CUPRINS

Cap. 1 NO IUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZ RILE................................ ............ 7 Defini ia, sfera i con inutul no iunii de imobiliz ri ................................ ........................ 7 1.1.1. Locul imobiliz rilor în gestiunea întreprinderii ................................ ............... 14 1.1.2. Acte normative care reglementeaz gestiunea imobiliz rilor........................... 15 1.2. Probleme specifice privind recunoa terea, evaluarea, reevaluarea i amortizarea imobiliz rilor corporale................................ ................................ ................................ 17 1.2.1 Recunoa terea i evaluarea imobiliz rilor corporale ................................ ........ 17 1.2.2. Reevaluarea imobiliz rilor corporale ................................ ............................. 21 1.2.3. Amortizarea activelor imobilizate................................ ................................ ... 22 1.2.4.Imobiliz rile corporale în virtutea contractelor de leasing ................................ 28 1.3.Organizarea general a eviden elor activelor imobilizate ................................ ........ 31 CAPITOLUL 2. PREZENTAREA COMPANIEI NA IONALE DE C I FERATE ,,C.F.R.´S.A. SUCURSALA REGIONAL DE C I FERATE IA I............................... 37 2.1. Scurt istoric i descrierea societ ii ................................ ................................ ........ 37 2.2. Structura organizatoric ................................ ................................ ........................ 39 2.2.1 Organizarea Serviciului financiar contabil ................................ ....................... 47 2.3. Organizarea gestiunii imobiliz rilor corporale la nivelul Sucursalei Regionala de C i Ferate Ia i ................................ ................................ ................................ .............. 56 2.4.Analiza sistemului informa ional privind gestiunea imobiliz rilor corporale în cadrul Regionalei de C i Ferate Ia i................................ ................................ ........................ 61 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZ RILOR CORPORALE LA NIVELUL SUCURSALEI REGIONALA DE C I FERATE IA I ................................ .................. 63 3.1. Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobiliz rilor corporale la Sucursala Regionala de C i Ferate Ia i................................ ................................ ......... 63 3.2. Contabilitatea intr rilor de imobiliz ri corporale ................................ .................. 65 3.3. Metode de amortizare ................................ ................................ ............................ 69 3.4. Contabilitatea ie irilor de imobiliz ri corporale ................................ ..................... 75 3.5. Inventarierea i reevaluarea imobiliz rilor corporale ................................ ............. 78 3.6 Reflectarea în contabilitatea Sucursalei Regionala CFR Ia i a opera iunilor privind imobiliz rile corporale i amortizarea ................................ ................................ .......... 82 CAPITOLUL 4. ANALIZA I CONTROLUL GESTIUNII IMOBILIZ RILOR CORPORALE ................................ ................................ ................................ ............... 103 4.1.Indicatori de analiz privind gestiunea imobiliz rilor ................................ ........... 103 4.2.Controlul imobiliz rilor corporale ................................ ................................ ........ 110 4.3 Locul imobiliz rilor corporale în rapoartele anuale................................ ............... 111 CONCLUZII I PROPUNERI................................ ................................ ....................... 113 BIBLIOGRAFIE ................................ ................................ ................................ ........... 115

5

6

CAP. 1 NO IUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZ RILE

Defini ia, sfera i con inutul no iunii de imobiliz ri
Capitalul agen ilor economici poate fi plasat în bunuri i valori, adic active care prin natura i modul în care î i recupereaz valoarea presupun o imobilizare pe un timp mai îndelungat a resurselor sau în stocuri de natura mijloacelor circulante ( active mobilizate ) a c ror recuperare se realizeaz într-un termen mai scurt; iar o alt parte din capital ia forma mijloacelor b ne ti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobiliz ri de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie s le reflecte separat prin conturi care s delimiteze diferitele categorii de imobiliz ri i s controleze modul de recuperare, de depreciere i valorificare a lor, de-a lungul activit ii economice. Activele imobilizate reprezint resurse controlate de întreprindere sub form de bunuri i valori destinate s serveasc o perioad îndelungat , mai mare de un an, în activitatea unit ii pentru asigurarea de beneficii viitoare i sunt rodul unor activit i anterioare . Activele imobilizate sunt definite în IAS 1,,Prezentarea situa iilor financiare´ ca toate acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor curente. Reglement rile contabile din România definesc activele imobilizate ca acele active ale unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea acesteia. Astfel, activele imobilizate reprezint bunurile i valorile destinate s serveasc o perioad îndelungat în activitatea entit ii economice i care nu se consum sau se înlocuiesc dup prima lor utilizare i, ca atare, nu sunt destinate comercializ rii. Suportul tehnico-material caracteristic agen ilor economici cu profil de produc ie, dar prezent într-o propor ie sau alta i în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manier durabil în realizarea obiectului de activitate al regiei sau societ ii, într-o accep iune care s in seama de existen a a dou categorii de imobiliz ri: y Imobiliz ri profesionale ( de exploatare), adic acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agen ii economici pentru produc ia de bunuri sau prestarea de servicii; y Imobiliz ri neprofesionale ( sau în afara exploat rii) ce servesc unor func ii ale întreprinderii cum ar fi construc iile de locuit, pentru realizarea func iei sociale a întreprinderii, dot rile sportive i culturale etc. Activele imobilizate sau fixe sunt denumite i active pe termen lung, imobiliz ri sau bunuri imobile cuprind toate acele valori economice de investi ie a c ror perioad de utilitate i lichiditate este mai mare de un an i alc tuiesc baza i mijloacele de ac iune ale întreprinderii. Ca bunuri economice, imobiliz rile corporale se caracterizeaz prin durabilitatea lor mai îndelungat , particip la mai multe cicluri de exploatare iar valoarea lor se recupereaz treptat pe calea amortiz rii prin includerea unor cote de amortizare în costul activit ii la care particip .

7

ci impun recunoa terea lor în contul de profit i pierdere. Activitatea de dezvoltare reprezint activitatea desf urat în scopul aplic rii rezultatelor cercet rii sau a altor cuno tin e în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale. p.Contabilitate ± Teorie i Aplica ii. spre deosebire de normele interna ionale care nu permit capitalizarea unor astfel de cheltuieli. concesiunile. înainte de începerea produc iei sau utiliz rii în scopuri comerciale. pentru a fi închiriate altora sau pentru nevoi administrative. de natura activit ii de cercetare generat intern satisface criteriul de recunoa tere de activ. pentru o durat maxim de cinci ani. aparate. licen ele. produse. în raport de comportamentul lor economic i al structurii lor materiale se grupeaz astfel: y imobiliz ri necorporale. Dac o societate nu poate distinge faza de cercetare i cea de dezvoltare în cadrul unui proiect intern pentru ob inerea unui activ necorporal. brevetele. în cazul în care sunt sume mici. Conform reglement rilor contabile din România. procese.Active necorporale´ ca .. sisteme sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial. 1 2 Ristea. Cheltuielile de constituire reprezint cheltuielile generate de constituirea întreprinderii ca persoan juridic distinct .. întreprinderea poate capitaliza cheltuielile de constituire.active identificabile nemonetare.126 Ci cã. dispozitive. Imobiliz rile necorporale denumite i imobiliz ri nemateriale sau active intangibile. 2003. În acest context se impune o delimitare a activit ii de cercetare i dezvoltare din resurse proprii.Editura Universitarã. cheltuieli de alt natur legate de înfiin area i extinderea activit ii unit ii patrimoniale etc. Pentru ele .239 8 . cheltuieli de cercetare-dezvoltare.Editura Moldavia.´2 Cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie distinct activit ii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod ra ional acesteia. V.Activele imobilizate..M. Pentru a aprecia dac un activ necorporal. Bacãu.. p. cheltuieli privind emiterea i vânzarea de ac iuni i obliga iuni. ca de exemplu: taxe i alte cheltuieli de înscriere i înmatriculare. fondul comercial i alte imobiliz ri necorporale. procese. cuprind toate acele valori economice de investi ie care nu îmbrac fizic forma de bunuri materiale concrete. Pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. ele pot fi contabilizate în cheltuielile curente ale exerci iului i nu în cele de active imobilizate.´1 Imobiliz rile necorporale sunt reprezentate de cheltuielile de constituire. produse. reglement rile contabile nu prev d nici o condi ie de m rime valoric iar trecerea lor la imobiliz ri necorporale r mâne la latitudinea unit ii. Bucure ti. y imobiliz ri corporale. Contabilitatea financiarã a întreprinderii. m rcile de fabric i alte drepturi similare. Activitatea de cercetare vizeaz ob inerea de cuno tin e noi privind alternative posibile pentru materiale noi sau îmbun t ite. y imobiliz ri în curs(necorporale i corporale) y imobiliz ri financiare.. cheltuieli de prospectare a pie ei i de publicitate legate de constituirea sau dezvoltarea unit ii. f r suport material i de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau de furnizare de bunuri sau servicii.întreprinderea trebuie s fixeze un plan de amortizare irevocabil. Imobiliz rile necorporale sunt definite de IAS 38 . sisteme sau servicii. procesul de creare trebuie s fie divizat în dou faze: faza de cercetare i faza de dezvoltare. în perioada în care respectivele elemente apar. 2004. cheltuiala este tratat ca o cheltuial de cercetare. În aceast situa ie valoarea rezultat ca imobilizare necorporal se amortizeaz sistematic pe parcursul unei perioade determinate.

dar care contribuie la dezvoltarea poten ialului de activitate al întreprinderii fiind reprezentat de clientela. Conform Standardelor Interna ionale de Contabilitate. un asemenea drept dobândit de c tre un agent economic se consider imobilizare corporal i se supune amortiz rii. pot fi aduse ca aport la capitalul social sau prin alte c i. în patrimoniul agen ilor economici se recunoa te doar fondul comercial achizi ionat. pozi ie geografic etc. un serviciu public. m rcile. Uzufructul este dreptul de folosire de c tre un agent economic a unui bun care apar ine altei persoane i de a beneficia de foloasele bunului respective.Active necorporale´ solicit unei întreprinderi s recunoasc un element ca activ necorporal dac i numai dac acesta întrune te caracteristicile cuprinse în defini ia unui activ corporal i criteriul de recunoa tere expus în standard. M rcile de fabric sunt certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte. Brevetele sunt documente oficiale prin care se certific calitatea de inventator i prin a c ror aplicare practic se realizeaz obiecte economice cu efecte financiare deosebite.transmite celeilalte p r i ± spre administrare rentabil pe un termen determinat. reprezent ri grafice. licen ele. .. Contabilitate ± Teorie i Aplica ii. Licen ele sunt titluri prin care posesorul unei inven ii acord altei persoane fizice sau juridice inclusiv statului dreptul de a exploata în interes economic inven ia sa. este o pare nematerial din fondul de comer care nu figureaz în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu. Brevetele.Concesiunea se bazeaz pe contract de concesiune în care o parte ±concedentul. reputa ie. vad comercial.343 9 . dar care apar in celor care le-au creat i pot face obiectul comercializ rii. Superficia este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construc iei pe care a cl dit-o pe terenul altuia împreun cu dreptul ei real de folosin asupra terenului pe care sa ridicat construc ia. Fondul comercial se amortizeaz . fondul comercial produs din resurse proprii nu trebuie recunoscut ca un activ. Bacãu. Valoarea fondului comercial se determin ca diferen între costul de achizi ie sau valoarea de aport i valoarea net contabil a bunului respective. deoarece nu reprezint o resurs identificabil controlat de o societate al c rei cost s poat fi evaluat cu fidelitate. litere. alte drepturi i valori similare reprezint drepturi de proprietate intelectual sau industrial . cifre. Criteriul de recunoa tere expus în standard cuprinde probabilitatea ca întreprinderea s ob in beneficii viitoare care pot fi atribuite activului respectiv iar costul activului s poat fi 3 Ci cã V. IAS 38 . egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea în ultimii 5 ani a obiectului concesiunii ori a unor obiecte similare..Concesiunea este conven ia prin care o persoan fizic sau juridic dobânde te dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. o activitate economica.´3 Concesiunea se acord pe baz de licita ie public i cu condi ia ca prin concesionare s se asigure statului un venit fix anual. Fondul comercial reprezint cheltuieli efectuate pentru men inerea sau dezvoltarea poten ialului de activitate al întreprinderii. prin care se individualizeaz produsele sau serviciile sale. uzufructul dobândit este supus amortiz rii de c tre agentul economic. se transmit de regul altor unit i prin vânzare. în schimbul unei redeven e. Know ±how-urile reprezint cuno tin e tehnice i procedee tehnologice ce nu fac obiectul unui brevet. o subunitate productiv sau un teren proprietate de stat.. 2003. M rcile de comer confirm c un anumit bun este comercializat de o anumit firm care garanteaz calitatea cump r torului.Editura Moldavia. perioada de amortizare variaz între 5 i 20 de ani. p. debu ee.

fie c este generat intern. În ceea ce prive te evaluarea ini ial . Costul unui activ necorporal con ine pre ul s u de cump rare. Evaluarea ulterioar recunoa terii ini iale a activelor necorporale prevede dou tratamente : tratamentul de baz . comisioanele profesionale pentru servicii legale. Controlul activului necorporal const în capacitatea întreprinderii de a ob ine beneficii economice viitoare din aceast surs i de a restric iona accesul altora la beneficiile respective. propriet i intelectuale. Dac aceste condi ii sunt întrunite. de exemplu. mai pu in orice amortizare acumulat sau orice pierderi din depreciere i tratamentul alternativ care prevede c dup recunoa terea ini ial . francize. precum i orice cheltuial direct atribuibil preg tirii activului pentru folosirea sa. patente. cu excep ia cazului în care aceast cheltuial va da posibilitatea activului s genereze beneficii economice viitoare peste standardul stabilit ini ial i poate fi evaluat i atribuit activului în mod credibil. Cheltuielile ulterioare aferente unui activ necorporal. costul unui astfel de element este m surat la valoarea just a activului primit.m surat în mod credibil. costul se bazeaz pe valoarea sa just la data achizi ieidac un activ necorporal este achizi ionat prin intermediul unei subven ii guvernamentale trebuie recunoscut ini ial la o valoare nominal . vinde. y existen a beneficiilor economice viitoare. Dac un activ necorporal este achizi ionat într-o îmbinare de întreprinderi de tipul achizi iei. aceasta fiind valoarea just la data reevalu rii. Întreprinderile utilizeaz frecvent resurse sau angajeaz datorii pentru achizi ia. IAS 38 . produc ii cinematografice. Cheltuielile atribuibile includ. liste de clien i. mai pu in orice amortizare acumulat ulterior i orice pierdere din depreciere acumulat ulterior. cuno tin e despre pia i m rci înregistrate. Nu toate aceste elemente vor îndeplini toate condi iile defini iei unui activ necorporal i anume: y identificabilitatea. segment de pia i drepturi de comercializare. cheltuiala ulterioar va fi ad ugat costului activului necorporal. realizate dup cump rarea sau finalizarea sa. Orice reduceri comerciale sunt deduse pentru a se ajunge la valoarea de cost. incluzând orice taxe de import i impozite nerecuperabile. Imobiliz rile corporale reprezint acele bunuri economice cu con inut material existente în activul patrimonial al agen ilor economici care formeaz baza tehnic de 10 . y controlul asupra unei resurse. care prevede c dup recunoa terea ini ial un activ trebuie contabilizat la costul s u. dezvoltarea sau m rirea unor resurse necorporale cum ar fi cuno tin ele tiin ifice sau tehnologice. sunt recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt efectuate. Beneficiile economice viitoare ce decurg dintr-un activ necorporal pot include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor. identificabilitatea se poate eviden ia sau nu prin separabilitate. schimba sau poate ob ine beneficii economice viitoare atribuite activului respective. astfel de elemente sunt componentele software. drepturi de copyright. Identificabilitatea activului necorporal se impune pentru a-l delimita de fondul comercial. licen e. Aceste reglement ri se aplic fie c activul este achizi ionat din exterior. un activ necorporal trebuie contabilizat la o valoare reevaluat . reduceri de costuri sau alte beneficii rezultate din folosirea activului de c tre societate. proiectarea sau implementarea unor procese sau sisteme. la care se adaug orice cheltuial care este direct atribuibil preg tirii activului în vederea utiliz rii sale dac un activ necorporal este achizi ionat prin schimbul integral sau par ial al unui activ necorporal diferit sau al unui alt activ. Se consider c un activ este separabil dac unitatea îl poate închiria..Active necorporale´ cere ca un activ necorporal s fie evaluat ini ial la cost.

La intrarea în patrimoniu terenurile se înregistreaz în contabilitate la valoarea stabilit în conformitate cu legisla ia în vigoare. care sunt de inute de întreprindere pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii. investi iile efectuate la mijloace fixe luate cu chirie. definind investi ia imobiliar ca fiind acea proprietate imobiliar reprezentat de un teren sau o cl dire ale unui proprietar sau locatar( în baza unui contract de leasing)..Imobiliz ri corporale´ ca active materiale nemonetare. 2004. potrivit dispozi iilor legale. scopuri administrative sau pentru a fi vândut pe parcursul desf ur rii normale a activit ii. i la valoarea de aport dac sunt aduse ca aport la societate. îndiguiri. racordarea la sisteme de alimentare cu ap . y avansuri i imobiliz ri în curs. Valoarea terenurilor cu destina ie economic ob inute prin acte de vânzare. De i IAS 16 . utilaje i mobilier.. particip la mai multe cicluri de exploatare i î i transmit treptat valoarea asupra noilor produse ob inute. active tangibile sau imobiliz ri fizice. decât pentru a fi utilizata în produc ia de bunuri. Bucure ti.. prestare de servicii. desec ri.. lucr ri de iriga ii. inclusiv prin desp gubiri în cazul exproprierilor se amortizeaz prin aplicarea unei cote de 25% din cuantumul dobânzii curente la disponibilit i b ne ti de valoare egal cu pre ul de achizi ie al terenurilor respective. f când trimitere la IAS 40 . Contabilitate financiarã a întreprinderii. energie electric . lucr ri executate i servicii prestate. 126 11 . p. y alte instala ii. Mijloacele fixe sunt obiecte singulare sau complexe de obiecte. gaze. Terenurile se diferen iaz datorit caracteristicilor diferite pe care le au de celelalte imobiliz ri. terminologii care tind a fi înlocuite cu denumirea proprie standardelor interna ionale. Investi iile efectuate pentru amenaj rile de terenuri se amortizeaz . acestea se num ra printre elementele de imobiliz ri corporale. structura terenurilor este format atât de terenurile propriu-zise cât i amenaj rile de terenuri.Dac investi ia se a teapt s fie realizat (vândut ) într-o perioad mai mica de un an de la data bilan ului sau în cursul ciclului normal de exploatare ea poate fi clasificat drept activ curent´. folosite în activitatea unit ii patrimoniale i care îndeplinesc cumulative urm toarele dou condi ii: au o durat de func ionare mai mare de un an i au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege. de inut mai degrab în scopul închirierii sau pentru cre terea valorii capitalului. la costul de achizi ie dac sunt cump rate. y instala ii tehnice i ma ini. Reglement rile din România clasific imobiliz rile corporale în structuri : y terenuri i construc ii. acordat de unitatea bancar la care are deschis contul principal agentul economic.4 Imobiliz rile corporale mai sunt cunoscute i sub denumirea de active corporale.produc ie i comercial destinat ob inerii de venituri în concordan cu obiectul de activitate al acestora. Amenaj rile de terenuri constau din lucr rile de investi ii efectuate pentru împrejmuiri.Editura Universitarã.cump rare. drumuri de acces. suprafa a i amplasamentul acestora. . în func ie de clasele de fertilitate. Terenurile propriu-zise cuprind: terenuri agricole În principiu terenurile nu se amortizeaz deoarece durata lor de via este considerat nedeterminat datorit propriet ii lor de a se regenera. pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Imobiliz rile corporale sunt definite de IAS 16 . aceea de imobiliz ri corporale.Investi ii imobiliare´.Imobiliz ri corporale ³ exclude din aria sa de aplicabilitate investi iile imobiliare. capacit ile de produc ie puse în func iune par ial 4 Mihai Ristea. De asemenea sunt asimilate mijloacelor fixe.

2003. Mijloacele fixe sunt clasificate în grupe. în curs de execu ie în mai multe exerci ii financiare. iar cheltuielile efectuate sunt eviden iate distinct pe dou categorii : y imobiliz rile necorporale în curs reprezint costul de produc ie. 2.noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea i duratele normale de func ionare a mijloacelor fixe. în raport de caracteristicile tehnico. darea în folosin sau punerea în func iune a lor. Catalogul cuprinde i o anex unde este prezentat dic ionarul de coresponden între codurile de clasificare i duratele normale de func ionare. aparatur birotic . Marius. . denumite i investi ii financiare sau de portofoliu cuprind valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor societ i sub forma 5 Dumitru. iar pentru unele i în familii. existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de func ionare cuprins între aceste limite. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie i duratele normale de func ionare ale acestora.. Bacãu. Pentru fiecare mijloc fix nou achizi ionat se utilizeaz sistemul unor plaje de ani cuprinse între o valoare minim i una maxim . Editura Moldavia. Contabilitate Financiarã. investi iile efectuate în scopul îmbun t irii parametrilor tehnici. animale i planta ii. Mijloacele fixe.139 / din 30. asigurând determinarea în mod unitar a amortiz rii capitalului imobilizat în active corporale. respectiv la costul de achizi ie. Paraschivescu. Imobiliz ri în curs(necorporale i corporale)reprezint o structura ce cuprinde înregistrarea în contabilitate a investi iilor neterminate. Investi iile neterminate dup finalizare se reg sesc sub forma imobiliz rilor corporale sau necorporale. clase i subclase.´5 Imobiliz rile financiare. care corespund cu duratele de amortizare în ani. durata normal de func ionare este mai redus decât durata de via fizic a mijlocului fix respectiv. echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale. y Grupa 2 ± Instala ii tehnice.pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. a unor mijloace fixe existente. y imobiliz rile corporale în curs reprezint investi iile neterminate realizate în regie proprie sau în antrepriz care se evalueaz la costul de produc ie. ca pre de deviz al investi iei . urmând ca diferen ele ce apar s afecteze cheltuielile în perioada urm toare. p. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale i anume: y Grupa 1 ± Construc ii. Catalogul se aplic în mod unitar de c tre agen ii economici persoanele juridice f r scop patrimonial cât i de institu iile publice. y Grupa 3 ± Mobilier.G. mijloace de transport.economice se clasific în trei grupe principale de la data de 01 ianuarie 2005 conform H.230 12 . Imobiliz rile corporale în curs se trec în categoria mijloacelor fixe sau amenaj rilor de terenuri dup recep ie. subgrupe. respective costul de achizi ie privind imobiliz rile necorporale neterminate pân la sfâr itul exerci iului. Durata normal de func ionare reprezint durata de utilizare in care se recupereaz . dup caz. aferente regimului de amortizare liniar. din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortiz rii. astfel stabilit durata normal de func ionare r mâne neschimbat pân la recuperarea integral a valorii de intrare a mijlocului fix sau scoaterea sa din func iune.Dac la sfâr itul perioadei nu se cunoa te cu exactitate pre ul de produc ie acesta poate fi aproximat.

Valoarea la care se înregistreaz titlurile de participare poate fi valoarea nominal pentru titluri de participare achizi ionate de la ter i sau valoarea de aport pentru titlurile aduse de asocia i. Titlurile de participare ofer posesorului dou drepturi importante: realizarea unui venit financiar sub forma dividendelor încasate de la unitatea de in toare i posibilitatea de a interveni în gestiunea unit ii emi toare de titluri. crean elor ata ate participa iilor. valoarea de pia a titlurilor de inute de unitatea economic este inferioar valorii de intrare a acestora. Activele financiare sunt definite de IAS 32 . Împrumuturile acordate pe termen lung reprezint sumele acordate ter ilor.În structura alte crean e imobilizate se cuprind garan iile i cau iunile depuse de unitatea patrimonial la ter i i se constituie. Aceste titluri ob inute nu sunt folosite ca instrumente de interven ie în gestiunea societ ii emitente.. respective realizarea unui profit.244 13 . se cuprind în aceast categorie titlurile de plasament de inute durabil de societate. Bacãu. Contabilitate Financiarã. Participa ia produs ca urmare a de inerii de titluri de participare la o anumit societate poate fi unilateral (când numai o societate de ine titluri de participare la o alt societate) sau bilateral atunci când societ ile de in reciproc cote de participare la capitalul celeilalte.V.titlurilor de participare. dar se de in pe o perioad mai mare de un an în scopul ob inerii unor venituri financiare sub form de dividende sau dobând . 2003. Editura Moldavia. dintr-o sum de bani sau un pachet de titluri depuse de o unitate în vederea garant rii bunei execu ii a unei obliga ii. împrumuturilor acordate i altor imobiliz ri financiare.´6 6 Dumitru.Instrumente financiare: prezentare i descriere´ ca orice activ care reprezint : numerar. Crean ele imobilizate reprezint acele investi ii financiare pe termen lung ce cuprind împrumuturile acordate pe termen lung. în baza contractelor de împrumut. când pentru sumele ce urmeaz a se deconta se va credita un cont specific pentru v rs minte de efectuat pentru imobiliz ri financiare. titlurile de participare sunt sume de bani investite de un agent economic în patrimoniul altei unit i pe o perioad lung de timp. Titlurile de participare reprezint titluri de valoare sub form de ac iuni sau p r i sociale investite de titularul de patrimoniu în capitalul altor societ i comerciale sau agen i economici. . pentru care se primesc dobânzi. un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alt întreprindere în condi ii care sunt poten ial favorabile sau un instrument de capital propriu al unei alte întreprinderi. iar decontarea lor decontarea se poate face în momentul procur rii. Titlurile de participare nu sunt supuse amortiz rii.. Paraschivescu. situa ie în care se va credita un cont de trezorerie sau cu plata ulterioar . de regul . iar pentru depreciere se constituie provizioane în cazul în care. altor titluri financiare imobilizate. Tranzac iile cu astfel de titluri nu sunt înso ite de T. p. care asigur unit ii patrimoniale de in toare exercitarea unui control sau a unei influen e notabile. la inventarierea de la sfâr itul exerci iului. Marius. Alte titluri imobilizate reprezint hârtii de valoare pe care întreprinderea le dobânde te pentru capitalul investit în alte societ i. Crean ele legate de interese de participare reflect acele crean e ale unit ii patrimoniale create cu ocazia acord rii de împrumuturi societ ilor comerciale la care se de ine o participa ie.. Din punct de vedere al duratei de inerii lor.A. crean e legate de interese de participare i alte crean e imobilizate. un drept contractual de a numerar sau alte active financiare de la alt întreprindere.

Datorit faptului c activele imobilizate deservesc de o manier permanent activitatea unei entit i patrimoniale. Locul imobiliz rilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilit ii activelor imobilizate trebuie s se in seama de obiectivele i factorii de organizare a documenta iei primare i a eviden ei operative. Pentru satisfacerea acestei cerin e. concesionare.1. sec ii. y Asigurarea informa iilor i a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobiliz rilor i a recuper rii valorii prin amortizare i provizioane. valoarea lor de intrare în patrimoniu. a existen ei i mi c rii imobiliz rilor pe categorii i feluri. pe lâng factorii generali. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. respectiv costul istoric. cum sunt: y Particularit ile organizatorice ale agen ilor economici influen eaz structura analitic a imobiliz rilor. anterioar trecerii în consum sau utilizare. a fiec rui obiect de imobiliz ri i determinarea valorii lor. deprecierea reprezint diminuarea sau pierderea unor calit i ale produsului fa de situa ia ini ial . precum i deprecierea suferit . la timp. La organizarea contabilit ii imobiliz rilor. este necesar s fie lua i în considerare i factorii specifici. în special a celor corporale. 14 . Cunoscând particularit ile de comportament ale imobiliz rilor în activitatea desf urat de agen ii economici. complet . etc. rezult c deciziile luate trebuie s fie orientate pe informa ii exacte i complete privind structura i diferitele categorii de imobiliz ri. fabrici) i în cadrul acestora pe categorii i obiecte de imobiliz ri. Din punct de vedere fizic. închiriere se eviden iaz separat. financiare) influen eaz tipul documentelor primare în care se consemneaz opera iile privind intrarea i ie irea din gestiune. y Stabilirea contribu iei activelor imobilizate la venituri i la rezultate. y Pozi ia activelor imobilizate existente în întreprindere fa de patrimoniul acesteia influen eaz modul de organizare a contabilit ii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu. iar cele provenite prin concesiune. de sistemul de conturi utilizat. precum i deprecierea lor. y Caracteristicile diferitelor categorii de imobiliz ri (necorporale. y Modul de depreciere a valorii imobiliz rilor influen eaz sistemul de amortizare a imobiliz rilor corporale i necorporale i a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. corporale.1. modific rile survenite în structura i deprecierea acestora. în procesul de formare a produselor fabricate. pentru a pune la dispozi ia conducerii informa iile privind valoarea de intrare. loca ie de gestiune. y Asigurarea controlului gestionar al imobiliz rilor pe toat durata existen ei lor urm rind p strarea integrit ii prin reflectarea corect .1. de constituire i de plasare a capitalului. la organizarea contabilit ii activelor imobilizate trebuie avute în vedere urm toarele obiective: y Delimitarea fiec rei categorii. de starea tehnic i gradul de depreciere a acestora. trebuie etalat în timp i conectat cu veniturile exerci iilor financiare în cursul c rora activele imobilizate se folosesc i se depreciaz . avantajele plas rii capitalului pe termen lung în titluri i crean e imobilizate. ca urmare a gestion rii i valorific rii prin cesiune.

G.983/29.09. H.361/24.nr. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor. de regul .U. uneori necesitatea.G. i anume:  Economic ± concretizat în regulariz ri bilan iere i transferul rezultatelor (veniturilor i/sau cheltuielilor) de la un exerci iu financiar la altul. pentru modificarea i completarea Legii nr.O. care stabilea rela ia cu ³gradul de utilizare´). 7. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol. 6. financiar ± de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile. pentru stabilirea valorii amortiz rii incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998´.12. nr. nr. sociali.O.1998 (M.1998).nr.54/1997 (M. privind modificarea i completarea Legii 15/1994.O. în principiu. politici. ale activelor patrimoniale.7 Amortizarea joac astfel un triplu rol: juridic ± de depreciere a unor active patrimoniale.II.O.4/8.587/14. deprecierea activelor patrimoniale genereaz dou naturi distincte de cheltuieli.2.1998 (M. aprobat prin Legea nr. economic ± de etalare (e alonare) în timp a consumului unor valori materiale.182/1998 stabilind punerea în rela ie a amortiz rii cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baz .241/14.92/1997. b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care.483/16. H. 8..12. O.01. Tratat de contabilitate financiar . respectiv protej rii acestora. Editura Economic . i anume: a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale (prin care a fost abrogat art.225/30 aug.G.nr.18 din Legea nr. privind stimularea investi iilor directe. 7 Feleag N.1998) pentru aprobarea clasifica iei i a duratelor normale de func ionarea mijloacelor fixe.G.G. O.În contabilitate. Doctrinar. pentru aprobarea O. este specific doar imobiliz rilor ce cad sub inciden a uzurii fizice i/sau morale.1.O. Pân la aceast dat a fost valabil o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe.15/1994.09. men inerii capitalurilor firmelor.964/23.1998) pentru aprobarea ³Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe de inute de agen ii economici. 2..15/1994 (M. a progresului tehnic sau a altor cauze ´. 1.909/29. Legea 227/4. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale.12.1998 pentru aprobarea O.G.12. urmare a utiliz rii.p.nr.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. modificat i completat prin O. probabil reversibile. de natur conjuctural .1998). 4.U. 3.12.nr. a ac iunii factorilor naturali. 5. 9. datorate unor factori economici. Iona cu I.G. Bucure ti.1998 (M. Acte normative care reglementeaz gestiunea imobiliz rilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1.G.12.12.54/1997.  Financiar ± concretizat în posibilitatea. Spre deosebire de amortizare.4/1998. Spre deosebire de amortizare. H.1998. Legea nr.520/30. H.54/1997.G.1997).nr. vol.236 15 . Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale. construc iilor speciale i terenurilor. ´amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobiliz ri.1998 privind reevaluarea cl dirilor.

nr.01. Pân în anul 1997.Contabilitatea amortiz rii´.01.05.1999 i are o valabilitate de 18 luni.227/1998. 16.Contabilitatea subven iilor guvernamentale´ IAS 22. H. Aceast derogare de la Legea 15/1994.nr. Legea Contabilit ii nr. 14.000 se înregistreaz la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar i se amortizeaz pân la 3 ani cu aprobarea Adun rii Generale´). nr. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8.01.nr. H. 18.2001 (M..85/20. 2.139/30.P.G.02. 15. Prevederile acestei ordonan e intr in vigoare la data public rii în M.252/07. nr.O.2001) privind reevaluarea imobiliz rilor corporale.Leasing´.12.. O.265/27.11.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe ± ³începând cu luna urm toare public rii în M. neamortizate.82/1991 (M. IAS 17.46/13. pentru cele cu m suri asiguratorii. astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale i anume: Grupa 1 .2000 (M. Grupa 2 . H.O.1999 (M.nr..2001)pentru aprobarea Reglement rilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunit ii Economice Europene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate. 13. aparatur birotic .1999.G.nr..2001(M. nu se aplic pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing.nr.G.G. Grupa 3 ± Mobilier.04.Costurile îndator rii´. ipoteci i pentru cele care fac obiectul unor garan ii în cadrul contractelor de credit.000..nr. aprobat i modificat de Legea nr. Cu valoarea neamortizat dup deducerea sumelor rezultate în urma valorific rii activelor scoase din func iune. rescris prin titlul II al legii nr.O.G. O. 11. necesar pentru regularizarea valorii amortiz rii incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. mijloace de transport.nr.1.Imobiliz ricorporale´ cu trimitere la: IAS 4 .O.424/25.01. animale i planta ii. 16 .40/29.1999) privind acordarea unor facilit i agen ilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din func iune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral. O. Norme elaborate de Ministerul Finan elor cu nr.02.nr.-ului din capitalul social al societ ilor comerciale cu capital integral sau par ial de stat.2004(M. echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale.S.Combin ri de întreprinderi´.01. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe de inute de agen ii economici.2005) pentru aprobarea clasifica iei i a duratelor normale de func ionarea mijloacelor fixe.O.228/4. apar inând unor agen i economici din industrie (f r obliga ia includerii e alonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate). 19.25/29.. 12.72/10.10.000 lei.P. Valoarea neamortizat integral a activelor corporale scoase din func iune nu poate dep i contravaloarea cotei apar inând F. 17.S. IAS 23.Instala ii tehnice. H.000. IAS 16.G.G.05. O. gajuri.704/22.19/28. nr.350 249/15.1993.12.F.06.M.964/1998. nr. Pe data intr rii în vigoare a prezentei hot râri se abrog H.G. din capitalul social al societ ilor comerciale cu capital integral sau par ial de stat.403/19.90/1998.1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilit ii.000.1999 i Comisia Na ional pentru Statistic cu nr.O. nr.1991).G.02.1999 privind scoaterea din func iune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral.51/1997 aprobat i modificat de legea nr. Mijloacele fixe cu valoare între 3. se diminueaz cota apar inând F.000 i 8.223/10.01.U.02. IAS 20. nr. opera iunile de leasing au fost reglementate prin H.94/29.O.O. respectiv 29..Construc ii.99/1999 i republicat în 2000 ± ce reglementeaz opera iunile de leasing .

reevaluarea i amortizarea imobiliz rilor corporale 1. aspect ce se explic prin faptul c societatea utilizeaz activele pentru a produce bunuri sau pentru prest ri de servicii. beneficiile viitoare ale imobiliz rilor corporale poate fi necesar pentru ca întreprinderea s ob in beneficii viitoare din exploatarea celorlalte active ale sale. cît i în cazul execu iei în regie proprie. Achizi ionarea unor astfel de bunuri..p. astfel de imobiliz ri satisfac criteriul de recunoa tere ca active deoarece permit ob inerea de beneficii viitoare din activele aferente. costul activului este m surabil în mod obiectiv. Paraschivescu. Astfel conform articolului 82 din a situa iilor financiare. Contabilitate Financiarã.209 17 . Acest prim criteriu ridic unele probleme deoarece întreprinderea trebuie s estimeze gradul de certitudine a fluxului de beneficii viitoare pe baza eviden elor disponibile în momentul recunoa terii.Provizioane. capabile s satisfac necesit ile tot mai diversificate ale clien ilor i ca urmare acestea sunt dispu i s pl teasc . evaluarea. poten ialul de a contribui la fluxul de numerar. IAS 37.1 Recunoa terea i evaluarea imobiliz rilor corporale Recunoa terea imobiliz rilor corporale este procesul încorpor rii în bilan sau în contul de profit i pierdere a unui element care îndepline te criteriile de recunoa tere stabilitate în Cadrul general IASC. contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. deoarece atât în cazul achizi iei. prin documentele în care se justific în mod cert evaluarea eforturilor efectuate pentru procurarea activelor respective. poate fi reprezentat i de capacitatea activelor de a reduce ie irile de numerar. care mic oreaz costurile. Beneficiile economice viitoare incorporate în active se refer la capacitatea activelor corporale de a contribui în mod direct sau indirect la fluxuri de numerar i echivalente ale numerarului c tre întreprindere. la generarea fluxurilor de numerar c tre întreprindere. Editura Moldavia. regula de recunoa tere impune îndeplinirea a dou criterii .Deprecierea activelor´. Probleme specifice privind recunoa terea. Bacãu. va contribui direct sau indirect.. y Costul activului poate fi evaluat în mod credibil Evaluarea costului reprezint al doilea criteriu de recunoa tere al imobiliz rilor corporale i nu ridic probleme deosebite. Întreprinderea trebuie s preia atât riscurile cât i beneficiile aferente activului respectiv. pentru a le ob ine. este necesar s se stabileasc dac activul patrimonial. cum ar fi de exemplu un proces alternativ de produc ie(o tehnologie nou ). y Generarea c tre întreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului.. chiar dac nu cresc în mod direct.De asemenea.IAS 36.´8 Elemente de natura imobiliz rilor corporale pot fi achizi ionate de întreprindere i in alte scopuri. Marius.2. 8 Dumitru.2. . în sensul satisfacerii legisla iei cu privire la siguran a sau protec ia mediului. Pentru a satisface acest criteriu. datorii i active contingente´ 1. numerar sau echivalente ale numerarului.

Evaluarea imobiliz rilor corporale se face conform regulilor generale prezentate în raport cu modalitatea lor de intrare în patrimoniu. ele sunt înregistrate ca imobiliz ri corporale i amortizate pe o perioad ce nu dep e te durata de via util a respectivei imobiliz ri.Imobiliz rile corporale care apar in unei entit i economice prezint o serie de caracteristici individuale determinate de costul de achizi ie sau de construc ie. M.În cazul în care elementele componente ale unei imobiliz ri corporale au durate de via util diferite sau aduc beneficii întreprinderii într-un mod diferit. Aceasta este regula general . Pentru recunoa terea în contabilitate a imobiliz rilor corporale ca de altfel a tuturor elementelor patrimoniale.. d) momentul ie irii din patrimoniu. taxele nerecuperabile. Contabilitate financiarã a întreprinderii. motiv pentru care este necesar o eviden iere distinct a fiec rui element în parte. identificându-se dup caz..135 18 . Pragul de semnifica ie reprezint mai degrab . costul ini ial include i costurile estimate pentru demontarea i mutarea activului. ca imobiliz ri . trebuie men ionat c acesta nu este o cifr ob inut printr-un calcul efectuat în întreprindere. Un element individual în cadrul unei imobiliz ri corporale se identific pe baza unui ra ionament profesional pentru aplicarea criteriilor de definire a circumstan elor sau a tipurilor specifice de întreprinderi. Reducerile comerciale i alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizi ie. c) momentul încheierii exerci iului.´9 Referitor la pragul de semnifica ie. cu: Costul de achizi ie al imobiliz rilor intrate cu titlu oneros format din pre ul de cump rare. în func ie de momentul în care ea se efectueaz . a)Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evalueaz la valoarea lor contabil (valoarea de intrare) care difer în func ie de modalitatea concret a dobândirii lor. implicând utilizarea unor metode de amortizare diferite.Ca i celelalte elemente patrimoniale imobiliz rile de care dispune unitatea patrimonial pot fi evaluate la momente diferite i anume: a) momentul intr rii în patrimoniu. Evaluarea imobiliz rilor la 9 Ristea. Uneori este indicat s se grupeze elementele nesemnificative iar criteriile de definire i recunoa tere s se aplice valorii totale. 2004. în mod diferit. ele pot fi recunoscute separat. cheltuieli de transport-aprovizionare i celelalte cheltuieli i accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. cheltuielile accesorii efectuate pentru cump rarea acestor titluri se înregistreaz direct pe cheltuielile de exploatare ale exerci iului. dar excep ie fac titlurile de participare i alte titluri imobilizate al c ror cost de achizi ie se confund cu pre ul de cump rare sau valoarea determinata pe baza contractului de achizi ie a lor. p.Dac îns acele elemente pot fi folosite doar în leg tur cu un activ imobilizat iar utilizarea lor se a teapt a fi neregulat . Bucure ti. . conform IAS 16. o limit decât o caracteristic calitativ pe care informa ia trebuie s o aib pentru a fi util în procesul decizional. standardele interna ionale recomand recunoa terea lor separat . respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfâr itul duratei de via util a acestuia. nivelul lui este evaluat în func ie de tipul de utilizatori ai situa iilor financiare i de necesit ile acelor utilizatori. În cazul în care anumite elemente componente ale unei imobiliz ri sunt folosite pentru mai multe perioade.Editura Universitarã. acolo unde este cazul. este necesar evaluarea acestora care se realizeaz . durata normal de utilizare gradul de uzur . b) momentul inventarierii patrimoniului.

conform legii prin evalu ri f cute de exper i evaluatori autoriza i. Costul de produc ie folosit pentru evaluarea imobiliz rilor ob inute sau construite în întreprindere i care este format din costul de achizi ie al materiilor consumate. Bucure ti. manopera sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise.. pe categorii. produc iei sau construc iei acestora. în cazul unei tranzac ii.În cazul în care în primul exerci iu financiar de aplicare a acestor reglement ri costul de achizi ie sau costul de produc ie al unei imobiliz ri nu este cunoscut i nu exist informa ii privind pre urile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau în cazul în care astfel de informa ii nu pot fi ob inute f r cheltuieli sau întârzieri nejustificate. în mod normal. iar pentru titlurile cotate valoarea actual este valoarea probabil de vânzare. Pierderile de materiale. precum i cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabricarea imobiliz rii. persoane fizice sau juridice. p. în func ie de pre ul pie ei. costul de achizi ie sau costul de produc ie va fi reprezentat de valoarea just atribuit activului.Editura Universitarã. 128 19 . conjunctura economic . c) Evaluarea cu ocazia inventarierii se efectueaz la încheierea exerci iului financiar când conform legii are loc procesul de inventariere general . starea i amplasarea acestora. rentabilitatea i perspectivele de rentabilitate. utilitatea. cu precizarea c la imobiliz rile amortizabile trebuie s se aib în vedere i amortizarea calculat potrivit planului de amortizare .´10 În cazuri deosebite în costul bunurilor cu ciclu lung de fabrica ie pot fi incluse i dobânzile la creditele angajate în vederea achizi iei. ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Dac valoarea actual este mai mica decât valoarea net contabil (valoarea contabil diminuat cu amortizarea calculat ) atunci se stabile te ca valoare de inventar cea actual .. costul elementului achizi ionat este. Pentru titlurile imobilizate valoarea actual sau de utilitate se determin diferit. la un pre determinat obiectiv. iar în cadrul acestora pe societ i emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic inând cont de criterii multiple cum ar fi: cota ia titlurilor la burs . regiile (cheltuielile) generale de administra ie care nu particip la aducerea stocurilor în forma i locul final. .nivelul costului de achizi ie este cea mai frecvent form a valorii de intrare întâlnit în practic . Valoarea de aport se mai nume te valoare de utilitate (venal ). înregistrat la valoarea contabil a activului care a fost cedat. Evaluarea imobiliz rilor corporale se efectueaz la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element. Contabilitate financiarã a întreprinderii. Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cuno tin de cauz . Valoarea de aport se stabile te pentru bunurile intrate ca aport în natur la constituirea sau majorarea capitalului social.. 10 Ristea. anterior trecerii intr-o nou faz de fabrica ie. denumit valoare de inventar determinate în func ie de utilitatea bunului pentru unitate i pre ul pie ei. Când un element de natura imobiliz rilor corporale este schimbat pentru un activ similar care are o utilizare similar în aceea i ramur de activitate i care are o valoare just similar . celelalte cheltuieli directe de produc ie. cheltuielile de depozitare. controlul sau influen a notabil exercitat de investitor asupra societ ii emitente. 2004. cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie. precum i costurile de desfacere reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor. private prin prisma avantajelor ce se vor ob ine. Aceast situa ie trebuie men ionat în notele explicative. M. Pentru titlurile cotate la burs valoarea actual este stabilit la nivelul valorii de cotare de la 31 decembrie.

În baza unui act normative se poate determina i o valoare actual . pus de acord cu rezultatele inventarierii. pentru a se putea înregistra corect bunurile constatate în plus. Valoarea de utilizare este valoarea prezent a fluxurilor viitoare de numerar estimate. adic valoarea care ar trebui recuperat prin folosirea sau vânzarea activului. iar imputarea se face la valoarea actual sau de înlocuire dac sunt cazuri penale. pentru deprecierea activelor imobilizate se compar valoarea actual (de înlocuire) a acestora. Imobiliz rile se evalueaz i se reflect în situa iile financiare anuale la valoarea de intrare.p. 11 12 Ristea. IAS 16 . pentru acestea. excluzând costurile de finan are i cheltuielile cu impozitul pe profit. mai pu in orice amortizare cumulat aferent i orice pierderi din depreciere cumulate. evaluarea activelor imobilizate se realizeaz pe fiecare obiect de eviden .. deoarece s-ar ajunge la dispari ia scriptic a mijloacelor fixe din eviden e. este recomandat evaluarea imobiliz rilor. Marius. Editura Moldavia. activele nu ar trebui înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor recuperabil .. respective valoarea contabil . Bucure ti. ce se a teapt s fie generate din utilizarea continua a unui activ i din vânzarea lui la sfâr itul perioadei sale de via util .Ori de câte ori valoarea contabil dep e te valoarea recuperabil .129 Dumitru. Contabilitate Financiarã.209 20 . pre ul net de vânzare este egal cu valoarea real . ca posturile de mijloace fixe din bilan s fie înregistrate cu semnul minus.Conform standardelor interna ionale. o imobilizare trebuie înregistrat la cost. Valoarea contabil la data bilan ului se determin pe baza regulilor de evaluare ulterioar recunoa terii ini iale a activelor corporale i necorporale pentru care valoarea contabil de intrare poate fi modificat în cursul duratei de via a activului. iar în cazul plusurilor i minusurilor în gestiune se stabilesc i valori actuale sau de înlocuire. . care prevede c ulterior recunoa terii ini iale ca activ. Paraschivescu.Cele constatate în minus se înregistreaz la ie ire cu valoarea de intrare existent în eviden e. . pe lâng provizioanele pentru deprecieri se pot constitui i provizioane reglementate.´11 La inventariere. minus cheltuielile aferente vânz rii. Provizioanele pentru deprecieri nu pot dep i valoarea r mas . d) Evaluarea la încheierea exerci iului se realizeaz în scopul întocmirii situa iilor financiare anuale.Editura Universitarã. Bacãu. la nivelul valorii de lichidare adic pre ul ce s-ar încasa de la eventualii cump r tori la vânzarea activelor imobilizate. Dac unitatea patrimonial va intra în stare de lichidare într-un viitor apropiat. p.. 2004. Contabilitate financiarã a întreprinderii. În cazul în care costurile legate de vânzare nu au valoare material .Imobiliz ri corporale´ stabile te tratamente ce pot fi adoptate pentru evaluarea ulterioar a imobiliz rilor respectiv: y tratamentul contabil de baz . dac lipsa sau degradarea bunului nu constituie o abatere grav a persoanei r spunz toare . Costurile aferente ie irii sunt costuri suplimentare atribuite direct vânz rii unui activ. 2003. M. întrucât provizioanele se scad din valoarea de intrare ca i amortiz rile i s-ar ajunge la situa ii paradoxale.Valoarea recuperabil a unui activ este valoarea cea mai mare dintre pre ul s u net de vânzare i valoarea sa de utilizare. trebuie recunoscut o pierdere din depreciere. În cazul în care diferen ele sunt mari i totu i relativ reale..´12 În vederea constituirii de provizioane..Pre ul net de vânzare este suma ce se poate ob ine din vânzarea unui activ într-o tranzac ie cu pre determinat obiectiv între doi parteneri minus costurile legate de vânzare. sau eventual din valoarea de înlocuire se scade cea amortizat . a activelor supuse reevalu rii (de regul cele corporale i financiare) ce se confund cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune i o inventariere. stabilit prin reevaluare. cu ocazia inventarierii. cu cea de intrare (sau de inventar) i se scade valoarea amortizat i cea care se mai poate recupera pân la valorificare.

983/1998 privind reevaluarea cl dirilor. 403/19.2. etc. iar valoarea de ie ire a imobiliz rii corporale este egal cu amortizarea înregistrat pân în acel moment plus cheltuiala a c rei m rime este afectat de amortizarea nerecuperat . aceasta va fi considerata o rezerv din reevaluare. În acela i timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse fa în fa cu venituri care se actualizeaz implicit la infla ie prin pre urile de vânzare. o importan deosebit pentru contabilitatea întreprinderii o reprezint amortizarea recuperat pân în momentul scoaterii din func iune.Conform acestei hot râri. La ie irea din patrimoniu imobiliz rile se evalueaz . Reevaluarea se va face dup închiderea exerci iului i este anual în cazul în care rata infla iei cumulat pe ultimii trei ani consecutiv dep e te 100% i rezultatele acestei opera iuni vor fi cuprinse în bilan ul contabil al exerci iului la finele c ruia se face reevaluarea. d)Evaluarea la ie ire este utilizat la înregistrarea curent a opera iilor economice care genereaz ie iri.G. Reevalu rile de acest fel trebuie f cute cu regularitate asigurând o apropiere între valoarea just i cea net contabil a bunurilor. Diferen a din reevaluare poate fi o cre tere fa de valoarea net contabil sau o descre tere fa a de ea .2000 privind reevaluarea imobiliz rilor corporale.tratamentul contabil alternativ permis. dau un rezultat mai mare decât cel real. se înregistreaz pe cheltuieli valoarea r mas neamortizat . din care se pl tesc impozit pe profit i eventual dividende. Reevaluarea imobiliz rilor corporale Infla ia face ca problema evalu rii s se pun nu numai la intrarea în patrimoniu ci i pe m sura func ion rii întreprinderii. Dac la prima reevaluare efectuat rezult o cre tere. provizioanele pentru depreciere. În anul 2000. În anul 1998 s-a emis H. Aceast nou valoare se va atribui activului în locul celei stabilite anterior la intrarea lui i în func ie de aceasta se vor determina amortiz rile. la valoarea de intrare sau cea rezultat din reevaluare. y 1. Dac unul sau mai multe active imobilizate sunt supuse unei reevalu ri întreaga grup de imobiliz ri corporale va fi supus reevalu rii. prin care se permite reevaluarea imobiliz rilor corporale la sfâr itul fiec rui exerci iu. mai pu in orice amortizare ulterioar cumulat aferent i pierderile ulterioare cumulate din depreciere.2. Modalitatea de reevaluare este stabilit prin lege sau dac nu este stabilit de c tre evaluatori specializa i i autorit i care determin valoarea just a imobiliz rilor. reevaluarea nu este aplicabil i terenurilor. Opera iunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizat . nr. va fi înregistrat ca atare în contabilitate i prezentat în bilan ca o structur de capital propriu distinct . aceasta fiind recuperat treptat. În cazul cas rii de imobiliz ri corporale de natura mijloacelor fixe.05. o imobilizare corporal trebuie înregistrat la valoarea reevaluat care reprezint valoarea just la momentul reevalu rii. În cazul imobiliz rilor par ial amortizate. nr. ceea ce înseamn sc derea lor din gestiune. amortizarea este egal cu valoarea de intrare sau valoarea contabil . construc iilor speciale i terenurilor. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mic decât suma necesar pentru înlocuirea bunului respectiv. prin transmitere asupra cheltuielilor. Guvernul a emis H. atunci valoarea reflectat prin conturile de gestionare a imobiliz rilor i pe baza c reia se calculeaz amortizarea devine complet nesemnificativ în raport cu valoarea real a bunului. au fost emise norme de reevaluare care s rezolve par ial aceast problem .G. Astfel în cazul unei imobiliz ri corporale integral amortizate. de regul . în func ie de rata infla iei comunicate de Comisia Na ional de Statistic . prevede c ulterior recunoa terii ini iale ca activ. Dac la prima reevaluare efectuat 21 . Deoarece diferen a dintre valoarea real a imobiliz rilor i valorilor lor nete contabile devenea foarte mare.

2. Bucure ti.. dac aceasta exist . activul fiind adus la valoarea net contabil . Înregistrarea în contabilitate a diferen elor de reevaluare se realizeaz în func ie de metoda acceptat pentru reflectarea valorii contabile de intrare reevaluat respectiv: metoda valorii brute i metoda valorii nete: y metoda valorii brute: reevaluarea simultan a valorii brute a imobiliz rii i a amortiz rii cumulate. Editura Universitarã. 13 Ristea. de no iunea de provizion. schimb rii tehnicii sau a altor cauze. se actualizeaz valoarea brut de intrare i amortizarea cumulat pe baza unui indice de actualizare.rezult o descre tere aceasta se consider o pierdere. în cazul metodei brute sau a indicelui. dac exist .p. Activele imobilizate sunt înscrise în bilan la valoarea net contabil care se stabile te ca diferen între valoarea contabil a activelor imobilizate i suma reprezentând amortiz ri i provizioane pentru deprecieri înregistrate. utilizarea acestei metode presupune anularea amortiz rii cumulate pân în momentul reevalu rii. amortizarea reprezint mic orarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de c tre întreprindere într -un anumit interval de timp. care se utilizeaz atunci când se apeleaz la costul de înlocuire pentru c nu se poate determina valoarea just de pia . mai pu in amortizarea corespunz toare. ceea ce permite delimitarea ei. Standardele prev d urm toarele alternative : y amortizarea cumulat este recalculat propor ional cu schimbarea în valoarea contabil brut a activului astfel încât valoarea contabil net a activului. Pentru a îmbr ca forma amortiz rii. Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea a a cum este definit de Standardele Interna ionale de Contabilitate. aceast metod este folosit . M.146 22 . reprezint alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ de lungul duratei de -a via util . mic orarea valorii trebuie s prezinte un caracter ireversibil. apoi se calculeaz i se înregistreaz diferen a care rezult din reevaluare. învechirii.. O problem implicat de opera iunea de reevaluare se refer la amortizarea cumulat i înregistrat în conturile de amortiz ri.Aceast metod este folosit în cazul în care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire. precum i deprecierea cumulat . concuren ei. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea net contabil . Surplusul din reevaluare inclus în rezervele de reevaluare se transfer în rezultatul reportat în momentul ced rii sau cas rii activului (cu toat valoarea) sau pe m sura amortiz rii activului. 1. cu diferen a dintre valoarea amortizat calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizat calculat pe baza valorii contabile ini iale. precum i anularea provizioanelor pentru depreciere. care se utilizeaz atunci când se poate determina valoarea just de pia pentru activul supus reevalu rii. se înregistreaz ca o cheltuial i va fi eviden iat în contul de profit i pierderi.´13 y amortizarea cumulat este eliminat din valoarea contabil brut a activului i valoarea net recalculat la valoarea just a activului.3. Înscrierea datelor din contabilitatea curent în situa iile financiare se subordoneaz principiului valorii reale. 2004. dup reevaluare. Contabilitate financiarã a întreprinderii. s fie egal cu valoarea just stabilit prin reevaluare. y metoda valorii nete: reevaluarea numai a valorii nete contabile a imobiliz rii.. de exemplu pentru cl dirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia . . Din punct de vedere contabil.

limite juridice privind folosirea activului. absolut normal . Pentru determinarea amortiz rii sunt indispensabile dou elemente pe care întreprinderea trebuie s le estimeze pentru fiecare element al imobiliz rilor. precum i a altor reglement ri fiscale. care afecteaz cheltuielile de exploatare ce nu sunt deductibile fiscal la determinarea profitului impozabil.. cheltuielile cu amortizarea corespunz toare exerci iului în curs i perioadelor viitoare trebuie s fie ajustate. Amortizarea fiscal nu afecteaz cheltuielile întreprinderii. dac durata previzionat este sensibil diferit de estimarea anterioar . solicit preg tirea i înlocuirea acestuia cu altul nou. Ca urmare. erori fundamentale i modific ri ale politicilor contabile´ care prevede c procesul de estimare reprezint o parte integrant . 82/1991 i Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale. cu modific rile i complet rile ulterioare. Imobiliz ri corporale¶¶ precizeaz c valoarea amortizabil este costul activului sau o alt valoare substituit în situa iile financiare.Din punct de vedere economic. Din punct de vedere fiscal. ci doar m rimea profitului.. din care s-a sc zut valoarea rezidual . Valoarea rezidual reprezint valoarea net pe care o întreprindere estimeaz c o va ob ine pentru un activ la sfâr itul duratei de via util a acestuia. implicit suma impozitului pe profit datorat bugetului statului. Conform regulamentului de aplicare a Legii contabilit ii nr. . care depinde de condi iile de exploatare. la sfâr itul vie ii acestora prin veniturile viitoare. la data achizi iei sau a construc iei acesteia. chiar i în cazul în care întreprinderea nu realizeaz profit. Revizuirea duratei de via util intr i sub inciden a normei IAS 8 . necesitatea constituirii fondurilor necesare reînnoirii imobiliz rilor amortizabile. diminuarea valorii unui element de activ. Din punct de vedere financiar. uzura moral ap rut ca urmare a schimb rilor sau îmbun t irilor aduse procesului de produc ie. de aici. Ea apare ca urmare a aplic rii legii amortiz rii. Amortizarea este deci din punct de vedere fiscal o component esen ial a capacit ii de autofinan are. Durata de via trebuie revizuit periodic. dup deducerea prealabil a costurilor de cesiune previzionate. a întocmirii situa iilor financiare în conformitate cu standardele interna ionale. y Durata de via economic util a unei imobiliz ri reprezint perioada pe parcursul c reia se estimeaz c întreprinderea va utiliza activul supus amortiz rii sau num rul unit ilor produse sau a unor unit i similare ce se estimeaz a fi ob inute de întreprindere prin folosirea activului respectiv aceast durat se stabile te de c tre întreprindere i la determinarea ei trebuie lua i în considerare o serie de factori: uzura fizic estimat . pentru fiecare element al imobiliz rilor corporale.. amortizarea este o surs de autofinan are a capitalului imobilizat care se constituie. capacitatea de produc ie a acestuia. Costul activului reprezint suma pl tit în numerar sau echivalente de numerar. 23 .Profitul net sau pierderea net a perioadei. a normelor metodologice aferente ei. IAS 16. achizi ia i utilizarea imobiliz rilor reprezint o cheltuial i un element al costului suportat de întreprindere. prin prelevarea asupra rezultatului. precizeaz c amortizarea se stabile te prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorilor de intrare a imobiliz rilor corporale.Efectul unei schimb ri de estimare contabil trebuie s afecteze rezultatul net al exerci iului curent dac schimbarea afecteaz numai acest exerci iu. reconsiderat prin legea 571/2003 privind Codul fiscal. rezultând din depreciere. ori valoarea just a altor contrapresta ii efectuate pentru intrarea unui activ. f r a recurge la capitaluri proprii sau la contractarea de datorii. amortizarea înseamn echivalentul valoric al deprecierii definitive a imobiliz rilor.

duratei sale de utilizare exprimat în ani. conform legisla iei. precum i în func ie de condi iile de concuren de pe pia a comercial . ci mai multe considerente de ordin fiscal. Prima asem nare se explic prin semnifica ia economic a ambelor concepte. ca urmare a efectu rii unor cheltuieli ulterioare care au condus la îmbun t irea parametrilor de func ionare fa de valorile ini iale . i de aici dificult i care pot s apar pe pia a concuren ial .. pentru a contracara tendin a întreprinderilor de a stabili durate reduse de utilizare. ea se poate modifica pe baza unei analize pertinente.253 24 . Durata amortiz rii unei imobiliz ri corespunde în principiu. potrivit c reia duratele de amortizare sunt stabilite la nivel macroeconomic.Contabilitate Financiarã. de i par avantajoase pentru întreprindere (pl tind în acest context un impozit pe profit mai mic) permi ând.M. Duratele de amortizare sunt aprobate prin hot râre de guvern. Bacãu. Valoarea rezidual brut în toate cazurile este diminuat de costurile estimate de vânzare ale activului. la sfâr itul duratei de via . înseamn c în condi ii diferite de utilizare a imobiliz rilor corporale de natura mijloacelor fixe. precum i clasificarea imobiliz rilor corporale. folosindu-se în acest scop ra ionamentul profesional. Duratele normale de func ionare. p. numai diferen a neacoperit pe seama surplusului din reevaluare recunoscut 14 Paraschivescu. Editura Moldavia. potrivit c reia duratele sunt estimate de întreprinderi. Pentru stabilirea duratelor de amortizare se cunosc dou metode: y Metoda descentralizat . care conduc la cre terea costurilor bunurilor i serviciilor. Valoarea rezidual a unui activ este deseori nesemnificativ i poate fi ignorat în calculul valorii amortizabile. acestea au durate identice de utilizare. pe categorii de bunuri. în România.´14 y Valoarea rezidual reprezint valoarea net pe care o întreprindere estimeaz c o va ob ine pentru un activ la sfâr itul duratei de via util a acestuia. dac se constat c durata de func ionare normal a unui mijloc fix nu este adecvat . acestea fiind supuse aprob rii organului fiscal abilitat. Referitor la asem n rile dintre amortizarea imobiliz rilor i depreciere de valoare pot fi men ionate dou dar acestea sunt mai mult aparente decât în realitate. D. În condi iile utiliz rii unor durate prea mici ale imobiliz rilor. totodat . sunt revizuite periodic i sunt înscrise în catalogul de clasificare a mijloacelor fixe i al duratelor normale de utilizare elaborat de Ministerul Finan elor. y Metoda centralizat . Potrivit acestui sistem de stabilire a duratelor. care se stabile te în func ie de condi iile concrete în care î i desf oar activitatea fiecare întreprindere i de regimul de lucru. Aceast metod se utilizeaz la momentul actual în ara noastr . dup deducerea prealabil a costurilor de cesiune previzionate.. în func ie de condi iile concrete de utilizare i între inere. dar dac se apreciaz a fi semnificativ . pe baza consult rii reprezentan ilor asocia ilor patronali constitui i la nivel na ional conform legii. în sensul c ambele majoreaz cheltuielile de exploatare.precum i ale exerci iilor urm toare dac acestea sunt vizate i ele de schimbarea respectiv . cu aprobarea consiliului de administra ie i se poate prelungi cu pân la 20% fat de durata prev zut în catalog. inând seama de uzura fizic i moral . se stabilesc centralizat prin hot râri ale Guvernului. care nu au întotdeauna la baz ra ionamente economice. 2003. o recuperare mai rapid a resurselor investite. duratele fiind determinate prin mijloace tehnice. cu precizarea c în cazul deprecierii se înregistreaz pe cheltuieli. aceasta se estimeaz la data achizi ion rii sau la data oric rei reevalu ri ulterioare a activului pe baza valorii realizabile unor active similare care au ajuns la sfâr itul duratei de via i care au fost exploatate în condi iile în care urmeaz s fie folosit i activul respectiv.

mijloacele fixe aflate în administrarea institu iilor publice. valoarea imobiliz rilor. închiriate sau date în loca ie de gestiune se calculeaz de c tre persoana juridica ce le are în proprietate. din care se scade valoarea rezidual estimat . Data punerii în func iune. Pentru stabilirea deprecierilor ce trebuie amortizate practica utilizeaz mai multe metode. m rimea amortiz rilor anuale practicate si valoare contabil net dup fiecare exerci iu. în cazul mijloacelor fixe care necesit montaj i probe tehnologice. efectul trebuie cuantificat i prezentat. Constituie obiect al amortiz rii imobiliz rile corporale i necorporale cu urm toarele excep ii: terenurile. b l ile. inclusiv cele împ durite. astfel: y data procesului verbal de recep ie. De asemenea. pe o perioad determinat i în tran e succesive. iar statul este interesat pentru c m rimea amortiz rii influen eaz m rimea rezultatului impozabil. incluse în aceast categorie în baza unor prevederi legale. Întreprinderea este interesat ca prin amortizare s asigure reconstituirea capitalului imobilizat. f r a se ine cont de maniera în care 25 . dar nu i probe tehnologice. în cazul sondelor folosite la extrac ia i eiului i a gazelor. Metoda de amortizare aleas trebuie aplicat în mod consecvent de la o perioad la alta în afar de cazul în care apari ia unei situa ii diferite justific schimbarea metodei. iazurile care nu sunt rezultatul unor investi ii. costul de intrare trebuie s fie repartizat pe exerci ii în mod arbitrar. conform duratelor de via util i condi iilor de utilizare a acestora. Astfel. y data procesului verbal de punere în func iune. prin îns i formula contabil de înregistrare a acesteia în contabilitatea curent . y data procesului verbal de recep ie la terminarea construc iei. imobiliz rile financiare care datorit caracteristicilor i naturii lor nu sunt supuse amortiz rii. este diferen iat . în func ie de faptul c . Amortizarea imobiliz rilor corporale se calculeaz i se înregistreaz începând cu luna urm toare punerii în func iune i pân la recuperarea integral a valorii de intrare.i înregistrat într-o reevaluare anterioar dac aceasta s-a efectuat. dar nu sunt supuse amortiz rii : bunurile aflate în proprietate public a statului sau a administra iei publice locale. Teoria i experien a practic recomand ca metoda de amortizare s fie logic i sistematic . Întreprinderile trebuie s elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobiliz rilor. deci un impozit pe profit mai mic. y data procesului verbal final de constatare. în cazul mijloacelor fixe care necesit montaj. Pentru perioada în care se schimb metoda. dar i statul prin organele sale fiscale. O a doua asem nare dintre amortizare i deprecierea imobiliz rilor este aceea c ambele mic oreaz valoarea imobiliz rilor :amortizarea imobiliz rilor mic oreaz valoarea imobiliz rilor în bilan prin corectare. Cu alte cuvinte. o supraevaluare a amortiz rii determin un rezultat mai mic. necesit montaj sau probe tehnologice. care constituie i valoarea de înregistrare sau de intrare a activului. sunt considerate active corporale. lacurile. Planul de amortizare con ine costul de intrare. în vederea calcul rii amortiz rii. iar deprecierea mic oreaz în mod direct. imobiliz rile corporale de natura mijloacelor fixe sunt independente. Amortizarea imobiliz rilor corporale concesionate. Amortizarea se efectueaz în limita i pe baza costului istoric sau a valorii substituite costului istoric în situa iile financiare. iar motivul trebuie men ionat în situa iile financiare. nu numai întreprinderile. în cazul mijloacelor fixe independente care nu necesit montaj sau probe tehnologice. sc zându-se soldul creditor al conturilor de imobiliz ri din valoarea contabil . Aplicarea unei metode sau a alteia de calcul a amortiz rii are o mare importan de a c rei just rezolvare sunt interesate direct.

regulamentul privind Legea contabilit ii nr.modificat i completat prin O. 82/1991. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. utilizeaz mai multe metode de calcul al amortiz rii. Metoda aleas trebuie s reflecte reducerea capacit ii de serviciu a imobiliz rii. y Metoda amortiz rii propor ionale cu ordinea numeric invers a anilor Metode speciale de amortizare: y Metoda amortiz rii bazat pe valoare. Editura Moldavia.. la propunerea Ministerului Finan elor.5 dac durata normal de utilizare a mijlocului fix de amortizat dep e te 10 ani.268 26 . Metoda liniar sau metoda cotelor constante de amortizare. în cheltuielile de exploatare a unei amortiz ri de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. acesta cuprinde: Metoda amortiz rii liniare. prin raportare la num rul de ani de utilizare r ma i. iar sumele anuale ce afecteaz cheltuielile de exploatare cresc de la an la an. Pe plan interna ional.54/1997 legifereaz .5 dac durata normal de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 i 5 ani. În ara noastr .G. pentru modificarea i completarea Legii nr.G. Aceast metod este foarte pu in aplicat deoarece ea nu corespunde decât în situa ii de excep ie unei deprecieri reale. nr. În ara noastr metoda amortiz rii degresive se bazeaz pe multiplicarea cotelor de amortizare liniar . Ace ti coeficien i pot fi modifica i numai prin hot râre a Guvernului. Legea nr. pe m sura învechirii bunului. y Metoda de imputare axat pe cesiune sau pe înlocuire. justificat economic i numai pentru anumite active fixe. iar calculul amortiz rii se poate realiza în dou variante: prin aplicarea unei norme de amortizare degresiv la o valoare constant sau prin aplicarea unei norme de amortizare constanta la o valoare degresiv .D.se realizeaz prin includerea uniform în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe. arsenalul metodologic este mai bogat. 15 Paraschivescu. Contabilitate Financiarã. b) 2. p. Metoda amortiz rii func ionale(variabil sau propor ional cu randamentul) Metoda amortiz rii accelerate: y Metoda amortiz rii degresive cu norm constant . 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale.15/1994 i H. iar amortiz rile anuale pentru exerci iile urm toare sunt calculate la valoarea r mas . Bacãu. Amortizarea progresiv este inversa celei degresive i const în recuperarea accelerat a valorii bunului. Unit ile patrimoniale care desf oar activit i cu caracter economic. 909/1997.M. cu unul din urm torii coeficien i: a) 1. Ordonan a Guvernului nr. dup regimul liniar. nr. Sumele ce greveaz costurile agentului economic descresc de la an la an.0 dac durata normal de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 i 10 ani. c) 2. propor ional cu num rul de ani ai duratei normale de utilizare a imobiliz rilor corporale. Metoda amortiz rii degresive const în recuperarea unei p r i mai mari din valoarea imobiliz rilor amortizabile la începutul perioadei de utilizare i sc derea amortiz rii pe m sura cre terii duratei lor de folosin .. reglementeaz i normeaz regimul metodologic al amortiz rii.bunul va pierde din valoarea sa util pe parcursul anilor. 54/1997. y Metoda de amortizare pe grupe de valori active.15 Amortizarea accelerat const în includerea în primul an de func ionare. 2003.

27 .y Metodele de amortizare cu dobânzi compuse.

stabilit între produc tor (vânz tor) i societatea de leasing care crediteaz opera iunea de leasing în calitate de cump r tor i un contract de loca ie încheiat între societatea de leasing i un utilizator (beneficiar). contractul de leasing con ine: p r ile contractului de leasing. tehnic de calcul electronic.Imobiliz rile corporale în virtutea contractelor de leasing Leasing-ul este o formula de finan are în care închirierea bunurilor este înso it de op iunea de cump rare a acestora. în final. care nu dispune de resursele b ne ti necesare achizi ion rii bunului direct de la furnizor. p. beneficiarul va pl ti societ ii de leasing costul sub form de rate de leasing e alonate pe 16 Lupu. denumit finan ator cump r un activ imobilizat corporal de la o alt firm .06.9/12. denumit furnizor. la o anumit data i la un pre prev zut în contract. pentru a-l închiria unei alte firme utilizatoare-beneficiarul.. Pentru contabilitate prezint importan urm toarele elemente: y valoarea de intrare = costul de achizi ie al bunului. Totu i la vânzarea în rate bunul închiriat nu poate trece în proprietatea chiria ului la sfâr itul loca iei decât în baza unui contract distinct de vânzare-cump rare. În România.1.01.2. de obicei.2003. leasing-ul apare ca o vânzare în rate în cadrul c reia dreptul de proprietate se transfer odat cu ultima rat . leasing-ul ofer posibilitatea agen ilor economici de a închiria. mijloace de transport i alte bunuri mobiliare i imobiliare de la unit i financiare specializate. Investi ii. Spre deosebire de închiriere.2000 i Ordinul nr. utilaje i ma ini moderne. Din punctual de vedere al beneficiarului. y rata de leasing. Leasing-ul presupune. Conform legii. care constituie ultima tran de plat . republicat în MO nr. dou contracte: unul de vânzare cump rare. clauza fiind obliga ia asigur rii bunului. perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului.686/25.4.´16 Din punctul de vedere al societ ii de leasing (finan atorul). ratele de leasing se stabilesc în func ie de pre ul de achizi ie al bunului i nu în func ie de condi iile existente pe pia privind contravaloarea dreptului de folosin . publicat în MO nr. Pentru utilizarea bunului. y valoarea total = valoarea ratelor de leasing plus valoarea rezidual . Creditul ob inut este îns sub form de echipamente i nu sub form b neasc .51/1997 privind opera iile de leasing i societ ile de leasing. în esen . opera iunile de leasing sunt legiferate prin OG nr. a pre ului rezidual. urmat de o închiriere în scopul vânz rii.F r a fi propriu-zis o surs de finan are a investi iilor. iar rambursarea lui se face e alonat sub forma ratelor de leasing i. opera iunea reprezint o cump rare a unui bun cu scopul închirierii. y valoarea rezidual = valoarea care la expirarea contractului de leasing face transferul dreptului de proprietate. 1999. Societatea de leasing în urma accept rii cererii procedeaz la stabilirea contractului cu produc torul bunului solicitat în vederea achizi ion rii lui. N. Tot din acest punct de vedere. Editura Moldavia.333/14. Rezult c pentru beneficiar leasing-ul este o afacere pe banii societ ii de finan are. Bacãu.89 28 . . pe termen scurt. în schimbul unei chirii. leasing-ul constituie o form de creditare în cadrul c reia sumele necesare achizi ion rii bunului se ob in din exploatarea acestuia.. valoarea ratelor de leasing i termenul de plat a acestora.07 1999. aceasta asigurând managementul afacerii. fiind implicat i viitorul beneficiar. Leasing-ul reprezint opera iunea prin care o firm specializat . Opera iunea de leasing este ini iat de firma la care dore te s transmit bunul i care se adreseaz societ ii de leasing cu o cerere de ofert .

regimul exploat rii. s -l abandoneze sau s cumpere bunul la valoarea rezidual . pozi ia de trasee. opera iune care poate avea loc în dou moduri: închirierea pe un anumit termen i închirierea cu voiajul.perioada de valabilitate a contractului. În func ie de durata închirierii distingem mai multe forme de leasing: y leasing pe termen scurt. 29 . y leasing pe termen mediu. Leasing-ul pe termen scurt const în închirierea bunurilor pe o durat de câteva ore. societatea de leasing trebuind s g seasc un nou client pentru active. durata fiind de circa 20-30 de ani. OG nr. y leasing indirect în care finan area revine unei unit i specializate. este deci o form intermediar care const în închirierea pe termen scurt a unor mijloace de transport. y leasing pe termen lung. Durata normal de leasing corespunde celei de func ionare normal a bunului urmând ca dup perioada de închiriere. Leasing-ul pe termen lung se practic frecvent pe pia a bunurilor imobiliare pentru cl diri complet utilate. Leasing-ul financiar urm re te recuperarea integral a valorii bunului în perioada de loca ie i ob inerea unui profit. y p r ile au prev zut expres ca la expirarea contractului de leasing s se transfere utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. acesta fiind preluat de beneficiar direct de la furnizor.51/1997 re ine condi iile de realizare a acestora i le grupeaz în : y opera iuni de leasing financiar. Specificul acestei forme de leasing const în faptul c societatea de leasing nu livreaz bunul. Leasing-ul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin închirierea consecutiv a acestuia la mai mul i beneficiari pe termene scurte de 2-3 ani. iar cump rarea va reprezenta cel mult 30% din valoarea de intrare (pia ) pe care o are la data la care op iunea poate fi exprimat . contractul se va rezilia. beneficiarul poate opta pentru una din variantele: s prelungeasc contractul. Leasingul financiar const din opera iunile care îndeplinesc una sau mai multe dintre urm toarele elemente: y riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing. zile sau luni la mai mul i beneficiari în vederea amortiz rii. Opera iunile de leasing se clasific din mai multe puncte de vedere în literatura de specialitate. Master leasing-ul este utilizat pentru închirierea containerelor. y utilizatorul poate opta pentru cump rarea bunului. y opera iuni de leasing oper ional. utilaje. În func ie de p r ile participante la contract se pot distinge dou forme de leasing: y leasing direct în care finan atorul este i furnizorul . beneficiarul poate opta pentru intrarea în posesie a bunului prin achitarea valorii reziduale. iar ratele pl tite de fiecare dintre ei vor fi mai reduse. Time-shering-ul const în închirierea de utilaje concomitent de c tre mai mul i utilizatori. beneficiarul contractului de leasing se afl în imposibilitatea de a pl ti rata lunar . La sfâr itul perioadei de utilizare. În cazul în care. atunci când se ia în considerare pentru calculul taxelor de închiriere. Renting-ul este o opera iune simpl de trecere de la închiriere la leasing. beneficiarul s poat opta pentru cump rarea acestuia la un pre inferior celui ini ial. La sfâr itul acestei perioade. aparate.

y Transferul dreptului de proprietate.. între inere i repara ii ale bunului. Aceast form de leasing se întâlne te frecvent la instala iile complexe sau acolo unde se dore te cucerirea pie ei. dreptul de proprietate nu este transferat. care urmeaz s calculeze i s înregistreze amortizarea acestuia. Leasing-ul prezint atât avantaje cât i dezavantaje. calculat potrivit legii.nr.  suma ratelor de leasing. Dac îns în contractul de leasing nu s-a prev zut în mod expres transferul dreptului de proprietate. valoarea total este dat de suma ratelor de leasing´17. Lambru Gh. Leasingul opera ional prezint urm toarele caracteristici: y Rata de leasing opera ional este format din :  amortizarea valorii de intrare a bunului corespunz toare perioadei de utilizare. dac la expirarea perioadei de leasing utilizatorul întrerupe rela iile contractuale. durata loca iei fiind mai redus decât cea de func ionare a bunului. deoarece r mâne proprietarul bunului..adic de i din punct de vedere juridic bunul nu apar ine utilizatorului la predarea bunului el este scos din eviden a locatorului i preluat în conturile bilan iere ale utilizatorului (locatorul).Andrei aguna´.G. chiar dac ini ial. Aceasta calculeaz i înregistreaz amortizarea bunurilor respective. Leasing-ul brut presupune includerea în ratele de leasing a cheltuielilor de asigurare. leasing-ul prezint mai multe avantaje: se ob ine finan area integral a unei investi ii în lipsa unor resurse financiare suficiente. Potrivit O. Leasing-ul opera ional presupune recuperarea în perioada de loca ie doar a unei p r i din bunul închiriat. chiria incluzând pre ul folosin ei.. Contabilitatea Întreprinderilor. Astfel c . dac bunul este cump rat la expirarea perioadei de leasing. 2001. Pentru beneficiar.Cucui N.. valoarea total a opera iunii de leasing opera ional este dat de :  suma ratelor de leasing plus valoarea rezidual .Editura Funda iei . dac utilizatorul î i exprim op iunea pentru cump rarea bunului. leasing-ul reprezint o form de plasament al resurselor financiare în condi ii de rentabilitate i siguran .. orice opera iune care nu îndepline te condi iile leasingului financiar se încadreaz în categoria leasingului opera ional. y Transferul dreptului de proprietate se efectueaz la valoarea rezidual convenit de p r i.51/1997 republicat .p.perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoper cel pu in 75% din durata de utilizare a bunului. În func ie de modul de calcul al costurilor pe baza c rora se calculeaz ratele de leasing distingem: leasing-ul net i leasing-ul brut. în contract s-a prev zut expres i ca valoarea total a opera iunii de leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea rezidual . Astfel. leasingul financiar se delimiteaz prin: y Rata de leasing . Leasing-ul net presupune calculul ratelor numai pe baza pre ului net de vânzare al bunului. se face la valoarea rezidual stabilit între p r i în conformitate cu prevederile contractului de leasing. y Bunurile predate locatarului (utilizatorului) r mânând eviden iate pe toat durata de leasing în contabilitatea locatorului(finan ator).160 17 30 . Constan a. ³Acest transfer are loc în cazul în care. Pentru finan ator.  beneficiul stabilit de p r ile contractante. reprezint o cale de y Possler L. Îndrumar practic.

datorit ritmului rapid al progresului tehnic i al concuren ei. La organizarea contabilit ii activelor imobilizate trebuie s se in seama de obiectivele i de factorii de organizare a contabilit ii acestora. y Derularea opera iunilor de leasing presupune antrenarea unui num r mare de consilieri i anali ti financiari. de constituire i de plasare a capitalului.Organizarea general a eviden elor activelor imobilizate Contabilitatea. y Leasing-ul se justific numai dac bunul este exploatat pe întreaga durat a loca iei i dac profitul ob inut este mai mare decât cheltuielile de exploatare i închiriere. în cazul contractelor pe termen lung. de i nu a fost amortizat integral. y asigurarea controlului gestionar al imobiliz rii pe toat durata existen ei sale urm rindu-se p strarea integrit ii prin reflectarea corect . în cazul în care uzura moral impune acest lucru. prin func iile ce le îndepline te în conducerea activit ii agen ilor economici. cât i pentru furnizor sau finan ator. m rindu-se astfel costul tranzac iilor. concesionare etc. de sistemul de conturi utilizat. ca urmare a gestion rii i valorific rii prin cesiune. a fiec rui obiect de imobiliz ri i determinarea valorilor. pentru a pune la dispozi ia conducerii informa iile privind valoarea de intrare. 1. leasing-ul prezint i unele limite. avantajele plas rii capitalului pe termen lung în titluri i crean e imobilizate. y asigurarea informa iilor i a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobiliz rii i a recuper rii valorii prin amortizare i provizioane. y Sunt situa ii în care un bun utilizat temporar nu î i mai g se te solicitan i. rezult c deciziile luate trebuie s fie orientate pe informa ii exacte i complete privind structura i diferitele categorii de imobiliz ri. protejeaz împotriva efectelor infla ioniste. ratele de leasing se înregistreaz pe costuri diminuând astfel venitul anual impozabil.acces la tehnologii avansate. bunul poate fi înlocuit pe durata loca iei cu altul mai modern. ritm care devanseaz posibilit ile de autofinan are sau de creditare ale agen ilor economici. Pentru satisfacerea acestei cerin e. motiv pentru care se recurge la aceast opera iune numai dac sumele economisite nu pot fi plasate în tranzac ii mai profitabile sau dac beneficiarul nu dispune de alte surse de finan are. Leasing-ul a devenit o necesitate a zilelor noastre. astfel: y De regul . precum i deprecierea suferit :.. modific rile survenite în structura i deprecierea acestora. trebuie s contribuie la exploatarea rentabil a imobiliz rilor. Pe lâng avantaje. la organizarea contabilit ii activelor imobilizate trebuie avute în vedere urm toarele obiective: y delimitarea fiec rei categorii. complet a existen ei i mi c rii imobiliz rilor pe categorii i feluri. de starea tehnic i gradul de depreciere a acestora. 31 . comportând riscuri atât pentru beneficiar. y stabilirea aportului activelor imobilizate la venituri i rezultate. Cunoscând particularit ile de comportament ale imobiliz rilor în activitatea desf urat de agen ii economici.3. leasing-ul este mai costisitor decât creditul bancar. de organizarea documenta iei primare i eviden ei operative. la timp. în procesul de formare a produselor fabricate.

în cazul ie irilor prin casare i a celor prin vânzare. patrimoniul public se pred în folosin acestora. Activele fixe proprii sunt cele care apar in întreprinderii. 1999. transferuri interne de la o subunitate la alta a întreprinderii sau de la o gestiune la alta. clase i familii.p. lipsuri la inventar. Brânzan. iar amortizarea acestora se face de regul de c tre proprietarii lor. reevalu ri în minus. sunt reflectate în conturile bilan iere i se amortizeaz de c tre unitatea respective. locuri de folosin i pân la fiecare obiect în parte. acordarea de dona ii i subven ii. pentru desc rcarea gestiunilor se utilizeaz conturile de amortiz ri i de cheltuieli excep ionale privind activele cedate. Structura activelor imobilizate corporale i necorporale are mare importan i pentru calculul amortiz rii mai ales.18 2. investi ii. cum ar fi cele primite cu chirie. Activele fixe care apar in altor persoane sunt cele primite spre p strare..La organizarea eviden ei activelor imobilizate se va ine seama de urm torii factori importan i: 1. C ile patrimoniale de intrare sunt urm toarele: aport primit la capital. cum este cazul unor forme de leasing. vânz rile de active fixe i minusurile de inventar mai necesit în plus i înregistr rile de vânzare sau de imputare. Structura activelor imobilizate influen eaz mult organizarea eviden elor acestora. în concesiune i leasing. activele fixe provenite de la ter i se reflect prin conturile de active fixe i cele de furnizori de imobiliz ri. existând conturi sintetice i analitice distincte pe structurile respective.V. 3. V. venituri de active cedate i T. Manea.M. în general existând documente adecvate fiec rei c i de intrare i de ie ire i înregistr ri distincte în contabilitate. plusuri de inventar. A. Editura Funda iei . primire de dona ii i subven ii. La societ ile comerciale pot exista cazuri de active fixe primite. Mi c rile nepatrimoniale pot fi: trecerea activelor corporale i necorporale din func iune în rezerv sau conservare i invers. reevalu ri în plus.. dar nu se amortizeaz . etc. În raport de apartenen . Contabilitate Financiarã I. sau în folosin temporar . De exemplu. gestiuni. D.. în concesiune sau leasing. existând cote de amortizare distincte pe grupe. dac nu au fost finalizate într-o lun de zile. cele provenite prin construc ii i montaj se înregistreaz prin intermediul conturilor de imobiliz ri în curs. de la categoriile mari: grupe. La regiile autonome. care modific patrimoniul întreprinderii respective i nepatrimoniale. darea i luarea cu chirie. C ile de intrare i ie ire ale activelor imobilizate influen eaz i ele organizarea eviden elor acestora. subgrupe. reparare. activele imobilizate corporale i necorporale pot fi proprii i cele care apar in altor unit i sau persoane. care nu modific acest patrimoniu. Bucure ti.. subgrupe.Mare . vânzare. iar cele din produc ie proprie prin conturile de venituri din active imobilizate. de cele mai multe ori cu conturi corespondente separate. Aceste bunuri se eviden iaz distinct de cele proprii.. C ile patrimoniale de ie ire sunt: casare. în loca ie de gestiune.210 18 32 . C ile de intrare i de ie ire pot fi divizate în dou grupe :patrimoniale. de regul cu conturi extrabilan iere. în loca ie de gestiune. iar în cadrul lor conturile analitice eviden iaz imobiliz rile pe feluri i chiar pe fiecare obiect în parte.România de Mâine´. prin conturile de debitori. Conturile sintetice de gradul I i II reflect separat diferitele categorii de active imobilizate. cu caracter de permanen i se înregistreaz în conturile bilan iere.A. care se înregistreaz în mod excep ional în conturile lor bilan iere.

Pentru aporturile la capital în natur exist : contractul de societate. Sistemul de evaluare al activelor fixe corporale i necorporale i i pune i el amprenta în bun m sur asupra organiz rii eviden elor. auxiliare i pe produs e. mi carea mijloacelor fixe între administra ia central a întreprinderii i subunit i se va înregistra prin intermediul unui cont distinct de decont ri între unitate i subunit i. pentru introducere în costuri. Documentele primare sunt foarte diverse. inclusiv. iar recep ia acestor lucr ri are loc în mai multe etape. procese verbale de recep ie definitive. leasing. contracte cu furnizorii. procesul verbal de predare-preluare a activului. procese verbale de predare-primire sau restituire. procese verbale de recep ie mijloace fixe. Dac volumul activit ii este însemnat i unitatea are subunit i mari. denumit i cost istoric. Într-o anumit m sur organizarea eviden ei activelor fixe este influen at i de volumul activit ii i dispersarea subunit ilor întreprinderii. fiind necesare calcularea i eviden ierea acesteia atât în contabilitatea financiar . prin intermediul aceluia i cont. Referitor la activele imobilizate procurate prin investi ii. lunar. facturi i chitan e fiscale. proiectele de execu ie i devizele aferente. 6. cum ar fi: procesele verbale de recep ie provizorie. De asemenea. se întocmesc urm toarele documente: dispozi ia de transfer i factura intern . Pentru bunurile predate-primite temporar cu chirie. se întocmesc: contracte adecvate. provizioane reglementate i pentru deprecieri. prospectul de subscrip ie. procesele verbale pentru probe tehnologice. care de regul reprezint costul efectiv. pân la balan a de verificare. înregistr rile f cându-se de asemenea. Activele fixe corporale i necorporale pot fi utilizate în activit ile curente de exploatare i ca atare. din cadrul întreprinderilor pot fi utilizate în activit i social-cultural-sportive iar amortizarea acestora se calculeaz distinct i se reflect numai în contabilitatea financiar . ap rând la acestea diferite valori. cât i în cea de gestiune intern . În acest caz. Amortizarea acestora se eviden iaz în conturi distincte. pe locuri (sec ii principale. La bunurile procurate prin construc ii i montaj se adaug i alte documente ca: studiul de fezabilitate. cheltuieli indirecte de produc ie. se pot organiza subunit i cu autogestiune economico-financiar limitat i ca atare. amortizarea lor intr i în costul produc iei. 33 . în special corporale. cu contabilitate proprie. pentru a se face urm rirea mai u oar a activit ii gestionare i de asemenea pentru calculul amortiz rilor.4. sau comerciale). Sferele de activitate i locurile de folosin au i ele influen e asupra organiz rii eviden elor activelor imobilizate i a calculului i eviden ei amortiz rii acestora. dispersate în spa iu. Unele active fixe. de regul calculul amortiz rii se face la nivel de întreprindere i se transmite subunit ilor. facturi pentru decontarea chiriei sau redeven ei. un lucru important de subliniat const în aceea c activele fixe corporale i necorporale r mân înregistrate la valoarea de intrare. unele se reg sesc i la alte bunuri iar altele sunt specifice. chiar dac au aceea i denumire. reevalu ri. prin achizi ii de la ter i exist urm toarele documente: list de bunuri de achizi ionat. În acest sens. pe perioade mari de timp. procesul verbal de expertiz tehnico-contabil . pe baza unor documente adecvate. situa ii de lucr ri care de regul se întocmesc lunar. cheltuieli de repara ii capitale. 5. De asemenea documentele difer în mare m sur i pe c ile de intrare i de ie ire a activelor imobilizate. de administra ie. în loca ie de gestiune. contractile de antrepriz . în acest caz. cu unit ile specializate de construc ii i montaj. concesiune. Pentru bunurile ob inute din produc ie proprie. autoriza ia de construc ie.

de la un loc de munc la altul. iar la beneficiar se adaug procesul verbal de evaluare. inclusiv situa ii comparative pentru stabilirea minusurilor i plusurilor. persoanele care au efectuat inventarierea. de exemplu. cuprinde în prima parte valoarea mijloacelor fixe (integral . chiar dac r mân libere. Lista de inventariere i de eviden a mijloacelor fixe se întocme te de c tre compartimentul financiar-contabil.Bonul de mi care al mijloacelor fixe´. aprobat de c tre director i alte decizii ca. cu documentele corespunz toare de încasare a sumelor. Pentru calculul amortiz rii se întocmesc: programe anuale de amortizare cu defalcarea pe trimestru. pentru a nu se produce confuzii. care precizeaz gestiunile inventariate.. sau de destituire din func ie. procesul verbal de expertiz tehnico-contabil . La procesele verbale de inventariere se anexeaz : . În cadrul fiec rei grupe sau categorii. cea de sanc ionare disciplinar a persoanelor vinovate. în raport cu valorile medii ale activelor fixe corporale i necorporale. stabilirii situa iei gestionare. pe serii. caz în care 34 . cheltuielile ocazionate cu casarea i în ultima parte bunurile recuperate. a utiliz rii acestora i de sintetizare. se întocmesc procese verbale de inventariere.A. cereri de participare la licita ie. inclusiv a unui avans. sau de la func iune la conservare sau rezerv i invers se întocme te . procese verbale de predare-primire. Aceste liste sunt întocmite pe foi volante în dou exemplare. sau A. în cazul unor abateri grave.. Numerele de inventar atribuite se ata eaz la fiecare obiect de eviden prin: scriere cu vopsea. care se aprob de c tre consiliul de administra ie.Imobiliz rile predate -primite ca dona ii se reflect la pred tor cu aprobarea consiliului de administra ie. În vederea mi c rilor interne ale mijloacelor fixe. care se analizeaz în comisii de speciali ti i care se aprob de consiliul de administra ie. pe categorii de mijloace fixe. numerele de inventar se atribuie în sistem secven ial. elaborate de c tre gestionar i dac este cazul . lista de inventariere i de eviden a mijloacelor fixe. factura de decontare. Pentru mijloacele fixe vândute ter ilor se utilizeaz în general licita ia public . pe partizi aferente grupelor(categoriilor) de mijloace fixe. cu unul sau mai multe registre. pl cu e sau inscrip ionare. de regul la 3-5 ani i când este necesar i se utilizeaz pentru eviden a operativ pe gestiuni i pentru efectuarea inventarierilor anuale. din care unul se pred gestionarului. se întocmesc situa ii de calcul ale amortiz rilor efective. publica ia licita iei.. Eviden ele operative ale mijloacelor fixe sunt complexe i se divid în trei p r i. prima cifr a codurilor fiind o cifr semnificativ care arat categoria de mijloace fixe. amortizat i r mas pentru fiecare mijloc fix). în care se stabilesc amortiz rile prev zute.Nota explicativ ´. Se pot întocmi liste diferite pe cote de amortizare. în care se precizeaz sumele pe conturi de cheltuieli i pe conturi de amortiz ri. sau situa ii de reevaluare i de constituire de provizioane. constat rile pozitive i negative efectuate.A. pentru dona ie i procesul verbal de predare-primire. astfel :eviden a gestionar . de trimitere în anchet penal . în care o comisie proprie stabile te valoarea de utilitate a bunului primit. în care scop se întocmesc urm toarele documente: aprobarea C.G. procesul verbal de licita ie în care se stabile te valoarea definitiv de vânzare i câ tig torul licita iei. Registrul numerelor de inventar se întocme te i se ine de c tre compartimentul de contabilitate.Declara ia de inventar´ . Lunar. În vederea reevalu rilor.. Pentru ie irea din patrimoniu a activelor imobilizate se utilizeaz : procesul verbal de scoatere din func iune sau de casare. Eviden a operativ gestionar este constituit din urm toarele registre: registrul numerelor de inventar. Aceste coduri nu se mai atribuie altor mijloace fixe. Acesta.(în cazul bunurilor de valori mari i complexitate tehnic ridicat ).Decizia de imputa ie´.

care centralizeaz kilometrii parcur i efectiv. m rfurile transportate i carburan ii i lubrifian ii distribui i. duratele normate pentru repara ii i datele efective privind realizarea acestora. sau numai unul din ace ti indicatori i timpul neutilizat pe cauze. pentru mijlocul de transport respectiv. Acest livret înso e te mijlocul fix la locul de folosin . Eviden ele operative privind utilizarea mijloacelor fixe sunt foarte diverse. economiile pentru premierea oferilor sau dep irile pentru imputarea acestora. Eviden ele operative ale utiliz rii mijloacelor fixe se in.. timpul utilizat anual i produc ia fabricat . cu defalcarea zile i schimburi.acestea se vor utiliza i pentru calculul amortiz rilor. Ie irile de mijloace fixe se înregistreaz în aceste liste cu sume în ro u. la sec ii i ateliere i pot cuprinde timpul i produc ia realizat efectiv. se stabilesc consumurile normate i efective de carburan i i lubrifian i. în cadrul sec iilor i atelierelor.. astfel ca soldul s ateste mijloacele fixe existente la valoarea de intrare. Fi a tehnic a cl dirii (sau a altor mijloace fixe) con ine detalii importante despre p r ile cl dirii. de c tre compartimentul tehnic-investi ii i cuprinde date detaliate privind: caracteristicile tehnico-economice. de c tre compartimentul tehnic-investi ii i se p streaz la acesta sau la administratorul cl dirii . de c ldur i apa. instala ii energetice. construc ia propriu-zis . p r ile componente. locurile de utilizare de-a lungul timpului. Aceast fi se întocme te pe baza proiectelor i proceselor verbale de recep ie. La mijloacele de transport auto exist . Fi a de activitate zilnic ³ . fiind utilizat la inventarieri i în alte scopuri de analiz sau modernizare a cl dirii. Eviden e operative ale program rii înc rc rii ma inilor i utilajelor se in la mijloacele fixe productive. dintre care unul la gestionarul principal i altul la cei ce folosesc bunurile respective. . suprafe e. 35 . Pe baza acestor eviden e. de asemenea . Eviden ele operative de sintetizare i cu caracter complex importante sunt : livretul utilajului i fi a tehnic a cl dirii. în raport de modul de folosire i caracteristicile tehnico-economice ale acestora.Procesul verbal de predare-primire´ reflect predarea de c tre gestionarul de baz la persoanele care vor utiliza activele respective. Livretul utilajului se întocme te pentru mijloacele fixe cu grad mai înalt de tehnicitate. asemenea documente se întocmesc de regul în dou exemplare. întocmit lunar.

36 .

y Subsecretariatul de Stat al C ilor Ferate(1927). În perioada 1857-1868 sunt construite c i ferate în Banat i în Transilvania de c tre Societ ile Particulare ale C ilor Ferate din jurul Tisei. prin divizare. cu sediul în municipiul Ia i. 581/1998. Prima cale ferat construit pe teritoriul României a fost Oravi a-Buzia . de Societatea pe Ac iuni a C ilor Ferate din Ardeal i de aceea i societate austriac Steg. De asemenea.A.12/1998 aceasta a fost reorganizat .F. semnat de Carol I.CAPITOLUL 2. înregistrat la Oficiul Registrului Comer ului de pe lâng Tribunalul Ia i cu nr. este construit în anul 1969 de c tre Societatea Barkley. În ara Româneasc prima cale ferat . y Societatea Na ional a C ilor Ferate(01. au fost r scump rate sau na ionalizate.R. în anul 1869. în func ie de capital. prin reorganizarea Societ ii Na ionale a C ilor Ferate Române.. Bucure ti-Filaret. în mare m sur . Ultima denumire istoric Societatea Na ional a C ilor Ferate a fost uzitat în perioada 1991-1998. s-a înfiin at la 1 octombrie 1998.10. J22/1488/14. Scurt istoric i descrierea societ ii C ile ferate române au o istorie de mai bine de 125 de ani. Noua administra ie cuprindea societ ile feroviare din ara Româneasc i Moldova care. f r personalitate juridica. este gestionarul în teritoriu a patrimoniului companiei..iar prin Ordonan a de Urgen nr. nu a putut fi influen at de curentele politice. în baza Hot rârii de Guvern nr.CFR´-S.1998).F. în conformitate cu cerin ele siguran ei circula iei i ale tehnologiilor specifice de transport. data în exploatare la 20 august 1854 de c tre Societatea C ilor Ferate Austriece Steg.F. într-o companie na ional .´S. Societatea Ofenheim construie te linia Suceava-Roman.2003. a fost un factor de stabilitate care.08. PREZENTAREA COMPANIEI NA IONALE DE C I FERATE .08. pentru realizarea activit ii de transport feroviar public. y Direc ia Regal C.08.1991-01.C. ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare i a patrimoniului auxiliar.(1881-1883). y Direc ia General C. 1958-1965 i 1969-1991). chir economic al societ ii .1. Pia a G rii nr.. y Departamentul C ilor Ferate(1948-1951.R.1. iar în Moldova. Sucursala Regional de C i Ferate este subunitate a Companiei Na ionale de C i Ferate . Cod Unic de Înregistrare 15670513/15. De-a lungul acestora calea ferat a fost un motor al progresului tehnic i uneori. i are în principal.(1883-1927 i 1927-1948). în societ i na ionale i societ i comerciale.R. care consfin ea crearea autorit ii de stat sub denumirea de Direc iunea Princiar a C ilor Ferate Române. Sucursala are în principal ca obiect de activitate: 37 . y Ministerul C ilor Ferate(1953-1957 i 1965-1969).A..A.CFR´-S. Primul pas spre unificarea c ilor ferate din România s-a f cut la 23 aprilie 1880 prin promulgarea i publicarea în Monitorul Oficial a Decretului Regal 1248. Administra ia C ilor Ferate Române a func ionat sub mai multe denumiri: y Direc ia Princiar a C ilor Ferate(1880-1881). SUCURSALA REGIONAL DE C I FERATE IA I 2.2003. Compania Na ional de C i Ferate . al satisfacerii nevoilor de ap rare a rii. În scopul realiz rii transportului feroviar public.

pentru infrastructura c ilor ferate de pe raza sa de activitate. y Sporirea eficien ei activit ilor de mentenan a infrastructurii feroviare prin cre terea gradului de mecanizare a lucr rilor i a productivit ii muncii. a hotelurilor i a bazelor turistice proprii. Elementele concrete ale infrastructurii publice sunt : y Liniile ferate de circula ie. în func ie de gradien ii de uzur . y Triajele de re ea ale c ii ferate i terenurile aferente acestora. y Instala iile fixe de siguran i de conducere operativ a circula iei feroviare. 15 tuneluri. în condi iile legii. planificarea.Gestionarea infrastructurii feroviare i punerea acesteia la dispozi ia operatorilor de transport feroviar. y Asigurarea interoperabilit ii cu sistemele de transport feroviar European prin alinierea la parametrii tehnici i opera ionali ai acestuia. y Exploatarea comercial a patrimoniului feroviar. y Poduri. Infrastructura feroviar de pe distan a regionalei cuprinde: 2635. Obiectivele strategice ale Sucursalei Regionala de C i Ferate Ia i sunt: y Ob inerea de profit prin comercializarea capacit ilor. y Reabilitarea infrastructurii feroviare la nivelul parametrilor proiecta i i de siguran a circula iei. y Desf urarea activit ilor industriale i de servicii conexe pentru asigurarea func ion rii infrastructurii feroviare. viaducte i alte lucr ri de art .224 km. La înfiin are. 2584 poduri i pode e. fapt ce ar conduce la sc derea costurilor. între inere i reparare a infrastructurii feroviare. precum i terenurile situate de o parte i de alta a axei c ii ferate. Sucursala Regional de C i Ferate Ia i i i desf oar activitatea pe baz de gestiune economic i autonomie financiar . y Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii feroviare de pe raza sa de activitate în concordan cu standardele europene. y 38 . Sucursala Regional de C i Ferate Ia i ca gestionar în teritoriu al companiei are în administrare infrastructura feroviar public . beneficiind de aloca ii de la bugetul de stat în condi iile contractului de activitate. sucursala a preluat un num r de 4911 salaria i. 42 ma ini i utilaje grele. 2961 aparate de cale. linii principale. planta iile de protec ie a liniilor ferate i terenurile aferente pe care sunt amplasate. y Lucr rile geotehnice de protec ie i de consolidare. coordonarea i controlul activit ilor de exploatare. în scopul asigur rii compatibilit ii i interoperabilit ii cu sistemul de transport feroviar European. care constituie zona de siguran a infrastructurii feroviare. prin men inerea ciclurilor de repara ii ale elementelor infrastructurii. organizarea. y Dezvoltarea sectorului patrimonial. terenul aferent pe care sunt construite acestea. din cauze naturale. În ultimii ani num rul salaria ilor s-a diminuat cu aproximativ 2000 de salaria i. precum i elemente de infrastructura feroviar privat . modernizarea i comercializarea sta iilor de cale ferat . de inovare tehnologic i de produc ie. conform competen elor stabilite de c tre Consiliul de Administra ie al companiei. linie de cale ferat desf urat pe linii magistrale. tuneluri. linii secundare. dezvoltarea sectorului de cercetare feroviar . y Conducerea. proprietate a statului. restructur ri i externalizarea c tre alte unit i.

Conducerea Sucursalei Regionala de C i Ferate Ia i este asigurat de Directorul Regional. y Divizia Instala ii. y Oficiul Control Financiar de Gestiune. y Serviciul Resurse Umane.1. în principal: . Sucursala are competen ele stabilite de c tre Consiliul de Administra ie al Companiei Na ionale de C i Ferate . y Serviciul Administrativ. Activitatea de conducere central se realizeaz prin urm toarele compartimente: y Divizia Tehnic .. Structura organizatoric Structura organizatoric a Sucursalei Regionala de C i Ferate Ia i este prezentat în organigrama (anexa nr. aparatul central i unit ile de baz . y Divizia Linii. y Oficiul Juridic.A.2.) i este constituit pe mai multe nivele: conducerea sucursalei. y sta ii i halte de cale ferat . telegrafie.Servicii de ADMINISTRARE aplica ii INFORMATICE I BAZE DE DATE -Servicii de acces la re eaua na ional de transmisii de date a CFR (ÄRENTRAD-CFR´) . y laboratoare.S.CFR´..2. y Biroul Probleme Speciale i Documente Clasificate. pentru asigurarea func ion rii infrastructurii feroviare în scopul realiz rii transportului feroviar public i privat de marf i c l tori. y regulatoare de circula ie. y Divizia Patrimoniu. În directa coordonare a conducerii centrale se afl subunit i exterioare organizate pe sectoare de activitate ca: y sec ii de între inere linii.SA Sucursala Regionala de c i ferate Ia i colaboreaz cu subunit ile filialelor CNCF ÄCFR´ SA în teritoriu: SC ³TELECOMUNICATII CFR´ SA ± Agen ia Regional de Telecomunica ii Ia i . y Revizoratul Regional de Siguran a Circula iei. f r a avea rela ii directe cu administra ia central de stat. radiocomunica ii . SC ³INFORMATIC FEROVIAR ´ SA ± Agen ia de informatic Ia i furnizeaz servicii informatice pe baz de contracte.a. y Serviciul Aprovizionare. y Divizia Trafic. y sec ii de centralizare i telecomand . transmisiuni de date.are ca obiect de activitate principal servicii de telecomunica ii. STRUCTURILE TERITORIALE ALE FILIALELOR CNCF´CFR´. mesaje. y Sectorul Economic. cuprinzând.Servicii de între inere echipamente 39 . telefonie.

Exploatare Utilaje La data de 01. .314 Km linii curente si directe se prezint astfel : 40 .2004 lungimea total a infrastructurii feroviare a fost de 2635.609.6 sec ii L . pentru asigurarea func ion rii infrastructurii feroviare în scopul realiz rii transportului feroviar. Clasificarea in func ie de gruparea liniilor curente directe si din sta ii se prezint astfel: .112 km infrastructur privat în administrarea CNCF.are ca obiect de activitate principal montarea. . SECTORUL EXPLOATARE y SECTORUL LINII Mod de organizare Activitatea ramurii linii se desf oar i este împ r it structural pe : .224 km. -transport pe calea ferat în scopul desf ur rii activit ii proprii SC ÄELECTRIFICARE CFR´ SA ± Divizia Electrificare CFR Ia i .631.SC ÄINTERVEN II FEROVIARE´ SA ± având ca activit i principalele: .. În conformitate cu prevederile H. Poduri.802.91 km linii din sta ii. nr.lungimea liniilor interoperabile Clasificarea din punct de vedere al importan ei liniilor cei 1832. . infrastructura feroviar cuprinde: .76 Districte L.lucr ri de reabilitare a infrastructurii feroviare. din care: . între inerea i repararea instala iilor de electrificare ale SRCF Ia i. Din punct de vedere al interoperabilit ii.activit ii de reabilitare a infrastructurii feroviare. SC ÄÎNTRE INERE MECANIZAT A C II´ SA ± SIMC Ia i. in lungime de 22.112 km infrastructur public .2236.253 km nepreluate .399.G. INFRASTRUCTURA FEROVIAR NEINTEROPERABIL Prin HG nr.interven ii în caz de incendii i calamit i în zona c ii ferate.820 km .interven ii pentru restabilirea circula iei feroviare. pentru asigurarea func ion rii infrastructurii feroviare în scopul realiz rii transportului feroviar public.404 km . din care: .151 km sunt preluate de gestionari feroviari priva i . 27 CNCF³CFR´-SA a ofertat prin Bursa Român de M rfuri.are ca obiect de activitate principal asigurarea de produse i servicii specifice activit ii de între inere mecanizat a c ii ferate.151 Km.A.314 km linii curente si directe .CFR¶¶ ± S.22. exploatarea.1832. un num r de 4 sec ii de circula ie apar inând infrastructurii feroviare neinteroperabile. în regim de închiriere. 27 din 15/01/2004 au fost aprobate condi iile de închiriere de c tre CNCF´CFR±SA a unor p r i din infrastructura feroviar neinteroperabil .01. precum i de gestionare a acestora.lungimea liniilor neinteroperabile.2003. In anul 2004 pe raza Sucursalei Regionala CFR Ia i s-a încheiat si se deruleaz un singur contract de închiriere pentru sec ia de circula ie Floreni-Dornisoara.

aparate de reazem la poduri . Repara ia periodic Repara ia periodic se realizeaz cu : . 2.764 km .1.înlocuirea materialelor defecte sau uzate conform prevederilor instruc iei nr.punerea în siguran a c ii f r joante (CFJ).. aparate de cale) 41 .cu mecanizare u oar prin intermediul ma inilor de tirfonat.062 sunt metalice .preg tire de iarna ce const în efectuarea lucr rilor specifice: .repara ia traverselor prin cepuire i înlocuirea diblurilor . chenzinale i recens mintelor efectuate .023 km . Între inerea curent Între inerea curent a infrastructurii comport urm toarele activit i importante: .15 tuneluri cu o lungime total de 8.linii secundare = 653. de bulonat. prin revizorii de cale i periodic cu personalul tehnic. 1.linii magistrale = 695.584 poduri i pode e (însumând o lungime de 19.2.1.cu mecanizare grea ce const în lucr ri de ciuruire integrala i lucr ri f r ciuruire (buraj general i buraj de între inere).repararea inimilor aparatelor de cale i a patin turilor de in . beton armat sau zid rie de piatr /c r mid .ungere i între inere aparate de cale .ziduri de gard .2961 aparate de cale echivalente .tragere la tipar . Repara ia curent Repara ia curent cuprinde organizarea i executarea lucr rilor de: . pentru prevenirea apari iei unor deranjamente care ar putea fi periculoase pentru siguran a circula iei. Revizia tehnic Se efectueaz zilnic.962 km). Lucr ri de între inerea c ii Activitatea ramurii de linii este structurat pe urm toarele direc ii : .repara ia curent i periodic în regie proprie i cu ter i. de t iat in i ciocane electrice de burat . traverse lemn. precum i repara ia capital (RK) efectuat cu ter i.300.67 din beton precomprimat . prin efectuarea lucr rilor specifice privind detensionarea c ii .între inerea curent .cur iri de barbacane 3. traverse lemn speciale.realizarea i repara ia c ii prin sudur electric -înlocuire materiale de cale (traverse beton.în domeniul lucr rilor de art : .buraje de între inere izolate cu ma ini de burat: BNRI / Plasser 4. . realizate cu ma ini grele de cale . de g urit.linii principale = 483.527 km Infrastructura feroviar mai are în componen : .683 km.montare panouri paraz pezi . din care: .revizia tehnic .455 din beton simplu. pe baza reviziilor zilnice.eliminarea zonelor noroioase prin ciuruire .

traverse normale lemn = 15598 buc i .C.in = 41074 ml.94%). refac ie de traverse. Pentru între inerea i repara ia liniilor de cale ferat au fost înlocuite cantit i importante de materiale de cale: .55 km i buraje de între inere pe 203.585 km. refac ia substratului c ii par ial sau total . consolidarea terenului de baz . Realiz rile la data de 31. refac ia terasamentelor.009 Program anual Buraj Între inere 202. substratul c ii. .74 %.39 km buraje mecanizate de cale. refac ie de prinderi.8 km (89. prisma c ii. Repara ia capital Repara ia capital .traverse speciale aparate cale = 3397 buc i . anual TOTAL 292. Realiz ri la presta iile semnificative În anul 2004 a fost programat lucrarea de repara ie periodic cu ma ini grele de cale cu ciuruirea integral a prismei de piatr spart pe 53.99 km buraje de exploatare rezultând un procent de realizare a programului anual propus de 87.12.38 Program. terasamente.13 km.19 km (86.88 %) si buraj între inere 177.F. traverse. SUDAREC C. din care buraj general 68. Bucure ti.500 km.piatr spart = 7648 mc.8 km reprezentând 53% din programul anual. realizarea altei variante de traseu.2004 s-au executat 245. din care 90.2004 sunt de 27.1 tone Buraje generale i de între inere: Pentru anul 2005 sunt programate a se executa 292. refac ia aparatelor de cale. din programul de realizare i reparare a c ii f r joante de 20.009 km buraje generale i 202.refac ie par ial . Pân la data de 31. refac ia prismei c ii.refac ie combinat Refac ia total reprezint ansamblul tuturor lucr rilor care se execut la întregul ansamblu de elemente din care este alc tuit calea ferat ± ine.refac ie total . prinderi. realizându-se 21.8 km. lucr ri de ap rare + consolidare a terasamentelor i aparate de cale.5.traverse beton = 7284 buc i . .38 km buraje de între inere Regionala Ferate Ia i C i Program anual Buraj General 90. însumând 280.12.39 42 . adic 105% . func ie de starea tehnic a liniei se clasific în: . În anul 2004 s-au programat lucr ri de buraj general pe 76. Repara ia prin sudur electric s-a efectuat cu S.material m runt = 372.35 km. Refac ia par ial poate fi: refac ie de ine.

În sistemul de trac iune electric . -Instala ii de autostop: 1389 km cu 5406 inductoare de cale. Starea tehnic a instala iilor de ELECTRIFICARE. centralizare. din care 176 SAT (f r bariere) i 45 BAT (cu bariere automate). .Drezine pantograf: 10. coordonate din 3 centre de comand dispecer energetic feroviar.Linii electrice aeriene de joas i medie tensiune: 345 km. -Instala ii de asigurare cu chei i bloc (SBW): 26 de sta ii cu 290 macazuri. -Instala ii de comand automat a macazurilor în sta ii de triere (CAM): 2 sta ii cu 54 macazuri. 43 . 90 instala ii de centralizare electrodinamic (CED) cu 2137 macazuri. . B. func ioneaz urm toarele instala ii de semnalizare. -Instala ii de semnalizare automat la trecerile la nivel cu calea ferat : 221 instala ii din care 176 instala ii SAT i 45 instala ii BAT. una instala ie de tip CEM cu 10 macazuri.Linii electrice în cablu. -Instala ii de bloc de linie automat (BLA): 84 instala ii însumând 956 km. -Instala ii de centralizare electromecanic (CEM): 1 sta ie cu 10 macazuri. În anul 2004 s-au între inut. .Posturi de sec ionare i de subsec ionare: 18.Grupuri electrogene: 106. . 1. de joas i medie tensiune: 186 km. re eaua de contact (catenara) are 1410 km fir desf urat din care 449 Km în sta ii CF i este alimentat cu energie electric din 12 substa ii de trac iune electric . CENTRALIZARE I TELECOMAND a înregistrat o degradare continu . . instala ii de autostop punctual pe 1389 km.y SECTORUL INSTALA II Liniile de cale ferat de pe raza de activitate a Sucursalei Regionala CF Ia i sunt electrificate în curent alternativ la 25 kV/50 Hz pe o lungime de 596 km (numai ecartament normal).Posturi de transformare: 59. datorit neexecut rii la timp a lucr rilor de repara ii. Pentru realizarea circula iei în condi ii de siguran . . 26 instala ii de tip SBW cu 290 macazuri.Macarale EDK: 2 buc i. . în linie curent . conform programelor de revizie. urm toarele instala ii: A. ELECTRIFICARE . -Alte tipuri de instala ii de asigurare: 24 sta ii cu 157 macazuri.Substa ii de trac iune electric : 12. sta ii i tunele: 1410 km. din care pe linie dubl sunt electrifica i 365 km.Suspensie catenar . ca efect al imposibilit ii acoperirii necesarului de fonduri de la buget i din surse proprii. CENTRALIZARE I TELECOMAND -Instala ii de centralizare electrodinamic (CED): 90 de sta ii cu 2137 macazuri. 221 instala ii de semnalizare automat la trecerile la nivel cu calea ferat . . cu 5406 inductoare de cale. 84 instala ii de bloc de linie automat (BLA) pe 956 km de linie. bloc: 2 instala ii de comand automat a macazurilor în sta ii de triere (CAM Socola de tip CSI i CAM Suceava de tip WSSB) cu 54 de macazuri i 15 frâne de cale.

Realizarea programelor de repara ii A. ELECTRIFICARE -S-au reparat transformatoare de 16 MVA în substa ia de trac iune Suceava.Buh ie ti 44 . Gura Humorului-ora . CENTRALIZARE I TELECOMAND -S-au executat repara ii la cablurile SCB din sta ia Gura Humorului. B. -Înlocuirea bateriilor de acumulatori de tip vechi cu capacitate redus din instala iile de EA. -Continuarea lucr rilor de repara ii cabluri în 47 sta ii CED. ELECTRIFICARE -Între inerea instala iilor din dotare la parametrii instruc ionali pentru asigurarea circula iei trenurilor în condi ii de siguran i securitate. Floreni. 3. Frasin. CENTRALIZARE I TELECOMAND -Între inerea instala iilor din dotare la parametrii instruc ionali pentru asigurarea circula iei trenurilor în condi ii de siguran i securitate. -S-au achizi ionat i pus în func ie 3 sisteme de înregistrare digital a convorbirilor operative la DEF. -Modernizarea instala iilor de electroalimentare prin introducerea redresorilor i invertorilor cu randament energetic ridicat i mentenan redus . -Urm rirea. Liteni. CENTRALIZARE I TELECOMAND -Au continuat lucr rile de repara ii capitale la instala iile CED din sta ia Pa cani. -S-au efectuat repara ii curente RC echivalentul a 10234 UCT. SECTORUL TRAFIC 1. B. supravegherea i sprijinirea lucr rilor pe Coridorul IX. Bârlad. Le cani ± Dorohoi i Podu Iloaiei Hârl u y RC Bac u (grad II): -Fir RC 1: Adjud . -Înlocuirea a 18 mecanisme de barier de la instala iile BAT cu mecanisme fiabile de tip AEROFINA. -înlocuirea instala iilor SBW cu instala ii CED . -Finalizarea lucr rilor de modernizare a instala iilor BAT-SAT prin introducerea semnaliz rii rutiere cu indica ia alb-clipitor.Nicolina -Fir RC 2: Ungheni ± Pa cani ± Târgu Neam -Fir RC 3: Zorleni ± F lciu Nord. Crasna ± Hu i. ELECTRIFICARE -Nu s-au efectuat lucr ri de investi ii datorit lipsei de fonduri. supravegherea i sprijinirea lucr rilor pe Coridorul IX.Costuri Reduse în sta ia Gârleni i reîntregirea blocului de linie automat pe distan a Bac u-Gârleni. B. tronsonul AdjudPa cani. Regulatoarele de Circula ie: y RC Ia i (grad I): -Fir RC 1: Tecuci . tronsonul AdjudPa cani. Obiectivele anului 2005 A. 4.2.Pa cani -Fir RC 2: Bac u ± Bicaz i Roman . Realizarea programelor de investi ii A. -Urm rirea. -Execu ia lucr rilor de repara ie RK i modernizare la STE Suceava.

Dorne ti ± Siret i Dorne ti ± Putna . fiind urmat de SERVTRANS cu 2. -pe cale larg : 2 (dou ) perechi trenuri de marf Media zilnic a trenurilor de marf pentru anul 2004 este de 1. CFR Marf are o pondere de 93.14 perechi trenuri cale larg . DolhascaF lticeni i Vama-Moldovi a. Falc u ± Nisipitu i Vama ± Moldovi a. Din totalul TrenKm marf efectua i pe Regionala CFR Ia i în anul 2004.Nisipitu -Fir RC 3: Suceava ± Pojorîta i Vama ± Moldovi a -Fir RC4: Pojorîta ± Ilva Mic i Floreni ± Dorni oara Sec iile pe care se aplic sistemul de conducere centralizat a circula iei trenurilor sunt urm toarele: Zorleni ± F lciu.Dorohoi -Fir RC 2: Suceava ± Vic ani.05 perechi trenuri cale normal i 0.Dorni oara. D rm ne ti ± Gura Humor. în mersul actual.Hm Vic ani (CFR) ± Vadu Siretului (UZ) Prin frontiera Dorne ti .Vadu Siretului. Crasna ± Hu i. -pe cale larg : 1 (una) pereche trenuri de persoane cu circula ie de patru ori pe s pt mân . Sec ia Floreni-Dorni oara a fost închiriat pentru exploatare în calitate de gestionar infrastructur i operator de transport marf i c l tori. 8 sta ii de gradul II. sunt prev zute s circule: -pe cale normal : traficul este întrerupt. 15 sta ii de grad IV. y În rela ia cu Calea Ferat Ucrainean (UZ): -Dorne ti . Roman ± Buh ie ti. în mersul actual.G. Dolhasca ± F lticeni i Vere ti ± Boto ani . 2 Posturi de Mi care i 6 Halte de c l tori i marf deservite de agen i trafic. Le cani ± Dorohoi.60 %. sunt prev zute s circule: -pe cale normal : 1 (una) pereche tren de persoane i 3 (trei) perechi trenuri de marf plus 1 (una) pereche tren de persoane cu regim sezonier. 27/2004 c tre SC MIS GRUP SRL începând cu 15.09. Floreni . F lciu .95 % i SEFER cu 2. sunt prev zute s circule: -pe cale normal : 3 (trei) perechi trenuri de persoane i 2 (dou ) perechi trenuri de marf plus 1 (una) pereche tren de persoane cu regim sezonier. Divizia Trafic asigur unele servicii în sprijinul agen ilor economici care au personal cu specific feroviar. Dolhasca ± F lticeni.96 perechi trenuri cale normal i 1. Pe anumite sec ii înfundate s-a aprobat un regim special de exploatare în care fosta sta ie cap de sec ie sau puncte intermediare func ioneaz f r agent: Pa cani ± Timi e ti. Sec ii care au mai fost licitate în vederea închirierii dar pentru care nu s-a încheiat contract sunt Pa cani-Târgu Neam .Hm Ungheni Prut (CFR) ± Ungheni (CFM) -F lciu (CFR) ± Prut (CFM) Prin frontiera Criste ti Jijia ± Ungheni. 28 sta ii de grad III.2004. în mersul actual. În prezent avem încheiate 50 contracte pentru instruire teoretic a personalului de mi care i 2 45 . Pe raza Regionalei CFR Ia i sunt 8 sta ii de gradul I. În vederea asigur rii unor surse de venituri suplimentare. -pe cale larg : 3 (trei) perechi trenuri de marf Media zilnic a trenurilor de marf pentru anul 2004 este de 0. conform H. 64 Halte de Mi care.F lciu Nord.65 %. Dorne ti ± Siret. Sta iile de frontier : y În rela ia cu Întreprinderea de Stat ± Calea Ferat a Moldovei (CFM): -Criste ti Jijia .y RC Suceava (grad I): -Fir RC 1: Pa cani ± Suceava. Pa cani ± Târgu Neam . Podu Iloaiei ± Hârl u. Prin frontiera F lciu ± Prut. 2.90 perechi trenuri cale larg . Prin aplicarea acestor regulamente s-a asigurat posibilitatea reducerilor de personal.

utilizarea i între inerea întregului patrimoniu privat al Regionalei CFR Ia i. deratizarea i service în centralele i punctele termice proprii. Concret aceste atribu ii se realizeaz prin gestionarea contractelor de repara ii curente . etc. gaze. y Prelucrarea. y Asigurarea salubriz rii . .266 contracte locuin e serviciu . instala ii aer condi ionat . energie termic . administrate ( func ie de necesitate ). SECTORUL PATRIMONIU Divizia Patrimoniu este o subunitate a Sucursalei Regionala CF Ia i care are ca obiect de activitate : y Gestionarea i administrarea patrimoniului privat al c ii ferate. administrarea .contracte (pilot) pentru instruire practic . dezinsec iei i a serviciilor de paz a mijloacelor din administrare. b) Serviciul Între inere Patrimoniu prin intermediul c ruia se realizeaz gestionarea . c) Serviciul Gospod rire Patrimoniu prin intermediul c ruia se asigur furnizarea de utilit i (ap . În anul 2004 s-a realizat un venit de 408. etc. -contracte prest ri servicii sau comer lansate pentru între inere curent . deratiz rii . utilizarea i valorificarea patrimoniului disponibilizat ca urmare a restructur rii subunit ilor de baz .613. -contracte SERVICE pentru interven ii accidentale la cl diri i re ele utilit i . y Gestionarea întregului fond de locuin e CFR .) c tre unit ile Sucursalei RCF Ia i cât i ter ilor ( persoane juridice sau fizice ) care î i desf oar activitatea în construc iile aflate în administrarea diviziei . y Asigurarea furniz rii de utilit i ( ap . y Recuperarea contravalorii utilit ilor furnizate . -2 contracte publicitate. -contracte SERVICE pentru între inere mijloace auto din dotare . între inere i SERVICE dup cum urmeaz : -contracte pentru repara ii curente de mijloace fixe . etc) unit ilor i subunit ilor Sucursalei RCF Ia i precum i ter ilor (persoane juridice sau fizice) care î i desf oar activitatea în zona c ii ferate . -233 contracte închirieri terenuri. cl diri . energie termic . gaze . Din punct de vedere organizatoric Divizia Patrimoniu este structurat pe servicii func ionale dup cum urmeaz : a) Serviciul Exploatare Patrimoniu prin intermediul c ruia se gestioneaz 425 contracte de valorificare prin închiriere a spa iilor i terenurilor din domeniul privat al c ii ferate i anume : -170 contracte închiriere spa ii . În subordinea Serviciului Exploatare Patrimoniu se afl Biroul Fond Locativ care gestioneaz fondul locativ al RCF Ia i compus din : . -523 contracte locuin e interven ii. y Executarea lucr rilor de între inere i repara ii curente la patrimoniul aflat în administrare. respectiv s asigure salubrizarea. instala ii utilit i . y Asigurarea i gestionarea contractelor de prest ri servicii pentru SERVICE la centralele termice . 46 .920 lei.

y Serviciu Contabilitate.2.N. y organizarea fondurilor necesare i repartizarea lor.G. i de c tre Consiliul de Conducere al regionalei în vederea asigur rii unei activit i de transport feroviar în condi ii cât mai rentabile. y organizarea sistemului de documente i de eviden e.. y întocmirea B. Organizarea la nivel regional La nivel regional se men in urm toarele: y Serviciu Financiar.L.C. SERVICIUL FINANCIAR-COSTURI Este subordonat Directorului Economic i asigur urm rirea îndeplinirii programelor stabilite în domeniul financiar de c tre D.F. Pre uri. y Compartimentul Contabilitate.F. rate O. y întocmirea d rilor de seam contabile i transmiterea lor . cu organele locale de specialitate ale Ministerului Economiei i Finan elor.V. Serviciu Contabilitate General .G.C. y rela ii cu teritoriul. Serviciu Financiar.F. y efectuarea calcula iilor efective i a controlului financiar .R. cu celelalte compartimente din regional i subunit ile de baz . y finan area salariilor. din cadrul C. i diverse pl i. material rulant.R. y efectuarea decont rilor cu diverse persoane fizice i juridice. deci personalul se va specializa pe sectoarele de activitate: c l tori. Organizarea la nivel central Direc ia General Financiar i Contabilitate are urm toarele compartimente: Serviciu Buget.C.2.N. Metodologie din D.R. D ri de Seam .. y Serviciu Verificarea Veniturilor. y y y y y 47 .C. marf . Metodologie i Pre uri. pensii alimentare. a investi iilor i a repara iilor capitale.1 Organizarea Serviciului financiar contabil Conform Proiectului Regulamentului de Organizare i func ionare a C. Serviciul Financiar r spunde de: y programarea financiar .F. y urm rirea rezultatelor financiare i obliga iilor fiscale.F. urmând ca treptat personalul acestora s fie inclus în cadrul diviziilor. În exercitarea atribu iilor sale conlucreaz cu Serviciul Bugetar. al C. La nivel regional vor fi organizate urm toarele compartimente: y Compartimentul Financiar. D ri de seama. Serviciu Decont ri Externe.C.N. se constituie Direc ia General Financiar-Contabil cu urm toarele atribu ii principale: y întocmirea unor planuri fundamentale i urm rirea realiz rii acestora pentru stabilirea de m suri privind utilizarea cu maxim eficien a mijloacelor economice i a for ei de munc . Serviciu Costuri i Analize Economice.

Programarea financiar urm re te modul de realizare a prest rilor de servicii pentru popula ie i gospod ria comunal . taxe A.L.S. ajutoare. y urm re te respectarea normelor legale privind controlul financiar preventiv. inclusiv popriri. publica ii de specialitate. y plata avansurilor pentru cump r turi în numerar i a timbrelor. borderouri de drepturi neridicate. avansuri. y efectueaz pl ile pentru pensiile viagere. y întocme te actele de ridic ri sau depuneri de numerar. y pred serviciului contabilitate contul casierului împreun cu piese justificative. i întocme te instrumente de plat . penaliz ri întocmind chitan e. premii. y ine eviden a analitic a contului de drepturi b ne ti neridicate i întocme te documentele de plat în leg tur cu acestea.D. chirii. restituiri de penaliz ri. cecuri. cu tabloul de re ineri. desp gubiri.R. i alte taxe.) pe baza cererii de finan are. y ine eviden a cump r turilor în rate pe subunit i C. Finan area investi iilor i repara iilor capitale: y întocme te proiectul privind fondul de dezvoltare pe baza analizelor primite de la compartimentul de investi ii din regional Rela ii financiare cu ter ii: y verific toate actele de cheltuieli ca rezultat al rela iilor cu ter ii privind lucr rile executate. întocme te documentele de decont ri. i O. y efectueaz virarea impozitelor pe cl diri i taxe asupra terenurilor.y casieria central regional . liste de plat etc.A. Casieria Central Regional . deplas ri de la delega ii pl titori. y întocme te zilnic registrul de cas stabilind soldul zilnic. reviste. y ine zilnic leg tura cu banca prin depunerea i ridicarea tuturor documentelor de plat sau încasarea inclusiv a tuturor extraselor de cont.L. servicii prestate. 48 . y efectueaz încas ri diverse: chirii. le verific cu F. uniforme. y ridic de la banc pe baz de cecuri numerarul pentru pl i de salarii înregistrându-l în registrul de cas . y ine eviden a fondului de salarii consumat pe structur .C. y ine eviden a re inerilor din salarii pentru ter i. imput ri. foi de v rs mânt c tre BancaCentral . y depune zilnic la banc numerarul din încas ri. plata abonamentelor.C. y urm re te respectarea normelor legale privind controlul financiar preventiv..F. pl i planificate. furnizori de materiale. fel de drepturi i pe luni. y Compartimentul Costuri. y prime te listele achitate. Finan area salariilor: y asigur finan area drepturilor de personal (salarii.. verific dispozi iile de încasare introduse în banc de O. asigur ri sociale. deplas ri etc.R. Serviciul Financiar-Costuri este organizat la nivel regional i are în structura sa urm toarele compartimente: y Compartimentul Financiar.S. y efectueaz pl i pe baza borderoului de ridic ri de numerar.

Raport rile serviciului Financiar-Costuri se vor face tot prin Directorul General Adjunct Economic. pentru finan area investi iilor i a repara iilor capitale (cu excep ia infrastructurii) în baza planului de finan are-creditare întocmit. care are sarcini financiare separat. y Defalc pe divizii bugetul de venituri i cheltuieli al regionalei primit de la CNCFR. Principalele atribu ii (vezi figura nr. cu excep ia Diviziei Infrastructur . y Particip la licita ia lucr rilor de investi ii sau repara ii capitale pentru regional (cu excep ia infrastructurii). y Întocme te împreuna cu biroul Investi ii i remite b ncilor finan atoare. urm re te realizarea lui i face propuneri de actualizare a acestuia determinat de influen ele care apar. precum i cre terea rentabilit ii activit ii. documenta iile pentru lucr ri de investi ii creditate. y Stabile te m suri concrete de eficien pentru îmbun t irea activit ii economicofinanciare. stabilind i m suri de prevenire a form rii de noi imobiliz ri.) ale serviciului Financiar-Costuri sunt: y Pe baza propunerilor diviziilor. realizarea i folosirea lor. care r spunde în fa a Directorului General Adjunct Economic pentru întreaga activitate a serviciului. 2. y Verific documenta iile de tarifare pentru presta iile de serviciu aprobate de conducerea CNCFR i le înainteaz spre avizare Direc iei Generale Financiar Contabile. Aceste compartimente se subordoneaz direct efului de serviciu FinanciarContabil. de realizare în termen a tuturor lucr rilor i sarcinilor primite. urm re te rambursarea creditelor. urm re te îndeplinirea lui periodic . întocme te documenta iile necesare ob inerii de credite pentru activit i de transport i asigur rambursarea lor la termen. 49 . y Îndepline te func ii de reprezentare.pe baza propunerilor primite de la divizii pe care îl defalc pe trimestre i ramuri. în raporturile regionalei cu b ncile i organele statului. pe care le analizeaz . y R spunde de eliminarea imobiliz rilor financiare. y Decontarea obliga iilor regionalei fa de furnizori sau prestatori de serviciu i încasarea crean elor de la clien i. y Asigur finan area drepturilor b ne ti ale salaria ilor cu respectarea prevederilor legale. y Elaboreaz propuneri pentru întocmirea programului anual i de perspectiv pe elemente de cheltuieli . întocme te proiectul bugetului de venituri i cheltuieli al regionalei.Sfera sa de activitate cuprinde Regionala C ilor Ferate. în limita competen elor primite. eventual compensarea datoriilor între p r i.1. în baza prevederilor din programele speciale stabilite de CNCFR i din programele proprii. de natur s modifice elementele acestuia. y Mobilizeaz resursele existente i solicit noi resurse de finan are de la CNCFR. y Urm re te nivelul costurilor i cauzele abaterilor. y Organizeaz i reactualizeaz controlul financiar preventiv pentru regional . y Se preocup continuu pentru cre terea rentabilit ii. y R spunde de realizarea integral a resurselor necesare pentru asigurarea fondurilor. abilitate a efectua controlul financiar.

Diagrama de rela ii a Serviciului Financiar .Figura 2. MATERIAL RULANT SERVICIUL CONTROL AL CALIT II TRANSPORTULUI FEROVIAR SUBUNIT I ALE REGIONALEI PROBLEME SPECIALE 50 .Contabil SUCURSALA REGIONAL CFR IA I SERVICIUL FINANCIAR-COSTURI EF SERVICIU FINANCIAR -COSTURI FINANCIAR COSTURI B nci CNCFR DGFC AGENTI ECONOMICI MF DGFPCFS MM DGPMOS CREDIT BANK BC BRD DJPTTC CEC SERVICIUL ORGANIZARE TEHNIC DEZVOLTARE SERVICIUL ANALIZ STATISTIC DIVIZIA RESURSE UMANE SERVICIUL CONTENCIOS SERVICIUL CONTROL FINANCIAR DE GESTIUNE SERVICIUL DE CONTABILITATE I CONDUCEREA REGIONALEI SERVICIUL VERIFICAREA VENITURILOR SERVICIUL APROVIZIONARE SERVICIUL ADMINISTRATIV SERVICIUL FINANCIAR COSTURI DIVIZIILE PATRIMONIU. INFRSTRUCTUR . TRAFIC. COMERCIAL-MARF .1. COMERCIAL C L TORI.

R. y Verific F. y Verific toate pl ile efectuate din conturile de la B. y Efectueaz repartizarea C.C. repara ii capitale. divizia comercial . y Urm re te decontarea listelor de avans acordate i re inute i componen a soldului pe subunit i. y Arhiveaz i p streaz în condi ii de siguran documentele privind activitatea biroului. în vederea respect rii legalit ii i centralizarea lor pe costuri. erori din calcul salarii..COMPARTIMENT CONTABILITATE GENERAL Are urm toarele atribu ii (figura 2. precum i componen a soldurilor. 51 . C.S.-ului pe jude e i întocme te dispozi ia de virare.V. y Înregistreaz i conduce eviden a contabil sintetic i analitic a conturilor "Mijloace fixe". cheltuieli de colarizare.2): y Verific contabiliz rile f cute de celelalte birouri ale serviciului contabilitate. întocmirea notelor contabile aferente. pe documente care stau la baza înregistr rilor contabile. y Face analiza conturilor contabile de cheltuieli în ce prive te cheltuielile efectuate pe fiecare lucrare de investi ii. uniforme.A. echipamente de lucru.S. y Întocme te situa ia execut rii cheltuielilor subunit ilor de baz pe elemente primare.-urile de salarii i alte drepturi. MIJLOACE FIXE. REPARA II CAPITALE Are urm toarele atribu ii: y Înregistreaz i centralizeaz volumul cheltuielilor de baz i auxiliare pe total regional i confrunt aceste cheltuieli cu unit ile de baz . debitori agen i economici. serviciul de verificare a veniturilor. y Întocme te lunar fi a de calcul a amortiz rii fondurilor fixe pe total regional i anual dare de seam statistic privind repartizarea acestora. consiliul de administra ie asupra contului 473 "Sume în curs de cercetare". "Investi ii în curs de execu ie". stabile te toate re inerile i obliga iile de plat c tre bugetul statului (impozit. y Stabile te volumul cheltuielilor neproductive pe total regional . "Amortizarea mijloacelor fixe". y Întocme te toate situa iile cerute de conducerea regionalei. le verific i centralizeaz balan ele de verificare. debitori din diferente de pre . debitori litigio i sco i din activ i urm ri i în continuare.. y Înregistreaz în fi ele sintetice ah notele contabile întocmite de serviciul de contabilitate i serviciul V. y Confrunt fi ele sintetice ah-debit cu cele pentru credit i întocme te balan a de verificare proprie a regionalei. BIROU CONTABILITATE CHELTUIELI. din lipsuri obiecte de inventar. ajutor de omaj -3%). debitori din pagube penale. y Informeaz trimestrial directorul general adjunct.S. y Coordoneaz activitatea cantinelor. y Eviden a contabil pentru opera iunile în curs de urm rire. not ri în fi e contabile. debitori reactiva i.A. i B. a tuturor opera iunilor de urm rire i gestionare privind debitorii din decont ri cu personalul. y Centralizeaz rezultatele inventarierii anuale a subunit ilor de baz i înregistreaz în contabilitate rezultatele acesteia. contractelor economice de chirii de bunuri i chirii linii industriale. y ine eviden a imputa iilor.D.R. y ine eviden a contabil cu înregistr ri.

y Întocme te balan a de verificare lunar pe conturi analitice de materiale. "Decont ri privind amortiz rile". "Ambalaje".I. urm rind încasarea lor. sta ionare. y ine eviden a stocului. tarife. "Carnete de C. y Întocme te notele contabile privind rulajele conturilor de mai sus. y ine eviden a pe regional a pagubelor materiale. cu limit de sum ". 52 . penaliz ri. combustibil. y Întocme te balan a de verificare a conturilor analitice i o confrunt cu conturile sintetice. y Coordoneaz activitatea contabil a resorturilor financiare. y ine eviden a debitorilor insolvabili i-i urm re te periodic în vederea reactiv rii celor deveni i solvabili ac ionând în vederea recuper rii debitelor. y Urm re te recuperarea debitorilor pentru pagube materiale. y Urm re te i conduce eviden a contabil a urm toarelor conturi: "Materiale" (cu analitice: materiale care particip sau ajut la efectuarea transporturilor i presta iilor. magazinaj.C. "Rezerve". y Arhiveaz documentele biroului. y Întocme te extrase de cont pe fiecare debitor nelichidat i le trimite pentru confirmare. "Fond premii".). convolute erori. y Înregistreaz i urm re te toate opera iile prin cas i b nci (exclusiv pentru subunit ile autogestionate care au subconturi deschise . vânz ri etc. "Obiecte de inventar în depozit". imobiliz ri. y Contabilizeaz i emite decizie de imputare pentru dosarele C. y Coordoneaz activitatea contabil a resorturilor financiare. y Verific toate pl ile pentru furnizorii de materiale i le centralizeaz pe subunit i de baz . "Debitori-investi ii". uniforme i materiale pentru uniforme destinate a fi distribuite personalului). y Colaboreaz la întocmirea raportului explicativ la darea de seam privind realizarea planurilor de reducere a debitorilor din pagube materiale i a celor cu vechime.F. "Furnizori de materiale". y Prime te extrase de cont i adrese de debitare i confirm sumele cerute pentru care d dispozi ie de plat . y Efectueaz opera iuni de inventariere privind conturile de debitori. BIROU CONTABILITATE MATERIALE Are urm toarele atribu ii: y Urm re te întocmirea curent a documentelor primare de c tre gestionarii i contabilii de materiale din subunit i.. dosare imput ri. CONTABILITATE DEBITORI I CREDITORI DIVER I Are urm toarele atribu ii: y Înregistreaz i urm re te în fi e analitice documentele în baza c rora se creaz debitorii i creditorii regionalei (tablouri uniforme."Disponibil pentru investi ii". cheltuieli salarizare. y Arhiveaz documentele biroului. piese de schimb.E. "Fond investi ii". y Contabilizeaz i introduce dispozi ii de încasare pentru sumele datorate de diferi i agen i economici.

TRANSMITE: propuneri plan financiar. PRIME TE: indica ii de lucru specifice. de finan are i creditare a investi iilor. aprecierile i calificativele anuale ale personalului. normative de munc . pentru pl i efectuate prin cas i banc privind restituirea de taxa de transport. protec ia muncii.G. PRIME TE: indicatorii specifici aproba i. TRANSMITE: propuneri pentru planul de credite.F. bilan uri contabile. 53 . Figura 2. TRANSMITE: spre aprobare bugetul de venituri i cheltuieli. norme. TRANSMITE: planul costurilor i al cheltuielilor administrativ gospod re ti i planul financiar. proiectele documenta iilor de credite. y Arhiveaz documentele compartimentului.2. date privind fluctua ia i starea disciplinar a acestora. plan credite i plan de cas . indica ii i dispozi ii de lucru. indica ii metodologice specifice. y Întocme te balan a analitic a conturilor pe care le gestioneaz i le verific cu conturile sintetice. PRIME TE: extrase de cont din rela iile cu clien ii i furnizorii. întocmind note contabile pentru rulajele acestora. preg tirii personalului propriu. PRIME TE: studii de organizare elaborate pentru activitatea financiar . PRIME TE: avize. TRANSMITE: date privind mijloacele financiare perfec ion rii. avize la solicit ri mijloace circulante. Structura serviciului contabilitate EF SERVICIU CONTABILITATE CONTABILITATE GENERAL I DECONT RI BIROUL DEBITORI-CREDITORI BIROUL I CONTROL DE GESTIUNE Leg tura Compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente: Principalele rela ii: TRANSMITE: planurile de control pentru controale i rapoarte de activitate. PRIME TE: propuneri pentru mijloace financiare necesare i documentele pentru calculul drepturilor salariale. y Face decont rile cu D.y ine eviden a analitic a conturilor pe care le gestioneaz . de cas . PRIME TE: programul de produc ie valoric i pe unit i de m sur . modific ri de pre uri inform ri asupra situa iilor financiare. aprob ri. TRANSMITE: date financiare pentru fundamentarea unor indicatori i propuneri de teme pentru noi studii.

PRIME TE: date privind realizarea operativ a produc iei. PRIME TE: solicit ri pentru întocmirea dosarelor juridice. TRANSMITE: documente de eviden a modului de administrare. TRANSMITE: documentele primare centralizate necesare serviciului financiar contabil. elemente necesare elabor rii planului financiar. TRANSMITE: tarife de pre . TRANSMITE: m suri stabilite de organele de control. TRANSMITE: situa ia realiz rilor indicatorilor de baz pe tip de divizie. cheltuieli generale. PRIME TE: documente. situa ia pl ii facturilor . de recuperare a lipsurilor în gestiune i modalit ile de lichidare a acestora. TRANSMITE: m suri pentru reintroducerea în circuitul economic al stocurilor. PRIME TE: indicatori de realizat sarcini de lucru pentru desf urarea normal a activit ii. TRANSMITE: propuneri pentru îmbun t irea serviciilor prestate i lucr rilor executate. PRIME TE: situa ia stocurilor supranormative. costuri pentru cheltuieli materiale. PRIME TE: elemente pentru calcula ia de pre i costuri. PRIME TE: situa ia realiz rii indicatorilor de cantitate i calitate a c ii ferate . sesizarea neregulilor. TRANSMITE: date privind întocmirea notific rilor ce se transmit prin judec torie beneficiarilor care au de achitat facturi în perioada de subscriere. TRANSMITE: date i analize financiar-contabile necesare. cre terea eficien ei acestora. salarii.TRANSMITE: situa ia calit ii transporturilor de marf i c l tori. PRIME TE: indicatorii de baz ai calit ii transporturilor. documente de decontare. PRIME TE: date privind modul de asigurare a pazei i ordinii în unitate. PRIME TE: rezultatele prelucr rii acestora . PRIME TE: sarcini de lucru privind coordonarea activit ii financiar-contabile. TRANSMITE: documentele de eviden pentru activitatea proprie . 54 .

Serviciul Financiar-contabilitate CNCFR DIREC IA GEN.Figura 2. I MF DIREC IA CONTROL FINANCIAR DE STAT B NCI SOCIET I COMERCIALE AGEN I ECONOMICI DIVIZIILE TRAFIC. COMERCIAL C L TORI. INFRASTRUCTUR .3 Diagrama de rela ii . COMERCIAL MARF .FINANCIAR CONTAB. PATRIMONIU CONDUCEREA REGIONALEI C I FERATE SERVICIUL SIGURAN A CIRCULA IEI DIVIZIA RESURSE UMANE SERVICIUL FINANCIAR SERVICIUL ADMINISTRATIV SERVICIUL CONTROL FINANCIAR DE GESTIUNE SERVICIUL FINANCIAR CONTABILITATE SERVICIUL APROVIZIONARE TEHNICO-MATERIAL ANALIZ I STATISTIC SERVICIUL SERVICIUL ORGANIZARE TEHNIC DEZVOLTARE SERVICIUL CONTENCIOS ATELIER PROIECTARE OFICIUL DE CALCUL SERVICIUL VERIFICAREA VENITURILOR COMPARTIMENTELE FINANCIAR-CONTABILE ALE DIVIZIILOR SUBUNIT ILOR CU I F R CONTABILITATE PROPRIE MAGAZIA REGIONALEI 55 .

220. ca parte component a Companiei Na ionale de C i Ferate . depozite. pasarele. depouri. t iat.Aparate de cale. canale de coborât osii. în temeiul Legii i al licen elor i autoriza iilor acordate de Ministerul Transporturilor în conformitate cu statutul societ ii. sta ii.847 mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Sucursalei Regionala de C i Ferate Ia i reflect specificul obiectului de activitate. În categoria a II-a se includ echipamentele tehnologice.142. respectiv ma ini. .  Poduri. pe locul al doilea se situeaz mijloacele fixe din categoria a 2-a. dispozitive i instrumente pentru transportul feroviar. treceri de nivel. lefuit. canale de zgura) . y Construc iile speciale sunt formate din: . magazii. y aparate. y construc ii pentru transporturi (g ri. prin gestionarea pe principii comerciale a infrastructurii feroviare i punerea acesteia la dispozi ia operatorilor de transport feroviar.Construc ii pentru transport feroviar(peroane. y Ma ini de alezat i frezat. Imobiliz rile corporale aflate în patrimoniul unit ii sunt structurate pe cele dou categorii importante: y terenuri 2. y Ma ini pentru pozarea c ii. 56 . g urit. y Ma ini de polizat.069. y aparate i instala ii pentru m surarea timpului frecven ei i m rimilor cinematice. Cl dirile cuprind : y cl diri administrative. Astfel.). pode e. Organizarea gestiunii imobiliz rilor corporale la nivelul Sucursalei Regionala de C i Ferate Ia i Sucursala Regionala de C i Ferate Ia i. y Instala ii i echipamente de transportat i de ridicat. garaje. având ca scop realizarea de profit. utilaje i instala ii de lucru: y Ma ini de polizat aparate de cale y Ma ini de bulonat i tirfonat. cu o pondere de 22% în total.CFR´ SA. y Locomotive.3. cheiuri de înc rcare-desc rcare.034. y Ma ini t iat ini cu disc abraziv.341 mii lei y mijloace fixe 2. funda ii de pl ci turnate. din totalul mijloacelor fixe de 2..847 lei existent la 31 decembrie 2004 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1.  Linii i cabluri aeriene de telecomunica ii.220. y Vagoane de marf i de c l tori. î i desf oar activitatea în domeniul transporturilor.2. y unelte.034.069. y mijloace de transport auto. y cl dirile sec iilor i districtelor. y construc ii de locuin e i social culturale. locotractoare i automotoare de ecartament îngust sau larg. instala ii pentru m surarea m rimilor geometrice.  Linii de cale ferat cu ecartament normal i larg.142. mecanice i acustice. Din categoria I-a fac parte cl dirile i construc iile speciale. pe a treia pozi ie se situeaz mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 4%.

al func ionalit ii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare. Imobiliz rile corporale vor intra în patrimoniul Regionalei Ia i în conformitate cu principiile de necesitate. urm rirea parametrilor calitativi cât i între inerea lor. Dup efectuarea recep iei. În cadrul locurilor de munc are loc atât exploatarea mijloacelor fixe. Repartizarea mijloacelor fixe se face pe gestiuni i pe locuri de munc .  eful locului de munc unde va fi repartizat mijlocul fix. va propune repararea lor. eful locului de munc va urm ri func ionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficien e. achizi ionate de la ter i. y aparate electrocasnice. Mijloacele fixe. Dup efectuarea recep iei va urma punerea în func iune. în regie proprie.  director economic. oportunitate i eficien . Necesitatea repara iilor decurge din uzura/deprecierea fizic a activelor fixe dup cum cea a moderniz rilor se degaj din uzura moral . Aceast comisie va întocmi Procesul verbal de recep ie al mijloacelor fixe i va verifica dac aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ i calitativ. Recep ia mijloacelor fixe se va face de c tre o Comisie de Recep ie format din:  eful de depozit. pres i telecomunica ii. aparatur birotic . calculatoare electronice i echipamente periferice. intrate prin transfer de la alte sucursale. utilaje i instala ii pentru po t . eful locului de munc pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe. y aparate radio. Categoria a III-a sub titulatura de mobilier. care se va efectua de c tre o comisie format din:  eful locului de munc . men inerea lor în stare de func ionare impune efectuarea de repara ii ce implic anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiar . aparate de copiat i multiplicat.y y y aparate i instala ii pentru m surarea m rimilor termice i fotometrice. În cazul intr rilor de mijloace fixe prin investi ii.  eful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de func ionare. y aparate de telecomunica ie pentru birou: aparate telefonice.  gestionarul. aparate telex. Scopul repara iilor const în 57 . cuprinde : y mobilier. Proces de scoatere din func iune etc.  ef serviciu tehnic. care va prelua mijlocul fix. cas ri sau dezmembr ri. televizoare. mijloacele fixe sunt recep ionate de c tre o comisie de recep ie format din :  director tehnic. ma ini. va întocmi un bon de mi care a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa. se recep ioneaz în depozitul de materiale. aparate de proiec ie. Comisia de recep ie va efectua recep ia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele înso itoare: Certificat calitate. aparate telefax. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâ tig ri. Comisia trebuie s stabileasc corect de la început dac un anumit mijloc fix urmeaz s fie înregistrat ca mijloc fix independent sau ca utilaj cu montaj. Aviz de expedi ie respectiv Factura. y ma ini de scris.) cât i din punct de vedere tehnic. în func ie de specificul activit ii desf urate de fiecare loc de munc .. Dac înlocuirea activelor fixe reclam noi investi ii. sisteme de protec ia valorilor umane i materiale i alte active corporale.

reducându-se mult precizia de munc . f r a fi necesar întocmirea altor documente. este consemnat în urm toarele documente: y Specifica ia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din func iune (casare) întocmit la sec iile. În cazul reviziilor se pot efectua i unele regl ri de piese i subansamble i chiar unele repara ii minore. Casarea. Revizia tehnic se efectueaz de c tre o comisie de revizie format din salaria i ai Serviciului Tehnic. iar temporar prin concesiune. La finele anului. care va înscrie datele privind inventarierea i rezultatele ei. de parametrii i caracteristicile tehnico-func ionale de care au dispus la darea lor în folosin . prin care aceasta se motiveaz . loca ie de gestiune i închiriere. Aceste repara ii pot fi:  curente ± interven ii de grad superior reviziilor i se execut în scopul înl tur rii deterior rilor locale ale unor efecte determinate de uzura fizic . Aceste recuper ri trebuie consemnate în Bonuri de predare în depozit i astfel ajung în depozit numai Bonurile de predare i nu Procesele de casare. dona ie. adic scoaterea definitiv din func iune a mijloacelor fixe prin demontare. formularul este predat comisiei de inventariere. de consemnare a materialelor rezultate din casare i ca document de înregistrare în eviden a operativ i în contabilitate. trebuie ca în Procesele-Verbale de casare s fie înscrise numai acele mijloace fixe cuprinse în Listele cu mijloace fixe propuse la casare aprobate de organele ierarhice superioare. Mijloacele fixe pot ie i definitiv din gestiune prin casare. de casare etc. Procesele-Verbale de casare trebuie s poarte semn tura conduc torilor unit ii i de c tre toate persoanele aflate în Comisia de propuneri pentru casare. laboratoarele sau serviciile care propun casarea. a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. ³Pentru a se stabili existen a efectiv a mijloacelor fixe pe locuri de folosin (sec ii. dar i de persoanele din Comisia care particip la dezmembrare. folosirea judicioas i integritatea acestora se utilizeaz Lista de inventariere i de eviden a mijloacelor fixe´. subansamblele. pe categorii de mijloace fixe. pe baza documentelor primare: Bon de mi care. în scopul stabilirii st rii tehnice a utilajelor. pe baza datelor din contabilitatea analitic a mijloacelor fixe i se pred responsabililor pe locuri de folosin . în felul acesta scurtându-se circula ia acestora din urm . reprezint documentul prin care se constat îndeplinirea a condi iilor de casare de aprobare i executare a ei. d râmare etc. se efectueaz revizii tehnice. pe baza lui întocmindu-se un nou formular pentru anul urm tor. este important s se înscrie pe Procesul verbal de casare faptul c mijlocul fix respectiv a fost casat i nu a fost recuperat De asemenea. Ea serve te i la inventarierea mijloacelor fixe i a consemn rii rezultatelor ei.readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea ini ial . a lucr rilor ce urmeaz a se efectua. ie iri). la începutul anului. existând posibilitatea apari iei avariilor.lucr ri de volum mare ce se efectueaz atunci când activele fixe cu grad avansat de uzur . 58 . servicii) i pe responsabili. de c tre compartimentul contabilitate. Proces-verbal de scoatere din func iune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale elaborat de c tre comisia de casare. în cursul anului. Formularul se completeaz . Înainte de efectuarea unei repara ii. toate mi c rile intervenite (intr ri.  capitale . formularul se re ine la contabilitate. sc zând puterea motoarelor i capacit ilor de produc ie. Ace tia vor opera în list . În cazul în care în urma cas rii nu rezult de euri sau alte materiale recuperabile. ateliere. Procesele-verbale de casare trebuie s prevad ansamblele. Proces Verbal de recep ie. piesele i materialele rezultate cu ocazia cas rii. vânzare. Dup inventariere.

num rul de inventar. subunit i.. Registrul pentru contabilitatea analitic a mijloacelor fixe.Organizarea contabilit ii i a eviden ei operative a mijloacelor fixe. Aceast eviden se realizeaz cu ajutorul Registrului numerelor de inventar. destina iei. Fi ele mijloacelor fixe se p streaz în cartoteci. cunoa terea existen ei i mi c rile lor pe locuri de folosin i a gradului de depreciere. se atribuie fiec rui obiect ce trebuie eviden iat un num r de inventar (simbol cifric) care se înscrie pe el i în toate documentele ce privesc mijlocul fix respectiv. servind i la stabilirea numerelor de inventar i în scopul identific rii mijloacelor fixe. servicii etc. valoarea de intrare. durata de serviciu normal . Organizarea contabilit ii mijloacelor fixe i a eviden ei operative a acestora este prezentat în figura 2. pe structura categoriilor de mijloace fixe. gradului de depreciere etc. în care se înscrie denumirea fiec rui mijloc fix intrat. ci ele r mân libere pân la o nou numerotare. caracteristicile de identificare i num rul de inventar ce i se atribuie. în ordinea succesiv a numerelor. indiferent de locul de folosin . 59 . Organizarea contabilit ii analitice a mijloacelor fixe Contabilitatea analitic a mijloacelor fixe trebuie astfel organizat încât s asigure individualizarea fiec rui mijloc fix. Foile de autoriza ie în care se consemneaz cre teri sau descre teri de trasee trebuie predate la timp în contabilitate deoarece ele implic mi c ri valorice i cantitative ale mijloacelor fixe din grupa a doua i trebuie respectat principiul independen ei exerci iului. Dup înscrierea mijlocului fix intrat în Registrul numerelor de inventar se completeaz Fi a mijlocului fix care cuprinde date privind denumirea. în ordinea codurilor i pe locuri de folosin . De aceea. laboratoare. Pentru fiecare categorie de mijloace fixe se rezerv o anumit serie de numere. însu irilor tehnice. eviden a se organizeaz pe locuri de folosin (sec ii. amortizarea calculat etc.4 . Contabilitatea analitic a mijloacelor fixe se ine folosind Registrul numerelor de inventar i Fi a mijlocului fix i utilizând Registrul pentru eviden a mijloacelor fixe. norma de amortizare. se completeaz de c tre contabilitate i cuprinde acelea i date ca i Fi a mijlocului fix. utilizat în subunit i . în vederea intercal rii ulterioare a unui mijloc fix intrat. data punerii în func iune. Unitatea patrimonial dispune de mijloace fixe numeroase care se deosebesc între ele din punct de vedere al construc iei. pe categorii de mijloace fixe.Bonurile de transfer ale mijloacelor fixe de la o gestiune la alta sau în cadrul aceleia i gestiuni este necesar s se întocmeasc corect i la timp pentru a se evita situa ia în care la inventariere un mijloc fix figureaz în eviden ele contabile într-un anumit loc i faptic mijlocul fix s existe în alt loc. Numerele de inventar ale mijloacelor fixe scoase din func iune sau vândute nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate ulterior. codul de clasificare.) pe categorii de mijloace fixe i în cadrul acestora pe obiecte de eviden . De aceea pentru identificarea cu u urin a fiec rui mijloc fix i pentru a asigura controlul lor.

4. Organizarea contabilit ii i a eviden ei operative a mijloacelor fixe Proces verbal de recep ie Bon de mi care a mijloacelor fixe Proces verbal Casare de Factura Aviz de înso ire Registru numerelor de inventar Fi a mijlocului fix fix fix Centralizatorul mijloacelor fixe pe categorii i locuri Lista de inventariere i eviden a mijloacelor fixe Fi a de cont sintetic sau pe jurnale BILAN 60 .Figura 2.

întocme te situa ia principalilor indicatori economico-financiari lunari. În cadrul aplica iei MFIX. analizeaz i comunic informa ii financiare relevante.ie iri de imobiliz ri corporale prin casare. Sistemul financiar contabil al Sucursalei Regionala CFR Ia i r spunde de organizarea i func ionarea în bune condi ii a contabilit ii valorilor patrimoniale. investite într-o unitate economic . opera ie care se defalc în func ie de natura acestor ie iri.intr ri de imobiliz ri corporale rezultate din cas ri. urm re te definitivarea potrivit legii.intr ri de imobiliz ri corporale prin investi ii centralizate. Sistemul informa ional privind gestiunea de imobiliz ri corporale este o component a sistemului informa ional financiar-contabil. bilan urile trimestriale i anuale i coordoneaz întocmirea raportului explicativ la acestea. y ID . se definesc urm toarele tipuri de opera ii ce definesc aceste mi c ri: I ± Intr ri de imobiliz ri corporale. y EN . proceseaz . y IC . asigur efectuarea corect i la timp a înregistr rilor contabile privind imobiliz rile corporale i calculul amortiz rii acestora. y EL . dezmembr ri. opera ie care se defalc în conformitate cu natura acestor intr ri.2.ie iri de imobiliz ri corporale prin vânzare. cheltuielile i calculul costurilor. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii i controlului activit ilor organiza iei. clasific .4.ie iri de imobiliz ri corporale prin transfer c tre alte sucursale. investi iile. y EV . asigur respectarea cu stricte e a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului i ia toate m surile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost p gubit. exercit controlul financiar preventiv privind legalitatea.Analiza sistemului informa ional privind gestiunea imobiliz rilor corporale în cadrul Regionalei de C i Ferate Ia i Sistemul informa ional contabil este un subsistem al sistemului informa ional pentru conducere i este definit ca un set de resurse umane i de capital. în vederea colect rii i prelucr rii datelor necesare producerii informa iilor. rezultatele financiare. y IT ± intr ri prin transfer de la alte sucursale. Un sistem informa ional contabil acumuleaz . mijloacele circulante. y IR . y ET . oportunitatea i economicitatea opera iunilor. astfel: y EA . întocme te lunar balan a de verificare pentru conturile sintetice i analitice i urm re te concordan a dintre acestea. 61 . iar un sistem informa ional pentru conducere desf oar aceste func ii pentru toate tipurile de informa ii ce afecteaz opera iunile unei unit i economice.intr ri de imobiliz ri corporale prin procur ri directe de la furnizori.intr ri de imobiliz ri corporale prin dona ii sau subven ii. necesitatea. a rezultatelor inventarierii. astfel: y IP . precum i calculul amortiz rii lor este un produs-program numit MFIX. E ± Ie iri de imobiliz ri corporale. organizeaz inventarierea anual a tuturor valorilor patrimoniale.ie iri de imobiliz ri corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere.ie iri de imobiliz ri corporale de natura obiectelor de inventar. Aplica ia informatic folosit de Sucursala Regional CFR Ia i pentru eviden a imobiliz rilor corporale. y IG .intr ri de imobiliz ri corporale constatate plusuri în gestiune. pentru operarea mi c rilor din Registru de Inventar al imobiliz rilor corporale.

a valorii amortizate a imobiliz rii corporale). y MT . y CV ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale ie ite prin vânz ri. C ± Modificare cantitate (modific ri cantitative asupra unei imobiliz ri corporale cu implica ii asupra valorii de inventar. y CM ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale constatate lipsuri la inventar. y CC ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale ie ite prin casare.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. pentru opera ii care se defalc în func ie de natura acestor modific ri: y MP ± modific ri de valoare de imobiliz ri corporale intrate prin procur ri directe de la furnizori.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale ie ite prin vânz ri. y CR ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale intrate prin cas ri. dezmembr ri. cas ri.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale ie ite prin casare. y CT ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale constatate plusuri la inventar. y MD . y MM . y MC .modific ri de valoare de imobiliz ri corporale ie ite prin transfer la alte sucursale. y CI ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale intrate prin investi ii centralizate.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale intrate prin investi ii centralizate. y CE ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale ie ite prin transfer c tre alte sucursale. y ML . opera ii care se defalc în func ie de natura acestor modific ri. y MV . S ± Modificare stare. y MR . y CL ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale constatate plusuri la inventariere. y MI . trecerea de la o stare la alta a unei imobiliz ri corporale: Neamortizate Necuprinse în patrimoniu Nesupuse amortiz rii Conservate Amortizate integral 62 .M ± Modificarea valorii de inventar.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale intrate din dezmembr ri.modific ri de valoare de imobiliz ri corporale intrate prin dona ii sau subven ii. y ME . astfel: y CP ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale intrate prin achizi ii directe de la furnizori. y CD ± modific ri de cantitate i valoare a imobiliz rilor corporale intrate din dona ii i subven ii.

3 CONTABILITATEA IMOBILIZ RILOR CORPORALE LA NIVELUL SUCURSALEI REGIONALA DE C I FERATE IA I 3. Se crediteaz la închiderea exerci iului pe seama 63 . aparatur birotic .1. Structurile de imobiliz ri sunt: terenuri. Imobiliz rile în curs reprezint cu substan material care la finele unei perioade de gestiune nu sunt terminate fizic. Soldul debitor reflect valoarea activelor imobilizate corporale aflate în patrimoniu societ ii. valoarea de aport. precum i a deprecierii valorice la care sunt supuse imobiliz rile. nu au fost supuse proceselor de control. categorii c rora le sunt ata ate conturi sintetice pentru eviden a. echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale. iar în debit amortizarea cumulat corespunz toare imobiliz rilor corporale scoase din eviden . cost de produc ie. reducerile de valori în urma reevalu rilor. Imobiliz rile corporale sunt structurate pe categorii în raport cu scopul i caracteristicile lor. Înregistrarea opera iunilor în aceste conturi se face la valoarea contabil de intrare: cost de achizi ie.CAP. construc ii.(func iune) sau cedate. probe. Conturile de amortiz ri sunt folosite pentru înregistrarea i reflectarea deprecierilor ireversibile ale imobiliz rilor corporale. Sunt conturi cu func ia contabil de pasiv în creditul c rora se înregistreaz amortizarea calculat i transferat lunar asupra cheltuielilor pentru imobiliz rile de inute în proprietate sau leasing financiar. Totodat se înregistreaz i amortizarea corespunz toare efectelor reevalu rii imobiliz rilor. instala ii. precum i cre terile de valoare ale acestora în urma reevalu rilor. activit i administrative sau închiriere la ter i. mijloace de transport. mobilier. al turi de structurile i conturile de imobiliz ri corporale se utilizeaz i conturile de amortizare i de provizioane pentru deprecierea imobiliz rilor corporale. Datorit modului specific de consumare i transmitere a valorii. Conturile de imobiliz ri corporale înregistreaz în debit valoarea imobiliz rilor corporale intrate în gestiune. recep ie. valoarea actual . de inute i controlate pentru produc ia de bunuri. verificare. Pentru eviden ierea deprecierilor reversibile ale activelor imobilizate corporale se folosesc conturile de provizioane pentru deprecierea imobiliz rilor. calculul i controlul lor. Conturile de amortiz ri au sold creditor care reprezint amortizarea corespunz toare imobiliz rilor corporale de inute de societate. Dup func iunea contabil sunt conturi de pasiv. Dup con inutul economic sunt conturi rectificative ale valorii imobiliz rilor corporale. În creditul conturilor se înregistreaz valoarea ie irilor de imobiliz ri corporale din patrimoniu. pe grupe i categorii ale activelor. Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobiliz rilor corporale la Sucursala Regionala de C i Ferate Ia i Imobiliz rile corporale sunt active nemonetare cu substan material identificabile distinct. sau pentru care nu s-a întocmit documenta ia legal necesar pentru a fi considerate i încadrate în categoriile de imobiliz ri corporale. aflate durabil în întreprindere. Amortizarea se calculeaz i se înregistreaz distinct pe fiecare activ. animale i planta ii. prestarea de servicii. Toate conturile structurilor de valori imobilizate corporale sunt conturi de bilan care func ioneaz dup regula conturilor de activ. participante la mai multe procese i perioade de activitate.

Contul 211. împrejmuiri... Soldul contului reprezint valoarea imobiliz rilor corporale în curs nerecep ionate...Construc ii´ Contul 213.Imobiliz ri corporale în curs´ ine eviden a imobiliz rilor corporale în curs de execu ie. echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale..... efectuate în regie proprie sau în antrepriz care se efectueaz la costul de produc ie.Imobiliz ri corporale´ Din aceast grup fac parte urm toarele conturi sintetice de gradul I: Contul 211..Avansuri acordate pentru instala ii tehnice i ma ini´  Contul 2323. respectiv costul de achizi ie... .Instala ii tehnice. reprezentând pre ul de deviz al investi iei.Amenaj ri de terenuri´ Grupa 23. Soldul conturilor de provizioane este creditor i reflect valoarea provizioanelor constituite.cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea provizioanelor i se debiteaz la închiderea sau în cursul exerci iului cu ocazia diminu rii sau anul rii provizioanelor prin afectarea veniturilor....Terenuri´ y Contul 2112. Se dezvolt pe dou conturi sintetice de gradul II: y Contul 2111.).Avansuri acordate pentru terenuri i construc ii´  Contul 2322.Avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale´ Contul 231..Este cont de activ. Este cont de activ. nedecontate.Terenuri i amenaj ri de terenuri´ Reflect eviden a terenurilor i amenaj rilor de terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie. planta iilor´  Contul 2814.. mijloace de transport.. în corespondent cu amortizarea înregistrat i cheltuieli pentru valoarea nerecuperat . reprezentând investi ii neterminate.. Se dezvolt pe urm toarele conturi sintetice de gradul II:  Contul 2811.Amortizarea construc iilor´  Contul 2813...Imobiliz ri în curs´ Din aceast grup fac parte urm toarele conturi sintetice de gradul I aferente eviden ei imobiliz rilor corporale: Contul 231... .... mijloacelor de transport.Amortizarea instala iilor. cai de acces etc.. Se debiteaz la intrarea în patrimoniu sau la cre terea valorii imobiliz rilor corporale corespunz toare c ilor de intrare i se crediteaz la ie irea imobiliz rilor corporale pe diferite c i. .Avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale´ ine eviden a avansurilor acordate furnizorilor de imobiliz ri. Grupa 21. Soldul contului reprezint avansurile acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale.. Acest cont are func iune contabil de pasiv iar soldul contului reprezint amortizarea imobiliz rilor corporale.Mobilier. Sunt conturi de activ. aparatur birotic . Au sold debitor i reflect existentul de imobiliz ri corporale. Soldul contului reprezint valoarea terenurilor i costul efectiv al amenaj rilor de terenuri.Avansuri acordate pentru alte imobiliz ri corporale´ Eviden a amortiz rii imobiliz rilor corporale se reflect în contabilitate cu ajutorul contului: Contul 281.Imobiliz ri corporale în curs´ Contul 232... animalelor..Amortizarea amenaj rilor de terenuri´  Contul 2812.. .Amortizari privind imobiliz rile corporale´.Terenuri i amenaj ri de terenuri´ Contul 212... Contul 232. . animale i planta ii´ Contul 214.. Acest cont se dezvolt pe urm toarele conturi sintetice de gradul II:  Contul 2321...Amortizarea altor imobiliz ri corporale´ 64 ..

..000.. Provizioane pentru deprecierea imobiliz rilor în curs´ ..este cont de pasiv.560 lei prin aport în natura de la asocia i conform declara iei de subscriere i procesului verbal de recep ie: 2111 . Imobiliz ri de natura obiectelor de inventar.Furnizori imobiliz ri´ 35.Provizioane pentru deprecierea imobiliz rilor corporale´. mijloacelor de transport.. Prin închiriere.Provizioane pentru deprecierea altor imobiliz ri corporale´ Contul 293. ..560 de 71.. Contabilitatea intr rilor de imobiliz ri corporale C ile de intrare a imobiliz rilor corporale în cadrul unei unit i sunt urm toarele: Prin aport la capitalul social..TVAdeductib.. Se dezvolt pe urm toarele conturi sintetice de gradul II:  Contul 2911..Eviden a provizioanelor pentru deprecierea imobiliz rilor corporale este eviden iat cu ajutorul conturilor: Contul 291. planta iilor´  Contul 2914. incluzând i contractele de leasing.Provizioane pentru deprecierea construc iilor´  Contul 2913..700.000 lei prin achizi ie de la furnizori conform facturii primite: % = 2111 . este cont de pasiv. respectiv pe contul sintetic de gradul II :  Contul 2931. Provizioane pentru deprecierea imobiliz rilor corporale în curs´.412.2..Provizioane pentru deprecierea terenurilor i amenaj rilor de terenuri´  Contul 2912.Terenuri´ = 456 .Provizioane pentru deprecierea instala iilor.´ 404 .412..000 de 30. animalelor.000 5. soldul contului reprezint valoarea provizioanelor aferente imobiliz rilor corporale în curs. 3.412..700. soldul contului reprezint valoarea provizioanelor aferente imobiliz rilor corporale. Cre terea valorii contabile prin moderniz ri i investi ii.560 65 ..000 -se înregistreaz intrarea unui teren în gestiune în valoare de 71..Terenuri´ 4426 . Prin construc ie în regie proprie. Primite cu titlu gratuit (dona ie. Prin achizi ie de la furnizori. y y y y y y y y Opera iuni de intrare a imobiliz rilor corporale -se înregistreaz intrarea în unitate a unui teren în valoare de 30.Furnizori imobiliz ri´ 71... sponsorizare) sau plus la inventar. Modific ri ce au loc cu ocazia reevalu rii.000.

825.000 -se înregistreaz intrarea în gestiune a terenurilor preluate în leasing în valoare de 17825631 lei conform contractului de leasing: 2111 = . corporale´ 11.630 15.630 -se înregistreaz amenaj ri de terenuri f r eviden ierea execut rii lor treptate conform procesului verbal de recep ie: 2112 = .825...936 66 .900.Amenaj ri de terenuri´ 231 .216 -se înregistreaz amenaj ri de terenuri cu mijloace proprii pe parcursul mai multor perioade de gestiune i apoi puse în func iune conform procesului verbal de recep ie: 2112 = .057....Terenuri´ 105 .Amenaj ri de terenuri´ 4426 .895.000 pentru 60..547.114 5..TVA colectat ´ 404 .Terenuri´ 167 .Amenaj ri de terenuri´ 722 .Furnizori de imobiliz ri´ 28.500.057.Rezerve din reevaluare´ 1.936 lei: % = 2112 ..437.500.547...895.Imobiliz ri corporale în curs´ 15.000 -se înregistreaz amenaj ri de terenuri realizate printr-o unitate specializat facturii primite de la furnizori în valoare total de 34..412.822 conform 34..412..Terenuri´ 131 .216 1.Venituri din produc ia de imobil.631 17.Subven ii investi ii´ 60.620.Alte împrumuturi i datorii asimilate´ 17.900.631 -se înregistreaz cre teri de valoare a terenurilor la reevaluare: 2111 = .-se înregistreaz primirea terenurilor cu titlu gratuit prin dona ie sau subven ie conform procesului verbal de recep ie: 2111 = .000 11.

.789.000..Construc ii´ 456 .Decont ri cu asocia ii´ 1. anim. echip.700. birotic ...Mobilier.101 lei ca aport în natur de la asocia i conform declara iei de subscrire. aparat.787.891. i planta ii´ 722 .989 lei din produc ie proprie conform devizelor de lucr ri i procesului verbal de recep ie: 213 = ...620.101 1.000..Construc ii´ .Furnizori de imobiliz ri ´ 35.789.891. de trans.Alte împrumuturi i datorii asimilate ´ 67 .104.789.000 30.787..121 90.Instala ii tehnice mijl.891. cererii de men iune i procesului verbal de recep ie: 212 = . protec ie.TVA colectat ´ 404 ..-se înregistreaz intrarea în unitate a unei construc ii în valoare de 1.104.414 -se înregistreaz intrarea unei instala ii tehnice în valoare de 30.000 5.787. anim.989 11.Instala ii tehnice mijl.620.121 lei prin leasing financiar 212 = 167 90..´ 131 .121 . de trans.Subven ii pentru investi ii ´ 15.414 15..Venituri din produc ia de imobiliz ri corporale ´ 11.700.000 -se înregistreaz intrarea în gestiune a unei instala ii în valoare de 11.104. i planta ii´ 4426 ..989 -se înregistreaz intrarea în unitate a unei construc ii în valoare de 90..101 -se înregistreaz intrarea unui mobilier prin dona ie în valoare de 15.414 lei conform procesului verbal de recep ie: 214 = .000 lei de la furnizori care nu necesit montaj sau probe tehnologice conform facturii: % = 213 .620.

anim.411.546 i recep ionate în valoarea 5.Materiale consumabile ´ 5.421.Rezerve din reevalu ri dispuse prin acte normative ´ 720.411 254...Construc ii´ 1058 .. urmare a imobiliz rilor în curs terminate: 212 = ...Instala ii tehnice mijl.311 25.641..731 de valoarea contabil 720..Imobiliz ri corporale în curs ´ 88.Construc ii´ % 2811 .210 88.Amortiz ri privind imobiliz rile corporale´ 131 ..788..-se înregistreaz cre terea de valoare a imobiliz rilor corporale fa net cu rezerve din reevalu ri dispus prin acte normative: % = 212 .473.411.100 -se înregistreaz recep ionarea de construc ii .Construc ii´ 231 .546 -se înregistreaz cre terea valorii de înregistrare a imobiliz rilor corporale prin includerea în valoarea de intrare a acestora a investi iilor efectuate de concesionari sau chiria i i transferat f r plat proprietarilor: 212 = ..421.Subven ii pentru investi ii 279. i planta ii´ 302 .210 68 .473.147. de trans.731 -se înregistreaz încorporarea de accesorii cump rate instala iilor tehnice i mijloacelor de transport: 213 = .

degresiv .(1). Men inerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea compar rii datelor de la un exerci iu la altul este de asemenea prev zut i în legisla ia din România.54/aug. amortizarea aferent deprecierii anuale i valoarea net contabil la finele fiec rui exerci iu. În România. în func ie de durata lor de utilizare.3. Utilizarea regimului de amortizare accelerat se aprob de c tre organul teritorial al Ministerului Finan elor. Amortizarea se refer la reducerea valorii imobiliz rilor ca urmare a uzurii lor i trecerea e alonat pe cheltuieli a imobiliz rilor corporale.3. E alonarea includerii pe cheltuieli a imobiliz rilor corporale pe întreaga lor durat de utilizare.(2) sau (3) 100 ! x100 (1) n (2) A ! VxCA (3) ¡  ¢ ! V n 69 . Metoda amortiz rii liniare sau constante. accelerat . permite repartizarea uniform a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobiliz ri´. potrivit Legii nr. considerat a fi cea mai apropiat de deprecierea real a imobiliz rilor i prin urmare. în cazul persoanelor juridice f r scop lucrativ. Competen ele de aprobare a amortiz rii liniare i degresive revin Consiliului de Administra ie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale.rela ia nr. se realizeaz prin întocmirea unui tablou previzional numit plan de amortizare care cuprinde pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabil . modificat i completat prin Ordonan a nr.. În cadrul Sucursalei Regionala CFR Ia i se utilizeaz metoda amortiz rii liniare temporal . iar amortizarea anual poate fi determinat dup rela ia nr. deoarece . Din punct de vedere al metodologiei de calcul. Privit în timp amortizarea constituie procesul de reparti ie a costului de achizi ie (valoarea contabil ) a imobiliz rilor pe mai multe exerci ii. la propunerea organelor men ionate. Metode de amortizare Standardele de contabilitate interna ional definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de via estimat . 1997 unit ile care desf oar activit i cu caracter economic amortizeaz mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniar . cea mai justificat economic. amortizarea liniar îmbrac dou forme: a) Amortizarea liniar temporal b) Amortizarea liniara func ional (nu se practic în România) a) Amortizarea liniar temporal Potrivit amortiz rii liniare temporale cota de amortizare liniar se calculeaz prin divizarea lui 100 la num rul de ani a duratei de via (n) a imobiliz rii .

000.000.000 10.15/1994.000 30.000. 70 .000 10.5 dac durata normal de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 i 5 ani. cheltuielilor exerci iului i a costurilor în timp. tradi ional i simpl . fiind cea mai folosit datorit uniformit ii. Exerci iul financiar Anul N Anul N Anul N Anul N Anul N Valoarea imobiliz rii la începutul exerci iului 50.3.000 40.000 30.000. respectiv de uzura moral . 3. n . Prezint avantajul c atenueaz tendin a unit ilor patrimoniale de eludare a fiscalit ii. Exemplu: Un mijloc fix intr în func iune cu o valoare de intrare de 50.000.000. Calculul amortiz rii are la baz regula fiscal care presupune corectarea ratei liniare cu coeficien ii multiplicativi stabili i prin Legea nr.1 Planul de amortizare dup sistemul liniar Nr.1 CA ! 100 x100 ! 20 5 A = 50.000 10.000.000 50. 5.000. Amortizarea degresiv permite recuperarea accentuat a amortiz rii în primii ani de la punere în func iune. 4. Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare.valoarea de intrare sau contabil a imobiliz rii supuse amortiz rii.durata de via a imobiliz rii.000 20.  2.Unde:     CA .000 cumulat 10.000 10. 2.cota de amortizare liniar . Planul de amortizare dup sistemul liniar se poate urm ri în tabelul nr.000.000.000lei/an Tabelul 3.000. Ace ti coeficien i de multiplicare sunt stabili i astfel:  1.000 20.000 30.000.5 dac durata normal de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 i 20 ani.000.amortizarea anual .000.000 Valoarea net contabil 40.000.000 x 20% = 10.000 20. V .000 Amortizarea pe an 10.000 10. îns nu ine seama de influen a progresului tehnic. A .000 40.000lei i o durat normal de utilizare de 5 ani trebuie s fie amortizat.000.000.000.000.000 - Amortizarea liniar este clasic . Crt 1.000 10.000.000.0 dac durata normal de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 i 10 ani.  2.000.

înc din primii ani. care la rândul ei poate fi reinvestit .3. amortizabil pe durata de 5 ani. con ine i influen a uzurii morale care ac ioneaz asupra mijloacelor fixe i reflect aceast uzur în calculul amortiz rii anuale. iar amortizarea medie anual liniar va fi ob inut prin raportarea valorii r mase de recuperat la num rul de ani r ma i. Din acel an de func ionare i pân la expirarea duratei de func ionare se trece la amortizarea liniar . Spre deosebire de varianta AD1.Editura Universitarã..01. care nu con ine influen a uzurii morale.000. Exemplu: 1. Bucure ti. Cad1 = cota de amortizare degresiv . cota de amortizare degresiv corespunz toare. Regimul de amortizare degresiv se aplic dou variante determinate de data de intrare în func iune a mijlocului fix. pentru c permite recuperarea.´19 Amortizarea anual . cota de amortizare liniar se multiplic cu coeficientul 1.Acest regim este specific unei politici de stimulare a investi iilor.000x20% ! 3. este egal sau mai mic cu/decât amortizarea anual . se calculeaz aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii r mase actualizate a mijlocului fix. în func ie de care. M. 19 Ristea.000.2002 a c rui valoare de intrare este de 15. se calculeaz p aplicarea aceleia i cote de rin amortizare degresiv asupra valorii r mase de recuperat pân în anul de func ionare în care amortizarea anual rezultat . pentru urm torii ani. 2004.. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioad de timp mai mic decât perioada duratei normale de utilizare. Un mijloc fix (utilaj) achizi ionat la 1.5 ! 30 Unde:    CA = cota de amortizare liniar .159 71 .. Planul de amortizare degresiv varianta AD1 este prezentat în tabelul nr. diferen a în ani reprezentând influen a uzurii morale. are acest principiu ca baza de calcul a amortiz rii anuale.000. a celei mai mari p r i de capitaluri imobilizate.000lei/an Durata normal de utilizare este de 5 ani. .p. Contabilitate financiarã a întreprinderii. Varianta AD2. Varianta AD1 ± f r influen a uzurii morale. Aceasta se determin din raportul dintre valoarea r mas de recuperat i num rul de ani de func ionare r ma i. Aa = amortizarea anual .5 astfel: Cota de amortizare în regim degresiv ! 20 x1.Principiul de baz al amortiz rii degresive const în modul diferit de calculare a amortiz rii anuale fa de regimul liniar i anume: amortizarea anual degresiv pentru primul an de func ionare. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în func iune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresiv f r influen a uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în func iune dup 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresiv cu influen a uzurii morale (AD2).000lei.2 100 Cota de amortizare liniara ! x100 ! 20 5 Amortizarea anuala liniara ! 15. Varianta AD1.

000 3.350.2 Plan de amortizare degresiv .000 : 3 ani Total Înregistrarea lunar în contabilitate este: 6811 ³Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor´ 2813 ³Amortizarea instala iilor.3 D N = 8 ani (durata normal de utilizare) D R = durata aferent regimului liniar.2002 cu o valoare de 30.900. Rd ! Rlxk 72 .450. Planul de amortizare degresiv varianta AD2 este prezentat în tabelul 3.000.000 2.000 4.350.350.000 x 30% < 7.000 0 Valoarea r mas Amortizare lunara ! Amortizarea anual 12 2. recalculat în func ie de rata medie de amortizare degresiv .000 lei are o durat normal de utilizare de 8 ani.000 x 30% 7.000 10.450.000 : 3 ani 7.01. mijloacelor de transport.000.150.450. planta iilor´ Amortizarea lunar aferent fiec rui an Valoarea degresiv a amortiz rii 4.450.Tabelul 3.000 x 30% 10.350.000 : 3 ani 7.000 15.varianta AD1 Anul 2002 (I) 2003 (II) 2004 (III) 2005 (IV) 2006 (V) Calculul amortiz rii anuale 15.000. animalelor.000 7.500. Varianta AD2 cu influen a uzurii morale.000 2.500.500.000 2.000 2.350. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1.

500.000.000 30.000. K= coeficient multiplicare.500.000. în cheltuielile a unei amortiz ri anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.000 7.000 7.000 7.000 0 Nu se mai calculeaz Analizând varianta amortiz rii degresive ce ine cont de uzura moral (AD2) se poate desprinde concluzia c recuperarea valorii de intrare este mai rapid . Rl = rata anual liniar .  Unde: Rd = rata anual degresiv . Fiscal.000 15.000 22.000 Amortizare 7.000 7.000 30.000 15. Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe o perioad de timp mai mic decât cea normal cu num rul de ani reprezentând influen a uzurii morale. Amortiz rile anuale pentru exerci iile urm toare sunt calculate la valoarea 73 . aceast variant ofer posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe.000.500.500.500.000 30. Amortizarea accelerat const în includerea în primul an de func ionare.3 Plan de amortizare degresiv ± varianta AD2 Anii I (2002) II (2003) III (2004) IV (2005) V-VIII Valoarea contabil 30. 100 x 2 ! 25% 8  Rd ! Dr ! 100 100 ! ! 4 ani Rd 25  DI = durata de utilizare în cadrul c reia se realizeaz amortizarea integral : DI ! D N  DR Tabelul 3.500.500.500.000 Valoarea r mas 22.000.000.000 Amortizare cumulat 7.000 30.000.

Deci.000 615. la propunerea adun rii generale a asocia ilor la societ ile comerciale i.500.000. dup regimul liniar.000 102. prin raportare la num rul de ani de utilizare r ma i.000 820.000.000 820.4 Anul 2002: Amortizarea anuala ! 820.r mas de amortizat.500 .00.000lei. Competen a de aprobarea utiliz rii regimului de amortizare accelerat revine Ministerului Finan elor.000 Amortizarea accelerat 410.000 102.000 Valoarea r mas 410.00 0 ! 102. în primul an.500.000.000.000 205. a consiliului de administra ie la regiile autonome.000.500.000lei / an 4 Tabelul 3.000 Amortizarea anual 410.000 820.000. iar în urm torii ani cheltuielile sunt mult mai mici.000.500.000 820. respectiv.000. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifest în m sura în care. este preferabil s fie utilizat pentru imobiliz ri cu o durat de via normal foarte scurt sau s se renun e la ele imediat dup primul an de func ionare Exemplu: Un utilaj intrat în unitate la 30.000.000 - 74 . avem o cheltuial foarte important cu amortizarea. are o durat normal de utilizare de 5 ani. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare.000x50% ! 410.500.000 820.4 Plan de amortizare accelerat Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Valoarea contabil 820.000 717.000 102.12.000. Utilajul va fi supus amortiz rii accelerate.2001 cu o valoare de 820.500.000 512.000.500.000 102.000.500.000 717.000.000lei / an Anii 2003 ± 2006: mortizare a anuala ! 410. Planul de amortizare accelerat este prezentat în tabelul 3.000 102.000.

de capital ´ 4427 538819042 452789111 86029931 452789111 452789111 6583 = 2111 . Prin dona ii. -ie irea prin dezmembrare cu cheltuieli i venituri.4.Terenuri ´ 125800000 125800000 -se înregistreaz ie irea din gestiune a unor terenuri prin vânzarea acestora: 461 = . de capital´ -se înregistreaz ie irea prin dona ie pentru valoarea nemortizat : 6582 = .Terenuri´ privind activele cedate i alte op. Prin aport la capitalul altor societ i Prin lipsuri la inventar: -amortizate par ial-neimputate -amortizate par ial-imputate (când fapta nu este penal ) -amortizate par ial-imputate (când fapta este de natur penal ) y y y y y Opera iuni de ie ire a imobiliz rilor corporale -se înregistreaz ie irea terenurilor din unitate prin retragerea asocia ilor din societate: 456 = .3.Debitori diver i´ % 7583 .. Prin cesiune(vânzare) -vânzare direct . vânzare prin licita ie public ....Cheltuieli . Contabilitatea ie irilor de imobiliz ri corporale C ile de ie ire a imobiliz rilor corporale din patrimoniul unei unit i sunt: Prin scoaterea din func iune : -amortizate integral ...Decont ri cu asocia ii privind capitalul´ 2111 ... -amortizate par ial.Venituri din cedarea activelor i alte op.Construc ii ´ 17544128 17544128 75 .Dona ii i subven ii acordate´ 212 .

mijloace de transport....Instala ii tehnice..TVA colectat ´ 23800000 20000000 3800000 76 .Crean e imobilizate´ 213 ..Titluri de participare´ 213 ..Amortiz ri privind imob.. de capital´ 4427 .. corporale´ 212 ..Amortiz ri privind imob.Cheltuieli înreg..Alte crean e în leg tur cu personalul´ % 7583 . În avans´ 212 . corporale´ 261 ..-se înregistreaz scoaterea din eviden a construc iilor amortizate integral: 281 = . corporale´ 471 .Instala ii tehnice.Construc ii ´ 20930000 18520000 2410000 se înregistreaz aportul în natur sub form de utilaje la capitalul altor societ i: % = 281 . animale i p s ri ´ 95233744 95233744 -se înregistreaz ie irea prin imputa ie a unui mobilier la valoarea r mas neamortizat : 4282 = . animale i p s ri ´ 20000000 5000000 15000000 -se înregistreaz ie irea de mijloace de transport în leasing financiar la locator: 267 = .Venituri din cedarea activelor i alte op.Amortiz ri privind imob..mijloace de transport..Construc ii ´ 30000000 30000000 -se înregistreaz ie irea imobiliz rilor corporale din unitate amortizate par ial: % = 281 .

..Mobilier.cedate´ 214 ..% = 281 . a valorilor umane i materiale i alte active corporale´ 100000000 80000000 20000000 -se înregistreaz ie irea de planta ii din gestiune din cauza unor calamit i naturale: % = 2813 . mijloace de transport.Avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale´ 213 ... animale i p s ri ´ 35164191 24582561 10581630 avansuri acordate furnizorilor pentru achizi ionarea de imobiliz ri 5121 .Instala ii tehnice. anim. de transport. instal.Cheltuieli priv.Furnizori de imobiliz ri´ 232 . echip.Amortizarea privind imobiliz rile corporale 6583 .. planta ii´ 671 .. mijl.Amortiz..Conturi la b nci în lei ´ 25500000 25500000 -se înregistreaz decontarea avansurilor pentru imobiliz ri corporale din factura de la furnizori: 404 = .. aparatur birotic .Avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale ´ 25500000 25500000 77 .activ.´ -se înregistreaz corporale: 232 = .. extr. de prot.Cheltuieli privind calamit i i alte even.

5. plusurile de inventar constatate se înregistreaz ca intr ri în patrimoniu. aprobate prin OMF nr. liste care vor fi prelucrate apoi (prin intermediul Listelor de inventariere centralizatoare) pentru stabilirea rezultatelor finale ale inventarierii patrimoniului. La finele anului sau la datele fixate pentru inventar. Dac se constat existen a unor diferen e. Ia i. prin inspectarea imobilelor i compararea constat rilor cu datele con inute în documentele respective. Concomitent se inventariaz i valorile materiale aflate în dotarea unora dintre aceste mijloace fixe. cânt ririi etc. Acestea opereaz în cursul anului pe baza documentelor de mi care toate intr rile i toate ie irile. telecomunica ii. prin punctaje m rimea avut în momentul respectiv de categoria de resurse supus acestui demers´20. 2000. în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni. termic . Comisia de Inventariere trebuie s confrunte situa ia faptic constatat cu situa ia scriptic i s determine eventualele diferen e. exist posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele lipsuri constatate. Editura Gorun. Fi ele mijloacelor fixe sunt predate Comisiei de Inventariere pentru consemnarea situa iei efective. În contabilitate. sau atunci când aceste determin ri nu se pot face în mod nemijlocit ± se apreciaz pe baz de documente doveditoare.. gaze. fie se imput persoanelor vinovate. Construc iile i echipamentele speciale (cum sunt de exemplu re elele de energie electric . soldul valoric scriptic al mijloacelor fixe existente la acea dat în gestiune. Fi ele mijloacelor fixe se întocmesc periodic de c tre compartimentul financiar contabil. Utilizarea documentelor existente deja în unitate în sprijinul opera iilor de inventariere este practic obligatorie. c i ferate i altele similare) se inventariaz potrivit regulilor stabilite de de in torii acestora. se afl în afara întreprinderii se inventariaz înainte de ie irea lor temporar din unitate (în situa iile inventarierilor stabilite anticipat). taxe nerecuperabile i alte cheltuieli ocazionate de intrarea bunului în gestiune) la care se adaug TVA.2388/1995. Breviar. pentru ca la finalul fiec rui luni s poat fi determinat.3. Conform Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii patrimoniului. Astfel. în Liste obi nuite de inventar (cod 14-3-12/b ). plusurile sau minusurile de inventar sunt consemnate în coloanele rezervate din formular. inventarierea acestora se efectueaz pe baza documentelor care atest proprietatea lor i a schi elor de amplasare. p. Valoarea de imputare a minusurilor corespunde de regul costului de achizi ie al imobiliz rilor la data constat rii pagubei (pre ul de cump rare pe pia . fie se trec asupra cheltuielilor. Inventarierea imobiliz rilor corporale presupune de fapt o constatare efectiv pentru fiecare obiect în parte. dup care se predau persoanelor responsabile cu mijloacele fixe. iar pe ultimul rând se va stabili soldul valoric al mijloacelor fixe la data inventarului. Inventarierea cl dirilor presupune identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate i a dosarelor acestora. minusurile de inventar. Concomitent. Bazele contabilit ii. Mijloacele fixe care la data inventarului. pe categorii de mijloace fixe. separat pe categorii de mijloace fixe.81 78 . dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: 20 Petri R. În ceea ce prive te terenurile. canal. Inventarierea i reevaluarea imobiliz rilor corporale Inventarierea este reprezentat de ³ansamblul opera iilor interdependente prin care se stabilesc în urma: num r rii.

În România. În schimb se va proceda la reevalu ri în rile în care rezultatul fiscal se calculeaz independent de rezultatul contabil (Olanda. Aceast valoare este determinat pe baza unor evalu ri efectuate. în cazul în care rata infla iei cumulat pe ultimii 3 ani consecutivi dep e te 100% i rezultatele acestei opera iuni vor fi cuprinse în bilan ul contabil al exerci iului la finele c ruia se face reevaluarea. valoare nominal ) cu valoarea de utilitate (de întrebuin are ori actual ) stabilit în momentul reevalu rii. y grupa celor care nu autorizeaz aceast practic decât periodic. amortizarea cumulat este: y fie recalculat propor ional cu schimbarea în valoare contabil brut a activului. atunci întreaga clas c reia îi apar ine elementul respectiv trebuie reevaluat . IAS 16 ³Imobiliz ri corporale´ consider costul istoric net ca elementul referen ial în tratamentul contabil prescris. Valoarea just a terenurilor i cl dirilor este de obicei. de regul de evaluatori autoriza i.203/2000 ce permite reevaluarea imobiliz rilor corporale la finele fiec rui exerci iu financiar în func ie de rata infla iei comunicate de Comisia Na ional de Statistic . în anul 2000 Guvernul emite HG nr. În cazul rilor din primul grup frecven a reevalu rilor depinde de tratamentul lor fiscal. mai pu in amortizarea corespunz toare. eventual în anumite situa ii: Australia. iar valoarea net este recalculat la valoarea reevaluat a activului (atunci când reevaluarea se face la valoarea de pia ). Marea Britanie). valoarea lor de pia . diferen ele constatate în plus sau în minus trebuie s priveasc aceea i perioad de gestiune. din cauza asem n rii în ceea ce prive te aspectul exterior. Fran a. Belgia. Din acest punct de vedere . mai pu in amortizarea corespunz toare. dac ea se exprim printr-o cre tere a impozitelor. ceea ce permite utilizarea eventualelor pierderi fiscale raportabile. Italia. la date stabilite de legisla ie: Spania. La data reevalu rii. Când un element de natura imobiliz rilor corporale este reevaluat. se pot disting trei grupe de ri: y grupa celor ce permit reevaluarea imobiliz rilor. y grupa celor care interzic orice reevaluare a activelor: SUA. Germania. 79 . diferen ele din reevaluare ap rute din conturile individuale sunt impozabile numai în cazul întreprinderilor deficitare. acele active sunt evaluate la costul de înlocuire. y fie eliminat din valoarea contabil brut a activului. reflecta i raporta valoarea just (potrivit ). Marea Britanie. Japonia. Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica valoarea de pia din cauza faptului c acel gen de activ este foarte rar vândut. deoarece mare parte a întreprinderilor renun la aceast practic . În Fran a. permite totu i ca alternativ i reevaluarea unei imobiliz ri corporale pentru a ob ine. Reevaluarea imobiliz rilor corporale Privit din punct de vedere general reevaluarea se realizeaz pe baza unui act normativ fiind supuse reevalu rii elemente de activ imobilizat i unele pasive. Aceast metod este folosit în cazul în care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire. respectiv real la un moment dat pentru un anumit scop al bunului. Reevaluarea se face dup închiderea exerci iului i este anual . Prin reevaluare se asigur substituirea valorii de intrare a elementelor patrimoniale (cost de achizi ie sau de produc ie. Olanda.  exist riscul de confuzie între sorturile aceluia i bun material.

valoarea comisioanelor bancare precum i dobânzile i diferen ele de curs valutar. în cazul în care sunt înregistrate în patrimoniul acestora. i cele date în folosin asocierii în participa iune. Opera iunea de reevaluare începe de fapt cu inventarierea imobiliz rilor.04. Dac rezultatul reevalu rii este o descre tere a valorii contabile nete. fiind necesar ca în Comisiile de Inventariere s fie cuprinse în m sur s aprecieze gradul de uzur fizic i moral a bunurilor inventariate. sau y un venit care s compenseze cheltuiala cu descre terea recunoscut anterior.12. în cazul persoanelor fizice eviden iate în conturi în afara bilan ului. y mijloacele fixe predate în sistem de leasing vor fi reevaluate. de natura mijloacelor fixe pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. dac în rezerva din reevaluare nu este înregistrat o sum referitoare la acel activ. mijloacele fixe care au ie it din patrimoniul agentului 80 . Nu sunt supuse reevalu rii mijloacelor fixe a c ror valoare de intrare a fost recuperat integral pe calea amortiz rii la data de 31 decembrie a anului precedent. dac nu a existat o descre tere anterioar ca o cheltuial aferent aceluia i activ. iar eventuala diferen r mas neacoperit se înregistreaz ca o cheltuial .1994 anului precedent s-au efectuat lucr ri de modernizare care au majorat valoarea de înregistrare a acestor imobiliz ri corporale. respectiv mijloacele fixe. cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descre terii. mijloacelor fixe trecute în conservare. y mijloacele fixe aflate în loca ie de gestiune sau închiriate. atunci aceasta se înregistreaz în contabilitate ca: y cre tere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. la acela i element de activ. y investi iile efectuate la imobiliz ri corporale concesionate. se reevalueaz de c tre persoanele juridice care le au eviden iate în patrimoniu. y mijloacele fixe aflate la sucursale. mijloacelor fixe de natura obiectele de inventar. y imobiliz rile corporale apar inând patrimoniului public înscrise în activului bilan ului. dup caz.1994 . filiale i la agen iile din str in tate se reevalueaz c tre agentul economic din ar .31. conform contractelor încheiate. Reevaluarea se aplic imobiliz rilor corporale existente în patrimoniu societ ilor i eviden iate în balan a contabil întocmit la data de 31 decembrie a anului precedent. atunci aceasta se înregistreaz ca : y cheltuial cu întreaga valoare a deprecierii. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. sau y sc dere a rezervei de reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. avându-se în vedere valoarea negociat prev zut în contractul încheiat între p r i de c tre persoanele juridice care le au eviden iate în patrimoniu.Dac rezultatul reevalu rii este o cre tere. mijloacele fixe la care anul precedent s-au inclus în valoarea investi iei. luate cu chirie sau în loca ie de gestiune se supun reevalu rii de c tre persoanele juridice care le-au efectuat i care le-au înregistrat în contabilitate. astfel: y mijloacele fixe aflate în patrimoniu. y mijloacele fixe la care în perioada 1. y bunurile amortizabile. y capacit ile puse în func iune par ial. înregistrate în Registrul Inventar. Pentru aceste active reevaluarea se efectueaz separat pentru valorile reprezentând moderniz rile prin aplicarea ratei infla iei corespunz toare perioadei scurse dup efectuarea moderniz rii.

atunci valoarea existent a acestora se multiplic cu raportul dintre valoarea just atribuit i valoarea net contabil existent : 500 .000 200..000lei Amortizarea cumulat amortizat = 200.economici dup data de 31 decembrie a anului precedent.000.000 = 100. planta ii´ 213 .000lei.000 81 . animale i p s ri´ % 2813 .Dac se reevalueaz valoarea contabil net . diferen ele vor determina cre terea valorii contabile nete a imobiliz rilor i cre terea capitalurilor proprii. mijl.000. atunci se calculeaz diferen a dintre reevaluare.000lei valoare la care conducerea întreprinderii decide s le eviden ieze.25 = 750.000lei cu o amortizare cumulat de 200.000.Dac se reevalueaz valoarea contabil brut i amortiz rile.000 50.se înregistreaz reevaluarea la valoarea contabil brut instala iilor 213 = .se aduce valoarea contabil brut la valoarea contabil net prin anularea amortiz rilor cumulate existente: 2813 = . Instala ii tehnice. planta ii´ 105 .000. Instala ii tehnice.000.000.000lei).000.000 ± 400.000 ! 1.000 x 1.000 100.25 = 250.000...000lei. respectiv structura ³rezerve din reevalu ri´ cu 100. Opera ii: In inventarul societ ii figureaz ma ini i instala ii de lucru la costul de achizi ie ini ial de 600.000 . de transport. animale i p s ri´ 200. 25 400. aducându-se aceasta la valoarea just .000.Amortiz. 1.000.000.Amortiz. instal. mijloacele fixe eviden iate în conturi în afara bilan ului.instal. Valoarea justa actuala a acestor active se consider c s-a stabilit de 500.000lei 2.000 x 1.000 2. de transport.000 Costul istoric actualizat ± Valoarea brut = 600. ca diferen între cele dou valori (500. anim.000.000.Rezerve din reevaluare i amortiz rile a ma inilor i 150. mijloace de transport. mijl.000. mijloace de transport..000. anim.000..000. 1. Având în vedere c aceste imobiliz ri nu au fost evaluate anterior reevalu rii pentru care diferen ele au fost contabilizate ca venituri sau cheltuieli.

Rezultat reportat´ 25.25=125.. y Prin achizi ie de la furnizori.000 = 25.000.000 Se înregistreaz diferen a dintre noua i vechea amortizare care se transform în rezultat reportat 125. Dintre aceste c i de intrare a imobiliz rilor corporale.se majoreaz valoarea ma inilor i instala iilor cu diferen a din reevaluare: 213 = .000 6813 = . y Primite cu titlu gratuit (dona ie..6 Reflectarea în contabilitatea Sucursalei Regionala CFR Ia i a opera iunilor privind imobiliz rile corporale i amortizarea Reflectarea în contabilitate a opera iunilor de intrare în gestiune a imobiliz rilor corporale C ile de intrare a imobiliz rilor corporale în cadrul unei unit i sunt urm toarele: y Prin aport la capitalul social.000. y Imobiliz ri de natura obiectelor de inventar..Rezerve din reevaluare 107 . y Prin construc ie în regie proprie.000.000.000.000 3. instal.. La primirea facturii se efectueaz recep ia i se întocme te Procesul Verbal de Recep ie al Mijlocului Fix. mijl. documentul justificativ este factura fiscal .000 125.. y Prin închiriere. planta ii´ 125. incluzând i contractile de leasing. mijl. de transport. anim.Rezerve din reevaluare´ 100.000 100.000-100. planta ii´ 2813 .000 Concomitent se înregistreaz amortizarea nou anual 100. care precizeaz toate elementele de detaliu privind costul de achizi ie al imobiliz rii.Chelt priv. animale i p s ri´ 105 . y Cre terea valorii contabile prin moderniz ri i investi ii. y Modific ri ce au loc cu ocazia reevalu rii. la Sucursala Regionala CFR Ia i sunt înregistrate urm toarele documente contabile privind intr ri în gestiune ale imobiliz rilor corporale.amortiz. anim.000. de transport.000x1.000 25.000.000 lei: 105 = . Pentru imobiliz rile corporale achizi ionate de la furnizori interni.000.instal. sponsorizare) sau plus la inventar. De asemenea odat cu intrarea în gestiune 82 .000. Instala ii tehnice. mijloace de transport.000.Amortiz..000.

714 lei. proces verbal de recep ie nr.741.71/07. 64/24.138 83 ..350 30..71 4 Intrare în gestiune ma ini t iat ini MTX 300 Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 % 2132 4426 Credit 6 404 150.Regionala CFR Ia i achizi ioneaz un teren de 1000 mp.03 2005 2. crt.03. IA I REGISTRU JURNAL Nr. mijlocul de transport este recep ionat conform Proces Verbal de Recep ie nr.780.2005.101/11.R. Inter´ S.R. Se achizi ioneaz de la Bucure ti un mijloc de transport Dacia Double Cab 1.03.2005 2. 0279432/01.2005.2005 i transferat la subunitatea Sec ia de Între inere Linii Bârlad. Opera iuni economice: 1.. conform facturii nr. 0279432 i Proces verbal recep ie nr.000.C.299 lei .03.000.62/01.03. conform facturii nr.mijlocul fix este eviden iat în Registrul Numerelor de Inventar al Mijloacelor fixe.Societatea achizi ioneaz de la S. Pentru eviden a analitic se deschide o fi de eviden a mijlocului fix.2005 un rezervor plastificat din fibr de sticl în valoare de 120..Se achizi ioneaz de la S.62 Extras cont nr.000 28.03 2005 3 Factura nr.03.03. 0279432 m surare Intrare în gestiune teren 1000mp.000 1.F.a 7.000 % 2111 4426 404 25. 4489555 /22.000 lei/buc.000.Rezervorul este recep ionat conform Proces Verbal de Recep ie nr. 5874245 i Proces verbal recep ie nr.03 2005 Plata facturii nr. decont 3/5/410/25.L.000 Debit 7 Sume Credit 8 178.000.C.788 4.2005.2005 SUCURSALA REGIONALA C.b 4. proces verbal recep ie nr.5874245/07.2005 3.679.a 2 1.03.780.03.03.9 D 4X4 în valoare de 210.788 lei în vederea amenaj rii unei sere la Sec ia de Între inere linii Bac u.2005 .5 Ordin plat nr.8 Factura nr. 404 5121 178.898.5613891/11.000. Bra ov dou ma ini de t iat ini cu disc abraziv MTX 300 în valoare de 75. 4.000.365. în valoare de 25. conform facturii nr. 1 1..Delta Press´ Bucure ti conform facturii nr.000 178.

3/5/711 Extras cont nr.03 2005 Transfer Subunitate L.788 25.682.a 22.64 Extras cont nr.788 2.299 22.714 4. 5874245 c/val.741. cheltuielile de transbordare i manipulare precum i cheltuielile de parcurs intern.940.682.679.335.679.365.200 3.b 10. 4448955 Proces Verbal de Recep ie nr.2 Bârlad 3/5/410 Transfer Subunitate L.847 143.299 Importurile de bunuri economice au ca baz juridic contractele economice încheiate cu furnizorii externi.03 2005 % 2133 4426 404 210.741. 2005 404 5121 143.7 Ordin plat nr. sau CIF .4 Bac u Plat factura nr.b 23.969.03 2005 Decont ± Nota de debitare nr. portul str in de înc rcare.714 210.03 2005 25.a 11.741.365. 4448955 Transfer rezervor plastificat nr.c 15.03 2005 % 212 4426 404 120.146 143.682.780.486 250. În aceste condi ii. Condi ia de livrare FOB oblig importatorul s .714 39. teren Intrare în gestiune Dacia Double 481 2111 25. Orice contract cu furnizorii externi cuprinde pre ul bunului economic negociat i condi ia de livrare FOB. Inventar 1040356 481 2133 210.1 Ia i Intrare în gestiune rezervor plastificat din fibr de sticl Plata factura nr.b 24.portul românesc de desc rcare.146 4.10 i ordin plata 890 Nota de debitare L.146 4.i organizeze transportul bunului.365.299 120.101 Decont ± Nota de debitare nr. importatorul pl te te furnizorului extern doar pre ul net al bunului economic importat.3/5/711 Factura nr.138 3.780.2.c 481 212 120.138 30. 84 . 5613891 Proces verbal recep ie nr. cheltuielile de asigurare pe parcurs extern.03 2005 404 5121 30.03.766 Factura nr.

V.3+4+5) T. Transport extern 3. 5.5%(rd.03.310/21.704.831 - 85 .1.Societatea achizi ioneaz la data de 15.03.Factura furnizorului extern se achit pe 21.. 8.Modalit ile de decontare cu furnizorul extern au în vedere s asigure maximum de securitate.6x19%) Valoarea în vam pe o ma in Valoarea în Euro 8000 700 8700 8..2005 este de 36.725.048.781 lei = 1.03.Cursul Euro la 15.2005 primite de la S. 6.2005. 7. toate cheltuielile externe de transport.259 lei Tabelul nr. Astfel importul în condi ii CIF..725.scrisorii de tr sur i declara ia vamal de import.2005. Contractul de import trebuie s cuprind termenele de decontare a bunurilor importate fie cu plata la vedere sau la termen pe credit comercial .03.750 lei.2 TDI în condi ii de livrare FOB. de la firma.C.5 Eurox36.000 22.Obliga iile de vam se achit prin ordin de plat 279/17. 6.) 2.Transportul mijloacelor de transport din punctul vamal i pân la destina ia Sucursalei Regionala CFR Ia i a fost negociat la un tarif de 16. Pentru transferul valorii facturii banca are un comision de 28. un autoturism Opel Zafira 2.C.. Valoarea extern FOB ( 3 buc.conform facturii nr.380.9872432/16.625 343.750 lei / Euro 294. la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectu rii lor.750 1. în ceea ce prive te încasarea respectiv plata la timp a contravalorii bunurilor importate/exportate.2005 la un curs de 36. deductibil (rd.000 lei i T. 19%. Calculul extracontabil al importului Nr. pân în portul românesc.000 25.3x7%) Comision vamal 0.000. M&S Automobile´ din Germania în valoare de 8000 Euro . Calculul extracontabil al importului a fost realizat pe baza facturii externe nr.În condi ia de livrare CIF.03. 4. 7. asigurare. comisioane externe de intermediere.500.2005 conform ordinului de plat nr.5%) Cost de achizi ie în vam (rd.Transpex´ S.03.700 Valoarea în lei 36.03.A. revine în exclusivitate furnizorului extern. 5. specializat în servicii de transport. pe lâng valoarea mijloacelor fixe importate.R. 3.781 lei/Euro. Valoarea extern CIF ( valoarea în vam ) Taxe vamale7%(rd. importatorul datoreaz furnizorului extern. servicii conexe: manipulare.303.A.V.3x0. desc rcare i înc rcare. 0798942/15..2005 Tabelul nr. 3.375 65.598.000 319. de control al bunurilor importate. 4.x 1000 Euro/buc. Achizi iile de mijloace fixe în devize se înregistreaz în contabilitate atât în moneda str in cât i în lei. modalitatea de plat este realizat prin contul deschis la B.A.5. Elemente de calcul Crt 1.

075 5124 1.3 401 22.a 2 15. IA I REGISTRU JURNAL Nr. 17.d 5.V. Prest ri servicii Transport de la vam la sediul regional Se achita obliga iile în vam Se achita datoria fa de furnizorul Extern Comision Bancar aferent tranzac iei 2133 2133 4426 % 2133 4426 446.2 TDI Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 2133 Credit 6 404 Debit 7 343.380.206 343.b 21.A Deductib.831 22.1 446.000 16.819.831 5124 343.91 Declara ie Vamal Declara ie Vamal Declara ie Vamal Factura nr.03 2005 Extras cont 10 ordin de plat 279 Extras cont 21 ordin de plat 310 Extras cont 21 % 446.500.625 65.2 446.700 1.375 Sume Credit 8 343.R.F.635.c 4.000 3.048. 15.000 6.SUCURSALA REGIONALA C.750 1.375 4.375 114.704.303.598.380.03 2005 15.750 1.704.03 2005 3 Factura extern nr.03.b 4. 1 4.303.03 2005 15.135. 9872432 4 Intrare în gestiune Opel Zafira 2.3 % 404 665 627 5121 22.303.1 446.259 89. 0798942 i Proces verbal recep ie nr. 2005 7. crt.a 21.03 2005 7.03.598.704.598.259 86 .2 446.283.380.03.625 65.750 1.625 65.048.831 19. 2005 Taxe vamale Comision vamal T. 2005 16.

000 Sume Credit 8 105. 9.000 87 . conform cu statutul i contractul de societate.609 4 Aport în natur teren 800 mp Intrare în gestiune teren 800 mp Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 456 Credit 6 1011 Debit 7 105. Ac ionarul care a depus capitalul social prime te 450 de ac iuni cu valoarea nominal de 130.F. Aportul în natur este supus evalu rii de c tre un expert tehnic.R.000 lei pe ac iune.b 2111 456 105..03 2005 01.Se înregistreaz intrarea unui teren de 800 mp prin aport în natur pe baza Procesului Verbal de Recep ie nr. Declara ia de subscriere.a 2 01. Ac iunile ce reprezint aporturi în natur trebuie acoperite integral SUCURSALA REGIONALA C.000. fuziunii etc. Cererea de men iune atunci când se majoreaz capitalul social.000. valoarea de emisiune a ac iunii este de 130.000 lei. 1 8.000.000 105.000 lei.000.03. pre apropiat de valoarea contabil a ac iunii.Societatea emite 500 ac iuni.2005. Un ac ionar aduce ca aport în natur un Aparat pentru Sudur AT evaluat de comisia tehnic de expertiz la o valoare de 58. crt. Înregistrarea în contabilitate se realizeaz în baza raportului întocmit de comisia de evaluare i supus aprob rii Consiliului de Administra ie.000 8.000. supus aprob rii Adun rii Generale a Ac ionarilor i Consiliului de Administra ie.valoarea de aport este de 105.000. Documentele pe baza c rora se înregistreaz în contabilitate aportul în natur sunt: Contractul de Societate (la înfiin are).000 lei. 8. expertiza tehnic .609/01. Aceast valoare este asimilat cu valoarea de aport sau de utilitate acceptat de p r i pentru imobiliz rile corporale intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii. În situa ia în care cre terea de capital este realizat prin aport în natur sunt evaluate la pre ul de emisiune.Imobiliz rile corporale aduse ca aport în natur se înregistreaz în contabilitate la valoarea de intrare. IA I REGISTRU JURNAL Nr.03 2005 3 Declara ie de subscriere Proces Verbal Receptie Nr. Diferen a dintre valoarea de emisiune i valoarea nominal a ac iunilor cesionate este înregistrat ca prim de aport. rezultatele evalu rii fiind consemnate într-un Proces Verbal de Recep ie.

.500.000.000 9. cheltuieli directe i indirecte determinate ra ional de costul de fabrica ie al imobiliz rilor.000. Asimilate mijloacelor fixe.609 conform cu declara ia de subscriere Declara ie de subscriere Proces Verbal Recep ie nr.000. include i cheltuielile financiare cu condi ia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finan area investi iei s fie aferente perioadei de execu ie .a 23.000 58.000 500.03 2005 23. Costul efectiv de produc ie al mijloacelor fixe. 10. potrivit standardelor interna ionale privind .000 Documentele pe baza c rora se înregistreaz mijloacele fixe din produc ie proprie în contabilitate sunt devizele de lucr ri i Procesul verbal de Recep ie.500.8.000 105.94 conform cu declara ia de subscriere Capital subscris v rsat 1011 1012 105.000 58.000 58.000 2131 58.000 1011 1012 58. fiind evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. conform devizelor de lucr ri i a documentelor din luna ianuarie 2005 privind realizarea unui canton prin for e proprii: -cheltuieli privind materii prime i materiale -cheltuieli privind salariile aferente muncitorilor -alte cheltuieli cu serviciile executate de ter i -alte cheltuieli cu impozite i taxe 88 .c 01.000. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe i vor fi cuprinse în grupa ce urmeaz înregistrarea lor ca mijloace fixe.03 2005 9.000.94 Proces Verbal Receptie Nr. supuse amortiz rii sunt capacit ile puse în func iune par ial.500.Societatea colecteaz cheltuieli pentru investi ii în curs. Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor cu materii prime i materiale consumate.Costul îndator rii´.c Aport în natur aparat sudura AT Intrare în gestiune aparat sudur AT prin aport Capital subscris v rsat 456 % 1011 1041 456 58.b 9.03 2005 Proces Verbal Receptie Nr.

e 25.000.000 Intrarea în contabilitate a imobiliz rilor corporale primite cu titlu gratuit sau din dona ii se face pe baza Procesului Verbal de Recep ie .000 10.000 10. subven iile ca i activele imobilizate intrate prin dona ii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate regl rii unei investi ii determinate.000 6.000 59.8 4 Consum c r mid pietri igl nisip Cheltuieli Cu salariile Prest ri servicii executate de ter i Taxe i aprob ri construc ii Se înregistr. 89 .000 Data Document Explica ii Simbol conturi Debi Credit Debit Credit Sume 10.03 2005 2311 722 59..153554 Deviz lucr ri Nr.017 957. imobiliz rile provenite din dona ii. supus aprob rii Consiliului de Administra ie.000.03 2005 641 421 35. respectiv activele imobilizate corporale i necorporale.000 35.V.A. b 10. 07895151 Nota contabil nr. investi ia 5 601 6 301 7 8.SUCURSALA REGIONALA C. Din punct de vedere fiscal .000. d 18.000 % 628 4426 635 401 5.20/61 Chitan a fiscal nr.75 Factura nr.R.000.000.03 2005 3.03 2005 16. crt. 410 i deviz de lucr ri nr. de utilitatea i locul unde se afl .000. cu titlu gratuit sau prin subven ie de stat. IA I REGISTRU JURNAL Nr.000 8 8. are la baz valoarea actual estimat la înscrierea lor în activ.. În ceea ce prive te T. c 01. Expertiza tehnic .05 3.042. inând seama de valoarea just a mijloacelor fixe cu caracteristici similare.000. t 1 10.03 2005 3 Bon consum nr. a 2 01. sau apropiate mijloacelor fixe de inute cu titlu gratuit.000.983 446.F.75 Deviz lucr ri nr.000. sunt supuse impozit rii imediat sau pot fi e alonate pe mai multe exerci ii. Subven iile în care impozitarea poate fi e alonat sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile.

000 68.000 428.03. Cheltuielile de montaj i probele tehnologice se ridic la 7.89/25.000. 10.000 90 .2005 a utilajului.000 445 200. 2 17.000 404 5121 428.03.proces verbal recep ie 45/10.17 Ordin de plat 65 % 2312 4426 404 360.La data de 17.conform facturii nr.2005 12. 19%.2005.03.8 Ordin plat nr.000.03 2005 17.11. 1 11.000.F.2005.000 428. T.03 2005 13.24 Extras cont nr.La data de 15.4 4 Dreptul de a primi subven ia de la stat Intrarea în gestiune a utilajului Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 445 Credit 6 131 Debit 7 200. la data de 10. 15. În urma probelor tehnologice.000 lei. crt.V.000.400. La valoarea sa de achizi ie se adaug cheltuielile de montaj.2005 se achit factura furnizorului.03.Se achizi ioneaz o instala ie de dedurizare a apei pentru motoare Diesel. mai pu in valoarea produselor reziduale valorificate.500.03.000. SUCURSALA REGIONALA C.000 în contul bancar.03.000 Sume Credit 8 200.000.Societatea înregistreaz angajamentul statului de a-i acorda o subven ie de 200.400.000 lei Se înregistreaz Procesul Verbal de Recep ie nr.02. 16. 15.A.7193480/10.000.500.2005 13.03 2005 14.45 Extras cont nr. la cost de achizi ie de 360.000 lei. Lunar se înregistreaz la venituri cota corespunz toare pentru subven ia primit .000 lei pentru finan area par ial a unei achizi ii i punerii în func iune a unui utilaj la data de 17.2005 se înregistreaz primirea efectiv a subven iei de 200. IA I REGISTRU JURNAL Nr.400.000 Primirea subven iei în contul bancar Se achit factura furnizorului 5121 200. Factura nr.000 12. 14. se ob in produse reziduale valorificate la un pre de 2.Durata normal de func ionare a utilajului este de 20 ani i se amortizeaz liniar. 7193480 i Proces Verbal Recep ie nr.400.02 2005 3 Nota contabil Nr.000.R.

01.05.000 lei pe baza Contractului de Închiriere nr. este reflectat în contabilitate cu ajutorul contului în afara bilan ului 8031. b 31. Soldul contului arat valoarea imobiliz rilor luate cu chirie la un moment dat.000.520. valoarea de intrare a imobiliz rilor luate cu chirie.000 1.000. dot rile de care beneficiaz bunul. a 16.15 25..03 2005 Proces Verbal Recep ie nr. Prin contract se convine asupra clauzelor care s asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia.333 Mijloacele fixe i terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semn rii Contractului de Închiriere între p r i. 2005 Cota amortisment subven ii 131 7584 833.9 Nota contabil nr. nivelul chiriei pe pia a intern i extern pentru bunuri similare. În debitul contului se înregistreaz pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere.000 5.89 Nota contabil nr. Chiria este în valoare de 8. importan a social a activit ii pentru desf urarea c reia urmeaz a fi folosit bunul închiriat i alte elemente de asemenea natura.000 lei/luna.05 2005 6811 2813 31. Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului i persoane juridice sau fizice.833 16. române sau str ine. iar contractul este încheiat pe o perioad de 12 luni.000 360.833 1. iar în creditul contului valoarea imobiliz rilor restituite pe baza Proceselor Verbale de Predare. 91 .2/31. 18.333 833. Imobiliz rile închiriate se amortizeaz de c tre unitatea proprietar . Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la ter i în baza contractului încheiat între p r i. amplasarea pe zone de interes.000.Imobiliz ri corporale luate cu chirie´.000.2005 în vederea caz rii a 20 de cursan i de la subunit i în apropiere de sediul regionalei.9 Intrarea în gestiune a utilajului Amortisment lunar 2131 % 2312 722 365. Se ia cu chirie o cl dire în valoare de 510. La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat.000.520.

SUCURSALA REGIONALA C.F.R. IA I REGISTRU JURNAL Nr. crt. 1 18. a 2 31.01 2005 3 Proces verbal de recep ie i contract de închiriere nr.2 Factura nr.586923 4 Intrarea în gestiune a cl dirii Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 8031 Credit 6 Debit 7 510.000.000 Sume Credit 8

18. b

10.02 2005

18. 15.02 2005 c

Extras cont nr.9 ordin de plat 71

C/val. Chirie conform contract nr.2 Plata chirie

% 612 4426 401

401 8.000.000 1.520.000 5121 9.520.000

9.520.000

9.520.000

În contabilitatea Regionalei CFR Ia i întâlnim intr ri de imobiliz ri corporale prin opera iuni de leasing financiar i opera ional. Leasing-ul este o form de finan are în care închirierea bunurilor este înso it de op iunea de cump rare a acestora, la o anumit data i la un anumit pre prev zut în contract. Leasing-ul presupune în esen dou contracte : unul de vânzare -cump rare, stabilit între produc tor(vânz tor) i societatea de leasing care crediteaz opera iunea de leasing în calitate de cump r tor i un contract de loca ie încheiat între societatea de leasing i un utilizator(beneficiar). Conform legii, contractul de leasing con ine: p r ile contractului de leasing, valoarea ratelor de leasing i termenul de plat a acestora, perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului, clauza fiind obliga ia asigur rii bunului. Pentru contabilitate prezint importan urm toarele elemente: y valoarea de intrare = costul de achizi ie al bunului; y valoarea total = valoarea total a ratelor de leasing plus valoarea rezidual ; y valoarea rezidual = valoarea care la expirarea contractului de leasing face transferul dreptului de proprietate; Opera iunile de leasing se clasific din punct de vedere a realiz rii acestora în: y opera iuni de leasing financiar; y opera iuni de leasing opera ional;

92

Leasing-ul financiar se delimiteaz prin: -rata de leasing - de i din punct de vedere juridic bunul nu apar ine utilizatorului la predarea bunului, acesta este scos din eviden a locatorului i preluat în conturile bilan iere ale utilizatorului(locatarului), care urmeaz s calculeze i s înregistreze amortizarea acestuia; - transferul dreptului de proprietate se efectueaz la valoarea rezidual convenit de p r i. Acest transfer are loc în cazul în care, în contract s-a prev zut expres i c valoarea total a opera iunii de leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea rezidual . Dac îns în contractul de leasing nu s-a prev zut în mod expres transferul dreptului de proprietate, valoarea total este data de suma ratelor de leasing. Având în vedere tr s turile leasing-ului financiar, din punct de vedere contabil se întâlnesc unele particularit i atât în contabilizarea opera iunilor la locator cât i la locatar. A.1. La locator(finan ator) Opera iunea de predare a bunurilor de natura imobiliz rilor achizi ionate se contabilizeaz cu ajutorul conturilor:212,,Construc ii,213,,Instala ii tehnice, mijloace de transport, animale i planta ii´,214,,Mobilier,aparatur birotic , echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale´,2673,,Împrumuturi acordate pe termen lung´,2674,,Dobânda aferent împrumuturilor acordate pe termen lung´,472,,Venituri înregistrate în avans´, 8038,,Alte valori în afara bilan ului´. Ratele de leasing se factureaz lunar i sunt supuse TVA. În factur se consemneaz distinct cele dou componente ale ratei de leasing pentru a se : y eviden ia veniturile în contul 706,,Venituri din redeven e, loca ii de gestiune i chirii pe componentele ratei de leasing; y impozita veniturile realizate în România de persoanele juridice nerezidente; în ara noastr sunt impozabile veniturile realizate din dobânda de leasing, iar dac prin contractul încheiat nu se identific dobânda, atunci se impoziteaz toat rata de leasing. Locatorul, pe m sura factur rii ratelor de leasing contabilizeaz cheltuielile proprii de exploatare(cont 6588,,Alte cheltuieli de exploatare´)egale cu cota parte din valoarea de intrare a bunurilor predate în regim de leasing. De asemenea, cu valoarea fiec rei rate de leasing se crediteaz contul în afara bilan ului 8038,,Alte valori în afara bilan ului´. Astfel c , dup fiecare opera iune de creditare, soldul debitor al contului 8038,,Alte valori în afara bilan ului´ reprezint valoarea ratelor r mase de încasat. În contabilitatea locatorului trebuie înregistrat i opera iunea de vânzare la valoarea rezidual a bunului stabilit între p r i, la expirarea perioadei de leasing, dac se transfer dreptul de proprietate, utilizând conturile adecvate unei vânz ri. A.2. La locatar(utilizator) În contabilitatea locatarului se eviden iaz : bunurile primite în regim de leasing financiar cu ajutorul conturilor: 212,,Construc ii´,213,,Instala ii tehnice, mijloace de transport, animale i planta ii´,214,,Mobilier,aparatura birotic , echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale´,167,,Împrumuturi i alte datorii asimilate´. Dobânda aferent în conturile:471,,Cheltuieli înregistrate în avans´,1687,,Dobânzi aferente altor împrumuturi i datorii asimilate´.

y

y

93

y y y

Valoarea total a ratelor de leasing în contul în afara bilan ului:8036,,Redeven e,loca ii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate´ Amortizarea bunurilor primite în regim de leasing; Opera iile aferente facturilor primite pentru ratele de leasing;

19.Societatea comercial de leasing ,,Andro´ S.A. (locator) a încheiat cu Sucursala Regionala CFR Ia i (locatar) contractul de leasing nr.217/05.02.2005 pentru o - instala ie de sortare i uscare a nisipului, pe o perioad de 5 ani. Valoarea de intrare (costul de achizi ie) este de 48.000.000 lei, T.V.A. 19%. Rata anual a dobânzii 20%. La expirarea contractului de leasing se transfer dreptul de proprietate c tre locatar la valoarea rezidual de 4.000.000 lei, TVA 19%. Calculul ratelor de leasing poate fi urm rit cu ajutorul tabelului nr.3.6. 20. Societatea comercial de leasing ,,Lido´ S.A.(locator) a încheiat cu Sucursala Regionala CFR Ia i (locatar) contractul de leasing nr.110/15.04.2003 pentru o instala ie de tarare a injectoarelor la locomotive, pe o perioad de 2 ani. Se înregistreaz factura nr. 6750214/02.05.2005 privind transferul dreptului de proprietate la valoarea rezidual de 4.760.000 lei. Tabelul nr. 3.6. Calculul ratelor de leasing Exerci iul financiar Valoarea de intrare a mijlocului fix la începutul exerci iului Cota parte anual din valoarea de intrare (valoarea de intrare /5) Dobânda anual (col.2x20%) Rata de leasing (col.3+col.4)

1 1 2 3 4 5 Total

2 48.000.000 38.400.000 28.800.000 19.200.000 9.600.000 -

3 9.600.000 9.600.000 9.600.000 9.600.000 9.600.000 48.000.000

4 9.600.000 7.680.000 5.760.000 3.840.000 1.920.000 28.800.000

5 15.360.000 15.360.000 15.360.000 15.360.000 15.360.000 76.800.000

Rata de leasing = (48.000.000+28.000.000) : 5 = 15.360.000 lei, din care: -cota parte din valoarea de intrare = 9.600.000 lei -dobânda(15.360.000-9.600.000) = 5.760.000 lei În contabilitatea locatarului (utilizatorului) Sucursala Regionalei CFR Ia i se înregistreaz urm toarele opera ii:

94

000.600.278.110/15.400 19.SUCURSALA REGIONALA C.02 b 2005 19.800.400 5.760.000.F.664.02 2005 3 Proces verbal de recep ie Nr. 6750214 666 471 5. IA I REGISTRU JURNAL Nr.400 18.64 Nota contabil Nr.2003 Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 2131 Credit 6 167 Debit 7 48.000 5.918.760.04 d 2005 19. 20.05 2005 Nota contabil nr.760.600.000 28.000 76.000 904. Cote leasing aferente exerci iului financiar 2005 Dobânda de leasing C/val.000 6811 % 167 1687 4426 2813 404 9.18 Nota contabil Nr. crt. rate leasing facturii 214968 Transfer drept proprietate Conform contract nr.R.000 18.800. 02.278.800.000 5.400 % 167 4426 404 4.000 9. 04. 1 19.10 Extras cont nr. 30. a 2 07.760.400 9.000 404 5121 18.05 e 2005 471 8036 1687 - 28.278.05 g 2005 20. 18.000 19.000 Sume Credit 8 48.600. 02.000 2.24 Factura nr.16 i ordin de plat 78 Factura nr.000 95 .05 f 2005 19. 19.04 c 2005 19. 02.18 Nota contabil Nr.214968 4 Intrarea în gestiune a instala iei De sortare i uscare a nisipului Dobânda aferent de plat Se evideniaz ratele de leasing Amortisment lunar C/val.

Venituri din vânzarea activelor i alte opera ii de capital´ dac utilizatorul opteaz pentru transferarea dreptului de proprietate i scoaterea i scoaterea din patrimoniu.000 lei.000 lei.. Transferul dreptului de proprietate. Valoarea total a opera iunii de leasing opera ional este data de : Suma ratelor de leasing plus valoarea rezidual . animale i planta ii´.(locator) a încheiat cu Sucursala Regionalei CFR Ia i(locatar) un contract în regim de leasing opera ional pentru o instala ie de ridicat boghiurile la locomotive.Construc ii.. se face la valoarea rezidual stabilit între p r i în conformitate cu prevederile contractului de leasing. dac la expirarea perioadei de leasing utilizatorul întrerupe rela iile contractuale. Amortizarea calculat de locator se eviden iaz ca o cheltuial de exploatare.000.Instala ii tehnice.Empira´ S. Ratele de leasing facturate se eviden iaz ca venituri din exploatare 706.213.aparatur birotic . T..000.Societatea comercial . mijloace de transport. Bunurile predate locatarului r mân eviden iate pe toat durata de leasing în contabilitatea locatorului.A. Ratele de leasing facturate de locator se contabilizeaz sub forma cheltuielilor de exploatare în contul 612..Redeven eloca ii de gestiune. Durata contractului este de 4 ani iar rata de leasing este de 18.Mobilier. care eviden iaz . loca iile de gestiune i chiriile´. chirii i alte datorii asimilate´.. 21. calculeaz i înregistreaz amortizarea bunurilor respective..214. Contabilizarea opera iilor de leasing opera ional prezint o serie de particularit i: y y B. dac locatarul opteaz se procedeaz la transferarea dreptului de proprietate.y y y Leasing-ul opera ional prezint urm toarele caracteristici: Rata de leasing opera ional este format din: amortizarea valorii de intrare a bunului corespunz toare perioadei de utilizare( calculat potrivit legii) i beneficiul stabilit de p r ile contractante.. loca ii de gestiune i chirii´.A. deschis pe dou conturi analitice : amortizarea i marja de profit.1 La locator (finan ator) Bunurile de natura imobiliz rilor corporale i care urmeaz a fi predate în regim de leasing r mân înregistrate în conturile: 212. B. dac bunul este cump rat la expirarea perioadei de leasing. Suma ratelor de leasing.Cheltuieli cu redeven ele. 19%. Venituri din redeven e. La expirarea perioadei de leasing . 96 . în valoare de 60.V. Vânzarea bunului la valoarea rezidual se realizeaz prin intermediul contului 7583.. dac utilizatorul î i exprim op iunea pentru cump rarea bunului.2 La locatar(utilizator) Înregistrarea imobiliz rilor corporale se realizeaz în contul în afara bilan ului 8036. echipamente de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale´.

000. 1 21.SUCURSALA REGIONALA C.000 3. Prin dona ii.420. rate leasing Plata factura nr. -vânzare prin licita ie public . Prin cesiune(vânzare) -vânzare direct .05 2005 Factura nr. -ie irea prin dezmembrare cu cheltuieli i venituri.214310 Diminuare a ratelor de leasing Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 8036 Credit 6 Debit 7 72.05 2005 11.000.000.000 - 8036 18. Prin aport la capitalul altor societ i Prin lipsuri la inventar: y y y y y 97 .000 Reflectarea în contabilitate a opera iunilor de ie ire din gestiune a imobiliz rilor corporale C ile de ie ire a imobiliz rilor corporale din patrimoniul unei unit i sunt: Prin scoaterea din func iune : -amortizate integral . a 2 04.214310 Extras cont nr. crt. c 21.05 2005 11.000 21.88 i ordin plat 44 Nota contabila nr.420. b 21.R.000 5121 21. d 02.F.420.90 4 Intrare în gestiune instala ie de ridicat boghiurile la locomotive C/val.9 % 612 4426 404 404 18. -amortizate par ial.04 2005 3 Proces Verbal de Recep ie nr. IA I REGISTRU JURNAL Nr.000 Sume Credit 8 21.000 21.420.

valoare de intrare10.520 lei. 4. Imputarea se face unor salaria i la valoarea r mas . acestea se valorific prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate. Evaluarea componentelor este realizat de c tre comisia de casare. valoarea amortizat este 71.500.241. 3.500. 2874561/11. cu respectarea dispozi iilor legale.Evaluarea cl dirii este efectuat de S.linia Ploie ti-Vic ani care are valoarea de intrare de 89.870. Casarea mijloacelor fixe se face de c tre o comisie numit de directorul regional care a aprobat scoaterea din func iune a mijlocului fix.374 lei.789 lei.641. amortizare înregistrat în valoare de 8.650.575.789. valoarea de intrare de 10. amortizare înregistrat 10.Se vinde prin licita ie public o locuin canton km. În urma dezmembr rii mijloacelor fixe.05. pre ul de vânzare negociat este de 310.Sucursala Regional CFR Ia i vinde un utilaj U.Bra ov´.5613897/18. de inventar 3330171.-amortizate par ial-neimputate -amortizate par ial-imputate (când fapta nu este penal ) -amortizate par ial-imputate (când fapta este de natur penal ) În cadrul Sucursalei Regionala CFR Ia i mijloacele fixe ies din func iune dac sunt aprobate de Consiliul de Administra ie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului. Diferen a r mas neacoperit se include în cheltuielile excep ionale.000 lei/participant).cheltuielile de evaluare conform facturii nr.000 lei .nr..2005 în valoare totala de 5.874 lei. inventar 24040002 având valoarea de intrare în patrimoniu de 9.C.În urma dezmembr rii se recupereaz piese de schimb în valoare de 1.000.000.2005 se caseaz un debavurator hidraulic cu set cu ite având nr.112 lei. În momentul ie irii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare.05. amortizat integral. Pentru fiecare persoan care particip la licita ie se re ine o garan ie de participare de 5% din pre ul de pornire al licita iei (3. 215-243. În cazul nerecuper rii integrale. 21/21. Durata recuper rii i anuit ilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de c tre Consiliul de Administra ie al societ ii . La licita ie particip trei persoane. societatea asigur acoperirea valorii din sumele rezultate în urma valorific rii acestora.000.000 lei.124 lei. Pentru dezmembrarea utilajului unitatea apeleaz la o firm specializat care în urma lucr rii emite factura nr.04.263.000.200. Ia i . T. valoare de inventar 20.V.8786519/06.A.410 lei .012 lei.La data de 28. TVA 19%. valoarea amortizat este de 410. pe o perioad de maxim 5 ani sau diminueaz capitalurile proprii.În urma unor calamit i naturale se înregistreaz scoaterea din gestiun a unei e planta ii de 200mp.. Locuin a canton km.521. TVA 19%. inventar 3314001 valoarea amortizat este de 8. conform facturii nr.A.744 lei.2005 5. Taxa de participare la licita ie este de 300. În urma inventarierii se constat lipsa unei imprimante Epson 1170. nr.04..456.linia Ploie ti-Vic ani se vinde la pre ul adjudecat de 85.000 lei.2005 sunt în valoare de 5. cât i pentru cele cu valoare de intrare r mas nerecuperat . inventar 24040011 care are valoarea de inventar de 412.Romconstruct´ S.261.Sucursala Regional CFR Ia i caseaz în urma propunerilor aprobate de Directorul Regional un plug de z pad tip ..274. nedeductibile fiscal. nr. 1. pe calea amortiz rii a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din func iune.656.000 lei. cu viza contabilului ef i a responsabilului regional cu gestiunea imobiliz rilor corporale.263.112 lei.05. 6. conform proces verbal de casare nr. Aceast m sur se aplic atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizat .A. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate s nu fie complet recuperat pe calea amortiz rii.121 lei. inventar 22040014 . 2.2003 98 .645.462 lei. 19%.516 lei. nr. Aprobarea scoaterii din func iune este urmat de procedura de valorificare fie prin vânzare(licita ie sau negociere direct ) fie prin casare.M. Pre ul de pornire al licita iei este de 70.

Bra ov´ Verbal de nr.000 1.645.9 6811 2813 903.78 Factura nr.261.03 2005 3 4 Data Document Explica ii Simbol conturi Debit 5 2813 Credit 6 2133 Debit 7 9.c 28.b 11.107 i z pad tip Proces . 1 1.397 840. inventar 22040014 % 6583 4426 401 4.789 1.b 11.. Prest ri 2874561 servicii dezmembrare plug de z pad Bon de recâ tigare nr.04 2005 Nota contabil nr.a 11.496 903.a 2 16.04 2005 Dosar casare nr.101 % 2813 471 2133 9.500.145.04 2005 3024 7583 1. IA I REGISTRU JURNAL Nr. scoatere inventar din 24040002 func iune nr.789 Sume Credit 8 9. crt.012 99 .F.000 2.SUCURSALA REGIONALA C.000 10.065 5.04 2005 Dosar Se caseaz casare plug de nr.521.012 1.500.421.462 2.496 2.R.117 i Proces Verbal de scoatere din func iune nr.521.500.11 Motor debavurator hidraulic seria: 4789654 Se înregistreaz diferen a dintre venituri i cheltuieli Se caseaz debavurator hidraulic nr.

05 2005 % 2812 6583 100 .124 18.000 85.286 4.433 6.2.985. Prest ri servicii de evaluare cl diri Plat factur nr.000.006.500. 5617831 Proces Verbal de scoatere din func iune Factura nr.789. inventar 240110 5121 462 10.d 17.000 16.000 4.112 1.25 ordin de plat 40 401 5121 6.f 18.150.05 2005 5311 7583 900.433 4.000 412.05 2005 4.000.000 300.000 900.656.05 2005 Nota contabil nr.000 58. 8786519 Conform aprob rii AGA C/valoare utilaj Desc rcarea gestiunii C/val.321 6.410 71.900.870.b 461 % 2813 6583 % 6583 4426 % 7583 4427 2133 368.8 Ordin de plat 44 Dispozi ie de încasare nr.a 06.433 4.7 Extras cont nr.150.c 16.05 2005 Extras cont nr.05 2005 09.05 2005 401 5.500.112 1. 8786519 Se încaseaz taxele de participare la licita ie 6811 471 300.6 Factura nr.456.a 3.667.b 09. 5613897 locuin canton km.632 4.985.000 3. 05. C/val.263 nr.000 89.744 410.e 18.000 310.05 2005 09.263 Proces verbal de scoatere din gestiune nr.20 Sc dere din gestiune locuin canton km.000 461 % 7583 4427 212 101.000 10.650.05 2005 Se încaseaz garan iile de participare la licita ie Factura nr.115.900.985.

274.575.inventar 3330171 4282 % 7583 4427 214 1.374 101 .599.5a 19.301.641.354 % 2814 6583 % 2813 671 213 10.200.27 5b 19.102 List de inventar Nr.05 2005 6 21.520 1.559.855.21 Imputa ie imprimant Epson 1170 Scoatere din eviden imprimant Epson 1170 Sc dere din eviden planta ie nr.05 2005 Proces verbal de casare nr.277 10.354 296.874 8.253 20.05 2005 Act re inere nr.121 10.631 1.

102 .

i eviden ieze fondurile de investi ii constituite cel pu in prin eviden e operative.CAPITOLUL 4. Uzura imobiliz rilor corporale reprezint un alt indicator aflat în leg tur direct cu investi iile i gradul de înnoire al imobiliz rilor corporale.. este necesar repartizarea unor sume importante din profit pentru investi ii. lucr ri de construc ii i montaj de utilaje. numai amortiz rile i alte surse interne nu asigur la nivelul corespunz tor reutilarea i retehnologizarea societ ii. mai cu seam c în condi iile de infla ie. alte valorific ri ale activelor fixe. Bucure ti.Indicatori de analiz privind gestiunea imobiliz rilor Eficien a i valabilitatea unei firme într-o economie concuren ial sunt asigurate i de m sura în care aceasta dispune de un poten ial material al c rui parametrii tehnici i func ionali corespund noilor exigen e. prin raportarea amortiz rii înregistrate cumulativ în contabilitate. sau mixte. cum ar fi vânz rile acestora. inclusiv a proceselor tehnologice i dac se dore te s se in seama de efectele uzurii morale i efectele infla iei. . Acest indicator se ob ine prin raportarea investi iilor efectuate la fondurile constituite. Un indicator important const în fondurile de investi ii constituite din surse proprii. Referitor la efectuarea investi iilor.p.Întreprinderile. la totalul acestor active existente la diferite momente date. de prestarea serviciilor productive. un indicator important este gradul de înnoire al imobiliz rilor corporale. pentru scopul care au fost create. Gradul de reînnoire trebuie s fie mare. Gradul de reînnoire se calculeaz prin raportarea valorii de intrare a activelor imobilizate procurate ca noi. Gradul de reînnoire al mijloacelor fixe este necesar s fie calculat anual i trimestrial pentru: construc ii speciale cu caracter productive. ma ini i utilaje. la valoarea de 21 Brânzan. mai ales când se fac investi ii mari în cl diri administrative. care trebuie s tind la suta la suta. 1999. dac se urm re te m rirea produc iei i modernizarea acesteia. A. mai ales la activele fixe cu caracter productive. dar nu este suficient de concludent.Contabilitate Financiarã I.. este necesar s . De asemenea..Mare . care sunt legate direct de activit ile de produc ie sau presta ii de servicii."21 Anual i trimestrial se calculeaz i analizeaz volumul acestor fonduri i gradul de utilizare al lor. indiferent c sunt societ i comerciale sau regii autonome.România de Mâine´. comerciale. ANALIZA I CONTROLUL GESTIUNII IMOBILIZ RILOR CORPORALE 4. profit. ca : amortiz ri.. atât ca formare cât i ca utilizare..Manea. Anual i lunar este necesar s se urm reasc i s se analizeze realizarea planului de investi ii. V. cu cele dou sec iuni : utilaje i alte active fixe care nu necesit montaj i respective. Editura Funda iei . Aceste planuri ar trebui realizate în procent de sut la sut anual i trimestrial.D. valorificarea bunurilor ob inute din casare i utilizarea acestor fonduri. în scopul pentru care au fost create. pentru a asigura o baz tehnic bun de desf urare a activit ilor. mijloace de transport i alte mijloace fixe legate direct de procesele de produc ie. Acest grad de reînnoire se poate calcula pentru toate activele fixe.276 103 . M.1.. de stat sau private. inventar gospod resc sau mijloace de transport de tipul autoturismelor de persoane. Acest indicator se determin scriptic.

în general ar trebui s fie de circa 80-90% din timpul prev zut de func ionare. în compara ie cu cel disponibil. Ace ti indicatori au tendin a de cre tere. De aceea nu trebuie s se a tepte gradul de uzur aproape de maxim. la inventarierile anuale.intrare. atât din punct de vedere al productivit ii. mai ales c activele fixe vechi necesit de multe ori cheltuieli vechi sau suplimentare. energie. pe baza datelor din conturile de imobiliz ri i amortiz ri. lucru ce nu se realizeaz în prezent. for a de munc . pentru între ineri i repara ii i dac este posibil i pentru moderniz ri. plus subven iile pentru exploatare. cât i al costurilor i calit ii produc iei. aparate de m sur de m sur . la cea prev zut . la pre uri fixe. repara ii neefectuate). 104 . la valoarea de inventar medie anual a activelor fixe. se ob ine produc ia vândut la 1000 lei active fixe. y y Un alt indicator referitor la imobiliz rile corporale const în ponderea amortiz rii acestora i a cheltuielilor cu între inerea i repara ia activelor fixe în totalul cheltuielilor i al costurilor. posibil de realizat. uzura cre te i la bunurile productive mai ales. direct productiv. Acest grad de utilizare . datorit progresului tehnic. pe grupe. nu sunt egale cu uzura fizic real a bunurilor. peste duratele normale. dup cum ar fi necesar. ci i analitic. prin raportarea produc iei realizate . astfel c cele mai multe active fixe productive trebuie înlocuite la anumite perioade relativ scurte. atât în cifre absolute cât i în procente. pentru a se asigura o eficien însemnat a activelor fixe. utilaje. Gradul de utilizare al imobiliz rilor corporale este de asemenea un indicator important pentru asemenea bunuri . procesul de uzura este mai rapid i ireversibil de multe ori prin repara ii capitale. de aceea . dar în acest caz trebuie s se reduc alte cheltuieli. Mijloacele fixe direct productive. Prin raportarea cifrei de afaceri. mijloacele de transport. Unele cl diri i inventarul gospod resc. pentru ma ini. astfel ca mijloacele ajunse la limita fizic de utilizare s poat fi înlocuite rapid. datorit cre terii însemnate a productivit ii muncii. De aceea gradul de uzura trebuie determinat nu numai pe total . dac au un grad de uzur de peste 60-70 % . cât i pe fiecare dintre aceste cheltuieli în parte. unele construc ii speciale. precum i în raport de totalul costului produc iei . cum sunt în special: ma inile i utilajele. i chiar pe fiecare mijloc fix în parte. cantitativ sau / i valoric . comisiile de inventariere pot aprecia i uzura real . ci aceasta s se fac treptat dac este posibil. pentru înlocuire. din punct de vedere scriptic. iar în caz contrar s se rezerve fondurile necesare în acest scop. clase i familii de active. fie ca diferen absolut sau ca i procent. în special cu salariile i adaosurile la acestea. pot fi utilizate mul i ani. pun probleme importante . Acest grad de utilizare se poate stabili în mai multe moduri: y Prin compararea timpului utilizat i neutilizat(pe cauze ca lipsa de materiale. în raport de totalul cheltuielilor din contabilitatea financiar . Pe m sura ce activele înainteaz în vârst . De multe ori uzura i amortizarea. control i reglare. Acest procedeu poate fi utilizat. ceea ce nu ne arat un grad de utilizare exact. animalele i planta iile. nelegate direct de produc ie . dar cu eforturi destul de mari. Cheltuielile cu amortizarea ajung la circa 20% din cheltuielile totale i din costuri. mijloace de transport etc. pe total imobiliz ri corporale. Se pot calcula ponderi pe total. precum i pe unitatea de produs. Prin compararea produc iei efectiv realizate cu cea posibil de realizat. În acest mod. mai ales pentru cele direct productive. deci a veniturilor din activit ile curente de exploatare.

în acest sens. pân la cel al decont rii acestora) i din credite bancare sau provenite din alte surse. din momentul înregistr rii. y Rata capitalului propriu total investit în mijloace fixe: Rata capital propriu total x100 = Capital propriu Active fixe corporale . pe total i pe principalele categorii de mijloace fixe care particip în mod direct la procesul de produc ie. Active corporale O rat bun . Dinamica imobiliz rilor corporale se poate corela cu efectele pe care le produce. ³a´. asigurându-se astfel o baz tehnic stabil . se apreciaz ca fiind.Un indicator important . ca: cifra de afaceri. concretizate în indicatori de rezultate ai întreprinderii. profitul brut. valoarea ad ugat . r mânând o parte din capitalul propriu permanent s fie folosit i pentru active circulante. în general. Indicatorii pe baza c rora se analizeaz dinamica activelor fixe. iar restul de necesit i putând fi acoperit din: diferen a de capital. Rata capitalului propriu investit = Capital propriu permanent x 100 Active fixe corporale Aceast rat . de regul . Aceast rat . Un indicator important de eficien financiar privind activele fixe corporale se va calcula astfel: Profit brut sau profit net x 100. ³b´ = parametrii ecua iei determina i pe baza formularelor consacrate. este necesar s fie de circa 50-70%. Corela ia poate fi realizat prin rela ia: y = a + bx în care:    y = indicatorii de rezultate ai întreprinderii. între 500 i 800 lei profit la 1000 lei active corporale. necesar unei bune func ion ri a întreprinderii. În analiza dinamicii imobiliz rilor corporale se urm re te evolu ia valorii medii pe o perioad . acordarea de dividende asocia ilor i de premii substan iale salaria ilor ca i pentru alte scopuri. x = valoarea activelor fixe (stabilit în condi iile men ionate). pentru a asigura dezvoltarea societ ii . referitor la rela ia dintre capitalul valoric i activele fixe. pasive stabile(alte datorii. const în gradul de investire al capitalului în active fixe. se poate ridica la 65-80% din capital. sunt: y modificarea absolut a activelor fixe pe categorii . În acest sens se calculeaz astfel: y Rata capitalului propriu permanent investit în active fixe: .

( f i i pe total .

(Mf . dup rela iile: ( f i ! f i1  f i 0 (Mf ! Mf 1  Mf 0 £ ¤ ¤ ¤ 105 .

y modificarea relativ pe categorii .

Im f i i pe total Im f i ! IMf i ! mf i1  mf i 0 mf i 0 Mf i1  Mf i 0 Mf i 0 .

I Pentru analiza structurii activelor fixe se utilizeaz urm torii coeficien i: y coeficientul de structur pe categorii de active fixe (Ks): Ks ! mf i x100 Mf y coeficientul activelor fixe în func iune sau active (Ka): Ka ! Mf a x100 Mf în care: .Mfa = valoarea activelor fixe în func iune. y coeficientul intr rilor de active fixe (Ki): y coeficientul ie irilor de active fixe (Ke): y coeficientul mi c rii totale de active fixe (Kt): Indicatorii folosi i pentru studierea st rii activelor fixe sunt exprima i prin urm toarele modele: y coeficientul de reînnoire a activelor fixe (Kr): © Kr ! Inv x100 f ¨ Kt ! IE x100 f § Ke ! ¦ Ki ! I f x100 E x100 f ¥ f i . dup rela iile: 106 .

a activelor fixe intrate. y coeficientul de modernizare a activelor fixe (Km): în care: . E = valoarea activelor fixe ie ite în cursul anului.Inv = valoarea activelor fixe intrate prin investi ii. y coeficientul de uzur al activelor fixe (Ku): în care: . l nf = num rul lunilor de nefunc ionare. a activelor fixe ie ite. din cadrul unui an.M = valoarea moderniz rilor în active fixe. Pentru analiza factorial urm toarea formul : Va ! VI  VI  V E ! VI  în care:        a valorii medii anuale a activelor fixe se folose te Va = valoarea medie anual a activelor fixe.A = suma amortiz rii cumulate.  Km !  Ku ! A x100 f M x100 f Ixl f 12  Exl nf 12 107 . V I = valoarea activelor fixe existente la începutul anului.în care: . din cadrul unui an. l f = num rul lunilor de func ionare. V E = valoarea medie anual a activelor fixe ie ite în cursul anului. V I = valoarea medie a activelor fixe intrate în cursul anului.

01 Valoarea medie a activelor fixe intrate Valoarea activelor fixe intrate în cursul anului Num rul lunilor de func ionare Valoarea medie a activelor fixe ie ite VE lf I Va Mii lei 28927533.7 108 .7 -416666.3 18750000 13762666. având în vedere mi c rile care au avut loc în structura acestora în perioada analizata.3 16969800 - VI Mii lei 31440200 35046000 3655800 3655800 VI Mii lei 4987333. 7 Mii lei 14962000 25000000 10038000 3446000 Mii lei Mii lei 4 9 5 10416666.7 416666.3 45879333. utiliz m urm torul datele din Tabelul nr.1 Tabelul 4.Studiu de caz: Pentru a analiza factorial modificarea valorii medii anuale a activelor fixe aflate în dotarea Sucursalei Regionala CFR Ia i.7 13762666. Specificare Sm b UM Anul 2003 Anul 2004 Diferen e absolute Influen e absolute Valoarea medie anual a activelor fixe Valoarea activelor existente la 1. 7 7500000 7916666.4.1 Analiza factorial a valorii medii anuale a activelor fixe N r.

3 = 17.096.200 ! 3.3 ! 13.666.000  31.987.750.762. 1.333.800 mii lei.9299.7 mii lei.800 mii lei. II.001.927.655.3-18. (I ! . (VI ! VI 1  VI 0 ! 35.440.4. (V I ! V I 1  V I 0 ! 18.533. I.Valoarea activelor ie ite în cursul anului Num rul lunilor de nefunc ionare l nf E Mii lei 15000000 19000000 4000000 -2000000 Mii lei 6 5 -1 1583333 (VI (I (V I (l f (E (l nf (Va (V E Analiza în m rimi absolute (Va ! Va1  Va 0 = 45.333.000 .

I 1  I 0 lf0 4 ! .

. 12 12 2.900 ! 3.000 mii lei.14. (l f ! l f 1  l f 0 III.000.25.000 .962.346.

I 1 12 ! .

000 ! 10. (E ! .7.416.000 .7 mii lei. 1.666.7 mii lei.416.500. 12 (V E ! V E 0  V E1 ! 7.666.916.000.9  4 25.7 ! .666.

E 0  E1 l nf 0 6 ! .

000.000.000 2.2.000. 15 12 12 E 19.000 mii lei. .000.000 ! .000  19. (l nf ! .

nf 0  l nf 1 1 ! .

3 mii lei.5 l ! 1.6 .583. 12 12 109 .333.

583.000. ac ionari.7  416.333 mii lei.7 mii lei. cu 5 luni.3 ! 416.666. Interpretarea rezultatelor analizei Valoarea medie anual a activelor fixe a înregistrat o cre tere cu 17.583. a antrenat cre terea indicatorului de analizat cu 1. asigurarea condi iilor de depozitare i conservare a valorilor materiale au un rol hot râtor în evitarea degrad rii sau deprecierii imobiliz rilor corporale i a sustragerii acestora de c tre diferite persoane din întreprindere sau din afar . împiedicând p trunderea în unit i a unor bunuri necorespunz toare sub aspect cantitativ.666. organizarea i conducerea corect a eviden ei patrimoniului.666. cu 10. a determinat reducerea valorii medii anuale cu 416. asigurarea condi iilor de depozitare i conservare. prin diminuarea sa în anul 2004 fa de anul 2003. calitativ sau sortimental. Diminuarea num rului de luni de nefunc ionare a activelor fixe ie ite.038.000  1.000 mii lei. Valoarea medie a activelor fixe ie ite în cursul anului din întreprindere. În ceea ce prive te recep iile.7 ! 17.2. în special datorit intr rilor de mijloace fixe.7 mii lei.666.666. ceea ce a dus la reducerea valorii medii anuale a activelor fixe cu 2. În acest fel opera iunile de recep ie îndeplinesc un important rol preventiv în administrarea patrimoniului.800 mii lei.(V E ! (E  (l nf ! 2.333. efectuate de comisii special constituite (cu caracter permanent sau pentru fiecare caz în parte). cu o lun . 4.000. prin investi ii noi în active fixe cu randamente superioare. Valoarea medie a activelor fixe intrate în întreprindere a sporit în anul 2004 fa de anul 2003.7 mii lei. cât i cu cre terea num rului de luni de func ionare a activelor fixe intrate.655 . trebuie avut în vedere c orice mijloc fix care intr în unitate trebuie supus unor opera iuni riguroase de recep ie cantitativ i calitativ .655.800  13. precum i sistemele de paz i securitate a valorilor materiale. Influen negativa a exercitat asupra valorii medii anuale a activelor fixe i valoarea activelor fixe ie ite din întreprindere în cursul anului care a crescut cu 4. Aceast evolu ie s-a datorat influen ei urm torilor factori: Valoarea activelor existente la începutul anului 2004 a crescut cu 3.800 mii lei.655. m surile de bun administrare a patrimoniului i respectarea condi iilor de încadrare a gestionarilor i de constituire a garan iilor materiale. Sucursala Regional de C i Ferate Ia i a realizat o cre tere a valorii medii anuale activelor fixe.000 mii lei.000 mii lei.762. M surile de bun gospod rire vizeaz în primul rând modul de organizare a recep iilor de bunuri.001 . asocia i) pentru modul cum î i administreaz patrimoniul propriu. în anul 2004 fa de anul 2003. 110 . În concluzie.800 mii lei fa de anul 2003. având obliga ia adopt rii unor m suri concrete i eficiente de prevenire a pagubelor i a cheltuielilor supradimensionate. În categoria acestor m suri se cuprind: organizarea i exercitarea formelor proprii de control. atât datorit sporirii valorii activelor intrate în cursul anului.000.Controlul imobiliz rilor corporale Orice unitate patrimonial este responsabil fa de proprietarii ei (stat.001. (Va ! (V I  (V I  (V E ! 3. La rândul s u.800 mii lei. determinând o majorare a valorii medii anuale a activelor fixe cu 3.762. Modificarea acestui factor a antrenat cre terea valorii medii anuale a activelor fixe cu 13.

grupeaz bunuri fizice de folosin îndelungat cunoscute sub denumirea generic de ³mijloace fixe´. pag. Controlul financiar preventiv ca form a controlului financiar propriu.. În raport cu acest criteriu structurile bilan iere de activ sunt grupate în dou categorii: active imobilizate i active circulante. în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice. Toma C. urm re te s preîntâmpine înc lcarea dispozi iilor legale în vigoare i producerea de pagube. Terenurile. În ceea ce prive te controlul conturilor de imobiliz ri corporale. care se detaliaz în func ie de specificul activit ii ± respectarea normelor legale. Controlul financiar de gestiune. y Alte mijloace fixe. împrejurimile. y Construc ii. Dintre opera iile care se supun controlului financiar preventiv sunt i încheierea contractelor cu partenerii interni i externi. cu excep ia terenurilor i imobiliz rilor corporale în curs. prin compozi ia sa eviden iaz modul de rota ie al bunurilor economice.´23 ³Prin termenul de ³mijloace fixe´ se define te obiectul singular sau complexul de obiecte care îndepline te cumulativ urm toarele condi ii:  are o valoare mai mare decât limita stabilit de lege. în faza de angajare i de plat . urm re te respectarea dispozi iilor legale cu privire la gestionarea mijloacelor materiale i b ne ti pe baza documentelor înregistrate în eviden a tehnico-operativ i în contabilitate. Imobiliz rile corporale fac parte din categoria activelor imobilizate. valoarea c ilor de acces).  au o durat normal de utilizare mai mare de un an. . ele sunt structurate pe urm toarele posturi: y Terenuri. y Echipamente tehnologice. ca structur patrimonial cuprind terenurile propriu-zise i amenaj rile de terenuri (valoarea lucr rilor privind racordarea la sistemul de energie.Controlul financiar propriu ale institu iilor publice i agen ilor economici se organizeaz sub forma controlului financiar de gestiune. În ceea ce prive te gestiunea imobiliz rilor corporale. Controlul financiar de gestiune are ca obiectiv principal. 4. 2001. proces ce exprim atât modul specific în care se consum i se înlocuiesc componentele activului cât i lichiditatea lor.3 Locul imobiliz rilor corporale în rapoartele anuale Activul. ca form a controlului financiar ulterior. regularizate i corect înregistrate. Un expert poate urm ri dac eventualele diferen e între datele contabile i cele din inventarul faptic sunt explicate. Editura Junimea. declasarea i casarea de bunuri.Posturile bilan iere men ionate. i se exercit asupra documentelor în care se consemneaz opera iile ce se refer la drepturile i obliga iile patrimoniale ale unit ii. Conturile anuale i imaginea fidel în contabilitatea româneasc . precum i închirierea i concesionarea mijloacelor fixe. trebuie vizat în primul rând organizarea eviden ei cantitative i valorice a mijloacelor fixe i terenurilor. Ia i. y Imobiliz ri corporale în curs.. în bilan . Astfel.196 23 111 . y Mijloace de transport. controlul financiar presupune respectarea normelor legale cu privire la utilizarea valorilor materiale.

drumuri. Anexa ce cuprinde detalii despre imobiliz rile corporale se nume te Balan a imobiliz rilor necorporale. determinarea rezultatului fiscal. imobiliz rile. precum i despre intr rile în cursul anului. platforme de foraj marin. Ea cuprinde detalii despre existentul la începutul anului. care reprezint documente contabile de sintez i raportare în care sunt detaliate informa iile prezentate sintetic în bilan i în contul de ³Profit i pierderi´. metodele utilizate pentru calculul amortiz rilor i provizioanelor i alte informa ii considerate semnificative cu privire la exerci iul încheiat. de transporturi i telecomunica ii. reprezentând pre ul de deviz al investi iei. sunt reprezentate de spa iile destinate asigur rii condi iilor de desf urare a activit ilor industriale. grupeaz mijloacele de munc care contribuie efectiv la realizarea bunurilor. comer i depozitare. aparatura de birotic . lucr rilor i serviciilor ce formeaz obiectul de activitate al unit ii. Mijloacele de transport se refer la acele mijloace fixe destinate transportului de bunuri i persoane. control i reglare. 112 . cum ar fi: sonde de i ei i gaze. mobilierul. Imobiliz rile corporale în curs se includ în categoria mijloacelor fixe dup recep ia. c i ferate. autostr zi. metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan . osele. Postul bilan ier ³Alte mijloace fixe´ cuprinde activele corporale imobilizate care nu au fost incluse în posturile anterioare. agricole. Imobiliz rile corporale în curs reprezint investi iile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriz . Echipamentele tehnologice. care se evalueaz la costul de produc ie. Pe baza datelor din bilan i din balan a de verificare dup inventariere se întocmesc anexele la bilan . numai pe destina ia pentru care au fost create. ce privesc investi iile. cum ar fi aparatele i instala iile de m surare. respectiv la costul de achizi ie. darea în folosin a sau punerea în func iune a acestora. repartizarea rezultatului exerci iului. datoriile i crean ele. echipamentele de protec ie a valorilor umane i materiale i alte active corporale. Se cuprind în aceast categorie i construc iile speciale concretizate în acele bunuri materiale de folosin îndelungat care pot fi utilizate de regul . stocurile i produc ia în curs.Construc iile. animalele de munc i planta iile. pentru activit i împotriva factorilor de mediu. corporale i financiare. de afaceri.

În cadrul acestei unit i. în cadrul Sucursalei Regionala CFR Ia i se utilizeaz metoda amortiz rii liniare. 113 . Amortizarea liniar sau constant este considerat a fi cea mai apropiat de deprecierea real a imobiliz rilor i prin urmare. au o durat de via limitat i sunt de inute de întreprindere pentru a fi utilizate în produc ie sau în furnizarea de bunuri i servicii. dau un rezultat mai mare decât cel real. Deoarece diferen a dintre valoarea real a imobiliz rilor i valorile lor nete contabile devenea foarte mare. reevaluarea nu este aplicabil i terenurilor.2003 privind reevaluarea i amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul institu iilor publice. Astfel. atunci valoarea reflectat prin conturile de gestionare a imobiliz rilor i pe baza c reia se calculeaz amortizarea devine complet nesemnificativ în raport cu valoarea real a bunului. Lucrarea de fa prezint aspecte teoretice i practice privind contabilitatea imobiliz rilor corporale. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mic decât suma necesar pentru înlocuirea bunului respectiv. în special recunoa terea lor ca active. guvernul a emis H. deoarece permite repartizarea uniform a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobiliz ri.CONCLUZII I PROPUNERI Imobiliz rile corporale reprezint bunuri care au o structur material . În ceea ce prive te grupa imobiliz rilor corporale. În acela i timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse fa în fa cu venituri care se actualizeaz implicit la infla ie (prin pre urile de vânzare). fiind elemente de patrimoniu ce definesc capacitatea tehnic de produc ie i comercializare i care creeaz venituri în concordan cu obiectul de activitate al acestora.G 81/28. au fost emise Norme de reevaluare care s rezolve par ial aceast problem . imobiliz rile corporale sunt structurate conform regulilor generale în terenuri i mijloace fixe. Opera iunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizat . IAS 16 stabile te c metoda de amortizare folosit este adoptat în func ie de modul în care se estimeaz c activul va aduce beneficii economice. în func ie de rata infla iei comunicate de Comisia Na ional de Statistic . În anul 2003 s-a emis O. pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru scopuri administrative´. asupra c rora agen ii economici exercit un drept real. din care se pl tesc impozit pe profit si eventual dividende. În anul 2005. IAS 16 Terenuri i mijloace fixe are în vedere tratamentul contabil al terenurilor i mijloacelor fixe. prin care se permite reevaluarea imobiliz rilor corporale la sfâr itul fiec rui exerci iu. Conform acestei hot râri. fiind urm rite pe fiecare categorie în parte.08. a valorii lor contabile i amortiz rii lor . Sucursala Regionala CFR Ia i dezvolt sistemul contabil propriu în sensul armoniz rii cu Standardele Interna ionale de Contabilitate. IAS 16 define te activele imobilizate ca fiind ³bunurile care îndeplinesc condi iile: se estimeaz c sunt folosite pentru mai mult de o perioad contabil .403/2000 privind reevaluarea imobiliz rilor corporale.G. fiind realizat pe baza datelor furnizate de serviciul financiar contabil din cadrul Sucursalei Regionala CFR Ia i . Infla ia face ca problema evalu rii imobiliz rilor corporale s se pun nu numai la intrarea în patrimoniu ci i pe m sura func ion rii întreprinderii. cea mai justificat economic.nr. Mijloacele fixe sunt specifice obiectului de activitate al Sucursalei Regionala CFR Ia i. Activele imobilizate supuse amortiz rii sunt reflectate în patrimoniul agen ilor economici prin bunurile i valorile destinate s serveasc activitatea pe o perioad mai mare de un an i care se consum treptat pe m sura utiliz rii lor în procesul de produc ie.

este necesar realizarea de lucr ri prin promovarea investi iilor . aparate i instala ii care concur la siguran a circula iei. instala ii de semnalizare. instala iilor i cl dirilor.În urma analizei valorii medii anuale a activelor fixe se observ înregistrarea unei cre tere cu 17. În cadrul Regionalei Ia i se impune o îmbun t ire a modului de organizare a recep iilor de bunuri . planta ii de protec ie a liniilor ferate. sc derea constant a contribu iei statului la sus inerea financiar a lucr rilor necesare privind între inerea infrastructurii feroviare. Sucursala Regionalei CFR Ia i a înregistrat astfel o cre tere a valorii medii anuale a activelor fixe. O pondere semnificativ în structura imobiliz rilor corporale din patrimoniul Sucursalei Regionala CFR Ia i este de inut de elemente ale infrastructurii feroviare reprezentate de: linii ferate. condi ie esen ial atât pentru siguran a circula iei cât i pentru alinierea la proiectele de dezvoltare a transporturilor feroviare europene. Aceast evolu ie s-a datorat influen ei cre terii valorii activelor existente la începutul anului 2004.800 mii lei. în special datorit intr rilor de mijloace fixe.cu accent pe recep ia calitativ . De asemenea a sporit valoarea activelor intrate în cursul anului. tuneluri.038. Valoarea medie a activelor fixe ie ite în cursul anului din întreprindere a sc zut în 2004 fapt ce a determinat reducerea valorii medii anuale a activelor fixe. linii electrice de contact. prin investi ii noi în active fixe cu randamente superioare. Pe lâng lucr rile care trebuie executate din fondurile repara iilor capitale.000.800 mii lei.655. determinând o majorare a valorii medii anuale a activelor fixe cu 3. prin inspec ia tehnic a tuturor echipamentelor tehnologice. de telecomunica ii i de conducere operativ a circula iei trenurilor. deoarece condi iile de depozitare i conservare a valorilor materiale au un rol hot râtor în evitarea degrad rii sau deprecierii imobiliz rilor corporale i a sustragerii acestora de c tre diferite persoane din întreprindere sau din afar . din cauza unor restan e importante înregistrate în realizarea ciclurilor de repara ii ale liniilor. ceea ce a dus la reducerea valorii medii anuale a activelor fixe cu 2. cât i în privin a promov rii investi iilor pentru lucr rile de modernizare. poduri de cale ferat . Influen negativa a exercitat asupra valorii medii anuale a activelor fixe i valoarea activelor fixe ie ite din întreprindere în cursul anului care a crescut.001. 114 . cu 10. precum i sporirii valorii medii a activelor fixe intrate în întreprindere 2004. aparate de cale.000 mii lei i num rul de luni de func ionare a activelor fixe intrate. în anul 2003 fa de anul 2004. Infrastructura feroviar se afl în prezent într-o stare tehnic precar . cu 5 luni. lipsa fondurilor proprii i o politic neeconomic de acumulare a amortismentelor necesare cre rii de fonduri destinate înlocuirii mijloacelor fixe. precum i a sistemelor de paz i securitate a valorilor materiale.000 mii lei. asigurarea condi iilor de depozitare i conservare.

Contabilitate financiar .. în Monitorul Oficial nr. Radu. Ed. Ristea. M. Vol.. Ia i.2001 22. D. Editura Junimea. Vol. Conturile anuale i imaginea fidel în contabilitatea româneasc ..Cucui N. Stoian A. 265/27.E. 1998 8. Ed. Tehnopress. L. Bucure ti. Paraschivescu M. Feleag .. Editura..V. Cererea i oferta de informa ii contabile. Bucure ti.. C lin..Contabilitate i gestiune fiscal .. Paraschivescu. Tribuna Economic . Moldavia.. Editura Neuron. M. Editura Moldavia.. 1995 5.C.. Modele de contabilitate i analiz financiar . Paraschivescu. P v loaia D. Ed. Feleag . Ed... Bac u. 2000 7.Bucure ti. 2001 *Ministerul Finan elor Publice Ordinul 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglement rilor contabile armonizate cu directivele europene *Ministerul Finan elor Publice Ordinul 1827 din 22 decembrie 2003 privind modificarea i completarea unor reglement ri din domeniul contabilit ii *** Legea contabilit ii nr. Editura Economic . Paraschivescu M. Bucure ti. Ed.1991 *** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2000. Foc ani. Bac u. traducere de N. Editura Gorun. I. D. 1994 13. 2003.Andrei aguna´.. Bac u. Bac u. B.. Ed. Contabilitate i elemente analiz financiar . N. Iona cu.. M. 2003 4. Bac u. (coordonator) Contabilitate. 2003 21. Contabilitatea Întreprinderilor. M. 12.D.12. M rg ritar. Breviar. 1999 2.. Dumitru C. P v loaia. 2000 20.Ed. A.. II. 2003. F. Du escu. Îndrumar practic. Bucure ti. Contabilitate-teorie i aplica ii.A..R. Norme contabile interna ionale.. Bazele contabilit ii.România de Mâine´.. D. Ci c . M. A. Ghid pentru în elegerea contabilit ii armonizate cu directivele comunit ilor economice europene i cu standardele interna ionale de contabilitate. Editura Moldavia... Moldova. 1997 15. Contabilitate general . Sisteme contabile comparate. M. Economic .M rg ritar. W. Edi ia a IV-a. 2002 16.. Ed.. 1998 9. Lambru Gh.. Economic . Metode i politici contabile de întreprindere.. Constan a. Economic . 2000 18. Tratat de contabilitate financiar .. Editura Funda iei . Colasse. 11.. Analiza economico-financiar . Malciu. Contabilitatea ca instrument de putere. O. Ia i. Petri R.. Ia i. Contabilitate financiar I. Bucure ti. Bucure ti 2001 *** Revista ÄGestiunea i contabilitatea firmei´ *** Revista ÄTribuna Economic ´ 115 .Manea. Na ional. 2001 6.D. Bazele contabilit ii. P v loaia..Editura. Toma C. Editura Vrantop. Bucure ti.C. C. Ristea M. 2000 3. Contabilitatea i dezvoltarea economicosocial . Brânzan.Editura Funda iei . Paraschivescu M. 1999 14. P v loaia W. 17.. Editura Moldavia. 2000.. N. Bucure ti.. D.. Ed. Tab r . D. 2002 10. Paraschivescu. Foc ani.V. Ia i.. Economic .. W. Possler L.82/1991.Mare . Ristea. Editura Moldavia. Minu. Bucure ti. Bucure ti. Ed.. I i II.BIBLIOGRAFIE 1. Contabilitate financiar . P v loaia W. 2001 19. Ghid practic de în elegere i aplicare a Standardelor Interna ionale de Contabilitate..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful