MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI COLEGIUL AGRICOL"DR.C.

ANGELESCU"BUZAU PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

DOMENIU:RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI CALIFICARE:TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI

ABSOLVENT:RUGINA ELENA - ANDREEA INDRUMATOR:PROF.ING.SERBAN CAMELIA SESIUNE IUNIE 2011

DESEURI PERICULOASE

Argument……………………………………............................................pag.3 Capitolul I- Definiţia şi clasificarea deşeurilor…….............................….…
pag.5

Capitolul II- Managementul deşeurilor…....................................................pag.8
II.1.Problema transportului dşeurilor…………………...............................… pag.9 II.2. Depozitele de deşeuri………………………..................…..................pag.9

Capitolul III- Deşeurile în România……………………............................pag.12
III.1. III.2. Planurile Problema Regionale deşeurilor de Gestionare în a Romania...........................................................pag .12 Deşeurilor......................................pag. 13

Capitolul IV- Deşeuri periculoase…………………………………….....pag .14
IV.1.Legislatie privind Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase......pag.16 IV.2.Listele deşeurilor periculoase……………………………..............…...pag.17 IV.3.Caracteristicile deşerilor periculoase…………………….................….pag . 18

Capitolul V- Transportul deşeurilor periculoase………………..............…pag .
20

Capitolul VI…..pag .20 VI.1.Metode

Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase…......... de tratare a deşeurilor

periculoase………………….................pag .21

Capitolul

VII-

Depozitarea

deşeurilor

periculoase……………..................pag.22

Concluzii…………………………………………………..................…pag .26 Bibliografie……………………………………………………..…...….pag .27

Argument
În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se număra printre sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:
   

obiectivele

recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate

de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti

actuale. fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. păsări. se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani). cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare. dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”. În plus. ciori). Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar. insecte părăsesc zona. exploatare (15-30 ani). fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. reconstrucţia ecologică realizată după . Atât exfiltraţiile din depozite. dar şi cu alte elemente poluante. biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:  în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate. Depozitele ne impermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi.  unele mamifere. în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha. Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului. refacere ecologică şi post monitorizare (15-20 ani). În termeni de biodiversitate.

miniera. evoluţia biosistemului fiind ireversibil Capitolul I Definiţia şi clasificarea deşeurilor Deşeurile sunt generate în diferitele stadii ale activităţii umane şi reprezintă o caracteristică inevitabilă a unei societăţi industrializate sau în curs de industrializare. explozive sau corozive. uleiuri uzate. prezenţa reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului. pe de altă parte. energetica.1 deseuri industriale (deseuri provenite din industriile alimentara. zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeuri orăşeneşti. solvenţi. constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb. Deşeurile. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv solide nămolurile toxice. Sursa generatoare (provenienta) 1. genera unor amestecuri şi combinaţii inflamabile. pesticide. dar mai ales cele industriale. cadmiu). . poate reziduuri apariţia de la vopsitorii. Diversele categorii de deseuri se clasifica dupa o serie de criterii: sursa generatoare starea de agregare proprietatile fizico-chimice origine 1. biologic iniţial. Această produse situaţie petroliere.eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul modificată.

haldele de steril prezinta un mare pericol sanitar. carton 1. substante radioactive. prezentand din acest motiv un grad de risc mare. restaurante. In general sunt deseuri solide uscate.9 .ele au un potential infectios ridicat. cabinete stomatologice. ierbicide. policlinici. gradul de industrializare etc. Deseurile provenite din industria extractiva sunt in cantitate foarte mare. hoteluri. sticla.de cercetare. locuri publice. In cazul deseurilor stradale. mai ales: produse perisabile. dar cuprind si deseuri similare generate de agentii economici industriali sau agentii comerciali: obiecte vechi si deteriorate.4. carton.4 Deseuri sanitare provenite din institutiile de sanatate: spitale. chimica etc) 1.3 deseuri agrozootehnice (dejectii animale.4.4. resturi de furaje. cenusa. cantitatea si compozitia lor depind de: zona geografica (deal.5 Deseuri speciale: explozibili. centrale atomoelectrice etc.chimica. manipularea. Deseurile menajere in cea mai mare parte sunt solide.2 Deseuri stradale: gunoiul maturat de pe strazi. fungicide etc) 1. 1. metalurgica. ses. ingrasaminte. diverse resturi vegetale. Cu. datorita continutului ridicat de Pb.4 deseuri urbane 1. transportul si tratarea lor se realizeaza cu mijloace si metode specifice. munte) clima natura pavajului gradul de acoperire cu vegetatie. depunerile stradale etc 1. substante toxice. materiale plastice. ambalaje din plastic. resturi alimantare. institutii de invatamant etc. agricole. hartie. moloz pamant etc) 1. Cantitatea. mortar. cabinete medicale particulare. dispensare. dar pot fi si suspensii. substante toxice pentru organismele vegetale si animale. Aceste deseuri rezulta din activitatile industriale. hartie. ambalaje etc. felul de viata al oamenilor. rezultate de la spalarea strazilor. gunoiul din parcuri.1 deseuri menajere – rezultate din activitatea casnica zilnica: comerciala. petroliera.5…0. cultura mare. Cr etc.2 deseuri din constructii (beton. 1. Deseurile menajere sunt generate de catre populatie.4. natura si compozitia lor sunt extrem de variate si influentate apreciabil de conditiile climatice.3 Deseuri comerciale provenite din activitatea comerciala de orice fel. tesaturi. Deseurile menajere solide din zonele urbane din tara noastra variaza intre 0.

Inexistenta in zona rurala a unor servicii publice de salubritate face imposibila intocmirea unei statistici a deseurilor rurale. afecteaza estetica peisajului. compozitia lor difera de la tara la tara. Cantitatea de deseuri rurale este de cca 0. Deseurile rurale difera de cele urbane prin compozitie si cantitate.3 kg/locuitor/zi. reliefand de fapt nivelul tehnologic al economiei si gradul de civilizatie. Se poate estima o cantitate medie anuala de cca 1 milion tone deseuri menajere rurale. motiv pentru acre ele pot fi evaluate doar aproximativ. favorizeaza mentinerea si innmultirea unor focare generatoare de boli pentru oameni si animale. Din punct de vedere cantitativ. In cea mai mare parte a cazurilor are loc depozitarea comuna a deseurilor menajere cu cele industriale. datorita scurgerilor de lichid organic (levigat). Diferentele sunrt cuprinse intre 150-600 kg/an/locuitor. Diferentele inregistrate de la o tara la alta in ceea ce priveste cantitatea si caracteristicile deseurilor sunt dependente de: gradul de dezvoltare industriala gradul de dezvoltare tehnologica nivelul de trai nivelul de civilizatie densitatea demografica. Desi deseurile colectate in diverse tari contin cam aceleasi categorii de compusi. restul find depozitate in rampe foarte putin amenajate sau necontrolat. totodata ele creaza disconfort olfactiv ca urmare a mirosurilor neplacute degajate.kg/locuitor/zi. pentru o populatie rurala de cca 10 milioane locuitori. motiv pentru care gradul de poluare a mediului poate sa fie mai intens decat in cazul depozitarii deseurilor urbane. In marea majoritate a cazurilor deseurile men ajere rurale sunt aruncate pe malul cursurilor de apa sau chiar in albia apei. ele constituie zone insalubre care pun in pericol viata oamenilor prin riscul impurificarii apelor subterane si de suprafata. ceea ce face sa rezulte o cantitate medie de 8700 tone/zi. Depozitele necontrolate sunt lipsite de amenajarile minime necesare. . Din aceasta cantitate numai cca 5 % sunt incinerate. deseurile menajere constituie cea mai mare parte a deseurilor urbane.

Deseuri periculoase Ele sunt reprezentate de deseurile intamplatoare si prezinta un grad mediu si ridicat de periculozitate. Conform OECD deseurile periculoase reprezinta cca 16 % din totalul deseurilor inregistrate anual in Europa. aceasta se datoreaza. 1. Gravitatea acestei probleme consta in faptul ca aceste deseuri sunt depozitate. urme catalizatori. acizi. c 6 Produse petroliere Ulei. Cantitatea de deseuri periculoase este foarte diferita de la tara la tara. In tabelul 3. Plastic Compusi organoleptici. metale grele. probabil.2 se prezinta lista substantelor periculoase continute in deseurile menajere. In Europa de vest cantitatea de deseuri periculaose este de ordinul 30-45 milioane tone/an. Prezenta componentelor periculoase in deseurile urbane limiteaza posibilitatea de reciclare a acestora datorita existentei pericolului de contaminare. pe cand in Europa centrala si de est acestea sunt cam 6 milioane tone/an. modului de incadrare a acestui tip de deseuri in fiecare tara. in Rusia inregistrandu-se 25-30 milioane tone/an. Denumirea produsului Tipul susbstan-elor intamplatoare continute Crt. Tabelul 3.2 Substante periculoase prezente in deseurile menajere Nr. solventi etc 7 Metale Metale grele 8 Piele . fenoli. foarte severe. solventi organici. ceea ce reclama luarea unor masuri de protectie specifice. PVC 2 Pesticide Compusi clorurati.

Cea mai bună clasificare generală pare a fi Reglementarea deşeurilor propusă de Comunitatea Europeană. precum şi de structura industrială şi economică. pigmenti. reziduuri organice Metale grele. B.Colectorii de deşeuri. Deoarece generarea excesivă de deşeuri este un simptom al proceselor de producţie ineficiente. cantităţile de deşeuri pot fi considerate ca indicator pentru eficienţa cu care societatea utilizează materiile prime.producătorii de deşeuri. al durabilităţii reduse a bunurilor şi al structurii consumului. amendată de Directiva Consiliului 91/156/CCE clasifică deşeurile după sursă. solventi 9 Textile Metale grele. care propune clasificări pentru: A. Draghici-2002) În momentul de faţă nu există o clasificare general acceptată a deşeurilor. vopsele. urme de metale grele Metale grele. alte substante chimice Compoziţia şi cantitatea de deşeuri sunt puternic dependente de natura consumului. (XXX-2005) . atât sub formă de materiale cât şi de energie. vopsele. compusi organici cu clor. C. Deşeurile reprezintă o pierdere enormă de resurse. solventi. procese şi direcţii din care provin. pigmenti 3 4 5 Medicamente expirate Picturi Baterii ompusi cu fosfor Solventi si reziduuri organice.Tratarea şi depozitarea deşeurilor. (Oros. furnizând bază pentru obţinerea de statistici comparabile şi compatibile privind deşeurile în Ţările Membre ale Comunităţii Europene. pigmenti. solventi.Metale grele. acizi. Directivei Consiliului 74/442/CEE privind deşeurile.

magazine.4 Nămol orăşenesc. rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere. provenite din spitale. categorie în care intră explozibilii şi .Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari. provenite din activitatea caznică.3. frunze. mase plastice.Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice. Deşeuri agro-zootehnice provenite din agricultură şi în special. de exemplu cele medicale. 3. Deşeuri de producţie. hoteluri. din zootehnie. restaurante. se pot deosebi următoarele tipuri de deşeuri: 1.2 Deşeuri stradale.După provenienţă. 3.3 Deşeuri din construcţii şi demolări.1. de exemplu cenuşile produse de termocentralele care funcţionează pe carbine. Deşeuri sanitare. dispensare şi cabinete medicale. instituţii. provenite din activitatea de construcţii şi modernizare şi întreţinerea străzilor. de exemplu cele provenite din construcţii. pe care normele europene le clasifica în: .Deşeuri industriale periculoase. . 1. 1. Deşeuri industriale stocabile. care sunt deşeuri generale în mediul urban şi rural. 1.2. Deşeuri speciale. specifice fluxurilor stradale (hârtii. 2. Deşeuri municipale şi asimilabile. 3. . .Deşeuri toxice. praf).Deşeuri inerte. 1.1 Deşeuri menajere. dar netoxice. de exemplu azbest. . rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. 3. radioactive.

.Materiale plastice.Hârtie.Deşeuri din construcţii şi demolări. deşeurile cele mai semnificative în ceea ce priveşte mărunţirea sunt: .Echipament electric şi electronic.Sticlă. După direcţiile din care apar.). În funcţie de natură şi de efectul asupra oamenilor. . agroalimentare etc.Deşeuri de la furnale şi zgură din oţelării.Deşeuri de lemn. . .Deşeuri verzi. Reziduuri sunt materiile prime. . După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuperabile. ramuri industriale. . . Rebut poate fi o maşină.substanţele radioactive. un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct.Vehicule la sfârşitul perioadei de utilizare.Textile şi îmbrăcăminte. . iar după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri. este în concordanţă cu modalităţile existente de colectare şi depozitare a deşeurilor. . comerţ. în multe cazuri. materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj. Clasificarea care consideră drept criteriu sursa are avantajul că.Deşeuri miniere şi de la cariere.Deşeuri agricole. . . .

....... Catalogul conţine 776 tipuri de deşeuri........ În acest fel ... ci ca o sursă de materii şi materiale prime. Capitolul II Managementul deşeurilor Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv îndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor.direcţiile din care apar... compoziţiei şi căilor de depozitare a deşeurilor pentru Europa ca întreg.. În acest fel se pune accent pe reciclarea şi valorificarea deşeurilor.... Managementul modern priveşte alt deşeurile.. periculoase şi benigne... Pentru o definire exactă................... Pentru descrierea unui deşeu există trei niveluri: categoria principală.... Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului în impune un mod management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale.... În mometul de faţă nu există un inventar realist al producerii.. Unele categorii de deşeuri sunt excluse din CED.. care nu epuizează complet subiectul... (Oros.. şi este orientată pe process şi mod de apariţie.. explozivii neutilizaţi.. utilizarea energiei şi depozitarea deşeului ultim.. un singur deşeu trebuie descris utilizând toate cele trei niveluri. În primul rând ele nu sunt privite ca şi „resturi” care trebuie îndepărtate din motive sanitare.... Aceasta este subdivizată în 20 de categorii principale... deşeurile se clasifică în trei mari categorii: radioactive.... Drăghici-2002) Catalogul European al Deşeurilor (CED) este o listă ilustrativă...... cele mai importante fiind: deşeurile radioactive... subcategoria şi tipul.................. efluenţii gazoşi emişi în atmosferă........

Uniunea are principii ferme pe care se bazează diferitele niveluri ale sistemelor de management al deşeurilor: . ele constituind şi o sursă de materii prime secundare.se impune un sistem integrat de reprelucrare şi reciclare a deşeurilor bazat pe un număr mare de tehnologii.Principiul prevenirii – producerea deşeurilor trebuie minimizată şi evitată pe cât posibil. Depozitarea finală optimă şi îmbunătăţirea monitorizării. Aceste principii au căpătat o formă mai concretă în strategia generală privitoare la deşeuri a Uniunii Europene din 1996 care ierarhizează operaţiunile de management al deşeurilor: 1.Principiul responsabilităţii producerii şi al plăţii poluării – acela care produce deşeurile sau contaminează mediul înconjurător trebuie să plătească costul. Managementul deşeurilor este un subiect complex format dintro multitudine de componente.Principiul precauţiei – trebuiesc anticipate problemele potenţiale. Strategia insistă de asemenea asupra necesităţii ca: .Principiul proximităţii – deşeurile trebuiesc depozitate cât se poate de aproape de locul în care au fost produse. . Deşi nu există o reţetă care să se aplice în toate situaţiile. Acţiunilor sale. 2. iar resturile arse şi deşeul ultim să fie depus pe platforme. producerea biogazului. Iniţial reciclarea deşeurilor s-a bazat pe recuperarea deşeurilor de metale valoroase. Prevenirea apariţiei deşeurilor. . 3. . În mod particular managementul deşeurilor din Uniunea Europeană Reprezintă o provocare deosebită prin faptul că ea nu trebuie să perturbe piaţa Europeană. Reciclarea şi reutilizarea. În acest context managementul deşeurilor ocupă un rol important deoarece deşeurile nu sunt numai o potenţiala sursă de poluare. iar mai apoi recuperarea tuturor materialelor.

2. Depozitele de deşeuri Odată colectate. deşeurile pot fi scoase din circuitul economic . Problema transportului deşeurilor O cantitate prea mare de deşeuri se transportă încă pe distanţe lungi. Metodele de tratare ale deşeurilor sunt variate. cu costuri mari de tratare şi depozitare) în ţări în care aceste operaţii nu sunt foarte costisitoare. pe teritoriul Europei. deşeurile trebuiesc depozitate în locuri cât mai apropiate de acela în care au fost produse (principiul proximităţii).Să se reducă deplasarea deşeurilor şi să se îmbunătăţească sistemul de reglementări privind transportul. II. Politica UE stabileşte că. . (XXX-2008) II. Dar transferarea deşeurilor dintr-o ţară cu standarde exigente de mediu (şi. urmează etapa de tratare a deşeurilor. Oricum transportul deşeurilor trebuie minimizat în vederea reducerii riscului de accidente şi economisirii resurselor. O Statistici şi comparaţii utilizând date corecte. În unele ţări standardele privitoare la tratare şi depozitare sunt îngăduitoare şi. deci. O Responsabilităţi adecvate stabilite prin legislaţie. drept consecinţă tratarea şi depozitarea sunt foarte ieftine..1. O Planuri de management al deşeurilor.Să se utilizeze mijloace manageriale noi. nu este o opţiune adecvată pe termen mediu şi lung. cum sunt: O Instrumente economice de reglementare. la fel ca deşeurile în sine şi locul lor de provenienţă. În principiu.

Atât exfiltraţiile din depozite.(eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate). cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare. dar şi cu alte elemente poluante. sunt:     modificări de peisaj şi disconfort vizual. modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. poluarea apelor de suprafaţă. în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale. dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”. se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani). fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani). . Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. în ordinea în care sunt percepute de populaţie. ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare. un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha. Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi. În termeni de biodiversitate. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale. exploatare (1530 ani). Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar. În general. fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. poluarea aerului.

instalaţii de recuperare a gazului de depozit şi de tratare a levigatului. compactoare. Această produse situaţie petroliere. Actual. reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial. şobolani. evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată. Deşeurile. ciori. pesticide.Eliminarea deşeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. pe de altă parte. prezenta reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului. poate reziduuri apariţia de la vopsitorii. genera unor amestecuri şi combinaţii inflamabile. În funcţie de tipul deşeurilor acceptate depozitele se clasifică în depozite pentru deşeuri periculoase. depozite pentru deşeuri nepericuloase. depozite pentru materiale inerte şi depozite pentru un singur fel de deşeuri (monodeponie). zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeuri orăşeneşti. depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârşit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) şi este o practică curentă în multe ţări. Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază. excavatoare) şi de servicii de întreţinere a acestor utilaje. de utilaje (buldozere. explozive sau corozive. echipamente de cântărire. câini vagabonzi. constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele. Astfel de rampe se organizează în . screpere.Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv solide nămolurile toxice. solvenţi. Actualele practici de colectare transport/depozitare a deşeurilor urbane facilitează înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte. încărcătoare. uleiuri uzate. dar mai ales cele industriale. laboratoare de analiză.

.1. O rampă de gunoi realizată şi exploatată corect este o metodă relativ ieftină şi care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deşeurilor. cum ar fi dioxidul de carbon şi metanul. Poluarea apei şi a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor biochimice). în mare parte: cantitatea de deşeuri nu se cunoaşte cu exactitate din cauza lipsei sistemelor de cântărire.cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol şi poluează apele pânzelor freatice. În mod normal. şi acoperite cu folii şi cu pământ. care. iar în mediul rural aproape nimic nu se colectează organizat. atragerea dăunătorilor (insecte. cum ar fi împrăştierea de gunoaie. Vechile rampe. care produc efect de seră şi contribuie la încălzirea globală. a apelor şi a solului. rozătoare) şi poluarea aerului. Problema deşeurilor în România La nivelul României. pe rampă deşeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea şi stabilitatea. Capitolul III Deşeurile în România III. au efecte negative asupra mediului. Poluarea aerului se produce prin miasme şi prin degajarea unor gaze rezultate în urma fermentării. există cantităţi semnificative de deşeuri necolectate. Aceste poluări pot fi aşa de puternice că împiedică creşterea plantelor deasupra acestor rampe. necorespunzătoare. problemele legate de gestionarea deşeurilor sunt. circa 20% din locuitorii mediului urban nu au contracte de salubrizare.

urmată de industria prelucrătoare.6% deşeuri periculoase. a apelor de suprafaţă. a zonelor de agrement.315.000 de tone de deşeuri pe zi.300.colectarea deşeurilor menajere este neselectivă. Statistici oficiale. ţara noastră trebuie să recicleze 55% din deşeurile de ambalaje generate în anul 2013.în apropierea locuiţelor. depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile. deşeurile depozitate au conţinut mare de materiale organice care prin descompunere generează gaze cu efect de seră (metan. arată că în România. aproximativ 40% reprezintă .9%.94. Colectarea. Cel mai mare impact asupra populaţiei îl au deşeurile municipale care. Anual. Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului a stabilit un obiectiv de 40% rată de reciclare a deşeurilor municipale în 2011. conducând la poluare. dioxid de carbon). Deocamdată. în 2008. 36. în anul 2008. valorificarea energetică a deşeurilor nu este o practică de eliminare curentă în România. au fost generate circa 36.000 de tone de deşeuri. Cele mai mari cantităţi provin din industria extractivă . în medie. În România 1. din care 99. Din totalul deşeurilor municipale.000 tone de ambalaje au fost introduse pe piaţă în 2007. Din acestea 36% au fost reciclate. nu este organizată o reţea comercială pentru valorificarea deşeurilor. adică aproximativ 100. depozitele nu sunt amenajate corespunzător. au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor. nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării. Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămână. iar reciclarea se axează doar pe acele tipuri de deşeuri uşor vandabile. România trebuie să gestioneze eficient.4% reprezintă deşeuri nepericuloase şi 0. reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regăseşte şi în angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană.7 milioane de tone de deşeuri. Potrivit legislaţiei europene.

....... hârtiei şi cartonului şi maselor plastice au început să preia aceste deşeuri de la centrele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării...20% pot fi recuperate.... III. Nu există încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări... pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice.... şi se vor construi noi depozite controlate....materiale reciclabile..... Populaţia a fost instruită cum să separe la sursă diferitele categorii de deşeuri. nefiind contaminate..... ci doar o reutilizare internă în gospodăria proprie sau o comercializare pe o piaţă nedeclarată... şi instalaţii de reciclare.... determinată de dezvoltarea economică a ţării. fluxul deşeurilor colectate separat va fi eficientizat. Există operatori economici reciclatori de deşeuri de hârtie şi . În România.. şi pentru promovarea dezvoltării durabile .... toate depozitele necontrolate vor fi închise şi ecologizate.. staţii de sortare şi de compostare.... amplasarea precum de şi prin amenajarea de spaţii pentru adecvate şi containere gunoiul diferenţiat..... Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor România dispune de un instrument pentru reducerea poluării mediului.... dar se prognozează o creştere... Cantitatea acestui tip de deşeuri generată în România este relativ scăzută.2. De asemenea.. din care cca... se urmăreşte colectarea întregii cantităţi de deşeuri generate.....Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD). Avem opt planuri regionale pentru gestionarea deşeurilor...... autorităţile publice locale trebuie să asigure colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare. Instituţiile din industria sticlei..

solvenþii inflamabili. sticlă. Fluoriþii reziduali sunt produse secundare ale producerii de fertili-zatori pe bazã de fosfaþi. bateriile toxice. sau pãrãsite. folosesc însã produse ale industriilor care produc deseuri. lemn. reziduurile sau materialele care conþin reziduuri toxice sunt considerate de asemenea reziduuri toxice. Dacã sunt acceptate. lichidã sau gazoasã pot cauza moartea. sub formã solidã. Tipuri de deseuri toxice Deseurile industriale Deseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie. sau distrugerea mediului. depozitate.carton. Agricultura produce deseuri ca pesticide. Capitolul IV Deşeuri periculoase Deseurile toxice. Aceştia preiau deşeurile de la colectorii autorizaţi. îmbolnãvirea sau rãnirea oamenilor. materiale feroase şi neferoase. Pânã si nitraþii solubili rezultaþi în urma folosirii bãlega-rului ca îngrãsãmânt se pot dizolva în apa din pânzele freatice si contamina fântânile. Renovarea caselor . dacã sunt tratate. transportate în mod necorespunzãtor. pesticidele si chiar mercurul din termometrele sparte. curãþitorii caustici. iar industriile care nu produc deseuri toxice ele însele. Amestecurile. corozive. trebuie fãcutã o monitorizare atentã pentru asigurarea faptului cã solul sau pânza freaticã nu sunt contaminate. Substanþele sunt considerate deºeuri periculoase dacã sunt inflamabile. reactive sau toxice. materiale plastice. Deseurile agricole Industria nu este singura care gene-reazã deseuri. Deseurile urbane Sursele de deseuri urbane includ vopselele toxice. ierbicide si materialele folo-site în aplicarea lor. cauzând probleme de sãnãtate. Sistemele de eliminare ale deseurilor locale pot refuza aceste obiecte.

unele creaturi putând fi otrãvite de toxinele conþinute de alge. De exemplu. însã în concentratii mai mari în insecte si alge si în concentraþii ºi mai mari în pesti. Astfel. Missouri. Poluarea râurilor si lacurilor. În Times Beach. aerul. . Poluarea solului poate afecta oamenii. sau de-a lungul timpului. pot fertiliza algele care cresc în lacuri si râuri.A. iar dacã sunt inhalate pot cauza boli de plãmâni sau chiar cancer. Poluantii subterani pot fi cãrati de cursurile de apã subterane. numit eutrificatie. lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viaþã. Acest proces de supracrestere a numãrului de alge. oamenii care locuiau în acea regiune au fost expusi la contentratii mari de PCBuri. apa de suprafaþã sau pânza freaticã. ajungând la animalele care au pãscut acolo si chiar la oameni. dacã este suficient de toxicã. în prezenta luminii solare. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul). Însã dacã algele cresc prea mult sau prea rapid.mai vechi poate cauza ca vopseaua cu plumb toxicã sã se desprindã de pe pereþi. Dacã noroiul este folosit ca îngrãsãmânt. poate distruge fauna si flora instantaneu. produc oxigen. PCBurile si dioxinele sunt mai solubili în grãsimi decât în apã.U. Chiar si poluarea care nu este toxicã poate omorî. Noroiul din canalizãrile municipale poate contine elemente toxice dacã deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. anumite alge pot otrãvi apa potabilã. consumã mari cantitãti de oxigen atunci când soarele nu strãluceste si când au început sã decadã. Evaporarea de solvenþi toxici din vopsele si din agentii de curãtare este o problemã comunã. Fosfatii si nitratii. în 1983. plantele si animalele. Astfel. prea mult fluorid în apã putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. care se pot desprinde. În unele cazuri. Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. S. pentru a preveni ridicarea prafului pe strãzi a fost împrãºtiat petrol contaminat cu bifenili policloruraþi (PCB-uri).. pãsãrile si oamenii care se hrãnesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substanþe periculoase. Efecte ale deseurilor toxice Deseurile pot polua solul. aceste elemente ar putea contamina câmpurile cultivate. Substantele toxice pot fi absorbite de plante. În final. poate omorî viata din lacuri si râuri. fluoridul se acumuleazã în oase si dinti. aceste substante se gãsesc în concentratii mici în apã. Când algele cresc. de obicei inofensivi. Materialele izolatoare de la þevile pentu cuptor pot conþine particule de azbest.

stocate. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. RCRA defineşte deşeul periculos ca: un deşeu solid său o combinaţie de deşeuri solide care.. Sunt reprezentate prin compuşi metalici. solvenţi organici halogeni. industria metalurgică. În 1976. EPA a dezvoltat definiţia reglementară a deşeurilor periculoase care încorporează atât listele cât şi caracteristicile acestora. Există totodată două definiţii ale deşeurilor periculoase sub programul RCAR: o definiţie statutară şi o definiţie reglementară. Această legislaţie este numită Actul privind Convervarea şi Recuperarea Resurselor (RCRA). De asemenea. Aceste deşeuri provin în cea mai mare parte din industria chimică. transportate. în SUA prima lege privind problema deşeurilor periculoase a fost trecută prin Congres. din cauza cantităţilor lor. În primul rând a servit ca şi un ghid general pentru EPA în scopul dezvoltării definiţiei reglementare a deşeului periculos. depozitate sau organizate în acest fel.Aceste deseuri formeazã coloane lungi de contaminanti. rafinării. ateliere auto. . care pot ajunge la suprafatã dacã apa iese printr-un izvor sau fântânã. dacă sunt prezente într-un deşeu îl fac periculos. unităţi medicale. Definiţia statutară citată mai sus este rar folosită astăzi. Pentru dezvoltarea definiţiei reglementare a deşeului periculos au fost folosite două mecanisme diferite: prin listarea anumitor deşeuri specifice ca şi periculoase şi prin identificarea caracteristicilor care. în aceste coloane de deseuri se pot întâlni si ioni toxici de metal. fizice sau infecţioase pot cauza sau contribui semnificativ la creşterea mortalităţii sau o creştere în mod irevesibil a îmbolnăvirilor sau posedă o prezenţă substanţială sau un potenţial pericol asupra sănătăţii umane sau a mediului când sunt tratate. a concentraţiilor sau a caracteristicilor chimice.

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina. vopsele. Un caz aparte de deşeuri periculoase este cel al deşeurilor radioactive. vopselele. cianuri. ceea ce reprezintă 3% din totalul deşeurilor produse în 2003. Dolj. Este vorba despre uleiul de motor. . În 2003. Acestea nu pot fi eliminate prin distrugere. în România. bateriile portabile. Alba. Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens în agricultură. pesticide. doar o parte dintre deşeurile periculoase sunt colectate separat şi reciclate. Cantităţi considerabile de deşeuri periculoase au fost înregistrate în judeţele Vâlcea. Pentru eliminarea deşeurilor radioactive România are nevoie de două depozite de deşeuri care să stocheze deşeurile radioactive de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. ierbicidele. înălbitorii. Restul. bateriile auto. medicamentele şi alte produse pe bază de substanţe chimice fac parte din categoria substanţelor periculoase. eteri. din totalul de 237 înscrise în Catalog European de Deşeuri. substanţele folosite la deblocarea ţevilor. cum nu ar fi medicamentele. sunt deocamdată colectate separat. Detergenţii cum ar fi clorul. fenoli. Bacău. pesticidele. au fost identificate 145 de tipuri de deşeuri periculoase. Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite în agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor. Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinând plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate.2 milioane tone de deşeuri. bateriile telefoanelor mobile. ci doar prin depozitare. produsele pentru eradicarea gândacilor. reziduuri de spital. Toate aceste tipuri au însumat o cantitate generată de peste 2.acizi compuşi organofosforici. vopseaua. inclusiv sterilul minier. Constanţa. Deocamdată. care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase. Prahova.

Hotărârea Guvernului nr. 1057/2001 M. Legislaţie privind Gestiune Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase 1. 283/22.07.Olt.Of.06.2000 privind regimul deşeurilor 2. Dolj şi Vâlcea) şi fosfogips (judeţul Bacău).11. 411/25.Of. Majoritatea deşeurilor periculoase provin din industria chimică (anorganică şi organică). de la rafinarea petrolului şi din procesele termice.Of. 78/2000 . Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în 2003 au fost: deşeuri de sodă calcinată (leşii caustice) fosfogips deşeuri petroliere zguri din metalurgia neferoasă (a plumbului) reziduuri halogenate din chimia organică nămoluri cianurate cu metale grele baterii uzate cu plumb deşeuri de la epurarea gazelor amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea grăsimilor din apele uzate. Legea nr.2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 1. IV. 426/2001 -M. Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităţi mari de deşeuri periculoase. nr. 700/05.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase . în cadrul industriei chimice predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele Alba.M. nr. cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale neferoase (judeţul Maramureş). nr. Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat.

09. Nr 359/27.2005 10. 491/10. spre publicare) 7. Legea nr.349/2002) 9. 856/2002. Este nevoie doar de cunoştinţe despre originea deşeului pentru a determina dacă este enumerat.Of. 170/2004 -M.Of.M. Utilizarea listelor pentru definirea deşeurilor periculoase prezintă anumite avantaje şi dezavantaje. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (abroga HG nr. 2406/2004 -M. Un avantaj ar fi că listele fac procesele de identificare a deşeurilor periculoase uşoare pentru agenţii deşeurilor industriale. Hotărârea Guvernului nr.02. deşeuri din sectoare specifice ale industriei sau deşeuri de tipul formulelor chimice specifice. 263/2005 Privind regimul substanţelor şi produselor chimice periculoase IV. inclusiv deşeurile periculoase 4. Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere -M. Listele deşeurilor periculoase Listele deşeurilor periculoase descriu deşeurile din diferite procese industriale. 32/2005 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz 6. Hotărârea de Guvern nr 322/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.06. Hotărârea Guvernului nr. nr. 162/2002) (la M.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate 5. Hotărârea Guvernului nr. nr. nefiind necesare .Of. Hotărârea Guvernului nr. nr. Hotărârea Guvernului nr. 659/05.Of. 160/24. 448/2005 privind gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice -M.O.2005 8.04.Of.3.2.2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (abroga HG nr.

dacă acesta nu se găseşte pe nici una din liste: . Un alt dezavantaj este lipsa de flexibilitate a listelor. Lista K desemnează ca fluxuri de deşeuri periculoase particulare acele deşeuri provenite din anumite industrii specifice. listele de deşeuri periculoase pot reda când anumite deşeuri posedă o ameninţare semnificativă asupra sănătăţii. urmată de trei cifre (exemplu F001). Deoarece procesele care produc aceste deşeuri pot decurge în sectoare diferite ale industriei. Lista P şi lista U sunt similare în aceea că ambele conţin formulări pur periculoase sau comerciale ale câtorva chimicale nefolosite specifice. Astfel. Există patru criterii diferite prin care se poate încadra un deşeu ca fiind periculos. Utilizarea listelor EPA prezintă de asemenea câteva dezavantaje. Aceste deşeuri sunt clasificate în şapte grupe. Fiecărui deşeu din listă îi este alocat un cod. 13 industrii pot genera deşeuri din lista K. Compoziţia actuală a deşeului nu este o consideraţie suficientă pentru a schimba încadrarea deşeului. Listele desemnează un deşeu ca fiind periculos dacă el provine dintr-o categories au clasă particulară.analizele de laborator. De exemplu listele nu pot contoriza toate deşeurile periculoase. Fiecare din cele patru liste desemnează de la 30 până la câteva sute de deşeuri periculoase. Aceste deşeuri sunt descrise sau enumerate în patru liste diferite. Prin compararea oricărui deşeu cu descrierile deşeurilor enumerate se poate determina uşor dacă deşeul este periculor. insă nu toate deşeurile provenite din aceste 13 industrii sunt periculoase. constând dintr-o literă asociată cu lista. deşeurile din lista F sunt cunoscute ca şi deşeuri provenite din surse nespecifice. Aceste liste sunt: Lista F desemnează ca deşeuri periculoase particulare deşeurile provenite din anumite procese de fabricare sau industriale comune. EPA a studiat şi enumerate sute de deşeuri periculoase a deşeurilor industriale specifice.

Caracteristicile care dau periculozitate deşeurilor sunt: imflamabilitate. deşeuri inflamabile (I). deşeuri cu toxicitate caracteristică (E). deşeuri reactive (R). deşeuri periculoase acute (H). toxicitate. Şi acestor deşeuri le sunt atribuite coduri ca şi celor din listă (exemplu D00X). Cele mai inflamabile deşeuri sunt lichidele în formă fizică. Inflamabilitatea Deşeurile inflamabile care pot lua foc uşor şi pot susţine arderea. (Oros. Testul punctului de aprindere determină temperature cea mai mică la care un compus chimic se aprinde când este expus la flacără.3. Codurile alocate implică anumite reglementări care se aplică în manevrarea deşeurilor. reactivitate. deşeuri corozive (C). . Multe vopsele. Drăghici-2002) IV. O caracteristică a unui deşeu periculos trebuie să fie detectată prin utilizarea metodelor de testare standard. Această proprietate se testează printr-un test. coroziune. 1. Caracteristicile deşerilor periculoase O caracteristică a unui deşeu periculos este o proprietate care indică capacitatea unui deşeu de a poseda o ameninţare suficientă pentru a deservii reglementărilor de deşeu periculos. De exemplu deşeurile cu codul H sunt supuse unor standarde de management mai stricte decât celelalte deşeuri.Deşeurilor periculoase li se alocă câte o literă (cod) şi se clasifică în: deşeuri toxice (T). Un deşeu nelichid poate fi periculos datorită inflamabilităţii dacă se poate aprinde spontan şi poate arde atât de puternic încât să creeze un pericol. curăţători şi alte deşeuri industriale prezintă pericol de aprindere.

(Oros. Reactivitatea Un deşeu reactiv este unul care explodează uşor sau este supus unei reacţii violente. 4. Exenple obişnuite sunt muniţiile şi explozibilele descărcate. Un deşeu este considerat coroziv dacă are pH-ul mai mic sau egal cu 2 sau mai mare sau egal cu 12. Drăghici2002) Capitolul V Transportul deşeurilor periculoase . Coroziunea Deşeurile corozive sunt deşeuri acide sau alcaline (bazice) care pot coroda sau dizolva uşor metale sau alte materiale.5. Deşeul de acid sulfuric din bateriile autovehiculelor este un exemplu de deşeu coroziv. 3. Nu există o metodă de testare de încredere pentru a evalua potenţialul deşeului de a exploda sau reacţiona violent în condiţii de manevrare obişnuite.2. Ele sunt deasemenea printre cele mai comune fluxuri de deşeuri periculoase. Toxicitatea Scurgerea compuşilor toxici în cursurile apelor potabile de adâncime este unul din cele mai obişnuite moduri de a expune populaţia chimicalelor găsite în deşeurile industriale.

........... avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea oraşelor.. denumit expeditor...... Există câteva moduri prin care ... .. Pentru deşeurile periculoase generate în cantitate mai mică de 1 t/an..utilizarea proceselor de tratare care reduc cantităţile de deşeuri necesare depunerii finale.... formularul de expediţie/transport deşeuri periculoase......... denumit destinatar................. Deşeurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie să fie ambalate şi etichetate în conformitate cu prevederile legale. către operatorul economic care realizează operaţia de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare. pe care să o păstreze în condiţii de siguranţă şi etichetată corespunzător un interval de cel puţin 3 luni........... Pentru efectuarea transportului este necesar şi acordul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului în a cărei rază teritorială se află instalaţia de tratare/valorificare/eliminare. Capitolul VI Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase Multe probleme privind deşeurile periculoase pot fi evitate chiar de la început prin reducerea deşeurilor de la sursă şi minimizarea deşeurilor. nu trebuie să conţină aprobarea agenţiei pentru protecţia mediului Destinatarul este obligat să preleveze o probă din fiecare transport de deşeuri periculoase. şi se autorizează de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă............... Ruta de transport a deşeurilor periculoase se stabileşte de către expeditor şi transportator.Transportul deşeurilor periculoase se efectuează de la generator sau deţinător..............

stripare. Există patru moduri de reciclare: .Utilizare pentru controlul poluării sau tratarea deşeului. prin întoacerea la materia primă a materialului brut când nu este complet consumat întrun process de sinteză. evaporare. Metode fizice Separare de fază: sedimentare.Reciclarea directă ca material brut la generator. decantare. uscare.1. .cantităţile de deşeuri pot fi reduse. VI. printre care: reducerea la sursă. . modificări de proces şi reciclarea. Cele mai obişnuite categorii de reduceri la sursă şi reduceri de volum sunt: substituţia materialelor. filtrare. îndepărtarea resurselor şi reciclarea deşeurilor. . de exemplu de la incinerarea deşeurilor periculoase combustibile. segregarea la sursă. Tratarea deşeurilor periculoase poate fi costisitoare. . precipitare fizică.Transfer ca material brut la alt proces (deşeu într-un proces. Tranziţie de fază: distilare. termică şi biologică. centrifugare. Metode de tratare a deşeurilor periculoase Câteva tipuri de deşeuri periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin periculoase prin metode de tratare fizică. ca de exemplu utilizarea unui deşeu alcalin pentru neutralizarea unui deşeu acid. separarea şi concentrarea deşeurilor. dar poate servi la pregătirea materialului pentru reciclare sau depunerea finală într-o manieră care oferă siguranţă mai mare decât depunerea fără tratare. chimică.materie primă în altul). flotaţie.Recuperarea energiei. reutilizarea.

Transfer de fază: extracţie cu solvent. corozivitate şi altele. de oxidare-reducere. oxidare. Operaţiile chimice de tratare includ printre altele neutralizarea acidobazică. electrodializă. Alte procedee sunt piroliza şi oxidarea umedă. reactivitate. extracţie şi scurgere chimică. inflamabilitate. substanţei organice mobile şi distrugerea materialelor patogene şi toxice. mineralizarea. Au fost dezvoltate şi alte procese de tratare a deşeurilot periculoase. Metode termice Pot fi folosite pentru reducerea volumului. hidroliză. Metode chimice Depinde de proprietăţile chimice ale constituenţilor deşeurilor. Procesul de barbotare a aerului este un process de volatilizare în situ pentru striparea compuşilor volatili din apele de adâncime. tratarea anaerobă a deşeurilor. îndepărtarea substanţelor volatile. în special remedierea. Fitoremedierea este procesul în care se utilizează plante vasculare pentru remedierea solurilor contaminate de suprafaţă. tratarea aerobă a deşeurilor. Separare moleculară: osmoza inversă. precipitare chimică. care utilizează bacterii şi ciuperci aerobe. Metode biologice Aceste procedee sunt: biodegradarea. complexare. precipitare. Cel mai aplicat procedeu de tratare termică este incinerarea. şi anume de proprietăţile acido-bazice. Drăghici-2002) Capitolul VII Depozitarea deşeurilor periculoase . scurgere. (Oros. combustibile.

cum ar fi: lăzi cu nisip. prevăzute cu duze pentru stingerea incendiilor sau exploziilor . La realizarea depozitelor şi spaţiilor de depozitare pentru substanţele şi preparatele chimice periculoase trebuie să fie avute în vedere următoarele: categoriile de pericol de incendiere sau explozie. instalaţii de pulverizare a apei sau aburului. alte astfel de depozite sunt în construcţie. furtune speciale pentru operaţiunile de încărcare-descărcare şi sisteme de drenare a scurgerilor. hidranţi şi furtune de apă etc. Echipamentele şi dotările necesare amenajării unui depozit sunt următoarele: ventilaţia naturală sau instalaţii de ventilaţie. construcţiile şi orice alte locuri amenajate special în acest scop. mijloace şi dispozitive de stingere a incendiilor. lopeţi. în vederea introducerii lor în circuitul productiv sau comercial ori a utilizării pentru prestarea unor servicii către populaţie. extinctoare. dacă este cazul. canale sau şanţuri de scurgere. în depozite sau orice alte spaţii de depozitare. Sunt considerate depozite sau spaţii de depozitare clădirile. instalaţii de răcire cu apă. ziduri sau diguri de protecţie. prevăzute cu echipamentele şi dotările necesare prin care să se asigure păstrarea şi conservarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.Depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase reprezintă activitatea agenţilor economici de a pune la păstrare şi conservare aceste produse. corozivitatea şi efectele toxice sau nocive ale substanţelor şi preparatelor chimice periculoase . instalaţii de neutralizare a produselor corosive sau toxice. există în acest moment un singur depozit pentru substanţe periculoase la strandarde europene în România. la Slobozia.

3 mld euro. reciclarea. bazată pe datele actuale şi pe anumite scenarii de evaluare. gradul de rezistenţă la foc al construcţiei. De notat că această sumă nu include şi necesarul pentru rezolvarea poluării istorice datorate deşeurilor. sensibilitatea la coroziune şi posibilitatea de a nu se impregna cu produse toxice sau nocive. Trebuie evidenţiat faptul că implementarea unui management modern al gestionării deşeurilor în ţara noastră necesită efectuarea de investiţii masive în infrastructura referitoare la recuperarea. Dacă sunt manageriate corespunzător deşeurile periculoase nu reprezintă un risc atât de mare pentru sănătatea populaţiei şi mediu. a condus la suma de 6. distanţele minime de siguranţă între depozite sau spaţii de depozitare şi alte construcţii. Concluzii Programele de management ale deşeurilor încep să ia amploare şi ajută la schimbarea percepţiei generale asupra deşeurilor şi la conştientizarea riscului pe care acestea îl constituie. precum şi cu privire la incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor O primă estimare a costurilor totale de gestionare eficientă a deşeurilor.ce urmează a fi depozitate. Pentru acest motiv au fost solicitate perioade de tranziţie necesare pentru implementarea directivelor cu privire la unele categorii de deşeuri.Dezvolarea durabilă nu poate exista fără o bună administrare a deşeurilor. închiderii depozitelor . incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor. cum ar fi deşeurile periculoase. În prezent deşeurile în general şi cele periculoase în particular sunt din ce în ce mai bine gestionate.

tratatrea unor deşeuri pericol existente în depozitele actuale. restricţiile introducerii pe piaţă a anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. monitorizrea zonelor. trensportul şi depozitarea în siguranţă a acestor deşeuri. .existente. ecologizarea zonelor afectate a vechilor depozite. A fost înfiinţată Agenţia Naţională a Substanţelor Chimice S-a creat cadrul legal pentru preluarea Directivelor referitoare la notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. evaluarea şi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru mediu şi sănătatea oamenilor. care va include inventarul substanţelor existente. În concluzie gestionarea eficientă a deşeurilor periculoase ţine de capacitatea de colectare selectivă a fiecăruia dintre noi şi de capacitatea autorităţilor în domeniu însărcinate cu preluarea.

ro/docs/. III.accesat 28. III.org/wiki/Gestionarea_de%C5%9Feurilor -accesat 28. III.sort. III.html.gov/lawsregs/laws/rcra.Broşură deşeuri.ro/referate/comerţ/problematica_deşeurilor_în_romania -93839. Editura Univ.2009http: //ro.2009http: //www.avocatnet. XXX -Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.2009 http://www.ro/index. Camelia Draghici.2009http: //www. 69-74 .pdf. 2008. Braşov.accesat 28.granturi-phare-deseuri.2009 .accesat 28.Bibliografie Oros Vasile.ro/index.php?id=18. XXX. III.ro/Data/pdf/cap_21.“Managementul deşeurilor”.accesat 28. III. Transilvania. pag.gestiuneadeseurilor.societatedurabila.accesat 28. III. 2005. Wikipedia.ro/content/articles.2009http: //www.php?page -accesat 28.2009http: //facultate. III.2009http: //www.1-3.html? În=all&s=management%20deseur%20romanaccesat 28.epa. http://www. Regielive. 2002.

ANEXE: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful