You are on page 1of 52

CAP. I.

ASPECTE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA CAPITALURILOR
1.1. Evidenţierea principalelor aspecte cu privire la răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii

Modalitatea de răscumpărare şi anulare a acţiunilor proprii intervine în următoarele cazuri: când o societate a dobândit acţiuni proprii fără respectarea prevederilor articolului 103 din Legea 31/1990, fără a avea posibilitatea să le înregistreze în termen de cel mult 1 an de la data dobândirii lor; în scopul regularizării cursului acţiunilor proprii pe piaţa bursieră sau piaţa organizată extrabursieră dar numai cu avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. În principiu, entitatea economică nu poate dobândi propriile acţiuni în afară de cazul în care adunarea generală extraordinară a acţionarilor hotărăşte altfel, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege1. Procedura trebuie să ţină seama de egalitatea între asociaţi, oferta de cumpărare fiind făcută tuturor acţionarilor, iar în situaţia în care numărul de acţiuni prezentat spre cumpărare este superior numărului de acţiuni pe care societatea şi l-a propus spre cumpărare, reducerea se va face proporţional. Exemple privind răscumpărarea propriilor acţiuni şi anularea acestora 2. O entitate economică. deţine capitaluri proprii nominalizate de 5.000 acţiuni cu valoarea nominală, Vn= 11 lei/ acţiune din care se răscumpără în vederea anulării lor 1.000 de acţiuni cu: preţ de răscumpărare 12 lei/ acţiune ; preţ de răscumpărare 10 lei/ acţiune. Evidenţierea diferenţei nefavorabile între valoarea acţiunilor şi preţul de răscumpărare Se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 12.000

Se înregistrează reducerea capitalului şi evidenţierea diferenţei nefavorabile Vn a acţiunilor: 11 lei × 1.000 acţiuni = 11.000 lei V de răscumpărare: 12 lei × 1.000 acţiuni = 12.000 lei Diferenţă nefavorabilă: (12lei - 11lei) × 1.000 acţiuni = 1.000 lei
% 1012 „Capital subscris vărsat” 1068 „Alte rezerve” = 1011 „Capital subscris nevărsat” 12.000 11.000 1.000

Se înregistrează anularea acţiunilor
1

Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.

1011 „Capital subscris nevărsat”

=

1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”

12.000

Evidenţierea diferenţei favorabile între valoarea acţiunilor şi preţul de răscumpărare Se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei“ 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului şi evidenţierea diferenţei favorabile Vn a acţiunilor: 11 lei × 1.000 acţiuni = 11.000 lei V de răscumpărare: 10 lei × 1.000 acţiuni = 10.000 lei Diferenţă favorabilă: (11 lei - 10 lei) × 1.000 acţiuni = 1.000 lei
1012 „Capital subscris vărsat” = % 1011 „Capital subscris nevărsat” 1068 „Alte rezerve” 11.000 10.000 1000

3. Se înregistrează anularea acţiunilor
1011 „Capital subscris nevărsat” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 10.000

O altă formă simplificatoare a acestei situaţii este următoarea: a) 1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 12.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei nefavorabile şi anularea acţiunilor proprii
% 1012 „Capital subscris vărsat” 1068 „Alte rezerve” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 12.000 11.000 1.000

b) 1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei favorabile şi anularea acţiunilor proprii:
1012 „Capital subscris vărsat” = % 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 1068 „Alte rezerve” 11.000 10.000 1.000

Şi în acest caz pentru evidenţierea diferenţei favorabile şi nefavorabile puteam conturile 6642 „Pierderi privind investiţiile pe termen scurt cedate”şi 7642 „Câştiguri din

investiţii pe termen scurt cedate”. Deasemenea se mai întâlneşte şi situaţia în care diferenţa favorabilă se trece în creditul contului 1041 „Prime de emisiune”. Potrivit OMFP 2374/20072, pentru câştigurile şi pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii s-au instituit conturile 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” şi 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. Regulile de funcţionare a acestor conturi vor fi evidenţiate în subcapitolul 3.10., denumit „Contabilitatea acţiunilor proprii, pierderile şi câştigurile generate de operaţiuni cu acţiuni proprii”. Ţinând cont de aceste aspecte, date de ordinul intrat în vigoare, pentru exemplul anterior (exemplul 2), filiera de înregistrări contabile este următoarea: a) 1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 12 × 1.000 = 12.000
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 12.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei nefavorabile şi anularea acţiunilor proprii. (12-11) × 1.000 = 1.000 lei
% 1012 „Capital subscris vărsat” 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 12.000 11.000 1.000

b) 1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 10 × 1.000 = 10.000 lei
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei favorabile şi anularea acţiunilor proprii:. (11-10) × 1.000 = 1.000 lei
1012 „Capital subscris vărsat” = % 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 11.000 10.000 1.000

2

OMFP 2374/2007 pentru modificarea şi completarea OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene.

1.2. Primele de conversie a obligaţiunilor în acţiuni Societăţile comerciale pot să-şi majoreze capitalul social prin conversia obligaţiunilor în acţiuni, cu acordul creditorilor. În această situaţie, societatea va face o emisiune de acţiuni. Valoarea de emisiune a acestor acţiuni poate fi: mai mare, mai mică sau egală cu valoarea nominală. Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se determină cu ocazia majorării capitalului social prin conversia împrumuturilor obligatare în acţiuni, ca diferenţă între valoarea nominală a obligaţiunilor şi valoarea acţiunilor (nominală sau de piaţă). Exemplu: O entitate economică majorează capitalul social prin conversia obligaţiunilor evaluate la valoarea totală de 1.400 lei, în acţiuni cu valoarea nominală de 1.250 lei. Să se determine prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni şi să se înregistreze operaţia aferentă. Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = 1.400 – 1.250 = 150 lei
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” = % 1012 „Capital subscris vărsat” 1044 „Prime de conversie obligaţiunilor în acţiuni” a 1.400 1.250 150

Potrivit normelor metodologice, filieara de operatiuni contabile in acest caz poate fi urmatoaraea: 1. Se înregistrează imprumutul din emisiunea de obligatiuni:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” 1.400

2. Se înregistrează subscrierea aporturilor (emiterea de actiuni). Valoarea aporturilor:1400lei Val. Act.:1250 lei Astfel rezulta prima de conversie a obligatiunilor in actiuni: 1400 – 1250 =150 lei
456”Decontari cu asociatii privind capitalul” = % 1011 „Capital subscris nevărsat” 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni” 1.400 1.250 150

3. Se înregistrează conversia obligatiunilor in acţiuni
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” = 456”Decontari cu asociatii privind capitalul” 1.400

4. Se înregistrează transferul aporturilor subscrise la capitalul varsat:
1011 „Capital subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 1.250

Primele de conversie ulterior se pot transfera la capital, inregistrarea aferenta fiind urmatoarea:
1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni” = 1012 „Capital subscris vărsat” 150

1.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare Rezervele din reevaluare reprezintă plusul/minusul de valoare stabilit cu ocazia reevaluării activelor imobilizate de natura imobilizărilor corporale şi financiare. Rezervele din reevaluare sunt incluse în categoria capitalurilor proprii şi apar atunci când, cu ocazia reevaluărilor imobilizărilor corporale şi financiare se constată diferenţe între valoarea actuală (valoare justă) şi valoarea contabilă (valoarea contabilă netă). Diferenţa – care reprezintă o depreciere – va fi contabilizată diferit astfel: dacă deprecierea este reversibilă se va evidenţia prin constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor; dacă deprecierea este ireversibilă se va evidenţia în debitul contului 105 “Rezerve din reevaluare”. Rezervele din reevaluare nu pot fi utilizate pentru acoperirea pierderilor, constituirea fondurilor sau pentru acordarea de dividende. Ele pot fi încorporate în capital. Cu privire la reevaluarea imobilizărilor corporale OMFP 2374/2007 precizează3: În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere. 109. (1) Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional. (2) La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri: a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă. 110. (1) În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din
3

OMFP 2374/2007, privind modificarea şi completarea OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele europene, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 25 din 14.01.2008, pct. 108, 109, 110, 111, 112, 113.

c) sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar. toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate. clădiri. Cu toate acestea. diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. b) diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar. (5) Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri. o . prezentându-se natura oricărui astfel de transfer. (2) Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. (6) Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. entităţile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii: a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar.reevaluare va fi atribuită activului. (4) O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare. d) valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar. (2) Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar. atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. 111. (1) În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale. aflate în exploatarea unei entităţi. din care se scad ajustările cumulate de valoare. ca un subelement distinct în “Capital şi rezerve”. (3) Dacă un activ imobilizat este reevaluat. (3) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve. cu respectarea legislaţiei în vigoare. c) preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. (8) O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) elementele comercializate sunt omogene. b) pot fi găsiţi în permanentă cumpărători şi vânzători interesaţi. determinată în urma reevaluării. (7) Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ. Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului. cu excepţia situaţiei când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ. valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări. (9) Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă. aeronave etc. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. maşini şi echipamente. activul trebuie prezentat în bilanţ la cost. nave. În astfel de cazuri. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. minus ajustările cumulate de valoare. În sensul prezentelor reglementari câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

• liberă. atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului “Capital şi rezerve”. clădirile. valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului. dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. (4) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă. comerţul cu amănuntul şi sectorul bancar. aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii. cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii.parte din câştig poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de entitate. atunci când este cazul. următoarele informaţii: a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare. decisă prin hotărâre de guvern. În acest caz. (8) Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită. Din punct de vedere metodologic reevaluarea se poate efectua prin actualizarea valorii contabile. atunci aceasta se tratează astfel: . situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. sau . suferă cel mai puternic impact în perioadele caracterizate prin variaţia preţurilor. în notele explicative trebuie prezentate.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. (6) Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului său. În practică. se reevaluează cel mai adesea terenurile.Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exerciţiu financiar. sau b) valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi. societăţile care îşi evaluează activele mai mult sau mai puţin regulat sunt cele din industria hotelieră. . Reevaluarea activelor sub forma imobilizărilor corporale poate fi: • reglementată.ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului “Capital şi rezerve”. rezerva din reevaluare nu poate fi redusă. cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat. care datorită funcţionării îndelungate. direct sau indirect. (5) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. (7) Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.În cazul în care se efectuează reevaluarea. iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. 112. În general.3 ani) de către întreprinderi pentru a asigura menţinerea capitalului. (9) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3) şi (6). aplicată periodic (la 2. . separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate. . 113.

în special atunci când există temerea că piaţa de capital le subevaluează. ea poate fi recunoscută în contul de profit şi pierdere. prin transferul direct în capitalul propriu. Societăţile ameninţate de preluări ostile recurg la reevaluarea activelor fixe pentru a-şi întări poziţia financiară. 213.000 lei şi amortizarea cumulată 8000 lei .000 lei . 213. ea poate fi compensată proporţional cu măsura favorabilă corespunzătoare. În vederea determinării rezervei din reevaluare se pot utiliza 2 metode: metoda valorii brute. activele imobiliare din aceste ramuri trebuie să aibă un aspect atractiv pentru public şi să fie păstrate în condiţii bune. 214). 212. 214). În debit se înregistrează capitalizarea surplusului din reevaluare. 212. Se poate ivi situaţia în care din reevaluare rezultă o diferenţă negativă. dacă această diferenţă corespunde total sau parţial unei diferenţe pozitive de reevaluare constatată anterior.Aceasta întrucât. descreşterile faţă de valoarea contabilă netă. Exemplu: În momentul reevaluării un utilaj are valoarea contabilă de 20. Totodată. Alte motive ar fi îmbunătăţirea ratei îndatorării sau pentru a justifica neînregistrarea amortizării unor active a căror valoare de piaţă creşte continuu. proporţional cu modificarea valorii contabile brute. VARIANTA INREGISTRARII REEVALUARII UTILAJULUI POTRIVIT METODEI BRUTE Rezerva din reevaluare = Valoarea justă – Valoarea contabilă netă Valoarea contabilă netă = Valoarea contabilă – Amortizarea cumulată . când se elimină amortizarea din valoarea contabilă brută. respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului de către entitate (1065). Valoarea reevaluată (valoarea justă) este de 16. când se recalculează amortizarea cumulată. rezultate din reevaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale (211. în această situaţie avându-se în vedere următoarele calcule: valoare contabilă netă: valoarea contabilă – amortizarea calculată rezerva din reevaluare: valoarea justă – valoarea contabilă netă valoarea contabilă actualizată: valoarea contabilă neactualizată × (valoarea justă/valoarea contabilă netă) amortizarea actualizată: amortizarea calculată × (valoarea justă/valoarea contabilă netă) diferenţa dintre amortizarea actualizată şi amortizarea calculată metoda valorii nete. Rezervele din reevaluare se transferă în mod eşalonat la alte rezerve pe durata rămasă de utilizare care este de 5 ani. dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizărilor corporale reevaluate (211. Soldul creditor al contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale existente în evidenţa entităţii. ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale. atunci când acest surplus reprezintă câştig realizat. în cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice (281). În creditul contului se înregistrează creşterile de valoare faţă de valoarea contabilă netă rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale.

