ANGINE ACUTE INFECTIOASE Definitie: boli infectioase acute contagioase, produse de variate microorganisme patogene, care determina inflamatia

faringelui si/sau a amigdalelor palatine, caracterizate clinic prin disfagie de diferite intensitati, stare febrila si adenopatii satelite . Etiologie: - pe primul loc ca frecventa se situeaza virusurile: adenovirusuri ( epidemii frecvente in colectivitatile de copii), reovirusuri, rinovirusuri (frecvent in epidemii), enterovirusuri, virusuri gripale si paragripale, virusuri herpetice, virusul Epstein-Barr( in mononucleoza infectioasa), virusul HIV etc. - micoplasme ( Mycoplasma pneumoniae)- de obicei in cadrul afectarii difuze a cailor respiratorii. - Bacterii : cel mai frecvent streptococul beta-hemolitic grup A, apoi streptococi beta-hemolitici grup C si G, stafilococ auriu, meningococ, bacilul difteric ( difteria), bacilul Koch, bacterii anaerobe, spirochete etc. - Fungi : cel mai frecvent Candida. Epidemiologie : Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav si, in cazul bacteriilor, si de purtatorii faringieni aparent sanatosi de germeni. Transmiterea este aerogena, prin picaturi nazo-faringiene contaminate sau prin obiecte recent contaminate. Receptivitatea este universala. Tablouri clinice: Incubatia este variabila, in general scurta: 1-3 zile. Debutul variaza in functie de etiologie, brusc si rapid progresiv in anginele bacteriene si mai lent, in zile, in cele virale. Pacientul prezinta odinofagie, disfagie, stare febrila, astenie, inapetenta, cefalee, mialgii. La examenul obiectiv al faringelui se evidentiaza mai multe forme anatomo-clinice de angina acuta: angina rosie, angina alba, angina ulceroasa. 1. Angina rosie ( eritematoasa)- este cel mai frecvent virala, mai rar bacteriana ( streptococica). a. angina rosie virala: frecventa la copiii mici, uneori in context epidemiologic de viroze respiratorii; debut de obicei insidios, cu febra moderata sau inalta, disfagie moderata, eritem faringian moderat si difuz.

febra inalta.Angine albe. asociati uneori cu bacterii anaerobe. cu evolutie clinica foarte grava. formate din mucus. congestie faringiana intensa “ in flacara”. difterica. exsudat faringian negativ. gr. disfagie intensa. produsa de anaerobi. A foarte virulenti. catetere venoase. febra poate lipsi. voce nazonata. 2. Mai pot fi produse de virusuri( Epstein. cu fuzospirili. valori crescute ale VSH si fibrinogen seric. produsa de Str. produsa de asocieri de bacili Gram neg. acoperite de depozite cenusii. ce proemina spre linia mediana. care pun in evidenta prezenta anticorpilor tip Ig M de boala acuta specifici. edem local si periamigdalian marcat. local se evidentiaza ulceratii amigdaliene adanci. Investigatii de laborator: leucocitoza cu neutrofilie. gr. 3. angina rosie streptococica: frecventa la copii mai mari si adulti.herpangina. A. resturi celulare. in anginele virale se utilizeaza teste serologice. produsa de enterovirusul Coxsackie A. valori normale VSH si fibrinogen seric. la ex. frisoane. debut brusc. O forma particulara de angina eritematoasa este angina flegmonoasa . .Prezinta evolutie rapida spre supuratie. exsudat faringian frecvent pozitiv. dispuse difuz pe amigdale si pilieri. Angina este de obicei unilaterala. otalgie reflexa. Local se constata inflamatia intensa a unei amigdale. determinata de virusuri herpetice si asociata cu stomatita herpetica. Diagnosticul etiologic se stabileste in anginele bacteriene pe baza rezultatelor frotiurilor si culturilor efectuate din exsudatul faringian. trismus. adenopatie regionala dureroasa. Etiologia este cel mai frecvent bacteriana: streptococica. cu formarea unui flegmon periamigdalian. Anginele micotice: Aparitia este favorizata de : terapie anterioara cu antibiotice. Clinic: stare generala grava. produsa de Str. fibrina. rapid ulcerate.La investigatiile de laborator: numar normal de leucocite sau leucopenie cu limfocitoza. cu amigdala inflamata si ulcerata.angina gangrenoasa. stafilococica. odinofagie intensa. . corticoterapie. spre septicemie. puroi. boli metabolice ( diabet zaharat) etc.Barr). -angina ulcero-membranoasa. . cu febra inalta. care pot perfora pilierii. dupa tratamente prelungite cu antibiotice sau la imunodeprimati).angina ulcero-necrotica. beta-hem. . fungi ( asociata cu leziuni de stomatita. neoplazii. cu depozite cenusii confluente.angina herpetica. febra inalta si frisoane. betahem.caracterizate prin prezenta de depozite albe la suprafata amigdalelor. b. starea generala este de obicei buna. clinic vezicule mici. in context epidemiologic de infectii streptococice.Angine ulceroase: .

flegmon de planseu bucal. . antiinflamatoare nesteroidiene. pneumonii). RAA. Complicatii: 1. algocalmin). colopatii). la domiciliu sau in spital. aspect local eritematos sau cu depozite alb-galbui pe amigdale. otita medie supurata. purpura Henoch-Schonlein. cu producerea de otite catarale. Tratament Pacientul cu angina acuta se izoleaza. cu antitermice( paracetamol. lueta. cu suprainfectii bacteriene. digestive ( esofagite.Clinic exista forme acute de boala ( febra. peretele posterior faringian). gastrite. claritromicina) la cei alergici la penicilina.suprainfectii bacteriene.extensia procesului infectios in vecinatate( flegmon periamigdalian. fluconazole ( Diflucan) – cel mai corect pe baza antifungigramei. hidratare corecta. datorita marii contagiozitati. 1.extinderea procesului inflamator in vecinatate. Anginele virale se trateza doar simptomatic. Angine virale: . 2. Anginele bacteriene necesita terapie cu antibiotice: cu penicilina in angina streptococica sau cu macrolide ( eritromicina.: Nistatin. septicemii la organismele imunodeprimate. jena la deglutitie. vitamine. sinuzita) sau diseminare hematogena la distanta. 3. Angine bacteriene: . antiseptice orale. adenopatie satelita) sau cronice ( depozite albe pe amigdale. . 2. bronsite. in celelalte tipuri etiologice terapia se face cu antibiotice conform antibiogramei. Anginele fungice se trateaza cu antimicotice local si pe cale generala. cardita. complicatii respiratorii ( laringite. . In anginele herpetice se poate administra un antiviral: Aciclovir. traheite. Anginele micotice: ulceratii extinse. laringite etc. 3. sinuzite. pilieri.complicatii poststreptococice: glomerulonefrita difuza acuta poststreptococica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful