funcliei identice E@): astfel incit

r se folosegte notalia d,r,

uI.@ : -f,(*).
Se justificl astfel una ur" derivatei, specificati la rnceputul "",+rue capitolului. : se numegte, mai simplu, d.iferenfiala nirea,,diferenliala variabilei indepen>roprie, deoarece noliunea de diferen-

dl@) : f'(x)d,x,
adicS.diferenfiala funcliei/este egald cu produsul dintre derivata sa dife9i rcnliala lvi x. - ._ Trebuie observat-cl pentru o valoare fixatd tc a, atgafrentului, avem dx(h) : h,oricarearfiZ q-R.
E*emple. 1) Pentru /(z) : sin ,,, n e R avem df(*):dsinz:cos*dz.
!$ Analiza natematicd, yol. I

354 2) d ln x:!d.x. 3)d.d:ddx. 4) d arctg y:--L-6a. la xz 5) d(x'* 3) : Zxdx.

DERIVATE

Reguiile demonstrate anterior pentru derivate se pbstreaz[ gi pentru diferenliale: d(u+a): d(au) : dwl da; q-6u,' d(u- v): dwdu;

d(uu):adwlwdu;
d

1_ u : u

odu-udu o A

runde u gi z sint funclii derivabile.
r+r . Ercrnple. 1) d -; (x-l) d(z*r)-(x*l)d(z-1) (x r ) d . x-

(x * l) dzl_'-zd.x E 1x-t1'

(x-t1z 2) clsin fr cosfr : cos zdsin r { sin s d.cosx : : cos/. cosxd* f sinz(-sin x)d.r:

coszxdx- sim2trd.x: (coszx-

simzx)dx.

2. Diferenliolofuncliilor compuse Fie doul funclii derivabile u:I gor: I + R: -> J Si q:,[ + R 9i funclia compusl

.f :

x a I. f(*) : q(u(x)), Funclia / este de asemenea derivabili. Diferenliala sa este df(x) : f'(x)dx : 9'(w(x))w'(x)dx sau

: d,le(u(x))) e' (w(x)). w'(x)dx.
Dar u'(x)d.x : du(x),

DIFERENTTALE

355

iF I

;i
oecl

dle(u(x))): q' (u(*)) du(x). DacS nu se mai pune in eviclen!1argumentul x, atunci ultima egalitate se
scrle 9'(u)du. in aceast[ egalitate w este o funclie, d.ar c[ egaliTrebuie observat ci tatea are aceeagiformd. ca gi cind u ar fi argumentul funcfiei g' in exemplele urmitoare, u este o funclie derivabil[: dp(w):

LE

r) dw :
9\ . t-

nu"-r du;
I .

7) d arcsin * --

,lVar:
7#rrdu;

d lu:;l;du'

: B) d. arc cos ,u, -

3) d, sin w:

cos wdu;

4) d cos zz: - sin u dw;

fi;dr; : 10) d arc ctg ,u, fiu*
1l)

e) d arctg t, :

t

s) d

t.- .u : s

I
cosl z

du:

d .r n u :

)uu,

6) d , c t g w : - L - 6 r ;
s1tl' ?l

12) deu : e" du.

3. Diferentiolede ordin superior Fie funclia f: I - R Si xo e L Spwnem cd.funcli,a f este d,iferenliabild.d,ed,oud.ori i'n t'unctul xo dacd. i,ntr-o aecindtateV a l,wi xo;i d,acd. ested,er'iaabil,d d,eriaata este d'iferenliabil,d' f' An xo, Aceasta revine 1a a spune ci / este derivabild de doul ori in xr. Diferenliala de ordinui doi ln ro se noteazd.dzf(xo)gi se definegteprin egalitatea d'J@r) : f"(xo)dxz. ln mod analog, spunem cd/este d.iferenfiabill de n o:/-lnpunctul *o, d.ac[ are derivati de ordinul n - | lntr-o vecindtate aTai xr gi d.aci derivataf@-t) este diferentiabll' in xo. Aceasta revine la a spune c[ / este d.erivabil[ de n oi in xr.

I

356

DERIVATA

_.. Diferenliala de ordinul n in xo se noteazl df(xo\ gi se definegteprin egalitatea $@o) : J{") (xo)dx". - Diferenliala de ordind n ln ro este o funclie de argumentd, dx; mai precis, esteun polinom de gradul n in dx.

$ 9. Aplicofiile derivotei fizic6 in
M5rimile fizice se schimbb cu timpul (variazl" in_timp). O asemenea nr[rime fizicd se descrie in matematici printr-o funclie /(l), unde argumentul I semnifici timpul, iar valorile JQ) ale funcliei reprezinil m[sura marimii respective, 1a momentele l. De cele mai multe ori este convenabil sd utilizdm ecrnfia- ! :/(l), unde y semnificl mlsura m5rimii respective. Este important adesea s[ se cunoascd ,,viteza de variafie" a unei m6rimi, care este o nou[ mbrime fizicd gi a c[rei m5surb este .deriilta{,a funcliei / in raport cu timpul.

1. Vitezo in migcoreorectilinie Si considerdmun mobil M inmiscare rectilinie (v. fig. 75). Dac[ alegem un punct de referinlE O, w sens pozitiv de parcurgere pe dreapta pe care se migci mobilul gi un moment inilial to: 0, abscisa s a mobilului M la un moment I este datl de o ecuatie

s : f(r)
numit[ legea de migcare a mobilului. s are semnificalia ,,spaiiului parcurs de mobil" din momentul inifial plnd la momentul l. La lnceputul capitolului, s-a delintt aiteza a(to) a mobilului la un moment ts, Cd fiind. limita Timf{t)-f(t,):o7s).
t+to t to

Agadar a(to): f'(to) adicd, aiteza i,n mi;carea rectilinie estederiuata spaliulwi tn raport cu timpwl'. l n s c r i s :? : s ' - 5 .
dt

APLICATIILE

DERIVATEI

IN FIZICA

357

DacL viteza este constant[ spunem cE migcarea este uniformd.. Migcad,e rea mobil,ul,uiesteuniformd dacd.gi numai dacd.legea migcare este d'eforma !:al*9(a,9eR). c t . ; r e c i p r o c ,d a c i fntr-adevdr,dac[ s:al * p atunci fr:g':&: viteza este constantl, n : 6: ct., adicd s' : o(, atunci s : al * 9. ln particular, dacb viteza este"nu15, u : 0, atunci legea de migcare este s - P - ct., adici mobilul nu se migc[. Reciproc, dacl mobilul nu se migcb, avem s : I : ct., deci u : s' : 0. Viteza este fozitiud., dacd. gi numai d'acd.mobilwl' se miScd. tn sensul' bozitia al, axei. lntr-adevbr, u )-- 0 dac[ gi numai dacl func]ia /(l) este crescitoare. Aceasta inseamni c[ daci tr l tr, atunci,f(lt) -< /(lr), deci mobilul se migc[ de la s, -JQr) 1a sr: f(tr) in lensu1 pozitiv at'aiel. in mod asemdnitor: g'i se dacd. nwrnai dacd mobi,l'wl' rni';cd.i,n senswlnegaViteza este negatiad., tiu al, axei. diferite, de a.re Anainte togi dwpd toa'iteza sernne Dacd.a(t): 0 tl dacd. atunci An tnomentwl t mobilul' i'gi schimbd. sensul migcd,rii (in acest moment neobilul,,selntoarce"). Daci a(lo) : 0 gi dacdvitezaare acelagi semn inainte gi dup[ lo, mobilul are un moment de oprire in punctul so : /(lo) dupS care igi continui migcarea ln acelagi sens ca gi mai lnainte.

2. Accelerofio in migcoreo rectilinie ,,Yiteza de variafie" a vitezei u cu care se migcl mobilul se numegte acceleralie.Agadar: Acceleralia in m'iscarearectil,inie ested,eriaataaitezei tn raport cu timpul' ssw d.eriaataa doua a s/a{iulwi. in raport cu timPwl. Pentruacceleratie folosim litera a :
du dt
d2s dt2

Daci acceleraliaeste constant6, spunem c[ migcarea este uniform acceleratd. Mi,gcarea mobil,'wieste wniform acceleratd. d'acd. numai dacd. I'egeade Si rniscare este de forma s : atz * P, * f. Intr-adevdr, daci acceleratiaeste constantil a = A, atancilt : At *p 9 i d e c is - 1 A t z + 9 t * y . Reciproc, a:2a.:ct. dacls -- atz + pt + y, atunci a:2q.t f p, d.eci Migcarea mobilului este uniformd dacd. gi nwmi.i dacd. acceleralia cste nwld.. ln adev5r, migcarea este uniforme, s - q.t + p, dac5 gi numai dac6 viteza este constanth,,a : (x: ct., deci daci gi numai dac{lacce1"1afia este ntll6, a: t' = 0.

358

DERiVATE

un exemplu important d.e migcare uniform acceleratb este ciderea corpurilor in vid, in care legea de migcire este :

s:l#'.
Acceleratia migcS.rii este egali io """"1"r" lia gravitaliei g.

3, Vitezo gi occelerolio unghiulord s[ consid.erS.m mobil M care]se migcd pe o traiectorie circulard, ur-r (fig. lgo)._Pozilia mobilului in fiecare-momeht t^este perfect determinati de unghiul 1a centru a format de raza oM cu. o dreaptb.^ fixb. oA, milsarat

f(t) - f(t,)
L _ ,o

se numegte viteza unghiulard, medie a mobilului in intervalul de timp de la to la t. Limita

g^f\;
,aro , -

f,a;-:
tO

f

'(to)

(daci existi.gi este finiti) se numegte aiteza unglviulard.a mobilului in momentul lo. Aqadar: unghiwlard i,n rnigcareacirculard estederiaata unghiul,ui Ia centru, ^ .Vit.eza An raport cw tirnpul. Dacb"viteza unghiulari este constantl, spunem c[ migcarea circulari este uniformd.. Deriaata a d'ouaa unghiului l,a centru tntr-o mi,scarecircwr,ardse numeste acc erali e unghiul ar d.. el, Miscarea circulard. esteuniformd. d,acd. nwmai dacd.accetreralia gi unghiwl,ard este nuld,-

4 . D e b l t u lu n u i l i c h i d S[ considerSm un lichid. tn scurgeie printr-un tub. Si notim ctt QQ) cantitatea de lichid care trece printr-o sec;iune a tubului, in intervaluidl timp t,lncepind de la un anumif moment de referinti, pe care-l not6m cu 0.

APLICATIILE

DERIVATEI

IN

F]ZICA

359

cdderea

Diferenla A(q - Q(lo)exprimd cantitatea de lichid scursl intre momentele lo 9i l. se Daci in intervale de timp egale se scurg cantit5li d.elichid ega1e, spune c[ scu.rgerealichid.ului are debit constant. in acest caz se numegte debit cantitatea de lichid. scursd in unitatea de ti mp. Dacb debitul lichidului nu este- constant, considerim debitul mediu
Q(t),- QQo)
, '0

r
il,:

t::lulafe
-isufat

.,::=:in&ti
---:carea

inintervaluld.etimpdela lo Ia t. Limita

fi+YW:Q,(to)
l-tn L ,o

se numegte debitul scurgerii lichidului in momenlsl lo. Agadar : |n*raport cu t'impul. Debitul, este d,eriaatacantitd.tii de li.chi,d,

5. lntensitoteq curentuluielectric
3 uv-

lulLllli ;l

'

r

-n

fnn-

: ,. : n t r x , - .::ularl
::i',neSt& 1".,11/ti,vt-

Un curent electric care trece printr-un cond.uctorse poate asemui cu Putem vorbi gi in acest caz de cantiun lichid in scurgereprintr-o conductS". tatea de electricitate Q(l) scursi prin cond.uctor intr-un timp t, incepind de 1a un anumit moment de referinlb. Putem vorbi de asemeneade debitul de electricitate. Debitul d.eelectricitate se numegte intensitateacurentwlui electric. Agadar : Intensitatea curentul,ui el,ectric este d.eriaata cantitdlii d,e electricitate in raport cu timpul.

6. Densitoteounei reportifii liniore de mosd Problema definirii densitdlii unei bare liniare a fost pusd, 1a lnceputu1 acestui capitol, ca una din problemele ce conduc la noliunea de d.erivatd: Densitatea unei repartilii I'iniare d,emasd.este d,eriuatamasei tn raport cu lungimea.

-- :u Q{l) '.:-'a1uld.e
l::11 cu 0.

CopitolulVll

INTEGRAREA

mdsur obile sensul Jor don in lui $ 1 . Mu llimi
1. Multimi pe dreoptd mdsurobile Jordon Vom nota cu ,? clasa mulfimilor care sTntreuniuni finite de interval,e md.rginite (tnchise, d.eschise sau semideschise). Se verificl imecliat c6"Q arc urmitoarele proprietSfi : 1) Reuniuneaa doui sau mai multe mulfimi (ln numir finit) <lin Q este tot o mullime din rp. 2) Diferenla a doul mul]imi din rp este tot o multime drn Q. (Intr-adevir, se observi ci diferenla a doui intervale este vidi, un interval, sau o reuniune tle d.oui intervale.) Clasa rp a retniunilor finite d.e intervale mirginite este un clam*. Si observim cd orice mulfime P a,? se poate pune sub forma reuniunii
* li" E o mallime. O clas6 a nevidi de pdrfi ale lui E se numegte clan, dac6 reuniunea I u B gi diferenfa A - B a doui mullimi A si B din r apartin lul r, Rezult6 atunci ci-intersecfia I fl B a doui m'rlfimi A, B e x aptarfil'e lui a deoarece A n B : = A .- -(A- B). Prir ind*elie com,oletdse aratd ci reuniunla 9i intersecfia unei familii finite de pdrfi din :t apartin lui ,r. O funcfie in; x-rX ciefinitd pe un clan a cu valori lntr-un spafiu vectorial X se numegte funalie aditiud, de mu1!ime, dac6. A, B € a Si A n B : O impLici t*t{A l) B) : : trt(Aj, + m(B) . Funatiile ailitive clemulfirne se numesc tndswyiad,i,tiue sau, mai simpit, rndsayi.. O pdsuri F:a+R cu valori reale se numeqte mdsurd reatd; d.ac6tn plus g,(A))-.A pentru orice A € 7, p se numegte mdsuvd'pozitiud. Din clefinifia mbsurii tezttll1, urm[toarele proprietdli: (i) ml
{ n

JI

h d sru6
4lsffi @ E i t^$h

:HilNWg

U \i-l

l;l

:U*(A;), i:-l I

\

r

dacb mulfimile l;'slnt

clisjuncted.ou6cite douI. tr![ga _ E

't c A(m este substractivi). itoarele proprietEfi: cresc6toare), limile A; tlin r (p este subaditiv[).

€'E;U.

MULTIMI

MASURABILE

IN

SENSUL LUI

JORDAN

361

unei familii (Ii)rat<* de intervale care n-au in comun, d.oubcite doud, decit cel mult o extremitate. Dacl notim cr m(I) lungimea unui interval, se definegte md.sura saa lwngimea m(P) a mullimii P din Q pnn egalitatea

:i rn(P)
4:l

*V).

de Se demonstreazl" cd, m(P) nu depinde de familia (16)ra+a* intervale care n-au in comun decit cel mult extremitdli gi a c\rot reuniune este P, ci depinde numai de P. Funcfia rca7d.m i (p - R definitl pe clanul tp a7 rctniunilor finite de intervale mirginite, are urm6toarele propriet[li: 1 ) m ( P ) ; 2 0 , o r i c a r ea r f i P a Q ; 2) m(P U 0) : m(P) + m(Q), dac| P O Q : @. I,ungimea m este o md,swrdaditiud' pe clasa rp. Rezulti atunci cd mdsura m are, inc[, urmdtoarele proporietSli: 3) *(Q - P) : /n(Q) - ?n(P), dacb.P CQ i $ m(P) < m(Q), dacd P C Qi 5) m(P U 0) -< m(P) + m(Q), oncare ar fi P, Q a,p. Vom c[uta acum s5 extindem no]iunea de lungime (sau mlsurd) de la clasa rp 7a o clasd mai larg[ d.e mullimi de pe dreaptb, pe care le vom numi mul,limi rnd.surabiletn senswl'lwi Jordan, sau, mai simpTa, rnullimi rndswrabileJord.an. Yom ardta c6. aceast[ clasi de mul]imi este tot un clan gi c5, pe acest clan, lungimea pbstreaz5proprietSli1esalefundamentaie de a fi pozitivl 9i aditivl. Vom defini mai intti, pentru orice mullime mdrginitS, o lungime interioari gi o lungime exterioarb. Fie z4 C R o mullime md.rgi'nitd.oareca.re. ExistS. totdeauna reuniuni de intervale P C r4 (eventuaT P : Q sato P Iormat dintr-un singur punct) gi reuniuni deintervale Q 2 A, care acoperb pe A. Oricare ar fi reuniunea de intervale P C A gi reuniunea de intervale p 7 A, avem P CQ, deci m(P) < nx(Q). S[ notim

: m6(A)

|t\

: *g), rn"(A)

l\r^

*(Q).

Numerele mJA) ti %"(A) se numesc, respectiv, m,d.sura(sau lungimea) interioard. gi md.sura (sau lungimea) exteri.oard. in sensul 1ui Jordan - a iui ,4, gi avem rn(P) < mn(A)4 m"(A) --1*(Q) oricare ar fi mullimile P 9i Q din rp astfel ca P C A C Q.

362

INTEGRAREA

Def inilie. _Spunem o _ut1ag on mirginiti A arelungime, sau Jordari,dacd-x.oil*iitterioarl',si mnsuri exterioarilsinr ff*#ut""abilda r_nisurii ilterioare gi a oo*'et6 -e"i'i'lo*d;" G; Tiff#ea)murpimii .4 H-J-"T:,:Xy{';i;)" Dac,il A este misurabili, mn(A) : vn"(A). valoarea.coTooi

A) : m"(a). , avemm(p) < rn(A)< m(e) oricare '.in,e, astiel' p.i ca A--a-b...' R;;Tt; : mn(A)
e intervale mirginite, r atunci
PCA

din rp, putem

\!g ,rp\ : m(A) 9i m,(A): int m(Q): m(,A), Q)A
t'(A), adicd reuniunile finite de intervare mdrginite ,sura lor, considerate *"f1i*T mdsurabile, este :finit5 anterior. "u

po^t" fi difedti " """i-"i"f ffi.i Exemblw.fie e-mlfli-:i n1"Stetor raljonate din intervalul [0, 1.1. Mulfimea A na are nici. uo- puo^"t intgriol, deci singurele intervale conin ,4 sint nunctele. uil;;;il; linute reuniuoi tioita de intervale P ce este o mu'lfime]i"i*'a"-l.io"t", orice_ deci are lungimi nule gi deci mo(A): s1g1p : e. m(p) orice reuniunefinitr.de interval"-b cleci ffi(Q) m[o,r]): 1 a"ir'-i"1;i:*tr';rci_ll'f' ,.,".'u 10,11, a,4 conline intervalur >-

a,dta :t"';i.r:;:'*1ffi&"t fr:" rp.Yom f";: z[5sura interioard

$i

limea I au este misurabild Jordan. :nsul definiliei de mai sus. le m-ag_grabilitate; enunlurile acestor isurabilitifii, echivalente cu definifia

Propozitia.l._ gordan, la-e[ si iumai- O m u l f i m e y d r g i n i f f i A C n e s t e m i s u r a b i l i aaJd f,.ilril"o.roe numdr e > 0 existx o reuniune finitf, de intervalendrgitriie p: -- - e L r^r.-r reuniunefiniri -",i;;i'o de intervalemfir_ ginite Q") A astfel ea"

sr presupunem.u n::?'';:r'fil,1:, intii : m(A) : m@) 1yy

n\I

*(Q).

MULTIMI

MASURABILE

lN

SENSUL LUI

JORDAN

363

sau iint

Fie e ) 0. Exist6 doud reuniuni finite de intervalelP" gi Q, din Q astlel ca P" C z4-C Q" gi

/ n ( A< * ( P . ) * Z )
g

a A

m(Q,)<*@)+;'
Adunind membru cu membru aceste inegalitdfi, c,bfinem rL(Q")<m(P")le, adicd rn(Q.)-rn(P,)<e, Reciproc, sEpresupunem cd pentru fiecare e ) 0 existi doui]reuniuni finite -9i P.;t 8"'dti p istfel ca F"Ce C?" ;i /n(Q")-rn(P.) tu sd arbtdm ci ,4 este m5surabil6. Avem ?n(P"){ de unde m"(A) - m,o(A) *(Q") - m(P") < e, { adicd no"(A) - ruJA) -{ e. Deoarecee > 0 este arbitrar, rczrtltd cd m"(A) - mr(A):0, adicE mn(A): m,(A), deci z4 este mhsurabilS' Pro p ozitri a 2. Dae[ z4 esteo mulfime milsurafrilflJordan gidaed pentru un anumit numdr l avem ?n(P)< I < *(Q), oricare ar fi reuniunile finite de intervale .P $ 0 dinQ, astfelea PCA CiQ, atunei I:ne(A). Intr-adevdr, dininegalitateam(P) --<1< m(Q), dedr"< 1< inf rn(Q), adtcd" mn(A)-< 1< m"(A); deoarece A
O-A

*n(A) < m"(A) <! tn(Q),

vn(P)< :Eg este mdsurabilb,

avem mr(A) : rn,(A): rn(A), de unde I : rn(A). este misurabilH Propozilia 3. O mulfime mirginiti.4CR Jordan daci gi numai ilacil existd doud giruri (P") qi (Q) de reuniuni finite de intervale mflrginite, astfel ineit P* C A C Q, pentru fiecare z qi astfel ca /n(Q;. Limita eomuni este egalfl cu misura mu$imii 24.: )1T*tU"l:"tlT *(P") : m(Q). un(A) : ),* ):: Sipresupunemintiic[.4 estemlsurabil[. I,uind , : 1, (n,:1,2, ...),

cQ" si

existi reuniuni finite de intervale mdrginite P* 9i Q* astfel lncit P,C A C rn(Q*)-m(P,)a!.

INTEGRAREA

Pe de alt6, parte ?r(P")< rtu(A)< rn(Q"). RezultS atunci ,n(A) - rn(p,) < !n(Q,) - rn(p*) a !

,n(Q,) ?ru(A)rn(Q,) *fp,) . j <
gi deci lim lm(A) - ?n(P,)): 0 ti ttm ln(Q) - ,n(A)J: 0, adic[

)*

*(r") ::*

: rn(Q") m(A).

Reciproc,.sd presupunemcE existb doub giruri (p,) gi (0,) d,ereuniuni finite de intervale mirginite astfel ca pn C A i d: i";;rii it*cur" ii "

|"*
Deoarece

*(P"):

l'-i

/n(Q*)'

?n(P")< mt(A)< tn"(A)< /n(Q,) pentru orice n, rczattd. c6.

: :,tjT rn(p*) m,(A) /n"(A) :,11T/n(g*),
deci ,4 este mdsurabili Jordan. ,,o rlaef- A, gi .4, mulfimi m[surabile Jordan, ^..-*^l ,p,o !.i a 4. ?i _sinr arunerAt.U Az gi dr - z{., sint mdsurabile_ Jorrian.Daei, in plus ,4rfl (trAz: @ alanci m ( A r U A , ) : m ( A r )I m ( A , ) . Fie e > 0. Deoarece-r4., A, s?nt misurabile, existd.patru reuniuni finite gi ----- r----p'r, de intervale mdrginite pi, Qr, Qr, astfel caPrC ArC Qr, P2C A2C Qz

m (Q,- p,) <

t,

_ %(Qz p) a 1.

ar|tl"m intii ci A, \) A, este misurabild. Avem Pru P"CArl)ArcQrl)Q,

MULTIMI

MASURABILE

IN

SENSUL LUI JORDAN

g

i

i

deci

n(CP' C&): (Q'OCP'n CP') Q,O CP' CryC (Q,n CP,) n U n U (Q,n C&): (Q'- P')U Q, - P,) U
mL(Q'U Q) - (P' U Pr)l4 m(Q,Pr) I m(Q,- l - o l- < - -' - l -2- : g 2
h \

(Q'U Q,)- (Pr U &) : ( 9' U Qr )n C( PlU Qr ): ( Qr U 0,) n

adicd" {-l ,4, este misurabild. A,

Si arbt5m cd A, - A, este mdsurabild. Avem P'-Q'cA'-AzcQt-Pz

9i

de unde

( Q ' - P " )- ( P , - Q ) : ( ? ' O C & )n C ( Pn C Q , ) :( 0 ,O C P , O ' ) f'! (CPn UQ,): (9. O CP,OCP') (0' O C& n 8")C (?, O CP,) U U : CP") (Q,- P..) (?, - P,) U Q' O U

ml(Q, - P) - (P, - Qr)l_=< m(Q, - pr) * n(Qz - pr) I e adici" A, - z{., este mlsurabild. S[ presupunem acum c6,A, O Az: b gi s6,ardtdm cE. m(ArU Ar) : m(Ar) * m(Ar). -patru Fie (Pf), (Qi), (4), (pf) giruri d.e reuniuni finite de intervale rnirginite astfel incit 4ce'cQT si 4c'l.rcQT, pentru rice €N, o a

$i1r3*@T): tj_1rn(QT) rn(At), IA*@):

l'-i

,n(6) - m(Az).
avem pl O pi:-

Deoarece Atli Az slnt disjulcte gi P?CAL, 4,CAr, : V) pentru fiecare n, deci

rn@f pil:*@T) a*@il. U
Pe de alti parte,

'n(Q?U -< rn(Q?) rn(Qil. + Qt)
Atunci

rn(Pi)+ rn($) 4 m(AtU A,)< *(QI + m(Ql).
Treclnd. la limitl ln aceste inegalitili ob]inem m(Ar) * m(Ar) -< m(AtU Ar) 4 m(Ar) * nt(Ar),

INTEGRAREA

adici

eins+"_'"r"iooirc -..- mdsurabileJordan .r", froii" qiift"::j"i"r";r?-frirt:lrrffi:"fil nrrtor ir"i, urmdtoarele
t) m(A,l) Ar) 4 m(Ar) rn(Ar,1; * prop,rietapi:

n nEt::J#J, i,;!;;;::;,'^{^K' i"!i;',i:rfici in,ersec ca.
*ly:,n,). ") Em(A,);
[ " \ ( " n

* mullimile.4,sint disjuncte ly, dou6citedoui: D, @,),dacd 4) m(Ar)4 m(Ar), dac|" ArC Ar; 5) m'(A'- Ar) : m(Ar)- m(Ar), dac|" ArC Ar.

t) *

n o):

\

n

Pro p ozitia .8. Fie"MC R I)aei, pentru oriee numdi > b, existe aouei"1,i-i o, m3rllime.-mdrginitd. A c M c B" si n(B) - i(42'l'-ut"oi-esurabile-Joia*- a gi;B asrfel ca

t;6;ffi.urabiri[Jordan.

0 qi fie ASi B doudmullimimdsurabileastf.el caACIVIC C B 9i /n(B) - *(l) < * . Deoarece

Fiee)

*tol :2@) ,r;:!"*tgl: rn(B), ;yr^
existd o reuniune finiti de intervale mdrginit; de intervale mirginite ;:;;"i'", 0-;E: p C ,q, gi o reuniune finitb

m(A)-*(P)<],me)_m(B) A t u n cP C A C g q i i ?n(q- m(p) - n(q _ rn(B)Z+ (B)_ ln m(A)tin(A) _ n(p) < + *

+i+i:'
deci IW este misurabild.

MULTIMI

MASURABILE

IN

SENSUL LUI

JORDAN

367

C o r o I a r. Daef,. exislq dorri Siruri (r{") gi (8,) de mulgimi mdsura-pentni 'z bile Jordan astfel ea A*C M e B, riiice b lf gi

//,(8") l\T*to"l:111
atnnci M estemisurabili qi misura sa m(M) este egali eu limita comuni a eelor douf, giruri ile misuri. Avem limfm(B") - ?n(A")l:O, deci pentru orice E ) 0, existl N(a),

astfel incit, pentru orice n > lf(") sd, avem ?n(8")-m(An)<e, deci M este m[surabil6. Atunci tn(A")</n(M)<?n(B*) 9i deci, trecind la limit5.,

: m(M)

l::*(o"): 1g rn(B,).

2 . M u l l i m id e m d s u r dJ o r d o nn u l d Mullimilelcare"au mdsura Jordan nuli prezintr un interes deosebit. Reamintim intii ci avem totdeauna 0<mn(A)<?n"(A) pentru orice mu1lime A C R. Rezultd de aici c[: - arice rnwQiruecu rndswra exterioard nurd. este md.swrabild. Jord,an ;i are rndsurd nwld. De aceea nu vom mai spune mullime m[surabil6 Jordan de mdsuri " nui5., ci, mai simplu, mu1!im6 de misrird. Jordan nuli. r _ ,AP o,p o-zi-!i-a 6. O mulfime mflrginitfl A C n este rle misurd {otd1n nuln dacd.gi numai daei, pentru oriee e ) 0, existd o familie finiti oe rntervale desehise m[rginite Iy 12, .. ., r,care acoperf pe a, astfel ineit
tu

prnQ) < e.
Sd presupunemintii cd m(A): 0, deci rn,(A) - 0, gi fie e ) : ?n"(A). inf m(Q),
Q)a

0. Deoarece

368

INTEGRAREA

unde Q sint reuniuni finite de intervale mdrginite, existb o asemenea'mulfiime Q a A at rn(Q <; . aU scriem Q sub formi de reuniune finiti de intervale mirginite disjuncte :

Q: ,p.J,.
Avem deci

D*U'):*Q)<i'
Fiecirui inten'a1 J,i,, ctt extremitdlile an si b,, s5-i adiugim flem un interval deschis I;, a cilrui lungimelverifici intervale des-

chise, iai

-

o, + ,, fiecare lungime : . obfide fiJ ;i (u, "*', * ;J *,,
inegalitatea

%(I)< m(J) *
n n f

+ A+ k{ m(Jr) ,".
..., Io acoperi pe ,4 gi
r

Familia de intervale mdrginite deschiseI.,,, I,

, ' D: r* ( r ) < Dr [ * U , )+ :zin l : L = n ( I ) a ' 2 a' 2 a 3 : e . iE l 2 ;
Reciproc, dacb pentru orice e ) 0, existl o familie finitdlde intervale m(Ir) < e, E q e pentru orice e ) 0, deci rn"(A);:0, gi deci z{ este rczultl" cE"_m."(A) de misur6- Jordan nulI. Proprietilile mu,liimilor de mlsuri Jordan null sint urmitoarele: 1) Dacd, A este de mdsuri Jordan nulh, atunei oriee submul$me _ B C A este de misurd Jordan nuli. Intr-ad.evbr, /n,(B) -< m"(A) : Q. 2) Daeil Ar, Ar, . . ., An sint de mfrsurI Jordan nul5, atunei reuniunea lor este de misuri Jordan nuld. lntr-adevbr, reuniunea lor este mlsurabili gi mlrginite (deschise nu) 11,12, . . ., Incare acoperd, A,"" sau pe

: o. *(p,r,)-. f,*n(A,)
... 59_poaje da acum un criteriu de misurabilitate Jordan, icu ajutorui mullimilor de m[surd nuli.

MULTIMI

MASURABILE

IN

SENSIJL LUI

JORDAN

369

7. O mu{ime mirginiti ACE Fropozigia este misurabilfi Jordan, daei qi numai tlaci frontiera sa are mdsura Jordan nuld. Sl presupunem intii cd z4 este mdsurabil5. gi fie e ) 0. Existi doui reuniuni finite de intervale mirginite P Si Q astfel incit PCA C0 ;i - rn(P) < e. Sl not[* .F interiorul mullimii P (obiinut din P /n(q "o prin lnlbturarea extremitililor intervalelor ce compun pe P) gi cu Q aderenla lui Q @bfinvt6. din p prin adS.ugareaextremit5lilor ,intervalelor ce c o m p u np e 0 ) . E v i d e n t , F c p i a r m 1 f 1: 9i gCQ deci i'CeCQ, - m(P) Si m(0 : ??L(Q) (deoarece punctele adiugate sau inllturate au m&sura nu15), deci M(Q) - rn@) < e, sau ?n(QDeoarece i'C F) < ".

e gi .F este deschisb, nici un punct frontier[ a1 multimii de altl

pafie r4 gQ deci - P, deci p -.F este Fr 4 CQ. Deducem atunci cb Fr ACQACF:0 o reuniune finitl de intervale mirginite, care conline mullimea Frz4. A nu apartine lui P, deci Fr ACCit.Pe Deoarece /n(8 - P) < re:ztltd c6, m,(FrA) ( e; e fiind arbitrar ded.u", cem ci m"(FrA) : 0, deci m(FrA) : Q. Reciproc, sd presupunem c[ m(FrA) - 0 $i fie e > 0. Existl o reuniune finitd de intervale mirginite S 3 Fr,4, astfel ca m(S) < e. Si notdm cu P mullimea punctelor din A care nu aparlin mulDar mullimea . S. Avem PCA l i m i i S , a d i c dP - A ti Pn S:b. P este o reuniune finit[ de intervale mErginite, avind ca extremiLilp. o parte din extremitllile intervalelor din S. intr-adevir, multimea A - S nu mai are nici un punct frontierl, deci toate punctele sale ii stnt puncte interioare, gi o dati cu un punct z conline un intreg interval I*. Mullimea Q : P [.f S este o reuniune finitd de intervale mlrginite gi/CQ,deoarece

) Q : P U S : ( / - S ) U S : ( , en C S U S : A l ) S 2 A .
Pe de alt6 parte, deoarece P n S : b, avem /n(P U S) : m(P) * m(S) d e c i m ( Q )- ? n ( P ): m ( P U S ) - = m ( P ) : m ( P ) + m , ( S ) - r n ( P ) : m ( S ) < e adicl A este mdsurabiid. Eremple. 1) Orice mullime formatd dintr-un singur punct, .{x}, are m[suri Jordan nu15., deoarece pentru orice E ] 0, intervalul Io - ] , t 2 . + acoperi pe ta) 9i are lungimea ( e. +),
24 Analiza matematicd, vol I

37A

INTEGRAREA

,.a*\ arc.mdsuraJordan nul5, d.eoarece ' a triadici a lui Cantor este perfect5 este numd.rabili (este e"hi,rai"nia cu i are misura Jordan nuld.
' {a,}.

u, .in general, misura . Jordan nuli. ;imi nici nu sint mesuranii" fr-d;; ctelor ralionale din [0, 1]. 3 . M u l l i m in e g l i j o b i l e

-e.olfit;5f;"f;:t#
carev_or fi
cr reuniuni numdrabile , mdsurabile ti" se"suf fui Noi vom avea nevc

r depieiclasamullimilor
,e de intervale miigirrite, ie oblin astfel muliimile

il;, d"".;"sum"o" mur,timi a, ";n Pentru a simo.lific" ."tiroi, ;;i"'dr *rrfofrZot.usuri altfel, va fi reluati. i"- ;;pil"id'"iJrpru "?nit;;area definifie, care, d.e serii. Daclf (n"f-esteun gir de numere) 0, atunci limita a'(finitr oJ'+ ;t; ;ilrri lK"ato, ar sume_

Lebesgue nuli,

, / . i ooJr.n.*\ tot
tA

va fi numitS' suma numerelor (o*)r.o.**

gi vom scrie

s\
L-,/

*fr

-

w.

Agadar,
/-1

\ - - *n

:

l:. s\ rlfit : /-q a; n+a,i:t

4

n

sup ) , an.
n€tf Et

fffii'#o;

Def initie. S3rll..* cd o mullime ACR (mirginitd sau nemir_ ginitd) este de'misurd t"b.g""";il;,r sau negrij_abild, daei penrru oriee 0 exisrd

un eir tTii-a. -irvare d6sdh*;-;*;aeoperi A, pe
s\ I mlL") I e.

,"*1" #tr,\Yt{."1e1e

1o pot fi, eventual, vide. Pentru intervatele vid.e 1,

MULTIMI

MASURABILE

IN

SENSUL LUI JORDAN

371

Din propozilia 6 ded-ucemc6: Orice rnwfiirne de nodsurd. Jordan nul,d' este neglijabil'd'. Existb insi mullimi neglijabile care nu sint misurabile Jordan. De exemplu, mullimea punctelor ralionale din [0,1] nu este misurabill Jord.11, d.ar, dup[ cum va rczrlta mai jos, este neglijabilS, fiiind. numdrabil6' Propriet5li1e mu1limilor neglijabile sint urmltoarele : 1) Daei / este negliiabili, atunei oriee submullime B C ,4. este neglijabild. " "2) Dae[ (A*) este un gir ile mu{imi neglijabile, atunei reuniunea lor este o nullime neglijabilfl. s5 demonstr[m intii prima proprietate. Deoarece / este neglijabili, pe care_-acoperd_ pentru orice e >' 0 existl un gir (/,) de intervale d.eschise gi pe B, astfel incit ,4, deci

irn(In) < e.
rJrmeazd ci B este de asemenea neglijabil[. s5 demonstrdm a doua proprietate. Fie e ) 0. Deoarece mu1limi1e A* sint neglijabile, pentru fiecare n existd un gir (Ia)4p.+. de intervale deschise care acoperi pe A*, astfel incit
@

D m(l,") !-r
gi suma lungimilor acestor intervale este

2n
@

,4" Atunci girul dublu (1") de intervale deschiseacoperd reuniunea l-.1
n:l

E-e '< $ : D PD ru'(Ia) H 2:" f i m - * $t 2 i n f n-l :l
@

deci g Ao este neglijabil[. Exernple. 1) Orice mullime format[ dintr-un numlr finit de puncte este neglijabilS, deoarece are m6suri Jordan nu1[. 2) Orice mullime numlrabil5 A : {clr, dz, . . .J este neglijabill, deoarece este reuniunea girului de mullimi neglijabile A*: {an}. Rezulti ci mu1limea N a numerelor naturale gi mullimea Q a numerelor ralionale sint neglijabile, deoarece sint numlrabile. 3) Existi mullimi infinite nenumdrabile care sint neglijabile. De exemplu mullimea triadic[ a lui Cantor este neglijabilb, fiincl de'mdsurl Jordan nu1i.

372

INTEGRAREA

4. Mullimi plone mdsurobile Jordon lanul R2 oi:*i:": artezian.4 x../t al. dreptei reate "" la a^ considera puncteiuoro plan raportate ;"".r"" roi dreptunshiurile pline, care au laturile paralele utindu-;i conline una sau cu _"i ilrrtt" laturi, adicd de It x Ir: prin egalitatea

pedreap c td, pot nrinea - -4vrL''u@tr' Arra unul s 1*i"'{l l*ir:1tt "':f,"ill|?rf1*iX";" asemeneaare-ei co.;-J"i;;j;unu dreptir"gni
s(^Irx Ir) : m(Ir) . m(Ir). ii, punctele sa paralelg.cy gna din axe d ;;1i:";"11^t"g-""tele .semenea, mulfimea vidd, b e F"$" ruld.

{(x, y)l e Ir, ! e Iz}

lurruittntlorTlane

ctrn|psepoateo"":--rlb for_" ,"oiirinii unelf"miUiidil.,.,oa.umulfime? ghiuridin'p ca'-e d" dreptun_ n-auin comun d;;t;it" d";i, il;il^"liifi* cite o raturd:
Se definegte mdsura sau aria s(p) a lrri p prin egalitatea

t cd ? esteun clan: l) Rewniunea dowdrnwl,limi a din,p estetot o rnwl,litne d.in,p ; 2) Diferenraa d'owd. rnwr,tirni dinr? estetot o muQimed,in,p. (lntr-adevdr.diferentaa doud drlqt-grrstlqri s"u .di1 ,p este !gng^hi, o '"uniuo"ae.in"i-Jil-ii19tuighluri.*din-ej vidi., un drep-

care sintrewniuni finite d,e

' : ,!,o,'

s(p: D*toS. ) i=l
(P) depinde p,.qi nu depinde de modul : ca reuniune"iili-d: de dreptu"gfriori n_au in comun ""* *ul ,D este bo.z.itiad..gt ad.itiad, este deci o md,surd.

."1tii9".q."::=-ua-;rjffi;i"=""; rpbo ctasi sa !, care vor fi numite mulpimi
meluraUitein sensul

MULTIMI

MASURABILE

IN

SENSUL LUI

JORDAN

.tl,l

Fie z4 C R2 o mu1lime mirginiti oarecare. Se definesc aria (sau misura) Jordan interioari sn(,4)gi aria (sau misura) Jordan exterioar[ s,(,4) prin egalitd !i1e

: sn(A) iEl'tPl.

:J'j'tSl s,(,4)
iar

rrnde marginea superioard se ia pentru toate mu1limi1e P C A dit,p, marginea inferioar5 pentru toate mu1limi1e Q ) A din rp.

Spuneme6mul{imeam[rginiti A C R2 are arie Jordan D ef ini!ie. sau este mfisurahili Jordan, daei sn(.A): s,(,4). Daclh A este mf,surabilio se definegte aria (sau misura Jortlan) s(r4) a lui ,4., prin egalitatea s ( , 4 ): s , ( - 4 ) : s , ( , 4 ) . iloate propoziliile relative la mul]imi1e mbsurabile pe dreaptl rdmin valabile ;i pentru mullimi plane m5surabile, gi cu aceleagidemonstralii, inlocuind reuniunile finite de intervale mlrginite, cu reuniuni finite d.edreptunghiuri cu laturile paralele cu axele, iar lungimea m c1Jaria s. 1. O mullime mfuginitd ACR2 estemisurabili Prop ozilia Jordan daei gi numai daei pentru oriee e > 0 exist[ o reuniune finitf, de dreptunghiuri P" C r4. din Q gi o reuniune finiti rle dreptunghiuri Q"= A din ,p astfel ca s(0") - s(P,) < e. 2. O mul,time mirginitd A q pz este misurabili Pro p ozi,tia Jordan ilaei gi nunnai rlaei existi iloui"giruri de reuniuni finite de dreptunghiuri (P") gi (Q,) din rp etr P,CA C Q, pentru fieeare n qilims(P"): :1rS s(Q,). In acest eaz avem:

: : s(.4)J:T'(o"l jlT '(0").
Pro p ozi$ia 3. Dac6, A, Ei A, sint mf,surabile Jordan, atunei ArU A, Fi 1, - ,4, sint misurabile Jordan. I)ae[, in plus, A, n Ar: 6, : s(z4r)f s(,4r). atunei s(/, U Ar) Agadar, clasa Jll a multimilor plane misurabile Jord.an este un clan, iar aria s este o mdsuri pe acest clan. Se demonstreazl ci poligoanele pline gi cercurile pline slnt mullimi misurabile, iar arja 1or Jordan este ega1l*qt aria lor obignuitS.. Propozi,tia urmitoare atat6, cE putem defini aria Jordan plecind. de la alte mulfimi misurabile decit de 1a reuniunile finite de dreptunghiuri; d.eexemplu, plecind d.e la reuniuni finite de poligoane oarecare, sau segmente de cercuri.

374 propozi[ia

INTEGRAREA

z i { i a . b . D a c de x i s t i ^ d o u d _ g i r u r i( A - , ) i ( 8 , ) d e m u l f i m i g planemisurabile'cuAnC M C A""!"or.o orieea gi !: s(An): ]*'@")

: ?T: ,6T id; "';"Hiy"1il;*1{*;;f"T{iil a{-Ei ac *,ut?o" Propo
4. Fie MCR,

_ om u l f i m e m 5 r g i n i t f , .D a e l p e n t r u

;
t '{ *
I

atunei M este mdsurabild Jordan si s ( I u I:)l i m s ( A , ) : 1 i m s ( B * ) . Mullimi1eA c n:ii1i arie (saumdsurd)Jordan"*t*o:r3 ;;1t.^ o;" n.or1, ,""r)i.: o, .iot mulfimile plane de s:Lbmulfime unei mulfinri de mrsurb a

fi:tft '?'""f,?ffi5H1#*lA;"$r'o;;;-7"^,,;,i.J"r=i#ae;;"]ri'"i
P r o p o zi tiu- g. 9 mullime nlirgi+ji ,{ C Rz este ndsurabilfi daed gi mrmai aded frontie.u*iltilJ arie nulh. Din aceast6 oropozirie :.ezurt6" sint frontiera lor este; tilri"-'p"ri;;;;ti, cEpoligoanere misurabile,deoarece are arie nu1d. ""re IR. Toate rezultatere-enunlate pentru mullimile m'surabile plane adevdrate pentru.m"tli-'" *irffiil[ r'min si -cri t",i;]11: a'""#ltr"cuiesc dreptunghiurile raturile p';;d"l" ;;;;i", cu paraleripipedele pline cu fe;ile parelelecu planelede doordonat" gi"iiir" s cu vorumere z. Printre multimile m u se af15poliedrele (pline), sferele, rdiate in-geometri","iu, "iti"iiii, "ona jotJ"" voiumul rot uit' ""i", De asemenea, pentrt tatepleca-de reuniuni la finite de p"ti"at", he cilir ;urabile, in locu1reuniunilor ti"it"-a" p"i.t"tipl O b s e r v a t i e .T pe dreapti, aiopjJ" r",, a i"int"ii:'ililiii|)'arte si tr-o aceiagi tit6ra, d. acestmod ;"ii;; la*i' "*"r, r4ru'r rullimile mdsurabile de ritar, daci se inlocuiesc esemneazE, toate, prinRezultatele enunla?e in
Lin spaliul R" ci n di_

mensiuni.

INTEGRALA

IN

SENSUL LUI

RIEMANN

375

$ 2. lntegrolo in sensul lui Riemonn c 1 . P r o b l e m e o r e c o n d u c l o n o l i u n e od e i n t e g r o l d ' " a r i e i . F i e / o f u n c l i e p o z i t i v Sm i r g i n i t i p e u n a) Probtrema interval lo, bf. Graficullbu G este situat deasupra axei Ox. Ne punem problema dacl trapezrtl curbiliniu abBA mdrginit de axa Ox, graficul G 9i dreapteTex : a gi x : b este o mullime mbsurabili gi cum se poate calcula aria sa. intervalui la, bl Si funcfia/ slnt mbrgiSe observim intii c6, deoarece nite, trapezul curbilinit abBA este o mullime m[rginiti in plan. Pentru a vedea-daci este mbsurabili, vom ciuta s[-1 aproximim din interior 9i din exterior cu poligoane particulare, cu laturile paralele cu axele de coordonate. Anume,-sl considerim o diviziune (d) i intervalului la, bf : (d):a:xolnr < xi< xi.+r1 Pe fiecare interval patlial lxn, xn*rf, cabazh, si construim dreptunghiul cu cea mai mare in51!ime posibil5. %i, astfel incit acest dreptunghi sb fie conlinut in ,intregime in trapezul curbiliniu: t'nn:
*i4"f

It

inf f(x).
i+t

Ariile dreptunghiurilor astfel construite sint respectiv mo{x, -

Fig, 107

xo), mr(x, - xr), . . . , % . t ( x , t + t - x t ) , . . . , % n - t ( r , - x r _ t ) . Reuniunea acestor dreptunghiuri este un poligon P conlinut intrapezttl curbiliniu, a cdrui arie este
n-1

s:s(P)

:Lm.]x*t
;-7

S

- x).

Pe fiecareinterval parlial lxo, xo+r7, cabaz6,, construim acum dreptsi unghiul cu cea mai micd indllime Mn, astfel incit acest dreptunghi c[ contin5. in intregime porliunea din graficul funcliei aflatd deasupra intervalului Lxi' xi+rJ: Mr: sup/(r).
r:<x<r: , -

376

INTEGRAREA

Ariile acestor dreptunghiuri slnt respectiv Mo@, _ fio),Mr(x, _ xt). . ., Mr(xr+, _ x), ..., Mo_t(1co %n_r,). _

t",,"*tT31'1""n?f, "il,Trh",ililo'J#,:':lJi#ttgongil,careconlin
5: s(o) :TM,@,+, - x;). sr"ri"fJri,T"f"[,ff]:JPJ,f;
fipre uPt"fffi"i*"J

s(p).Poligon.,t - p conline intregime Q in
respectivprirr

s(0-p) :r(0) _s(.P). gi p aproximeaz|. trapezaT curbiliniu

:fiale este.mai mare gi cu cit lungimea

rcd,cu attt poligoa"i,t"r-li ii ;ii""r: t.

, : ::i "": jT s",

lerdm u^n gir (d,,) d,ediviziuni din din.ce_in riai mutte _"i;Lil" ce ce 9f ) si (Q).Daci ariile toi o tir"i;,t "u

t\o) @, - xo), fGr) (x, - xt),..., f(Er11xr+t x.), ..., _ _ f(4,_r)(xn *,_r)_ Reuniuneaacestordreptunghiuri este un poligon R, a cSrui arie este o : s(R) :f"t$)
i-0

(ni+, - x,).

intre poligoanele 8, pc R c p, deci P ,i ,(p)<P"r1ifi;1ltrfr,i'Sl,rcuPrins
s<o<S. Dacd aleeemun gir de diviziuni (d,) din.ce in ce mai fine, si pentru fiecare diviziuie in par'te."l;s.d.rt# ir4srg intermediarul'E,tn rirod arbitrar,intreariilepoliigoanetor'1p";tA;j;i(R;i;;"";1."i"?i;s
so( oo< S".

INTEGRALA

IN

SENSIJL LUI

RIEMANN

377

DacS lim so :
n+@

lim S, : I,
17)6

atunci de asemenea lim o" : /, astfel
fr-@

incit trapezul curbiliniu se poate aproxima gi cu dreptunghiuri R, care nu sint nici complet conlinute 1n ftapezlul curbiliniu, dar nici nu-l confin in tntregime. o b S e c o n s i d . e r 5 . ma r d b) Masa unei bare rectil,inii. rnateriill rectilinie, aSezatdde-a lungul axei Ox ; fie a gi b abscisele extremitllilor barei. Si presupunem c[ se cunoagte densitatea 7iniar6. f(x) a barci in fiecare punct xela, bl, gi c[ / este o funclie continu[. Dacd densitatea este constanti, f(*) = p, ad.icl d.aci bara este omogen6, masa sa este egalI cu produsul dintre densitate gi lungime, p(b - a). Dac5, densitatea nu este constantd (adici dacd bara nu este omogend)proced6m in felu1 urmitor: impirlim bara in mai multe p5;rfi; aceasta revine la a considera o diviziune (d\ a Ei
rulgrv4l4tuL Lw, uJ

0

a

t

;

c

t

i

l

b

'

E

I {d,):a: 2(o xr 1 . ... 1 Fig' 109 < tci<5;+t1. . . < fra:b. in fiecare interval pafiial lxn, xn*rl, si alegem un punct intermediar {;, gi s5. considerim, intr-o primd aproximafie, cd., pe acest interval, bara este omogen[ gi cd densitatea sa pe acest interval este egal[ cu densitatea in punctul Ei ales. Masa porliunii din bari cuprinsi lntre xi JH Ei xi+r, consideratl omogen[, cu'densitatea f(\), este /([r) (xi+t- xi). Masele aproximative ale portiunilor din bari cuprinse intrediferitele puncte ale diviziunii sint respectirz: JGo) (x, - % I(E ) (x, - xr), . . ., f(€n) (*,*' - x;),. . ., f(€^- rl (*, - xn-r). i, Masa total5. a barei, calculati cu aproximalia corespunzltoare divizilnii (d) gi alegerii punctelor intermediare {r, este

*o:TfG,) (*o*,' x;)'
i:0

Eroarea comisb provine din faptul ci pe fiecare interval parlial am considerat densitatea constantS. Ne aam s6ama ugor, intuitiv-, c'6 d.aci

.ftd

INTEGRAREA

intervalele. parliale sint din ce in ce mai. murte gi mai mici (dacd diviziunea este din ce in ce mai find), atunci gi densitatea variazd mai pulin in fiecare interval p^tli"] in parte'gi, a""i, pe care o facem considerind densitatea constanfb pe fiecare asemenea "ro"r"a intervai l" in c" mai mic6. sintem astfel c6ndugi_si il ti; "Gai" ar-ziuni din ce in J" r;"i ce mai fine. DacS sir.oJ "o"sia"ta;; o Hmitd m, este Q1.d) al maiel0r uproiimit'i;" naturaT si consideiim cb m' este *u.u tot"td a barei. 2. Definitiointegroleiin sensullui Riemonn cele doui exemple anterioar,e,diferite, unul din geometrie gi altul din fizicd, impun cercetarrea,o-"rj;;.: :"'x,), chiar pentru aJ f;; iIb funclii caie nu sint pozitiv". st"ai"r Jiestor *" sume.neVaconducera noliunea de integrali in seniul 1ui niernann. ,Fie,fa, .bl un intervar (inchis gi mirginit), a < b. o familie finitd de puncte d : (rr, %2, . . ., xni astfel'ca q.: ro-{ #r_{ frz_4..4 . xi{ xt+r\< ... 4 frn_r4 xn:b se numegte diaiz'iunea intervalurui la, bJ. Fiecare din iirtervale\e se numegte interuar parriar ar diviiiunii i. [xn, xo*rl i; i"i"t"J"p"r9rar poate conline un singgr. pungt, dacd. Lxi, xd+Ll xr: ni.+!. Spunem cE o divizirine d,' este tnai 'i","".ongin 1r.na'-iicrt o diviziune d, gi scriem (' =.d 2\ d-c d,' d,acd..divizi'nea -da6a toate prnctele , diviziun ii d. ki gi,alte puncte plus), aaica, fiecare il;;;;i ;;;ii;i # ;t+il :,".=1"#este continut in.intregime .in--";3;;;";; zrlrnn d" intr-un interval pariiii ar divizi.,nii d.. Lungimea *"i ,#" i*tiui".oni d : (*o, ;;4i;';i "Lr"i nr, "', n,i, x611, ..., *,) se numegtenoima'd.iuizlriii-ali's" rot""rd v(d.) v(d) :0"-?1, (xt+,,- x). Evident, f,;t1"- xo4 v(d)_gi dacl v(d) < g, atunci -1, ni+r _ xn { g, oricarear fi i: 0, . .'. ,- n | | Dacd' d' este mai fini decit d atttnci.r(d.') v(d). (cu \ '\'lvli \vs cit o diviziune este mai fin6, cu atitnorma sa este mai mici.;/ < Dacd insd v(d'\ <= v(d.),nurezrrtl cd dirliziunea d., diviziunea d.. Diviziang.a.("poate fi foimati din_inteivale estemai finr decit p?4iale mai mici

$l;,tj*f

ar.e diviz.onii d, iare

"a

di"iriu'e;til_,_gt

i{ io^t" poo"Gru

Exetnptu.(",ry ,:
Avem a(d\ :o fini dectt diviziunea I 2d, b ^' " ' Q r a'\"d ' ) : a * S

o ) ' u : ( " ' +' + t . 4
, deau(d') <a(d), dar diviziunea d, nu este mai

b

INTEGRALA

IN

SENSUL LUI

RIEMANN

379

Dacl in fiecar-einterval parlial lx;, xc;ar) a1 unei diviziuni d, aregem unpunct.Eu h{ € ; , _ ( - x n * r , p a n c t e l ea l e s b E o , Z r , . . . , t t , . . . , E , _ i . " numesc puncte ,interrned,iareale divizianii d,. . _ . - Evident-, pentru aceeagidiviziune d, patem alege punctele intermed.iare ({r) tntr-o infinitate de moduri, dacd,a < b. Dacd"a: b, orice diviziune d, aintervaldai fa, b] este formatb. numai din puncte care coincid cu a. Toate intervalele pargiile ale diviziunii d.att lungim-ea.nu15, deci v(d,):0. ln acest caz, pttim alege punctele intermediarc E, intr-un singur mod gi anume |n: o. !'ie / o funclie definiti pe un interval La, bl. Si consider6m o diviziune d a acest:uiinterval: d : a : xo { xt\< . . . g r, _{ t411 :{ in fiecare interval parlial lxo, xo*rf s[ alegemun punct intermediar E-.. 44 E;4- %;4rt 9i si formim prodirsit f((,\-(x,*, J *,) dintre valoare| functiei/in p-unctulintermediar {, 9i lungimed interv:alului parfial lxr, xrnrl. Oblinem astfel produsele : f(Eo) @, - xo),f(E) (xr-*r), . . ., f(1r) (*r*, - xi), . . ., -f (E,-r)(*o-nn_t). suma acestor produse se noteazS.oa(/) sau oa gi se numegte sumd.riem anni an d.(d.e1an-umelematematicianului fu emann) i fancfiei , corespunzif toare d-iviziloiotid gi punctelor intermediare lr: : 6d, 6dy; :
t' :0

i

f(En11*n*r-

x).

Sumele riemanniene se mai numesc sume integrale. Dac[ q.:b, atunci.xt+.t:x;,,d9ci,fri+r-fr;":0 9i deci 6a(fl:0 . oricare ar fi divizi:unea d, a'intervalul:uii la",'il. pttem . - -Evid.ent, daci .a Kb,, pentru o aceeagi diviziune d, ^motluriforma o infinitate de sume integralel corespunzitoire diferitelor posibile de. alegere,a punctelor intermediare {0. Notalia o6ff) a sumei integ?ale nu este-c_ompleti; ea ar trebui s[ con]in5 gi functeie intermediar" "de "rre depind.e, dar aceasta ar complica noiafia.' sr observim ci daci unul din intervalele parliale are lungimea nuld, x:*t_- *, = 0, ,,contribu!i1': sa in suma integrili'estelnuli, Istfel inctt, d.acd" 1 b, putem s5.consider5m numai divizluni formite din pwncte d.isa tincte : &:fro<tq< Problema care se pune acum este daci, aleglnd diviziuni din ce in ce -multe mai fine, formate din intervale din ce in ce mai gi mai mici, sumele integrale se,apropie din ce in ce mai mult de on numdr ilii"it). "tu-it Ajungem astfel la urmS.toarea De,f inilie..se-spune ei funcfia / este integrabili (ln sensul lui h! ttiemann) pe intervalul la, bf daeil pentru oiice'gir de diviziuni id,1 eu norma

INTEGRAREA

/ pe ,uor"rnLf*dilJ#1"H33""i"*r#i""runc.riei inrervarur (in La,bl
n , . f ds .ft*) | "f(x) saur| o I f u* ,uo [ /. "^o 1 x Jr' I

arege.re punetelor intermediaretra irrunreeorespunz5toare (or,)-du ."-u ioi*gr;til";,i;ffiH finiti eomunfl i-

linzild eilfie 0,v(d,) - 0; gi.pentru oriee

l

l

b

b

b

Notalia \
4

ft*) a* se citegte integratd de ta a ta b din f(x) d,x.

Semnul se numegte sernm ,ir d,e J se numesc limite de integrare: a esteI intervalul fr, &i;;;; ;;;;;;;, Ih*3 ; lwnclia.de integrat; .r.se u.umegteaaria;b se poate nota cu orice literd', ,u,, t, u,
b

d,z ! n, d..: j f(t)dt: I n^ u,: ( f(z) : ( 1*1 u*. I' ,)u ,. ,, ,""u"rineete u-0r,"'"*"n"r"" itrro
b a b

ox "r..r, : ! I\x)
b .

f

-

] . f(x)

P ",

dx.

-

Exemble. l) Orice funcfie v@r mitatile egile est6 integrabili' pe / definitd pe un interval la, af at extre_ acest i"t"i"*i-rigwlr
q

J " lntr-adev6r' d*Ev(d)+e aven oa(f):

l f @ )a * : 0 .
Aqalar"

0, oricare ar fi diviziuae a d a intertraiului [a, a]. deci/este integrabila Si I y61a*:O-

atunci c4r+0,

"st"

i7t"fr"iiri'"jtr"

2) Orice funct'

i
constantrf(x) = a definiti pe un interval la, bj
a dx : u(b a).

INTEGRALA

IN

SENSUL LUI

RIEMANN

38i
|i aT em /([;) : cr, deci

lntr-adev6r,
n-l

oricare ar fi diviziu:rea
n-l

d gi punctele intermediare
n-l

"d

:

i:0

: D xr):" D IG;)@t+, til "@;+ri -0
ro* ttz- hl ... * ttnrn-t): avem c4r+ a).

d:0 rol a.(b e(b-a)' a), cleci/este intogra-

D

("r+,- xi) :

a(xt-

a(x*-

uiH

Pertru orice gir (d") de diviziuni clu,t(d") +0 b b f ( ' - a), adica adx : a(b J@)dr : d(b # ) )
4

pJ al 3) Funclia / d.efinitS. intervat la, bl, o <b, astfel: ,_\ _ 0, dacl # este ruliona7 r\-t - f \ 1, daca # este iralional
nu este integrabild in sensul lui Riemann.
In aclevEr, fie (dr) un gir de diviziuni cu ,t(dn) + 0. Dach in fiecare diviziune alegem puuctele intermediarc ei ra!'ionale, avem f (H : 0, deci sumele integrale corespunzbtoare o4r, sint Dacd in fiecate diviziu:re alegem punctele intermedlare toate nule qi cleci lim c4n:0. [i 'i,ralionale, avem J Gi) :
n-1
fi'@

t

9i sumele

i:rtegtale

cotespu:rzEtoate

a'on sint

toate

egale cu

- r i n -deci lim
41@

S\ lr.rr-., Lt J\st,/\'1+1 i:o a I 0. Aqadar,

'? t \ r.

\r/,J \-i+ri -0 alegeri

xi) :

xn -

xo:

b -

a'

o'",- : ufr

b -

pentru

diferite

ale punctelor

intermediate,

sumele

integrale au limite d;iferite.Rezultd cE funcfia / nu este integrabilb in sensul lui Riemann. 1o Dupd o tlefinilie mai ge:retalda integratrei Observa!ii. datd de Lebesgua funcfia din exemplul 3 este integrabild (in sensul lui Lebesgue), qi integrala sa (ln sensul lui lebesgue) este egald cu 0. 2" In definifia integrabilitdlii este suficient sd se presupund cd pentru fiecare qir (dr) de diviziuai cr v(dr) -+ 0, gi pentflr fiecare alegere a punctelor intermediare, qirul sumelor integrale (o6n) are limitd finit6. Rezultd atunci cd toate girurile (c4ol au o limitd finitd comuni f, oticate -ar fi girul de diviziuni (d") cu r(d.") + 0 si oricare ar fi punctele intermediare. Intr-ader'5r, dacd pentru doud giruri de diviziuni @'r) Ei @i\ cu.v(d)+0giv(df) + 0 am avea a'oo+ I' qi c'in+ I" ctt I' I 1", atrnci pentru unnbtorul qir de diviziuni di, di, d;, d';, . . .. d;, d!;, ... qirul normelor v ( d . ) , v ( d i ) , . . . , ^ , ( d i ) ,n ( d ; ) , . . . tinde de asemerea cbtre 0, dar girul sumelor integrale

odi, odi', ...,
1r1 sf, 6ysa litritfl.

"a;, "ai, ...

3o DacE gtim cE funclia / este integrabild pe intenald la, bl, pentru calculul integralei este suficient sd lu6m w. siugur qir particular (d*) de diviziuni cu v{dr) + 0, 9i de asemenea
b

nigte

puncte

internediare

partl$lafe

ln

fiecare

diviziune.gtim aturci cE o4r+tftrl

U".

382

INTEGRAREA

Astfel, putem alege diviziunea d* Lormat6" din a intervale patlia1e, de aceeagi lungime, b - a gi anume -; in fiecate asemenea interval parfial putem alege punctul intermediar la n acestui interval sau la mijlocul sbu. una din exttemitdfile Sumele integrale corespunzbtoare se pot calcula mai ugor. Alegind diviziunea (d,r) ct un numdr suficient de mare de intervale parfiale, suma integrald corespunzdtoare o, poate ..n sE difere oriclt de pulin de valoarea integraler. ln acest mod se calculeaz6 integrala cu aproximalie. gi anume,_pentru fiecare a €N, o - o de aceeagi lungime , n i(b-a\
. , . , & l - ,

4o SE consiclerdm un singur gfo (Ar) cle diviziuni, zillrlea L.*este formatb din z intervale parfiale

divi-

b-a
d n . & , u - f - , *

2(b-a)
- - . - ,

n(b-a\
. , . , & f :

n b - a Avem v(Ar) n

n

n

n

O .

, deci v(Ar) + 0. intermediare,
fi-l

Pentru o alegere oarecare a punctelot corespunzdtoate diviziunii A, :
n-l

sd notdm

cu 6r suma integtalE

- :Lrg;)= : ", tD/(8,@;+, d d : 0 :0
Sepoate ati.tacdfuncfia/esteintegtabilbpela,b) finitE unici 1, inclependentd de alegerea punctelor
o

L

^

.

dacSginrmai intermediate;

dacb girul (o") are o limitb limita.I este egal5 cu inte-

grala

P \ f(x) dx. J
4

Ir6sdm

demonstralia

acestui fapt analizei, suma

pe seama cititorului, integran >fG)"--

ca exercifiu. b etanotataS/(z)Aa b uncle

5o La l:rceputurile

b - a-

A.x xeprezenta lungimea

comurb

a intervalelor

unei diviziuni

Ar. Notalia \tV,
a

U-

aninte$te

aceasti notafie a sumei integtale: semnul cle integrare I prorrio" din litera S prin alungire. J
iat tlz provine din L,x. Trebuie observat cd. semnul de diferenfial1. d.r care apare in notalia integralei nu are justificare teoreticd, dar s-a pdstrat prin tradifie. Avantajul semnului de diferenfial5, este acela ci daci / este o funclie de doui sau mai multe variabile semnul diferenfialei indicb variabila de integrare, de exemplu b b

P r ' t) dz sau ilat. \f{x, \f(x,
a a

ptezinft de asemenea un avantaj la calculul integralei Sem4ul de diferenlialS unei funclii compuse prin metocla schimbdrii dx cle variabilS, uncle, dacd ln mocl formal se interpreteazd. ca o cliferenfiald, se pot da reguli simple pentru calculul integralei prin metocla schimb6rii cle variabili.

INTEGRALA IN SENSUL LUI RIEMANN

ao0

se observ5. o analogie intre definilia integralei gi definilia cu giruri a limitei unei funcfii. ca gi pentru-timfle de funipii, sepoate da o definilie cu e gi 8 a integralei, aga cum rezultd. din teorema urmitoare : egrabilil pe la, Dl dacil gi numai daei I ed, pentru oriee numir e ; 0, existd rre ar fi iliviziunea d, eu v(d) < D(e), Ltermediare in diviziunea d, si avem
b

In aeest I :lf@) dx. eav
J-

D e m o n s t r a l i e . presupunem intii c[ / este integrabilsYpe Si
la, bl si si ardtdm c5 numirur I :\f{i enunlul teoremei.
I

a* indeplinegte condifia din

D e o a r e c8 > 0 e s t e a r b i t r a rs 5 l u l m D : 1 t / L : 1 , 2 , 8 , e ,
A

...

E

Existi deci o diviziune d,, cu v(d,n) 1qi nigte puncte intermediare f, < astfel incit loo, - 1l ) "0. Am oblinut astfel un gir (d,") de diviziuni ctt v(d.,) .+ 0 gi un gir (o") de sume integrale culo* - 1l > eo,pentru oricen € N. Aceasta inseamffe cd 1 nu este limita qirului (ou*), adic6 9tua1(oo*) nu tinde cetreff@) dx, ; ceea ce este in contradiclie cu ipoteza cd f este integrabili pe la, bl. Reciproc, si presupunem ci existi un numir finit I care ind.eplinegte condilia din enunlul teoremei; si ar6t6m in acest caz cd/ este int-grabha

pe la, bl ei ci t :\ft4

a*.

Fie (d") un gir oarecare de diviziuni at v(d.*)-+ 0 gi fie (o*) girul cores_ panzltor de sume integraie, pentru o alegere arbitrarl" a puiictelor intermediare in fiecare diviziune. Pentru a ardta cd/ este integrabilE pe le, b] trebuie sd arltbm c6 6an I.

384

INTEGRAREA

Fie pentru aceasta un numir e ) 0 oafecare. I-rui e ales ii corespunde un numir 8(e) astfel incit v(d) < 8(") si implice loo - Il < a. Dar v(d.,) -> 0, deci, pentru numlru] 8(") > 0 obtinut, exist6 un numir lf (8(e)) : N(ef astfel lncit oricare ar fi n >- N(") si avem v(d) < 8(e), gi deci loa*- 1l < ". Agadar, pentru numirul E ) 0 ales, am_gisit un numir N(e), astfel inctt pentru orice n )- N(s) si avem loan- /l < Aceasta inseamnd. c5. ".
6a*f '

Cum girul (d.")ca v(d,")-> 0 a Jost ales arbitrar, rezalt6"ci funclia / esteintegrabili pe la, bl;i c[ .I =\fl4 ar.
gi definifia / putem limitei unei functii t

I

Analogia dinf.ls flsfinifia integralei Observalie. se poate extincle gi asupra notafiilor. ln loc de Dend v(ilo\ -r0 implicd o4^+1, /1A"o": (sau, lnc6, ooon I ctntl v(d") + 0)' DacE pentru orice gtr (d") cu v(d") + 0 avem o6r+

onuu,j;,o"rn:

f, vom scrie, ca gi pentru

funcfii:

t nfl,-o"u:
(sau qr-yf dnrt v(d)+0). Curn limita b l. f este, conform clefinif,ei, integrala funcliei f, avent

\f{*)a*: nflo"o0
a b

(sau oa(fl -\f(rl

f

dz cind v(d)+ 0).

ln definilia integrabilit eyii"ll*s-a impus condilia ca funclia / sd fie mlrginiti. AceastE condilie este insi verificati d.ela sine, ata cum rcz;'tltl" d.in urm[toarea Daci funetia/ este integrabilil pe intervalul la, bl, Pro p ozitie. atunei / este mdrginitd pe la, bl. Fie e ) 0 ; deoarece/ este integrabilE, putem gisi o diviziune d astfel lnclt oricare ar fi punctele intermediare f, sd avem b I l ( c s a u I - e ( o 4( I * E , o o a " / : t / . loo_ Si presupunem,prin absurd, cI funcfia/nu este n5rgini;i pe la, bl; {unci existd cel pu}in un interval a1diviziunii d,pe carcf nu este m[rginit[ ; fie 14, fta1f w asemeneainterval, gi, pentru a face o alegere, si presupunem ci / nu este mirginitl superior pe intervalal lx1, xlatf : sup
ti1r1, j+t

f(x):

acrc.

INTEGRALA

IN

SENSUL LUI

RIEMANN

385 gi s[ notim

Si alegem punctele {n e lxn, #i+r] pentr! i +7,

o:>l
t+J

f(t,) (x,+r- xi).

Putem alege acum punctul 11 A lx1, *r'*t] astfel ca
I-QJ-2e J\ci) > ----------:- . fij+t - tri

(Evident, ,ti+t - x7 ) 0, deoarece, in caz ]contrar, interv-alul lxi,. xi*rf s-ar reduce id un punct qi funclia ar fi mlrginitl pe acest interval.) Atunci f(1)(q*,-x)>I-Q-t'2e
9i

"o

:

n-r

f(1) @n+, xr):DfG') (*n*,- ,c) + f(E) (h+, - x) : D : O + .f(E)(4*, - x) > O + / - O + 2e: I * 2e,

adici oo ) I l\2e, ceea ce contrazice inegalitilile 1 - e l oa( / * ", care au reatltat din alegerea divizi:urii d'. Dacd,.f nu este mirginitd inferior pe intervaltl lxi, x14r7,se alege un x) < / - Q - 2e 9i se punct Ein acest interval, astfel ca f(1) (4*tobline inegalitatea oa I I - 2e, ceea ce contrazice inegalitatea I - e (
( o 6 ( I * e .

l Rezultd deci ci funclia / este mirginitb. 3. Criteriullui Dorboux Vom demonstralacum un criteriu de integrabilitate, in care nu intervine valoarea integralei, gi care este analogul criteriului lui Cauchy de la giruri, sau a1 criteriului 1ui Cauchy-Bolzano de la limite de funclii. definit[ pe un interval la, b] , & 1b, Sifie rn Fie/o funclie rnd.rginitd. gi M marginile sale pe acest interval:

m :,t2){@),

M :"snpf(x).

Avem decim< J@)( M pentru orice x ela, bl. Si considerdmo diviziune (d') a intewalului la, b]
A , : X O 1 \ 1

Funclia / este mdrginit[ pe fiecare interval parfial lxp lce ; s[ notlm +t) crt ?ni Si M, marginile funcliei pe acest interval : m, : inf f(x), [i[. - sup/(z).
,i4r*i+r *,&4ni+t

Avem *o{
25 -

f@) 4 Mr, oricare ar fi x efx,

xo*r].

Analiza matematicE, vol. I

INTECRAREA

Sb form5m sumele
n_l

sa:

sa(fl:

- xa), D_o*o(*o*t
n_l

Mo(xo*r- xr). D rj 91f, se numescsrtmele Darboux ale funcliei /, corespunzilLrtare o,.-,_..|1f;"j: sttrna inferioara Dar,oL,tx, Lar S, este swtta.suferioard Hl,]iiy:lt f_i 11 Lj&r00ufr. Avem ".1" m(b - a)=< sa={ or=_{So4 M(b _ a}, oricare ar fi alegereapunctelor intermediare cu ajutorul cfirora s-a format suma:iemanniin| oa. tntr-adevdr, ori"ur" ar fi punctul intermed iar lo a Lxt, #,.*rj, avenr m4 mr_<,f(€o) M;< M. <! Inmullind toli termenii cu num5"ru1pozitiv x,i,+t xo obfinent _ I?t(x;+r- x) 4 m;(x+, - xo)4 .f (Er)(xo+, ,,)_{ XtIr(xo*" x;) _ 4 - x). 4 M(x.t+, Adunind membru cu membru cele n inegalit5fii, obfinem
t-l .. S m.L (r x i + r _
l-o

So: So("0:

n_! \ \ x i,) 1 l 7- r n , ( * , * , _ r . i ) {
n-.r. fi_t

n_l

!lte,)

( f , , __ . y , )= , x1),

_ <D M n ( * , * r _ x ) 4 M D ( x , * r _
a0lca rn(b a) _4 sa_{ oa(

So4 M(b _ a).

Trebuie observat c5, pentru o diviziune d,at1 d, putem forma o infirritate de sume riemanniene la, _dar, numai doui sume'Darboux, s, ge sa. Legd.tura dintre sumele Darboux gi sumele riemanniene coresF"rjnzatoare unei acele'iasi diviziuni d este datS de egalitatea sa : inf 6d, S d:
Ei

sop 64,
1i

nnde marginea inferioarb gi cea superioarE se considerb. pentru toate alegerile p^osibilg ?1" pg"ctelor interriediare {,. In adevbr, fie E > 0; deoarecenonJinf f(x), in-fiecaie interval
,i1r4*d+t

parlial lrn, xr*rf exist6 un punct I astfel ca f(Zo) - l f r ; {

b - a

d

INTEGRALA

IN

SENSUL LUI

RIEMANN

387
inf o6.

deci

6a - E(

sa(

oa. Rezultl c5. s4 :

Ira fel se demonstreazd cea de-a d.oua egalitate. S-a ardtat mai sus cl pentru o aceeagidiviziune d,, srtma inferioarl sa este mai micl sau egal6 cu suma superioari Sa. Vom at|ta aqxtm ci orice sumi inferioarl este mai mic[ decit orice sum[ superioar6",chiar d.ac[ suma inferioard gi cea superioar[ provin din d.iviziuni diferite. Pentru aceasta avem nevoie de urmitoarea d' este mai finh decit diviziunea d, atunci L e m d . Dacijiliviziunea s; -{ s4,, .-{ Sa,--( Sa. (Prin trecerea d.e 1a o diviziune 1a o diviziune mai fini, sumele inferioare cresc, iar sumele superioare descresc.) presupunem ci diviFie lrr, ra11] un interval parlial a1diviziunii d'; s5. ziunea d' mii a-rb punct c in acestinterval, 4 I c I x;+r Agadar, pentru un diviziunea rl' existi doud intervale parliale lxn, c) gi lc, xiar) in 1ocul intervalului lxr, xn*r7 al dlizilu:nii d. Sl notdm

*' mi' *'=,8"!::), -,2*!(,6), :""\*!_Y)

Avem, evident, mn4 ml ;i m;{ m'i', deci m.;(c xr) 4 rn' (, - *o), mt(%o+, c)4 rni'(xo*r-

c)

gi prin adunarea membru cu membru a acestor inegalitl]i se ob]ine mr(xr+, - x) I m', (c - xo) | mi'@n+r- c). Agad.ar, termenul rn"ix"1t - rr) coresptnzdtor intervalului lxt, x.+rl ln suma s4 se inlocuiegte frintr-un num6r mai mare sau egal, m|@ - xi) * * mi' (xnn, - c) pentru a obline suma s(d'). Acest fapt rimine valabil daci diviziunea d,'are in intervalul lxr, x;*1f mai multe puncte d.ediviziune; pq de alti parte acest fapt este valabil pentru fiecare interval pa$ial al divizfullnri d.. F.ezultl atunci c5 s4( s4. Inegalitatea Sy -{ Sa se demonstreaz| la fel. Fro p ozilie. Orieare ar fi divizirrnile dt gi d, avem sdl-( Scr. (Orice sumi inferioari este mai micd sau egal5 cu orice sumi superioari.) Se notlm]culd diviziunea format[ atit cu punctele diviziunii dr, c-it gi cu punctele_d.iviiiunii dr. Evident, d este mai finl gi declt dt gi decit d'2. Atunci sa,{ Sa S, { Sr1, -( S4,-.-{ sa-( Sa.-{ Sr2 de und.e sar( sa( Sa={ S , gi deci sa,:i Saz.

388 Corolar. Avem

INTEGRAREA

sl1p sdg- inf So, unde.marginile.superigaTe.Sr_ rnf_erioare eonsideri pentru toate diviziunile se posibile d, ale intervalului la, bl. Fie do o diviziune oarecare. pentru orice divizittne d, avern sa( Sao, deci mullimea {sr} a sumelor inferioare este majoratdrde numirul sro (care al. -e.st.9.un_majorant ei.) Aceasti. mullime are deci o margine supJrioard finitd, I (cel mai mic majorat) ;i Sao. {{ Deoarece diviziunea do a,fost aleasd arbitrar, re:.;'.irtlcE pentru orice diviziune d' avem 1 < {r. Aladar, murlimea {sr} " rot""toi sulierioare este minorat[ (/ este_un minorant a1 ei). Aceasti murpime-are aeci o margine inferioarS.finitd 7 (cel mai mare minorant) ;i f _< 1, adic6 sup sd-< inf Sa. n s, gi 7 : inf Sa se numesc integraleleDarbou,x a7e tt funcliei f ; I esteintegral,a'inferioard Dqrbotr,x 1 esteintegrala swperioard iar Dqrboux. Pentru orice diviziune d avem sa-( 1-{ 1-.< r d Integralele Darboux se mai noteazd si astfel :
b b
I I

Numerele t :

! : I f@)d,xsi t-:
J - "

a

J

f(x) dx.

Sintem acum in mbsurS.sb dbm un criteriu de integrabilitate foarte important, care folosegtesumele Darboux. Teoremi. o-funclie mirginitd .f :La, bl+R p e s t ei n t e g r a b i l d e l!,,,t1 dacd gi_numai dae5, pentr-uoried nim5r e >i0, existi i; ;.-;; !-(e) > 0, aslfel ineit orieare ar fi diviziunea d u v(d.)< g(r) s[ avern Sa-s;(e. Si presupunemintii c5-/ este integrabili pe la, Dl ;i sb notdm cu 1 rntegrala sa. Fie e > 0;-c_onformprinrului criteiiu deinfegrabilitate,existi un numir 3(") > 0, astfel incit, oricare ar fi diviziunea "d, ctt v(d) < g(u) gi oricare ar fi alegereapunctelor intermediare, si avem I sau loa-II<
t - - 1 o , 2
7 E ,

1 l + - . ' 2

-

e

INTEGRALA

TN SENSUL LUI

RIEMANN

389

Pentru fiecare asemeneadiviziune d avem deci

oo-.tlnl oa{ I + ;, I - i= t1rj
adieS I -;{ sa-{Sa(
f t E ' I - 1 '- - 9

9i d e c is a s a ( , + ; - ( r

-;)

:

".

Asadar, dac| f este integrabill, atunci pentru orice e }'0 existl un numdr'8(e) astfel incit v(d) < 8(") implic[ Sa s, < e' Reciproc, s[ presupunem c6 aceasti condiiie este verificata, 9i sa ardtdm c[ / este integrabili. Rezulti mai intii c6'i : {. lntr-adevlr, din inegalitatea sa:< ! -< / -{ g Sa d.educetn,pentru v(d')< 8("), 0 < / - / < S 4- s 4 - ( E , :7. e adici 0-< 7 - /g e; deoarece este arbitrar rc'ttlt1. cil I cu -I valoarea 6omun5. a integralelor Darboux' Avem: sa-(6a-(Sa' sa(/(Sa 9i deci loa - /l< Sa - sa. 'DLce ,@) < 8(e) atunci Sa - sa (-e]9i deci loa-Il<e, adich f este integrabili Pe la, bl
b ^ : t J

Sa not[m

f (x) d.x: I.

Aceastl teoremi va fi numitd criteviul lui Darbowx'
observalie.Dindegonstraliaacesteiteoteme,reztt|lbc6,dac6/esteintegrabilb, intre ele'qi egale cu integrala Riemana: iint b-*b"il int"gJe; "gut" t u b r f (
I

J &

\ 7 p 1 a , : J I @ ) a , : )\ f @ ) a * . \
este integrabila in sen-

sint egale, funclia Reciproc, se poate ar6ta cd, dac6 integralele Darboux su1 lui Riemann' Pentru funclia clefiniti pe la,bl ct a <b' prit f 0, dacd z este ra{ional f@) : \ 1, tlacd r este irafional

r f 'v"m \ J@)d,x: o 9i \ /(z)dz: l. -' J _r

b

b

INTEGRAREA

4. Clqsede funcliiintegrobile p r o p ozitia r. orice funcfie / monotoni pe -la, ra, bl este integrahild pe bl! Pentru a face o alegere presupunem s6 cr / estecresc'toaregi cd nu
la, D]. Avem pentru n.t_4 n 4 n;+r, f(*) < f(*) < f(xu+r) f(x) si Mr;_{(*,*r). Atunci n_l dh

ffiro

<f@). t"*filJ au," ii'i,i?il,??1irfi:ilt"t (Pentiu ;;;;A .-"",e't"t Fie d o diviziune a intervalulti
deci m,:

Sa- sa:

D

_ Mn(*,+, x) _D
tu_l

*n@,*,_ x) :

:p{an

n_t

- m) (*,*,- d :D

ff@aat) f(*)).(x,*t_ x).
pentru

Fie e ) 0; daci v(d)< i:0, l, ..., frn-l

atunci *t+t - x, < ,r:M, *i1"y l , d e c i ,d e o a r e c e . f ( x r_ f ( x ) ) - 0 , *r) avem

tu
ilu
d il il

:,D [f@,+r) fQc)l(*o*, *) < sa- sa _ : ra] raf UW,*rl f@,))
: f@): f (f(x,) =@) -.f(xr) : f@): M (f@) _ f(o)) : .. Agadar, luind 8(e): criteriul lui Darboux este verificat, V;-;, deci/este intesrabild. o,,aceTes.t.if,iscrescitoare, ---' demonstrafia facera fel se 6e lininJ seama mn: fl*,*i) ;I-M;:i(nr). Propozilia 2. orice funetieoontinui pe la, b] esteintegrabilii pe la, bl. Fie d o diviziune. Deoarece este.continui pe f intervarur compact f.tci, -r;+r7, este'm5rginil."p.-ri atingd -;;;i"il;;" rv wevrer*u!r I ; existi deci doui puncte xi gi x;, ain """"Jr,i[*al
Atunci
"stt'J" .. f(x) : ry, .f(xi')- tuf Lro, xr*rf,

M @d

tu
^

@
GN

Di

:fi{a, - m)(ro*, sa- sa -

"J

:,S ff@i) _f(*i,)) (x,+,_ x).

Fie acum r )'0: Deoarecelfeste continulpeinter-vallr,l bf, este uniform continud qe.qces^t int"rv"i; r.,um5rirlui "omp""t la, deci un num[r 8(") > 0, astJellnclt pentru ;nc; " n;,-;;;46,""t"s-ti.orespunde < b]"cu 1r, _ ,c,,1 < 8(r) sE avem If@') -.f(x,,)l < __:_.

I

I
t
I

I

INTEGRATA

IN

SENSUL LUI

RIEMANN

391_

- *,1 < 8(e), Pentru oflce d.iviziune d' ct v(d) < 8("), avem lx4r Aeadar ' r'l deci lxi' - . < 8(e), gi, Prin urmare, lf@' i) f@i) lt=' dacd v(d) { 8(e), atunci

sa- sa: lsa- sal E W-';l- f@)l @n*' x) 4 -<
n-l

a -_. !

( r , + ,_ x i ) : * ( b

_ e): e

gi deci / este integrabil[ pe la, bl.
5. Criteriul lui Lebesgue pentru cele dou6 clase de funclii integrabile, funcliile continue 9i funcliile monotone, mullimeaqunctelor de discontinuitate este - intr-un anumit sens- exceplional[: vidd, la { bil5, la funclii1e monotone (caP' V, i Lebesgue, care va fi demonstrat mai continuitate caracterizeazd complet f' mann. Spre deosebire de celelalte criterii sumele iitegrale, criteriul lui Lebesgue are meritul d.eosebitde a caracteriza funcliile intlgrabile numai prin structura- acestor-funclii. Vom demonstra mai'intii o te6remd ajutitoale, care constituie ea insdgi un criteriu de integrabiiitate. t. (Paul du Bois Reymond). O funcfie f : la, bl-> R Teorema este integrabild ln sensul lui Riemann pe lg,. Dl ri: c[ gi numai daeh este gi pentru oriee numdr e ) 0, mu$imea mlrginiti E" : este de misuri Jordan nuld. {xl a/x) 2 e)

Si presupunem lntii c[ / este Sb presupunem prin absurd cd ar ex: c5 mullimea E"o nu este de mdsurd strict pozitivi: m"(8"")- a ) 0. I criteriului lui Darboux existi o divizi Sa-sa(aqo. Daci un interval 14, 4*1]lcon!ine puncte x din E"o avem Mi - mt : at(lxi, xiat)) )-- av(x) )-- es,

392

INTEGRAREA

iar reuniuneatuturor intervalelor de acest fel conline pe E"n deci suma lungimilor acestor intervale este ) a. Atunci Sa- sa:f,
i:O.

{*, - rn) (xi+, - xt) }n) >-

(ri+, - x1) 2z eoa., "o D unde )' se referh numai 1a intervalele parliare ce conlin puncte din -8"0. Am ajuns astfel la contradiclig eoo((_So - r, ( eso.. tJrmlazl, agadar c8, oricare ar.fi e ) 0, mulfimea'E" este d.emesura Joidan nuli. sd'presupu-ngpgi pentru orice e j 0.vem rn, (8"): 0 gi sl _,. Recinr^oc, ardtLm cl / este integrabild. Fie E > 0. se alegem e' 9i e,i astfel fncit |. Deoarecem" (E*) : 0, existi o familie finit[ de intervale d.eschise (f r)r<rae imilor ( e'. Reuniunea F a'-aceitor :enla E - la, bl - F este o reuniune de n, bf - F d.e lungime < 8,1 s6 avem minf f,,{). l Fieacum d.o divizia,.e oarecare a '2b
|

,-D'

(Mt - mt) (xi*r-

a/la,

ttl) ., <

i

;i (b _ a) e,, I

b """f,1 xi::, g"l? ffil}'T,'j"dxxti:i

^rQ) < e". S5.alegem I :

intervalulqi fa,.bl cn u(d) < 8. P'entru' a ardta ci / este integrabili, va fi suficient si ardtdm cl
Jd-sd<e.

Vom impirli

Sa - so in trei pdrli astfel:

Sa- sa:D(M,

- mi)(xr+, x4) : D, * D, + D,

unde xr^se.referdla intervalele parliale care n-au nici un punct comun cu F, )_, se refeql]la intervalele partiile conlinute rn F, iar ), 3e referi la intervalele parfiale care acoperd.o extremitate a unuia din iniervarele /,. Pentru prima sumi avem: Er (Mo - m6)(x;t - xr) :D,,@r(ltci+, r x)) (xr+r xr)4

< i" D, (*n*r- x.,) e"(b - a), 4
deoarece.lxo, p*r|C la, bl - F gi lungimea intervalelor lr,, rr*r] (8 deci <8'. Pentru a doua sum6 aysm; este

Lr(nt, - ma)(xr+, xi) I (M - *) Dr@,*, - xr)4 W - m)Dr*U,) <
< (M - m)e'.

INTEGRALA

TN SENSUL LUI

RIEMANN

393

Pentru a treia sumi avem:

D r ( M , - m n )( * r * r - x , ) < ( M - ? d D " ( * o * r -

x)a

2 p g ( M- m ) 4

- m), < "'(M d.eoarece numdrul extremitllilor intervaleror J, este 2p. Agadar, avem S a- s a < . " ( b - e ) + 2 e ' ( M - t m ) : - a) l2e,6,yiJa,bl) e < "',(b gi teorema este complet demonstratd. lnainte de a enunla criteriul lui Lebesgue, vol1r demonstra trmfitoarea Lemd. rlaed f : Lo,bl -> R.este-o funcfie mirginitil, atunei pentru oriee e > 0, mullimea .8" : {xla1(x) S- e} este inchis"i. fntr-adevbr, fie zoe la, bl an punct de acumulare al 1ui E" .

de'integrabilitate Riernann". Teorema

S_:--11", daei;i numai aq-e-r mhrginiti $i 9!te

2 ( L e b e s g u e ) .o i u n e f i e f : l a , b l +

e$e drseontinud este negliiabili (de misurd Lebesgue iruln). "i"i1i-.u

puneretor ir"o"r./

R e s t ei n t e g r a b i f - ,

sd presupunem intii ci / este integrabild. Atunci , / este mirqinitd. -hre (e,)-un sir descresc5"tor numere > 0, convergent cdtre o. ri de i"ia teoremei l, fiecare pqttl*q E"*{x.la1@) ,> ",i este de"mdsuri Jordatt trota, "' deci este neglijabili gi deci reuniunea for

Eo:goE"*
este de asemeneaneglijabili. Eo : Dar {xlxela, bf , toy(z) 0}, >

deci -Eoeste format6.*in toate punctele de discontinuitate ale lui/. Agadar, dacd'f e;!e-i1!egrabili, mu1!i6,ea E, a punctelor sale de aiscoitiniritate este neglijabilS. _..-^.1::ip,t-"_",,,.5 pl"rg,pq""T g5./ este mdrginitd.9i cE mulfimea Eo a puncrelor de dlscontinuitate ale lui/este neglijabilb ji sb arrtdm cnleite integrabilS. Fie I ) 0. Deoarece Eo este neglijabili, exist5 un gir (1,) de intervale deschise care acoperbmullimeaEoastfelinciilimD*(I*) crice e ) 0, avem E. CEo,deci (1") constituie r "".!"?iiE! ( g. pentru

hi E.. Deoarece,

394

INTEGRAF.EA

conform lemei preced-ente,E" este o mullime inchisd 9i m6rginit5., deci compacti, din acoperirea (I*) tu,3o"," extrage o acoperire finitl (1;)ra;so'"1 *(In)4 E.CumS > 0estearbitrat,tentlt& D cL m,,(E"): 0, deci E" este de m[suri Jord.an nu15. Conform teoremei 1, deducem c[ / este integrabill ;i astfel teorema este complet d.emonstratl. o proprietate punctuall d.efinitE :e 1ocaproape peste tot pe E dacl ,re loc este neglijabild. Cu aceasti : pestetot, dac[ mullime.apunctelor )riteriul lui I-,ebesgue poate enunse la acam astfei: ahi E".Deducem cdm,(p")= O funcfie f: la, b,l + R este integrabilil- ilaoi qi numai dacf, este mfrrginitil, gi cohtinud "aproape peste tot pa la, bl' 2" Din criteriul l:uli Lebesgwereztit| imediat ci funcliile continue si functiile monotone sint integrabile, deoarece1a funcliile continue mulfiinea punctelor de discontinuitate este vidi, d.eci neglijabil5, iar la functiile monotone mullimea punctelor d.e discontinuitate este ce1mult num[rabil6., deci de asemenea neg1ijabi16.

*

integrobile funcliilor $ 3. Proprietolile
Cu definilia integralei cu giruri proprietilile funcliilor integrabile cit Cu criteriul 1ui Darboux sau cu stra numai proprietlli cle integrabilit tdti ale integralei, deoarece integrala Folosirea citeriului 1ui Lebesgue sim. 1. Spoliul funcliilorintegrobile integrolei _ Linioritoteo pe Pro p ozi,tia 1. Dacil/qi g !i"t integrabile- le, bl 9i a, I e R, '+ atunci funelia d"f Pg este integjrabilfl pe la, b] qi
b b

J

f

("/ + 9g):

c r ,I l - l - t j
l J

J

&

J

: tg.

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

INIEGRABiLE

395

vom da int?i o demonstralie forosinddirect definifia cu giruri a integraFie d.o divizitrne oarecare tri-yit, o1;s5. alegem L lllillfl t--1t_"-t:s'ltei. arbrttar punctele intermediare
{;. Avem

oa',f -,ct) +gg) : E f,lrc,l* gsq)l@u+t :
n-l
tu-l

:

o,f,f(€d)@,*r-

x) + gDe(En)1x,*r- %r):

aoo(fl+ B6d(g).

Fie (d") un ;ir de diviziuni ale intervalului la, bl cu v(d.*)_+ e. Pentru fiecare divizirne=d,o avem : oa*(of + pg) : qoa,(f) * g"a*(g).

Deoarece.f Si g sint integrabile, avem
b 6

oa,(l)
deci

- + J It ' f '

^ d tn- \\ E )r 6f ', -) o

oa*@f * Rezultb cb aJ I

r p s ) + a !^/ f p lr e .
J
&

b

b

J
a

pg este integrabilb pe la,6l gi cb
b , b b

f , " , | (a/* r

: 9g) " \ f+ p [e. J J -

r

396

INTEGRAREA

Deoarece gtim ci toate aceste funclii sint integrabile, avem
b.

oo^(nI+Ps)-)("f+Ps)
oa"\I)-)J
Pentru sumele irrt"gr"iil",
,A b f .-

;r

b f

"o"E)-J&.
"e avem egalitatea

se arat[ ca mai ,o, oo,,(f) I
b

oo,(nf+ pg) : de und.e,trecind 1a limitd, oblinem
b

9"0,(g)
b

f

J
observalii. vectorial,iar aplicalia/*
u 2' Egalitatea If-f "

^ f ( a / + 9 9 : uf ) "I + e J t .

," *ldrr*."

funcfiiloriotlgr"tit" pelntetvalul [a,b] esteun spaliu

liniar6 pe acest spaiiu, [ l"rtu o fuacfionalb
o b ,, [f b * p [s'

J

'

*

0g) :

J

) -

ramtn"

aclevdrati

chiar d.acd a>

b.

m 3o Dac6/ + gir"o f - g1 esteoirt gruAlle rezulll c5" 9i g sint integrabile. f

2. Daci/gigsintintegrabile pe la, bl atunci funclia Pro p ozilia /g este integrabil[ pe la, b]. Deoarecef qi S sint integrabile, e1e sint mdrginite, iar mu1limile A Si B ale punctelor de discontinuitate sint neglijabile. Rezulti ci funclia /g este mirginiti gi cl mu1limea punctelor sale d.e d.iscontinuitate este conlinuti in Al)8, deci este negiijabil6, gi deci/g este integrabild. O b s e r v a !ie. Mulfimea funcliilor integrabile pela, b) este o algebrd..
b . f . este insi o funcfionaLS"rnwltiplicatiai pe acest spafiu; Integrala | ,f "o
a

in seneral avem:
b

I

\ f e +t l "/ ll e '

.

b

f ^r

b

P r o p o zi7 i a 3. Daei/este integrabilfi pe la, b), daeilf tru so flnuleazl pc la, bJ gi daci funefia 1 este mfirginiti, atunei f] este integrabilil ' f pe la, b).

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

INTEGRABILE

397

intr-adevdr

funclia ]

este continu[ in aceleagipuncte in care este

continul gi/, decil

este continui aproape peste tot pe le, b] gi fiind mirginit[, prin ipotezS, este integrabili pe la, bl.

+j

4. Daei / gi g sint integrabile pe la, b) gi daef, Pro p ozilia funclia f este definitd pe la, bl atunci f este integrabili pe la, bl. intr-adevir, -f li g sint mdrginite gi continue aproape peste tot, deci f este mirginiti gi continud aproape peste tot, deci este integrabil5.. Corolar. Dacf, f >-0 gi dacfl f este integrabilf, pe le, b] atunci este integrabili pe fa, bl. {/

2. Proprietdlide monotonieole integrolei Propozilia
a

5 . D a e i / e s t e i n t e g r a b i l ip e l . a ,b l g i f > 0 ,

atunei

\/ > u.
b

Si observim intli ci pentru orice divizitne d, a intervalulrtt la, bf gi pentru orice puncte intermediare {n avem ooj) :I,f(En)@r+, - %t))- 0 deoarece f(1) >- 0 gi xn*, - x;2 0. Si alegem acum'lun gir particular (d,*) de diviziuni ale lui la, bl gi in fiecare d.iviziune siialegem punctele intermediare (o lntr-un mod particuavem: lar. Pentru sumele integrale corespunz5.toare
on

oo"ff)Dar pentru fiecare n avem, ca mai sus

&

)1.

oa*(f)7- 0 gi trecincl la limiti obtinem )Observa|ie.

(t>0. '
avem

Daci f>-0.9i a(b

it= o
b

INTEGRAREA

Corolarul atunei

l. Ilaed/ gi g stnt integrabile la, bl gi daed/( g pe
b b

lntr-adevir, g - f > 0 ti "f
b
f

; ; - g este integrabil5,,tleci

[r=1*'

I (/-s)< o'
; Dar

|t .(-f - 8 ) : l / - l g
&

a

f

J a

J &

de unde
b b

J / _J s . .
" " 1 O b s e r v ali e. Dacd/< g gi a< b avemI f>, \ S. ; i Corol arul 2. Dacd/gig sintintegrabile-peLe,daed <f 4 bl gi m < M gi I )- 0, atunei
b b b

r n l g d . x < [ , f sd x 4 M l e d * .
) W< ) ) Mdeducem lntr-adevbr, deoareceg)-0, din inegalitS.file m4f4 f< Mg Si deci, prin integrare
b b b

deunde

| 'lmgd,'c< o 'i
b

fr a* < | ag a*
i
b b

*ledr-.

t"

l'-

Ifgd*a M(gd,x.

)-

Observalie.

Dac[m4f4

M Sig>0li

d a c la {

& ,a t u n c i

*\t a*=-\ * dx)-M"[r u*.
b b b

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

INTEGRABILE

)

Corolarul. atunei

d S . D a c [ / e s t ei n t e g r a b i l p e l a , b ] g i r n 4 f 4 M
b

m(b-d=\f.M(b-a). lntr-adevir, se ia g@) = 1-ln corolartl2, Si se observi ci
b

!ru.:b-a.
O b s e r v a li i. 1' Corolarul 3 rezrlti,gi din inegalitl]ile
o

Sog M(b - a) si s, < [,f < Sr. m(b - a).-<sa--< ""
oa

2o Dac[ tn-<f < M gi a-{ b, avem m(a-O)>b

\f

>- M(a-

b)

Pro p ozi,tia 5. Daci / esteintegrabildpe la, bl atunei tune,tia este integrabili pe [a, b] gi l/l
b b

l( n*ta*l< f rfk)td,x.
l)"" l-J'""'
lntr-adevir, /este mirginiti gi mulfimea A a punctelor sale de discontinuitate este lneglijabile. Rezultl c[ l/l este m[rginit[. Deoarece ]/l r9i este contimr[ in orice punct in care / este continul (9i, eventual in alte ale 1ui l/l este Duncte), reztlt| ce mullimea punctelor de discontinuitate continuta in /, deci este neg1ijabil5, 9i deci l/l este integrabil[' Pentru a demonstra inegalitatea din enunr, plecim de la inegalitatea

- l / l < " f - < l . fI
b b b

d.e unde, prin integrare oblinem
, - l fl /, l, < ,\ (/ ,- < l (l ,/ ,l ,

t
r
b

^

t

r

l

gi deoarece\ lf l>- 0, deducem

i

b
I I ^ t

b
I . - .

/ l J l <Jr ir .

400 QhS" rv a! ii. intesrabilE.

INTEGRAREA

1" Dacb l/l este integrabili, nu rezaltl"ci / este

Exernplu. Funclia / definiti pe l&, b7, a < &, astfel: l, dac6 x este ralional tt_\ _l r\^t l- t, d,acd x este iralional nu este integrabild, deoarece_mullimea puncteior saie ile discontinurlate este f1, b1 qi^nu este.neglijabil6. Avem inia 11r;t:i, a."i-t/1 gi deci este integrabilS."st" "o"ti""i Corolarul 3" pentru oriee fune$ie$integrabili avem /
b b

| \ f(x)dxI | [ tf(x)tdxl l<l J ' " l qJ " " I
fie e5 rz-{ D, fie e d a > - b .
b
f

Itr

|

tr"

Dae[ a -< D , a v e m i l / l > 0 d e e i " ' '

J

b

b

I t / ( . r )d " |l - <*f ,,l / ( r ) l d x: | $ l-f"{ x ) l d x l tJ
lJ I

l f " ,

I

r . -

' r r

b

I

iar dacl a]-b, avem D--< deci a,
b a e b

I ) I I / ( r ) d r l : l l f @ d r l _ <l t t - l l d . x I { l f f " l l a , . \ :

I f

-.

I

tr"

rl

r

r"nr

, ".'ira uI z.i".u -.1. r 1,:u / ,'1,.0,"1,,u t u, ;iI. I / ( ' ) d r li - < M l b - a l t i
fie efi a.< b, fie ci a )- b. tntr-adevir,
b I t" .. l r r

a$umei

dacb a< b" atunci
b I f

( x )d r l < | l " ("r ) l d r s M ( b- a ) : M l b - a l l / t l Jf r J
deoarece b -;
b lr.

)z a ; iar d"acea >- b, atunci
\ q | f

d l \ / ( 4 d xI l : tl \ / ( # ) , Il - . M ( o rr /

b): Mla - bl.

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

INTEGRABiLE

401

.l

E

CorolarulS.Ofunctief:la,bl+Reste-integra!ilf-pelo'-.b-) p*t"u poziiivd 7+ ii partea negativi f sint integrabile dae[ qI ""-ui6u"e pe la, bl. Se line seama de egalitllile

c o r o I a r u | 4. Daf,6. ;i g sint integrabilc p9 la,-61, atunei anvelop-a f gf.sintintegrabilepela,bl,"p"*iiii;p ff, gj gi an"etofainferioariTnf (f,

ae Seline seama eS.ltititit" , ,. , (,f, sup s) :;U + s + l/ - gl)
inf (J g) : - sup (- f, - g). de 3, Formule medie

P2lo: P r o p ozi ,ti a 6. Daci/gig sint-integrabilc b]ed?o1-q"Z 'pr, 9: existhun dum6r euprinsintie-marginilem qi M ale funcfiei/, astel ea
b b

; Din inegalttatea m-< f 4 M deducem mg<fg< gideci b b b

;

lfr u*: p Ig dr'

Mg (deoateceg >-0)

M *! r ar< \fs d'x< \s dx.
b

g2,-0 9i a4 b, .,t"Sl observdmc6, deoarece
b

[

g d'x>--\'

naci(gdx:0,
J_
6

atunci

din

aceste inegalitlli

deducem de asemenea

( p a": J--

0, deci, luind un nurnlr oarecare v?ln , Ml,
b b

avem

J

\ J g t x : F lJ8 d x : 0 .

26

-

Analiza

matematice,

vol.

I

402

INTEGRAREA

a Dacn[g dx > 0, atunci
Jb

*<-<M Itu' i

lfsa*

) fsa' ,si, luind p:2-b , avem m4 p.4 M Si

) sa'

I

a * : F J sd z . )fs
Acestd egalitate ." rri-ugt" |or*uto med,iei pentru integra!,e. Corolarul l. Daei/este continuil,iar g estepozitivi gi integrabild pe la, bf, existi un numilr 1 e (a, b) astfel ca

t

,

o

'

b

r

u.: f(€) u.. 5* [r
ln adev6r,-/ iiigd continui pe la, bl, igi atinge marginilepe acest interval; existd deci dou[ pulgtg ir gi xrln la, b] aitfel cif(xr)-: m gi (rr): M gi deci f(*r)< V-<f(xz), unde 1.r, este astfel ca

b

b

r ' (ed*' )Isox:*)_

diari p,; exist[ deci-rin-punct lal i]-'astfel ca p :-JG.),9i deci €e
. -, . c t x : " /^(r q ) f o x . )E )S " b ( b

trece la vatoarea de ii'::?^j^rrfr:i

Dar, fiind continuE, f are proprietatea lui Darboux: ea nu poate

rtrd,atrece valoarea prin interme-

O b s e r v a t i u. Yroiorifia 6 9i "*ot"rot g -< 0.

I rimin valabile gi daci

PROPRIETATILE

FUNCTIILUR

IN1EGRABILE

403

pe esteintegrabilil la, btr,existl un numf,r Dacl6.f Corolarul,2. euprins intre maiginile funeliei / astfel ea
b f ^ J

\f d* : p"(b a).
linind seamb ci

Se aplici formula med.iei pentru funclia g(x):1,
b b

J " "

(p(x\dx:It ' d x : b - a .
)

S . D a c 6 , fe s t e e o n t i n u i p le , b T , e x i s t i u n p u n c t Corolarul a 1 e (a, b), astfel ea b (ta*:f(€\(b-a\ )"
&

Se aplicd corolarul 1, pentru funcfia g(x):I. Obs e t v ali e. Propozilia 6 gi corolarele sale sint valabile fie ca e< b, fie ci a),-b.

4, Proprietoteode ereditote Aditivitoteo integrolei co funclie de intervol Ad,itiaitatea integralei ca fwnclie de interaaL Proprietatea enunlati in propozilia urmitoare se numeSte proprietate d'e ered,itates. 7. Daei / este integrabiln pe la, bl atrumci este Pro p ozigia / integrabilX pe oriee subinterval la', b'f Cla, bl. lntr-adevdr,/estemdrginitd pe le, b], d.ecieste mdrginitd gi pe la' b'f . Pe de altd parte mullimea A a prtnctelor de discontinuitate din la, b) este neg1ijabi16, mullimea A' a punctelor de d.iscontinuitate din la', b'] este iar conlinuti in,4, deci A' esteneglijabil[, gi d.eci/este integrabili pe la',b'). Proprietatea exprimatl de egalitatea din propozilia 8 se numegte proprietatea de ad.itiaitate a integralei, considerati ca Junclie d'e interaal'.
* O proprietate care se referd la o clasd € de pdrli ale r::rei mu$imi E este dacb de lnilatb ce are loc pentru o mu{ime A e e are loc pentru orice submultime din €. ereditath A' C A

.tu+

B. Dae[/este integrabilipe la, bf, atunci orieare Propozili,a ar fi punctul c a la, b] avem
c b b

J r + ) r : 'Jur .
" , o u

r " , f "

t .

Dac[ c : a{unc,

I

t :0

9i

: J/ c

[f
4

, deciiormula esteverificati.

De asemenea, formula este verificatl. dacd"c : b. S5 .tesupunem deci ci a. < c { b. Funclia / este integrabill pe intervalele la, -, gi [c, b]. intervaluiui la, cf cr v(d.i,)+ 0. Atunci Fie (d,'") gir de diviziuni _a1e un
c

t ^ oal*- | J,
J
a

oricare ar fi punctele intermed.iare alese in fiecare diviziune d.'*. Fie (d,i) an 9ir de diviziuni ale intervalului Atun.ci
b

lc, b) cu

v(di)-}.

oai+\f, -" oricare ar fi punctele intermediare alese in fiecare d.iviziune d.i. pentrv; fiecare neN s[ notlm do:d'*l) d.ii. Am ob]inut astfel un-gir de diviziunf (d") ale intervalului la, b) gi avem d,e asemene r(d,,) ? 0, d.eoarece a v(do).-<

f

Atunci a v(d.L) v@,i,). a
6a,+ | J.

J

Dar
( oon : odi, *
r'"'/

6ai".

Trectnd la limiti,

oblinem
,b .c-+--.-

tr:Jr+Jr.-

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

INTEGRABILE

405

e

e s t e a d e v l r a t 6 ,o r i c a r e Egalitatea[f+ t f :lf Observa!ie. )" )" (d.up[ m[rime) a punctelor a, b qi c. De exemplu, ar fi ordinea de succesiune ' . " " : deci d a c da < b < c , a v e r n l f + 1/:\/,
_ t J . t b c " c c b

\r:\r-\r:p+lt
& & b a c

tc,

Au 1oc Ai proprietlli reciproce proprietl]ii de ereditate' - '"" "/ 'Pro 9. Dac[ / este integrabilfi pe intervalele la, c] gi oozitia 'bl-alunAl-7-esttintegrabilfi pe la, b)'

bl d'ecieste mirginiti pe '. intr-adevir,lf este mhgiytd" pe le, cl 9i.12, -de-.discontinuitate d'in la. bl. pe de arta paiie, rleriTimea-,1, pti"iti,tor dis6ontinuitate din [c, b] sint ne'lide i;,;1;iL"ifi**?"'po""ielor din la, bl este 1[.f 8, d'eci i"fild.'Mulfimea fgngiqicr de discontinuitate

'' pe la, ,.'Co,oIar"zfoaedleste integrabili intervalele ar], lar,a2l'' ' / esteiirtegrabili pe la, b)' V*AnTffiei

p"ffi

mdrginirdt l:, .!t-::|9,Fllgfbli f !? ,--F, o p o ? r !-i I r0. tfiar;il este pe inti,grabil[ la,b]. x 1b,?tu"eiTeite 9-f *j
""

_

@

de reuniun.ig
ft:l

E*, gi, eventual, din b, deci esteneglijabil[,9id.eci / este

integrabil[ pe la, b]. P r o p ozi$ia l0'. Dacd/estemdrginit\\' lo,.bl 9i egtgjnteglabil-f, p" o*io" iotirvat cbmp^ot y*, b) du a < r, a:tunci esteintelrabili pe la, bf / p l . D a c d/ g i g s i n t e g a l e e I q , b J , c u e x c e p f i a u n u i Corolarul numir finit de punete c1, cz, , . ., cn, 9i daef,una din ele este-rntegraD-il4 iit,ifrabiti pe la, b) 9i integralelelor sint ;;1;-, tl; ;tu""i 9i eearditx'i,ste egale.
si presupunem cdleste integrabild pe-[a, b]. Atunci/ U1 compact an 7a', 9i este mbrginitd' pe la, bl. este integrabilS pe orice interval

406

INTEGRAREA

i .pe fa, &1.gi integrabilE pe orice interval com_ din punctele c1, c2,..., oo, deci "ri;-i";;;;";

jfi ;:*n;:,r.'i,,"X!.:.!;,l1r,*ll"riii:trkir
: oanU) ffte,l @r+,- ,t : De&tfu,+, _ r): ' prin trecerer" u-itl obfinem odnts).
b P b ?

J/:]''
corolaru | 2..Dacitf*r*t*Jgrubilipe La, brqidacisemorlificE .flouT"p fuqefie!in mod arbit"rar intr-ui nunnii ni.ii ai,'punetedn la, bl -p.atuncifuncgia-obfinutd de asemenea esre i'regranilh rI, aiii # ntegrali ea gi /."*""dr

,_ o). ,, \4,

F u / o funcfie definit'

pe un interaat, md,rginit 1, de forma la, b), sav (a, bl saw 2a, t1:

Fie /, qi f, d.oud extensiuai ale fuacfiei;f la intervalul inchis I : dace x e I; r t-\ - Jf@)'
Jl\u/ \

I lr,

d.ac6,xftr. Funcfiile h qi fz sfut de asemeneam6rginrf6 pe : .. r fu, bl gisint egale p. r Fa, eventual, a extremit5lilot a $ b. "., "r""pDacd una din funcliile,fr qi /r este integrabild pe la, bl, atunci gi cealartd este integrabit5 pe [a, bl 9i integralele lor slnt .s"lu. ( f,d, P

,,-r-[f(x)' "t"'-lrr,

d,ac6. E I; x d a c dr Q l ;

$ A
r3

J"-':\f,a*'
nu depind de valorile

Aqadar, "o3"_i ext3nsiuni .integrabilitatea gi integrar" f, a rui/ date extensiunii ln punctele a qi b, ci-numai de funcfia I ioiagi. Slntem condugi astfel la urmEtoarea:

ef inif ie. se spunecd fune[ia/este integrabilipe intervarul 1" daedo extensiune safi ra intervarut 7 esie integratiu. a iotrgr"Iu funeliei I pe intervalul -I se noteazd.Stu, sau, ined, gi esteegaldprin definilie Stu* cu integrala extensiuni .fr' p" intervalul t J y_o,01, i
b b

f c P dn : d* : \f \f \f,a,.

PROPRIETATILE

FUNCTIILOR

INTEGRABILE

407

Din proPozifia 10 rezult6

pe Pro p o zili a 11. Funel_ia_/esteinteglabild l daei ginumai daei pe 7 gi este integrabilf, pe oliee interval compaet eontinut in ,f. este mdrginiti
definite pe un in-tetrrll compact la, bl rdmln valabile integralelor Toate proprietdlile definite pe intervale mdrginite oarecafe. si oentru int6eralele functiilor gi disjuncte, I : Fie acut f o functie definit6 pe o reuniune de intervale mirginite :1r U lrl) ... U Ir.

ei Sesplrne funclia/estgintegrabili pe mul!imea/,-'Def inilie. dacf, este integiabilil pe fieeare din intervalele -ft, I r, . .. , -fn. fntegrala ifuncliei / pe mulfimea. A, notati \f a*, este egali prin definilie' cu suma
A

integralelor pe cele z intervale:

\ t a , : t, I a , + 'j,I a * + . . . + \ l a z . \ \ l, )
abmin Se verificb de asemenea uqor cb toate propriet6file defi:rite pe valabile pentru integralele funcliilor 1) Orice funcfie integrabilb pe I este mErginitd z) Orice funcfie continud pe I este integrabilS' a1 Orice funclie definit5 pe A $ monoton6 pe integrabile pe I este o iuncfiilor +1 ltotli-"a na16. Tiniar5t ) A integtalelor definite pe un interval de intervale: o reu:riule pe l. pe l-. porliuni este. integrabtld pe A, algebrS, iar integrala este o funcfiol

f

f

f

'

I ("/+ pddt:a\fdx
J A pe A, atanci

t

t

*9ledz.
J A pe I 9i

5) Dacd / este integtabilE

l/l este integrabild

l r I f | \ J dn | -< \ l/(z)ld*. | J t)
6, Integrala este o funcfionald pozitivd (qi monotond)

f ) - o : ' , \ fu r r - o e i[ / - <s : > l r a r - . I r a r ] ' ) ' i i l
stunci (sau g-<0) g sint integrabile pe I gi dac[ I]-0 7) Formula mediei:dacb/gi existb un numdr p cuprins lntre marginile m 9i M ale funcfiei /, astfel ca

\*u,:v\sa,.
A Penttu mea sa t fiecare interval fi A cu extremit1'\tle *g) SE not[m eompun m(A) : de asefr.enea at : aaqibil ba a'i' m(I;) ale intetvalelor a,) | Ii care o ai ( b; sd not[m cu m(I) langi-

m(A) suma lungimilor

m(I') -l m(In) * ... * m(1") : (b, 1- (bz- ar\ I ... * (bn- a*).

408
8) DacE f(x): n pe l, atunci

INTEGRAREA

r d'* :
J A

I

qp141.

Intr-adevEr:

.
a

r .
ri

* l '
) ai

u" J * a " : D J,, u " : D \ Er I i=
in formula

e d x : I " ( a ,_ a ) : , f
7a
I rezultE cd: existb
a

i:l

t u , _ a ; )a m ( A ) . :

Luind tolg/

mediei g(*) : pe l,

integrabitd "i" 3;rT{.*"

un numer

p cuprins

intre

margiaite

m qi trf

)fax:vn@).
10) Proprietatea

1I) proprietatea d_e_3d]tivitate a*integrarei ca funcfie- de mulfime. -mur?j;i"ir, Dacd, J este inte_ grabilb pe A 9i d'aed A e-ste reuniunealunui nuqar. rinit ae Az, . . ., An, disjurcte doud cite doud, unde lr, . , A; ;r"tr-er]niuni finite de intervare, atunci f r f l . J u

pe ."r-irt,i-"7,t ;1"::1xt";.i=*i,rrt.'i:fl'p#,lu",i?,:rH:",,"/*;;:i"integra orice

\ f a * : J\ r a * : l l r a "
('n,
d:l '

EtJ" ni

Mulfimilecaresintreuniunifinitedeintervale.tnirginiteformeazdanclan-0L:

intersectiagi diferenfa a doub astfel de mJgt--i'rr"ifi"rgtra"""""rlii"r. Lungimea m(A) a mrdlimilor A e Jft este pozitiva qi aditivd: 1 ) m ( A )) _ 0 ; 2) m,(AU a) : m(A) + m(B), d.ac|A n B : a.
Fie / o funcfie definitd pe .R qi integrabilSle
f

reuniunea,

fiecare mullime

Ae-/lt.

Si

notim

p(A):
Froprietatea de aditivitate a integralei, t@) *

A

)ra-.
de murlime, b. se scrie astfel:

ca funclie

t'.@ U B) :

rr(B) d.acd.A n B :

Agad.ar, funcfia p - rr(A) definitd pe J/t esLe o mdsurd reald. Ea se numeSte ,tntegraLa nedefi,ndtd a funcliei /. Daci funcfia f este, pozitiud,.atunci integrala sa aedefinita este o mdsura pozititrl. se spune ci mdsura * este absorut contin"ud rn raport -e*t"-, d,acd, m(A) : 0 inrplicd v@) : 0. "" Din formula mediei

r p(z): I f
_l

d'x :

),ttr(A)

rezultd cd dacd. tn(A): 0, atunci continu5 ln raport ca mlsura m.

deci integrala

nedefiniti

a functiei

este absolut

PRIMlTIVE

409

observaf ie. Dacd funcfia /nu este clefinitdpe toat5 dreapta, ci uumai pe o M J(,o plglgugig p9 tgatb dreapta, rlinitrr-i valoarea zero pe }llfl-". = QM. SE notdm tot cu / prelungirea astfel obfinutd. Atunci
f f

J A

lf:
A

|

J N

7 , a e c iI l : o
M J A

f

dacd. n M :6. a

$ 4. Pr imitive
1. lntegrolo nedefinitd f1"."lig definiti pe. uT interval { (ryerginit sau nemirginit) 9i com,pactcon,tinut tn L Fie ocun punct olrecaie ^olrce ?nteraa['. it menlinem fixat. Pentru orice pgn.c! x e I, fun^cfia/este inte_ l1i,^r,l=p9 lntervalur !qt: graDlla pe compact l*, ol sau fa, xl (dql c.omt6-< oluu or_(r). Sb notSm ,"","-..1i:,!: pe tx::g{eoxlt
t

: F(x) Iru ur.
d

'runcfia f (1) este -definitd pentru orice punct ,6 e I. Dacd"a gi b sint doui puncte-din .I, ariem

it*!,:I,,
deci
b b o

f
,

l/:
-

r
'

I f -lf
J I

r

J

sau, cu notalia de mai sus,
b

f

)f Atro"?bserva!ii.

: F(b) - F("). la,x).

t " S i p r " r o p u n e c i a ( r g i n d . n o t i mI n : m

: F(x) I rula,: I t@dt: p.(r*).
o f,

Agadar, valoarea funcliei .F- intr-un punct x ) s- este egald. cu varoarea integra'lei nedefinite p i tui/, pentru {ntrualr;.fl-:-i;. k. Din aceastd cat36,, funciia-de punct-F("i"r" d.e asemenea, ptin abaz de limbaj, integral,a'ned,efinita rurr"h"i]. ";;;# "

410

INTEGRAREA

2o pentru fiecare punct uel

oblinemcite o funcfieF(x):lrcur_

integrarei funcfiei / pe orice intervar compact dit r ne .cunoagterea permite si definim furrclia F..Recipioi a""a lii"r-io" caie funclia F, am putea apoi car&r" io"'i; q"r-i"tEii"r"*1i"i/,?io pe alt5 "r il;; egalitatea
dx : F(b) - F(o). ) f(x) vom ardta mai departe c.[, pentru an-umite. func]ii, acest lucru este posibil. Pentru aceasta va- trebui niui tntii si studiem p'rrbti"terile funcfiei Fx

f

P r o p o zi[i a l. Fune{ia F(x) :

pe trc U, esteeonrinuH 1.

jr".oponem din -[i,--i1"ori1iouri'r, intii cd xo rraesteo . {i." Io u\ punct oarecare -I. se extremitatea intervaluraiI ; existi atunci un iitervat qi care conline in.'interiorul pe ro. FuncaiaT;;d;il;r"ana'n;-lo,-oj, sdu -----o-deci este mirginit[ pe acest iriterval. Fie ' r lW : supf(t). a4t4,b
Pentru orice x e (a, b) avem
t f I l F ( x - F ( x o ) l :l [ f"f", t u , i = l Jl l ,/" (t rr ,) "l' d t- l -- '<,.' "M l x 0 1*. r ) *lJ I I I Dar gi deci u4ro

limlx-xolM:e :::"o(.) : F(xo),

*e@,b)

adicd.F este contin:-u,it.py""ta! yo, ret-ativ la intervalri_ (a,b). Dar intervalul. (a, b). este o vecindt'ate a rui "zu, deci F ;;-;;;ii".ia i" punctul r* gi relativ Ia intervalul 1. T)aci ro este extremitatea stingi a intervalului r, se consid.erd un . . interval

lxp, r"""g?" / .bl-c s" a"ci mrrginiti pe intervalullxo,{bl; {., 1 !. ";i;l;;;;;bifi'ei fie M:""iT€14: pentru ;i"; ; ZWr, tl; ?;;;

:li rF(x)F(,o)t Or* I--. V(t)r4 M(* xo), dt f
&o 1o

de unde, iardgi, se ded.uce : F(*n), adicd F este continu6"in xo. "U::g^F(x)

PRIMITIVE

411

DacL xo este extremitatea dreapta a intervalulai I, demonstratia se {ace la fel. pe 1o Dac[ func]ia/este T,rdrginita intregul in-te1alii. observ separat pentru punctele val.I, nu mai este hevoie s[ demonstrdm.propozilia interioare, gi separat pentru extremitifi. Notind, in acest caz,

M : sw lf(t)l
avem, pentru orice *' e -I 9i t(' 4I,
r'

lF(*') F(*")l: ltft,l&l< M lx'- x"l'
,f

Asadar, giitii tif inifor'm" 2o

dac| f este mirginitd pe .I(in particular, dac4 intervalul,I estembreste"integrabiie pe /) fgcgiq F este lipschitziani _pe.[, deci este -p" /, 9i cu'atit mai mu1t, continul pe 1' continul : F(xo) lnseamns: R.elafia !I,r@)

ri- (lrl at:(1p'1at. " "
,-r. Jt J" Aceast5 egalitate ne permite 'si calcu1im integrala pe intervalul conlinute Tn, xof, cunoscind integrali pe celelalte intervale compacte tn [a, .ro]. 2. Funelia {.gste ilerivabil[ in oriee punct tcoal Pro p ozilia iin are fuic{ia /'este eontinui gi F'(ro) : f(xr). Fie e ) 0; deoarece este continu[ in xo, existl un lum[r-3(?) > O, / - f@o)l < t, astfel lnclt pentiu orice I € .f cu V - xol ( 8(e), si avem lf(t)

sau

Fie r > #0 cu ic - )co < 8("). Pentru orice f Q lxo, f e, deci J@o)-e<f(t)<f@)

f@i - e <10 <f@) + ".

xl

avem

- dr i i uo, e) = fl', u'= (f(xo)l
xo ro *o

e) dt,

aolca

* 4 lf(xi - El (x - xo) F(x) - F(*o)- < f , f ( r J e 7 @ - x o ) gi, lmpirlind cu x - xo> 0,

472

INTEGRAREA

!"" f@,) iftrf Zlt.,lT;#f
to ( rt,

tG). Pentru orice e Lx, nol avem t
*e ro

adicd

_ ) tffu,) el dt_.Jftrtat< t ff{*o) "1dr, * 5 '

lf(xo) - el (x, _ r)-< F(xo) _ F(x) < lf(xo) -t el (xo- x) gi, impirtind cu zo _ n > 0, oblinem f(xo) sau

"-<

I("lL -r{")
tco. "'--<

J@d *

e

f(x,) -'

a !u)--\1") 4 f@) 1_e. !@_!!_d_4

Agadar, oricare ar fi x J ro crJ xol < g(e), avem lx

.f(ro)sau

"<

f(x) a e

RezurtratuncicE

- ' . r . ,f@dl< . I ' @t o | "" |
1i^F(x) - r@o) n^. \

deci este F derivabils j ,ir)r.L rr,"".'-''' in .i derivabild intr-un punct e r, xo "" 8l,iu":#:.U'J;flX? rf ;::"
""-n"##?iit X*'f,l de la o funcfie s contin'5 pe 1 (deciintegrabila pe orice inrervar
z

,6:Irp1 u,,
avem'F (*o):

,r'-r:HJ

valoarea g numai in punctul careestei:rtegrab'd ri**"'iiiJio"r_"otp"it-;;?;i#""ceea'i lr,r"fi.i p"
fi

g(xo);

dac'

modificdm

*0,

integraldca

oblinem o

F(*) \no u*. :

'i:rrd;r :: f H:i r.r, ttl;J# ",^

Dat t@o) I g(xo), deci F,(zo) lf(xi.

;

l

u rie o nu inr o, up c nti i d i ?J, "?:ffi

PRIMiTIVE

413

corolar. Daei/este eontinud pe intreg intervalul r, funelia F este ilerivabili pe ,I gi F' : f. Agadar, dac5.funclia / este continu5 pe .I, funclia F(*) :
J- "

atunei

I f(t\ at

este o frimitiad. a lti f, oricare ar fi d. € 1, gi avem
o

J -'
a

( f&l a* : F(b\- F(a) '

oricare ar fi a;i

b din 1.

2. Formulolui Leibniz-Newton . r ., Egalitatea \ f(x) dx : F(b) - F(") J
b

reduce calculul integralei unei

funclii continue /, 1a gdsirea. unei primitive F a lui /. Se impune astfel un studiu mai d,etaliat al primitiveloi. Si reamintim mai intii definilia primitivelor. Fie / o funclie definit[ pe un inteiual,I care nu se reduce la un punct. f . . _D u^ i n-i !1 e_.^!e spune ed funelia / are primitive pe intervalul 1 daei existd o funclie F definiti gi derivabilr pb r gi-a eirei d6rivati si fie egali cu "f.

I

i

(F+C)':F'+C':F':f.

474

INTEGRAREA

Pentru familia de pirnitivu (4 + c)cen se folosegte notalia mai sim_ pld. F f c, unde se subtntelegebe conltanta arbituirl, c parcargeroate numerelereale.
Fie F, : F + C, o primitivd oarecare a lui /. Atunci F,(b) - Fr(a) : (F(b) + C,) - (F(a) * C,) : F(b) _ F(a). Agadar, diferenfa F(b) - F(a) este aceeagi,oricare ar fi primitit,aF al:uif. l . D a e i / e s t e o f u n e f i e c o n t i n u i p e l g i d a e i l a ,b e I , . .Pro pozigia atunei
b

; orieare ar Ii primitiva F a Iui /. egalitatea aceasta este adevbratl pentru . -lntr-adevrr, daci aer, primitiva
r

1fl4 a* : F(b) F(o),

: F(x)

ltvl ur.

Deoarecediferenla F(b) - F(a) a 7ai f, rezrtltil ci egalitatea este adev Egalitatea din enunlul propozifj Leibniz-Newton. Ea reduce calculul- r gisirea unei primitive particulare F a Diferenla F(b) - F(a) se mai noteazl F@) lu : ta p@)l' : F(b)- F(o).
l q

Cu aceasti notafie, formula lui Leibniz-Newton

se scrie

I f ( x ) d x : F ( x \ 1 ",
unde F' :,f. Formula lvi Leibniz-Newton este valabili nu numai pentru funcliile continue, ci gi pentru o clasd mai largi de funclii integrabile, acelea care au gi primitive.
J a l ' ' , . , l l @

b r

l h

:

- lTopgZ! lia 2.- Daei funelia/esre integrabilipe intervalul1: fa, bl gi-dacd are primitive pe a'cesiintervalr-atunci
b

u,

U@)a*: F(b) F(a),

orieare ar fi primitiva F a lui /.

PRIMITI\/E

4t5

Fie F o primitiv[ oarecare a lui f, adicd F' : -f. Fie d o diviziune a intervalulai [a, bl: a,:fro1xt1 Funclia F este derivabil[, deci continub pe fiecare interval parfial lx;, x;a11, astfel incit ii putem aplica teorema cregterilor finite pe acest interval: existl un punct \ e fxr, xr*rf astfel ca F(*r*r) - F(xr) : : F' (1;) (*r*t - xr) sa:u F ( * n * r ) - F ( * o ): l ( 1 r ) 1 x r * r - n r ) , i : 0 , l , 2 , . . . , % Adunlnd membru cu membru aceste egalitdfii, oblinem l.

D [F(rn*J - F(rn)l :DfG-,) i:0 i:0
sau F(b)-F(a):6o11.

(xi+, -

xi)

Fie acum (d,) an gir de diviziuni as v(d.,)+ 0. Daci pentru fiecare diviziune dn formdm suma integrall oa,(fl cu punctele intermediarc l; rcatltate din formula cregterilor firdte, avem oo,(f):F(b)-F(a). Agadar, 9iru1 (oo"U))este constant, deci oo*(fl -F(b) - F(a).Pe de alti ga+", funclia / esle integrabil5 Si v(d.")-' 0, deci giruilsumelor-integrale tinde cE"tre intesral5 :
b

n oo,(I) lftd a*.
; Limita girului fiind unici, deducem
b

: I tt*l u* F(b) F(o)
gi propozilia este demonstratS. Inmullind ambii membri ai egalitdlii cu b

l, oblinem

-\f(r)dx:-F(b)lF(a)
t"

sau
a

( , , , .

I I \ n ) 0 1 6:

I \a)

- F ( b:) e @ ) 1 , .

i

476

INTEGRAREA

admit primitive' formula 1ui Agadar, gi in cazul funcliilor,+t"g{i!i1^" care reTalia-de inegalitate dintre Leibniz-Newton esre adevbtatl, oricare ar fi limitele de integrare' care n1l au primitive' O b s e r v a l i i . 1' Existl funclii integrabile
EzemPIu. Funclia
ft-\ 'rt"/ -

[ 1, d.aci 0-< z-< I | I 2, d'ac6' < x -<2
)

tlelinitapeintervalul[0,2]esteintegrabilSpe^acestinterval,fiind.monotons.Aceastbfunc. p" to, iJ, deci nu-poate fi derivata altei funcfii, t.ie nu are inse proprtetaie'aiJourf,oo* iaiJ rrrr are priLitive pe acest interval'

Sepotdaexempled.efuncliicareauprimitive,darcarenusintintegrabile. 2'Existifuncliicaresintintegrabileqiauprimitive'firiaficontinue. Fie Exemplu' funclia I nn so!, a""a 0 < z -< l F(x):l ,dachx:o Io
definitb pe [0, l]' Func]ia F este clerivabild pe [0' 1] 9i derivata sa /: F' este

: ji'flPJ

f(r\ :\

I zr riol n I o,

!, a""a o < z-< I "o, 't
d'acdx : o'

A q a d a r , / a r e p r i m i t i v a F ' F u n c l i a l . e s t e d e a s e m e n e a i n t e g r acui l E o e f0.' lFuncgia e cnu b r^> 0 l ' d e o a r / e [r, i] pe oiice'inter"ii este contillui gi deci iil"gr"tila ".-p""tpunct' in 0, tte-oar""" irr are limitd in acest f"J "."tftiub ""i" continud in 0' Avem d'eci F'(0) : /(0)' fere ca f sd fie

F o primitiv6 a sa' Fie / o funclie d'efinit[ pe un interaal"I 9i se numegte - pt'ln abtz Mullimea F i c a tutu^ror primitivelof sale se rcteazd'\/-tTl/a""" a de limbaj - integrala ned'efini'td' funcliei / 9i

a*' lI@)
f

)-

. l l "o x : I

-

f

t

w

/ a

( f@)a* : F(x) * c'
) - ' b

propriu-zisb Pentru a face distincfie, integrala \tt.t
integratrd.d'efi'nitd..

u. senume;te

PRiMITIVE

4L7 Deoarece F'(x) :f(x), .oltima egalitate se scrie

rntegrare" (si se obtine o fa;iii;
se obfine fdnclia iniliaU. fntr-adevdr
[ f . , \ t

( r ) dx: np1 9 6. ) F' de la o runclieei se aplicatntii opslapia de derivar-e, *1"#t i:;U;,*fc5 surugeslrt"-tunc ii;T;fi;Gcu aproximafia uner consta*" "uiirl"rlegrare,,, Reciproc,daci., plecind de la o .
uL ru! a" i"i"pii), iar apoi operalia de derivare,

funcfie, se aplici lntii ,,operafiade

l)^4

dx) : (P(x)* C),: F, (*) -.f(x).

Daci semnuTdr, care apafe in notaria.i'tegralei nedefinite, se interpreteazd'ca o diferenfiard, se ong" utile pentru carcule : "itulelafii f .-, o.i,\x) : !(x) * c. I
J

lntr-adevdr:

o I JW) dx : -11*1 6r. " J

ei
d
f

|u't.l
!f@

: ln'P1dx: nP1Y 6

d,x: d1p1*1*c) : d,F(x): F'(x) dx _ f(r) d,x.
r

Eremple.

r)loa": lo,a":o+c:c; '" uz 1l t . a * : l a . : x r c i
B)
f
J

r
J

l1x,d":

: I @r),dr r" + C;
t .; t *' 2r I c' deoarece (*"r.) : sin2x:

l l' [ . n z t d x : J

*

Daci,existi o funcfleF definiti ei derivab'd.peE inc', primitivi a hi f. Orice 'func1i";;'f;;" ,",'l4E""rt;;.;;;i#este, "rii"i"" , + , a" o primitivi "*,t" "-."-riilea
27 AEaliza nateEatici, yel. I

5 ) [ t . ' , * z ) d r : * * *.z r - ! _ g . d e o a r e c e .. (* * *7n)':sr, _y7. J' 6 -.r.l.d =,,,o l Obse rvatig. Fie/o funclie de{i.niti pe o mul}ime E, care este o reuniune (finita slu intiniiil a" i"t"i""ieaisjunc1e.

418

INTEGRAREA

alaif. Familia (F + c) nu conline ins[ toate p-rimitiveie lui./: existl 9i alte primitive caie nu s6 pot oblihe din F prin adiugarea unei constante; adicE, diferenla a dou[- primitive ale lui / poate s[ nu fie constantd.
a lui / gi fie .I unul Exemptu. Fie F o primitivd mulfimea E. Funclia (D tlefinit6 pe E astfel: { a@):lri"l din intervalele d.in-care este formatd F(x) -t 1, d.acd x e I

* + 2, d,acl' f I
avem A'@) F'(r):

aluj f, deoarece pentru odce x eE este de asemerrea o primitiv6 : f(x). Dar diferenfa O - F nu este constantd pe E: (T,dacdxeI'

a@)-F(x):fz,aacexgt,
deci pdmitiva (D nu se poate obline din primitiva F prin ad5ugatea unel constante.

Integrala nedefiniti ( 1p1 a* (mulfimea tuturor primitivelor lui /) J contine deci gi alte funclii pe 1ing5 cele ale familiei (F + c). Egalitateea

\f@)a* : F(x) * c
nu mai este adev5ratd in acest caz' ln continuafe, toate funciiile considerate vor fi pfesupuse-definite pe an interaal,,chiar daca nu va fi inenlionat acest fapt in mod explicit. Pentru funcliile definite pe un interval, egalitatea

este adeviratl.

\tt.l

: u* : F(x)* c, (.F' 1Y

imediote 3. Tobloul primitivelor Din tabloul derivatelor unor funcfii elementare, rezultd. urmbtorul tablou de integrale nedefinite (numit tabloul integralelor imediate, sau al primitivelor imediate). ' Funcliile se consid6r[ definite pe un interual, conlinut in domeniul maxim de d.efinifie. 1or

t ; t od r : c ;
z)\dx:\1
J J

r

f

dx:xlCi * C clacb n + l)xn-r

S)f r" d* :'n*' ' J
J xn

n * l
(* -

l, (n infieg) ;

(1ar:-=-1:f

C dacln+l

(nintreg);

PRIMITIVE

4L9 (a real) ;

+)l *" d.* : 'J

*n..*'-*
cr*l

C dacl q./. -l

5' )[ 1x d . x : l n l x l * C : l n K l x l , K > 0 ; J

6)[ _dx:2r/V+c; r!*
7' ) [ , t
Jl4 xz

^

1

. dx:arctgxiC_

- a r c c t gx * K ;

: t ^z l * t d . x l a r c t g a + C , a . + o ; ] o a Ja t 8' )[x 2 - a z : 1 t o l r y l I c , a : 4 0 , )
2a l*+ol

9) (--irlx : "t Jlr - x'z*'

arcsin r * C -

-arccos x + Ki

t+:
)\az

-

xz

a r cs i n L* C ,
4

a=to;

r0),:dx:ln ' [
) lr + x'

("+Vr+ x,)*C;

l l ) J e .d x : e * + C.,)I A ' d x : I + C , a > 0 , a + l ; ,[ rno
1 2 J [ s ix d x : - c o s x + C ; n . )
1 3 )[ c o s x d . x : s i n r f
J

C;

1 4 )[ '

t

J cosr 'r

6a:tgx*C;

1 '5 ) =i n+x- - c t s ) c + C . ts z
)

Verificarea acestor egalitlti form formra,lei lF'@)dx

se poate face imed.iat prin d.erivare, con-

: F(x) * C.

420
4. Propriet6tile primitivelor

INTEGRAREA

ln egalitatea de definilie a integralei nedefinite

ft

\torc*:F(x)tc
constanta arbitrafi,

(F':f),

tr

caeasdparcurgr,"f ":'ii,?1"":X'#"#Tlfi#,H1#fJtl ,,n::ff "fi,:"Iff scrisr ln c, unde c parcurge toate numerele strict pozitive, sau ai unde
q * 0 gi C parcurg toate numerele reale, sau 9 und.e a * 0 gi C parcurg toate numerele reale sau C1 * Cr, unde C, gi C, (sau numai una din ele) parcurg toate numerele reale. 1. Dael/gig au primitive pe uninterval l,atunci .Pr-opozitia funclia f * S are primitive pe ,I qi

: g(x))d,x ttff"l t \f{ia* +\e@)ax.
Tig e o primitivd afuiJ,9i G o primitivd altti g; funcliile F gi G sint derivabile gi F,:f,G,:g, (F+C)':F'+G':f*g, adicd F * G este o primitivi a ld f I g. Si notim cu Cr gi C, constantelearbitrare ale integralelor nedefinite ale funcliilor qi g : "f

I

\fl4a*

: F(x)* c,, : G(x) c,, * \s@)a*
C, constanta

ll'lfllllfi

unde C, gi C, parcurg toate numerele reale. Sb notim cu C, f arbitrafi" a integralei nedefinite a funcliei f * g; avem:

: : ! G(x))'d.x F(x) r G(x)* ct * cz : * s@))d.x \ ut.l \{n@)

@t

a

:

-r : (F(x) cJ + G@) c,): nau- + s@)a*. + \ \
Prin induclie completd se deduce ci dacd funcliiie fr, lr,. . . , f* ant primitive pe 1, atunci gi suma 7or f, I fr--l . . . + f" are primitive pe .I gi

:\ + + tr,r, f, t. . .+f,)dx f,u* lr,a'+. . .+ \f,a*.
( Integrala sumei este egal5 cu suma integralelor.)

421

E s a r i t a t e a(l f + g ) d x : e s t eo e g a t/ar+ $sa* litate lntre dorr| muQim, U" ,,rrr"/ri. n""a F, G, H sint nigte prirnitive part'iculare,respectivflalefuncliilot f, g $ ,f * g: F':.f,G':8, H':f *g egalitateaH : F * G poate s[ nu fie adeviratd. obse rva|ie.
Erempl.u. I@) :2*, F(z) : sz ' g(z) : 3xz, G(x) : xs, f(x) * e@) : 2x I Brz i H(x) : xz ! x3 - 7. H'(x) : f(x) * s@). H(n).

Avem F'(*) : f(x), G'(x) : g(x), -tG(*): xz a # I *2 + *3 - 7: Dat F(x\

are -Pro-pozi tiq 2.Dae6,^J priTirive pg gl inrerval/ gi a esreun mrmdr real, atunei funelia af are piimitive pe-lrliar pentru t + 0 avem
J Fie F o primitivi

laffu)d,x: -'

f(xtdx. "IJ " '

a lvi f ; funclia F este derivabili gi

F,:f.
Atunci funcfia aF este deiasemeneaderivabili gi (oF)':aF':af, adic5 qF este o primitiv5., a 7:uiF. Dacr a 4 0, sr notbm cu 9 costa nta arbitrard a integralei nedefirite a functiei /:
J - "

\yp1a*:FQc)q c, *

unde c parcuf,getoate numerele reale. Sd notdm cu c constanta arbitrarb a rntegralei nedefinite a funcliei uf; avem:

\" 1 4 a *

-\{" n {*))'d' c:

aF( x) C : a( r 4l * |
l, oblinem

:): "\rtda*.

Iu particular, luind o(:

At'unci

\t-tt.lla*:

-

Sf@)d,tc.

: I ur,l g@))dx \ft*)a, \s@a*.

INTEGRAREA

Egalitatea\"ya*:d. lfd,c pentru q+O este o egalitate intre dou.d-mullimidefunclii. o""e'i jf*sint respectiv primitive Particulare ale funcliilor / gi af, egalitatea H : aF poate s6 nu fie adevE_ tat6. 2o pentru e :0, avem

Observalii.

l"

o \ " t u - : $ o a " :c , i " \ f a * : o $ / a r : .
ln acest caz egalitatea

\ *u.:

o

Sfdzc

nu mai este adevdratd, deoarecemlllimea d.in membrul sting este formattr dintoatefunctiile constante, iar mullfmea ain membrut-i*pt este formati dintr-o singird funcfie, funclia ial"Ii" nu1i. 3o Fie P(x\ : no?"-!.o,_, ytt-t 1.... + a{ * il.oun poiinom defi_ nit pe un interval 1. hplicini tete aole proporipii,' a"ho"ero ca

+ \ epla*: o,ffi*io,-,i + ... * a,{ + aor c.
Exemple,

t,\"ffa"

-.15x3-2zz-7*+B

l : F (s,' z,-, * a"t :)

: s \ * " a *- r \ , d , r - z

lu"* rtlu":,
dr: r"

f

_ x 2 7 * { 3 r n. r r c . _ r
arcctg * c; *

^ i - l I r ') : -J t *"' \ t * -rd'z

-a1gtg*+ c:

t

- lt

3 l

l { ' s i n z -# ) u - : ' 5 " t

*d'x-rl#

d x - - 2 c o s ' -B t g x r c .

cele dou6 propozilii de mai sus permit si se calculeze primitivele unei funclii f, dacd". pbate scrie ca o ie li"i;;t;""lincpii cirora re "6ortl""1iu cunoagtem primitivele n

f:E"'f"

,u*. lra": *D,\",f

PRIMITIVE

423

't

5. Metode de colcul ol primitivelor Alte metode de calcul al primitivelor sint: integrarea prin pdrti (me_ toda de calcul.a pritnjtivelor plin pdrfi) ;i schimbareJ de vaiiabil-d. (fteioda de calcul a primitivelor funcliilor compuse). Si observim mai intii ci

Fi

)-

I f a *+ c : l

)"

fax.
aL:uif, atunci

lntr-adevdr, d,acdF este o primitivi
? ^

\'fa":F+K' iundeK Parcurse t""
Junde K f

;;;::'::

i:;r,

C parcurge de asemeneatoate numerele reale, deci

''t,

lJa*:F+K+C, lpx+c:lfa*.
)"

de unde

J'

g ,I . Tr.o p o zilie. D-."ol,f.gi $nt doui funelii definitepe un intervatr gi au derivateeontinue qi g'- pe 1, atunei f'
.!J,o

r P" ' _.,' l f r ' d * : Ig -

\I'Sox.

.. Funcfiile..f si g sint continue (fiind derivabile). Deoareceyf'gi g' slnt contin-r1er prin ipotez6, funcliile fg' ,i I'g sint de asemeneacontiiue, ii aeci au primitive,^ astfel incit integralele iare apar in egalitatea de m'ai sus au sens. Rdmine de demonstrat aceastdegalitate, Avem:

(fg)':J'g*.fg',
* deci funclia /g este o primitivd a funcliei f'g * fg', deci

: I u'e+ fs')dx fg * c.

424

*\k'a*, $us+ fs')d*:\f'sa*
deci de unde

:.fs \rru* + \fs'a* + c, : -\f,sa* + c. \fr'u* fs \f'sa*-c-\f,sa*,

Dar

astfelincit

prin plrfi

: \fs,a* lE \t:ra*. -\Fsa* se numegte Egalitatea formula de integrate \fe'a*:.fg
(pentru integrale nedefinite).

prln plrfi esteo egalitate ^.^.- 9_!:"ty,pt.ii. de to Formulad.eintegrare funcfii. Daci F, es-te primiiive particulaie a lui o intr.e ague mullimi 19', nr^!zlste o primiti^viparticularl altif 'g, esteposibilia F, * fg _ Fr. 2" Dacd notim funcliile ca u gi z,"f5rmula'ae integra?"pft? pa4i se scrie
Iua'd,x : r,n) |au,d,x. J J Dac6, acum, se^.interpreteaz6, ca diferenfiali, avem a,d.x: dx ,u,'dx : du, astfel incit formula se scrie \wda:wa-\udu. 3o Daci se di de calculat integrara cautem sl scriem ftncJiaf $/dr, . z' (sau expresia/dr sub lorma/d * - uda) gi sub forma f : u apoi aplic6m formula de integrare prin pdrfi. Dacd, se poate calcula integrala aw,d,x \ :\adu d.in membrul drept, atunci rezurtd"gi integrala din membrul stlng.
Exemple, n, a*. \ I.u.d.mw :7n x, du : dx.
I

dt gi

l) Sd se catculeze

Decidw:;d.x,u:x.

PRiMITIVE

425

Atunci

t r " ' a , :5 , u " : " , r
2) SI Ludm u:

u , : x r n x -x + c : |13udw:xrt 'x_ r
+C.

:x(lnx-1)
se caiculeze \ arc tg z dz. J dx, r.

arc tg r, du : I dx, a:

deci dz l*x'

Atunei
F J

\ arctgrdr:\udu:uu
. ' : t( atc

P

-\"u":*arctc"-5
tC iY j ,ln(l x2) t C.

_

A r

_

l * x z

(
3) $d se calculeze \ I<l;.dm u, : t, da : e' d.x, xe'dx.

ilecidz:d*,u:et, Atunci t t -\ \ ter,Jx: \ zdu : ua J J l l er dx : ada: *r' -\ J J :er\t_1) +C. xer er I C :

E * liil 31.

4) Sf,, se calculeze \ o sio * a*.
J

Irla6.mu:x,du:sinxdx, deci du:d,r,a:-cosftdx.

Atunci

t o s '" u n : \ '
Obsetvadie,

u du: ua -\,

ur:

-rcos r +

!

c o st t d x :

:-xcosafsinxlC. DacEam fi luat a : sin r, du : *d.x
e2

am ii oblinut
drz : cos x dx, u : L

'

426
Atunci

INTEGRAREA

$,,i"
gi am fi obfinut in membrul Alegerea . ,funcfiilor mai ugor de calculat.

x dx: !
drept

"io,

-\

;cos

zd.r

o integralb

,,mai complicat6,,. pentru a obfine o integalll

zz qi u trebuie

fdcutd in mocl judicios

Degi formula de integrare-prio pdrfi este valabild pentru orice funcfie r; gi a cu derivatd continu5, aceastd formuld- este de un folos practi6 numai atunci clncl ajungern la o integrald pe care qtim s-o efeetudm.

uneori este nevoie sl aplicim succesiv de mai multe ori formula de integrare prin p5"rfi pentru a ajunge la o integralS.cunoscutb.
5) St se calculeze I : | ,,
J

sin x d.x.

I,ubm
u : J(2, da : sin x dr, a:-cosr,

d.u:2xdx,

Atunci f : ( r r d , x: \n'sin \ uJ u : d J
f

' u! -

\ u d .J : u

f f -rscos x +2\ *cosxd,x: -zzcosxl2!,
)

unde anr notat ,I :

J

z cos x d,x. Mai aplicbm o datr metoda de integrare prin pdrfi, luind
u:^t, du:cosxdx, u:sir.r

deci du:dx, Atunci

l:

f ),

c o s rd . v :

r \udu:
-xz

u u-

)uau:
-

( xsinx

f dx: xsinf r Jsinz
2 cos x { C,

c x cos a:

qi deci I : adicb : I zssin x dx J Obsetvaf cos.f, + 2I : tcz cos x ! Z* sitt x |

r

-22 cos x !

2rsin

z 1. 2 cos x I xd.x am fi luat d,x ut 2 , )

C.

ie. Dacd in integralaf :l-cos J u: cos fr, du :

am fi avut dz: deci "I : l )zcos inilial5 * xd.l : 2 rcos.r f + J 1, gi uu am fi putut calcuta aceast[ integrali. zsin x x d.* : cos x * I -si1" ld.x, u:-

gi am fi ajuns la integrala

427 I n (pentttt' Se poate da o formul[ de integrare prin pirli de ordinul integrale nedefinite) : pro p ozigie. Dacilluncliile u qi t au derivate de ordinul fl Qon, tinue Pe un interrial 1, atunei \uaAl dx J ti + (f . .

:

+ wa@-11 (- l1t6''t'-'?) ( *

l ) 2 6 " v @ - s+ ' ) t)"

" + \ur"t adx.

- ... l ) n x 1 @ ) 1 1 , -+ n - r ) + ( -

11 l ) , - r q , 1 @ _ t t +( -

lntr-adevlr: lu$) ao-a dx - u@ s@-h-7\ 1, deci u f ) 1 1 @ - h -+ \( 1 v @ - k - td x t 1)A+1 {u$+t\ l ( l ) n q w 1a t u - h - t ) ' 1,2,...,n | [v, \utn+rtp@-h-r\

h ,: A , l , 2 , . . . , f r (, sau r- V, 'mrncl

1 ) o l u @ a r ' - * td x : ( - l ) o ' J

a o - a td * (- 1)o \wi|

(-

d'x: l)(E+r) \wrn+tv@-h-t\

-'*-i u' ,,, ;;'-: -1; lorl'),,', ;:,,^:":il': r-,,,
eaooina membru cu membru celen egalit1lipentruk:0,
J J A : o adic6

c
N- -

t .

dx : D (- t)o 2/h) v@-h-t\+ (I ,ut@) . F;oP SE se calculeze\zner J tt: d'x.

-

n- l

f

11" ut"tadx. \

ExemPlu. Ludm Fr cleci

frn,

uV): :

en e* sx

u'

:

nfrFt n(n _ l)zn-z 1) .. '(n -

u(btl

u,' :

u?-z) :

w&l:

n(n -

h *

l)t6n-h

a(n-hl :

er

w@-r\,: nlx
'

0 : e u : e'.

utnl: nl

428
Atunci

INTEGRAREA

: x n . * f * n ed x : I , - t , u n ( n r ) - . , ( n h a r l o n - e ,r { - r ) , 5 * ^ , ) '
: *f
h:0

(-r)h n(n- l) .. . (n- h * r)xn-h.

Metoda de calcul al primitivelor prin schimbarea de variabill. rezrtlti. din urmdtoarea: Prop ozitie. Fie luncliile u(x):I *.f $i f(t):J + R, unde f !i / sint intervale. Daef, u(x) este derivabili pe 1, iar /(l) afe primitive pe ,f, htunei tunclia f("(*)) . u'(x): .I -' Rjare primitive pe .I. In aeest eaz, dac6
J

[ f l , ]: F ( t ) + c ,

,d

atunci

| \f@@D. w'(x)d.x:F(u(x)) c.
in adevir, fie F(l) o primitivi a ld f(t) pe I :

: F',(t) f(t) qi I tulu,: F(t)* c.
Deoarecefuncliile w(x): I -- J Si F(t): J -+ R sint derivabile, funclia compusd F(w(x)): I -, R este derivabili 9i lF(u(x))l': F'(u(x))' u'(x) : f(r(*))' u'(x), deci funelia F(u(x)) este o primitivi a funcliei f(*(x)) ' u'(x) pe I 9i

\f{r{*))"'

t tidx : F(w(x)) c.

O b s e r v a fi i. Daci se interpreteaz| d'x ca diferenfialE, atunci avem w'(x)d.v: du(x) gi egalitateaprecedentl se scrie

\ft*ti)ar{x)

: F(w(x)) c ; *

dac[ nu se mai pune in eviden![ variabila r, se obfine

\f@)a*:F(u)rc.
ln aceast[ egalitate, al nu este variabilS independentl (ci funcfie), egalitatea are aceeagiforml ca gi clnd u ar fi variabill independenti" dar Practic, pentru a calcula integrala nedefiniti \f(w(x))w'(x)dx

PRiMITIVE

se Drocedeaz.lastfel : se face lnlocuirea u(x) : I 9i se diferentiaz6 ca o egaiitui" d" functii : du(x): dl sau u'(x)d'x : dl' Fdcin6 dcesteinlocuiri ln integrala inifiall, se obline (formal) succesiv :

: F(t)* c : F(u(x)) c' : | u'(x)d'x Itt t.ll' tflila,
S" "tr"g" atenliacl egalitatea

: l*)dx 11, \f {r{*))*' Inrl

practic d'emai sus' esteformal[, ln sensulproced-eului -- - -n" oo trebuie int'erpretatl cd o egalitate obignurl[-6e.funcfii. I+tt*aeverJu""jia f(u(x)) . u'(4 este definiti pe intervalal I, deci gi primitivele sint funclii definitepe 1. Pe de aitl parte, ftnclia f(t) ""te\flr(*)).u'(x)d.x este definiti pe intervalul ,[, deci primiti""i" safet/(r) d,t sint definite pe /. Aqadar,funcliile \flr(*))"'(*)d* 9i funcfiile \tllu, sint definite pe -slnt intervalelediferite I eitl, deci acestefuncfii oo ptt fi egale. Dar chiar egale, dectt dacl cele doua"mulfimi de funcfii nu d;"t t:rf, : x' w(x) w'(x):1, adicl dacd"
Exempte.l) s6 se calcuteze \#** Facem inlocukea xz { 3 : I jgi, diferenfiintl, obtinem 2x d'* : dt' Atunci ldt : lnlrlf c : rn' * 3l * c' [2xdx txz

ai: 1 7i='
astfel:

J;

Putem

procetla gi direct,

)

(

dn:l@,+S)',. " x z** B

I

I

)ffiu":]V*1a1*'

+ 3 ):

f 1

\;u":tntutl-c:

:lnlxg + 3l + C.

zt ' ttzd'x. 2) Sb se calculeze tsit
Facem inlocuirea-zs : t, deci Sxzdx:

tlf' Atunci

( "
sau

1 r . xldx:;Jt* \sinzs
( x2dtt: \sinz3.

x8'3x2Ur:

l f , lsinlttl:
lC

I cos!f C: B
l(

1 -;-cosr'tC

(

(xxY

rt'd(xt): I 3 "o"

\sinzs'?Ur:;)sin : - lcosa - - -.1- : C --3 7a a C.

s )ti"udu:

430

INTEGRAREA

Aplicind acest procedeu, din tabloul primitivelor imediate, se oblin primitivlle unor fun-clii compuse:

x r ) \ * . u ' d- f t 1 + c ,
r u.fr-lr

n nintreg, +-l; nintreg,n+l;
a - r e a 7 ,o * -l',

2, \ l L d x : J u"

t
(n _ tlun-t

+c;

3') Jl u " w ' d , x :

!J'o * 1

a C;

4' \ J !u d x : l n l u l C * C ; l -

a \ h d ' x: 2 { i + c ;
6' )J[ l +" u " d x : a r c t g u l C ; 7 \ l - L d x : a""c s i n u * C ; t 't Jl/T:-_uz

*) O) l0)

5r"'u'dx:e"*Cl tsin u u ' u ' d x : - c o s + C; 'tr ' t{,' : sinu * C ; dr d.x:tsu+ C',

tcos

1 1 )[ +

J COS'u

n)\+-dx:-ctgu{C' U
J S1'r"

In aceste formule, u esteo funclie de r. Verificatea acestor formule se poate face gi direct, prin derivare. Folosind egalitatea formal5

: {*)dx t/t')a', \l{utd)r'
se ooate calcula integrala din membrul sting, dacd se cunoagte.integrala aio'rt.mbrul drept. Sibcbservbm ch in integrala din membrul sting apare derivata %'(x).

PRiMITI\rE

43r

Dac[ se dE" integtala

\lt*ti) a*,
putem mai sus.Totugi, ;i.in.acest.c.??. nu se mai poateaplic apropozifi'ade 'viariabitb funcfia u(x) veificl cond.i]ii suplidaci folosi schifobarea^de mentare: u Fie funcfiilq (x)zI ?"I..gi f(t):J+R, u1de.{ Propozi\ie. sint itervaki. Daci funefi; f(t) este continirfi-pe /r dacd fure,tia y(1) si / 6st"e striet monotonfl gi ilerivabilX i{e f, iar inversa sa a(t) zJ - I are deri' vati eontinui.{u'(l) pe / gi daci

\f{t)r't)at: \flr{*Da*:
tt(w(x)) :

F(t)+ c,

F(w(x)) c. *
alai u, avem x a I,

Si observ5m c5, deoarece u este funclia inversi x Pent1o oice

u(a(t)): 9i

I pentru ortce t aJ,

u'(x) ' u'(w(x)) -: I pentru orice r € 1'

Deoarece /(l) qi u'(l) sint presupuse continue, npdusll lor f(t)a.'(t) este o funclie continua pe ,I, deci are primitive pe /. Fie F(t) o primitivi a funcliei f(t)a'(t) , ,

: F(t) + CF'(t) : f(t)u'(t), )f(t)r'tilat

f.uncfia.comDeoarece functiile w(x): I -.,Iqi F(t)t J -+ lgigt. d_erivabile, .este + R derivabill 9i lF(u(x))l' : F'(w(x)) ' u'(x) : rrusi F(u(x)\:'/ :1w1x1)at("(*D . w'(x) : f(*(*)), deci funclia F(u(x)), este o primitivi a funcliei f(u(x)) pe / ti

*c. l1*141a*:F(u(x)) J"' "',
Observalie. Practic, pentru a calcula integrala nedefiniti
l. , ,. ", ax \I@@D

se procedeazi astfel: Se face inlocuirea

u(x) : 1,

u(x) trebuie s[ fie o func]ie strict monotoni pe -I. :urrde

432

iNTEGRAREA

Se rezolvi in raport cu r ecualia w(x) : I $i se obfine x : Se diferenliazl" aceasti ultimi d.x : a(t). egalitate: a'(t)dt.

Se inlocuiesc ln integraTa inifiall" u(r) gi dr gi se obline (formal) succesiv : J " ' "

: : \1t1r'pyat F(t)* c : F(u(x)) c. | \11*141a* J - "

$i de data aceasta, egalitatea

\ft"tlit)a*: lr{,t

dt a'(t)

este formali. Ea nu trebuie considerati ca o egalitate-obignuiti de funclii. in aplicaliile curente condilia ca derivata u'(t) sE fie continui este verificati,-deoarece ln aceste aplicafii intervin funclii elementare. Aqadar, trebuie s[ ne fixdm atenlia asupra condiliei ca funclia u(x) sd fie strict monotond, adi c[ ecualia u(x) : 6 sb aib6, pentru fiecare t eJ, o singuri solulie x:o(t) (x)-0). ( r > o ) ,d e c i qI.

t)-Sd se cut"orerel Erempte. iGd'x,
Se face lalocufuea

lV:t

x:FSidr:2tdt. Atuaci

(

|

-

F I

.. '

l;mu":)Ta,ztu':'Jtn,
: 2(t -ln(l + r)) f c : 2 li
2) S{ se calculeze\-Lar' r J Vl Se face inlocuirea l-t-x:t | - * : tz sa.6 * : | - t2, de unde d.r(: (r < 1).

dr:z[[r-

J\

a, r + t lJ - :'

t

- t!:(r+ l1)n + c.

(l>o), deci -2t dt-

PRiMITIVE

433

Atu:rci ( x f l-tz (-zt)dt : dz : \ -\-t J J y l - x C - 2 \ (r - tz)dt : J

ts.1 I I /1 \ ,_t \ : - z l t - ; l + C : z t l : t ,- 1 l + c : 2 y r - * l ; ( l - * ) - 1 )I + c . ') irl / tu t t3 ( 3) Sd se catcuteze y, - -rdz, (-t
J

< I < 1).

Se face tnlocuireaz : sin t, decit:
dr: Atunci rt \ Vt J fl szdz : P \ Vt J 1(

arc sin -,(\

:., A

.

il 4

J

cosI dl.

sintlcos,d, :

f ,: \ t / c o s zt c o s I c l l J 1

| : \cos, Idl J ,-

:Jttt+cos2,)ur:,

sin2t\

|',-

,

,l+c:t

(arcsin*tx!1-12)]c.

e- 2l sin ry : sin ! cos J : sin t 1/ t deoareee 2 4 ) S b s e e a l c u l e z( - ! ! - , e J Sln tr S e f a c e l n l o c u i t e aE ; : t ,

snU : x 1/t - n'. <tt, x l0). d e c ix : 2 a r c l g t E

(-n 1x

(-@ < t < @, t V0), dn:2dt I ale '

1 z t-s2 Apoi, sin fr: r +4,;
f dx \ J^s- i n z Observaf
-:r
g

2t : :--t-:, astfel tncit: r+t2

f l+tz zdt 2t l+r{ J

f 1 ) t
n, ;

| I

rl al

ie. Dacd functia;L."tu
"^ tg :

clefinitdpe o mulfime cafe confine putrctele
l, deoarece pentru r -r gi x : n, f]gJ[;clia

qi z, nu mai putem face lnlocuirea

tS

;
-

nu este definitS.

l$

.Aoaliza matematice, vol. I

434

INTEGRAREA

6. Primitivele funcfiilor rolionole Problema gisirii primitivelor este inversi aceleia a d.erivirii. Problema gdsirii primitivelor este ins[ mult mai dificiii decit problema derivirii. .[vm vh.att ci derivatele func]iilor elementare slnt de asemeneafunc]ii elementare, pe care 1e putem calcula totdeauna. Primitivele funcliiior elementare nu sint insi totdeauna funcfii e1ementare. Pentru uneie funclii elementare nici nu se gtie dacl primitivele 1or sint tot funclii elementare. Nu existi reguli de calcul al primitivelor decit pentru clase restrinse de funclii elementare. Vom arSta acum c5 primitivele funcliilor ralionale sint funclii elementare, gi ci, daci se cunosc rid.dcinile polinomului de la numitor, primitivele funcliilor ralionale se pot calcula. Derivatele funcliilor ralionale sint de asemeneafunclii rafionale. Primitivele funcliilor ralionale nu sint insl totd.eauna funclii rafionale, ci pot fi funclii logaritmice sau funclii arc tg; de exemplu aLd.*:lnlxl, ]" t dx:arctsx. I Jr*xz

Se va arilta mai departe c[ primitivele func]iilor rationale sint combinatii liniare de: functii rafionale, funcfii logaritmice gi funclii arc tg. ' Se numesc fraclii simple funcliile de forma
A

G4,

Ax -@xz * B ! br I c)*

definite pe un interval -f, und.e n este numir nattral, iar trinomul axz I nu are ridicini reale (deci a *0 9i c #0). Tn' caa:'l fracliei Ibx *i , rldlcina xo a n:umitorului nu apar]ine intervaluiui 1' (,r - n;n Frimitivele fractiilor simple sint funclii elementare, care se pot totd.eaunadetermina, ata cum se arat[ mai jos:

I D) [( x - t r o ) " a , ' 1 ) Dac[ n,: l, f + d.x:lnlx - xslI C. J *-xo n 2,loL_ 2) Dacd, 7,,r" d.x: (n-l)(r tro)n-t

+c.

il)

AxlB

J( a x z l b x ! o ) n

d.x, (bz- 4ac ( 0, deci a +0, c +0).

PRiMITIVE

435

I

pe Vom considera rind mai multe caztri posibile: 3' ) l[ - ] _
15zlaz

" d .. x : L a r c t gaL + c . &

4' ) [ - + .
Atunci
')

)xzlaz

d * : | ( : : " a * : l2h @ 2 a , )+ c . | ' 2 ) xz-yaz
d.x BI l t d x : L h ( x' z *' atz*l
2

' (4:t tr :!l'* dx
)-*,qo, 2 Jtt2laz

Jx"*a,

+3"r"Ez+C.
Daci" n >- 2: 6' ) [ " d,x:!l ,* -a1c:(xzlaz)r

t

t

JQiz+az)fr

2 )

2(n-l)(xriaz)n-r

I c.

i'

T' )r1lxA 4' a+ 1 n 6 x : L i z zB =-A

2)@2f'a2)n

"

dx*B[ +B[

t '

dr: d*.

)(xzia2)n

2 (n -

1)(*'+

az)n-L

-l (x2 |

a2)n

Ultima integralS se calculeazdcu ajutorul unei formule de recurenlb:

: : B',) \G**u*: *lC+*u*: ),tff{ff urn
: - i'[\ 5 n *':-'''-'u" G#*d,'] ]'lr'-' Jl'
I*:
unde
adici

:"11,-, J),

-o

-.='..'t^.-d*. -r : [ @2 I a')o J
luind. Pentru calculul integralei ,[ se aplici metoda de integrare prin pdrfi,

: r,!, x, du _
-v: deci
du:dx.
'

o;f *d*,
I
2(n 1)(*'! at)n-r

l):-

+JO

TNTEGRAREA

Atunci

/ : l * ' f * * o * d * : l Ju ' d a : u a - l aJd u : adicl Atunci
In:

-

(

t

t

' Qn - lJ (x2 + a'2)"+7

I

n

+

+ *\\oL*"''-'u*'

J: - *\*-",-+ffir^-,,.

* ffi l,tr,-, n : I,lt"-,

-

: *1"1"\ La + 1,' o'1*'ffit"

"; ",--#,/"-,1 -'
]'
recurenfl: 2n-3 ' I 2Qt t)t"-Ll' tg ! + c,
A

astfel urmitoarea formuli de I x ' ! - :-! [ - U @,+ ,")"-'-r "rLzA f,inind seama cd 1, : [ d.* : larc A J f r "]-" " "+a oblinem succesiv: Am oblinut

r', : ! l2+ -l+z - +z a l2, t ya
t ll ,t :-la2l4(tz+a'), -

I l2r' ], l : 2 . a z: . a z _a-z 1 lZ" r " t eaa+ c , ^ +q as
-l 4 lxr q azl, 4 r , 3 3 r1 r-3ICtS-l-i-L: " a) $aa2;zlaz 8a8 3 x , -r 3 arc TE; , t t gtn;;-a o, 845 t"

I '^ : ! azl l!
x I !. 4", (-, +,rYT

'

+ 9 r " ]:

I -, : ! l !

.

a aL 6 ( x ,* o n y f U

' 5 ''" l : 1

:r
6a, (xt l

,
az)s

+ + (xz. !! _ _ 1 48ai _ : a2 + + a r c t- gaL + c . J i xs I . 48a1 24e4 at)z
J , : J( - - L a\n d x , (x2 -

O b s e r v al i e. Procedind ca mai sus, pentru integrala

tnde n ),- 2, oblinem urmitoarea formull

de recurenli:

f , : - l -f - l

T - ^ . = -- ! - ty J t-rl' r) (-, "rlu" "r)"-, 4o

,2n-3 7 I

PRIMITiVE

437

]inind

seama cd Jt:J*"-o"d*:ro

_

|

r

-

t:ml,_*l+C

rt*al se oblin succesiv integralele Jr, Jr, etc. Funcfia-Jnu este fracfie simpli, deoarece numitorur are r6dl' (22;- a2)n cini reale gi distincte, anume -a gi a. Sb trecem acum la cazul general:

s' ) (la-a r?l , lxu c . , r d , x , ( b z - 4 a c ( 0 , d e c ia * 0 , c + 0 ) . ) : b { .)n
Trinomul efrz + bx { c se poate scrie ca o sum[ de doui pitrate:

a n+ b x c : a ( x , z { + : . + : ) : . l ( . * * ) ,* : _ f r l : ,lV * *)' * hzl, '-d,ekz:9l-Y o. 2
S e f a c ei n l o c u i t e a + ! % : 2 , Atunci decix:z-*rt d-x:d.2.
bA

t( - x ,+b={ c ) n, : I) r ,n .! ? = a:* o "l )n '@ 2yhI\ . "* : l , -+ n ) a: * x 0
" " [I ( * * l l2 * o r l " I raJ t :{[
a,n J @2+ h2)fr

6"-t2aB-bA[
2anft J ks *

t
hz)"

a".

Prima.integrald este de n: lipul _4sau 5 (dupn c17lrr. I sau n)_2), iar a doua integrali este de tipul 3 sau 6 laupe ctm n: l_sau n>2i'. Efectuind aceste integrale gi ficind apoi inlocuirea z : * * ! , obtinem 2a' integrala iniliald. OI: e r v- a ! i e. De multe ori este mai simplu si punem in evidenfd. . la numbrdtor derivata 2ax * b a trinomului a.xf + bx4 c de la numitor {rdacdA +0):
B AxlB
(axz!bxlo)n
-ql)

* T

Zar!2a-

B

ax:e\

A

(axzlbzlc)"

U-:*\
^^

2a)(ar2*br!c1n

dtc:

:;\

Ac

**;t *d*+*\a#* nu.

2ax*b

'o""-'

438

INTEGRAREA

Pentru prima din acesteintegrale avem:

t J
gi, dacd n )- 2,
P
l -

':1

azz*b**c

!'

dx : tnlax, bx -t cl * C *

2arIb bx I a)n (n l) (axz I bx * c)n-t

J (axz *

+c.

Pentru a doua integrali

I

J@xzabx!c)n

t

a

*

aplicim apoi procedeul de mai sus: se scrie trinomul atcz+ bx ! c ca o b ^ sumb d.ep5trate gi se face inlocuirea r - t z' se obtlne *:
J @x' t

I

I
bx ! a)n

dr:1[

t

an J (zz + hz)n

a..
l sau n>2).

iar ultima integralS este de tipul 3 sau 6 (dup6 crrm n:
Exemple: f -_ t ') ) (I x z l l ) z l dr: Iz: z f^ x l t + - arcgx ! ^ - ;. . 2(r,+l\ 2 B - r ::--:--------:--f 4 ( x n+ l ) ' ? 8 ( x ' + C. -+ C.

f f ot l-: ix: ' 1)'s ) @ 2a

1)

S -l_ -arctpx 8

s)[

5"

)(xz!$)z (5x-7 4 ') t - d x : ' )*r+3*" t [ultima f -3x4-4 5' r- \i (- x z r 5 ) z d, t

a*:!l

2 )(x213)7 2 6 ( x 2+ 3 ) G 12(x2t3)B 5f 2r I x f 5 7 ' d x - 7' 1 x n + 5 "d x : - l n ( x 2 1 3 ) - - ^ e ^ + d - ' ) 'tu 2)*t3"' 2'"\" /g"..EvsT" I.-r .o : | 3l . _U *d, " \ 3P 2x P 7-a \-riz+4\-d.x:--ri". 2J(xz15)2 )(l"2+5)2 I dt.o i;-^+-.: )(*z1azyz o:!

"*

dx:-5

I

+c:-

u

*".

integrald este de forma

3 2Qv2l5) 5,

Ultima integtalS este de fotma In: ' deci

t": gi deci f -'...................3**4
l w, : -

7
3
+

2 ' 5 ( x z 1 . S ) 22 ' 5 V 5
-

+l-=
2x

a r ""t s 4 = + C V5
-_---:aru

2

) (x2*5)'

2(x'+5)

3 6)r[ , x ' * 4 x d,: r______l_ ' t'

s(xz 5)r +

+

5Y5

LX

-Vs

-r

x
t v.

Jzlw+t)'+;]

]__ d,. a, : !' J o * t ) " * + r__

PRIMiTIVE

439

Se face inlocuirea

x *

| :

z, deci dx:

clz. Atunci

:i :i nIo,*|;v,rr^.I ?fr^,: I V*;.
_ _ T

: # ^ ' " ' r l?z+ c- # * " " #

| @ t )! c '

4
Jinlnd seama cb ln ultima integral6

-

":lt.
_ , - L a _ c

avem:
2t+l

I,:T

-

I

r
^ J 2 - 2 -' L - 2

*;*arcts

l

n

2

u(,.*rr*1)

, t/Z afc ts + -5y5
deci

2

7@+1)+c,

) Q * "+ 4 * ! 7 ) z '

f-

-j-a,:!

z(rir)
4 s ( 2 x 2 f+ * + i r

,s_!j,._;;l/sarctc

5 -(x 2 '

+1)+c.

E\#*,u,:\ffiu.:ul#y+
.\V:.
Dar x2 -2x J_5:

*dx
(x -

: st,'(xz I s)+ z - 2x ! ., -fi;a,.
deci d,r: d.2, obfinem

l)r + 4 gi fbclncl * _ l :2,

\-:;.,u.:
Atunci

\ o+. ^^': Iha,: :L^,.trT+".
:3tn(xz - 2x | 5) + arc ts

L u , c t z |c : +

\#tdx

'\ * -Y;+*a': t6ffi;.

?

*

".

440
Atunci Faccm lnlocuitea x _ I _:,

INTEGRAREA

deci fr : z +l

pi dz:

d3.

: I ufl; * - -qir-d, : Sc-, * r=^,-d" $
:

z":1V.,+ fi*",r,a +": + Agadar "-.
I : I @,- % + srd'x ;r.* S*_S S

5 + i \ 6 a t1,dz2\@ a1,d' - *A+2r a: : ",

5[

2z

-f

I

-

_f,; 21.,

r + z r ,;

r* *,* *T +".
x_l

* . ,) + 4 ;:

I

2. + s + ; .r" ,sT

I

x_r

+ c.

Primitivere oricirei funclii ralionareR(x) : ffia"rioit" pe un inter_ val 1 (pe care nunritorri Q@)nu se anuleazdin.rriJi'?r punct) sint funcfii o*ro." elementarecare se pot t-otdea""" a"i"i-i"r'i;;; l" r'dicin'e numitorului Q@D. rntr-adevdr, daci grad p )- grad,p, efectuind impdrfirea, oblinem

"rt"

unde c(r) 9i P'(r) sint doud polinoame : c(z) este citul impir liiii, iar pr(x) --"'fff#"inrpirfirii, grai p,

#:c(*)+#'
i iira 0:

ei

*SHu.. S#dr: $c@)d.x
Integrala polinomului C(x) se poate efectua,astfel incit am redus ca1culul integralei funcliei rafionarepu acela al integrarei funcfiei raliocu gradul numdr5toru t'iaf)imic decrt gradur numitorurui. ffi Se,stiedin algebri ci funclia ralional|"#"" grad p, qgrad p se poate'scrie (intr-un singur mod) ca sumade fiJtiiisimple o*"

#=r#*+r@;#+,y,
astfel incit
JQ@l

* \#?u.: E@ - x u ) n - J [-'4-_dz * E l, .", " d*. J\a,ro+bz{c)fr
# * poate totd.eauna efectua.

Agadar, integrala funcfiei ralionale

PRIMITIVE

441

o b s e r v a|i e. finind sea_ma de fapt-ul c[ primitivele fracfiilo.r simple sint de forirea k ln (axz * bx * c) sau h arc tg (ax * b) sag funcfii iati-ona1e. sau combinatii liniare de aceastb formd, rczttlt| c[ primitivele oricirei funclii ralionale sint combinalii liniare de funclii de aceasti formi. pentru descompunerea fraclii simple se profuncliei ralionale pri" Q@) cedeazi in felul urmltor: Fieclrei rlcllcini reale xo a numitorulti Q@), de ordinul z de multiin plicitate, ii corespund.e, desiompunerea menfioiatd, o sum5.de n f.tacfii simple, de lorma
An (*-xol*' , r..(tr-tto)n-r A*-, t A, (x-fr,)' A, n-fry .

FiecSrei riddcini complexe xt a nttrnitorului Q(x), de ord.inul p de multiplicitate, ii corespunde in descompunefeamenfionat[ o suml de a fraclii simple, de forma
Brx I Co
(ax^]-bx|.c)n , Bn-rit*Cn-t (ax, * bx a 61n-t - |1 - . . . | BrrlCs (ara I br * a)' , BrxlC, arz I bx ! c

rrnde trinomal axz * bx * o ale redecinile xr gi conjugata complex[ alti xt. Pentru determinarea coeficienlilor Ao, Bo, Cn etc., se poate aplica metoda coeficientilor ned'eterminati: ln identitatea

$' P 4 ''

nV\

?t-xo)n

*-ito

1atcz*bx*c)i

f

,

BrrlC,

;4bn;-r".

se ad.uc 1a acelagi numitor Q@) fracliile din membrul drept gi se obline identitatea
P(x) _ Pr(r) ,

Q@)

Q@)

de unde P(x):Pt(x). Polinomal Pr(x) conline coeficientii 4,, 9n,Cu,... Egalind co6ficienfii termenilor de acelagi gratl ai polinoamelor P 9i Pr, se obfine un sistem de ecuatii din care de d.etermird"An, Bo, Co,. .. O alti metodl pentru determinarea coeficienfilor An, Bn, Co,... este urmltoarea: ln identitatea (1) se dau valori particulare variabilei r gi se obtine un sistem de ecuafii din care se determind An, Bn Co,.. .
Et;empte.l) s6 se-calcur"."\j4J)dr t J (x-2)(xzagz punctul 2). (pe un interval .r care nu confine

442

INTEGRAREA

, 2 x 22 x * 1 3 : l ( x - 2 ) ( x 2 + 1 ) 'l ! x - 2 ' _A(*2 2oz 1 2x * 13 :

-j Br*C (x'l7)'

*r**": rzl7 E)(xz -t 1)(x - 2)

-t 1)z-l (Br * C)lx - 2) * (Dx t (x-2)(x2tllP A(x" * l)2 t

(Bx + C)(,t - Z) + (Dt ! E)(xB- 2xz * x - 2) =

= (A + D)rn + (E - 2D)xs + (2A + B + D - 2E)tz + (C - 28 - 2D i E)r *

+(A-2C-2E).
Atunci

A+D:0,

E-2D:O,

2A+B+D-2E:2, A -2C -2E:13. D:-1, E:-2,decjL

C -28 -2D + E:2, Seobfine:A:1, B:-3, C:-4,

2x2*2x + 13 _ (x-2)(x21-l)2 x-2
Aqadar:

(x'1-l)'

x2+l

1 f f2x2*2x*13. dx: l I )x-2 )1x-z11xzat1z 1 *-ln2(tt2!l) 2 3-4x x2+l

?32*4 J(*"+t), (x-2\2

( 1+2 ) n'+r

-

-4arctg,xtC.

Pentru d.eterminarea coeficientului I se poate proceda astfel: ln identitatea ini!ia16 se inmullegte cr:-x - 2 (pentru x I 2): 2x2*2xl13_",llrl
: n |

9
f

,Dr*El
x'*

a t * - . t .

,_

o\
gi pentna

(x'* x :2.

l)'

L@' I

l)'

| l'

aceasta este valabild pentru Identitatea Aiadar, fdcind x :2, obiinen A :7. Atunci

orice , I

2 ; atunci ea este valabilS

2x2t2xl73

I

Bx{C

DxiE

t&-r)(-'+lY=x-2+
lnmullincl acum cu (x, * 1)r, oblinem:

1**,r'+ n+L

2 x 2* 2 r * l 3 : Bx * c | (Dx+ E)(s2+ r) + @' * ])'. x-2 x-2Aceastb identitate este valabili num6r complex x 12. Fdcind x:i,obIite:t pentru orice num5t real x I 2, d,ar gi penttu orice

-2+2i+13 -----r :Bi+C i - 2 2i + rr-: -B - zBi + ci - 2c.

PRIMiTIVE

aad

AAz

Egalintl pErlile reale 9i pdrfile imaginare, obtinem -B - 2C:11, -28 + C -2, d e u n d eB : - 3 S i C : - 4 . Atunci 2n2+2x+13: (*-2)(rz{1)z Fbclnd in aceastdidentitate r:0, 1 x-2 _ 3r*4 (*2ll)z +Dr+8. *2+1.

oblinem 13 1

=:de unde E : -2. ln sfirgit, ldclnd x: 17

r-4+a'
l, obtiaem 7 D+E

= : - r - - *
de uncle D + E: -3, deci D: -3 _ z-2 E: -1. 2t2!2x+13 (r-2)(x,ll), (5x2-2Ox*17 2) Sd se calculeze I -----;-----dz -21"

, '
Agaclar,

(x,*l),

i,+l 1, care nu confine punctul 2).

J

1*

(pe un interval

'

Avem 5*2-20r!17

(x-z1t
Inmu$incl cu (x - 2)3, avem

-=

A

B

C

a -2y* o -o+ , -z
A I B(x - 2) + C(x - 2)r.

5x2- 20x 1- 17: Fddntl r - 2, objilc.em A : -3, Derivind ambii membri, avem 'f

l0x-20=A+2C(x-2) 9i flctnd x :2, obtinem .B : 0. Derivlntl din nou, avem l0 :2C, Agaclar 5r2-20x*17 5 : - @ - r3 ) " + / - z de unde C:5.

@-ry
5
deci

J

lu*' : t""=,! " dx: -, J @ _ 2 ) +s J J_ 2^u. : -:( r _ -{2 ' 5 rnr.r zr+ c. [---l--ar I* 2 4 U -z)'

444

lNTEGRAREA

f l 3) Sd se calculeze dz (pe un interval I care nu corlfine punctele - a qi a.r\" \ *, _ o, l
:-

A
J

-_.

B

xz-az
lnmultim c17 fr a.:

x-a

r+a

- .I :A+ x+a
I lacex:a.OblinemA:-' ln identitatea ini!ia16, inmulfim I x -a gi {acem 2 ( : Agadar -a. Oblinen B: I ;. at -', x I

B . (x-o): tc+a'

a:

- Fx * a ) (l fi- a.

+B

r-:lL]-_
*2-o2 2a\x-a f I

t
rla) 1 I

l,
- o t - t n t z a tttc : ' !

deci

h=dx

:

7 r ^

1

;t l;:d"

-

'

'

) - +,d-l: ;t"w
1 . l * - a l
ltc*al

: - [ n r - l + L .

^

2a

7. Integroreo funcfiilor continue pe Fie / o funclie continwd. un interval I, a ;i b doui puncte din f* Pentru integrarea acesteifunclii se poate folosi formula lui l,eibniz-Newtorc
b

! unde F este o primitivi

u*: \"r@) r(*)l', ta

(oarecare) a l:ui f, iar

p@)lo:F(b)-F(n). ' '
to Formula lui Leibniz-Newton se obline formal din integrala nedefinitd;"

(y61a*:F(x)tc,
inllturind constanta arbitrarl integrare. C si scriind in ambii membri limitele de:

PRIMITIVE

445

Pentru funcliile continue (ca gi pentru funcJiile integrabile care admit primitive), anumite proprietili a1eintegralei se pot demonstra, mai simplu, cu ajutorul primitivelor, f5;r6.a recurge la sumele integrale:
b b

11 aylxy : atflda* dx t t
b b b

9 \ l - / J lf(x) + g(x)ldx:\l
&

dr; {4 ax + [ g@) &

s)

a

ax (x)dx : a*, [t @l + \f \f{d
b &

b

+) J\f(*) d* : f(E) (b - n), unde { este cuprins lntre a gi b. ' - '
fntr-adevir, dac5F este o primitivi
b ^ o

al:ulf

gi G este o primitivi

ah:i. g:

u, .

J-'

: ', ', ' fpla* : F(x)lo o(u) F(o), to
l h

\g(x)dx:G(x) l- : G(D)G(o), ; ' " atunci: l) aF este o primitivi
b

a lui a/, deci

I J

: a.f(x)d,x aF(x)l': -' '1"

"r1t!

-

or(o) :
b

uLF(b) F(a)l :

: a . F(x)l:: "tfli a*.
2) F +G este o primitiv5 a lui f+ e, a""i
b . " , t -rt ' g/ ( xr)l l d x : ( I ' ( x\) \ t r t ^ r . . l a + G ( x ) )| : F ( b ) + G ( b ) - ( F ( n )- l G ( a ) ) : \ Ll(s) . ,o f

":

F(b) F(n) G(b) G(*) F(r)l',* r[rl:: : +

b

b

d,x J f @) +\s@)ax.

446

:r(u) - F(n) F(c) zy\161a* +lf@)a*: F(x)lu o(*)1" + + ',lo 'J- .',la J-',
b c

- F(b) F(c) F(n): F(x)1" : ' ' t ":11*'1a*. {'
4) Aplicind teorema cregterilor finite funcliei F, existi un punct cuprins intre a gi b astfel ca F(b) - F(a) : F'(Z)@ - a) : f(E)(b - a), deci
b ( : \f@)a* F(b) F(a) : f(E)(b a). i -ci or-etoarele proprietlli : simboiul F(*) lu SE observim l a "r"

t"

( a F ( xl)' \: o . F @ ) l u ' ,
lo l"-

(F(x) c(")) : F(x)l' c(')l'. '1" ' 1 "+ * l'o l
tililor Aceste proprietili au fost verificate in cursul demonstratiei proprie1 gi 2 a1e integralei.

$ 5. Metodede integrore
Ca gi pentru integralele nedefinite, pentru calculul integralelor definite a1e firncliilor continue se pot aplica doui metode de integrare: integrarea prin pirli qi schimbarea de variabill.

1. Integroreoprin pdrfi rgn g sint doui fugctii ilefinite-p-e ilter; 1. Daoi/li Propozifi,a /, eu ddrivate'f''Qig'eontinircpe aeestintervalo 9i daei a 9i b sint douf, val punete din .f, atunei b b

a*. : \f's \fs'a* frlu.-

METODE DE INTEGRARE

447

Intr-adevdr, ,fr este derivabil5 pe / qi

( fg) ' :.f' g*.fg' ,
adici lg este o primitivd a funcliei .f'g i fg', deci
b I J

\

dx U'g* -fg') : fr
b

lo"
6

Dar
b

4

ax * 1U's fe') :\f,s d, +|'fe,a*,

deci
f -, \f's J q .

d* +\ fs' dx : rfolb' ' c'l
s )"" l a

de unde

_ \fs,a* : fr Io. \f,s a*. *l d.e prin iot"grf1"";3tl1rffi?tJf."t" 1or*rio integrare pdrli(pentru "o*"et"
. ttnue, observaf ie. p.ropozifia rSmine adevSr^at' gi dac' derivatele ci numai iniesratrg;, f. qi g, nu sint con_ integrabire oue,.sint continue),1e2*ln qir f qt c ;"J:,".L:-:o."". riind deriva_ 1dlo"r.""

,il:",,;u:"f,ii"f U*#".*;;i'ii";"'p:::'"'"pii*?*#.ir'"ilr "iT%:ifi ":.ii'"'l4.Tff
de a da i"t"srP#Tl"'$ft?H" #t#11 sepoate asemene o formulide
IlfaT,*rauderivate
a

*-l_g"&:::,i

lt

,, fc: *t

integrrabire, d,eci,i functia (fgr, _

. -Pr opoziti:.^2.,_Dae1./Fig sint,doud funclii definite un interpe ae oraiirit'n,]o

9ilAr-fiirio'.r."p. ,t, Ei daci

I fr*'u* - fg(n-t)lo, r)tf,gtn-ztf," r)zf ,,gt*-t1 * 1-* ,ll *

*

+ (- r)hf(h'st,-h-',. . . + (- r),-,ft -r, f * ,lo" t)"(yrrru*. +(-

448 Intr-adevir

INTEGRAREA

f .deci

b

\flk)gt"-nl dx

: f(\g@-fr-l) | -

,u ! | 1n+r1r1"-*-r) x, h - 0, lo 2o ..., % _ l, d l" f "
o

(- 1)o dx * (_ !ftutgw-ot : 1- r)ef{og@-n-',il r;r-,\1tn*,trr*-o.,,t 6*. ;"r"'n egatLttgirj';;*. asemenea, se obJine formula din enunful proioziti6i. , ,w "lr:;?lt:;Pr:Z.IP b d,x \ ee'P@.x) : ewil19 - "':9+ J p p,
o^

b r

r",-u",,

.esteuo pofiooird^e giad .=- iar u si p t 0 n,
. r . '.' . + \ - r l r (-*" n + r t7, p P-!!l,a . llb Jl*

t

rntr-adevbr, in formura de integrare prin pirfi de ordinur n, r.,ind f(x) : P(ax),f'(x) : aP,(ax), .f"(x): azp',(ax),... ...,f("-r)(x) : un-rp(n-rr(ux), yt"t(x) : {p{4(ux),

obfinem:

: :'#, gp-2t(x) g("-t',(x) twt(r) esr, :'#, . . ., g,(x) : #, - g@) :,#, r P F"
I

-.n' r ---.taen, e6g ar : IP kx)']! I eo- r Jp, \ B-q.r'\d.x)+...+
b

+ (- t)"-to'-tpr"-tt(ux)*)l' + (_ l), 1 *" pt )(ax),! a*. -- ' \-"'-t pft 9" ) l"
)

observind cd, P('l(q.x): grad. g n, avelm.
b

constant, deoarece p(a*)
b

este un polinom d.e

J

I u"eet6x1#U* : ' pn

ooptot(a.x) t " " t l#a-1 pn

-

.lllu nnp(n)(ax\ . r

Brrrla

gi into"uina egalitatea prece<iente, ," obfine formula de mai sus. ^in Lulnd in aceastl formuid p : - a+ 6, oblinem egalitatea urm6toare
b J

Ie-"*P(ux)dx:-

r L " - * l p 1 ta-x ) | I p , \(watx )-+ . '. . -*r - r 'p t n t ( .nl * \ | | r . * ' , " ] a ["

METODE DE INTEGRARB

se ei daca presup'ne detrvatere.,;r(r) c{ d sF,iJ_:iil-""3tilJ'J";ffi* f;t:*11:r""1'*6 2o Din fotmu-lele de integtare pi--puii rormure carcui primitiveioril; iil aiiil pentru integralele definite, se pot deduce de ar iil",'J![TJYe,$L:'l,L"oun,F " & l l o r

\fs'a*:kl

-lf'ea,
J a

r

a

l

Atunci
f f t r t -

: _ s@J | f,, u,. J rs'a* f(z)s(x) f(o) d
l x

^ l \I r . f e ' a , :J--c ' a * . c :f(t)g(x)-

( \rea, -fb)e@)| c :f(x)g{4 _
-

u

t
a

rsa..

O*ry,rL.ryO -- ^" laylor.nio tormota a se poate deduce formula rui raylor de integrareprin p6.r!i de ordinul ,, ,dtii-rrTi^ t"i*a de integrar,d. Pro n ozitia_ B.Fie/o funefie efiniti d peug intenalI qi a qI.

?Eur/"11_"*ri'dd -f(*) : f (n)*fff

d; o;d#d ;;"i','continur !; 1 uio"o"l peniruorioe ,{o) tr(._.'Yy,,@) . (*-,a)" *.. + 1vt(a) * n l
,

a {U__!!1v+tt(t)dt.
) n l

pentru t a r. Funcliile F gi G au derivate = ^ de ordinul a continuepe 1: - x ) '. F(t\ :u ' 6r.t(t): f(n+rru) nt '

deintegrare pdrli deordinuln funcliilor prin F(t) _ _ u _a"i1itii,tot1"t" definite G(l) :.f '(t), 91

F'(t) :

ffi

: f(ntv). ; G@-t)(t)

F$-rt(t) : t * x ; G ' ( t ) : . f " ( t ) ; : F@,(t) r; G(t) : f '(t).
s

o

tx dt : 'I n1t1cvtp1 p1515tn_t)(t) r)r*. l" \\"tla *| ,_ 'J-F'(t)Gtr-4(4l+
. t . . .+ ( _ l)"-tpr"-41t)G@1." r)"JF(4(t)G(t)dt, + (g

29

-

Analiza matematicd, vol.

INTEGRAREA

adic5

)

[

(t- x)" rft+tr(t) - -:u =oi" " \ u l , o \ t dt f(,@l:+ (_ ty!__t.fp_r) (t)1, J nI nl .,1* + ln_I)l_

+ .. +:(- t)r-r(t n)J,(t) * (l' ta

tl-it,@dt: -\o =.41or1oy-"
)"-

t ,Tfu-*\n-t - (- ,trft-ut*f@-t(a)-" .-(-r)'-'(ar)f'(a) (- ryLf@) f(o'tl; +

fintnd seama cdj

( t- x ) :

( _ t ) ( x_ t ) ,
k : 1,2, .. ., fr,

@ - x 1 n : ( - l ) h ( x_ a ) h , obfinem

:,t)" (- t)"J @ r+t)(t) dt:-(-rytSrt
o !

yt1a7-1-tyg--Q:-r (n-l)l "

_ 1r-r)(a) \--'

l*...de unde, impirlind

,

( - r ) ( x - a ) f , ( a )_ ( _ r ) f ( a )+ ( _ r ) J @ ) ,
cu (_ 1)" 9i scolind pe f(x), se obline
*

.f(x)-: f(a).*ff1'{o) +ry
+
, 1 (* _t\k

f"(o) . . + ?, ttr,@) +. +
n t ^ y+rt(t) dt.

J:r

. o-bservatii formuralui raylor, cu l"'^":^ulll:.*{*,d.integrais. T|gcrT" -p,l+_.perg, a"ri.,r"t. 7iz+r1^oi'""te-continud, ci numai f;-#iffr:"'*a "st"'v"tatuaJli! 2o Daci/(r+r1 continuE pe I, dir restul sub forma integrald ""*"
u

R o @ ) :( V - ! 1 w * , t g 1 a t

l " t
Ee poate deduce restul sub forma lui Iragrange

Rn(4:T#tr*urr,,
uncle ( este _cuprius lutre a gi r. Intr-adevdr, s6 aplicdm funcfiilor

F.lt) - J@+rt(q,

g# G'(r):

METODE DE INTEGRARE

45L

i
I

formula mediei pentru integtale:
fi

I

d, : F,(E) Gr(')dr. J ",(,)",(,) J
poate aplica ior-lrr. mediei, deoarece funcliile Fr(t) g-acelapi pbstreazd semlr pe intervalul 9i Gr(l) stnt continue-pe.l/, iat lunclia Gr(r) : { n! u:rde € este cuprins intre a O ,. * attncia<t< r , d . e c i* - t ) a euextremitdfileinagiz (clacE <r, s < t < a d e c ix - t < 0 ) . lnlocuind ln formula precedenti pe F1 g1 Gt. obfinem i@-t)" Rn@): I *.f("+l)(t)dt: nt J ...... t ,-,,-.f@-ilnI @ + t 1 1 4l r - i l : 7 n + t 1 1 1 i - ' ' nt | ) (* - a1n+r ' : ,t(t+l) ( E) (nt r)l 0; dacb x<a atruf,d

f

f

I
t:
I

(x-t1n+tpy 'l l: (afl)t lcl

{
J

2. Trqnscendenlo numdrului e
Din exemplul 0, avem cle la nt, I deducem cl

I
e I

d.acf P(r) este un-polinom

de graclul fr gl

I
J I

(
unde am notat

I

-' 0

-s-ar!(ar)l \ a.e-d*P(ax)d,r:

l

r
l0

:

-e-"Qk)

+ B(0),

: Q@) P(xl + P'(r) +..'
lnmu$ind c't ed 1n egalitatea I ftQP\ : Q@l * orn | 6-nnPlox)
J

a P(r)(r).
c : 0,

de mai sus, ob.tinem, chiar pentru

d.x :B(a)

f

R(a),

o
I I

unde am notat

1;

R(oc) -

a*

\ e-d*P(o*l

d.*.

i
Fentru demorstrarea transcendenfei nurlirului p(x) : r..*o i.'.(x (2-l)t' e, vom folosi_-polinomul rli(x - 2)p ... (r - tlf

It

de Brad np + p - 1, unde p este un nurn[r prim oarecare. Derivata de ordin p a factorului (r - n)t este p l, deci derivata cle orclin p a polinooull:j P(r) are rumai coeficienfi intregi, multipli ai lui p. rJrmeazl. ci clerivatele de ordin r ) p 1,2, ,.,,n, aleluiP(r) sintpolinoamecucoeficienfiintregidivizibilicup, deci pentru d:0, P(4(t) este ull numir lntreg multiplu cle p,

i
'.1

452

INTEGRAREA

p a|e lui P(n), rezultl {, {)("1 Deoarece numerele |' 2, . . ., n sllt rdtlScini de ordin a s e m e n e a 'P ( z ) $ ""n'De derivate se anuleazipentru *:l'2: +,pri-eLsalep-I c -- i" r1rmeazd cd pentru pentru x :0. - ; a"ti".i" se anuleazd ; ir""ilr"*}i"'l, 2, ..., n, avem i:

-gu) : P@(i) + ... + P(np+i-L)(i) Kp,
iar pentru .t : 0 avem

plnp+P-t\(o):P(?-1)(0) K'p : + + + Qp) : P@-'.)(0) P(r)(o) .. . + : (r)n@\p + K'p
u:rde l( qi I(' sint rumere intregi, Si presupunem, prin absri'd, ao ! cn coeficienlii ao, Ar, ..., arintregi cb e este un num[t arx + . . . + a n x n: 0 Avem deei algebric' solufie a ecua]iel

contradiclie' 9i si ardtdm cd ajungem la o '.' + anen:0.

an!ate + Sd consid.erdm Polinomul

P(,) : :+@ \v - 't'
cu 2 prim oalecare 9i sd lnmulfim
f,

- \!ln - 2)P"' lx - n)o
precedent6 cu B(0)

in egalitatea

D"'' j:0
Folosind egalitatea edB(0) :
t

: edQP) o'
0, l, ' ' ', rz, obtinem
t

Q@) -f R(cr) pentru e : i, i:
u f

aog(0) D";Qt'l : - )la;n(i) * i:l
i:l

de unde

n

(-\rnao@t)b + K"P :

-

| i:r

a;n(d)

termer al sumei .ilin membrul stlng unde l(,, este intreg. I,uind p > laol gi p > ry, -VnlI{'ui. a" p 9i dgci p.19.$ tetmen al egalititii 6".i iir lstt mdtii'r" au are factor p.i- oo-JJ-Pi c-uprins striet este un numbr intreg 7 O. :qom arbta cB membrul aiept af egilit6lii.este lntre-lgil,givomu3ooge-""U"t-ttocontradicfie'Avem'pentrui:1'2"""+:

d" t n ( 4 | : r t l " ,o,-* rrr*) I : I
eii(nl)t

'll

< ,'l\ ,-''p1ul <' eta.sop-.lP(')l r<,kd'
rd |
nen(nl)?

<[Tfr-<gl-r)r
deci, uotincl M:ro.ax lagl, avem l<i<* n n I I

Mnzennt .-< :-' l) I | 5l o,n1l) D laillR(i)l M D In(i)l-< l-. (? '=i' lFr I i--r

-a

. (rcl)f-r

METODE DE INTEGRARE

453
obtinem enuulatd ca ultimul termel s[ fie

,,

Dar 1im !! : o, deci, luind p suficient tle mate, P+aP!
l n I

< 1, deci

I

aan(l) <

1 y am ajuns fapt

la contradielia

mai sus. Agaclar, numirul

B este transceudent.

Acest

a fost demonstrat

de Hennite.

numdrului rr 3. Tronscendenfo
ecualii |ntregi 9 ( x ) : a n x nf . . . atunci, ay, Q :1/=D, este de asemenea algebric. {ao:o foloseqte proprietbfile funeliilor Demonstrafia simetrice elementare de t6ddcinile unei gi urmdtoarele doud observalii din teoria ecuafiilor algebrice. ^( este un numd,r algebrio (real sau complet), solulie a ecualiei ou coetiaienli l) Dacd

l1'

:0, de unde 9(-iy')9(iy'): Intr-adevdr, punlnd ^{ : if, avefly * -iy', deci g(-iy') : 0, iar membrul sting al ultimei egalitbli este un polinom in 1' cu coeficienfi lnttegi. 2) Dacd T esle un numd,r algebric, soluli.c a ecualie'i 9@) : 0 atunci y' : ya* este dc &semene& wn numdy algebrio, solu!'ie a unei eoua!'ii algebrice oanonice, cu ooeficienli Lntregi" 0n care ooefict,entul lot'i xn este l. Aceastd ecualie este

o:-r,[Ll l : o. '\an
" SE. presupunem prin absurd cd 7r este numer algebric, gi sd arbtdm cd aju:rgem la de mai sus, rezultd cA existe un numdr lntreg o, o contrad.icfie. Din cele doud observalii astfel incit numdrul rac sd verifice o ecualie canonici cu coeficienli intregi: ftna an-t**-r + ... * ar: 0. Printre aceste rddecini se af15

ridicinile acestei ecualii. Sd notdm a!t, o\z, ...,cP, Ei nao: existd deci m astfel incit p- : in, deci 1 I deoarece egm: eia: cos n * a sin ?i: (1 f -1. e\m:0 Atunci e9").. . (1 + cM) :

e 9 ' ) ( 1|

O.

Sb dezvoltdm produsul din membrul sting: vor apare puteri ale lui e al'lnd exponenfi sume formate din numerele 9, ..., pr. Dacd o asemenea sume este nu16, puterea lui e este 1" Aqadar, dupd dezvoltare, vom obline o egalitate de forma C 1 e u ,+ e q ,+ ... I eas: g,

p". Dar rrrlde C este intreg iar ar, a-r, ..., fls sint sume 10, lormate d.in nunerele 9r,..., d.eoarece Fu...,aQt c acvcdz,...,cdssintrSddcinileuneiecuafiialgebricecucoeficienfiiintregi, sint rEddcinile unei ecuafii algebrice cu coeficienfi intregi, deci gi sumele formate cu acestea sint rdcl6cinile unei ecuafii algebrice cu coeficienli intregi gi printre aceste sume se af16 9i oda, cd2, ..., cds. Sd considerdm pollnomul de grad sp + P - 1. P(n) :y:Qx
\P t) I

-

ca,)h (ax - cu,)F .,. (cx -

cu,)i,

undePesteunnumdrprim. Notincl

Atunci (p -

l, lP(z) este un polinom ln ox, crt coeflclenfilntregi.

: Q @ ) P ( x )+ P 1 * ) + . . . + P ( s f + r - l ) ( ' )

454

INTEGRAREA

5

gi lnmulfinil cu B(0) ln egalitatea C + D

eoi :0,
s

oblinem

t:l

: cg(o) D'"r g(o) o +
t_l

qi deoarece e"i 9101: Q@t) $ .R(cr;),avem s

cp( o) +f
i-t

: Ct' ,1 - Dnt",l.
i:r

s

Ca gi tn demonstrafia transcendenlei |'cri. e, deducem cd derivata P(r) (*) se anuleazi penku coeficienlii derivatei Pentru r)-p, daed r (p. I qi pentru ft:&i x:'0daclr<pp(/) (z) sint intregi gi divizibili ctt p. Dar P(z) (z) este un polinom ia cx, decis

f'i-lt " l 1 " r y , r l p r
este o {uncfie simetric5 lntre agb de cur, cnz, . . , , car, cu coeficienli intregi divizibili de asemenea
P(2-1) (0) : ph-z (-cur)? s (-car)h . . . (-acr")f.

cu lb. Avem

Aqadaf

cQP)+ f
uncle Kesteintreg; declucem ch" CQp)
I

Of"ri:5p@-r) Q) + Kp
esc

d:l

C, c qi declt produsu! ura'urc.'. luind p maimatedecltnumereie s + f Ot"rl este uu numir intreg I 0.
i_t

"-'

a

Sb evaluim u"*

|

R("a) ts s5, arht6m c5 are modulul < 1. Avem l a ( d l . - < H e HM

i:l

unde ff : max (larl, ..., l""l) gi M:slp tleci

t"tar
I s l-

l P ( z )< l
|

(lclH)t-t(2 lclH)fs ,

(?- r) |
,,b-1 n-

| It t -rr n t " ,| l <K '( p - 1 ) l i

Kb-' unde }f gi -I(' slnt constante. Deoarece lim -:0, P-a (P-l)l
s

pertru

ib suficient

de

mare

putem realiza

"" I E

ft("r) < 1. Atunci egalitatea | c o ( o )+ 5 - o f o ' t : - l n ( o , ) -"

H-"'

?,

nu poate avea loc, deoarece, dupd curn s-a atbtat mai sus, membrul sting este intreg, ajuns la o conttadicfie. Agadar, zr este transcendent. Acest fapt a lost d.emonstrat de Lindemann.

9i am

METODE DE INTEGRARE

455
4 . S c h i m b c r e , od e v o r i q b i 1 6

_lttrq."r.r

fr""t',|* ."rr"r")

Fie intervaiele I li -I, qi funcliile

u(x): I -" l, f(t) : J _, R. .,^," u'(a) continui1 t; Daedt esteeontinuipe /. iar u(x) are derif(t) $ara l,1g.po;_1ifjpe 1, aaet'i gi t.i"fi;,; ;i il,i"/; din 1, atunci:

. a*: at. Itt*t.ll ,'(x) t'ru1
" u(o)

F'(t) : f(t). funclia compusS. H(*) : F(w(x)), definiti pe 1, este derivabitb fJ%: H,(x) : F,(w(x)). u,(x) : f(r(x)) . u,(x), este o primitivl, a funcliei f(w(x)) .u,(x). Xg"f"f
b

mitive pe i6"itd t"" p./+r rJ"r;*:: inier.r"l" ]r.ioo(;);;',1H,?#'J?iX&,I"r/r ?;,fiitTi p"dceite )"i"'1""r". ^ ---:l vahrl ,I : l) pe inter"i"

ue himb FuncliileiU) si f(.w(xy. ,rft1';#;-":#i;t',t'u d. scnxn',ere ff;:'rli""ffi1tt"?,i,::-tr",: * l::. fornturd e sc are de aariab d.. it r-espectiv,.pe

p

. \JW@)) u'(x)d,x: g1*71u": U(U) H(a):
6

: F(w(b)) F(w(a)) F(t) :
Practic, pentru a calcula integrala

u(b)

l::,,

:

u\a)

l dt. ) f(t)

\n"an
se face inlocuirea gi se diferenfiazd" formal
a

.u,(x) dx,

u(x) : I u'(x) dx :

fltr. Limitele de integrare a Si -l se inlocuiesc Si tr, cale se oblin tot din egalitatea u(x) : cu iimitele de integrare I, l, i"b;;A;; c u a 9 16 : r respectiv

h : u(e),

fi:

u(b),

456 se obfine

INTEGRAREA

t,

. u'(x) : at, ax \ tt*t.ll fflt) t, a
1" Funcfia u(x) rtu este ptesupusb monotond. Observafii. 2o Nu este nevoie ca clerivata u'(x) s6' fie continuS, ci numai integtabild' (fiincl conthuS, ca este de asemenea integtabilb rleoarece funclia f(u(r)) lntr-adev6r, ' este o func,tie.integrafunclie compus6 a funcfiilor continue u(t) qi f(x\), prociusul/(z(zD ":(n) 9i demonbil6 ;i avind gi primitir-d (funcfia I/(z)), se poate aplica formula lui l.eibniz-Newton ca mai sus. strafia continui

3" Formula d.e schimbare de variabil6 se poate scrie 9i astfel
9

dt, u. :\tt vll u'(t) \tt-l
unde s-a notat cu xvaliabTla din / 9i cu I variabila din f , iar intre limitele de integrare existd relaliile'
a: ln acest fe1 putem w(a),

D

I : w(b).
I
f

calcula

integrala\f(x) ' dx cu ajutorul " J-'

integralei

\tt"ttt

. u'(t) dt, fdcind, urm5toarele inlocuiri:

d.x: w'(t)dt. x : u(t), Limitele a gi & se aleg astfel ca u(a) : a"9t u(b) : B. Dac[ u(a') : a qi u(b'\ - 9, se pot alege a' 9i b' limitele integralei din membrul drept. Nu 6ste nevoie ca funcfia. w(t) s5.fie biunivoc[.
EremPlu. Sd ge calculez. \lt: 0 - *u*.

Se face inlocufuea t : sin l, deci d.v : cos, dr. Putem alegelr:0 gi lr:2hr+i, 0:O, z n intreg, cleoarece :sin[2n**;) - t
a

/r:sinfr:sin Atunci
I F . -

xt:sinlr

zn"+| )
\/LslrL"tcosfdl:

\ V t - xtdx:
J 0

I \
0

lcosllcosldl

METODE DE INTEGRARE

457

2(n+r)T \ | .ot I I cos I dl : 0, oricare ar fi ,t € N.

;*
lntr-aclevbr: pentru

2 2 n n - 1 t - < 1 a z - f - : g i Z n n* : : ( l - < 2 2

2

3

n

(2r f

l)rc avem cosr>0tlecl

lcosll:costqi

t l - coszt. : fcosll cos d : coszd A + n 3 -: 2 -( I -( Znn * [ c o s l lc o s l : n f2 avem cos I -< 0, deci lcostl : - cos' S

Iar

pentru '

2nr *

-coszt :

I t t | ; + ;4
\ t

\ cos2rl'
I

'dtuuci 2(n+r)ft

znft++ l lcosllcosldf: J znft coss/dl-

z,n+3{ f ) znn+|

c
\ J

cos'ldl+

4ua

2@*r)r f cosrtdl: ! zrn+\

- (i,*| "',,) (*, ,i' l',H : (+,n o)f,"^"-*; l','^",ii* z,) -' *f i,'
Aqadar

znr+|

$

t ' f l c o s l l c o s r d r : \ l c o s l lc o s t d , + \ l c o s l lc o s t d t + ' . . +
J O J 21t

r + Jl

2hn

thn++
lcosrlcosldlf ! '".rllcosldl:

zhn++
I cosrrdr:

2(h-r]ln

(t I \lzrn+; :l-t+-sin2rll 4 \2 )lzan Pentru caicul, alegem desigur cazul cel mai simplu i \ : O, h:

1r 4 : ,

ie. Din prima formuld de schimbare de variabiltr se deduee o formulE Observaf de calcul pentru primitive, luincl una din limite variabile

;

J a

\ f(u(*)l .u'(r)d,x :

";o
J u(q\

\ /(,)dt.

458

INTEGRAREA

Fropozi,tia 2.Dacd/(l) este eontinu5 pe J, iar ra(r) este strief monotonh pe .I, dae[ inversa sa zl : w-r; J --+1 are derivati coutinufr u' pe -I, Fi daed,a, b a I , atunei
, tt

dz : \ "f(w(x))

^,

,,

-

u(b) F

dt. 1 fQ)a'(t)

Aceast[ egalitate ," ,r.rl1n"gt" d.owa a d.e flrrrrru d.eschimbaye aariabi.ld..
Sd observdm mai intii ci, deoarece u : ,/,-L, averfl u(a(t)) : 1 pentru orice I g,f, a(w(x)) : x Pentrv orice r € l,
g

I+J'
Funcfia J@@)) este continui pe J.

r31LP
x + u(x) -.> f(u(x)). -> R o primitivi a funcliei Fie F(r) : I f(w(x)) : F'(x):f(u(x)), x eI.

56considerdm runclia TT; Irl:

F(u(t)):' It: J

t .+ u(t) -> F(u(t)). Deoarece F gi u sint derivabile, funclia H(t) : F(u(t)) este derivabili pe / 91 avem H',(t) : F' (u(t)) . a',(t): J(u(a(t))). a,(i) : f{t)v,{t1, deci /1(l) este o primitivb a funcliei f(t) .a'(t). Atunci
u(b)

u(a)

J-"

dt \ flr)r'(,) : H(t)"l^u'- F(v(t)) u ) : "l to) " l u i"'u' (
,

: F(u(w(b)))F(v(w(a))) jr(b)- F(o): F'(*)l'.:\fl"{*D u*. :
Practic, pentru a calcula integrala
b

f-"il*(*\\ a.* ! ' ' "

METODE DE INTEGRARE

459

se face iniocuirea w(x) : t. se rezolvd apoi in raport clr x, x : u-I(t) - a(t) (sau se face de la inceput inlocuirea x: a(t)); apoi se diferenfiazh, forlrrral,egalitatea x : a(t). Se obline d.x : u,(t) dt. Limitele-de integl3re a -gi b se inlocuiesc cu limitele de integrare t, gi tr, care.seoblin tot din egalitateaw(x): l, inlocuind pe r,respe"-tir, o gt,ii "" t, : w(b). fi : u(a), Se obline . : \l@@)) d# \ f(t) u'(t) dt. ; ;
servalii. grabilE, 1'Nu e s t e n e v o i e c a d e r i v a t a o ' ( t ) s b .f i e c o n t i n u d , c i n u m a i i n t e o F lt ^

poate fi nu16 in unele puncte-l € rI; adicb funcfia u(x) poate s6 nu fie ^^^,_^3,:"Deivata,o,,(t) oeflvaD-tla^1r. puflctele corespunzatoare ,, : u(t) e I. In_ practicd, de cele mai multe ori derivabilitatea lui u qi continuitatea derivatei u' siut veriJicate. Ceea ce trebuie vetificat totdeauna este ca funclia u(x) sd, fie biunivocb adicd.ecuafia u(x) : g sd aib6, pentru fiecare t e u(t) e /, RezuItE J, o singurd, sotulie, i': -' -:----atuflci cd funcfia z(z) este strict monotond, deoaiece este- biunivoid-si continu5l I
a ,--

E*emptu. Sd se caicule". \!

*(l n + t)ar.

Facem fulocuirea

ll;
pentru .#r : 0 avem \: Apoi deci qi deci

i + r : r , d e cd ) o ;
I avem t, - lT.

l, iat pentru z, :

lv+t:t'. 17:p-1
t:(tz_l)2,

dx:41pa -

I)dt.

460

INTEGRAREA

f

,

-

r

{2

\!x!!*

lldr:
t

\

( , ' - l ) t4 t ( t 2 - r ) d t :

,lt
:14("J
1

f

a t)z sz6,- 4 \ (tu - ztt + ts)dt :
J

{r

:. (+- ?,' +,r : +1 1 ! 2 ,- ; V 2 ' + i V r l"_ n t ; - ; + r J r + ll'
r1
2 ,l r ll 2 l\ : 8 . -- (ll y2 - 4). ' 105 Din a doua Iormul6 de schimbare de variabild se tleduce o formulE Otiserva!ie. de calcul al primitivelor, hrtnd una din limitele de integtare variabilA
r T

\ f("(*))a": I J@r'\ at.
ulal

u(nl I

a

reductibile integrole lo rotionole $ 6. lntegrole
preliminore L Considerofii Pentru funcliile continue, formula lui Leibniz-Newton reduce problema calculului integralei la aceea a g6sirii primitivelor. Primitivele funcliilor ralionale se pot calcula tstdeauna cind se cunosc rddScinile polinomului de la numitor gi deci se pot calcula gi integralele funcliilor rafionale. Pentru prescurtare, integralele funcliilor ralionale vor fi numite integrale ralionale. Daci, printr-o schimbare de variabili, o integrali se transforrni intr-o integral5 rational5', spunem cd integrala inilialS. este reduct'ibild.Ia o integrald. rafionall. fntegralele reductibile 1a integrale rationale pot fi de asemeneacalculate. I,uind. una din limitele de integrare variabili, se oblin primitivele unor funcfii care nu sint rafionale. Se pune astfel problema gdsirii unor clase de funclii ale ciror integrale sint reductibile la integrale ralionale. Pentru aceasta s[ considerlm mai intii prima formull de schimbare' de variabili: s@") r"

)f(u(x))

' u'(x)u, :

q(nJ

.! fQ)

dt.

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATiONALE

461

I

Daci funclia f(t) este ralional[ (gi numai_in.acest caz), integrala-din membrul drept'este'b itrtegtile ralioial| gi deci integ:ala din membrul sting este reductibili la o integrall. ralionala gi poate fi calculatl. Agad,ar: Integral'ele de forma
xl

.u' ( x) dx, \.n@@D
cu iar wn6eR(t) : + estuo funclie ralionald., w(x) esteo funclie oarecare olt\
d,eriaata contihid,, si.nt reductibile I'a integratreralional,e, frin aariabil'd. u(x\ : tr.
F,

schimbarea de

Integralelede forma I n1"1*71dx nu sint ins5, in general, reduc:, tibiie la integrale rafionale. Evidentl dac| w(x) este ralionald', ftnclia compusi R(u(x)) este de asemenea rationalS. Vom incerca si glsim citeva_clase d.efunclii u(x) care nu sint talio*1

i.

nale, d.ar pentru care integralele -

R(w(x)) dr sint reductibile 1a integrale I : f' Pentru aceasta folosim rafionale, prin schimbarea de v#abild y(r): formull de schimbare de variabili a doua ': '^"

dt, u, : R(t)' a'(t) \",^(r@D I

pe vnde u(x) este o ftnclie.bi'wn"iuocd'. interval"l !. .- lxrt xr.f,iar u(f) este biunivocl) cu derivata u'(t) continui pe intervalul lnversa sa (d.easemenea 1 : u(I) cu extremitlli1e in t, 9i' tr: tz: u(xz)' tr: w(xr), ' Dacd.fwnctia a'(t\ esteralionald., atunc'ifuruclia R(t) u'(t) esteralional,d. ralional'd'. gi d,eciintelgrali d.in iiernbrut iti.ng esteredwciibild.-la o integra.bil'd. primitiva sa z(l) este gi Funcfia u,(l) este ralionald.,-dac5. numai dacb, de forma k,lnr(t), ',, k arctgr(t), r(t) sau o sum[ d.efunc]ii de acest fel, unde r(l) este o funclie ralionald' biuniI)ocd' d'efinitd.t'e J, iat h-" 0. piin in'iers"aiea funcliilor a(t) de aceasti forml, ob]inem func]iile u(x) ctuftate.

462

INTEGRAREA

Ne vom mdrgini aici la urmitoarele cazuri: 1 )a ( t ) : h t n t , ( h + 0 ) ; 2) u(t): A arc tg t, (k + U;

=z ## , (a8 rp, n G r/) ; ! v ( t ) : # # , ( e D = p ,e + o , y + o ) ; r
5) o(t):g+P yrrfi' ^ (ad= YP, q# 0, y + 0).

3) a(t):

Si gisim pentru fiecare din aceste , cazari funcfia w(x) cotesptnzdtoate: t) u(t): & In t, k *0. Daci punem *: h,7nt, ^r" ,X: r, gi deci, notind a: !

u(x) : s"'. 2) a(t) : h, arc tg t, k* O. ; I gi deci Daci punern n : k arctg t, avem tg

w(x): rr 3 ) a (t) : j" t e'
Dacd punem
ylz -rr-r5 od #

^

oa

yg'

x:Y-fF 'Yrl-5' atunci gi, rezolvind in raport c17 t,,

xyt"+ xE: otr" 4 B
;" - : Ja_!..'.q,

de unde

Tr-o'

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONATE

463

gi notinil -

I - a, I : b, T :

c, -

&:

d', rczt:Jtd'

"@):J

axlb cx{d,

ln particular, unii din coeficienlli a.,p,Y,8 pot fi nu1i, 9i ieci-;i unii din coeficienlii a., b, c, d pot fi nuli. S[ remarc[m ins[ cI avem ad # bc, deoarece ag =a yg. tn cazul cind.n : l, w(x) este ralionala. vom considera numai cazul eind n >-- 2. oi, * p, =r_ ccg yg, q.=t v =t 0. 4\ a(t\ _
Y, -+- d

Daci pune rrtx :

'i*:
Y'-F d

, atunci

Txt* 8r:
5au

dJ'+ I

otz-"1%t+p-8r:0 6i, rezolvind in raport cu ,, avem
, .(ft *!\'tt" ! 2d 4dtx 4,zP

tn fala radicalului se ia un singur semn, acela pentru care t e I Luind o: fmp[rfi generalitatea, deoarece putem * (ceea ce nu micgoreazd. pi la numitorul fracliei 4dP: 6', ## cu 2a) 9i, nottnd

la num[ritorul - b, T z: a } 0 , 4 4 8

oblinem

: u(x)
trnde
b) a\t) :

s: "t
"1, a 5

1 d.ac[.1>0 li s': -

"/i*+\/"x'+F.

+ t, &) o,
1 d . a c [y { 0 .

+ 9, a8 =1 Yg, u-! 0, ^( =/ 0.

Dac[ punem x:1+,

Y'2+I

atunci
'{tctz 8x: + al * F

464

INTEGRAREA

sau ytdz-dt*8x-g:0 gi, rezolvind in raport cu t, avem t _ "*l=4ls.;TaElT
2'(*

",.

In fal? radicaluiui se ia un singur semn, acela p e n t f u c a r e t 4 J " Luind y : (ceea ce nu micgoreazE" generalitatea) gi notind -4y8:a, + 49^:b, &2: c>0, oblinem f
u . l r y \_ "\"t--, "Jt tl/azz)-b*!c x

ry

undee:

l, daci a;

0,gie--l,dacia(0. sau dac6 y:A, cazurile4 gi S se

O b s e r v a f i e . Dacd c:0 reduc la cazul 3.'

2. lntegrole de functii exponenliale

*, unde R(ar): ry-

u*, a+ o, i o1r*1

este o funclie tafionalE,.pentru ca integrala s5. aib6 Q(u) sens, adicd. pentru ca functia de integrat si fie definiti pe intervalul de integrare, se-impune conol'ta:
pentru orice x e, fxr, xrf. Q@'")+ 0 Integrala aceastase reduce la o integrald, rafionald, ficind inlocuirea
6on : f.

lntr-adevir,

avem r :
r

1

ln l, deci dz -

7 -,,.

- t"

rr ': " r ) , ,o "rr " : ) , ' "
z t t

"rr;"t

f ^,^,,,

\
unde funclia Rr(t) :

o("*)u" :
R(t)

,.*.. r
\

I

^(il

:,u,
t

:

,

dt, \ R,(t)

este rafionalE.

INTEGRALE

REDUCTiBILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

46$

Observafie. se obline o primitivi

I,uind una din limitele de integrare variabild" a funcliei R(e"') pe intervalul Lxr, nzf. \
lc ,) 0 ezr) , * ",

Etemple.

l) SI se calculeze

U".

: se face lnlocuireae2z t deci- : Avem !. : co: I giftt : e, Atunci
I 2

+Lr

l-gi dz :

*ur,

c

a

,

eu I d* it )- t- + e :r ,,i

-

t | -. I f -Il -C r : d 'Jt+tzt (jr: 2J t+t

-

I 1 : - h(1"+r)t c : |r= (l ,) - ln.i_- : 1 h 1 + ' : u 1 f t + e . ;t1" + 2 L2 f, v 2
Penttu ealculul unei primitire astfel :
z c2' qa

a fu:rcfiei

e%

I + ,*

(pe un intewal oarecare) proceclim

P ezt \_d*:_ Jl+er,
:0

lF
:l

I

-2 ,l l+t

1 d,::;tn(lfl)| -

lt" tr

1 .o-[h(lr e%l tn2] : lr.y | +e - rlvt.
1 I e2*

2) fntegrala

\ =7,

dz nu are sens, deoatecefuacfia de lntegrat nu este definit&

ln puactul 0 din inteltvalul de integrare, iar ln jurul acestui punct funcfia este nem6rginit6" (Mai departe, la capitolul despre integrale genetalizate, se va da un sens acestei integrale)"

3. lntegrolede funcfii trigonometrice tn mod. obignuit, se numesc integrale trigonometrice integralele de forma
tt

( n 1"orx, sin x) d.x, ), 'l.. unde R(er, : ly' ,) este o funclie ralionalI de dou5 variabile. a)
Q@'
80 Analtza FatematicS, vol. I

INTEGRAREA

Pentru ca integrara sd aib6 sens, adici pentru ca functia de integrat sd fie definiti pe intervalul de integrare, se impune condigra Q (cos x, sin r) 10, pentru orice x e lxL, xzf. Aceasti integrari se reduce la o integrard" rafionar4 fdcind inlocuirea tg; :

sau, in anumite condilii, una din inlocuirile tgr: I) Inlocr,rirea dacil#ek+I)'' 2 ;' l, tg+ avem
1-ts21 ,r-1
- ' 6 .

c o sx : t ,

Fsinz:f. 1)r, (Aintreg), dici a

l. Dacd xl(2k*

cosr:

"

,

l*tgr: z

1 + t s P2 - -

deci

:n.it*;),
unde R* este o funcfie ralionald de o variabild. a) Daci -;l < xr{ frz(is, atunci _ i a i
9

pentru orice

x e lxt, zr], deci tg 1 este definitd pe [rr, xr] gi
t,
' !

x, x) t n lcos sin tu :
; _ .

i^. {r*+)u.

Se face inlocuirea T8-:t,
,J

deci cos#:'-", sinr: 1 + t 2
1 - 1 2

2l l a p

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATfON.ALE

467

Si x:2arctgf,

deci d.x : 2 dt. 1+r'

! Notind t, : ts 2 'si L : ts!, " " 2

'

avem

x, x) ur, iJ o 1"o. sin a* :'(J R(=-, ' l + t z ^) + t z at: )f o,14 ," t -3l tl +,
,rna" .il, este o funclie .ragiolo^le. Am red.us astfel integ I'a7a iniTial| Ia o integralS rafionall, itt cazttl cind. intervalul de integrare l*r, *rf este conlinut in intervalul (- -, *). Si observbm c5. aceastbcondilie a fost impusl numai de schimbarea de variabilE folosit[, dar c[ integrala poate avea sens gi f5r[ ca aceasti condifie si fie indepliniti, dacd. (cos r, sin r) nu se anuleaz5pe intervalul Q de integrare. In acest caz se procedeazd astfei:
a2 ta

b) [ R (cosr, sin x) dx:
J

lim

;,-o

)

\ n icos x, sin x) dx,

ooa" -l
r

< ,(z<zi. Pentru ,"*o*il
n-),

din membruldrept,unde ), > 0,
r.

avem - rc (

- n + I < xz <rc, gi deci se poate folosi inlocuirea tg : *

( R (cosr, sin r) dr : lim II R 1"o.x, sinx) d.x, ") J A 4 t r J
unde -'* a

inlocuirea tg+:
r

"r(

rc. Pentr" t";;"i"le

d.in membrul drept se poate folosi

n-1,,

a'l I n ( c o s , s i n x )d x : l i m r -l l+o
-fi

l>0

-] -n*l

x I R 1"or ,sinx) d.x.

Pentru integraleie d.in membrul drept se poate folosi inlocuirea tgL :tre) Daci (2k - l)rc{ 41 xr-4 (2k + l)n, k intreg, avem
l, &1 r"-2hn

\

n {"os ,, sin x) d.x :

t
,tizhn

nlcos x, sin x) d.x

ti - zc4 \ - Zhrc 1 x2 - 2kr-( n. fntegrala din membrul drept este de unul din tipurile precedente. Intr-adevir, s[ facem ln integrala d.in stinga inlocuirea x - 2hx : z ; ^tvnci x : z | 2hn gi d.x : dz, c o s . f , : c o s( e f 2 k n ) : c o s e ,s i n r : sin(z {2kn): sinz.

INTEGRAREA

Notlntl 4:
ftr

xt - Zkn, zz:
4

frz - Zkr avem,

, x I R 1 " o sc , s i n ) d r : J

' I R ( c o s u . s i r' ' O": , __rz) J .

x1-2hn

I .{t (cos x, sin. dx, x) J

^r"q"'ln ultima integralb ^i in loc de z.
Rezult6 in particular:
(2h*r)r
-l

oot^tvariabila u" ,"t"*r"re din nou cu .f,"

fi

I

n 1"o.x, sinx) d.x:

I R1"orx, sinx) d.x,
-n

(2e- l}tr

oricare ar fi. k intreg. f) Daci intervalul de integrare lxr, rr] este oarecare, integrala
rr

f R ("or x. sin x\ d,x J este o- sumi de integrale de tipurile precedente. ^ordine'ct"."Eto"i" toate punctele de forma . lntr-adev5_r,,siscriem in z: (2k + l)r, ft intreg, cuprinse intre xr gL rz:
xtlzt

P e n t r u o r i c ei :
2i+!

1,2, ..., n-

I avem
E

x, I n 1"o.x, sinx) a, : I R (cos sinx) d.x. J -fr .i
Atunci
* l z r ' 2 ,

;,

x ) x s -f' R l c o s , s i n x d " : I R ( c o s r , s i nx ) d x l' JI n - \"-o-.- -, - ,i nx ) d x * . . . 1 J
ut ,fr x" zl

..

. r f x + | R ( c o s , s i nx ) d r * | R ( c o s , s i n x \ d x : x J J
rn-r
lL frz

:

{ n (cosr, sin x) d.x + li R (cosr, sin r) d.r f J . + (n - l) J R (cos*, sin r) dr. . , [
-n

doui integrale sint de tipul e).

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONATE

469

Obse rv alie. se obfine o primitivi
x

Dac[ se ia una din limitele de integrare variabild, a funcliei R (cos x, sin x) pe intervalul (- r, :t):
.

'2

E

x, I R 1"ot sinx) ar: J
err*pli.l)
E o

' I k[r--1,=!!-le / t n r r dt. lt+f'lai J

Sd se calculezeiot.gt.r"o

r: |
fi

f

1

'

,..

J sinz*cosz*l

6e face inlocufuea tB

t

: l, a."i cosr:l-!,sul I +rr ,: ,u*: " I a1r t | !-12 ur.

: y= h : t-c i -6+ ) - ) 3 , , " : , rs ,fli:jr l l r
Atunci
I

- d2: r 1 + t 2

f

l I -dr: J t + t
I

Ys

I : rnllr,, l t :tn2 _,ntr _ r \ : r r / n i_*_, {U__la, ,"1 vt
2) SI se calculeze integtala
4ft

f:l-dz' J2fsin* Avem
4 f f 7 t f r l 3 f 7 l 4 f n l

r

1

a"_l_,^ d.v*[Ldx l_j + J 2 d z i:o t ' l : +r _12{sinx ) 2{sinx J2!srnx0 T o f f r r 9 o f t 6

:[
O

t
-

)2+sinn

a,+[
)2.|snx
f r -

+[
f

t
-

J2fsin*
i

dx:zf
E

t

-u.o-

J2+sinz

r-1, :iim \ ).+0 J ).>0 -r*tr

c -

2

2tsinx

dr.

470
Facem schimbarea de vafiabild tg 3
4

INTEGRAREA

:

Z, cleci

n-),

tz

t

2

) 2isinx -r*I

d z : t

1

2

t2 9 r o

I i,
P
I

Zt I \2-1--

; -- ,f -L d 1 : l L '

J r " + I + l

_dr:

r +t'
1

ej

\\ | ll
\
lr

r + :z l) +

1 \ 2

dt:2.-_arcte-_--l
o

Ys

" y 3 h ,:
2

4

:

A --;: arc t.o _2 t + 7 | t . : l Yo lt'

v3
*

-4 i i a r c t g 2 t 2 + 1- a r c t g 2- t- l, + 1 1. - ; !,3 - - y3 ri J -r-).

Iim

|

li*

,

].+0 l>0

i.+0 ),>0

-

- ? ? + I 2

; : - @u t l t i , , " iI' _ i r * i : n * , :
^>0 l>0

deci

lirr arctg2{$: " 13 l;3
91
L -: llm arc lg --;;; Vr a-Y A>U q t r atz -r l

tim ^r"tn2}4 t,--l--"'e 1/s

lim tta+e

. 2 t " ! l " ' 13

r 2 -

ast{e1 inclt n-l P lim \ il+O J l>0 -n*).

1:

eTL #*a, :!iii-.,*
I>0

o 1 T |T L a t l a o

i+o 7.> 0

-

yB

J

: r4I 1r "+ ;r ll : i 4" .
II) Inl.ocuirea tgx:1. l n g e n e r a linlocuirea tg; , I d.uce la o integralS ralional5 mai greu de ca1culat.

INTEGRALE

REDUCT]BILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

4V1

. . uneori se pot folosi alte inlocuiri, care duc ra integrale ralionale mai simDle. ' In cazul ci,nd, Junclia R (cos x, sin x) indepl,inegtecondilia R (- cos r, - sin n) : R (cos r, sin r) se face schimbarea x: t. tg tn adevbr, dac1 x + (2k + l) : , avem cos z l0
4

gi

'
deci

sinr:cos -#3*:cos rtgx,

R (cosx, sin x): R (cosr, cosx tg x): Rr (cosx, tg x), 'unde Rr(rz, u) este o funclie rafionall" de dou5 variabile. Funclia R, (cos x, tg x) e6te pari ln cos r. tntr_adev5r, -Rt (- cos ,, tg x) : R (- cos ,, - cos x tg x): : R (cosx, sin x): .--, cosr: lu1 ^^l_",r."ltd R (- cos f, - sin r) R, (cosx, tg x).

ci funclia R, (cos x, tg x) conline numai puterile pare ale Rt (cos x, tg x) : Rz (coszx, tg x),

unde Rr(u, u).este.o.functieralionali de doud variabile. (Dacd num5ritorul qr.numitorul funcliei R, c.onlin numai puterile impare ali: lui cos ,, ;,imprlrlca cu cos x =' u gi rdmin numai puterile pare ale lui cos r.) Din egalitatea R (cosr, sin x): Rz (cos2 tg x) x,

ci funclia R (cos x, sin x) conline numai puterile ii?"|_t3;.p" coszf Qarle,fr cos rul sln" tc, 1", I sl sln x: R, (cos2 tg x): x, iar pe de alti parte R, (cos2 tg x) : x, R, ["ost ,, T*#l ,

I Rr l--l -lr ' tg frl: l(t (tg r)' + tg,' unde R, este o funclie ralionall de o singuri variabili. a) Daci lal lxr, xrl qi ; a xt l
tr2 a . _

xz <

f,,

funclia tg r este definiti pe intervax,

I

n (cos sinx) U, : x,

t R, (ts x) d.x.

47"2 Se face inlocuirea

INTEGRAREA

tg x: deci z: arc tg I gi 6*: tg x, gi tr:
r x

t,

-J-dt. | +tz tg fr2, oblinem
2 t t "

Notind h:
z

J
.

x) n{"orx, sin u* :
7 ? |

R, (tgi : u, : R4(t) dt, $ I IRr(r)*,
' '

unde Rn este o funclie ratiotal6". Am red.us astfel integrala inifial[ la o integrald ra]ional[, in cazul cind intervalal lxr, rr] este conlinut in interval"t {- ;' ;) Deoarece pentru 5:'. (2k + 1) * , avem cos f :--_--I-. sin x :-tg* lraq'rYt+ts'zn putem face d.irect in integrala inifial5. inlocuirile t -L. dx : dt sin r :--l--, ytl1z' t+t2 lt+tr' sau, deoarecefunclia R (cos x, sin x) conline numai puterile funcliiior coszru sin2 r, gi sin r cos r, putem face direct in integrala inifiall, inlocuirile cos ff : cossr: I
l41z'

,sin€r:

to
l+tz'

,sinx cos#:

l+tL'

111:

Si observlm c[ integrala poate. avea sens f[r5. ca intervalul lxr, xr'] 3J , daceQ (cos x, sin x) nuse anuleaz& sb fie conlinut in intervalut [- ;, pe intervalul de integrare. In acest caz se proced.eazi astfel:
r2 I J n 2
ta

R (cosx, sin x) dr : lim

],+0 ) ) . > 0- r . r ?--f^

x) I R 1"o. x, sirL d,x,

a *, < I . Pentru integralele d.in membrul drept se poate folosi t lnlocuirea tgx:t.

unde -

a-^ R ("os x, sin x) dr : 1im I R ("or x,sin x\ dr, c) [
2
J xt ).+0 l>0

fr

E

r

J

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

473

unde -

a *, < -1 . Pentru integralele din membrul drept se poate folosi t inlocdreatgx:t.
2
z

U)

J
E

O (cos sinx) d.x: t^t1 r,
l>0

J

R (cos sinx) d.x. x,

2

-

r,r

T-"

Fentru integralele din membrul drept se poate folosi inlocuirea tg x : t. e) Dac[ (2k 1);< xt.-- nz< pk + t) ;, ft intreg, avem

J tr

{ R lcos x, sin x) d.x):

I R ("o. x, sin x\ d.x t
rr-kn

qi '

+ <1 \ - kn I zcz-,€n-{- 3. rntegrala din membrul drept este de 2 2 - - - precedente. unul din tipurile ^s6Intr-ahevdr_, facem in integral a iniliard. inlocuirea x - len : z i atunci fr : z * kn, d.tc: dz, cosz.r : cos2(z I kn) : cos2 sin2# : sinz (z I kn): sinzz, z, sin r cos r : sin (z I kn)cos (z Notind zt: xr - kn, zz: xz - kn avem
*z xz

hn) :sin

ecos z,

x, sinx) ar: In J 1"or
t l r r

'

x, x, IR* (cosz sinz sinx cosr) dx: J- \--t,

:

z, I R*1"os2 sinzz, sin z cos e) dz: J
\ r ,

I R (cosz, sin e) da J

:

r"- h* f ^ ,

*t_

J

R (cosx, sin x) dx,

hrt

und.e in ultima integralS. am notat variabila de integrare din nou cu f, ln loc de z. in particular,

Qh+t+ + R 1"o. sinx) x, d,x: I n 1"o. x,sinx) dx. I J J '
1z*-e| -+

z t +

INTEGRAREA

f) DacE intervalul de integrare lxr, xrf este oarecare, integrala: I R 1"or x, sin x) dx ), lntr-adevir, si scriem in este o suml de integrale de tipurile preced.ente. brdine crescetoare toate punctele d.e forma z : (2k,+ 1) + , A intreg,
z

cuprinse intre x, Si xr: xtlzr<22< P e n t r uo r i c ei : 1 , 2 , . . . , n
ri+!

1 avem
;

I R 1"o=x, sin x) d* : J
ti

( R (cos x, sin x) d.x. J
n

2

Atunci
tt

r ^ , x x I r ( ( c o s , s l r rx ) o f : )I R ( c o s , s i n x ) d . f + J[ R ( c o s x ,s i n x ) d x + . . " t
*r zft frt *t zt

Et

2z

. r . " . + 1 , R ( c o sx , s i nx ) a r * [ R ( c o sx , s i n x ) d x : J J
ln-t I t u t zfr '

: In (cosr, sin r) d* + ( R (cos sin r) dr 1 r,
J )
{t zr a

+ (n -

1) [ (R cos #, sin x) d,x.
-t

; Primele dou[ integrale sint de tipul e). Dac[ se ia:una din limitele de integrarevariabili" Observalie. se obline o primitivd a funcliei R (cos x, sin x) pe intervaluf {- l, ll : 2 2l t

i
Exemplu.

dt. x) io ("o, x, sin u* :'u( RU)

l

Si se calculeze integrala
ZG

f
r : l - u * ,

1

.lsinzcosr{2 0

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONAI,E

476

.Aici -R(cos z, sin z) : R(-cos 59 poate folosi schimbarea dnifiald intr-o sumb de integrale:
2 f

--i . ^ qi sln./cos*+Z l?(cos x, sir- x). s. Pentru i
c

x,

-sin

z) :

de variabilE n
t

fg x : 3
2

aceasta d.espdrfim integrala

r l V t I:i.c,-[-1 :a,:[ Z J sinzcos.r+ - l s i n . r c o*s + 2 ' s )T n u o
Z f r ; ;

r c o s . r +2 " "

^ - -,

( r' i A 2

l
i

J s i n t ( c o s *+ 2

r -,i* : | -------:-:6"
l O

f

Jsinzcos.r+2"''
T 2

r r + i .=-e

* Jr s i n r c o s + 2 " ' '

dx t-

i -r I -:----stfr.x
J

O

t -

cos.#+z

ox:2

f

)

1 ---dr:

l

simzcosx*2

Pentru

ultima

integral5 d*:-l-

se aplicd schimbarea

de variabild. 1 ": t: t "

tgx :t,deci n

t+t"

d . t , s i n x c o s r : c o s z z t g-

tap

t+rr

] /rc \ ' \ o ' u i n dr : t g I l I ;z + r l 9 i r r : t g l * - ) , 1 , a v e m \ I l z I
2 " t" t"

2
J

sinrcos*+2"*

, , .t f d , f :- \
,
tr

z

1

t

2

^,-

I _11-1rd,Jzr+t+2"'-

J l +tz

: f" ^," : l=[*",* eaftl!,:, tg ?# - arc W)

476
Avem

INTEGRAREA

lim lr(I) : tim te |r)r+0 tr+g t l>0 ),>0 lim ,r(l) : linl i+0 ).+0 ),>0 i>0 deci 4tz+l llm arc tR ---:: L+o v15 l>0 Agadar
9n

;.t:-..
44+7

*[;-^]:*

E - . 2'

. lim afc tg -----;:7.+0 v15 l>0 T-^
2
___Ary

J sl'f 1r cos .s + 2 0

_

L*o l>0 -

sln,rcosx+Z t1-"

: *

| | ( ts ri- (ur" ,n4r, ,* - ar cs4\ +) : I r - nr /n f;*S t",u { G

4t

Vc

.

sinx:t. A c e a s t i i n l o c u i r es e p o a t e f o l o s i i n .III).1 ?Io?uirea cazul clnd funclia R (cos x, sin x) este impare i" ;;;;, R (- cos x, sin x):
x)

- R (cosr, sin r).
,) , otol dinpolinoameleP(cos r, sinx\y

ffi3" J Tit"'ffI,# Th:iiT*",1#"il:
Dacd P (- cos x, sirrx) p (cos r, sin r), atunci Q (- cos x, sin x): p (cos*, sin r), deci P (cos x, sin x) : Pr (cos2r, sin x) cosx p (cosx, sin x): Or (cosz sin-x) x, 9i R (cosx, sinx): :-1,cos.n : i'l::'lt z, sin z)
Br(coss

R, (cosz sinx)cos tr" x,

DacE. Q (- cos x, sin x) : P (- cos x, sin x): P (cos x, sin x) :

_ 0 (cos r, sin :u), atunci P (cos.x,sin .r), deci

Pr (coszx, sin x),

p (cos x, sin x) : Q, (cosz.r, sin*r) cos .*

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

477

t1 .n R (cos x, sin x) * ir(c-os'z' sin z)
Qr(cos2 x, sin r) cos *

-

Pt(cos'z{' sr+z)Bt(cosr r, sin x)cos2 r

cos fi :

: O9adar, ln orice caz avem ;

Rr-(cos2 x, sit x) cos tr.

*, f * 1"o.x,sin x)a, : fR, (cosz sin r) cosx dx : J " J
c1 "t ,,

: I n, (1 - sinzx, sin x) (sin x)' dx.

,j

Se apiicb prima formuli ; Notind- lr :
'T zt

de schimbare de variabill, l, d.eci cos x d.Jr: sin xz, avem
h et

flcind

inlocuirea

sin x : sin x, Si tr:

dl.

1
. ' [rde

t) I n 1"o.x, sinx) ar : I R, (1 t2, dt: { nrpl al,

)

,

i

,

R, este o func]ie rafionaTd. Am redus astfel integrala iniliali

la o integrali

rationali.

A c e a s t i i n l o c u i r es e p o a t e f o l o s i i l n c o sx : t . IV) f nlocwire@ cazul cind funclia ft (cos x, sin x) este imparl in sin r: R (cos x, - sin x) : - R (cos x, sin x). Ralionind ca in cazul precedent, deducem cl R (cos x, sin x): ! ti deci Rr (cos x, sinz*) sin r

t o ("osx, sinx) a* : ' J
*l

(R, (cosr, sinsx) sinx d.x: I " '

:

J
rt

f - (cos z, I - coszx) (- cos x)' dx. I ftr ficind inlocuirea

Se aplicd prima formul[ de schimbare de variabili, cos s : f, deci - sin x dx: dl.

478
Notind
f

iNTEGRAREA

lr :

CoSx, gi tr:
i

Cos xz, a-qem

x ) { R q " o s , s i n x ) d x : I R r ( t ,r - t ) ( - d 4 : I R z Ud t , J J J 1' 'ernde "".t" o funclie ,^gionJie. R, Am redusastfel9i in acestcazittegralainilialE la o integraldralional1.
51

|

.

2

;

t

2

,

Exemple.l)

,

x sin6xd.s: lcos, J . 0

f

r

5E

lcos,/.sin{ ' O

x,sfttxdr.

Se face inlocuirea Avem l.: cos0: 5n

f
JI
0

cos.r : l, deci - sin xd,r : dt. 1, ti lr: cos5zu: cosn: -L Atunci _l 1

cossz.sinaxd.r: _ _tz)adr: _2t4+ta)dt: l r r.( l { pr J )
1 -1

f

r

: r [-t , _

2t6

tz

s

t 3 , l.L

s / l _ rt z
: - t

: t 1 t_ _ * _
2
- - T

_ [ + _t s , s- J l- _ l-_z: - i_-- s _ : i :
1 1 1 6

z

Ii

(

|

2

ll

^ , 1

7
f 6 r f

5
t 6

31

105

4

f

l

J cos .r
6

d":

(

r -cosrd.y. \ J coszr
6

Se face lnlocuirea

sin r :

l, deci cos fr d,fr :

d,t.

A v e m^, : " i o [ - + i : r 6J
l.
A

- ! , , , : s - n-] 6 1 . i- :
o

2'
l

atoo"i

1 | _ f r I I ^ o s zo s r d . r : J l_ tda , : : i n - ' I c -c n J 2
f l

r + -l 2 t l f - : ; l4i L" a _ r " l-tl r
2

1 : 1 l1 6 3 .
ol

a

2

=

4. Integrolede funclii irolionole in mod obi;nuit se numesc integrale irafionale, integralele funclulor -'la care variabila apare sub radical. l ) I n t e g r a l , e l , e d _ e. f o r ' , n & :

$

;

N

( o(*,ilNo.\u*,
,I

J

\

ll cx-td)

INTEGRAI.E

REDUCTIBILE

LA

INTEGRAIE

RATIONALE

47s

:alror.all" de doul variabile, stnt reduc_

deinte grat b3,Ti"t :Lt;1""^".t1f,"#a
n t:::-:-=\ I \ Q l*,\l?-f x l d ) + 0 pentruorice'.xe lx,, xzf; \ V c

2) cx { d+O pentru orice * E lxr, xrl;in cazul cind.c40, condilie inseamnd xrf ; i * fxr, 3) :#2 0 pentru orice x € [rr, x"l, dacl"n este par.

aceastb.

Vom impune in plus condilia )iad.I bc. este constantd, gi integrala este nlio:=, na15, astfel incit se calculeaJt ii""r.) pentru calculul integralei se face inlocuirea (Daci ad.: bc, funclia

\"1@-:4 y cx+

l, adicd o* * u - tn.
cx{d

D a c Ec 4 0 ,

atanciE:_",

vrl, t parctrge un interual ,I, d.eoarece observ5m cE a _ ct, =/= p:ntru orice 0 prin absurd, ci ar exista un Dunct :spunzitor lo e ,I sd avem a _ cf; : g. deci

c * " -l + ! - a " xo d

iarlgi c-ontraz.tceipoteza 4). : 0 gi .deci ad,- 0 gi 6c : 0, adicE fieza 4). o corespondentibiunivoc[ intre interin x, are o singuri solulie in I pentru
ax*b_fi cx+d "'

deducem

*:=:r$)'

480

INTECRAREA

uncle z(l) este o funclie rafional5. definiti pe intreg intervalul J (deoarece s - ctnJ= 0 pentru t e I. Atunci dx : y,(t) dt, unde r'(l) este de asemeneao funclie ralionali pe ,I.

u,, Notincl t,: i l":f9i l, : i l"'* r f d ' avem t*r+d cx
Y V
*; /

t, trnde .Rr(l) o funclie ,uyrrrr ie. "rt" Am redus astfel integrala iniliall la o integralb ralionald,, care se poate calcula. obse.rva!ie. Luind una din limitele de integrare variabild, se obline o primitiv5 a funcliei de integrat, pe intervallfl fxr, xrl: 41",+b
J

J

\ R lr, \\ /l:,1a"J tx+d \

tL :;--,-\r

t:

t2

: \ n4tl, t) r,(t)dr : { - - r I i1,, R1(4 \/ ""' -l
I

{ o\( . ,\ i/ c, xH l) d r : td
tl

{ o,rou,. tl

Cazuri part;c)ta* a) Integrala

f o(,,i/ix +7) a* ;,
este de forma precedentS, cu c : 0 gi d : l. l. condilia 2).cx { d:!, 0 esteverificatd de la sine.deoarece { d.cx Condilia 4) ad:t bc devine in acest caz & =r' Q' deoarecead,: a gi bc : Q. Se face inlocuirea t/ a*-Z : t adicd ax -l b : t"

gi integrala se reduce la o integrall ralionald. b) Integrala
aB

!

o '.' \ti) av

e s t e d . ea s e m e n e a e f o r m a p r q g e d " n t a u d : 1 , d c &:0, c:0 gi d: 1. condilia 2) cx I d,::, Q gi condilia 4) ad.=,' &c sfnt veriiicate d.e la sine.

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTECRALE

RATIONALE

48I

Condilia3)

x Q Uct, xr] adicd"0 ( Se face inlocuirea

3#r-

0 devine in
r, I

acest caz x>0

pentru orice

xr, d,acd.a este par.

ili

:t,

adicl x : tfr

gi integrala se reduce la o integrald. ra[tonal6".
Exemple. l) Si se calculeze integtala
0

r

-

It

d

I

r

-

-fr. + * :L 116 I
rntegrala este definitd--pe intervalul cle integrare, deoarece numitorul nu se anuleaztr pe acest interval, ga1 ladrqalii de ordie impar au iens 9i p"ot.r, a"*"i. [egative. Integrala se poate scrie astfel

T -

3 ; ; + l 1 1/--d*. n-lx*l \l z ' -9 f I J

Se face inlocuirea

s

l;4

_

ru-l I F - i '

V ' - L * f
&imitele de integrare :
1

. I :

-6t2 2t3 :---l $i dr : ---' 6t. t8_1 (tr_I),*-'

tt:
-1

- 7, '2
-6t2

tz:

-1. Aturci
-1 -l

I:

I '' J
I

f

ts -

|

w

'14-l; ar:

Jl r u - r *

f l

- B -d,:

r

t - l

Ji t r - r _I

*t*t t , + , "n+ 2 t\, " : l 1 * p ( r f f . ' y .' a: ' r " '2sr ;+,tl \i l * tt -z
I

1 :-in2
Analiza matematicE. vol. I

3 4

lr atc'+:^+--lF;.

$l

482
2) Sd se calculeze integrala 0

INTEGRAREA

r:
Se face inlocuirea l;;--r , i m i t e l e d e i n t e g r a^ e.i - o - - r - rl* l : ^ t 'U4 "t",i ,: i ,, Atunci

[ -IJ1tl,_ ), r _y 1/ill"-.
i + 1 : /s gi *: ta I, iar d* :2tr 61.

F

al--

l.

'- :

: + J , ;_2ot d t _ ,to jr _ , u , : [ [ r ,_ , + : 1 ) a , : o r+tl
;,

i

t

rreta

I

: (r,_ 2t _l2tn(r , " r))l o _ r _.2 ] - 2 1 r n 2 : * l * 2 1 n 2 , _ \ - + , t lt _ ,
o 3)IntegralaI"#d.xnaaresens,deoarece1/;+1nua!esens
petltfB

x < - 1 . I I 4) Integrata f ;,; dz nu are sens (deocamdati), J- va=6t deoarece numitor'r ". anuleazE lu iotervalului de integrare. ""p.t"f,I se

II)In,tegralele

d,e forma;

f,

i^o(.,{md J \ Y\cn+
u n-+ t ) -

\r11rt:1*1u. vlrr_yal l

P ( u r ,u r , . . . , u k + ) 'rafionalS'de funcfie glur' ur'---ffieste k + t variabiie, -{;i;i;;:;L";;ii;;^T!:?/tL' i^-." ^o ,kz,' ' ., mnslnt numerenaturale, reductibite sinr pentru i"i"gt"ta Ji ;tb; sens,se impun urmitoarele condilii: "" nr; a^ ande R(ur, ur, ,..,

r) Q l*'l ff#f' ' ' ' ' 'V l- . rn-:0 pentru z€Lx,, orice x,f. 2) cx g
/ l---]--:,--

{ d:t

3) ##) & . ' ., ?4A frz, este par.

pentru orice r e lxr, xrf. 0 pentru orice r e Itcr, xrl, dacdunul din numerelezn"

Se impune in plus condilia 4) adlbc, care asigur6 ci funcfi"ffionu este constantl.

INTEGRALE

REDUCTIBiLE

LA

]NTEGRALE

RATiONALE

a1 "', /&h'Numirul noaim'icrnuttiptwcolnu?t' numerelor /11,?Lz, Fie n cel, nr, unul din numerel-e.nr, ; ' ': nn *tt" Pt.ltcz este par dace gi numai daci pi numerele fr,t.''.1, y'n sint" naturale,"li Nottoa L --fr, ...,L:
nl nh

pentru i :

1, 2, ..., h avem:

Atunci

und.e R, este o funclie rafional5,, 9i astfel integrala iniliala s-a redus i.ntegrala
Xr

*\'"ntn1 (: l-,r 46\'e' f : o,{ "l'" +b\ . . .,("V ax : R| r1, \ ",;to) .| \*,y ?*), fr,\\ T_.

i

)
L

. * '(f '-'"'1f("ft ;i6)' yu . '

care este de tipul precedent. Se face inlocuirea

{|ffi:t

V c**d

adicl"o*t!:to,
ex*d ?t7, '!12, . . . t

unde n este ce1 mai mic multiplu comun a1 inclicilor radicaliiot, pz*.si inteqrala se reducela o integralS raliar'aTl" ;,
f
J

n,,d \ n ( , , \ i @ ;+ W , . . . , ; / ( o *{ b ) ' ' n )x

n.tr.-r.

I

se face inlocuirea V a,c + b : t, iar pentru integrala de forma
t2

adicl. ax + b -- t*,

a I o Q , \ l *,^. , . , " ! * * )*
i7

se face inlocuirea
V fr:,
nla

acllcaft:1

- - . 1 t- v -

.,

tn

.

gt

a

I

484
Efremple.

INTEGRAREA

t) Sd se calculeze integtala I

, ':

) *1tE4V',ur
64

{

r-r

$e face inlocuireaV*: Avem

t, (t>_0), deci z:

dsgi da:6lrdl.

', I :

J lup' + 71
, F

f -,6 6 d-l t ut"ur= . ^ i * - , ;s :-o |
i

J ,r1,*;4,

:

UJ
t

t_ta+tE
T c -

-dt

t

l4

I t2 - 6 Jf , - r + 1 -f t F ' , ' - n | d ' : 6tt 1 t' 2 I

,+ht+

I t

I

r . |I| l
*)
23r - l

lr
q

t

-

t l : 6^1 ; _ I { i nr + r _ ; I + ; tf l _ a tl I rz 2 3/

t 28

-l J.-ln- 1 g o

-i-

2

s l

:l
2) rategrala r x _ L '.q6d.v

_47

+ 0l n 2I :
se anuleazd lp de irtegrat este

) n; 0 intervalul l3rll$"l,nd:" 3) Sd se calculeze

nu are sens, deoarece aumitorul de integtare, qi to iurul acestui punct funcfia

r: \ --v:-t-l-u''
1V.+l+l
nr=-, ,"""1F1.( t > S"^.*t-r*trt 0), deci r: V,t + l:r, Avem /t * - f 9i {E.fl : r:. timitele de integrare este ciefinitd pe intervarul t E_ I 9 i d r : 6 t r < U . de integrare. se face sc&irabases

:

_

-

q : f/-lJl:

e. r,: fr-T-l : 1.

]NTEGRALE BEDUCTIBILE LA

INTEGRALE RATIONALE

485

Atunci t l L

':

!fJ6'5d/
0

'- t j,+dr --6J ta tz r + fiJor: [,'- +

: . { ; - : .t - , o . . " , * [ ;[ - ; , * - ,* * " , * , ]# * * , :. ) - :
t
F

tnts+t
dr nu are sens, deoarece pe intervalul i_ 2, _ ll,

4) Iutegrala ccnlimrt { - .'. I nu \ , - ll ' t t l l l l :2 " ia intervalul tle integtare, este definitd). t :

funclia

de integrat

nu este definitd

(din cauzb c6 funcfia

5) rntegrala

JrVr+r+z
nurnitar'l nu se anuleaz-d, V" deci & : is -1 + t :

f

J-

dz e*ste defiuitS, pe

intervarul

de iategrare

deoarece

iat 1l - + r are sens gi

dacd

)t + | <0.

Se face

schimbarea

I (l poate fi gi pozitiv

gi negatir-),

gi crz :

stzd,t.{.imifgls

de integrare

q:
Atnnci
1

!-2
1

a 1:

_1, t2: Vo-1t _ r.
l

,:

i#siz*-t

1r

_ - - , _, I f , - r ' j ; ]2 J a t -s , ! - 2 t + .. r ,n ( r l]i2 ):j l ' t+ t2
:12(lns_l).

III) Jntegralele

tle f orma:

),n

r*, ,(ix, 4614 c)ax,

unde -R(ar,u; : i(a-') *r1* o functie ralionarFt de doud variabile, sint e@,u) r_eductibilela integrale ralionare. pentru ca integrala sd aib6 sens, se lmXlun urmdtoarele condifii:

\ ?fu, !;FTA.
2) axz*bx*c>0

pentruoricerfxr, xul. G Seirnpun in pius condiliile . -3) -a.+.0 .>t b2;-!a9 + 0, adicd trinomul enz bx * e este de + gradul doi gi nu are rddd.cinile egale.

+ ,) + O pentru oricez e, lxr, xrf.

INTEGRAREA

&
?:

Dach, a:

0, integrala

devine
u2 f

i

t,

\ n(x, 1/uxa ,) 6,

pi este de tipul r. prin rnlocuireaybx r se reduce-la o integrali ralionald. +;: Daci &s- Aac:0, trinomul nnz a bx f a are rddicini .t;ft-;-atz a bx ! c: gi a) 0 {deoarece I bx * c)}-0 arz
fr2

a(x _ a)z

gi (x - d)r}-0). In acest caz integrala devine
x"

ax: \ ,Q, t;t. - n1)
adicd este o integrala r"yio-:^ta.

trl

J

o,q.o; o.o,

Pentru a) Cazul

calculul a > 0.

integraiei vom deosebi in acest caz se

trei

caarri:

face inlocuirea

l;F

+ t- *

- d n*: I adic[ en, +-b; \/ +; :1f ix :y t.

Cind r parcurge intervalul I: t parcurge un ,interrsal l\,xrf, J, deoarece funclia l;tp + 6i + c - ,/o* este contiru,rdpe i. Sd observ5m cd,b -Zlit S0 pentru orice I €,J, adici-t ml poate u lua valoare* 21/a ^ rntr-adevir, dac6 ar exista un punct fro e I astfei ca pentru punctul corespunzS.tot sE avem b -2lA to lo : 0 adici lo : _!=, atunci zYo

\/;4 + ,xo +; :1f axo L= +
gi, ridicind la pdtrat, axzn b*o* c : 6rxt+ b*olT, I
adicl c:Y "^o bz- 4ac:0,

21/ a

4a.

ceea ce contrazicecondilia S).

I stabilegteo coresponden]i.bi-__, {gqliyate71[ax'.10y i c_=lin,f uruvocd intre i-ntervalele gi /. considerat5 ca o ecualie in -r, are 'o sin-1 guri soiulie in .[ pentru fiecarL valoare a l:ui t e J. int'r-ac1ev[i, si obser_ v[m c[, deoarece \l;F aj; .;; ) 0, avem d.e asemen 7f *'r + t >_ 0. eu Frin ridicare la pd.trit oblinem : txz I bx * c : axz + 2t/axt + tz

INTEGRALE REDUCTIBILE LA

INTEGRALE RAT]ONALE

487

sau bx -l c :2r/A de unde 5, : J1_1__:
b -21/at

xt {

t2,

r(t\.
"'

un de r(l) este o funclie r arionalddefinitb pe deoare t =! ce punt ot €/) . / | ;l;, Deoareceecuafia inifiali are ambii membri poziila1,'iarecuatia obtinut6 prin ridicare la pdtrit are solulia x : r(t), iezultl" tA ili_ h-""";}f, liali are solulia )c : r(t). Atrrnci dx : r,(t)dt, unde r'(l) estedeasemeneao funclie ralionall pe_/, gi

d;F aZx a c: t/*U) + t.
Notind tr:tfixl
a-'rem:

4bx;c-li"r

9i tr:

l;xl+bxr+c

-

tlo*r,

I :'(R/Q), lrr1) | tlr,(t)dt: to,14ur,
" , , lm redus astfel integrala iniliald la o ) 0 esteverificatdde1asine. lcini re_ale distincte, c ( g, condilia gi + 2*,\ | Z 0 este indeplinit5 dacd ridicinile sint d" ; !!: lntervalulut de integrare, adic5 daci : """*dgi t";iJ xt{xz(asau

:In' .., * bx lc

are rd.dicinicom-

91xr1xr. 2o fn cazul cind a> A se poate de asemenea folosi una d.in inlocuirile ,,,/ax,* bx { c: -tf ax + t,\/ex, +-6x + c:tf ax _ t

sau {;F +zx *: - {ax - i.
b).cqzu,l'.b,.- 4ac ) 0" in acest caz trinomul efrz bx + _: i I c are ridxcrnt reatetl dlstlncte, or( B, deci e x z+ b x { c : a ( x - a ) ( r - g ) .

488

iNTEGRAREA

Vorr iryqF+" condifia.ca_cel pulin una dintre ridicini, de exemplu a, si nu apartitl".intervalului de integrare. Atunci x - d.fi 0 pentru^orice x e Lnb xzJ, $r

{{tF+-o;*:le@=6@=E:
iar integra 1a deyine
r, fr2

V

&

/ x - d

B,

lx-el

&1

I R(x, !ax'* J

b x * c \ d r : I R- (. r . ,l J
*1

* z___!l ax
H - d J

gi este de tipul L Se face inlocuirea

ofn:

t'

( t > - o)

gi integrala se reduce 1a o integrald. nlional6". Se poate face direct inlocuireaurmitoare (care rezultl"din ceaprecedenti) : a(x adici u) (x 9): @n ) t , ( t > - 0 d a c l " x > o ( s a u f- ( 0 dac[ x 1 a l ,

\/aF +Tx + c: (x - x)t,
care este mai ugor de relinut. Observafii. Dac[ e€ l#r, rr], se poatefaceinlocuirea

IIFTZ;

+;:

a(x - a)t.

Dacd p * l_xr,rr], se poatefaceunadininlocuirile

q\/nx'+-bx + c: (x - B)tsau1/ix, tx 4 c: a(x- p)r.
c,\ Cazul,c > 0. in acest caz se face inlocuirea w { x ): 1 , unde funclia u,{x)este definiti pe I : lxt, rrl, astfel: b;T-a -t/; u ( x ) : "/;7 + tr &(0 ) : + t i ^ dac[ 0 e, lx1, xrl. ' g
I t w

daclx40,

x*lxr,

xrl,

Funclia u(x) este continui pe intreg intervalul f. ln punctele r =+ O acest fap-t este evident. Si ardtlm c5, dacb 0 €.I, funclia w(x) estecontinui in 0, adic6 lim u(x\ : - u(0\ : -b ."\-,/ ;;; ",.", zfi'

INTEGRAI-E REDUCTIBILE LA

INTEGRALE

RATIONALE

489

Fentru r#0

avem -+ 1/ax" bx + c -1;
fr

a x zl b x _ F c _ c

@:
axfb
-

a*2 + bfr

, t i | /e x + b / , + c + l ; i

deci
6 !# *t*l: t i r+o

I'ax"+b.e+c+ve

/

-

-

:

t

Egalitatea u(x) :

a*+b 1/;x' +. bn + a + l/I se scrie

: ----=: u(Ul. 27','

h

\/;F +Z;+;:

di 4 tx,

..qilFl"+"1i1;i,'*;l!*il:l:T:lJ,;&l :,Titfin n rT".o jhff;:*l: iitiJ.#fr derati ca o ecualie rr"guie soiuli" il;;;;u fiecare tel"
fntr-adevdr, dacdt:_]_, avem

x lll:b:11ry:jruoricer e 1(chiarpentru _ a).

+-n+": V;+ V;x' +.
exz+bxlc-clb*+I*,
sau

("_t\x:0, +"1 \
gi deoareceampresupus_ 4 ac40, b2 x :0. Dacd I + ,fr, adicdx 10, prin ridicare pdtrat oblinern la reztiitd.

adicb

sxz + bx { c : (\/, * tx), .- c Z + 1/itx * tzxr,

exz+ bx :2{it*
gi irnpirlind cu de unde
{a-tz)x:2!it-t.

a pr,

x + O,
ax{b:2t/it*tzx,

490

INTEGRAREA

Sd observ6m cd. tz I a, oticare at f.i t e./. Iatr-ajrevdr, dac6 ar edsta xo I 0 di'' f, astfel un punct p"ntru p"o"i"i ,o € sd avem Jus a, atunci a g "a "orespui"etor gi to : fa-gi tnlocuind in ultima egalitate ) 0 "I ,Oi*_ "*

o:21/; li _ t
sau b:zli {f,aaicil. b2:4ac, ceea ce contraziee contii}ia 3).

Din egalitatea de mai sus deducem a-zlit-t
&-t, :Y(l)

gi aceasti egalitate este valabili chiar pentru t:

L_
2!c

gi z :

0. Funcfia

r;tl#?tu r(r) estedecidefinitipe tot intervalul,I.
ander'(t) este o funclie rufionald. definiti fie ci x + 0, fie Notind

dx : 7"1tr16s,
pe_/, ,i

t/m76;rc:

V; + tuU),
, l o s t / iw
f

)tl

(dup6 cum n1r.=0 sau zr : 0) gi

- !'' l7*ETdi sau l" : b *, " z{i (dupd c:u;tn xz=* 0 saufrz- O),integralainifial5 devine 4 :
1 " ,

f : f

,r

\ Ir lr(t), \/c I tr(t)lr'(t) dt: f nrp;ar. -'
t1

unde Rt(l) este o funclie rufionar|. Am grali. ralionald care se poaie efectua. redus integrala inifiald la o iste_ Obsetvatit 1oi--

6 JJ" ff,,ff;,",,:.1_nffi::"fl" *Js# ;"ar ii,l;rd" xnJ';ln'f"i""il
gi se fac calculele ca gi clncl n + 0. Se poate face de asemeneainlocuirea \/ax,I

t/;A a6. *r:1/i

tx 1_

bx{c:1/i_tx.
I l

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

49L

2" Dac[ 0 *

isr, rr] sepoatefolosiunadinlnlocuirile

l;F 1Zx4;:

- {, + tx sau \/dF +Wl

, : -ic

- tx.

Este posibil ca in aceleagi timp trinomul axz*bx* c si aib6 -.,9: reaie^ F\ (bz- 4ac > 0) $ s[ fie indeplinite 1a-aelrni .distincte a ) O 9i c ) 0' Atunci se poate efectua una oarecare diri inlocuirile iidi"""ai!ii1e cate in aceste caz:'lri.
Etemple.l) Si se calcuteze integraia r: j--.1LUr"

)xa1/7=xa1""'
o> 0. se face, de exemplu, inloculrea

a) coeficientu | lui xz este 1; sintem in .)o, , l* r - r r + I : - l / l x * t / Ridiciad la pdtrat obfinem

s2-n+1:x2-2*t+t2 -x + 1 :'-2xt i2-7 2t-1' { t2, de unde t2_r+l (2t-1)2 -'

tlrz-*+t-t2-t+i 2t_l Limiteie de integrare: tl : I gi tr: 2. Atunci 2 ftL 3 3 -t

'. :
i

2 [2tr_2t+2.

J-4r,-tr

'':J
t

[;- ,t-r+12,-u-14':

: { r t .r .,-t+ . t u p r - r - 9 = l j l ' : r n . - f * , " , t 2 2 2t_ttlr__-..1/n,,. t
b) Termenul litrer este 1 ; slntem gi in cazul c ) 0, se face. de exemplu, inlocuire

1/7-n.+t:lT-to.
Ridtdnd ia p6trat, obfinem

nt-tr+1:1-2tx{Fxe
sau

xt-z:-2t*aFta
gau

*-l:-2t+tzt(,
de rrnde

2t-l t2-l

492

INTEGRAREA

dx :

ts_t+l - z -:::----:::-dt,
(127)2

- t 1 t/xr: x +T - _tz' ' + 1
Limitele de integrare
-;--:4 |

y x t - x + l - l lr:llm -x ft4o Atuuci
0

l - x :lim--:-;-01/;r-r+l+l

I iar tr : 0. Z'

{:

J

2t2-2t+2

J (t - 2)(t+ 1)(,- l),

dt :

)lt-z
I

( {-3-

J

2(t+r)

-

+ - 9*r,- ,l #-Ju,: {, ,'tt 2t-+* rr ri
: r,,-! + r.
v27
lnlocukea / x" - n a 1 : ! - lT +r, n u s e p o a t efolosi

o bsetvafie.
cd lim *r0

1/7-x+1 11

din

cauz4 de inte-

nu exjst5. Aceastd iniocuire

se poate lolosi dac6 intervalul

grare nu contine pe 0. 2) Sd se calculeze integrala i:

l rlx'-+ )
l---tlz.
cazul rrr, B, a ) 0. Se face inlocuitea

r

u

1/

"t

a) coeficientul l.oi xz este l. sintem in 4 : 1/ 1, - l. Ridicind la pittat, obfinem

xz_4:frz+tz_Zfrt, de unde -4:t2-2xt sau t2+ 4
9t

Atunci
t2_4 dz:-dt 2tz t2_4 2t

1/x2-4

INTEGRALE

REDUCTIBILE

tA

INTECS-ALE

RATIONATE

493

I.iryitele de integtare tr : S - ln, {ntegrala devine
l f ,

h:

6 - !n.

r:

f

I ---;

_2t

t2_4

l,U-4

Ztz

dt: - l:al:

f

I

J,r-

- t n l,l l ll ' r , - l n " ' ' -

t,"

t.

\

: _ r.a - - - .

6_\/82

E_ln.

b) Trinomui are raddcinrle reale gl dfutincte -2 inlocuirea de uade sau ,+z:(n_z)tr, deci x : $i
d 4

gi z. slntem ln:cazur rrr, 2. se faoe

lrr_

4:

(x _2)t,

rr_4:(x_2yzp

ztr+2
t3- I -8,

-

_

_

e l

(rr _ l)!
tar

\/;i=-E: f,imltele integrare : de t,
,{tunci

tr_l

+

, t": 11. tf _,
t

: "l-1,, lHI-- lHl:,,Fiffi:'
( r t + ' , ( f- ' )
:ln

' : l';.ffi* : I;:u,: Jt* -;i1., _ t -8r
t

'itr-

';

t

L

l

6rz=7i4*'i . \ 3 )
ry)/ntegralele
fr2

b i n o m e sint de forrna:
f f t
frr_

r : Jv F v(a t/ x"' *
*l

b)p' dx'
m'
,
t - t

unde m', n', p' sint numere intregi. presupunem fracliile ireductibile.

n'
n

b'
p

t

?

494

iNTEGRAREA

ca funcfia de integrat sE fie,definit5 pe lir, xrf, s" l-p""irimatoiefe *"aliiii' *.=-L?t, x.r!, dacd-iili;il;;merete ?n . 1) x ) 0 pentru,gSce -* sal'.m este par; aceastdcondilie este echivatiiiti cu ;;;di;i"-

Fentru ca integrala si aibi sens, adici pentru

0 _ =x , / - x , < {dacd, de exemplu,m estepar, trebuie ca x*'} 0 qi deoarecetracria E tt este ireductibild, m, esteimpar, deci trebuie ca x )- 0). 2) xt- 0 pentruori:" xzJ, dacd unul m, 1c l%.t, "* este-{ 0 ; aceasticondilieesteeciriiate#i;;o;ai;i"*" din numerele Sirr, 3) ai/F +j ailT A fi fxr, xrl. + b >- 0 pentru orice r E i_xr, xrl,

6acdp estepar.

* b =';0 pentru orice ,r G [rr, xrf, dacra-f,_(0. Vom impune de asemenea condilia 5) a=:0 qi6=20.
DaeE a: 0, integrala devine
(

-n,_ \ h-{ ftn' d/,

urfie

i :Vbf

b,_

gi se carcureazb direct,

deoareee se cunoagte o primitiva tafionalb).

a fuacfiei

.r;,

(sau

e face inlocuXea{i: Dacb b :

! gi se reduce la o iategrali devine

0, integrala

I x'K/.*?l a,. Y Y -"0'
i
'i '-

i',: este-o integrall- de tipul If. Se-face inlocuirea - : lnde , adic| t: "?' AiJ r - mn^p,tr! se red.uce Ia o integral6 rafilonald. coadifiile al, gi b v a s-ar impus pentru a inritura cazurtie deja tratate.

tr unde

Natind o:

# ,

n [ 5 :

?r' - r

n

] : 1 -

p

, integraia se scrie

t:f,'**{o*eab)rdx.

INTEGRALE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

495

trei cazari in care integrala binoml se reduce la o ina"*r"rY"r?ldeosebi a) Caz:u'lclnd este intreg y Deoarecefracria ^r : ! este ireductibilr, condilia ca y s6 fie intreg rSvinelaaceea |=r??{p.:.-t..No-trnde.: ca t d , a c d " p :I g i e : _ l dacl.p - -1,.-."iry - ,?, fi irrt"gi"l"- se scrle
52

1:

J

xo(axe q"p'a*:(V;4 (nVF * b)"p,d.x + :
z!

:

x1

tn (i/F, ifFlax,

unde R(u, z) este funclie rarionar' de dou, .o rntegrala este de tipul I1. Se'face-inlocurrea variabile, deci, in acest caz \/;:tadtcd.s:tr, unde z este un multiplu comun al numitoril"i gi se reduce la o i"t"gturt- trri""Ji,^l.re b) Cazul clnd "+ I est" intreg. I ln acest caz se face inlocuirea n p, de exemplu r : /nn, l"i !i se poate carcura.

i6fr4n: ffin/"t:ffinumitorul

I adicdaxe* b - t!, lui y, 9i se reduce o integraldrafionali, la care se

Intr-adevbr, si facem mai intii inlocuirea yb:s, deci.x:"* $ ar:1"-i-,6r.

Notind zt : %?gi e, : d,
t|

integraL a"rri*
Ez

t :

,

d+l

4

Ju

r--'

,

(az* b)td^z O@, + b)r)d, : : (o, I ; .

:

J R[",{@i + aF,]ar,

z, f

^.

496

INTEGRAREA

fT integrala- oblinutd este de- tipul I. Se face acuminlocuirea i/*+o:t a d i c ia z { b : t }

unde R(zz,a) este o funclie nfionall. de doud variabile

- I este intreg) ;

gi_se r_educe o integrall. ralionaltr care se poate calcula. Aplicarea l_a ' celor douS lnlocuiri succesive x9:zgiazlb:t! este echivalentl cu aplicarea directd. a inlocuirii a x q* b : t y ' . e) Cazul lcind u
P

* T este intreg.

ln acest caz se face inlocuirea
p i--:--:-

\1"*o!u:
V x

f adici
P

a*e+b:t0
F

x

s a ua x | * b - x e t t ,

ande ! este numitorul lui 'y. Pentru a putea folosi aceasti inlocuire trebuie sd presupunerncd x4 0pentruorice r e lxtr xrl, adicb"0* lxr, xrl.tnlocuirea aceasta ne duce la o integran iagionate, care se poate c-alcula. lntr-adevdr, avem
fi2 *,

.I :

I x"(axe* - b\r d.x: J . J . '
fir

f

.

-

\ x"lxo(aI \ ' '
N7

bx-s)frdrc:

uude a'a*
I

* I *d+ev(&x-p a)r,d,x: \ x"'(bxe'{ a)r d.x, ;, "*, Py $ 9': -8. Ultima integrall este de tipulprecedent,

t - . -

adicij +

r.

-' a'*
F

este intreg. lntr-adevir:
a'* 1 _ e {

-p

9 v * 1

: _ |

' 'l' t B

( d * 1 ,

j

. a* I 1s1:--r- f 1 este - intreg, prin ipotezS. Dacd in ultima integrald se faae

inlocuirea bx9'*a.:t!,

INTEGRAIE

REDUCTIBILE

LA

INTEGRALE

RATIONALE

l:lade p este numitorul 1ui 7, se obline o integrald n!ional6,. Dar inlocuirea aceasta inseamni bx-? * a : tl satt nxg { b : x\tb.

observalie. lVratematicianul cebigev a d.emonstrat cele rus c[ -care trei. cazuri expuse mai sussint singurelecazuri in o integrali ti""taipoate reduce ia o integral| rafianall.
E*etnple, l) SE se calculeze integrala

Intecrala se scrie
61 I : \ *
I

_L[ !

.I2

u t " u- t J a " .

und.e e :
lnl6ggilgg

-.A.ici y este intreg. (rntegrala este de tipul IV, l). Se face I : T : 2. ;, ;, * : Ccdeci dz : 6 lE dt. Avem

/

I

t:\/*
2

d e c ir , : t / i : I r,p-

r si L:
2

l/aa:2. Atunci - 2' * 1
z

t :

J r

t ) , 6 1 6 d:r 6 ( ' "
J t l

a, :

( ^ - 2 t : 6 l ( r - ; * ;1 Irdr : 6 lr _ ltl F _ :_, t z s _ r2tl-2. : I I t tzJ r /i l| r t l\
2) Sb se calculeze integrala to At.-* I 1 . : i -r v | + v x { - ;- ( n_. 7 ;t r f l)"d2. -=-ctn:l* 1 ln i t9

I

c: E s t e o i n t e g r a l t r b i n o m a d u- 1 , - - + l 2 1
I

e

U:1

o ' T : a

- ' A v e m

1

ut I
p-

:

:

2, lntreg.

Se face schimbarea

I z4 + l: 82 Analiza malematicE,vol. I tr, deci ,t : (ts l){ qi d.x : l}tz(tE _ t)r dl.

498 ' l3 /J - t V "o + I, decir,: Vi;f t:
,
I, f t

INTEGRAREA

Avem l:

: AT, ,,: Vz;;:
r

{,/slatunci

l

J

( r ' - i ) - , r ' t 2 t z (- sr ) u d r : t [ , r , " p " _ r )d r _ r J
t ,

- r, (6- ts) : 12{:_ dt ! t)lv, t z +}lrn :,rfg!=_Ur, 7 t
-f wurezeintegrara f vt--

_ _ s rzd z t/2-)

z {/E;rr-iF u': '. : i -;*-a12x31 r;ra", .l J,
Este o integral5 binom5 cu cl: l * t + " * - 6 * 1 , ' g I 2 t: - 5 ? + 1*6, z t: F:, 9 I - :-- . a ", Y -_1, intreg. -A__-,-, A.vem

-:

r

Se face irlocuirea :te, de uude

2ts !

xt!s, edicr,r, +

3lAvem r :V r* {.

e

*

i"a-

: }tzdt,
Atuncr 2 2

a"ci tt- t, tz: *. 2
I x"]

3

-

':
- -J
r

jr

* u J * - ' * ' ( r* ) ' d * : ( * - . / , 1 l u u " :
J \ t. l
' l

t,
1

"

.tadt: -

!., , u , : ,
.

_

s2 rs_{/rs:. :Di l:r,, : q l l5l _ S . g 2

nu este definitd ln punctu! I din intervahrl de intlgrare gi este nembrginit6 ln jurui acestur punct. 5) rategrala . i n t e g r a r e .v e m A y \-- T [ -- lleAltdr t)- u:v are ser Funcfia este sens. _t ", defiaitd pe tot intervalul de p:s, r: l ri 3 o+l p + T : 3, intreg. Totugi, :1q se poate aplica

4) rntegrarai V(Eq'iF __ _
J ,.,

dz nu are sens, deoarece funcfia

":tu,

METODE DE CALCUL

AFROXIMATIV

AL iNTEGRALEI

495
dacd
g ' " '

schimbarea 2rE + pe tot intervalul 6) Integrala r€ [-2, -l].

aceasta schimbare se poate foiosi numai dacd iatervalul de integrare nu confine afe ser1s, pentru cE {/7 nu afe

rlG

sens

penffrF

$ 7. Metode de colcul oproxlmotiv al integrolei Formula lui Leibniz-Newton poate fi folositl pentrll calcululintegralei unei funcfii.numai atunci cind se cunoatte o primitivia acestei funclii. Or, primitivele se cunoscnumli pentru clteva clase restrinse tle funilii _ elementare. Pentru alte funclii (chiar elementare), cS.roranu 1i se cunosc primitivele sau pentru funclii integrabile care nu au primitive, formula lui Leibniz-Newton nu mai poate fi folosit[. In acest caz ie mulfumim s6 calcu1dm integrala cu aproximafie, prin diferite metode. _ _De exempiu, dac5 se dd funclia prin graficui ei, niei nu se poate pune problema calcuiului exact a1 integralei, deoarece valorile funcliei nu pot fi determinate decit aproximativ, prin misurare. orice problemi de aproximare este indisolubil legat[ de evaluarea erorii comise. Nu are nici un senssi spunem ci am calculat cu aproximalie rraloareaintegralei, daci nu precizdm ci eroarea nu intrece un anumit numir_ -Agadar, ori de cite ori se dr un procedeu de calcui aproximativ al integralei,^trebuie sE se dea in acelagitimp gi un procedeu de ,evaluarea erorii. fn-principiu metodele de calcul aproximativ al integralei unei funclii-f const_au a-aproxima funcfia/cu o funclie mai simpld g, cireia i se poate in calcula ugor integrala gi a 1uaintegrala funcliei 9 in lotul integralei funcliei/. 1. Metodo dreptunghiurilor Aceasti metod5 cons!{ irr a aproxima o func}ie dat[ cu o func]ie in scari (co_nstantipe-interr.'a1e), adic[ in a aproxima giaficul funcliei cu o'linie poligonaiS.cu laturile paralele cu axele. Fie/o funclie integrabild pe un interval la, bl, d o divrzi:une acestui a interval: A.:fro<Xr< Si oa(fl o sum6 integrali
a-l

corespunz5toare acestei diviziuni : ni), 4 -{ (; -( #i+r.

oaU) :l^ft\r){*,*t

Dac5.iurm diviziunea d suficient de fini (adic[ dac[ norma diviziunii este suficient de mici) putem realiza ca suma integrali sL difere oricit de

500

INTEGRAREA

pulin de integrala funcliei /. putem aproxima astfel integrara cu sume integrale, "

- x,). Irwu-:Ttrcst:c,l,
X;a1 fr4 :
b - a
'ft,

Putem sb simplificrm carcurele, luind ceren intervaieparlialeegale intre ele:

'gi luind punctele intermediare la extremitatea din stinRa parliale i E;: n;. Oblinem atunci urmitoarea formuld.'dea intervalelor aproximare:

)I\x)

dx -b--3 U@) f(*,) + . . . + .f(x^_)J. +

Dacb luim punctele intermediare la extremitatea din dreapta a intervalelor parliale:-1r: xrnr, oblittem Lrmito*t"u ioi*"ra de aproximare:

I f(x\ 6x -L--o Lf@r) +

* f(x"-,) + f(b)].

Fiecare din cele doui form_u1e aproximare se numegte de forrntda d,reptunghdwril'or,iar metoda aceasta de aproxim;;" ;i;&;d"i]" r.o,,'"gt" metod,a d,reptunghiotrilor. Justificarea acestei denumiri

b

f(x) IJ d,xti+!

oa(f)i=t,,t, - s,(,fl,

unde s, gi Sa sint sumele Darboux. Evaluarea erorii este dat5. de diferenla sumelorDarboux. ln acest fel putem calcula eroaread,ttpdce am calculat su.ma integrald. Uacd eroarea este mai mare decit cea doritS, va trebui s5.1u5.mmai multe 'puncte de diviziune, s[ calculdm o noui sumi integral[ gi, din nou, eroarea comis5.
Fis. 110

METODE

DE CALCUL

APROXIMATIV

AL INTEGRALE1

501

Acest procedeu nu este satisfbc[tor: este de dorit si gtim de la inceput numdrul n i7 int"rv^lelor diviziunii, necesar pentru a realiza o aproximilie doritS. ln anumite cazuriacestluctu esteposibil, dup6 cum rezult[ din urmStoarea P r o p o zili e. Daei funefia / este derivahilfi ;i daeH derivata sa f +ste mdrginiti, atunci

lltt.l dx- oa(fl|i.Y, n l J I
vnde M'a<r<b

b

snP lf'(x)1.

lntr-adevEr,

:i safl) saU)
f:0

,*t -"ma)@4, r),

"unde M; qi m6 sint tespectiv marginea superioarl qi marglnea inferioar6 a funcflel / pe latettaluT lx;, z;arl. ' Deoarece compact lr* xt+r7, ea lgi atinge marginile pe / este continud pe intervalul acest interval: existB doul puncte si Sr x';' dtn fx; r;"rr], astfel ca

f(r') : Mi, f{xi') : n1
deci

Apllcincl ti E lx;' t;4tf'

tf(xil - l@'r)l@a, - x;). formula cte;terilor finite, exlst6 ut1 putrct {; cuprins lntre tti gt rj, decl Sa- sa:z
astfel ca

flx) - f(xi) : f'(1t(*i - xi).
Atunci

l"-t s a- s a : l D f t + l t t i lEo

- * i ) @ * r - , r ) Il < I

-. f

- ni) ,r',rr, - xi)lt@;+t -.f l(xi
t::0

u'wr*, - ';)t:
(b-aY M'iL

i:O

:

1 - '' i l l ' b - a \ 2 ) +^: n2

:n

(b-a\z ' tuI'r : nt

<le unde
b

l -l tf l 4 a r - "aLf) l- < - 7. l
4

I

M'(b - a\r

502

INTEGRAREA

Astfel, daci dorim ca eroareasb fie mai mici decit €) 0, estesuficient sd. ludm

tx>
deoarece,in acest caz,
M,(b _ a)z
1?,

b I f -.

i t - "
&

| | t(xl dx
: x definfts

*",(rl<..
pe [0, 1]. Avem f'(*): e: I, deci l,t, : i, gi i0-2, este suficient s6 iuXm

b -

Fie ::'T:'',' Pentru

funclia

f(z)

a calcula

integrala

cu doud zecimale exacte, _ M,(b _ a\z n-)a: I00.

2. Metodo tropezelor

{al\x)\x+t

s",

_ x;),

sau 1a extremitatea dreapti a intervalelor parfiale:
{a J\xi1t)\xa+t-

tsrr- \t^.

xt) .

Fiecare din acestesume aprox imeazd, integtararui/. semisuma acestor sume integrale

,":5 ,a#"t

(x;+,_ xt)

METODE

DE CALCUL

APROX1MATIV

AL INTEGRALEI

503

se.afle cuprinseintre sumeleintegrale9i deci aproximeazigi ea integrala lui /: r ypl a* =lf(4 l" i4 -Pentru ,l-ptitl""r"a tre ele
b n-l

-t-'f{xi+') (x+, - xn). 2

calculelor, se iau intervaleie patliale egale inx;+t *r -b - o'

Oblinem astfel urmitoarea formuli l" unro*rrnnr",
b

J-"
4

-" + I p1 a* :L::U@) + f(b)* 2(f(x,) . . +.f(r,_,))l 2n

numiti form-0il,a trapezelor. Aceasti metodb de aproximare se namegte ru,etoda trapezelor. Justificarea acestei denumiri este ci, daci func! ia f estep ozitia d.,fiecarc termen f@l +J@;+) (*u*, - rr) al sumei S, reprezintt aria unui trape z, ctl 2 in61limea ne+t - xn gi bazelef(*r) Si f(*n*r) (fig. 111). Evaluarea erorii comise prin ,t I aceastl aproximare rcnt7t| din jne- J I galitatea

' l -. | ( tt-l" d.x- Sol srql - so(f), tJ"
* ,, fiind sumele Darbaoux. ln unele cazuri outem determina dinainte numbrul n a1 intervaielor diviziunii, pentru a realiza o aproximalie dorit5, ata cum ren:Jtl, .din urmitoarea ,, Pro p ozi[it. atunci

$:

9 Fi^

LiT 111

Dar,d, are derivata de ordinul doi /" f
b

integrabili,

t(",,

l)r\x)

o#-rrl-

taM"(b-a)3,

t2nz

tLnde M": sup lf"fu)i. a{rdb

544
Fie a S d._( p:( b. Aplicincl

INTEGRAREA

fotmula

de integrare

prin

pirti,

f r@ a, :
\
e

d

j tUl d(* * *r -_ -trP/(P _ cti - ( . o): /(g)(F a) f'@)(.
a
J

l

e

avem

-

a) d*.

rtrpliciacl din nou formula A^ :_. o formt,to de integrare prin pdrfi, obfinem o : 0
J

\t't.lt. - a)dx : { t,ult. _ 6 /d(z_Pa\:_* ) ( . f- 1 ) d t f , ( x ) ( x _ e ) j _ a.\u \ ' - , ,
J-'"
g r f *lf"(x)(*-_d\(x_a\t o i f.
d A^ :-L-, de integrare prin p5rfl

"

, ,,

*tt. _ p)"* _

lAplicdm din nou fotmrrl formula o

Jf,@)k
ultimei

_ p )d x .
integtale

F
I r,r-t, ^I

,

.

i. l r \ n ) \ . y _p ) d , ( : I ( " _ I -\ 'd-t 't x ') : f ( a ) ( g _ B \ c) _ (nrrur. ; J' J-', Fdcird a J o adied aceste lnlocuiri la-n*:*^ rcuiri ln-prima d egalitate, obfinem

P

s I f(*) dx : 'f(a)r^ .. ,.p

a) -f

F r
I f"(x)(xJ d a\(r * a , f /\ v l**- r | \ r ! ) \ ,p _ e ) r d -\ . _

I
l lf(*)ar. ;i

J

- a lrotu"-rG)t-r(P),u) - L - 1 2 \ f
, ' ^ 4 J

| t,,r*tr-.
I J \4J14

r

-

AtIl

-

p) at,

de unde

!

| , r ! l f @ ) a , -l G ) * f f f i \ rp2 _ "t l.r<i J lf,,{.ltt._ d)(p r) dr_r<
l

0 l r

B

a

7 r -'<; M" (z - e)(g - x) d,*. I
a P f ^ P

l ( r - d ) ( p- x ) d a : J r f" _
q J

_ _ ")(F c * a x)dx :

-i

I r )tt, "

- d)(B- a) (* -a)zld*:

l - ( * - - g ! , ^ t P - d. ,l .2t; :o

l

(x3

d)sll0 Il ll"-

METODE

DE CALCUL

APROXIMATIV

AL INTECRALEI

DUD

deci
A

| )"""'
&ulnd a : l b

'l l f r ) o - f ( " ) + ,- r ( B.)^ t t i l .f , . . ,*"- .

"*

2-lP-

.l

") l-<

M,,( --lt-.a - a \ 3

tt 11 g : xt+t, obfinem

dn- fr(') +!@d+') _ *t) @e+, ll- r a ,:u |
|
| '-l -t+t

-..

: l D I t o t a * - \ 4 . r Q ) + l @ +( ) , - n . t ,x \'*t- xi) 2 f,i l=, l,

:ltiIi r,.,dn rr&!+'),* -rYi , -\xi+t-,ll "'Jl-' li=61,"!*,"'= D I \ tvl u':ol i,
z_1l*i+1 -

z

:Dy#s:*Y_e_t
*"fi"i;*lt,rfiil

-,,r --= M"(x;tr-ria_ (x;+, i f ,q t2 I

|

dorim ca eroarea fie mai mici decit sd e ) 0, este

n >- Y-\-t)' , !
deoarece ^1o11ci,v"!_! < e gi deci

l!^,
*_ :7i,:!'l_]":ti"tta
Peuttu

dx sn

{e.

f(x):

rr definfts,tpe tl. avern 10, f,(c):2x
cu o eroare mai mic5 d.ecit e : I0_r,

si f,,(r):2,
ludne

rleci

a calcula integrala

n>_1f M"(b a)s -*/z . roo n. _ , r z V V n ' - '
Astfel, luind ?r:S avem frs:O, *":1

E'

*':

2

i'

*":

g

F,'.

:

4

nu:lE-'

506
Atunci

INTECRAREA

n 16 f ( x o ) : 0 , f ( x , ) : ! , t U ., , : ! , r , t 28.". z _ . , l x B ) : ; rI,@ ) : u , f @ ) : t
qi

s' :

b - d

!l?

[f (xo)+ 2f(*,) + 2f(,") + 2f(*,) + 2f(rn)+ f@u\ :
10125 25' 25' 25',
este

: 1 f 3 * g * 1 g * g _ , .l l _8 5_ ^ o , ^
Valoarea exacttr a integralei 1 'xzlr ( I \z2dx:;l:;=0,BSBB. d ;""t0 i Avem intr-aclevdr

.J 0

f < \ x2dx - Su ry 0,006G 0,01.

Dace lrrem sd calculEm rricd decit e: l0_4), tudm

valoatea

integtalei

cu 4 zecimale exacte

(cu o eroate mal

n > 1 f z ' r o a :r o 1f z ' r c a , n o . V t z V : :
-. 9_b*etvafie. uoghiurilor. Penttu dreptunghiurilor M e t o d a t r a p e z e l o r n e c e s i t S _c . a l c u l e ' n a i p u f i n e d e c i t m e t o d a d r e p t a realiza o eroare rrrai micd, decit e > 0, tr^ebriie .b lo5tn prin meto?a

nr-*,
e iar prin metoda trapezelor I
q / z

.,liM"(b_a\T
-

lrzl4,;
a""i j=a "<l/i, ve zelor este mai avaatajoasd decit cea a dreptunghiurilor dacd b _ a ) caz ]inem seama tte faptul cd. ciac6 e < 1, atunci 1. *.,oda trape* e I, deoarece in acest

(b -o)T < (b - a)r.

METODE

DE CAI,CUI

.APROXIMATIV

AL

INTEGRALEI

507

3 . F o r m u l ol u i S i m p s o n

Metoda de aproxirna'e,care conduce formula lui 1a simpson,const[ in a aproximafunitia datl pe u",r-ii"l"i;;";il;;;""* d.egradul in a apro'xima p" anumiteinteivaie cu o parat olr s;ii"Ji;;;ii*i *li *;:r
J

{i1 /.o .funcfie .definiti pe t, , [*,b] Si d,o diviziane a intervalut,ii, / f,ormati din ,2n intervale parliale a.:fr0<xr<xz1...axuf)
I Xz;+t I I Xu+, frz*_t { frzr: b Jr,

"

,/

xj+t -

x; :b---! t 2

azt

tzi*y Fig. 112

Ezinz

j :0,

1 , 2 , . , , , 2 n_ 1 .

d , f r z i + t : u "+ h , , f r z i + z : x i 2/t,, : yrr, f(xrt+.) : yzi+L, .f(xrr) -f(xro*r) : !z;+2. Prin punctele (1, !u), (x xryr), (e * zh, y*+r) !.!, bo15 gi numai una, cu axa' pd,ralel E"'ciut, :

Si notSm xzi,:

rrece o para-

Avem
d+2h

!:Axz*BxlC:po{x). p,b)a*: , . 1 z -,18-,i" - * "r *.j\ l ,l d +: h

\ _r''"

| {l*, * Bx I

c)d,x:(U

: - 2hlAo, Ba C * * l 2 A a h + B h + 4 A h ,l l. ' s t 'cele'trei Scriind ci parabolatrece prin puncte, obtinem
Jzi: Aq, * Bq. * C,

"

13

lzi+t : A (" I 4, + A @. h)'t C, t lzr+z: A(" * 2h),+ B(" * 2h) + C. scrzind membrucu membruprima ecualie cereralte din doui, obfinern: lza+t - lzt : 2Aah I Bh * Ahr; !z;+z- lzr: 4Aah { 2Bh + 4Ah2.

INTEGRAREA

inmullindprima

ecuafie cu -2
' tr _!zi _ -

giadunind, rcztlt|.

- 2Ir;+, * lat+z W ,

Sa observim cd lai+t: An' * 2Aa"hi Ahz + Ba * Bh + C : Bk +4AY -!!
3 3

: Aaz * B,y- C + ZAak * + d"e unde
a42h

,

J

dx I p,t*l :2hlh,*,+ +l l 3 [
mai sus
h ,.. , 1.. Llza * 4!ri+, * yr+rj"

gi, iniocuind pe,4 cu valoareaoblinuti
d+2h

r !zi*2?';+'*!zt+zl \ Pn@ dx:2h1 ", r ---:l: J LJzi+r g -

Procedind astfei pe fiecareinterval Lxri, xri+zf, obfinem y=1zzi+t , ,-l \-- | p,(*) d* : ! )l f yr, * yu+t.l yr,+rf : H J
xtl

s,H|

-f

h

flo -l lrn 1-4(yr*

y' -1 ... + !rn*t)* 2(yr*

yn1_... + !r,_rlj-

Aceasti valoare aproximeazi integrala funcliei /
A

+ * if@)a* =l=-")' {l@) f(t) + alffu,) f(x")+ ... * l4,,_,)l *
a

t- 2 lf(x,) -f _f(xu) . . . * f(x,.-,)lj. +

Aceasti formuli de aproximare se numegte forrnula twi simpson. Evaluarea erorii comise prin aceasti aproximare este dati de urmbtoarea ^- _ Iro"po atunei zilie. rlaci / are derivatd de ordinul patru mirginitf,e

l[nod*s*i-.S;g,
a

b

ande Mrv :-9ug,l/I"(r)1, iar Seoedc suma din tormula lui Simpson" o(a<D

METODE
I

DE CALCUL

APROXIMATIV

AL INTEGRALEI

50s

SE notBm

frzi:

c'k, c+h

xzi+t:

a, #zi1*

:

o *

h. Atunci

\ I 61 ax x :3 Lf(a- h) + 4f(c) -f f(c * h)). ;t-; Sd notdm

,

R ( r:)J / ( ' ) d n - i l f ? - t ) * 4 1 ( o ) * f ( e + t ) 1 ,
c-,

"f'

t

r-(ft.

Sd remarc6m

cb, dacd F este o primitivd c+t : I f(x)dx

a lui /, avem

F(, + t\ -

F(c -

t)

,!_,
qi derivlnd in raport cu I obtinem c+t
l f ' \ '

I l f 7 l d r lj t Jc_t

F : ( F ( c 1 - t-J ( . -

t)J':F'(r+t)+F'tc-t;:,f(c +r) +/(a-r)"

Derirind acum funcfia -R(l) in raport cu I obfinem 1 R'(t) : f{c * t) + f(a - t) - : UQ - t} + 4f(c} -f .f(c * r)l iJ t LU'b{t)-f'(a-t)i' adicd

R'(t):
Mai deriv5m

2

T

+ l_l(c t) * f(c- 4l ; U'k + ti f'(c r)J. ;f@

4

t

o dat6:

R"(t) : 1 U'O * tI - f'(c - ,)l - | U'V + rj - f'(o - t,t " 3 3 * - Z U " @ * t ) * f " ( c - 4 1 : = U ' k + t ) - f ' ( e- t ) l 3 3 *
1'\ tn sfirqit, derivind lncd o datd, obfinem

t

t

t
J -

-U"k+.t)|J"Q-t))'-

: R"'(t) -

t) - f,,,(c t)1. t U"'n{
W intervalul fc - t, c .1-ij:

SE aplicdm acum formula cregterilor fteite functiei l"'(t) exlstd un puact [, € (c - t, c * t), astfel ca -",F--. ' lt cccl f"'(c * tj - f'(e - tt :Ztfw 2r2 * (ltl

R",lt):_T/,"(€J.

510

INTECRAREA

Notincl cu M gi za marginile functiei /rv pe l, - h, a ! hf , avem %-<"frv(€r) -< M, d.e unde

- !ru .-. - *.fru (8,) -T *. < 3 3 ' 3
,adicI 2t' TM-< 2t2 R " ' ( r )- < - - % ,

gl2

otL

o!,

SE obsetvdm ce li"(O) : 0, -R'(0): 0 ti n(0) : 0. Intregdnd ultimele inegalitdfi lntre 0 5i z, obtinern
q i l u

-

(2tz \;M
0 2u3

f dr\< 1R"'(r)dd--(
J

fztz \-mdt,
e

0 pentruotice0-(%-(li;

0 integrlnd aceste inegalit[]i

2u8 eclic6g M-al?"(zr) --<-

gr4x,

{ntre o qi z' avem 7 ,r, ; 7 zrr, z 1 ; Mdz -< I R"(u)d,u.-< I V m du, J J J J
24 - - M._( l?'(z) -< 18 24

;rrz lE

pentru 0_( z__(ft.

Integrlnd acum lntte 0 qi h, obfinem

adicd

d", I ; M & . - < ' J x ' ( a ) d e< - \ - * | Jru J18
0 0 0 h6 hE &/-< R(l) -< - - rn.

h ( 24

L f

h ( za

Existd. atunci un punct

il

{r; € [, -

h, c -y k],
h '"6 'tt

astfel ca

n{a): _
adicd c+h f
c-h

sol

(g'''

a I 'f(ry) J

h

sUk-kJ

!

a f @ )* f ( c * h ) J :

-

hu .-,

*.f'"(6';)

sau ,ri+l

[ ,,*t u, J tti

ff

rrw,a Af(x,r+,) i r f(xz;+z\J: ffit"

(8,r.

! t

i

i

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

SI FIZICA

511

: I )l

I n-t*'i+s lu-,
t"-' |

)

\

- "=
6n

L

-

u@,;) 4f(x,i+,) J@zi+)) * t

-2t

:

r--< IE #* r"(8,, nffil.rrv(€,i) I-<
(a- o)'
zBSonu

_=fi ,H

MrY : n .

(b- a)u x[w :
2880 nE

Mrv

(b -

a)6

2880a{

Astfel, dac[ dorim ca eroarea sl fie mai mici sufieient s6 1u5m
'oo
Mrv(b _ a)6

decit e ) 0, este

'

\/

,Bso"

bservaf ie. Pentru a realiza o aproximafie doritb, formula lui Simpsonnecesitd, ln general, calcule mai puline decit formulele precedente.

$ 8. Aplicoliile integrolei in geometrie 9i fizicd l. Ario unei suprofeleplone mdrginitede o curbd* Fie/o ftnclie poziti.adlefintt1 pe un interval la, bl. Graficul funcliei f este situat deasupra axei Ox. sd notdm cu F mu-lfimel punctelor din plan mrrginiti pe axa oxl. graficul AB aI funcliei / gi dreptele fr:6t, i: & parilele €t axa Oyt. F : {(x, y)la< t(< b, 0.--{ f(*)}., y_{ Pro-p o^zilia 1. Daed fune!!a / cste integrabilil (in sensul lui Riemann), atunei mulfimea F este mf,surabili (in sensul lui Jordan) gi
b

.q

:(yp1 a*. s(F)
J '
e

fui fa, bl:

Fie d o diviziune'a intervaluEi Fig. t tg Etrl

a,:xo<#1 <...<tti< 1frt+,

5r2

INTEGRAREA

Sd considerim sumele Darboux corespunz5toare acestei diviziuni
fr-l S\ / sa: L^mi\xi+rj-0

x),

\

5a:

^

,t_ l S-r

und.e m; : Agadar inf
r;4242: '.

f,-_o

L

lWi(xt+L

r-

z

x;),

f(*),

M;:

srr9
x:4r4x', .

_f@).

mr4 f(x) 4 Me, pentru orice ,r G lxr, xr*rl. rnr(xr*^, xr) rcprezintd. aria dreptunghiului cu baza pe in_ , .Plo9"sul * tervalul. l_x.,xu+rl gi in[l]imea mr. Acest dreptunghiu-este complet coilinut ln mulumea .F. .. .. !"1g n, drepttnghiuri de acest fe1 fotmeazl un poligon p interior mtafimiiF, gi a c6rui arie esteegali cu suma inferioard D-arbdux s(P) :50' rtd .aria unui dreptunghi cu baza pe ,. Acest dreptunghi conginepcrliunia pe axa Ox pe intervaiul lxr, fr,_,j. I formeazd"un poiigon Q extirior niii1 suma superioari Darboux

s(?): s,.
_+ ^Fie (d")^un sir dediviziuni ale intervalului ta, bl, cu v(;1,,) 0. Deoa_ rece funclia / este integrabil5., avem
b

'0. : so*: 114 ax' ]'11 ;T [
a

cu
s1

poligonul interior gi ^Dacl pentru fiecare diviziune d,o notdm ct p*"air"rri 8^ poligonul exterior oblinut ia mai sus,

PncF*cg,
s(P*) :
deci

san, s(0,) :
b

Sr,,

1"T :,1* s(0,) f{4 a*. : '(P,) t
RezultS atunci ci mu$imea F este m[surabili gi aria sa s(F) este 'li'(0") egali cu limita comuni a ariilor celor doui giruri de poligoane (p") : { ) s ( f ) : \ ! { x",d x .
b

j

APLICATIILE

iNTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

SI FIZICA

513

Obselyalii. t l - Y 1 o p o z l t i 1 r e c i p r o g S .e s t e d e a s e m e n e a a d e v b r a t S : d a C h m u l t i m e a _ F este mdsurabilE (in sensul lui Jorcldn), atuuci funcfia/ este integrabild (in sensul lui Riemann). 2o Graficul funcfiei integrabile f)-0 are arie nuld, cleoarece este confinut in fronl tiera multimii misurabile F, iar frontiera unei mulfimi mdsurabile are arie nuld. 3o Dacd furclia mulfimea / este integrabilS, F': {(x, /) la._< z-_<b, 0<y <"f(z)},

oblinutb dr{r mullimea F scolincl punciele graficului funcfiei l, este de asemenea m6surabil6 - ca diferenld a doud mullimi mbsurabile - gi aria sa est! egald cu aria lui F : b

: s(F',) \ 7g1ax. "" Fie acum f, 9i f, doud. funclii definite pe le, bl astfel incit lr.=< /, : fr@) 4 fr(x) pentru orice x A la, bl. _ - Graficul funcliei /, este situat sub graficul funcliei ,fr. S[ notd.m cu F mullimea pu_nctelor cuprinse intre graficele celor dou5 iunclii gi dreptele
fr:&, X:bi

f

F : {(x, y) | a< x< b, fr(") < y 4 f,(x)}. P"g p oyi,tip.-_2. - Daci funeliile f, Ei f, sint integrabile,mulfi. mea F este mflsurabili si
b

s(F): I lf,(*) - f,(x)l dx. J
Deoarece funcfiile f, gi .f, sint integrabile, ele sint mirginite. Exist5 deci un num5.r m astfel incit m,=<fr(x) < fr(x) pentru orice r a la, bl. Atunci 0 < f,,(x) - ln < Jr@) - m pentrt orice z a la, bl. Notind k - - l/tr, gt:.f, * k, gz: f, { k, avem 0 -< pr(r) ( gr(r), x a fa, bl.

DacI funcliile fr^Fi|, sint..pozitiva, putem l:ua m:0, deci ft:0 gi . atunci gt : fy gz: fz. Funcliile gr gi g, sint de asemeneaintegrabile. s[ notim cu F' mulfimea punctelor cuprinse intre graficele funcfiilor gr,gr;idreptele :ct, x:b: K F' :
33 -

{(x, y) | a < x<

b, pr(z) { l4

qz@)}.

Analiza matematica, yol. I

574

INTEGRAREA

Muliimea- F' ,s-a, obfinut_ din tnullimea F printr-o translalie paraleli cu axa oy, deci cele doui mullimi sint echivalente; daci una din ele este misurabili, atunci gi cealait6 este misurabild 9i au aceeagiarie.

F i s ,1 1 4 Notind Ft:{(x, y)la< rc<b,0-<y( x<b,0.-<y( qr(*)}, qr(r)},

Fr:{(x, y)la<

mullimile F, gi F, sint m6surabile gi
& l

: s(Fr)

: s(FJ r|*)a*. t,e,@)dr, !
Ui fr, F,:Fz_Fr,

Mullimea F' este ait"r"rr9* mullimilor t, deci F' este mlsurabild gi
b b

L

: : s(F') s(F,) s(F,)
b

_ : *: I v,@)a*- J er(r)a I lq,(x) e1(x)]dx
t

:

k - (f,(x)*k)]d,x: u{*)-f1@)ldx. I u,l*)+ !

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

$I

F]ZICA

515 9i

Rezult[ atunci ci gi mu1limea F este misurabili

s(F): s(F') :

r

b

\
a

lf,(x) - fr(x))dx.

Propozilia l este :urtcaz particular aI ptopoziliei 2, Obse rvalie. ca Jr@) : 0 ;i fr: f. Co ro I arull l. Dacd / este integrabili, mu{imea F : {(x, y) | a < x < b, 0-=<y < f(*) sau /(z) --<y---<0} este misurabili qi
b

: s(F)
Si considerlm functiil.

o

ltttOta*.
| | | rt r\ \lI | - I).

1 ,, ,, . , .\ , I r : t ( l / l + I ) ' J z: ;

Deoarece/ este integrabili, funclia l/l este integrabili gi deci gi funcliile f19i /, sint integrabiie. Avem

I : .f' - fr, lfl :.f, * fr.

tivd defini

Funcliile f, $i .f, se numesc, respectiv, partea pozitivS, gi partea nega-

f'(*)
| - f(x)*daca/(z) a 0 fr(*) : dacdJ@)>- 0. Io
Avem

I (

F:{(x,y)la<x<b,

f',(*)<v4f,(x)\'
deci F este misurabill gi
b b

F i g . 11 5

: : s(F) I rfd4 + f,(x)ldx | 1141a*.
) j
2. Graficul unei funefii integrabile oareeare este o Corolarul mulfime misurabildjcu aria nuli. intr-adevdr, mdsurabile F. graficul funcliei este conlinut in frontiera mullimii

516

INTEGRAREA

, a,'.

" "f,:;*,!' .o:" ;,t ;%:t$:'-T:ffii,t. "'? %) ;i
b

qi-dri. "

u F cupriusi intregra ! ricu

s(F):-

[tou*,

"" deoarece lft : -j. 2" finlncl seama de faptul cd ecuatia graficului funcfiei / este Y:f(x),zela,bl, ada multimii F, m6rginit5 de curba y : I@), axaOz gi dreptele ,t: a, *:
b

b, se scrie adesea

"(O: I tytd,. i
Exemple. t) aU ,",^*i:"1:cd-aria suprafelei cuprinslintre parabolele Cele doub paraboie se intersecteara ! : xz Fi !, : x tr-'poo.t"re (0, 0) gi (I, l). stnt graficete funcgiil'or on.,1"iirj"?l6parabole fr(,4: *rqifr(;;_,1/;definite-_pe [0. r].

s:

, : lt,; nt"t- f,(r)ld,z - x,) : e .+ _ !, l,: I _ ! _ ! d.x f g Bilo \lJ o g S
d * ! : r.

,

2) Sd se gdseascd aiia etipsei 4

prin,url:Fr;;t""lf:*U:*
deci

"r"t

a"

porfiunea elipsd de "t?i-u, "Xl'*si rn primulcadran. din
b , _ y:-!a2_sz, a

; s: I
0

7

&

r b , _ -!a2-.t2dx.
a

Fig. 116

Fi1. 117

F

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

SI

FIZICA

517
t1, a:sinfo de undc

T
t,-0,

Si faceminlocuirea x -

asint,decid,x

_ 4cosldlgi0:asin

t":

-. 2

fr

Atunci

_ s:4:

b f -l a Jy l ; l = ; r s i n ; t . a c o s t . d t : 4 a b o o

t

2 V . :4ab I { cosrrdl ) J o

t+.+cosziJa,:

:: - 4"b(+ r * 1 sio zt\l': n oo. (2
4 llo
ln cazur cind elipsa este un cerc, a: b: -R, rezurtd, cd suprafala cercurui este ic-R2.

2. Ario unei suprofeteplone mdrginitede o curbd dotd in coordonotepolore in coordonate polare, unde/(O) este o ;erval 1", g]. Fiecirui 0 €'la, 0l ii rdonate potare (0, /(0)). Se'rJttra lptele care trec prin origine gi au panF: {(0, p)i a< 0< p, 0a< p< /(0)}.

_.r__l;#;l,?r^r

rrlt

"

B. Daci funefia este inregrabiti, arunei / mut.rimca F

: s(F) I [7,1e1ae.
t t '

s Fie d o diviziune a inter_ valului f", gl : a : 0 0 < 0 r < . . . < 0 r < ( 0r+r

,i ?t, M,, marginile functiei /(0) -00*rj.' pe intervalulparlial f0r, Pentru fiecare indice i, sb considerim sectorul d.e cerc cu centrul in origine, unghiul la

F i g . 11 8

Dtd

INTEGRAREA

centfu oi*t . 0ngi t.aza mr. Acest sector de cerc este conlinut in mulfimea F 91 arla sa este

| i

", mi(0'+' -

0')'

Reuniunea cerotn sectoarede cerc este o mulfime misurabild A, complet conlinutb in mulfimea F, gi cu ana

:5 ,fe) i *?$,*,-oo).
Pentru fiecare indice i si consider-imacum sectorul de cerc cu centrur in origine, unghiul la centru 0n*,.I 0, Fi ;;; l,i;. Aria sa este

* *?F'*' o,)'
Reuniunea cerorn sectoarede cerc de acest fel este o murlime m,surabill, B, care conline mulfimea F, gi cu aria

:i t ' s ( B ) i * r 2 -u , * , - o o ) .
Ed Sd observbm ci, deoatecerno: inf /(0), avem 0r<0<0r+;

!' * ? :
,si de asemenea

,r<garr*rr"'

inf 1/rfoi

sup t-F' I, m? : or<oabr*r (o). 2astfel incit s(,4)9i s(B) sint egalecu sumereDarbo'x are funcliei k(0) : * fr$),

,",llz " r , l : F ^ , t ,, ( 9 . * t - 0 J i -L u m
J
I

-----

s-,\ 1 " r , l : F t 21

,H rMn$'*t-oJ'

S5. luim un gir de diviziuni (d.,) ale intervalului 0. lo, gl, as v(d.,)._+ Deoarece/ este integrabili, de asemeneaintegrabili gi ] ,F, ".,"

ao. lt!. '0,(it')::*t,-(* rl: [ 1 r,ror
| 9 "

s

APLICATIILE I

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE SI FIZICA

519

Dacd, pentru fiecare d.iviziune d,n,notdm aJ Ar gi B" mullimile misurabile formate, ca mai sus, din sectoare de cercuri, avem

Anc F c B*;

s(A*):'^"(.i f),
deci
g

: s(8,) sr"(| t'),

i !11s(A-): s(8,): j f,tuluu. lS
-oftri-"a F este Rezulti atunci "a misurabil[ gi aria sa este ega16cu limita comuni a aiilor girurilor de mullimi (4,) Si(B"):

: s ( F ) 1 [, i ' f -O 't a O . ' l
d

Fis. 119

Observafie. Deoarece ecua,tia curbei care mdrginegte suprafafa F este p:/(0), aria mu$imii F se scrie adesea

s(F) :

9

l r
I 02d0. l

;
Ezemptre. 1) Ecualia, in coordonate polare, a cercului
^:

cu centful

in

R este
r--" Aria S a cercului este . I l 2 n --Rrol :
F)

origine

qi

taza

.s:

2n 2ft l f l f prdo := : I I R2d0:

2 ) '
0

2 )

0

'

l o

nR2.

2) Ecuafia

lemniscateir

ln coordonate p2:

polare, este a2cos 2 g. tablou:

Pentru

reprezentarea
-E

lemniscatei

facem urmbtorul

1

6
tw 1 / 9

6
*a !a

4

l2

520
Aria unei bucle a lemniscatei 4 P \ P2dp : J
fr I

INTEGRAREA

este n

f az \ c o s 2 9 d p : '

-

a2

J _,

2---

14 s i n - o l Io 2'

-

a2

z

Aria lemniscatei este S

:

a'-

3 . V o l u m u l c o r p u r i l o rd e r o t o t i e . . Fie/o funcfie pozitivl. definit6 pe gn interval la, bl. si consicerdm mullimea F cuprinsbintre curba y :-f(x), axaox gi'ii"pi"r" x : a, x : bi F: {(x,y) | a< n_1 b,0g y < f(x)}. Prin rotirea in jurul axei Ox, aceastl mullime descrie un corp de rotalie : {(. $" .po"".,"*:"a ci. corpuL K este nbscut prin rolatriu : -f(x) in jurul axei Ox. "orn.i'y Fiecare punct (x, f(x)) de pe-curba y :.f(x) descrie un cerc cu centrul pe axa Ox,inpunctul r, gi cir niaf(x). _ P-"._o_pozifia misurabili si l. Daei funcfia/esto integrabil', nulfimea Kcste
b

a(K) :

n ( f,(*\d.*.
-t-

Fie d o diviziune &: \Sa Xo< xt< ... { xt{

a inten'aluld frt+t

la, b)

notim cr lni Si Mo marginile liei / pe intervalul l'xol, xr+rf.

func-

Tml (xt+t -

xo).

Cei n cilindri de acest fei formeazd. o mullime mdsurabil5 ,4, complet conlinutb in K, gi al cbrei volum este
fr-l

Fig. 120

u(A) :\nm!(xo*,

-

xi).

i f=

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

SI FIZICA

521

fi"

Dreptunghiul clTbaza pe lxr,5;+r] gi inillimea ,41,descrie prin rotaun cilindru crt raza bazei Mr gi indltimea xi+t -'xi. Aria sa este n Ml(x;at - xo).

Cei n cilindri de acest fel formeazS.o mullime misurabile B, care conline corpul K, gi a1 clrei volum este

: a ( B ) , D"A?(xr+t - x). Si observim ci nrnf;:n rM,: n (inf l@)),:"
"i4"4ri+, ,i4r4ri+,

n-l

inf Jr@);

/:<x<x: | -

(sup .f(*))' : sup " *d4"4'i+r J'@), nfz.

astfeiincit a(A) Si a(B) sint egalecu sumele Darbouxale funclieih: : s,(nfr)fn
n-l

m\(xi+, xi),
- xt).

So(r,f'):D"M\(x+r
i:0

Sd ludm u.n gir (Q,ae diviziuni a1e intervalului la, bl ut v(d*) _"0. Deoarece/esteintegrabilS, funclia n/2 este de"asemenea integrabile';i
b

l*'0,@f')

: tT to,,(l'l1:

nf2(x)dx 5
t"u Angi B' mullimile mdsu-

Dac[ pentru fiecare divizi:une d,nt rabile formite ca mai sus, din"ilinari,tllr?fr

A*cKcB*
; i b

: : o(o") r_* a(8,) ax. ]r-T " tf,@)
a

Rezu1t5" atunci ci mullimea K este mdsurabili, iar vorumul siu este egal cu limita comund a volumelor celor doui giruri de murlimi (A,) si (8,)
b

u(K\:

n\ f,(*\ d.*. Ja

522
Observatii. lo Condilia

INTEGRAREA

ca funcfial nu estepozitivl, "*r.rJ y:}ir},'itr: ff"i"{ b t

sd fie pozitivdnu este c t

l/(z) f descriu .ji""i1,jtu;.ll*1."":: nr*

v(n:ltnora,:fr,@)a*. *,'-:1:i1&j"::'""i""'""Tf,,'Jiiu"'ir'?j3r?,",i v: f(x) are 3o DacE/ este inregradle, L.pJ?i-i?s"ot -ffi:r,i3H,J;;fif"rcurbei din
rotalia mutlimii

in jnrul axei ox.,, este

de asemenea o ioullim"

"#;"*:,,:;;-:fi--.i*" mdsurabili
E

i."r"gi
b

volum ca ,i

::i:ilu"

n"..on,","!a _ raterald . s,
If.

u(K,) :,frat un.
4o Deoarece ecuatia curbei volumul corpului care cld nagtere corpului I( este

1{ se scrie adesea

y : f(r),
b

u(r{):nlfa,.
fie Fie acum Qi frdoud funclii poritlrr" pe 16, D], astfel ca "f, l, -< /r, gi b, .fr.(x) y_< { "tr(x)}.
=4, fi:[.

".n.&1t,1?, ilifl fii: f"?"'ijd" ",f;

i u 2' Daei L gi /, sint integrabile, m,IgimeaK este -e*Jntir?puro'i f
b

u ( K ) : " I r m o_ f i @ )c , x . l
jurul axei Ox a'maqlmllor

intr-adevir, ,i.Tl.,T

cu K1 gi -K, corpurilendscuteprin rotirea in

Fr:{(x, y)la< x<b,0_<y _<-fr,(x)} Fr:{(x, y)la< x<b,0_<y 4fr(x)}. Mullimile K, gi K, sint mb.surabile si
b

a(Kr):

b

"\1i1*Sa*, J"
''

a(K,):

rE\J A\x) dx. r,
I . d t \ <

a

APLiCATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE Si FIZICA

523

5;

Avem O : Fz.- Fr-l;i : Kr, d.eciK este o mullime m5suF., rab175" ca diferen!5. a doulF mulfimi . miiuratite i qi
b

a(K): a(K,)_ a(K,):
Exemple.

"\rfil4
;

_ Ji@)ld,x.

a4

cercului

y:

I) Sfera cu centrul in origine gi raza Rlpoate fi oblinut5 prin rotirea semi{n, - x,, - R.-( /--( R in jurul axei Or. Volumul u al sferei este deci R R

,:

* | l z d x : z n l 6 , - * 2 ) x : z n [ n , *- 4 l l ^ : d

lo

d
: 2 r (I R 8 _R 3 \: r , 4 . . i) R

I

s/lo

2) Curba ! :

L

elipsoid de revolufie.

b - 1/7 "Voto-.rt

xz, -4:(

z-<

a d6 nagtere, prin rotirea ln jurul este :

axei Oz, unui

a al elipsoidului P h : ( a }J A 0

,:

r
-

J

e \ yzdx :2'\
a

xz)

dx:2r*(*.-f)l;:

:2n!(--il:4tta2b.

4 . L u n g i m id e q r c e in capitolul referitor 1a studiul curbelor se va da definilia curbelor rectificabile ;i a lungimii acestor curbe. ln acest capitol vom defini rungimea unor curbe particulare care sint grafice de funcfii. Graficul unei funclii continuef se l'/t nt ! numegte cwrbd. continud sau mai simplu, cwrbd.. Ecualia curbei este

y : f(x).
Graficul unei funclii / cu d.eriaatd. continwd se numegte cwrbd, netedd. FIe f o funclie cr deriuatd.continwd f,, definitd, pe un interval fa, bf, gi fie C curba y:.f(x),a<x<b.

a't Fig.

rtri

b

x

121

524

INTEGRAREA

I-,ungimeal(C) a curbei C se definegte prin egalitatea:

: I,rc\ ( lTlj\fi
;

b

d,x.

Justificarea acestei definilii este urmd.toarea: Si luim pe curba C mai multe puncte, in ordine, de la 24.spre B: A _ M o , M t , . . . , M i ,M i + L , . . . ,M n : B .
cu virfurile pe curbr^.

Unind acestepuncte in ordinea indicatd, se obline w4' i! vu*trs u linie poligonalS. o rrrrr P,

, _ . 41"g".ea punctelor Mn rcvtnela alegereaunei dtvizitni d a intervalului la,-bl:
&:fro<Xt< astfel incit coordonatele punctului Mn sint (xo,.f@o)). este

I,ungimea segmentului MnM,*,

l(MiMi+I) : l si aplicim funcfiei/teorema cre;terilor finite pe inte.,'alul *revr v lxn, xo*rl: existi un punct 4nA Lir, rr*r], astfel incit .f@,+r) - f(x) : f'(ei)@n+, - xr). Atunci l(MiMi+r) : l :

: l/Ta74,) (ro*, x). Procedind astfer pe fiecare intervar parfiar, deducem cd lungimea liniei poligonale P este :

l(P) : \- !T+|Tq /_J
i-1

fr_l

(xo+t nt),

: h(Eo) \/T +7'r@, deci

unde punctele interme diarc lo sint acelea oblinute prin aplicarea teorernei creqterilor finite. Si observim cd, dacd noiim t (*) : ,/l-TfW,;;;

t(P) :DnG)

(xr+,. xr).

APLICATI]LE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

$I

FIZICA

525

I,ungimea l(P) a liniei poligonale este deci egali cu o sum5. integrall a f,ancliei h: oo(h):Dh(|,)
i.0
fr-l

(ni+, -

x;).

Fie (d") un gir de diviziuni ale intervaiului la, bl, cu v(d") - 0. Deoarece/'este continuS, funclia h: \l-l +f'2 este d.e asemeneacontinu5., deci integrabili. Atunci

: tu oo,(h)

U' : tll I f ''(x)dr' J',(*) J
6

b

b

Daci pentru fiecare d.iviziune do notdm cu Po linia poligonal5 corespanzltoate, avem

n4Q

Iim t(P*): \dT aja@ ax.
J

&

- observdm ci, pe misurb ce diviziunea d este mai fin[, cu intervale parfiale_mai-multe9i mai mici, linia poligonal6 corespunzltoare p are laturi mai multe gi mai mici, deci se apropie, ca form[, din ce in ce mai mult de curba C. Este deci natural s[. luiT' drept lungime a curbei C un n:umful(C), de care lungimea liniilor poligonale s[ se apropie din ce in ce mai mult'pe mdsuri ce diviziunea este mai fin6. IJn asemenea numdr esteintegrala funcliei h,: 1lt a Ja. De aceea se ia, prin definifie,
b

t(C):JVt+f'z(x)dx.
n..--,-9b,:,.t1 tungrmrl tor, ^,r,.,ii,, 1. DuqE r" l da definilia generali a curbelor rectificabile "" egalitatea precedentd va tezulta ca o teorem5. 2o Deoarece ecuafia curbei c este y : f(x), lungimea curbei c se scrie aclesea gi a

r ._ ,(c):\lr +y',d*. ;
Exemplu. 2ttR. . este Dcuafia unui sfert de cetc, din semiplanul S5, vetific[m cu acea^stl formulb cd lungimea cetculul xz * !2: R2 este

b

superior,
D

cuprins lntre
D

cele dou6 bisectoare

y :1/F--x",

- -lI--(

y2

r-_(--=

y2

526
Ave&

INTEGRAREA

v':ti l/Rz-az

7+y'2:7+

* Rz_rz

R'
R2-22

deci, notlncl cu Z lungimea cercului, avem

;+z :

7

i? 1,1 z

I {r47u*J
& Yz

r

li
l

D

\-*a": J*YR2-*z

li

: Rarcsin; : R{arcsin{_ + a - .|' -R y 2 " , " , i o ( _ / li t ): R-( t+a - I[j J : ' n : , \ +) -Tz \ \
de unde L:4 . ftE
I

- il 2

/

:

2tt R.

;f"""fr"r"i1$1'":,"""?t"o#,:.t"""tt;i "';;,;i;ffi::

Observatii. lo.Funcfia I/n_ r , n u e s t e d e r i v a b i l di n p u n c t e l e_ r R jurul acestor puncte, derivata 9i rR; in este nemirginite._n"j.""", nu se poite calcula cu ajutorur formulei precedente lungimea semicercului _ *2, _R=( /__( -R. pentru I :7 acest mo^ ", tiv s-a recurs la carculul lungimii unui R--Rl sfert de cerc, d.eoarecepe intervalur I Pe.lntervarurl-f 2Jf"""1i" l / R r - r , a t ed e t i a a t d . n l o n u uAceastd precaulie , " r ontinud" ^ " " : o * : - : : : * . . " va fi de pdsos dupa ce se vor defini integralele generalizate. 2o Exemplul orecedent constituie o verificare a formulei de calcul pentru cercului. prin aclestexlmpru o" lunqimea a"-oo"ti""#""e lungimea cercurui este 2nR, deoarece "u in
i funcliile..trigonometrice) intr_un

num'irul ;;;;;i a""rr"itr"presupus ,, a cu_
mod care

s6 exemplul pr. ::?,ffi:11.",, ""a"J#fr:, "oil a poligonald p lnscdsi in curba C. intr_ade_ -d; iviziur:e ma-i fin5, d.,, avem /(.e) __<itt. Ljate dup5 finefe, girul (l(p")i este!i "i"*iato,

5. Suprofefe dg rotofie . . tn capitolul relativ la studiul suprafeleror in spafiu, se va da definilia aflel acestor suprafele ln acest capitor vom defini aria unei suprafete niscute prin rotirea unei cttrbe meteda jurul axei Ox.---in

f

t

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

SI FIZICA

527

Fie / o funclie pozitivl ct deriaatd, continud. pe un interval La, bl. Graficul C al acesteifunclii este o curb5. neted6. Prin rotirea curbei in-jurul axei^ox, ia nagtere o suprafali de rotalie s. Aria o(S) a acestei suprafele se definegte prin egaiitatea

: o(s)
lf

ajo@ ax. I"*rOrr/T

!l
I

Justificarea acestei definilii este urmdtoarea: Fie d odiviziune a intervalului bl: la,
a,:Xo1x1 {

Fig. 122

mati din mai multe trunchiuri de con. ._ rntervaluhsi lxr, &+rl lt corespunde trunchiul de con cu razele cercurrlor. de bazS;fJx) gi f(*r*r) gi generatoarea l(Mr, Mr*r). Aria laterali a acestui trunchi de con este deci ---.-.-,-ZnlJ't. tJ@t!-I(M,M !,*r) : zrc--' *-:-:-:!J! -) rt/(xi+r-xi)'lif ,.\ znf|di!@.! (xi+r) -.f@o)lr: , , 2

:

rn,@l#@t/,T,,G)

_ (x;+, x),

unde am aplicat teorema cregterilor finite / pe intervaiul lxa, x;p-7, E6a lx, xr*rl. Aria suprafelei E este

o(E): f 2nf@)+J@,+,) +7|,0!)(x;+t_ x,). \n E o 2 '
ln membrul drept putem face s[ apari suma integrall
n-l

:DrG)@o*, - xt) oa(h)

INTEGRAREA

a funcfiei k(x) : 2rf(x) l-l +jd6,

anume

o : o(h)

* Er*Or,, \/T-T116 (xo+, x,).
ittnea d.suficient de fini, putem rcaliza : de micd. fugltia / este continu4 pe intervalul rui pe acest_interv"if iorrrarului e >0 ) > 0: astfel incit, oii"rr* ar fi punc_ I < B, sd. avem

2il(c)(b- a) unde /(C) este lungimea curbei C. Fie .atunci d. o diviziujfte cu rrld) ( 8, deci r: *", fiecare;, gi cu atit mai mult frr+r- ri (
deci

I"f@') .f(*,,)I

I pentru

E;-x;{8,

frr+r-€;(g,

IfG) - J@)t
t!\x+t)-JG)l<
gi
| il^. \ ./-,

2nt(C)(b_ a) 2nt(c)(b - a)

"

lf(x) +'f@n*') 2f(8,)< If@) | f,n) | * rf(x,*,1 f(E) I <
nt(c) (b _ a)

observind lTaj6 ca
I n-l

: t(It[;M,*,)g l(c), avem

d ,, ) i " ( x ) - ow \( Z : l l l _ IeELI@) *.f( x,+ ,) 2f( 8,) lr /T+Td6( *,+ ,_ r ,) i < H l _<& r I.t@) I .f(xn+)_ 2f (8,) _ x) { tt/tl7a6@;+t n-l = f -----: -'. :*,E; ,.g rp:1t-at'(c)(xn*,- xn) (nt+,_ ,c) :
:*(b a): s.

Sd ludm \-\d")- 0. Sd notdm.cu t, @,) de diviziuni ate intervatului fa, bl, cu ""uT :l ), suprafata oe -rotafie formati d,n trunchiuri de con, corespunzdt o"r"-&iiirii"!iiri.. Din cele de mai sus rezulti, cb lim fo(E) _ oa,(h)l :0,

APTICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE $I

FIZICA

525

deoarece,pentru fiecare e > 0, existi un numEr N(e) astfel ca pentru n )> N(e) sd avem v(d.")18(e) ;i deci l"()") o o , ( h l)( t, e. Jn este continui, deci inte_ Pe de aTtL parte, funcfia h : Zv71\ grabil5, gi deci
b 6

timoa,(k) :
Atunci deci

a o(Eo) :

\r(r)

dx : 2n ltt_l !f+ir@ a
6d*(h)l *
b

a_.

["(X") -

oo,(h),

,l13 "p")
pe m'suri

::*

: oa,(h) z,c t/lTTd6 a*. Jf@)
a

3:'::#3:iJi;,"i,ff i#i*sresteintegrarai",".ti*-?:i;'iffi "f"",ff
b

ce diviziunea d este mai fin', linia poligonard se apropie J" c, e;;i.;;;fil;=E "svL@Layd se apropie din ce in ce mai mu1t, ca formd, h"1"p*t.f; ""ir" s. Este deci nat.oraTs5 luim ca arie a s'prafefei s un numdr o(s), cle care aria o(x) si se apropie din ce r; iel"r. ce diviziunea "";;i;;l;?"

din cein cemaimu1t, f;;il, ca

: o(s) znl11x7lT +jd@ dx.
: :*"n.3Ji,?J#H'";t " ' generalrariei suprarele spafiu, a unei rn ",?,tit;:";:,1l1:tt-!ia 2" Dac6. funcfia / nu este pozitivd, atunci
b

o(s): !,1 ttAl t 1/T-yy,14 a*. [ ;
lntr-adevdr' in acest caz' tazele bazelot tt'nchiurui de con constfuit pe intervarut Lxr, xr+,1 slnt I f(x;)lsi lf(A+r) l. Se atege ioo",tiu h(x) : lf(x)l VI +-f,r4!)qiseprocedeaz5 ca mai sus, 3" Deoarece ecuafia curbei care dd uaqtere suprafefei S este y : f(n). aria suprafefei S se scrie adesea b r

o(s: !n ltytlr )

i

+ y"ar.

34

-

Analiza mateEaticd, yol. I

530 6. Centre de greutote

INTEGRAREA

Dupd. cum se gtie din fizicd., centrur de greutate ar unor corpuri simpre se poate determina ugor. Daci un corp o a" .i-"tri", centrur de greutate se aflS pe aceasti axb. "t" "ie Dac,. se di un sistem den corptri, care au centrele de greutate cu coordonatele respectiv (xr, yr, z1),(x2,!2, zz), ,.., (xo, !n, zn), in raport cu un sistem de axe de coordonate, gi masele respectiv
mL' my '''' ??lnt

atunci coordonateTe (xn, yc, zc) ale centrului cle greutate sint date de egalitSli1e:
xe : E *;m, -;-;-,
4 1ft; 7

!5

:

_

.

|ti*.t
a -

lz;mi
: _ .

4*;' t

u

E*,
i

Dacd cele n corptri sint omogene.gi aceea;i au densitatep, atunci masele nt proporlioli le cu voluli erer[r,- m, :j;atete fo1 greutate f ;;;, ];;;;;; centr ului de sint date de egalitifile:
Ex.taa hG : =l:a,
Zrui
7

Zy&t
Yc \'* A"
t

Zzp,t
' zG : -I-' Lad
i

Dac', in p1us.cere corprrriau formi. de plici.plane n sau sint f iforme, masele sint proiporiionale ;"-riii; il, J' ur,,respectiv lungimiie, nr, :ft|.; cu i-n acest caz formuleleprecedente &evin:
x"-Z*tsi-

"

u^:2@ o -5t' 'o _ Z z ; s ; Es; -" xs; ' respectiv * *^eZ*rlo ^, _Zyrt; . _ZziI; zh-''/c: ,1 ' '":#'

Fig. 123

Ne propunem acum si definim centrul de greutate al unei suorafete plane mdrginite de o linie 6urbd. FieJ o-funcfie continu5 pe un rnterval la, bl. Si considerE"mfisu_ raabBA.mdrginit5 de axa Ox, crtiba y : J@) (graficul funclieifl ;i dreptele

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE SI FIZICA

531

fr :

a, fr :

b. Fie d o diviziune a intervalulai fa, bl; in fiecare interval la mijlocul intervalului

parlial lx., x;ar) s5.alegem punctul Eo:Wfl

gi s[ construim dreptunghiul cu baza pe intervalrr fxn, x+r) si inll]imea

f(En). centrul de greutateal dreptunghiului este ,iar ariasa [En,] frc,,1)
este s, : JGn) (xn*, - rn). Pentru sistemul format din cele z dreptunghiuri corespunzdtoare diviziunii d, coordonatele centrului de greutate sint: *(d) : }E;JG;)@*, - ,r)
I 2; f'G)Qtt+, xi)

, !(d) : 2f (*)@t+',- rr)

2.f(€t)@;+,* xi

observim c5. la numitor se afli o suml integrard,a funcliei f(x), iar 1a numbrdtor se afld. respectiv sumele integrale ale funcliilor xf(x) gi I ;-f'(x). Daci luEm un gir (d,) de divizirtni ct v(d*) *0, ;irurile de sume
b b b

integraletind respectivcitre integralele a*, .fO a*, lflO | | |fr{*)d.r, 9i
deci girurile x(d*) gi i@,) tind respectiv cdtre
P

fapoartele

\

xJ@) dx

*G --

a

-f,-'
P

!e

\f(x)dx

Prin definilie (*", yn) este centrul greutate al figurii abBA.
Exen+plw. Se tl5 figura gi dreapta 2( :1 trul ile (fi$.125). Deoarece figura Rdmine

de

mbrginitd de parabola yz : x Se cere centrul sdu de greutate. are axa Ox ca ax5 de simetrie, cen-

greutate se a{16 pe aceastd ax6, deci le - 0. de calculat x5. Dac6. notdm cu S, gi S, adile celor cloud pdrli ale figurii, separate de axa Ox, gi ct xr, x, abscisele centrelor lor de greutate, avem S, : Sr,.v, : xz gi

-

xrS, I

x"S,

zrSl f

z1S1

sr*s,

sr*s,

F i s . 124

532

INTEGRAREA

I

lxl/ xdx J 0
1
P

\1/ x d*
0

.-

.,

f t *2 lt -1 : -2" I x t / V a x : \ r - d x : 5 l| o: 5 5 | ) o u o 9

1 e

I

U

t

1
r
o

r
u

r

F

r
o

*2 lt

9

lyia*:lr"dx:t I

| :-:-; 3 3 l o 3
g

|

2

2
J f "^ : O

u

x .

,
c

2

S

7. Lucrul meccnic Dacd un corp se deplaseaz[ rectiliniu, pe.distanfa d' sub t"til":l 1-1"^t mecaruc forle constante F;difijaG de-a lungul direcliei de d.e_plasare,.lucful airi""la d."esteeg"i cu produsul Fd' dintre for!6;i ;;;i;""t^a;ilt+i'r-p'" deplasare. ^xeiox, s[ considerlm acum un mobil care se deplaseazl de-a lungu] axeiOx, gi care unei f.orleF(x), dirijatl de-alungul d"t^it^-|i"t ""ri"""a

-comt'in'kd piopui'"m r. de Ne r"""ri" "J" "-ttl;fr"ulr:triii1"l:?riTpi
Y.

-T-a

ai

Et+r

b

r

delaalab. Si luim a intervaluhi t d,:a: xsl h 1 x t + tI

o divizi:une la, bl fir ... K*:

d'

Fis' 125

b'

si conin fiecare interval PatJial lxr, x,-,1 sd.alegem un Punct f, 9i etectuat xt): A;Gt produs reprezint[ lucrul sider[m prod.usulF(1,) (ryr+,F(10). pe interialtl lxr, r;,.1] de o for!6 constairti, egal[ cu

APLICATIILE

INTEGRALEI

IN

GEOMETRIE

SI

FIZTCA

533

Suma
n-l

Dr(q')(,,;, - xi)

reprezinti lucrul mecanic toJf -"f""toat de diferite forle const anteF(lr) pe intervalele corespunzdtoare lxr, xr*rl. Suma precedenti este o sumi integralE a fvncliei F(x). fntuitiv, ne d[m seama ugor ci luind diviziuni din ce in ce mai fine, cu intervalele parliale din ce in ce mai mici, variafia tor[ei F(x) intr-un asemenea interval parlial este din ce in ce mai mic5, iar forla variabild F(r) diferd din ce in ce mai pufin, pe un interval pafiial lxr, xr*rf, de forla constant[ F(10). Dar, pe misurb ce luim diviziuni mai fine, lucrul mecanic
n-l

E'G)@o*t
v

- x;)'

efectuat de forlele constante F(En),se apropie din ce in ee mai mult de integrala funcliei f(x):
J a

I F(x\ dx. "

f

De aceea, prin definilie, lucrul mecanic Z etectua/ de forla F(x) pe intervalul la, bf se definegte prin egalitatea
T f

J

I F(x\ dx.
a

E*empltt,. Un corp este aFil' 126 tras de un r-esort, fixat du un capdt intr-un punct O, cu o for!5 proporlionalS cu distanfa de la pozifia corpului la punctul O. SE se afie lucrul necanic cincl corpul se deplaseazb de la b la a (fig. 126). Avem F(x_): - hx, unde i > 0 este un coeficient d.e proporfionalitate.Amluat forfa cu semnul -, deoarece ea este dirijath ln sensul negativ al axei Ox. Lvem:

L :

f
-t
o

lF(z)dx

:

-

f
J
lkxdx
b

:

-

xzt
h ^ |

2lo

:

h

2'

^ ( b 2-

a2).

Copitolul Vltl

FUNCIil MAI MULTE DE VARIABILE

R" $ 1. Spoliile
1 . S p o l i u lc u n d i m e n s i u n i Notim cu R" produsuTcartezian a n mtfllimi egalecu dreaptareal5 R,(neN):

R":RX-Rx...xR. -nuo'r_. Mullimea R" este formatb din toate grupele oy'donate posibile de :,no^:t?.:eale (xr, Kz, ..., x*).rJnelementri-,ifpiliilili'u^ fi notat cu o stnguri .itet'"
x: (xr, fr2, . ., x). . i.n caznl cind. : l, mulfimea Rr este n dreapta Pentru n : 2, R2 este inullimea perechiioi reali R. d" *_"r" reale (xr, xr), sau m-ullimea punctelor din plai. urn aceastd. se numegte spaliul cu dou' dimensiuni. punctele din planul R2 vor "1":?,R2 adesea fi notate il?;;j. ii,-ir,'iit; Totdeauna va reieqi din text daci prin (x, yt i"l"'i"r;ge un punct din plan sau un intervar de pe dreaptd. este.mulfimea grupelor ordonate de trei numere rnctelor din spafiu. Din aceasti canzE"R, s" nrrmesi. 'r), r. runctele din spaliu vor fi notate adesea (*, y, ;iy"Ut" spaliul cu z dimensiuni, iar elementele fr :

x:(xr, xz,...,xo) este un punct din R:-{:-rr: .,., fr.o_se numesccoord,onqtele proiecliile sat punctului x; xreste prima coordonat8 (sau proiec,tiape prima axd), xreste a doua coordonatd (sau proieclia pe ,'oorr" axa) etc.

SPATIILE R"

corespundi fiecirui punct din Rn, ooi- truT . a" otairi;,, ff"-l,.i ;7 ;;; ri;' c do a :. !.*) ;"5 #ft " ;'r-fr;;";':; " noteazi" cu prr: "' P | t ( f r r f r 2 , . . . f, r r ): x r , p r r ( x r , x z.,. . , f r n ) : f r z ,. , . , p r * ( x r , f r z . . . , f r r ) : r r . ,

Functia (x,. xr,

.,

j

frn, care face sI

2. Structurode spoliu vectoriql pe R" Pe spafiul R" se pot defini o parte din structurile de pe.dreapti -o"rlnl 9i 3og*9 structura algebrici gi structuri topologicE._s" poaie g1o struc_ turd de ordine, dar nu este utili pentrir stildiur caie uim"a"a. tncepem cu structura algebrici. T ) A d , t , n & r y a ^ , F i er : ( x r ,f i z ,. . , , x * ) g i y : ( y r , ! 2 ,. . . . , y * ) f d"oad, puncte din R". se definepte suma-n + y aceltor pd,"i;'astfel : " xi!:(xr*lu xz|-yr,..., frn*y*).
ofo1n.

A aduna punctele x gi y revine la a le ad.una coordonatele d.eacerasi

x :

...,0) carearetoate coordonatele senumegte nule ^.,r-.,""r":^:t!9..=J9,0, orxgxne& spaliuluiR,. P u n c t u-l x : (-rr,-%r,...,_xo) s e n u m e ; t e p w s w lu n c t u l u i o p
(xr, xz,.. ., xo), se verificS. imediat urm5toarele proprietrli ale adunirii: 1) x* ! : y * x; 2)(x*y)Iz:xi(y*z); 3 )x * 0 : x l 4)x*(-x):0.

Agadar, R, este grup comwtatia pentrr aceastdadunare. pentru orice numar cc€R jn,noul!,ire0t. cu scalari. ^. ^-,Itl 91 orlce punct x : (xt x2, . . ., xn) din R" se definegteprodusr,:,| (sut-x"j astfel: "x d.x:(axr, dxz, ..., efrr). A inmulli.pe .r cu a revine la a inmurli toate coordonatele lui r cu a. Se verificd imediat urmdtoarele proprietdli: 5) a(x * y) : a.x f uy; 6) (o* P)x: ax I Bx; 7) a(px) : (ap)x; B ) 1 . n : x .

536

FUNCTIi

DE MAI

MULTE VARIABILE

Agadar, R" este_un spaliu aectorialpentru operaliiie fr + y;i ocr. De aceea punctelex" din R" semai numescsiuictori,iut iooiio"" terexr, x2, . . . ,frn se mai numesc concponentele aectorul,ri : (ir,,'';;,' ::::;;:" i Numerele reale a iau in acest caz numele de scarari, iar produsul ar senume;te frodwsul cwscal,ari. III) f n?ncrtlirea vectorilor.- Fiie fr (!"!7,.... ., t,) doulpuncte n'. s".a"ri""gtJ: ( x r , r z , . . . , f r * ) g i ai" |puncte astfel: .: *"f,,i!r, .ryal acestor x!: (xryt, xzrz, ..., frnro).

inmulli punctele x Fi revine 1aa le inmulfi ! coordonateiede acelagi ordirr.A Punctul : (1, l, ...,1) esteelementneutru pentru inmulfire. Dacd. " ', rr-:0, rz=:0, ..., xn=l 0, atuncipunctul y : l ! , I , . " ' x u l) ; ; ; 1 " txr rz' i n v e r s u l p u n c t u xu ( x r , % 2 , . . . , f r * ) . l :i Se verifici.imediat urmitoarele proprietili:

9) x(yz) : (xy)z; 70) xy : yn; 1l) x(y + z) : x! I xz; 12) a(xy): (ax)y: x(dy).
Agadar R, este o algebrd. pentru operaliile x * y, ax ;r xy. ln cele ce urmeazl va interesa mai murt structul-a de spaliu vectorial pe R' gi mai pulin cea de algebr5.
Pentru exemDrificare, s6 ar'tdm la ce revine adunarea, inmulfirea qi irmutlirea cu scalari in cazul spal-iilor rRr qi Rz. ln spafiul Rr : R, erementere sint numere. Adunarea x r y Ei irmuilirea e,y se reduc tu^ gi.intnurlire.a obignuitd a numereror x qi y, iar pr"auJur'"o .carari e.v se reduce, de "-ly:u*u asemenea, la inmultirea obignuitd a numerelor u si tt.

Fis. 127

F i s ' 128

SPATIILE RZ

537
x ! y este a7

puncte d'in n2' punctul y 7 Uu .1,),;1nt goue Dacb x : (xr, 1r)'ri trei virfuri it o' x si la ittlt"utt" patrulea virf al paralerog'J*ioi "ii '

Dacbseiclentificdpunctulr'cuvectoruls5udepoziliex'coorclonatelex'Sit' '' Aceast6 identificare justilicb clenumitea

de

de adunare a dupb regula paralelogtamului' n fizicl' pbstrincl ilicatea cu lal a lungimii vectorului' nsuldacb a < u'

jl..t;,1'";; n"?:; ;l ;;; : ;ul' ?' G,,'",j
m xnen-lrn'
L : L

din /?r, atunci y: frftl xrer* ...*

Asadar,oricevectotresteocombinalieliniarlavectorilordi:nbaz6,coeficienlii lui r' + + + comt ina[iei liniare fiind coordonatele tespectiv i" j' h'Un vector OTU P1' a2' a3 se mai noteazb fi3, vectorii yt In spaliul {t;, y, z) se sctie atunci tt i' + tr J + z R'

\ l 3. Prodususcolqr

\

dat de egalitatea

(*ly) : xJt*

xzlz* "'

+ x * ! o: f i * t l ' ' coofdonatelorde
+ + sal7x ' l'

tu

acelagiordinalevectorilor x;r y' c17< x' y ) Produsul scalarsemai noteazL' adesea'

produsul scalar (xly) este deci surna prorl".;;,

observagii.lolnspaliulRl,prociusulscalarcoincidecuprodusulobignuit: (xly):"xy' ar lef s p a l i u l R z 9 i R 3 , p r o d - u s u l * ^ l ^ t ! : , ) ! ) c o i n c i d e c u p t o d u s u l - s c a l dec ceii n i t \ n f i z i c b ' doi vectofi' cu qi anume prod.usul lungimllor'vectorilor "osinrlJoi-l1"gttiuluiformat

insugi este Produsul sc alar aI vectorului r cu e1

( * l x ) : x ? *x e +. . . * x 7 : k * r '

538

FUNCTII

DE MAI

MULTE

VARIABILB

Se observi cE (x I n) > O. Avem (0 0) : 0; reciproc, I d.acl, I x):0, (x a t u n c i f x 1 : 0 , d . e cri , : 0 p e n t r u i : 1 , 2 , . . . , n , a d i c |* : ( 0 , 0 , . . . , 0 ) . Propriet5lile produsului scalar sint urmitoarele: l) (x I x) >- 0; (x I x): 0 dacb x 9i numai d.ac6. : 0;

2 )( x l A : U l x ) ; 3) (x * y I z) : (x I z) * (y I 4 ; 4) a(x ly) :-(o* ly) : @ I "y) ; 5) (zxl9: @lzy).

Se deduce, de asemenea, (0 *) : ci I

(0 I x):

0, deoarece

(0| x) : (0 + 0 j *) : (0| x)* (0 I r).
( e t l c r ) . :t ^ ( " : l c r ) . : 1 , . . . , @ o l r n ) : t ; ( c r l e r ) : 0 ; , - , c r ) : * tu ,P.l.t. . -,E ( , (c;lcl : 0 d,acd I j. lesl i i : I Dacb fotosim simbolul lui Kronecker, Dir : {: lacd l0d,acdi7j, etunci (cilei):}di. se spune c5 doi vect-ori , y din -Rr sint ortogonari daca produsur 10r scalar este zetoi (.rly'l:0. Astfel, dacd i lj, ,i iectorn ei qL ej slut ortogonari (vectorii din bazi sint ortogonali doi cite doi). (ares):o t

4. Norrno in spoliul R"

il spafiul_R' se.define;te , , .nortna unui ve_ctorx, notata llrjl, cu aju_ torul cdreia se definepte upof dist"rr1" ai"ii"'A;;t R". ;ffi;"*ai' Norma ltxll a unui vector fr:(*r,rr,...,xn) estenumdrul dat de egalitdlile "

""

.jJ;rfi"aT,iri;n,lefinit

distanla x -v I intre douspuncte y, I x si

Ix|:\/@IA:!W:
Rezulti cI:

fr

\1-1

-z

Il x Il,: (xI ") :Ei*?.
Agadar, norma ]l r ll se definegte cu ajutorut produsului scalar.

SPATIILE RZ

539

P e n t r uv e c t o r i id i n .b a z La v e m l l e r l l : l , l l a rl l - l , . . . , l l e 6 l l : 1 . l n p a r t i c u l a rl , ; l l : 1 , l l / l l : l , l l ; l l : l . l Proprietilile normei sint asemlnitoare cu cele ale mod.ulului:

1 ) l l x l l > 0 ; l l x l l : 0 d a c l 9 i n u m a id a c l r : 0 ' 2 ) l l a x l: l l " l . l l z l l . triunghiului). 3) ll x I y ll< ll r Il + lly ll (inegalitatea

4 ) l l x v l < l lx l l l l v l l l

Din aceste proprietdli rcz'l7t| incl urmitoarele proprietl]i:

5 )l l - x l l : l l x l l . 6 )l l * - y l l < l l r i y l l . 7 ) l l xI l - l l v l l < l l x i v l l .
Primele doud proprietS.fi se deduc imediat din definilia normei gi proprietSlile produsului scalar. astfel: De exemplu, proprietatea 2 se d.emonstreazS. I,uind apoi a - - 1, oblinem proprietatea 5. Proprietl]ile 6 9i 7 se deduc din proprietatea 31a fel ca gi proprietilile corespunzltoare ale moduastfel : 1ului. Proprietatea 4 se d.emonstreaz1.

I l l " x l l : J @ x l ; 4 : \ / d @ l 4 : I " l r / @ T ; l :I c r l l x l l .

< : l l x y l l ' : ( x y l x y ) :d :D * 7 y ? dDl x ? y ? ( > * ? ) F y i l : l l x l l ' l l y l l ' , l ,i:
de unde ll xy ll .-< ll z Il lly ll. Rbmine d.edemonstratnumai proprietatea3. Pentru aceasta vom demonstra mai intii doul inegalitifi.

1 ))( *t y ) l < + ' + : Y
urmitoarea inegalitate dintre numere Pentru a"-orr.tJug" ." f-o1o."gte

l a b l <2t + l 2l
( d e o a r e c e ( o + b ) ' : e z+ b 2t 2 a b e z+ b ' + 2 l o b D . 0< < Atunci:

x . , 4 1 t ?{t l f f + ' + ) : n
1\-_r, 15r^,r_1 ;4 47 :^ i - r ; 2 J it - - ; 2 1 r
h f i

ilx ;,"+|iltt',

de und,e rez's.ltl" inegalitatea 1.

540

FUNCTiI

DE MAI

MUTTE VARIABILE -d

Sd observim ci, dacd x t' 0, atunci, in baza proprietilii

O altd, inegalitate de care avem nevoie este 2) Inegal,itatea Schuarz: twi y) I _< ll r Il ll y ll. I @I D a c i l l x I I t y . L l: 0 , a t u n c i . " i 1 1 3 1 O ,a 9 9 i , : 0 , . . o I l y l l : 0 , 1= deciy : 0. in dtb""tii.""rdt ;;; \"*"t'rl: 0, deciinegatitatea Schwarz \-' | tui este verificati cu egalitate. S i p r e s u p u n e m a c uc E l"l x j l l l y | l m A;atuncillxll+ 0;i IIyll+O clecl
rr * ' rr tt tl l l * ' l :l r s i l l f f i:ltl

l l r"l r rl i l 1 1 " l 11

ll-:

i l: t l I -

2,

* lrll : i nrl l

x I I: r .

Si aplicdm inegalitatea I vectoriior

x,:ffir,o,:lrrrl)
<ie linind seama faptul cd.ll x,ll : I ;i lly, Jl : l:

aolca

l (x,Iy,)I

",Yf

+\!r)! : | + : r, *

[, iffi,j=,
ambii membri cu llrll llyll se obline inegalitatea lui S"n**T"l!ind Putem acum trece la d.emonstrarea inegarttetiitriunghiurui: Il x + ! ll' : (x * y I x f- y) : (x I x) * (y y) I + 2(* | y) <:

- < i l z i l ' + vri l ' + 2 r @ rl v ) i l x r , * r v r , + 2 i l x r i l y !: ! l <
: ( l lx i l * l l y l l ) , ,
I l x * y l l _ <i l x l l t l ly l t .

de unde

u"r",

afii' ,ti,tv ".?'1

1' In spafiul i?1 :

'R, norma llzll a unui nutndr x este egard cu lno-

2 in planul Rz avem

: qfi-4 : y x ., : 1,, : X*',1 1/ t*t. ll * ll :.,1*1 .,. a

rregar iaptur i;i.-;; ti*'eni^'E cd raturd maimica este nl:iltffJit::,s"Xi:iij ::l;T;jl."."Jt "u,

Norma il'rrr repreziutd distanla de la origine. la punctur z.

SPAT]ILE R'

547

De asemenea, spafiul .R3norma ll4l :1/ '4TA in + (reprezint5 distanfa de la origine la punctul r (lungimea vectorului de pozifie al punetului z). 3o Un spofiu vectorial E pe care s-a definit o normd lizll cu proprietdfile l, 2 9i 3 se numegte spaliw acctoilal normat sau spali,u normat. Dac6, ln plus, E este o algebre, iar norma verifice gi c,onclifia 4, atunci E se uumegte algebrd norwatd.. Ery
fr

l l z i l r : l x , l * l r r l+ . . . + l r " l : D l " t
n:t sau l1i4n Clnd vrem sd facem distinctie, lnainte se noteazi llzllr: *

l l x l l * : s u Pl t r l .
norma definitI mai

l xl z: llD- 1. y i:l
diferite.

1 l';-

Fig. 129

cdi llzll, qi lllll. verificd propriet6lile 1,2 qi 3 ale notmei, Se poatelarita Cele trei norme sint d.ifeilte St definesc, pe aeelagi spafiu vectorial -Rt, spalii normate va fi vorba de spaliul normat Rf, se va subirtelege cb ne te-

In continuare, cind ferim la norma ll.*llr.

Din puact de vedere topologic, cele trei norme sint furs5 echivalente, ln sensul cE definesc aceeagi topologie pe R8. Mai precis, convergenfa, multimile deschise, mulfimile lnchise etc. sint aceleagi , oricare ar fi norma folositb. 4o Norma llxllz a fost dedusd rlln produsul scalar llrll, : qi llzllo nu se pot insd deduce dintr-un ptodus scalat. IGTA. Normele llzll,

5' Distontq in R" Cu ajutorul normei se poate defini in R" distanla dintre doui puncte la fel cum s-a definit in Rl distanta cu ajutorul modulului. Prin definifie, distanla d(*, y) dintre doui puncte .{ gi y din R este dati de egalitatea

d(*,y):llx-yll.
Propriet6lile distanlei se deduc imed.iat din proprietlli1e normei: l) d(x,y)>-0; d(x,!):0 d a c i g i n u m a i d a c Lx : ! ,

2) d. (x, y) : d (y, *); ;3) d (x, y)-< d (x, z) * d(y, ,) (inegalitatea triunghiului).

s42

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

Si demonstrdm ultima proprietate:

d ( x , y ) : l l x- y l l : I I x- z { z - y l l _ < _ z l + l t y_ z l l : l llr
:d(x,z)f.d(z,y).
definit o funcfie real s i"""1* Ytl,l,E.tl;r;,"ni:11"*iti*,i;,ks' f,ilZi"rs, aceastd, *-i",fll{;.'L;rtf'{"\ ajutorul normei, y): nz- y1. d (x, "".n"1;11ff;f::#'.'"--r11""$:t"T:'iiljt';x1i1." Exist' insb spalii vectoriare metrice, in care distanta nu poate fi dedusd dintr_o normd. Observatii. 1 , " _ . ? . . - u p ^ eo m u l f i m e E s - a

'.- "3.,1:,:n;:t,'lff;ffiT,t", direrite.continuare rn l1l!'lll,Jz;:!'i[j:"ffiic.distanle u*tu,,'*"ii$Jr?llilTl::-:ld.:norr'aeste.egal5avem("' v): lx- v l' d rn pranul .,,"-i'ii;';;;#;ff1"'";""lot'lji!lt "'
d(*. y) : |z - yil : I/ U;_r,y
obignuitd intre

+Iyt= y,y
din plan.

deci aceasta este distanla

doud puncte

$ 2. Topologio R, in
1. Vecindtdlile nui punctdin R, u .*

Fie n intervale pe o dreaptl, fr, fz, produsul lor cattezian [ - l r x 1 2 x . . . x InC R" si nume;te). ,1,. inteialt. i_a;ilili""ot, I : t(*r, f r z ,. . . , x " ) x t e 1 1 ,x ,
I e Ir, ..., xn e fo].. fntervalele fr, fr, ..., f, se numesc laturile intervalului z-dimensional. Avem prrl:fr,ptrf:fz, ...,prnt-fn. rl

4
Fis. 130

TOPOLOGIA lN R'

543

ln spaliul R3, un interval tridimensional cu laturile mirginite este un paralelipiped. DacL toateintervalele 11, Iz, .. ., f , sint d,esckise, atwci 1 se numegte interaal n-dimcnsional deschis(fig. 131). Dacl. toate intervalele Ir, fr, . . ., Io sint tnckise, atunci .f se numegte 'interaal, n-d,imensional i,nchis (fig. 132). Dacb,toate intervalele 11, f z, . . ., Iosint md,rginite, atanci 1 se numegte interaal, n-dimensional md.rginit (fig. r33). In contlnuare, prln interval z-dimensional vom inlelege interval n-dimensional deschis gi mdrginit, Fig. 131 afari de cazul cind se va specifica in mod expres contrariul. Fie acum a lulpunct din spaliul R" gi r > 0 un numdr. Vom numi sferi (deschisi), cu centrul in a gi raza r, mullimea V,(n):{xlxeR, llx-qll<rj, formati din toate punctelex €,F--acirordisFig. 132 tan!6. la a este 1 r. In caztl spaliului Rl : R, o sferi V,(a) esteun interval (a - r, a + r) cu centrul in a. ln cazul spaliului R2 o sf.efi,V,(a) este un cerc cu centrul ?n a gi raza . z (punctele din interiorul cercului, f6r5. punctele de pe circumferinli). tnlca_zulspaliului Rt, o sferd. V, (a) esteo sferl cu centrul in a gi raza r , (punctele din interiorul sferei, fdr5. punctele d.e pe suprafala sferei). Mullimea

W , ( a:) { x l r e R " , l l n - a l l < z }

se numegte sfcrd i,nchisd cu centrul in a gi raza r. i-n coutinuare, c?nd.va fi vorba despre sfere, se va sublnlelege cd,sint " sfere d,eschise.

544

FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILE

P-ropozi{ie. oriee sferd eu ccntrul in a con[ine un interval adimensional eare conline pe a si, reeiproo, orice asemenea interval conline o sfer[ eu eentrul in a.

yjf I

I
0l
rrg.tJJ Fig.134

$r i;

-&

Fig Y,@) sferi cu centrul in a gi cr7raza r; avem: x eV,(a) . " ;i ntrmai dacn ll x - a ll < z sau
t l "

oacit

llD.l

xi - a;l, < r,

( a r ,a z , . . . , a n ) . unde r : (xr, xz, ..., x,) $i a: Si considerim acum intervalele unidimensionale :

I r : { a ,- + , a t * + l , . . , r * : { o ,- 4 - , a n ' - ! ' l ': + ' ' I r y n ln V nt \'i)
f i e , I : I r x I r x . . . x 1 , , .E v i d e n t a L e i r , . . . , & n e l n , , deci &eI. Sd arStbm cd 1C V,(a). Fie x e, I oarecare.Aceasta insearan5 c6"xo e Io s a u l r , - a , '|' 1 4 : , i : 1 , 2 , . . . , / 1 .
\/n'

Atunci lr, - c t l ' I

y2

deci

I

-aFr-

vn

-a,)2<\l n_:/, " ' v n

^

l

t

-

a d i c b l l x - a l l < r , s a r rx e V , ( a ) . A s a d a r ,I C V , ( a ) . R e c i p r o c f i e , I : , : It x Iz x . . . x I, un interval a-dimensional care conline pe &i interv a l u 1. I c o n l i n eu n i n t e r v a ll : J r x J , X... X Jncr centrulin a,;i cu intervalele ,[., . . . , Jn de aceeagilungime : (ar- r, &t + r) C Ir, ..., J, : (o, - r, a* { r) C 1,. Jt: S[ aritdm c5, V,(a) CJ, d,e unde va rezalta cE V,(a) CI.

TOPOLOGIA IN Rtr

545

lntr-adevir, dacl x eV,(a),
t

atunci llx - all ( r sau

D (", - ai)' 1r,
a""if 12, i-l a;), l rz gi atunci, cu atit mai mult lxi - anl, <-r2 sau l x n a r l1 r , ' i : 1,2,..., h,

adic\ x, e Jr, x, € Jr, . .,, xn e, Jo, deunde r e /. Agadar, V,(a) C J C L Se numegte veeinitate a unui punct aeR', Def inilie. nrulfime eare conlinelo sleri V,(a) et eentrul in a. oriee

Evident. orice sferi cu centrul in a este o vecin[tate a lui a. Din propozilia precedent[ deducem c[ orice interval a-dimensional care conline pe a este o vecinltate a lui a. Mai mult, din propozilia precedenti rentTtd" imediat umdtoarea O mulfime V este veeinitate a unui punet a QR', Prop ozi,tie. daai gi numai dael existfl un interval a-dinensional 1, astfel ea a e I C V. unui punct Vecinit[file e e R au aceleagiproprietili ca gi vecinitilile unui punct de pe dreapti.
Observa!ie.
fr

Vrh)

Cu ajutorul norme-

lor llrli, : ! "" pot a"iiolle

t " ; t S i l l z l l - : . s u : p -l * i l asemenea ,,"r:;;:

V ' , ( a:) { x l x s R , l l x - a l l , < / } $ i v i @ ): { x l x e R , l l x - a l l . < r } .
Fiecate d.in acestea definegte aceeagi tooologie prececlente. In centrul paralele rombicd. Tot ln plan, trat turile cu centrul Vf (a) este un pd\--r-----J
Fid 1?C

pe Rtu ca gi vecinhtdlile Vl(a) este un pdtrat axelot cu

plan,

in a, cu diagonala cu bisectoarele numitd

2r gi laturile d.e coorvecinltate

donate. Ar putea fi

in a gi latwa

2r, st- la-

paralele cu axele. Se numegte vecindtate pbtraticd. $$ -

2r
F i s ' 136

2r

Analiza matematica,vol. I

546 2. Mullimi deschise

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

ui punct in spaliul R", toate considerpti se transpun fird nici o modificare :lative 1a mullimile de pe dreapt[, in run de asemeneain spaliul R,, inlo(adicb folosind vecinitdlile sferice). ri R" 9i un punct a e A. vom spune c[ a este pwnct interior al |,ui A, daci existb o vecinltate V a It;i a, conJinultl in A, AEVC'A, ad.ici dac5..4 este ea insigi o vecindtate a Lui a. Mullimea punctelor interioare ale lui ,4. se nume$te interiorwr, lu A gi se noteazd,Irrt A sa:uA. Evident, AC A. adicd.daci este egal[ cu interiorul siltt, A: fnt A. A{adar, o mu1}ime este deschisl daci gi numai daci este vecinitatea fiecirui punct al sbu.
E*etnple de mullimi cleschise: sferele multimea vid4, A, spatiul total Br. (deschise), intervalele deschise a-dimensionale,

Se demonstreazl"ca gi pentru mullimile d.eschise pe dreapt[ ci: de . l) Reuniunea unei familii oarecare de mullimi deschiseeste-o mulfime deschisS. - - ?) rnterseclia unei familii finite de mullimi deschise este o mullime d,eschisi. Proieefiile unei mulfimi _ Pr9p9?i{ie. mullimi desehise pe dreapti. desehise GCR sint

Fie G, : prrG. Sd ar|tdrn cd G, este format6 numai de puncte interioare, de unde va tezultlt cd G, este deschisd. Fie /r € G, oarecare. Existd un pnf,.ct fi S G agtfel ca frr : prafi. Dar G este deschis6, deci z este punct interior al sbu. Existd deci un inteival z-dimensional .I a lui *, astfel ca n e 1 c G. Trecincl la proiecfii, obfinem prr.r€pr1.fcprrG, aclici, notind. It , pttl, a\telrr tq €1r C G, gi 1, este un interval deschis, deci 7, estJ un punct interior al lui Gr. Pentru celelalte proiecfii, clemonstrafia se face la fel.

3. Mullimi inchise.Frontierd _ Un punct a e, Rn este ad.erentmuJlirrrii A,'dac6" orice vecindtate V a hi a conline cel pulin un punct x e, A, adicl daci VfiA=:.Q. DacL a €z{, atunci a este punct aderent a\ llui A, pentru c[, oricare ar fi vecinitatea V ahti a, avem a e V O 14 (eventual putem avea V(\A : : {a}).

TOLOLOGIA

IN N'

D+t

Potexistainslpuncteaderentemul}imiiA,fdr6'slapar}in6|tiA. lui A ' sa.o Mullimea p"""t|tot aderente 1ui '4 !e numegte ad'erenla lui A- si se noteazl' A' i.nrhi,iti-ii E v i d . e n t ,A C A . t i daca este ega1l cu inchiderea sa, A : A. este i.nchisd. o ;;4i;t,4 ,4 este inchis5, dacl r"^)-a Se demonst Si pe dreaptl c[ o- mu1lime "" sa Q,A este d'eschisl' aacb complemeniaia gi ""*ui
Exenopledemullimiinchise:sfereleinchiseW/a),iltervaleleinchisez-climensionale, finite. Rn, A, nlJtjmile

Deasemenea'Sed-emonstreaz|casipentrumullimileinchisedepe dreapti c5: o mullime 1) Reuniunea unei familii finite de mullimi inchise este inchi sb. *-* -il o mu1Interseclia unei familii oarecare d.e muilimi inchise este frontierd. ai 1ui A, dacl" este aderent d orice vecind'tate V a 7:ui a conline

,(]if
'

,,ti S,":","!.!r! ;;"9;era A

Avem Fr A : Fr$,4 9i FtA : A - lnt 'q'

4 . P u n c t ed e o c u m u l o r e dacl Un punct a e R' este pwnct d'e acunoulare penttrt m{iim3a-f', dirn ce1pulin un punct x -!: 6!. A. Un punct veciiitate V al,ti q. orice "oofitr" d" u"orrrolure ai 1ui A poate's1. aparfiid,ltti A, sau sd nu-i^aparfinl- .. Rezult[ ca otice]unct de-acrimulare a1 1ui -4 este in acelagi,ti*g :a Punctelor d-e acumulare ale 1ui '4 A. A), care nu aParlinehi A, (aE A), rlare al hi A. necesar puncte de acumulare ale lui nu sint de acumulare se numesc pulc-te izolate. -4. Punctele 1ui,4 care v a' -;t;" Asadar. un punct b eA este punct izolat, dac[ existi-o.vecrnatate punct din A, atat1 de b: rrici un a1t i" -"i i;-t. "otttitt" v A:

T

o

{b}.

al Pti, ci a este Punc! de acumulare o infinitate de metate a L:ui a lonline 4 este infiniti). Re2ult[ c5 o muilime rulare. gi numai dacd i;i conline toate punctele sale de acumulare.

548

FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILE

te dr g a st f q" "",::"^'ffi""-T,:. t" fi #,i' .m initd, d'c5.exi 5.oser', Aceasta mutyimea "itti:l"o t'i'""-"i i. existi un
"-u num6r#'l*.ii:i ;i::-"::l'.T. ;ft;-;=? ir-M astfel incit peirtr;
sd avem ltxlt< A.

M

m

in "f" *. 1i,g,*, i#,?. #Htj'#n":'"7 s u pl l x l l ( * o . :
r'l"t *:,":i i,."; J';","-,?T" "''i#Ltll "f"" l?u,'i ",'X.? ;H1'3 ffi,'"T frT'"1'l: xHfl """"
Fis. 137
pacte.

il

d

i' din R' se numesc dinoY:ttfr1* muly.iini -;;7-;;;;. ^:*:r,::. lnrqinije
sint mulfimi com_ deschise z- drmensionaie nu sint compacte.

este inchisd 'na'ei oricesfer,inchisb oricerrLcrYar ei v*LU intervar z-ormensional inchis gi m,iginit ,,-u,,"1"11::!:i"#:'.t"':trt"'"1trl
sferele descriise gi intervalele

dacs nici arrrt,f;r2:tt1^;,o^5"f ::t: conexd' nu existd o pereche mullimi de
O G r - , a ; i ( - 4 O G r )O ( A ncr):A. in limbajul obfgui.!, spu.neci. mullimea ,4 este 3 conexd.revine 1a aceea cd ,,este formate dintr_o^ .i"!"re bucatd.,,. A CG'l) Gr,A OGr+A,A

#l"J""1"1#,?"::et"".:,""*.u:""."" ii"T,T":t"r"tff o reuniunede doud
O mullime ""."orilo"ni-r""!T"ffioo"a" nu este conexd. deschisi gi conexd se numegte clorueniw.

$ 3. $ir ur ide puncte spotiulR, din
l. $iruri convergente.proprietdli O functie f : N - R". definiti pe mullimga .ly' a numerelor natutale, cu valori in'R. su nurnetlg-lir-i| -[r"g" d,in spaliut, R,. Vom nota-un gir de ptincte dio x,", ca de obicei

sau, prescu (xe)e6. rtat: ,^ri';?r'

1)*S "rr'^nli,'

Nf SIRURI DE PUNCTE DIN SPATIUL

549

$irurileconvergentedepunctedinR"sedefinesclafelcagirurile convergente de numere. Un punet *o-e-fl".este.limitau3.yrqF (re) ile puncje Def inilie. cel mult un numir nin Ri iu*e id uiutu fi*Je*i vecinXteli a lui ro se aflil + xs' fuu-**u: #o sflll xp n"it n6 termeni ai girului. Se serie xe eV'(x6) Dacb. V,(xo) este o vecinltate a 1ui xo, attnci relalia xu - ro ll ( e' este echivalentd cu ll gir de Puncte Oblinem astfel o definilie echivalentl a limitei unui djn R", datl d.e: 1. Un punet xo e R" s51slimita "nF.Si" (re) de P r o p ozilia un mrmdr nuncte din R", Oaea-sinunai daei, pentru oriee numir e-> 0 existh (

s[ fi ii("),";.tf;iit"ii oti"u"e-ar n>) w1dr avemllx:o roll

e'

Dinpropozi|iaatmiltoaterczrTtdod.efinilieechivalent[cu,ceade un normelor' care este mai sus, in care se folosegte convergenla girului gir de nu'rnere. ro x o i l a c x q i n u m a i t l a e i l l i m l l x u - l l: 0 ' ,.^nn: Prop ozilia imediat din propozilia 1' Demonstralia rczu'1t6" yirwri conaergente' . $irurile care au limiti se numesc numere' in care nu interToate proprietlli1e girurilor.convergente.de ,rirr" r"f"1iu f,e 6ram", s" pestreurl;i peritru girurile convergente 1:^q:TL" sini aceleaii sau se deduc, mai simplu, n" 9i d"*o"itialiile di;-rp"ti"i ai" pi.i,tl"t6flle corespunzdtoareale girurilor de numere: : ,17_firnita unw'i ;'ir conuergent este un'icd"
Sd presupunem, prin absurd, cit rp+ c d l l x p - - x o l l + 0 S i l l x P- x i l l + 0 ' Atunci llxp- x'oll-+O _ x,"||:0' c5 gi pe baza cdtedului de convergenld de la qirurile de numere rcziultb" ||zo presupuneteaca frol fr'o' ceea ce contrazice x[:0, "aili'io : ll xo- x'oll llzo- xn* xnx ' o l l ' -l <r o - x n l l t l xo Si tcp+ t'o' iar xol x'o'Aceastainseamnd

2)Criteriud'econuergenld''Fie(d'h),un;ird'enwrnere.Dacd' -'+ + tto' k ll xu - ro ll{ o.p, eN gi an 0, atunci xn
pe baza criteriului Intr-adevdr, ch,llxp- xolln 0, deci nh+ no' de convergenla de la girurile d.e numere, rezulth'

+ ,, 3) Dacd. + xo, atwnci11xull ll ro ll: %p : l l l i m x n ; 11 i m l l r n l l .
h+o &+o

550
Demonstrafia

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

rcn;|Lti, din inesalitatea I ll lh ll ll xoll lg ll zp _ zoll

folosind

criteriul

precedent. nu rezultd cb girui (rp) este corvergent.

Observafie. Dacd llxrll-rllxoll, Dacd insd llxkllnO, atunci ,vh_r0.

,'' 4) Orice;,ir conaerg,ent d.i.n este R mdlginit, ad.icd existd. ,(xe) un nurndl M astfel, ll xell< Qe-pwncteo, ca M: oricare fl. i'=fi.""'
lntr-adevdr, d.acd xp-> *0, at]unci llxkll _, jlxoll. - --Agadat, 'irul de numere,(liz6ll) este convergent, decl este mdrginit: ---?:--' mdr M ) 0, astfet ca llxpll.g Jl1, o?ii"r" ar ti p L N. existd atunciun "' uu-

Observatie.Aspunecdun.gir.{2p)depunctedinrRuestemdrginit,revinelaaspune cd girul de numere format cu norrnel6 merginit. ftl{t| Dacigirul (16) este mdrginit, nurezultd cd "'st" convergent. este

5) Dacd. xr, 1 xo gi yn --+ yo, etwnci xn * ln --+xo i
lntr-adevdr

!o:

+ yh): ttmya. li11@n lr:.*, a

l l ( x n l v i l - @ o- / o ) i l : r ( x n - x o )t ( v n- v J i l \ < i l x p- x o r t rxn - !or. - x o l l 1 , 0 , $ i l l y n- y o P r i n i p o t e z Sl,x n l l l + 0 , d e c i l l x n- x o l l _ t l l y e_ l o l l n 0 . p e t : a z a criteriului de convergentd declucem ato:rii
Proprietatea este adevdratd ca xi + ya_> no t !o. gi pentru suma mai murtor giruti convergente,

6) Dacd frn + fro ;i yn -yo,

et%nci xnln + frojoi

!l!*(xuyu\
intr-adevdr.

: ,rt_T Toim xa la
ror [yr]l+).

y t l)viv'"- ,'rtlr:llv','.vr- +iv,/ ) 7 ) D a c d x k + % o; i y n -

v , \ y , l g 1 1 r r ir1 y r - l , t l r i l r ; i j yo, etunci (xulyu) (xolyo):

h+a B) Dacd

lim (xeI yo) : (lim xe I t!^ yo) : ' i h-a h-i ,ti
K* -> fro gi up --+ eo, (cxt,,ao €

n-*

ti^ xip; -timy.rn -" ;
6oyo;

R), atwnci ct71x4 +
h+o

liln (anxa) :
h+q

lim ae . lim x,p.
h+q

lntr-ader.5r,

l l c a x n - d . o n o: ll ll o . p ( x B - x d I ( a n _ a , o ) x o t j _ < l o nl lr t _ x o l l * l o r _ . o l l atunci

llr0ll_)0.

.

in particular, luind ae :
a.xp --+ 4y,01

o( pentru orice F, rczdte cL d,acd. + xo, %n

lim (a.x): a!11xn.

R' $IRURI DE PUNCTE DIN SPATIUL

551 lcn+ - xoi

Pentru &:

-

1 deducem c[, daci xp + xn' atunci lilrr xn. lim (- *u) :
hao R4@

Folosind apoi proprietatea 5, tealJtl ch: + xo- yo: xa d,acd, + fro I'i ln + !o, atunci xn ln lim kn - Yn): lirrr xe - lim Yn'
h+a' h+q h+o

dia Rn este o algebrd"iat ie. Mulfimea girurilor.conv::g:"1". de puncte Observaf limiti este liniar6 9i multiplicativ6 l" it"""t"'tu operalii

Demonstralia se face la fel ca pentru cu vecin5tSli a limitei.

-lqgfiresubfilal'unwisirconuergentestecomaergentPiareaceeagilimitd' numerice, folosind definilia
subgiruri ale giruritot

se unui g'ir conaergent obline ord'ineiternrenilor "'-,1T|-Prin schimba'rea' I'imitd" tot iii fii ton t gtnt 9i cu aceea1i

I

cu vecinbtdfi Pentru clemonsttalie se foloselte clefinilia demonstreazh' la tel utmbtoarea proprletate: Se

a limitei'

'll\Prinscoatereclsq'ua'd'd'ugq're&un'winuryd'rfinitd.etermeni'l'aun io,t un ,'ii conaergent;i c'w e'ceee,i limitd" ;ti conaLrsr:;;, ;;;itl;;e 1 2 ) U n p w n c t a e R ' e s t e . P u n c t d ' e a c w n o w l ' a r e a l " l | ' n e i r y t . Q l m 'A. ' = 4 " din i A forrnat din puncte distincte ni*ai AacA,irta un fi; xp + Q., aora s,i,
folosind vecitdlblile Demonstralia se face la fel ca 9i pentru multimi de numere, h:1,2,3,... Vp(a)'

| 3 ) o m u t ' | i m . e A e ' R * e s t e t , n c k i s d , d ' a c d ' ; i n u l n a / i t l lwi d . , o d a t d , c u ac de i.parline asetnenea A' it gir ori,ce conaergent piiti a;ili, ti*ito Sirwl'wi
Demonstratia este identic6 cu cea de la mui,timile de numere'

Criteriul lui Couchy 2. $iruri fundomentqle.

orieenumir e ) 0 existl un numdr au-*itui (J" til caucnyi, aheep9"-1t3r fi p >; N(") ;i q > N(e) s[ avem ,utrl,-"r,f;incit orieare"ar llxp-xcll<ede Orice gir convergent pgncte din R".esteun 9ir fundamental' Demoistratia s"'faceca !i pentru giruri de numere,inlocuind modulul
cu nofma.
dintr-un spaliu normat oareca.fe. cdrora n-a intervenit norma, ci numai vecin6proorietbtile i" ."""trfl'demonstrafia td{ile, rdmln valabile in spallt topologice mai generale'

Def inifie.

Un qir (xe) de puncte din spaliul R'este un gir f;un-

observafie.

r6mln valabilepentru qfuuricle puncte prececlente Toatepropdet6lile

552

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

Pentru a evita confuziile, ij,acEx, este un termen al girului (xo)ueu de puncte din Rn' vom nota aJ fri,h sarTxih coordonata sa de ordin i, i - 7' 2' " n:
" xp: A;adar, lcia : pt6fip, i : ( x 1 n f, r 2 k . . . , f r n a ) . t l, 2, . . ., n.

utila t -"t ffilti.11?lxr%" i,li,,h*::menea pentr a da demonstralii

pentru demonstrarea criteriului lui cgq_chy pentru giruri din R" avem nevoiede o_proporiti"-;;r" statitegie'o"'i"g?ttra de puncte intre rimita unui gir de puncte din R 9i ti-it"r" ;ir.iir"i i" _"r5"i'"r".

P r o p o zi|i," (xr)*e.rv punetedin R, are de daed si numai dic6, l:-*U.l qir penrru iiecare'-;"_ t,'r:-:: .:;:'girirl limita n e, R, ooordonatelor
(x,r)oe* are Iinnita dLi pri&. : Pentru demonstralie se folosesc inegalitdlile:

i " , i ( "V H " i < D l o , . l
Prima inegalitate rezrltd" astfel : eo; <
S 2

/J-;

n

k

o t l ,d e c i l o . t l :

,

Vo?-<

A doua inegaiitate reuit6, astfel:
f l &

i o "." i -: 5z_J rI .ei? I, <1- z__r l o t l l o i : ( E l o n l ) ' , ^ - fi l ? r- | i,i:l
deci

{*-=f
Vom folosi aceste inegalitili luind di: Atunci

r o l,
1 , 2 ,g , . . .

f r i k A o , ,:i 1 , 2 , . . . , n , , k :

I x * - a r 1 4 I l r e - o . l l - <D I x , o- e r l , k :

l, 2,B,

SIRURI DE PUNCTE DIN SPATIUL P'

553

Daci. xp + q, atLrflci xn - a -r 0 gi deci, conform criteriului d.econ_ vergenli de la girurile de numere, rezaltd.
Xte -) 0.;

pentru fiecare proiecfie, i : 1,2, . . ,, %. Reciproc, si presupunem cl fr* Atunci ; &u xzh*? -? or, . . ., frnh o*.

I x r n . - a r l - ? 0 , I x 2 e a z l . - > 0 , . . . , 1 f r , *_ a * l ; _ , 0 , deci||x*-a,l--+0.
=l

Din inegalitilile

de mai sus rentltd. atunci cd Il xo - a ll - 0, adici xn -> &.

b s.e r l' in cazul planului R2, unde un punct este notat fiind coordonatele sa1e,propozilia preceaenta se transcrie \x, y)' x gi y "^.?I_ii. astfel : + (xn,yo) - (t(0, <->{ nn %o yt l!"+!orar in cazul spaliului RB, propozilia precedentd se transcrie astfel: n - I o | \ z"-zo' 2".Pi\ pr.opozifia precedentd rcutltd" d.e asemenea ttrmdtoarea definl'le echtvalenti a unui gir convergent de puncte din R": 7im xe: a, dacd.gi numai d,acd, pentrw orice nurndr e ) 0, existd wn nuntdr N(e\. astfel 6ncit pentrw oricek) N(r) sd aaem x* - erl 1 e, oricare I a rf i i : i , 2 , " . . . , n . Aceastd definilie se poate_deduce, de altfel, din definilia cu vecindtdf| folosind numai vecinitblile pitratice. Criteriul Iui Caue hy. Un gir (*o)0.* de punete din R, este ;ir eonvergent daei gi numai "aaer esti gii fi-Tu-e"tlrr. DacE (xo).esteun gir c.onvergent,atunci e1este gir fundamentar, dupi .-r specificat mai inainte. Reciproc, sd presupirnem cb (r") este :la sir runoamental gr sa ardtdm c[ este convergent. se folosesc iirdgattililt: | *np niol4 llxpi : l, 2, ..', n "ollf , Q : 1 , 2 , 3 , . . . (x,, !n, zn)- (xo,!0, zo)(:)
{ *nt *o

554

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

Deoarece (xe)aev este gir fundamental, pentru orice numb.r e ) 0 existl un numir N(e) astfel incit, oricare ar fi ?2N(e) gi q>- N(e), sl avem ll xp - nql| < e, gi cu atit mai mult ltc;o x;ol .--'e', i:-1,2, . . ,, n. Jie-care de c.oo_rdonate gir (x1,)nel, :- 1,2,". . ., n este un ;ir funi $;adar, damental de numere, ;i deci este convergent:
XW/ &i, frzh-? Ar, . . ., frnh ? An.

a:

(ar, &2, . ,,, &n).

.conform propoziliei preced-ente,girul (ru) este convergent gi are limita

Obsetvaf ii. Un spafiu metric in care fiecare qir funclamental este convergent se numegte spaliu cornplet. Un spaliu normat complet se numegte spa,tiu Banach. O algebri normatb completE se numegte algebrd. Banach. Rezultd cb spaliuJ normat .Rn este complet, deci este un spaliu Banach. - Un_spaliu Banach in_care norma se poate deduce dintr-un produs scalar se numegte spaliu Hilbert. Un spafiu Hilbert cu z dimensiuni se numegte euclidian z-dimensional. RezuitS-.cb spaliul Banach i?2, cu norma llxllr:1/@4, _. dimensiuni, adici un spafiu euclidian z-dimensional. Ra este cle asemenea un spatiu Banach pentru normel e llzllr : Aceste norme nu se pot deduce dintr-un spaliu Hilbert. produs scalar deci, pentru este un spatiu Hilbert, ctt n

f

,.r

si llzl l.

:,l;l

jr,l .

aceste norme,

R, nu este

3. Lemo lui Cesdro, Teoremq lui Weierstross-Bolzono. Teoremolui Borel-Lebesgue Lema lui Cesdro. un sub$ir convergent. Orieegir mirginit de punete din R" eon,tine

Pentru simplificarea scrisului, vom da demonstralia acestei leme in cazul spatiului R3. Fie (x*",!n, zn)neuun gir mirginit din R3. Din inegalitS.file

I x*l < ll (x,,y", z,)ll, ly*l < ll( x,,y*, z,)ll, lr"l < ll(x,,y,, z,)ll,
rezrlt6" cd girurile coordonateTor,.(x,), (y*), (2,), sint de asemeneamirginite, deci li se poate aplica lema lui Cesdropentru girurile numerice. $iru1 (r"), fiind mlrginit, confine un subgir convergent xL + xo. Si extragem din girul (y") subgirul (y'") f.ormat din termenii care au aceiagi indici ca gi cei ai subgirului (xL) in Sira,l (x*).

$IRUR] DE PUNCTE DiN SPATIUL E'

DCil

Subgirul (yi) este de asemeneamdrginit, deci conline un subgir convergent
Yt*t yo.

Si extragem din giruJ (2,) subgirul (z'*') format din termenii care au aceiagi indici ca gi cei ai subgirului (yi) in 9iru1 (y,). Subgirul (zil) este de asemeneam[rginit, deci con]ine un subgir convergent zL" t zo' si relinem din girurile (x") si (y,) acei termeni care au aceiagi indici ca gi cei ai subgirului (rL") in girul (e,). Oblinem subgirurile (x,,,') (y,,,,). Ai Ctm (x'"") este 9i subgir a1 girului (x',), avem xii' -u xo. De asemenea,deoarece (yL") este gi subgir a1 girului (y'i) avem
Y'rt' n yo.

Atunci

((*',", j',", zi'))n.s

((x,, yn, zn))nE1s :

este un subgir conrrergent a7 girului inilial
(*r, yo, ,o)

(*'rtt , Y'n" , zlri') t

gi lema este demonstratd. T e o r e m a l u i W e i e r s t r a s s - B o l z a n o . O r i e em u l f i m e mirginiti gi infinit5 are eel pulin un punct de aeumulare. Deoarece z4 este infinit5, p_ulem extrage un gir (xe) de puncte dastincte. din 4. $iruJ,(xa,)este mdrginit, deoarede,4 eJte inerginitb. conform lemei lui Cesirro girul (ro) conline un subgir convergent
Xnh + fro.

Rezultb ci fiecare vecindtate alui xo conline o infinitate d.e termeni ai subgirului (*"!), adicd o infinitate de puncte'din r4, deci ro este punct de acumulare ai mulfimii A. ropo?itiu. D a e i . m u l l i m e a4 C R e s t ec o m p a e t l , a t u n c i p r o iecfiile sale ,4r, Az, . . ., An sint mul[imi eompaete pe dreapti
Deoarece I nea mdrginite. este compactd, este mdrginitd; ptoiecliile sale Ar, Az, ..., sint de aseme_

R6mine de ardtat cd proiecliile Vorn face demonstratia numai Fie zto;> al un gir convergent

sint mulfimi inchise. penttu muilimea lr. de puncte dir. 41; s6 atdtbm

cd gi limita

sa a, aparline

lui Ar, de unde va rezulta c6 11 este inchisd.

556

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

Deoarece *ft € Ar, existl" un gir (rp) de puncte . sint termenii qirului (z1p) pttfth: $irul gent tpoib (zp) este mdrginit si, deoarece I xlE-

din A,

ale cdror proiecfii

pe prima

axd

(deoarece I este mdrginite). El confine deci un subgir convereste inchis6, limita girului aparfine d.e asemenea td A, b eA. avem bL e Aa. cleci are aceeagi limitd, b, 9i deci a7 e Ar. xru, ----> ar: li'

Atlrnci xror--->b, D^t (*ro')!a* mita

gi deoarece b e A,

este un subgir al sirutui (z1p)pEr, fiind unicd, rezultl, cE ar:

unui gir convergent observatie.

Dacd toate proiecliile Ar, Ar, ..., An sint mdrginite, rezultd-ci qi I este mdrginitd. Dacd toate proiecliile sint inchise, nu re:zrtitd.insd cd qi I este inchisi. Agadar, dacb proiecliile sint compacte, nu rezultd c6 I este compactd..

Teorema Iui Borer-Lebesgue. D i n o r i e ea c o p e r i r c ' e mul,timi desehise unei mul{imi eompaeteA C R, se poate exnage o acope_ a rire finiti a mulgimii ,4. deschise care acopere pe A. pentrt me deschise G" diA familie, astfel ca al lui G-. E*iJte atunci o vecin[tate e In C Go. Am oblinut astfei o familie )are acoper1 pe A. S.1 1otery 41, 42, ..., A_o.proiecliilemullimii compacte ,4. Aceste . proieclii sint de asemeneamulfimi compacte. Fie (/j), g:),...,(IZ) familiile de intervale deschise linia.re,oblinute cu proiecliile intervalelor n-dimensionale a1e familiei (1,).Familia (4,) acoperS. ullimeacompactl Ar, (i:1,2,...,%), m d e c i c o n f o r mt e o r e m e i lui Borel-r,ebesgue de pe dreaptS, existi un numlr finit de intervale din (/i) care acoperl pe Ar. rntervalele a-dimensionale de forma I,: Ito,x x lf,, x , . . x I!*, formate cu acele intervale care acoperl respectiv murfimile Ar, Ar, . . ., An,sint in numir finit. Acesteintervale a-dimensionale acoperdmullimea Arx A, X ... X A,Si cu atit mai mult o't'lfimea A, deoarece CALxAzx...xA*. A F i e c a r ea s e m e n e ia t e r v a l { e s t e n conlinut intr-o mullime G". oblinem astfel un numdr finit de mullimi Go care acoperd mtilimea A.
observafie. O multime Teorema reciprocE este de asemenea adev5rat6. Aqadar: A q R" este compactd dacd gi numai dacd, Cin orice acoperire a lui A cu deschise se poate extrage o acoperire finit5. lntr-un spafiu topologic oarecare, acest enun! se ia ca definilie a mullimilor coinpacte. lntr-un spa.tiu normat cu o infinitate de dimensiuni, o multime incirisl 9i mbrginitd poate sd nu fie compactd. mullimi

FUNCTII

DEFINITE

PE MULTIMI

DIN R''

DDI

pe definite m ullim din R" i $ 4 . Funclii
L Funcliivectoriqlede voriobildvectoriq16 . .4" ,E o. mullime din R". Si f : E - R* o funclie definiti pe .E cu valori in spaliul ct rn dimensiuni. Argumentul funcliei / este un vector din R", iar valorile funcliei sint, . de asemenea,vectori. Spunem c5 / este o fwnclie aectoriald.d,e variabil,i aectorial,d. O variabil5 vectorialS x din R" este echivalentl cu n variabiTe reale xL, frz, ..., xni (care sint coordonatelelui r). Valorile funcliei se noteazi f(x) sar f(xr, *r, . . ., x*), iar funclia / se mai numegtefunclia (vectoriali) de n aariabile rear,e. rn cazur cind R' : R1, / este o funclie reald, de n aariabil,ereale.
proiect;ie prr(xr, xr, . ; ., rn) : 11 este o funclie real6 de n vari1abile . _E*emple. 1) Funclia reale. De asemenea, proiecliile prr(xr, xr, ..., xn) : *2, ...,W*@r, xr, .l., rn) : x* slntfuncfii r:eale de n variabtTe, . xn) : 2) Furcfia sumi f(r,.,.tr,.:.,!*): xtl,na|_ ... I ttfiz . . . xn slnt funclii reale de n yiriabile reale. xrqi functia prodas f(xr,xr...,

Fiind dati o fulclie vectorialS f : E -+ R., putem obline m flunclii reale Jfr,fr, . . . , f* definite pe .E, prin compunere^afuncpiei cu funcliile / proieclie : p T r o. f , f r : p r z f , . . . , . f * : p r * o - f . ft: " Pentru fiecare x =E avem
$1 Clecl

.

fr(x) :

ptt.f(x), .fr(x): pr, f(x), ...,f*(x)

: pr*f(x)

f(x) : (fr(*), f,(x), ..., f*(x)).
egalitate astfel:

Convenim si scriem aceasti ultimi

.f : (fr,fr, . ' ., f*).
reale ale funcliei, . FuncJiile reale fr, fr, . . ., f* se numesc componentele aectoriale f. definitepe o aceeagi _.P" {" alti parte, nt,ftnclii reale/r, fr,...,f* mullime F C + pot fi consideiate totdbiriria ca'tiiira compoientele reaie ale unei funclii vectoriale f : E --+p*. . Jinind. seama de aceste considerafii, putem reduce totd.eauna studiul unei funclii vectoriale la studiul unor-funilii reale. De multe ori este insi mai simplu studiui direct al funcliei vectoriale.
. .Pu"6- mullimsa de definilie vectoriale de o singurd variabil6 E este o parte a dreptei, real5. funcfiile f : E+ Ru sint funcfii

558

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

E este o parte a planului . - .Pu"n variabile teale gi se noteazh J@,y). La fel se definesc funcliile

R2, funcliile

f :E +

Rm sint funclii rcale f(r, y, z).

vectoriale

de doud

vectoriale

de trei variabile

Dacd E este un interval a-dimensional (mirginit sau nem5rginit) E: Ir.X.1z X ... X_!*,atwcicindvariabilelerLale?r, *r, ..., 26nparcurg respectivintervalele 1r,.r..,1, vari_abila vectod,alt'x ! (*r, ,i,'...-,ij !r, parcurge tot intervalui z-dimensional E. Daci insb E nu este interval z-d.imensional (ci, d.e exemplu, sferi), fiecare variabil5 real6 parcurge o mullime care aepina" de valbriie fixate ale celorlalte variabile Pentru anumite valori fixate %2,,xs, ..., fra, si consider5mmullimea tuturor punctelor x e E, care au coordonatere de ordin 2> 2 egalerespectiv clJ rz, frs, . . ., xn. Proieclia acestei mullimi pe prima axi eite -ni1i,'"u Et : {xt I x, a R, (*, ,!tz, fr,, . . . , xn) € E}. Aceasti mullime depinde, in general, de valorile frz, %8,. . ., 1co,alese. Pentru valorile fixate_ %^?, . . ., xn, funclia de o singur6. vafiabill. -*r, nn), definite pe mul1im"i Er, se ntimegte fuicyie I, !13.f@r, x2,......1 parlial,d a funcliei _f(xr,xr, ..., xn). Pentru fiecare sistem de numere frz,,K', . . . , frt pentru care mulfimea coresptnzdtoare .E, nu este vida, oblinem cite- o funclie pa4iile h n f(rt, fr2, . . ., *)Se definesc in mod asemS.ndtorfuncliile parliale de forma .fz i frz - f(xr, frz, . . . , fr,), . . . , f* | xo - J(frr, %2,. . . , xo).
_ Sd exemplificdm consideratiile precedente in cazul funcfiilor de doud variabile. pentru sirnFlitate sd notdm c,t' (x, y) ur punct oarecare din plan. Funcfiiie de doub variabile se noteazd, atunci cu f(x,y). : 1t/1 - n, - yr- definitb pe cercul cu centrul in o gi raza t, E Egey.fle. f\!y) : l,, t , y ) l x z * / r^l) l ] . ( -< Pentru y: I -obfinem funcfia parfial6

f,(.):f(..+):l i -crefinitb intervarur pe L- +
Pentru y: I obtinem

+1
functia parJialE fr(*) :

: r(.'

+):V;

Pentru y : 0 oblnemtfunclia pagiald. fr(x) : f(t, O) , - Yl - trz, deftnit1, pe intervalul l-1, Il.

derinit' intervarur pe I- +- +l

Fis. 138

FUNCTII

DEFINITE PE MTJLTIMI DIN R'

559

. Penttt , : - obfi,'em funcfia parfiald fJD : f tervarur V'n !n] . |s s J I
2) f(x, y): Fi t 10, (-/.-(

I

fr
lE

. y):

1 ,l%
V ;;

_ yi definitb pe in-

1 arcsin L a.ti^tepe mullimea punctelor @, y) dnplan pentru f y ""r. | y | -a l l y r-(./ dacA, > 0 fr /:( #:( -/ daci y < 0).

Fis. 139
Mullimea toarele tle definifie este porfiunea fbri origine. tlin plan care confine

Fis. 140
axa Ox cuprinsd intre bisec-

axelor de coordonate, 3) f(*'Y) 4) f(x,Y) : : r I z/ !

definith Pe R'. Pe R'. pe mulfimea din tot pianul afar6 de axa Oy.

definit6

5) f (*' y) : E :

a d.firrite,

{(n, y)l*, y e R, y I 6) f(n' Y) :

0} formati

xY delifitd

Pe mullimea de la dreapta axei Oy, fdr6" axa Oy.

E :

{(*, y)lx, y e R, x > 0}, aclicd pe semiplanul

Graficul unei funclii reale de n variabile f(xr, xz, , . ., *"), definit[ pe o mullime E C R'!, este format din toate punctele din spaliu1 4r+r, de form a ( x r , * 2 , . . . , f r n , f ( f r rf i , , . . . , x * ) ) : r " n d e x r , x r , . . . , x r ) e E . , (
Graficul unei functii de doud variabile f (x, y) defirritd pe o mulfime E din plan este o mullime din spafiul cu trei climensiuni: {(r, y, z) | (x, y) e E. z : f(r, y)\. Graficul unei funclii cle doui variabile este o ,,suprafa!tr' in spatiu.

560

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARiABILE

2. Aplicolii. Curbe gi suprqfete. Tronsformdri punctuole Curbeplane. Fief o funclie definiti pe un interval .I de pe dreaptd, !) cu varon ln plan. Aceasti funcfie- face-si corespundi fiecirui punct t e, I, punctul /(l) clrn-planj / este o funclie vectoriald (cu valori-in plan) de o variabil5. reali. Fie 9 gi { cele dou[ componente reale ale func]iei /:

, teI. f( t) : ( s( r ) t|,' ( r ) ) ,
Funcliile I ti Q sint funclii reale de variabila t. Dacl notim f(t) : (x, y) attnci

I*:q(t) iy:+ia' teI'
t I

{

i

i

Ansamblul celor.doud funclii g ti + constituie o reprezentare t'arametricd., iar argumentul lor t se nrimegti: iarametru. ter.valul -f, .punctul JU) : k0, QU)) e dln ptan. Aceastd. mullime de puncte

*1:',"nj;l#"uJ;;H3#f:Ti; "Tffi l) .curbe stri'ryle.Fiefo funclie vectoriali. definitd pe un interval -r, cu valori in spaliul Rs.Funclia
vect-orial6 /are in acestcaz^treicomponente reale, g, *, X. Anume, daci notdm flt) : (x, !, z), atunci
x :

y:+(t), teI. z : a(t)

9(t)

Fig. 141

FUNCTII

DEFINITE PE MULTIMI

DIN R2

561

Egalit6li1e x: q(t); I: +(t), z:X(t) (unde I e I) se numesc ecua_ llile parumetrice ale curbei. . .3) Supl?f91".^Xi9 / o funclie dlfiniti pe o mullime .E din ptan, cu valori in.spafiul { ; / este o funclie de doui variabile,-pe care s[ 16 notam u gi.a,, @,r) e,E'. Agadar, funclia se noteazl J@,r).Avind valorile in spaliul R3, aceasti funclie are trei componenie'reaie g, *, X, definite pe E: .f(u, r) : (g(w,a), *(u, a),X(u, a)). Dacb se noteaz6"f(u, r) : (x, !, z) atunci

5 : q ( u ,u ) . y:Q@,a),(u,a)eE z : X(w, a).
oblinem astfel o reprezentare parametrici, cu doi parametri, u sr a. perechea parametri (u, _z) parcurge mul}imea E, punctul .. .Cind {e. f(r,o) parcurge o mullime de puncte dinlpaliul f(e, tarc impre'une cu reprezerttarea parametricS constitue suprafala in ipafiu. se fixdm o valoare a,o a.patametrului z. tn acest caz, dac6,parametrul u p3rc1urgemr:llimea valorilor pentru care (u, a) e E, se obline funclia pat1,iall,.w-f(u, zo),. de o singurd. variabilb, cu'valori in spiliu, decf o reprezentare cu un singur parametru i*:q(u,u6), \y:Q(u,ao), iz:X(r,rr). Aceastd reprezentare definegte o curb5 in spafiu, conlinutd in suprafala J(E), numitlS curba u : t)0. De asemenea, d.aci se fixeazd o valoare uo a pararnetrului w, gi d,ac6, parametrul ?r.p_arcurge.mulfimea valorilor pentru gari 1ur, a) e E, se'obtrine parfial6,.a->J(uo, i) i* .dti"" .de o singurS variabiti iu'.iatori {ll:tlr o reptezentare clecl cu un singur parametru x:9@o,a), Y:Q(wo,zt), z : T. (uo, ,t).
Acea;t_d reprezentare definegte rtD\ jr[x,/, numlta Ctlrba 7t : ilo.
Observaf ie. lnvolumul IInoliunile

de asemenea o curbi
de curbdgisuprafald

pe suprafala
precizate.

vorfimaibine

4) punctuatei,n ptan. Fie E gi F dou6 mullimi din . plan gi lransfoyTndl!. ? o aplicalie'biwniaocd. .hv,lfimii E pe mullimea F. a
T:E-+F,
36 Analiza matematicd, vol. I

E, FCR2.

562

FUNCTII

DE MAI

MULiE

VARIABILE

. _ Fiecbrui punct (u, .u) e E ii gorespundepulctar r(w, z) e F. Funclia T (w, u) este o funclie vectorial5 de^doub .rlariabile. fi* ui" doud.com_ ponente reale, ,f gi g, definite pe .8. T (u, a): (f(u, a), g(u, a)), (u, u) qE. Daci se noteazl, T (w, a) : (x, y), atunci I x: f(w.al ' a) P. * -., ,(u, a l y : g (".', , t
D a c d y este o curbi confinutS.in mullimea E datd, de reprezentarea parametric

1u:a(t) r_r

ly:g(t)"=''
atunci l. : ? (y) este o curbi continutb in mullime a F : reprezentarea parametricd T(E) d,at6 de

x : f(,"(.t),, = {y : g ( a ( t ) ,|j,lJ,, r. 9y.11 l

r : E -> F se numegte de obicei transforrnare pwnctuald de 1a mulfimea.E la mullimea F.- Funclia sa inversn I : F -, E, care este de asemeneabiunivoc5, este o funcfie'vectoriald de doud varij -i(*, abile : fiecdrui punct (x, y) eF ii corespund.e punctul (w, v): y) e E ; avem Funclia biunivoci
-1

T T(w,u) :

-f (r,r) f . 6, y) : (x, l'''! = ! y), y) Q 1..
\x,

ngnglia_T este de asemeneao transformare punctuali de 1a mul.. fimea F la E. _1 Funclia vectoriald. T are doui componente reale g gi definite pe F. { Daci se noteazd (w, u) :-i @,y), atunci q(x,y) {u: , eF. : , J 1 @),' @ , y ) y lv lntre-componentele./ 9i g a1elui z gi componentereg ,1,ale lui 7 9i avem urmdtoarele relafii:

rr'fi:,'],)-:.,, o, eF v) lllfr',i 3;

:,, o)., u) [y\f!:, ry,,).) a (u, e E ; I QU(r,u),g(u,a)) :

I

FUNCTII

DEFINITE

PE MULTIMI

DIN R'

563

Sistemul

: a) lx : f(w' g(u,u) lY l*:q(x,Y) la:d2@,y)

se obline rezolviud in raport cu r 9i y sistemul

gi, reciproc, ultimul sistem se obline din primul, rezolvindu-l in raport 5) Transforrnd.ri pwnctual,e in spaliu. Putem considera transform[ri punctuale ? intre doui mullimi E gi F din spaliul cu trei dimensiuni. in acest caz funclia biunivoci T are trei componente reale .f, 8, h, detinite pe E. Dac[ se noteazl" T(u, a, a) : (x, y, e), atunci
c1J U 9r A.

Ix:f(w,a,a) ly : g( u,a, u) , ( u, a, u) e E. lz : k( u,u, u)
reale trei Aplicalia inversi T : F -> E are de asemenea componente g, Q, x, definite pe F. Daci se noteazd.T(x, y,z) : (u,u, u), atunci [ u : q @ ,y , z ) l, : *(*, y, z), (x,y, z) eF. l u : a @ ,y , z ) Primul sistem se obline din ultimul, rezolvindu-l in raport c1rx, y gi z, deci pentru (w, a, u) € E avem [* : q(f(w,a, u), E(w,a, a), h(w,a, w)), l o : * ( f ( * , t , u ) , E ( u ,a , u ) , h ( w ,t t , w ) ) , l * : x U @ , a , u ) , g ( u , a , a ) , h ( u ,a , w ) ) . Ultimul sistem se obline din primul rezolvindu-l in raport ctJ'%, t), qi wn deci pentru (r, Y, z) eF avem [ *: f(q(*, y, z), *(*, y, z), X@,y, z)), y ly: s@@, , z), *(*, Y, z), x(x,Y, z)), h ( p @ , , z ) , * ( * , y , z ) , X ( x ,y , z ) ) . lz: !
3. Operolii cu funclii vectoriole Fie E o mullime din R", ,f 9i g dou[ functii definite- P! p cu valori in spaliul R'. Suma f * e 9i proldusul /g sint funclii definite pe E cu valori in R', astfel: (/+g) (x):f(x) * g(x), Pentru xaE Ud @):f(x) g(x), pentra x eE.

564

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

Produ.sul af al faycliei / cu numirul E cu valori in R^ astfel:

real a este funclie d.efinit[ pe

(".f) (*):

e . .f (x), pentru t( e E.

brd. pentru operaliile f * g, fe Si "f. pf$gsgl

Multimea tuturor-funcfiilorjdefinite pe .E cu valori in R. esteo algeFolosind scalar=din{', r" definegte (flg) pe E fwnclia reatd. (f(x)lg(x)), pentru xeE.

prin egalitatea (fl1) (x):

Folosind componentelereale ale funcliilor / gi e,, avem

:Df,@) e,@), UIs) : (f(x)ls@D @)
i:1

adic5.
tu

UId:pls,.
Putem apoi defini funclia pozitivi" ll/il pe E p:in egalitatea Avem atunci

llfll @ : llf(x)ll, pentrux e E.

l l / l:l , l m : V Y n ' : rf ; . D
4. Compunereo funcliilor vectoriole Fie.m-ulfimile ECiR", 9i funcliile f :E --F, g:F !CtR* Si considerim de asemenea funclia compusb.'h:g"f :E - fi|2 h(x):SU(x)), %eE. si cercetbm cum .se -comportd componentene reale ale funcliilor vectoriale fa!5 de opetalia de compunere J acestor funclii. - Funclia vectorialS Jf are valori in F C R-, deci are ,w compoftelte reale,,fr, fr,. .., f *: E + ft --+Rp.

l--

J:(ft, fr, ...,.f-).
Funclia vectoriali g are valori in Rr, deci are p componente reale, 8 u 9 2 , . . . , p :F + R 8 8 : ( & t 8 2 ,- - . , & p ) . Se definegte de asemeneaprodusul p . ,/ cu o funclie reaT| I : E -* R prrn egalitatea (gfl @) : g(x) f(x), x eE.

s

FUNCT]I

DEFINITE

PE MULTIMI

DiN R''

565

I

Operaliile de adunare, inmullire gi inmullire cu scalari (sau cu funclii scalare) ale funcliilor vectoriale se reduc la operaliile respective efectuate asupra componenle1orlor reale. g*), atttnci Astfel,dacl f:(fr, fr,..., f) 9i 8:(9r,82,..., : (f, * gt, f, * gr, ..., f* -l g-) "f * s fg : (.ftgt, f"Er, . - ', f*E*) of : (ofr, nfr, . .., of*) qf: lntr-adevlr, (qfr, ?fr, "., 9f*)'

pentru orice .r €1 E avem

. + f f + s ) @ ) : f ( x )* s @ ) : ( f , ( x ) , . . . , ( * ) ) ( 9 , ( x ) , . .s,* ( x ) ) : f* : : (fr(x) gr(x), (x), ...,f*(*) * s*@)) Kf, + gr) ...,(f* * g*)(:c)), +
adicI

f * e: ( ,r t+ Et,' .., f* * g*) .

I,a fel se demonsttez| celelaTteegalitifi. Functia vectoriali h : I " f are valori in ftp, deci are y' componente R reale hr, hz, ..., hp: E --> h: Atunci h, : !1 r f,
lntr-aCevbr, pentiu

(hr, hr, . . ., /to). g z "f , . . . , h b : g p " f .

hz:

otice x e E, avem f(x) e F, deci

h(x) : sU@D: @Jf@)), ezj@)). .'.' epj@))),
iar, pe de alti deci parte, h(x) --l(h,(x), h,(r), .. .,hp(r)),

...,hp(*) : spj@)), h,(x): e,U@)). h"(*),: s"U(x)),
de unde rezultd egalitdlile de mai sus.

*fi

Agadar : a compwnefunclia g cu funclia f rea'ine Ia a compune con4ponentele reale ale lwi g cu fwnclia f. Sau : pentru a obtine componentele reale ale funcliei compuse lr : : g i, se compun componentelereale ale funcliei g cu funclia /. " Studiul cornpunerii funcliilor vectoriale se reduce astfel la acela al compunerii unei funclii reale cu o funcfie vectorial6,, reztTtatul fiind- o funclie rea15. Mai departe, problema compunerii unei funclii reale g cu o funclie vectorialS./ se poate reduce numai la compunerea funcliilor reale, folosind componentele reale fr,, -fr, ..., f* a1 funcliei /.

FUNCTII

DE MAI

MULTE VARIABILE

ln acest caz a-vem,pentru oice x e E,

h(x)': e(f@)) E(J,@), : f,(*), ..., l*@)).
Scriind apoi x:(frr, fr2,..., fr*), avem h(xr,xr, ..., x*):*(fr(xt, ..., x*), lr(*r,..., x"), .,., - f * ( * r -.,. . , x n ) ) . Agadar, dindu-se m ftncfli reale d.en variabire definite pe E e R", f r ( * r , . . . , r n ) , . . . , f r ( x r , . . . , x , ) , . . . , - f * ( * r ,. . . , x o ) gi funclia rea7d,g(yr, !r, . . ., !*) de rn variabile definite pe mullimea

F Cf,(E) x f,(E) x ... x f^(E) C R*,
oblinem funclia rcall k de n vatjabile definit6 pe .E: h ( x r , x r , . . . , x n ): E ( f r ( x r , . . , f r n ) , . f r ( *.r.,. f r n ) , . . . , . Exempte.t) Fie lr::f::")^, . f * ( x r ,. . . , , ( * ) ) .

ce definegte o curbi I din plan, gi fie h o aplicalie strict crescdtoare a intervalului [", g] pe intervalal la, bl: h : lu, p) --+la, bl. Funcliile compusee:.f .h,.+.:g",h definite pe intervalul [a, p] constituie o reprezentare parametri;e c6 definegte acdeagi curbd i" irrl"i

ly: sU)

t:=la,

bf o reprezentare parametricd

! * : : o k )', c € [ 0 ,g ] . ,

*
I

ly

+(")

. -lntr-adevir, fie (xo, yo)G I un punct oarecare: existi un punct t, e la, bl astfei ca no: f(to), lo: 8(ti. Deoarecefunclia h este biunivocb, existb un punct 16 € [a, p] astfel ca tn - h("o); atunci s(co) : I(h(r,)) :.f(to) : xo,

*('J:e@G"D:EQo):!o,
degi.punctul,(*0, Io)_aparline gi curbei y definite de reprezentarea parametrtcd (p, Q), adici I f y. Reciproc, fie (*o, yo) G T. Existi un punct cs € [o, g], astfel ca xo: g(ai,
.

A

Si notdm to : lc(to) e fa, bl.

!o:

{("0).

FUNCTII

DEFINITE

PE MULTIMI

DIN B'

DOI

Atunci q(to): xo, f(to) :f(h("r)): EUo): s@Go)): Q("0): Yo, d.eci (*o, yo) e l, adici T C f. Rezultl atunci ci y : f.

Trebuie s6 aritbm acum c[ cele doui reprezentiri stabilesc aceeagiordine de parcurgere pe curba f. Fie c, ( c, din [0,, 9] ;ifie Mr(xr, yr.), Mr(ryr,y") ptnctele corespunzdtoarc de pe f: xz : g(az), x, : g(r1), Yr: Qkr). *(ct), h: ln ordinea de parcurgere stabiliti d.e reprezentarea (q, ,1,)intilnim intii punctul Mr, apoi ptr'cttl M* Fie l, : h'kt) Si tr: k('cr). Deoarcce k este strict cresc6'toare,avem tr 4 tr. Punctelor-fr'gi1, le borespund,respectiv, tot punctele Mt 9i M, pe curba f: ekr) : f(h(r1)) : f(tr), n2: e!z) : f(h(",)) : f(t,), QF) : g(k(tr)) : 8U,). *(r') : e(h("r)): 8(t), y,: Deoarecet, I tr, inseamni c[ 9i in ord.ineastabiliti d-e reprezentarea (/, g) intilnim intii punctul M, gi apoi puncttl Mr. Cele doui reprezentiri definesc aceeagiordine pe mullimea f, deci definesc aceeagicurb5.. Consideralii asemdnitoare se pot face pentru curbe in spaliul R3. \: y,: 2\ Fie { y: g(u a),(u,a)€EcR2 ' t lz:h(w,a)
care definegte o suprafa![ S in spa]iu.

a) x: 7 f(w'

o reprezentare doi parametri cu

Fie T o transformare punctuali

(aplicafie biunivoc[)

a mulfimii

F C R' pe mullimea E C R', T :F + E: (U, V) eF, T(U, V) : (u, a),

(w, a) a E.

oT, Q:go T, X:h"T defintte A t u n c i ,