000 + 2.666.66 Se înregistrează diferenţa dintre amortizarea actualizată şi amortizarea calculată = 2813 „Amortizarea echipamentelor.000 6.66 lei V aloarea just ă V aloarea contabil ă net ă contabilă actualizată Se înregistrează diferenţa dintre amortizarea actualizată şi amortizarea calculată 2131 „Echipamente tehnologice” = 2813 „Amortizarea echipamentelor. instalaţiilor” 2666.000 lei Se înregistrează rezerva din reevaluare 2131 „Echipamente tehnologice (maşini.666. VARIANTA INREGISTRARII REEVALUARII UTILAJULUI POTRIVIT METODEI NETE .66 = 6.66 lei 12.66 Indiferent de varianta de inregistrare a reevaluarii utilajului.666.Valoarea contabilă neactualizată = 26. soldul contulurilor 2131.67 – 20. utilaje şi instalaţii de lucru)” 105 „Rezerve din reevaluare” = 105 „Rezerve din reevaluare” 6.66 Se înregistrează încorporarea rezervelor din reevaluare la rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare în mod eşalonat (4.66 respectiv: b)Rezerva din reevaluare + (Amortizarea actualizată – Amortizarea calculată) = 4.666.000/5ani = 800) 105 „Rezerve din reevaluare” = 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” 800 Sau Se înregistrează diferenta din actualizarea valorii contabile brute (cresterea valorii utilajului: a)Valoarea contabilă actualizată .666.000 × =26.000 -8000 ) = 4. utilaje şi instalaţii de lucru)” = 105 „Rezerve din reevaluare” 4.66 Se înregistrează diferenta din actualizarea valorii contabile brute 2131 „Echipamente tehnologice (maşini.666.666. 2813.000 = 20.000 – (20.Rezerva din reevaluare = Valoarea justă – (Valoarea contabilă – Amortizarea cumulată) Rezerva din reevaluare = 16.66 lei 12.000 = 10.000 Valoarea =Valoarea contabilă neactualizată × 16.66 – 8000 = 2. 105 sunt aceleasi. instalaţiilor” 2666.000 Amortizarea actualizată – Amortizarea calculată =10.666.666.000 Valoarea justă Amortizarea actualizată =Val amortizării cumulate × = 8000 × Valoarea contabilă netă 16.

= 2131 „Echipamente tehnologice (maşini.1.N: Se înregistrează eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a utilajului: Valoarea contabila bruta = 8.2.N: Se înregistrează eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a utilajului: Valoarea contabila bruta = 24.600 7.12.400 lei( descresterea valorii utilajului) Se inregistreaza reevaluarea utilajului 2813 „Amortizarea instalaţiilor” echipamentelor.12. utilaje şi instalaţii de lucru)” 9.200 2.200 lei In momentul casarii utilajului rezerva din reevaluare se transfera la rezerve. instalaţiilor” = 105 „Rezerve din reevaluare” 800 200 600 Se înregistrează încorporarea rezervelor din reevaluare la rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare în momentul casarii utilajului 105 „Rezerve din reevaluare” = 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” 800 2.600 .600 lei Valoarea contabila neta = 14.600 = 200 Se inregistreaza reevaluarea utilajului % 2131 „Echipamente tehnologice (maşini.400 lei Valoarea justa stabilita in urma reevaluarii = 21. Se dau urmatoarele informatii privind situatia unui utilaj la data de 31.400 = 7.000 lei Amortizarea cumulata = 600 lei Valoarea contabila neta = 7.400 Sau a) Eliminarea amortizarii din valoarea bruta a utilajului: 2813 „Amortizarea instalaţiilor” echipamentelor. Rezerva din reevaluare = Valoare justa – Valoare contabila neta = 8.600 – 14.400 lei Valoarea justa stabilita in urma reevaluarii = 8.600 lei Rezerva din reevaluare = Valoare justa – Valoare contabila neta = 21. utilaje şi instalaţii de lucru)” 9.200 Valoarea justa – Valoarea contabila bruta = 21.000 lei Amortizarea cumulata = 9. = % 105 „Rezerve din reevaluare” 2131 „Echipamente tehnologice (maşini.400 = 800 Valoarea utilanjului = 800 . utilaje şi instalaţii de lucru)” 2813 „Amortizarea echipamentelor.000 = .200 – 7. Se dau urmatoarele informatii privind situatia unui utilaj la data de 31.600 – 24.

. . Contul 107 “Rezerve din conversie” se utilizează numai în situaţiile financiare consolidate. soldul contulurilor 2131. „investiţia netă într-o entitate externă este partea întreprinderii raportoare în activele nete ale entităţii respective” 4. cele nefavorabile.diferenţele favorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente. utilaje şi instalaţii de lucru)” = 105 „Rezerve din reevaluare” 7. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor de curs valutar rezultate din conversia situaţiilor financiare anuale ale societăţilor nerezidente. 2006. În creditul contului 107 „Rezerve din conversie” se înregistrează5: . Soldul creditor reprezintă diferenţele favorabile aferente societăţilor nerezidente consolidate.diferenţele favorabile recunoscute drept venit la cedarea participaţiilor deţinute în societăţile nerezidente (765). diferenţele de curs valutar ce apar în legătură cu investiţia netă a unei entităţi economice într-o entitate externă.diferenţele favorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente.b) Inregistrarea rezervei din reevaluare: 2131 „Echipamente tehnologice (maşini.1667 OMFP 2374/2007 pentru modificarea şi completarea OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate. . Contabilitatea rezervelor din conversie Rezervele din conversie apar numai în situaţiile financiare consolidate. Ed.4. Rezervele din conversie pot proveni din: a) Creanţe legate de investiţia netă într-o entitate externă. armonizate cu Directivele europene. 105 sunt aceleasi. 1201. conform IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară 2006. p. cont bifuncţional. Potrivit acestui standard. În debitul contului 107 „Rezerve din conversie” se înregistrează: .diferenţele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente. 1. Contul 107 „Rezerve din conversie” este un cont bifuncţional.diferenţele nefavorabile recunoscute drept cheltuială la cedarea participaţiilor deţinute în societăţile nerezidente (665). reprezentând în principal. Exemplu: 4 5 IASB. 2813. CECCAR. Pentru contabilizarea acestor diferenţe de curs valutar s-a instituit contul 107 „Rezerve din conversie”. Bucureşti. folosit la consolidarea societăţilor nerezidente. .diferenţele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente. iar soldul debitor. .200 Indiferent de varianta de inregistrare a reevaluarii utilajului.

la un curs de 3.5 lei/euro = 105.000 lei × 3 lei /euro = 60. prin virament bancar. În exerciţiul financiar N+l se vând participaţiile în filială la un preţ negociat de 50. în funcţie de cursul valutar de la 31.Se cumpără de către o entitate economică.000 lei +12. la un curs valutar de 3.000 lei 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” = 107 “Rezerve din conversie” 12. La sfârşitul exerciţiului financiar N. Se înregistrează cumpărarea acţiunilor filialei din străinătate.000 euro × 3.000 euro × (3.000 Operaţiuni în exerciţiul financiar N+1: 1.95 lei/euro. a împrumutului de la filiala din străinătate: (20.500 2.000 lei): .3.000 euro.000 b) Datorii legate de investiţia netă într-o entitate externă.000 euro x 3.1 lei/Euro.N: 30.9 lei/euro . cu plata prin virament bancar (30.500 lei): 461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din cedarea activelor şi altor operaţii de capital” 197. prin bancă.000 euro la preţul de 3.5 lei/euro. de la o filială din străinătate (fără dobândă). ţinându-se cont de ultima lor valoare contabilă.000 2.5 lei/euro) = 12.000 lei): 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 117. suma împrumutată de la filiala din străinătate. pe care o încasează prin bancă la un curs de 3 lei/Euro. cursul valutar este de 3.95 lei/euro = 197.15 lei Euro. respective 12. Se înregistrează scăderea din patrimoniu a participaţiilor (acţiunilor filialei din străinătate) vândute.9 lei/euro. 1) Operaţiuni în exerciţiul financiar N: Se înregistrează încasarea. Operaţiuni în exerciţiul financiar N: 1. Se înregistrează vânzarea acţiunilor filialei din străinătate (50.000 Euro.000 lei (105. Se înregistrează anularea rezervelor din conversie aferente participaţiilor (acţiunilor filialei din străinătate) vândute.12. Exemplu: O entitate economică împrumută în exerciţiul financiar N suma de 20.000 lei (soldul creditor al contului 107 “Rezerve din conversie”): 107 „Rezerve din conversie” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 12. La sfârşitul exerciţiului financiar N. respectiv 117. cu plata prin virament bancar. în exerciţiul financiar N acţiuni ale unei filiale din străinătate în sumă de 30. Se înregistrează reevaluarea creanţei faţă de filiala din străinătate.000 lei) 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” = 5124 „Conturi la bănci în valută” 105. În exerciţiul financiar N+l se rambursează.000 6. cursul valutar este de 3.

.... ţinându-se cont de valoarea nominală a acestuia la începutul exerciţiului financiar N+l şi anume: a) Valoarea nominală la 1.1 lei/ euro – 3 lei /euro) = 2..01.. 5... tezaurizarea acţiunilor proprii.... în funcţie de cursul valutar de la 31.. 2.........000 lei % 167 „Alte împrumuturi şi asimilate” 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = datorii 5124 „Conturi la bănci în devize” 63..........000 lei): 107 „Rezerve din conversie” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii 2.. conversia unor datorii ale emitentului în acţiuni....63. în vederea evitării influenţării artificiale a cursului la bursă a acestora......000 lei+ 2...N: 20.....000 lei × (3...000 lei c) Diferenţe de conversie nefavorabile (b-a)....... 4.. ca urmare a supradimensionării acesteia sau pentru acoperirea pierderilor...... realizată în următoarele scopuri: 1...........N+l (60..12....... iar ...... rambursate filialei din străinătate (soldul debitor al contului 107 „Rezerve din conversie”): 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 107 „Rezerve din conversie” 2..000 1.... distribuirea de acţiuni personalului............000 lei b) Valoarea de rambursare (20..........000 euro × 3..1.000 62...000 lei)...5...2) Se înregistrează anularea rezervelor din conversie aferente împrumuturilor primite şi.. Operaţiunile cu acţiuni proprii au un regim special reglementat..62.000 1..... decapitalizarea entităţilor economice prin reducerea capitalului social.000 1...000 2) Operaţiuni în exerciţiul financiar N+1: 2.........000 2.. 3.5124 „Conturi la bănci în devize” = 167 „Alte asimilate” împrumuturi şi datorii 60...1) Se înregistrează rambursarea. Tezaurizarea acţiunilor proprii se realizează în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor şi numai dacă acţiunile au fost integral liberate......... închiderea societăţilor deschise (retragerea societăţii de pe piaţa de capital). a împrumutului primit de la filiala din străinătate.15 lei/euro..... Contabilitatea acţiunilor proprii. Valoarea acţiunilor proprii răscumpărate nu poate depăşi 10 % din valoarea capitalului social.... pierderile şi câştigurile generate de operaţiuni cu acţiuni proprii Operaţiunile cu acţiuni proprii sunt derulate de entităţile economice care acţionează pe piaţa de capital şi constă în răspunderea acestora de pe piaţă.......... respectiv....2) Se înregistrează reevaluarea datoriei faţă de filiala din străinătate.. prin virament bancar.....

vânzarea. • retratarea contabilă a acţiunilor proprii în funcţie de durata deţinerii. . răscumpărarea.perioada de răscumpărare nu trebuie să depăşească 18 luni de la publicarea hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor în Monitorul Oficial6. 2007. p.reducerea capitalului cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate..diferenţa între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare (149). .diferenţa între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor nominală (149).preţul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate (512). vânzarea. M. . Contabilitatea acţiunilor proprii se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 109 – Acţiuni proprii. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acţiunilor proprii. • anularea acţiunilor proprii în urma operaţiunilor de reducere a capitalului social. • revânzarea acţiunilor proprii. Iaşi. . „dezafectează capitalul” din procesul de creare de beneficii economice viitoare. 512). Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii. 85. Termopress. vânzarea.valoarea sumei de încasat/încasate din vânzarea acţiunilor proprii (461. În acest scop s-a instituit grupa de conturi: 14 „Câştiguri sau pierderi legate de emiterea. răscumpărate. răscumpărarea. Funcţia corectivă a acestui cont determină reflectarea capitalului real al entităţilor. fiind un cont de activ şi care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 1091 – Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1092 – Acţiuni proprii deţinute pe termen lung. Prezentarea acţiunilor proprii în conţinutul situaţiilor financiare (bilanţ) ca şi poziţie rectificativă a capitalurilor proprii se bazează pe următorul raţionament contabil: Acţiunile proprii reprezintă capitaluri proprii retrase de pe piaţă care. Contabilitatea operaţiunilor cu acţiuni proprii vizează următoarele aspecte: • răscumpărarea acţiunilor de pe piaţă. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 6 Paraschivescu. existente. ci. Câştigurile sau pierderile generate de operaţiuni cu acţiuni proprii (emiterea. În creditul contului 109 „Acţiuni proprii” se înregistrează: . D. • distribuirea de acţiuni personalului în contul participării acestuia la profit. Contabilitatea financiară – aplicaţii şi studii de caz. În debitul contului 109 „Acţiuni proprii” se înregistrează: . Soldul debitor al contului „Acţiuni proprii” va reflecta valoarea capitalurilor proprii deţinute de entitate. răscumpărate potrivit legii. Olaru. . potrivit legii (101). răscumpărarea. Ed. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii) nu sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere.. direct în capitalurile proprii alături de acţiunile proprii. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” cu următoarele conturi operaţionale: 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 149 „Pierderi legate de emiterea.valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (149).

poate majora. atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (512. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.diferenţa între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi preţul lor de vânzare (109).cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii. vânzarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” se înregistrează: . 512).diferenţa între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor nominală (109). cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” este un cont de activ. 462).alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (512. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” se înregistrează: . transferate la rezerve (106). răscumpărarea. răscumpărarea. În debitul contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” se înregistrează: . Soldul contului reprezintă pierderile legate de emiterea.valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (109).diferenţa între valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor de răscumpărare (101). Contul 149 „Pierderi legate de emiterea. . vânzarea. respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare. vânzarea.câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. vânzarea. respectiv diminua suma rezervelor. .diferenţa între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare (461.Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare. respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate şi valoarea lor nominală. 462). Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” este un cont de pasiv. acoperite din rezerve (106). vânzarea. 531. răscumpărarea. răscumpărarea. În debitul contului 149 „Pierderi legate de emiterea. Soldul contului reprezintă câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. răscumpărarea. . În creditul contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” se înregistrează: . .pierderile legate de emiterea. . 531. În creditul contului 149 „Pierderi legate de emiterea. Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare. răscumpărarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. . respectiv soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea. vânzarea. Soldul creditor al contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.

Se înregistrează vânzarea la 31. AGA decide distribuirea a 50 de acţiuni angajaţilor în contul participării acestora la profit şi diminuarea capitalului social cu 14. restul de acţiuni urmând a fi tezaurizate. La data de 31 August revinde 400 de acţiuni la preţul de 2.000 acţiuni × 3 lei/acţiune = 6. părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. respectiv Situaţia modificărilor capitalului propriu. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni. publicat în MOf.600 lei % = % 5121 „Conturi la bănci în lei” 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri 7 4. vânzarea. . respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare.În ceea ce priveşte prezentarea acestora în situaţiile financiare anuale.600 Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene aprobate de OMFP nr.400 lei Diferenţa va fi un câştig de = 1. entitatea revinde 800 de acţiuni la preţul de 5 lei/acţiune.5 ei/acţiune. respectiv în bilanţ. La data de 31 Decembrie 2007. OMFP 2374/20077 prevede următoarele aspecte: (1) Acţiunile proprii răscumpărate.000 de acţiuni la preţ de 3 lei/acţiune (2. astfel: . Se înregistrează achiziţionării a 2.000 lei) 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 6.000 2. Exemplu O entitate economică achiziţionează la data de 1 ianuarie a exerciţiului financiar 2007. răscumpărarea.000 lei) Mod de calcul: Valoarea acţiunilor la preţ de vânzare (800 acţiuni × 5 lei/acţiune) = 4.03 2007. potrivit legii. 2000 de acţiuni proprii la preţul de 3 lei/acţiune. vânzarea. La data de 31 Martie. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.pierderile sunt reflectate în contul 149 „Pierderi legate de emiterea. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii şi se prezintă distinct în bilanţ.000 de lei prin anularea a 700 de acţiuni. 25 din 14 ianuarie 2008.374 din 12 decembrie 2007. .000 lei Valoarea acţiunilor la cost de achiziţie (800 acţiuni × 3 lei/acţiune) = 2. sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu. valoarea nominală a acestora fiind de 2 lei/acţiune. a 800 de acţiuni la preţul de 5 lei/acţiune (800 acţiuni × 5 lei/acţiune = 4. nr. (2) Câştigurile sau pierderile legate de emiterea.câştigurile sunt reflectate în contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. răscumpărarea.000 2. 1.400 1. (3) Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare. 2.

000 – 800 – 400 – 50 – 700) în exerciţiul financiar 2008 (50 acţiuni × 3 lei/acţiune = 150 lei). răscumpărarea. Diferenţă nefavorabilă. vânzarea.000 lei. iar după o perioadă de 18 luni. Valoarea acţiunilor la cost de achiziţie (700 acţiuni × 3 lei/acţiune) = 21. deci 400 × 3 = 1. Valoarea nominală a acţiunilor (700 acţiuni × 2 lei) = 14. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 21. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 150 100 50 5.200 1. Se înregistrează vânzarea la 31.5 lei/acţiune = 1. în vederea regularizării cursului acţiunilor pe piaţa bursieră. ca fiind deţinute pe termen lung: 1092 „Acţiuni proprii deţinute pe termen lung” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 150 În vederea utilizării contului 1092 „ Acţiuni proprii deţinute pe termen lung se consideră următorul exemplu: O entitatea economică.08.000 700 6.000 lei c.000 lei) = 700 lei % = 1091 „Acţiuni proprii deţinute 1012 „Capital subscris vărsat” pe termen scurt” 149 „Pierderi legate de emiterea. Se înregistrează retratarea a 50 de acţiuni (respectiv numărul de acţiuni rămase: 2. dar valoarea de intrare a acţiunilor proprii este de 3 lei. . entitatea revinde la bursă acţiunile proprii în numerar. răscumpără cu plata prin bancă 250 de acţiuni proprii. astfel va rezulta o pierdere de 200 lei) % 5121 „Conturi la bănci în lei” 149 „Pierderi legate de emiterea.5 lei/acţiune (400 acţiuni × 2.proprii” 3.000 lei b. cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 1.200 lei. Mod de calcul: Valoarea nominală a acţiunilor (50 acţiuni × 2 lei) = 100 lei Valoarea acţiunilor la cost de achiziţie (50 acţiuni × 3 lei/acţiune) = 150 lei Diferenţă nefavorabilă. vânzarea.000 200 4. răscumpărarea. Se înregistrează distribuirea celor 50 de acţiuni angajaţilor la data de 31 Decembrie 2007..000 lei – 14. Se înregistrează diminuării capitalului social prin anularea a 700 de acţiuni: Mod de calcul: a. răscumpărarea. cu preţul de 4 lei/ acţiune.2007 a 400 acţiuni/ la preţul de 2. vânzarea. deci o pierdere (21. cu preţul de 3 lei/ acţiune. deci o pierdere (150 lei – 100 lei) = 50 lei % = 1091 „Acţiuni proprii deţinute 424 „Prime reprezentând participarea pe termen scurt” personalului la profit” 149 “Pierderi legate de emiterea.000 14.

000 – 750 ═ 250 lei sau 250 ×( 4 – 3) ═ 250 ) 5311 „Casa în lei” = % 1092 „ Acţiuni proprii deţinute pe termen lung” 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 1. conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (106). În creditul acestui cont se înregistrează: . conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (104). .000 lei. 2374/2007. Profitul/pierderea realizat(ă) la sfârşitul exerciţiului financiar va fi supus hotărârii adunării generale a acţionarilor care pot decide asupra destinaţiilor profitului sau respectiv asupra reportării pierderii asupra exerciţiului următor pentru a fi recuperată. 117 „Rezultatul reportat”. Entitatea economică îşi poate determina rezultatul fie pe parcursul exerciţiului financiar. respectiv 1.pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente.pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente. În Planul de conturi general. respectiv a pierderii neacoperite şi a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile. respectivele valori rămân „în aşteptare” şi formează rezultatul reportat evidenţiat în contabilitate cu ajutorul contului sintetic de gradul I. Dacă adunarea generală a acţionarilor nu repartizează integral profitul sau nu stabileşte modalitatea de acoperire a pierderii. se includ în categoria capitalurilor proprii. aprobat prin OMFP nr.Se înregistrează dobândirea acţiunilor proprii (250 acţiuni × 3 lei/ acţiune= 750) 1092 „Acţiuni proprii deţinute pe termen lung = 5121 „Conturi la bănci în lei 750 Se înregistrează vânzarea în numerar a acţiunilor proprii (250 acţiuni × 4 lei / acţiune ═ 1. fie la sfârşitul acestuia. evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat (121). acoperite din prime de capital. Contabilitatea rezultatului reportat Rezultatele reportate din exerciţiile precedente a căror decizie de repartizare a fost amânată de AGA.profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat. fiind un cont bifuncţional. contul 117 „Rezultatul reportat” s-a detaliat în următoarele conturi operaţionale de gradul II: 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat.6.000 750 250 1. . rezultatul putând îmbrăca forma profitului sau a pierderii. Profitul figurează ca sursă proprie de finanţare până în momentul distribuirii sale pe destinaţiile stabilite de lege şi statutul întreprinderii societare. acoperite din rezerve. . respectiv pierderi neacoperită” 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale” Conţinutul economic şi corespondenţele contabile se prezintă astfel: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului precedent nerepartizat de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.

Soldul creditor reprezintă profitul nerepartizat. Soldul debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită. 462 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor). 437. 117. rubrica (postul bilanţier) „Rezultatul reportat”. rezultatele reportate sunt: rezultate calculate în perioada curentă. 446.. 441. alte impozite. 404.profitul net realizat în exerciţiile financiare precedente. aferente acestei perioade dar transferate din motive diverse spre soluţionare şi utilizare în perioadele următoare. 446. 441.pierderile contabile realizate în exerciţiile financiare precedente. reprezentând pierderile reportate din exerciţiile financiare precedente. aferente exerciţiilor financiare anterioare (411. creditori diverşi acţionari/asociaţi aferente exerciţiilor financiare anterioare (401. aferente exerciţiilor financiare precedente (401. 455. 447. 456 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze sumele anulate). . 448. impozitul pe profit/venit şi taxa pe valoarea adăugată. constatate în exerciţiul financiar curent.profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente. 438. utilizat ca sursă de majorare a capitalului social. transferate la începutul exerciţiul financiar următor asupra rezultatului reportat (121). acoperite prin reducerea capitalului social. . . conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (101). 446. 437. . aferente exerciţiilor financiare precedente (411. . acoperite din rezultatul reportat reprezentând profit.sume anulate reprezentând alte datorii privind asigurări sociale. în contul anual de bilanţ patrimonial acesta se preia cu semnul plus (profit) sau minus (pierdere) în structura capitalurilor proprii. 4423. 461. potrivit legii (431. . soldul contului este: • fie sold creditor. 431. Deci. constatate în exerciţiul financiar curent. 404. . potrivit legii (1068. şi care se repartizează în exerciţiile financiare următoare pe destinaţiile aprobate de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor. 457 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze sumele anulate). fonduri speciale şi alte datorii cu bugetul statului aferente exerciţiilor financiare anterioare. În debitul acestui cont se înregistrează: . 457). acţionari/asociaţi. . 447. potrivit prevederilor legale în vigoare). 462. conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117). debitori diverşi. reprezentând profiturile (beneficiile) reportate din exerciţiile financiare precedente. ajutorul de şomaj. 4423. 438.sume anulate reprezentând creanţele faţă de clienţi. 461 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor).pierderile contabile înregistrate în exerciţiile financiare precedente.rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile. potrivit legii (101).sume anulate reprezentând datorii faţă de furnizori.rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile. În principiu. taxe şi vărsăminte asimilate.pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat. Indiferent însă de natura soldului (creditor sau debitor). . 448 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze sumele anulate. • fie sold debitor.

care nu a fost încă repartizat: 121 „Profit şi pierdere” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” 200 Reportarea pierderii contabile realizate în exerciţiul precedent: 1171 „Rezultatul reportat” reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” = 121 „Profit şi pierdere” 300 Se repartizează profitul reportat la rezerve statutare în sumă de 300 lei: 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” = 1063 „Rezerve contractuale” statutare sau 300 Se încorporează în capitalul social o parte din profitul reportat în sumă de 650 lei: 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” = 1012 „Capital subscris vărsat” 650 Se corectează 2 erori concretizate în emisiunea înregistrată în exerciţiul precedent a unei facturi aferente prestării unor servicii de către un client în sumă de 500 lei şi a unor cheltuieli cu materialele în sumă de 100 lei: Înregistrarea facturii: 411 „Clienţi” = % 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale” 4427 „TVA colectată” 595 500 95 . se raportează (transferă) în anii următori. Exemple privind rezultatul reportat Să se înregistreze următoarele operaţii privind pierderea din anii precedenţi: Acoperirea unei pierderi contabile precedente din profitul anului curent: 129 „Repartizarea profitului” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” 150 Acoperirea din rezervele legale a unei pierderi contabile precedente: 1061 „Rezerve legale” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” 100 Reportarea profitului net realizat în exerciţiul precedent.rezultate calculate în exerciţiul curent pentru exerciţii (perioade) precedente şi care de asemenea. rezultate (profit sau pierdere) preluate de un exerciţiu financiar de la celelalte exerciţii precedente.

Se creditează cu: valoarea subvenţiilor guvernamentale primite sau de primit. subvenţii pentru investiţii este similară cu adaptarea corespunzătoare la cazuistica concretă de adjudecare şi utilizare a surselor de finanţare a investiţiilor. împrumuturilor nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii. Contabilitatea sintetică a subvenţiilor pentru investiţii se realizează cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I: 131 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” 132 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii” 133 „Donaţii pentru investiţii” 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 138 „Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii” După conţinutul economic aceste conturi sunt conturi de surse pe termen lung. construiască sau achiziţioneze active cu ciclu lung de fabricaţie. repartizat pentru: . iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. asimilate subvenţiilor guvernamentale.Înregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile (rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile): 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale” = 302 „Materiale consumabile” 100 Să se înregistreze profitul net realizat în exerciţiile precedente.000 3.500 Se înregistrează reducerea capitalului social în vederea acoperirii pierderii reportate în sumă de 750 lei: 1012 „Capital subscris vărsat” = 1171 „Rezultatul reporta reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită t” 750 1.alte impozite în valoare de 1. .500 lei.dividende de plată 7.participarea personalului la profit în sumă de 3. plusurilor de inventar de natura imobilizărilor şi a altor sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii.500 1. .alte rezerve în valoare de 600 lei. Funcţionalitatea conturilor operaţionale din grupa 13. Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă. taxe şi vărsăminte asimilate” 12.7. .500 lei.600 600 7. Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii Subvenţiile pentru investiţii prezintă sume primite cu titlu gratuit şi nepurtătoare de dobânzi pentru acordarea cărora principala condiţie este ca persoana juridică beneficiară să cumpere. Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii. . 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” = % 1068 „Alte rezerve” 457 „Dividende de plată” 424 „Participarea personalului la profit” 446 „Alte impozite. donaţiilor pentru investiţii.000 lei.

. netransferate la venituri.cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri. Se înregistrează primirea în contul bancar a unei subvenţii guvernamentale în valoare de 50. În ipoteza în care subvenţia pentru investiţii acoperă doar parţial valoarea amortizabilă a activului necorporal sau corporal subvenţionat.valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. Iar în debitul conturilor din grupa 13 „Subvenţii pentru investiţii” se înregistrează: . 462). Exemple privind contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii Operaţiuni contabile privind primirea unor subvenţii guvernamentale 1. restituiri de taxe pentru active construite în zonele sinistrate.subvenţiile pentru investiţii. împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit cu caracter de subvenţii pentru investiţii (445).000 lei Se înregistrează subvenţia de primit 4451 „Subvenţii guvernamentale” = 131 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” 50. cu condiţia achiziţionării sau construirii de active imobilizate. transferul subvenţiei la venituri. corespunzător amortizării calculate (758). etalat în timp. .000 .sume primite ce reprezintă valori monetare acordate de către organisme neguvernamentale române sau internaţionale entităţii solicitante.000 Se înregistrează primirea subvenţiei 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4451 „Subvenţii guvernamentale” 50. cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecută la venituri corespunzătoare amortizării calculate. se va face proporţional cu cota-parte din valoarea amortizabilă subvenţionată. Soldul conturilor din această grupă reprezintă subvenţiile pentru investiţii.valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite drept subvenţii guvernamentale. Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii ce reprezintă bonusuri de bună execuţie a proiectelor subvenţionate. . cota parte a plusurilor de inventar a activelor imobilizate trecută la venituri corespunzător amortizării calculate. valoarea imobilizărilor constatate plus la inventariere. valoarea justă a activelor imobilizate primite cu titlu gratuit. Soldul creditor reprezintă valoarea acestor tipuri de subvenţii pentru investiţii nevirate în contul de profit sau pierdere.partea din subvenţia pentru investiţii restituită sau de restituit (512. Succint. în creditul conturilor din grupa 13 „Subvenţii pentru investiţii” se înregistrează: . cota parte a donaţiilor pentru investiţii trecută la venituri corespunzător amortizării calculate. cu titlu nerambursabil. alte sume virate la venituri. Se debitează cu: partea din subvenţii pentru investiţii restituită sau de restituit.

000 5. mijloacelor de transport. mijloacelor de transport.450 Se înregistrează plata datoriei 404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 65.67 Se înregistrează includerea lunară la venituri a unei părţi din subvenţie (25.000 lei.33) 131 „Subvenţii investiţii” guvernamentale pentru = 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” 833. plata facturii făcându-se din contul curent.67) 6811 „Cheltuieli de exploatare amortizarea imobilizărilor” privind = 2813 „Amortizarea instalaţiilor.67) 133 „Donaţii pentru investiţii” = 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite” 416. Se înregistrează amortizarea lunară a utilajului (55. animalelor şi plantaţiilor” 416.000: 60 luni = 833. Se înregistrează achiziţionarea utilajului % 2131 „Echipamente tehnologice” 4426 „TVA deductibilă = 404 „Furnizori de imobilizări” 65. în valoare de .67 Operaţiuni contabile privind constatarea la inventariere a unui plus de imobilizări 6. Se înregistrează amortizarea lunară a autoturismului ştiind că durata acestuia este de 5 ani.000 10. Se înregistrează achiziţionarea unui utilaj din subvenţia primită în valoare de 55. urmând apoi să se includă la venituri a unei cote părţi din subvenţie.2. Se înregistrează constatarea unui plus la inventar a unui mobilier. animalelor şi plantaţiilor” 916.67 Se înregistrează trecerea lunară la venituri a unei părţi din subvenţie (50.450 3.450 55.33 Operaţiuni contabile privind primirea ca donaţii a unor imobilizări 4. 67) 6811 „Cheltuieli de exploatare amortizarea imobilizărilor” privind = 2813 „Amortizarea instalaţiilor.000 : 60 luni = 916.000 lei Se înregistrează primirea donaţiei 2133 „Mijloace de transport” = 133 „Donaţii pentru investiţii” 25. Se înregistrează amortizarea lunară a autoturismului (25.000: 60 luni = 416. Se înregistrează primirea ca donaţie a unui mijloc de transport a cărui valoare este de 25.000:60 luni = 416. Ştiind că durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani să se înregistreze amortizarea lunară a utilajului şi respectiv virarea la venituri a unei părţi din subvenţie.

b.5 1.000: 48 luni = 62.000 lei Se înregistrează plusul constatat la inventariere 214 „Mobilier. . dacă astfel de cheltuieli viitoare nu pot fi evitate de exemplu. reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul entităţii.5 Se înregistrează includerea la venituri a cotei părţi din valoarea plusului la inventar (3. pedepsite de lege.3. amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative. Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: a) litigiile.8.5) 134 „Plusuri imobilizărilor” de inventar de natura = 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite” 62.000: 48 luni = 62. convergente cu referenţialul contabil internaţional. costurile de închidere a unei instalaţii petroliere. în momentul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (a) există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior: (b) este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective şi (c) suma poate fi estimată credibil. Se înregistrează amortizarea pe o perioadă de 4 ani a mobilierului şi includerea lunară la venituri a unei părţi din plusul la inventar constatat. Exemple de obligaţii (datorii) care trebuie sau pot fi recunoscute ca provizioane sunt: a. datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor ieşiri de resurse necesare stingerii datoriei provizionate. b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă care trebuie recunoscută în contabilitate. sub presiuni de ordin comercial sau legal.000 7. Contabilitatea provizioanelor În conformitate cu Reglementările contabile în vigoare.5) 6811 „Cheltuieli de exploatare amortizarea imobilizărilor” privind = 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” 62. aparatură birotică şi alte active corporale” = 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 3. cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse mediului. d) pensiile private administrate de diferite entităţi. închiderea unor sedii. prin modificarea tehnologiilor şi proceselor de fabricaţie. c) cheltuielile legate de vânzarea sau încetarea unei părţi a afacerii. produse mediului. Se înregistrează amortizarea lunară a mobilierului (3. Provizioanele se disting de datoriile clasice (explicite) cum ar fi creditele comerciale sau cheltuielile angajate dar neplătite. modificări în structura conducerii. ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice viitoare.

lucrarile executate si serviciile prestate in cursul lunii respective. a dividendului pe acţiune. în funcţie de natura şi scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. ce au perioada de garantie in perioadele urmatoare. în special. Ele trebuie constituite la nivelul sumelor (valorilor) aflate în litigiu. majorările viitoare de plată datorate bugetului de stat. Aceste provizioane se constituie lunar. dar nu mai mult decat cota realizata in exercitiul financiar precedent. . întrucât câştigul de cauză nu poate fi sigur. pe toată durata de funcţionare a exploatărilor zăcămintelor minerale. Cota medie realizata in exercitiul financiar precedent reprezinta raportul dintre cheltuielile efectuate cu remedierile in perioada de garantie si veniturile realizate din vanzarea bunurilor. chiar şi în acest context constituirea provizioanelor pentru litigii. în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate în bilanţ ca datorie în relaţia cu statul Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri. la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate. Trecerea la venituri a provizioanelor create se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrisa in contract. amenzile. În astfel de cazuri se impune constituirea provizioanelor pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor. Pentru contabilizarea provizioanelor s-a instituit contul de gradul I 151 „Provizioane” dezvoltat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 1511 „Provizioane pentru litigii” 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” 1514 „Provizioane pentru restructurare” 1515 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare” 1516 „Provizioane pentru impozite” 1518 „Alte provizioane” Contul 1511 „Provizioane pentru litigii” Provizioanele pentru litigii se recomandă să fie constituite la finele exerciţiilor financiare pentru litigiile aflate în curs. acest provizion urmează a fi folosit de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul exploatării zăcămintelor naturale şi care sunt obligaţi să înregistreze şi să deducă fiscal provizioane pentru refacerea terenurilor în vederea redării acestora în circuitul economic.e) impozitele. numai pentru bunurile livrate. în limita cărora remedierea defecţiunilor apărute din vina furnizorilor se suportă de către aceştia. Contul 1513 „Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea” Potrivit legislaţiei din România. pentru care s-au acordat garantii conform contractelor incheiate. se impune pentru a facilita determinarea corectă a profitului net contabil de repartizat şi. Contul 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” Pentru unele produse. în conformitate cu clauzele comerciale negociate. dar. în cazul maşinilor şi utilajelor furnizorii acordă beneficiarilor un anumit termen de garanţie. Aceste provizioane se constituie în limita unei cote de până la 1% din rezultatul financiar din exploatare. Potrivit legislaţiei în vigoare cheltuielile vizând constituirea provizioanelor pentru litigii nu sunt deductibile fiscal. respectiv.

de exemplu. În debitul contului 151 „Provizioane” se înregistrează: .Pe masura efectuarii cheltielilor pentru dezafectarea imobilizarilor si redarea terenurilor in circuitul economic se vor anula provizioanele ramase fara obiect. iar în cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este posibilă o ieşire de resurse. pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea. Contul 1518 „Alte provizioane” În această categorie sunt reflectate provizioanele constituite pentru alte elemente decât cele care pot fi încadrate în categoriile precedente. precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (781). provizionul trebuie “reajustat” prin anulare şi reluare la venituri. pentru restructurare. Contul 1516 „Provizioane pentru impozite” Provizioanele pentru impozite se utilizează pentru a reflecta acele provizioane constituite pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat. modificări în structura conducerii. pensii şi obligaţii similare. 213). reprezentând valoarea provizioanelor existente la sfârşitul exerciţiului financiar.sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor. inclusiv a celor constituite pentru demontarea şi mutarea imobilizării corporale. a provizioanelor pentru impozite. Contul 1514 „Provizioane pentru restructurare” Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii: a. Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă.valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor (681). Cu ajutorul contului 151 „Provizioane” se ţine evidenţa provizioanelor pentru litigii. închiderea unor sedii ale entităţii. garanţii acordate clienţilor. Soldul contului poate fi numai creditor. iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii. . Conturile de provizioane sunt după conţinutul economic conturi de capitaluri. în condiţiile în care. Contul 1515 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare” Acest cont se utilizează în contabilitatea entităţilor care vor administra pensiile private şi alte beneficii ale angajaţilor asimilate pensiilor. b. c. sumele respective nu apar ca datorii aferente perioadei curente în relaţia cu statul. În creditul contului 151 „Provizioane” se înregistrează: . potrivit legislaţiei în vigoare. precum şi cele cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea (212. d.costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale. În contabilitatea provizioanelor se disting următoarele momente: A. Constituirea provizioanelor a) ca parte a costului perioadei: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” . respectiv provizioanele constituite. reorganizării fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii. eliminarea unui nivel al conducerii. precum şi a altor provizioane.

în cazul în care foloseşte actualizarea. Această creştere este recunoscută ca şi o cheltuială cu dobânda. provizion pentru costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activelor. Utilizarea provizioanelor Provizionul se utilizează numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.b) ca parte a costului activului. Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.provizionul iniţial a fost trecut pe cheltuieli: 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” . Tipurile de înregistrări contabile sunt: a) dacă valoarea contabilă a provizionului a crescut: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” sau: 2xx „Imobilizări corporale” = 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” b) dacă valoarea contabilă a provizionului s-a micşorat: . valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă pentru a reflecta trecerea timpului. În aceste condiţii numai cheltuielile corespunzătoare scopului iniţial pentru care a fost constituit provizionul se reglează cu acesta. Modificări şi anulări ale provizioanelor Provizioanele sunt revizuite cu prilejul fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună evaluare curentă: în cazul în care nu mai este probabilă. necesitatea unei ieşiri de resurse concretizate în beneficiile economice. costurile de restaurare a amplasamentelor: 2xx „Imobilizări corporale” = 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” B. Reglarea cheltuielilor cu provizionul ascunde impactul a două evenimente diferite. respectiv. de exemplu. respectiv: a) recunoaşterea cheltuielilor devenite exigibil: 6xx „Conturi de cheltuieli pe naturi” = 3xx 4xx 5xx „Conturi bilanţiere de resurse utilizate” X lei b) reluarea provizionului constituit: 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” Y lei .provizionul iniţial a fost inclus în costul activului (ţinându-se seama de amortizarea şi deprecierea acumulată: 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = 2xx „Imobilizări corporale” C. provizionul trebuie anulat. De asemenea. pentru stingerea unei obligaţii.

500 lei. În exerciţiul financiar N+1 litigiul este pierdut pentru suma de 55.2) Anularea provizionului pentru litigiu. entitatea economică va înregistra un provizion pentru întreaga valoare a datoriei: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” În momentul în care întreprinderea este sigură că rambursarea va fi primită. se va recunoaşte un activ şi concomitent provizionul constituit este anulat parţial sau total. rambursarea trebuie considerată un activ separat. 1) În exerciţiul financiar N se înregistrează 1.000 lei pretinse de acesta din urmă.500 lei care se plăteşte prin bancă. Suma recunoscută pentru rambursare nu trebuie să depăşească valoarea provizionului.000 2) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează: 2. după caz: 512 „Conturi curente la băncii” 151 „Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” = = 7xx „Venituri din rambursarea provizionului” 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” Exemple privind provizioanele 1. O entitate economică se află. 1) În exerciţiul financiar N se înregistrează: . Din punct de vedere contabil. rămas fără obiect: 1511 „Provizioane pentru litigii” = 7812 „Venituri din provizioane” 60.000 lei care se plăteşte prin bancă. la sfârşitul exerciţiului financiar N.000 2. in litigiu cu un client pentru suma de 7.) Plata daunelor către terţi pe baza Hotărârii judecătoreşti şi a Extrasului de cont: 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 55.) Constituirea provizionului pentru litigii: 6812 „Cheltuieli provizioanele” de exploatare privind = 1511 „Provizioane litigii” pentru 60. D.Se precizează că operaţiile de constituire şi utilizare a provizioanelor pot să afecteze rezultatul entităţii economice prin diferenţele dintre „x” (sume efectiv angajate) şi „y” (sume previzionate). rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că rambursarea va fi primită.000 2. În exerciţiul financiar urmator litigiul este castigat pentru suma de 6. dacă firma îşi onorează obligaţia.1. la sfârşitul exerciţiului financiar.1. O entitate economică se află. reprezentand marfuri livrate si neincasate. Rambursarea provizioanelor În cazul în care se estimează că o parte sau toate cheltuielile necesare stingerii unui provizion vor fi rambursate de către o terţă parte. in litigiu cu un terţ pentru daune în sumă de 60.

200 lei.2.2) Se inregistreaza anularea provizionului pentru litigiu.000 lei colaboratorului extern cu care se afla in litigiu.500 2.1.500 lei pentru litigiul intervenit cu unul din colaboratorii sai externi.500 7. În exerciţiul financiar N+1 procesul continua si se estimeaza ca societatea va fi obligata la plata sumei de 9. 1) În exerciţiul financiar N se înregistrează 1.500 1.200 lei: 621„Cheltuieli cu colaboratorii” = 5311 „Casa în lei” 9.) Constituirea provizionului pentru litigiul in curs de desfasurare in valoare de 8.) Se inregistreaza plata colaboratorului extern pe baza Hotărârii judecătoreşti in suma de 9.2) Inchiderea contului de cheltuieli: = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 500 3) În exerciţiul financiar N+2 se înregistrează: 3. rămas fără obiect: = 7812 „Venituri din provizioane” 3.500 1.500 lei: 6812 „Cheltuieli provizioanele” 121 „Profit si pierdere” de exploatare privind = 1511 „Provizioane litigii” pentru 8.1.500 2) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează: 2.200 .2) Constituirea provizionului pentru litigii: 6812 „Cheltuieli provizioanele” de exploatare 2) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează: 2. o entitate economică dispune constituirea unui provizion in valoare de 8. scoaterea in evidenta a clientilor aflati in litigiu: 4118”Clienti incerti sau in litigiu” = privind = 4111”Clienti” 1511 „Provizioane litigii” pentru 7. procesul aflandu-se pe rol.1.500 6. La sfârşitul exerciţiului financiar N.000 7.1.) Inchiderea contului de cheltuieli cu afectarea rezultatului: = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 8.) Majorarea provizionului conform estimarii facute cu suma de 500 lei: 6812 „Cheltuieli provizioanele” 121 „Profit si pierdere” de exploatare privind = 1511 „Provizioane litigii” pentru 500 2.1.) Se inregistreaza stingerea creantelor fata de clienti pe baza Hotărârii judecătoreşti şi a Extrasului de cont: % 5121 „Conturi la bănci în lei” 654”Pierderi din creante si debitori diversi” 1511 „Provizioane pentru litigii” = 4118”Clienti litigiu” incerti sau in 7.500 1.) Se inregistreaza separarea clientilor incerti de clienti.1. In exercitiulfinanciar N+2 se incheie procesul si se pronunta hotararea judecatoreasca ce ramane definitiva prin care se satbileste ca unitatea patrimoniala va plati in numerar colaboratorului extern suma de 9.

700 lei. conform unei facturi (emise de o unitate de service agreată) în valoare de 9. rămas fără obiect: 1511 „Provizioane pentru litigii” = 7812 „Venituri din provizioane” 621„Chelt.4. Se înregistrează utilizarea parţială a provizionului constituit anterior 4.700 6.500 4. O entitate economică vinde în exerciţiul financiar N produse finite în valoare de 500.2) Anularea provizionului pentru litigiu.000 lei. Se înregistrează constituirea provizionului 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor“ 6. Se înregistrează anularea provizionului pentru diferenţa neacoperită. .200 9.000 3. se efectuează cheltuieli cu remedierile la produsele cu termen de garanţie livrate în exerciţiul financiar N.000 lei. este de 2%. Se înregistrează utilizarea provizionului pentru acoperirea remedierilor 5. Se înregistrează constituirea provizionului 6812 „Cheltuieli provizioanele“ de exploatare privind = 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor“ 401 „Furnizori“ 7812 „Venituri din provizioane” 6. până la momentul ieşirii din garanţie.000 2.) Inchiderea contului de venituri: 7812 „Venituri din provizioane” 4.) Inchiderea contului de cheltuieli: 121 „Profit si pierdere” = = 9. TVA 19%.500 lei respectiv în valoare de 6.000 2.000 3. realizat în exerciţiul financiar precedent N-1. Se înregistrează efectuarea remedierilor în perioada de garanţie (factură) 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” = = 401 “Furnizori” 7812 „Venituri din provizioane” 4.500 3. cu colaboratorii” 121 „Profit si pierdere” 9. TVA 19 %. pentru care acordă garanţie de un an. Se înregistrează efectuarea remedierilor în perioada de garanţie (factură) 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi“ 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor“ = = 6.000 lei. Varianta a) 1. Procentul mediu de cheltuieli cu remedierile livrărilor cu termen de garanţie. Se constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor în valoare de 6.3.500 Varianta b) 1.3.000 3. În exerciţiul financiar N+1. la expirarea perioadei de garanţie 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor“ = 7812 „Venituri din provizioane” 1. În perioada de garanţie se efectuează remedieri în valoare de 4.

a provizionului pentru garanţiile acordate clienţilor.000 95.710 9.000 500 2..000 6. In perioada de garantie ca urmare a reclamatiilor primite de la clienti se estimeaza ca societatea va fi obligata ca in exercitiul financiar N+1 sa efectueze remedieri in valoare de 12.710 Sau: Cheltuielile cu reparatiile in perioada de garantie in suma de 9.2.000 lei: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor“ 12. in aceasta situatie lucrarile de reparatii fiind efectuate de catre o terta entitate economica..500 lei. cheltuieli cu salariile in valoare de 3. In aceasta situatie se genereaza urmatoare inregistrare contabila: 6xx „Cheltuieli.000 500.000 × 2% = 10..000 lei): 6812 „Cheltuieli provizioanele” de exploatare privind = 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” 10.000 lei.000 lei.500 lei si respectiv CAS 1. Fond de somaj 500 lei.1) În exerciţiul financiar N se înregistrează: 1. O entitate economica produce aparatura electronica pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de un an. a) Operatiuni in exercitiul financiar N 1) Se înregistrează constituirea provizionului in suma de 12.000 lei.500 1. la sfârşitul exerciţiului financiar N.000 2) În exerciţiul financiar N+1: 2. conform facturii prestatorului: % 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 10.. TVA 19%.1) Înregistrarea cheltuielilor cu remedierea defecţiunilor.” = % 302 „Materiale consumabile” 421 „Personal – salarii datorate” 431 „Asigurari sociale” 437„Ajutor de somaj” 9. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (exercitiul financiar N).000 lei au constat din: cheltuieli cu materialele consumabile in valoare de 4.2) Anularea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor ca urmare a rămânerii lui fără obiect: 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” = 7812 „Venituri din provizioane” 10..700 lei.000 3. în baza procentului mediu de cheltuieli cu remedierea produselor livrate cu termen de garanţie (500. entitatea economica va constitui un provizion in valoare de 12.) Constituirea. Cumparatorul care solicita remedierea defectiunilor aparute in perioada de garantie se afla intr-o localitate in care unitatea producatoare nu are reprezentanta proprie.000 1.000 1. facturandu-le producatorului la valoarea de 12.000 2) Inchiderea contului de cheltuieli: .1) Livrarea produselor finite către clienţi: 4111 „Clienţi” = % 701 „Venituri din produselor finite” 4427 „TVA colectată” vânzarea 595.000 4..

121 „Profit si pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 12.500 7.700 2.113 12.000 b) Operatiuni in exercitiul financiar N+1 1) Se înregistrează datoria catre personal in suma de 130.000 b) Operatiuni in exercitiul financiar N+1 1) Se înregistrează majorarea provizionului cu suma de 500 lei: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor“ 500 2) Se înregistrează efectuarea remedierilor în perioada de garanţie (factură12. O entitate economica constituie un provizion la sfarsitul exercitiului financiar N intrucat are in vedere restrangerea activitatii in exercitiul financiar urmator si efectuarea unor plati compensatorii personalului afectat in suma de 130. a) Operatiuni in exercitiul financiar N 1) Se înregistrează constituirea provizionului pentru restructurare in suma de 130.000 lei.700 500 5) Se înregistrează inchiderea conturilor de venituri 7812 „Venituri din provizioane” = 12. TVA 19%) % 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 4426“TVA deductibila” = 401 “Furnizori” 15.000 2) Se înregistrează plata compensatiilor catre personal .413 3) Se inregistreaza anularea provizionului pentru garanţii acordate in suma de 12.700 lei.000 lei: 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 4281 “Alte datorii in legatura cu personalul“ (462”Creditori diversi”) 130.200 12.000 2) Inchiderea contului de cheltuieli: 121 „Profit si pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 130.000 lei: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1514 “Provizioane restructurare“ pentru 130.500 4) Se înregistrează inchiderea contului de cheltuieli: = % 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 121 „Profit si pierdere” 13.500 lei: 1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” 121 „Profit si pierdere” = 7812 „Venituri din provizioane” 12.

250 2) Inchiderea contului de cheltuieli: 121 „Profit si pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 3. amenzi si penalitati” 121 „Profit si pierdere” 3. urmand a fi achitate in exercitiul financiar N+1. a) Operatiuni in exercitiul financiar N 1) Se înregistrează constituirea provizionului in suma de 3. o entitate economica constituie un provizion pentru penalitatile probabile calculate in urma neachitarii la termen a unor impozite in suma de 3. amenzi si penalitati” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.000 lei: 6581 „Despagubiri.000 3) Se înregistrează inchiderea contului de cheltuieli: 4) Se înregistrează inchiderea conturilor de venituri 7812 „Venituri din provizioane” = 3. In exercitiul financiar N.000 2) Se inregistreaza anularea provizionului pentru impozite ramas fara obiect: 1516 „Provizioane pentru impozite” 121 „Profit si pierdere” = = 7812 „Venituri din provizioane” 6581 „Despagubiri.250 .250 3.250 lei.4281 “Alte datorii in legatura cu personalul“ (462”Creditori diversi”) 1514 „Provizioane pentru restructurare” 121 „Profit si pierdere” = 5121 “Conturi la banci in lei” 130.250 lei: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1516 “Provizioane impozite“ pentru 3.000 8.000 lei.In exercitiul financiar N+1.000 3) Se inregistreaza anularea provizionului pentru restructurare ramas fara obiect: = = 7812 „Venituri din provizioane” 6588 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 121 „Profit si pierdere” 130.250 b) Operatiuni in exercitiul financiar N+1 1) Se înregistrează plata penalitatilor in suma de 3.000 130. entitatea economica achita penalitatile calculate pentru neachitarea unor impozite pentru exercitiul financiar N in suma de 3.000 4) Se înregistrează inchiderea contului de cheltuieli: 5) Se înregistrează inchiderea conturilor de venituri 7812 „Venituri din provizioane” = 130.

datorită caracteristicilor şi naturii lor. ASPECTE PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE 2. .CAP. Se poate aprecia că ajustările pentru deprecierea imobilizărilor reprezintă echivalentul valoric al deprecierilor cu caracter reversibil. Întrucât deprecierile reversibile sunt probabile. Ca tehnică ajustările pentru deprecierea imobilizărilor se constituie pe cheltuieli. pe care evenimentele survenite sau în curs o fac previzibilă la data stabilirii situaţiilor din conturi. prin sistemul ajustărilor. de regulă. Pentru imobilizările amortizabile se calculează ajustări numai atunci când. corporale. deci nu sunt certe. în condiţiile în care natura ajustării este clar precizată. ca urmare a uzurii fizice sau morale a activelor imobilizate. prin procedee şi sisteme de amortizare. II. se constată diferenţe în minus între valoarea contabilă netă (mai mare) (adica din valoarea contabila s-au scazut deprecierile ireversibile sub forma amortizarilor) şi valoarea de inventar (mai mică). la inventariere. nu se depreciază sistematic şi ca atare nu sunt supuse amortizării. în curs şi financiare) să cunoască o scădere a valorii lor de utilitate şi prin această. Mărimea unei ajustări se calculează ca diferenţă între valoarea de intrare a imobilizării în entitate (mai mare) şi valoarea actuală (mai mică). dar incertă în ceea ce priveşte mărimea sau realizarea sa. Aspecte cu privire la deprecierea activelor imobilizate Activele imobilizate sunt supuse unui proces de depreciere prin care îşi pierd în timp. 2. constau în posibilitatea ca în perioada următoare activele imobilizate (necorporale.1. preţul lor de piaţă să fie inferior valorii de intrare. care este dată de preţul presupus a fi acceptat de către un cumpărător. O asemenea depreciere se estimează la sfârşitul exerciţiului cu prilejul inventarierii. Pentru aceste deprecieri există posibilitatea determinării mărimii valorii care se depreciază în timp. la sfârşitul anului. Imobilizările financiare. când. se cunosc două criterii de depreciere: a) deprecierea ireversibilă. acestea constituindu-se. se constată deprecieri reversibile ale imobilizărilor neamortizabile: terenuri şi imobilizări financiare. treptat. în urma inventarierii. efectul lor este preluat şi reglat în calculele de gestiune. b) deprecieri reversibile.2. După caracteristica de manifestare. stabilită la inventariere. din valoarea de utilitate şi din potenţialul lor economic. Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor imobilizate – deprecierea reversibilă Noţiuni cu privire la ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor reprezintă o constatare a diminuării valorii unei imobilizări. astfel încât prin calcul să se facă o evaluare reală în bilanţ a activului imobilizat.

şi venit în situaţia revenirii la valoarea înaintea deprecierii provizorii. ajustările constituite se înregistrează la venituri. iar veniturile din ajustări pentru depreciere reprezintă deduceri fiscale. Aceste conturi sunt după conţinutul economic conturi rectificative ale valorii de înregistrare a imobilizărilor necorporale.dacă deprecierea este superioară ajustării constituie. Cheltuielile privind ajustările pentru depreciere sunt nedeductibile (nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal).3. care se detaliază pe conturi sintetice de gradul II pentru fiecare categorie de imobilizare necorporală. . iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. Conform prezentelor reglementări. Pierderea de valoare a imobilizărilor necorporale este considerată cheltuială în momentul determinării lor. adică sunt neimpozabile. diferenţa se reduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri. sunt tratate drept cheltuieli pentru ajustarea acestora. tratate ca şi cheltuieli la data bilanţului sunt deductibile fiscal. creditându-se cu mărimea deprecierii reversibile sau cu majorarea acesteia. iar eventuala revenire a acestor reduceri vor fi considerate venituri la data bilanţului. Reducerile provizorii ale imobilizărilor corporale. iar veniturile din ajustările de valoare sunt impozabile. ajustările de valoare sunt reprezentate de totalitatea corecţiilor care au în vedere reducerile valorii activelor individuale. Ajustările pentru deprecierea activelor se constituie şi se suplimentează odată cu înregistrarea în conturile de cheltuieli a sumei echivalente. cont sintetic de gradul I. cu ocazia inventarierii.După constituirea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor la sfârşitul unui exerciţiu. de obicei la data bilanţului. la data bilanţului. prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi . Reflectarea în contabilitate a ajustărilor pentru deprecierea activelor imobilizate Deprecierea reversibilă a imobilizărilor necorporale se conduce cu contul 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”. ori la ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor.cu ocazia anulării unei ajustări. determinate la data bilanţului. la ieşirea din patrimoniu a imobilizării.dacă deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite. după caz. Ajustările provizorii de valoare. . Ajustările de valoare se prezintă în bilanţ ca şi deduceri clare din elementele de activ corespunzătoare. în urma analizării provizioanelor se procedează după cum urmează: . Calculul şi înregistrarea ajustării pentru deprecierea valorii imobilizărilor necorporale asigură respectarea prudenţei şi fidelitatea datelor prezentate în situaţiile financiare anuale. indiferent dacă reducerea este sau nu definitivă. Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor sunt elemente rectificative care corectează valoarea de bilanţ a activelor fixe prin scăderea din valoarea contabilă sau valoarea netă contabilă. în perioadele următoare. se constituie o ajustare suplimentară. 2. la finele fiecărui exerciţiu.

rectificative a valorii imobilizărilor recunoscute în bilanţ.deprecierea imobilizărilor necorporale este de 600 lei. care se dezvoltă pe conturi operaţionale de gradul II aferente fiecărei categorii de imobilizări corporale. precum şi cu majorarea acestora.deprecierea imobilizărilor (investitiilor) financiare este de 400 lei.000 lei . .pentru imobilizări necorporale 650 lei . 2933 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale in curs de execuţie”. se analizeaza ajustarile constituite si se constată următoarele situaţii corespunzătoare ajustărilor constituite la sfârşitul anului 2007: . TVA 19% care a constituit obiectul ajustării pentru deprecierea imobilizărilor corporale. Toate conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale sunt conturi de pasiv. iar diferenţa de 50 lei din ajustarea constituită se înregistrează la venituri. creditându-se cu mărimea deprecierii reversibile a acestor active. Exemplu privind contabilitatea deprecierii reversibile a imobilizărilor O entitate economică constituie la sfârşitul exerciţiului 2007 cu ocazia inventarierii. acesta la rândul lui detaliindu-se pe conturi sintetice de gradul II specifice fiecărei categorii de imobilizări financiare Pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor necorporale şi corporale în curs de execuţie utilizăm contul: 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie”. Pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor corporale utilizăm contul 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”.000 lei. Evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare se ţine cu ajutorul contului 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”.000 lei. se anulează. Soldul lor creditor reprezintă mărimea valorică a ajustărilor constituite şi încă nepreluate la venituri.pentru imobilizări corporale (mijloc de transport) 2. entitatea economică vinde o maşină la preţul de vânzare de 90.debitându-se cu diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale constituite prin reluarea acestora la venituri. Soldul creditor al acestor conturi reprezintă valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale la o anumită dată.pentru imobilizări financiare 230 lei În cursul anului 2008. iar pentru diferenţa de 170 lei neacoperită de ajustarea constituită la sfârşitul exerciţiului anterior s-a constituit o ajustare suplimentară. La sfârşitul anului 2008. .pentru imobilizări în curs 420 lei . care se dezvoltă pe următoarele conturi operaţionale de gradul II: 2931 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale in curs de execuţie”. şi debitându-se pe măsura diminuării deprecierii sau rămânerii acestor ajustări rămase fără obiect.imobilizările în curs nu mai sunt depreciate iar ajustarea constituită cu această destinaţie în valoare de 420 lei. valoarea contabilă a datoriei este de 75. . diferite ajustări pentru deprecierea următoarelor tipuri de imobilizări: .

Se înregistrează anularea ajustării pentru deprecierea clădirii constituite la sfârşitul anului 2007 ca urmare a faptului că a rămas fără obiect 2913 „Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. TVA 19% = % 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ 4427 „TVA colectată” 107. Se înregistrează vânzarea unei maşini la preţul de 90. mijloacelor de transport.100 4.600 = 50 lei 290 „Ajustări pentru imobilizărilor necorporale” deprecierea = 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor“ 50 7.000 lei 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 2133 „Mijloace de transport” 75. animalelor şi plantaţiilor” 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie“ 3.000 17.000 5.000 6. animalelor şi plantaţiilor“ = 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” 2. la sfârşitul anului 2007. 1. Se înregistrează scoaterea din evidenţă a maşinii vândute. mijloacelor de transport. Se înregistrează constituirea la sfârşitul anului 2007 cu ocazia inventarierii a ajustării pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” 461 „Debitori diverşi” = 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare“ 230 3. Se înregistrează constituirea. cu ocazia inventarierii a celor trei ajustări 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor” = % 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” 2913 „Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. Se înregistrează trecerea diferenţei de ajustare la venituri 650.000 lei.100 90.000 420 2.Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice prezentate mai sus. Se înregistrează anularea ajustării pentru deprecierea imobilizărilor în curs ca urmare a faptului că a rămas fără obiect 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie” = 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” 420 8.070 650 2. valoarea de intrare fiind de 75. Se înregistrează suplimentarea ajustării pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” = 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare“ 170 .

modă. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie Sistemul de conturi privind evidenţa ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie Cu ocazia inventarierii stocurilor. a stocurilor se fac la încheierea exerciţiului financiar. când are loc creşterea valorii realizabile nete. dacă valoarea de utilitate este mai mică decât valoarea contabilă. pentru înregistrarea diminuărilor de valoare. Aceasta înseamnă că înregistrarea deprecierii stocurilor se face astfel: CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE = STOCURI Ulterior. Metoda ajustării valorii stocurilor constă în recunoaşterea deprecierii valorii şi a casării pierderii din depreciere prin creditarea. Acestea se stabilesc prin compararea valorii contabile (valoarea de intrare în patrimoniu sau costul istoric) a fiecărui element stocabil inventariat cu valoarea lui de utilitate (valoarea actuală sau de piaţă) din momentul inventarierii. în baza listelor de inventariere întocmite de comisiile de inventariere trebuie să se stabilească. va trebui să se înregistreze o reducere a cheltuielii cu stocurile. deprecieri calitative imputabile etc. În virtutea principiului prudenţei. cum ar fi: inflaţie. Relaţia de principiu folosită pentru calculul ajustărilor privind deprecierea stocurilor este următoarea: AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR = VALOAREA CONTABILĂ VALOAREA DE INVENTAR A STOCURILOR . dacă valoarea de utilitate este mai mare decât cea contabilă. Calculul şi înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie. Metoda provizioanelor constă în folosirea unor conturi de deprecieri sau rectificative în locul conturilor principale de stocuri. precum şi toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc diminuarea sau pierderea. care nu este apreciată ca fiind ireversibilă. astfel: STOCURI = CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 2. aceste diferenţe se contabilizează sub forma ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR 3. Contabilizarea deprecierii stocurilor se poate realiza prin următoarele metode: metoda ajustării valorii stocurilor sau metoda provizioanelor (metoda de înregistrare în conturi speciale).1. În virtutea principiului prudenţei aceste diferenţe nu se contabilizează. Potrivit IAS 2.CAP. alături plusurile şi/sau minusurile de valoare generate de diferenţele cantitative şi de cele generate de factori conjuncturali. putând rezulta: a) plusuri de valoare. valoarea oricărei diminuări a stocurilor până la valoarea realizabilă netă. III. respectiv debitarea conturilor de active. b) minusuri de valoare. 1.

În debitul conturilor se înregistrează: . Pentru înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor prin metoda generală (sau metoda reluării provizioanelor) se folosesc două variante: a) calculul şi înregistrarea pe fiecare categorie de stocuri b) calculul şi înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor în mod global.metoda anulării globale a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. În creditul conturilor se înregistrează: . care reflectă natura stocurilor pentru care s-au constituit ajustările astfel: 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” 392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor” 3921 „Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile” 3922 „Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar” 393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie” 394 „Ajustări pentru deprecierea produselor” 3941 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor” 3945 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite” 3946 „Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale” 395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi” 3951 „Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi” 3952 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi” 3953 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi” 3954 „Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi” 3956 „Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi” 3957 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi” 3958 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi” 396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor” 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor” Conturile 391-398 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor” sunt după conţinutul economic. la nivelul poziţiei stocuri şi producţie în curs de execuţie. iar după funcţia contabilă conturi de pasiv. aceste ajustări pentru deprecierea stocurilor sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie” care cuprinde 8 conturi sintetice de gradul I.Pentru înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor se folosesc două variante: . Soldul creditor al conturilor reprezintă valoarea ajustărilor existente pentru deprecierea activelor circulante materiale . conturi rectificative ale stocurilor.sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea activelor circulante materiale (7814).metoda generală (sau metoda reluării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor). În contabilitate. .sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea activelor circulante materiale (6814).

1.000 2. 1.semifabricate .2 6.7.materii prime şi auxiliare Din care:.400 1.000 Produse fabricate .000 600 2. 3.total Din care:. 2.100 1.500 3.produse finite . 6.000 400 2.mărfuri . 5.300 300 200 650 70 260 550 370 100 1.200 2.650 2. 4. Situaţia minusurilor de valori diferite categorii de stocuri Tabelul nr.5 6.total Din care:.efective de animale (din prod.100 450 1.1. 8.materii prime . 6. 9. 3.000 250 160 580 30 250 500 300 90 900 3. 5.2.000 500 17.1.500 3. 5.1.semifabricate . 7. 5. 3.produse reziduale Stocuri aflate la terţi . Specificaţii Materii prime Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Producţie execuţie în curs de Valoarea stocurilor în: Costuri istorice Preţuri de piaţă 5. Operaţii economice privind ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie Exemplu privind ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie La inventarierea generală a stocurilor de la sfârşitul exerciţiului 2007 se constată minusuri de valoare generate de factori conjuncturali.6.produse finite .800 4.700 1. materialele auxiliare şi materialele de natura obiectelor de inventar se eliberează în consum .500 700 22.4. 6.200 3.3.3. 6.ambalaje Efective de animale (din cumpărări) Mărfuri Ambalaje TOTAL În cursul exerciţiului financiar 2008 au loc următoarele operaţiuni privind stocurile la care s-au constatat minusuri valorice la inventarul de la sfârşitul exerciţiului financiar 2007: 1.1. Nr.2.1 6. Materiile prime.800 Minusuri de valoare 1.500 600 400 300 900 150 350 400 300 50 40 70 40 10 50 70 10 300 500 200 5. 6. 6.3.000 2. Crt. proprie) .produse reziduale . conform datelor din tabelul nr.

1. înregistrându-se ca produse reziduale la un preţ de 800 lei 3.) Se înregistrează ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie.2. la sfârşitul exerciţiului financiar 2007 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = % 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” 3921 „Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile” 3922 „Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar” 393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie” 394 „Ajustări pentru deprecierea produselor” 395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi” 396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor” 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor” 5. Se înregistrează darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar = 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 711 „Variaţia stocurilor” % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 2. Se înregistrează consumul de materiale auxiliare 3. conform unor facturi care cuprind: preţuri de livrare fără TVA pentru semifabricate de 400 lei pentru produse finite de 1. 7.500 lei. Se înregistrează consumul de materii prime 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 346 „Produse reziduale” 4111 „Clienţi” = = 301 „Materii prime” 3021 „Materiale auxiliare” 5.261 1. Mărfurile şi ambalajele se vând conform unor facturi care cuprind preţuri de vânzare fără TVA pentru mărfuri de 2500 lei. Produsele reziduale se scad din contabilitate.100 4. Efectivele de animale provenite din cumpărări se sacrifică obţinându-se produse finite evaluate în preţuri de înregistrare standard de 600 lei care se valorifică la un preţ de vânzare de 800 lei şi TVA 19%. Semifabricatele şi produsele finite se vând. iar pentru ambalaje 150 lei în condiţiile unui TVA de 19%. Se înregistrează vânzarea semifabricatelor şi a produselor finite . Producţia în curs de execuţie se finalizează. întocmindu-se formele de casare. 6.000 2. 8.000 1. Celelalte stocuri aflate la terţi se readuc în entitate şi se vând la nivelul preţurilor de piaţă stabilite prin inventarul de la sfârşitul exerciţiului financiar N. în condiţiile unui TVA 19% 4.500 600 400 300 900 300 300 500 200 2. Se înregistrează obţinerea de produse reziduale din producţia în curs de execuţie = = 800 2. în condiţiile unui TVA de 19%.) Se înregistrează în exerciţiul financiar 2008 a operaţiunilor privind ieşirea stocurilor pentru care în exerciţiul financiar 2007 s-au constituit ajustări pentru depreciere 1. Materiile prime şi auxiliare aflate la terţi se readuc în entitate şi se dau în consum. pe baza rezultatelor inventarierii acestora.500 3. 5.500 5.

Se înregistrează vânzarea mărfurilor readuse de la terţi. Se înregistrează vânzarea animalelor readuse de la terţi 16. Se înregistrează readucerea în entitate a efectivelor de animale aflate la terţi 361 „Animale şi păsări” 4111 „Clienţi” = = 15. % 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” = 354 „Produse aflate la terţi” 980 650 260 70 12. Se înregistrează vânzarea produselor (semifabricate. Se înregistrează descărcarea gestiunii de semifabricate şi produse finite 711”Variaţia stocurilor” = % 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 351 „Materii şi materiale aflate la terţi” 7. produse finite şi reziduale) readuse de la terţi. la preţuri de piaţă stabilite prin inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar 2007. produse finite şi reziduale) aflate la terţi.702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 4427 „TVA colectată” 400 361 2. Se înregistrează readucerea în entitatea economică a produselor (semifabricate. Se înregistrează descărcarea gestiunii de produsele vândute 711 „Variaţia stocurilor” 14. la preţul de piaţă stabilit la sfârşitul exerciţiului 2007 . Se înregistrează descărcarea gestiunii cu efectivele de animale vândute 711 „Variaţia stocurilor” 371 „Mărfuri” = = 17. Se înregistrează darea în consum a materiilor prime aduse de la terţi = = 301 „Materii prime” 3021 „Materiale auxiliare” 10. Se înregistrează readucerea în entitate a mărfurilor aflate la terţi 18.4 250 580 30 163.023. 4111 „Clienţi” = % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 4427 „TVA colectată” = % 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 356 „Animale aflate la terţi” % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 „TVA colectată” 361 „Animale şi păsări” 357 „Mărfuri aflate la terţi” 1.000 400 300 200 100 200 100 6. Se înregistrează readucerea în unitate a materiilor prime şi auxiliare aflate la terţi 9. Se înregistrează scăderea din gestiune a produselor reziduale casate 711 „Variaţia stocurilor” % 301 „Materii prime” 3021 „Materiale auxiliare” 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” = = 8. Se înregistrează darea în consum a materialelor auxiliare aduse de la terţi 11.4 980 650 260 70 550 595 500 95 550 370 13.600 600 2.

500 600 400 300 900 300 . Se înregistrează vânzarea ambalajelor readuse de la terţi la preţul de piaţă stabilit la sfârşitul exerciţiului 2007 4111”Clienţi” = % 708 „Venituri din activităţi diverse” 4427 „TVA colectată” 381 „Ambalaje” 711 „Variaţia stocurilor” 361 „Animale şi păsări” 107.500 150 503.5 2. Se înregistrează descărcarea gestiunii cu mărfuri vândute 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 608 „Cheltuieli privind ambalajele” = = 29. Se înregistrează obţinerea de produse finite din sacrificarea efectivelor de animale 24. Se înregistrează descărcarea gestiunii cu efectivele de animale sacrificate 25. Se înregistrează vânzarea produselor finite rezultate din sacrificarea efectivelor de animale 4111 „Clienţi” = % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 „TVA colectată” 345 „Produse finite” % 708 „Venituri din activităţi diverse” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” 371 „Mărfuri” 381 „Ambalaje” 952 800 152 550 3.200 22. Se înregistrează descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 381 „Ambalaje” = = 20.000 1.1 100 600 1.4111 „Clienţi” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” 371 „Mărfuri” 358 „Ambalaje aflate la terţi” 357 300 57 370 100 19. Se înregistrează readucerea în entitate a ambalajelor aflate la terţi 21.500 700 26. Se înregistrează vânzarea mărfurilor şi ambalajelor 28.5 3. Înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar 2008 a anulării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie % 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” 3921 „Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile” 3922 „Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar” 393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie” 394 „Ajustări pentru deprecierea produselor” 395 „Ajustări pentru deprecierea = 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 5. Se înregistrează descărcarea gestiunii cu ambalajele vândute 608 „Cheltuieli privind ambalajele” 345 „Produse finite” 606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările” = = = 23.1 90 17. Se înregistrează descărcarea gestiunii cu ambalajele vândute 30. Se înregistreze descărcarea gestiunii de produsele finite vândute 711 „Variaţia stocurilor” 4111 „Clienţi” = = 27.153.

495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii”.clienţi determină o creştere a veniturilor din exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante.1. ASPECTE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII 4. valoarea respectivă să fie preluată pe venituri. care se desface pe următoarele conturi: 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi”.stocurilor aflate la terţi” 396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor” 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor” 300 500 200 CAP. În cazul în care creanţa pentru care a fost constituită ajustarea se recuperează integral. . total sau parţial creanţele. iar în momentul anulării sau a diminuării ajustărilor. Mecanismul ajustărilor presupune ca în momentul constituirii sau majorării lor să se realizeze o creştere a cheltuielilor exerciţiului curent.decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii se diminuează sau se anulează prin trecerea lor la veniturile din ajustări pentru deprecierea activelor circulante. dar incertă în ceea ce priveşte mărimea sau realizarea sa. Ajustările pentru deprecierea creanţelor . diferenţa se deduce din valoarea ajustării existente şi se înregistrează ca venit. Contabilitatea ajustărilor privind deprecierea creanţelor Ajustările pentru deprecierea creanţelor reprezintă constatări ale diminuării valorii unor creanţe. ajustarea se anulează prin trecerea lui la venituri. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor se realizează cu ajutorul grupei 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”. iar pentru diferenţele constatate (atunci când valoarea contabilă este mai mare decât valoarea actuală) se constituie ajustări pentru depreciere sau se actualizează ajustările deja existente. pe care evenimentele survenite sau în curs o fac previzibilă la data stabilirii situaţiilor din conturi. falimentului. dispariţiei clienţilor sau debitorilor diverşi. entitatea economică se poate afla în situaţia de a nu putea încasa. Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor . Ca urmare a insolvabilităţii. La sfârşitul fiecărei perioade de gestiune se analizează ajustările pentru deprecierea creanţelor constituite la sfârşitul exerciţiului financiar anterior. Pierderile de valoare reversibile se stabilesc la sfârşitul exerciţiului când se compară valoarea contabilă cu valoarea actuală sau reală a acestora stabilită la inventar. IV. în condiţiile în care natura ajustărilor este clar precizată. 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi”. Dacă se constată că deprecierea este inferioară ajustării constituite.

creanţele neîncasate ar impune contabilizarea unor venituri care nu sunt realizate efectiv. Ulterior. se înregistrează constituirea unei noi ajustări. . O entitate economică livrează mărfuri la preţul de vânzare de 20. Cele trei tipuri de ajustări se constituie.după conţinutul economic sunt conturi rectificative ale valorii creanţelor. se recuperează în numerar 15% din valoarea creanţei.înregistrarea livrarea mărfii: 4111 „Clienţi” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „T.000 3. colectată” 23. In urma hotărârii judecătoreşti definitive care atestă imposibilitatea încasării creanţei.000 . colectată” = = = 371 „Mărfuri” 4111 „Clienţi” 491 „Ajustări pentru creanţelor-clienţi” deprecierea 12.2.000 lei.înregistrarea pierderii din creanţe: = 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” 23. preţul de înregistrare al acestora fiind de 12. aceasta este scoasă din activ. care prezintă riscul de a nu fi recuperate.000 3.V. atunci când apar creanţe neîncasate în termen.000 lei.V.sunt utilizate pentru evidenţierea deprecierii creanţelor.înregistrarea transferului creanţei în categoria clienţilor incerţi: . . În situaţia în care la sfârşitul exerciţiului financiar se constată că deprecierea creanţelor este mai mare decât mărimea ajustărilor constituite la sfârşitul exerciţiului anterior.A.800 20.soldul lor creditor arată valoarea ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor. 19%.A.A. dar şi în cursul lui. .se debitează cu valoarea ajustărilor anulate şi diminuate. . Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor aduce unităţii patrimoniale avantaj financiar şi fiscal deoarece. Efectul acestor venituri asupra profitului este anihilat prin cheltuielile înregistrate cu ocazia constituirii de ajustări. de regulă.800 20. T.800 20. .V. în absenţa acestor ajustări.800 .după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.înregistrarea constituirii ajustării pentru deprecierea creanţei: . la închiderea exerciţiului.se creditează cu valoarea ajustărilor constituite şi majorate. .000 23. 4. Operatiuni privind ajustările pentru deprecierea creanţelor Exemple privind ajustările pentru deprecierea creanţelor 1. O hotărâre judecătorească declară starea de faliment a clientului.Conturile din această grupă au următoarele caracteristici: .înregistrarea descărcării din gestiune a mărfii vândute: 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” % 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 4427 „T.800 Sau: .

1.800 . În exerciţiul următor se scoate din evidenţă creanţa faţă de debitor de 850 lei ca urmare a insolvabilităţii. Se înregistrează constituirea ajustării pentru deprecierea creanţei = 2. Decontările se fac prin bancă. care rămâne fără obiect: 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi” = . Exerciţiul N: Se înregistrează constituirea ajustării pentru deprecierea creanţei.A.500 4. colectată” 461 „Debitori diverşi” 8034 „Debitori scoşi din activ. creanţa se află în situaţia probabilă de a nu mai putea fi încasată.500 2. Ulterior. Entitatea mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un ajutor financiar în sumă de 2.800 -3. 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor .570 23.800 20.V.000 .000 23.înregistrarea anulării ajustării. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului curent se constată că o creanţă faţă de un debitor din străinătate în valoare de 850 lei prezintă riscul de nerecuperare integrală ca urmare a dispariţiei debitorului. urmăriţi în continuare” 3.000 570 3. situaţia financiară a filialei se redresează. Se înregistrează acordarea împrumutului 4511 „Decontări între entităţile afiliate” 6864 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii” 4511 „Decontări între entităţile afiliate” 7864 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 2.înregistrarea urmăririi în continuare a creanţei. Se înregistrează anularea ajustării 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor .debitori diverşi” 850 .500 3. Se înregistrează încasarea creanţei 5121 „Conturi la bănci în lei” = 2.500 3. Din cauza insolvabilităţii filialei.A.500 lei. iar creanţa este încasată.654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = % 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” 4427 „T. 1.înregistrarea reactivării a 15% din valoarea iniţială a creanţei: = % 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” 4427 „T.800 .înregistrarea încasării în numerar a creanţei: 5311 „Casa în lei” = = .decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii” = 2.înregistrarea scoaterii din evidenţa extrabilanţieră a creanţei încasate: 2.V. urmăriţi în continuare” 461 „Debitori diverşi” = 23. colectată” 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 20. până la prescripţie: 8034 „Debitori scoşi din activ.570 3.

alte investiţii financiare pe termen scurt precum: . care au preţul de vânzare (de emisiune) mai mic decât preţul de răscumpărare (valoare nominală). Dacă titlurile de plasament achiziţionate au fost emise de către alte societăţi. care asigură. respectiv de a cumpăra. .bonurile de tezaur. într-o perioadă de timp determinată. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt O entitate economică poate înregistra la anumite intervale de timp un excedent al mijloacelor băneşti. la un preţ fix.V. . . sunt titluri de valoare emise de către stat sau de bănci. un anumit activ.2. care poate fi păstrat la bănci sau poate fi investit în activitatea altor entităţi economice. . sunt titluri emise de către stat. care au ca scop principal realizarea unui câştig în urma vânzării acestora la un preţ mai mare decât cel de cumpărare. o anumită dobândă. Titlurile de plasament sunt o componentă a activelor circulante. . Titlurile de plasament se deosebesc de titlurile imobilizate deoarece acestea din urmă sunt achiziţionate şi păstrate de către entitate în mod durabil pe când titlurile de plasament sunt achiziţionate şi păstrate pe termen scurt. Daca titlurile de plasament sunt redobândite de către emiţătorii lor pentru a fi anulate sau revândute. la scadenţă. operaţiunea se numeşte răscumpărare.contractele futures reprezintă o înţelegere între două părţi de a vinde.acţiuni emise de către societăţi din cadrului grupului sau din afara acestuia.certificatele de depozit. Decizia de participare la finanţarea altor entităţi economice poate viza o perioadă mai îndelungată sau pe termen scurt. În categoria investiţiilor financiare pe termen scurt se includ: . . operaţiunea se numeşte vânzare. Investiţiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de valoare. care sunt cumpărate pentru a fi vândute pe termen scurt în vederea obţinerii unui câştig. Se înregistrează anularea ajustării 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor debitori diverşi” CAP. la o scadenţă viitoare. ASPECTE PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI 5.1. Exerciţiul N+1: Se scoate din evidenţă creanţa faţă de debitor 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = = 461 „Debitori diverşi” 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 850 850 3. .warantul este un titlu de valoare care dă dreptul deţinătorului să cumpere acţiunile societăţii care le-a emis. care sunt cumpărate pentru a fi vândută în termen scurt pentru obţinerea unui câştig.obligaţiuni emise de către alte entităţi. Operaţiile financiare realizate pe o perioadă de până la un an sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de investiţii financiare pe termen scurt.obligaţiuni emise de către entitate. care sunt răscumpărate la scadenţă în vederea anulării acestora.

Grupa conturilor de investiţii financiare pe termen scurt Tabelul nr. Valoarea de ieşire din patrimoniu este dată de preţul de cesiune sau vânzare. pentru titlurile cotate. investiţiilor financiare pe termen scurt (acţiuni) deţinute la entităţile din cadrul grupului. Valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie al titlurilor de plasament. cedate. şi pe baza valorii probabile de negociere. 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” Cont de plasamente şi active băneşti Cont activ de . cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt.1.1. Valoarea de inventar este stabilită în urma evaluării la valoarea lor actuală determinată pe baza cursului mediu al ultimei luni. SOLDUL debitor contului reprezintă valoarea obligaţiunilor. fie de valoarea determinată în urma unui contract de achiziţie. reprezentat fie de preţul de achiziţie. la valoarea de ieşire din patrimoniu. aplicând principiul prudenţei. Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament. care cuprinde următoarele conturi potrivit structurii din tabelul nr.Evaluarea titlurilor de plasament se poate face: la valoarea de intrare. la valoarea de inventar. cum sunt comisioanele şi alte cheltuieli similare. Contul 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” Conţinutul economic Cont de plasamente şi active băneşti Funcţia contabilă a contului Cont de activ Observaţii Serveşte pentru evidenţa investiţiilor financiare pe termen scurt la societăţile din cadrul grupului. Valoarea la închiderea conturilor presupune comparaţia între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se realizează cu ajutorul grupei 50 „Investiţii financiare pe termen scurt”. Diferenţa între preţul de vânzare şi valoarea contabilă reprezintă rezultatul vânzării şi îmbracă forma plusurilor sau minusurilor de valoare. În creditul contului se înregistrează: valoarea acţiunilor deţinute la entităţile din cadrul grupului. Diferenţa de valoarea se stabileşte pe categorii de titluri. SOLDUL debitor reprezintă valoarea. Ţine evidenţa obligaţiunilor emise şi răscumpărate. la valoarea de închidere a conturilor. În creditul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate anulate. 5. În debitul contului se înregistrează: valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile din cadrul grupului. În debitul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate. 5. pentru titlurile necotate. se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.

SOLDUL debitor reprezintă valoarea obligaţiunilor existente. cumpărate. În creditul contului se înregistrează: valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate cedate. aferente altor investiţii pe termen scurt. În debitul contului se înregistrează: valoarea la cost de achiziţie a altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate. iar în creditul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor cedate. existente la un moment dat în portofoliul entităţii economice. Ţine evidenţa dobânzilor aferente obligaţiunilor şi titlurilor de plasament cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare. la încheierea exerciţiului financiar sau lichidarea lor. În credit se înregistrează: valoarea datorată pentru investiţii financiare pe termen scurt cumpărate. diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat în valută şi depozite pe termen scurt în valută. În debitul contului se înregistrează dobânzile de încasat. aferente altor titluri de plasament cumpărate. SOLDUL debitor al contului reprezintă valoarea dobânzilor de încasat. la încheierea exerciţiului financiar. diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat în valută şi depozite pe termen scurt în valută. SOLDUL debitor reprezintă valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate existente. În debit se înregistrează: valoarea achitată a investiţiilor financiare pe termen scurt cumpărate. . 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate” 5081 ”Alte titluri de plasament” Cont de plasamente şi active băneşti Cont activ de Cont creanţe asimilate 5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament” 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt” 5091 „Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate” 5092 „Vărsăminte de de Cont activ de Conturi de datorii pe termen scurt Conturi pasiv de Ţine evidenţa altor titluri de plasament şi creanţe asimilate. Ţin evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt cumpărate. În debitul contului se înregistrează valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate.Contul 506 „Obligaţiuni” Conţinutul economic Cont de plasamente şi active băneşti Funcţia contabilă a contului Cont de activ Observaţii Ţine evidenţa obligaţiunilor cumpărate. În credit se înregistrează dobânzile încasate.

În perioada următoare se înregistrează o scădere a costului acţiunilor la 8 lei/acţiune pentru care se înregistrează majorarea provizionului pentru deprecierea celor 200 acţiuni rămase. Aceste conturi ţin evidenţa ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie.2. prin majorarea corespunzătoare a veniturilor financiare. la inventarierea de la sfârşitul exerciţiului. constituirea sau majorarea ajustărilor pentru deprecierea conturilor de trezorerie reprezintă o cheltuială.Contul efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt” 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” 596 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor” 598 „Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Conţinutul economic Funcţia contabilă contului Observaţii a SOLDUL creditor reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile financiare pe termen scurt cumpărate. Conturi rectificative a valorii investiţiilor financiare pe termen scurt Conturi pasiv de 5. Înregistrarea. În credit se înregistrează sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru pierderi de valoare a conturilor de trezorerie. provizioanele se anulează. Evidenţa ajustărilor pentru deprecierea conturilor de trezorerie se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Ajustări pentru pierderi de valoare a conturilor de trezorerie”. Exemplu privind ajustările pentru deprecierea conturilor de trezorerie O filială achiziţionează un pachet de 500 acţiuni emise de către o altă entitate economică din cadrul grupului la costul de 10 lei/acţiune pe care le achită prin bancă. se constituie o ajustare pe seama cheltuielilor financiare.5 lei/acţiune pentru care se diminuează o parte din ajustarea aferentă acţiunilor vândute. În cazurile în care titlurile de plasament se vând sau când valoarea lor creşte până la nivelul valorii de cumpărare. iar diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea conturilor de trezorerie reprezintă un venit financiar. În debit se înregistrează sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderi de valoare a conturilor de trezorerie. se constată că valoarea de piaţă a investiţiilor financiare pe termen scurt este inferioară valorii de cumpărare a acestora. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea conturilor de trezorerie Ajustările pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituite în cazul în care. SOLDUL creditor al conturilor reflectă valoarea ajustărilor existente pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie. Se vând 300 acţiuni în numerar. Pentru această diferenţă nefavorabilă. . Următoarea lună se înregistrează un cost al acţiunilor de 10. considerată ca fiind o depreciere reversibilă. În luna următoare se înregistrează o scădere a preţului acţiunilor de 9 lei/acţiune.

Se înregistrează vânzarea a 300 de acţiuni (300 × 9 = 2. Se înregistrează diminuarea ajustării aferente acţiunilor vândute: 300 × (10. Se înregistrează achiziţionarea acţiunilor 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” = 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” 5121 „Conturi la bănci în lei” 5.1.5 – 9) = 450) 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” = 7864 „Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante” 450 5.700 lei) % 5311 „Casa în lei” 6642 „Pierderi privind investiţiile pe termen scurt cedate” = 3.000 2.000 2.700 300 4. Se înregistrează în perioada următoare majorarea ajustării pentru deprecierea celor 200 acţiuni. 6864 „Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 200 .000 2. Se înregistrează constituirea ajustării pentru deprecierea investiţiilor la entităţi din cadrul grupului: (10 – 9) × 500 acţiuni = 500 6864 „Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 500 3. Se înregistrează achitarea acţiunilor prin bancă 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” = 5.