UNIVERSITATEA ARTIFEX

Asigurări şi protecţie socială
Suport de curs şi seminar

Lector dr. Cristina Protopopescu

Asigurări şi protecţie socială

CUPRINS
CUPRINS................................................................................................................. 2 1. PROTECŢIA SOCIALĂ – COMPONENTĂ A POLITICII SOCIALE................................4 1.1. Conceptul de politică socială a statului.......................................................4 1.2. Statul şi bunăstarea socială.........................................................................5 1.3. Dimensiunile protecţiei sociale....................................................................7 1.4. Protecţia socială în Comunitatea Europeană...............................................9 1.5. Piaţa muncii şi protecţia socială..................................................................9 1.6. Reconversia profesională...........................................................................13 1.7. Indexarea şi protecţia socială....................................................................14 1.8. Protecţia socială a populaţiei în vârstă......................................................16 2. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE..................................................................17 2.1 Necesitatea şi conţinutul economic al asigurărilor sociale.........................17 2.2 Principiile şi rolul sistemului public naţional de asigurări sociale................18 2.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale..............................19 3. FORMELE DE OCROTIRE A CETĂŢENILOR PRIN ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT ............................................................................................................................ 24 4. PENSIILE...........................................................................................................27 4.1 Principiile dreptului la pensie .....................................................................27 4.2 Asiguratii sistemului public de pensii .........................................................28 4.3 Pensia pentru limita de vârsta....................................................................30 4.4 Pensia anticipata........................................................................................31 4.5 Pensia anticipata partiala...........................................................................31 4.6 Pensia de invaliditate.................................................................................32 4.7 Pensia de urmas........................................................................................36 5. ASIGURĂRILE PENTRU ŞOMAJ...........................................................................39 5.1. Categorii de persoane cuprinse în sistemul asigurărilor pentru şomaj......39 5.2. Ajutorul sau indemnizaţia de şomaj...........................................................41 5.3. Surse de constituire a bugetului asigurărilor pentru şomaj.......................43 5.4. Rolul Agenţiei Naţionale a Ocupării Forţei de Muncă în diminuarea şomajului.......................................................................................................... 44 6. ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE..............................................................48 6.1 Importanţa asigurărilor sociale de sănătate...............................................48 6.2. Structura sistemului de asigurări sociale de sănătate...............................48 2

Asigurări şi protecţie socială
6.3. Principiile asigurărilor sociale pentru sănătate..........................................49 6.4. Finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi organizarea financiară a acestuia........................................................................................50 6.5. Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate.......................51 6.6. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor............................................................52 7. INDEMNIZAŢII PENTRU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ.......................56 8. ALTE TIPURI DE AJUTOARE PENTRU PENSIONARI ŞI PERSOANE CU DIZABILITĂŢI ............................................................................................................................ 59 9. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN ROMÂNIA. PROTECŢIA SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ..........................................................................................62 10. ELEMENTE DE STATISTICĂ SOCIALĂ..............................................................63 10.1. Sistemul de indicatori ai statisticii nivelului de trai..................................63 10.2. Cercetarea selectivă a bugetelor de familie............................................65 10.3. Statistica veniturilor populaţiei................................................................67 11. PROBLEME ACTUALE ALE MANAGEMENTULUI PROTECŢIEI SOCIALE ÎN ŢARA NOASTRĂ............................................................................................................. 73 Bibliografie...........................................................................................................77 TEMATICA PENTRU SEMINAR................................................................................78

3

PROTECŢIA SOCIALĂ – COMPONENTĂ A POLITICII SOCIALE 1. nu se poate elabora “o listă universală” de componente ale politicii sociale asupra cărora statul doreşte şi poate să acţioneze prin intermediul politicii sociale deoarece aceasta cuprinde o arie mai largă sau mai restrânsă de obiective sociale determinată de organizarea societăţii.H. protecţia unor segmente ale populaţiei aflate în dificultate prin intermediul sistemului asigurărilor sociale şi a sistemului asistenţei sociale. T.Asigurări şi protecţie socială 1. Pornind de la această premisă. cultură etc. promovarea intereselor familiei şi a copilului. siguranţă socială.1. Politica socială urmăreşte rezolvarea marilor probleme sociale legate de sănătate. Conceptul de politică socială a statului Politica socială a statului reprezintă un ansamblu de scopuri şi instrumente de analiză prin care puterea publică realizează afectarea normativă a resurselor publice şi a distribuirii veniturilor în perspectiva umanistă a dreptăţii sociale. În lucrarea sa cu privire la problematica politicii sociale.Marshall. etc. 4 . considera că scopul declarat al politicii sociale este bunăstarea. dreptul la condiţii corespunzătoare de muncă etc. în condiţiile actuale ale dezvoltării societăţii principalele obiective urmărite de politica socială. asigurarea unor condiţii sociale considerate a fi importante pentru dezvoltarea socială generală: creşterea solidarităţii sociale. locuinţe şi se realizează prin intervenţia statului asupra următoarelor categorii de beneficiari: familii cu mulţi copii fără susţinere materială. educaţie.. educaţie. În general. persoane aflate în incapacitate de muncă definitiv sau temporar.). copii orfani. sunt: promovarea unor servicii publice: sănătate. Politica socială a statului poate interveni şi în alte domenii cum ar fi: aplicarea unor măsuri de reglementare a proceselor cu efecte nocive asupra mediului ambiant sau la nivel microeconomic prin intermediul instituţiilor locale poate influenţa sau urmări rolul şi activitatea sindicatelor sau protecţia angajaţilor (durata zilei de muncă. persoane vârstnice etc. în general şi în funcţie de politica promovată de partidul de guvernământ şi mecanismele politice specifice acestuia.

decent. a. conceptul de bunăstare colectivă conform căruia toţi membrii colectivităţii trebuie să dispună de un volum minim de bunuri şi servicii considerat a fi decent. 1. cele două tipuri de state ale bunăstării au funcţionat. s-au stimulat reciproc ele prezentând atât trăsături distincte cât şi trăsături comune. Statul şi bunăstarea socială Conceptul de bunăstare se fundamentează pe conceptul de standard de viaţă normal. la nivelul unei colectivităţi. Afirmaţia că economia este latura inseparabilă a acţiunii sociale presupune tratarea socialului prin prisma modificărilor la care este supus economicul ca urmare a schimbărilor fundamentale de sistem. care orientează întreaga activitate a colectivităţilor actuale. Statul bunăstării a început să se contureze la sfârşitul secolului trecut în societăţile industriale intrate într-un proces rapid de dezvoltare. Societăţile actuale prezintă o puternică orientare spre asigurarea unei bunăstări colectivecare a devenit o valoare centrală. din profit şi din proprietate) reprezintă baza bunăstării individuale. 5 . Aceste venituri sunt produse în mod liber în economia de piaţă. normal şi minimal. Din veniturile primare statul extrage. probabil. Dincolo de rezonanţele ideologice ale termenilor şi de diferenţele de succes istoric. s-au confruntat şi. prin sistemul fiscal (politica fiscală) veniturile sale pe care le va folosi pentru finanţarea activităţilor sale de susţinere directă sau indirectă a bunăstării colective. În secolul al XX-lea s-au confruntat două modele distincte privind producerea bunăstării colective: statul capitalist (mai exact statul bunăstării bazat pe economia de piaţă) şi statul socialist.Asigurări şi protecţie socială Fundamentul realizării politicii sociale îl constituie sincronizarea politicii sociale cu politica economică astfel încât obiectivele politicii sociale să nu fie în discordanţă cu obiectivele de dezvoltare economică .2. De aici decurg două concepte: conceptul de standard de viaţă al unei colectivităţi care se referă la o stare a aspiraţiilor respectivei colectivităţi determinate pe de o parte de resursele disponibile iar pe de altă parte de sistemul de valori. dezirabilă. Statul bunăstării bazat pe economia de piaţă Caracterizarea statului bunăstării care are la bază mecanismele economiei de piaţă porneşte de la următoarele elemente: Veniturile primare (salariale.

Germania şi Franţa). asistenţă socială . atât în ceea ce priveşte alocarea resurselor în sfera producţiei. Aşa cum s-a afirmat anterior. educaţie sănătate). ambele metode ale statului bunăstării – atât cel fundamentat pe economia de piaţă cât şi cel fundamentat pe economia socialistă – au urmărit realizarea unei bunăstări colective acceptabilă. Generalizarea sistemului de asigurări sociale. planificată şi orientată de către stat în vederea producerii sistematice a bunăstării. Dar aceste diferenţe provin mai degrabă din ponderea diferitelor elemente ale sistemului. adesea însă în forme simplificate. Sistemul fiscal similar cu cel al ţărilor cu economie de piaţă. Belgia. b. Educaţia şi asistenţa medicală erau gratuite pentru toţi membrii societăţii. de accident etc). la care se adăugau şi alte gratuităţi şi forme de sprijin: burse pentru elevi. Există diferenţe între configuraţia statului bunăstării din diferite ţări bazate pe economia de piaţă. Impozitele pe venituri erau utilizate. Statul bunăstării bazat pe economie socialistă Elementele caracteristice ale statului bunăstării din fostele ţări socialiste sunt: Generalizarea sursei salariale prin aplicarea unei politici de folosire completă a forţei de muncă care a exclus total şomajul.Asigurări şi protecţie socială Statul realizează o redistribuţie a veniturilor prin diferitele sale sisteme: asigurări sociale (pensii. deasupra pieţei. asigurări de boală. veniturile erau menţinute la nivel scăzut pentru realizarea unei egalităţi între membrii societăţii. cu funcţia de a asigura un nivel de dezvoltare acceptabil. Critica marxistă a dus la concluzia înlocuirii economiei de piaţă cu un alt tip de economie – economia socialistă. etc. sprijin social universal (familii cu copii. Statul bunăstării arată ca o reţea complexă de protecţie socială. Politica salarială era orientată puternic spre promovarea egalităţii. 6 . tabere. O viziune critică asupra economiei de piaţă arată că limitele economiei de piaţă duc la necesitatea dezvoltării. manuale gratuite. a unui stat cu funcţii sociale complexe care să corecteze distorsiunile pieţei. cât şi în distribuirea resurselor în sfera consumului. din gradul de generozitate al diferitelor forme de protecţie socială şi raportarea cheltuielilor cu protecţia socială în produsul naţional brut (în Europa nivelul maxim al acestor cheltuieli este de aproximativ 30% în Olanda.

7 . Protecţia populaţiei salariate. De aceea se apreciază că politica socială a perioadei de tranziţie se caracterizează în primul rând prin asigurarea protecţiei sociale în faţa fenomenelor inerente acestei etape (şomaj. abordarea conceptului de protecţie socială se face din două unghiuri de vedere: al ofertantului şi al beneficiarului. Aceasta se realizează prin: stimularea dezvoltării activităţilor economice care să ofere locuri de muncă cu cerinţe de calificare superioară. În general. În această situaţie protecţia este solicitată pentru a putea asigura omului traversarea unei perioade mai scurte sau mai lungi de timp. economică.3. al protecţiei sociale) se va forma. Ea include asigurarea de condiţii fizice. organizaţionale normale de muncă precum şi protecţia împotriva oricăror abuzuri. acordarea de compensaţii economice şi sociale (cu caracter individual). şi nu orice fel de loc de muncă ci a unuia cât mai pe măsura posibilităţilor şi pregătirii individului. marginalizarea socială etc). stat. Preţul protecţiei sociale se exprimă prin costurile ocazionate de producerea serviciilor sociale a căror efect este siguranţa sau securitatea socială. Un gen special de protecţie este cerut de condiţiile cauzate de tranziţie. Protecţia locului de muncă presupune în prealabil asigurarea unui loc de muncă pentru fiecare. este asigurată prin acţiunile conjugate ale sindicatelor şi legislaţia adecvată domeniului muncii şi protecţiei sociale. accentuarea sărăciei. în condiţiile unei pieţe libere a serviciilor sociale. 2. la intersecţia nevoilor cu resursele. pentru acele activităţi care au un grad scăzut de acceptabilitate socială. Protecţia socială se manifestă printr-un ansamblu de măsuri (materiale şi/sau nemateriale) care urmăresc direcţii practice. Dimensiunile protecţiei sociale Protecţia socială a devenit la ora actuală o temă majoră pentru întreprinderi. dar şi ţinând cont de caracterul colectiv al acestui tip de servicii. fundamentarea unui regim complementar de protecţie realizat în cadrul fiecărei firme pentru asigurarea unei dimensiuni de protecţie a salariaţilor care să cuprindă protecţia socială. inflaţie. salariaţi şi toţi ceilalţi factori implicaţi în acţiuni sociale reprezentând nu doar un element fundamental al politicii sociale (ca instrument) cât mai cu seamă obiectivul său central. prin acţiuni concrete la nivelul următoarelor diimensiuni: 1. financiară. convingătoare. juridică. Ca în orice raport cerere-ofertă. sociale.Asigurări şi protecţie socială 1. în cazul producerii unor evenimente. preţul (respectiv. În mod special în această categorie (obiectiv) se include garantarea unui salariu minim civilizat.

marginalizarea tineretului prin pierderea atribuţiilor.Asigurări şi protecţie socială 3. Protecţia întregii colectivităţi urmăreşte asigurarea împotriva unor procese sociale patologice cu acţiune negativă majoră asupra condiţiei individului: crize economice. la nivelul întregii colectivităţi. şomajul tinerilor. etc. a suplimentării acelor importuri prin care să se completeze cele necesare traiului civilizat. criminalitate. tineret fără sprijin material şi nematerial. Aspectul condiţiei juvenile prezintă în societatea contemporană o serie de particularităţi: violenţa minorilor. Teoretic protecţia socială trebuie să-şi dovedească maximum de beneficiu uman. corupţie. 8 . dificultatea de integrare a acestor persoane în lumea muncii cere mijloace de protecţie economică şi socială. interrasiale (sau între alte grupuri sociale).). interreligioase. minori abandonaţi. contribuie la accentuarea stării conflictuale în special la această categorie socială. În aceste cazuri. protecţia acestor categorii se constituie ca cea mai asiduă purtătoare a mesajului umanistsocial. a compensaţiilor economice (fără a depăşii limitele eficienţei). comportamentul de tip „dezertor” în faţa imposibilităţii găsirii unui loc de muncă pe măsura aşteptărilor. O problemă majoră în cadrul acestei categorii de protecţie o constituie protecţia copilului şi a tineretului. populaţie vârstnică fără suport de ajutor. Protecţia grupurilor sociale defavorizate (handicapaţii. ea reprezintă o temă de mare sensibilitate economică privind depistarea şi utilizarea tuturor resurselor economice (dar şi noneconomice) pentru crearea confortului social. Acest tip de protecţie se cere în special în perioada de tranziţie. Practic. Acest tip de protecţie porneşte de la drepturile civile ale cetăţenilor punând în evidenţă nu doar serviciile sociale ci şi cele socio-sanitare pentru a proteja şi a oferi sprijinul adecvat individului şi familiei sale. când pericolul deteriorării standardului de viaţă apasă asupra întregii populaţii şi sunt necesare eforturile şi suportul statului. Abordarea şi aprofundarea problematicii specifice vârstei tinere au un impact particular deosebit asupra calităţii vieţii. 4. Protecţia împotriva nedeteriorării calităţii vieţii formează un ansamblu de măsuri menite să acţioneze în special asupra păstrării dimensiunilor indicatorilor cantitativi (dar şi calitativi) ai calităţii vieţii. tensiuni interetnice. începând cu integrarea şcolară şi până la găsirea unui loc de muncă pentru aceste persoane cărora să le confere o oarecare independenţă economică. 5. familii cu mulţi copii fără suport material adecvat etc. corespunzătoare.

Protecţia socială în Comunitatea Europeană Desăvârşirea pieţei interioare comunitare. dispoziţiile sociale şi conjuncturale ale Actului Unic European au avut o importantă influenţă asupra formei şi conţinutului programelor economice şi sociale. săptămână. construirea unor noi orare de muncă. sănătate şi securitate socială.5. condiţii de viaţă. apariţia unor noi fenomene de sărăcie. mediu înconjurător. d) implementarea programelor.1. este verificată periodic şi modificată atunci când condiţiile generale ale pieţei muncii o cer. luarea în considerare a efectelor aspra mediului înconjurător. Durata timpului de muncă În general. Scopul unic declarat al Programului este căutarea şi găsirea de noi posibilităţi de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă în Europa. an). permanentizarea şomajului. utilizarea din ce în ce mai frecventă a noilor tehnologii (şi gradul diferenţiat de accesibilitate a structurilor sociale la acestea). tehnologia viitorului. 1. Ele sunt cuprinse în partea întâia a Programului şi se referă la: dialogul social. prima coordonată care este abordată în cadrul problematicii pieţei muncii. b) realizarea unor studii pilot. c) formularea marilor proiecte de cercetare.Asigurări şi protecţie socială 1. Programul Economic-Social al Comunităţii Europene devine operaţional în 6 domenii legate unele de altele. e) evaluarea efectelor şi elaborarea de recomandări. restructurarea vieţii şi muncii.4. dorinţa omului de a-şi intensifica participarea la rezolvarea problemelor sociale. Piaţa muncii şi protecţia socială 1. Prin intermediul acestora au fost lansate informaţii utile comunităţii. Această durată este stabilită şi reglementată prin legislaţia guvernamentală dar şi prin acordurile de tarife. tuturor instituţiilor comunitare şi altor factori de decizie pentru ca progresul economic şi social să se instaureze pe piaţa unică. mai precis a negocierilor salariale este durata timpului de lucru (zi. Factorul care influenţează cel mai accentuat durata programului de muncă şi care generează adesea mari nemulţumiri şi presiuni sociale datorită consecinţelor sale este 9 . Etapele de derulare ale acestui program sunt următoarele: a) identificarea problemelor economice cu implicaţii sociale.5. Programul Economic-Social al Comunităţii Europene ţine cont de multitudinea fenomenelor care se fac resimţite în Europa prezentului moment: îmbătrânirea populaţiei.

Durata de muncă/săptămână în activităţile neagricole – media pe glob până în anii 1990 împărţea ţările lumii. SUA. în două categorii importante: prima. În general statisticile privind durata de muncă prezintă durata medie a muncii/săptămână (în unele cazuri. zi sau lună) iar seriile de date se referă la: a) orele de muncă efectiv lucrate b) orele de muncă remunerate (plăţile) Orele de muncă efectiv lucrate corespund în ansamblu orelor petrecute la locul de muncă. satisfacţia populaţiei salariate de a se apropia prin această măsură de standardul ţărilor dezvoltate şi 10 . concediile de boală şi alte tipuri de concedii sau perioade de timp plătite). grupul ţărilor cu sub 40 de ore săptămânal (Canada. în principiu. Franţa. în unele situaţii chiar scăparea de sub control a fenomenului „migraţia clandestină” a forţei de muncă. cu efecte deosebit de negative în special asupra populaţiei şi pieţei muncii din ţara către care s-a orientat fenomenul migraţionist. cuprinzând perioadele normale de muncă şi orele suplimentare în timp ce orele remunerate acoperă în plus orele de muncă plătite dar neefectuate (cum ar fi: concediile anuale. De menţionat că începând cu anii `90 s-au produs numeroase şi ample modificări cantitative şi calitative ale duratei de muncă pornind de la următoarele consideraţii: a) valul de evenimente politice-sociale precum şi profundele transformări economice de după 1989 cu toate ţările central-est europene au determinat modificarea esenţială a pieţei muncii astfel: eliberarea „cortinei de fier” prin ridicarea graniţelor (total sau parţial) a produs dislocări de populaţie în direcţia reîntregirii familiilor şi căutarea de loc de muncă mai bine plătit. atracţia forţei de muncă (inclusiv calificată şi cu un loc de muncă asigurat în ţara de origine) către occident ca „miraj” al realizării profesionale. accentuarea. trecerea la săptămâna de 5 zile lucrative. b) accentuarea şomajului (atât în ţările în tranziţie cât şi în cele dezvoltate) ca urmare a următoarelor condiţii: restructurarea economică din fostele ţări socialiste a declanşat generalizarea şomajului ca fenomen de masă. Germania) şi grupul ţărilor cu peste 40 de ore săptămânal (Japonia.Asigurări şi protecţie socială programul tehnic. Elveţia. mutaţiile produse pe piaţa muncii au produs printre altele şi schimbarea programului de lucru. Efectul a fost perceput sub două aspecte: unul considerat ca subiectiv. Spania. Anglia). zilele de sărbătoare.

prelungirea procesului educaţional şi scăderea „presiunii” numărului tinerilor asupra populaţiei active. regii şi întreprinderi de stat).a femeilor.Asigurări şi protecţie socială obiectiv. În aceste domenii vor trebui conjugate acţiunile de politică guvernamentală de promovare a ocupării (mai ales a unor modele de ocupare a forţei de muncă feminină). 1. flexibilizarea pieţei muncii prin metode atipice de ocupare (care să nu devină însă forme de subocupare specifice feminine. încurajarea şi formarea profesională pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. ci să dezvolte în măsura în care sunt acceptate. în diverse domenii de activitate în care eficienţa ar fi sporită. proces şi tendinţă care au condus la o adevărată schimbare atât a modelului cât şi a curbei de activitate a femeilor. programe de recalificare. diminuarea treptată a eficienţei muncii. în etapa de tranziţie . prin investiţii şi folosirea capacităţilor existente.2. de intrare masivă şi rămânerea pe piaţa muncii – ca persoane ocupate sau în şomaj. ca şi pentru lucrătorii pe cont propriu. apropiindu-le de cele ale bărbaţilor. femeile devin mai afectate de şomaj fiind primele concediate şi greu reprimite înapoi. cu 11 . etc. În prezent. cu atenţie specială acordată categoriilor defavorizate (inclusiv femei). acele activităţi preferate de către femei). etc. orientare profesională şi găsirea de locuri de muncă. reducerea la 35 de ore săptămânal chiar în ţări dezvoltate (exemplu Franţa) ca simbol al solidarităţii salariale şi sindicale în faţa posibilităţilor tot mai accentuate de pierdere a locurilor de muncă în masă (în special în marile zone ale pieţei muncii. Masuri privind stoparea şi reducerea şomajului în rândul femeilor: crearea de noi locuri de muncă. al dezvoltării zonale. goana după competitivitate industrială pe piaţa externă ceea ce necesită încorporarea în produse şi servicii a cât mai mult progres tehnic şi tehnologic cu consecinţe în planul renunţării la utilizarea de forţă de muncă.5. ţinând însă cont şi de specificul forţei de muncă. randamentului şi motivaţiei paralel cu pretenţia susţinută de creştere a salariului datorită inflaţiei şi liberalizării preţurilor. Protecţia socială a femeilor şi tinerilor Una din principalele particularităţi ale evoluţiei pieţei muncii după anii `70 a fost tendinţa de feminizare. disponibilizarea preferenţială a femeilor şi tinerilor ceea ce constituie conturarea fenomenului „şomaj feminin” şi „şomaj tineret” (chiar licenţiaţi) necesită o protecţie socială deosebită dar mai ales specifică.

dacă nu chiar inexistente. cu efecte negative asupra veniturilor. Acest proces se datorează atât condiţiilor economice în care funcţionează piaţa muncii. Primul ar fi acela că ele permit în acelaşi timp ridicarea ajutorului de şomaj sau alocaţiei de sprijin. arie geografică sau condiţiile pieţei muncii. În primul rând perioadele prelungite de şomaj la prima lor intrare pe piaţa muncii le pot deteriora considerabil tinerilor şansele de a face faţă mai târziu acestei pieţe. „Ultimii veniţi. primii concediaţi” devine un principiu care nu oferă siguranţa minimă a locului de muncă pentru tineri. Se pare că mai mult de două treimi dintre cei care nu au loc de muncă sau sunt în şomaj. dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. etc. ocupaţie. În al doilea rând. În anul 2000 persoanele sub 30 de ani reprezentau aproape 54% din totalul şomerilor care beneficiau de ajutor de şomaj sau alocaţie de sprijin şi acest procent se menţine şi în prezent. cel puţin o perioadă scurtă de timp. Dacă se adaugă şi lipsa de calificare se poate înţelege de ce tinerii sunt înclinaţi să accepte locuri de muncă mai puţin atractive.neoficială. pentru tineri astfel de reglementări sunt mai limitate. Similar. ei sunt mai predispuşi la experimentare. O a treia cauză. problema şomajului în rândul tinerilor este foarte importantă prin însăşi amploarea ei. O diferenţă semnificativă din punct de vedere al pieţei muncii între tineri şi celelalte categorii de vârstă rezidă în faptul că primii prezintă un grad de risc mai mare la şomaj. Şomajul afectează tinerii şi pe termen lung. foarte importantă. sex. ei transformându-se cu timpul(atunci când este cazul) din persoane calificate în persoane necalificate. ceea ce măreşte riscul lor de a deveni şomeri. dacă se are în vedere faptul că pensiile se calculează pe baza vechimii în muncă. Tinerii arată o mare mobilitate ocupaţională pe piaţa muncii. ramură economică. adică sunt mai mobili decât adulţii în ceea ce priveşte profesiile şi locurile de muncă. Dincolo de vârstă. o reprezintă economia secundară sau „munca la negru”. În consecinţă există riscul ca abilităţile şi competenţele dobândite de ei în timpul pregătirii şi formării să se deterioreze. Noua incidenţă a şomajului asupra tinerilor este importantă din cel puţin două motive. fiecare dintre ele având implicaţii sociale. cât şi tranziţiei de la şcoală la muncă. cât şi câştiguri din 12 . Acest tip de activităţi „la negru” sunt foarte tentante pentru tineri din cel puţin două motive. desfăşoară activităţi în vederea dobândirii de câştiguri. Categoria tinerilor şomeri este caracterizată de mari fluctuaţii pe piaţa muncii. O altă caracteristică a şomajului la tineri este gradul mare de concentrare a şomajului în acest grup.Asigurări şi protecţie socială cele ale organizaţiilor neguvernamentale (care se preocupă de problemele specifice ale familiei şi femeii. tinerii sunt expuşi la perioade de şomaj mai lungi decât adulţii. Dacă pentru persoanele adulte legislaţia muncii oferă o securitate a muncii.

1. problemele majore ale pieţei muncii.Asigurări şi protecţie socială respectiva activitate. Astfel marea majoritate a tinerilor consideră ca a avea un salariu bun este cel mai important atribut al unui loc de muncă. 1. Dimensiune financiară În condiţiile perioadei de tranziţie în care piaţa muncii este caracterizată de multiple schimbări şi întreaga populaţie. reocuparea şi reintegrarea profesională. o modificare a obiectului activităţii anumitor agenţi economici şi chiar a unor ramuri ale economiei naţionale. ci aşa cum se procedează în ţările dezvoltate. Reconversia profesională. a echilibrării excedentelor cu deficitele de forţă de muncă. formarea profesională şi recalificarea/reconversia profesională. 13 . înainte de toate cea ocupată. astfel de locuri de muncă sunt evident foarte greu de găsit astăzi în România. Succesul lor în planul ocupării şi reocupării forţei de muncă. un loc de muncă mai bun şi toate avantajele care decurg din aceasta. cauze specifice şi care necesită deci mijloace aparte de rezolvare. în timpul şi după derularea acestora.6. iar în cadrul industriei pe subramurile acesteia. acesta din urmă fiind o variabilă deosebit de fructificată de către tineri. educaţia. Însă având în vedere contextul macroeconomic. de la sine. este supusă unui proces de „restructurare” în plan profesional şi comportamental. ca un mijloc de a obţine o calificare mai înaltă. tind să capete o valoare deosebită. Reconversia profesională a forţei de muncă îndeplineşte două funcţii importante: a) funcţia economică de ajustare a forţei de muncă la nevoile economice în continuă schimbare. în legătura nemijlocită cu ocuparea. Al doilea motiv. este că acest tip de muncă este de obicei ocazională (ca zilieri de exemplu). Prezentarea tuturor factorilor şi categoriilor vulnerabile la şomaj scot în evidenţă necesitatea abordării şomajului nu ca un tot unitar. datorită trecerii lor de la un gen de producţie la altul. Reconversia profesională a forţei de muncă nu trebuie privită doar ca un mijloc de a scăpa de ameninţarea şomajului. ci pe segmente de populaţie care au caracteristici diferite. al funcţionării pieţei muncii rămâne dependent de asigurarea unui ansamblu de condiţii înainte. Reconversia profesională 1. Reconversia profesională reprezintă procesul prin care are loc o schimbare a condiţiilor economice anterioare.6. Reconversia profesională respectiv perfecţionarea profesională nu constituie terapii miraculoase care soluţionează sigur. b) funcţia socială reprezentând o pârghie care asigură concomitent: reducerea şi combaterea şomajului. în vederea echilibrării ofertei cu cererea de muncă. Concept. individului rămânându-i suficient timp liber.

îndeosebi a celor de consum personal. întreţinerea clădirii. cazare. indice devenit oficial după ce a fost negociat între sindicate. realizează aceste corelaţii fără însă a recurge la tehnicile indexării. echipament de lucru. în raport cu evoluţia preţurilor. materialele didactice.Asigurări şi protecţie socială combaterea sărăciei. recalificare sau perfecţionare. Într-o serie de ţări negocierea colectivă întemeiată pe o bună organizare a partenerilor sociali. În ceea ce priveşte veniturile centrelor de calificare. 1. etc. Mai mult decât atât într-o serie de ţări care nu practică indexarea (Germania. sumele realizate din valorificarea lucrărilor şi operaţiilor efectuate de cursanţi în perioada de pregătire. energie. salarii şi creşterea economică. Indexarea şi protecţia socială Indexarea reprezintă o modalitate de conectare a unor variabile economice. ştiut că populaţia şomeră are o contribuţie apreciabilă în determinarea proporţiilor şi evoluţiei populaţiei sărace. recalificare şi perfecţionare a şomerilor acestea provin din: taxe de participare la cursuri suportate din fondul pentru plata ajutorului de şomaj (valabil numai pentru şomerii care primesc ajutor de şomaj) taxe de participare la cursuri suportate de către solicitanţi (agenţi economici. pentru corelarea creşterii salariilor cu inflaţia. Suedia. cu creşterea nivelului general al preţurilor. apă. impozitele. taxe prevăzute pentru prestaţiile de servicii. În toate ţările cu economie de piaţă au fost adoptate legi prin care mărirea salariilor de bază creşte în mod automat. transport (pentru cursanţii navetişti). Japonia. corelat cu indicele creşterii preţurilor. Cel mai adesea indexarea se foloseşte pentru a oglindi dinamica veniturilor din muncă a salariilor. pensiile. salarii-productivitate. respectiv: salariile personalului de predare şi instruire şi sumele plătite colaboratorilor externi. precum salariile. patronat şi guvern. Indexarea este însă numai una din aceste modalităţi şi procedee de realizare a corelaţiilor dintre salarii şi preţuri. sume destinate pentru a acoperi chiria sălilor de curs. conform reglementărilor în vigoare. cantină. Resursele financiare trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor pentru calificare. documente de evidenţă. persoane fizice aflate în câmpul muncii).7. dintre salarii şi costul vieţii. deşi mai mare decât în 14 . material de producţie. meşteşugari. rechizite. salariivenit naţional. Austria) creşterea salariilor.

Alegerea unui indicator pentru indexarea salariilor este calculat în funcţie de indicele preţurilor de consum care se calculează şi se publică regulat de către servicii publice specializate. asupra ocupării. preţului şi rentabilităţii. sindicatele încearcă să se protejeze împotriva creşterii preţurilor în timpul perioadei dintre o negociere şi alta. c) ţări în care o parte mai mult sau mai puţin importantă a salariaţilor beneficiază de o clauză de indexare prin convenţiile colective ale fiecărei unităţi economice. rareori negocierile salariale pot fi redeschise la fiecare trei sau şase luni. dimpotrivă ele fiind chiar mai mici. Indexarea îndeplineşte ca funcţie principală prevenirea eroziunii puterii de cumpărare. b) ţări în care indexarea este automată şi proporţională cu nivelul creşterii preţurilor. ţările cu economie de piaţă pot fi clasificate astfel: a) ţări unde toţi salariaţii beneficiază de indexare reglementată de către puterea executivă. asupra investiţiilor şi cererii globale. este apreciată în unanimitate ca o pârghie solidă a politicii sociale pornind de la însăşi obiectivele sale: nivelul de trai şi calitatea vieţii. Oricum ar fi însă practica indexării. Cu toate acestea. indexarea bine realizată nu are efecte inflaţioniste dezechilibrante în plan economic şi social. salariile mici vor fi bine protejate în timp ce salariile înalte nu vor fi decât în parte. prevăzând indexarea salariilor. Ea are însă şi un efect secundar: acela de a transmite presiunile inflaţioniste asupra costurilor. În cazul in care compensarea constă într-o sumă uniformă pentru toţi salariaţii. După mărimea numărului de salariaţi şi a altor categorii de populaţie care beneficiază de indexare.Asigurări şi protecţie socială ţări care recurg la indexare nu generează totuşi procese inflaţioniste mari. eficacitatea protecţiei sociale depinde de volumul aceste compensaţii şi de nivelul remunerării. doi sau chiar mai mult. În alte opinii. 15 . Cu toate acestea problema nu este deloc simplă deoarece sunt prezente două procese care se derulează în spaţii temporare diferite: a) indexarea este un fenomen continuu (a cărei stare se poate percepe de la o lună la alta cu ajutorul statisticilor de preţuri) b) convenţiile colective se încheie pe o durată variabilă de un an. În practică. indicele naţional al preţurilor de consum este criticat de regulă de către sindicate deoarece se calculează şi suferă influenţa obiceiurilor de consum ale familiei medii. d) ţări în care indexarea este inexistentă.

care cuprinde o serie de riscuri cum ar fi: îmbătrânirea. a costurilor specifice sau evoluţia nivelului general al preţurilor. respectiv: 11. 14.Asigurări şi protecţie socială Clauza de indexare reprezintă o dispoziţie de contract care prevede ca ajustarea salariilor stabilite prin contract să reflecte total sau parţial evoluţia preţurilor. sărăcia etc. În anumite ţări ponderea cheltuielilor cu pensiile în P. evident. ca expresie procesului de îmbătrânire demografică. 16 . Asupra procesului amintit au acţionat în principal trei factori: creşterea însemnată a populaţiei vârstnice. Protecţia socială a populaţiei în vârstă Pe măsura înaintării în vârstă oamenii îşi pierd capacitatea de a muncii şi câştiga din ce în ce mai puţin. Creşterile amintite.B a atins o dimensiune extrem de mare.4% în Italia. care privesc toate categoriile de pensii (de bătrâneţe. boala. cât şi a nivelului pensiei reale. invaliditate şi urmaş).I. au avut loc în condiţiile sporirii atât a numărului de beneficiari. 1. de aceea au nevoie să li se asigure o sursă de venit până la sfârşitul vieţii. 10. sporirea mărimii reale a pensiilor individuale în contextul progresului economic.8. accidentele de muncă. Societăţile şi guvernele au elaborat mecanisme de asigurare a veniturilor cetăţenilor vârstnici. ca partea reţelei de securitate socială. extinderea gradului de cuprindere a populaţiei în diferite sisteme de securitate socială pentru bătrâneţe.8% în Germania. Utilizarea clauzei de indexare se bazează pe faptul că ea este prevăzută ca urmare a schimbării puterii de cumpărare(cel mai adesea prin deteriorarea sa). cu efecte pozitive asupra condiţiilor de viaţă a pensionarilor.8% în Franţa. invaliditatea.

de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor activi. regiile autonome. a pensionarilor şi a membrilor lor de familie. întreprinzătorii particulari etc. în incapacitate de muncă. societăţile comerciale. să ia din timp măsurile corespunzătoare pentru protecţia cetăţenilor. şi. Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire. în perioada în care se găsesc. constituind un mijloc de control asupra formării. maternitatea. pensii. se gestionează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor şi pensionarilor din companiile naţionale. bolile. din iniţiativa lucrătorilor din fabrici. repartizării şi utilizării acestuia. Deşi în trecut în România aceste asigurări au cunoscut o oarecare dezvoltare. societăţile comerciale. unităţile şi organizaţiile cooperatiste. care constă în acordarea de către stat sau anumite organizaţii de indemnizaţii. Asigurările sociale constituie acea parte a relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul cărora în procesul repartiţiei produsului naţional brut se formează. întreprinderile private. sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară. ajutoare. temporar sau definitiv. la tratament balnear şi alte gratuităţi. totuşi. trimiteri la odihnă. Sub aspect financiar.Asigurări şi protecţie socială 2. regiile autonome. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE 2. asigurându-le veniturile necesare traiului acestora şi familiilor lor. etc. precum şi ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă.. asociaţiile. 17 . este necesar ca statul. Deoarece cetăţenii pot să ajungă în imposibilitatea de a mai munci. când omul nu mai poate munci cu plenitudinea forţelor sale etc. deci. cum sunt: accidentele. primele forme ale asigurărilor sociale au luat fiinţă către sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea. se repartizează şi se utilizează fondurile asigurărilor sociale. companiile naţionale. când se alimentează. formele concrete de ocrotire a cetăţenilor şi a familiilor lor n-au putut satisface pe deplin cerinţele de viaţă ale acestora. de a-şi dobândi prin muncă bunurile şi serviciile necesare traiului lor şi a familiilor lor datorită diferitelor cauze. invaliditatea. se repartizează. asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul naţional brut.1 Necesitatea şi conţinutul economic al asigurărilor sociale În România.

se creează flexibilitate în redistribuirea resurselor disponibile. realizându-se astfel aspectul de totalitate şi integralitate prin care sunt ocrotiţi lucrătorii din unităţile de stat. garantat de stat. în sistemul public naţional de asigurări. ale muzicienilor. prin integrarea în asigurările sociale de stat a sistemelor independente de asigurări sociale (asigurările sociale pentru agricultori. se prevăd posibilitatea şi condiţiile de organizare şi funcţionare a unor sisteme private.Asigurări şi protecţie socială Aplicarea în practică a politicii sociale a statului român a contribuit la cristalizarea şi la perfecţionarea pe plan naţional a unui sistem de asigurări sociale. b) Obligativitatea. membrii cooperativelor meşteşugăreşti. compozitorilor şi scriitorilor). se economisesc resurse materiale şi umane. societăţile comerciale. avocaţii. de asigurări sociale. asociaţii.2 Principiile şi rolul sistemului public naţional de asigurări sociale Principiile de organizare şi funcţionare a sistemului public naţional de asigurări sociale sunt următoarele: a) Unicitatea. care cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurări sociale ce îşi păstrează individualitatea. ale artiştilor plastici. cooperatorii. agricultorii. agricultorii. 2. ale cooperaţiei meşteşugăreşti. prin efectul legii. se întăreşte controlul privind constituirea şi utilizarea resurselor şi calitatea prestaţiilor. slujitorii cultelor. pensionarii şi membrii lor de familie sunt ocrotiţi prin asigurările sociale. regiile autonome. ceea ce înseamnă că la baza asigurărilor sociale se află 18 . persoanele fizice care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege sunt cuprinse. Începând din anul 1992 se conturează tot mai bine realizarea unui sistem public naţional unificat de asigurări sociale. depind unele de altele. Practic. Concomitent. slujitorii cultelor. Prin instituirea sistemului public naţional de asigurări sociale s-a creat un cadru unitar de aplicare a legislaţiei în domeniu. în funcţie de cerinţele pentru anumite prestaţii. astăzi toţi cetăţenii activi ai ţării. toţi pensionarii şi membrii lor de familie. În concordanţă cu cerinţele acestui principiu. beneficiind de drepturi şi având obligaţii reglementate. Asigurările sociale cuprind: personalul din companiile naţionale. personalul casnic şi de îngrijire a blocurilor de locatari. mixte. pensionarii şi membrii lor de familie. avocaţii. Potrivit acestui principiu este organizat şi funcţionează un singur sistem public naţional de asigurări sociale. facultative. ale Bisericii Ortodoxe Române. private. întreprinderile privare.

Statul sprijină acest sistem al asigurărilor sociale. c) Garantarea de către stat a drepturilor de asigurări sociale. f) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie şi la indemnizaţiile de asigurări sociale. faţă de familie etc. Acest principiu este expres prevăzut de legislaţia de asigurări sociale. Statul este garantul acestui drept exercitat prin sistemul public naţional al asigurărilor sociale.Asigurări şi protecţie socială principiul generalităţii şi că statul garantează aceste drepturi prin Constituţie şi prin alte acte normative. iar mamele se bucură şi de ocrotire socială deosebită în caz de sarcină. potrivit căruia asigurările sociale se înfăptuiesc de către asiguraţii respectivi prin organe proprii şi organizaţii competente. când au copii mici bolnavi etc.3. deoarece sunt menite să asigure condiţii decente de viaţă persoanei căreia i-au fost conferite. nu pot fi limitate şi nu pot fi cedate nici total. în situaţii temeinic motivate. Asigurările sociale sunt chemate să îndeplinească un rol important în menţinerea şi ridicarea bunăstării poporului. i) Autonomia şi descentralizarea. 2. prin acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului de stat. Rolul deosebit al asigurărilor sociale constă în ocrotirea cetăţenilor în toate cazurile de pierdere a capacităţii de muncă. Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale constituie un drept personal şi nu pot face obiectul vreunei tranzacţii. cuantumul fondurilor asigurărilor sociale depinde. h) Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale nu pot fi cedate nici total. de mărimea veniturilor 19 . Deci. d) Cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru toată perioada de pierdere a capacităţii lor de muncă. de asemenea.. în promovarea echităţii sociale. agricultorii şi ceilalţi cetăţeni care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul să ceară oricând stabilirea dreptului la pensie. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale Izvoarele de formare a fondurilor asigurărilor sociale sunt contribuţiile ce se plătesc de către agenţii economici şi salariaţi calculate prin aplicarea unor cote procentuale asupra fondurilor de salarii în cazul angajatorilor şi asupra salariilor brute în cazul angajaţilor. simulanţilor şi chiulangiilor etc. în principal . lehuzie. Salariaţii. Asigurările sociale au un rol important în educarea cetăţenilor. asociaţii.. indemnizaţie etc. Acest principiu are în vedere că persoanele asigurate beneficiază de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii prevăzute de lege. prin acordarea indemnizaţiilor şi aplicarea unor restricţii acţionează împotriva leneşilor. pentru creşterea şi îngrijirea copiilor. e) Egalitatea. nici parţial. ele cultivă atitudinea responsabilă faţă de muncă. membrii cooperatori. în dezvoltarea conştiinţei cetăţeneşti. nici parţial.

Stabilirea unor cote diferenţiate a fost necesară pentru realizarea unei echităţi sporite. deci o creştere a veniturilor personalului determină şi majorarea veniturilor asigurărilor sociale de stat. Din anul 1992.grupa I. . ţinându-se seama de grupa de muncă în care a lucrat.grupa a II-a. pentru condiţii normale de muncă. 20 . Contribuţii ale salariaţiilor şi cetăţenilor Contribuţii pentru asigurările sociale datorate de unităţile particulare bazate pe libera iniţiativă Contribuţia agricultorilor cu gospodărie individuală Contribuţia membrilor societăţilor agricole sau ai altor forme de asociare din agricultură Contribuţia slujitorilor cultelor Contribuţia persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile Contribuţia altor persoane Contribuţii diferenţiate ale salariaţilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear şi odihnă Alte venituri. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale de stat sunt: - Contribuţii pentru asigurări sociale ce se plătescde agenţii economici şi instituţii. contribuţia a fost stabilită diferenţiat pe 3 grupe: .grupa a III-a . - Nivelul contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat a evoluat în timp de la 9% la 14% cât era în anul 1989. Majorarea cotei de contribuţie a fost determinată de necesitatea păstrării echilibrului bugetului asigurărilor sociale de stat. contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ce se plătesc de către agenţii economici şi instituţii au fost majorate şi diferenţiate. la 20% în anul 1990. prin legătura mai strânsă între contribuţia plătită în timpul activităţii şi prestaţiile obţinute la vârsta pensionării. . În acest mod. în condiţiile noi create de efectele tranziţiei la economia de piaţă. pentru condiţii deosebite de muncă. pentru condiţii speciale de muncă.Asigurări şi protecţie socială realizate de personalul încadrat în muncă.

Contribuţiile pentru asigurările sociale reprezintă cea mai mare parte a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. b) Drepturile băneşti pentru concedii legale şi suplimentare. Nivelul procentelor contribuţiilor pentru alimentarea fondurilor asigurărilor sociale de stat este determinat de următorii factori principali: a) importanţa ramurii economice sau a domeniului deactivitate socială. temporrar sau sezonier). Contribuţiile pentru asigurările sociale plătite decătre agenţii economici exprimă relaţii economice. 880/2010 (vezi anexa 1). e) mărimeasalariilor. c) caracterul şi felul muncii. d) gradul de periculozitate şi toxicitate în care seprestează munca. Izvorul lor de formare îlconstituie munca prestată delucrătorii respectivi. 21 . g) formeleconcrete de ocrotire a pertsonalului. h) Premiile prevăzute să se acorde personalului în cursulul anului. Contribuţiile pentru asigurările sociale datorate de angajatori se calculează asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi. g) Drepturile băneşti ce se acordă personalului în perioada de timp cât îndelineşte diferitele obligaţii de stat şi obşteşti. Pentru anul 2011. Pentru personalul casnic.precum şi asupra veniturilor lunare realizate de persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic în care se cuprind: a) Salariile tarifare ale personalului unităţilor (personalul permenent. f) ponderea personalului pe sexe. contribuţiile sunt prevăzute in Legea nr. contribuţiile cuvenite asigurărilor sociale se calculează asupra căştigului pe care îlrealizează (veniturilebăneşti şi avantajele în natură decare se bucură. c) Salariile cuvenite lucrătorilor scoşi din producţie pentru a urma o şcoală profesională şi cele care se acordă elevilor şcolilor profesionale pentru perioada de practică în producţie. b) condiţii demuncă.ştiinţifică. f) Indemnizaţiile de conducere. dar nu mai puţin decât salariul minim brut pe ţară. a pensionarilor şi familiilor ecstora etc. de ocrotire a sănătă’ii. 287/2010 publicată în Monitorul oficial nr. e) Sporurile desalarii. d) Onorariile plătite specialiştilor pentru expertizele efectuate. culturală.Asigurări şi protecţie socială Contribuţiile la asigurările sociale de stat se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.evaluate în bani).

respectiv Agenţia Naţională a Ocupării forţei de Muncă. Termenele de plată a contribuţiei angajatului şi angajatorului la asigurările sociale sunt până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura drepturilor salariale. În cazul în care angajatorul. în cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuţia datorată. salariaţii plătesc o contribuţie pentru asigurările sociale de stat care reprezintă o treime din contribuţiile totale stabilite în acestscop. până la data achitării sumei datorate. Venitul lunar asigurat. Baza lunară decalcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie: Salariile individualebrute. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care administrează Fondul pentru plata ajutorului de şomaj. reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă şi/sau veniturile celorlalte categorii de asiguraţi. la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.Asigurări şi protecţie socială Cu începere din anul 2001. inclusiv sporurile şi adaosurile. Bugetul asigurărilor sociale de stat mai 22 . De asemenea. Bugetul asigurărilor sociale de stat mai este alimentat şi cu alte venituri cum sunt: sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori. Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. restituirea unor sume plătite din eroare. realizate lunar. anual se procedează la regularizarea sumelor prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligaţii de plată viitoare. majorările şi amenzile aplicate pentru neplata la timp şi integrală a contribuţiilor pentru asigurări sociale. prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare. Neplata acestora la termenul prevăzut generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere. fapta constituie stopaj la sursă şi se penalizează conform normelor legale. restituirea subvenţiilor acordate staţiunilor balneare în anii precedenţi şi nefolosite. care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut pe economie. în urma calculării şi reţinerii contribuţiei angajatului la asigurările sociale nu face şi plata la buget a acestei sume. pensii neachitate şi prescrise etc. Cota majorărilor de întârziere se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare iar sumele calculate şi plătite ca majorări de întârziere reprezintă venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Asigurări şi protecţie socială este alimentat şi cu excedentul bugetului anului precedent. care se reportează pe anul următor. 23 .

invalizilor. FORMELE DE OCROTIRE A CETĂŢENILOR PRIN ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT Cheltuielile bugetare destinate ocrotirii cetăţenilor din ţara noastră prin asigurările sociale de stat au crescut de la an la an. Pensia este un drept bănesc. Trimiterile la tratament balneoclimateric şi odihnă constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat şi au un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor. Biletele de odihnă sunt finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat. Pensiile seplătesc prin asigurările sociale destat. Principalele forme de ocrotire a cetăşenilor prin asigurările sociale destat sunt: a) Pensiile. Pensiile. b) Trimiterile la tratament balnear şi odihnă. A. d) Alte cheltuieli cu ocrotirea sănătăţii. pe tot timpul vieţii de la pensionare (sau cât este invalid). pe viaţă sau câtdurează invaliditatea sau calitatea de urmaş. amembrilor lor de familie prin asigurările sociale de stat. Pe baza prescripţiilor medicale. a salariaţilor şi a membrilor lor de familie. a invalidităţii. B. pentru a li se asigura acestora condiţii optime de viaţă. osumă de bani ce se plăteşte lunar persoanelor care îşi încetează activitatea ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă. refacerea şi întărirea sănătăţii pensionarilor. prin asistenţă socială de stat. Trimiterile la tratament balneo-climateric şi odihnă. c) Indemnizaţiile şi ajutoarele. Pensia constituie principala formă de ocrotire a foştilor salariaţi. sunt suferinzi de boli cronice sau profesionale. precum şi copiii acestuia dacă au vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani şi urmează cursurile unei 24 . după caz.Asigurări şi protecţie socială 3. salariaţii şi pensionarii sunt trimişi la odihnă şi la tratament balneoclimateric.copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţiei (soţului) care are calitatea de urmaş. Se acordă prioritate salariaţilor care lucrează în condiţii foarte grele sau foarte vătămătoare. se distribuie în limita numărului de locuri aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă aproximativ 15% în comparaţie cu cele de tratament. De aceste bilete de odihnă pot beneficia soţul/soţia celui îndreptăţit.

indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale. Contribuţia care trebuie să fie plătită de beneficiari pentru biletele de odihnă se stabileşte după cum urmează: pentru salariaţii bugetari 50% din preţul integral al biletului de odihnă.indemnizaţii în caz de maternitate.Asigurări şi protecţie socială unităţi de învăţământ preuniversitar. în funcţie de staţiune şi de sezon. soţiei. indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului bolnav. Începând din aprilie 1991 prin asigurările sociale de stat se efectiuează şi unele cheltuieli cu ocrotirea sănătăţii. C. indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la un an. Costul transportului. în proporţie de 70% şi diferenţiat. în funcţie de nivelul pensiei sau al salariului. pensionari şi membrii lor de familie – cărora li se acordă biletele respective – din bugetul asigurărilor sociale de stat. indemnizaţia de naştere. 25 . mesei. 50% din contribuţia părintelui în cazul copiilor. cazării şi tratamentului balneoclimateric se suportă pentru salariaţi. în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului. Cheltuielile cu ocrotirea sănătăţii. Pentru asiguraţii care se află în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile şi pentru pensionarii de invaliditate. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele indemnizaţii şi ajutoare: indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacită’ii de muncă. Indemnizaţiile şi ajutoarele constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor. contravaloarea biletelor de tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. D. preţul integral al biletului de odihnă în cazul soţului. ajutorul de deces.îndeosebi pentru procurarea demedicamente cu preţ redus prin Ministerul sănătăţii.

Asigurări şi protecţie socială 26 .

c)principiul contributivitatii.invalidităţii. pentru toti participantii la sistem. tuturor cetăţenilor care au împlinit vârsta prevăzută de lege. obligatia de a participa la sistemul public de pensii. Pensiile se acordă. pe tottimpul vieţii de la pensionare. de evoluţia numărului mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat. drepturile de asigurari sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligatiilor. contribuabili si beneficiari. potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii bazat pe aceleasi norme de drept. conform legii.Asigurări şi protecţie socială 4. un tratament nediscriminatoriu. pensiile sunt drepturi băneşti lunare ce seacordă persoanelor care îşi încetează activitatea datorită atingerii unei limite devârstă. precumşi urmaşilor. 4. între persoane aflate în aceeasi situatie juridica. Sistemul public al pensiilor de asigurări sociale de stateste catacterizat de evoluţia cheltuielilor cu plata pensiilor.1 Principiile dreptului la pensie Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza având ca principii de baza: a)principiul unicitatii. conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii. b)principiul obligativitatii. drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se în temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. în ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege. în raport cu salariul. PENSIILE Pensiile constituie forma principală de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat. au vechimea necesară în muncă ori şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă datorită unor accidente sau boli. copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţului supravieţuitor care au calitate de urmaşi. potrivit caruia persoanele fizice si juridice au. prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii. d)principiul egalitatii. 27 . de evoluţia pensiei medii şi de evoluaţia pensiei medii reale de asigurări sociale de stat. pentru a li se acorda acestora condiţii decente de viaţă.

Administrarea sistemului public de pensii se realizeaza prin Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) si prin casele de pensii sectoriale. conform legii.2 Asiguratii sistemului public de pensii Asiguratii sistemului public de pensii pot fi cetateni români. în functie de numarul si structura asiguratilor. potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie. 28 . bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii. în fiecare municipiu-resedinta de judet. f)principiul solidaritatii sociale. conform caruia participantii la sistemul public de pensii îsi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea. h)principiul imprescriptibilitatii. total sau partial. potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat. respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti. pe baza caruia fondurile de asigurari sociale se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public de pensii._ a)persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca. conform legii. pe perioada în care au. g)principiul autonomiei. În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu. în conditiile prevazute de instrumentele juridice cu caracter international la care România este parte. Baza legislativă în acest domeniu este reprezentată de Legea nr. domiciliul sau resedinta în România. b)functionarii publici. CNPP poate înfiinta case locale de pensii. În subordinea CNPP functioneaza case judetene de pensii. precum si Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti (case teritoriale de pensii). conform legii. Pot fi asigurati ai sistemului public de pensii si cetatenii români. inclusiv soldatii si gradatii voluntari. cetateni ai altor state sau apatrizi.Asigurări şi protecţie socială e)principiul repartitiei. conform legii. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa 2). prin efectul legii: I. 4. i)principiul incesibilitatii. limitarea sau înlaturarea riscurilor asigurate prevazute de lege. cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta în România. Asiguratii au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale. care functioneaza sub conducerea si controlul casei judetene de pensii.

politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare. daca nu sunt asiguratii acestora. Se pot asigura în sistemul public de pensii. precum si orice persoana care doreste sa se asigure. avocatii. în conditiile prezentei legi. personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege. IV. altele decât cele salariale.Asigurări şi protecţie socială c)cadrele militare în activitate. c)persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice. I. e)alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti. în mod exclusiv. pe baza de contract de asigurare sociala. III. soldatii si gradatii voluntari. 29 . ce se asigura din bugetul asigurarilor pentru somaj. politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au încetat. II. b)membri ai întreprinderii individuale si întreprinderii familiale.persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare. în conditiile legii.cadrele militare trecute în rezerva. ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate.someri. în conditiile legii. pe durata mandatului. în conditiile legii . un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla în una dintre situatiile urmatoare: a)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management.persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii executive. V. neintegrate în sistemul public. cu cele ale persoanelor prevazute la pct.persoanele care realizeaza. care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat. b) Pensia de invaliditate. legislative ori judecatoresti. din drepturi de autor si drepturi conexe. din domeniul apararii nationale. d)persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala. ordinii publice si sigurantei nationale. d)persoane angajate în institutii internationale. din domeniul apararii nationale. Prin asigurările sociale de stat seacordă următoarele pensii: a) Pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă. ordinii publice si sigurantei nationale. respectiv sa îsi completeze venitul asigurat.

atât pentru femei. Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea. conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau în specialitate. activitatile din domeniul apararii nationale. categoriile de personal. aviatia civila etc. cât si pentru barbati. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. d) Pensia anticipată parţială. prevazute de lege. reducându-se vârsta şi vechimea în muncă (stagiul de cotizate) în funcţie de condiţiile deosebite şi speciale de muncă. ordinii publice si sigurantei nationale. total sau parţial.3 Pensia pentru limita de vârsta Pensia pentru limita de vârsta se cuvine persoanelor care îndeplinesc. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani. particularităţile activităţii didactice universitare şi de cercetare ştiinţifică. e) Pensia de urmaş. la data pensionarii.maternitate. legislaţia prevede anumirte derogări de la normele generale. activitatile de cercetare. cumulativ.) au dreptul la pensie pentru munca depusă şi limita de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului de mai jos: Stagiul de cotizare realizat în conditii deosebite (ani împliniti) 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 35 Reducerea vârstei standard de pensionare cu: Ani 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 Luni 6 6 6 6 6 6 6 - 30 . Cu toate acestea. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. cât si pentru barbati. în condiţii deosebite de muncă (unitatile miniere. atât pentru femei. explorare. 4.Asigurări şi protecţie socială c) Pensia anticipată. exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare. dupa caz. existenţa unor handicapuri etc.

La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta. arseniu. pe durata normală a studiilor respective.5 Pensia anticipata partiala Pensia anticipata partiala se cuvine. cadmiu. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. În aceste condiţii. zinc. 263/2010 sunt prevăzute. transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limita de vârsta se face din oficiu. fluor. Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit. cu condiţia absolvirii acestora. pentru fiecare categorie de asiguraţi. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar. mangan.75% pentru fiecare luna de anticipare. a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau militar cu timp redus. Cuantumul pensiei anticipate se stabileste în aceleasi conditii în care se stabileste cel al pensiei pentru limita de vârsta. organizat potrivit legii. Copsa Mica si Zlatna. Persoanele care au locuit cel putin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanenta datorita extractiei si prelucrarii minereurilor neferoase cu continut de cupru.a fost concentrat. reducerile vârstei standard de pensionare corespunzătoare stagiilor de cotizare. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevazute delegea în vigoare: persoana a beneficiat sau beneficiază de pensie de invaliditate. persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevazut de lege. respectiv Baia Mare. pâna la îndeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare. mobilizat sau în prizonierat.Asigurări şi protecţie socială Notă: în legea nr. 4. pensia anticipata se transforma în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. clor. prin diminuarea acestuia cu 0. pe durata legal stabilită. precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 8 ani. sulf. pe o 31 . plumb. 4. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute de lege. menţionate la pensia anticipată. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.4 Pensia anticipata Pensia anticipata se cuvine.

care au fost concentraţi. În raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca. b)neoplaziilor. conform legii. cu pastrarea capacitatii de autoîngrijire. b)de gradul II. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta. sunt îndreptăţiţi la această pensie şi elevii. 4. Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguraţii care şi-au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus. în aceste conditii se face din oficiu.Asigurări şi protecţie socială raza de 8 km în jurul acestor localitati. caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoîngrijire. ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite în timpul si din cauza practicii profesionale. caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca. ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 ori în legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989. invaliditatea este: a)de gradul I. schizofreniei si SIDA. au dreptul la pensie de invaliditate în aceleasi conditii în care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca. 32 . din cauza: a)accidentelor de munca si bolilor profesionale.6 Pensia de invaliditate Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. care erau cuprinsi într-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza. Transformarea pensiei anticipate partiale în pensie pentru limita de vârsta. pe durata legal stabilita. c)bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. mobilizaţi de asemenea. Persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca si marii mutilati. beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani. pensia anticipata partiala se transforma în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii menţionate mai sus si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.

în vederea stabilirii gradului de invaliditate. organizeaza. ordine publica si siguranta nationala. dupa caz. sau după caz. ordine publica si siguranta nationala emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate. la cerere. dupa caz. se face. ordine publica si siguranta nationala. corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. CNPP si casele de pensii sectoriale. comisiile de expertiza medico-militara de pe lânga spitalele din sistemul de aparare nationala. II si III de invaliditate se stabilesc prin hotarâre a Guvernului. medicul expert al asigurarilor sociale completeaza raportul de expertiza medicala a capacitatii de munca si emite decizia medicala asupra capacitatii de munca sau. În situatia în care. de catre comisiile de expertiza medico-militara de pe lânga spitalele din sistemul de aparare nationala. Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii. cu avizul Ministerului Sanatatii. caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii. în functie de domiciliul solicitantului. prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporara de munca.Asigurări şi protecţie socială c)de gradul III. prin intermediul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca si al comisiilor centrale de expertiza medicomilitara ale Ministerului Apararii Nationale. În urma examinarii clinice si analizarii documentelor medicale. în conditiile legii. la comisiile de expertiza medico-militara de pe lânga spitalele din sistemul de aparare nationala. 33 . îndruma si controleaza activitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca. după caz. cererea si documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul casei teritoriale de pensii competente. dupa caz. Pentru evaluarea capacitatii de munca. Familiei si Protectiei Sociale. persoana putând sa presteze o activitate profesionala. sau. Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I. de catre medicul specializat în expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul CNPP. care vor fi avizate de comisia centrala de expertiza medico-militara a Ministerului Apararii Nationale. Evaluarea capacitatii de munca. pentru emiterea deciziei medicale sunt necesare investigatii sau examinari de specialitate suplimentare. la propunerea Ministerului Muncii. dupa caz. medicul expert al asigurarilor sociale propune. Ministerului Administratiei si Internelor sau a Serviciului Român de Informatii.

Deciziile comisiilor medicale de contestatii si ale comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale. conform tabelului de mai jos. până la data ivirii invalidităţii au realizatcel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesarprevăzut în tabelul de mai sus. în afara pensiei. Indemnizatia pentru însotitor se suporta de la bugetul de stat. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii. Vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca pâna la 20 ani de la 20-23 ani 23-25 ani 25-29 ani 29-33 ani 33-37 ani 37-41 ani 41-45 ani 45-49 ani 49-53 ani 53-57 ani 57-60 ani Peste 60 de ani Stagiul de cotizare necesar (ani) 1 2 3 6 9 11 14 17 20 23 25 26 27 Au dreptul la pensie de invaliditate si asiguraţii care. 34 . Decizia emisa în solutionarea contestatiei se comunica în termen de 5 zile de la data solutionarii. Cuantumul indemnizatiei pentru însotitor reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie. Decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata.Asigurări şi protecţie socială Decizia medicala se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrarii cererii si se comunica în termen de 5 zile de la emitere. Contestatia se solutioneaza în termen de 45 de zile de la înregistrare. în termen de 30 de zile de la comunicare. dupa caz. Pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul. Deciziile medicale asupra capacitatii de munca necontestate în termen ramân definitive. în cuantum fix. Persoanele care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unor boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta. la comisiile medicale de contestatii sau la comisiile centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii date în solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instantele judecatoresti competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Comisiile medicale de contestatii functioneaza în cadrul centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca si Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca. stabilita în conditiile legii. la o indemnizatie pentru însotitor.

dupa caz. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta. în vederea reintegrarii socioprofesionale. pâna la împlinirea vârstelor standard de pensionare. Nu mai sunt supusi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care: a)prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca. din motive imputabile pensionarului. Decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa la revizuirea medicala urmeaza aceleasi proceduri de contestare si solutionare. daca starea sanatatii lor s-a îmbunatatit sau. Dupa fiecare revizuire medicala. s-a agravat. de catre comisiile centrale de expertiza medico-militara. Pensionarii de invaliditate. la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare celei în care era prevazuta revizuirea medicala sau. emisa în urma revizuirii medicale. în functie de afectiune. conform legii. la intervale cuprinse între un an si 3 ani. din oficiu. prin care se stabileste. Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor. c)au vârsta mai mica cu pâna la 5 ani fata de vârsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare. b)încadrarea în alt grad de invaliditate. medicul expert al asigurarilor sociale. Neprezentarea. c)redobândirea capacitatii de munca. dupa caz: a)mentinerea în acelasi grad de invaliditate. Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitatii de munca. dupa caz. În această situatie se acorda. încetarea platii pensiei.Asigurări şi protecţie socială Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale periodic. sunt obligati sa urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurarilor sociale care a emis decizia medicala asupra capacitatii de munca. 35 . dupa caz. în conditiile legii. din motive imputabile pensionarului. respectiv comisiile centrale de expertiza medicomilitara emit o noua decizie medicala asupra capacitatii de munca. Neîndeplinirea. a acestei obligatii atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare constatarii. b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevazute de lege. cu exceptia celor nerevizuibili. la termenele stabilite de medicul expert al asigurarilor sociale sau. pensia de invaliditate devine pensie pentru limita de vârsta.

daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului. pâna la terminarea acestora. fara a depasi vârsta de 26 de ani. din: 36 . Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas.7 Pensia de urmas Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor. daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Indemnizatia pentru însotitor se mentine si pe durata acordarii pensiei pentru limita de vârsta.5% pentru fiecare luna. b)daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii. dupa caz. dar de cel putin 10 ani. indiferent de vârsta. indiferent de vârsta si de durata casatoriei. la data decesului sustinatorului. daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut. daca durata casatoriei a fost de cel putin un an. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii. În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani.0% pentru fiecare an de casatorie în minus. 4. a) sau b). daca sustinatorul decedat era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. c)pe toata durata invaliditatii de orice grad. beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani. daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. Copiii au dreptul la pensie de urmas: a)pâna la vârsta de 16 ani. în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut. unui sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani. cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0. Pensia de urmas se stabileste. la împlinirea vârstei standard de pensionare. respectiv cu 6.Asigurări şi protecţie socială cuantumul cel mai avantajos. pe perioada în care este invalid de gradul I sau II. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas. Sotul supravietuitor care are în îngrijire.

Asigurări şi protecţie socială a)pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul. b)75% .pentru 2 urmasi. în cazul orfanilor de ambii parinti. Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie. În cazul modificarii numarului de urmasi. se stabileste prin însumarea drepturilor de pensie de urmas. sustinatorul decedat. în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. în functie de numarul urmasilor îndreptatiti.pentru 3 sau mai multi urmasi.pentru un singur urmas. în conditiile legii. pensia se recalculeaza. Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din punctajul mediu anual realizat de sustinator. calculate dupa fiecare parinte. astfel: a)50% . b)pensia de invaliditate gradul I. Cuantumul pensiei de urmas. c)100% . 37 . aferent pensiei prevazute mai sus.

Asigurări şi protecţie socială 38 .

atât din punct de vedere al disponibilizărilor cât şi din perspectiva angajărilor. cu atât şansele de angajare ale acestor şomeri sunt mai mici. În sens restrâns. tinerii cu calificare redusă dar şi bărbaţii lucrători calificaţi care şi-au desfăşurat activitatea în zone monoindustriale şi au fost disponibilizaţi prin concedieri colective ca urmare a restructurărilor. prin structurile complexe şi mai ales prin dinamicile ce îşi schimbă ritmurile şi sensurile. 5. peste 12 luni consecutive. legislative ori judecătoreşti. ca de exemplu femeile. arată că cu cât vechimea de şomer este mai mare.angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea: funcţionarii publici. prin efectul legii. şomajul a devenit o problemă macrosocială. persoana aptă de muncă. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt în cadrul autorităţii executive. Dacă privim conceptul de şomaj din perspectiva timpului. Categorii de persoane cuprinse în sistemul asigurărilor pentru şomaj Datorează contribuţii pentru asigurările de şomaj: . diferite de la ţară la ţară. Analiza gradului de selectivitate pe piaţa muncii.1.persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj. dar. ASIGURĂRILE PENTRU ŞOMAJ Prin amploarea îngrijorătoare. În România. persoanele care au un raport de muncă în calitate de membru cooperator.persoanele care sunt asigurate obligatoriu.Asigurări şi protecţie socială 5. şomajul de lungă durată mai este numit şi şomaj cronic sau şomaj de excludere şi poate să dureze peste anumite limite de timp. dar care nu găseşte de lucru şi poate fi angajată parţial sau total numai în anumite momente ale dezvoltării economică-sociale şi se află în situaţia de a primi indemnizaţia de şomaj se numeşte şomer. în general. 39 . militarii angajaţi pe bază de contract. şomerul este acea persoană care caută un loc de muncă remunerat şi care nu are un asemenea loc în mod curent. . şomajul de lungă durată este cel care atinge în mod special persoanele cu vârstă mai înaintată care nu au disponibilităţi de recalificare. În general. .

perfecţionare şi au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea. persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Ajutorul de şomaj se acordă următoarelor persoane: persoanelor al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii economice pentru motive prevăzute în Codul Muncii. persoanele cărora li s-a oferit un loc de muncă corespunzător pregătirii şi nivelului studiilor.000 m2. Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul să beneficieze de indemnizaţia de şomaj. absolvenţilor de învăţământ care în termen de un an s-au angajat şi/sau au beneficiat integral de ajutor de integrare profesională. persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activităţi autorizate mai mari de cel puţin jumătate din salariul minim. terenuri agricole de cel puţin 20. cetăţenii străini care. Ajutorul de şomaj se plăteşte la cererea persoanelor îndreptăţite de la data dobândirii drepturilor pe o perioadă de cel mult 270 de zile calendaristice. pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România. absolvenţilor de liceu care urmează forme superioare de pregătire profesională. Nu beneficiază de ajutorul de şomaj următoarele persoane: persoanele care deţin. cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari.Asigurări şi protecţie socială În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate persoanele fizice cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri. să urmeze cursuri de calificare. situaţiei personale. cetăţenii români care lucrează în străinătate. Dacă în această perioadă direcţiile de muncă şi pregătire profesională organizează cursuri de calificare. 40 . persoanelor care au fost încadrate în muncă pe o perioadă determinată. perfecţionare sau alte forme de pregătire profesională. împreună cu membrii familiei. dacă au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj pe o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani. primesc ajutor de şomaj indiferent de vechimea în muncă. a stării de sănătate situat la o distanţă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu sau cărora li s-a recomandat dă către oficiile forţei de muncă. sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri. în scris. recalificare. şomerii sunt obligaţi să le urmeze. persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală şi membrii asociaţiilor familiale în situaţia în care ţi-au încetat activitatea renunţând la autorizaţia de funcţionare. recalificare.

înainte de efectuarea stagiului militar. diferenţiat pe categorii de persoane şi vechime în muncă precum şi cu luarea în considerare a salariului de bază minim brut pe ţară. c) Sunt persoane care.Asigurări şi protecţie socială 5. buletinul de identitate.2. Ajutorul sau indemnizaţia de şomaj Ajutorul sau indemnizaţia de şomaj reprezintă o formă de susţinere materială şi protecţie socială a celor rămaşi temporar fără loc de muncă şi constă într-o sumă de bani fixă. care în cazuri justificate sunt lipsite de susţinători legali sau ai căor susţinători legali dovedesc că sunt în imposibilitatea de a presta obligaţia legală de întreţinere datorată minorilor. reşedinţa. Sunt asimilaţi şomerilor persoanele careîndeplinesc următoarele condiţii: a) Sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ. care într-o perioadă de60 de zile dela absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale. care se stabileşte şi se acordă lunar. b) Nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate venituri mai mici decâtindemnizaţia de şomaj. în vârstă de 16 ani. b) Sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ. însoţită de următoarele acte şi documente: cererea pentru obţinerea unui loc de muncă. dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate. actele eliberate de consiliul local al localităţii de domiciliu. o anumită perioadă de timp. în vârstă de minimum 18 ani. Şomerii beneficiază de indemnizaţia de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) Au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii. după caz. Persoanele care solicită primirea ajutorului de şomaj trebuie să întocmească şi să prezinte la oficiile forţei de muncă o cerere expresă în acest sens. d) Sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau. în vigoare la data stabilirii acesteia. din care să 41 . actele de studii şi calificare. c) Nu îndeplinesc condiţiile legale de pensionare. nu au fost \ncadrate în muncă şi care într-o perioadă de 30 de zile dea data lăsării la vatră nu s-au putut încadra în muncă. neimpozabilă.

Plata ajutorului de şomaj încetează în următoarele situaţii : la îndeplinirea termenelor legale. la data refuzului nejustificat de a urma un curs sau o altă formă de pregătire profesională organizate sau. dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile pentru acordarea ajutorului de şomaj. îndeplinirea stagiului militar sau stabilirea domiciliului în străinătate. într-un loc de muncă corespunzător pregătirii şi nivelului studiilor şomerului. îndeplinirea condiţiilor de înscriere la pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă sau.în funţie de stagiul de cotizare. la data întreruperii sau neabsolvirii cursurilor pe motive imputabile beneficiarilor. identificarea de surse proprii de venituri sau realizarea unui venit mediu lunar pe membru de familie. să comunice oficiului forţei de muncă următoarele : încadrarea cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. actele eliberate de organele financiare teritoriale din care să rezulte că nu au alte surse proprii venituri. după caz. urmând ca în acelaşi timp să se stabilească prin decizia directorului direcţiei de muncă şi protecţie socială. după caz. Plata ajutorului de şomaj se face lunar de către direcţiile de muncă şi protecţie socială proporţională cu numărul de zile calendaristice cât titularul este îndreptăţit să primească acest drept. în felul următor: 42 . etc.Asigurări şi protecţie socială rezulte că persoanele în cauză nu deţin terenuri agricole. la încadrarea în muncă a titularului sau după 30 de zile de la obţinerea de către acesta a autorizaţiei de executare a unei activităţi pe cont propriu. situaţiei personale şi stării lui de sănătate. Persoanele beneficiare ale ajutorului de şomaj au următoarele obligaţii : să se prezinte lunar. Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade stabilite în mod diferenţiat. cu toate actele care stau la baza acordării ajutorului de şomaj. stabilirea pensiei de invaliditate. în cazul refuzului nejustificat de a se încadra într-o unitate cu contract de muncă pe o durată nedeterminată sau determinată. verificând în acelaşi timp actele şi documentele prezentate. pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate. de cel puţin 60% din salariul de bază minim brut pe ţară impozitat. la oficiul forţei de muncă pentru vizarea carnetului de evidenţă. dobândirea de terenuri agricole în suprafaţa prevăzută de lege. etc. Oficiul forţei de muncă întocmeşte câte un dosar pentru fiecare persoană. comunicarea unor eventuale locuri de muncă vacante sau cursuri de calificare sau recalificare.

43 . b) 9 luni. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani.pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an. c) 12 luni.în vigoare la data stabilirii acestuia. de la 1 ianuarie 2004 ea a fost diminuată la 3% iar incepind cu 1 ianuarie 2011 este de 0. primesc alocaţia de stat pentru copii. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat. Şomerii şi membrii lor de familie care se află în întreţinere beneficiază de următoarele drepturi: asistenţă medicală gratuită.7% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani. a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare. perioada de şomaj constituie vechimea în muncă. . fiind de 5%.Asigurări şi protecţie socială a) 6 luni. b) Suma de 75% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată lacare se adaugă o sumăcalculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele12 luni de stagiu de cotizare.10% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani. în scopul creării de noi locuri de muncă. .5% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani. recalificare şi perfecţionare.3.5%.5%. Cotele diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare sunt: . în special pentru şomeri. 5.în funcţie destagiul de cotizare. îşi păstrează dreptul locativ asupra locuinţei de serviciu. Angajatorii au obligaţia de a plăti în fiecare lună o contribuţie la fondul pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj care se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii format din totalul salariilor brute lunare ale angajaţilor care au încheiat contract individual de muncă cu angajatorul respectiv. 3. Surse de constituire a bugetului asigurărilor pentru şomaj Bugetul asigurărilor pentru şomaj se constituie din următoarele surse: contribuţiile angajatorilor. beneficiază de drepturi de asigurare socială în perioada în care urmează un curse de calificare. . la cerere li se acordă credite în condiţii avantajoase pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii. astfel: a) 75% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Această cotă procentuală a variat.3% pentru persoane cu pentru un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani.

în principal.4. în condiţiile declinului economic instalat în ultimii 20 de ani. din dobânzi. numărul populaţiei active şi ocupate. În cazul în care sursele enumerate mai sus nu compensează cheltuielile. România se confruntă cu o criză a ocupării forţei de muncă. indemnizaţia de conducere. La capitolul cheltuieli. 5. contribuţiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj stabilită la o cotă procentuală calculată ca sumă a cotelor procentuale aplicate în cazul contribuţiei angajatorului. angajatorii au obligaţia să calculeze. determinând masive disponibilizări şi amplificarea fenomenului de şomaj. respectiv rata de activitate şi de ocupare s-au redus iar şomajul s-a cronicizat. prin aplicarea cotei de 0. la care se adaugă după caz. corespunzător funcţiei îndeplinite. Involuţiile din economie au restrâns posibilităţile de ocupare a forţei de muncă. Rolul Agenţiei Naţionale a Ocupării Forţei de Muncă în diminuarea şomajului Ocuparea forţei de muncă a devenit una din problemele cele mai tensionate ale tranziţiei. Privatizarea şi restructurarea economiei româneşti au influenţat semnificativ piaţa muncii. Apariţia şomajului. să reţină şi să vireze lunar contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj. taxe încasate de Agenţia Naţională a Ocupării Forţei de Muncă precum şi din donaţii reprezentând cofinanţări PHARE pentru plăţi compensatorii. urmate de alocaţiile de sprijin. cea mai mare parte sunt destinate pentru plata indemnizaţiei de şomaj. Ca un flux macrosocial 44 . plăţile compensatorii. venituri din alte surse se constituie. sunt aspecte ce pot fi înţelese numai în legătura lor cu sistemul real al economiei de piaţă. în bugetul asigurărilor pentru şomaj. restituiri ale creditelor acordate şomerilor. majorări pentru neplata în termen a contribuţiilor. respectiv angajatului asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj. menţinerea şi modificarea intensităţii lui.5% asupra salariului de bază brut lunar. salariul de merit şi alte drepturi salariale care fac parte din salariul de bază pentru persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă. În fiecare lună. ajutorul de integrare profesională etc.Asigurări şi protecţie socială contribuţiile individuale ale persoanelor salariate. deficitul bugetar se acoperă prin subvenţii de la bugetul statului. conform Memorandumului încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană etc.

organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională. şomajul este generat de cauze multiple şi complexe fapt pentru care diminuarea acestui fenomen presupune un sistem de pârghii coordonate instituţional. Agenţiile judeţene pot înfiinţa subunităţi de furnizare a serviciilor de ocupare a forţei de muncă. Orientează persoanele neîncadrate în muncă şi mediază între acestea şi angajatorii din ţară. instituţie publică cu interes naţional.Asigurări şi protecţie socială global. plată şi evidenţă a ajutoarelor. ce şi-a început în mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999. în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi oferta pe piaţa internă a forţei de muncă. Propune Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale proiecte de acte normative în domeniul ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are în subordine agenţii constituite la nivel judeţean şi cel al municipiului Bucureşti. unităţi cu personalitate juridică. Ulterior. prestează şi finanţează. Pentru organizarea şi coordonarea activităţilor specifice la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti.145/1998. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). prin Ordonanţa de Urgenţa nr. a devenit necesară crearea unei instituţii care să monitorizeze şi să diminueze fenomenele negative existente pe piaţa muncii. 45 . a fost reglementată înfiinţarea. Prin Legea nr.294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr. Administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj şi prezintă Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară. cu personalitate juridică. În acest context.145/1998. Organizează serviciile de stabilire. Face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru şomaj. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are următoarele atribuţii principale: Organizează. alocaţiilor şiindemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. servicii de formare profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă. noua denumire a instituţiei fiind Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Pentru realizarea obiectivelor sale. împreună cu cele 42 de agenţii judeţene şi peste 180 de agenţii locale au fost constituite cu scopul de a creşte gradul de ocupare a forţei de muncă şi implicit scăderea ratei şomajului. Astfel. în condiţiile legii.

Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. a crescut numărul de măsuri active care îi stimulează pe şomeri să îşi caute o slujbă. afişarea şi organizarea de burse ale locurilor de muncă. în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj. instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă. iar pe angajatori să creeze mai multe locuri de muncă. metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă. beneficiază de o primă de încadrare. Astfel. Începând cu data de 1 martie 2002. financiare. adică punerea în corespondenţa a cererilor şi ofertelor de muncă prin intermediul Internet-ului. medierea electronică. în mod gratuit. De asemenea. de marketing. în baza indicatorilor sociali de performanţă stabiliţi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. 46 . Stimularea mobilităţii forţei de muncă. Persoanele care. programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale etc.Asigurări şi protecţie socială Elaborează. Acestea sunt: furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor. Serviciile de mediere constau în oferirea de informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora. se încadrează în muncă într-o localitate aflată la peste 50 km de domiciliu. persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Principalele servicii oferite şomerilor de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt: Informarea şi consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Structura serviciilor de calificare/recalificare porneşte de la cursuri de meserii. egală cu două salarii minime brute pe ţară. Consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei afaceri se acordă.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale. în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. sunt organizate şi cursuri de iniţiere în termenii de bază ai economiei de piaţă sau cursuri de pregătire pentru crearea de întreprinderi mici. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă implementează Legea nr. până la cursuri de perfecţionare. prin publicarea. Organizarea de cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. Serviciile de mediere a muncii reprezintă punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. la cerere. dezvoltarea abilităţii şi a încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în vederea luării deciziei privind propria carieră. sub forma de servicii juridice.

În cazul restructurării unor activităţi care pot conduce la modificări substanţiale ale numărului şi structurii profesionale a personalului. liceu sau facultate. 47 . Stimularea angajatorilor de a încadra personal cu vârstă mai mare de 45 de ani precum şi absolvenţi de şcoli profesionale. Pentru a veni în sprijinul persoanelor afectate de restructurările care au loc în economie. angajatorii au obligaţia să înştiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea şomajului şi prevenirea efectelor sociale nefavorabile. Acordarea de credite cu dobândă subvenţionată. îşi schimbă domiciliul. Servicii de preconcediere.Asigurări şi protecţie socială în vigoare la data încadrării. echivalentă cu şapte salarii minime brute pe economie . Cei care se încadrează într-o altă localitate şi. angajatorii au obligaţia de a înştiinţa agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu cel puţin 30 de zile înaintea acordării preavizelor prevăzute de lege. primesc o primă de instalare. astfel.

Grava subfinanţare şi slaba performanţă a sistemului sanitar au influenţat major starea de sănătate precară a populaţiei şi au determinat politicienii să opteze pentru introducerea unui nou sistem de asigurări sociale de sănătate. Italia şi ţările scandinave. Structura sistemului de asigurări sociale de sănătate În România a funcţionat până în 1997 un sistem sanitar organizat baza finanţării de la bugetul de stat. 6. În afara scopurilor sociale. sisteme care permit funcţionarea unui sistem privat de servicii medicale. Aceasta însemnă că bugetul de asigurări sociale de sănătate trebuie să acopere valoarea pachetului de servicii medicale asigurat de care are nevoie populaţia asigurată într-o perioadă determinată. sursă a bugetului special de asigurări sociale de sănătate. Contribuţia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate face parte din categoria impozitelor directe – venituri curente fiscale. acesta este un instrument financiar care organizează transformarea sumelor colectate în servicii medicale în aşa fel încât toate persoanele asigurate să-şi permită aceste servicii. ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE 6. finanţarea de la bugetul de stat sau din fondul asigurărilor sociale de sănătate. Circuitul fondurilor .2.Asigurări şi protecţie socială 6. principiile de furnizare şi conceptele economice. există importante diferenţe în ceea ce priveşte organizarea. 48 . Şi acum sunt sisteme de sănătate finanţate de la bugetul de stat care funcţionează în Anglia. Între cele două abordări. Un sistem de asigurări nu poate funcţiona dacă pachetul de servicii prevăzut a fi furnizat persoanelor asigurate nu este acoperit în întregime de fondurile colectate. aprobând în iulie 1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate.de la contribuabili la instituţiile de asigurare.1 Importanţa asigurărilor sociale de sănătate Un sistem de asigurări sociale de sănătate este desemnat să finanţeze îngrijirea medicală pentru populaţia asigurată şi inclusă în asigurare. de acolo la furnizorii de servicii medicale şi înapoi la pacienţi sub formă de servicii medicale – reprezintă structura financiară şi organizatorică de bază a unui sistem de asigurări sociale de sănătate.

Acest sistem nu mai are legătură cu bugetul de stat şi îşi separă funcţia de colectare a resurselor de cea de furnizare a serviciilor.3. furnizorul care acordă serviciile (spitalele şi cabinetele medicale) casele de asigurări sociale care gestionează sumele colectate pentru plata serviciilor necesare persoanelor asigurate. Caracteristicile acestui sistem de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: este asigurat un pachet definitiv de servicii acordate pentru întreaga populaţie asigurată. la nivel macroeconomic nu există o legătură evidentă între taxele şi impozitele plătite de populaţie şi volumul şi structura serviciilor medicale furnizate sau resursele financiare necesare sectorului sanitar. Creşterea taxelor şi impozitelor nu implică automat şi creşterea resurselor în sectorul sanitar. sunt : furnizorii (spitalele. unde aceste procente se ridică între 7-8 %. indiferent de nivelul veniturilor colectate. Principiile asigurărilor sociale pentru sănătate Asigurările sociale pentru sănătate din România sunt organizate şi funcţionează pe baza următoarelor principii: a) cuprinderea obligatorie a tuturor cetăţenilor în cadrul sistemului medico-sanitar coerent de protecţie socială.Asigurări şi protecţie socială Principalele caracteristici ale unui sistem de sănătate public finanţat de la bugetul de stat. interese şi responsabilităţi specifice. resursele colectate (contribuţiile de asigurare) sunt intangibile altor instituţii publice. cuprinderea populaţiei în asigurare este obligatorie indiferent de starea de sănătate proprie. medicii) sunt plătiţi din alocaţii bugetare aprobate prin bugetul annual stabilit fără a fi o legătură cu pachetul de servicii pentru pacienţi. s-a putut constata cu uşurinţă în ţara noastră până la aprobarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (2-3% din PIB) comparativ cu alte ţări europene. 6. 95/2006 s-a procedat la reformarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Cele trei părţi principale ale sistemului sunt: pacientul care plăteşte contribuţia pentru asigurarea propriei sănătăţi. inclusiv cele foste socialiste. 49 . Menţinerea la un nivel extrem de scăzut a resurselor financiare destinate asistenţei medicale. Prin legea nr. Aceste trei părţi sunt entităţi autonome cu atribuţii. Prezentul sistem de asigurări sociale de sănătate are o structură triunghiulară de furnizare şi finanţare a serviciilor medicale.

iar în caz de nevoie şi din subvenţii din partea statului. . etc. precum şi rezervele necesare pentru a preîntâmpina obligaţii viitoare necunoscute. Principalele surse de venituri ale sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt: . cei angajaţi şi cei aflaţi în şomaj. e) conducerea autonomă a asigurărilor sociale pentru sănătate. 50 . asigurările sociale pentru sănătate au organe proprii de conducere.a. cei ce nu au copii şi cei care şi-au asumat sarcina să crească şi să educe generaţiile următoare. persoanele singure şi cele cu familii care au mai mulţi membri ş. În principal. Caracteristica sistemului de asigurări sociale de sănătate este că se autofinanţează şi deci exclude finanţarea de la stat ca o sursă majoră de finanţare. avându-se în vedere cerinţele de îngrijire a stării de sănătate. Persoanele asigurate beneficiază de un complex de servicii medicale şi sanitare.subvenţiile de la stat. Asigurările sociale pentru sănătate îşi constituie fondurile în principal din contribuţiile în părţi egale ale persoanelor fizice şi a celor juridice.Asigurări şi protecţie socială b) solidaritatea socială cuprinzătoare între toate categoriile sociale.alte venituri (coplăţi. . d) finanţarea autonomă şi echilibrul financiar. 6.m.plata medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate. Potrivit acestui principiu. solidaritatea socială se realizează între: sănătoşi şi bolnavi. Finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi organizarea financiară a acestuia Asigurarea finanţării sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă baza structurii financiare a acestuia. aceasta determină ce nivel al contribuţiilor este necesar pentru a finanţa serviciile sistemului având în vedere realizarea unui echilibru financiar al sistemului.d.4.contribuţiile persoanelor asigurate. Principiul „banii urmează pacientul” este baza formării bugetului de asigurări sociale de sănătate şi nu trebuie să fie neglijat atunci când se calculează nivelul veniturilor. Fondurile asigurărilor sociale pentru sănătate se utilizează pentru: .). Practic. persoanele în vârstă şi cele active. c) prestarea în favoarea asiguraţilor a unui pachet definit de servicii medicosanitare. bogaţi şi săraci. .contribuţiile angajatorilor. care cuprind reprezentanţi ai asigurărilor şi ai persoanelor juridice.

Totuşi. soţul şi părinţii fără venituri proprii.5. dacă sunt elevi. studenţi sau ucenici şi dacă nu realizează venituri din muncă. . Populaţia şi natura statutară a asigurărilor sociale nu implică neapărat participarea statului la finanţarea lor. sunt cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate.fondul de redistribuire.fondul de rezervă. . pensie sau alte surse şi se află în grija familiei. Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate În asigurările sociale pentru sănătate sunt cuprinse în mod obligatoriu următoarele categorii de persoane: . tinerii de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani. în cotă de 5%. deoarece asigurarea socială este în mod normal „autofinanţată” din contribuţii plătite în mod regulat de salariaţi şi de angajatorii lor şi de liber profesionişti.Asigurări şi protecţie socială . 51 . fără plata contribuţiei.cetăţenii străini şi apatrizii care au reşedinţa în România. persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă. într-o cotă de cel mult 5%. soţia. 6. Calitatea de asigurat se dobândeşte din ziua încheierii contractului individual de muncă şi se păstrează pe toată durata acestuia. . Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care au achitat contribuţia şi o păstrează conform legii. în practică. următoarele categorii de persoane: toţi copiii în vârstă de până la 18 ani. De asemenea. Calitatea de asigurat încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reşedinţă în România şi se dovedeşte cu un document justificativ – adeverinţă sau carnet de asigurat – iar pe viitor cu cardul electronic de asigurare. aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. legislaţia asigură subvenţii de la stat sau contribuţii. Disponibilităţile fondurilor rămase nefolosite la finele anului se reportează în anul următor şi au aceleaşi destinaţii.cheltuieli de administrare şi funcţionare.cetăţenii români cu domiciliul în ţară sau aflaţi temporar în străinătate. în cotă de 7%. în funcţie de dimensiunea şi dezirabilitatea angajamentului populaţiei de a susţine sistemul financiar în condiţiile economice date.

R. corespunzător necesităţilor. .internarea şi externarea bolnavilor.se află în concediu medical. . 52 . în concediu pentru sarcină şi lehuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani. . de către spital a tratamentului ambulatoriu. şi alte categorii de personal.6. medicamente şi materiale sanitare în mod nediscriminatoriu. în concordanţă cu exigenţele ştiinţei şi tehnicii moderne. . .Asigurări şi protecţie socială persoanele care în baza Decretului-lege nr.membrii misiunilor diplomatice acreditate în România: .lista serviciilor medicale. Calitatea de asigurat. 6. . pensionarii militari.satisface serviciul militar în termen.necesitatea şi durata spitalizării. Contractul-cadru reglementează.asistenţa medicală primară. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor Asiguraţii au dreptul la servicii medicale. pensionarii I. . o are şi persoana care se află în una din următoarele situaţii: . în principal condiţiile acordării asistenţei medicale.asigurarea tratamentului spitalicesc cu măsuri de îngrijire sau recuperare.parametrii calităţii şi ai eficienţei serviciilor. . femeile însărcinate sau lăuzele. a medicamentelor şi a altor servicii pentru asiguraţi.beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau de ajutor social Sunt exceptate de la asigurarea obligatorie următoarele categorii de persoane: . modul de decontare şi actele necesare în acest scop. referitoare la: . persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul de ajutor social.O.execută o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv.condiţii generale de acordare. 118/1990 beneficiază de drepturi ca urmare a faptului că au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. pensionarii de asigurări sociale. .cetăţenii străini care se află temporar în ţara noastră. dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.V. suficiente calitativ şi cantitativ. fără plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate din venituri proprii (ea se plăteşte din alte surse). .nivelul costurilor.

în caz de boală sau de accident. de reducere şi de evitare a cauzelor de îmbolnăvire.prescrierea medicamentelor. din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare. Asiguraţii în vârstă de peste 30 de ani au dreptul la un control în fiecare an. individual sau prin formarea de grupe de profilaxie.şi postnatală. . .condiţiile şi plata serviciilor de tehnică dentară. Asiguraţii au dreptul să-şi aleagă medicul de familie care să le acorde serviciile medicale primare. îngrijiri medicale la domiciliu. cu unităţile medico-sanitare şi cu organizaţiile neguvernamentale. de urgenţă. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi păstrarea sănătăţii. pentru adulţi. fie la şcoală. complementare pentru reabilitare. Serviciile medicale stomatologice preventive se suportă de către Casele de Asigurare pentru Sănătate în modul următor: nelimitat. cum sunt: servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii. intra. În vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi pentru păstrarea sănătăţii. pentru întocmirea de programe de sănătate finanţate de la bugetul de stat. 53 . Dacă se constată noxe profesionale sau risc crescut de accidentare. Casele de Asigurări pentru Sănătate colaborează cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din România. de asistenţă stomatologică. a dispozitivelor de mers şi de autoservire. Îngrijirea medicală care se acordă asiguraţilor se realizează prin servicii medicale. a materialelor sanitare.informarea corespunzătoare a bolnavilor. fie la grădiniţă. a protezelor. Asiguratul poate schimba medicul de familie după expirarea a cel puţin 3 luni de la data înscrierii sale la medic. o dată pe an. pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate.Asigurări şi protecţie socială . Casele de Asigurări pentru Sănătate au obligaţia să anunţe autorităţile responsabile cu protecţia muncii. cu medicii cu experienţă. spitaliceşti. Asiguraţii au dreptul la asigurare medicală. a procedurilor terapeutice. materiale sanitare. asistenţă medicală pre-. asiguraţii sunt informaţi permanent asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii. de la bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate şi din alte surse. asiguratul va suporta cheltuielile de transport. de două ori pe an. pentru copii până la vârsta de 16 ani. pentru tinerii de la 16 ani până la 20 ani. inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor. medicamente. proteze. servicii medicale ambulatorii. Dacă opţiunea este pentru un medic de familie dintr-o altă localitate.

pe baza criteriilor stabilite în contractulcadru. cazare şi masă. medicamente şi materiale sanitare.Asigurări şi protecţie socială În caz de boală. Astfel. alte cazuri prevăzute de contractul-cadru. medicilor. Tratamentul în spitale se acordă prin spitalizare integrală sau parţială. la indicaţia medicului de familie. recuperare. medicamente. Asigurarea calităţii serviciilor medicale se realizează prin acceptarea de către Casele de Asigurări pentru Sănătate numai a: serviciilor medicale şi stomatologice recunoscute de către Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate şi de Colegiul Medicilor din România. asistenţilor medicali şi a celuilalt personal acreditat. Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală de specialitate ambulatorie. ţinând seama de necesitatea respectării controalelor profilactice impuse de serviciul stomatologic. În cazul copiilor în vârstă de până la 16 ani. asiguraţii au dreptul să primească asistenţă medicală la domiciliu şi o îngrijire din partea unui cadru mediu sanitar. pentru recuperarea sau cel puţin pentru ameliorarea suferinţeipacientului. 54 . care cuprinde: consultaţii. aceste tratamente se suportă de către Casa de Asigurări pentru Sănătate. stabilirea diagnosticului. Asiguraţii beneficiază şi de alte servicii speciale. Tratamentele stomatologice se suportă de către Casa de Asigurări de Sănătate în proporţie de 40-60%. Contribuţia personală pentru asistenţă medicală de recuperare se stabileşte prin contractulcadru. tratament medical. îngrijire. Serviciile medicale ambulatorii cuprind: stabilirea diagnosticului. investigaţii. Tratamentul medical se aplică de către medici şi personalul sanitar acreditat. tratament medical şi/sau tratament chirurgical. pentru prevenirea complicaţiilor ei. îngrijiri medicale. Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală de recuperare într-o unitate specială pentru o perioadă şi după un ritm stabilite de medicul curant în programul de reabilitare. asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii. Asistenţa medicală de specialitate se acordă de către medicii specialişti. materiale sanitare. În ceea ce priveşte tratamentul medical la domiciliu. asiguraţii au dreptul la transport sanitar în următoarele situaţii: urgenţe medicale. Serviciile medicale trebuie să fie de bună calitate. cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. dacă este necesar şi indicat de medic.

elaborate de către Colegiul Medicilor din România. respectării criteriilor de evaluare a calităţii asistenţei medicale şi stomatologice. 55 .Asigurări şi protecţie socială unui sistem informaţional corespunzător asigurării unei evidenţe primare privind diagnosticul şi terapia aplicată.

Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă din cauza unei boli sau a unui accident. Asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical eliberat de către medicii asigurărilor sociale de stat. Deci.Asigurări şi protecţie socială 7. indemnizaţia se acordă salariaţilor cu contracte de muncă încheiate pe durată determinată sau nedeterminată. Totuşi. În cazul în care nici după expirarea acestei perioade de timp asiguratul nu-şi reface capacitatea de muncă. îşi pierd temporar capacitatea de muncă. Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. Acordarea acestor indemnizaţii necesită un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni. temporari sau sezonieri aflaţi în perioada de probă. în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi. pensionarii care realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care se calculează şi se plăteşte contribuţia de asigurări sociale. indiferent de durata determinată sau nedeterminată a contractului de muncă. în caz de incapacitate temporară de muncă provocată de boală sau de accident. a unui accident în afară de muncă sau a unei boli obişnuite. Concediul medical în caz de boală sau accident se acordă salariaţilor. se avizează pensionarea de invaliditate. realizat în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical. Când concediul medical depăşeşte 6 luni. Această indemnizaţie constituie o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada de timp în care 56 . până la însănătoşire sau pensionare. INDEMNIZAŢII PENTRU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă constituie o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada în care salariaţii permanenţi. din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de muncă. el poate fi prelungit de Ministerul Sănătăţii cu cel mult 90 de zile. salariaţii încadraţi cu contract de muncă pe durată determinată trebuie să aibă o vechime în muncă de minimum 4 luni în ultimele 12 luni sau de 10 luni în ultimii doi ani premergători acordării concediului medical. inclusiv persoanelor aflate în perioada de probă. precum şi pe toată durata convalescenţei.

în cazul urgenţelor medicochirurgicale. Aceste indemnizaţii se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării acesteia sau pensionării numai din fondurile unităţii în care salariatul îşi desfăşoară activitatea. şi care se află în concedii medicale datorită accidentelor de muncă. precum şi pe toată durata convalescenţei până la însănătoşire sau pensionare. datorită unei boli profesionale sau accident de muncă. Între 21-100 de angajaţi. forje etc. Cuantumul indemnizaţiei în caz de incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul determinate ca medie a veniturilor lunare din ultimele şase luni. Angajaţii în vârstă de până la 18 ani.Asigurări şi protecţie socială salariaţii permanenţi. cancer de orice tip şi boală contagioasă este de 100% din baza de calcul determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni de cotizare. din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate de muncă. cum ar fi oţelării. Indemnizaţia se acordă fără condiţii de stagiu de cotizare. temporari sau sezonieri îşi pierd temporar capacitatea de muncă. a tuberculozei şi a bolilor infecto-contagioase din grupa A. 57 . cu o vechime neîntreruptă în muncă de până la 2 ani au dreptul. indemnizaţiile respective se suportă din asigurările sociale de stat. din cauza unui accident care nu are legătură cu munca sau a unei boli obişnuite. Salariaţii unităţilor miniere precum şi cei care îşi desfăşoară activitatea în condiţii foarte grele de muncă. din a patra zi până în a zecea zi de incapaciztate de muncă. la un ajutor ce reprezintă 56% din salariul tarifar lunar. îmbolnăvirilor profesionale precum şi în cazurile de urgenţă medicală beneficiază de o indemnizaţie ce reprezintă 100% din salariul tarifar de încadrare. în cazul incapacităţii temporare de muncă. De asemenea cuantumul indemnizaţiei în caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză. Dacă unitatea economică îşi încheie activitatea. turnătorii. Condiţia de acordare a indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă este ca asiguratul să fi realizat cel puţin 6 luni de plată a contribuţiei de asigurări sociale în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical. În caz de incapacitate temporară de muncă. astfel: Până la 20 de angajaţi. Angajatorul suportă această indemnizaţie în funcţie de numărul de angajaţi. SIDA. pe baza cărora s-a stabilit contribuţia pentru asigurările sociale. indemnizaţia ce se acordă pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical este de 50% din cuantumul cuvenit. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă se suportă de către angajator şi/sau de către bugetul asigurărilor sociale de stat. a unui accident în afară de muncă sau boală obişnuită.

socotit din prima zi de îmbolnăvire.Asigurări şi protecţie socială Peste 100 de angajaţi. Din ziua următoare celei suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării. Indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de timp de cel mult 180 de zile în interval de un an. de integrare profesională sau alocaţie de sprijin. echivalent cu cel puţin 5 salarii medii brute pe economie. durata de acordare a indemnizaţiei pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă poate fi mai mare∗ 58 . în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţie de şomaj. persoanele care au calitatea de asigurat şi realizează un venit brut pe an calendaristic. indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă se suportă astfel: Din prima zi de incapacitate temporară de muncă. cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate de muncă. În cazul unor boli speciale. Din bugetul asigurărilor sociale de stat. Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile.

acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. majorat cu 100%. • Persoanele adulte cu handicap accentuat beneficiază de: • • lei. 59 . în cuantum de 91 indemnizaţie de însotitor. indiferent de venituri. în cuantum de 416 lei sau asistent personal. în cuantum de 33. • Copilul cu handicap accentuat beneficiază de: • 100%. alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege. în cuantum de 202 lei. majorat cu buget personal complementar lunar. acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Copilul cu handicap grav beneficiază de: • alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege. în cuantum de 166 lei.5 lei. indiferent de venituri. indiferent de venituri. buget personal complementar lunar. pe perioada reţinerii ori detenţiei. ALTE TIPURI DE AJUTOARE PENTRU PENSIONARI ŞI PERSOANE CU DIZABILITĂŢI Persoanele adulte cu handicap grav beneficiază de: • • indemnizaţie lunară. Nu pot beneficia de prestaţii sociale: • adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice. cu adulţii cu handicap care sunt reţinuţi sau condamnaţi definitiv la o pedeapsă adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri. sau asistent personal. indiferent de venituri. • îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. în cuantum de 416. Persoanele adulte cu handicap mediu benficiază de: • buget personal complementar lunar. în cuantum de 68 lei .Asigurări şi protecţie socială 8. • privativă de libertate. aflaţi în excepţia centrului de tip respiro. indiferent de venituri în cuantum de 91 indemnizaţie de însoţitor. indemnizaţie lunară. indiferent de venituri. • lei. buget personal complementar lunar.

în limita a 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. Nu pot beneficia de drepturile prevăzute mai sus copiii cu handicap care se află în internate sau centre de plasament aferente unităţilor ori instituţiilor de învăţământ special sau în alte tipuri de instituţii publice cu caracter social. majorat cu buget personal complementar lunar. cu autobuzele. Persoanele adulte cu handicap accentuat beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. • lei. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a.Asigurări şi protecţie socială • buget personal complementar lunar. cu excepţia centrului de tip respiro. cu orice tip de tren. • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. la alegere. indiferent de venituri în cuantum de 68 lei. în limita a 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază şi de: • alocaţie lunară de hrană. indiferent de venituri. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. 60 . în limita a 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic.5 100%. cu orice tip de tren. cu orice tip de tren. la alegere. calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II -a. în care se asigură întreţinere completă din partea autorităţii administraţiei publice. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. Copilul cu handicap grav beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. Copilul cu handicap mediu beneficiază de: • alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. cu autobuzele. Facilităţi sociale: Persoanele adulte cu handicap grav beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. în cuantum de 33. • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţa şi cu metroul. la alegere. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale.

Persoanele cu handicap sau reprezentanţii legali ai acestora. 61 . • • Persoanele cu handicap. cu autobuzele. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a. în limita a 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic. Copilul cu handicap accentuat beneficiază de: • gratuitatea transportului interurban. • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat. deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului. cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial. mai pot beneficia de: • un card-legitimaţie pentru locurile gratuite de parcare. la alegere. acestora. în prezenţa acestora.Asigurări şi protecţie socială • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. la cerere. cu orice tip de tren. precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de: • scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale în baza rovinietei. în prezenţa asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav. însoţitorii copiilor cu handicap accentuat. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimaţie beneficiază de parcare gratuită. însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat. pe baza anchetei sociale. în prezenţa acestora. Beneficiază de aceste facilităţi şi următoarele persoane: • • • însoţitorii persoanelor cu handicap grav. în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a.

În Belgia. 62 .iar guvernul suportă circa 25% din costul prestaţiilor. În Germania.5% din salariu. Pe baza legii asigurărilor sociale din anul 1938 s-au stabilit o cotizaţie unică de 8% aplicată asupra salariului mediu.2% aplicată asupra salariilor plătite angajaţilor.8% din statul de plată.patronii plătesc 15% calculat asupra salariilor. iar statul suportă diferite cote din cheltuieli. iar statul subvenţionează orice deficit. PROTECŢIA SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ În majoritatea ţărilor. În Olanda. În suedia. patronii datorează 5% din statul deplată.din unele subvenţii din partea statului în diferite proporţii. asiguraţii plătesc 13% din salariu. fondurile asigurărilor sociale de stat se constituie din cotizaţiile salariaţilor.patronii plătesc o contribuţie de 12. iarguvernul acordă subvenţii reprezentând 20% din costul pentru bătrâneţe şi 50% din cel pentru invaliditatew. precum şi o contribuţie a statului. În Franţa.instituţiilor. contribuţii ale patronilor – 19% şi subvenţii din partea statului. În ţările din europa şi din celelalte continente. angajaţii plătesc circa 16% din salariu.85% din statul de plată.plătită în părţi egale de către salariaţi şi patron. De pildă.8%. patronii suportă o cotă de 20. În Elveţia. din contribuţia patronilor. precum şi din alte surse. precum şi dintr-o subvenţie a statului. fondurile asigurărilor sociale se constituiau dintr-o contribuţie globală de 6% aplicată asupra salariilor şi suportată în părţi egale de către salariaţi şi patroni. patronii plătesc 20. salariaţilor şi statului (unori prin subvenţii dacă este cazul). asiguraţii plătesc circa 6% din câştiguri.destinată acoperirii riscurilor de accidente. fondurile asigurărilor sociale de stat se constituie în următoarele proporţii: cotizaţii ale salariaţilor – 15. fondurile asigurărilor sociale de stat se constituie din contribuţia salariaţilor reprezentând 10% din salarii.54% calculată asupra salariilor. angajaţii plătesc 14. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN ROMÂNIA. De pildă. patronii plătesc circa 18% din statele de salarii.Asigurări şi protecţie socială 9.în Austria angajaţii plătesc circa 13% din salariu.iar guvernul suportă subvenţii şi contibuţii pentru persoanele cu venituri mici. iar statul suportă o anumită subvenţie. Patronii care foloseau mai mult de zece salariaţi plăteau o cotizaţie suplimentară de 1. potrivit legii pentru unificarea asigurărilor sociale din toate provinciile ţării noastre din 1933. fondurile asigurărilor sociale se constituie dincontribuţia agenţilor economici.

.nivelul şi evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor ce alcătuiesc consumul populaţiei. .nivelul şi evoluţia veniturilor. expresie a volumului de bunuri şi servicii de care dispune populaţia pe baza veniturilor obţinute.statistica economică. dar care pune un accent deosebit pe aspectele de ordin social. În sens general. statistica gospodăriei comunale şi de locuinţe. capacităţile. 63 . gradul de participare la procesul muncii. ale unui grup social sau ale unei persoane. statistica mediului înconjurător etc. ELEMENTE DE STATISTICĂ SOCIALĂ În procesul definirii obiectului de studiu şi al metodelor cu care operează. Sistemul de indicatori ai statisticii nivelului de trai Prin nivel de trai înţelegem gradul de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale populaţiei unei ţări. nivelul de trai reprezintă ansamblul condiţiilor materiale. organic legată de prima. fără a neglija aspectele macroeconomice ce servesc ca fundament deciziilor în conducerea economiei naţionale. cu subramurile sale şi care abordează cu predilecţie procesele economice din societate. statistica socialeconomică s-a divizat în două mari secţiuni: . Pentru obiectul de studiu al protecţiei sociale şi asigurărilor sociale. ca şi de poziţia fiecărei persoane faţă de sursele de venit.1.Asigurări şi protecţie socială 10. statistica muncii şi asistenţei sociale. statistica învăţământului ştiinţei şi culturii. statistica sănătăţii. 10. statistica socială rămâne tributară accentului pus pe aspectele macrosociale. statistica justiţiei şi ordinii publice. aptitudinile şi nivelul calitativ al activităţilor depuse.statistica socială. culturale şi sociale pe care societatea le creează membrilor săi. statistica socială serveşte drept fundament al analizei dinamicii şi structurii indicatorilor legaţi de statistica populaţiei. . Limitele nivelului de trai depind de nivelul de dezvoltare economică al fiecărei ţări.nivelul şi structura consumului de bunuri şi servicii. Aspectele definitorii ale nivelului de trai sunt legate de următoarele elemente: . Dacă statistica economică cunoaşte actualmente o dezvoltare evidentă prin lărgirea ariei de investigare la nivel microeconomic.

indicele preţurilor de consum (indicele costului vieţii). indicatori ai condiţiilor de odihnă a populaţiei.Asigurări şi protecţie socială . 4. registre agricole. cadastrul funciar. indicatorii stării de nutriţie a populaţiei. venitul naţional disponibil brut. populaţia activă ocupată.) sau prin intermediul înregistrărilor special organizate (cercetarea selectivă a bugetelor de familie. veniturile totale utilizate de populaţie. indicatorii consumului în unităţi naturale.analiza periodică a evoluţiei principalilor indicatori ai nivelului de trai pentru fundamentarea deciziilor de politică economică şi socială a statului. monografii) cu ajutorul cărora se poate caracteriza nivelul de trai al populaţiei.elaborarea metodologiei de calcul al principalilor indicatori sintetici şi analitici ai nivelului de trai şi determinarea acestora pentru diverse perioade de timp. întreţinerea şi folosirea locuinţelor. indicatori privind activitatea culturală şi gradul de accesibilitate a populaţiei la 64 . indicatorii caracteristicilor tehnice şi ai gradului de confort. . . . Indicatorii nivelului cultural al populaţiei: indicatori ai nivelului de instruire a populaţiei. Sarcinile principale ale statisticii nivelului de trai constau în următoarele: . indicatori ai condiţiilor la locul de muncă. Indicatorii condiţiilor de locuit: indicatori ai asigurării populaţiei cu locuinţe.nivelul de instruire şi accesul la cultură şi artă. indicatorii serviciilor utilizate de populaţie.condiţiile de muncă şi odihnă. 2. Indicatori ai bazei materiale a nivelului de trai: avuţia naţională. 5. produsul intern brut. 3. Indicatorii condiţiilor de muncă şi odihnă: gradul de ocupare a forţei de muncă. 6.starea de sănătate a populaţiei. indicatorii consumului alimentar exprimat în calorii şi factori nutritivi. cheltuielile populaţiei pentru construirea. veniturile reale. Indicatorii consumului populaţiei: indicatorii valorici ai consumului. durata zilei şi săptămânii de lucru. Indicatorii veniturilor populaţiei: veniturile globale (în bani şi în natură).culegerea de informaţii prin intermediul unor surse tradiţionale de înregistrare totală (dări de seamă statistice. anchete. Sistemul indicatorilor generali şi specifici ai nivelului de trai al populaţiei cuprinde: 1. câştigul salaria nominal net (salariul real). veniturile finale (nete). productivitatea muncii sociale. etc. veniturile populaţiei din fondurile sociale de consum. recensăminte. .condiţiile de locuit şi serviciile comunale. .

indicatorii stării de sănătate a populaţiei. indicatori ai dezvoltării ştiinţei şi gradului de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice în rândul populaţiei. locuiesc şi se gospodăresc împreună. Suplimentar. veniturile în bani şi în natură după sursa de provenienţă. Cercetarea selectivă a bugetelor de familie Bugetul de familie reprezintă un sistem de evidenţă bilanţieră în scopul identificării veniturilor pe surse de formare. înregistrate în mod sistematic. bugetul de timp.Asigurări şi protecţie socială cultură. Membrii familiei se consideră persoanele care compun familia. înzestrarea familiilor şi gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată. 65 . cheltuielile în bani şi în natură pe destinaţii (produse alimentare. legături de rudenie. prezente permanent în gospodărie sau temporar absente (dacă nu şi-au constituit o altă familie) şi care participă integral sau parţial la formarea veniturilor în bani şi în natură cât şi la cheltuirea şi consumarea bugetului. volumul acumulărilor băneşti şi în natură. ca şi la realizarea acumulărilor în bani şi în natură ale familiei. consumul principalelor produse alimentare.) pe baza eşantionului bugetelor de familie se organizează şi alte cercetări selective referitoare la condiţiile de locuit. cu o anumită periodicitate (anual. Având în vedere situaţia actuală din ţara noastră putem afirma că marea majoritate a gospodăriilor se confruntă de fapt cu familia. indicatori ai procesului de învăţământ. stocurile principalelor produse agricole. producţia gospodăriei şi destinaţiile acesteia. permiţând abordarea unor aspecte ce nu se regăsesc în mod detaliat în cadrul altor surse de informaţii statistice. Bugetul de familie rămâne cea mai importantă sursă de informaţii pentru caracterizarea nivelului de trai al populaţiei. în general. definită ca totalitatea persoanelor între care există. Principalele obiective urmărite prin cercetarea bugetelor de familie vizează obţinerea datelor referitoare la: componenţa familiei. Indicatori ai bazei materiale a ocrotirii sănătăţii şi stării de sănătate a populaţiei: indicatorii accesibilităţii populaţiei la asistenţă medicală. 7. precum şi alte aspecte ale nivelului de trai al unei familii. în ordine cronologică şi pe măsura producerii fenomenelor sau grupate după anumite criterii. la interval de doi ani. 10. indicatorii bilanţului vital al populaţiei. etc. de unde şi denumirea generică de „bugete de familie”. cheltuielilor şi consumului după destinaţie. În cercetarea bugetelor de familie unitatea de observare este „gospodăria”. situaţia înzestrării gospodăriei cu animale şi păsări. participând total sau parţial la bugetul comun de venituri şi cheltuieli.2. produse nealimentare şi servicii.

înregistrarea cuprinde şi elemente care să permită verificarea sistemului bilanţier al bugetului de familie. facilitează prelucrarea operativă a datelor. . El este completat de către fiecare familie din eşantion şi cuprinde următoarele capitole: I. Animale şi păsări sacrificate. familia este o unitate bazată pe echilibru dintre venituri şi consum. etc. dată fiind durata perioadei. Bugetul lunar prezintă avantaje de ordin organizatoric. V. se complică operaţiunile de prelucrare finală. Intrări şi ieşiri de produse în natură. În cercetarea selectivă a bugetelor de familie din ţara noastră se utilizează următoarele formulare statistice: a) Caietul pentru înregistrarea intrărilor şi ieşirilor băneşti şi în natură ale familiei. cât şi în expresie naturală.. având însă avantajul că oferă o imagine mai completă a condiţiilor de trai ale populaţiei şi face posibilă caracterizarea sezonalităţii în formarea veniturilor şi consumului.soldul bănesc şi stocul de produse aflate în gospodărie la începutul perioadei. plus soldul bănesc şi stocul de produse la sfârşitul perioadei. oferind condiţii mai bune pentru verificarea veridicităţii informaţiilor. Bugetul anual este mai dificil de delimitat. să 66 . Intrări de bani ale tuturor membrilor familiei. prin corelaţia de balanţă. VI. IV. Bugetul de familie se bazează pe următoarele principii: . atât în expresie valorică. plus intrările din cursul perioadei trebuie să fie egale cu ieşirile din cursul perioadei. Ieşiri de bani pentru diferite cumpărături şi alte plăţi ale familiei. echilibru ce poate fi constatat prin cercetarea bugetului acesteia. Acest formular are rolul ca pe baza autoînregistrării de către fiecare familie cercetată a datelor privind intrările băneşti (veniturile). Alte însemnări ale familiei. consumul. VII. bugetul poate fi lunar sau anual. Referitor la perioada pentru care se elaborează. Prelucrarea produselor agroalimentare. III. .înregistrarea intrărilor şi ieşirilor se face.Asigurări şi protecţie socială Din punct de vedere economic.începerea înregistrărilor pentru toate familiile din eşantion este precedată de inventarierea banilor şi a produselor aflate în familie la data începerii înregistrării. de regulă. Animale şi păsări. II. ieşirile băneşti (cheltuielile). .

Alte date privind familia. V. folosind diverse metode recomandate de teoria statisticii. III. II.3. d) Referat privind înlocuirea familiei din eşantion. … (formularul B). Animale şi păsări. Institutul Naţional de Statistică efectuează permanent verificarea reprezentativităţii eşantionului bugetelor de familie şi compară periodic nivelul indicatorilor determinaţi pe baza cercetării selective cu nivelul rezultat din înregistrări statistice totale. III. e) Raport statistic privind relaţiile financiare ale agenţilor economici şi sociali cu salariaţii. În studiul veniturilor populaţiei se folosesc o serie de indicatori sintetici şi analitici care permit caracterizarea nivelului. colaboratori la cercetarea bugetelor de familie. şi are următoarele capitole: I. În acest formular. statisticianul (îndrumătorul) de bugete centralizează datele înscrise de către familie în caietul pentru înregistrarea intrărilor şi ieşirilor băneşti şi în natură. Caracteristicile familiei existente în eşantion şi a celei nou alese. în momentul producerii lor şi la locul în care sau produs. IV. Componenţa familiei şi numărul zilelor de alimentaţie.Asigurări şi protecţie socială asigure evidenţierea tuturor fenomenelor şi proceselor economico-financiare şi sociale care au loc în familie. cuprinzând: I. 10. Cumpărarea de mărfuri nealimentare. Intrările şi ieşirile de produse agroalimentare. Indicatorii medii rezultaţi din cercetarea bugetelor de familie pot fi extinşi asupra colectivităţii generale. Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată. VI. Intrările şi ieşirile băneşti. b) Bugetul familiei nr. ţinând seama de nivelul erorii limită admise cu ocazia constituirii eşantionului. care cuprinde capitolele: I. II. structurii şi dinamicii veniturilor populaţiei. În cadrul indicatorilor sintetici cei mai importanţi sunt: 67 . II. c) Fişa familiei. precum şi alte date privind familia. Statistica veniturilor populaţiei Veniturile populaţiei obţinute într-o anumită perioadă de timp constituie unul din elementele esenţiale pentru caracterizarea nivelului de trai. Unele date privind persoanele din componenţa familiei. Împrumuturi şi credite. Sume în valută.

obţinute şi primite de populaţie ca urmare a prestării unor activităţi utile din punct de vedere social sau ca drepturi. veniturile se concretizează în special sub forma încasărilor în bani. încasările băneşti ale populaţiei din: salarii. pentru agricultori cea mai mare parte a veniturilor apare sub forma produselor agricole şi a şeptelului de animale şi păsări din gospodăria personală. Dacă. bunuri şi servicii obţinute de populaţie. În gama indicatorilor analitici se includ: soldul în numerar al populaţiei la începutul şi sfârşitul perioadei. ocrotirii sănătăţii. pentru salariaţi şi pensionari.F.3. a veniturilor sub formă de bunuri. fie să detalieze veniturile după conţinutul acestora. venituri din meserii şi prestări de servicii.B. Indicatorii analitici îşi propun fie să aprofundeze cunoaşterea volumului veniturilor pe categorii sociale şi surse de formare. alte încasări. populaţia primeşte servicii gratuite în domeniul învăţământului. încasări băneşti de la societăţi agricole. în conformitate cu legislaţia fiecărei ţări. construcţii. Probleme metodologice privind calculul veniturilor reale Indicatorul „venituri reale” constituie unul dintre cei mai importanţi indicatori utilizaţi în caracterizarea nivelului de trai al populaţiei. vânzarea produselor agricole. Baza veniturilor reale o constituie produsul intern brut” (P..Produsul intern brut. şi care nu au formă materializată. împrumuturi şi credite. . încasări din vânzări de terenuri. ajutoare sociale şi pensii. conduc la obţinerea venitului total al populaţiei.) determinat ca valoare a bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de 68 . alocaţia de stat pentru copii. în egală măsură.Veniturile din fondurile sociale de consum. . ajutor de şomaj.1. a contravalorii produselor în natură şi serviciilor. 10. alte facilităţi specifice din partea agenţilor economici. Veniturile populaţiei nu se rezumă numai la încasările băneşti. încasări din dividende şi dobânzi.Asigurări şi protecţie socială . ci ele includ.R.I. Pe de altă parte. compensaţii şi gratuităţi în transportul pe C. acţiuni. certificate de proprietate. încasări din chirii.Salariul real.Venitul naţional brut. . Însumarea veniturilor băneşti. . precum şi a serviciilor primite în mod gratuit. burse.Veniturile reale ale populaţiei. din fondurile sociale de consum. Prin venituri ale populaţiei se înţelege totalitatea încasărilor băneşti.

. exportate sau stocate. FBCF = formarea brută de capital fix. contravaloarea bunurilor şi serviciilor primite gratuit de la stat. acţiuni. dobânzi etc. veniturile provenite din munca în agricultură. încasări din vânzarea de certificate de proprietate. Ca urmare. Ele se mai numesc şi venituri totale nominale brute. dobânzilor.C. 69 . ca suport material sunt „venitul disponibil brut” şi „venitul naţional disponibil brut”. prestări de servicii de către întreprinzători particulari. CF = consumul final. Indicatorul veniturilor reale se referă la toate veniturile pe care le obţine populaţia. produsul intern brut poate fi determinat pe baza relaţiei: PIB = CF + FBCF + VS + (E – I). subvenţiilor de exploatare. în care: PIB = produsul intern brut. I = importuri. contravaloarea mărfurilor şi serviciilor cumpărate pe credit. din care se scad veniturile de aceeaşi natură plătite străinătăţii de economia naţională (unităţile rezidente). dividende. beneficii din profitul net şi pensii. sume provenite din vânzări de terenuri. Venitul naţional disponibil brut se determină pe baza produsului intern brut (PIB) la care se adaugă veniturile primite din străinătate sub forma remunerării salariaţilor. Suma totală a veniturilor populaţiei realizate într-o anumită perioadă formează venituri globale ale populaţiei. dividendelor. destinate a fi consumate. ajutoare de şomaj. industria casnică. imobile şi alte bunuri. încasări băneşti de la societăţi agricole. împrumuturi contractate de la unităţi publice sau private. impozitelor asupra producţiei şi importurilor. din cooperaţie sau persoane particulare. E = exporturi. ajutoare sociale. soldul în bani la începutul lunii.E. alocaţia de stat pentru copii. sume retrase de la C. VS = variaţia de stoc. Alţi indicatori sintetici ce pot fi utilizaţi în analiza veniturilor reale ale populaţiei. Venitul disponibil brut este soldul contului de venit din sistemul conturilor economiei naţionale şi măsoară venitul de care dispune naţiunea pentru efectuarea operaţiunilor de consum final şi economie brută. exprimate în bunuri materiale şi servicii necesare traiului. burse. investite.Asigurări şi protecţie socială producţie în cadrul ecomiei naţionale.. etc. pensii. Ele includ sumele provenite din salarii.

3. depuneri la bănci etc. Veniturile finale nete reprezintă deci sumele pe care populaţia le foloseşte efectiv pentru consumul individual. contribuţia pentru pensia suplimentară. inclusiv a contribuţiilor pentru pensie suplimentară şi pentru fondul de şomaj. rate scadente. cotizaţii sindicat. 70 . plătite din fondul de salarii. Ele se mai numesc şi venituri nominale nete. Cu alte cuvinte.. la care se adaugă primele din profit şi alte surse. impozitul pe clădiri. Câştigul salarial este format din salariu. salariul real exprimă puterea de cumpărare a salariului nominal. Probleme metodologice privind calculul salariilor reale Biroul Internaţional al Muncii recomandă utilizarea a două noţiuni: salariu şi câştig salarial. impozitul pe venit. Veniturile finale se determină prin scăderea din veniturile totale nominale brute a unor sume ce reprezintă obligaţii faţă de bugetul de stat. Venitul real pe un locuitor se stabileşte ca raport între venitul mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor de consum. prime asigurări. contribuţia pentru ajutorul de şomaj.Asigurări şi protecţie socială Cea de-a doua categorie cu care se operează pentru determinarea veniturilor reale este reprezentată de veniturile finale nete ale populaţiei. avansuri şi împrumuturi acordate.2. agenţi economici cu capital mixt sau privat şi care nu sunt destinate consumului. Salariul cuprinde sumele încasate pentru munca efectiv prestată. înregistrări selective sistematice sau de o singură dată. 10. potrivit formei de salarizare aplicată. terenuri. împrumuturi şi credite restituite. Pentru determinarea „indicelui preţurilor de consum” informaţiile necesare provin atât din surse bazate pe înregistrări totale. sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent de salariu. Salariul mediu nominal brut se determină ca raport între fondul de salarii brute şi numărul mediu al salariaţilor dintr-o anumită perioadă de timp (de regulă în cadrul fiecărei luni). precum şi din informaţiile oferite prin bugetele de familie. Prin definiţie. Raportul dintre suma veniturilor nominale nete şi numărul mediu anual al populaţiei reprezintă venitul mediu final net pe o persoană. În această categorie intră: impozitul pe venituri de natura salariilor. Salariul mediu nominal net sau câştigul salarial net se obţine prin scăderea din salariul mediu nominal brut (respectiv câştigul salarial brut) a impozitului pe salarii. salariul real reprezintă expresia bănească a cantităţii de bunuri şi servicii pe care populaţia salariată şi le poate cumpăra cu ajutorul salariului nominal net. dobânzi la împrumuturile contractate.

Asigurări şi protecţie socială Salariul real (câştigul salarial real) este un raport între salariul mediu nominal net (câştigul mediu salarial net) şi indicele preţurilor de consum. necesar în calculul salariului mediu nominal net. 71 . cu utilizarea datelor referitoare la această categorie de populaţie. Indicele costului vieţii este de fapt un indice mediu armonic al preţurilor bunurilor de consum şi tarifelor serviciilor achiziţionate în schimbul salariului nominal net. Asemănător salariului real se calculează. pe ramuri de activitate şi în profil teritorial. cunoscut şi sub denumirea de indicele costului vieţii. pentru categoria „pensionari” – pensia medie lunară şi indicele pensiei reale. trebuie determinat ca şi salariul mediu nominal brut pe categorii de salariaţi. Impozitul mediu pe salarii.

Asigurări şi protecţie socială 72 .

Asigurări şi protecţie socială

11. PROBLEME ACTUALE ALE MANAGEMENTULUI PROTECŢIEI SOCIALE ÎN ŢARA NOASTRĂ
Îmbătrânirea demografică apare ca o consecinţă a unor fenomene sociale şi economice complexe care au condus la scăderea ratei natalităţii în ţările mai bogate, la prelungirea duratei de viaţă ca urmare a eforturilor medicale de a domina mortalitatea şi ca urmare a îmbunătăţirii alimentaţiei şi a asistenţei igienico-sanitare. Creşterea raportului de dependenţă pentru persoanele vârstnice înseamnă de fapt o populaţie activă din ce în ce mai puţin numeroasă care trebuie să suporte cheltuielile cu pensii ale populaţiei vârstnice în creştere. Acest lucru a condus la impasul în care se află sistemele publice de pensii din mai multe ţări dezvoltate, fenomen care tinde să apară şi în România. Echilibrarea cheltuielilor cu veniturile planurilor publice de pensii este din ce în ce mai greu de realizat în condiţiile în care taxele pe salariu din care se plătesc contribuţiile de asigurări sociale nu pot fi mărite la infinit deoarece ele reduc veniturile reale ale populaţiei active, împingând-o spre evaziune şi refugiere pe piaţa neoficială a forţei de muncă. Aceste fenomene au efecte negative asupra productivităţii muncii – singura posibilitate de creştere a salariilor şi a nivelului de trai – şi, implicit asupra creşterii economice. Pe de altă parte, marile deficite ale bugetelor sistemelor publice de pensii sunt acoperite deseori din resursele bugetului de stat, micşorând astfel investiţiile în alte bunuri publice, cu un puternic impact negativ asupra creşterii economice ( de exemplu: învăţământul, sănătatea, cultura). În ultimii ani, multe state au introdus regimuri de pensionare anticipată în cadrul politicii de utilizare raţională a forţei de muncă. Pensionarea anticipată are implicaţii negative asupra costurilor programelor de pensii şi asupra pieţei muncii prin: pierderea capacităţii productive, irosirea forţei de muncă experimentată, privarea prematură a pensionarilor de contacte sociale, riscând îmbătrânirea prematură şi creşterea numărului persoanelor dependente social. Principalele direcţii de acţiune au în vedere: creşterea treptată a vârstei standard pentru pensionare (de regulă în jur de 65 de ani) şi egalizarea criteriului respectiv pentru bărbaţi şi femei; mecanisme de stimulare pentru prelungirea vieţii active şi de descurajare pentru retragerea anticipată din viaţa activă; o mai bună corelare a mărimii pensiei cu mărimea veniturilor salariale anterioare, prin luarea în considerare a unui număr mai mare de ani la calculul venitului în funcţie de care se stabileşte pensia;
73

Asigurări şi protecţie socială noi modalităţi de indexare a pensiilor (în funcţie de evoluţia preţurilor şi/sau de evoluţia salariilor); introducerea şi dezvoltarea, pe lângă sistemele publice de asigurări şi pensii, bazate pe principiul solidarităţii între generaţii, a formelor private de asigurări pentru pensii, bazate pe acumulare de capital. Efectele îmbătrânirii populaţiei sunt următoarele: a) prăbuşirea sistemelor tradiţionale (informale) pentru vârsta a treia, multe ţări având în vedere schimbări fundamentale ale modului în care se realizează securitatea socială a vârstnicilor; b) nevoia de implicare a guvernului în asigurarea securităţii celor vârstnici care devine o mare urgenţă pe măsură ce populaţia unei ţări îmbătrâneşte. Politicile sociale ale guvernelor pot îmbrăca mai multe forme: În cadrul acestora pot exista măsuri de încurajare a familiilor sau persoanelor care au în îngrijire unul sau mai mulţi vârstnici, prin acordarea unor rabaturi adulţilor ai căror părinţi trăiesc alături de ei şi o reducere suplimentară a impozitului pentru cheltuielile de îngrijire parentală; De asemenea, poate fi încurajată apariţia unor instrumente de economisire, cum este programul de economisire prin poştă din Japonia, sau pot fi oferite populaţiei informaţii despre cât de mult trebuie să economisească încă din perioada activă pentru a-şi asigura standardele de viaţă la bătrâneţe şi despre efectele probabile ale programelor alternative de investiţii. Guvernele pot stabili un sistem de impozitare care să stimuleze acordarea de către patroni a unor pensii mai mari. Făcând un pas mai departe, guvernele pot să ofere bătrânilor asistenţă în funcţie de mijloacele de trai, acestea putând îmbrăca forma unei sume de bani gheaţă sau bunuri şi servicii (îngrijire medicală sau cazare). În ultimă instanţă, guvernele pot lua hotărârea introducerii unor planuri obligatorii de pensii, în care tinerii trebuie să plătească un anumit procent din salariu pentru a oferii sprijin vârstnicilor ca în orice societare industrializată. Aceste planuri pot „acoperi” întreaga populaţie, întreaga forţă de muncă, sau grupuri selectate care sunt mai uşor accesibile. Planurile pot fi redistribuite către cei săraci, sau pot fi bazate pe principiile economisirii sau asigurării, care pun în strânsă legătură contribuţiile şi prestaţiile aşteptate. Aceste planuri publice de pensii pot fi finanţate din contribuţii curente pe principiul „plăţii pas-cu-pas” sau din fonduri acumulate din contribuţiile trecute. De asemenea, ele pot fi administrate public sau privat, iar multitudinea de riscuri pe termen lung poate fi suportată de către vârstnici sau de toate grupurile din societate;
74

Asigurări şi protecţie socială c) creşterea cheltuielilor publice cu vârstnicii. Programele formale pentru vârstnici şi cheltuielile publice cu vârstnicii cresc odată cu dezvoltarea economică. Gradul de dezvoltare al unei ţări, exprimat prin venitul naţional pe cap de locuitor influenţează în mod direct gradul de „acoperire” a planurilor formale obligatorii destinate vârstei a treia. d) venitul pe cap de locuitor, dependenţa vârstnicilor, cheltuielile publice cu pensiile. Cheltuielile publice cu programele vârstei a treia ca pondere în P.I.B sunt strâns legate de venitul pe cap de locuitor, dar şi mai strâns legate de ponderea populaţiei în vârstă.Relaţia dintre nivelul de vârstă şi cheltuielile cu pensiile (ca pondere în P.I.B) pot servi ca instrument de diagnoză, pentru a vedea dacă politicile pe care le-au adoptat în domeniul securităţii vârstnicilor le plasează mai jos sau mai sus faţă de ţările cu venit pe cap de locuitor echivalent şi structură demografică asemănătoare; e) cheltuielile cu sănătatea cresc exponenţial cu îmbătrânirea populaţiei. Cererea pentru servicii sociale, în special cele de sănătate, creşte şi ea o dată cu gradul de dezvoltare al ţărilor şi cu îmbătrânirea demografică. Astfel, ţările bogate, cu ajutorul unor tehnologii costisitoare reuşesc să-i ţină pe oameni în viaţă mai mult timp, mărind presiunea asupra sistemelor de pensii. Pe de altă parte, populaţia vârstnică, crează presiuni asupra sistemului de îngrijire a sănătăţii dintr-o anumită ţară ca urmarea a faptului că atât problemele de sănătate cât şi tehnologiile medicale costisitoare sunt concentrate asupra vârstnicilor. Corelaţia existentă între cheltuielile cu sănătatea şi cele cu pensiile sugerează că presiunea exercitată asupra resurselor unei ţări şi asupra bugetului de stat creşte exponenţial cu vârsta populaţiei, punând în evidenţă necesitatea planificării pe termen lung. f) rata dependenţei persoanelor de peste 60 de ani în creştere datorită îmbătrânirii demografice. În condiţiile scăderii natalităţii şi creşterii speranţei de vârstă ca urmare a descoperirilor în medicină şi îmbunătăţirii condiţiilor generale de trai, raportul dintre persoanele în vârstă şi cele sub 60 de ani este în continuă creştere. Acest lucru semnifică faptul că o populaţie activă în scădere să suporte cheltuielile cu pensiile pentru un număr din ce în ce mai mare de vârstnici. România are o rată a dependenţei vârstei a treia de 30%. Acest procent tinde să crească în condiţiile actualei tranziţii demografice, având profunde implicaţii asupra politicilor sociale pe care trebuie să le adopte guvernele cu referire la persoanele de vârsta a treia, asupra proporţiilor sărăciei, pieţei muncii şi nu în ultimul rând asupra creşterii economice în ansamblul său.

75

creşterea evaziunii de la plata contribuţiilor pentru pensii.Asigurarea împotriva multiplelor riscuri la care sunt vulnerabili în special cei în vârstă (ex. 3) Asigurarea transparenţei care să permită lucrătorilor. 76 .Asigurări şi protecţie socială Orice strategie pentru asigurarea protecţiei sociale a vârstnicilor îşi va propune o serie de obiective fundamentale care să-i sprijine pe vârstnici dar să sprijine şi economia în ansamblu. impozite împovărătoare. riscuri politice şi investiţionale). . Principalele cauze care au condus la această criză sunt: îmbătrânirea populaţiei. dar evitându-se redistribuţiile intra-generaţiei perverse (de la vârstnici săraci la cei bogaţi) şi redistribuţiile inter-generaţii neintenţionate (de la familiile tinere cu mulţi copii la familiile de vârstnici înstăriţi).Facilitatea eforturilor persoanelor de a transfera o parte a veniturilor dobândite în perioada vârstei de muncă înspre bătrâneţe (funcţia de economisire). productivitatea – singura modalitate de asigurare a eficienţei funcţionării planurilor publice de pensii – nu creşte destul de rapid. Programele destinate persoanelor de vârsta a treia ar trebui să fie atât o reţea de securitate socială cât şi un instrument de sprijin a creşterii economice. Acestea ar putea să-i sprijine pe vârstnici prin: . . care ţine cont de schimbările previzibile ale condiţiilor economice şi demografice. incapacitatea de muncă. cetăţenilor şi factorilor de decizie politică să aleagă alternative fundamentale şi să la confere imunitate în faţa manipulărilor politice care conduc la rezultate economice slabe. economiile reduse. creşterea ratelor de înlocuire a salariului cu pensia. maturizarea sistemelor publice de pensii. longevitatea. 2) Conferirea unui carac ter durabil – având la bază planificarea pe termen lung. care afectează creşterea economică – cum ar fi ocuparea scăzută a forţei de muncă. Programele destinate vârstnicilor ar trebui să sprijine economia prin: 1) Minimizarea costurilor ascunse. inflaţia.Redistribuirea venitului suplimentar către bătrânii săraci. imposibilitatea extinderii „acoperirii” cu planuri de pensii asupra întregii populaţii. cheltuieli administrative mari şi evaziune. pensionarea anticipată şi accesul facil la prestaţii de incapacitate de muncă. alocarea necorespunzătoare a capitalului şi forţei de muncă.

***Legea nr. ***Legea nr. Bucureşti 1997 4. Florian Bercea – Lexicon de protecţie socială. Gheorghe Bistriceanu.Asigurări şi protecţie socială Bibliografie 1. Gheorghe Bistriceanu – Sistemul asigurărilor şi reasigurărilor din România. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice 7. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii 8.Sistemul asigurărilor sociale în România. asigurări şi reasigurări. Gheorghe Bistriceanu . ***Legea nr. Bucureşti 2001 3. ***Legea Bugetului de stat pe anul 2011. Editura Universitară. Editura Karat. 880/2010 6.publicată în Monitorul Oficial nr. Bucureşti 2010 2. ***Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 publicată în Monitorul Oficial nr. Editura Economică. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca 77 . 879/2010 5.

3 Analiza pensiei medii si a pensiei medii reale 1990-2010 Seminar 3 Se vor efectua următoarele: 3.2 Dezbatere privind reforma sistemului asigurărilor de sănătate Seminar 4 Dezbatere privind alte categorii de ajutoare acordate de stat Seminar 5 Dezbatere privind asigurările sociale în Uniunea Europeană (abordare comparativă) Seminar 6 Dezbatere privind reforma sistemului de pensii în România.Asigurări şi protecţie socială TEMATICA PENTRU SEMINAR Seminar 1 Se vor efectua următoarele: 1.2 Analiza numarului mediu al pensionarilor in 1990-2010 2.3 perioada 1990-2010 Seminar 2 Se vor efectua următoarele: 2.2 Analiza dinamicii bugetului asigurarilor sociale de stat in perioada 1990-2010 Analiza dinamicii contributiilor pentru asigurarile sociale de stat in perioada Analiza dinamicii cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in 1990-2010 1.1 1.1 Analiza dinamicii cheltuelilor bugetului asigurărilor de şomaj în perioada 19902010 3.1 Analiza evolutiei cheltuielilor cu plata pensiilor în perioada 1990-2010 2. Pensiile private 78 . Pensiile ocupaţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful