Universitatea Naţionala de Arte din Bucuresti Facultatea de Arte Plastice Catedra Tehnico-Teoretice Anul II, FAP, FADD Durata

: 1 ora curs +1 ora seminar Conf. univ. dr. Constantin Aslam CURS DE ESTETICA Paradigme ale artei si frumosului I Intenţii pedagogice si obiective urmarite Dincolo de satisfacerea unei nevoi profesionale de informare asupra dezbaterilor privind natura structura si scopurile artei, de suportul acordat trebuinţei de rafinament intelectual, date ce compun personalitatea unui artist autentic, acest curs are ca principal obiectiv formarea unei gandiri estetice proprii in randul cursanţilor. Totodata, modelarea deprinderilor de a intemeia si justifica raţional (in baza unei temeinice culturi estetice insusite istoric si sistematic) propriile opţiuni si preferinţe artistice, reprezinta, de asemenea, un obiectiv prioritar al prezentului curs. Aceste intenţii pedagogice sunt susţinute de structura interna a programei cursului, conceputa din perspectiva a doua abordari complementare: istorica si sistematica. Perspectiva istorica propune, prin raportare la axa timpului, o devoalare a structurii teoretice interne, a ideilor si noţiunilor de baza, a dezbaterilor si viziunilor concurente asupra artei si frumosului, elemente ce configureaza din interior si susţin conceptual marile paradigme estetice europene de la Platon la Heidegger. In ordine pedagogica, aceasta opţiune istorica se impune intrucat, de la stoici incoace, estetica este perceputa ca disciplina integrata reflecţiei filosofice. Dezbaterilor asupra artei s-au desfasurat (cum au loc si astazi de cele mai multe ori) cu argumente extrase din corpusul conceptual si teoretic al filosofiei, chiar in condiţiile in care estetica a dobandit o autonomie disciplinara la mijlocul secolului al XVIII-lea. In esenţa, perspectiva istorica isi propune sa ilustreze natura si structura marile mutaţii care s-au produs in gandirea despre frumos si arta, in schimbarea criteriilor de analiza si evaluare a mesajului artei, cu scopul de a demonstra ca marile reprezentarile asupra artei sunt, deopotriva, istorice dar si paradigmatice ( cu valoare matriciala pentru inţelegerea faptelor artistice contemporane). Perspectiva sistematica propune, complementar celei istorice, o analiza reflexiva si de detaliu asupra unor teme perene de reflecţie estetica cu un puternic potenţial formativ, teme „incapaţanate”, permanent supuse dezbaterii cu fiecare noua generaţie de artisti si filosofi ai artei. Programa opteaza pentru acele teme ce vizeaza condiţia artei si artistului, condiţia umana in general, teme prezente desigur in agenda intelectuala a dezbaterilor estetice de pretutindeni. Acest capitol de programa se concentreaza pe formarea unor deprinderi de argumentare raţionala si intemeiere logica, de deblocare a resurselor proprii de reflecţie si cercetare teoretica. Cum gandim arta? Cum ne intemeiem judecaţile de gust si de valoare dincolo de preferinţele si convingerile proprii? Sunt intrebari la care cursul incearca sa raspunda printr-o analiza istorica a imaginarului artistic, a limbajului si creaţiei, a categoriilor estetice si a capodoperei, a problematicii geniului si artistului de vocaţie etc. Ţinand cont de cerinţele unui invaţamant de vocaţie in domeniul artelor vizuale, de profilul studentului viitor artist, programa cursului este centrata, cu precadere, pe universul estetic al artelor vizuale. Astfel, exemplele care susţin diverse programe estetice sunt preluate din istoria artelor vizuale, iar referinţele bibliografice ii au in vedere mai ales pe acei filosofi, teoreticieni si artisti atasaţi acestui segment al artei. Cursul propune o bibliografie de actualitate (inspirata si din programele de estetica si filosofia artei de la mari universitaţi straine cu tradiţie) ce ţine cont de disputa recenta dintre stilul continental si stilul anglo-saxon in gandirea estetica. Bibliografia cuprinde liste cu lucrari clasice, lucrari de sinteza si resurse on-line. Totodata, cursul atrage atenţia si asupra contribuţiilor artistilor si teoreticienilor romani,

. Generalitaţi 1. kallos. totodata. din perspectiva unei culturi estetice generale. . Aristotel si arta ca mimesis. . harmonia. in schimbarea criteriilor de analiza si evaluare a mesajului artei. II Conţinutul programei Semestrul I A. Originea demiurgica a artei. finalitaţi teoretice. Tradiţia continentala vs.corelarea conceptelor filosofico-estetice cu activitatea artistica formativa dobandita in ateliere.insusirea de tehnici de lucru cu resursele bibliografice. .informare asupra carţilor fondatoare ale esteticii filosofice si corelarea conţinutului acestora cu marile curente si stiluri de creaţie din universul vizual al artei. Introducere. Obiective (1) Obiective general teoretice: . phantasia. .exersarea analizei si evaluarii critice a celor mai importante programe estetice contemporane. Statul esteticii: obiect de studiu. katharsis. eikon.conturarea unor abilitaţi teoretice de folosire corecta a conceptelor si categoriilor estetice.insusirea modelelor paradigmatice de gandire estetica si reprezentarea acestora de-a lungul axei timpului. metode.informarea asupra celor mai importante interogaţii. Arta intre imitaţie si placere.inţelegerea mutaţiile istorice care s-au produs in gandirea despre frumos si arta. mimesis. Statul artei si artistului in cetatea ideala. in domeniul reflecţiei estetice. (3) Obiective operaţionale: .formare si cultivarea deprinderilor de argumentare si confruntarea critica a punctelor proprii de vedere. Binele ca frumos si unitatea dintre etica si estetica. (2) Obiective metodologice: .definirea categoriilor si a conceptelor fundamentale ale abordarii filosofico . . . Lumea greaca si inaugurarea reflecţii asupra artei. Paradigme estetico-filosofice 2. Platon si tensiunea dintre lumea inteligibila si lumea sensibila. hedone. Iniţierea perspectivei esenţialiste asupra artei si frumosului.de ieri si de azi. B. Perspective interdisciplinare in estetica. poietike. Frumosul natural si frumosul artistic. 3. Privire de ansamblu. pathos.surprinderea fundamentelor teoretice si a supoziţiilor estetice ca elemente de fundal detectabile in capodoperele si creaţiei din universul artistic al vizualului. Eros si Kalos – de la lucrurile frumoase la frumosul inteligibil. ca baza pentru aprofundarea unor direcţii si teme actuale din domeniul esteticii filosofice ce vor fi studiate in urmatoarea etapa formativa: studiile de masterat. . teme si probleme ce contureaza universul teoretic al esteticii si filosofiei artei. Obiective si evaluare. Teoria celor patru cauze sau lumea vazuta ca o opera de arta.primul tratat despre natura si legile actului creator. . Tradiţia analitica. Aspecte istorice. theoria. . morphe.proiectarea de corelaţii intre marile paradigme estetice si marile curente si stiluri de creaţie vizuala. aisthesis. 4. eidos. Metoda genetica in definirea artei si frumosului. eidolon. . . Poetica . disciplinare si sistematice ale gandirii despre arta. Constituirea primelor scoli filosofico-estetice concurente: pitagorismul si sofistica.estetice a artei. Programa cursului de estetica a fost conceputa.exersarea analizei si evaluarii critice a sistemelor estetice reprezentative pentru cultura europeana. Instituirea cadrelor conceptuale de analiza a artei: techné. Estetica azi: abordari continentale si anglo-saxone.recunoasterea utilitaţii cunostinţelor teoretice si a nevoii de mobilizare a acestora in activitaţile individuale de creaţie vizuala.

Tema gratuitaţii artei. Intre baroc si clasicism – gandirea estetica a lui Leibniz. Giorgio Vasari – inceputul istoriei artelor vizuale.arta. Artistul ca filosof si critic: Leon Battista Alberti si tratatul despre pictura. triada: traire – expresie – inţelegere si turnura hermeneutica in estetica). Icoana si dogma – disputa imaginilor. Filocalia – conceptul fundamental al esteticii ortodoxe. 13 Estetica in contextul filosofiei vieţii. Leonardo da Vinci – vizualul ca obiect de studiu. Biografia unei carţi fondatoare: Prelegerilor de estetica ale lui Hegel – evaluari actuale. Dimensiunile etice si formative ale artei 10. Viziunea renascentista – caracterul divin al . impresionism. Frumosul ca nume al lui Dumnezeu. Kant si programul critic de investigaţie a artei. Enneade: Despre frumos – primul tratat de estetica spiritualista. naturalism. stiinţa . Faţete ale Renasterii. postimpresionism. Cate renasteri sunt in Renastere? Intre mimetism si simbol . Contraste ale secolului: romantism . Dilthey (stiinţele naturii versus stiinţele spiritului. Filosofia artei si a frumosului in gandirea clasica germana. Suflet. Autonomia valorilor: adevar. 6. Nietzsche (programul filosofiei ca arta si justificarea estetica a vieţii omului). talent. Triada: aptitudine. Teme estetice perene 1. Opera de arta la plural: „Salonul refuzaţilor” – prolegomene pentru o noua estetica. Discursul estetic in secolul al XIX-lea – intre era revoluţiilor si arta conformista. Estetica medievala. Metoda mistica si cunoasterea artistica. Arta in contextul filosofiei de sistem: Fichte. Problema geniului si a sublimului in arta. Filosofia aristotelica si nasterea picturii de gen. 11. revoluţie industriala – revoluţie politica si sociala. Forma. Marsilio Ficino – concilierea neoplatonismului si crestinismului in arta. Frumos. 7.tradiţii si inovaţii artistice renascentiste. O polemica celebra: Schlegel – Schelling.utilitate. miscarea „Sesession”. Gandirea estetica in Secolul luminilor. Hegel. Discursul despre arta in gandirea moderna. Plotin si sinteza modelul esteticii grecesti. Semestru II C. Alain Besançon – sinteza iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. Concepte fundamentale: Divinitate. Critica Facultaţii de Judecare – un tratat de referinţa in gandirea estetica. Gandirea estetica la inceputul secolului al XX-lea. Invizibilul si reprezentarea sa. Estetica. Intre estetica raţionalista si estetica empirista: viziunii concurente: Descartes si Locke. Schelling. Mari teoreticieni ai artei: Winckelmann (analiza estetica si filosofica a artei greco-romane). Nicolas Poussin si tensiunea dintre filosofia stoica si arta tragediei.realism. Ce este „iluminarea”? Baumgarten si programul esteticii ca stiinţa a sensibilitaţii. Arta si putere – mecenatul artistic. Imagine si mantuire la Aureliu Augustin. 12. Raţionalism si metodologie. Dezvoltari ale esteticii in secolul al XIX-lea. 8. Influenţa „saloanelor” asupra gustului estetic. academici si oficiali (exemplul francez). Frumos si urat in gandirea lui Thoma din Aqiuno. simbolistii. rococo. Ideea de reguli ale metodei in arta. Precaritatea imaginii in raport cu cuvantul.5. 14. Lessing (uratul natural si transfigurarea in frumos artistic). Teoria estetica intre neoplatonism si umanism. bine. Programele estetice ale avangardei. Semnul ca sens in viziunea Scolii din Florenţa si Scolii din Padova. Variaţiunile unui stil unitar: baroc. Nicolai Hartman. Corelaţia Binele si Frumosului – reafirmarea idealului grecesc de kalokagatia. Revoluţie copernicana si metoda trancendentala. Problema intemeierii judecaţii de gust. Creaţia artistica. Mostenirea gandirii artistice kantiene. rocaille. Schopenhauer ( experienţa estetica si evidenţa intuitiva. Apariţia marilor tratate de estica: Benedeto Croce. geniu. frumos. Artele vizuale in centrul dezbaterii estetice: inventarea modernitaţii. societatea „Arts und Craft”. teoria raului. Desen si culoare – un conflict etern? 9. academism si avangarda. Estetica privita ca stiinţa a expresiei si lingvistica generala. a suferinţei si a sublimarii prin arta). grupul nabistilor. Privilegierea metodei dialectice in analiza artei. frumuseţe gratuita . Ideile estetice in razboi: pompieristi.

Scoala de la Frankfurt – dimensiunea sociala a artei.Originea operei de arta si corelaţia adevar . Simbolul artistic.orizontul fara limite al subiectivitaţii. Moutsopolous. Categoriile estetice. Estetica analitica. Tudor Vianu – tezele unei filosofii a operei. Un program estetic coerent: critica esteticii speculative. tragic. scoala semiologica. Ludwig Wittgenstein si programul analizei limbajului despre arta. Comunicarea estetica – medieri culturale si simbolice. Modelarea gustului: influenţe ale industriei culturii de masa. Problema ierarhiei categoriale – concepţia lui E. Estetica critica si comunicaţionala. Estetica fenomenologica. Adorno. Cassirer si arta in contextul filosofiei formelor simbolice. factorii inconstienţi (potenţiali). Dialectica frumosului – intre esenţialism si funcţionalism. Tatarkiewicz – despre forma se vorbeste in mai multe inţelesuri. Habermas – temeiuri ale unei estetici comunicaţionale.fundamente psihologice si empirice ale categoriilor estetice. (spontaneitate). Hartmann – Forma si conţinut. Perspective fenomenologie in opera lui M. deliberare. Gandirea figurativa (Pierre Francastel). Temeiuri teoretice ale simbolului artistic in contemporaneitate. Programe filosofice contemporane de analiza a artei 8. Logica dominaţiei divertismentului – arta ca spectacol. Opera de arta ca simbol. Brentano si Husserl – rasfrangeri ale ideii de constiinţa intenţionala in analiza artei. Obiectul estetic si opera de arta in inţeles fenomenologic. Istoricizarea frumosului sub semnul gandirii speculative a istoriei: Herder. Forma. Imposibilitatea definirii . Dabney Townsend: modelul unei estetici analitice.frumos. datele transsubiective. 9. Schlegel. Panofsky. Gandirea estetica a lui Martin Heidegger. E. Kant – subiectivizarea si individualizarea frumosului sub semnul criticii gustului. Forma si conţinut in arta. Gandirea categoriala: tradiţie si dezbateri actuale. D. Arta interactiva – incercare de tipologie. Receptarea ca interpretare: canon. Cod si semn artistic. Conceptul de opera deschisa la Umberto Eco. Proceduri logice de analiza a limbajului artei. Arta fara frumos frumosul fara arta? 5. Cercetari clasice: E. Ontologia operei de arta in lumina principiului identitaţii. Un precursor al esteticii critice: Walter Benjamin. Concept si imagine. Arta-Tehnica- . Estetica receptarii. Geniul – teorii clasice: Kant. Hegel. Corelaţia artist – public. Creativitate si originalitate . Jean-Jacques Wunenburger – catre o nou domeniu de investigaţii estetice: filosofia imaginilor. Teze ale psihologiei creaţiei – intenţionalitate. Ce este capodopera? Momente constitutive ale operei de arta. 7. Materie si material artistic. N. Perspective romanesti: Eminescu. 2. Dufrenne. Arta ca forma de viaţa. inspiraţie. Heidegger . Orientari estetice clasice si contemporane: formalismul. Harold Bloom despre canonul estetic occidental. Creaţia – ipostaza a libertaţii. factorii constienţi (actuali). Categoriile estetice in viziunea teoriei comunicarii. Incercari de unificare: filosofia valorilor. Dragomirescu. Intre placere si gust . Receptarea artistica in contextul multiculturalismului. Predicatele operei de arta in viziuni concurente: substanţialismul si funcţionalismul. Michael Dummet despre originile si temele filosofiei analitice. 4. 11. gestaltism. Direcţii in stiinţele cognitive: Daniel Dennett si teoria tipurilor mentale. desen. Despre caracterul originar al artei. 6. 10.geniul in concepţia lui Gadamer. Nativ si formativ in receptarea artei. Maurice Merleau Ponty fenomenologia percepţiei artistice. Pentada categoriala: frumos. Contribuţii romanesti: Liviu Rusu – Momentele creaţiei artistice: Datele originare. 3. structuralismul. Antinomii: forma si conţinut. Croce – Sentimentele estetice si deosebirea dintre frumos si urat. Hegel. Biografia intelectuala a unei carţi celebre: Estetica de Th.creaţiei. iluminare. consens. Ierarhia platonica: frumosul ca idee. Simbol lingvistic si simbol artistic. comis. Opera de arta. sublim. Frumosul artistic si frumosul natural. Vianu. urat – viziuni clasice. Iconologie si simbolism. Frumosul – biografia intelectuala a unei controverse neincheiate. expresie. figura. autoritate. Viziunii concurente: estetica conţinutului versus estetica formei.

G.W. 13. Hermeneutica artei. 1981. Bucuresti. 1998. Bucuresti. Pitesti. Editura Univers. Benedetto. Editura Meridiane. 1999. Nicolai Hartman. Bucuresti. 2002. Dewey despre dimensiunile formative ale artei. Paul Ricœur. Mihai Dragomirescu: teoria capodoperei. Editura Humanitas. 1987. Friedrich Nierzsche.Adevar. Editura Paralela 45. in Opere. Oradea. Examen 70% Semestrul II: activitate de seminar: referate. Editura Polirom.J. Editura Humanitas. in Opere complete. 1972. 1978. vol I. semnificaţie in accepţie pragmatica. Estetica privita ca stiinţa si lingvistica generala. participari semnificative la dezbateri. Ion Ianosi. Bucuresti. Bucuresti. Palton. La scoala fenomenologiei. J. Schelling. Editura Meridiane. Wilhelm Dilthey. Editura Stiinţifica si Enciclopedica.Hegel. Paul Ricœur. Humanitas. 1998. Immanuel Kant. Bucuresti. Originea operei de arta. Bucuresti. Filosofia artei. Editura Teora.1976 . Lecţii si convorbiri despre estetica. Richard Rorty – dincolo de subiectivism si relativism. Editura Academiei. 1998. 2002. Fr. Liviu Rusu: constituţia interna a frumosului. Teoria adevarului utilitate si resemnificarea mesajului operei de arta. E. Editura Bucuresti. 2007. Ion Pascadi. Editura Humanitas. Theodor Adorno. Editura Humanitas. Estetica . Iasi.Istoria artei ca istorie a stilurilor. Hermeneutica. Editura Humanitas. Bucuresti. Bucuresti.psihologia frumosului si a artei. Bucuresti. Figuri istorice ale hermeneuticii: Dilthey si Schleiermacher. Bucuresti. Estetica. Editura Meridiane. Editura Humanitas. 1966. Cluj. III Forma de evaluare: Semestrul I: activitate de seminar: referate. 2004. psihologie si credinţa religioasa. Estetica in Romania. 2000. 12. Bucuresti. Vointa de putere. Richard Schusterman: Un proiect disciplinar: estetica somatica. Bucuresti. 30%. Ontologia operei de arta si semnificaţia ei hermeneutica. Bucuresti. Hippias Maior. Referat 70% IV Bibliografie generala (in limba romana) 1) Lucrari clasice (selecţie) Platon. semn. Dufrenne. Bucuresti. Editura Aion. Hans-Georg Gadamer. Ludwig Wittgenstein. Hans-GeorgGadamer – Adevar si metoda – „Biblia” hermeneuticii europene. 2004.Hermeneutica si lumea de dincolo. Ludwig Wittgenstein. 14. Banchetul. in Opere complete. 1971. Platon. Despre Frumos. Editura Humanitas. vol. sens. Influenţa gandirii lui Heidegger in estica actuala. Mikel. Bucuresti. Hippolyte Taine. Aplicarea „maximei pragmatice” la arta. 2005. Estetica recenta: Titus Mocanu. F. Structura argumentativa a lucrarii: Originea operei de arta. Estetica. Prelegeri de estetica. Gheorghe Achiţei. Filosofia artei. Bucuresti. participari semnificative la dezbateri. Momentul interbelic. 1995. Phaidros. 1995. Emmanuel Levinas . Critica Facultaţii de Judecare. Tudor Vianu: proiectul unei estetici axiologice. I si II. 2001 . Paul Ricœur Hermeneutica si critica ideologiilor. 2003. Editura IRI. Friedrich Nierzsche. Plotin. I. Fenomenologia experienţei estetice.W.Hermeneutica – noua „koiné”. Bucuresti. Editura Univers. 1992. De la Apolo la Faust Bucuresti. in Opere complete. Editura Meridiane. Obiect. 1991. Alois Riegl . Gianni Vattimo .F. vol II. Cercetari filosofice. Editura Meridiane. 1974. Eugeniu Speranţia – deschideri ale pragmatismului in estetica romaneasca. Aristotel. Construcţia lumii istorice in stiinţele spiritului. Editura Meridiane. Idei estetice in gandirea clasicilor pragmatismului: Peirce si James. Adevar si metoda¸ Bucuresti. Eseuri de hermeneutica. Schleiermacher. Nasterea tragediei in vol. Editura Dacia. Croce. Editura Humanitas. Estetica pragmatica. 30%. 2001. Alexandru Dima: teoria tripartita a esteticii. Bucuresti. Theodor Lipps. vol II. Poetica. Martin Heidegger.

Editura RAO. 2005. Editura RAO. imaginea nevazutului. 2004. estetica. 2001. Hancock John . Editura Meridiane. Editura Meridiane. Bucuresti. Estetica. 2005 Alexandru Chira. 1997. Aventura gandirii europene – o istorie a ideilor. Luc Ferry. Umberto Eco. 2000. Katharine Everett Gilbert. ClujNapoca. 2002. Editura Humanitas. Pentru o filosofie a fotografiei. 2005. Editura Institutul European. Iasi. Studii de filosofie si estetica. Editura Corint. Tehnici si maniere. Bucuresti. Iasi. Editura Rao. Bucuresti.Guido Morpurgo-Tagliabue. Bucuresti. Wassily Kandinsky. 1972. Florin Stoiciu. O istorie a teoriilor despre arta. 1977. Texte despre fotografie. 2005. Editura Sofia. Umberto Eco (coordonator). Editura Dacia. Adelin Guyot. Editura RAO. Cluj-Napoca. Helmut Kuhn. Patrick Restellini. 1976 Jan Bialostocki. Editura ALL. Eseuri. 2002. Mihai Manescu Mental si senzorial – identitate vizuala in secolul XX. Despre personalitaţi artistice. Bucuresti. Materialitatea in gravura. Arta video-digitala.o arta de propaganda. dialoguri. Dacia. 2001. Bucuresti. Abordarea fotografiei. Marin Gherasim A patra dimensiune. 1968. Egon Sendler. Editura Meridiane. Bucuresti. Tudor. Bucuresti. Bucuresti. 1994. Pictori despre pictura. Editura Coresi. Dabney Townsend. Editura Charmides. tehnica. Psihanaliza in raporturile ei cu tradiţia europeana a teoriei artei. Bucuresti Paideia. Umberto Eco (coordonator) Istoria Frumuseţii. Bucuresti. 2007. Jacqueline Russ. Arta si politicul. Filosofia artei. Bistriţa. Jean Jacques Gleizal. Vol. Homo aestheticus: inventarea gustului in epoca democratica. 2006. 2007. Editura pentru Literatura. 1+2. Istoria frumuseţii. Tudor Vianu. 2005. Cuvinte pentru ochi. texte alese si adnotate de Eric Protter si intregite cu texte ale unor artisti romani de Stefan Stoenescu. Bucuresti. Arta si cunoastere. Editura Meridiane. Anca Oroveanu. Actualitatea frumosului. Istoria uratului. Editura Meridiane. Bucuresti. Idea Design and Print. Editura Meridiane. Istoria vizuala a artei. Claude Frontisi (coordonator). 2003.Bistriţa. c) Resurse on-line . 2) Lucrari de sinteza (selecţie) Florence Begel. Cluj-Napoca. Bucuresti. Introducere in estetica. Repere si prefigurari. Bucuresti. Editura Fundaţiei Pro. Estetica contemporana. 2003. Editurii Paralela 45. Bucuresti. Bucuresti. Arta si frumosul in estetica medievala. in vol. Mirela Preda Sanc. Istoria esteticii. Bucuresti. Pitesti. Cultura filosofica. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Ruxandra Demetrescu. Editura Tehnica. Bucuresti. Religia artei. Spiritualul in arta. 2002. 2000. Editura Meridiane. 1982. 2000. Gandirea romaneasca in estetica. Arte si arhetipuri. Editura Institutul European. Hans-GeorgGadamer. 1999. 2003. Editura Gramar. Gabriel Bauret. 2003. Georg Simmel. Kant dupa Duchamp. Editura Polirom. Aurel Codoban. 1972. Cluj. Contribuţii la estetica. Umberto Eco (coordonator). Dualismul artei. Hermeneutica radicala si opera de arta. Editura ALL. Bucuresti. 2007. articole. Eseuri de istoria si epistemologia sociologiei artei. 2003. Bucuresti. Thierry De Duve. Elemente de teologie. Idea Design & Print. Alexandru Dima. Editura Meridiane. Eric Protter. Vianu. 1998. 2003. Iasi.Editura Aletheia 2006. Icoana. Editura Meridiane. Gilbert Durand. Arta nazista . Vilém Flusser. Bucuresti.

unipv. Encarta ori Universalis.ro.edu. Unele resurse de teorie estetica pot fi accesate din marile enciclopedii on-line: Britanica.metagog.yahoo. comparaţii. www.com/. muzee din toata lumea. reproducerea extrem de facila. Anglia.msn. Ex: Stanford Enciclopedy of Philosophy http://www. francez. www. Research Databases ori in Jstor. pot fi gasite resursele de care este nevoie – ghiduri.google. Sunt reprezentate toate tipurile de arte vizuale: fotografie. enciclopedii. www. Sunt indexate peste 700 de site-uri de arta si sunt oferite mai mult de 24. analize semantice/sintactice.com.arthistory.com. carţi de estetica. Deopotriva sunt oferite spre consultare resurse textuale. etc) costul redus al suportului informaţional.domino. antologii de texte etc.com. earlham.oir. Dezbaterile estetice in schimb pot fi consultate pe marile site-uri ce fac publice variantele electronice ale revistelor de specialitate editate de comunitaţile de esteticieni din SUA. Prin motoarele de cautare generala (adresele sunt precedate de eticheta: http://): www.com sau in www.com. dimensiuni reduse etc. Trusted Archives for Scolarship. http://www. www. Australia etc.000 de linkuri directe catre operele unor artisti cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi.fr. de pilda: http://www. Philosofy – A collection of canonicar text and links to Scholarly. Canada. tratate. arte decorative. Exista de asemenea site-uri in care se gasesc indexuri cuprinzatoare de artisti.grovereference. enciclopedii in adrese precum: www. Guide to Philosophy of the Internet. www.edu. poate fi consultata baza de date stocate in biblioteca virtuala cu articole stiinţifice din domeniul esteticii in Ebsco Host. www.com.matsci. posibilitatea analizei textuale complexe (cautari multiple in baze de date. dicţionare.Internet-ul pune la dispoziţia celor interesaţi texte estetico-filosofice in format electronic cu avantajele cunoscute: stocarea de texte greu de gasit in Romania. . http://www. cautarea de termeni. Textele clasice sunt integrate site-urilor filosofice (in numar de peste 20. arta digitala sau arhitectura. statistica ocurenţelor. german si roman) www.edu ori www. plato.org/philosophy etc.trafic.fr. arhive de imagini.percorsi. www.com. http://www. sau de pe site-uri specializate in istoria artei.ucf.edu.it. Astfel de informaţii pot fi consultate in www.com.stanford.world-arts-resources.de.artlex.umich.com.artcyclopedia..ro (google englez.000) ce pot fi accesate din arhive public access.ro etc. History and Philosophy.eserver.kappa. evidenţierea proximitaţilor/referinţelor intre doua sau mai multe concepte. In acest sens. Marea majoritate a resurselor de teorie estetica sunt integrate domeniului filosofiei.altavista.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful