CERTIFICAREA FIRMELOR CONFORM STANDARDELOR ISO

1

CUPRINS GENERALITATI 1. MANAGEMENTUL CALITATII 1.1.Definitie 1.2.Scop 2. STRATEGII IN DOMENIUL MANGEMENTULUI CALITATII 2.1. Inspectia si controlul calitatii 2.2. Asigurarea calitatii 2.3. Managementul calitatii totale – TQM 2.4. Premiul Juran pentru Calitate 3. SISTEMELE DE MANAGEMENT AL CALITATII 3.1. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII – ISO 9000:2006 3.2. Abordare bazată pe proces 3.3. Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii 3.4. Documentaţie 3.6. Îmbunătăţire continuă 3.7. Perechea unitara de standarde SR EN ISO 9001 si SR EN ISO 9004 3.8 Compatibilitate cu alte sisteme de management 4. Cerinţe referitoare la SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII 4.1 Documente de referinţă pentru implementarea SMC 4.2.Definiţii şi Prescurtări 4.3.„Ciclul lui Deming”

5.SR EN ISO 9001-2008
5.1 Generalitati 5.3. Privire de ansamblu asupra standardului 5.4.Conditiile standardului ISO 9001-2008 - cerinţe 6.PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI DOCUMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII 6.1. Proiectarea si implemetare a sistemului de management al calitatii 6.2. Documentarea 6.3. Structura unei proceduri documentate 6.4. Scurta descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO 9001-2008

7. AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII 7.1.Auditul 7.2.Managementul programului de audit

2

7.3. Activitatile auditului 7.4. Competenta auditorilor 7.5.Evaluarea auditorilor 8.BIBLIOGRAFIE 9. ANEXE Principalele standarde din familia ISO 9000 Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO Noi standarde ISO Directive UE privind calitatea si securitatea produselor Directive UE de Mediu Directive UE din domeniul sanatatii si securitatii in munca

3

la nivel de compartimente. Problema instruirii trebuie privita ca fiind o problema prioritara. Una din modalitatile de a obtine si de a garanta calitatea produselor / serviciilor este aceea de a implementa in cadrul firmei un sistem de management al calitatii (SMC). moralul angajatilor: implicarea necesara a angajatilor si faptul ca ei contribuie in mod pozitiv la realizarea produsului final este un element de ridicare a moralului. pentru clienti si pentru autoritatile statului. adica aceea care satisface cerintele clientilor. cat si la nivelul viitorilor antreprenori. nici mai mult. O problema majora o reprezinta lipsa instruirii in domeniul calitatii. Conditia de a atinge aceste tinte este acea de a oferi produse / servicii de calitate la un pret accesibil. atat la nivelul conducerii. De asemenea. ei stiu ce au de facut si astfel problema resposabilitatilor este clarificata. normala a nivelului de competenta manageriala existent in organizatie. este o consecinta naturala. Prin acest sistem se controlează toate procesele din cadrul unei firme incepand de la procesul de conducere pana la cel de livrare a produselor / serviciilor. la restul angajatilor. organizare mai eficienta si mai prompta: implicarea personalului conduce la organizarea unei firme foarte motivate deoarece ei se vor obisnui sa puna calitatea pe primul plan. Sistemele de management al calitatii sunt mijloace prin care firmele produc si livreaza produsele si serviciile realizate la o calitate stabilita. Avantajele implementarii sistemului calitatii intr-o firma sunt: • • cresterea satisfactiei clientilor: cu cat afacerile firmei se bazeaza mai mult pe satisfacerea clientilor. pozitie mai buna pe piata: beneficiind de un randament sporit si avand costuri mai mici. ceea ce conduce la diminuarea volumului rebuturilor si a pierderilor de orice fel. Tot mai multe firme sunt interesate de "Certificarea ISO 9001". de a oferi satisfactii tuturor celor interesati de rezultatele ei. sistemul pune accentul pe masurile de prevenire a defectelor. organisme legislative in ansamblu.GENERALITATI Certificarea in conformitate cu standardul ISO 9001 prezinta un inalt interes pentru organizatiile insesi. de a ramane pe piata. este expresia competentei organizatiei de a oferi produse/ servicii de inalta calitate. O preocupare constanta a firmelor din orice domeniu este aceea de a fi competitive. sporirea eficientei: un sistem eficient al calitatii permite unei firme sa satisfaca cerintele clientilor sai si sa produca ceea ce se cere. cu atat mai mult va rezulta o atragere sporita a acestora. pentru furnizorii lor. de a castiga o pozitie favorabila pe piata. nici mai putin. firma este cu un pas inaintea concurentilor sai • • • 4 .

Pentru a fi recunoscute sistemele de management al calitatii urmeaza un proces de certificare ISO 9001:2008 care aduce pentru o firma avantaje suplimentare, printre care: o firma dovedeste clientilor ca este serioasa in ceea ce priveste calitatea o firma isi depaseste concurentii care nu sunt certificati o protectia sporita impotriva raspunderii juridice privind produsul livrat (certificarea sistemului calitatii al unei firme este o dovada a angajamentului acesteia de a produce servicii si produse fara defecte si poate sprijini un furnizor atunci cand siguranta sau aplicabilitatea au fost puse in discutie) Certificarea ISO 9001 implica niste costuri suplimentare pentru o firma de aceea multe firme mici cu putere financiata redusa evita sa se angajeze in astfel de cheltuieli. Pentru a ramane insa pe o piata concurentiala o firma trebuie sa faca acest efort pentru ca exista riscul de a fi exclusa de pe piata. Clientii se vor orienta intotdeauna spre acele firme care le garanteaza un produs / serviciu obtinut in conditiile unui sistem de management al calitatii. Costurile certificarii ISO 9001 sunt: • taxe de inscriere si evaluare catre organismul de certificare pentru a acoperi procesul de certificare a firmei si auditarea sistemului pentru a evalua conformitatea lui cu standardul taxe anuale de certificare si supraveghere platite catre organismul de certificare pentru efectuarea de audituri si evaluari si pentru continuarea certificarii taxele pentru consultanta si alte cheltuieli echipamente si materiale: sistemul calitatii cere sa se elaboreze manuale, sa se stabileasca proceduri, sa se defineasca instructiuni de lucru, sa se intocmeasca formulare.

• • •

Orice activitate economică, trebuie sa ofere servicii de calitate care sa fie concepute intr-un sistem de management al calitatii bazat pe standardele ISO 9000 care au la baza principii, valori, obiective, strategii. Implementarea propriu-zisă a sistemului de management al calităţii în companie înseamnă: • • • • • • realizarea instrumentelor de lucru stabilirea referenţialelor (reglementări şi acte normative, standarde, modele), elaborarea documentaţiei (manualul calităţii, proceduri şi instrucţiuni, chestionare, formulare, fişe, registre sau aplicaţii informatice), informarea întregului personal şi instruirea personalului implicat în lucrul cu aceste instrumente examinarea finală, printr-un audit intern, a funcţionării sistemului şi luarea eventualelor măsuri corective şi a celor preventive care se impun. certificarea conformităţii sistemului cu referenţialul adoptat de companie ca model de bună practică, de regulă cu un standard; această acţiune se derulează printr-un audit extern, terţă parte, efectuat de către un organism de certificare acreditat şi este finalizată prin emiterea unui certificat de conformitate, însoţit de o marcă de certificare a conformităţii.

5

Certificarea sistemelor de management
Organizatiile ce doresc certificarea sistemelor de managemnet pot opta pentru : 1. Certificarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardului ISO 9001:2008 2. Implementarea unui sistem INTEGRAT de management conform unor standarde distincte: • • • • • ISO 9001:2008 – managementul calităţii ISO 14001:2005 – managementul de mediu ISO 17799:2002 – managementul securităţii informaţiilor OHSAS 18001:1999 – managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale SA 8000:2001 – managementul responsabilităţii sociale

Se certifică individual sistemele distincte de management, însă se acceptă realizarea (parţial) a unei documentaţii comune O certificarea a sistemelor integrate de management reprezinta cea mai buna solutie pentru o organizatie. Managerii, responsabilii cu calitatea pot opta pentru abordarea simpla a avantajelor sistemelor integrate de management respectiv managementul integrat calitate-mediusanatate si securitate ocupationala reprezinta domeniile managementului care sunt intercorelate pe principii si structuri asemanatoare. Integrarea a doua sau mai multe sisteme de management intr-un sistem de management integrat poate avea urmatoarele avantaje:
• • • •

simplificarea sistemelor de management deja existente; cresterea beneficiilor aduse de fiecare sistem in parte; optimizarea consumului de resurselor utilizate; micsorarea costurilor de mentinere a mai multor sisteme de management;

Prin urmare, un Sistem de Management Integrat (SMI) ar trebui sa contina in mod curent, toate sistemele necesare, concentrandu-se cu precadere pe Sistemele de Management al Calitatii, Mediului si Sanatatii si Securitatii Ocupationale. Aceasta inseamna ca toate procesele si documentele care le descriu ar trebui sa fie integrate. SMI este o combinatie, in functie de necesitatile interne ale organizatiei : 1. Sistem de Management Integrat Calitate – Mediu (ISO 9001 – ISO 14001)

6

2. Sistem de Management Integrat Calitate - Sanatate si Securitate Ocupationala (ISO 9001 – OHSAS 18001) 3. Sistem de Management Integrat Mediu - Sanatate si Securitate Ocupationala (ISO 14001 – OHSAS 18001) 4. Sistem de Management Integrat Calitate - Mediu - Sanatate si Securitate Ocupationala (ISO 9001 – ISO 14001 – OHSAS 18001) Sistem de Management al Calitatii conform cu SR EN ISO 9001: 2008 Familia de standarde ISO 9000 reprezinta o serie de standarde referitoare la sistemul de management al calitatii, care urmaresc asigurarea satisfactiei clientilor si obtinerea de produse si servicii conforme. ISO 9001:2008 specifica cerintele unui sistem de management al calitatii pentru orice tip de societate indiferent de marimea si domeniul de activitate care isi propune sa creasca permanent satisfactia clientilor. Responsabilitatea managementului are in vedere: - definirea politicii conducerii privind calitatea, obiectivele si tintele de atins; - orientarea politicii organizatiei catre client, in scopul satisfacerii cerintelor acestuia; - organizarea functionala cu responsabilitati pe nivele ierarhice bine definite; - definirea functiilor specifice de supraveghere a Sistemului de Management al Calitatii; - definirea proceselor de comunicare in interiorul organizatiei si analiza periodica a functionarii Sistemului de Management al Calitatii. Standardul SR EN ISO 9001:2001 promoveaza adoptarea unei abordari a managementului calitatii bazata pe proces in elaborarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al calitatii, in vederea cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor acestuia. Sistem de Management de Mediu conform cu SR EN ISO 14001: 2005 Familia de standarde ISO 14000 reprezinta o serie standarde internationale referitoare la mediu. Acestea constituie cadrul de dezvoltare al unui sistem de management de mediu, în vederea gestionarii aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor unei organizatii, precum si baza (cerintele) pentru efectuarea verificarii gradului de conformare prin audituri. ISO 14001 reprezinta standardul de baza (de cerinte) din familia de standarde ISO 14000. Standardul se aplica tuturor organizatiilor care doresc sa imbunatateasca o serie de aspecte referitoare la protectia mediului si prevenirea poluarii intr-un context social economic. Standardul SR EN ISO 14001: 2005 acopera o paleta de 5 directii de actiune: 1. Sisteme de management de mediu 2. Audit de mediu 3. Evaluarea protectiei comunitatilor umane fata de activitatile industriale cu impact negativ

7

Evaluarea ciclurilor de viata ale produselor si serviciilor Avantajele implementarii ISO 14001 • • • • • • • • • • • Imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiei Reducerea mai multor tipuri de costuri ( de mediu .4. de operare. Sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale conform cu SR EN OHSAS 18001:2008 OHSAS este abrevierea din engleza a “Ocupational Healt and Safety Management Systems” OHSAS 18001:2008 este un standard international privind Sistemul de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale. ce ofera acele masuri necesare pentru controlul riscurilor in domeniul sanatatii si securitatii muncii si pentru imbunatatirea performantelor in acest domeniu. Beneficiile implementarii unui sistem OHSAS: • • • • • • • reducerea numarului de angajati accidentati prin prevenirea si controlul pericolelor reducerea majora a riscurilor de accidente in munca asigura o forta de munca inalt calificata prin motivarea angajatilor reducerea pierderilor de material cauzate de accidente si caderi ale fluxului de productie reducerea costurilor timpului nelucrat datorat accidentelor de munca asigura pe acte repectarea normelor specifice de protectie a muncii cresterea eficientii si productivitatii in cadrul societatii 8 . de asigurare) Reducerea riscurilor de accidente si incidente de mediu Reducerea poluarii mediului inconjurator si a riscului de poluare Crearea unor atuuri competitive si imbunatatirea pozitiei pe piata Facilitatea conformarii legislative Sporirea credibilitatii fata de clienti si mediul asociativ Micsorarea consumului de materii prime si energie Identificarea oportunitatilor create de piata ecologica Asigurarea planificarii in timp . a costurilor pentru actiuni de mediu Imbunatatirea managementului global si a performantei organizatiei Scopul implementarii Implementarea integrala a cerintelor standardului ISO 14001 si aducerea sistemului de management de mediu la nivel certificabil. graduala si suportabila . Clasificarea din punctul de vedere al politicii de mediu 5. Respectarea normelor privind mediul inconjurator impuse de Comunitatea Europeana tuturor organizatiilor .

Definitie Managementul calităţii: Activităţi coordonate pentru conducerea şi controlul unei organizaţii din punct de vedere al calităţii.Scop Atitudinea organizaţiei faţă de client ( calitatea pentru client ) şi faţă de necesităţile şi aşteptările acestuia. Calitatea …  Din punct de vedere al marketingului: “Satisfacerea nevoilor clienţilor…”  Din punct de vedere al producătorilor: “Conformitate cu specificaţiile (cerinţele)…”  Din punct de vedere al clientului (utilizatorului): “adecvat scopului şi utilizării…” 1. de catre produsul/serviciul furnizat. Sistemul de management al calităţii reprezintă instrumentul prin intermediul căruia managementul financiar – contabil acţionează pentru îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai organizaţiei. MANAGEMENTUL CALITATII 1. calitatea pentru client :  Cresterea volumului exportului de produse si servicii  Cresterea ponderii sectorului privatizat in cadrul economiei nationale 9 . Tot prin atitudine se inţelege şi modul în care personalul este responsabilizat în vederea implementării necesităţilor şi aşteptărilor clientului şi a obiectivelor organizaţiei.1. Practic sistemul de management al calitatii este un mod de conducere a organizatiei orientat catre client sau mai bine zis orientat spre respectarea. a tuturor cerintelor clientului. Atitudinea constă în nivelul de conştientizare şi implicare a personalului organizaţiei în implementarea necesităţilor şi a aşteptărilor clientului şi a obiectivelor organizaţiei.2. Sistemul de management al calităţii: Sistem de management pentru conducerea şi controlul unei organizaţii din punct de vedere al calităţii.1. Pe piata româneasca evolutia conceptului calitate se manifesta mai mult sau mai putin evoluat.

2. incercare sau comparare cu un calibru. 10 . controlul calitatii are limitele sale. echipamentelor si serviciilor neconforme inainte de a ajunge la client. Inspectia si controlul calitatii Conform ISO 9000-2006 inspectia reprezinta: " evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa cum este cazul. Cuvintele cheie ale acestei definitii sunt: "furnizarea increderii corespunzatoare". concentrata pe indeplinirea cerintelor calitatii ". nu asigura identificarea tuturor neconformitatilor si nici rezolvarea cauzelor primare ale acestora. de masurare. concentrat asupra calitatii.1. Inspectiile si incercarile implica cheltuieli suplimentare.Instrumentul prin intermediul căruia se poate obţine profitul.STRATEGII IN DOMENIUL MANGEMENTULUI CALITATII 2. Sistemele calitatii bazate pe principiul prevenirii confera incredere in mod egal furnizorului si clientului ca cerintele vor fi satisfacute cu consecventa "de prima data si de fiecare data". Asigurarea calitatii Conform ISO 9000-2000 asigurarea calitatii reprezinta: "parte a managementului calitatii. Managementul calitatii totale – TQM Managementul calitatii totale reprezinta: "Mod de management al unei organizatii.2. proceselor. In ciuda imbunatatirii inspectiei in timpul procesului si a aplicarii metodelor de control statistic. "construirea" calitatii pas cu pas in loc de a constata la final daca s-a realizat sau nu calitatea dorita.3. 2. Deci cheia realizarii calitatii dorite o constituie planificarea. Conform ISO 9000-2006 controlul calitatii reprezinta: " parte a managementului calitatii. bazat pe participarea tuturor membrilor acestei si care vizeaza un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului precum si avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate". este Sistemul de Management al Calităţii 2. concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele calitatii vor fi indeplinite ". Inspectia asigura verificarea conformitatii cu specificatia de referinta. Filozofia controlului calitatii asigura detectarea produselor.

PRINCIPII: • • • • • • • Cultura Calităţii Imbunătăţirea continuă Orientarea totală către client ( intern.JURAN Printre precusrsorii calitatii se numara si Joseph Moses Juran – cetatean amarican de origine romana – este recunoscut pe plan international ca fiind cel mai important expert contemporan in managementul calitatii. Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor. Intre ele insa exista o diferenta majora cel putin la nivel de proces: TQM este orientata catre oameni. si altele 11 . care sunt provocati permanent sa gaseasca solutii pe cand ISO 9000 este orientata spre proceduri detaliate. Elementele definitorii din Managementul Calitatii Totale sunt: “imbunatatire permanenta” si “la nivelul intregii organizatii”. M. extern ) Implicarea conducerii si a personalului Masurarea costurilor ( eficienţă economică ) Promovarea filozofiei prevenirii Sistem solid de management. Premiului Roman pentru Calitate – Premiul pentru Excelenta – J.M. Quality Control Handbook. Managementul calitatii totale presupune printre altele si o lupta permanenta pentru a se obtine “0” defecte. Conceptele.JURAN a elaborat numeroase lucrari ca: Managerial Breakthrough. TQM are nevoie de oameni inovativi si flexibili. Quality Planning and Analysis.Managementul calitatii totale este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta. REZULTATE       Reducerea costurilor Sistem perfecţionat de raportare Autoritate si responsabilitate pentru angajaţi Avantaje concurenţiale obţinute prin Marketing Depaşirea concurenţei Eliminarea risipei 2. metodele si instrumentele sale – unele dezvoltate si publicate inca in perioada interbelica – sunt astazi larg recunoscute si aplicate in organizatii din toata lumea. principiile. ISO 9000 isi doreste oameni rigurosi si disciplinati.4. Exista atat teoreticieni cat si practicieni care aseamana principiile TQM cu cele ale standardelor de calitate ISO 9000. scrise si verificate frecvent.

juran . Planificarea calitatii Etape • • • • • • Se fixeaza obiectivele calitatii Se identifica clientii Se determina nevoile clientilor Se elaboreaza caracteristicile produselor Se elaboreaza procesele capabile sa produca caracteristicile produselor Se stabilesc metodele de control al procesului si se transfera planurile rezultate catre compartimentul de productie Controlul calitatii Etape • • • Se evalueaza calitatea reala Se compara calitatea reala cu obiectivele calitatii Se actioneaza asupra diferentelor Imbunatatirea calitatii Etape • • • • Se stabileste infrastructura necesara pentru a asigura imbunatatirea anuala a calitatii Se identifica ceea ce trebuie efectiv imbunatatit-proiectele de imbunatatire Se stabileste o echipa cu responsabilitati clare Se asigura resursele. Membru de Onoare al Academiei Romane.Contributia exceptionala a dr. Numele metodelor devin: planificarea calitatii.JURAN acceptat cu placere ca Premiul Roman pentru Calitate sa-i poarte numele. motivatia si instruirea necesara echipei pentru: 12 .com TRILOGIA JURAN Managementul calitatii se realizeaza cu ajutorul acelorasi trei metode: planificare. control si imbunatatire. de. Cele mai importante sunt National Medal of Technology (inmanata in 1992 de presedintele Bush pentru „contributia sa de o viata la stabilirea principiilor si metodelor prin care intreprinderile isa pot dezvolta propria capabilitate de a fi competitive pe piata mondiala”) si Order of the Sacred Treasure (acordat de Imparatul Japoniei pentru „dezvoltarea controlului calitatii in Japonia si facilitarea relatiilor de prietenie intre SUA si Japonia”). J.M.JURAN la dezvoltarea managementului calitatii i-a fost recunoscuta prin acordarea a peste 40 de medalii si titluri onorifice. Mai multe detalii referitoare la activitatea si viata sa se pot afla din website-ul Institutului Juran din SUA: www. J.M. controlul calitatii si imbunatatirea calitatii.

şi anume: 1. datorată dependenţei de clienţi. Orientarea către client . Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea trebuie să înţeleagă necesităţile actuale şi viitoare ale clienţilor să îndeplinească cerinţele clienţilor şi să tindă spre depăşirea aşteptărilor clienţilor. • depăşirea aşteptărilor clienţilor. de managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei. • satisfacerea cerinţelor clienţilor. standardul cuprinde şi o anexă cu diagrame conceptuale care furnizează reprezentări grafice ale relaţiilor dintre termenii din diverse domenii referitoare la sistemele de management al calităţii. SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII . ISO 9000:2006 defineste 8 principii de management al calităţii pentru îmbunătăţirea performanţei unei organizaţii. 3. FAMILIA ISO 9000 Standardul SR EN ISO 9000:2006 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi specifică terminologia pentru acestea. Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni: • Determinarea necesităţilor şi aşteptărilor ( problemele ) clientului care pot fi rezolvate cu produsele sau serviciile furnizate de organizaţie • Transformarea necesităţilor şi aşteptărilor clientului în cerinţe • Exprimarea prin specificaţii şi obiective a cerinţelor • Realizarea produsului sau a serviciului cu respectarea cerinţelor • Masurarea satisfacţiei clientului şi depaşirea acesteia. • Consecvenţă de la o livrare la alta 13 . care pot fi utilizate în acest scop. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII – ISO 9000:2006 • Un principiu de management al calităţii reprezintă o regulă cuprinzătoare şi fundamentală de comducere şi funcţionare a unei organizaţii.1. înseamnă: • înţelegerea necesităţilor curente şi viitoare ale clienţilor. Pe lângă terminologie.• -diagnosticarea cauzelor • -stimularea gasirii remediilor • -stabilirea mijloacelor de control pentru a se mentine progresul 3. care are ca scop îmbunătăţirea continuă a performanţei pe termen lung orientându-se pe satisfacerea clienţilor şi ţinând cont în acelaşi timp şi de necesităţile acţionarilor şi angajaţii organizaţiei.

Reprezentarea mai bună a organizaţiei în faţa clienţilor. Abordarea bazată pe proces. Obţinerea satisfacţiei din propria muncă. Impărtăşirea liberă a cunoştinţelor şi experienţei personale în cadrul echipei. Aplicarea acestui principiu duce la implementarea următoarelor acţiuni: • Stabilirea şi planificarea obiectivelelor la nivele şi funcţii relevante management • • • Stabilirea responsabilităţilor privind administrarea proceselor SMC Promovarea lucrului în echipa multifuncţională constituită pe orizontala organigramei Conştientizarea. 14 .2. capacităţilor Aplicarea acestui principiu duce la implementarea de către personal a următoarelor acţiuni: • Stabilirea şi implementarea sistemului prin care personalul să se implice voluntar în implementarea cerinţelor clientului şi în stabilirea şi planificarea obiectivelor – modelul KAIZEN • Implicarea personalului de către management • • • • • • • • • • Conştientizarea personalului cu privire la importanţa implicarii în rezolvarea problemelor organizaţiei şi în îmbunătăţirea continuă Acceptarea simţului de proprietate şi a responsabilităţii pentru a rezolva problema. cunoştinţele şi experienţa. Implicarea personalului. în scopul determinării eficiente a rezultatelor Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni: • Definirea proceselor necesare pentru obtinerea rezultatelor dorite. Aplicarea inovaţiei şi creativităţii în promovarea obiectivelor organizaţiei. Implicarea activă în căutarea de oportunităţi pentru a-şi îmbunătăţi competenţa. Cautarea de oportunităţi pentru îmbunătăţire. înseamnă gruparea activităţilor pe procese relevante în obţinerea obiectivelor organizaţiei. motivarea şi implicarea personalului în dezvoltarea atitudinii faţă de calitatea pentru client 3. Mândria că face parte din organizaţie. presupune motivarea şi utilizarea personalului în realizarea obiectivelor organizaţiei. înseamnă stabilirea de către liderii organizaţiei a unităţii dintre scopul şi orientarea organizaţiei prin crearea şi menţinerea implicării personalului în realizarea obiectivelor organizaţiei. 4. Leadership. comunităţii locale şi societăţii în general. Concentrarea pe crearea valorii adăugate pentru client. responsabilizarea.

15 . • Stabilirea clara a responsabilitatii si autoritatii pentru administrarea procesului. • Considerarea etapelor. Îmbunătăţirea continuă a performanţei trebuie să devină obiectiv permanent al organizaţiei. 5. Aplicarea principiului imbunatatirea continua duce la implementarea urmatoarelor actiuni:        Stabilirea îmbunătăţirii continue ca obiectiv permanent Utilizarea adecvată a surselor de îmbunătăţire continuă Utilizarea metodologiei PDCA ca un proces structurat de îmbunătăţire continuă la nivelul proceselor cap. • Identificarea clientilor si furnizorilor interni si externi ai procesului. monitorizare şi măsurare a proceselor şi a valorii adugate de acestea o Stabilirea şi implementrarea acţiunilor pentru realizarea indicatorilor planificaţi şi îmbunătăţirea continua a acestora 6. Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni: o Stabilirea şi implementrea sistemului de management ca un sistem de procese conectate şi în interacţiune o Definirea furnizorilor şi a clienţilor procesului şi a relaţiei dintre aceştia o Stabilirea şi implementarea metodelor de operare. Imbunatatirea continua a eficientei si eficacitatii tuturor proceselor. inca din faza de proiectare a procesului. informatiilor. control. furnizorului si a altor factori implicati. 7 din ISO 9001 / 2008 Utilizarea evaluarilor periodice fata de criteriile de excelenta stabilite pentru a identifica zonele unde exista posibilitatea de imbunatatire. echipamentelor. • Identificarea interfetelor procesului cu celelalte functii ale organizatiei. consecintelor si efectelor posibile ale procesului asupra clientului. • Evaluarea riscurilor.\ Stabilirea masurilor si obiectivelor pentru urmarirea imbunatatirilor. ceea ce permite identificarea rapidă a eficacităţii şi eficienţei organizaţiei în realizarea obiectivelor sale. Promovarea actiunilor bazate pe prevenire. necesitatilor de instruire. activitatilor. metodelor. Abordarea managementului ca sistem. fluxului. masurilor de control. presupune identificarea¸ înţelegerea şi conducerea organizaţiei privită ca un sistem de procese corelate.• Identificarea si masurarea datelor de intrare si a datelor de iesire a procesului. materialelor si altor resurse necesare pentru a obtine rezultatul dorit.

♦ Crearea unui sistem clar si deschis de comunicare. Cele 8 principii de management al calităţii constituie baza standardelor de management al calităţii din cadrul familiei ISO 9000. ♦ Stabilirea impreuna a unei intelegeri clare a necesitatilor clientului. Recunoasterea realizarilor. Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni: ♦ Identificarea si selectarea furnizorilor cheie. Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni: • • • • Stabilirea si mentinerea unui sistem adecvat de raportare prin: Stabilirea datelor relevante pentru performanţa organizaţiei şi a SMC Stabilirea şi implementarea metodelor de colectare şi prelucre Colectarea. experienta si intuitie. 8. presupune decizii luate în baza analizei datelor şi informaţiilor. 7. documentarea şi furnizarea prin rapoarte management a informaţiilor relevante pentru decizia şi acţiunea managerială • • Implementarea îmbunătăţirii continue utilizând informaţiile relevante Intelegerea importantei tehnicilor statistice. ♦ Cunoasterea comuna a informatiilor si planurilor viitoare. ♦ Monitorizarea şi măsurarea performanţei parteneriatului ♦ Recunoasterea imbunatatirilor si realizarilor furnizorului. ♦ Initierea dezvoltarii si imbunatatirii comune ale produselor si proceselor. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul presupun o relaţie reciproc avantajoasă între organizaţie şi furnizorii săi. prelucarea şi furnizarea datelor relevante • Analiza. Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor. ♦ Stabilirea relatiilor cu furnizorii care pun in balanta castigurile pe termen scurt si consideratiile pe termen lung pentru organizatie si societate in general. • Luarea de decizii si implementarea de actiuni pe baza rezultatelor echilibrului dintre analiza logica. 16 .

Controlul Calităţii: Asigurarea Calităţii: Parte a managementului calităţii. Planificarea Calităţii: Parte a managementului calităţii. Parte a managementului calităţii. conform ISO 9000:2005. concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite. Îmbunătăţirea Calităţii: Parte a managementului calităţii. Management: Activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie Management la cel mai înalt nivel: Persoană sau grup de persoane de la cel mai înalt nivel care orientează şi controlează o organizaţie Sistem de management: Sistem prin care se stabileşte politica şi obiectivele şi prin care se îndeplinesc acele obiective.Concepte referitoare la management ( ISO 9000 / 2006 ) Definitiile conceptelor specifice sistemelor de management al calitatii si conexiunile dintre acestea. Obiectiv al Calităţii: Ceea ce se urmăreşte sau este avut în vedere referitor la calitate. concentrată pe îndeplinirea cerinţelor calităţii. sunt prezentate in schema de mai jos: Sistem: Ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune. Managementul Calităţii: Activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie în ceea ce priveşte Politica referitoare la calitate: Intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la calitate aşa cum sunt exprimate oficial de managementul la cel mai înalt nivel. 17 . concentrată pe stabilirea obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale şi resursele aferente necesare pentru a îndeplini obiectivele calităţii. concentrată pe creşterea abilităţii de a îndeplini cerinţe ale calităţii. Sistem de management al calităţii: Sistem prin care se stabileşte politica şi obiectivele calităţii şi prin care se îndeplinesc acele obiective.

PROCES . Eficacitatea este măsura în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt obţinute rezultatele planificate.1.4. 18 . s-a constatat că o organizaţie. Orice activitate sau set de activitati care utilizeaza resurse pentru a transforma intrarile in iesiri (ISO 9000. O activitate utilizand resurse si condusa pentru a transforma intrarile in iesiri. Abordare bazată pe proces Activitate repetată pentru a creşte abilitatea de a îndeplini cerinţe. privită ca o sumă de procese.Set de activitati interdependente sau interactiune care transforma intrarile in iesiri (conform ISO 9000 – 3. Abordarea ca procese cu legaturile si interactiunile dintre acestea. “Abordarea bazată pe proces” reprezintă identificarea şi managementul sistematic al proceselor utilizate în cadrul unei organizaţii şi. din practică. funcţionează eficace dacă fiecare proces este eficace. 2.4) 2. în special. a tuturor activitatilor din cadrul organizatiei permite abordarea intregului sistem de managementul calitatii ca un proces prin care sunt tinute sub control “ in mod continuu” procesele desfasurate si intercatiunile dintre acestea in scopul evaluarii eficacitatii si eficientei sistemului.Îmbunătăţirea continuă: 3. Standardul ISO 9001-2008 promovează ca metodă de conducere a unei organizaţii “abordarea bazată pe proces”. iar corelarea între procese este optimă şi ţinută sub control. a satisfactiei clientilor si altor parti interesate si in scopul imbunatatirii continue. întrucât.2. interacţiunile dintre astfel de procese.) Alte definitii : 1.

Imbunatatire continua Responsabilitatea managementului C E R I N T E Managementul resurselor Documentar e. . 19 Cl ie nt i. analiza si imbunatatire Avantajele abordarii de proces pentru sisteme de managementul calitatii este ca se accentueaza importanta : a) Intelegerii si realizarii cerintelor b) Necesitatea de a considera procesele in termini de valoare adaugata ( se realizeaza ceva ) Cl ie nt i. imbunatatiri Intrari Realizarea produsului Iesiri Service produs S A T I S F A C T I E Procesele includa: a) b) c) d) necesare functionarii unui sistem de managementul calitatii trebuie sa Procese de management Procese de alocare si utilizare eficienta a resurselor Procese de realizare a produsului ( serviciului ) Procese de masurare. comunicare Masuri. au to rit ati . au to rit ati . .Familia de standarde ISO 9000:2006 defineşte un “model de sistem de management al calităţii bazat pe proces”. analiza. as oc iat ii et c. as oc iat ii et c. ce este ilustrat in figura de mai jos.

• abilităţile demonstrate ale personalului.documente care descriu cum se aplică sistemul de management al calităţii unui anumit produs. proiect sau contract. • cerinţele de reglementare aplicabile. 20 . specificaţii . proceduri.document care furnizează informaţii adecvate. planuri ale calităţii .3. să conţină şi obiective de calitate privind produsele şi să fie măsurabile. ghiduri .documente care furnizează informaţii despre modul în care se realizează activităţi şi procese.c) Obtinerea de rezultate din eficacitatea si performantele proceselor d) Imbunatatirea continua a proceselor bazata pe masurarea realizarii obiectivelor 3. Fiecare organizaţie stabileşte volumul documentaţiei cerute şi suportul care va fi utilizat. 4.documente care stabilesc cerinţe. atât pentru scopuri interne cât şi pentru scopuri externe referitoare la sistemul de management al calităţii. înregistrări . Documentaţie Tipurile de documente utilizate în sistemele de management al calităţii sunt: 1. 6. manualul calităţii . Obiectivele calităţii trebuie să fie consecvente în raport cu politica referitoare la calitate şi cu angajamentul de îmbunătăţire continuă. Politica referitoare la calitate asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii.documente care furnizează dovezi obiective ale activităţilor efectuate sau ale rezultatelor obţinute. 2.4. 5. Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii confera orientare şi ţinte organizaţiei. • complexitatea şi interacţiunile proceselor. • măsura în care este necesar să se demonstreze îndeplinirea cerinţelor sistemului de management al calităţii. • complexitatea produselor.documente care stabilesc recomandări sau sugestii. funcţie de: • tipul şi mărimea organizaţiei. • cerinţele clientului. instrucţiuni de lucru şi desene . 3. 3.

3. Imbunatatirea continua poate fi realizata prin : a) activitati de imbunatatire pas cu pas a proceselor existente . planificarea si controlul modificarilor cresterea performantelor produsului si a satisfactiei clientului Modalitatile si actiunile implicate in realizarea imbunatatirii continue sunt : .cerintele noi ale clientilor sau societatii . adica obtinerea rezultatelor impuse eficienta . Îmbunătăţire continuă Imbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii are ca scop creşterea satisfacţiei clienţilor şi a părţilor interesate.rezultate financiare 3. ISO 9001 poate fi utilizat de organizaţii pentru: aplicarea în scopuri interne pentru certificare pentru scopuri contractuale şi se concentrează asupra eficacităţii SMC în satisfacerea cerinţelor clientului.planificarea si controlul realizarii obiectivelor planificate .experienta personalului propriu .rezultatele auditurilor interne si analizei efectuate de management . Prin interfetele si interactiunile definite si imbunatatirile in cadrul unor procese sunt transmise in alte procese. obtinerea rezultatelor cu costuri minime satisfactia cerintelor reglementate sau ale societatii inlaturarea unor deficiente sau puncte slabe utilizarea de metode mai bune. dar pot fi utilizate şi independent. astfel: • au domenii de aplicare diferite • au o structură similară cu scopul de a facilita utilizarea lor ca o pereche unitară. de catre personalul implicat .informatii de feed-back din procese si din livrarea si utilizarea produselor . Perechea unitara de standarde SR EN ISO 9001 si SR EN ISO 9004 Cele doua ISO 9001 şi ISO 9004 sunt standarde ale SMC.evaluarea satisfactiei clientilor .analiza datelor incercarilor. masurarii.5. se constituie într-o pereche de instrumente de management complementare. monitorizarii produsului si procesului . noi etc. b) proiecte de imbunatatire vizand procesele existente sau realizarea de noi procese modernizate Elementele care pot fi luate in consideratie pentru realizarea imbunatatirii continue sunt: eficacitatea.6. 21 .

ISO 9001 nu include cerinţe specifice altor sisteme de management cum ar fi: managementul mediului managementul sănătăţii ocupaţionale managementul securităţii informaţiei managementul financiar managementul riscului şi face posibilă corelarea cu alte sisteme de management implementate în organizaţie. ISO 9004 este ghid pentru organizaţiile care doresc să depăşească nivelul ISO 9001 urmărind îmbunătăţirea continuă a performanţei şi nu este destinat să fie utilizat pentru certificare sau în scopuri contractuale.7. 3. Compatibilitate cu alte sisteme de management • • ISO 9001 este aliniat cu standardul ISO 14001: 1996 pentru a mări compatibilitatea celor două standarde în beneficiul comunităţii de utilizatori. îndeosebi pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi a eficienţei globale a unei organizaţii.ISO 9004 furnizează îndrumări într-un domeniu mai larg de obiective ale unui SMC decât ISO 9001. • 22 . cât şi a eficacităţii acesteia.

Strategiile şi obiectivele organizaţiei.  ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii. CERINŢE REFERITOARE LA SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII 4. SR ISO 190011 / 2003. inclusiv cele referitoare la calitate. Angajamentul managementului referitor la calitate. : Modelul european de excelenţă – TQM. ISO 9000 / 2006 : Sisteme de management al calităţii. inclusiv Politica referitoare la calitate. SR EN 30012-1 / 1996 EFQM : Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii.1 Documente de referinţă pentru implementarea SMC Politica organizaţiei. 23 .4. ISO 9004 / 2001 : Sisteme de management al calităţii. ISO 9001 / 2008 : Sisteme de management al calităţii. : Condiţii de asigurarea calităţii pentru echipamentele de măsurare. de orice tip sau mărime. să implementeze şi să conducă eficace sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi Vocabular. Ghid pentru imbunătăţirea performanţei. Cerinţe. Cerinţe legale şi de reglementare referitoare la:  Produs sau serviciu  Procese SMC  Calificare şi abilităţi personal Sănătatea şi siguranţa personalului    Protecţia mediului Alte cerinţe identificate de organizaţie ( cerinţe de piaţa ) Familia de standarde ISO 9000 prezentată mai jos a fost elaborată pentru a ajuta organizaţiile. : Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii. SR ISO 10013 / 1997.

recunoaşterea oficială a competenţei unui laborator pentru executarea unor anumite tipuri de încercări.Atestarea. independentă şi imparţială. a conformităţii unui produs cu cerinţele specificate.1. ISO 9001 specifica cerinte pentru un sistem de management al calitatii atunci când o organizatie are nevoie sa-si demonstreze abilitatea de a furniza produse care indeplinesc cerintele clientului si de reglementare. de către o terţă parte.atestarea.  ISO 9004 furnizeaza linii directoare care iau in considerare atât eficacitatea. cât si eficienta sistemului de management al calitatii. procese sau sisteme având acceaşi utilitate funcţională Capabilitate: Abilitatea unei organizaţii. Certificarea unui produs: . 4.2.2. Certificarea unui sistem al unei organizaţii: . Termeni referitori la calitate: Calitate: Măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerinţele Cerinţă: Nevoie sau aşteptare care este declarată. în general implicită sau obligatorie Clasă: Categorie sau rang dat diferitelor cerinţe referitoare la calitate pentru produse. a capabilităţii organizaţiei de a demonstra conformitatea cu standardul de referinţă.Definiţii Acreditarea unui laborator: . Scopul acestui standard este imbunatatirea performantei organizatiei si satisfactiei clientilor precum si a altor parti interesate  ISO 19011 furnizeaza indrumari referitoare la auditarea sistemelor de management al calitatii si al mediului. de către o terţă parte independentă şi imparţială. sistem sau proces de a realiza un produs care va îndeplini cerinţele pentru produs Satisfacţia clientului: Percepţia clientului despre măsura în care cerinţele sale au fost îndeplinite Termeni referitori la management:  Caracteristică: Trăsătură distinctivă 24 .Definiţii şi Prescurtări 4. Seria ISO 9000:2006 formeaza un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de management al calitatii care faciliteaza intelegerea mutuala in comertul national si international.

    Sistem: Ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune Sistem de management: Sistem prin care se stabileşte politica şi obiectvele şi prin care se îndeplinesc acele obiective Sistem de management al calităţii: Sistem de management prin care se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea Politica referitoare la calitate: Intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la calitate aşa cum sunt exprimate oficial de managementul la cel mai înalt nivel Obiectiv al calităţii: Ceea ce se urmareşte sau este avut în vedere referitor la calitate. echipamente sau servicii necesare pentru funcţionarea organizaţiei Mediul de lucru: Ansamblu de condiţii în care se desfaşoară activitatea Client: Organizaţie sau persoană care primeşte un produs                  25 . autorităţi şi relaţii dintre persoane Parte interesată: Persoane sau grup care are un interes legat de performanţa sau succesul unei organizaţii Infrastructură: Sistem de facilitaţi. autorităţi şi relaţii definte Structură organizatorică: Ansamblu de responsabilităţi. Planificarea calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe stabilirea obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale şi resursele aferente necesare pentru a îndeplinii obiectivele calităţii Controlul calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor calităţii Asigurarea calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite Imbunătăţirea calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe creşterea abilităţii de a indeplinii cerinţe ale calităţii Imbunătăţirea continuă: Activitate repetată pentru a creşte abilitatea de a îndeplini cerinţe Eficacitate: Măsura în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt obţinute rezultatele planificate Eficientă: Relaţie între rezultatul obţinut şi resursele utilizate Termeni referitori la organizaţie: Organizaţie: Ansamblu de persoane şi facilităţi cu responsabilităţi. Management: Activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie Managementul la cel mai înalt nivel: Persoană sau grup de persoane de la cel mai înalt nivel care orientează şi controlează o organizaţie Managementul calităţii: Activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea.

proces sau sistem Procedura: Mod specificat de desfaşurare a unei activităţi sau a unui proces   Termeni referitori la caracteristici:     Caracteristică: Trasatură distinctivă Caracteristică a calităţii: Caracteristică intrinsecă a unui produs. Furnizor: Persoană sau grup care are un interes legat de performanţa sau succesul unei organizaţ Termeni referitori la proces sau produs:    Proces: Grup de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă intrari în ieşiri Produs: Rezultatul unui proces Proiect: Proces unic care constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate. pentru a-l face conform cu cerinţele Reclasare: Modificarea clasei unui produs neconform pentru a-l face conform cu cerinţe care diferă de cele iniţiale Rebutare: Acţiune asupra unui produs neconform pentru a împiedica utilizarea acestuia în scopul iniţial 26 . performanţa de mentenablitate şi performanţa logisticii de mentenanţă Termeni referitori la conformitate:          Conformitate: Îndeplinirea unei cerinţe Neconformitate: Neîndeplinirea unei cerinţe Defect: Neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată Acţiune corectivă: Acţiunea de eliminare a cauzei unei neconformităţi detectate sau a unei situaţii nedorite Acţiune preventivă: Acţiunea de eliminare a cauzei unei neconformităţi potenţiale Corecţie: Acţiune întreprinsă pentru a elimina o neconformitate constatată Reprelucrare: Acţiune intreprinsă asupra unui produs neconform. cu data de început şi finalizare. întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerinţelor specifice şi care include constrângeri referitoare la timp. sau sistem referitoare la o cerinţă Trasabilitate: Abilitatea de a regasi istoricul. realizarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare Dependabilitate: Termen care cuprinde descrierea disponibilităţilor şi factorii care o influenţează: performanţa de fiabilitate. costuri şi resurse Proiectare şi dezvoltare: Ansamblu de procese care transformă cerinţe în caracteristici specificate sau specificaţii ale unui produs. proces.

pentru un anumit proiect. prin furnizarea de dovezi obiective. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi de evaluare a lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit Dovadă obiectivă: Date care susţin ca ceva exista sau este adevărat Inspecţie: Evaluare a conformităţii prin observare şi judecare. de cine şi când. prin furnizare de dovezi obiective că au fost îndeplinite cerinţele specificate Validare: Confirmare. încercare sau comparare cu un calibru Incercare: Determinarea uneia sau a mai multor caracteristici în conformitate cu o procedură Verificare: Confirmare. de măsurare. proces sau contract Manualul calităţii: Document care descrie sistemul de management al calităţii al unei organizaţii  Termeni referitori la examinare:         Termeni referitori la audit:  Audit: Proces sistematic. adecvanţei şi eficienţei în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor stabilite 27 . că au fost îndeplinite cerinţele pentru o anumită utilizare sau aplicare intenţionată Proces de calificare: Proces prin care se demonstrează capabilitatea de a îndeplini cerinţe specificate Analiză: Activitatea de determinare a potrivirii. produs.   Derogare înainte de fabricaţie: Autorizare de a se abate de la cerinţele specificate iniţial pentru un produs înainte de realizare Derogare dupa fabricaţie: Autorizare de utilizare şi eliberare a unui produs care nu este conform cu cerinţele specificate Eliberare: Autorizarea de a trece la urmatoarea etapă a unui process Termeni referitori la documentaţie:      Document: Informaţia împreună cu mediul sau suport Informaţie: Date semificative Specificaţie: Document care stabileşte cerinţe Inregistrare: Document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate Planul calităţii: Document care specifică ce proceduri şi resurse asociate trebuie aplicate. insoţite dupa caz.

A.L. material de referinţă sau aparatura auxiliară sau combinaţii ale acestora necesare pentru a realiza un proces de măsurare Functie metrologică: Funcţie cu responsabilitate organizaţională pentru definirea şi implementarea sistemului de control al măsurării. : Dispozitive de monitorizare şi măsurare  A.php?keret=szotar&lang=ro 4.M.D. ambalare. livrare  D. : Manipulare.2.C.  Sistem de control al măsurarii: Ansamblu de elemente în corelaţie sau care interacţionează pentru realizarea confirmării metrologice şi controlului continuu al procesului de măsurare Proces de măsurare: Ansamblu de operaţii având ca scop determinarea valorii unei mărimi Confirmare metrologică: Ansamblu de operaţii cerute pentru a se asigura că echipamentul de măsurare este conform cu cerinţele de utilizare avute în vedere Echipament de măsurare: Software.C.D.T : Cerinţe obiectiv  S : Specific  M : Măsurabil  A : Realizabil  R : Relevant  T : Delimitat în timp 28 .  SMC : Sistem management calitate  PM : Proces management  PA : Proces afacere  PS : Proces suport  PF : Proces feedbakc  Q.com/index.M. : Analiza modurilor de defectare şi a efectelor defectărilor (analiza riscurilor )  S.  Program de audit: Ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un scop anume Criterii de audit: Ansamblu de politici. Prescurtări.A.2.F.M. depozitare.M. : Controlul statistic al proceselor  M.D.standard-team.     Pentru informatii suplimentare consultati : dictionarul de calitate http://www.R.P. etalon. proceduri sau cerinţe utilizate ca referinţă Dovezi de audit: Inregistrări.E. : Desfăşurarea funcţiei calitate  S. enunţarea faptelor sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile Competenţă: Aptitudini demonstrate de a aplica cunoştinţe şi îndemânări    Termeni referitori la asigurarea calităţii proceselor de măsurare. conservare.

care constă în promovarea etapelor:  P ( Plan ) : Planifică .C.Monitorizează şi măsoară procesele şi produsul faţă de politicile. Check -C.D.A.Implementează procesele C ( Check ) : Verifică . Edwards Deming de unde şi denumirea de “Ciclul lui Deming” se aplică în toate domeniile.PDCA • Tuturor proceselor li se poate aplica metodologia cunoscută sub numele “Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează (Plan -P.4.Întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei proceselor ACT PLAN CHECK DO 29 . : Metodologie aplicată proceselor. Act -A)”. • Dezvoltat pentru prima dată de Walter Shewhart în anii “20 şi popularizat mai târziu de W.  P.„Ciclul lui Deming” . pentru fiecare proces în parte component al SMC cât şi procesului de realizare a produsului privit ca un ansamblu în cadrul organizaţiei. Do -D.Stabileşte obiectivele şi procesele necesare obţinerii rezultatelor în concordanţă cu cerinţele clientului şi cu politicile organizaţiei   D ( Do ) : Efectuează . obiectivele şi cerinţele pentru produs şi raportează rezultatele  A ( Act ) : Acţionează .3.

indiferent de: tipul . Aplicare • • Toate organizaţiile. după caz.5. şi “serviciu”. 30 . Prin produs se înţelege şi serviciu. Terminologie şi prescurtari Terminologie: Termenul “produs”. SR EN ISO 9001-2008 Generalităţi Sunt stabilite cerinţele pentru SMC atunci când o organizaţie: • vrea să demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produse care satisfac: • cerinţele clientului • cerinţele reglementărilor aplicabile • urmăreşte să crească satisfacţia clientului prin aplicarea eficace a • SMC • proceselor de îmbunătăţire continuă a SMC • urmăreşte asigurarea conformităţii cu: • cerinţele clientului • reglementările aplicabile. – nu afectează abilitatea organizaţiei sau responsabilitatea sa de a furniza un produs care să satisfacă cerinţele clientului şi ale reglementărilor aplicabile atunci se poate da declaraţia de conformitate cu SR EN ISO 9001-2008. poate să însemne. mărimea . produsul furnizat. acestea pot fi excluse. • Dacă excluderile: – sunt limitate la cerinţe din capitolul “Realizarea produsului” capitolul 7. “Produs”: se referă numai la produsul clientului sau cerut de client nu la produse aprovizionate sau semiproduse rezultate ale diferitelor faze de producţie. Dacă una sau mai multe cerinţe nu pot fi aplicate datorită naturii unei organizaţii şi a produsului său.

o calatorie cu taxiul.managementului de la cel mai inalt nivel" strategic al organizatie. Acest lucru este recunoscut in noul standard si reprezinta o reorientare in a vedea sistemul calitatii ca o insiruire de procese. Privire de ansamblu asupra standardului ISO 9001 Standardul ISO 9001 contine cinci sectiuni cu cerinte. Masurare. resursele necesare pentru derularea proceselor si monitorizarea si masurarea proceselor. Acesta este actul de convertire a elementelor de intrare ale procesului in elemente de iesire. Analizarea acestor aspecte. Responsabilitatea managementutul: Managementul sistemelor este responsabilitatea . spre exemplu.1. In continuare. \ 31 . spre exemplu. acolo unde este cazul. intrucat. precum si monitorizarea sistemelor de management in sine prin intermediul auditurilor interne. acestea sunt: Sistemul de management al calitatii : Aceasta sectiune detaliaza cerintele generate si de documentatie care stau la baza sistemului de management. Realizarea produsuluii/serviciulul : Aceasta sectiune contine acele procese necesare pentru a produce produsul sau a furniza serviciul. interactiunea dintre ele. ofera informatii valoroase ce pot fi utilizate la imbunatatirea sistemelor si produselor. De asemenea. nu poate exista un proces controlat. managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa" stabileasca politicile si sa realizeze oblectivete stabilite in cadrul politicilor prin planificarea modului in care aceste obiective vor fi satisfacute si trebuie si se asigure ca s-a stabillt o comunicare intema clara si ca sistemul de management este periodic analizat. iar resursele fizice si mediul de lucru trebuie sa poata asigura satisfacerea cerinfelor clientilor. Personalul trebuie sa fie competent sa-si desfasoare activitatile. Fiecare dintre aceste cinci blocuri fundamentale este necesar fiecarui proces. Managementul resurselor: Aceasta sectiune acopera personalul si resursele fizice necesare pentru derularea procesului. a proceselor si a produselor. analiza si imbunatatire: Aceasta sectiune se refera la masurarile care permit monitorizarea sistemelor. Cerintele generate au in vedere identiticarea proceselor sistemului de management. acesta ar putea fi procesul de deplasare a unui produs sau persoana dintr-un loc in altul. Pentru o organizatie producatoare.5. Managementul de la cel mai inalt nivel" trebuie sa cunoasca cerintele clientilor la nivel strategic si sa se angajeze si le satisfaca atat pe acestea. Pentru o organizatie prestatoare de servicii. a doua parte a sectiunii stabileste cerinte pentru documentatia necesara pentru a rula sistemul in mod eficace si cum trebuie controlata documentatia. cat si cerintele legate si de reglementare. pentru a furniza informatii asupra performantelor sistemelor in report cu clientii. acesta ar putea consta in convertirea minereului de fier in otel prin intermediul unui furnal. daca unul lisopeste. inclusiv a defectelor sau insuficientelor in performanta.

5 7.5.2 6.3 7.2.2.3.5.6 Denumire cerinta Sistem de management al calitatii Cerinte generale Cerinte referitoare la documentatie Generalitati Manualul calitatii Controlul documentelor Controlul inregistrarilor Responsabilitatea managementului Angajamentul managementului Orientare catre client Politica referitoare la calitate Planificare Obiectivele calitatii Planificarea sistemului de management al calitatii Responsabilitate.6 5.2 7.1 5.1 4.2 4.6.5.2.1 5.1 7.1 6.3.2 5.4 5.2.2 4. adoptat ca standard roman in anul 2008.3.3 7.5 5.5.3.4.2.4 7.2.1 7.2 6.3 5.2 7. autoritate si comunicare Responsabilitate si autoritate Reprezentantul managementului Comunicare interna Analiza efectuata de management Generalitati Elemente de intrare ale analizei Elemente de iesire ale analizei Managementul resurselor Asigurarea resurselor Resurse umane Generalitati Competenta.1 6. CERINTELE STANDARDULUI ISO 9001-2008.2 7.3 7.2 5.3. constientizare si instruire Infrastructura Mediu de lucru Realizarea produsului Planificarea realizarii produsului Procese referitoare la relatia cu clientul Determinarea cerintelor referitoare la produs Analiza cerintelor referitoare la produs Comunicarea cu clientul Proiectare si dezvoltare Planificarea proiectarii si dezvoltarii Elemente de intrare ale proiectarii si dezvoltarii Elemente de iesire ale proiectarii si dezvoltarii Analiza proiectarii si dezvoltarii Verificarea proiectarii si dezvoltarii Validarea proiectarii si dezvoltarii 32 .3 6 6.6.4.2.3 6.3 5.2.1 5.2 5.1 4.2.4 7 7.1 7.6.3 4.3.2.2 5.1 5.4 5 5. cu indicativul SR EN ISO 9001: 2008 sunt: Numar cerinta SR EN ISO 9001-2008 4 4.

4 7.1 7.2.5.6 8 8.1 Cerinţe generale.2.4 8.2.1 8. 4.5 7.2.2 7.2 7.5 7. 4.1 7.1 Cerinţe generale 33 .2.3 7.3 7.3.2 8.2.3 8.Numar cerinta SR EN ISO 9001-2008 7.4 Controlul înregistrărilor.2.5.1 8.5.2 Cerinţe referitoare la documentaţie: 4.5.5.2.2 8.5.3 Denumire cerinta Controlul modificarilor in proiectare si dezvoltare Aprovizionare Procesul de aprovizionare Informatii pentru aprovizionare Verificarea produsului aprovizionat Productie si furnizare de servicii Controlul productiei si al furnizarii serviciului Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii Identificare si trasabilitate Proprietatea clientului Pastrarea produsului Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare Masurare.4.4 7.5 8.2 8.4 8.2 Manualul Calităţii.4.5.1 8. 4.5.3 8. analiza si imbunatatire Generalitati Monitorizare si masurare Satisfactia clientului Audit intern Monitorizarea si masurarea proceselor Monitorizarea si masurarea produsului Controlul produsului neconform Analiza datelor Imbunatatire Imbunatatire continua Actiune corectiva Actiune preventiva Cerinta 4: SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII Conţine subcondiţiile: 4. 4.7 7.1 Generalităţi. 4.3 Controlul documentelor.4.

Cerinţe referitoare la documentaţie • • • 4.Organizaţia trebuie să : .2 34 . în cadrul SMC propriu organizaţiei.stabilească . să măsoare şi să analizeze aceste procese. Procesele externe/ din afara organizaţiei. care influenţează conformitatea produsului cu cerinţele. • să determine criteriile şi metodele necesare pentru ca operarea cât şi controlul acestor procese să fie eficace.implementeze . analiză şi îmbunătăţire: • Procese pentru a demonstra conformitatea produsului – CTC • Procese pentru a demonstra conformitatea SMC – Audit intern • Îmbunătăţirea continuă. • să monitorizeze. iar organizaţia trebuie să se asigure de controlul asupra acestor procese. sub aspectul modului de ţinere sub control. • să implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi îmbunătăţirea continuă a acestor procese. • să determine succesiunea şi interacţiunea acestor procese.documenteze . trebuie să realizeze următoarele: • să identifice procesele relevante SMC şi repartizarea acestora în organizaţie. utilizate în execuţia produselor. trebuie să fie identificate.menţină un SMC şi să îmbunătăţească continuu eficacitatea lui în conformitate cu cerinţele. • să asigure resursele şi informaţiile necesare pentru funcţionarea şi ţinerea sub control a acestor procese. Organizaţia care îşi impune conformitatea SMC propriu cu ISO 9001-2008. Procese specifice Sistemului de management al calităţii: • Procese aferente managementului de vârf: • Definirea politicii şi a obiectivelor • Procesul de comunicare • Analiza managementului Procese de Management al Resurselor: • Determinarea şi asigurarea resurselor • Resurse umane • Definirea infrastructurii Procese de realizare a produsului • Planificare • Relaţia cu clientul • Aprovizionare • Producţie şi service • Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare Procese de măsurare.

Controlul dispozitivelor de monitorizare si masura – nu are nevoie sa foloseasca astfel de dispozitive pt.5.5.1 Generalităţi Documentaţia SMC trebuie să includă: declaraţii documentate ale politicii şi ale obiectivelor calităţii manualul calităţii proceduri documentate ( adica : procedura este stabilită. Identificare si trasabilitate – atunci cand nu sunt cerinte specifice referitoare la trasabilitate .nu utiliz. 4. 4. • complexitatea şi interacţiunea proceselor. termen de proprietate acopera si cazul proprietatii intelectuale  Clauza 7.2. documentată.3.3 .4 Proprietatea clientului. Pentru ISO 9001-2008 structura de documente obligatorii este: Manualul calităţii. • descrierea interacţiunii dintre procesele SMC.4. operării şi controlului proceselor înregistrări cerute de standard Cantitatea si complexitatea documentaţiei SMC diferă de la o organizaţie la alta în funcţie de: • mărimea organizaţiei şi tipul activităţilor. II.2.3.Controlul documentelor 35 . • proceduri documentate stabilite pentru SMC sau o referire la acestea. implementată şi menţinută) documente necesare pentru eficacitatea planificării. Proiectare si dezvoltare – nu are responsabilitate asupra proiectarii si devzltatarii  Clauza 7. Important pentru structura Manualului :  prezentarea domeniului de activitate cu justificarea excluderilor. 6 proceduri de sistem. Documentaţia SMC poate fi în orice formă sau pe orice mediu suport. prezentarea organigramei proceselor relevante.2. Excluderile posibile :  Clauza 7. I. astfel de elemente.2 Manualul calităţii Organizaţia trebuie să deţină un manual al calităţii care să includă: • domeniul SMC. documentele: declaraţia de politică şi obiectivele calităţii.6. a dovedi conformitatea produselor sale. planurile calităţii şi documentele de proces. inclusiv justificări ale oricăror excluderi. ea poate fi aplicata partial  Clauza 7. • competenţa personalului.

. Intrare în vigoare  Aplicare. colectarea.4 Înregistrările furnizează dovezi ale conformităţii cu cerinţele şi a funcţionării eficace a SMC şi. 36 .Controlul înregistrărilor Procedura documentată are drept scop stabilirea si mentinerea unui sistem unitar pentru identificarea. analiza. de aceea. asigurându-se:  controlul. arhivarea. Modificare.  menţinerea. Distribuire. asigurarea că versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare. usor identificabile si usor de retras. asigurarea că documentele rămân lizibile. identificabile şi regăsibile cu uşurinţă. Retragere.  depozitarea. identificarea stadiului reviziei curente a documentelor. Arhivare. păstrarea si eliminarea înregistrărilor. controlul documentelor perimate. aprobarea documentelor înainte de emitere.  protecţia.Procedura documentată defineste metodele de control pentru : difuzarea controlată a documentelor.  termenul de păstrare. Verificare.2. Distrugere. actualizarea si re-aprobarea documentelor.  identificarea. 4. indexarea.  retragerea.  difuzarea tuturor înregistrărilor calităţii. identificarea difuzarea si controlul documentelor de provenien’ă externă. Aprobare. Ciclul de viaţă al documentelor  Întocmire. accesul. îndosarierea. trebuie să rămânăL: lizibile.

2 Datele de intrare ale analizei.Cerinta 5: RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI Conţine subcondiţiile: 5.4.2 Reprezentantul managementului.3 Politica în domeniul calităţii.1 Responsabilitate şi autoritate. 5. 5. autoritate şi comunicare.6.1 Angajamentul managementului Managementul de vârf trebuie să demonstreze angajamentul său: dezvoltarea SMC (proiectarea SMC) implementarea SMC îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC Toate acestea sunt demonstrate prin:  comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei satisfacerii cerinţelor • clientilor legale reglementare • •  stabilirea politicii referitoare la calitate  a se asigura de faptul că sunt stabilite obiectivele calităţii.5. 5. 5.6.6 Analiza efectuată de management.4 Planificare: 5.1 Generalităţi.3 Datele de ieşire ale analizei.1 Angajamentul managementului. 5.  conducerea analizelor efectuate de management  a se asigura de disponibilitatea resurselor.3 Comunicare internă.6. 5.5 Responsabilitate. 5.5.2 Orientare către client. 5. 5.1 Obiectivele calităţii. 5. 5.4.2 Planificarea SMC.5. 5. 37 . 5.

A. 5. măsurabile în concordanţă cu politica calităţii. Obiectivele calitatii trebuie sa fie S. include un angajament pentru: • satisfacerea cerinţelor • îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC. care să fie: adecvată scopului organizaţiei.M. .2 Orientare către client  Cerinţele clientului sunt identificate  Cerinţele clientului sunt satisfăcute în scopul creşterii satisfacţiei acestuia Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asigure că: 5.4 Planificare – 5. ceea ce conduce la actualizarea continuă a acesteia.3 Politica în domeniul calităţii Managementul de vârf trebuie să definească politica din domeniul calităţii. – – Standardul precizeaza cerinţe clare în ceea ce priveşte obiectivele calităţii  pe funcţii relevante  măsurabile Managementul analizeaza periodic obiectivele si le revizuieste ori de cate ori este necesar..4.R.T. adica: Semnificative Masurabile De Atins Cu Responsabilitati si Termene Declaraţia de politică nu conţine obiectivele calităţii deoarece adaptarea la schimbările de mediu (intern sau extern – cerinţe client/ piaţă ) poate conduce la actualizarea permanentă a acestor obiective 38 ( în special ţintele obiectivelor ). politica şi obiectivele de politică în domeniul calităţii pot fi documente separate de Manualul Calităţii . asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii este comunicată şi înţeleasă în cadrul organizaţiei este analizată pentru adecvarea ei continuă ( in analiza efectuată de management) Pentru ISO 9001-2008.5.1 Obiectivele calităţii stabilite pentru funcţiile relevante şi la nivelurile relevante ale organizaţiei.

5.4.2 .Planificarea sistemului de management al calităţii Managementul de vârf trebuie să asigure planificarea SMC, astfel încât: • să fie îndeplinite cerinţele de “ abordare bazată pe proces” prevăzute la pct. 4.1 din ISO 9001-2008, precum şi obiectivele calităţii; • să fie menţinută integralitatea SMC în cazul oricăror schimbări planificate şi implementate. 5.5 Responsabilitate, autoritate şi comunicare

5.5.1 Responsabilitate şi autoritate Managementul de vârf trebuie să se asigure că: • responsabilităţile şi autorităţile sunt definite şi comunicate/ repartizate în cadrul organizaţiei. 5.5.2 .Reprezentantul managementului numit de managementul de la nivelul cel mai înalt dintre membrii managementului are responsabilitate şi autoritate pentru: • • • a se asigura că procesele necesare SMC sunt stabilite, implementate, menţinute a raporta managementului de la cel mai înalt nivel despre funcţionarea SMC şi necesitatea de îmbunătăţire a se asigura că este promovată în cadrul organizaţiei conştientizarea cerinţelor clientului.

legătura cu părţi externe în aspecte referitoare la SMC 5 5.3.Comunicarea internă Managementul de vârf trebuie să se asigure că: • sunt stabilite procese adecvate de comunicare în cadrul organizaţiei; • comunicarea se referă la eficacitatea SMC. 5.6 Analiza efectuată de management Analiza efectuată de management trebuie sa fie la intervale planificate pentru a se asigura că: ♦ SMC este în continuare corespunzător, adecvat şi eficace

5.6.1 Generalităţi

39

♦ evaluarea oportunităţilor de îmbunătăţire a SMC

necesitatea de schimbare în SMC

♦ actualizarea politicii şi a obiectivelor calităţii. Se menţin înregistrări ale analizelor efectuate de management. 5.6.2 .Datele de intrare ale analizei Datele de intrare ale analizei managementului trebuie să includă informaţii referitoare la: • rezultatele auditurilor • feedback-ul de la client • performanţa proceselor şi conformitatea produsului • stadiul acţiunilor corective şi preventive • acţiuni de urmărire de la analizele de management efectuate anterior • schimbări care ar putea să influenţeze SMC • recomandări pentru îmbunătăţire. 5.6.3 .Datele de ieşire ale analizei Datele de ieşire ale analizei managementului sunt decizii/ acţiuni, ce trebuie să includă: • îmbunătăţirea eficacităţii SMC şi a proceselor sale; • îmbunătăţirea produsului în raport cu cerinţele clientului; • necesarul de resurse.

Cerinta 6: MANAGEMENTUL RESURSELOR
6.1 6.2 Asigurarea resurselor Resurse umane 6.2.1 Generalităţi 6.2.2 Competenţă, conştientizare şi instruire 6.3 Infrastructura

6.1.Asigurarea resurselor Managementul trebuie să identifice şi să asigure necesarul de resurse pentru: • a implementa şi menţine SMC şi a-i îmbunătăţI continuu eficacitatea; • a creşte satisfacţia clientului prin îndeplinirea şi depăşirea cerinţelor sale.   Resursele SMC sunt formate din: Resursele umane Resursele de infrastructură

40

   6.2

Resursele informaţionale Resursele de documentare Resursele financiare

Resurse umane

6.2.1 .Generalităţi Managementul trebuie să asigure disonibilitatea compeţentelor necesare pentru funcţionarea eficace şi eficientă a SMC. Personalul implicat în activităţi cu impact asupra calităţii produsului trebuie să fie competent ca: studii, instruire, abilitate şi experienţă. 6.2.2 .Competenţă, conştientizare şi instruire Managementul organizaţiei are obligaţia, referitoare la resurse, să: o să determine competenţa necesară pentru personalul ce desfăşoară activităţi care influenţează calitatea produsului o să furnizeze instruirea sau să întreprindă alte acţiuni pentru a satisface aceste necesităţi o să evalueze eficacitatea acţiunilor întreprinse o să se asigure că personalul său este conştient de relevanţa şi importanţa activităţilor sale şi de modul în care contribuie la realizarea obiectivelor calităţii o să menţină înregistrări adecvate referitoare la studii, instruire, abilităţi şi experienţă. 6.3 Infrastructură Managementul organizaţiei are obligatia să identifice, să asigure şi să menţină infrastructura SMC, după cum este cazul,astfel: • clădiri, spaţiul de lucru şi utilităţi asociate; • echipament pentru procese: hardware sau software; • servicii suport: de transport sau de comunicare. 6.4 Mediu de lucru Mediul de lucru, necesar pentru a realiza conformitatea cu cerinţele produsului, trebuie determinat şi condus de organizaţie. Determinarea necesităţilor de resurse privind infrastructura şi punerea la dispoziţie a acestor resurse este realizată în cadrul analizelor managementului

41

5.2 Date de intrare ale proiectării şi dezvoltării 7.2 Analiza cerinţelor referitoare la produs 7.4.5.1 7.3.1 Planificarea proiectării şi dezvoltării 7.4.6 Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare 42 .2 Validarea proceselor de producţie şi de furnizare de servicii 7.5.2.5 Producţie şi furnizare de servicii 7.3 Proiectare şi dezvoltare 7.1 Controlul producţiei şi al furnizării serviciului 7.6 Validarea proiectării şi dezvoltării 7.3 Comunicarea cu clientul 7.4 Proprietatea clientului 7.2.3.4 Aprovizionare 7.3.3 Identificare şi trasabilitate 7.5 Păstrarea produsului 7.5.3.7 Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltare 7.3 Verificarea produsului aprovizionat 7.3.3 Date de ieşire ale proiectării şi dezvoltării 7.1 Procesul de aprovizionare 7.5 Verificarea proiectării şi dezvoltării 7.3.5.2 Planificarea realizării produsului Procese referitoare la relaţia cu clientul 7.4.Condiţia 7: REALIZAREA PRODUSULUI 7.2 Informaţii referitoare la aprovizionare 7.1 Determinarea cerinţelor referitoare la produs 7.2.4 Analiza proiectării şi dezvoltării 7.3.

2 Procese legate de client 7.1 Planificarea realizării produsului  Trebuie planificate şi dezvoltate procesele necesare pentru realizarea produsului  În cadrul planificării realizării produsului trebuie identificate următoarele după caz:  Obiectivele calităţii şi cerinţele pentru produs  Necesitatea de a stabili procesele. 7.3 Proiectare si dezvoltare 7. Planificarea poate fi un document. acceptarea unor contracte sau a unor comenzi. 43 . inspecţia şi încercarea produsului precum şi criteriile de acceptare ale produsului  Înregistrările necesare. planul calităţii produsului. documentele şi de a aloca resurse specifice produsului  Activităţile pentru verificarea. validarea.1 Planificarea realizarii produsului 7.5 Productie / furnizare servicii 7. REALIZAREA PRODUSULUI 7.2 Analiza cerinţelor referitoare la produs Analiza cerinţelor referitoare la produs trebuie făcută înainte de: transmiterea de oferte. dar care nu sunt exprimate de client. monitorizarea.2 Procese referitoare la relaţia cu clientul Stabilirea cerinţelor specificate de client si a tuturor celorlalte cerinte necesare pentru functionarea specificată a produsului. • resursele care se aplică la produs ( la fel pentru un proiect sau contract).1 Identificarea cerinţelor referitoare la produs cerintelor legale si reglementare aplicabile produsului. Condiţia 7.1 din ISO 9001-2008 impune ca obligatoriu planul calităţii în realizarea produsului şi cerinţe obligatorii pentru planificarea realizării produsului.  Identificarea 7.2. acceptarea unor modificări ale contractelor sau comenzilor) şi trebuie să asigure că: • cerinţele referitoare la produs sunt definite.7. ce specifică: • procesele SMC (inclusiv procesele de realizare a produsului).4 Aprovizionare 7.6 Controlul mijloacelor de monitorizare si masurare 7.2. 7.

cu privire la modificarea cerinţelor. • Înregistrările rezultatelor analizei şi ale acţiunilor apărute în urma analizei trebuie menţinute. inclusiv reclamaţiile acestuia 7. Condiţia 7. verificare şi validare care sunt adecvate fiecărei etape de proiectare şi dezvoltare  Responsabilităţile şi autoritatea pentru proiectare şi dezvoltare Trebuie asigurată o comunicare eficientă înre participanţi şi trebuie actualizate datele de ieşire ale planificării odată cu evoluţia proiectării şi dezvoltării.1 Planificarea proiectării şi dezvoltării Proiectarea şi dezvoltarea constă în: I. organizaţia trebuie să se asigure de: • modificarea documentelor relevante.• divergenţele client – furnizor sunt rezolvate.Proiectarea de produse noi II.3 . privind:  Adaptarea produselor organizaţiei la necesităţile şi aşteptările clienţilor  Reducerea costurilor şi a timpului de execuţie  Îmbunătăţirea continuă a performanţei tehnice a produsului Îmbunătăţirea continuă a utilizării produsului către client Organizaţia trebuie să planifice şi să controleze proiectarea şi dezvoltarea produsului.Comunicarea cu clientul Trebuie identificate şi implementate modalităţi eficace pentru comunicarea cu clienţii în legătură cu:  Informaţiile despre produs  Tratarea cererilor de ofertă. Trebuie identificate:  Etapele proiectării şi dezvoltării  Activităţi de analiză. • conştientizarea personalului implicat. acestea trebuie confirmate de organizaţie înaintea acceptării lor.3 Proiectare şi dezvoltare 7. organizaţia are capabilitatea să îndeplinească cerinţele definite.2.2. 44 .3. Dacă clientul nu furnizează nici o declaraţie documentată a cerinţelor. inclusiv amendamentele acestora  Feedback-ul de la client.2 din ISO 9001-2008 oferă o structură precisă şi îmbunătăţită de cerinţe de analiză precontractuală 7. Dezvoltarea produselor existente. La modificarea cerinţelor. a contractelor sau comenzilor.

3. 7.Date de intrare ale proiectării şi dezvoltării legate de cerinţele referitoare la produs trebuie: determinate şi menţinute înregistrări. Datele de ieşire trebuie: . 7.Să definească caracteristicile produsului care sunt esenţiale pentru utilizarea sigură şi corectă a acestuia Datele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării trebuie aprobate înainte de emitere.Analiza proiectării şi dezvoltării Analize sistematice ale proiectării şi dezvoltării trebuie efectuate conform planificării şi trebuie menţinute înregistrările rezultatelor analizelor. pe etapele planificate: • evaluarea capabilităţii rezultatelor etapei de a satisface cerinţele.7.3. Rezultatele analizelor şi ale oricăror acţiuni necesare trebuie înregistrate. Scopul analizelor. fără ambiguităţi şi necontradictorii.Să conţină criteriile de acceptare ale produsului .3 .5 .3.2 • . 7. o o • • Analizate pentru a stabili dacă sunt adecvate.Să furnizeze informaţii corespunzătoare referitoare la aprovizionare.Date de ieşire ale proiectării şi dezvoltării Datele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării trebuie astfel documentate.Să îndeplinească cerinţele cuprinse în datele de intrare ale proiectării şi dezvoltării .Verificarea proiectării şi dezvoltării Verificarea proiectării şi dezvoltării trebuie efectuată pentru a se asigura că: Datele de ieşire au satisfăcut cerinţele cuprinse în datele de intrare dezvoltării ale proiectării şi 45 .3. • identificarea problemelor apărute şi propunerea de acţiuni. Ele includ: o cerinţe de funcţionare şi performanţă o cerinţele legale şi ale reglementărilor aplicabile informaţii derivate din proiecte similare anterioare alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare. încât să permită compararea cu datele de intrare ale proiectării şi dezvoltării. producţie şi service . Participanţii la astfel de analize trebuie să includă reprezentanţi ai funcţiilor implicate în etapele proiectării şi dezvoltării care sunt analizate.4 . Cerinţele trebuie să fie complete.

Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltare  Modificările trebuie identificate şi trebuie menţinute înregistrări  Modificările trebuie analizate.Validarea proiectării şi dezvoltării  Scopul este de a se asigura că produsul este capabil să satisfacă cerinţele pentru aplicări specificate sau utilizări intenţionate. Adecvarea informaţiilor pentru aprovizionare se poate controla astfel: o stabilind criterii de autocontrol pentru personal (de exemplu.  Trebuie documentate rezultatele analizei modificărilor şi ale oricăror acţiuni necesare. şi prin acesta trebuie să se asigure că produsul aprovizionat este conform cu cerinţele de aprovizionare specificate.7. 7.Informaţii referitoare la aprovizionare Înainte de transmitere.2 . după caz. trebuie să evalueze şi să selecteze furnizorii pe baza abilităţii acestora de a furniza un produs în cocncordanţă cu cerinţele organizaţiei. o verificând activităţile personalului responsabil. de evaluare şi de reevaluare. o clasificând comenzile în funcţie de risc. în cazul comenzilor făcute prin telefon. verificate şi validate. şi aprobate înainte de implementarea lor.7. iar dacă nu. comenzile de aprovizionare trebuie verificate. Verificarea produsului aprovizionat se poate face prin: 46 . evaluărilor şi ale oricăror acţiuni necesare apărute în  Organizaţia  Trebuie stabilite criteriile de  Trebuie înregistrate rezultatele urma evaluării.3. atunci trebuie efectuată validare parţială până la o profunzime cât este posibilă. validarea trebuie finalizată înainte de livrarea sau implementarea produsului.  Analiza modificărilor trebuie să includă evaluarea efectului modificărilor asupra părţilor componente ale produsului deja livrat.3.4.1 Procesul de aprovizionare trebuie să controleze procesele sale de aprovizionare. 7.4.4 Aprovizionare  Organizaţia 7.4.  Ori de câte ori este practicabil. analizate si aprobate. selectare.  Trebuie înregistrate rezultatele validărilor şi ale acţiunilor necesare.6 . analizând si aprobând numai acele comenzi care prezintă un factor de risc acceptat 7. caz în care nu există dovezi documentate referitoare la tranzacţie). 7.3 Verificarea produsului aprovizionat Organizaţia trebuie să stabilească şi să implementeze inspecţia sau alte activităţi necesare pentru a se asigura că produsul aprovizionat satisface cerinţele de aprovizionare specificate.

organizaţia trebuie să identifice produsul folosind mijloace adecvate pe durata realizării produsului. organizaţia rtebuie să ţină sub control şi să înregistreze identificarea unică a produsului. când trasabilitatea este o cerinţă. 7. livrare şi post-livrare 7.3 Identificare şi trasabilitate  Atunci când este cazul. în informaţiile pentru aprovizionare.5.5. inspecţie la recepţie verificarea efectuată de organizaţie sau client la sediul furnizorului verificarea de către client a produsului subcontractat Atunci când organizaţia sau clientul acesteia intenţionează să desfăşoare verificarea la furnizor.5.1 Controlul producţiei şi al furnizării serviciului 7.5 Producţie şi furnizare de servicii  Planificarea şi realizarea condiţiilor controlate:  Să fie disponibile informaţiile care descriu caracteristicile produsului  Să fie disponibile instrucţiuni de lucru  Să se utilizeze echipamente adecvate  Să fie disponibile şi să se utilizeze dispozitive de măsurare şi monotorizare  Să se implementeze monitorizări şi măsuri  Să se implementeze activităşi de eliberare. şi pentru care deficienţele devin evidente numai după ce produsul se află în exploatare sau după ce serviciul a fost furnizat  Validarea trebuie să demonstreze capabilitatea proceselor de a obţine rezultatele planificate Organizaţia trebuie să stabilească măsuri preliminare pentru (după caz):  Definirea criteriilor pentru analiza şi aprobarea proceselor  Aprobarea echipamentului şi calificarea personalului  Utilizarea de metode şi proceduri specifice  Cerinţe referitoare la înregistrări  Revalidarea 7.2 . trebuie să identifice stadiul produsului în raport cu cerinţele de măsurare şi monitorizare.Validarea proceselor de producţie şi de furnizare de servicii  Trebuie validate acele procese a căror date de ieşire rezultate nu pot fi verificate prin măsurare sau monitorizare ulterioare. înţelegerile avute în vedere la verificarea şi metoda de eliberare a produsului. organizaţia trebuie să specifice.  Organizaţia  Atunci 47 .

• identificate privind stadiului de etalonare. Proprietatea clientului poate fi şi proprietatea intelectuală. • ajustate sau reajustate după cum este necesar. referinţa de etalonare/ verificare trebuie înregistrată. Dacă proprietatea clientului este pierdută.5. trebuie să fie identificat. • trebuie să se acţioneze în mod corespunzător asupra DMM neconforme. verificat. Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare – DMM Această cerinţă se referă la asigurarea calităţii dispozitivelor. când etaloanele nu există. Notă: ISO 10012-1 şi ISO 10012-2 ne oferă îndrumare pentru controlul DMM-urilor 48 .5. 7. acest lucru trebuie raportat clientului şi înregistrările menţinute. • abilitatea software-ului de măsurare şi monitorizare de a satisface utilizarea intenţionată trebuie să fie confirmată înainte de prima utilizare şi reconfirmată. protejat şi pus în siguranţă pe perioada în care acesta se află sub controlul organizaţiei. Dispozitivele utilizate pentru verificarea produsului în toate etapele buclei calităţii. • protejate împotriva deteriorărilor în manipulare.5 Păstrarea produsului Trebuie păstrată conformitatea produsului pe parcursul procesării interne şi a livrării la destinaţia intenţionată. inclusiv dispozitivele utilizate în timpul proiectării si dezvoltării pentru determinarea caracteristicilor produsului si pentru verificarea proiectului.6. faţă de etaloane de măsură trasabile până la etaloane internaţionale sau naţionale. după cum este necesar. incluzând:  Identificarea  Manipularea  Ambalarea  Conservarea  Depozitatea  Protejarea 7. trebuie să fie sub control.7. sau înainte de întrebuinţare. deteriorată sau inaptă pentru utilizare. întreţinere şi depozitare. Dispozitivele de măsurare trebuie să fie: • etalonate/ verificate periodic. • protejate împotriva ajustărilor care ar putea invalida rezultatul măsurării. • trebuie menţinute înregistrări referitoare la rezultatele etalonării şi verificării. Alte condiţii privind DMM: • trebuie să fie evaluată şi înregistrată validitatea rezultatelor măsurărilor anterioare atunci când echipamentul este găsit neconform cu cerinţele.4 Proprietatea clientului Produsul proprietatea clientului.

inclusiv tehnici statistice.4 8.1 Satisfacţia clientului 8.2  Monitorizare şi măsurare Organizaţia trebuie să monitorizeze informaţiile referitoare la percepţia clientului asupra satisfacerii de către aceasta a cerinţelor sale.4 Monitorizarea şi măsurarea produsului 8.2.Cerinta 8: MĂSURARE. chestionare.5.2. a asigura conformitatea sistemului de management al calităţii si a imbunătăţi continuu eficacitatea acestuia.5.1 Generalităţi Această clauză impune ca procesele de monitorizare.3 Acţiune preventivă 8. si determinarea gradului de utilizare a acestor metode 8.2 Acţiune corectivă 8.5 Controlul produsului neconform Analiza datelor Îmbunătăţire 8. comunicarea directă cu clienţii.   49 .1 Satisfacţia clientului  Trebuie Monitorizarea satisfacţiei clientului este o modalitate de măsurare a performanţei SMC Exemple de surse de informaţii referitoare la satisfacţia clientului includ:   reclamaţiile clienţilor.1 8. determinate metodele de obţinere şi folosire a acestor informaţii.5.2. 8.2 Generalităţi Monitorizare şi măsurare 8. Aceasta trebuie să includă determinarea metodelor aplicabile. activităţi subcontractate de colectare si analiză ale datelor.3 8.2. ANALIZĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE 8. analiză si îmbunătăţire necesare pentru a demonstra conformitatea produsului.2.2 Audit intern 8. măsurare.3 Monitorizarea şi măsurarea proceselor 8.1 Îmbunătăţire continuă 8. să fie planificate si implementate.

Notă: ISO 19011 ne oferă îndrumare pentru aceasta 8. Echipa de audit trebuie să fie: • obiectivă şi imparţială. pentru raportarea rezultatelor şi menţinerea înregistrărilor Auditul intern trebuie planificat printr-un program de audit . • metode de desfăşurare.3 . • domeniul de aplicare. rapoarte primite de la organizaţia clientului.  grupuri de orientare pe client. trebuie satisfăcute condiţiile: • managementul responsabil pentru zona auditată trebuie să se asigure că sunt întreprinse acţiunile pentru eliminarea neconformităţilor detectate şi a cauzelor acestora. Auditul intern trebuie definit prin: • criteriile auditului. • frecvenţa.Monitorizarea şi măsurarea proceselor  Organizaţia  Aceste trebuie să aplice metode adecvate pentru monitorizarea şi (dacă este posibilă) măsurarea proceselor sistemului de management al calităţii metode trebuie să demonstreze abilitatea proceselor de a obţine rezultatele planificate 50 . .2. studii sectoriale si din ramurile industriale. referitoare la cerinţele standardelor internaţionale şi la cerinţele SMC stabilit de către organizaţie  Este implementat şi menţinut eficace Trebuie să existe o procedură documentată care să cuprindă  Responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi efectuarea auditurilor.2 Audit intern Trebuie efectuate audituri interne la intervale plnificate pentru a determina dacă SMC:  Este conform cu măsurile planificate.   8. • independentă de activitatea auditată. • rezultatele auditurilor precedente. funcţie de: • statutul şi importanţa proceselor şi zonelor care trebuie auditate. rapoarte din mass-media.2. • echipa de audit trebuie să desfăşoare auditul de urmărire pentru verificarea acţiunilor întreprinse şi raportarea rezultatelor acestora. Ulterior efectuării auditului intern.

2. trebuie corespunzătoare consecinţelor. excepţii sunt numai cazurile în care s-a aprobat altfel de către o autoritate relevantă sau.3 Controlul produsului neconform Într-o procedură documentată trebuie definită identificarea şi ţinerea sub control a produsului care nu este conform cu cerinţele produsului. ele trebuie să indice persoana (persoanele) care autorizează eliberarea produsului.Monitorizarea şi măsurarea produsului Produsul furnizat de organizaţie trebuie monitorizat şi măsurat prin monitorizarea şi măsurarea caracteristicilor produsului în scopul verificării satisfacerii cerinţelor referitoare la produs. acţiuni preventive 8. de către client. Trebuie menţinute înregistrări despre acţiunile întreprinse. Când produsul neconform. După ce produsul neconform este corectat trebuie să fie supus unei reverificări pentru a se demonstra conformitatea cu cerinţele. este detectat după livrare. sau de către client. trebuie întreprinse acţiuni corective. • înregistrările care sunt dovezi ale conformităţii (inregistrările inspecţiilor şi încercărilor). Eliberarea produsului şi livrarea serviciului se face numai după ce planul calităţii produsului/ serviciului a fost finalizat corespunzător. pentru a preveni utilizarea sau livrarea neintenţionată a acestuia Se pot alege următoarele acţiuni: • Întreprinderea unor acţiuni de eliminare a neconformităţii detectate. • Întreprinderea de acţiuni care să împiedice destinarea sau utilizarea neintenţionată a produsului.4 . a eliberării sau acceptării cu derogare după fabrictie dată de o autoritate relevantă. Monitorizarea şi măsurarea caracteristicilor produsului se face în etapele procesului de realizare a produsului conform cu măsurile planificate – planul calităţii produsului. 8. întreprinse acţiuni 51 . Atunci când nu s-au obţinut rezultatele planificate. • Autorizarea utilizării produsului. acolo unde este aplicabil. Trebuie menţinute: • criteriile de acceptabilitate.

DOCUMENTARE.Colectarea şi analiza datelor determinate. NENECONECONFORMITATE ANALIZĂ NECONFORMITATE STABILIREA ACŢIUNILOR ( PREVENIRE REAPARIŢIE ) ACŢIUNI TRATARE PRODUS NECONFORM ACŢIUNE CORECTIVĂ OBIECTIV ACŢIUNE REANALIZA. .Obţinerea informaţiilor relevante pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC. DIMINUATĂ sau ŢINUTĂ SUB CONTROL DATE ŞI INFORMAŢII PENTRU ANALIZA MANAGEMENTULUI 8.Diagrama flux a tratării produsului neconform este prezentată în figura următoare: IDENTIFICARE. Datele se obţin din: o o Monitorizarea şi măsurarea proceselor SMC şi a produselor realizate de organizaţie Monitorizarea şi măsurarea satisfacţiei clientului 52 . REVERIFICAREA CAUZA ELIMINATĂ. .4 Analiza datelor Prin proces se realizează: -Determinarea datelor necesare demonstrării adecvării. ÎNREGISTRARE. eficacităţii şi eficienţei SMC.

obiectivele calităţii. Obiectivele. Cerinţele clientului si a celorlalte părţi interesate Date relevante. Metode de colectare şi înregistrare.  Rezultatele auditurilor. OPORTUNIT PRELUCRAR INFORMAŢII ĂŢI E DATE RELEVANTE ÎMBUNĂTĂŢ IRE 8.  Analiza 53 . datelor. AUDIT INTERN.1 Îmbunătăţire continuă Organizaţia trebuie să-şi îmbunătăţească continuu eficacitatea SMC prin:  Politica în domeniul calităţii.5 Îmbunătăţire 8.o o o o o Măsurarea competenţei personalului Auditul intern Monitorizarea şi măsurarea performanţelor furnizorilor şi a parteneriatelor cu aceştia Monitorizarea şi măsurarea indicatorilor de performanţă Alte surse relevant Fluxul de derulare al procesului este prezentat în următoarea figură: POLITICA. Înregistrarile SMC MONITORIZARE ŞI MĂSURARE.5.

pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor. • determinarea şi implementarea acţiunii necesare. • analiza acţiunii preventive întreprinse. 8. Inspecţia detectează nonconformitatea. acţiunea corectivă serveste la prevenirea reapariţiei neconformităţii 8.2 Acţiune corectivă Trebuie stabilită o procedură documentată referitoare la acţiune corectivă. Determinarea şi implementarea acţiunilor necesare. 54 .Acţiune preventivă Acţiunile preventive trebuie să fie adecvate consecinţelor problemelor potenţiale. • înregistrările rezultatelor acţiunii întreprinse. Determinarea cauzelor neconformităţilor. controlul neconformităţii identifică. Înregistrările rezultatelor acţiunilor întreprinse. Necesitatea împiedicării reapariţiei neconformităţilor.5. efectuată de management. • evaluarea necesităţii de acţiuni pentru a preveni apariţia neconformităţilor. Analiza acţiunilor corective întreprinse. în scopul de a preveni reapariţia acestora.5. Acţiuni corective  Analiza şi preventive. Trebuie stabilită o procedură documentată pentru acţiuni preventive. izolează si rezolvă produsul neconform. cu conţinutul: • determinarea neconformităţilor potenţiale şi a cauzelor acestora.3. Procedura trebuie să conţină cerinţe referitoare la:       Analiza neconformităţilor.

6. • • • Certificatul ISO 9001 reprezinta un argument in efortul organizatiei de a accesa programe de finantare. existand un cadru clar de desfasurare a atributiilor. Certificatul ISO 9001 reprezinta cartea de vizita a organizatiei. Existenta procedurilor accelereaza integrarea noilor angajati. Certificarea ISO 9001 reprezinta o cerinta obligatorie pentru licntierea operatorilor de utilitati. Certificatul ISO 9001 este un argument puternic in cazul participarii la licitatii sau concursuri de oferte. marind increderea partenerilor in calitatea produselor sau serviciilor oferite. IMPLEMENTAREA SI DOCUMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII Beneficiile proiectarii si implementarii unui sistem de managementul calitatii • • • Creste gradul de responsabilizare si incredere a personalului. in cele mai multe cazuri fiind cerinta obligatorie exprimata in caietele de sarcini. Conditii de baza pentru implementarea unui sistem de management al calitatii       Intelegerea propriei afaceri Intelegerea cerintelor clientilor Coordonareea de catre coinducere Implicawrea tuturor salariatilor Focalizare pe principiul de prevenire in loc de detectare Maleabilitate pentru a tine pasul cu dezvoltarea / modificarea afacerii Cauze potentiale ale esecului in implementarea unui sistem de management al calitatii o Lipsa de angajare din partea conducerii o Necunoasterea si/sau calitatii neintelegetrea conceptelor si a standardelor o Lipsa de instruire in domeniul calitatii o Asteptari mai mari decat beneficiile posibile o Asteptarea unor baneficii pe termen scurt 55 . demonstrand inscrierea organizatiei in tendinta mondiala din domeniul calitatii si mediului. Procedurile faciliteaza implementarea unor aplicatii informatice de Managementul Documentelor si Fluxurilor de Lucru sau Management Integrat al Resurselor (ERP). Certificarea ISO 9001 este de multe ori o cerinta expresa a partenerilor externi. PROIECTAREA.

o Elaborarea unui sistem organizatiei de management al calitatii inadecvat o Lipsa unui plan / program de elaborare si implementare o Rezistenta puternica la schimbare din partea salariatilor o Documentatie prea stufoasa din dorinat de a descrie totul o Elaborarea documentelor din birou fara participarea celor direct implicati Proiectarea si implemetarea sistemului de management al calitatii Pentru realizarea unui program de elaborare si implementare a unui sistem sunt citeva elemente obligatorii: Numirea unui responsabil coordonator al proiectului care trebuie sa aiba: • responsabilitate si autoritate suficiente (putere de decizie). • Instruirea nivelelor de conducere in domeniul calitatii. In aceasta etapa sunt identificate metodele si mijloacele 56 . care pot provoca intirzieri. Trebuie astfel aleasa incat sa asigure participarea tuturor functiilor si compartimentelor implicate. • Instruirea personalului de executie in domeniul calitatii. • Pregatirea viitorilor auditori. deficiente. Stabilirea echipei de lucru. • control asupra bugetului alocat. Identificarea punctelor critice ale fluxului de activitati. Resursele umane si materiale existente. etc. Analiza de diagnoza initiaza a organizatiei Obiectivele urmarite in timpul analizei de diagnoza sunt: • 2 zile Identificarea sistemului real de lucru si compararea acestuia cu cerintele standardului de referinta Identificarea elementelor tehnico-organizatorice si a practicilor curente care pot constitui germenii viitorului sistem al calitatii. • acces direct la conducerea de varf. • Stabilirea unui colectiv cu atributii in domeniul asigurarii calitatii. Instruirea membrilor acestui colectiv. Sistemele de inregistrari si evidenta existente • • 2. si deci implicit costuri suplimentare. Proiectarea sistemului Proiectarea sistemului de management se efectueaza in baza Raportului de Evaluare elaborat in urma auditului diagnoza. • • Identificarea situatiilor neconforme fata de cerintele standardului de referinta. Etape : 1.

Comitet de coordonare format din sefii principalelor compartimente Propuneri pentru echipele de lucru pentru fiecare procedura de sistem si pentru fiecare proces. Realizare Manualul Calitatii conform standardului SR EN ISO 9001-2008. 3. descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux). seria 10000 Acreditare si certificare Organizarea sistemului calitatii Documentatia sistemului de management al calitatii Costurile calitatii Este de dorit nominalizarea echipei de proiect care ar trebui sa aiba urmatoarea structura: • Reprezentantul Managementului pentru Asigurarea Calitatii in calitate de Coordonator de proiect . dar mai ales a personalului de management (low&midle management) al clientului. Unitatea trebuie sa detina : 2 57 . 2. In acest scop se vor organiza participari la cursuri – seminarii de constientizare pentru echipa manageriala. Elaborarea proiectelor de documente. este stabilita structura documentatiei sistemului ce urmeaza a fi implementat si este stabilit un plan de actiune pentru desfasurarea etapelor viitoare . In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descriese 4. o o o o domeniul de aplicare. cu urmatoarea tematica: • • • • • • Calitate: concept si evolutie Standarde in domeniul calitatii ISO seria 9000. documentele de referinta. instructiuni de lucru / proceduri operationale (editia 1) Prin procedura sunt stabilite clar si precis: o obiectul.necesare pentru satisfacerea cerintelor de managementul definite in standardul de referinta. responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv. o inregistrarile generate in cursul procesului. Instruirea echipei manageriale Pentru a asigura succesul actiunilor viitoare o foarte mare importanta o are constientizarea intregului personal.

Acest audit se va finaliza cu un numar de Rapoarte de neconformitate si cu un raport de recomandari finale. protectia mediului). 6. Certificarea organizatiei 2 zile 58 . Manualul Calitatii cuprinde: o declaratia de politica a Managementului organizatiei in domeniul calitatii / mediului si obiectivele strtegice. prezentarea structurii functionale a organizatiei. ● Adaptarea regulamentului de organizare si functionare a unitatii si a fisei postului pentru fiecare functie in parte la standardul de asigurare a calitatii SR EN ISO 9001-2008. 7. excluderi fata de standard.- documentatie tehnologica. o o o o profilul organizatiei. 5. standarde tehnologice. 1sap 8. Analizarea rezultatelor auditului final si efectuarea ultimelor corectii 9. Efectuarea de audituri interne si efectuarea corectiilor care se impun Aceasta etapa presupune efectuarea a unui audit al sistemului calitatii implementat. audit limitat strict la cerintele standardului de referinta. In acelasi timp se pot contacta mai multe organisme de certificare cu care intretine relatii de colaborare si poate asigura asistenta necesara pe toata durata certificarii. ● Implementarea conditiilor de standard privind sistemul de management al calitatii. negocierea contractului de certificare 10. sinteza proceselor desfasurate in SMC si interdependenta acestora prezentarea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele SR EN ISO 9001-2008. 5. conform standardului SR EN ISO 9001-2008. cu trimiteri la proceduri. Solicitarea certificarii sistemului de catre un organism acreditat 1 Contactarea organismului de certificare. Implementarea sistemului proiectat . standarde (conditii de protectia muncii.

6. verifică sau analizează lucrări care 59 . înainte de aplicare. efectuează. Înregistrări şi documente externe Toate documentele.politica privind calitatea . efectuează. Procedurile de sistem sunt documente si descriu (cu gradul de detaliere necesar pentru controlul adecvat al activităţilor implicate).angajament şi Politica Manualul de Management de Calitate Proceduri de sistem Proceduri conexe/ Operaţionale/IL etc.responsabilităţile şi autorităţile personalului care conduce.SMC din cadrul organizatiei Nivelul C Acest nivel cuprinde ca documente "Procedurile de sistem".Documentarea Declaraţia . Nivelul A Acest nivel este reprezentat de "Declaraţia-Angajament a Conducatorului Organizatiei privind Politica în domeniul Sistemului de Management de Calitate". . analiză şi îmbunătăţire" sunt elaborate proceduri de sistem. sunt analizate şi aprobate. autorităţile şi interdependenţele personalului care conduce.3. . Pentru capitolele "Sistemul de Management de Calitate" şi "Măsurare.scopul şi domeniul de aplicare al Sistemului de Management de Calitate. Dacă este cazul. Nivelul B Acest nivel cuprinde ca document "Manualul de Management de Calitate". în care se prezintă : . acestea sunt actualizate. de la nivelul A la nivelul D. responsabilităţile. verifică sau analizează procesele care influenţează calitatea serviciilor . .

planuri. documentaţia care este folosită şi modalităţile de control care sunt aplicate. Nivelul D Acest nivel cuprinde ca documente: proceduri conexe/operaţionale. care sa satisfacă cerinţele explicite şi implicite ale clienţilor. instrucţiuni de lucru. MANUALUL CALITĂŢII CONŢINE: • • • • Formularea politicii privind calitatea Obiectivelor privid calitatea Declaraţie angajament Descrierea Sistemului de Management al Calităţii RECOMANDĂRI: • elaborarea pe capitolele standardului de referinţă ales ( ISO 9001) • folosirea altor standarde ajutătoare (ISO 9004). Documentele de la acest nivel descriu modul cum se desfăşoară activităţile care influenţează calitatea serviciilor . Se prezintă pas cu pas acţiunile sau operaţiile necesare a fi executate. modul în care diferitele activităţi vor fi efectuate. sau la eficacitatea şi eficienţa de funcţionare a SMC. echipamentele şi materialele care trebuie utilizate pentru obţinerea de servicii conforme si sigure.influenţează calitatea. etc. MANUALUL CALITĂŢII 0 1 2 3 4 5 Cuprins Scop şi domeniu de aplicare Documente de referinţă Definiţii şi abrevieri Cerinţe Anexe şi înregistrări 60 . Nivelul E Acest nivel cuprinde înregistrările necesare furnizării de dovezi obiective cu privire la gradul de satisfacere a cerinţelor referitoare la calitatea unui serviciu/produs. metodele.

efectuată de un operator. 6. Acestea au ca principal scop lamurirea concentrata si simplificata a unei probleme. simboluri. 5.  Partea "scheme" a procedurilor documentate este reprezentata de scheme. INSTRUCŢIUNI DE LUCRU Se referă la o activitate concretă.  Partea "formulare" a procedurilor documentate este reprezentata prin diverse tipizate (tabele). Structura unei proceduri documentate O procedura documentata este un document care specifica (prezinta) modul de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces. Definitii. Se întocmesc atunci când activitatea specifică trebuie executată obligatoriu controlata. Procedurile generale . avand doar rol informativ. 3.abordează cerinţele din standardul de referinţă şi pot face referire la proceduri specifice sau instrucţiuni de lucru. Documente de referinta. Procedura (sau "Operarea si controlul procesului").PROCEDURILE Proceduri generale(de sistem) şi specifice (operaţionale). de intelegere a unui subiect legat de sistemul de management. Scop si domeniu de aplicare. prescurtari. 2. Inregistrari. Partea "text" a procedurilor este reprezentata de textul documentului in cauza. Responsabilitati. Aceasta parte prezinta criteriile (si uneori metodele) de operare si control a procesului/ activitatii care face subiectul procedurii documentate. 61 . scheme si formulare. Prin completarea acestora apar asa numitele "inregistrari" prin care se confirma operarea si/sau cotrolul procesului descris in procedura documentata.4. Partea text a unei proceduri documentate poate avea urmatoarele sectiuni: 1. 6. O procedura documentata poate fi alcatuita din trei parti: text. 4.

4.In Definitii. controlarea si evaluarea activitatilor prezentate in procedura.In Scop si domeniu de aplicare: • se prezinta scopul pentru care a fost alcatuita procedura (de ce s-a intocmit acea procedura documentata) si domeniul pentru care aceasta este valabila.7. Anexe. coordonarea. prescurtari. 2.In Anexe • sunt enumerate schemele si formularele procedurii documentate. modul cum se realizeaza inregistrarile care confirma desfasurarea activitatii/ procesului conform cu cerintele stabilite. 3. precum si modul cum sunt tinute inregistrarile sub control. 5. 62 . simboluri • sunt prezentate concret acele elemente care concura la intelegerea procedurii.In Inregistrari • se prezinta tipizatele (tabelele) care stau la baza inregistrarilor. 7. 6. organizarea.In Responsabilitati • se prezinta cine este responsabil pentru planificarea. 1. efectuarea.In Procedura (sau "Operarea si controlul procesului") • se prezinta concret modul in care se desfasoara si se controleaza activitatea/ procesul descris in procedura documentata.In Documente de referinta • sunt enumerate documentele in raport cu care s-a alcatuit procedura documentata sau acele documente la care se face referire in textul acesteia.

Descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO 9001-2008 Procedurile documentate cerute expres de ISO 9001-2008 pot purta. frecvent. proceduri de sistem. precum si totalitatea actiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate. de asemenea. modul cum se identifica si planifica corectiile necesare. modul cum se apreciaza eficacitatea actiunilor intreprinse). Procedura documentata "Controlul produsului neconform" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care se transforma un produs neconform in produs conform (se prezinta modul cum se identifica/ izoleaza un produs neconform.. proceduri calitate etc. Actiuni preventive. generic. se examineaza masura in care aceste norme sunt respectate. Auditul intern al calitatii. 63 . Controlul inregistrarilor. Procedura documentata "Actiuni preventive" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care identifica cauzele care ar putea determina produse neconforme. Titlul procedurilor documentate de cele mai multe ori sunt similare cu denumirea procesului pe care il prezinta. Control produsului neconform. Procedura documentata "Controlul documentelor" prezinta modul cum se tine sub control documentatia care "contine cerinte" (a se vedea articolul "Care sunt tipurile de documente necesare diverselor sisteme de management ?"). Astfel. precum si totalitatea actiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate. vom gasi in organizatie procedurile documentate: Controlul documentelor. Procedura documentata "Controlul inregistrarilor" prezinta modul cum se tine sub control documentatia (documente doveditoare) prin intermediul careia se confirma ca procesele se desfasoara si se controleaza in mod eficace. Procedura documentata "Actiuni corective" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care identifica cauzele care au determinat produse neconforme. diverse denumiri ca: proceduri generale.6. Actiuni corective. Procedura documentata "Auditul intern al calitatii" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care se examineaza masura in care normele stabilite in organizatie sunt conforme cu cerintele ISO 9001-2008 si.5.

Nota 3-Atunci cand un sistem de management al calitatii si un sistem de management de mediu sunt auditate impreuna.7. Nota 4-Atunci cind doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru pentru a audita un singur auditat acesta se numeste "audit comun ".Comportament etic: baza profesionalismului -incredere -integritate 64 . pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne si pot alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe prorie raspundere a conformitatii.Auditul Proces sistematic. acesta este numit "audit combinat". In multe cazuri. Auditurile de secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie.cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001 sau ISO 14001.Organizatie sau persoana care solicita un audit PRINCIPII DE AUDITARE Referitoare la auditori l. AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII 7.sau in numele organizatiei insasi. in mod special in cazul organizatiilor mici independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare. Auditurile de terta parte sunt conduse de organizatii de auditare externe independente.1.independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit Nota 1 .sunt conduse de.uneori denumite si audituri de prima parte.sau alte persoane in numele acestora.Auditurile interne. Nota 2-Auditurile externe includ in general acele audituri numite de secunda si de terta parte.cum ar fi clientii. CLIENTUL AUDITULUI.

MANAGEMENTUL PROGRAMULUI DE AUDIT – SR EN ISO 19011 UNITATl VIZATE Organizatiile care efectueaza audituri interne sau externe ale sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu sau efectueaza managementul unui program de audit. PROGRAM DE AUDIT Ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp si orientate spre un anumit scop. Programul de audit cuprinde: -Tipul si numarul auditurilor -Activitatile necesare planificarii si organizarii auditurilor -Resursele necesare ETAPE 1.2 .STABILIREA PROGRAMULUI DE AUDIT -Obiective si amploare -Responsabilitati 65 .Responsabilitatea profesionala -Aplicarea perseverentei si a judecatii in auditare Referitoare la audit 4.Prezentare corecta -Obligatla de a raporta cu sinceritate si cu acuratete -Obstacolele semnificative si opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit si auditat sunt raportate 3.-confidentialitate -discrete 2. Independenta Baza pentru impartialitatea auditului si obiectivitatea concluziilor auditului.Abordarea bazata pe dovezi -metoda rationala prin care intr-un proces sistematic de audit se ajunge la concluzii credibile si reproductibile -dovada auditului este verificabila -utilizarea e§antionarii este strins legata de increderea care poate fi acordata concluziilor auditului 7. -independenta fata de activitatea auditata -auditorii nu sunt supusi nici unor influente si conflicte de interese -Constatarile si concluziile bazate numai pe dovezi 5.

ACTIVITATILE AUDITULUI 1. INITIEREA AUDITULUI -Desemnarea auditorului sef -Definireaobiectivelor.MONITORIZAREA S1 ANALIZAREA PROGRAMULUI DE AUDIT -Monitorizare si analiza -Deterrninarea nevoilor de actiuni corective si preventive -Identificarea oportunitatilor de imbunatatire 4.-Resurse -Proceduri 2.PREGATIREA ACTIVITATILOR DE AUDIT LA FAJA LOCULUI -Pregatirea planului de audit -Alocarea activitatilor -Pregatirea documentelor de lucru 4. IMBUNATATIREA PROGRAMULUI DE AUDIT 7. IMPLEMENTAREA -Programarea auditurilor -Evaluarea auditorilor -Selectarea echipei de audit -Conducerea activitatilor de audit -Mentinerea inregistrarilor 3.domeniului auditului si a criteriilor auditului -Determinarea fezabilitatii -Selectarea echipei de audit -Contactul initial cu auditatul 2. -Generarea constatarilor de audit -Pregatirea concluziilor auditului -Sedinta de inchidere 66 .DESFASURAREA ANALIZEI DOCUMENTELOR -Documente relevante ale SM inclusiv inregistrari sau rapoarte de audit anterioare -Scop:determinarea adecvarii 3.DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE AUDIT LA FATA LOCULUI -Sedinta de deschidere -Comunicare pe parcursul auditului -Rolurile si responsabilitatile ghizilor si observatorilor -Colectarea si verificarea inform.3.

Nota 1-Un auditor din echipa de audit este desemnat ca sef al echipei de audit. cu criteriile de audit 2)Evaluarea capabilitatii SM de a se asigura de conformitatea cu cerintele legale. APROBAREA SI DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT -Pregatirea raportului de audit -Aprobarea si difuzarea RA 6.INCHEIEREA AUDITULUI -Dupa ce raportul de audit aprobat a fost difuzat 7. (in raport cu care se determina conformitatea) ECHIPA DE AUDIT Unul sail mai multi auditori care efectueaza un audit sustinuti daca este nevoie de experti tehnici.reglementate sicontractuale 3)Evaluarea eficacitatii SM in atingerea obiectivelor specificate 4)Identificarea zonelor de imbunatatire potentiala a SM DOMENIUL AUDITULUI -Locatii fizice -unitatile organizationale -activitati -procese -Perioada de timp alocata CRITERII DE AUDIT Ansamblu de politici. proceduri sau cerinte utilizate ca o referinta. Nota 2-Echipa de audit poate include auditori in curs de foraiare.DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE URMARiRE -Pot face parte dintr-un audit ulterior OBIECTIVELE AUDITULUI l)Determinarea gradului de conformitate a SM al auditatului sau a partilor acestuia. PREGATIREA. AUDITOR Persoana care are competenta de a efectua un audit EXPERT TEHNIC 67 .5.

Orice actiuni de urmarire a auditului SEDINTA DE DESCHIDERE Participanti -Echipa de audit -Personal de management -Responsabili de compartimente sau procese ce vor fi auditate Scop: l.Persoana care furnizeaza echipei de audit cunostinte specifice sau experienta profesionala specifica Nota 1-Cunostintele specifice sau experienta profesionala specifica se refera la organizatie. Criteriile de audit si orice documente de referinta 3. inclusiv determiinarea unitatilor organizationale si functionale si a proceselor care urmeaza sa fie auditate 4. Aspecte referitoare la confidentialitate 6.Confirmarea planului de audit 2. Obiectivele auditului 2. dupa cum este cazul. Acordurile de natura logistica (transport. Domeniul auditului. urmatoarele: 1.Furnizarea unei oportunitati pentru auditat sa puna intrebari SEDINTA DE DESCHIDERE (AGENDA) 1 . Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit la fata locului.Confirmarea canalelor de comunicare 4. Identitatea reprezentantului pentru audit din partea auditatului 2.Confirmarea programului auditului si a altor acorduri relevante cu auditatul. Limba in care se lucreaza si cea in care se redacteaza raportul de audit atunci cind este diferita de limba auditorului si/sau a auditatului 3.indrumari referitoare la limba sau cultura -Un expert tehnic nu actioneaza ca un auditor in echipa de audit PLANUL DE AUDIT l. facilitate la fata locului) 5. Rolurile si responsabilitatile membriior echipei de audit si a persoanelor care ii insotesc 7.Furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfasurare a activitatilor de audit 3. a domeniului si a criteriilor auditului 3. Elementele raportului de audit 4.cum ar fi data si ora pentru 68 .procesele sau activitatile care urmeaza sa fie auditate.Prezentarea participantilor inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora 2.Confirmarea obiectivelor. Alocarea resurselor coresponza-toare pentru zonele critice ale Planul de audit include. Datele si locatiile se vor desfasura activitatile de audit la fata locului 5.inclusiv intilnirile cu managementul auditatului si cele ale echipei de audit 6.

Confirmarea canalelor oficiale de comunicare (echipa-auditat) 6.1nformatii despre sistemul de apeluri fata de modul de desfasurare a auditului sau fata de concluziile auditului DOVEZI DE AUDIT Inregistrari.Confirmarea faptului ca pe parcursul auditului auditatul va fi informat despre desfasurarea auditului 8. Nota-Dovezile de audit pot fi cantitative sau calitative CONSTATARI DE AUDIT Rezultatele evaluarii dovezilor de audit colectate in raport cu criteriile de audit.inclusivorice clasificare a neconformitatilor 13.Criteriile de audit 7. Identificarea clientului auditului 4.rolurilor si identitatii ghizilor 12.Confirmarea disponibilitatii. CONCLUZIILE AUDITULUI Rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit dupa luarea in considerare a obiectivelor de audit si a tuturor constatarilor de audit RAPORTUL DE AUDIT 1.Identificarea auditorului sef si a membrilor echipei de audit 5.Constatarile auditului 8. Obiectivele auditului 2.Concluziile auditului 69 .declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile.Datele si locurile in care s-au desfasurat activitatile de audit la fata locului 6.Metoda de raportare.orice sedinte intermediare dintre echipa de audit si managementul auditatului si orice schimbari de ultima ora 4.inclusiv instiintarea auditatului ca doveziie de audit se vor baza numai pe esantioane din informatlile disponibile si de aceea exista un element de incertitudine in audit are 5.1nformarea despre conditiile in care auditul poate fi intrerupt 14.Confirmarea aspectelor referi-toare la confidentialitate 10.Confirmarea ca resursele §i faci-litatile necesare echipei de audit sunt disponibile 9.sedinta de inchidere.Domeniul auditului in special identificarea unitatilor func^ionale si organizationale sau a proceselor auditate si a perioadei de timp in care s-a desfasurat auditul 3.Confirmarea procedurilor de siguranta si securitatea muncii si situatii de urgenta relevante pentru echipa de audit 11 .Metodele si procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului.Confirmarea limbii utilizate 7.

Sa fie receptiv 3.Sisteme de management si documente de referinta 1.Sa se comporte etic 2.3.proceduri si tehnici de audit 1.Aptitudini personale 2.Sa aiba spirit de observatie 5.procese. Confirmarea ca obiectivele auditului au fost realizate in cadrul domeniului auditului in concordanta cu planul de audit 5.Principii.Raportul de audit poate sa includa sau sa faca referire la: l. COMPETENTA AUDITORILOR 1. Zonele neacoperite. O declaratie referitoare la confidentialitatea continutului raportului 10.l. Planul de audit 2.reglementari si alte cerinte relevante aplicabile disciplinei 70 .4.Capabilitatea de a aplica cunostintele -Studii -Experienta profesionala -Instruire ca auditor -Experienta de audit si abilitatile acumulate prin: APTITUDINI PERSONALE l.Sa fie diplomat 4.Situatii organizational (structura. Planurile actiunilor de urmarireconvenite. Recomandarile pentru imbunatatire.Sa fie tenace 8.Sa fie hotarit 9. Un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii si/ sau obstacolelor intilnite care pot diminua increderea in concluziile auditului 4.2.Legi. daca exista 9.Sa aiba siguranta de sine CUNOSTINTE SI ABILITATI 1. Lista reprezentantilor auditatului 3.4. Lista de difuzare a raportului de audit 7.Sa fie perceptiv 6. Cunoatinte si abilitati generice pentru auditorii SMC si SMM l.obiceiuri soci-ale si culturale ale auditatului) 1. desi incluse in domeniul auditului 6.Sa fie flexibil 7. Orice opinii divergente nerezolvate intre echipa de audit si auditat 7. daca este specificat in obiectivele auditului 8.

principii.Conducerea echipei de audit pentru obtinerea concluziilor 4.2.Aspecte tehnice si de mediu referitoare la operare 4. EXPERIENTA DE AUDIT Parametru Auditor Auditor in ambele discipline Idem auditor Idem auditor Auditor sef Studii Studii secundare 5 ani Idem auditor Idem auditor Experienta profesionala totala Experienta profesionala in in domeniul managementului calitatii sau de mediu Instruire ca auditor Cel putin 2 ani din cei 5 ani de experienta 2 ani in cea de-a doua disciplina Idem auditor 40 ore de instruire in domeniul auditului 24 ore de instrnire in cea de-a doua disciplina Idem auditor 71 .4. caracteristici tehnice ale produselor si procese-lor.1.Stiinte si tehnologii de mediu 3.Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii SMM 3. instrumente) 3.Tehnici si metode din domeniul calitatii (terminologie.Pregatirea si finalizarea raportului de audit STUDII. principii.1.5.Prevenirea si rezolvarea conflictelor 4.2.7. INSTRUIRE CA AUDITOR.Cunostinte si abilitati generale ale auditorului sef 4.Tehnici si metode din domeniul managementului mediului (terminologie. instrumente) 2.3.Procese si produse.3. Cunostinte si abilitati specifice ale auditorilor SMC 2.Planificarea auditului 4.procesele si practicile specifice sectorului) 3.2.Organizarea si orientarea membrilor echipei de audit 4. Reprezentarea echipei de audit in comunicarea cu clientul auditului si auditatul 4.Orientarea si indrumarea auditorilor in curs de formare 4.6.2.1 .inclusiv servicii (terminologie. EXPERIENTA PROFESIONALA.

audituri complete pentru un total de cel putin 15 zile de experienta de audit in rolul de auditor sef sub orientarea si indrumarea unui auditor competent in calitate de audiditor sef Auditurile ar trebui efectuate in ultimii 2 ani consecutivi 7. ei in timpul instruirii sau la locul de munca) 3.EVALUAREA AUDITORILOR ETAPE 1 .Desfasurarea evaluarii -Daca nu sunt indeplinite criteriile dupa indeplinire urmeaza o reevaluare 72 .ani de experien^a de studii.numar de audituri efectuate.Identificarea competentei auditorilor necesara programului de audit (aptitudini personale.ore de instruire -calitative-demonstrarea competent.Experienta de audit 4 audituri complete pentru un total de cel putin de 20 de zile de experienta de audit ca auditor in curs de formare sub orientarea si indrumarea unui auditor competent in calitate de auditor sef Auditurile ar trebui efectuate in ultimii 3 ani consecutivi 3 audituri complete pentru un total de cel pntin 15 zile de experienta de audit in cea de-a a doua disciplina sub orientarea si indrumarea unui auditor competent in calitate de auditor sef in cea de a doua disciplina Auditurile ar trebui efectuate in ultimii 2 ani consecutivi 3.Selectarea metodei adecvate de evaluare -Analiza inregistrarilor -Feedback pozitiv §i negativ -Interviu -Observare 4.5. cuno stint e si abilitati) 2.Stabilirea criteriilor de evaluare(-cantitative .

TRIBUNA CALITĂŢII 11.Sisteme de management al calităţii: Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor 4.Sisteme de managementul calitatii. FIRICA POPA . Ghid pentru adoptarea standardului ISO 9001: 2000 73 . JURAN . BIBLIOGRAFIE 1. SR EN ISO 9001 : 2008 .Sisteme de management al calităţii: Principii fundamentale şi vocabulary 3. ISO 9001:2000.Suport de curs – RADIX 12. SR EN ISO 9000 :2006 . SR EN ISO 9004 : 2001 . JURAN: Managementul calităţii totale 6.Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu 5. VERONEL ANTONESCU.8. DOINA CONSTANTINESCU: Managementul calităţii totale 8. Sisteme de management al calităţii. CALITATEA. Managementul calităţii totale 10. Ghid pentru imbunatatirea performantei 9. JOSEPH M. JOSEPH M.Sisteme de management al calităţii: Cerinţe 2. ACCES LA SUCCES 7. ISO 19011: 2003 .

standard recunoscut la nivel international.clubafaceri. http://www.PIMM: “Proces Integrat de Metode Manageriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii” . Lista contine principalele standarde care daca sunt respectate duc la configurarea in organizatie a unui sistem de management al calitatii. ANEXE Principalele standarde din familia ISO 9000 Principlale standarde din familia ISO 9001 prin intermediul carora se poate configura un sistem de management al calitatii competitiv (care poate fi.13. "Certificat ISO 9001"). EN standard recunoscut la nivel european.ro/info_articole/122_calitate_iso_9001/ 16. Cerinte" • stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii  SR EN ISO 9000 : 2006 "Sisteme de management al calitatii. Obiective. ulterior.  SR EN ISO 9001 : 2008 "Sisteme de management al calitatii.NORMAN HART: Marketing industrial 9. metode si rezultate ale proiectului pilot Leonardo 17.standard recunoscut la nivel national. 74 . Daca un standard are in fata numarului sau unul din simbolurile urmatoare.ro/iso/ 15. Principii fundamentale si vocabular" • descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si defineste terminologia pentru sistemele de management al calitatii. se intelege: SR .HENRI MITONNEAU: O nouă orietare în MANAGEMENTUL CALITĂŢII: şapte instrumente noi 14. ISO .consultanta-certificare. http://www.

desfasurarea auditurilor sistemului de management al calitatii si auditurilor sistemului de management de mediu.  ISO 19011: 2003 "Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu" • furnizeaza indrumari referitoare la principiile de auditare. conducerea programelor de audit.  SR ISO 10013 : 1997 "Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii" • furnizeaza linile directoare pentru pregatirea. Partea 1: Sistemul de configurare metrologica a echipamentului de masurare" • cuprinde conditiile de asigurare a calitatii aplicabile de organizatie pentru a se asigura ca masurarile sunt efectuate cu exactitatea dorita.  SR ISO 9004-4 + A1 : 1996 "Managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Liniii directoare pentru imbunatatirea performantelor" • furnizeaza linii directoare care depasesc cerintele prezentate in ISO 9001:2000 in scopul de a lua in considerare atat eficacitatea cat si eficienta unui sistem si management al calitatii si in consecinta potentialul de imbunatatire a performantelor unei organizatii. SR EN ISO 9004 : 2001 "Sisteme de management al calitatii. Partea 4: Ghid pentru imbunatatirea calitatii" • furnizeaza liniile directoare pentru implementarea in cadrul unei organizatii a imbunatatirii continue a calitatii  SR ISO 10012-2 : 2000 "Asigurarea calitatii pentru echipamente de masurare. elaborarea si controlul manualelor calitatii  SR ISO 10005 : 1995 "Managementul calitatii. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de masurare" • cuprinde recomandari (si indrumari de implementare a acestora) referitoare la asigurarea calitatii proceselor de masurare efectuare de organizatie  SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996 "Conditii de asigurare a calitatii pentru echipamente de masurare. Ghid pentru planurile calitatii" 75 .

mentinerea si imbunatatirea strategiilor si sistemelor de instruire care influenteaza calitatea produselor furnizate de o organizatie  SR EN 45014 : 1993 "Criteri generale pentru declaratia de conformitate data de furnizori" • Specifica criteriile generale pentru declaratia de conformitate data de organizatie clientilor sai Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO Legea nr. 245 din 09/06/2004 privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr.un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. 2001/95/CE prevede:"producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure" . analizarea. el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. implementarea. . in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza.• furnizeaza linii directoare pentru a ajuta organizatiile in elaborarea. Referintele acestor standarde nationale armonizate 76 . . Terminologie" • defineste termenii frecvent utilizati in domeniul formarii profesionale. a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene. proiect sau contract)  SR 13405 : 1998 "Formare profesionala. Linii directoare pentru instruire" • furnizeaza liniile directoare pentru elaborarea.are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure. acceptarea si revizuirea planurilor calitatii (a documentelor care prezinta resursele. practicile si succesiunea activitatilor referitoare la calitate si relevante pentru un anumit produs. in relatiile dintre serviciilor de formare si beneficiarii acestor servicii  SR ISO 10015 : 2000 "Managementul calitatii.

a celor vinovati.conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia. f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor . . nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului. prevazute de reglementarile tehnice. c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice. daca produsul se dovedeste periculos. incalcarea atrage. evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania. c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale. e) aplicarea marcajului de conformitate. Legea nr. cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international . alese de producator. . conform procedurilor de evaluare. dupa caz.prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi. dupa caz. contraventionala sau penala a celor vinovati. e) reprezentarea intereselor publice.sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) .principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate. dupa caz. are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor. dupa caz.autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice. civila. in forma. a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor . scopul si pe perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice. din domeniile reglementate . d) intocmirea declaratiei de conformitate. respectand cerintele esentiale. d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional. raspunderea civila. contraventionala sau penala. inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat. b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic. b) transparenta si credibilitate. prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie.Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia.stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice. si prin marcajul de conformitate. disciplinara. potrivit reglementarilor tehnice aplicabile .conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate.incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala. detinerea rapoartelor de incercare. 77 .

statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana OG nr. 78 . incluzand si produsele traditionale.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor. Legea nr.stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale. HOTARARE DE GUVERN nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii HOTARARE DE GUVERN nr.71/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. si sigurantei acestora. in special. .stabileste principii si responsabilitati comune.stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale. Partea I nr. 866 din 2 decembrie 2002).150 din 2004 privind siguranta alimentelor . mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida.1587/2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala OG nr. 1198 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare (publicat in Monitorul Oficial.HOTARARE DE GUVERN nr.reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele. . cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor si a hranei pentru animale .608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS HOTARARE DE GUVERN nr. precum si functionarea eficienta a pietei interne.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. tinand cont de diversitatea ofertei alimentare. in general.

412 din 18-10-2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate . precum si lucrarilor de modernizare. in scopul satisfacerii. in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii LEGE nr.se instituie sistemul calitatii in constructii. a urmatoarelor cerinte: a) rezistenta si stabilitate. 150/2004 privind siguranta alimentelor (publicat in MO nr. care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare.alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare LEGEA nr. realizare. in scopul protejarii vietii oamenilor. care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere.Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului.Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea. proceduri si mijloace. a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii . refacerea si protectia mediului. f) protectie impotriva zgomotului .50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor 79 .prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei. hidrofuga si economie de energie. c) siguranta la foc. transformare.denumite in continuare constructii.se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora indiferent de forma de proprietate sau destinatie . procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente . exploatare si postutilizare a acestora. a bunurilor acestora. consolidare si de reparatii ale acestora . . pe intreaga durata de existenta. e) izolatie termica. responsabilitati. b) siguranta in exploatare. regulamente.990 din 27-10-2004) LEGE nr. a societatii si a mediului inconjurator . sanatatea oamenilor.. d) igiena. pe intreaga durata de existenta a constructiilor.Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice.Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare. modificare.

a caror implementare va fi monitorizata. precum si a procedurii de acordare a sprijinului financiar. . asimilari de noi tehnologii care se realizeaza de agentii economici pe baza rezultatelor unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti. f) efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activit ati din industria prelucratoare in vederea realizarii planurilor de restructuraredezvoltare-viabilizare. a conditiilor de eligibilitate a beneficiarilor. d) certificarea produselor. PROGRAMUL DE CRESTERE A COMPETITIVITATII PRODUSELOR INDUSTRIALE HOTARÂRE nr. precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe.mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Program consta in stabilirea categoriilor de activitati. precum si modul de calcul si de plata al acestora. b) implementarea si certificarea sistemelor de management al sanatatii si sigurantei ocupationale.autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice.categoriile de activitati finantate de la bugetul de stat in cadrul Programului sunt: a) implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu. precum si acreditarea acestora.2.272 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii LEGE nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal . sistemelor de management pentru responsabilitate sociala si de igiena alimentara si/sau sistemelor de management al securitatii informatiei. prototipuri. a criteriilor de eligibilitate a proiectelor. instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri. c) dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare.HOTARARE DE GUVERN nr. . e) executarea de modele experimentale. .357 din 18 martie 2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale . g) organizarea si amenajarea in incinta agentilor economici de expozitii si/sau standuri de 80 .cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe.stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. dupa caz. care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale.

601/2002 LEGE nr. prevazut initial prin Hotararea Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat HOTARARE DE GUVERN nr. 1247/13-10-2005 81 . 2. .au acces la program operatorii economici care nu inregistreaza datorii restante la bugetul de stat. respectiv Hotararea Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat.G. desenelor si modelelor industriale romanesti. precum si cei care respecta termenele acordate prin graficele de esalonare a datoriilor restante pe baza conventiilor incheiate cu organele fiscale. 137 din 1 aprilie 2005 privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar.cadrul legal de desfasurare a activitatilor concrete in cadrul acestui Program. a fost modificat si imbunatatit continuu functie de necesitatile rezultate in urma experientei acumulate in cei cca. aprobata prin Hotararea Guvernului nr. s-a initiat cadrul legal pentru sprijinirea operatorilor economici in vederea cresterii competitivitatii acestora.H. h) inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor. a caror implementare este imperios necesara avand in vedere integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.656/1997. precum si a modului de gestionare a activitatii Nota de fundamentare . .CAEN.1570/2002. actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. . cu modificarile ulterioare.prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. nr. 245 din 18 iulie 2005 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.Beneficiarii Programului sunt agenti economici cu activitatea principala industrie prelucratoare.5 ani de derulare a sa.prezentare si promovare a produselor industriale.se propune finantarea de la buget in proportie de 75% numai pentru implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu. . ORDIN MEC nr. 1247 din 13 octombrie 2005 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale . conform sectiunii D din Clasificarea activitatilor din economia nationala . prin aprobarea unei noi hotarari.357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale.

H.Durabilitate structurala iulie 2009 Noul standard ISO ISO 23601 pentru proiectarea planurilor de evacuare si identificarea masurilor de siguranta ISO 23601 2009 Semnalizarea planurilor de evacuare iulie 2009 Sprijinul standardelor ISO pentru Mass Media Sprijinul standardelor ISO pentru Mass Media iulie 2009 82 . nr.G.1247/2005 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale Publicata in M. 952/26-10-2005 NOI STANDARDE ISO Noul standard ISO 4354 pentru proiectarea rezistentei structurilor in fata vantului va ajuta la asigurarea fiabilitatii structurilor din zonele expuse vantului puternic si cicloanelor ISO 4354 – Actiunea vantului asupra structurilor august 2009 Standardul ISO 15928 specifica limbajul international folosit pentru descrierea performantei durabilitatii structurale a locuintelor de familie ISO 15928 pentru Case .Descrierea performantelor . nr.Of.

Scaune cu rotile – sectiunea 10 .Standardele ISO sprijina obiectivele Zilei Mondiale pentru Securitate si Sanatate la Locul de Munca Ziua Mondiala pentru Securitate si Sanatate la Locul de Munca iunie 2009 ISO 7176-10 : 2008.standard ISO pentru conducte care va reduce costurile si complicatiile din industria de gaze si petrol ISO 21809 august 2008 ISO 21930 va sustine ceea ce procesul de urbanizare.10 : 2008 pentru Scaune cu rotile aprilie 2009 ISO pentru Activitati legate de apa potabila si servicii de canalizare ISO 24510. care inregistreza un trend global.ISO 32000-1 ISO 32000 sept. 2008 ISO / IEC 76:2008 Ghid de dezvoltare a standardelor pentru servicii . dezvolta intr-o maniera favorabila ISO 21930 Sustenabilitatea constructiilor iulie 2008 83 . 2008 ISO 20712 .Determinarea capacitatii de depasire a obstacolelor pentru scaunele cu rotile alimentate electric ISO 7176 .Standard ISO despre steagurile de siguranta de pe plaja si indicatoarele din apa pentru evitatarea accidentelor din timpul verii ISO 20712 august 2008 ISO 21809 . 2008 Formatul PDF accesibil ca si standard international ISO . ISO 24511 si ISO 24511 oct.Recomandari pentru abordarea problemelor de consum Ghid ISO / IEC 76:2008 sept.

ISO 15378:2006 pentru Industria farmaceutica ianuarie 2007 84 .ajutor pentru firmele mici si mijlocii (IMM-uri) in implementarea standardelor ISO.ISO 29001 . in acest moment furnizand un ghid despre responsibilitatea sociala. Ghid de implementare ISO pentru IMM-uri ianuarie 2007 ISO 15378:2006 pentru Industria farmaceutica . primul pachet de standarde ISO care se adreseaza industriei vopselurilor. ISO 26000 Responsabilitatea sociala aprilie 2007 ISO PACKS. Inspectia instalatiei de cilindri si adaptarea clilindrilor de presiuni mari pentru stocarea la bordul vehiculelor a gazului.noua editie a specificatiilor managementului calitatii ISO pentru industriile internationale de petrol si gaze ISO 29001 Industria de petrol si gaze martie 2008 ISO 18192 va fi un nou standard dedicat implantului de discuri intervertebrale – eficient in combaterea durerilor lombare ISO 18192 pentru Proteze de discuri intervertebrale februarie 2008 ISO 19078. ISO PACKS pentru Industria vopselurilor aprilie 2007 Ghid de implementare ISO pentru IMM-uri . ca si combustibil ISO 19078 2006 pentru Cilindri cu gaz septembrie 2007 ISO intregeste familia de standarde ISO prin ISO 26000.Materiale primare de ambalare pentru produsele medicinale. este de o importanta vitala pentru industria farmaceutica si furnizorii acesteia de materiale de ambalat primare.

Web Site Management si Web Site Life Cycle. incluzand ecte critice in asigurarea securitatii canalelor de distributie ISO PAS 28000:2005 .Managementul calitatii. ISO previne folosirea abuziva a numelui sau pe internet ISO a publicat o noua editie pentru standardul familiei ISO 9000. ISO/IEC 18043:2006 Tehnologia Informatiei Tehnici de Securitate ISO/IEC 23026:2006: Software Engineering – Practici recomandate pentru Internet – Web Site Engineering. implementa si imbunatati un SMC. Standardul se concentreaza asupra principiilor de securitate aflate in spatele accesarii neautorizare a sistemelor de operare.Tehnici de Securitate . 85 .ISO/IEC 18043:2006. care defineste vocabularul si descrie elemente de baza ale sistemelor prevazute de managementul calitatii. actualizari ale sistemelor ISO/PAS 28000:2005 .Selectie. cresterea in rezultatele lor si a celor care furnizeaza aceste rezultate ale cercetarii. Standardul vine in ajutorul web developer-ilor in a creea pagini web care sa mareasca productivitatea in operarea pe internet. in scopul de a influenta eronat clientii in cumpararea produselor care ar crede ca sunt sustinute de ISO. Tehnologia Informatiei . ISO 9000:2005 . dezvoltare si operatii ale sistemului de detectare a intrusilor IT. ISO/IEC 23026:2006 .Testare siguranta pasageri ISO inregistreaza noi succese in lupta sa de prevenire a folosirii abuzive a denumirii sale pe internet.Web Site Management ISO a publicat WorldSID: cel mai avansat si probabil cel mai "inteligent" manechin pentru teste de coliziune pentru imbunatatirea design-ului autovehiculelor si cresterea sigurantei pasagerilor ISO 15830:2005 WorldSID .Securitatea canalelor de distributie ISO 20252 standardizeaza cerintele pentru cercetarea de piata globala. incurajeaza consistenta si transparenta felului in care sunt facute inregistrarile.reliefeaza cerintele necesare organizatiilor pentru a-si stabili.

Standard pentru cercetare de piata Directive UE privind calitatea si securitatea produselor  Directiva 85/374/EEC a Consiliului din data de 25 iulie 1985 privind aproximarea legilor. inclusiv toate produsele care asigură un serviciu și excluzând produsele la mâna a doua care au o valoare de obiecte vechi sau care trebuie să fie reparate. Directiva stabilește principiul răspunderii obiective sau răspunderii fără vină a producătorului în cazul unei deteriorări determinată de un produs cu defecte. Lipsa condițiilor de siguranță la care publicul larg are dreptul să se aștepte determină condiția de defect al unui produs.ISO 20252:2006 . Directiva impune o cerință privind siguranța generală pentru orice produs pus pe piață pentru consumatori sau produs care este posibil să fie consumat de aceștia. nu este necesar să se demonstreze neglijența sau vina producătorului sau importatorului.  Directiva 2005/32/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 6 iulie 2005 stabilește cadrul pentru punerea bazelor privind cerințele de ecodesing pentru produsele care folosesc energie și modifică Directiva 86 . reglementărilor și prevederilor administrative ale Statelor Membre referitor la răspunderea pentru produsele cu defecte. Deoarece Directiva specifică răspunderea fără vină.  Directiva 2001/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 3 decembrie 2001 asupra siguranței generale privind produsele.

congelatoare și combinațiile acestora. .  Directiva 2006/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de of 12 decembrie 2006 privind armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la echipamentul electric proiectat spre a fi folosit în cadrul anumitor limite de tensiune. încălzitoare de apă și produsele elecrocasnice de păstrare a apei calde.cuptoare. Aceasta se aplică pentru toate produsele plasate pe piața UE și pentru produsele importate.  Directiva 92/75/EEC a Consiliului din data de 22 septembrie 1992 privind indicațiile de etichetare și informațiile standard pe care le oferă produsul privind consumul de energie și alte resurse de produsele electrocasnice. uscătoare și combinațiile acestora. .  Directiva 2006/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de of 12 decembrie 2006 privind armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la echipamentul electric proiectat spre a fi folosit în cadrul anumitor limite de tensiune.Consiliului 92/42/EEC și Directivele 96/57/EC și 2000/55/EC ale Parlamentului European și ale Consiliului.  Directiva 92/75/EEC a Consiliului din data de 22 septembrie 1992 privind indicațiile de etichetare și informațiile standard 87 . .aparatele de aer condiționat. chiar acolo unde sunt comercializate pentru utilizatorii non-casnici: frigidere. condițiile și criteriile pentru stabilirea cerințelor de mediu pentru dispozitivele care folosesc energie (ecodesign). sursele de iluminat. Prin această directivă ne vom asigura că echipamentul electric care este folosit în cadrul anumitor limite de tensiune asigură un nivel înalt de protecție pentru cetățenii europeni și se bucură de avantajele Pieței Unice în Uniunea Europeană. Directiva se aplică pentru următoarele tipuri de produse electrocasnice. Prin această directivă ne vom asigura că echipamentul electric care este folosit în cadrul anumitor limite de tensiune asigură un nivel înalt de protecție pentru cetățenii europeni și se bucură de avantajele Pieței Unice în Uniunea Europeană.mașini de spălat. .mașini de spălat vase. Directiva definește principiile.

88 .mașini de spălat vase. Eticheta poate fi atribuită produselor care contribuie semnificativ la îmbunătățirea relațiilor între aspectele esențiale de mediu. detailiștii și dealerii de echipamente de birou se pot înscrie în programul Energy Star și să folosească eticheta "Energy Star® * ". Eco-eticheta poate fi atribuită produselor disponibile în cadrul Comunității care întrunesc anumite cerințe de mediu și criterii de ecoetichetare specifice. chiar acolo unde sunt comercializate pentru utilizatorii non-casnici: .  Directiva 89/106/CEE a Consiliului din data de 21 decembrie 1988 privind aproximarea legilor. . Produsele de construcție pot fi puse pe piață doar dacă acestea sunt corespunzătoare pentru utilizarea avută în vedere. acestea trebuie să fie funcționale sub toate aspectele.mașini de spălat. .frigidere.aparatele de aer condiționat. În această privință.sursele de iluminat.pe care le oferă produsul privind consumul de energie și alte resurse de produsele electrocasnice. Directiva se aplică pentru următoarele tipuri de produse electrocasnice. încălzitoare de apă și produsele elecrocasnice de păstrare a apei calde. reglementărilor și prevederilor administrative ale Statelor Membre în legătură cu produsele de construcție. să îndeplinească cerințele esențiale în ceea ce privește duritatea mecanică și stabilitatea. Echipamentele astfel etichetate trebuie să îndeplinească specificațiile convenite și pot fi testate de producător sau de laboratoarele de testare independente.  Decizia 2006/1005/EC a Consiliului din data de 18 decembrie 2006 privind încheierea de Contracte între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană referitor la coordonarea programelor de etichetare de eficientizare a energiei pentru echipamentele de birou. protecția împotriva zgomotului și economiei de energie și reținerea de căldură. . cuptoare.  Reglementarea 1980/2000 (EC) a Parlamentului European și a Consiliului din data de 17 iulie 2000 privind schema de atribuire a eco-etichetelor în cadrul Comunității. pentru toată durata de viață rezonabilă din punct de vedere economic. Producătorii. congelatoare și combinațiile acestora. uscătoare și combinațiile acestora. . siguranța în cazul unui incendiu. siguranța în utilizare.

sol. peisaj.  Directiva 2008/1/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării. cunoscută sub numele de Directiva "EIA" (evaluarea impactului asupra mediului). apă. valorile materiale și moștenirea culturală și interacțiunea între aceste elemente diferite. climat. Directiva. acolo unde este posibil să se stabilească o legătură cauzală între distrugere și activitatea în cauză. floră. Directiva (“Directiva IPPC”) stabilește că este nevoie de un permis pentru activitățile industriale și în agricultură cu un potențial mare de poluare. faună. necesită o evaluare care trebuie desfășurată de autoritatea națională competentă pentru anumite proiecte care au un efect fizic asupra mediului. Acest 89 .Directivele UE de Mediu  Directiva 2004/35/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 24 aprilie 2004 asupra răspunderii privind mediul înconjurător referitor la măsurile de prevenire în cadrul distrugerii mediului înconjurător. Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie să identifice efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori: om.  Directiva 85/337/CEE a Consiliului din data de 27 iunie 1985 asupra evaluării efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului înconjurător. Directiva stabilește cadrul privind răspunderea pentru mediul înconjurător bazată pe principiul ”cel care poluează plătește” cu privire la prevenirea și rezolvarea distrugerii mediului înconjurător. Principiul răspunderii se aplică în ceea ce privește distrugerea mediului înconjurător și amenințarea permanentă de distrugere care rezultă din activitățile ocupaționale.

permis poate fi emis doar dacă se întrunesc anumite condiții de mediu. Directiva (“Directiva IPPC”) stabilește că este nevoie de un permis pentru activitățile industriale și în agricultură cu un potențial mare de poluare.  Directiva 2008/1/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării. astfel încât companiile să poarte responsabilitatea pentru prevenirea și reducerea poluării pe care tot acestea o pot produce.  Directiva 1999/13/EC a Consiliului din data de 11 martie 1999 asupra limitării emisiilor de compuși volatili datorită folosirii solvenților organici în anumite activități și instalații Directiva acoperă emisiile de solvenți organici din surse comerciale și industriale fixe. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că noile instalații sunt în conformitate cu prevederile Directivei. toate instalațiile noi care nu sunt acoperite deja de Directiva 96/61/EC privind prevenirea și controlul integrat al poluării trebuie să fie înregistrate sau autorizate înainte de a fi puse în funcțiune. Aceasta se aplică apelor de pe suprafața intercontinentală. Acest permis poate fi emis doar dacă se întrunesc anumite condiții de mediu. În plus.  Directiva 2006/11/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 15 februarie 2006 asupra poluării determinate de anumite substanțe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunității. Aceste măsuri se aplică pentru toate substanțele sau obiectele pe care deținătorul le deversează sau are obligația de a le deversa în baza prevederilor naționale în Statele Membre. reciclarea și procesarea acestora în vederea reutilizării.  Directiva 2006/12/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 5 aprilie 2006 asupra deșeurilor. apele teritoriale și apele de pe zonele intercostale. 90 . aruncarea și deversarea necontrolată a deșeurilor și trebuie să promoveze prevenirea. Această Directivă stabilește regulile privind protecția și prevenirea poluării care rezultă din descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic. astfel încât companiile să poarte responsabilitatea pentru prevenirea și reducerea poluării pe care tot acestea o pot produce. Statele Membre trebuie să interzică abandonarea.

De asemenea. Această Directivă acoperă toate ambalajele amplasate pe piață în cadrul Comunității și toate ambalajele de deșeuri.  Directiva 94/62/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 20 decembrie 1994 asupra ambalării și ambalării deșeurilor. acestea trebuie să se asigure că diferitele categorii de deșeuri periculoase nu sunt amestecate cu deșeurile nepericuloase. depinzând dacă sunt folosite sau deversate la nivel industrial. Reglementarea REACH conferă o mare responsabilitate industriei de a administra riscurile care apar datorită substanțelor chimice și de a asigura informații privind siguranța față de aceste 91 . efectuată la timp a proprietăților intrinsece ale substanțelor chimice. Autorizarea și Restricționarea Substanțelor Chimice (REACHS) și înființarea Agenției Europene pentru Substanțe Chimice. Statele Membre trebuie să încurajeze proiectarea și producerea de echipamente electrice și electronice care să ia în calcul și să faciliteze dezasamblarea și recuperarea. de birou. Directiva 91/689/EEC a Consiliului din data de 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase. indiferent de materialul folosit. Statele Membre trebuie să se asigure că deșeurile periculoase sunt înregistrate și identificate.  Reglementarea 1907/2006/EC privind Înregistrarea. gospodărie sau la un alt nivel. Această Directivă acoperă aceeași arie de competență ca și Directiva asupra deșeurilor provenind din echipamentele electrice și electronice (cu excepția echipamentelor medicale și a instrumentelor de monitorizare și control).  Directiva 2002/96/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 27 ianuarie 2003 asupra deșeurilor provenind din echipamente electrice și electronice. Evaluarea. Acesta se aplică becurilor de iluminat electric și altor aparate de iluminat din cadrul gospodăriilor. în special reutilizarea și reciclarea deșeurilor provenind din echipamentele electrice și electronice  Directiva 2002/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 27 ianuarie 2003 asupra restricției de a folosi anumite substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. atelier. Scopul REACH este de a îmbunătăți protecția sănătății oamenilor și a mediului printr-o mai bună identificare. cu excepția situațiilor când sunt luate măsurile necesare pentru a proteja sănătatea oamenilor și siguranța mediului înconjurător. comercial.

Angajatorul trebuie să se asigure că a elaborat și actualizat un document de protecție a sănătății și siguranței. în conformitate cu legile naționale și/sau practica. Va trebui ca producătorii și importatorii să culeagă informații asupra proprietăților substanțelor lor chimice. Angajatorul trebuie să informeze în legătură cu aceste activități autoritatea responsabilă a Statului Membru. Timpul de lucru este perioada în care muncitorul lucrează. Orice activitate care este posibil să determine riscul de explozie a prafului care se ridică de la azbest sau de la materialele care conțin azbest trebuie să fie evaluată astfel încât să se determine gradul și natura expunerii muncitorilor. Muncitorii și reprezentanții acestora au dreptul de a vedea documentele în discuție. Directiva 2003/88/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de of 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte referitor la organizarea timpului de lucru. Notificarea trebuie să includă cel puțin o descriere a tipurillor și cantităților de azbest folosite.  Directiva 83/477(EEC) a Consiliului din data de 19 septembrie 1983 privind protecția muncitorilor față de riscurile prezentate de explozia azbestului la locul de muncă. la dispoziția angajatorului și își desfășoară activitatea sau îndatoririle. Directive UE privind Sănătatea si Siguranta la locul de muncă  Directiva 1999/92/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și siguranței muncitorilor expuși unui risc datorită atmosferei cu potențial exploziv.substanțe. pentru a preveni aprinderea atmosferelor explozive și pentru a reduce efectele unei explozii astfel încât muncitorii să nu fie expuși pericolului. Statele Membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare muncitor are dreptul la: 92 . Angajatorul trebuie să ia măsurile tehnice și/sau organizatoriale pentru a preveni formarea de atmosfere explozive. activitățile și procesele implicate și produsele fabricate. ceea ce va permite o manipulare a acestora în condiții de siguranță și să înregistreze informațiile într-o bază de date centrală condusă de Agenția Europeană pentru Substanțe Chimice (ECHA) din Helsinki.

etc. inclusiv o pregătire asupra riscurilor pe care utilizarea acestora o poate implica. Directiva 89/656/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de sănătate și siguranță referitor la folosirea de către muncitori a echipamentului profesional de protecție la locul de muncă. Directiva 89/655/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 asupra cerințelor minime de siguranță și sănătate pentru folosirea echipamentului de lucru de către muncitori la locul de muncă. probleme fizice și cele de stres mental. Angajatorii au obligația de a analiza stațiile de lucru.  Echipamentul de protecție personal trebuie să fie în conformitate cu prevederile Comunității relevante în ceea ce privește proiectarea și producerea acestuia referitor la siguranță și sănătate și cu condițiile stabilite în cadrul Directivei. care se adaugă odihnei zilnice de 11 ore. acolo unde ziua de lucru este mai lungă de șase ore. să asigure muncitorilor informații adecvate și instrucțiuni scrise asupra echipamentului de lucru. 93 .  Directiva 90/270/EEC a Consiliului din data de 29 mai 1990 privind cerințele minime referitor la sănătate și siguranță pentru lucrul cu echipament cu afișaj pe monitor. Folosirea. O perioadă maximă de lucru de 48 ore săptămânală. O perioadă minimă de odihnă de 11 ore consecutive la o perioadă de 24     ore. Angajatorul trebuie să asigure echipamentul corespunzător gratuit și să se asigure că acesta este în bune condiții de funcționare și igienă. inclusiv lucrul peste program. să evalueze condițiile de siguranță și sănătate și să remedieze orice fel de risc pentru vedere. să asigure muncitorilor care folosesc echipamentul o pregătire adecvată. întreținerea sau repararea echipamentului de lucru care implică un risc specific se pot desfășura doar de către muncitorii care au fost desemnați expres pentru această sarcină. O perioadă minimă neîntreruptă de odihnă de 24 ore pentru fiecare perioadă de șapte zile.  Obligațiile angajatorilor: să se bazeze în alegerea echipamentului de lucru pe condițiile de lucru specifice și ținând cont de pericolele existente pentru muncitori pentru a elimina sau cel puțin pentru a minimaliza aceste pericole. O pauză de odihnă. Concediul anual plătit de cel puțin patru săptămâni. cuprinzând cel puțin informații adecvate privind sănătatea și siguranța.

etc. pe calea ferată. Nu există niciun fel de justificare pentru orice fel de diferențiere de tratament în baza tipului contractual de relație de muncă referitor la protecția sănătății și siguranței la locul de muncă. Directiva prevede ca toate Statele Membre trebuie să ia măsurile necesare care să interzică angajarea copiilor și să se asigure că toate contractele de muncă ale adolescenților sunt controlate strict și protejate în conformitate cu condițiile stabilite prin Directivă la locul de muncă.  Directiva 94/33/EC a Consiliului din data de 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor. în special în ceea ce privește accesul la echipamentul de protecție personală. mare și aer trebuie să fie amplasate în interiorul locurilor de desfășurare a activității. Angajatorii trebuie să folosească mijloacele corespunzătoare pentru a evita necesitatea de manipulare manuală a încărcăturilor de către muncitori. sau. Muncitorilor implicați li se permite același nivel de protecție în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă ca și celorlalți muncitori din cadrul întreprinderii.  Directiva 90/269/EEC a Consiliului din data de 29 mai 1990 privind cerințele minime de sănătate și siguranță pentru manipularea manuală a încărcăturilor acolo unde există riscul ca muncitorii să fie răniți în special la coloana vertebrală. și să asigure o pregătire corespunzătoare și informații precise asupra modului în care încărcătura trebuie manevrată corect și riscul implicat de o manevrare incorectă. semnele folosite transportul drumuri.  Directiva 91/383/EEC a Consiliului din data de 25 iunie 1991 suplimentând măsurile pentru a încuraja îmbunătățirile în ceea ce privește siguranța și sănătatea la locul de muncă a muncitorilor cu o durată de lucru contractuală determinată și pentru cei cu o durată de lucru contractuală nedeterminată . acolo unde acest lucru nu poate fi evitat. să ia măsurile necesare de organizare pentru a reduce riscul implicat. Semnele trebuie să fie amplasate acolo unde pericolele nu pot fi evitate sau reduse în mod corespunzător prin măsurile de prevenire. Acolo unde este aplicabil. 94 . apele intercontinentale. Directiva 92/58/EEC a Consiliului din data de 24 iunie 1992 privind cerințele minime asupra prevederilor referitoare la semnele de sănătate și/sau siguranță la locul de muncă. să se asigure că muncitorii primesc informațiile adecvate privind greutatea încărcăturii și despre centrul de greutate sau despre partea cea mai grea când pachetul este încărcat excentric.

inclusiv efectele carcinogenice. prin intermediul serviciilor competente. Totuși. care ar putea rezulta datorită expunerii la câmpurile electrice. Directiva 92/85/EEC a Consiliului din data de 19 octombrie 1992 privind implementarea măsurilor pentru încurajarea măsurilor de îmbunătățire în ceea ce privește sănătatea și siguranța muncitoarelor însărcinate. angajatele însărcinate nu vor fi obligate să presteze activități pentru care evaluarea a dovedit un risc de expunere la agenți și condiții de lucru și. 95 . să măsoare nivelurile de zgomot la care sunt expuși muncitorii.  Directivele 2003/10/EC ale Parlamentului European și ale Consiliului din data de 6 Februarie 2003 privind cerințele minime de sănătate și siguranță referitor la expunerea muncitorilor la riscurile datorate agenților fizici (zgomot). In ducerea la bun sfârșit a obligațiilor stabilite prin Directiva cadru privind îmbunătățirea sănătății muncitorilor la locul de muncă. trebuie să evalueze și. dacă este necesar. muncitoarelor care au născut recent și femeilor care alăptează. la agenți și condiții de lucru  Directiva 89/654/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de siguranță și sănătate privind locul de lucru. Sub nicio formă. pentru care nu există date științifice concludente care să stabilească o legătură cauzală. angajatorul. aceasta nu se referă la efectele pe termen lung.  Directiva 2004/40/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 29 April 2004 privind cerințele minime de sănătate și siguranță referitor la expunerea muncitorilor la riscurile datorate agenților fizici (câmpurile electromagnetice) Directiva prevede măsuri pentru protejarea muncitorilor față de riscurile legate de câmpurile electromagnetice. Definiția termenului “loc de lucru". Rezultatele acestei evaluări trebuie să fie înregistrate pe un mediu corespunzător și actualizate regulat. însemnând locul care găzduiește stațiile de lucru și oricare alt loc în cadrul zonei de desfășurare a activității lucrative la care are acces muncitorul de-a lungul relației sale contractuale de muncă. magnetice și electromagnetice. in cazul muncitoarelor care alăptează.

Angajatorul trebuie să determine dacă orice fel de agenți chimici periculoși sunt prezenți la locul de muncă și să evalueze riscul în ceea ce privește sănătatea și siguranța datorită prezenței acestor agenți chimici.  Directiva 98/24/EC of Council of 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și siguranței muncitorilor față de riscurile legalte de agenții chimici la locul de muncă. dacă este necesar. Angajatorii trebuie să reducă folosirea carcinogenului sau a mutagenului. 96 . în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. preparat sau proces care nu este periculoasă sau care este mai puțin periculoasă. Directiva 2002/44/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 25 iunie 2002 asupra cerințelor minime de sănătate și siguranță în ceea ce privește expunerea muncitorilor la riscurile care apar datorită agenților fizici (vibrații). cu o substanță.  Directiva 2004/37/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și siguranței muncitorilor expuși unui risc datorită atmosferei cu potențial exploziv. Nivelul de expunere la vibrația mecanică trebuie să fie evaluat prin observații asupra practicilor de lucru specifice și cu referire la informațiile relevante asigurate de producătorul echipamentului. Angajatorul trebuie să evalueze. Angajatorii trebuie să se asigure de asemenea că mutagenul sau carcinogenul sunt fabricate și folosite într-un sistem închis. să măsoare nivelurile de vibrație mecanică la care sunt expuși muncitorii. în special să le înlocuiască. și.

(0. Ce este Sistemul de Management al calitatii? ( 1 p) a) Manualul si procedurile b) Sistemul de Management prin care se orienteaza si controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea c) Organizarea si conducerea activitatilor care afecteaza calitatea 7. b) Atestarea de catre o terta parte independenta.Care din conceptele de mai jos fac parte din principiile managementului calitatii? a) reducerea costurilor.TEST DE VERIFICARE Curs „ CERTIFICAREA FIRMELOR CONFORM STANDARDELOR ISO” 1.5 p) c) Organismul de certificare SMC.5p) 97 . Prin monitorizarea procesului sunt analizate: a) Modul de intocmire a facturilor. b) Stadiul obiectivelor calitatii. 2. a credibilitatii organizatiei in a livra produse / servicii dfe calitate. 4 Cine elaboreaza politica in domeniul calitatii ? a) Compatimenul “Managementul Calitatii” b) Directorul calitate c) Directorul general 5. c) implicarea personalului.5 p) 6. (1 p) b) principiul leadership-ului. c) Planificarea auditului intern SMC (0. 3. Evaluarea si acceptarea din partea organismelor de inspectie ale statului. b) Client. Stabilirea obiectivelor specifice este realizata de: a) Directorul General. In ce categorie se incadreza acvtivitatea:Elaborare unui Plan de Instruire (0.5 p) ( 0.Ce este certificarea Sistemului de Management al Calitatii al unei organizatii: ( 1p) Auditarea si acceptarea Sistemului de catre clienti.

b) De către o comisie de aprovizionare. b) Tratarii produsului neconform. independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit 12.5 p) a) O actiune de supraveghere b) O evaluare a Sistemului de Management al Calitatii c) Proces sistematic.5 p) (0.Personalul care efectueaza auditul trebuie : a) Sa fie competent de a efectua un audit? (0..7p) 11.5p) 9. Cauzele potentiale fac obiectul: a) Actiunii Corective. La aprovizionare se face verificarea produsului aprovizionat: a) De către o persoană autorizată in acest sens. etc) sunt revizuite: a) sistematic b) ocazional c) nu este necesar dupa ce au fost aprobate (0. c) Actiunii Preventive. 15. Auditul calitati reprezinta: (1. Fiecare contract este analizat daca: (0. c) De către orice angajat al organizaţiei desemnat in acest sens (0.5 p) a) Cerintele clientului sunt definite. procedurile scrise. Ce este calitatea: (0.5 p) 98 .5 p) a) Sa fie de nivel tehnologic inalt si la clasa de precizie maxima b) Sa fie corespunzatoare executarii corecte a incercarilor pentru care se declara competent c) Sa fie nou si in buna stare de functionare 13. 14.a) Tratare produs neconform b) Actiune Corectiva c) Actiune Preventiva 8.3 p) a) Clasa inalta a unui produs b) Masura in care un ansamblu de caracteristici intriseci indeplinesc cerintele c) Conformitatea cu proiectul. instructiunile. Documentele Sistemului de Management al Calitatii (manualul calitatii . Echipamentele de care dispune laboratorul trebuie: (0. intelese si documentate corespunzator? b) Au fost rezolvate diferentele intre cerere si oferta? c) Modificarile convenite cu clientul sunt aduse la cunostinta tuturor compartimentelor implicate 10.

b) Sa aiba responsabilitati directe in sectoatele audiate? c) Sa aiba relatii de colaborare cu personalul sediilor auditate? 99 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful