Cuprins

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane 1.1. Aşezarea geografică a staţiunii 1.2. Căile de acces 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane Capitolul II. Potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice 2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic 2.3. Potenţialul turistic antropic 2.3.1. Obiective turistice religioase 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Capitolul III. Baza tehnico materiala a statiuni baile herculane 3.1. Baza turistică tehnico-materială 3.1.1. Unităţile de cazare turistică 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism 3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament 3.1.4. Mijloacele de transport turistic Capitolul IV. Circulaţia turistică 4.1. Forme de turism specifice regiunii considerate 4.2. Evoluţia numărului de turişti 4.3. Evoluţia numărului de înnoptări 4.4. Durata sejurului mediu 4.5. Densitatea circulaţiei turistice 4.6. Funcţia turistică a staţiunii Capitolul V. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane 5.1.Metoda TEC-DEV 5.2. Comentarii 5.3. Propuneri de dezvoltare turistică 5.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane Bibliografie

1

Capitolul I Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane
1.1. Aşezare geografică Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic deosebit de spectaculos, altitudinea medie a staţiunii este de 165 m. Teritoriul administrativ al oraşului este încadrat între limitele Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei, ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea unui turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene.

1.2. Căi de acces Accesul în staţiune se realizează astfel: - rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională: • DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79; drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat); • DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti; • DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D. Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la: 134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B, DN 58 • 22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6 • 47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6 • 78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6 • 182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6 • 386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D - E 70/DN 6 E 574 - E 81. - feroviar • teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti – Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora Moraviţa,

2

asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu Centrul şi Vestul Europei. Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa). - aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6). - fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei. 1.3. Scurt istoric Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ». În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera BaileHerculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922. 3

Capitolul II Analiza şi valorificarea potenţialului turistic
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:  Potenţialul turistic (natural şi antropic);  Infrastructură (generală şi turistică);  Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului). Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă materia primă pentru activităţile turistice. Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru turism. Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi momentul sosirii la locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii.

H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”. Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic. Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii, reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore. 4

Structuri de primire (hoteluri. cazinouri). Munţii Cernei. ponoare.105 m. Pietrele Albe – 1.Structuri tratament balnear. 4.Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă. 2. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune. Sunt alcătuiţi dintr-o varietate de roci (sedimentare. până la confluenţa cu pârâul Belareca. . pietonală). Cuprind: 1.Reţeaua edilitar-urbană (construcţii. Infrastructura turistică: . recifale. granitice şi cristaline). Arsaşca. Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă. Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic.928 m altitudine. şi anume: cele mai mari altitudini se găsesc pe şisturile cristaline. Relieful şi obiectivele legate de el Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi. cabane. Între Vf. Motru Sec. fragmentat de numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina. formează versantul nord-vestic al culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km). greu accesibile. . 5. . manifestată sub diverse forme: peşteri. având 1. Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive. Jelărău.Căi de comunicaţie.Structuri pentru servirea mesei (restaurante. Potenţialul turistic natural 2.1.Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive. vile). Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii. . Înălţimile acestei culmi se situează în general între 1000 şi 1500 de m. 3.Reţeaua comercială şi prestări servicii. Vârful lui Stan – 1.Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi. . .infrastructurǎ turistică.infrastructurǎ generală. datorită unor frecvente rupturi de pantă. doline. şi implicit al staţiunii. câmpuri de lapiezuri.466 m. mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 .2. Feregari cu chei înguste. calcarele 5 . spectaculoasă şi impunătoare. zonă în care se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme carstice. crovuri. pentru valoarea peisagistică deosebită: Domogled – 1. Râmnuţa Mare.336 m.Structuri agrement (cluburi agrement. fragmentaţi de pâraie care curg în cascade. Piatra Cloşani – 1. lui Stan şi Vf. Au o singură culme principală. un bloc tectonic care domina atât dinspre Valea Cernei cât şi dinspre Podişul Mehedinţi.421 m. Ţăsna. Ansamblul acestor puncte geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică.Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă turistică materializată prin producţia turistică. dar domină prin câteva vârfuri consacrate în lumea drumeţiilor montane. cu aspect masiv. Infrastructura generală: .a. autoservire). ş. orientată NE – SV. relief ruiniform. Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu accesibili dinspre Valea Cernei.Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei. cu cele ale purtătorilor cererii turistice Infrastructura este de două feluri: .Structuri de transport turistic. Padina Seacă. avînd în prelungire Munţii Godeanu. . .2. de culoare albă.Reţeaua de transport comunicaţii.Grupuri administrative gospodăreşti. Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale. avene. moteluri. Munţii Cernei – Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei).600 m. caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. 2. fapt care se reflectă în aspectul geomorfologic. dure. văi seci şi polii. energie electrică şi termică).

Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării. situată la peste 2. dezvoltată pe versantul sudic al masivului. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentaţi de ape.090 m. cu abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili. Vf. numărul de zile de iarnă. care adăpostesc numeroase peşteri În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. cu o medie a lunii celei mai calde. iulie de 21º C. în eruptiv şi în calcare. favorabile practicării turismului. Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă. este în medie de 19/an.229 m alt.106 m. Borăscu – 2. În zona înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief glaciar: circuri glaciare. Toamnele sunt lungi. spectaculoşi. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ. Vf. Paltina şi Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2. repartizate în special în luna ianuarie. 1.400 şi 1. Vf.5º C. iar corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive.2. Temperatura media multianuală este de 9.formează pereţi verticali. întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului.. oraşul Băile Herculane se află în zona de influenţă a climatului submediteranean.229 m. Stâna Mare – 2.000 m: Vf. cu crestele rotunjite. călduroase. puţin fragmentate. larga dezvoltare a platformei de eroziune Bărăscu. ceea ce creează aspectul general de amfiteatru. masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei 6 . Vf. Godeanu – 2.194 m.040 m. cu toate că staţiunea se situează în plină regiune de munte.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1. Vf.2. Godeanu – 2. Vf. Paltina – 2149 m. 760 mm/an la Băile Herculane. spectaculoase ca altitudine. morene. Dobrogea Centrală sau Câmpia Crişanei. în geomorfologia cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate. cu media lunii ianuarie de -2 º C. Vf.158 m alt.077 m. Iernile sunt blânde. Vf. Ţarcu. cuvete lacustre. Mocirliu – 2. Scurtu – 2.113 m. cu temparaturi sub 0 º C. iar verile plăcute. Gugu – 2.291 m alt. cuprinsă între 1. Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice. Între Vf. sunt mai scurte şi cu profil transversal în trepte. 2. şi Vf. datorită pătrunderii maselor de aer cald şi umed dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică.088 mm/an la Vf.191 m. Influenţa climatului mediteranean este destul de accentuată. datorită abundenţei vegetaţiei.000 m. Sunt constituiţi din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic. şi anume: Vf. Şaua dintre Paltina şi Scurtu – 2. Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice. valori comparabile cu cele din Câmpia Română. care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor adânci.200 m altitudine. Galbena – 2. Gârdomanu – 2. ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă mai joasă. Trei vârfuri domină treapta înaltă a Godeanului. Primăverile sunt timpurii. Piatra Scărişoara – 2. văi glaciare cu praguri glaciare.

zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii. Vânturile dominante bat pe direcţia văii.070 m în Munţii Godeanu şi ajunge la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m. din care mai mult de jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Craiova). Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept. "Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova. în golful Orşova al Lacului Porţile de Fier I. cu intensitate redusă. după care Cerna formează limita între 7 . în Cheile Corcoaia. Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă. orientat pe direcţia NNE – SSV până la Pecinişca.500 m. Urmează un nou sector de îngustare a văii. între Vf. În lunile de vară cerul este senin între 20 . iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior. sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor.900 ore anual. Iovanul. Până la Băile Herculane. Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna Sat şi pe înălţimile bazinului superior. care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernişoarei. în zona cursului superior (Gârdomanul. deşi scurte.3. numărul mediu de zile cu cer senin fiind de 60. până la confluenţa cu fluviul Dunărea. Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1. Paltina (2. cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 . conferind văii o notă sălbatică specifică. Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată. unde primeşte cel mai important afluent (Bela Reca).148 m) şi Vf. unde face un cot brusc spre vest.5 zecimi. reunite sub forma unei înşeuări înalte de 1. care. Zilele cu calm atmosferic sunt frecvente.1300 m. ca urmare a topirilor repetate din timpul iernii. Cerna are un curs rectiliniu. care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei şi Jiului. Balmezul.433 km 2. nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie). de până la 1200 m .2.320 m. rectilinii. Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1. iar cel de zile cu cer acoperit.950 m.740 m). 2. ceea ce determină un curs rapid şi o mare fragmentare a reliefului. Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5. Şarba (1. după care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului. marcată de două culmi diferenţiate ca altitudine şi aspect. Cărbunele. de 110. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii săi şi de cele două lacuri de baraj artificial. ceea ce reprezintă o diferenţă de nivel de aproximativ 1.23 de zile. iar de la Gara Băile Herculane. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de Cernişoara. cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte. Cerna propriu . Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi abrupţi. îşi schimbă direcţia spre sud. valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).

plopul. însemnate din punct de vedere ştiinţific. Lacul are o suprafaţă de 678 ha. teiul. 2. în malurile Cernei. ca: stejarul pufos. Principalele componente ale învelişului biogeografic La nivelul staţiunii. pe un sistem de fracturi de mare adâncime. Existenţa sa într-un ansamblu geografic foarte complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief. Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi.Motru – Tismana. Restul suprafeţelor sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte specii termofite. La Băile Herculane. denumit Lacul Cerna sau Iovan. mojdreanul. m3. cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului. în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea. Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa Cernei cu Valea Olanului. până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al Cernei). Apele se pierd în calcare şi reapar în izbucuri. Din acest lac. Izvoarele minerale provin din apele de infiltraţie care circulă prin zonele de fractură. perpendiculare pe vale. sorbul. sub aspect geomorfologic şi peisagistic. în care. peisaj. ulmul. având temperaturi ridicate. în scopul producerii de energie electrică.de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei. cărpiniţa. scumpia. unde sunt încălzite şi mineralizate.2. Olanul şi Cărbunele). 8 . de-a lungul unor falii. cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci". În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele sistemului hidroenergetic Cerna . Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în întregime pe un culoar tectonic. după care apar la suprafaţă. Topleţ. până la aproximativ 1. liliacul. Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. Din studiul Harta vegetaţiei Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin păduri de fag şi quernicee. Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor Craiova. m3. folosite încă din antichitate în cura balneară. reprezentate prin molid . a menţinerii echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia. Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei. cum ar fi: liliacul. ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte.4. cărpiniţa. cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil. pădurile deţin un procent important. sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase. carpenul. de Munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte.200 m adâncime. scumpia. dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului. apar izvoarele termominerale.judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin. Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de staţiunea Băile Herculane. Bârza. se remarcă abundenţa vegetaţiei. Diseminate printre fagi sau formând mici arborete pure apar şi alte specii precum: frasinul. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi Hygea). Alături de acesta se dezvoltă numeroase specii sudice. nici un afluent nu ajunge la Cerna. unde limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi. separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o parte.

între care se remarcă lepidopterele. lupul. 9 . Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul administrativ al oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul măsurilor de conservare specială cuprinse în Planul de management al Parcului. rare. Dintre amfibieni se remarcă salamandra. Sunt şi numeroase păsări comune. cucul. etc. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă. Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele. veveriţa. cu valoare de patrimoniu naţional. cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii Cernei). rari şi în parte endemici. zâzanie. zona lipanului (în cursul mijlociu al Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior). Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole: zona păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior). sturzul. Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate. broasca ţestoasă de uscat. rezultat al istorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. jderul. ţăpoşică. unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu corn (care este tot mai rară).3. monumentele istorice şi de artă. Sunt frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea.110 specii de plante vasculare (superioare). Fauna este numeroasă şi variată. râsul (este o apariţie tot mai rară). ocrotite. Ursus spelaeus). din cele 1600 de specii cunoscute aici. se adăpostesc păsări ca bufniţa. Dintre mamiferele mari. instituţiile şi evenimentele cultural-artistice. cucuveaua. ariciul. cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa strămoşului acestuia. şarpele de sticlă.Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane. 1). Datorită complexităţii aspectelor staţionale. diferite columbite. dintre care amintim: codobatura de munte.320 ha. 66 specii sunt taxoni periclitaţi. pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de plante cu flori. căpriorul. fizico-geografice şi climatice. Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi sunt alcătuite din asociaţii de păiuşină. unde cuibăreşte. Lista completă a obiectivelor cultural – istorice. realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea vieţii pe aceste meleaguri. Aceste pajişti constituie locuri pentru popas turistic. adică o treime din total. unele dintre ele unicate. suprafaţa împădurită reprezintă 3. pentru valoarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice. şopârla de ziduri. gaia. fapt care favorizează dezvoltarea turismului ştinţific. stabilită prin Ord. Pe pereţii calcaroşi. 2314 / 2004. de 10. Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar. pieptănăriţa şi diferite graminee. mai rar acvila de munte (zăganul). zona Domogled – Ţăsna concentrează 50 % din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul României. şopârla cenuşie. Numeroasele vestigii ale civilizaţiei trecute. capra neagră. prin crăpăturile şi găurile acestora. bogăţia tradiţiilor populare. apreciat din punct de vedere turistic în plan intern şi internaţional. şarpele lui Esculap (pe Domogled). Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia de păiuş roşu. ciocănitoarea neagră. construcţiile tehnico-economice. alcătuind un important fond cultural-istoric. inventarul floristic însumând 1. uliul găinilor. creaţia spirituală modernă. scorpionul. existând doar în Parc. brotăcelul. cele mai multe sunt endemice. adevărate covoare multicolore care dau zonei un farmec aparte prin peisaje deosebit de atractive. mistreţul. în măsura în care nu fac parte din zonele de conservare specială ale Parcului Naţional. Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii. pisica sălbatică. arta şi tradiţia populară. barbarosa. Potenţialul turistic antropic Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic.544 ha. şopârla de munte. Din totalul acestora. bursucul. este prezentată ca anexă (Anexa nr. 2. venit din Piatra Stănuleţilor.

Cerna.2.Podul din fontă. Obiective turistice cultural-istorice . construit peste Valea Cernei în anul 1864 .Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. Cerna nr.1.Gara feroviară cu clădirea anexă (1886).Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni): . al XIX-lea) .2 . str. sec. al XIX-lea . P-ţa 1 Mai.Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules. Cerna nr. XVIII – al XIX-lea . 20.Băile Romane (în hotelul Roman) . sec.3.2.Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul Roşu. . Hotel Ferdinand (1861). P-ţa Hercules . realizată în stil baroc. cu modificări în 1926).Situl roman. cu fresce arabe .Muzee: . punct Zona Cazino. str.funcţionează în incinta clădirii Cazinoului. sec. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai. nr.Biserica ortodoxă (sec. construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun. str. construită în anul 1886.Podul de piatră.Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869). . Hotel Cerna (1936).Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. tabule votive) .Situl arheologic din Peştera Hoţilor.Vestigii şi situri arheologice: . stil baroc. al XVIII-lea. Cerna. str. Hotel Decebal (1862).3. sec al XX-lea . 20 .Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871). parc Central (apeducte. băi.Vila "Elisabeta" (1875) 10 . Obiective turistice religioase .Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane .Biserica catolică (1838) 2. al XIX-lea .

Arta populară şi manifestările etnofolclorice De-a lungul unui an calendaristic. la parteul Hotelului Roman . arh. str. în faţa Cazinoului .3. Hotel Traian (1869). str. 1 .Clădirea administraţiei băilor (1811). 6-18 . 6-8..1 .Clădirea Izvorului Hygeea (sec.Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. str.Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862. Cele deja consacrate.Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929). Romană . 2. al XVIII-lea). al XVIII-lea). 11 . Cerna nr.Chioşcul pentru fanfară (încep. cu tradiţie. str. str. care au darul de a atrage numeroşi vizitatori şi turişti.Băile Venera (1838).Baia Neptun (1886). Castanilor 35 . str.Statuia lui Hercules (1874). cu caracter permanent. P-ţa Hercules . Izvorului nr."Nedeia Bailor" Festivalul Ţuicii Congresul Spiritualităţii româneşti. sunt următoarele: • • • • • • • • Festivalul Internaţional de folclor Hercules Targului International de Turism Balnear Zilele orasului Baile Herculane Festivalul Pinului negru de Banat Festivalul Răchitei din Banat Zilele statiunii Baile-Herculane . în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse manifestări culturale şi turistice. str. P-ţa Hercules. sec.Vila Pavilion 12. Izvorului 3-5 . Cerna nr. Doderer). al XX-lea).3. Cerna nr.

în primul rând. creşterea numărului de pensiuni turistice. numita generic si structuri de primire turistice. prin proiectare si executie. cazarii turistilor. tratamentului balnear pentru turisti. servirii mesei pentru turisti. impreuna cu serviciile aferente. cat si cele comune. cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. Ordonanta Guvernului nr. defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata. respectiv de la 17 la 31 unităţi. Baza turistică tehnico-materială Baza tehnico-materiala a turismului. O evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor.1. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin Graficul nr. numărul acestora crescând de la 8 unităţi în anul 2006 la 12 unităţi în 2010.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania.Capitolul III Baza tehnico. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . 4. popasuri Această evoluţie are la bază.materiala a statiuni Baile Herculane 3. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului. structurilor de cazare din sta?iunea B?ile Herculane 35 30 31 25 21 17 27 număr 25 20 15 10 5 0 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa datelor: INS. agrementului. Tabel nr. în perioada 2006 .Severin. apartinand altor ramuri. Evolu?ia nr.2010 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82 %. Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare Anul Tip unitate Total Hoteluri Campinguri Vile turistice Tabere Altele* 2006 17 8 1 1 1 6 2007 21 9 1 2 1 8 2008 25 10 1 2 1 11 2009 27 11 1 2 1 12 2010 31 12 2 1 16 Sursa datelor: INS. transportului special destinat turistilor. 12 . Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin *Hoteluri pentru tineret. pensiuni. 3.

000 de locuri de cazare distribuite în Complexele hoteliere balneare. se poate observă că ponderea locurilor de cazare aparţinând altor tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret.341 63. locuri Total 4* 4. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii locurilor de cazare din hoteluri (cu 5. Analizând în structură.Severin.30% de 4 stele şi 1.068 87.Severin *Hoteluri pentru tineret.608 locuri de cazare. situaţia locurilor de cazare se prezintă astfel: Tabel nr. distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se prezenta în felul următor: 83.1 %.912 90.7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni (cu 60 %).0 34 0.789 4.135 89.1 Sursa datelor: INS.8 2008 7.5 132 2.8 85 1.478 4. 2010 Nr. 5.608 106 4. reprezentând 89.000 4.9 3.1 2010 7. popasuri) a crescut simţitor. în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31 unităţi.Pentru perioada analizată 2006. cât era la nivelul anului 2002.608 locuri în 2006.0 4.94 % de 1 stea.7 67 1. procent înregistrat în anul 2010. vile.3 2007 6. 5.0 143 3. pensiuni turistice.0 24 0. Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului. la 8.6 4.1 132 3.829 3. popasuri Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de cazare a crescut cu 6. pensiuni. 2. Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare Anul Tip unitate Total Caraş Severin Total Băile Herculane % din judeţ Hoteluri % din total Campinguri % din total Vile turistice % din total Tabere % din total Altele* % din total 2006 6.6 130 3.2010. în interiorul sau spre marginea oraşului. dintre care 2 popasuri turistice.622 66. Tabel nr.7 67 1.7 0. La nivelul anului 2010.466 67.9 36 0.628 65. Băile Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiştilor.089 88. 7.9 216 4.8 3.7 % din locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş Severin.135 106 62 34 210 67 100 4. Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi.639 134 56 3. toate amplasate într-un cadru natural agreabil. în staţiunea Băile Herculane se găsesc aproximativ 64. 1 1 1 Nr. respectiv de la 4.4 327 7.9 34 0. Acestea totalizau 4.09 % de 2 stele. unităţi Total 4* Hotel 12 1 Hotel pentru tineret 2 Vilă turistică 2 Pensiune urbană 12 Tabere şcolare 1 Popasuri turistice 2 TOTAL 31 1 TOTAL 29 1 fără popasuri Tip unitate 3* 1 2 2 3 8 8 2* 9 9 1 19 18 1* 1 1 2 1 neclasif.8 280 6. pensiuni.5 132 3.5 372 8.45 % 13 .9 132 2.997 89. de la 3.341 locuri câte se înregistrau în anul 2006 la 4.8 85 1. în hoteluri pentru tineret.583 4.2 %.1 4.773 1* 322 44 366 322 neclasif 67 67 67 Sursa datelor: INS. 6.3 %. Staţiunea dispune de peste 4.508 106 3* 68 62 34 76 240 240 2* 3.9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş .21 % de 3 stele.608 61. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin La nivelul anului 2010.0 36 0.1 2009 7..113 4.

popasurile – 2.56 % din totalul locurilor. Pensiunile. din care 2 popasuri turistice.74% Hoteluri pentru tineret 1. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr.35% Pensiuni urbane 4. în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă. taberele – 1.74 % în hoteluri.45 %. • total locuri de cazare: 4.30% 1 stea 7. în timp ce pensiunile urbane deţin 4. de aproape 91 %. urmate la o distanţă semnificativă de pensiunile urbane.35 %.21% 2 stele 83. dominate de unităţi de cazare de 2 stele.17 % în popasuri. 2. Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi. 2010 Vile turistice 0.45% Popasuri 2. 4.74% Sursa datelor: INS.56 % în pensiuni urbane.74 %.74% în vile turistice. predomină cele din cadrul hotelurilor – 89. o deţin acestea din urmă.74 %. ponderea cea mai mare o deţin hotelurile – 3.09% Sursa datelor: INS.neclasificate. Dintre spaţiile de cazare de 2 stele. Distribu?ia locurilor de cazare pe tipuri de unit??i.45% 4 stele 2. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş .45 % în tabere. hotelurile pentru tineret – 1. taberele şi popasurile cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor de cazare din Băile Herculane. 0. Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu hotelurile. Distribu?ia num?rului de locuri dup? categoria de confort. vilele. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism. • structura locurilor de cazare: 89.94% 3 stele 5.56% Tabere 1. Această distribuţie este caracteristică staţiunilor balneare din România.Severin au putut fi extrase următoarele concluzii: • total unităţi de cazare: 31. la 22 iulie 2010 existau 14 .5 %).608 locuri din care 100 în popasuri turistice. cu 134 locuri (3.17% Hoteluri 89. 4.17 %. 1. iar vilele turistice – 0. 1.639 locuri (95 %). respectiv tabere. 2010 necls 1.35 % în hoteluri pentru tineret.

lângă Hotel Minerva. adiacent Parcului Vicol. ecran de proiecţie. Servicii: restaurant. discotecă. farmacie. braserie. cât şi grupurilor organizate sosite cu scop de afaceri. bar de zi şi noapte.1. piscina. Agrement: piscină. bar de zi. restaurant terasă. sală de conferinţe. Prin modul în care este amenajat şi dotat precum şi prin amplasament.terasă în stil românesc. bază de tratament. cameră cu baie şi duş. frizerie & coafură. Unităţile de cazare turistică Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de camere duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. restaurant. Servicii oferite: restaurant. training-uri. televizor şi cablu TV. sală de gimnastică. situat pe malul stâng al Cernei. care ofereau 1.070 locuri. bază de tratament. biliard. Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente). frizerie & coafură. sală de gimnastică. sală de conferinţe. parcare. Servicii oferite: restaurant. centru de fitness. mansardă. discotecă. Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble. Hotel Hercules 2*. seif. Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională. bază de tratament. Pensiune Claudia 3*. bar de zi. bowling. bar de zi şi de noapte. hotelul oferă condiţii optime turiştilor. camere cu telefon. parcare. bază de tratament. Sala de conferinţe a hotelului. bar de noapte. staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată. televizor şi cablu TV. cu foişor. sală de conferinţe. piscină. parcare. lift. bowling. 15 . Servicii oferite: restaurant. uscător de par. are o capacitate de 133 camere şi 232 locuri. televizor şi cablu TV. baie. workshop-uri etc. piscină. terasă (capacitate 50 de locuri). solariu.28 de unităţi clasificate. excursii în împrejurimi. telefon. poate fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe. saună. Capacitate de cazare: 535 camere cu 1. 25 single. 2 apartamente dotate. jacuzzi. dotată corespunzător cu retroproiector. 3. frizerie & coafură. situat pe malul stâng al Cernei. cu o capacitate de minim 100 de locuri. pe versantul nord-vestic al Masivului Domogled. frigider. Toate încăperile sunt echipate cu: minibar. Dotări generale: baza de tratament. telefon. Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei. bar de zi şi de noapte. restaurant terasă. lift. saună. cât şi celor peste medie şi chiar ridicate. băi proprii cu cabine de duş. farmacie. telefon. bar. telefon. croaziere pe Dunăre cu vaporul. Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182 camere şi 301 locuri. gradină . agenţie de turism. halate de baie. televizor color.. Din cele prezentate mai sus. atât celor cu venituri medii.828 locuri de cazare. bar. grădiniţa.986 camere şi 3. Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi apartamente. cablu TV. bază de tratament. Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri. camerele fiind dotate cu TV cablu. Servicii oferite: restaurant. flip-chart. rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de cazare. sală de gimnastică. lift. instalaţie de sonorizare. telefon cu acces direct la liniile internaţionale. bagaje. room service. parcare. televizor şi cablu TV. etc. magazin. Diana. piscină interioară. putând oferi servicii de calitate diverselor categorii de turişti. Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei. Minerva. Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat din bucătăria internaţională şi tradiţională. climatizare. pe versantul nord-vestic al Masivului Domogled. Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita. adiacent Parcului Vicol. Hotel Minerva 2*. acces internet. cameră cu baie şi duş. situat pe malul drept al Cernei. saună. lift. bar. restaurant terasă. restaurant terasă.1.

2. săli de masaj. electroterapie şi acupunctură. în 6 camere duble. balansoar. tratament acupunctură la cameră Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. baruri. Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii de atracţie a acesteia. precum: restaurante clasice. 2010 Nr. la nivelul staţiunii Băile Herculane există şi unităţi de alimentaţie pentru turism.32 de locuri. 4 apartamente. cu baie proprie şi TV. 11. Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile turistice oferite în cadrul acestora. clasificate la 4. Băile Herculane. 9. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism. grill. servicii ce depăşesc sfera cazării. dispun de spaţii proprii pentru servirea mesei de către turişti. Denumire Restaurante clasice Ferdinand Ambasador Belvedere Elite Grota Haiducilor Afrodita Casa Lorabela Cerna Dacia Diana Domogled Hercules Tipul unităţii Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Categoria de clasificare 4* 3* 3* 3* 3* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* Nr. sală de conferinţe.  574 de 3 stele (11. 3. drumeţii cu ghid autorizat.  3. croaziere pe Dunăre cu vaporul. Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi.020 locuri la mese. 6. Unităţile de alimentaţie pentru turism Alături de structurile de primire turistică.1 %). Servicii oferite: piscina. bar de zi. în luna februarie 2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie. Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5. restaurant .622 224 66 64 50 232 350 40 157 480 350 125 272 16 .Capacitatea de cazare . 3. 5. are o terasă cu 30 de locuri şi un restaurant de 40 de locuri.8 %). acordându-se o importanţă deosebită şi serviciilor de agrement şi tratament. TV Color şi TV Cablu. bufete. locuri 3. 1. Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două paturi şi 2 camere cu pat matrimonial). piscină în aer liber. ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde. sala de fitnes. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai.2.956 de 2 stele (78.20 de locuri. 2. saună. 8. de tip restaurant clasic. crt. 4. bar de zi. 7. parcare supravegheată video. disco baruri etc.1.  354 de 4 stele (7. 3. Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust. masaj la cameră. disco-bar sau restaurant berărie. Agrement: loc de joacă pentru copii.7 %). piscina in aer liber. în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi. bufet-bar. 10. o piscină cu apă termală (circuit închis). Tabelul nr. 12. 7. De asemenea. Structuri turistice de alimentaţie. Servicii oferite în cadrul pensiunii: salon pentru servirea mesei. distribuite astfel:  136 de 1 stea (2. 1 stele. Dotări generale: baza de tratament.4 %). parcare. bar de noapte.

crt.622.09 / 1. În cazul staţiunii Băile Herculane. respectiv 1. pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi structurii. restaurantele berărie cu 138 locuri.3. Dacia 7. Ştrand 7 Izvoare Disco bar 1. Minerva Bufet bar 1. urmate de baruri de zi cu 810 locuri.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism. la nivelul anului 2010 acesta ia valoarea de 1. respectiv 2. masaj. SC Hercules SA. Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM SRL. bufet baruri cu 260 locuri. 15. Minerva 10. Hercules Beer TOTAL Categoria de clasificare 2* 2* 2* 2* 4* 3* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 4* 2* 1* 1* 1* 2* 3* Nr.2 % şi baruri de noapte cu 80 locuri. electroterapie.2 %). 16. Roman Bar de noapte 1. (72. recuperare funcţională. 3. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare. 14. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament. Medicină Fizică şi 17 .2 %.1 %. respectiv hoteluri şi vile turistice. Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen. aparţinând SC SIND România.6 %. Ferdinand 2. În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie.Nr. Cezar 2. determinat de specificitatea afecţiunilor şi profilul staţiunii. o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. ci şi de prezenţa structurilor specifice tratamentului. care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. locuri 374 410 300 128 810 50 24 20 28 40 180 30 260 120 58 80 80 260 124 64 32 40 110 110 138 138 5. structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare. Diana 8. respectiv 2. Dacia Restaurant berărie 1. februarie 2006 Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3. Afrodita 5. Unităţile de agrement şi tratament Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici. Din acest punct de vedere. este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. Flora 4. cultură fizică medicală.7 %. 13. Denumire Tipul unităţii Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de noapte Bufet bar Bufet bar Bufet bar Bufet bar Disco bar Restaurant berărie Minerva Orizont Roman Trandafirul Galben Baruri de zi 1. În majoritatea cazurilor. acupunctură etc. Cerna 6.1. Belvedere 3.0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută. Domogled 9. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie. respectiv 5. Coronin 3. disco baruri cu 100 locuri. Ada Kaleh 4. respectiv 16.

ap. Baza de tratament SC HERCULES SA Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .2 bucăţi .ap.ap.ap.EKG tip 3 ENK – 1 bucată . diadinamici – 2 bucăţi .ap.ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi .bicicletă ergometrică –1 bucată .ap.subagval tip BTL 3000 – 1 bucată d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .ap. ultrasunete – 2 bucăţi . Baza de tratament SC SIND ROMANIA a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale: . Hammer – 6 bucăţi . impulsuri tip TUR 10-1 buc. impulsuri tip TUR–1 bucată .solux – 4 bucăţi .sunet – 3 bucăţi .ap.ap.solux – 2 bucăţi .galvanizări – 2 bucăţi . în staţiunea Băile Herculane există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii: 1. unde scurte – 2 bucăţi .BTL 5000 – 1 bucată .4 bucăţi .duş subacval – 1 bucată . . interferenţiali – 1 bucată .magneto – 1 bucată .subagval tip TRAUWEIN .ap.ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată 18 . interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi .bicicletă ergonomică – 2 bucăţi .ap.magneto -3 bucăţi . baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată .BTL 20 – 2 bucăţi . ROWEN .ap.BTL – 5 bucăţi . vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .diadinamici – 10 bucăţi .ap.aerosoli – 1 bucată .magnetodiaflux – 2 bucăţi .diadinamici – 3 bucăţi . unde scurte – 1 bucată . interferenţiali–1 bucată . aerosoli OMRON.ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată . Hammer – 5 bucăţi . . ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi .ap. aerosoli OMRON.ap.BTL – 2 bucăţi .băi galvanice -4 bucăţi b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale: .solux -1 bucată . ultrasunete – 2 bucăţi .4 buc. microunde – 2 bucăţi .ap. impulsuri – 2 bucăţi . diadinamici – 3 bucăţi .BTL 07 – 2 bucăţi .BTL 5000 – 5 bucăţi .BTL 5000 – 1 bucată .BTL 09 – 1 bucată .ap. .ap.ap.diadinamici – 10 bucăţi . ultrasunete – 2 bucăţi diadinamici – 2 bucăţi ux BTL 09 – 1 bucată bucată solux – 1 magnetodiafl ap. pentru începutul anului 2007. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi .ap.Balneoclimatologie – INRMFB. ROWEN .galvanizări – 4 bucăţi .BTL 21 – 2 bucăţi .magnetodiaflux – 2 bucăţi .ap.sunet – 4 bucăţi .solux – 2 bucăţi c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .ap.saună – 1 bucată a) 2. b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .

cure cu produse apicole. băi galvanice. reface şi revigorează organismul.aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi masaj facial) .unde scurte – 2 bucăţi . hidroterapie – 1 bucată . aparat magnetodiaflux. băi de plante.ap.C. aparat ERGOCYCLE. baie termominerală. duo subacval etc. nemectron.ap. la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură pentru fizioterapie.tratament cosmetic clasic .gimnastică aerobică Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu aparatură performantă.ap ultrascurte – 1 bucată .gimnastică aerobică .C. interferenţiali + Diadin. Cosmetica geriatrică stopează procesul de îmbătrânire.presopunctură . saună.).masaj corporal .ap.CDD – 1 bucată . aerosoli – 1 bucată Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:  electroterapie: ultrasunete. aparat masaj cu electrozi.masaj pentru drenajul limfei . aparat terapie laser. cadă duş subacval. prin tratamente cu Gerovital H3.nemectron – 1 bucată .bicicletă medicală – 1 bucată .peeling corporal cu nisip de râu . interferenţiali.impulsuri TRABRT – 1 bucată . Totodată. – 1 bucată .reflexoterapie . Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .baie imperială romană (include:masaj corporal.jacuzzi . băi cu plante. Capacităţile de tratament balneoterapeutic (hidroterapie) din staţiunea Herculane se compun din: 19 . bicicletă computerizată. . ceai sudorific.Galvanizări – 2 bucăţi . aerosoli  hidroterapie: kinetoterapie.  acupunctură. aparat covor pistă alergare. aparat unde scurte. magnetodiaflux.  masaje. Interferenţiali – 1 bucată Baie 4 celulară – 2 bucăţi Solux – 2 bucăţi. ultrascurte. aparat electrostimulare.masaj aromatic . TRABERT – 2 bucăţi . băi cu sulf. combină geriatrică. Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat ultrasunete. În funcţie de caracteristicile calitative.aromoterapie . băi termo-saline. acupunctură etc. săli de fitness. aparat INTERDIN. SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii 10 ani. aparat multifuncţional MUSCLE. aparat terapie cu ultrasunete. aparat magnetoterapie. aparat curenţi interferenţiali.saună .laser – 1 bucată . baie galvanică. apele termominerale sunt utilizate pentru tratament balneoterapeutic sau pentru agrement.MDF – 1 bucată ultrasunet – 3 bucăţi C. curenţi diadinamici. aparat diadinamic. aparat aerosoli. precum: . sudaţie) . 3. ultrasunete – 1 bucată . având personal competent în tratamente geriatrice.săli de gimnastică medicală . saună.tratament cosmetic geriatric.f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .magnetodiaflux – 1 bucată .

000 102.8 bazine×800 l× 16 proc/zi .986.10 bazine×800l×16 proc/zi .000 128.230 Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.700 1. crt. 2. 3.1 bazin 34 mc .400 57.3 căzi×250 l×16 proc/zi .2 mc .1 bazin TOTAL Capacitate (litri/zi) 12.800 1.300 Unitate de timp proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore 20 .700 1.28 bazine×800 l×16 proc/zi .000 34.1 bazin 18.1 bazin 21 mc .5 mc .000 409.400 21.2 bazine×10.000 32.200 15.402 litri/zi.000 vizitatori/zi.300 2.000 89.500 38.9 bazine×800 l×16 proc/zi .bazin 17 mc . 5.1 bazin 22.600 15.1 bazin 15 mc .7 căzi×800 l×16 proc/zi .2 bazine×30mc .200 1.5 căzi×400×16 proc/zi .200 6.bazin 21 mc .1 bazin 15 mc .000 25.32 bazine×800 l×16 proc/zi .000 358.1 bazin 15 mc . Complex hotelier Complex ROMSIND Complex Hercules Complex Minerva Complex Roman Complex Diana Complex Afrodita Baia Apolo Număr proceduri 4.730 23.000 60.500 1.800 22.3 căzi×800 l×16 proc/zi .890. 6.9 căzi×400 l×16 proc/zi .2 bazine × 25 mc . Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de: Nr.000 115.4 mc .000 21.000 20. 1.000 30. capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile Herculane este de 2. 7.000 1.000 15.Locaţie bază de tratament Hotel Roman Hotel Hercules Hotel Diana Hotel Neptun Hotel Hebe Hotel Apollo Hotel Diana Hotel Afrodita Hotel Minerva Hotel Cerna Vila Belvedere Cură externă .600 50.bazin 30 mc .000 170. Luând în calcul piscinele şi ştrandurile.1 bazin . 4.1 bazin 25 mc .000 18.

cu o capacitate de 350 locuri  Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia. Mijloacele de transport turistic 21 . – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe valea Cernei. Şapte Izvoare. de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio.4. Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii. Vârful Domogled (1106 m).5 km de staţiune. la un confort de înaltă ţinută şi bogata diversificare a metodelor de tratament. Peştera lui Adam. în cadrul unităţilor: • Hotel Roman • Hotel Diana • Hotel Afrodita • Hotel Minerva • Hotel Hercules • Hotel Sara’s Sons • Piscina Hercules. Crucea Albă. 3. întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă. saună. constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune balneară Băile Herculane. Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt reprezentate de:  Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri  Cinematograful. speologiei. au conferit acestei staţiuni un înalt grad de atractivitate. Drobeta Turnu Severin. în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei  Parcuri şi scuaruri amenajate: Parcul Central în faţa Cazinoului. • Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3) • „7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3). biliard şi jocuri mecanice  Muzeul de istorie.şi electroterapie. În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier. masaj. pe Valea Cernei  Trasee turistice marcate. Cascada Codiu etc. De aceea. Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru deplasarea într-o staţiune. acupunctură etc. recreere şi distracţie. masaje. Orşova. din care unul situat la circa 5. cu o capacitate de 300 locuri  Sala de bowling. biliard etc. structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement devin o componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism. Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius.1. se pot face drumeţii montane la: Cascada Cernei. găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului  Terenul de fotbal din zona Pecinişca  Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă. Cheile Domogledului. bazine de înot cu apă termală. De asemenea. baruri. evadarea din cotidian. piscine în aer liber sau ştranduri cu apă termală. Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant.Dotarea tehnico-edilitară de prim rang. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turişti. terase de vară. Cheile Pecinişcăi. existente în cadrul mai multor structuri de cazare  Grădină de vară  Scenă în aer liber în Parcul Central  Ştranduri termale. Grota cu Aburi.. Parcul Vicol şi Scuarul Hercules  Piscine acoperite. Grota Haiducilor.

care formează infrastructura rutieră. declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista monumentelor istorice.  drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al lacului).  22 . 2314 / 2004. măsoară 5. din care 26 km sunt cu îmbrăcăminte asfaltică.75 km. din care circa 18. de 108. aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane – Timişoara . Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D.Jimbolia.150 km sunt pe teritoriul administratival oraşului. sunt: drumuri naţionale:  DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70.vest de calea ferată cu ecartament normal. cea mai importantă cale de acces pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. are 0. lungimea căii ferate este de aproximativ 2. pentru a face legătura cu DN 67D.800 km lungime. Categoriile de drumuri de pe teritoriul administrativ al localităţii. este o clădire cu valoare culturală deosebită. Oraşul este traversat în partea de sud .39 km lungime. care deserveşte staţiunea. conform datelor din PUG. este drumul de legătură între gara oraşului şi staţiune.40 km lungime. Pe teritoriul administrativ al oraşului. o ramificaţie desprinsă din DJ 608D. drumurile judeţene:  DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D. actualizată / Ordinul nr.  DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D. iar 3 km cu macadam. fiind aşadar cel mai utilizat de turişti. electrificată.  reţeaua stradală. Gara Băile Herculane. însumează 29 km.

au creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism. dezvoltată ca urmare a prezenţei factorilor naturali de cură. afecţiuni ale tubului digestiv. au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă. dermatologice. alături de traseele alpine. zona Vârful 23 . Izvoarele termale cu proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea turismului balnear.5 g/l. calcice. Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme. • bioclimat relaxant sedativ.1. mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază între 38 60º C) clorurosodice. Forme de turism Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. De asemenea. biletele de tratament acordate prin asigurările de stat. Astfel. inflamatorii şi abarticulare • afecţiuni posttraumantice • afecţiuni neurologice periferice • afecţiuni metabolice şi de nutriţie • afecţiuni asociate (ginecologice. vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă. cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. 4. In ultima vreme. Factori naturali de cură: • ape minerale hipo. respiratorii.Capitolul IV Circulaţia turistică Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turişti. otorinolaringologice. c) Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii Băile Herculane. cardiovasculare. cu nuanţe de stimulare. Clima. turiştii pot practica o multitudine de forme de turism. tonice şi cu aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s). pe Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf.97 – 0. ce răspunzând cerinţelor variate ale acestora. cu o mineralizare totală situată între 0. durata medie a sejurului. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada 2006 – 2010. bicarbonatate.180 m). Baza de plecare pentru toate traseele este staţiunea. Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a Cernei. înnoptările în structurile de cazare. sulfuroase şi slab sulfatate. iar pitoreasca aşezare. bromurate. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării drumeţiei montane. Indicaţii terapeutice: • afecţiuni reumatismale degenerative. b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă pentru iubitorii muntelui.74. varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică.  zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice oferite de Munţii Cernei. cu un coeficient de unipolaritate de 0. acesta aşteptând să fie valorificat. boli profesionale). formă de turism preponderentă. într-o vale adăpostită de munţi de o rară frumuseţe. iodurate. Dintre acestea pot fi menţionate: a) Turismul balnear. traseele se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din masivul Domogled (1. datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă.2 – 8. respectiv:  alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei. susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei.

peisajul de excepţie. în special a zborului cu parapanta şi deltaplanul.Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice pentru practicarea sporturilor aeronautice. pentru cură de aer şi repunere în formă.Piscul Roşu .Izvorul Cernei (marcaj punct roşu.Grota cu aburi . vestigii arheologice. Peştera Hoţilor. atât pe raza localităţii. precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi lacurile de acumulare. • turismul ştiinţific.traseu de o zi: urcare pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3 cascade) şi coborârea pe Drastanic (6 cascade).Cheile Şoimului (marcaj: cruce galbenă. vizitarea cheilor Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore). se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de dificultate. Peştera de la Despicătură. durata 23 ore). • Valea Cernei .) şi a unor temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură. relaxare. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi coborârea ei în rapel (70 m). de cadrul natural deosebit.4 ore).Şapte izvoare . iar dezvoltarea şi promovarea sa conduce la atenuarea sezonalităţii din staţiune. de arhitectură.  alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel. e) Alte forme de turism: • turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri (Peştera lui Şerban. Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune. Există următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme: • Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic . cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul turiştilor pentru cunoaştere.Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj punct roşu. foişoare). muzee. Peştera cu Aburi ş.Crucea Alba . durata 1 oră). monumente de for public. memoriale. • turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni.Cerna Sat . • turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane de vânătoare. • Stânca Ghizelei .Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben.Cheile Peciniscai . mediul nepoluat. • turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant sedativ. tiroliana se poate practica peste canionul Tasnei. de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate.Valea Feregari .Cheile Corcoaiei . 8-10 ore). durata 2 ore). • Izvorul Munk .Peştera lui Adam (169 m lungime) . Această formă de turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile.Piscina olimpică cu apă termală. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald. • Pecinisca . d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase monumente istorice. • Cheile Domogledului .a.  raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei.Vârful Domogled (1106 m) (marcaj: banda albastră. 3 1/2 . Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime). îmbogăţire spirituală. Peştera lui Adam. • Cascada Cernei .  Mountain – bike. o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului 24 .

0 % în 2010. fiind a doua staţiune balneară ca mărime şi circulaţie turistică din România. Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de înnoptări din judeţul Caraş . tineri. prin oferirea de produse turistice cu un raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru consumatorii de turism. care se acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate. de problemele existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc.2010. • turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie de evenimente culturale.2. De asemenea. importanţa deosebită a staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România. respectiv o medie pentru perioada analizată de 95. distracţie sau relaxare.Severin. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada analizată cu 10 %. agenţii economici din Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. Staţiunea deţine 61. Practic. persoanele interesate de tratamente alternative. se mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă. Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele înregistrate de sosirile totale. Băile Herculane este promovată de agenţiile de turism. Turismul social Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi menţine în elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale. de reducerea numărului de bilete de tratament subvenţionate de stat. Privind tot în structură.• • • • • • • • Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei. Toate cele prezentate anterior vin să demonstreze.6 % din locurile de cazare existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de turişti din Caraş . se poate observa din graficul de mai jos că în marea lor majoritate sunt români. wellness. În concluzie.de când acest acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările membre.Severin. dacă la nivelul anului 2006 staţiunea caza 77.010 persoane în anul 2006. VIP.6 % din totalul biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de sănătate şi sistemului asigurărilor sociale de stat. ajungând la 2.028 turişti în anul 2010 numărul acestora era de doar 67. dacă mai e necesar. 4. de la 6. în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4. turişti străini)."Nedeia Bailor" Festivalul Ţuicii Congresul Spiritualităţii româneşti. după Băile Felix. În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti.007 turişti.6 % din sosirile totale.4 %. mai ales după aderarea României la UE . comunicare. turistice sau de altă natură care reunesc numeroşi vizitatori şi turişti. numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie descendentă cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii. se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai mare activitate turistică din judeţul Caraş . iar cel al străinilor cu 60 %.35 % în anul 2006 la 3. Evoluţia numărului de turişti În intervalul 2006 . spa. din ce în ce mai mare. În ceea ce priveşte turismul social. care includ staţiunea în pachetele de turism balnear. 25 . staţiunea atrage 9. dornici de cunoaştere. ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă generală de creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune. sportivi. Astfel.Severin. astfel de manifestări sunt: Festivalul Internaţional de folclor Hercules Targului International de Turism Balnear Zilele orasului Baile Herculane Festivalul Pinului negru de Banat Festivalul Răchitei din Banat Zilele statiunii Baile-Herculane .

Băile Herculane.00 Sursa datelor: INS. Structura sosirilor de turi?ti în sta?iunea B?ile Herculane 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2006 2007 2008 2009 20010 Turi?ti români Turi?ti str?ini 6.Severin Graficul nr.10 95. după ţara de origine. ca şi celelalte staţiuni balneare din România.Prin urmare.70 95.35 4.65 95.61 97.00 93. 7. are încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne.90 4.30 4. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor străini. 6. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr. Evolu?ia num?rului de turi?ti sosi?i în sta?iunea B?ile Herculane Total turi?ti Turi?ti români Turi?ti str?ini 90000 80000 70000 77028 72135 75677 71969 71026 67971 60317 57667 67007 64997 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 4893 3708 2006 2007 persoane 3055 2008 2650 2009 2010 20010 Sursa datelor: INS.39 3. 26 .

2 %). Franţa (3. Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania.2% Germania 24. raportat la nivel judeţean.. Italia (9.00 76. se situează Ungaria (18.01 Total turi?ti Turi?ti români Turi?ti str?ini 64.00 70. în timp ce pentru turiştii români aceasta este de 69. sub 20 %. Croaţia.5% Ucraina 5.00 10.00 60.02 63. Ucraina (5. Republica Cehă.Severin Graficul nr.61 71.Structura sosirilor de turi?ti str?ini pe ??ri de provenien??. Danemarca. ponderea sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane.13 68.00 80. China.88 62. Belgia. cu un procent de 19. atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. Elveţia. În categoria alte ţări. Cu ponderi mai mici. Federaţia Rusă. Serbia. Spania.00 0. ca număr de sosiri.7 %). 2010 Alte tari 19. Egipt etc. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . Siria.00 20.5 %).02 %. Japonia.5% Israel 3.40 57. Africa de Sud.7% S. Canada.07 38. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . Israel (3. Republica Moldova (6.77 34.4% Austria 4.6 %.7 %). Evolu?ia ponderii num?rului de turi?ti sosi?i în B?ile Herculane în total turi?ti sosi?i în jude?ul Cara? Severin 90. Suedia.6% Franta 3.71 63.6 %).5 %.7 %). din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.5 %. SUA (4.2% Sursa datelor: INS.00 40. În perioada 2006 – 2010.Severin şi a doua staţiune balneară din România.6% Italia 9. media intervalului analizat fiind de 50. intră Regatul Unit al Marii Britanii.Severin 27 .95 76.7% Republica Moldova 6. Valori mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor străini.5 % din totalul sosirilor. a scăzut de la 76.33 71.66 69. Olanda. Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş . după Băile Felix.4 %). Austria (4. Australia. 8.U.A.61 % la 62.81 72.00 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa datelor: date prelucrate.00 30. INS.2 %). 4.7% Ungaria 18. Grecia.57 % 50.55 50. 24.

ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul Caraş Severin. INS.3 zile . 10. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului. Evolu?ia ponderii înnopt?rilor efectuate de turi?ti în B?ile Herculane în total înnopt?ri înregistrate la nivel jude?ean 100.0 11.02 52.4 4.813 767. media anilor 2006 .85 90.2 829. pe termen lung.000 100.8 %).4 5.1 3.2010 fiind de .20 93. scăderea numărului de înnoptări este mai pronunţată decât cea a sosirilor.750 686.turist 700.009 14. Evolu?ia num?rului de înnopt?ri ?i duratei medii a sejurului 1. conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică.000 0 860.125 10.00 40.00 0.000 500.000 800.3 31.0 8.4.000 11.00 30.34 88.000 600. Evoluţia numărului de înnoptări În ceea ce priveşte numărul de înnoptări.259 645.Graficul nr. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin 28 zile / turist 11.5 11.00 93.307 656.00 2006 2007 2008 2009 2010 37.763 861. INS.2 10.000 200.000.6 4.754 Total turi?ti Dsej medie 12.6 10.86 Total turi?ti Turi?ti români Turi?ti str?ini 90. 9.0 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa datelor: date prelucrate.23 77. Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing.79 86.11 86.80 92.9 Turi?ti str?ini Dsej str?ini 14.3 11.9 %).Severin Graficul nr.257 20.000 300. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a turiştilor români (-7. 4.00 50.0 4.00 10.00 20.0 0.00 60. cu profil de tratament.000 900. Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor. dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7. Per total. lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare.0 2.00 90. eficientă şi coerentă.00 80.50 93.160 6.590 6.688 Turi?ti români Dsej români 11.961 6.00 70.0 12.0 . cu creşteri şi descreşteri repetate.88 88. în cazul înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă.52 Sursa datelor: date prelucrate.000 400.8 %. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş .7 781.050 881.09 89.298 692.3.0 10.0 10.14 68.

ponderea înnoptărilor străinilor este de circa 0.011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul 2010 faţă de anul 2009.104 0.8 zile / turist pentru străini. aceasta reducându-se practic la jumătate în perioada analizată.079 0. turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice.078 0. Funcţia turistică a staţiunii Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica si turistica permanenta.2010 a fost de 11. respectiv la 3. 11.3 zile/turist.turistice 0. De remarcat. 4.085 0.) Densitatea circulaţiei turistice Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei destinaţii turistice.4. afaceri. ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare.4 zile / turist-străin).Graficul nr. (12 zile / turist-român şi respectiv 5.3 zile / turist şi de doar 4. ceva mai ridicată în cazul turiştilor români. că 2007 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului. Durata sejurului mediu Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat de durata medie a sejurului. şi o scădere de 0. An 2006 2007 2008 2009 2010 Total turisti 6019 6019 6019 6259 6259 Populatia 77 028 75 677 71 026 60 317 67 007 Dens.0 zile / turist. din punct de vedere al structurii.7 zile / turist. recreere etc.1 %. ce cuprinde statiunea propriu-zisa si doua cartiere: Zăvoi si Pecinişca. ci au alte motive (circuite culturale. În anul 2006.9 % din numărul total. de interes international. în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99. Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini.026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul 2009 faţă de anul 2006. 29 . de 11. de 11. durata medie a sejurului în perioada 2006 . În cazul staţiunii. circ.093 Se evidenţiază o creştere cu 0.

Determinarea gradului de atractivitate Elementele ofertei turistice Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi) 2 40 5 1 3 1 8 4 2 2 9 1 1 1 1 1 Nivelul calitativ (nota) al/a satiunii etalon (ci) 3 Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I) Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii reale 5 Indicele de atractivitate al statiunii reale (I) Abaterea 1 I Mediul natural -Relief Diversitate Accesibilitate Originalitate -Clima Temperatura medie Precipitatii Curentii de are -Hidrografie Ape minerale Ape termominerale Ape mezotermale Ape sodice Ape clorurate 3 5 2 4 1 1 4 3 3 3 3 3 3 3 3 4 127 20 3 15 2 20 16 2 2 28 4 3 3 3 3 3 3 3 3 37 6 8 2 8 7 8 5 6 3 1 9 5 3 5 5 5 5 2 3 6 190 36 7 24 5 32 24 6 2 42 9 5 3 5 5 5 5 2 3 26 10 4 2 3 7 63 16 4 9 3 12 8 4 0 14 5 2 0 2 2 2 2 -1 0 -11 4 -4 0 -5 Ape 1 bicarbonatate Ape (lacuri) 1 sulfuroase Lacuri iodurate 1 Lacuri sarate 1 -factori cu 11 potential terapeutic Emanatii diverse 2 (mofete) Namoluri 2 sapropelice si de turba Nisipul 1 (talazoterapia) (bai de) aer 1 3 4 2 4 5 2 2 3 30 .1.Capitolul V Metoda TECDEV 5.

(bai de) soare Namoluri minerale de izvor Saline -Flora Diversitate Originalitate -Fauna Diversitate Originalitate -Puritate Aer Apa Sol II Structuri materiale -De cazare Cantitativ Diversitate Capacitate Amplasare Estetica Calitativ -De alimentatie Cantitativ Diversitate Capacitate Amplasare Specific Calitativ -De transport Diversitate Capacitate -De agrement De zi De noapte -De tratament Diversitate Capacitate Amplasare III Infrastructura -De acces Feroviar Rutier Aerian Naval -De alimentatie 1 1 2 2 1 1 2 1 1 3 1 1 1 30 8 5 1 1 2 1 3 6 4 1 1 1 1 2 4 2 2 3 2 1 9 3 3 3 10 5 1 2 1 1 5 4 3 3 2 2 1 2 5 5 5 4 3 6 4 2 2 3 1 2 15 5 5 5 102 28 16 3 3 8 2 12 21 11 3 2 3 3 10 12 6 6 8 6 2 33 12 9 12 40 20 5 10 3 2 20 2 1 2 8 7 8 6 9 9 7 2 1 4 15 8 7 14 8 6 25 9 9 7 206 55 37 7 9 16 5 18 39 27 4 9 7 7 12 18 8 10 16 12 4 78 27 27 24 54 20 6 14 0 0 34 -2 -2 -2 11 6 5 11 7 4 10 4 4 2 104 27 21 4 6 8 3 6 18 16 1 7 4 4 2 6 2 4 8 6 2 45 15 18 12 14 3 3 4 2 4 7 9 8 5 6 3 2 3 3 5 3 3 3 2 4 3 4 4 9 7 7 6 4 5 6 4 9 9 8 5 5 3 2 6 7 0 0 1 4 -3 -2 31 .

Mediul economic Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar VI. muzee. se propun câteva elemente – cadru.2. festivaluri) Patrimoniu construit (monumente. biserici.  diversificarea ofertei turistice de servicii.Apa Energie electrica Combustibil IV Suprastructura -Generala De organizare De paza -Turistica De organizare De paza V. Mediul cultural Manifestari culturale (expozitii. de ţară membră a Uniunii Europene. pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică. obligată să facă faţă concurenţei în domeniu. de modernizare a bazei de tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare din staţiune ridicate înainte de anii 1990 . privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:  realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie. a dotărilor pentru divertisment cultural. Strategii Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune. cetati) Patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL 1 2 2 5 2 1 1 3 2 1 5 2 1 2 10 4 4 4 4 4 8 8 15 6 3 3 9 6 3 17 8 1 8 37 6 7 7 6 14 14 22 9 4 5 13 8 5 15 6 1 8 77 2 6 6 7 3 3 3 3 4 5 4 5 1 2 2 2 -2 -2 0 0 40 16 4 1 4 3 1 4 4 16 8 32 3 3 9 8 24 15 3 4 12 7 21 9 100.  dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv. de principiu. 32 .0 - 338 - 564 226 5. inclusiv de agrement la nivelul întregii staţiuni. spectacole. pe principiile dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României.

statiunea Baile Herculane este o statiune solida.  îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare de servicii turistice. complexa si eficienta. Astfel.Valea Ţăşna (motel). semnalizare şi circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate periclitate. Baile Herculane dispune de un potential natural superior etalonului. redarii unui aspect mai ingrijit si mai luminos. stabilită în baza Regulamentului Parcului Naţional. pentru a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona staţiunea în sezonul estival.economie . Acest lucru nu exclude. abateri pozitive se inregistreaza si in cazul structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si diversitate.  modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D. cat si negative. dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde". remarcandu-se prin clima favorabila practicarii turismului in tot timpul anului. Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de următoarele elemente: 33 . în amonte de staţiune.  dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de conservare. atât pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă potabilă.  monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare. km 14. In urma compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni (etalon si reala).comunitate locală . din punct de vedere al tarifelor. tuturor categoriilor de turisti. Structura materiala de alimentatie este alcatuita din unitati de capacitate mare si cu un aspect placut. inzestrata cu un potential natural si antropic valoros. km 14 .  amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei. la nivelul capacităţii optime de suport ecologic. ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri). Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile. Cerna-sat etc. ştrandul termal Crucea Ghizelei". insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor. Aceste propuneri de amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe Valea Cernei. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin PUG.Sat (sat de vacanţă). s-au constatat atat abateri pozitive. Baile Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon. Oferta este valabila pe durata intregului an calendaristic.  dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării. Prin aceste amenajări turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi eliminate campările dezorganizate. cu o atractivitate turistica dezvolatata. şi cantonul silvic (loc de campare).) pentru contrabalansarea concentrării de dotări turistice şi de turişti din staţiune. De asemenea. suficient exploatat. malul lacului Herculane (case de vacanţă). dar şi ca ofertă de weekend. dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre Baia de Aramă (motel) şi Cerna .  evitarea disfuncţionalităţilor între turism . dar şi pentru siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane. peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si izvoare de ape minerale. fiind si cea mai veche statiune balneoclimaterica. In concluzie. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalowuri).mediul natural şi construit Comentarii Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un coeficient de atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstreaza ca este o statiune solida. Abaterile negative apar in cazul mediului economic. dotata cu echipamente turistice complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive statiuni balneoclimaterice din Romania.

 Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici. aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C). • cadrul natural de mare valoare peisagistică.  "Grota cu Aburi" (14 m lungime. restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia. locuită din paleoliticul mijlociu. Ciorici). 400 m altitudine sub vf. tenis. sport şi cultură  amenajarea de terenuri de sport (volei. pe Dunăre. ştiinţifică şi de recreere. ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică. Semenic-Muntele Mic. caldă (20 . se poate amenaja ca un "complex balnear subteran". tratament balnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort. care permite o diversificare a ofertei turistice. astfel : dotări de agrement. de mare complexitate fizico-chimică. aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi al locuirii omului în peşteră". de lângă Hotelul Roman. practic inepuizabile. apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile turistice internaţionale: Porţile de Fier. de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime. 1-2 m înălţime. Haţeg-Retezat. mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim recunoscută.7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50 m lungime şi 10 . la 160 m altitudine.Existenţa de zăcăminte de apă termominerală. obiectiv de patrimoniu cultural. Peştera. ecosisteme floristice şi faunistice de mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială. amenajarea unor peşteri pentru vizitare  Peştera "La Despicătură". alimentaţie. iar apa termală are o temperatură de 50 53°C. prin: consolidare. • prezenţa Parcului Naţional Domogled . prin valorificarea potenţialului local.13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase. • 5. făcând un zgomot înfundat. care să fie unic în România.Valea Cernei care concentrează între limitele sale peisaje. peşteră umedă.30° C). prezintă o importanţă deosebită sub aspect arheologic şi biospeologic . pe podea) şi trei portaluri. • potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională. • bioclimatul sedativ de cruţare. având valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice. Oltenia de Nord. benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman. • accesibilitatea facilă. 34 . • existenţa de structuri de primire turistice (cazare. cu sala iscăliturilor (3 . cu 2 bazine (10/4/1 m) şi o saună (4/3 m). fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii: principală. cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare negativă. minigolf). Planuri de dezvoltare turistică În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme de turism.3. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat. care ies de-a lungul unei fracturi. Timişoara-Arad. după ce se realizează lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră. pe cât posibil în apropierea complexelor balneare  amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber  reabilitarea Cazinoului din Parcul Central. • tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a ansamblurilor urbanistice existente. pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea de cele navale-fluviale. forme de relief spectaculoase. are o lungime de 143 m. ca şi electrificarea acesteia.

Fără a fi amenajată.4. se impun în acest sens. amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană. semnalizare. fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca marcată şi amenajarea potecii de acces .O.). cu două staţii (de plecare şi sosire). din DN 67D . Analiza S. precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului staţiunii.la nivel local dezvoltării turismului Sarbatoarea Liliacului şi o blochează organizata la Carasova Obiective de mare interes turistic: Parcul National Domogled .T. Şoimului (775 m).Valea Cernei -apele termo . amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii. pentru practicarea jocurilor sportive dirijate. Se impun în acest sens. de urcare spre Vf. montarea de obiecte de mobilier specific. următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea accesului spre izvor. inundaţii) --lipsa reclamei curiozitatea categorii de pentru România unor ofertele de produse turişti turistice ale regiunii nu sunt competitive internaţional implementarea relativ strategia de dezvoltare simplă şi cu investiţie turistică nu se 35 .W. pe care se va instala o platformă de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare. o suprafaţă amenajată pentru plajă. se amenajează un bazin pentru apă termală. pantă de înclinare şi grade de dificultate. are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. cuier pentru haine). de diverse lungimi. Domogled (1. la exteriorul galeriei.minerale din statiunea Baile --existenţa unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren. 5. surse de apă reduse.  amenajarea unui ascensor pe plan înclinat. Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari Valori folclorice si --lipsa organizaţiilor de imediata vecinătate cu administraţia publică etnografice: promovare a turismului UE nu înţelege importanţa Manifestari folclorice . amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare  eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. cu valoare de unicat  piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul Hercules (F2) . confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă.105 m alt. un zid de protecţie înspre albia Cernei. Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. măsuţe. iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece . cafea şi din care se va putea admira peisajul. peştera poate fi vizitată de speologii amatori. • amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare. care presupun: marcare. de-a lungul aleilor pietonale tradiţionale. amplasarea unor chioşcuri de răcoritoare şi a unei toalete ecologice. următoarele: • reamenajarea a 12 trasee de cură de teren. bornare. amenajarea scării de acces.

beneficiază de reţele de sectia Baile Herculane. ansambluri industriale monumentale. ansambluri urbanistice. utilităţi (apã. care se impart in: monumente si ansambluri de arheologie.Statuia lui Hercule necesare din Baile Herculane -Muzee: Muzeul --localităţile nu judetean de istorie . monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara. echipament pentru protecţia mediului Bogata mostenire --calitatea proastã a isotorica si etnografica serviciilor care se concretizeaza --dezvolaterea haotică a intr-o lista a infrastructurii monumentelor din --administraţia publică patrimoniul cultural care nu înţelege încă national ca obiective beneficiile turismului de importanta locala si nationala. silvică şi pădure şi a spaţiului proprietatea privată natural şi nu prin poate limita libertatea izolarea acestuia de practicare a turismul activ reducerea eroziunii o legislaţie viitoare drumurilor agricole şi incompatibilă cu forestiere create şi condiţiile reale ale folosite de manieră regiunii. care să spontană prin repararea restricţioneze şi intreţinerea acestora practicarea turismului ca urmare a practicării activ turismului perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor 36 .--companiile mari nu Materiala a turismului sunt dotate cu din zona. minimă a pensiunilor implementează în timp rurale util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate implementarea relativ ideile preconcepute şi simplă a unor trasee de lipsa de înţelegere a drumeţie cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional protecţia mediului prin dezvoltarea industrială. monumente de arta plastica.Herculane. canal) Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane.Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare Baza Tehnico . -Obiective economice --inexistenţa staţiilor de interes turistic: pentru epurarea apei . -Flora si fauna --lipsa colaborării specifica zonei si operatorii de turism rezervatii naturale cu -Monumente de arta --locuinţele din zona de plastica si conservativa munte nu au dotările . monumente memoriale si funerare. utilizarea drumurilor de agricolă.

• Funcţiile turistice sunt variate. . . Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m 3 in 24 de ore).). • Zonă cu optim de răspândire a fagului. În prezent.prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică. la care se asociază o originală conformaţie geografică. Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune balneara Băile Herculane. obezitate etc. renumită pentru rezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică. • Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate. excelând prin lepidoptere (fluturi). nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de chei. al bolilor inflamatorii sau subarticulare. de drumeţii montane şi sporturi extreme. • O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme.n. . turismul de odihnă şi recreere. care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită măsuri specifice de conservare şi de protecţie. În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative. • O mare bogăţie faunistică. Prima mentiune datează din anul 153 e. • Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului: . specie endemică. falia Cernei. cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică. formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear. în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerala. realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi din Europa. • Extinderea mare a calcarelor. Se reglează hipertensiunea.roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale.apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi. . tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii. • Existenţa arealului pinului negru de Banat. dermatologice. respiratorii. ORL.Concluzii Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie: • Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic. al bolilor sistemului nervos periferic.gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase. precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice.

38 .

Neacşu N. Bucureşti. Editura Enciclopedică. Editura Marketer.. 2.Bibliografie 1. Editura Uranus. Florescu C. 1992. 39 . – Economia turismului. Bucureşti. 2002. – Enciclopedia geografică a României. Ghinea D. 3. Băltăreţu A. Bucureşti. (coord) – Marketing.

www. Bucureşti. INCDT Bucureşti. Minciu – Economia Turismului. www. 7. Cândea. www. 5.ro 18. 2001. Studiu pentru atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a oraşului Băile Herculane. 2003. Şimon – Romania – Potentialul turistic si turism.ro 13. Universitatii din Bucuresti. www.4.carpaţi-valea-cernei.baileherculane. www.domogled-cerna. www.org 19. 9. Primăria Băile Herculane. 10. www. Ed.ro 15. Berlescu Elena . G.ro 14. www. Uranus.org 11. www. T. 6. Bucuresti.statiunea-baile-herculane.ici.tourismguide. ALL.wikipedia. 1996.R.insse. www.com 12. Ed. Erdeli. M. Ed.baile-herculane. www.ro 16.alpinet.ro 40 .Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. 8.funtour.com 20. . 2000.ro 17. Strategia de dezvoltare locală a oraşului Băile Herculane. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful