SISTEME NAVALE DE PROPULSIE Elicele se confec ioneaz din aliaje de alam , ductile, polisabile i rezistente la solicit ri i la coroziune; din

o eluri carbon sau aliate cu nichel (pentru sp rg toarele de ghea ), sau din font turnat . O nav poate avea 1-5 elice dispuse la pupa. Unele sp rg toare de ghea , pasagere, feriboturi, dragi, gruie plutitoare etc. au elice i la prova, ca mijloc auxiliar pentru manevra de gira ie (la sp rg toare pentru îndep rtarea sloiurilor rupte de etrav ). Un sistem naval de propulsie realizeaza conversia unei forme primare de energie în energie mecanica, energie care se transmite propulsorului în vederea învingerii rezistentei la înaintare a navei si deplasarii acesteia pe drumul dorit, cu viteza impusa. Sistemele de propulsie conventionale alcatuite din masina principala de propulsie, transmisie ( linie de axe) si elice nu reusesc întotdeauna sa îndeplineasca toate conditiile cu privire la flexibilitate, manevrabilitate si cerintele de spatiu impuse unui sistem naval de propulsie modern. În fig.1 este prezentat un propulsor azimutal cu elice contrarotative, sistem de propulsie care îmbina doua idei: ideea elicelor contrarotative de a împarti puterea de propulsie pe doua discuri active fara pierderile de randament ale corpului care apar la o nava conventionala cu doua elice, cu ideea sistemului azimutal care inoveaza puternic atât manevrabilitatea cât si compartimentarea navei prin micsorarea substantiala a compartimentului de masini. Exista o varianta de propulsoare azimutale retractabile, care în pozitie normala de functionare pot dezvolta împingere maxima în orice directie, propulsorul având capacitatea de a se roti cu 360. Neajunsurile transmisiei în Z si L legate de limitarea puterii transmise propulsorului si de pierderile mecanice pot fi evitate prin montarea unui motor electric într-un corp hidrodinamic ( bulb ³pod´ ) plasat sub nava. Aici, energia electrica produsa la bordul navei este transferata motorului electric de curent alternativ care transmite direct momentul de rotatie propulsorului de tip elice. Astfel, în industria constructiilor navale a aparut un sistem de propulsie revolutionar cunoscut sub numele ³ PODs în care linia de arbori a fost înlocuita cu o unitate de propulsie compacta, amplasata într-un bulb cu forme hidrodinamice, sub nava. Aceste unitati de propulsie compacte prezinta o serie de avantaje legate de spatiul mic ocupat de sistem la bordul navei, flexibilitatea propulsiei diesel electrice, posibilitatea controlului continuu a vitezei, usoara reversibilitate. Un sistem modern de propulsie care reuseste sa îndeplineasca cu succes cerintele cu privire la flexibilitate, spatiu minim ocupat si care ofere în plus navei o capacitate manevriera deosebita, îl constituie sistemul de propulsie AZIPOD ( Azimuthing Podded Drive ). Sistemul de propulsie este înglobat într-un modul hidrodinamic optimizat amplasat sub carena navei care are posibilitatea de a se roti la 360o.

Respectarea lungimilor drepte inainte.Tevile au prevazute in punctele cele mai inalte ale instalatiei dopuri de aerisire. izolatii.fitingurisi si AMC-uri si a ultimei revizii a diagramelor. Trecerile prin pereti si punti sunt conform cu planul de protectie contra incendiului. Alinierea tevilor in fascicol la o generatoare comuna (pentru utilizarea suportilor comuni) . dupa si intre coturile indoite (cerinte pentru masina de indoit). in pozitie functionala. Dimensiunile si materialul tevilor sunt corecte. Respectarea functionalitatii instalatiilor. pereti. Cordoanele de sudura ale structurii de corp nu sunt tangentate. tinand cont de imbinari. HVAC . flanse. structuri. punti sunt echipamente in Modulul TB corespunzator si sunt conform standardelor de penetrari ale santierului.1m pe inaltime si 0. panourilor de comanda. usilor. mentenanta. Verificarea distantelor minime necesare intre doua suduri (minim 50mm). etc. Modelarea instalatiilor conform standardelor de armaturi. conform sensului fluidului. S-au respectat zonele principale de trecere de 2. fitingurile si accesoriile pentru instalatiile HVAC sunt conform diagramelor si standardelor. Izolatia tubulaturilor HVAC exista (conform diagramei) si este corespunzatoare (izolatie . Valvulele de colt cu retinere si valvulele de bordaj sunt orientate corect. captuseli pereti si plafoane. ventilatie este actualizat in varianta finala.).Distanta intre tevi. Respectarea lungimilor intre doua imbinari demontabile.S-au respectat diagramele HVAC in ceea ce priveste canalele de distributie a aerului. outfitting. Valvulele cu trei cai sunt cuplate la caile functionale conform diagramei si principiului lor de functionare. AMC-uri. mufe.6m pe latime (pentru zonele fara plafoane) S-a tinut cont de pozitiile tevilor in grupurile sanitare modulizate S-a tinut cont la modelarea tevilor de spatiul de demontare sau de mentenanta al echipamentelor. Tevile au inserate toate fitingurile conform BOM (tevi. Tubulaturile. Saturarile (penetrarile) prin platforme. Coturile prefabricate au fost utilizate numai acolo unde tevile nu se pot indoi pe masina de indoit. cabluri electrice. Tronsonarea tevilor la o lungime acceptata pentru montaj sau dictata de conditiile de zincare (dimersiunile baii de zincare) Valvulele cu retinere sunt pe pozitie orizontala iar clapetii cu retinere sunt functionali. la gurile de vizita si la puturile de santina. echipamente. coturi. armaturi. izolatii si de tipul suportilor. Accesibilitatea la actionare valvule. demontare. Accese la grinzi sau ocheti pentru demontarea echipamentelor. filtrelor etc. Se vor face actualizarile de model zilnic.Echipamente de punte si suprastructuri ±checklist Modelul de corp. S-a tinut cont la modelarea tevilor de captuseli plafoane si pereti si de izolatia peretilor si puntii.

recirculare) a aerului. Identificarea si rezolvarea tuturor coliziunilor reale.Verificarea coliziunilor s-a facut cu modelul complet. S-a respectat pozitia distribuitoarelor de aer in cabinele prefabricate. S-a tinut cont de amenajarea compartimentelor (altele decat cabine prefabricate) la amplasarea dispozitivelor de distributie introductie. S-a respectat pozitia dispozitivelor de extractie a aerului din grupurile sanitare modulizate.termica. Continuitatea modelului. Accesibilitate si manevrabilitate a clapetilor din instalatie. S-au identificat si inregistrat cele false (acceptate) . S-au identificat toate modelele conform cu diagrama (prin colorarea elementelor in diagrama). extractie. Interfata cu zonele invecinate va fi confirmata si inregistrata. . fonica sau de incendiu). Accesibilitatae la ventilatoare.

electric . Se are în vedere amplasarea valvulelor de pe instalatii astfel încât s fie usor actionate si s existe suficient spatiu pentru operatiunile de mentenant . Traseele de combustibil si ulei se plaseaz la distant fat de suprafete înc lzite si fat de tablouri electrice. ± pentru instalatia de alimentare cu ap a caldarinelor se folosesc pompe centrifugale în dou sau trei trepte sau pompe cu piston. Aceste scurgeri sunt dirijate c tre tancul de scurgeri. În jurul tubulaturii se prevede suficient spatiu pentru izolatie. izolatii. Se prefer realizarea de trasee cât mai scurte si cât mai drepte posibil pentru a minimiza consumul de material cât si pentru a minimiza pierderile de presiune. dilatare. Conditiile de temperatur . întretinere. ulei si ap contaminat cu hidrocarburi. HVAC. umiditate. f r defectiuni. . suporti. vibratii si înclin ri ale navei la care echipamentele trebuie s reziste sunt reglementate de regulile societ tilor de clasificare. în conditiile ambientale de la bordul navei. ventilatie).Tubulaturi în compartimentul de masini. parametri de calcul) Selectia. Tubulaturile prin care circul fluide înc lzite sunt prev zute cu izolatie. ± pentru instalatia de stins incendiu se prev d pompe centrifugale de presiune înalt .1 Pompe Pentru vehicularea lichidelor din diversele instalatii ale navei se utilizeaz pompe al c ror tip depinde de mediul vehiculat. Capitolul 2 Agregate din compartimentul de masini (constructie. În general tevile se rastelizeaz pe cât posibil în plan vertical sau orizontal. Acestea trebuie dispuse în asa fel încât s nu împiedice si s nu îngreuneze accesul la echipamentele si agregatele din CM. 2. ± pentru instalatia de ungere se folosesc pompe cu surub caracterizate prin debit si presiune constante. Pe cât posibil tubulaturile se amplaseaz sub paiol. Amplasarea agregatelor se face astfel încât traseele de tubulatur s fie cât mai scurte. ± pentru combustibili cu vâscozitate foarte mare se utilizeaz pompe cu roti dintate. Astfel: ± pentru instalatia de r cire cu ap se utilizeaz în mod uzual pompe centrifuge de presiune joas si debit mare. amenaj ri. cabluri electrice (trasee principale) În compartimentul de masini se amplaseaz tubulaturile diverselor instalatii de masini. Amenajarea tubulaturii presupune o coordonare generala cu toate disciplinele implicate (corp. amplasarea si fixarea tuturor echipamentelor si agregatelor de la bordul navei trebuie s asigure functionarea continu . Pentru toate echipamentele amplasate în compartimentul de masini se prev d t vi de colectare a scurgerilor de combustibil. ± pentru vehicularea apei contaminate se utilizeaz pompe cu piston sau cu membran . functionare.

Aceasta trebuie s fie de cel mult 15 ppm (p rti per milion). MARPOL 73/78 reglementeaz concentratia de hidrocarburi din apa de santin deversat peste bord. ± separare prin aerare ± este o metod de separare fortat în care particulele de hidrocarbur ader la bulele de aer comprimat insuflate în separator prin partea inferioar a acestuia. . bazate pe gravitate. Platforme marine fixe din beton de tip structur gravita ional Constructia de Platformele marine fixe din beton. in special. separate unul de altul. ± filtrare. prezint o serie de avantaje: y y y Betonul are o rezisten mai bun la coroziune si nu necesita intretinere. ± separare centrifugal ± se bazeaz pe efectul fortei centrifuge. Chesonul constituie o baz suficient de mare i grea. betonul pretensionat. 2. ± aglomerare ± procedeu prin care particulele de hidrocarbur sunt obligate s adere pe talere plane sau conice sau sunt aglomerate la trecerea prin orificii de dimensiuni mici special create în acest scop. la partea inferioar .La amplasarea pompelor trebuie s se tin cont de necesitatea asigur rii unei în ltimi de aspiratie care s permit functionarea lor. astfel c nu mai este necesar baterea de piloni de fixare în fundul marii. Aceste compartimente creeaz flotabilitatea necesar în timpul transportului. au un cheson de form p trat in care o serie de pereti interiori ii despart in mai multe compartimente etan e. Pentru separare se pot utiliza diferite metode: ± separare gravitational ± se bazeaz pe efectul fortei arhimedice ascensionale a particulelor de hidrocarbur .5 Separatorul de santin În conformitate cu MARPOL 73/78 (International Convention for the Prevention of Pollution from Ships 1973 as modified by the Protocol of 1978) apa de santin din compartimentul de masini trebuie s treac printr-un proces de separare a hidrocarburilor înainte de a fi evacuat peste bord. Separatorul de santin trebuie s fie dotat cu un analizor de hidrocarburi cu semnalizare si alarm care s comute fluxul de ap de la bordaj la tancul de santin atunci când se dep seste concentratia admis de hidrocarburi. Aceast platform este prevazut cu una pana la patru coloane care. nu este afectat de fenomenul de oboseala si nu au loc ruperi din aceasta cauza. În acest scop se utilizeaz un separator. iar prin inundare controlat permit imersarea structurii. rezisten mai mare la foc.

Programul poate importa fi iere DXF. lungime. utilizatorii pot specifica curbe i suprafe e noi de corp introducând doar câ iva parametri ini iali (tip nav . în baza algoritmilor matematici de calcul. este un modul integrat de proiectare naval . SAT. ulterior. Obiectele stocate reprezint toate elementele navei. Sikob. Tribon M3 Initial Design Programul Tribon M3 Initial Design. Obiectele create sunt stocate topologic. Acesta realizeaz modelarea geometric a formelor navei i realizeaz calcule hidrostatice i dinamice. AutoKon care. .Un avantaj in plus al acestei constructii il reprezinta faptul ca interiorul gol al coloanelor poate servi i drept rezervor pentru stocarea i eiului. Baza de date este conceput printr-o tehnologie unic care permite accesul simultan a mai multor utilizatori. coaste. putând fi rapid regenerate i adaptate modific rilor cu un minim de efort. neputând fi utilizat separat ca mediu de desenare. capacitatea unei coloane putând ajunge pân la un milion de barili. Facilit ile de modelare pot fi aplicate oric rui tip de nav . deplasament). Prin modulul Tribon M3 Initial Design. Combin metode matematice. Generarea curbelor i suprafe elor se realizeaz automat prin modelare 3D. IGES. pot fi modificate. ansambluri. Modelele matematice care concur la construirea curbelor sunt bazate pe serii de regresie. acceptând în mare m sur tehnici empirice. Tribon M3 utilizeaz o baz de date orientat pe obiecte. plecând de la suprafa a navei. plecând de la nave clasice i continuând cu nave multicorp sau cu corp asimetric. Programul este implementat în sistemul integrat Tribon M3. agregate i finalizând cu sistemele din compartimentul ma ini. brache i. construit în timpul desen rii. conceput de Kockums Computer System.

accomodation). este procentul dintre spatiul disponibil pentru a fi inundat si spatiul total al compartimentului: De exemplu. se refera la gradul de impermeabilitate a spatiilor situate deasupra liniilor de plutire. Bordul liber. acesta va fi volumul disponibil pentru apa daca compartimentul este inundat. teugii (forecastle) si dunetei (poop deck) y Volumul inchis al suprastructurilor (roofs. acel moment. disponibila pentru ambarcarea de greutati sau cel mai important lucru pentru cazurile de inundare accidentala (bilging) a compartimentelor navei datorata avariilor / gaurilor de apa din volumul imers (carena navei). cu cat rezerva de flotabilitate este mai mare cu atat buna stare de navigabilitate (seaworthiness) din punct de vedere constructiv este mai mare. navele de transport sunt prevazute cu marca de bord liber. va sigura faptul ca nava are o rezerva de flotabilitate adecvata in toate conditiile de incarcare. Daca puntea de bord liber are suficienta selatura (sheer). Conditiile care se impun pentru o mai buna stare de navigabilitate. aceste spatii situate deasupra liniei de plutire sunt acolo pentru a asigura extra flotabilitatea de care este nevoie. rezulta ca flotabilitatea este data numai de portiunea imersa a navei. cum ar fi de exemplu teuga sau duneta navei. deci mai putina apa va intra in compartiment daca acesta   . care va fi studiata in cadrul compartimentelor inundabile. pentru o anumita linie de incarcare. Cerinte pentru mentinerea etansa a navei. Astfel. Exemple de spatii etanse sunt: y Volumul inchis al corpului navei deasupra liniilor de plutire y Volumul inchis al coaming-ului. Permeabilitatea (permeability). asa cum am mai spus. care pot fi facute etanse. Bordul liber. daca avem un compartiment de 5000m3. In general. particulele solide din marfa va umple spatiul care alfel va fi disponibil pentru apa. Daca acest compartiment a fost umplut cu marfa. conform acestor reguli. fiind. din acest punct de vedere. rezerva de flotabilitate poate fi definita ca volumul spatiilor inchise situate deasupra liniei de plutire. care deasemenea va include primul nivel al suprastructurii de deasupra puntii de bord liber. Marimea rezervei de flotabilitate este data de inaltimea bordului liber si este reglementata de conventia liniilor de incarcare (Load Lines 1966). asa cum am vazut anterior. atunci acestea pot fi incluse impreuna cu rezerva de flotabilitate. Daca se ambarca greutati in plus pentru a creste deplasamentul. selatura poate fi definita ca curbura puntii spre prova si spre pupa. Volumul spatiilor inchise situate deasupra liniei de plutire nu asigura flotabilitate dar sunt tinute in rezerva.Rezerva de flotabilitate si importanta ei. Daca spatiile de deasupra liniei de plutire satisfac cerintele referitoare la impermeabilitate. atunci rezerva de flotabilitate este deasemenea crescuta. Rezerva de flotabilitate poate fi exprimata ca un volum (in m ) sau ca un procentaj din volumul total al navei. Relatia dintre rezerva de flotabilitate si bordul liber Asa cum s-a aratat anterior ca o nava care pluteste dislocuieste o cantitate de apa egala cu greutatea sa.

chiar dac . . apa se ambarca pe punte.este inundat. navele sunt construite cu o inaltime a teugii bine stabilita deasupra liniei de plutire. nu au fost complet eficace pentru rezisten a longitudinal a navei. Curen ii. de evacuare. Daca marfa din compartiment ocupa 3000m3. care sunt prevazute cu cel mai mic bord liber in raport cu marimea lor. Alte cerinte importante referitoare la mentinerea etansa a navei se refera la ambarcarea apei pe punte si posibilitatea de scurgere a acesteia. În mod normal. Structura transversala a pun ii dintre gurile de magazie supusa la compresiune transversal de presiunea apei pe bordaje i încovoiere datorit torsiunii navei sub ac iunea valurilor. Datorit gurilor mari de magazie pentru înc rcarea i desc rcarea containerelor. greutatea apei ambarcate va reduce bordul liber chiar daca acest lucru este temporar. Datorit solicit rilor. producând tensiuni mari în ramelele longitudinale ale gurilor de magazie. Toate navele trebuie sa aiba posibilitatea de scurgere libera a acestei ape. cu atat mai mare va fi abilitatea ei de a ramane in stare de plutire dupa ce a suferit o avarie la corp. pe vreme rea. Mai mult decat atat. navele cu decup ri mari în punti (în special cele de tip portcontainer) sunt solicitate numai de momentele încovoietoare în ap calm (de tip hogging). ceea ce reprezinta permeabilitatea.etc. De asemenea se pot deteriora capacele gurilor de magazie. atunci cand apa este ambarcata pe coverta. O alta cerinta importanta pentru entinerea etansa a navei este aceea ca toate navele trebuie sa indeplineasca cerintele de stabilitate stipulate de IMO Code on Intact Stability for All Types of Ships 2008. Tensiunile mari apar în structurile din zona de marf . Pentru impiedicarea acestui efect. Nave precum tancurile petroliere. Astfel. In final mai precizam faptul ca. cauzata de slamming în extremitatea prova. cu cat nava este subdivizata in mai multe compartimente. corpul navei este foarte flexibil luand în considerare i deforma iile elastice longitudinale. s-ar putea deteriora accesoriile de punte precum traseele de ventila ie. Anumite zone ale pun ii pot fi supuse la compresiuni suplimentare în condi ii extreme. în general. precum si sistemele de sustinere a incarcaturii pe punte. Zona din jurul col urilor gurii de magazie poate fi supusa la tensiuni ciclice mari datorit efectului combinat al momentelor încovoietoare de grind . Norme IACS privind estimarea rezisten ei corpului navei la torsiune IACS (International Association of Classification Societies) a elaborat în ultimul timp norme comune de calcul la torsiune a corpului navelor. sarcini transversale i de torsiune. Pentru a depasi aceasta problema. ambarca cea mai mare cantitate de apa pe punte. sunt de asemenea supu i la tensiuni normale mari. anumite nave trebuie sa fie prevazute cu balustrada in loc de copastie pentru cel putin jumatate din lungimea puntii de bord liber. atunci doar 2000m3 va fi disponibil pentru inundare.

4) Analiza stabilit ii structurii trebuie s ia în considerare toleran ele maxime de construc ie ale elementelor.4. i a r spunsului navei i tancurilor ei la aceste accelera ii i mi c ri. a a cum se indic la paragraful 4.4. Nj = num rul ciclurilor pân la rupere pentru solicit rile de oboseal datorate înc rc rii i desc rc rii. analiza tensiunilor prin metoda elementelor finite sau prin metode asem n toare i analiza ruperii mecanice ori o analiz echivalent . dar care s nu a . dup o examinare special Administra ia poate admite utilizarea unei valori mai mari de 0.5.3.5. 3) Se va face o analiz complet a accelera iilor i a mi c rilor specifice navei pe valuri neregulate.propagarea fisurilor.4.deformarea plastic . pot fi cerute încerc ri pe model pentru a determina factorii de concentrare a tensiunilor i rezisten a la oboseal a elementelor de structur . Ni = num rul ciclurilor pân la rupere pentru nivelul de tensiune corespunz tor. Se va face analiza sarcinilor statistice provocate de valuri.stabilitatea la flambaj . conform curbei Wohler (S-N). Totu i. trebuie s fie mai mic sau egal cu 0. 5) Dac Administra ia consider necesar. Cw. Tancuri independente de tip B La tancurile de acest tip se aplic urm toarele prevederi: 1) Se va ine cont de toate sarcinile dinamice i statice pentru a se asigura c vor corespunde în ceea ce prive te: . numai dac aceste date nu sunt disponibile de la nave similare.ruperea la oboseal . 6) Efectul cumulat al solicit rilor la oboseal trebuie s corespund urm toarei formule: unde: ni = num rul ciclurilor de solicitare la fiecare nivel de tensiune pe durata de via navei.5.

Deschiderile recipientelor sub presiune care sunt supuse presiunii trebuie s fie înt rite în conformitate cu o norm considerat acceptabil de c tre Administra ie. trebuie s se adopte un coeficient de rezisten care s nu fie mai mare de 0.1. în func ie de factori.9.4. în toate cazurile. 3) Coeficientul de rezisten a îmbin rilor sudate ce va fi utilizat în calculul efectuat conform prevederilor paragrafului 4.1 trebuie s fie de 0. dar acestea trebuie s corespund cel pu in condi iilor prev zute la paragraful 4. Totu i. 2) La efectuarea calculelor de mai sus se va tine seama de presiunea de calcul a lichidului definit la paragraful 4. tipul de îmbinare i procedeul de sudare. aceste calcule trebuie s se bazeze pe o teorie general acceptat cu privire la stabilitatea recipientelor sub presiune i trebuie s in seama în mod corespunz tor de diferen a dintre tensiunile teoretice i cele reale de pierdere a stabilit ii care rezult din abaterile de aliniere a tablelor.4.6.2. temperatura de calcul. 4.95 atunci când se efectueaz inspectarea i examinarea nedistructiv men ionate la paragraful 4. dup cum 1) Grosimea i forma recipientelor sub presiune care sunt supuse la o presiune intern . La recipientele sub presiune de proces. Criteriile de stabilitate trebuie s fie urm toarele: 1) Grosimea i forma recipientelor sub presiune supuse la o presiune extern i la alte sarcini care induc tensiuni de compresiune trebuie s corespund unei norme considerat acceptabil de c tre Administra ie. 2) Presiunea extern de calcul Pe utilizat pentru verificarea stabilit ii recipientelor sub presiune nu trebuie s fie mai mic decât cea ob inut din urm toarea formul : . trebuie s fie determinate conform unei norme considerate acceptabil de c tre Administra ie.10. Dimensionarea trebuie f cut urmeaz : inând cont de presiunea intern . procedeul de sudare i tipul de înc rcare.6. Pentru materialele speciale. 4. factorii men iona i mai sus trebuie s fie redu i în func ie de propriet ile mecanice specifice ale îmbin rii sudate.2.0 dac se tine cont de alte elemente.6.10.9.1.2. în acest caz. Aceast valoare se poate m ri la 1.2. inclusiv flan ele. cum ar fi materialele utilizate.dep easc 1.4.6. intervalul de temperatur în care materialul are ductilitatea nul pe timpul fason rii. cum ar fi materialul utilizat. Administra ia poate accepta examin ri nedistructive par iale. Tancuri independente de tip C 4. aceste calcule de proiectare trebuie s se bazeze pe o teorie de calcul a recipientelor sub presiune care s fie general admis . In toate cazurile.85. tipul de îmbin ri. din ovalitate i din devierea de la forma circular pe o anumit lungime de arc sau coard .4.0 inând cont de metoda de încercare i de datele utilizate pentru a stabili curba Wohler (S-N).3.

3) absorb ie a m rfii. 4) contrac ie. 9) dilatare termic . dup caz. 10) rezisten a la frecare. 8) propriet i mecanice. . 2) solubilitate în marf . 13) rezisten 14) rezisten la vibra ii.Pc = P1 + P2 + P3 + P4 (bar) Materialele utilizate pentru izola ia termic trebuie s fie verificate în ceea ce prive te urm toarele propriet i. la foc i la propagarea fl c rii. pentru a se asigura faptul c ele corespund exploat rii respective 1) compatibilitate cu marfa. 7) densitate. 11) coeziune. 6) procentaj de celule închise. 5) îmb trânire. 12) conductibilitate termic .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful