UNIVERSITATEA ARTIFEX

Asigurări şi protecţie socială
Suport de curs şi seminar

Lector dr. Cristina Protopopescu

Asigurări şi protecţie socială

CUPRINS
CUPRINS................................................................................................................. 2 1. PROTECŢIA SOCIALĂ – COMPONENTĂ A POLITICII SOCIALE................................4 1.1. Conceptul de politică socială a statului.......................................................4 1.2. Statul şi bunăstarea socială.........................................................................5 1.3. Dimensiunile protecţiei sociale....................................................................7 1.4. Protecţia socială în Comunitatea Europeană...............................................9 1.5. Piaţa muncii şi protecţia socială..................................................................9 1.6. Reconversia profesională...........................................................................13 1.7. Indexarea şi protecţia socială....................................................................14 1.8. Protecţia socială a populaţiei în vârstă......................................................16 2. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE..................................................................17 2.1 Necesitatea şi conţinutul economic al asigurărilor sociale.........................17 2.2 Principiile şi rolul sistemului public naţional de asigurări sociale................18 2.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale..............................19 3. FORMELE DE OCROTIRE A CETĂŢENILOR PRIN ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT ............................................................................................................................ 24 4. PENSIILE...........................................................................................................27 4.1 Principiile dreptului la pensie .....................................................................27 4.2 Asiguratii sistemului public de pensii .........................................................28 4.3 Pensia pentru limita de vârsta....................................................................30 4.4 Pensia anticipata........................................................................................31 4.5 Pensia anticipata partiala...........................................................................31 4.6 Pensia de invaliditate.................................................................................32 4.7 Pensia de urmas........................................................................................36 5. ASIGURĂRILE PENTRU ŞOMAJ...........................................................................39 5.1. Categorii de persoane cuprinse în sistemul asigurărilor pentru şomaj......39 5.2. Ajutorul sau indemnizaţia de şomaj...........................................................41 5.3. Surse de constituire a bugetului asigurărilor pentru şomaj.......................43 5.4. Rolul Agenţiei Naţionale a Ocupării Forţei de Muncă în diminuarea şomajului.......................................................................................................... 44 6. ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE..............................................................48 6.1 Importanţa asigurărilor sociale de sănătate...............................................48 6.2. Structura sistemului de asigurări sociale de sănătate...............................48 2

Asigurări şi protecţie socială
6.3. Principiile asigurărilor sociale pentru sănătate..........................................49 6.4. Finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi organizarea financiară a acestuia........................................................................................50 6.5. Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate.......................51 6.6. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor............................................................52 7. INDEMNIZAŢII PENTRU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ.......................56 8. ALTE TIPURI DE AJUTOARE PENTRU PENSIONARI ŞI PERSOANE CU DIZABILITĂŢI ............................................................................................................................ 59 9. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN ROMÂNIA. PROTECŢIA SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ..........................................................................................62 10. ELEMENTE DE STATISTICĂ SOCIALĂ..............................................................63 10.1. Sistemul de indicatori ai statisticii nivelului de trai..................................63 10.2. Cercetarea selectivă a bugetelor de familie............................................65 10.3. Statistica veniturilor populaţiei................................................................67 11. PROBLEME ACTUALE ALE MANAGEMENTULUI PROTECŢIEI SOCIALE ÎN ŢARA NOASTRĂ............................................................................................................. 73 Bibliografie...........................................................................................................77 TEMATICA PENTRU SEMINAR................................................................................78

3

1. persoane vârstnice etc. Politica socială a statului poate interveni şi în alte domenii cum ar fi: aplicarea unor măsuri de reglementare a proceselor cu efecte nocive asupra mediului ambiant sau la nivel microeconomic prin intermediul instituţiilor locale poate influenţa sau urmări rolul şi activitatea sindicatelor sau protecţia angajaţilor (durata zilei de muncă.Asigurări şi protecţie socială 1. nu se poate elabora “o listă universală” de componente ale politicii sociale asupra cărora statul doreşte şi poate să acţioneze prin intermediul politicii sociale deoarece aceasta cuprinde o arie mai largă sau mai restrânsă de obiective sociale determinată de organizarea societăţii. Pornind de la această premisă. PROTECŢIA SOCIALĂ – COMPONENTĂ A POLITICII SOCIALE 1. În general. În lucrarea sa cu privire la problematica politicii sociale. asigurarea unor condiţii sociale considerate a fi importante pentru dezvoltarea socială generală: creşterea solidarităţii sociale. locuinţe şi se realizează prin intervenţia statului asupra următoarelor categorii de beneficiari: familii cu mulţi copii fără susţinere materială. Conceptul de politică socială a statului Politica socială a statului reprezintă un ansamblu de scopuri şi instrumente de analiză prin care puterea publică realizează afectarea normativă a resurselor publice şi a distribuirii veniturilor în perspectiva umanistă a dreptăţii sociale. promovarea intereselor familiei şi a copilului.). siguranţă socială. considera că scopul declarat al politicii sociale este bunăstarea. dreptul la condiţii corespunzătoare de muncă etc. cultură etc. etc. 4 .H. educaţie. T. copii orfani. în general şi în funcţie de politica promovată de partidul de guvernământ şi mecanismele politice specifice acestuia. în condiţiile actuale ale dezvoltării societăţii principalele obiective urmărite de politica socială.Marshall. protecţia unor segmente ale populaţiei aflate în dificultate prin intermediul sistemului asigurărilor sociale şi a sistemului asistenţei sociale.. educaţie. persoane aflate în incapacitate de muncă definitiv sau temporar. Politica socială urmăreşte rezolvarea marilor probleme sociale legate de sănătate. sunt: promovarea unor servicii publice: sănătate.

Statul bunăstării bazat pe economia de piaţă Caracterizarea statului bunăstării care are la bază mecanismele economiei de piaţă porneşte de la următoarele elemente: Veniturile primare (salariale. Statul şi bunăstarea socială Conceptul de bunăstare se fundamentează pe conceptul de standard de viaţă normal. decent. Statul bunăstării a început să se contureze la sfârşitul secolului trecut în societăţile industriale intrate într-un proces rapid de dezvoltare. 5 . De aici decurg două concepte: conceptul de standard de viaţă al unei colectivităţi care se referă la o stare a aspiraţiilor respectivei colectivităţi determinate pe de o parte de resursele disponibile iar pe de altă parte de sistemul de valori. În secolul al XX-lea s-au confruntat două modele distincte privind producerea bunăstării colective: statul capitalist (mai exact statul bunăstării bazat pe economia de piaţă) şi statul socialist. s-au stimulat reciproc ele prezentând atât trăsături distincte cât şi trăsături comune. Aceste venituri sunt produse în mod liber în economia de piaţă. Societăţile actuale prezintă o puternică orientare spre asigurarea unei bunăstări colectivecare a devenit o valoare centrală. normal şi minimal. cele două tipuri de state ale bunăstării au funcţionat. care orientează întreaga activitate a colectivităţilor actuale.Asigurări şi protecţie socială Fundamentul realizării politicii sociale îl constituie sincronizarea politicii sociale cu politica economică astfel încât obiectivele politicii sociale să nu fie în discordanţă cu obiectivele de dezvoltare economică . s-au confruntat şi. conceptul de bunăstare colectivă conform căruia toţi membrii colectivităţii trebuie să dispună de un volum minim de bunuri şi servicii considerat a fi decent.2. dezirabilă. din profit şi din proprietate) reprezintă baza bunăstării individuale. prin sistemul fiscal (politica fiscală) veniturile sale pe care le va folosi pentru finanţarea activităţilor sale de susţinere directă sau indirectă a bunăstării colective. Din veniturile primare statul extrage. probabil. la nivelul unei colectivităţi. Dincolo de rezonanţele ideologice ale termenilor şi de diferenţele de succes istoric. Afirmaţia că economia este latura inseparabilă a acţiunii sociale presupune tratarea socialului prin prisma modificărilor la care este supus economicul ca urmare a schimbărilor fundamentale de sistem. 1. a.

Asigurări şi protecţie socială Statul realizează o redistribuţie a veniturilor prin diferitele sale sisteme: asigurări sociale (pensii. O viziune critică asupra economiei de piaţă arată că limitele economiei de piaţă duc la necesitatea dezvoltării. educaţie sănătate). Generalizarea sistemului de asigurări sociale. Statul bunăstării arată ca o reţea complexă de protecţie socială. Politica salarială era orientată puternic spre promovarea egalităţii. planificată şi orientată de către stat în vederea producerii sistematice a bunăstării. din gradul de generozitate al diferitelor forme de protecţie socială şi raportarea cheltuielilor cu protecţia socială în produsul naţional brut (în Europa nivelul maxim al acestor cheltuieli este de aproximativ 30% în Olanda. Sistemul fiscal similar cu cel al ţărilor cu economie de piaţă. adesea însă în forme simplificate. de accident etc). b. ambele metode ale statului bunăstării – atât cel fundamentat pe economia de piaţă cât şi cel fundamentat pe economia socialistă – au urmărit realizarea unei bunăstări colective acceptabilă. Impozitele pe venituri erau utilizate. Dar aceste diferenţe provin mai degrabă din ponderea diferitelor elemente ale sistemului. Belgia. Germania şi Franţa). la care se adăugau şi alte gratuităţi şi forme de sprijin: burse pentru elevi. tabere. cât şi în distribuirea resurselor în sfera consumului. a unui stat cu funcţii sociale complexe care să corecteze distorsiunile pieţei. sprijin social universal (familii cu copii. deasupra pieţei. asistenţă socială . Există diferenţe între configuraţia statului bunăstării din diferite ţări bazate pe economia de piaţă. etc. Statul bunăstării bazat pe economie socialistă Elementele caracteristice ale statului bunăstării din fostele ţări socialiste sunt: Generalizarea sursei salariale prin aplicarea unei politici de folosire completă a forţei de muncă care a exclus total şomajul. 6 . veniturile erau menţinute la nivel scăzut pentru realizarea unei egalităţi între membrii societăţii. atât în ceea ce priveşte alocarea resurselor în sfera producţiei. asigurări de boală. Aşa cum s-a afirmat anterior. cu funcţia de a asigura un nivel de dezvoltare acceptabil. Educaţia şi asistenţa medicală erau gratuite pentru toţi membrii societăţii. manuale gratuite. Critica marxistă a dus la concluzia înlocuirii economiei de piaţă cu un alt tip de economie – economia socialistă.

al protecţiei sociale) se va forma. pentru acele activităţi care au un grad scăzut de acceptabilitate socială. economică. acordarea de compensaţii economice şi sociale (cu caracter individual). marginalizarea socială etc). Protecţia populaţiei salariate. 7 . Dimensiunile protecţiei sociale Protecţia socială a devenit la ora actuală o temă majoră pentru întreprinderi. Protecţia locului de muncă presupune în prealabil asigurarea unui loc de muncă pentru fiecare. Aceasta se realizează prin: stimularea dezvoltării activităţilor economice care să ofere locuri de muncă cu cerinţe de calificare superioară. În general. în cazul producerii unor evenimente. În mod special în această categorie (obiectiv) se include garantarea unui salariu minim civilizat. la intersecţia nevoilor cu resursele. stat. juridică. este asigurată prin acţiunile conjugate ale sindicatelor şi legislaţia adecvată domeniului muncii şi protecţiei sociale. De aceea se apreciază că politica socială a perioadei de tranziţie se caracterizează în primul rând prin asigurarea protecţiei sociale în faţa fenomenelor inerente acestei etape (şomaj. în condiţiile unei pieţe libere a serviciilor sociale. prin acţiuni concrete la nivelul următoarelor diimensiuni: 1. Un gen special de protecţie este cerut de condiţiile cauzate de tranziţie. Protecţia socială se manifestă printr-un ansamblu de măsuri (materiale şi/sau nemateriale) care urmăresc direcţii practice. Ca în orice raport cerere-ofertă. În această situaţie protecţia este solicitată pentru a putea asigura omului traversarea unei perioade mai scurte sau mai lungi de timp. şi nu orice fel de loc de muncă ci a unuia cât mai pe măsura posibilităţilor şi pregătirii individului. dar şi ţinând cont de caracterul colectiv al acestui tip de servicii. sociale. Ea include asigurarea de condiţii fizice. inflaţie.Asigurări şi protecţie socială 1. convingătoare. financiară. preţul (respectiv. Preţul protecţiei sociale se exprimă prin costurile ocazionate de producerea serviciilor sociale a căror efect este siguranţa sau securitatea socială.3. salariaţi şi toţi ceilalţi factori implicaţi în acţiuni sociale reprezentând nu doar un element fundamental al politicii sociale (ca instrument) cât mai cu seamă obiectivul său central. 2. organizaţionale normale de muncă precum şi protecţia împotriva oricăror abuzuri. accentuarea sărăciei. abordarea conceptului de protecţie socială se face din două unghiuri de vedere: al ofertantului şi al beneficiarului. fundamentarea unui regim complementar de protecţie realizat în cadrul fiecărei firme pentru asigurarea unei dimensiuni de protecţie a salariaţilor care să cuprindă protecţia socială.

Aspectul condiţiei juvenile prezintă în societatea contemporană o serie de particularităţi: violenţa minorilor. când pericolul deteriorării standardului de viaţă apasă asupra întregii populaţii şi sunt necesare eforturile şi suportul statului. comportamentul de tip „dezertor” în faţa imposibilităţii găsirii unui loc de muncă pe măsura aşteptărilor. Abordarea şi aprofundarea problematicii specifice vârstei tinere au un impact particular deosebit asupra calităţii vieţii. criminalitate. Practic. O problemă majoră în cadrul acestei categorii de protecţie o constituie protecţia copilului şi a tineretului. începând cu integrarea şcolară şi până la găsirea unui loc de muncă pentru aceste persoane cărora să le confere o oarecare independenţă economică. a compensaţiilor economice (fără a depăşii limitele eficienţei). şomajul tinerilor. Protecţia împotriva nedeteriorării calităţii vieţii formează un ansamblu de măsuri menite să acţioneze în special asupra păstrării dimensiunilor indicatorilor cantitativi (dar şi calitativi) ai calităţii vieţii. populaţie vârstnică fără suport de ajutor. În aceste cazuri. familii cu mulţi copii fără suport material adecvat etc. corupţie. 8 . Acest tip de protecţie se cere în special în perioada de tranziţie. tensiuni interetnice. 5. a suplimentării acelor importuri prin care să se completeze cele necesare traiului civilizat. Acest tip de protecţie porneşte de la drepturile civile ale cetăţenilor punând în evidenţă nu doar serviciile sociale ci şi cele socio-sanitare pentru a proteja şi a oferi sprijinul adecvat individului şi familiei sale. protecţia acestor categorii se constituie ca cea mai asiduă purtătoare a mesajului umanistsocial. interrasiale (sau între alte grupuri sociale). corespunzătoare. interreligioase. minori abandonaţi. Protecţia grupurilor sociale defavorizate (handicapaţii. marginalizarea tineretului prin pierderea atribuţiilor. 4. tineret fără sprijin material şi nematerial.). contribuie la accentuarea stării conflictuale în special la această categorie socială. dificultatea de integrare a acestor persoane în lumea muncii cere mijloace de protecţie economică şi socială.Asigurări şi protecţie socială 3. etc. Teoretic protecţia socială trebuie să-şi dovedească maximum de beneficiu uman. ea reprezintă o temă de mare sensibilitate economică privind depistarea şi utilizarea tuturor resurselor economice (dar şi noneconomice) pentru crearea confortului social. Protecţia întregii colectivităţi urmăreşte asigurarea împotriva unor procese sociale patologice cu acţiune negativă majoră asupra condiţiei individului: crize economice. la nivelul întregii colectivităţi.

tehnologia viitorului. Protecţia socială în Comunitatea Europeană Desăvârşirea pieţei interioare comunitare. permanentizarea şomajului. d) implementarea programelor. luarea în considerare a efectelor aspra mediului înconjurător. este verificată periodic şi modificată atunci când condiţiile generale ale pieţei muncii o cer. Această durată este stabilită şi reglementată prin legislaţia guvernamentală dar şi prin acordurile de tarife. Etapele de derulare ale acestui program sunt următoarele: a) identificarea problemelor economice cu implicaţii sociale. Ele sunt cuprinse în partea întâia a Programului şi se referă la: dialogul social.1. 1. tuturor instituţiilor comunitare şi altor factori de decizie pentru ca progresul economic şi social să se instaureze pe piaţa unică. utilizarea din ce în ce mai frecventă a noilor tehnologii (şi gradul diferenţiat de accesibilitate a structurilor sociale la acestea). mediu înconjurător. Programul Economic-Social al Comunităţii Europene devine operaţional în 6 domenii legate unele de altele. construirea unor noi orare de muncă. condiţii de viaţă. Piaţa muncii şi protecţia socială 1. e) evaluarea efectelor şi elaborarea de recomandări. dispoziţiile sociale şi conjuncturale ale Actului Unic European au avut o importantă influenţă asupra formei şi conţinutului programelor economice şi sociale. dorinţa omului de a-şi intensifica participarea la rezolvarea problemelor sociale. Scopul unic declarat al Programului este căutarea şi găsirea de noi posibilităţi de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă în Europa. Factorul care influenţează cel mai accentuat durata programului de muncă şi care generează adesea mari nemulţumiri şi presiuni sociale datorită consecinţelor sale este 9 . Prin intermediul acestora au fost lansate informaţii utile comunităţii.5. c) formularea marilor proiecte de cercetare. an). prima coordonată care este abordată în cadrul problematicii pieţei muncii.5. mai precis a negocierilor salariale este durata timpului de lucru (zi.4.Asigurări şi protecţie socială 1. Programul Economic-Social al Comunităţii Europene ţine cont de multitudinea fenomenelor care se fac resimţite în Europa prezentului moment: îmbătrânirea populaţiei. apariţia unor noi fenomene de sărăcie. restructurarea vieţii şi muncii. săptămână. b) realizarea unor studii pilot. Durata timpului de muncă În general. sănătate şi securitate socială.

cuprinzând perioadele normale de muncă şi orele suplimentare în timp ce orele remunerate acoperă în plus orele de muncă plătite dar neefectuate (cum ar fi: concediile anuale. Anglia). mutaţiile produse pe piaţa muncii au produs printre altele şi schimbarea programului de lucru. zi sau lună) iar seriile de date se referă la: a) orele de muncă efectiv lucrate b) orele de muncă remunerate (plăţile) Orele de muncă efectiv lucrate corespund în ansamblu orelor petrecute la locul de muncă. Efectul a fost perceput sub două aspecte: unul considerat ca subiectiv. Elveţia. trecerea la săptămâna de 5 zile lucrative. SUA. în două categorii importante: prima. zilele de sărbătoare. în unele situaţii chiar scăparea de sub control a fenomenului „migraţia clandestină” a forţei de muncă. satisfacţia populaţiei salariate de a se apropia prin această măsură de standardul ţărilor dezvoltate şi 10 . în principiu. atracţia forţei de muncă (inclusiv calificată şi cu un loc de muncă asigurat în ţara de origine) către occident ca „miraj” al realizării profesionale. Spania. grupul ţărilor cu sub 40 de ore săptămânal (Canada. De menţionat că începând cu anii `90 s-au produs numeroase şi ample modificări cantitative şi calitative ale duratei de muncă pornind de la următoarele consideraţii: a) valul de evenimente politice-sociale precum şi profundele transformări economice de după 1989 cu toate ţările central-est europene au determinat modificarea esenţială a pieţei muncii astfel: eliberarea „cortinei de fier” prin ridicarea graniţelor (total sau parţial) a produs dislocări de populaţie în direcţia reîntregirii familiilor şi căutarea de loc de muncă mai bine plătit. Franţa.Asigurări şi protecţie socială programul tehnic. Germania) şi grupul ţărilor cu peste 40 de ore săptămânal (Japonia. cu efecte deosebit de negative în special asupra populaţiei şi pieţei muncii din ţara către care s-a orientat fenomenul migraţionist. concediile de boală şi alte tipuri de concedii sau perioade de timp plătite). accentuarea. În general statisticile privind durata de muncă prezintă durata medie a muncii/săptămână (în unele cazuri. b) accentuarea şomajului (atât în ţările în tranziţie cât şi în cele dezvoltate) ca urmare a următoarelor condiţii: restructurarea economică din fostele ţări socialiste a declanşat generalizarea şomajului ca fenomen de masă. Durata de muncă/săptămână în activităţile neagricole – media pe glob până în anii 1990 împărţea ţările lumii.

etc.a femeilor. Protecţia socială a femeilor şi tinerilor Una din principalele particularităţi ale evoluţiei pieţei muncii după anii `70 a fost tendinţa de feminizare. etc. ca şi pentru lucrătorii pe cont propriu.5. acele activităţi preferate de către femei). În aceste domenii vor trebui conjugate acţiunile de politică guvernamentală de promovare a ocupării (mai ales a unor modele de ocupare a forţei de muncă feminină). al dezvoltării zonale. prin investiţii şi folosirea capacităţilor existente. În prezent. în diverse domenii de activitate în care eficienţa ar fi sporită. goana după competitivitate industrială pe piaţa externă ceea ce necesită încorporarea în produse şi servicii a cât mai mult progres tehnic şi tehnologic cu consecinţe în planul renunţării la utilizarea de forţă de muncă. Masuri privind stoparea şi reducerea şomajului în rândul femeilor: crearea de noi locuri de muncă. randamentului şi motivaţiei paralel cu pretenţia susţinută de creştere a salariului datorită inflaţiei şi liberalizării preţurilor. proces şi tendinţă care au condus la o adevărată schimbare atât a modelului cât şi a curbei de activitate a femeilor. diminuarea treptată a eficienţei muncii. flexibilizarea pieţei muncii prin metode atipice de ocupare (care să nu devină însă forme de subocupare specifice feminine. ţinând însă cont şi de specificul forţei de muncă. programe de recalificare. regii şi întreprinderi de stat). 1. încurajarea şi formarea profesională pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. reducerea la 35 de ore săptămânal chiar în ţări dezvoltate (exemplu Franţa) ca simbol al solidarităţii salariale şi sindicale în faţa posibilităţilor tot mai accentuate de pierdere a locurilor de muncă în masă (în special în marile zone ale pieţei muncii. femeile devin mai afectate de şomaj fiind primele concediate şi greu reprimite înapoi.Asigurări şi protecţie socială obiectiv. cu 11 . ci să dezvolte în măsura în care sunt acceptate. în etapa de tranziţie . disponibilizarea preferenţială a femeilor şi tinerilor ceea ce constituie conturarea fenomenului „şomaj feminin” şi „şomaj tineret” (chiar licenţiaţi) necesită o protecţie socială deosebită dar mai ales specifică.2. orientare profesională şi găsirea de locuri de muncă. de intrare masivă şi rămânerea pe piaţa muncii – ca persoane ocupate sau în şomaj. prelungirea procesului educaţional şi scăderea „presiunii” numărului tinerilor asupra populaţiei active. apropiindu-le de cele ale bărbaţilor. cu atenţie specială acordată categoriilor defavorizate (inclusiv femei).

Şomajul afectează tinerii şi pe termen lung. „Ultimii veniţi. adică sunt mai mobili decât adulţii în ceea ce priveşte profesiile şi locurile de muncă. fiecare dintre ele având implicaţii sociale. Primul ar fi acela că ele permit în acelaşi timp ridicarea ajutorului de şomaj sau alocaţiei de sprijin. cât şi tranziţiei de la şcoală la muncă. Se pare că mai mult de două treimi dintre cei care nu au loc de muncă sau sunt în şomaj. sex. Acest proces se datorează atât condiţiilor economice în care funcţionează piaţa muncii. O a treia cauză. Noua incidenţă a şomajului asupra tinerilor este importantă din cel puţin două motive. problema şomajului în rândul tinerilor este foarte importantă prin însăşi amploarea ei. ocupaţie. O altă caracteristică a şomajului la tineri este gradul mare de concentrare a şomajului în acest grup. foarte importantă. ramură economică. În anul 2000 persoanele sub 30 de ani reprezentau aproape 54% din totalul şomerilor care beneficiau de ajutor de şomaj sau alocaţie de sprijin şi acest procent se menţine şi în prezent. ei transformându-se cu timpul(atunci când este cazul) din persoane calificate în persoane necalificate. primii concediaţi” devine un principiu care nu oferă siguranţa minimă a locului de muncă pentru tineri. În al doilea rând. pentru tineri astfel de reglementări sunt mai limitate. dacă nu chiar inexistente. cât şi câştiguri din 12 . etc.neoficială. Categoria tinerilor şomeri este caracterizată de mari fluctuaţii pe piaţa muncii. o reprezintă economia secundară sau „munca la negru”. Similar. Dincolo de vârstă. dacă se are în vedere faptul că pensiile se calculează pe baza vechimii în muncă. Tinerii arată o mare mobilitate ocupaţională pe piaţa muncii. Dacă pentru persoanele adulte legislaţia muncii oferă o securitate a muncii. În primul rând perioadele prelungite de şomaj la prima lor intrare pe piaţa muncii le pot deteriora considerabil tinerilor şansele de a face faţă mai târziu acestei pieţe. Dacă se adaugă şi lipsa de calificare se poate înţelege de ce tinerii sunt înclinaţi să accepte locuri de muncă mai puţin atractive. ceea ce măreşte riscul lor de a deveni şomeri. dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Acest tip de activităţi „la negru” sunt foarte tentante pentru tineri din cel puţin două motive. cu efecte negative asupra veniturilor. desfăşoară activităţi în vederea dobândirii de câştiguri.Asigurări şi protecţie socială cele ale organizaţiilor neguvernamentale (care se preocupă de problemele specifice ale familiei şi femeii. În consecinţă există riscul ca abilităţile şi competenţele dobândite de ei în timpul pregătirii şi formării să se deterioreze. arie geografică sau condiţiile pieţei muncii. tinerii sunt expuşi la perioade de şomaj mai lungi decât adulţii. O diferenţă semnificativă din punct de vedere al pieţei muncii între tineri şi celelalte categorii de vârstă rezidă în faptul că primii prezintă un grad de risc mai mare la şomaj. ei sunt mai predispuşi la experimentare. cel puţin o perioadă scurtă de timp.

formarea profesională şi recalificarea/reconversia profesională.6. este că acest tip de muncă este de obicei ocazională (ca zilieri de exemplu). înainte de toate cea ocupată. astfel de locuri de muncă sunt evident foarte greu de găsit astăzi în România. Reconversia profesională respectiv perfecţionarea profesională nu constituie terapii miraculoase care soluţionează sigur. 1. un loc de muncă mai bun şi toate avantajele care decurg din aceasta.1. tind să capete o valoare deosebită. Concept. a echilibrării excedentelor cu deficitele de forţă de muncă. Prezentarea tuturor factorilor şi categoriilor vulnerabile la şomaj scot în evidenţă necesitatea abordării şomajului nu ca un tot unitar. ca un mijloc de a obţine o calificare mai înaltă. 13 . individului rămânându-i suficient timp liber. este supusă unui proces de „restructurare” în plan profesional şi comportamental. reocuparea şi reintegrarea profesională. Reconversia profesională 1. problemele majore ale pieţei muncii. Al doilea motiv. al funcţionării pieţei muncii rămâne dependent de asigurarea unui ansamblu de condiţii înainte. de la sine. Reconversia profesională a forţei de muncă nu trebuie privită doar ca un mijloc de a scăpa de ameninţarea şomajului. Reconversia profesională a forţei de muncă îndeplineşte două funcţii importante: a) funcţia economică de ajustare a forţei de muncă la nevoile economice în continuă schimbare. Succesul lor în planul ocupării şi reocupării forţei de muncă. ci aşa cum se procedează în ţările dezvoltate. Dimensiune financiară În condiţiile perioadei de tranziţie în care piaţa muncii este caracterizată de multiple schimbări şi întreaga populaţie. o modificare a obiectului activităţii anumitor agenţi economici şi chiar a unor ramuri ale economiei naţionale. datorită trecerii lor de la un gen de producţie la altul.Asigurări şi protecţie socială respectiva activitate. Reconversia profesională reprezintă procesul prin care are loc o schimbare a condiţiilor economice anterioare. educaţia.6. Reconversia profesională. Însă având în vedere contextul macroeconomic. ci pe segmente de populaţie care au caracteristici diferite. în timpul şi după derularea acestora. în legătura nemijlocită cu ocuparea. cauze specifice şi care necesită deci mijloace aparte de rezolvare. acesta din urmă fiind o variabilă deosebit de fructificată de către tineri. Astfel marea majoritate a tinerilor consideră ca a avea un salariu bun este cel mai important atribut al unui loc de muncă. iar în cadrul industriei pe subramurile acesteia. b) funcţia socială reprezentând o pârghie care asigură concomitent: reducerea şi combaterea şomajului. în vederea echilibrării ofertei cu cererea de muncă.

pensiile. ştiut că populaţia şomeră are o contribuţie apreciabilă în determinarea proporţiilor şi evoluţiei populaţiei sărace. Japonia. Cel mai adesea indexarea se foloseşte pentru a oglindi dinamica veniturilor din muncă a salariilor. cazare. salariivenit naţional. recalificare şi perfecţionare a şomerilor acestea provin din: taxe de participare la cursuri suportate din fondul pentru plata ajutorului de şomaj (valabil numai pentru şomerii care primesc ajutor de şomaj) taxe de participare la cursuri suportate de către solicitanţi (agenţi economici. salarii şi creşterea economică. materialele didactice. etc. persoane fizice aflate în câmpul muncii). recalificare sau perfecţionare. 1. precum salariile. Austria) creşterea salariilor. Indexarea este însă numai una din aceste modalităţi şi procedee de realizare a corelaţiilor dintre salarii şi preţuri. Indexarea şi protecţia socială Indexarea reprezintă o modalitate de conectare a unor variabile economice. Suedia. corelat cu indicele creşterii preţurilor.Asigurări şi protecţie socială combaterea sărăciei. respectiv: salariile personalului de predare şi instruire şi sumele plătite colaboratorilor externi.7. sumele realizate din valorificarea lucrărilor şi operaţiilor efectuate de cursanţi în perioada de pregătire. În ceea ce priveşte veniturile centrelor de calificare. dintre salarii şi costul vieţii. apă. material de producţie. În toate ţările cu economie de piaţă au fost adoptate legi prin care mărirea salariilor de bază creşte în mod automat. transport (pentru cursanţii navetişti). realizează aceste corelaţii fără însă a recurge la tehnicile indexării. taxe prevăzute pentru prestaţiile de servicii. energie. impozitele. Într-o serie de ţări negocierea colectivă întemeiată pe o bună organizare a partenerilor sociali. sume destinate pentru a acoperi chiria sălilor de curs. îndeosebi a celor de consum personal. echipament de lucru. cantină. patronat şi guvern. Mai mult decât atât într-o serie de ţări care nu practică indexarea (Germania. deşi mai mare decât în 14 . rechizite. Resursele financiare trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor pentru calificare. indice devenit oficial după ce a fost negociat între sindicate. conform reglementărilor în vigoare. salarii-productivitate. cu creşterea nivelului general al preţurilor. în raport cu evoluţia preţurilor. întreţinerea clădirii. documente de evidenţă. meşteşugari. pentru corelarea creşterii salariilor cu inflaţia.

este apreciată în unanimitate ca o pârghie solidă a politicii sociale pornind de la însăşi obiectivele sale: nivelul de trai şi calitatea vieţii. Oricum ar fi însă practica indexării. ţările cu economie de piaţă pot fi clasificate astfel: a) ţări unde toţi salariaţii beneficiază de indexare reglementată de către puterea executivă. sindicatele încearcă să se protejeze împotriva creşterii preţurilor în timpul perioadei dintre o negociere şi alta. asupra investiţiilor şi cererii globale. eficacitatea protecţiei sociale depinde de volumul aceste compensaţii şi de nivelul remunerării. După mărimea numărului de salariaţi şi a altor categorii de populaţie care beneficiază de indexare. Alegerea unui indicator pentru indexarea salariilor este calculat în funcţie de indicele preţurilor de consum care se calculează şi se publică regulat de către servicii publice specializate. prevăzând indexarea salariilor. b) ţări în care indexarea este automată şi proporţională cu nivelul creşterii preţurilor. asupra ocupării. indexarea bine realizată nu are efecte inflaţioniste dezechilibrante în plan economic şi social. Indexarea îndeplineşte ca funcţie principală prevenirea eroziunii puterii de cumpărare. d) ţări în care indexarea este inexistentă. indicele naţional al preţurilor de consum este criticat de regulă de către sindicate deoarece se calculează şi suferă influenţa obiceiurilor de consum ale familiei medii. preţului şi rentabilităţii. Cu toate acestea. c) ţări în care o parte mai mult sau mai puţin importantă a salariaţilor beneficiază de o clauză de indexare prin convenţiile colective ale fiecărei unităţi economice. Cu toate acestea problema nu este deloc simplă deoarece sunt prezente două procese care se derulează în spaţii temporare diferite: a) indexarea este un fenomen continuu (a cărei stare se poate percepe de la o lună la alta cu ajutorul statisticilor de preţuri) b) convenţiile colective se încheie pe o durată variabilă de un an. dimpotrivă ele fiind chiar mai mici. În alte opinii. rareori negocierile salariale pot fi redeschise la fiecare trei sau şase luni. salariile mici vor fi bine protejate în timp ce salariile înalte nu vor fi decât în parte. 15 . În practică. doi sau chiar mai mult. Ea are însă şi un efect secundar: acela de a transmite presiunile inflaţioniste asupra costurilor. În cazul in care compensarea constă într-o sumă uniformă pentru toţi salariaţii.Asigurări şi protecţie socială ţări care recurg la indexare nu generează totuşi procese inflaţioniste mari.

10. extinderea gradului de cuprindere a populaţiei în diferite sisteme de securitate socială pentru bătrâneţe. Protecţia socială a populaţiei în vârstă Pe măsura înaintării în vârstă oamenii îşi pierd capacitatea de a muncii şi câştiga din ce în ce mai puţin. care privesc toate categoriile de pensii (de bătrâneţe. 16 . evident.8% în Germania.B a atins o dimensiune extrem de mare. cât şi a nivelului pensiei reale. sărăcia etc. cu efecte pozitive asupra condiţiilor de viaţă a pensionarilor. respectiv: 11. de aceea au nevoie să li se asigure o sursă de venit până la sfârşitul vieţii.I. invaliditatea.Asigurări şi protecţie socială Clauza de indexare reprezintă o dispoziţie de contract care prevede ca ajustarea salariilor stabilite prin contract să reflecte total sau parţial evoluţia preţurilor. În anumite ţări ponderea cheltuielilor cu pensiile în P.8. 1.4% în Italia. boala. ca partea reţelei de securitate socială. Utilizarea clauzei de indexare se bazează pe faptul că ea este prevăzută ca urmare a schimbării puterii de cumpărare(cel mai adesea prin deteriorarea sa). sporirea mărimii reale a pensiilor individuale în contextul progresului economic. a costurilor specifice sau evoluţia nivelului general al preţurilor. accidentele de muncă. au avut loc în condiţiile sporirii atât a numărului de beneficiari.8% în Franţa. ca expresie procesului de îmbătrânire demografică. Creşterile amintite. care cuprinde o serie de riscuri cum ar fi: îmbătrânirea. Societăţile şi guvernele au elaborat mecanisme de asigurare a veniturilor cetăţenilor vârstnici. invaliditate şi urmaş). Asupra procesului amintit au acţionat în principal trei factori: creşterea însemnată a populaţiei vârstnice. 14.

Deoarece cetăţenii pot să ajungă în imposibilitatea de a mai munci.Asigurări şi protecţie socială 2. Deşi în trecut în România aceste asigurări au cunoscut o oarecare dezvoltare. bolile. care constă în acordarea de către stat sau anumite organizaţii de indemnizaţii. formele concrete de ocrotire a cetăţenilor şi a familiilor lor n-au putut satisface pe deplin cerinţele de viaţă ale acestora. societăţile comerciale. de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor activi. din iniţiativa lucrătorilor din fabrici. societăţile comerciale. în incapacitate de muncă. primele forme ale asigurărilor sociale au luat fiinţă către sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea. cum sunt: accidentele. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE 2. asociaţiile. asigurându-le veniturile necesare traiului acestora şi familiilor lor. invaliditatea. sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară. întreprinzătorii particulari etc.1 Necesitatea şi conţinutul economic al asigurărilor sociale În România. se repartizează şi se utilizează fondurile asigurărilor sociale. Asigurările sociale constituie acea parte a relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul cărora în procesul repartiţiei produsului naţional brut se formează. 17 . regiile autonome. regiile autonome. deci. când se alimentează. unităţile şi organizaţiile cooperatiste. se repartizează. constituind un mijloc de control asupra formării. companiile naţionale. asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul naţional brut. Sub aspect financiar. trimiteri la odihnă. ajutoare. pensii. a pensionarilor şi a membrilor lor de familie. este necesar ca statul. precum şi ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă. maternitatea. să ia din timp măsurile corespunzătoare pentru protecţia cetăţenilor. de a-şi dobândi prin muncă bunurile şi serviciile necesare traiului lor şi a familiilor lor datorită diferitelor cauze. temporar sau definitiv. şi. Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire. întreprinderile private. când omul nu mai poate munci cu plenitudinea forţelor sale etc. etc. în perioada în care se găsesc. repartizării şi utilizării acestuia. totuşi. se gestionează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor şi pensionarilor din companiile naţionale. la tratament balnear şi alte gratuităţi..

asociaţii. agricultorii. facultative. mixte. în sistemul public naţional de asigurări. Începând din anul 1992 se conturează tot mai bine realizarea unui sistem public naţional unificat de asigurări sociale. ale cooperaţiei meşteşugăreşti. în funcţie de cerinţele pentru anumite prestaţii. prin integrarea în asigurările sociale de stat a sistemelor independente de asigurări sociale (asigurările sociale pentru agricultori. Practic. compozitorilor şi scriitorilor). societăţile comerciale. se prevăd posibilitatea şi condiţiile de organizare şi funcţionare a unor sisteme private. pensionarii şi membrii lor de familie sunt ocrotiţi prin asigurările sociale. slujitorii cultelor. b) Obligativitatea. agricultorii. toţi pensionarii şi membrii lor de familie. garantat de stat. Asigurările sociale cuprind: personalul din companiile naţionale. persoanele fizice care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege sunt cuprinse. 2. cooperatorii. realizându-se astfel aspectul de totalitate şi integralitate prin care sunt ocrotiţi lucrătorii din unităţile de stat. regiile autonome. se creează flexibilitate în redistribuirea resurselor disponibile. beneficiind de drepturi şi având obligaţii reglementate. ceea ce înseamnă că la baza asigurărilor sociale se află 18 . de asigurări sociale. avocaţii. se economisesc resurse materiale şi umane. întreprinderile privare. Concomitent.2 Principiile şi rolul sistemului public naţional de asigurări sociale Principiile de organizare şi funcţionare a sistemului public naţional de asigurări sociale sunt următoarele: a) Unicitatea. Potrivit acestui principiu este organizat şi funcţionează un singur sistem public naţional de asigurări sociale. ale muzicienilor. care cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurări sociale ce îşi păstrează individualitatea. ale artiştilor plastici. slujitorii cultelor. private. avocaţii. ale Bisericii Ortodoxe Române. depind unele de altele. membrii cooperativelor meşteşugăreşti. În concordanţă cu cerinţele acestui principiu. Prin instituirea sistemului public naţional de asigurări sociale s-a creat un cadru unitar de aplicare a legislaţiei în domeniu. personalul casnic şi de îngrijire a blocurilor de locatari. prin efectul legii. astăzi toţi cetăţenii activi ai ţării.Asigurări şi protecţie socială Aplicarea în practică a politicii sociale a statului român a contribuit la cristalizarea şi la perfecţionarea pe plan naţional a unui sistem de asigurări sociale. se întăreşte controlul privind constituirea şi utilizarea resurselor şi calitatea prestaţiilor. pensionarii şi membrii lor de familie.

Rolul deosebit al asigurărilor sociale constă în ocrotirea cetăţenilor în toate cazurile de pierdere a capacităţii de muncă. f) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie şi la indemnizaţiile de asigurări sociale. c) Garantarea de către stat a drepturilor de asigurări sociale. nu pot fi limitate şi nu pot fi cedate nici total. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale Izvoarele de formare a fondurilor asigurărilor sociale sunt contribuţiile ce se plătesc de către agenţii economici şi salariaţi calculate prin aplicarea unor cote procentuale asupra fondurilor de salarii în cazul angajatorilor şi asupra salariilor brute în cazul angajaţilor. agricultorii şi ceilalţi cetăţeni care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul să ceară oricând stabilirea dreptului la pensie. iar mamele se bucură şi de ocrotire socială deosebită în caz de sarcină. de asemenea. prin acordarea indemnizaţiilor şi aplicarea unor restricţii acţionează împotriva leneşilor. de mărimea veniturilor 19 . lehuzie. membrii cooperatori. nici parţial. Asigurările sociale sunt chemate să îndeplinească un rol important în menţinerea şi ridicarea bunăstării poporului. e) Egalitatea. cuantumul fondurilor asigurărilor sociale depinde. simulanţilor şi chiulangiilor etc. Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale constituie un drept personal şi nu pot face obiectul vreunei tranzacţii. prin acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului de stat. Deci. Statul este garantul acestui drept exercitat prin sistemul public naţional al asigurărilor sociale. d) Cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru toată perioada de pierdere a capacităţii lor de muncă. în promovarea echităţii sociale. h) Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale nu pot fi cedate nici total.Asigurări şi protecţie socială principiul generalităţii şi că statul garantează aceste drepturi prin Constituţie şi prin alte acte normative. asociaţii. indemnizaţie etc. nici parţial. ele cultivă atitudinea responsabilă faţă de muncă. Salariaţii. 2.3. pentru creşterea şi îngrijirea copiilor. în principal .. Statul sprijină acest sistem al asigurărilor sociale. faţă de familie etc. Acest principiu este expres prevăzut de legislaţia de asigurări sociale. în situaţii temeinic motivate. potrivit căruia asigurările sociale se înfăptuiesc de către asiguraţii respectivi prin organe proprii şi organizaţii competente. în dezvoltarea conştiinţei cetăţeneşti. i) Autonomia şi descentralizarea. deoarece sunt menite să asigure condiţii decente de viaţă persoanei căreia i-au fost conferite. când au copii mici bolnavi etc.. Asigurările sociale au un rol important în educarea cetăţenilor. Acest principiu are în vedere că persoanele asigurate beneficiază de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii prevăzute de lege.

contribuţia a fost stabilită diferenţiat pe 3 grupe: . pentru condiţii normale de muncă. În acest mod.grupa I. la 20% în anul 1990.grupa a II-a. contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ce se plătesc de către agenţii economici şi instituţii au fost majorate şi diferenţiate. 20 . Contribuţii ale salariaţiilor şi cetăţenilor Contribuţii pentru asigurările sociale datorate de unităţile particulare bazate pe libera iniţiativă Contribuţia agricultorilor cu gospodărie individuală Contribuţia membrilor societăţilor agricole sau ai altor forme de asociare din agricultură Contribuţia slujitorilor cultelor Contribuţia persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile Contribuţia altor persoane Contribuţii diferenţiate ale salariaţilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear şi odihnă Alte venituri.Asigurări şi protecţie socială realizate de personalul încadrat în muncă. pentru condiţii speciale de muncă. pentru condiţii deosebite de muncă. prin legătura mai strânsă între contribuţia plătită în timpul activităţii şi prestaţiile obţinute la vârsta pensionării. Stabilirea unor cote diferenţiate a fost necesară pentru realizarea unei echităţi sporite. ţinându-se seama de grupa de muncă în care a lucrat. . . Majorarea cotei de contribuţie a fost determinată de necesitatea păstrării echilibrului bugetului asigurărilor sociale de stat. Din anul 1992. - Nivelul contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat a evoluat în timp de la 9% la 14% cât era în anul 1989. în condiţiile noi create de efectele tranziţiei la economia de piaţă. deci o creştere a veniturilor personalului determină şi majorarea veniturilor asigurărilor sociale de stat. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale de stat sunt: - Contribuţii pentru asigurări sociale ce se plătescde agenţii economici şi instituţii.grupa a III-a .

b) Drepturile băneşti pentru concedii legale şi suplimentare. Contribuţiile pentru asigurările sociale reprezintă cea mai mare parte a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. culturală. b) condiţii demuncă. Pentru anul 2011. 287/2010 publicată în Monitorul oficial nr. e) mărimeasalariilor. temporrar sau sezonier).precum şi asupra veniturilor lunare realizate de persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic în care se cuprind: a) Salariile tarifare ale personalului unităţilor (personalul permenent. Contribuţiile pentru asigurările sociale datorate de angajatori se calculează asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi. g) Drepturile băneşti ce se acordă personalului în perioada de timp cât îndelineşte diferitele obligaţii de stat şi obşteşti. Izvorul lor de formare îlconstituie munca prestată delucrătorii respectivi. c) Salariile cuvenite lucrătorilor scoşi din producţie pentru a urma o şcoală profesională şi cele care se acordă elevilor şcolilor profesionale pentru perioada de practică în producţie. f) ponderea personalului pe sexe. contribuţiile sunt prevăzute in Legea nr. f) Indemnizaţiile de conducere. 21 . a pensionarilor şi familiilor ecstora etc. de ocrotire a sănătă’ii.ştiinţifică. c) caracterul şi felul muncii. e) Sporurile desalarii. contribuţiile cuvenite asigurărilor sociale se calculează asupra căştigului pe care îlrealizează (veniturilebăneşti şi avantajele în natură decare se bucură. d) gradul de periculozitate şi toxicitate în care seprestează munca. Nivelul procentelor contribuţiilor pentru alimentarea fondurilor asigurărilor sociale de stat este determinat de următorii factori principali: a) importanţa ramurii economice sau a domeniului deactivitate socială. h) Premiile prevăzute să se acorde personalului în cursulul anului.evaluate în bani). dar nu mai puţin decât salariul minim brut pe ţară. g) formeleconcrete de ocrotire a pertsonalului. d) Onorariile plătite specialiştilor pentru expertizele efectuate. Pentru personalul casnic. 880/2010 (vezi anexa 1). Contribuţiile pentru asigurările sociale plătite decătre agenţii economici exprimă relaţii economice.Asigurări şi protecţie socială Contribuţiile la asigurările sociale de stat se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

De asemenea. restituirea unor sume plătite din eroare. prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare. Neplata acestora la termenul prevăzut generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care administrează Fondul pentru plata ajutorului de şomaj. Venitul lunar asigurat. fapta constituie stopaj la sursă şi se penalizează conform normelor legale. inclusiv sporurile şi adaosurile. respectiv Agenţia Naţională a Ocupării forţei de Muncă. anual se procedează la regularizarea sumelor prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligaţii de plată viitoare. salariaţii plătesc o contribuţie pentru asigurările sociale de stat care reprezintă o treime din contribuţiile totale stabilite în acestscop. Termenele de plată a contribuţiei angajatului şi angajatorului la asigurările sociale sunt până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura drepturilor salariale. Bugetul asigurărilor sociale de stat mai este alimentat şi cu alte venituri cum sunt: sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori. la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă. Bugetul asigurărilor sociale de stat mai 22 . restituirea subvenţiilor acordate staţiunilor balneare în anii precedenţi şi nefolosite. realizate lunar. În cazul în care angajatorul.Asigurări şi protecţie socială Cu începere din anul 2001. în cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuţia datorată. Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. până la data achitării sumei datorate. pensii neachitate şi prescrise etc. majorările şi amenzile aplicate pentru neplata la timp şi integrală a contribuţiilor pentru asigurări sociale. în urma calculării şi reţinerii contribuţiei angajatului la asigurările sociale nu face şi plata la buget a acestei sume. care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut pe economie. Cota majorărilor de întârziere se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare iar sumele calculate şi plătite ca majorări de întârziere reprezintă venit la bugetul asigurărilor sociale de stat. reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă şi/sau veniturile celorlalte categorii de asiguraţi. Baza lunară decalcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie: Salariile individualebrute.

care se reportează pe anul următor. 23 .Asigurări şi protecţie socială este alimentat şi cu excedentul bugetului anului precedent.

Biletele de odihnă sunt finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat. Principalele forme de ocrotire a cetăşenilor prin asigurările sociale destat sunt: a) Pensiile. Trimiterile la tratament balneoclimateric şi odihnă constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat şi au un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor. amembrilor lor de familie prin asigurările sociale de stat. A.copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţiei (soţului) care are calitatea de urmaş. precum şi copiii acestuia dacă au vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani şi urmează cursurile unei 24 . osumă de bani ce se plăteşte lunar persoanelor care îşi încetează activitatea ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă. invalizilor. pe tot timpul vieţii de la pensionare (sau cât este invalid). Pensia este un drept bănesc. pe viaţă sau câtdurează invaliditatea sau calitatea de urmaş. Pe baza prescripţiilor medicale. b) Trimiterile la tratament balnear şi odihnă. sunt suferinzi de boli cronice sau profesionale. c) Indemnizaţiile şi ajutoarele. Pensiile seplătesc prin asigurările sociale destat. a invalidităţii. refacerea şi întărirea sănătăţii pensionarilor. Se acordă prioritate salariaţilor care lucrează în condiţii foarte grele sau foarte vătămătoare. De aceste bilete de odihnă pot beneficia soţul/soţia celui îndreptăţit. prin asistenţă socială de stat. după caz. d) Alte cheltuieli cu ocrotirea sănătăţii. se distribuie în limita numărului de locuri aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă aproximativ 15% în comparaţie cu cele de tratament. salariaţii şi pensionarii sunt trimişi la odihnă şi la tratament balneoclimateric.Asigurări şi protecţie socială 3. pentru a li se asigura acestora condiţii optime de viaţă. FORMELE DE OCROTIRE A CETĂŢENILOR PRIN ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT Cheltuielile bugetare destinate ocrotirii cetăţenilor din ţara noastră prin asigurările sociale de stat au crescut de la an la an. Pensia constituie principala formă de ocrotire a foştilor salariaţi. B. Pensiile. Trimiterile la tratament balneo-climateric şi odihnă. a salariaţilor şi a membrilor lor de familie.

indemnizaţia de naştere. indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului bolnav.indemnizaţii în caz de maternitate. Contribuţia care trebuie să fie plătită de beneficiari pentru biletele de odihnă se stabileşte după cum urmează: pentru salariaţii bugetari 50% din preţul integral al biletului de odihnă. Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale.îndeosebi pentru procurarea demedicamente cu preţ redus prin Ministerul sănătăţii. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele indemnizaţii şi ajutoare: indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacită’ii de muncă. soţiei. Cheltuielile cu ocrotirea sănătăţii. în funcţie de staţiune şi de sezon. în funcţie de nivelul pensiei sau al salariului. în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului. contravaloarea biletelor de tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. 25 . D. ajutorul de deces. C.indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. Costul transportului. 50% din contribuţia părintelui în cazul copiilor. indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la un an. Indemnizaţiile şi ajutoarele constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor. în proporţie de 70% şi diferenţiat. pensionari şi membrii lor de familie – cărora li se acordă biletele respective – din bugetul asigurărilor sociale de stat.Asigurări şi protecţie socială unităţi de învăţământ preuniversitar. preţul integral al biletului de odihnă în cazul soţului. cazării şi tratamentului balneoclimateric se suportă pentru salariaţi. Începând din aprilie 1991 prin asigurările sociale de stat se efectiuează şi unele cheltuieli cu ocrotirea sănătăţii. Pentru asiguraţii care se află în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile şi pentru pensionarii de invaliditate. mesei. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale.

Asigurări şi protecţie socială 26 .

potrivit caruia persoanele fizice si juridice au. un tratament nediscriminatoriu. copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţului supravieţuitor care au calitate de urmaşi. b)principiul obligativitatii. d)principiul egalitatii. în raport cu salariul. pensiile sunt drepturi băneşti lunare ce seacordă persoanelor care îşi încetează activitatea datorită atingerii unei limite devârstă. PENSIILE Pensiile constituie forma principală de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat. 27 . pe tottimpul vieţii de la pensionare. contribuabili si beneficiari. drepturile de asigurari sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligatiilor. între persoane aflate în aceeasi situatie juridica.1 Principiile dreptului la pensie Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza având ca principii de baza: a)principiul unicitatii. Pensiile se acordă. pentru toti participantii la sistem. 4. pentru a li se acorda acestora condiţii decente de viaţă. de evoluţia pensiei medii şi de evoluaţia pensiei medii reale de asigurări sociale de stat. obligatia de a participa la sistemul public de pensii. precumşi urmaşilor. tuturor cetăţenilor care au împlinit vârsta prevăzută de lege.Asigurări şi protecţie socială 4. conform legii. de evoluţia numărului mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat. potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii bazat pe aceleasi norme de drept. conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii. în ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege. prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii. drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se în temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.invalidităţii. c)principiul contributivitatii. au vechimea necesară în muncă ori şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă datorită unor accidente sau boli. Sistemul public al pensiilor de asigurări sociale de stateste catacterizat de evoluţia cheltuielilor cu plata pensiilor.

CNPP poate înfiinta case locale de pensii. conform legii. precum si Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti (case teritoriale de pensii). care functioneaza sub conducerea si controlul casei judetene de pensii. conform legii. cetateni ai altor state sau apatrizi. i)principiul incesibilitatii. 4. bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii. f)principiul solidaritatii sociale. potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat. conform legii. domiciliul sau resedinta în România.2 Asiguratii sistemului public de pensii Asiguratii sistemului public de pensii pot fi cetateni români. inclusiv soldatii si gradatii voluntari. prin efectul legii: I.Asigurări şi protecţie socială e)principiul repartitiei. conform caruia participantii la sistemul public de pensii îsi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea. Administrarea sistemului public de pensii se realizeaza prin Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) si prin casele de pensii sectoriale. total sau partial. în conditiile prevazute de instrumentele juridice cu caracter international la care România este parte. Baza legislativă în acest domeniu este reprezentată de Legea nr. pe baza caruia fondurile de asigurari sociale se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public de pensii. conform legii. pe perioada în care au. respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti. cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta în România. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa 2). 28 . În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu. în fiecare municipiu-resedinta de judet. h)principiul imprescriptibilitatii. Asiguratii au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale. g)principiul autonomiei. În subordinea CNPP functioneaza case judetene de pensii. Pot fi asigurati ai sistemului public de pensii si cetatenii români. b)functionarii publici. în functie de numarul si structura asiguratilor._ a)persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca. potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie. limitarea sau înlaturarea riscurilor asigurate prevazute de lege.

e)alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. d)persoane angajate în institutii internationale. Se pot asigura în sistemul public de pensii. V. personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege. Prin asigurările sociale de stat seacordă următoarele pensii: a) Pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă. din domeniul apararii nationale. ordinii publice si sigurantei nationale. care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat. ordinii publice si sigurantei nationale.persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii executive.cadrele militare trecute în rezerva. ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate. legislative ori judecatoresti. c)persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice. în conditiile legii. b)membri ai întreprinderii individuale si întreprinderii familiale. pe durata mandatului.persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare. în conditiile legii . I. b) Pensia de invaliditate.persoanele care realizeaza. daca nu sunt asiguratii acestora.Asigurări şi protecţie socială c)cadrele militare în activitate. 29 .someri. din domeniul apararii nationale. neintegrate în sistemul public. soldatii si gradatii voluntari. II. d)persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala. cu cele ale persoanelor prevazute la pct. ce se asigura din bugetul asigurarilor pentru somaj. precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti. un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla în una dintre situatiile urmatoare: a)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management. altele decât cele salariale. IV. III. în mod exclusiv. pe baza de contract de asigurare sociala. din drepturi de autor si drepturi conexe. respectiv sa îsi completeze venitul asigurat. politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare. în conditiile prezentei legi. avocatii. politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au încetat. în conditiile legii. precum si orice persoana care doreste sa se asigure.

prevazute de lege. e) Pensia de urmaş. atât pentru femei.Asigurări şi protecţie socială c) Pensia anticipată. atât pentru femei. cât si pentru barbati. în condiţii deosebite de muncă (unitatile miniere. la data pensionarii. Cu toate acestea. legislaţia prevede anumirte derogări de la normele generale. aviatia civila etc. cât si pentru barbati. 4. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. explorare. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. dupa caz. Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea. existenţa unor handicapuri etc.maternitate. activitatile de cercetare.) au dreptul la pensie pentru munca depusă şi limita de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului de mai jos: Stagiul de cotizare realizat în conditii deosebite (ani împliniti) 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 35 Reducerea vârstei standard de pensionare cu: Ani 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 Luni 6 6 6 6 6 6 6 - 30 . reducându-se vârsta şi vechimea în muncă (stagiul de cotizate) în funcţie de condiţiile deosebite şi speciale de muncă. conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau în specialitate. ordinii publice si sigurantei nationale. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani.3 Pensia pentru limita de vârsta Pensia pentru limita de vârsta se cuvine persoanelor care îndeplinesc. d) Pensia anticipată parţială. categoriile de personal. particularităţile activităţii didactice universitare şi de cercetare ştiinţifică. total sau parţial. exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare. cumulativ. activitatile din domeniul apararii nationale.

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute de lege. pâna la îndeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. zinc. Copsa Mica si Zlatna. respectiv Baia Mare. precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 8 ani. mobilizat sau în prizonierat.4 Pensia anticipata Pensia anticipata se cuvine.5 Pensia anticipata partiala Pensia anticipata partiala se cuvine. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta. Persoanele care au locuit cel putin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanenta datorita extractiei si prelucrarii minereurilor neferoase cu continut de cupru.75% pentru fiecare luna de anticipare. persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevazute delegea în vigoare: persoana a beneficiat sau beneficiază de pensie de invaliditate. pentru fiecare categorie de asiguraţi. pe o 31 . plumb. sulf. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. pe durata legal stabilită. fluor. pensia anticipata se transforma în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. 4. persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevazut de lege. reducerile vârstei standard de pensionare corespunzătoare stagiilor de cotizare. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.a fost concentrat. transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limita de vârsta se face din oficiu. În aceste condiţii. cu condiţia absolvirii acestora. Cuantumul pensiei anticipate se stabileste în aceleasi conditii în care se stabileste cel al pensiei pentru limita de vârsta. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar. a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau militar cu timp redus. mangan.Asigurări şi protecţie socială Notă: în legea nr. prin diminuarea acestuia cu 0. arseniu. cadmiu. organizat potrivit legii. 4. 263/2010 sunt prevăzute. clor. pe durata normală a studiilor respective. menţionate la pensia anticipată.

care erau cuprinsi într-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza. c)bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite în timpul si din cauza practicii profesionale.6 Pensia de invaliditate Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani. caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca. Persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca si marii mutilati. schizofreniei si SIDA. mobilizaţi de asemenea. au dreptul la pensie de invaliditate în aceleasi conditii în care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca. din cauza: a)accidentelor de munca si bolilor profesionale. pe durata legal stabilita. în aceste conditii se face din oficiu. ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 ori în legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989. Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguraţii care şi-au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus. cu pastrarea capacitatii de autoîngrijire. conform legii. 32 . La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta. caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoîngrijire. ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. care au fost concentraţi. b)neoplaziilor. pensia anticipata partiala se transforma în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii menţionate mai sus si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.Asigurări şi protecţie socială raza de 8 km în jurul acestor localitati. Transformarea pensiei anticipate partiale în pensie pentru limita de vârsta. sunt îndreptăţiţi la această pensie şi elevii. b)de gradul II. 4. În raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca. invaliditatea este: a)de gradul I.

comisiile de expertiza medico-militara de pe lânga spitalele din sistemul de aparare nationala. de catre medicul specializat în expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul CNPP. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii. după caz. caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii. sau. dupa caz. în conditiile legii. medicul expert al asigurarilor sociale propune. CNPP si casele de pensii sectoriale. prin intermediul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca si al comisiilor centrale de expertiza medicomilitara ale Ministerului Apararii Nationale. În urma examinarii clinice si analizarii documentelor medicale.Asigurări şi protecţie socială c)de gradul III. Pentru evaluarea capacitatii de munca. organizeaza. pentru emiterea deciziei medicale sunt necesare investigatii sau examinari de specialitate suplimentare. Familiei si Protectiei Sociale. de catre comisiile de expertiza medico-militara de pe lânga spitalele din sistemul de aparare nationala. la propunerea Ministerului Muncii. în vederea stabilirii gradului de invaliditate. se face. corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. în functie de domiciliul solicitantului. 33 . dupa caz. Ministerului Administratiei si Internelor sau a Serviciului Român de Informatii. ordine publica si siguranta nationala. dupa caz. medicul expert al asigurarilor sociale completeaza raportul de expertiza medicala a capacitatii de munca si emite decizia medicala asupra capacitatii de munca sau. ordine publica si siguranta nationala emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate. cu avizul Ministerului Sanatatii. Ministerului Apararii Nationale. la comisiile de expertiza medico-militara de pe lânga spitalele din sistemul de aparare nationala. Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I. care vor fi avizate de comisia centrala de expertiza medico-militara a Ministerului Apararii Nationale. la cerere. În situatia în care. sau după caz. persoana putând sa presteze o activitate profesionala. Evaluarea capacitatii de munca. II si III de invaliditate se stabilesc prin hotarâre a Guvernului. ordine publica si siguranta nationala. cererea si documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul casei teritoriale de pensii competente. prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporara de munca. îndruma si controleaza activitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca. dupa caz.

la o indemnizatie pentru însotitor. Vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca pâna la 20 ani de la 20-23 ani 23-25 ani 25-29 ani 29-33 ani 33-37 ani 37-41 ani 41-45 ani 45-49 ani 49-53 ani 53-57 ani 57-60 ani Peste 60 de ani Stagiul de cotizare necesar (ani) 1 2 3 6 9 11 14 17 20 23 25 26 27 Au dreptul la pensie de invaliditate si asiguraţii care. Contestatia se solutioneaza în termen de 45 de zile de la înregistrare. Comisiile medicale de contestatii functioneaza în cadrul centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca si Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii. în cuantum fix. Cuantumul indemnizatiei pentru însotitor reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie. 34 . Persoanele care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unor boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta. în afara pensiei. Indemnizatia pentru însotitor se suporta de la bugetul de stat. Decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata. stabilita în conditiile legii. până la data ivirii invalidităţii au realizatcel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesarprevăzut în tabelul de mai sus. Pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul. dupa caz. Deciziile comisiilor medicale de contestatii si ale comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale.Asigurări şi protecţie socială Decizia medicala se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrarii cererii si se comunica în termen de 5 zile de la emitere. la comisiile medicale de contestatii sau la comisiile centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii date în solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instantele judecatoresti competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Deciziile medicale asupra capacitatii de munca necontestate în termen ramân definitive. Decizia emisa în solutionarea contestatiei se comunica în termen de 5 zile de la data solutionarii. conform tabelului de mai jos. în termen de 30 de zile de la comunicare.

respectiv comisiile centrale de expertiza medicomilitara emit o noua decizie medicala asupra capacitatii de munca. în vederea reintegrarii socioprofesionale. la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare celei în care era prevazuta revizuirea medicala sau. Nu mai sunt supusi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care: a)prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca. c)redobândirea capacitatii de munca. a acestei obligatii atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare constatarii. din motive imputabile pensionarului. dupa caz. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta. c)au vârsta mai mica cu pâna la 5 ani fata de vârsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare. în functie de afectiune. 35 . Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor. emisa în urma revizuirii medicale. din oficiu. prin care se stabileste. la termenele stabilite de medicul expert al asigurarilor sociale sau. Neprezentarea. în conditiile legii.Asigurări şi protecţie socială Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale periodic. încetarea platii pensiei. daca starea sanatatii lor s-a îmbunatatit sau. dupa caz. Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitatii de munca. medicul expert al asigurarilor sociale. s-a agravat. pensia de invaliditate devine pensie pentru limita de vârsta. sunt obligati sa urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurarilor sociale care a emis decizia medicala asupra capacitatii de munca. Neîndeplinirea. Pensionarii de invaliditate. cu exceptia celor nerevizuibili. Decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa la revizuirea medicala urmeaza aceleasi proceduri de contestare si solutionare. conform legii. pâna la împlinirea vârstelor standard de pensionare. din motive imputabile pensionarului. la intervale cuprinse între un an si 3 ani. b)încadrarea în alt grad de invaliditate. dupa caz. de catre comisiile centrale de expertiza medico-militara. În această situatie se acorda. Dupa fiecare revizuire medicala. b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevazute de lege. dupa caz: a)mentinerea în acelasi grad de invaliditate.

indiferent de vârsta. la împlinirea vârstei standard de pensionare. Sotul supravietuitor care are în îngrijire. daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului. 4. din: 36 . Copiii au dreptul la pensie de urmas: a)pâna la vârsta de 16 ani. daca durata casatoriei a fost de cel putin un an. Pensia de urmas se stabileste. cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0. dar de cel putin 10 ani. la data decesului sustinatorului. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas. fara a depasi vârsta de 26 de ani. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii. daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut. În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani. daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. pâna la terminarea acestora. pe perioada în care este invalid de gradul I sau II.0% pentru fiecare an de casatorie în minus. daca sustinatorul decedat era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. respectiv cu 6. b)daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii.Asigurări şi protecţie socială cuantumul cel mai avantajos. unui sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani. c)pe toata durata invaliditatii de orice grad. în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut.7 Pensia de urmas Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor. daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. indiferent de vârsta si de durata casatoriei. beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani. Indemnizatia pentru însotitor se mentine si pe durata acordarii pensiei pentru limita de vârsta.5% pentru fiecare luna. a) sau b). dupa caz.

c)100% . pensia se recalculeaza. Cuantumul pensiei de urmas. în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie. Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din punctajul mediu anual realizat de sustinator. se stabileste prin însumarea drepturilor de pensie de urmas. în functie de numarul urmasilor îndreptatiti. b)pensia de invaliditate gradul I. astfel: a)50% . În cazul modificarii numarului de urmasi. aferent pensiei prevazute mai sus. 37 .pentru un singur urmas. în conditiile legii. calculate dupa fiecare parinte.Asigurări şi protecţie socială a)pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul.pentru 2 urmasi. b)75% . în cazul orfanilor de ambii parinti.pentru 3 sau mai multi urmasi. sustinatorul decedat.

Asigurări şi protecţie socială 38 .

Dacă privim conceptul de şomaj din perspectiva timpului. dar care nu găseşte de lucru şi poate fi angajată parţial sau total numai în anumite momente ale dezvoltării economică-sociale şi se află în situaţia de a primi indemnizaţia de şomaj se numeşte şomer. În România. prin efectul legii. şomerul este acea persoană care caută un loc de muncă remunerat şi care nu are un asemenea loc în mod curent. tinerii cu calificare redusă dar şi bărbaţii lucrători calificaţi care şi-au desfăşurat activitatea în zone monoindustriale şi au fost disponibilizaţi prin concedieri colective ca urmare a restructurărilor.1. diferite de la ţară la ţară. în general. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt în cadrul autorităţii executive. În general. Analiza gradului de selectivitate pe piaţa muncii.Asigurări şi protecţie socială 5. dar. cu atât şansele de angajare ale acestor şomeri sunt mai mici. legislative ori judecătoreşti. .persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj. şomajul a devenit o problemă macrosocială. şomajul de lungă durată mai este numit şi şomaj cronic sau şomaj de excludere şi poate să dureze peste anumite limite de timp. . peste 12 luni consecutive. prin structurile complexe şi mai ales prin dinamicile ce îşi schimbă ritmurile şi sensurile. persoanele care au un raport de muncă în calitate de membru cooperator. militarii angajaţi pe bază de contract. 39 . Categorii de persoane cuprinse în sistemul asigurărilor pentru şomaj Datorează contribuţii pentru asigurările de şomaj: . persoana aptă de muncă.persoanele care sunt asigurate obligatoriu. ASIGURĂRILE PENTRU ŞOMAJ Prin amploarea îngrijorătoare. În sens restrâns. şomajul de lungă durată este cel care atinge în mod special persoanele cu vârstă mai înaintată care nu au disponibilităţi de recalificare. ca de exemplu femeile. atât din punct de vedere al disponibilizărilor cât şi din perspectiva angajărilor. 5.angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea: funcţionarii publici. arată că cu cât vechimea de şomer este mai mare.

în scris. cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari. Dacă în această perioadă direcţiile de muncă şi pregătire profesională organizează cursuri de calificare. persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activităţi autorizate mai mari de cel puţin jumătate din salariul minim. Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul să beneficieze de indemnizaţia de şomaj. primesc ajutor de şomaj indiferent de vechimea în muncă. persoanele cărora li s-a oferit un loc de muncă corespunzător pregătirii şi nivelului studiilor. terenuri agricole de cel puţin 20. Ajutorul de şomaj se acordă următoarelor persoane: persoanelor al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii economice pentru motive prevăzute în Codul Muncii.Asigurări şi protecţie socială În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate persoanele fizice cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri. Ajutorul de şomaj se plăteşte la cererea persoanelor îndreptăţite de la data dobândirii drepturilor pe o perioadă de cel mult 270 de zile calendaristice. perfecţionare sau alte forme de pregătire profesională. dacă au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj pe o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani. situaţiei personale. Nu beneficiază de ajutorul de şomaj următoarele persoane: persoanele care deţin. sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri. 40 . recalificare. absolvenţilor de învăţământ care în termen de un an s-au angajat şi/sau au beneficiat integral de ajutor de integrare profesională. pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România. şomerii sunt obligaţi să le urmeze. împreună cu membrii familiei. cetăţenii români care lucrează în străinătate. să urmeze cursuri de calificare. persoanelor care au fost încadrate în muncă pe o perioadă determinată. recalificare. persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală şi membrii asociaţiilor familiale în situaţia în care ţi-au încetat activitatea renunţând la autorizaţia de funcţionare. absolvenţilor de liceu care urmează forme superioare de pregătire profesională. cetăţenii străini care. perfecţionare şi au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea.000 m2. a stării de sănătate situat la o distanţă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu sau cărora li s-a recomandat dă către oficiile forţei de muncă. persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

reşedinţa. în vigoare la data stabilirii acesteia.2. buletinul de identitate. c) Sunt persoane care. însoţită de următoarele acte şi documente: cererea pentru obţinerea unui loc de muncă. din care să 41 . care în cazuri justificate sunt lipsite de susţinători legali sau ai căor susţinători legali dovedesc că sunt în imposibilitatea de a presta obligaţia legală de întreţinere datorată minorilor. diferenţiat pe categorii de persoane şi vechime în muncă precum şi cu luarea în considerare a salariului de bază minim brut pe ţară. Ajutorul sau indemnizaţia de şomaj Ajutorul sau indemnizaţia de şomaj reprezintă o formă de susţinere materială şi protecţie socială a celor rămaşi temporar fără loc de muncă şi constă într-o sumă de bani fixă. c) Nu îndeplinesc condiţiile legale de pensionare. care se stabileşte şi se acordă lunar. b) Nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate venituri mai mici decâtindemnizaţia de şomaj.Asigurări şi protecţie socială 5. b) Sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ. actele de studii şi calificare. în vârstă de minimum 18 ani. neimpozabilă.înainte de efectuarea stagiului militar. dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate. după caz. d) Sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau. Persoanele care solicită primirea ajutorului de şomaj trebuie să întocmească şi să prezinte la oficiile forţei de muncă o cerere expresă în acest sens. în vârstă de 16 ani. actele eliberate de consiliul local al localităţii de domiciliu. Şomerii beneficiază de indemnizaţia de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) Au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii. care într-o perioadă de60 de zile dela absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale. Sunt asimilaţi şomerilor persoanele careîndeplinesc următoarele condiţii: a) Sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ. o anumită perioadă de timp. nu au fost \ncadrate în muncă şi care într-o perioadă de 30 de zile dea data lăsării la vatră nu s-au putut încadra în muncă.

situaţiei personale şi stării lui de sănătate. după caz. verificând în acelaşi timp actele şi documentele prezentate.Asigurări şi protecţie socială rezulte că persoanele în cauză nu deţin terenuri agricole. Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade stabilite în mod diferenţiat. dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile pentru acordarea ajutorului de şomaj. la data refuzului nejustificat de a urma un curs sau o altă formă de pregătire profesională organizate sau. identificarea de surse proprii de venituri sau realizarea unui venit mediu lunar pe membru de familie. să comunice oficiului forţei de muncă următoarele : încadrarea cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Plata ajutorului de şomaj se face lunar de către direcţiile de muncă şi protecţie socială proporţională cu numărul de zile calendaristice cât titularul este îndreptăţit să primească acest drept. într-un loc de muncă corespunzător pregătirii şi nivelului studiilor şomerului. cu toate actele care stau la baza acordării ajutorului de şomaj. după caz. etc. la încadrarea în muncă a titularului sau după 30 de zile de la obţinerea de către acesta a autorizaţiei de executare a unei activităţi pe cont propriu. îndeplinirea stagiului militar sau stabilirea domiciliului în străinătate. îndeplinirea condiţiilor de înscriere la pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă sau. actele eliberate de organele financiare teritoriale din care să rezulte că nu au alte surse proprii venituri. Plata ajutorului de şomaj încetează în următoarele situaţii : la îndeplinirea termenelor legale. urmând ca în acelaşi timp să se stabilească prin decizia directorului direcţiei de muncă şi protecţie socială. la oficiul forţei de muncă pentru vizarea carnetului de evidenţă. stabilirea pensiei de invaliditate. dobândirea de terenuri agricole în suprafaţa prevăzută de lege. în cazul refuzului nejustificat de a se încadra într-o unitate cu contract de muncă pe o durată nedeterminată sau determinată. în felul următor: 42 . Oficiul forţei de muncă întocmeşte câte un dosar pentru fiecare persoană. de cel puţin 60% din salariul de bază minim brut pe ţară impozitat. comunicarea unor eventuale locuri de muncă vacante sau cursuri de calificare sau recalificare. la data întreruperii sau neabsolvirii cursurilor pe motive imputabile beneficiarilor. Persoanele beneficiare ale ajutorului de şomaj au următoarele obligaţii : să se prezinte lunar. pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate. etc.în funţie de stagiul de cotizare.

Cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat.5% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani. . beneficiază de drepturi de asigurare socială în perioada în care urmează un curse de calificare.3% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani.în vigoare la data stabilirii acestuia.10% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an.3. Surse de constituire a bugetului asigurărilor pentru şomaj Bugetul asigurărilor pentru şomaj se constituie din următoarele surse: contribuţiile angajatorilor. 43 .5%. . perioada de şomaj constituie vechimea în muncă. de la 1 ianuarie 2004 ea a fost diminuată la 3% iar incepind cu 1 ianuarie 2011 este de 0. în scopul creării de noi locuri de muncă. b) 9 luni.în funcţie destagiul de cotizare.Asigurări şi protecţie socială a) 6 luni. a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare. Această cotă procentuală a variat. . astfel: a) 75% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.5%. Şomerii şi membrii lor de familie care se află în întreţinere beneficiază de următoarele drepturi: asistenţă medicală gratuită. îşi păstrează dreptul locativ asupra locuinţei de serviciu. primesc alocaţia de stat pentru copii. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. b) Suma de 75% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată lacare se adaugă o sumăcalculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele12 luni de stagiu de cotizare. recalificare şi perfecţionare. în special pentru şomeri. la cerere li se acordă credite în condiţii avantajoase pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii. Angajatorii au obligaţia de a plăti în fiecare lună o contribuţie la fondul pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj care se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii format din totalul salariilor brute lunare ale angajaţilor care au încheiat contract individual de muncă cu angajatorul respectiv. 3.7% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani. c) 12 luni.pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an.pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani. 5. Cotele diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare sunt: . fiind de 5%.

5% asupra salariului de bază brut lunar. În cazul în care sursele enumerate mai sus nu compensează cheltuielile. contribuţiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj stabilită la o cotă procentuală calculată ca sumă a cotelor procentuale aplicate în cazul contribuţiei angajatorului. taxe încasate de Agenţia Naţională a Ocupării Forţei de Muncă precum şi din donaţii reprezentând cofinanţări PHARE pentru plăţi compensatorii. majorări pentru neplata în termen a contribuţiilor. urmate de alocaţiile de sprijin. în principal. la care se adaugă după caz. conform Memorandumului încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană etc. angajatorii au obligaţia să calculeze. indemnizaţia de conducere. Rolul Agenţiei Naţionale a Ocupării Forţei de Muncă în diminuarea şomajului Ocuparea forţei de muncă a devenit una din problemele cele mai tensionate ale tranziţiei. ajutorul de integrare profesională etc. numărul populaţiei active şi ocupate. restituiri ale creditelor acordate şomerilor. să reţină şi să vireze lunar contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj. 5. salariul de merit şi alte drepturi salariale care fac parte din salariul de bază pentru persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă. respectiv rata de activitate şi de ocupare s-au redus iar şomajul s-a cronicizat. Apariţia şomajului. România se confruntă cu o criză a ocupării forţei de muncă. venituri din alte surse se constituie. Involuţiile din economie au restrâns posibilităţile de ocupare a forţei de muncă. determinând masive disponibilizări şi amplificarea fenomenului de şomaj. în bugetul asigurărilor pentru şomaj. corespunzător funcţiei îndeplinite. La capitolul cheltuieli. În fiecare lună. Ca un flux macrosocial 44 . plăţile compensatorii. deficitul bugetar se acoperă prin subvenţii de la bugetul statului. sunt aspecte ce pot fi înţelese numai în legătura lor cu sistemul real al economiei de piaţă. respectiv angajatului asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj.4.Asigurări şi protecţie socială contribuţiile individuale ale persoanelor salariate. prin aplicarea cotei de 0. menţinerea şi modificarea intensităţii lui. în condiţiile declinului economic instalat în ultimii 20 de ani. din dobânzi. cea mai mare parte sunt destinate pentru plata indemnizaţiei de şomaj. Privatizarea şi restructurarea economiei româneşti au influenţat semnificativ piaţa muncii.

145/1998. noua denumire a instituţiei fiind Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). cu personalitate juridică. prin Ordonanţa de Urgenţa nr. Ulterior. Astfel. Pentru organizarea şi coordonarea activităţilor specifice la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti. şomajul este generat de cauze multiple şi complexe fapt pentru care diminuarea acestui fenomen presupune un sistem de pârghii coordonate instituţional. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). alocaţiilor şiindemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are următoarele atribuţii principale: Organizează. Propune Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale proiecte de acte normative în domeniul ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă. Face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru şomaj.145/1998. în condiţiile legii. Pentru realizarea obiectivelor sale. plată şi evidenţă a ajutoarelor. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are în subordine agenţii constituite la nivel judeţean şi cel al municipiului Bucureşti. Agenţiile judeţene pot înfiinţa subunităţi de furnizare a serviciilor de ocupare a forţei de muncă. unităţi cu personalitate juridică. Prin Legea nr.Asigurări şi protecţie socială global. În acest context. prestează şi finanţează. organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională. instituţie publică cu interes naţional. a fost reglementată înfiinţarea. a devenit necesară crearea unei instituţii care să monitorizeze şi să diminueze fenomenele negative existente pe piaţa muncii. în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi oferta pe piaţa internă a forţei de muncă.294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr. 45 . Orientează persoanele neîncadrate în muncă şi mediază între acestea şi angajatorii din ţară. Administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj şi prezintă Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară. Organizează serviciile de stabilire. împreună cu cele 42 de agenţii judeţene şi peste 180 de agenţii locale au fost constituite cu scopul de a creşte gradul de ocupare a forţei de muncă şi implicit scăderea ratei şomajului. ce şi-a început în mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999. servicii de formare profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă.

egală cu două salarii minime brute pe ţară. Structura serviciilor de calificare/recalificare porneşte de la cursuri de meserii. până la cursuri de perfecţionare. iar pe angajatori să creeze mai multe locuri de muncă. instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă. Serviciile de mediere a muncii reprezintă punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. 46 .Asigurări şi protecţie socială Elaborează. Stimularea mobilităţii forţei de muncă. metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă implementează Legea nr. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. a crescut numărul de măsuri active care îi stimulează pe şomeri să îşi caute o slujbă. De asemenea. programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale etc. Astfel. Consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei afaceri se acordă. Serviciile de mediere constau în oferirea de informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora. sub forma de servicii juridice. de marketing. în mod gratuit. în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj. persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Principalele servicii oferite şomerilor de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt: Informarea şi consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea unui loc de muncă. prin publicarea. evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale. Organizarea de cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. se încadrează în muncă într-o localitate aflată la peste 50 km de domiciliu. Acestea sunt: furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor. beneficiază de o primă de încadrare. medierea electronică. în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. sunt organizate şi cursuri de iniţiere în termenii de bază ai economiei de piaţă sau cursuri de pregătire pentru crearea de întreprinderi mici. în baza indicatorilor sociali de performanţă stabiliţi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Începând cu data de 1 martie 2002. dezvoltarea abilităţii şi a încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în vederea luării deciziei privind propria carieră. afişarea şi organizarea de burse ale locurilor de muncă. la cerere. Persoanele care. adică punerea în corespondenţa a cererilor şi ofertelor de muncă prin intermediul Internet-ului. financiare.

angajatorii au obligaţia să înştiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea şomajului şi prevenirea efectelor sociale nefavorabile. Pentru a veni în sprijinul persoanelor afectate de restructurările care au loc în economie. Cei care se încadrează într-o altă localitate şi. Servicii de preconcediere. îşi schimbă domiciliul. Acordarea de credite cu dobândă subvenţionată. Stimularea angajatorilor de a încadra personal cu vârstă mai mare de 45 de ani precum şi absolvenţi de şcoli profesionale. primesc o primă de instalare. 47 . liceu sau facultate. angajatorii au obligaţia de a înştiinţa agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu cel puţin 30 de zile înaintea acordării preavizelor prevăzute de lege. astfel. echivalentă cu şapte salarii minime brute pe economie . În cazul restructurării unor activităţi care pot conduce la modificări substanţiale ale numărului şi structurii profesionale a personalului.Asigurări şi protecţie socială în vigoare la data încadrării.

de la contribuabili la instituţiile de asigurare. Grava subfinanţare şi slaba performanţă a sistemului sanitar au influenţat major starea de sănătate precară a populaţiei şi au determinat politicienii să opteze pentru introducerea unui nou sistem de asigurări sociale de sănătate. acesta este un instrument financiar care organizează transformarea sumelor colectate în servicii medicale în aşa fel încât toate persoanele asigurate să-şi permită aceste servicii. există importante diferenţe în ceea ce priveşte organizarea. 6.2. 48 . Un sistem de asigurări nu poate funcţiona dacă pachetul de servicii prevăzut a fi furnizat persoanelor asigurate nu este acoperit în întregime de fondurile colectate. sursă a bugetului special de asigurări sociale de sănătate. finanţarea de la bugetul de stat sau din fondul asigurărilor sociale de sănătate. Contribuţia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate face parte din categoria impozitelor directe – venituri curente fiscale.1 Importanţa asigurărilor sociale de sănătate Un sistem de asigurări sociale de sănătate este desemnat să finanţeze îngrijirea medicală pentru populaţia asigurată şi inclusă în asigurare. În afara scopurilor sociale. de acolo la furnizorii de servicii medicale şi înapoi la pacienţi sub formă de servicii medicale – reprezintă structura financiară şi organizatorică de bază a unui sistem de asigurări sociale de sănătate. Italia şi ţările scandinave. Circuitul fondurilor . Între cele două abordări. sisteme care permit funcţionarea unui sistem privat de servicii medicale. Aceasta însemnă că bugetul de asigurări sociale de sănătate trebuie să acopere valoarea pachetului de servicii medicale asigurat de care are nevoie populaţia asigurată într-o perioadă determinată. aprobând în iulie 1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate. Şi acum sunt sisteme de sănătate finanţate de la bugetul de stat care funcţionează în Anglia. Structura sistemului de asigurări sociale de sănătate În România a funcţionat până în 1997 un sistem sanitar organizat baza finanţării de la bugetul de stat. ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE 6. principiile de furnizare şi conceptele economice.Asigurări şi protecţie socială 6.

interese şi responsabilităţi specifice. furnizorul care acordă serviciile (spitalele şi cabinetele medicale) casele de asigurări sociale care gestionează sumele colectate pentru plata serviciilor necesare persoanelor asigurate.Asigurări şi protecţie socială Principalele caracteristici ale unui sistem de sănătate public finanţat de la bugetul de stat. inclusiv cele foste socialiste. Prezentul sistem de asigurări sociale de sănătate are o structură triunghiulară de furnizare şi finanţare a serviciilor medicale. Principiile asigurărilor sociale pentru sănătate Asigurările sociale pentru sănătate din România sunt organizate şi funcţionează pe baza următoarelor principii: a) cuprinderea obligatorie a tuturor cetăţenilor în cadrul sistemului medico-sanitar coerent de protecţie socială. 6. 95/2006 s-a procedat la reformarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Cele trei părţi principale ale sistemului sunt: pacientul care plăteşte contribuţia pentru asigurarea propriei sănătăţi. unde aceste procente se ridică între 7-8 %. sunt : furnizorii (spitalele. indiferent de nivelul veniturilor colectate. Menţinerea la un nivel extrem de scăzut a resurselor financiare destinate asistenţei medicale. Acest sistem nu mai are legătură cu bugetul de stat şi îşi separă funcţia de colectare a resurselor de cea de furnizare a serviciilor. 49 . Creşterea taxelor şi impozitelor nu implică automat şi creşterea resurselor în sectorul sanitar. s-a putut constata cu uşurinţă în ţara noastră până la aprobarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (2-3% din PIB) comparativ cu alte ţări europene. Aceste trei părţi sunt entităţi autonome cu atribuţii.3. Prin legea nr. Caracteristicile acestui sistem de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: este asigurat un pachet definitiv de servicii acordate pentru întreaga populaţie asigurată. resursele colectate (contribuţiile de asigurare) sunt intangibile altor instituţii publice. la nivel macroeconomic nu există o legătură evidentă între taxele şi impozitele plătite de populaţie şi volumul şi structura serviciilor medicale furnizate sau resursele financiare necesare sectorului sanitar. medicii) sunt plătiţi din alocaţii bugetare aprobate prin bugetul annual stabilit fără a fi o legătură cu pachetul de servicii pentru pacienţi. cuprinderea populaţiei în asigurare este obligatorie indiferent de starea de sănătate proprie.

d.4. cei angajaţi şi cei aflaţi în şomaj. . persoanele singure şi cele cu familii care au mai mulţi membri ş. solidaritatea socială se realizează între: sănătoşi şi bolnavi.contribuţiile angajatorilor. Principiul „banii urmează pacientul” este baza formării bugetului de asigurări sociale de sănătate şi nu trebuie să fie neglijat atunci când se calculează nivelul veniturilor. care cuprind reprezentanţi ai asigurărilor şi ai persoanelor juridice. . persoanele în vârstă şi cele active. d) finanţarea autonomă şi echilibrul financiar. Caracteristica sistemului de asigurări sociale de sănătate este că se autofinanţează şi deci exclude finanţarea de la stat ca o sursă majoră de finanţare. Fondurile asigurărilor sociale pentru sănătate se utilizează pentru: .subvenţiile de la stat.Asigurări şi protecţie socială b) solidaritatea socială cuprinzătoare între toate categoriile sociale. precum şi rezervele necesare pentru a preîntâmpina obligaţii viitoare necunoscute. 6. e) conducerea autonomă a asigurărilor sociale pentru sănătate. Principalele surse de venituri ale sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt: . Asigurările sociale pentru sănătate îşi constituie fondurile în principal din contribuţiile în părţi egale ale persoanelor fizice şi a celor juridice. Potrivit acestui principiu. . avându-se în vedere cerinţele de îngrijire a stării de sănătate. În principal. aceasta determină ce nivel al contribuţiilor este necesar pentru a finanţa serviciile sistemului având în vedere realizarea unui echilibru financiar al sistemului. asigurările sociale pentru sănătate au organe proprii de conducere. 50 .). bogaţi şi săraci.contribuţiile persoanelor asigurate. cei ce nu au copii şi cei care şi-au asumat sarcina să crească şi să educe generaţiile următoare.plata medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate.a. Practic. etc. Persoanele asigurate beneficiază de un complex de servicii medicale şi sanitare.alte venituri (coplăţi. Finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi organizarea financiară a acestuia Asigurarea finanţării sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă baza structurii financiare a acestuia.m. iar în caz de nevoie şi din subvenţii din partea statului. c) prestarea în favoarea asiguraţilor a unui pachet definit de servicii medicosanitare.

Totuşi.cheltuieli de administrare şi funcţionare. sunt cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate. . Calitatea de asigurat se dobândeşte din ziua încheierii contractului individual de muncă şi se păstrează pe toată durata acestuia. pensie sau alte surse şi se află în grija familiei. deoarece asigurarea socială este în mod normal „autofinanţată” din contribuţii plătite în mod regulat de salariaţi şi de angajatorii lor şi de liber profesionişti.cetăţenii străini şi apatrizii care au reşedinţa în România. 51 . De asemenea. într-o cotă de cel mult 5%. Populaţia şi natura statutară a asigurărilor sociale nu implică neapărat participarea statului la finanţarea lor. Disponibilităţile fondurilor rămase nefolosite la finele anului se reportează în anul următor şi au aceleaşi destinaţii. persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă.Asigurări şi protecţie socială . .5. în cotă de 5%. în practică. în cotă de 7%.fondul de rezervă.fondul de redistribuire.cetăţenii români cu domiciliul în ţară sau aflaţi temporar în străinătate. legislaţia asigură subvenţii de la stat sau contribuţii. tinerii de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani. studenţi sau ucenici şi dacă nu realizează venituri din muncă. în funcţie de dimensiunea şi dezirabilitatea angajamentului populaţiei de a susţine sistemul financiar în condiţiile economice date. următoarele categorii de persoane: toţi copiii în vârstă de până la 18 ani. fără plata contribuţiei. 6. . Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care au achitat contribuţia şi o păstrează conform legii. dacă sunt elevi. Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate În asigurările sociale pentru sănătate sunt cuprinse în mod obligatoriu următoarele categorii de persoane: . soţia. aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. Calitatea de asigurat încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reşedinţă în România şi se dovedeşte cu un document justificativ – adeverinţă sau carnet de asigurat – iar pe viitor cu cardul electronic de asigurare. soţul şi părinţii fără venituri proprii.

referitoare la: .Asigurări şi protecţie socială persoanele care în baza Decretului-lege nr.asistenţa medicală primară. . în concordanţă cu exigenţele ştiinţei şi tehnicii moderne. . .R. 118/1990 beneficiază de drepturi ca urmare a faptului că au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945.se află în concediu medical.necesitatea şi durata spitalizării. persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul de ajutor social. . . pensionarii de asigurări sociale. femeile însărcinate sau lăuzele.condiţii generale de acordare. 52 . . .V.6. 6. a medicamentelor şi a altor servicii pentru asiguraţi.parametrii calităţii şi ai eficienţei serviciilor. de către spital a tratamentului ambulatoriu. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor Asiguraţii au dreptul la servicii medicale. suficiente calitativ şi cantitativ. corespunzător necesităţilor.beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau de ajutor social Sunt exceptate de la asigurarea obligatorie următoarele categorii de persoane: . medicamente şi materiale sanitare în mod nediscriminatoriu.asigurarea tratamentului spitalicesc cu măsuri de îngrijire sau recuperare. Calitatea de asigurat.cetăţenii străini care se află temporar în ţara noastră. în concediu pentru sarcină şi lehuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani.nivelul costurilor. şi alte categorii de personal.internarea şi externarea bolnavilor. pensionarii I. în principal condiţiile acordării asistenţei medicale. . pensionarii militari. .satisface serviciul militar în termen. modul de decontare şi actele necesare în acest scop.lista serviciilor medicale.O. .execută o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv.membrii misiunilor diplomatice acreditate în România: . Contractul-cadru reglementează. o are şi persoana care se află în una din următoarele situaţii: . fără plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate din venituri proprii (ea se plăteşte din alte surse). dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.

În vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi pentru păstrarea sănătăţii. . cu medicii cu experienţă. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi păstrarea sănătăţii. Serviciile medicale stomatologice preventive se suportă de către Casele de Asigurare pentru Sănătate în modul următor: nelimitat.informarea corespunzătoare a bolnavilor. asiguratul va suporta cheltuielile de transport. medicamente. cum sunt: servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii. îngrijiri medicale la domiciliu. Casele de Asigurări pentru Sănătate colaborează cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din România.prescrierea medicamentelor. Îngrijirea medicală care se acordă asiguraţilor se realizează prin servicii medicale. a dispozitivelor de mers şi de autoservire. fie la şcoală. 53 . de urgenţă. cu unităţile medico-sanitare şi cu organizaţiile neguvernamentale. de la bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate şi din alte surse. complementare pentru reabilitare.Asigurări şi protecţie socială . spitaliceşti. Asiguraţii în vârstă de peste 30 de ani au dreptul la un control în fiecare an. de asistenţă stomatologică. materiale sanitare. Asiguraţii au dreptul să-şi aleagă medicul de familie care să le acorde serviciile medicale primare. fie la grădiniţă. pentru tinerii de la 16 ani până la 20 ani. pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate. . de două ori pe an. asistenţă medicală pre-. pentru întocmirea de programe de sănătate finanţate de la bugetul de stat. pentru adulţi.condiţiile şi plata serviciilor de tehnică dentară. asiguraţii sunt informaţi permanent asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii. intra.şi postnatală. Asiguraţii au dreptul la asigurare medicală. a protezelor. servicii medicale ambulatorii. o dată pe an. Asiguratul poate schimba medicul de familie după expirarea a cel puţin 3 luni de la data înscrierii sale la medic. individual sau prin formarea de grupe de profilaxie. din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare. a procedurilor terapeutice. Dacă se constată noxe profesionale sau risc crescut de accidentare. proteze. Casele de Asigurări pentru Sănătate au obligaţia să anunţe autorităţile responsabile cu protecţia muncii. pentru copii până la vârsta de 16 ani. Dacă opţiunea este pentru un medic de familie dintr-o altă localitate. a materialelor sanitare. în caz de boală sau de accident. de reducere şi de evitare a cauzelor de îmbolnăvire. inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor.

care cuprinde: consultaţii. cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. 54 . Astfel. îngrijire. investigaţii. stabilirea diagnosticului. tratament medical. cazare şi masă.Asigurări şi protecţie socială În caz de boală. aceste tratamente se suportă de către Casa de Asigurări pentru Sănătate. Contribuţia personală pentru asistenţă medicală de recuperare se stabileşte prin contractulcadru. medicamente şi materiale sanitare. Serviciile medicale ambulatorii cuprind: stabilirea diagnosticului. Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală de specialitate ambulatorie. pentru prevenirea complicaţiilor ei. pe baza criteriilor stabilite în contractulcadru. asistenţilor medicali şi a celuilalt personal acreditat. îngrijiri medicale. la indicaţia medicului de familie. Asigurarea calităţii serviciilor medicale se realizează prin acceptarea de către Casele de Asigurări pentru Sănătate numai a: serviciilor medicale şi stomatologice recunoscute de către Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate şi de Colegiul Medicilor din România. Serviciile medicale trebuie să fie de bună calitate. Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală de recuperare într-o unitate specială pentru o perioadă şi după un ritm stabilite de medicul curant în programul de reabilitare. dacă este necesar şi indicat de medic. medicilor. Tratamentele stomatologice se suportă de către Casa de Asigurări de Sănătate în proporţie de 40-60%. materiale sanitare. Tratamentul în spitale se acordă prin spitalizare integrală sau parţială. medicamente. Asistenţa medicală de specialitate se acordă de către medicii specialişti. asiguraţii au dreptul să primească asistenţă medicală la domiciliu şi o îngrijire din partea unui cadru mediu sanitar. tratament medical şi/sau tratament chirurgical. ţinând seama de necesitatea respectării controalelor profilactice impuse de serviciul stomatologic. asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii. asiguraţii au dreptul la transport sanitar în următoarele situaţii: urgenţe medicale. alte cazuri prevăzute de contractul-cadru. În ceea ce priveşte tratamentul medical la domiciliu. Asiguraţii beneficiază şi de alte servicii speciale. pentru recuperarea sau cel puţin pentru ameliorarea suferinţeipacientului. recuperare. În cazul copiilor în vârstă de până la 16 ani. Tratamentul medical se aplică de către medici şi personalul sanitar acreditat.

55 . elaborate de către Colegiul Medicilor din România. respectării criteriilor de evaluare a calităţii asistenţei medicale şi stomatologice.Asigurări şi protecţie socială unui sistem informaţional corespunzător asigurării unei evidenţe primare privind diagnosticul şi terapia aplicată.

inclusiv persoanelor aflate în perioada de probă. se avizează pensionarea de invaliditate. pensionarii care realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care se calculează şi se plăteşte contribuţia de asigurări sociale. INDEMNIZAŢII PENTRU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă constituie o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada în care salariaţii permanenţi. salariaţii încadraţi cu contract de muncă pe durată determinată trebuie să aibă o vechime în muncă de minimum 4 luni în ultimele 12 luni sau de 10 luni în ultimii doi ani premergători acordării concediului medical. realizat în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical. Când concediul medical depăşeşte 6 luni. indemnizaţia se acordă salariaţilor cu contracte de muncă încheiate pe durată determinată sau nedeterminată. Totuşi. din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de muncă. Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. în caz de incapacitate temporară de muncă provocată de boală sau de accident. a unui accident în afară de muncă sau a unei boli obişnuite. Deci. În cazul în care nici după expirarea acestei perioade de timp asiguratul nu-şi reface capacitatea de muncă. Concediul medical în caz de boală sau accident se acordă salariaţilor. Această indemnizaţie constituie o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada de timp în care 56 .Asigurări şi protecţie socială 7. precum şi pe toată durata convalescenţei. până la însănătoşire sau pensionare. el poate fi prelungit de Ministerul Sănătăţii cu cel mult 90 de zile. în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi. Acordarea acestor indemnizaţii necesită un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni. indiferent de durata determinată sau nedeterminată a contractului de muncă. îşi pierd temporar capacitatea de muncă. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă din cauza unei boli sau a unui accident. Asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical eliberat de către medicii asigurărilor sociale de stat. temporari sau sezonieri aflaţi în perioada de probă.

Între 21-100 de angajaţi. cu o vechime neîntreruptă în muncă de până la 2 ani au dreptul. indemnizaţiile respective se suportă din asigurările sociale de stat. precum şi pe toată durata convalescenţei până la însănătoşire sau pensionare. în cazul incapacităţii temporare de muncă. Dacă unitatea economică îşi încheie activitatea. astfel: Până la 20 de angajaţi. indemnizaţia ce se acordă pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical este de 50% din cuantumul cuvenit. a tuberculozei şi a bolilor infecto-contagioase din grupa A. Condiţia de acordare a indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă este ca asiguratul să fi realizat cel puţin 6 luni de plată a contribuţiei de asigurări sociale în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical. 57 . cum ar fi oţelării. De asemenea cuantumul indemnizaţiei în caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză. Aceste indemnizaţii se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării acesteia sau pensionării numai din fondurile unităţii în care salariatul îşi desfăşoară activitatea. cancer de orice tip şi boală contagioasă este de 100% din baza de calcul determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni de cotizare. În caz de incapacitate temporară de muncă. pe baza cărora s-a stabilit contribuţia pentru asigurările sociale. SIDA. la un ajutor ce reprezintă 56% din salariul tarifar lunar. Angajaţii în vârstă de până la 18 ani. Cuantumul indemnizaţiei în caz de incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul determinate ca medie a veniturilor lunare din ultimele şase luni. îmbolnăvirilor profesionale precum şi în cazurile de urgenţă medicală beneficiază de o indemnizaţie ce reprezintă 100% din salariul tarifar de încadrare. Angajatorul suportă această indemnizaţie în funcţie de numărul de angajaţi. datorită unei boli profesionale sau accident de muncă. a unui accident în afară de muncă sau boală obişnuită. temporari sau sezonieri îşi pierd temporar capacitatea de muncă. din cauza unui accident care nu are legătură cu munca sau a unei boli obişnuite. din a patra zi până în a zecea zi de incapaciztate de muncă. în cazul urgenţelor medicochirurgicale. Salariaţii unităţilor miniere precum şi cei care îşi desfăşoară activitatea în condiţii foarte grele de muncă. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă se suportă de către angajator şi/sau de către bugetul asigurărilor sociale de stat. forje etc. turnătorii. şi care se află în concedii medicale datorită accidentelor de muncă. Indemnizaţia se acordă fără condiţii de stagiu de cotizare.Asigurări şi protecţie socială salariaţii permanenţi. din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate de muncă.

persoanele care au calitatea de asigurat şi realizează un venit brut pe an calendaristic. socotit din prima zi de îmbolnăvire. Indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de timp de cel mult 180 de zile în interval de un an. de integrare profesională sau alocaţie de sprijin. din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate de muncă. Din ziua următoare celei suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării.Asigurări şi protecţie socială Peste 100 de angajaţi. durata de acordare a indemnizaţiei pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă poate fi mai mare∗ 58 . În cazul unor boli speciale. cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţie de şomaj. indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă se suportă astfel: Din prima zi de incapacitate temporară de muncă. Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile. echivalent cu cel puţin 5 salarii medii brute pe economie. Din bugetul asigurărilor sociale de stat.

cu adulţii cu handicap care sunt reţinuţi sau condamnaţi definitiv la o pedeapsă adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri. pe perioada reţinerii ori detenţiei.Asigurări şi protecţie socială 8. în cuantum de 33. Copilul cu handicap grav beneficiază de: • alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege. 59 . în cuantum de 202 lei. majorat cu 100%.5 lei. în cuantum de 166 lei. acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. indiferent de venituri. în cuantum de 68 lei . indiferent de venituri. ALTE TIPURI DE AJUTOARE PENTRU PENSIONARI ŞI PERSOANE CU DIZABILITĂŢI Persoanele adulte cu handicap grav beneficiază de: • • indemnizaţie lunară. majorat cu buget personal complementar lunar. buget personal complementar lunar. în cuantum de 91 indemnizaţie de însotitor. indiferent de venituri. indiferent de venituri în cuantum de 91 indemnizaţie de însoţitor. buget personal complementar lunar. aflaţi în excepţia centrului de tip respiro. • privativă de libertate. sau asistent personal. în cuantum de 416 lei sau asistent personal. Nu pot beneficia de prestaţii sociale: • adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice. • lei. alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege. • Copilul cu handicap accentuat beneficiază de: • 100%. Persoanele adulte cu handicap mediu benficiază de: • buget personal complementar lunar. indiferent de venituri. în cuantum de 416. • Persoanele adulte cu handicap accentuat beneficiază de: • • lei. indiferent de venituri. • îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. indemnizaţie lunară. acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale.

cu autobuzele. indiferent de venituri. • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţa şi cu metroul. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. Persoanele adulte cu handicap accentuat beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. cu autobuzele. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. la alegere. în care se asigură întreţinere completă din partea autorităţii administraţiei publice. calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice. în limita a 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. majorat cu buget personal complementar lunar. 60 . Facilităţi sociale: Persoanele adulte cu handicap grav beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. în limita a 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II -a. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. cu orice tip de tren. cu excepţia centrului de tip respiro. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. la alegere. Nu pot beneficia de drepturile prevăzute mai sus copiii cu handicap care se află în internate sau centre de plasament aferente unităţilor ori instituţiilor de învăţământ special sau în alte tipuri de instituţii publice cu caracter social. Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază şi de: • alocaţie lunară de hrană. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. la alegere. cu orice tip de tren. în limita a 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic. • lei. în cuantum de 33. Copilul cu handicap mediu beneficiază de: • alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege.Asigurări şi protecţie socială • buget personal complementar lunar. Copilul cu handicap grav beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. cu orice tip de tren. indiferent de venituri în cuantum de 68 lei.5 100%. acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale.

Copilul cu handicap accentuat beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. • • Persoanele cu handicap. Beneficiază de aceste facilităţi şi următoarele persoane: • • • însoţitorii persoanelor cu handicap grav. în limita a 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic. deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului. la cerere. pe baza anchetei sociale.Asigurări şi protecţie socială • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat. acestora. • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimaţie beneficiază de parcare gratuită. în prezenţa asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. la alegere. cu autobuzele. precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de: • scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale în baza rovinietei. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. mai pot beneficia de: • un card-legitimaţie pentru locurile gratuite de parcare. însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat. Persoanele cu handicap sau reprezentanţii legali ai acestora. cu orice tip de tren. 61 . în prezenţa acestora. însoţitorii copiilor cu handicap accentuat. în prezenţa acestora.

iar guvernul suportă circa 25% din costul prestaţiilor. precum şi din alte surse.destinată acoperirii riscurilor de accidente. iar statul suportă o anumită subvenţie. angajaţii plătesc 14. angajaţii plătesc circa 16% din salariu.8% din statul de plată. patronii suportă o cotă de 20.2% aplicată asupra salariilor plătite angajaţilor. fondurile asigurărilor sociale se constituiau dintr-o contribuţie globală de 6% aplicată asupra salariilor şi suportată în părţi egale de către salariaţi şi patroni. asiguraţii plătesc 13% din salariu. Pe baza legii asigurărilor sociale din anul 1938 s-au stabilit o cotizaţie unică de 8% aplicată asupra salariului mediu. PROTECŢIA SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ În majoritatea ţărilor. fondurile asigurărilor sociale de stat se constituie din contribuţia salariaţilor reprezentând 10% din salarii.54% calculată asupra salariilor. salariaţilor şi statului (unori prin subvenţii dacă este cazul). În Elveţia. precum şi o contribuţie a statului.instituţiilor.5% din salariu. În ţările din europa şi din celelalte continente.8%.85% din statul de plată. patronii plătesc 20. patronii datorează 5% din statul deplată. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN ROMÂNIA. fondurile asigurărilor sociale de stat se constituie din cotizaţiile salariaţilor.plătită în părţi egale de către salariaţi şi patron. fondurile asigurărilor sociale se constituie dincontribuţia agenţilor economici. asiguraţii plătesc circa 6% din câştiguri. patronii plătesc circa 18% din statele de salarii. contribuţii ale patronilor – 19% şi subvenţii din partea statului. potrivit legii pentru unificarea asigurărilor sociale din toate provinciile ţării noastre din 1933. fondurile asigurărilor sociale de stat se constituie în următoarele proporţii: cotizaţii ale salariaţilor – 15.în Austria angajaţii plătesc circa 13% din salariu. iar statul subvenţionează orice deficit. Patronii care foloseau mai mult de zece salariaţi plăteau o cotizaţie suplimentară de 1.Asigurări şi protecţie socială 9.din unele subvenţii din partea statului în diferite proporţii. În Germania. iarguvernul acordă subvenţii reprezentând 20% din costul pentru bătrâneţe şi 50% din cel pentru invaliditatew.patronii plătesc o contribuţie de 12. În Franţa.iar guvernul suportă subvenţii şi contibuţii pentru persoanele cu venituri mici. din contribuţia patronilor. În Olanda. precum şi dintr-o subvenţie a statului. În Belgia. 62 . De pildă. iar statul suportă diferite cote din cheltuieli. În suedia.patronii plătesc 15% calculat asupra salariilor. De pildă.

Sistemul de indicatori ai statisticii nivelului de trai Prin nivel de trai înţelegem gradul de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale populaţiei unei ţări. expresie a volumului de bunuri şi servicii de care dispune populaţia pe baza veniturilor obţinute. statistica justiţiei şi ordinii publice.nivelul şi structura consumului de bunuri şi servicii. . 10. statistica socialeconomică s-a divizat în două mari secţiuni: . nivelul de trai reprezintă ansamblul condiţiilor materiale. Dacă statistica economică cunoaşte actualmente o dezvoltare evidentă prin lărgirea ariei de investigare la nivel microeconomic. Limitele nivelului de trai depind de nivelul de dezvoltare economică al fiecărei ţări. . statistica socială serveşte drept fundament al analizei dinamicii şi structurii indicatorilor legaţi de statistica populaţiei. statistica socială rămâne tributară accentului pus pe aspectele macrosociale. . fără a neglija aspectele macroeconomice ce servesc ca fundament deciziilor în conducerea economiei naţionale. gradul de participare la procesul muncii. statistica învăţământului ştiinţei şi culturii. statistica mediului înconjurător etc.statistica socială. statistica muncii şi asistenţei sociale. ELEMENTE DE STATISTICĂ SOCIALĂ În procesul definirii obiectului de studiu şi al metodelor cu care operează. Pentru obiectul de studiu al protecţiei sociale şi asigurărilor sociale. ca şi de poziţia fiecărei persoane faţă de sursele de venit. culturale şi sociale pe care societatea le creează membrilor săi. organic legată de prima.statistica economică. dar care pune un accent deosebit pe aspectele de ordin social.1.nivelul şi evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor ce alcătuiesc consumul populaţiei. Aspectele definitorii ale nivelului de trai sunt legate de următoarele elemente: . statistica sănătăţii.Asigurări şi protecţie socială 10. În sens general. aptitudinile şi nivelul calitativ al activităţilor depuse. cu subramurile sale şi care abordează cu predilecţie procesele economice din societate.nivelul şi evoluţia veniturilor. ale unui grup social sau ale unei persoane. statistica gospodăriei comunale şi de locuinţe. 63 . capacităţile.

3. indicatorii consumului în unităţi naturale. monografii) cu ajutorul cărora se poate caracteriza nivelul de trai al populaţiei.elaborarea metodologiei de calcul al principalilor indicatori sintetici şi analitici ai nivelului de trai şi determinarea acestora pentru diverse perioade de timp. Indicatorii nivelului cultural al populaţiei: indicatori ai nivelului de instruire a populaţiei.culegerea de informaţii prin intermediul unor surse tradiţionale de înregistrare totală (dări de seamă statistice. recensăminte. veniturile totale utilizate de populaţie. Indicatorii condiţiilor de muncă şi odihnă: gradul de ocupare a forţei de muncă.condiţiile de muncă şi odihnă.Asigurări şi protecţie socială . veniturile finale (nete). veniturile reale. produsul intern brut.nivelul de instruire şi accesul la cultură şi artă. . indicatorii caracteristicilor tehnice şi ai gradului de confort. întreţinerea şi folosirea locuinţelor. . Sistemul indicatorilor generali şi specifici ai nivelului de trai al populaţiei cuprinde: 1. indicele preţurilor de consum (indicele costului vieţii).analiza periodică a evoluţiei principalilor indicatori ai nivelului de trai pentru fundamentarea deciziilor de politică economică şi socială a statului. câştigul salaria nominal net (salariul real). indicatorii serviciilor utilizate de populaţie.condiţiile de locuit şi serviciile comunale. Indicatorii consumului populaţiei: indicatorii valorici ai consumului. anchete. cheltuielile populaţiei pentru construirea. . 6. indicatori ai condiţiilor de odihnă a populaţiei. Indicatorii veniturilor populaţiei: veniturile globale (în bani şi în natură). productivitatea muncii sociale. etc. durata zilei şi săptămânii de lucru.starea de sănătate a populaţiei. indicatorii stării de nutriţie a populaţiei. veniturile populaţiei din fondurile sociale de consum. 2. 5. populaţia activă ocupată. Indicatori ai bazei materiale a nivelului de trai: avuţia naţională. indicatori privind activitatea culturală şi gradul de accesibilitate a populaţiei la 64 . . indicatorii consumului alimentar exprimat în calorii şi factori nutritivi. 4. Indicatorii condiţiilor de locuit: indicatori ai asigurării populaţiei cu locuinţe. registre agricole. Sarcinile principale ale statisticii nivelului de trai constau în următoarele: . .) sau prin intermediul înregistrărilor special organizate (cercetarea selectivă a bugetelor de familie. indicatori ai condiţiilor la locul de muncă. venitul naţional disponibil brut. cadastrul funciar.

volumul acumulărilor băneşti şi în natură. prezente permanent în gospodărie sau temporar absente (dacă nu şi-au constituit o altă familie) şi care participă integral sau parţial la formarea veniturilor în bani şi în natură cât şi la cheltuirea şi consumarea bugetului. Principalele obiective urmărite prin cercetarea bugetelor de familie vizează obţinerea datelor referitoare la: componenţa familiei. 65 . Membrii familiei se consideră persoanele care compun familia. Având în vedere situaţia actuală din ţara noastră putem afirma că marea majoritate a gospodăriilor se confruntă de fapt cu familia. în ordine cronologică şi pe măsura producerii fenomenelor sau grupate după anumite criterii. produse nealimentare şi servicii. definită ca totalitatea persoanelor între care există. înregistrate în mod sistematic. 10. indicatorii stării de sănătate a populaţiei. participând total sau parţial la bugetul comun de venituri şi cheltuieli.2. Cercetarea selectivă a bugetelor de familie Bugetul de familie reprezintă un sistem de evidenţă bilanţieră în scopul identificării veniturilor pe surse de formare. indicatorii bilanţului vital al populaţiei. cheltuielilor şi consumului după destinaţie. permiţând abordarea unor aspecte ce nu se regăsesc în mod detaliat în cadrul altor surse de informaţii statistice.Asigurări şi protecţie socială cultură. În cercetarea bugetelor de familie unitatea de observare este „gospodăria”. indicatori ai procesului de învăţământ. cheltuielile în bani şi în natură pe destinaţii (produse alimentare. ca şi la realizarea acumulărilor în bani şi în natură ale familiei. situaţia înzestrării gospodăriei cu animale şi păsări. consumul principalelor produse alimentare. înzestrarea familiilor şi gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată. veniturile în bani şi în natură după sursa de provenienţă. locuiesc şi se gospodăresc împreună. Suplimentar. la interval de doi ani. producţia gospodăriei şi destinaţiile acesteia. indicatori ai dezvoltării ştiinţei şi gradului de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice în rândul populaţiei.) pe baza eşantionului bugetelor de familie se organizează şi alte cercetări selective referitoare la condiţiile de locuit. bugetul de timp. de unde şi denumirea generică de „bugete de familie”. Indicatori ai bazei materiale a ocrotirii sănătăţii şi stării de sănătate a populaţiei: indicatorii accesibilităţii populaţiei la asistenţă medicală. cu o anumită periodicitate (anual. legături de rudenie. stocurile principalelor produse agricole. 7. precum şi alte aspecte ale nivelului de trai al unei familii. în general. etc. Bugetul de familie rămâne cea mai importantă sursă de informaţii pentru caracterizarea nivelului de trai al populaţiei.

Bugetul anual este mai dificil de delimitat. VII. În cercetarea selectivă a bugetelor de familie din ţara noastră se utilizează următoarele formulare statistice: a) Caietul pentru înregistrarea intrărilor şi ieşirilor băneşti şi în natură ale familiei.înregistrarea intrărilor şi ieşirilor se face.începerea înregistrărilor pentru toate familiile din eşantion este precedată de inventarierea banilor şi a produselor aflate în familie la data începerii înregistrării. Alte însemnări ale familiei. etc. Intrări şi ieşiri de produse în natură. III. plus soldul bănesc şi stocul de produse la sfârşitul perioadei. V. facilitează prelucrarea operativă a datelor. bugetul poate fi lunar sau anual. Bugetul de familie se bazează pe următoarele principii: .înregistrarea cuprinde şi elemente care să permită verificarea sistemului bilanţier al bugetului de familie. Referitor la perioada pentru care se elaborează. IV. de regulă. echilibru ce poate fi constatat prin cercetarea bugetului acesteia. Animale şi păsări. familia este o unitate bazată pe echilibru dintre venituri şi consum. Intrări de bani ale tuturor membrilor familiei. prin corelaţia de balanţă. Acest formular are rolul ca pe baza autoînregistrării de către fiecare familie cercetată a datelor privind intrările băneşti (veniturile). se complică operaţiunile de prelucrare finală. atât în expresie valorică. să 66 . plus intrările din cursul perioadei trebuie să fie egale cu ieşirile din cursul perioadei. având însă avantajul că oferă o imagine mai completă a condiţiilor de trai ale populaţiei şi face posibilă caracterizarea sezonalităţii în formarea veniturilor şi consumului. VI. Ieşiri de bani pentru diferite cumpărături şi alte plăţi ale familiei. .soldul bănesc şi stocul de produse aflate în gospodărie la începutul perioadei. . . El este completat de către fiecare familie din eşantion şi cuprinde următoarele capitole: I. ieşirile băneşti (cheltuielile).Asigurări şi protecţie socială Din punct de vedere economic. Prelucrarea produselor agroalimentare.. dată fiind durata perioadei. Animale şi păsări sacrificate. II. cât şi în expresie naturală. consumul. oferind condiţii mai bune pentru verificarea veridicităţii informaţiilor. Bugetul lunar prezintă avantaje de ordin organizatoric.

Împrumuturi şi credite. IV. În acest formular. Animale şi păsări. În studiul veniturilor populaţiei se folosesc o serie de indicatori sintetici şi analitici care permit caracterizarea nivelului. Indicatorii medii rezultaţi din cercetarea bugetelor de familie pot fi extinşi asupra colectivităţii generale. e) Raport statistic privind relaţiile financiare ale agenţilor economici şi sociali cu salariaţii. III. folosind diverse metode recomandate de teoria statisticii. Intrările şi ieşirile băneşti. statisticianul (îndrumătorul) de bugete centralizează datele înscrise de către familie în caietul pentru înregistrarea intrărilor şi ieşirilor băneşti şi în natură. în momentul producerii lor şi la locul în care sau produs. II. ţinând seama de nivelul erorii limită admise cu ocazia constituirii eşantionului. 10. Alte date privind familia. Caracteristicile familiei existente în eşantion şi a celei nou alese. d) Referat privind înlocuirea familiei din eşantion. structurii şi dinamicii veniturilor populaţiei. Institutul Naţional de Statistică efectuează permanent verificarea reprezentativităţii eşantionului bugetelor de familie şi compară periodic nivelul indicatorilor determinaţi pe baza cercetării selective cu nivelul rezultat din înregistrări statistice totale. şi are următoarele capitole: I. care cuprinde capitolele: I. III. V.3. Intrările şi ieşirile de produse agroalimentare. VI. c) Fişa familiei. Componenţa familiei şi numărul zilelor de alimentaţie. … (formularul B). colaboratori la cercetarea bugetelor de familie. cuprinzând: I. II. Cumpărarea de mărfuri nealimentare. Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată. II. În cadrul indicatorilor sintetici cei mai importanţi sunt: 67 . Statistica veniturilor populaţiei Veniturile populaţiei obţinute într-o anumită perioadă de timp constituie unul din elementele esenţiale pentru caracterizarea nivelului de trai.Asigurări şi protecţie socială asigure evidenţierea tuturor fenomenelor şi proceselor economico-financiare şi sociale care au loc în familie. Unele date privind persoanele din componenţa familiei. precum şi alte date privind familia. Sume în valută. b) Bugetul familiei nr.

ci ele includ.3. .I. ajutor de şomaj. împrumuturi şi credite. Pe de altă parte. . alte încasări. construcţii. fie să detalieze veniturile după conţinutul acestora. şi care nu au formă materializată.Veniturile din fondurile sociale de consum. încasări din vânzări de terenuri. În gama indicatorilor analitici se includ: soldul în numerar al populaţiei la începutul şi sfârşitul perioadei.Asigurări şi protecţie socială . . bunuri şi servicii obţinute de populaţie. . precum şi a serviciilor primite în mod gratuit.Veniturile reale ale populaţiei. obţinute şi primite de populaţie ca urmare a prestării unor activităţi utile din punct de vedere social sau ca drepturi. venituri din meserii şi prestări de servicii. Dacă. Probleme metodologice privind calculul veniturilor reale Indicatorul „venituri reale” constituie unul dintre cei mai importanţi indicatori utilizaţi în caracterizarea nivelului de trai al populaţiei. alte facilităţi specifice din partea agenţilor economici.Salariul real. Indicatorii analitici îşi propun fie să aprofundeze cunoaşterea volumului veniturilor pe categorii sociale şi surse de formare. Însumarea veniturilor băneşti.Produsul intern brut. încasările băneşti ale populaţiei din: salarii.Venitul naţional brut. Prin venituri ale populaţiei se înţelege totalitatea încasărilor băneşti.1.B. din fondurile sociale de consum. alocaţia de stat pentru copii. veniturile se concretizează în special sub forma încasărilor în bani.. conduc la obţinerea venitului total al populaţiei. populaţia primeşte servicii gratuite în domeniul învăţământului. a veniturilor sub formă de bunuri. încasări din chirii. încasări din dividende şi dobânzi. certificate de proprietate. Baza veniturilor reale o constituie produsul intern brut” (P. compensaţii şi gratuităţi în transportul pe C. Veniturile populaţiei nu se rezumă numai la încasările băneşti. vânzarea produselor agricole.) determinat ca valoare a bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de 68 . ocrotirii sănătăţii. ajutoare sociale şi pensii.R. a contravalorii produselor în natură şi serviciilor.F. pentru salariaţi şi pensionari. burse. în egală măsură. în conformitate cu legislaţia fiecărei ţări. pentru agricultori cea mai mare parte a veniturilor apare sub forma produselor agricole şi a şeptelului de animale şi păsări din gospodăria personală. încasări băneşti de la societăţi agricole. 10. acţiuni.

soldul în bani la începutul lunii.Asigurări şi protecţie socială producţie în cadrul ecomiei naţionale. ajutoare sociale. E = exporturi. Ele se mai numesc şi venituri totale nominale brute. Ele includ sumele provenite din salarii. dividendelor. subvenţiilor de exploatare.E. dobânzi etc. ca suport material sunt „venitul disponibil brut” şi „venitul naţional disponibil brut”.C. burse. din care se scad veniturile de aceeaşi natură plătite străinătăţii de economia naţională (unităţile rezidente). din cooperaţie sau persoane particulare. exportate sau stocate.. sume retrase de la C. exprimate în bunuri materiale şi servicii necesare traiului. industria casnică. în care: PIB = produsul intern brut. investite.. acţiuni. încasări băneşti de la societăţi agricole. ajutoare de şomaj. prestări de servicii de către întreprinzători particulari. impozitelor asupra producţiei şi importurilor. Alţi indicatori sintetici ce pot fi utilizaţi în analiza veniturilor reale ale populaţiei. I = importuri. Venitul disponibil brut este soldul contului de venit din sistemul conturilor economiei naţionale şi măsoară venitul de care dispune naţiunea pentru efectuarea operaţiunilor de consum final şi economie brută. pensii. dobânzilor. destinate a fi consumate. Ca urmare. încasări din vânzarea de certificate de proprietate. contravaloarea mărfurilor şi serviciilor cumpărate pe credit. beneficii din profitul net şi pensii. CF = consumul final. VS = variaţia de stoc. etc. produsul intern brut poate fi determinat pe baza relaţiei: PIB = CF + FBCF + VS + (E – I). Suma totală a veniturilor populaţiei realizate într-o anumită perioadă formează venituri globale ale populaţiei. sume provenite din vânzări de terenuri. 69 . contravaloarea bunurilor şi serviciilor primite gratuit de la stat. imobile şi alte bunuri. FBCF = formarea brută de capital fix. veniturile provenite din munca în agricultură. alocaţia de stat pentru copii. împrumuturi contractate de la unităţi publice sau private. Indicatorul veniturilor reale se referă la toate veniturile pe care le obţine populaţia. dividende. Venitul naţional disponibil brut se determină pe baza produsului intern brut (PIB) la care se adaugă veniturile primite din străinătate sub forma remunerării salariaţilor.

Asigurări şi protecţie socială Cea de-a doua categorie cu care se operează pentru determinarea veniturilor reale este reprezentată de veniturile finale nete ale populaţiei. cotizaţii sindicat. contribuţia pentru ajutorul de şomaj. Prin definiţie. plătite din fondul de salarii. 10. împrumuturi şi credite restituite. prime asigurări. Salariul mediu nominal net sau câştigul salarial net se obţine prin scăderea din salariul mediu nominal brut (respectiv câştigul salarial brut) a impozitului pe salarii.3. salariul real exprimă puterea de cumpărare a salariului nominal. Raportul dintre suma veniturilor nominale nete şi numărul mediu anual al populaţiei reprezintă venitul mediu final net pe o persoană. Cu alte cuvinte. impozitul pe clădiri. terenuri. salariul real reprezintă expresia bănească a cantităţii de bunuri şi servicii pe care populaţia salariată şi le poate cumpăra cu ajutorul salariului nominal net. Probleme metodologice privind calculul salariilor reale Biroul Internaţional al Muncii recomandă utilizarea a două noţiuni: salariu şi câştig salarial. avansuri şi împrumuturi acordate. Veniturile finale nete reprezintă deci sumele pe care populaţia le foloseşte efectiv pentru consumul individual. Pentru determinarea „indicelui preţurilor de consum” informaţiile necesare provin atât din surse bazate pe înregistrări totale. precum şi din informaţiile oferite prin bugetele de familie. inclusiv a contribuţiilor pentru pensie suplimentară şi pentru fondul de şomaj. 70 . Venitul real pe un locuitor se stabileşte ca raport între venitul mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor de consum. contribuţia pentru pensia suplimentară. rate scadente. Câştigul salarial este format din salariu. la care se adaugă primele din profit şi alte surse. Salariul cuprinde sumele încasate pentru munca efectiv prestată.2. Ele se mai numesc şi venituri nominale nete. Salariul mediu nominal brut se determină ca raport între fondul de salarii brute şi numărul mediu al salariaţilor dintr-o anumită perioadă de timp (de regulă în cadrul fiecărei luni). dobânzi la împrumuturile contractate.. agenţi economici cu capital mixt sau privat şi care nu sunt destinate consumului. impozitul pe venit. În această categorie intră: impozitul pe venituri de natura salariilor. înregistrări selective sistematice sau de o singură dată. potrivit formei de salarizare aplicată. Veniturile finale se determină prin scăderea din veniturile totale nominale brute a unor sume ce reprezintă obligaţii faţă de bugetul de stat. depuneri la bănci etc. sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent de salariu.

Asigurări şi protecţie socială Salariul real (câştigul salarial real) este un raport între salariul mediu nominal net (câştigul mediu salarial net) şi indicele preţurilor de consum. Asemănător salariului real se calculează. pentru categoria „pensionari” – pensia medie lunară şi indicele pensiei reale. pe ramuri de activitate şi în profil teritorial. Indicele costului vieţii este de fapt un indice mediu armonic al preţurilor bunurilor de consum şi tarifelor serviciilor achiziţionate în schimbul salariului nominal net. cu utilizarea datelor referitoare la această categorie de populaţie. 71 . cunoscut şi sub denumirea de indicele costului vieţii. trebuie determinat ca şi salariul mediu nominal brut pe categorii de salariaţi. necesar în calculul salariului mediu nominal net. Impozitul mediu pe salarii.

Asigurări şi protecţie socială 72 .

Asigurări şi protecţie socială

11. PROBLEME ACTUALE ALE MANAGEMENTULUI PROTECŢIEI SOCIALE ÎN ŢARA NOASTRĂ
Îmbătrânirea demografică apare ca o consecinţă a unor fenomene sociale şi economice complexe care au condus la scăderea ratei natalităţii în ţările mai bogate, la prelungirea duratei de viaţă ca urmare a eforturilor medicale de a domina mortalitatea şi ca urmare a îmbunătăţirii alimentaţiei şi a asistenţei igienico-sanitare. Creşterea raportului de dependenţă pentru persoanele vârstnice înseamnă de fapt o populaţie activă din ce în ce mai puţin numeroasă care trebuie să suporte cheltuielile cu pensii ale populaţiei vârstnice în creştere. Acest lucru a condus la impasul în care se află sistemele publice de pensii din mai multe ţări dezvoltate, fenomen care tinde să apară şi în România. Echilibrarea cheltuielilor cu veniturile planurilor publice de pensii este din ce în ce mai greu de realizat în condiţiile în care taxele pe salariu din care se plătesc contribuţiile de asigurări sociale nu pot fi mărite la infinit deoarece ele reduc veniturile reale ale populaţiei active, împingând-o spre evaziune şi refugiere pe piaţa neoficială a forţei de muncă. Aceste fenomene au efecte negative asupra productivităţii muncii – singura posibilitate de creştere a salariilor şi a nivelului de trai – şi, implicit asupra creşterii economice. Pe de altă parte, marile deficite ale bugetelor sistemelor publice de pensii sunt acoperite deseori din resursele bugetului de stat, micşorând astfel investiţiile în alte bunuri publice, cu un puternic impact negativ asupra creşterii economice ( de exemplu: învăţământul, sănătatea, cultura). În ultimii ani, multe state au introdus regimuri de pensionare anticipată în cadrul politicii de utilizare raţională a forţei de muncă. Pensionarea anticipată are implicaţii negative asupra costurilor programelor de pensii şi asupra pieţei muncii prin: pierderea capacităţii productive, irosirea forţei de muncă experimentată, privarea prematură a pensionarilor de contacte sociale, riscând îmbătrânirea prematură şi creşterea numărului persoanelor dependente social. Principalele direcţii de acţiune au în vedere: creşterea treptată a vârstei standard pentru pensionare (de regulă în jur de 65 de ani) şi egalizarea criteriului respectiv pentru bărbaţi şi femei; mecanisme de stimulare pentru prelungirea vieţii active şi de descurajare pentru retragerea anticipată din viaţa activă; o mai bună corelare a mărimii pensiei cu mărimea veniturilor salariale anterioare, prin luarea în considerare a unui număr mai mare de ani la calculul venitului în funcţie de care se stabileşte pensia;
73

Asigurări şi protecţie socială noi modalităţi de indexare a pensiilor (în funcţie de evoluţia preţurilor şi/sau de evoluţia salariilor); introducerea şi dezvoltarea, pe lângă sistemele publice de asigurări şi pensii, bazate pe principiul solidarităţii între generaţii, a formelor private de asigurări pentru pensii, bazate pe acumulare de capital. Efectele îmbătrânirii populaţiei sunt următoarele: a) prăbuşirea sistemelor tradiţionale (informale) pentru vârsta a treia, multe ţări având în vedere schimbări fundamentale ale modului în care se realizează securitatea socială a vârstnicilor; b) nevoia de implicare a guvernului în asigurarea securităţii celor vârstnici care devine o mare urgenţă pe măsură ce populaţia unei ţări îmbătrâneşte. Politicile sociale ale guvernelor pot îmbrăca mai multe forme: În cadrul acestora pot exista măsuri de încurajare a familiilor sau persoanelor care au în îngrijire unul sau mai mulţi vârstnici, prin acordarea unor rabaturi adulţilor ai căror părinţi trăiesc alături de ei şi o reducere suplimentară a impozitului pentru cheltuielile de îngrijire parentală; De asemenea, poate fi încurajată apariţia unor instrumente de economisire, cum este programul de economisire prin poştă din Japonia, sau pot fi oferite populaţiei informaţii despre cât de mult trebuie să economisească încă din perioada activă pentru a-şi asigura standardele de viaţă la bătrâneţe şi despre efectele probabile ale programelor alternative de investiţii. Guvernele pot stabili un sistem de impozitare care să stimuleze acordarea de către patroni a unor pensii mai mari. Făcând un pas mai departe, guvernele pot să ofere bătrânilor asistenţă în funcţie de mijloacele de trai, acestea putând îmbrăca forma unei sume de bani gheaţă sau bunuri şi servicii (îngrijire medicală sau cazare). În ultimă instanţă, guvernele pot lua hotărârea introducerii unor planuri obligatorii de pensii, în care tinerii trebuie să plătească un anumit procent din salariu pentru a oferii sprijin vârstnicilor ca în orice societare industrializată. Aceste planuri pot „acoperi” întreaga populaţie, întreaga forţă de muncă, sau grupuri selectate care sunt mai uşor accesibile. Planurile pot fi redistribuite către cei săraci, sau pot fi bazate pe principiile economisirii sau asigurării, care pun în strânsă legătură contribuţiile şi prestaţiile aşteptate. Aceste planuri publice de pensii pot fi finanţate din contribuţii curente pe principiul „plăţii pas-cu-pas” sau din fonduri acumulate din contribuţiile trecute. De asemenea, ele pot fi administrate public sau privat, iar multitudinea de riscuri pe termen lung poate fi suportată de către vârstnici sau de toate grupurile din societate;
74

Asigurări şi protecţie socială c) creşterea cheltuielilor publice cu vârstnicii. Programele formale pentru vârstnici şi cheltuielile publice cu vârstnicii cresc odată cu dezvoltarea economică. Gradul de dezvoltare al unei ţări, exprimat prin venitul naţional pe cap de locuitor influenţează în mod direct gradul de „acoperire” a planurilor formale obligatorii destinate vârstei a treia. d) venitul pe cap de locuitor, dependenţa vârstnicilor, cheltuielile publice cu pensiile. Cheltuielile publice cu programele vârstei a treia ca pondere în P.I.B sunt strâns legate de venitul pe cap de locuitor, dar şi mai strâns legate de ponderea populaţiei în vârstă.Relaţia dintre nivelul de vârstă şi cheltuielile cu pensiile (ca pondere în P.I.B) pot servi ca instrument de diagnoză, pentru a vedea dacă politicile pe care le-au adoptat în domeniul securităţii vârstnicilor le plasează mai jos sau mai sus faţă de ţările cu venit pe cap de locuitor echivalent şi structură demografică asemănătoare; e) cheltuielile cu sănătatea cresc exponenţial cu îmbătrânirea populaţiei. Cererea pentru servicii sociale, în special cele de sănătate, creşte şi ea o dată cu gradul de dezvoltare al ţărilor şi cu îmbătrânirea demografică. Astfel, ţările bogate, cu ajutorul unor tehnologii costisitoare reuşesc să-i ţină pe oameni în viaţă mai mult timp, mărind presiunea asupra sistemelor de pensii. Pe de altă parte, populaţia vârstnică, crează presiuni asupra sistemului de îngrijire a sănătăţii dintr-o anumită ţară ca urmarea a faptului că atât problemele de sănătate cât şi tehnologiile medicale costisitoare sunt concentrate asupra vârstnicilor. Corelaţia existentă între cheltuielile cu sănătatea şi cele cu pensiile sugerează că presiunea exercitată asupra resurselor unei ţări şi asupra bugetului de stat creşte exponenţial cu vârsta populaţiei, punând în evidenţă necesitatea planificării pe termen lung. f) rata dependenţei persoanelor de peste 60 de ani în creştere datorită îmbătrânirii demografice. În condiţiile scăderii natalităţii şi creşterii speranţei de vârstă ca urmare a descoperirilor în medicină şi îmbunătăţirii condiţiilor generale de trai, raportul dintre persoanele în vârstă şi cele sub 60 de ani este în continuă creştere. Acest lucru semnifică faptul că o populaţie activă în scădere să suporte cheltuielile cu pensiile pentru un număr din ce în ce mai mare de vârstnici. România are o rată a dependenţei vârstei a treia de 30%. Acest procent tinde să crească în condiţiile actualei tranziţii demografice, având profunde implicaţii asupra politicilor sociale pe care trebuie să le adopte guvernele cu referire la persoanele de vârsta a treia, asupra proporţiilor sărăciei, pieţei muncii şi nu în ultimul rând asupra creşterii economice în ansamblul său.

75

cetăţenilor şi factorilor de decizie politică să aleagă alternative fundamentale şi să la confere imunitate în faţa manipulărilor politice care conduc la rezultate economice slabe. pensionarea anticipată şi accesul facil la prestaţii de incapacitate de muncă. creşterea evaziunii de la plata contribuţiilor pentru pensii. Programele destinate persoanelor de vârsta a treia ar trebui să fie atât o reţea de securitate socială cât şi un instrument de sprijin a creşterii economice. 3) Asigurarea transparenţei care să permită lucrătorilor. Principalele cauze care au condus la această criză sunt: îmbătrânirea populaţiei. imposibilitatea extinderii „acoperirii” cu planuri de pensii asupra întregii populaţii. care afectează creşterea economică – cum ar fi ocuparea scăzută a forţei de muncă. alocarea necorespunzătoare a capitalului şi forţei de muncă. 2) Conferirea unui carac ter durabil – având la bază planificarea pe termen lung. . longevitatea. 76 .Redistribuirea venitului suplimentar către bătrânii săraci. productivitatea – singura modalitate de asigurare a eficienţei funcţionării planurilor publice de pensii – nu creşte destul de rapid. cheltuieli administrative mari şi evaziune. Acestea ar putea să-i sprijine pe vârstnici prin: . riscuri politice şi investiţionale). care ţine cont de schimbările previzibile ale condiţiilor economice şi demografice. inflaţia. impozite împovărătoare. dar evitându-se redistribuţiile intra-generaţiei perverse (de la vârstnici săraci la cei bogaţi) şi redistribuţiile inter-generaţii neintenţionate (de la familiile tinere cu mulţi copii la familiile de vârstnici înstăriţi).Facilitatea eforturilor persoanelor de a transfera o parte a veniturilor dobândite în perioada vârstei de muncă înspre bătrâneţe (funcţia de economisire). economiile reduse.Asigurări şi protecţie socială Orice strategie pentru asigurarea protecţiei sociale a vârstnicilor îşi va propune o serie de obiective fundamentale care să-i sprijine pe vârstnici dar să sprijine şi economia în ansamblu. incapacitatea de muncă. .Asigurarea împotriva multiplelor riscuri la care sunt vulnerabili în special cei în vârstă (ex. creşterea ratelor de înlocuire a salariului cu pensia. Programele destinate vârstnicilor ar trebui să sprijine economia prin: 1) Minimizarea costurilor ascunse. maturizarea sistemelor publice de pensii.

Editura Universitară.publicată în Monitorul Oficial nr. Bucureşti 1997 4. Editura Economică. ***Legea nr.Sistemul asigurărilor sociale în România. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice 7. Bucureşti 2001 3. Gheorghe Bistriceanu . ***Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 publicată în Monitorul Oficial nr. Gheorghe Bistriceanu – Sistemul asigurărilor şi reasigurărilor din România. ***Legea nr. ***Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii 8. 880/2010 6. 879/2010 5. Editura Karat. Bucureşti 2010 2. asigurări şi reasigurări. Florian Bercea – Lexicon de protecţie socială.Asigurări şi protecţie socială Bibliografie 1. Gheorghe Bistriceanu. ***Legea Bugetului de stat pe anul 2011. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca 77 .

3 perioada 1990-2010 Seminar 2 Se vor efectua următoarele: 2. Pensiile ocupaţionale.Asigurări şi protecţie socială TEMATICA PENTRU SEMINAR Seminar 1 Se vor efectua următoarele: 1.1 Analiza dinamicii cheltuelilor bugetului asigurărilor de şomaj în perioada 19902010 3. Pensiile private 78 .2 Analiza dinamicii bugetului asigurarilor sociale de stat in perioada 1990-2010 Analiza dinamicii contributiilor pentru asigurarile sociale de stat in perioada Analiza dinamicii cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in 1990-2010 1.1 1.1 Analiza evolutiei cheltuielilor cu plata pensiilor în perioada 1990-2010 2.2 Analiza numarului mediu al pensionarilor in 1990-2010 2.2 Dezbatere privind reforma sistemului asigurărilor de sănătate Seminar 4 Dezbatere privind alte categorii de ajutoare acordate de stat Seminar 5 Dezbatere privind asigurările sociale în Uniunea Europeană (abordare comparativă) Seminar 6 Dezbatere privind reforma sistemului de pensii în România.3 Analiza pensiei medii si a pensiei medii reale 1990-2010 Seminar 3 Se vor efectua următoarele: 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful