Cuprins Introducere....................................................................................... Capitolul.I1.1.Scurt istoric............................................................. 12Definirea şi obiectivele balisticii judiciare............

..................... 1.3.Notiuni tehnice despre armele cu teava ghintuita...................... Capitolul II Etapele efectuarii expertize balistice........................ 2.1.Identificarea armei si a muniţiei folosite ................................ 2.2Examinarea starii de functionare a armei................................. 2.4.Examinarea armei defecte şi stabilirea declanşa fară apasare.. 25Stabilirea intervalului de timp scurs de la ultima targere.. Capitolul III Stabilirea distantei si directiei de tragere in cadrul expertizei 3.1.Determinarea locului in care s-a aflat tragatorul..................... 3.2.Determinarea locului in care s-a aflat persoana in care s-a tras.. Capitolul IV Metode de fixare şi ridicarea armelor ................ 4.1.Cercetarea armei de la locul faptei......................................... 4.2.Căutarea,fixarea,ridicarea tuburilor de cartuşe trase............... 4.3Căautarea ,fixarea ,ridicarea gloantelor de la locul faptei........... Capitolul V Cercetarea criminalistica a urmelor produse prin folosirea armelor cu ţeava ghintuită şi mecanismul de producere a acestora. 5.1.Expertiza urmelor principale............................................... 5.2.Expertiza urmelor secundare 5.3.Urmele create pe obiectele de la locul faptei........................... 5.4.Urmele create pe corpul victimei.......................................... Capitolul VI.Concluzii.................................................................................................Bibliog rafie..................................................................................................................... dacă arma cercetată se putea

1

Introducere
Balistica judiciara repzintă o ramura distinctă a tehnicii criminalistice,destinată examinarii armelor şi urmelor acestora,prin metode si mijloace tehnico-stiintifice specializate,în scopul determinării împrejurărilor în care a fost folosită o arma la comiterea unei infracţiuni si al identificării sale. Balistica judiciară işi propune să identifice arma dupa urmele lăsate pe tub ,să determine distanţa de la care s-a tras după urmele secundare,să stabilească vechimea aproximativă a împuscaturii.Aceasta ramura oferă date necesare cercetării infracţiunilor de violenţă.identificarea armei folosite si a făptuitorului,contribuind la aflarea adevarului în cauza cercetată.Balistica judiciară se sprijină pe datele balisticii generale privind construcţia si funţionarea armelor de foc portabile si a muniţiei folosite de acetea,preluând in acelaşi timp o serie de metode de examinare din alte ştiinţe,cum sunt:fizica,chimia,medicina legală pe care le adaptează obiectului său de studiu. Din punt de vedere etimologic,rădăcinele cuvântului “balistică” se regăsesc in termenul latin “balista ”si in grecescul “ballo”,care inseamnă “a arunca”.Termenul provine din antichitate si evidenţia un atac cu ajutorul catapultelor,care,printr-un sistem mecanic,aruncau bolovani sau alt gen de proiectile asupra cetăţilor asaltate. Cristalizarea si modernizaea balisticii judiciare a continuat cu mult succes ,iar procesul continuă la înălţimea sarcinilor impuse de dezvoltarea producţiei de armament modern ,a mijloacelor si metodelor moderne de descoperire a infracţiunilor comise cu arme de foc.Ceea ce a stat la baza acestei ramuri a ştiinţei criminalistice a fost experimentul stiinţific privit la modul general si experimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentală.

2

Metodele elaborate de balistica judiciară se împart în două mari grupe:cele aplicate de către organele de urmărire penale pentru descoperirea,ridicarea,fixarea si examinarea armelor si urmelor acestora la locul săvârşirii faptei şi cele necesare în munca desfăşurării în laborator .Problemele ridicate in cadrul balisticii judiciare sînt urmatoarele:Descoperirea urmelor lăsate de folosirea armelor;Descoperirea armelor şi a muniţiei folosite sau disponibile;Stabilirea direcţiei şi a distanţei de la care s-a tras si a locului faptei;Stabilirea vechimii împuşcăturii precum şi cît timp nu a fost folosită arma;Identificarea armei folosite,după urmele create de aceasta;Identificarea tipului de muniţie folosită;Stabilirea faptului dacă arma este în stare de funcţionare;Stabilirea faptului daca arma se putea declanşa fără apăsarea trăgaciului,prin cădere sau izbitură;Examinarea elementelor armei daca aceasta cuprinde elemente străine de prima formă de fabricaţie;Refacerea seriei înlăturate a unei arme;Aprecierea condiţiilor tehnice de efectuare a tragerii;Stabilirea primei împuşcături din mai multe trase asupra aceleiaşi victime; Organul de urmarire penală trebuie să distingă care sînt problemele pe care le poate rezolva cu mijloacele de teren şi care sînt problemele care pot fi rezolvate în mai bune condiţii sau in exclusivitate de către expertiza balistico-judiciară. Expertiza balistică nu studiază în mod absolut toate tipurile de arma existente ,ci numai tipurile folosite mai frecvent de către infractori,dar metodele de elaborare se vor extinde la orice formă de armă folosită în infracţiune. Identificarea unei arme se bazează pe reproducerea unor părţi din construcţia sa ,asupra muniţiei folosite sau asupra altor obiecte.Prin identificarea directă a armei se urmareşte identificarea indirectă a trăgătorului.

3

editura Dacia Europa.2003.D.prin rularea proiectilelor pe plăcuţe 1 Nicolae Buzatu.Până atunci problematica cercetării era abordată separat în diverse lucrări.a impus cu necesitate descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite.Nova-Lugoj.urmă care avea corespondenţa în tiparul pentru gloanţe descoperit la domiciliul persoanei bănuite.care au descoperit că profilul interior al ţevii armelor de foc lasă pe glonţ anumite trasee ce pot contribui la identificarea armei cu ţeavă ghintuită.metode care s-au dezvoltat de-a lungul timpului.dar nu de către criminalişti.1. În anul 1935 Henry Goddard a identificat autorul unei infracţiuni de omor.dar de medicii legişti.Scurt istoric Balistica judiciară a devenit un domeniu de sine stătător în deceniul al XX-lea al secolului nostru.Criminalistica. Alexandre Lacassagne profesor de medicină legală la Lyon a descoperit pentru prima dată importanţa stiaţiilor lăsate de ghinturile ţevei pe proiectil în procesul identificării armei de foc în 1989. la Berlin o tragere experimentală cu o armă in litigiu.îndeosebi de identificare a armelor dupa urmele formate pe tub si pe proiectil.obţinând un proiectil model de comparaţie. În anul 1889 a fost evidenţiată valoarea criminalistică a striaţiilor create pe gloanţe atunci când parcurg canalul ţevii. pp.Carpinean.164-165 4 .balistică militară).Acesta a efectuat o examinare comparativă a proiectilului în litigiu cu cel tras experimental.constatând că striaţiilor celor doua proiectile sunt identice.Cornean. în funcţie de profilul acestora (medicină legală.la microscop.comisă cu armă de foc după o urmă descoperită pe proiectilul în litigiu.prin elaborarea şi perfecţionarea unor metode proprii de examinare.C.1 Chimistul Paul Ieserich a efectuat în 1988.Capitolul 1. Apariţia armamentului portativ şi utilizarea acestuia în comiterea unor infracţiuni. În 1905 Richard Kokel-şeful Institutului Medico Legal din Leipzing a evidenţiat profilul urmelor lăsate de ghinturi.

tuburi cu apă.Pierre Mediger a reluat urmele lăsate pe tubul de 2 Ilie Botos.Charles E.Waite împreună cu fi zicianul John Fisher şi chimistul Phillipp O.2 O contribuţie majoră la îmbunătăţirea acestui domeniu l-a avut americanul CharlesE.în ceară.care împreună cu Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor.Acest fapt a ajutat la punerea bazei în descoperirea microscopului comparator.de ceară şi oxid de zinc.editura Risoprint .4-5 5 .instrument care a permis examinarea comparativă simultană a doua proiectile.pp.Waite au fost continuate de către Calvin Goddard din Stetele Unite ale Americii care a pus bazele balisticii judiciare ca ramură distinctă a ştiinţei criminalisticii.Cluj-Napoca.etc.după care a examinat negativele proiectilelor în litigiu comparându-le cu negativul proiectilelor model de comparaţie.efectuând trageri în cutii cu vată. Din perioada primului război mondial a cresut producţia în masă a armamantului şi în cosecinţă a numărului de infracţiuni comise cu armele de foc. O altă descoperire importantă a fost realizată în 1913 de profesorul Baltazard din Paris.Acesta în perioada 1919-1923 a realizat prima colecţie de armament conţinând peste 1500 de modele de arme. În Europa.lemn de esenţă moale.Criminalistica.o contribuţie îndestulatoare in dezvoltarea balisticii judiciare a avut-o Otto Mezger.au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloanţelor.Waite.după urmele lăsate pe tubul de cartuş şi pe capsa acestuia.cărţi groase.care a demonstrat posibilitatea identificării unei arme de foc.menită a fi utilizată in procesul identificării de grup.2002.Dânşii au contribuit la dezvoltarea sistemului de ilustrare fotografică a uremlor comparate.directorul Biroului de Cercetare Chimică a oraşului Stuttgard .Cercetarile lui Charles E. Acest fapt a dus la creşterea şi a numărului de specialişti interesaţi de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infracţiuni.Gravelle au efectuat demersuri ştiiţifice importante în microscopie şi fotografie.

Rocher a preluat conducerea şcolii de criminologie şi poliţie ştiinţifică şi împreună cu It. 3 Cristalizarea balisticii a continuat cu mult succes până in zilele noastre. Cristalizarea si moderernizarea balisticii judiciare a continuat şi încă mai continuă în zilele noastre cu mult succes.Dr. Astfel s-a creat un sistem apreciativ în ceea ce priveşte urmele lăsate de armele de foc pe elementele de muniţie.ceea ce a îmbogaţit domeniul balisticii judiciare.urmele împuşcăturii şi valoarea acestora în identificarea armei cu care s-a tras şi a autorului infracţiunii. 3 6 . Hulst împreună cu Von Leden Hulseboschi au făcut o serie de experimente şi comunicări ştiinţifice în domeniu .D. Deja în 1930 infracţiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii ştiinţifice.fiind la inălţimea sarcinilor impuse de dezvoltarea armamentului modern şi a mijloacelor şi metodelor moderne de descoperire a infracţiunilor comise cu arme de foc. Criminalistul si totodată chimist.cartuş şi pe capsă de către mecanismul de percuţie şi cel de extracţie.în 1919 la Luxemburg.col. Au fost editate o serie de lucrări ştiinţifice :Georgiades în Grecia iar în Rusia. În Belgia.Mage.astefl că în Europa în acea perioadă se utilizau mai multe microscoape de comparare decât în Statele Unite ale Americii unde a fost facută aceasta descoperire.Ceea ce a stat la baza acestei ramuri a ştinţei criminalisticii a fost experimetul ştiinţific privit la modul general şi experimentul judiciar raportat la fiecare cauză instrumentată. G.profesor la şcoala de război au efectuat cercetări în acest domeniu. balistica judiciară devine o ramură distinctă a tehnicii criminalistice.Datorită acestor descoperiri.Matvojev şi Sususkin.

din altă parte presiunea gazelor asupra fundului tubului provoacă mişcarea înapoi a armei.2. după care este aruncat afară pe direcţiile axului ţevii. obligandu-l să intre forţat cu camaşa în ghinturi.2008.nr.4 Exertizele criminalistice se efectuează de experţi oficiali în institutele şi laboratoarele de expertiză criminalistică.C.Beck. care studiază procesele care se produc în momentul tragerii în deosebi la miscarea glontului în canalul ţevii.privind autorizarea experţilor criminalişti. La arderea pulberii se formează о cantitate mare de gaze încalzite.H.Definirea si obiectivele balisticii judiciare La nivel judeţean funcţionează laboratoare de criminalistică încadrate cu experţi criminalişti care desfăşoară activităţi în domeniul constatării tehnicoştiinţifice.75din 24 august 200.urmele împuşcăturii şi valoarea acestora în indetificarea armei cu care s-a tras şi a autorului infracţiunii.În aceste condiţii s-a creat in timp un sistem apreciativ în ceea ce priveşte urmele lăsate de arme pe elementele de muniţie.5Balistica generală are două ramuri:balistica interioară şi balistica exterioară. Astfel. 6 Tragerea etse un proces 4 5 Nelu Viorel Cătuna. Prin fenomenul tragerii înţelegem aruncarea glonţului din canalul tevii armei sub presiunea energiei gazelor.87-88 Ord. închizator si fundul glontului.art.Criminalistică.pp.Bucureşti.În rezultat glonţul începe să se mişte în interiorul ţevii. rotindu-se în ele înainteaza în canalul ţevii cu о vitează crescândă.experienţa acumulată de specialişti precum şi utilizarea principiilor şi a legităţilor puse la dispoziţie de ştiinţe exacte au făcut posibil ca balistica judiciară să devină o ramură distinctă a tehnicii criminalistice. care prin orificiile din fundul tubului aprinde încărcătura de pulbere.1 6 Regie live 7 . 1. înfiinţate potrivit dispoziţiilor legale. creând în canalul ţevii о presiune înaltă ce acţionează cu aceeaşi forţă în toate direcţiile şi anume asupra fundului si pereţilor tubului cartuşului.edit.La efectuarea tragerii din arma de foc provin urmatoarele fenomene:percutoriil lovind cartusul face ca substanţa explozivă din capsă să detune dând naştere la flacară. create la arderea încarcaturii de pulbere.Concomitent la tragere se produce vibraţia ţevii şi încălzirea ei. imprimindu-şi о mişcare accelerată.efectuând prima experiză în domeniul balisticii judiciare. Balistica internă este stiinţa.

igpr.fotografia.Criminalistica.Bucuresti.pe lângă identitatea propriu-zisă a armei cu care s-a tras.a stabilirii distanţei de la care s-a tras.Bucureşti.tocmai datorită multitudinii de probleme ce se cer a fi rezolvate. Academia.care studiază legile miţşcării unui corp greu.Problema identificării armei după gloanţe şi tuburi de cartuş.baliszica judiciara se bazează pe datele ştiinţelor tehnicemilitare.7Exista şi a treia etapă balistica terminală studiază comportamentul proiectilului care a atins ţinta.Sursa de energie utilizată sunt combustibilii chimici sub formă de pulberi balistice.care se utilizeaza şi în cadrul altor ramuri ale criminalisticii.1961 pp.în acest scop utilizându-se şi informaţiile altor ramuri ale criminalistcii.8 În cadrul expertizei balistice.Armele sunt foarte 7 8 Ilie Botoş.cit.termodinamic şi gazodinamic complex şi rapid.având intâietate datele traseologiei.Edit.muniţia.a proprietăţii unei arme şi a muniţiilor acesteia.9 În studierea fenomenelor împuşcăturii.Golunski.cum ar fi:microspcopia comarativă.pp.2000.114-115 10 S.A.Criminalistica.ro 9 Ion Vochescu.3-6 www.create pe corpul sau îmbrăcămintea unei persoane ori pe alte obiecte. În cadrul acestei ştiinţe se aplică pe scară largă diferite procedeie de examinare.caracterizaţi de o mare cantitate de energie chimică.op.etc.cunoscut fiind că armele bănuite că au fost folosite la tragerile inriminate trebuie să fie prezentate pentru examinare fără nicio intervenţie asupra lor.organul de urmărire penală care dispune lucrare îi este interzis să creieze modele de comparat.10 Balistica judiciară studiaza armele. precum şi reacţiile fiziologice şi biologice pe care le provoacă în corpul victimei. Balistica exterioară este o ramură a mecanicii.142 8 .şi urmele acestora.Se mai aplică şi metode de examinare chimice si electrochimice.care elaborează problemele ale mecanismului creării urmelor .editura Stiintifica.p.a creării urmelor în obstacole.precum şi a stabilirii altor date sînt specifice si elaborate de sine stătător de balistica judiciară.examinarea cu raze infraroşii si ultravioletele.aruncat sub un anumit unghi faţă de orizont.

a cărui manipulare este mai comodă.dintre care un rol important îl joacă medicina legală.233-234 Adrian Fratila.descoperirea urmelor lăsate de 11 12 Emilian StancuTrata de Criminalistică.Deşi a preluat o serie de informaţii din balistica generală..Spre deosebire de balistica generală. În prezent balistcica judiciară este tratată în mod unitar de fiecare dintre autorii de specialitate.dacă un glonţ sau un tub au fost trase cu o anumită armă identificată.balistica judiciară are ca obiectivsă identifice o armă după urmele lăsate pe tub.stabilirea poziţiei victimei şi a trăgătorului.specialistul este chemat să răsăundă la o serie de întrebări:dacă arma este în stare de funcţionare.74-75 9 .să determine distanţa de la care s-a tras după urmele secundare.chimia.dacă glonţul care a lovit victima şi-a schimbat traiectoria iniţială în urma unui ricoşat.nu se poate dezvolta fară o colaborare cu alte ştiinţe.în obiectivul său privind identificarea armei cu care s-a comis infracţiunea.stabilirea seriei şi numărului armei în cazul în care acestea sunt slab vizibile.stabilirea distanţei de la care s-a tras.să stabilească vechimea aproximativă a împuşcăturii.Universul Juridic.Situtaţie care ne demonstează că.2007.12determinarea faptului daca seria armei a fost modificată.pp.variate în ceea ce priveşte construcţia şi funcţionarea acestora.2001.stabilirea tipului de armă du care a fost tras un glonţ cu anumite caracteristici. Problema care-şi propune să stabilească dacă studierea urmelor armei şi a împuşcăturii întâlnite pe corpul victimei aparţine criminalisticii sau medicinei legale. Expertiza balistica fiind un proces complex.Criminalistica.pp.precum şi stabilirea condiţiilor în care au avut loc fapta dată .Bucureşti.Balistica studiază armamentul folosit de infanterie.deşi criminalistica are un obiect de studiu propriu.11 Una din cele mai importante sarcini ce îi revine balisticii judiciare este identificarea generală şi individuală a armelor cu ţeavă ghintuită.editura Continent XXI.dacă aceasta ar putea declanşa un foc fără acţionarea trăgaciului.balistcica judiciară se distanţeaza de aceasta prin obiectivele urmărite şi prin metodele la care se apelează.Andreea-DianaVasilescu.Bucuresti.cum sunt datele referitoare la balistică exterioară sau balistica ţintei.fizica.

patul sau crosa armei şi sitemul de ochire. care are rolul de a introduce cartuşul.cu folosirea unei arme.Canalul de racordare . partea din spate a ţevii – denumită culată – se termină cu retezătura culatei. imprimând acestuia o mişcare de rotaţie în jurul axei.Ghinturile ţevii. sticlă sau alte materiale de forma cilindrică şi goală în interior. Axa canalului ţevii desemnează linia dreaptă imaginară care trece prin mijlocul canalului ţevii.sau percuţia şi de scoatere a tubului tras.mecaniscul de închidere. necesară stabilirii traiectoriei. Stabilirea împrejurarilor în care a fost săvârşită o faptă penală.cea mai mare parte însă nu poate fi rezolvată decât în condiţiile de laborator . respectiv – camera cartuşului.obligă pe orice magistrat sa posede noţiuni minime de balistică.Organul e urmarire penală trebuie să cunoască ce probleme poate rezolva cu mijloace de teren şi care sunt problemele ce nu pot fi rezolvate decât prin expertiza balistică în laborator. La armele de foc. 1.stabilirea vechimii împuşcăturii. aşa cum am precizat. Partea din faţă a ţevii se termină cu o retezătură.3. servesc.cel de dare a focului. în limbaj tehnic. La fel. reprezintă locaşul de intrare al glonţului şi e destinat pătrunderii progresive a glonţului în ultima zonă a ţevii. Partea interioară a ţevii poartă denumirea de canalul ţevii. În sfera balistcii judiciare intra o serie de probleme care îşi găsesc rezolvarea în activitatea de teren a organelor de urmărire penală.Aşa cum remarca literatura de specialitate. prin ţeava se înţelege acea piesă din metal. Ţeava oricărei arme de foc prezintă şi alte elemente componente. la imprimarea unei 10 . cu lungimea mai mare în raport cu diametrul ei exterior. ţeava este confecţionată din oţel. Pncipalele elemente ale unei arme sînt:ţeava.întrebuinţarea armei . ţeava serveşte la dirijarea glonţului.dacă arma cuprinde elemente străine de prima formă de fabricaţie.de forţare .Noţiuni tehnice despre armele cu ţeavă ghintuită.După cum este cunoscut. adică în zona ghintuită a acesteia.

Flancul ghintului care obligă glonţul este denumit şi flanc de atac. Astfel sferele mici erau 12 la un pfund. să capete o mişcare de rotaţie în jurul axei sale. de o anumită mărime sunt intr-un pfund (unitate de măsură a greutăţii egala cu aproximativ 0. calibrul ţevii se determină prin măsurarea distanţei dintre doua plinuri opuse.Prin urmare. iar intervalele dintre ghinturi poartă denumirea de plinuri. între 7. Lăţimea ghinturilor şi înclinaţia – în grade – a acestora formează aşa numitul câmp al ghinturilor.55 mm şi 11. Deci calibrul armelor de vânătoare cu alice este egal cu numărul sferelor din oţel. între 4.Diametrul canalului ţevii poartă numele de calibru.Ghinturile sunt mai largi decât plinurile. având diametrul egal cu cel al ţevii armei. de regula în cazul armelor mai vechi. ce intră într-o unitate de măsură a greutăţii. aceasta se stabileşte prin diametrul nominalizat măsurat între pereţii ţevii. lăţimea unui ghint fiind de două ori mai mare decât cea a unui plin.43 mm. ţevile armelor de foc se diferenţiază între ele 13 la pistoale .criminalistic.50 mm. Prin mişcarea de rotaţie se asigură stabilitatea proiectilului pe traiectorie. în timp ce la ţevile lise. Astfel calibrul la armele cu ţeava lisă (de regula la armele de vânătoare cu alice) a fost calculat în felul următor: s-au fabricat sfere din oţel cu diametrul egal cu diametrul interior al diferitelor ţevi de arme de vânătoare. Apoi s-au numărat câte bucăţi.62 mm şi 11. în timp ce flancul opus se numeşte flanc liber.13 La ţevile ghintuite.la armele cu ţeava lunga între 7.92 mm şi 8 mm. sensul ghinturilor spre stânga întâlnindu-se mai rar.mişcări de rotaţie a glonţului. Pereţii laterali ai ghinturilor se numesc flancuri. sfere din oţel.5 Kg). Numărul ghinturilor http://www. Cele mai întâlnite arme de foc au următoarele calibre: la revolvere . în timpul parcurgerii ţevii. cele mici erau 16 bucăţi şi aşa mai departe. variază în funcţie de tipul şi modelul armei. Prin ghinturi se înţeleg acele canale longitudinale practicate pe suprafaţa interioară a ţevii unei arme de foc care forţează proiectilul. La marea majoritate a armelor de foc sensul ghinturilor este spre dreapta.ro/partile-componente-ale-armelor-de-foc/ 11 .

Arma mai cuprinde o parte de asamblare şi o serie de accesorii.printr-o serie de criterii.care ajuta la identificarea de gen şi individuală a acesteia.clonul de forţare sau de racordare.Bucuresti.după numărul.Acestea se deosebesc dupa calibru.mecanismul de azvârlire a tuburilor trase.pe care pot fi descoperite urme papilare.zona ghintuită. astfel:ţeava armei este formată din camera cartuşului.fire şi fibre textile.corpul de forţare.cunoscute sb denumirea “amprenta armei”.220 12 .14 Din punct de vedere balistico-judiciar.Tratat de Criminalistica.biologice. 14 longitudinale cu caracter dinamic. acestea constituindu-se în tot atâtea elemente de identificare. spre deosebire de flancul liber .lăţimea şi pasul acestora.2002.care are rolul de a asigura arderea încărcăturii explozive şi de a imprima glonţului o mişcare de rotaţie în jurul axiei sale.care este un tub de oţel special proiectat să reziste unor presiuni şi temperaturi foarte ridicate.Ţevile ghintuite imprimă o mişcare de rotaţie proiectilului care este necesară stabilitaţii traiectoriei proiectilului.Flancurile ghintului.care asigură patrunderea glonţului în ultima zonă a ţevii.cele mai importante elemente componente ale armelor de foc portative sunt:ţeava şi anexele ei.Ţeava este compusă din camera de explozie.mecanismul de dare a focului.conul de racordare şi canalul ţevii.sau camera de detonare.necesară menţinerii stabilităţii pe parcursul traiectoriei.Striaţiile au o importanţă prioritară Emilian Stancu.Elementele acestea creează pe gloanţele şi tuburile trase o mulţime de urme cu caracter dinamic sau static.editura Universul Juridic.sensul de rotaţie al ghinturilor.La ghinturi se disting flancurile ghintului.închizătorul şi mecanismul de alimentare cu muniţie. pp.Un alt component al armei este ţeava.cunoscute sub denumirea de striaţiia.care supotă un şoc mult mai mic.care imprimă proiectilului mişcarea de rotaţie se numeşte flanc de atac .câmpul ghinturilor care delimitează spaţiul dintre două ghinturi şi fundul ghintului .Armele cu ţeavă ghintuzită crează pe glonţ o serie de dungi în identificarea de gen şi indiviuală a armelor de foc.

La stabilirea sensului de rotaţie se ia întodeauna ca reper camera cartuşului.provenienţa lor fiind americană.Ghinturile sunt şanţuri longitudinale elicoidale practicate în canalul ţevii.deoarece doi factori vin să îngreuneze exactitatea determinării prin acest element:diferite arme care au 15 16 Florin Ionescu.ghintuirea cu tub de oţel dur care se introduce forţat în ţeavă.pp.iar la unele sinistrogire.Ghinturile imprimă proiectilului în timpul împuşcăturii o rotaţie puternică.iar la o armă cu ghinturi calibrul se măsoară între câmpurile ghinturilor opuse şi se indică în milimetri.iar spaţiile libere dintre ghinturi se numesc plinuri.Pentru obtinerea ghinturilor se folosesc diferite procedee.Bucuresti.2008 .fie pe baza mulajului realizat pentru studiul calibrului armei.ghinturi cu sens de rotaţie spre stânga au mai puţine arme.alături de direcţia ghinturilorl caracteristicile principale ale sistemului armei cu ghinturi.Unghiul de rotaţie al ghinturilor.în urma careia acesta capată inerţie în zbor.numărul ghinturilor. Stabilirea numărului ghinturilor se poate face fie prin observare şi numărare directă.în scopul de a imprima glonţului mişcarea de rotaţie în jurul axiei sale.Majoritatea armelor au sensul de rotaţie al ghinturilor spre dreapta.15 Pereţii laterali ai ghinturilor se numesc flancuri. Diametrul canalului ţevii se numeşte calibru.cum ar fi:alezarea.Calibrul.p.16Ghinturile sunt nişte canale dispuse în spirală de-a lungul canalului ţevii.pe suprafaţa interioară a acesteia. Sfera cercetărilor poate fi restrânsă foarte mult şi pe baza sensului de rotaţie şi a unghiului de rotaţie a ghinturilor.şi forjarea liberă.325-326 Ibidem.Criminalistica.Spaţiile dintre ghinturi se numesc câmpurile ghinturilor.326 13 .lăţimea şi înclinarea acestora se deosebesc de diferite sisteme de arme şi constituie .La majoritatea sistemelor de arme ele sunt destrogire .calculat faţă de axa ţevii constituie un element important.iar în unele ţări în zecimi de toli.Ghinturile pot fi dextorgire-când se răsucesc spre dreapta.doar ca valoare de indiciu.editura Universitara.sau sinistrogire-când se rasucesc spre stânga.iar numarul lor diferă în funcţie de tipul şi modelul armei.

G.18 Armamentul portabil este aclcătuit din mai multe piese în fucţie de destonatie.Toate amortizoarele de sunet sunt de formă cilindrică şi se montează în partea din faţă a ţevii armei.rolul său fiind de a diminua zgomotul împuşcăturii pentru a permite celor care executa focul să actioneze conspirat.1.nu se constată diferenţe de dimensiune.de la o parte datorită erorilor de măsurare subiective.2008.modifică laţimea ghinturilor.în procesul de fabricaţie a aceluiaşi tip de armă din cadrul aceluiaşi lot.funiginea şi mulţi alţi factori suplimentari care preced sau succed proiectilul sunt dirijaţi pe canalele laterale în compartimentele amortizorului.imposibilitatea determinării precise a unghiului de rotaţie.211212 18 Ibidem pp.Lăţimea ghinturilor este un element de slabă valoare pentru stabilirea tipului şi modelului armei deoarece .ceea ce diminuiază cu mult zgomotul împuşcăturii. În urma împuşcăturii.Inetriorul acestora se găsesc mai multe compartimente şi partea membrană formată din cauciuc.Identificarea armei si a munitiei folosite.92-93 14 .Criminalistica.Sorin Apetrei.Structura ghinturilor se modifică datorită întrebuinţării armei de foc. din faţă este obţinută printr-o 17 Ilie Botoş.8-9 19 Ioan Iacobuta.iar pe de altă parte din cauza erorilor obiective ale instrumentului.19 Capitolul II Etapele efectuarii expertize balistice 2.Casa de editura Venus.acelaşi grad de rotaţie.Cercetarea faptelor comise cu arme de foc.pp.p.17Însă o dată cu trecerea timpului.editura Risoprint.determinând în unele porţiuni distrugerea lor integrală.Principiul de funcţionare este similar cu cel de la tobă de eşapament a autoturismelor pentru amortizarea zgomotului produs de motor.2002. Unghiul de rotaţie a ghinturilor este cuprins între 3 şi 6 grade.o serie de agenţi distructivi cum ar fi calamina.Cluj-Napoca.gazele.Iasi.

În aceasta situaţie se studiază caracteristicile de construcţie ale armei.în urma loviturii compoziţia capsei se descompune prin explozie.precum:greutatea.numărul.Examinarea armei se face în scopul stabilirii tipului şi moduli stării de funcţionare.Criminalistica.fie datorită vechimii .20Determinarea tipului.113-114 Emilian Stancu.21 În momentul producerii împuşcăturii.247 15 .după cum urmele ghinturilor reflectă caracteristicile ţevii armei şi prin urmare a modelului armei.etc.lăţimea şi direcţia răsucirii ghinturilor imprimate pe ele.lungimea ţevii.1978.Astfel.pp.a închizătorului şi a ghearei extractoare.greutatea.examinarea gloanţelor şi a tuburilor de la locul faptei se face prin compararea lor cu cele trase experimental.cele de blocare. În cazul în care nu a fost găsită.modelului şi calibrului armei este posibilă în multe situaţii prin simpla studiere a inscripţiilor existente pe piesele armei.stabilirea tipului.modelului şi calibrului armei se face pe baza datelor desprinse din examinarea tuburilor şi proiectilelor.producându-se o flamă care pătrunde în încarcătura de pulbere.cit.editura Didactica si Pedagogica .În unele cazuri inscripţiile lipsesc.lungimea totală a armei.sistemele de funţionare.aceasta din urmă se 20 21 Ion Mircea.forma.dacă are piese defecte sau înlocuite.de montare a mecanismelor de tragere.lipsei unor piese.op.În acest caz se cercetează modul de funcţionare al trăgaciului.Bucuresti.precutorul loveşste în capsa cartuşului. pp.urmele formate pe tub de mecanismele de tragere reflectă clar particularităţile de construcţie.în vederea stabilirii compoziţiei sale chimice şi a duratei de timp scurse de la ultima împuşcătură.Se mai examinează resturile de funigine din canalul ţevii.etc.Informaţiile obţinute sunt confruntate cu tabele sau cataloage în care sunt înregistrate caracteristicile tuturor armelor.fie datorită inlăturării acestora de către infractor. Gloanţele şi tuburile arse găsite la locul faptei se examinează în două etape:se stabileşte marimea.

aprinde.p.a căror totalitate individualizează ţeava respectivă.deoarece pe glonţ se imprimă în afară de ghinturi şi câmpuri. Golunski.cit.înclinaţia şi lăţimea ghinturilor sînt de obicei diferite la modele de armă deosebite după urmele de pe glonţ.după ce s-a produs S.154 16 .În urmele acestea se imprima cîmpurile şi ghinturile înseşi. Urmele de pe glonţ sunt un alt reper pentru identificarea armei.foema şi materialul glonţului.împuşcării şi descărcării pe tuburile de catuş şi pe piesele armei.şi se datoresc coroziunii ţevii.urma ghearei extractoare pe tubul de cartuş.Acestea din urmă sînt deosebit de numeroase ori de cîte ori arma a fost păstrată în condiţii necorespunzătoare.A.op.stabilindu-se cu exactitate ca glonţul a fost tras dintr.care se formează în momentul cînd percurtorul loveşte capsa.Arderea pulberei este însoţită de formarea unei mari cantităţi de gaze a cărore presiune împinge proiectilul din tubul cartuşului pe canalul ţevii. La armele cu ţeavă ghintuită trecrea glonţului prin canalul ţevii este însoţită şi de frecarea părţilor lui laterale de pereţii acesteia.22Dintre cele mai importante urme menţionăm: urma închizătorului pe suprafaţa capsei tubului de cartuş.se poate determina modelul armei cu care s-a tras glonţul respectiv.iar în al doilea rînd toate celelalte asperităţi marunte.direcţia.Stabilirea modelului.asociate cu datele referitoare la calibrul.urma percutorului pe capsă.un anumit exemplar de armă cu ţeavă ghintuită. care se formează în momentul introducerii cartuşului în detunător şi în momentul extragerii 22 tubului de cartuş tras din detunător.şi microrelieful pereţilor canalului ţevii. Deoarece numarul.care se formează în momentul împuşcăturii cînd tubul de cartuş împins de gaze este presat pe suprafaţa închizătorului.fapt ce cauzează imprimarea urmelor relicfului canalului ţevii pe cămaşa glonţului.care la rândul său este presată prin apăsarea gazelor pe percurtor.precum şi a identităţii armei din care s-a tras sînt posibele şi pe baza urmelor formate în cursul încărcării.

situată de obicei la marginea rozetei tubului de cartuş.urma ejectorului.a lăţimii şi al înclinării acestora. După urmele lăsate pe glonţ se poate stabili numarul ghinturilor.împuşcătura.stabilirea tipului de armă se face pe baza studierii urmelor lăsate de armă pe glonţ şi pe tubul de cartuş.dar nu şi asupra tipului acesteia.urma detunătorului pe corpul tubului de cartuş.forma vârfului. În procesul de indentificare a tipului de armă este necesar ca în urmele lăsate de piesele armei pe tubul de cartuş să se găsească particularităţile individuale ale acelui model de armă.materialul.după lungimea.iar după urmele de pe tuburile de cartuş.care se formează în momentul îndepărtării tubului de cartuş de armă.calibru.În acest caz.În stabilirea construcţiei cartuşului se recurge uneori şi la metoda de folosire a „cartuşelor de înlocuire”. Cercetarea întreprinsă în stabilirea tipului şi modelului armei din care s-a tras glonţul ori tubul de cartuş. Identificarea armei după glonţul cu care s-a tras se 17 . Apartenenţa tubului la un anumit tip de cartuş se stabileşte după diamentrul interior al gîtului tubului de cartuş. Apartenenţa glonţului se stabileşte se determină după :construcţie.lăsate sub forma unor haşuri longitudinale.Este vorba de particularităţi aşe microreliefului suprafeţelor acestor piese.se incepe de obicei cu stabilirea sistemului de cartuş folosit şi pe baza particularităţilor construcţiei gloanţelor şi a tuburilor de cartuş.asupra formei şi a dimensiunilor acestor forme.după materialul din care este confecţionat.adică cartuşe care nu sînt destinate pentru respectivul tip de armă.precum şi cartuşe de fabricaţie meşteşugărească.lungime.studiindu-se apoi urmele de pe glonţ şi de pe tuburile de cartuş.semnele de marcaţie şi după alte caracteristici ale acestuia.forma.corespunzatoare asperităţilor detunătorului.etc.Stabilind tipul cartuşului după particularităţile construcţiei glonţului şi ale tubului de cartuş ridicat se poate trage concluzia numai cu privire la la felul de armă întrebuinţată.se poate conchide asupra poziţiei reciproce a extractorului şi a ejectorului.

Pentru aceasta se folosesc aparate de fotografiat speciale. Aceasta metoda presupune compararea gloanţelor şi tuburilor de cartuş care sînt examinate într-un singur câmp vizual.cum ar fi un metal care se topeşte uşor.Rezidurile granulelor de pulbere şi 18 . În momentul de faţă există mai multe metode de examinare a gloanţelor şi tuburilor de cartuş.după care sînt examinate direct sau comparate pe baza fotografiilor executate în prealabil. La examinarea gloanţelor se mai foloseşte metoda comparaţiei copiilor urmelor.ţinându-se ţeava în jos deasupra unei coli de hîrtie curată.în ţinte speciale cum ar fi:de vată.acestea pot fi deplasate în vederea descoperirii coincidenţelor sau a deosebirelor şi fotografiate în acelaşi timp.Vârfurile gloanţelor sunt tăiate iar inima lor se topeşte. Un pas important în cadrul acestei etape de identificare cît mai bună armei este trimiterea acesteia la expertiză imediat ce a fost găsită.prin înfăşurarea glonţului într-o peliculă de celuloid sau prin galvanoplastie. În cadrul examinării gloanţelor se aplica şi rocedeul desfăşurării cămăşii glonţului în placi.este necesar să se şteargă canalul ţevii cu un tampon de tifon curat.face pe baza analizării urmelor imprimate pe particularităţile individuale ale reliefului pereţilor canalului ţevii.Compararea se face iarăşi după fotografii.apă.care permit sa se obţină imaginea desfăşurată a cămaşilor acestora.copiile obţinându-se prin rularea glonţului pe o placă confecţionată dintr-o masă specială.Aceasta operaţiune se face de obicei prin compararea urmelor de la locul faptei cu urmele de pe gloanţe şi tuburi de cartuş(experimentale) trase în mod special cu arma găsită la locul faptei.deoarece în canalul ţevii se produc transformări. Dacă arma nu poate fi trimisă la expertiză la timp.care fac posibilă menţinerea detaliilor microscopice din urmele de pe gloanţe.parafină.Altă metoda ar mai fi compararea gloanţelor şi tuburilde de cartuş fotografiate la început în aceleaşi condiţii cu urmele de pe acestea în fotografiile obţinute.cea mai utilizată fiind metoda microscopiei comparate. Gloanţele experimentale se obţin prin trageri efectuate cu arma care se examinează.

209-210 19 .unghiul de răsucire dextrogin de 6.operaţiune care se face pe baza datelor care se desprind din examinarea tuburilor şi proiectilelor.urmele formate pe tub de mecanismele de tragere.98mm.14 grade.tampoanelor cu reziduri de ardere care cad pe hârtie pot fi folosite la stabilirea faptului împuşcăturii şi a felului pulberei.Examinarea unei arme.Dacă nu a fost gasită arma.cit.op.pp.Diversitatea tipurilor şi modelelor armelor nu prezintă o piedică în ordonarea operaţiiilor cu privire la stabilirea tipului armei. 26Pentru cercetarea comparativă a striaţiilor se folosesc mai multe metode:Examinarea la microscopul comparator permite cercetarea concomitentă a striaţiilor de pe gloanţe în litigiu şi gloanţe trase experimental.24Stabilirea tipului. Golunski.91-1.închizător.care transmit imaginile gloanţelor comparate 23 24 S.lăţimea ghinturilor între 1.5g.glonţul cântăreşte 5.Astfel.Microscopul este prevăzut cu doua sisteme optice idependente.este foarte răspândit.cit.62mm.suprafeţele dintre ghinturi în număr de patru .în vederea satbilirii tipului şi modelului acesteia.precum şi urmele ghinturilor ajuta la stabilirea tipului de armă utilizat.trebuie efectuată cu minuţiozitate şi cu consultarea cataloagelor de armament.A.25 Greutăţi deosebite survin când arma a cărei tip şi model puţin răspândit sau dimpotrivă.ghiară extractoare care reflectă particularităţile de construcţie.model 1933. 247 26 Ilie Botoş.pp.23 Un exemplu pentru a stabli provenienţa glonţului tras cu pistolul Parabelum.pp.156-157 Aurel ciopraga si Iacobuta 1998 pag 179 25 Emilian Stancu.putem stabili tipul şi modelul armei doar prin examinarea urmelor găsite pe glonţ sau pe tuburile trase.cit.op.Aceste date sunt mai uşor de stabilit atunci când a fost găsită arma la locul faptei ori în cursul cercetărilor ulterioare.terbuie să se ştie datele următoare:calibrul este de 7.Canalul curaţat se unge cu unsoare de armă.op.modelului.şi calibrului unei arme este posibilă şi în ipoteza în care arma lipseşte.

modul de sertizare a glonţului în gâtul tubului 27 Florin Ionescu.care permite examinarea poziţiei reciproce a câmpurilor cu striaţii precum şi studierea continuităţii liniare a striaţiilor.lăţimea. Metoda rulărilor constă în răsucirea gloanţelor pe suporturi plastice.constă în înregistrarea succesivă a câmpurilor cu striaţii prin rotirea treptată a glonţului.Constatările făcute se fixează fotografic.lăţimea şi distanţa dintre ele.acestea fiind considerate insuficiente şi neconcludente pentru identificare.Sunt folosite diverse materiale precum:ceara.capabile să preia în mod fidel toate caracteristicile de microrelief de pe cămaşa glonţului.cit.analizându-se striaţiile . 20 .Prin rulare se obţine o imagine o imagine desfăşurată a suprafeţei exterioare a glonţului.Mulajele se analizează la microscopul comparator sau la steriomicroscop.pp332-333.27 Identificarea armelor cu ţeavă ghintuită după urmele lăsate pe proiectil În practica laboratoarelor de criminalistică se pune accent pe urmele create de ghinturi.exceptându-se traseele şi zgâriturile foarte fine.gradurile de uzura a armei.tuşul tipografic întins pe o coală de celuloid sau pe o coală de hârtie.ale cărui oscilaţii sunt transmise la dispozitivul de înregistrare.polimeri sau prin galvanplastie.op.Continuitatea perfectă dintre striaţiile longitudinale demonstrează în mod indubitabil că glonţul în litigiu a fost tras cu arma de la care s-au obţinut gloanţele experimentale.Fotografia panoramică.întru-n sigur ocular.Fotografia circulară.care fixează imaginea integrală a circumferinţei glonţului dintr-o singură fotografiere cu ajutorul unui aparat special care sincronizează mişcarea obiectivului cu rotirea glonţului. Urmele lăsate pe ghinturi vor indica datele următoare:numarul.dilatarea ţevii.adâncimea ghinturilor.pană acesta descrie 360 grade.Profilografia –prin reproducerea grafică a diferenţelor de relief ale striaţiilor cu ajutorul unu palpator prevăzut cu ac foarte fin de diamant. Metoda mulajelor constă în realizarea unor mulaje din diverse soluţii gelantinoase.

lungimea şi forma acestuia.pentru a stabili punctele de reper de la care se va porni în examinarea amănunţită.are întodeauna un calibru mai mare decât al ţevii armei.Sandu.Cea de a treia etapă este dedicată examinării minuţioase şi comparative a gloanţelor.la altul.cit.cu 2 pâna la 5 zecimi de milimetru.Glonţul tras.Medicală.lăţimea ghinturilor.Unele Ilie Botoş.unghiul de rotaţie.de unde se poate determina arma utilizată.Edit.datorită dilatării metalului.op.Metode de comparare a proiectilelor în scopul identificării armei cu care s-a tras.ne permit emiterea unor concluzii de identitificare.coroborate cu întrunirea datelor privind calibrul.folosind în acest sens microscopul comparator.28 După cum am menţionat.greutatea.Există unele situaţii când deosebirile pot duce la concluzii greşite. Numărul ghinturilor diferă de la un tip şi model de armă la altul.Bucureşti.234.apud D.tipul şi modelul armei se poate stabili după gloanţele sau tuburile descoperite la locul faptei.În cea de-a doua etapă se face examenul ambelor gloanţe(corp delict şi experiment)sub o lupă care măreşte de două până la patru ori.Acesta este motivul ca nu mai poate pătrunde în ţeava din care a fost tras. În privinţa sensului de rotaţie este de observat că diferenţa sensurilor de rotaţie pe două gloanţe găsite la locul faptei permite concluzia că cele două gloanţe nu au fost trase cu aceeaşi armă.De exemplu.Găsirea punctelor de coincidenţă atât pe corpul delict cât şi pe cel experimental.Folosindu-se în acest sens tabelele întocmite în urma cercetărilor efectuate de experţii criminalişti.căutându-se asemănările de pe corpul delict şi gloanţele trase experimental.100-103 28 21 .Prima etapă a cercetărilor efectuate în vederea identificării este măsurarea calibrului glonţului şi a greutăţii.cartuşului poate indica originea muniţiei.pp. Identificarea pe bază de glonţ nu va fi periclitată decât dacă tragerea experimentală se efectuiază la un interval de timp mare iar arma cu care s-a tras un număr de proiectile care au adus la modificări de microrelief a interiorului ţevii.pag .dacă laţimea şi profunzimea urmelor de ghint diferă.pe care se imprimă urme caracteristice privitoare la detaliile capului închizătorului şi ale percurtorului.etc.

glonţul căntăreşte 5.30În cazul descoperirii armei la locul faptei.62 mm.mai întâi se fixează în procesul verbal de cercetare aşezarea acesteia faţă de obiectele înconjuratoare.Nu este 29 30 Aurel Ciopraga.unghiul de răsucire dextrogin de de 6°14".atunci când persoana cercetată invocă declanşarea focului din cauza unor defecţiuni tehnice ale armei.direcţia de aruncare a cataloagelor aflate în dotarea laboratoarelor de expertiză.29 2.se examinează construcţia ţevii.p. Dacă nu există niciun element de identificare imprimat pe armă.3.cu respectarea împrejurărilor specifice locului faptei.106 22 .arme au imprimate din procesul de fabricaţie.calibrul.Dacă arma nu a fost găsită.firma producătoare.5g.Ioan Iacobuţă.lăţimea ghinturilor între 1.modelul 1933.cit.Aceste date sunt mai uşor de stabilit atunci când a fost găsită arma la locul faptei sau în cursul cercetărilor ulterioare.mecanismul de dare a focului.pentru a stabili povenienţa glonţului tras cu pistolul Parabelum.cit.Sorin Apetrei.152 Ioan Iacobuta.Expertul are de rezolvat probleme foarte dificile.op.op.cât şi prin efectuarea unor trageri experimentale.Arma se fotografiază.suprafeţele dintre ghinturi în număr de 4.Examinarea stării de funcţionare a armei Satrea de funcţionare a unei arme se stabileşte atât prin examinarea acesteia.tipului şi a celorlalte caracteristici din examinarea urmelor găsite de pe glonţ sau tuburile trase.Pentru a se evita un posibil accident este necesar ca atunci când arma este ridicată aceasta să nu fie îndreptată cu arma spre sine sau înspre persoanele care sînt la faţa efectuării cercetarilor.p.trebuie să se ştie următoarele date despre acest tip de armă calibrul 7.98mm.examinând arma şi fiecare dintre componente pentru a depista anumite imperfecţiuni în funţionarea lor.Spre exemplu.91-1.etc. Practica organelor judiciare este confruntată cu situaţii din ce în ce mai controverstate.G.elemente de identificare privind denumirea armei.stabilirea modelului.

pentru a evita crearea de urme suplimentare ori pierderea de microparticule. Proiectilele se extrag cu multă grijă din suporturile în care au pătruns.trebuie sa se respecte o serie de reguli: Resturile de pulbere arsă şi nearsă.op.ori alte piese de dimensiuni mici.p.pp355-356 23 . Armarea ori percutarea armei este interzisă cu desăvârşire.a doua etapa constă în demontarea armei şi cercetarea minuţioasă a tuturor componentelor acesteia.pentru evitarea şocurilor. Acest procedeu presupune trei etape:verificarea staii arme de către expert fără ca aceasta să se demonteze.op. Arma se ambalează separat într-o cutie potrivită ca marime .ori a ruperii 31 32 S.iar în cel de al doilea se poate produce o îmăpuşcătură spontană. Nu se fac menţiuni pe corpurile delicte.fragmente de arcuri.mai întâi cu cartuşe de exerciţiu şi apoi cu cartuşe cu gloanţe sau alice.cit.A.În primul caz se pot distruge urme preţioase.picături de ulei.cea din urmă etapă constă în efectuarea de trageri experimentale.folosindu-se cutii căptuşite cu vată. Pentru evitarea pierderii unor microurme de pe şuruburi.chiar şi atunci când arma este descărcată.acestea se ambalează separat.32În privnţa ridicării şi ambalării armelor şi a muniţiei de la locul faptei.45 Florin ionescu. Arma gasită se ia în mână pentru examinare în aşa fel încât sa fie prinsă de acele piese pe care nu pot exista urme digitale.cit.31 Stabilirea stării de funcţionare a armei mai ales în cazul în care trebuie sa se stabilească două lucruri esenţiale:dacă arma se putea declanşa accidental .dacă arma este încărcată.deoarece există posibilitatea plesnirii arcului.vaselină.descoperite şi identificate.cu piese lipsă putea fi folosită pentru tragere.iar ţeava sau ţevile se obturează cu peliculă adezivă.admis ca arma să se ridice prin introducerea unei tije în caanlul ţevii sau în garda declanşatorului.fără apăsarea trăgaciului şi dacă o armă deteriorată.ci numai pe etichete şi ambalaje. Golunski.se recoltează cu atenţie şi se introduc separat în eprubete curate şi bine uscate.

Tratat de Tehnica Crmiminalistica.Se studiază fiecare piesă în parte.interesând gradul său de degradare care pot constitui principalele cauze ale declanşării accidentale.Craiova.denumită şi examinarea defectoscopică radiaţii roenntgen.33Examinarea se face potrivit particularităţilor de construcţie ale fiecărui tip sau model de armă.op.op.Prin grannagrafie se stabileşte dacă arma este sau nu încărcată.Adrian Iacob. Examinarea comparativă a clişeelor radiografice ale armei.existenţa unor fisuri ale componentelor.precum şi a celorlalte zgomote produse de mecanismele de tragere.34Această acesteia.35Una dintre metodele tehnico-ştiinţifice de investigare o constituie cercetarea în radiaţii de tip gama.cit.Constanta.editura Stech.dacă toate operaţiile de încărcare.36 33 34 Nicolai Buzatu.191 Emilian Stancu.care presupune analiza parametrilor acustici.cuiului percutor.a căror manipulare reprezintă un pericol pentru expertul balistic.p.acestea se ambalează separat.La piese se analizează dacă sunt originale sau improvizate. Examinarea prin metode specifice defectoscopiei devine necesară la armele aflate într-o stare de degradare avansată.O altă metodă o constituie şi cea sonoră. Cartuşele descoperite cu ocazia cercetării la locul faptei nu se introduc în armă.iar catuşele care se găsesc în culata ţevii(camera cartuşului) nu se scot.zgârâieturi.Criminalistica.editura Ex Ponto.în cauză a armelor de referinţă este posibilă stabilirea modelului armei folosite în comiterea unei fapte prevazute de legea penală.Înainte de toate se determină starea tehnică a armei şi modul de funcţionare a pieselor componente.2007.247-248 35 Gheorghe Alecu .203 36 Constatin Draghici.caracteristici împuşcăturii.pp.Se verifică problemă dacă există se rezolvă rugină prin pe trageri experimentale.p.297-298 24 .percuţie şi asigurare se pot efectua în bune condiţii.Examinarea pieselor armei se face după descărcarea şi demontarea suprafaţa armei. pp.2008.cit.care este starea elementelor componente şi dacă lipseşte vreunul dintre ele.

În cazul stabilirii împuşcăturii accidentale.decalibrarea ori deformarea arcului trăgaciului şi cuiului percutor.356 25 .verificarea se face asupra tuturor categoriilor de arme.montarea peretelui frontal al închizătorului şi lărgirea greşită a închizătorului.cit.op.p.37 2.Stabilirea intervalului de timp scurs de la ultima targere 37 Florin Inescu.4. Printre cauzele care pot avea ca efect declanşarea fară acţionarea trăgaciului.acţionarea intenţionată a trăgaciului de către persoane care în mod greşit sunt convinse că arma este asigurată sau că nu este încărcată.uzura circumferinţei locaşului acestuia.3.2.inclusiv a celor care sînt în stare bună de funţionare.La stabilirea acestora se au în vedere atât constatările făcute cu ocazia cercetării la faţa locului cât şi datele rezultate din audirea victimei şi martorilor oculari.mai frecvent sînt întâlnite:uzura accentuată a pieselor care menţin percutorul în pozoţia “armat”. Cauzele pot genera împuţcături accidentale se stabilesc prin trageri experimentale.Cauzele sînt diverse şi pot consta în:agăţarea accidentală a trăgaciului de diverse obiecte ca urmare a manevrării neatente a armei.Ele vizează stabilirea cauzelor care pot duce la producerea tragerilor întâmplătoare.pentru a stabili dacă pot fi declanşate fără acţionarea trăgaciului.iar la altele dezasigurarea şi eliberarea percutorului în urma unor loviri puternice datorate manevrării imprudente a armei.a patului armelor automate care nu sunt asigurate.lovirea de pamânt sau de diferite obiecte.lovirea cocoşului la unele tipuri de pistoale.Pentru aceasta se cercetează starea pieselor care compun mecanismul de dare a focului.în timpul cărora se reproduc condiţiile tragerii din momentul accidentului.Examinarea armei defecte si stabilirea daca arma cercetata se putea declansa fara apasare Stabilirea posibilităţilor de tragere cu o armă defectă se efectuiază de regulă asupra armelor uzate.

consistenţa culorii petei de sânge scade în funcţie de ambianţa mediului.timpul scurs de la tragerea ultimului foc până la momentul cercetării.Înainte de examibarea reziduurilor de pe canalul ţevii.pe canalul ţevii armei se vor putea găsi:unsoare de armă.Stratul de unsoare aflat pe armă.termice şi chimice.precum şi sub acţiunea diferitorilor factori.Cantitatea .pe suprafeţele metalice culoarea modificându-se mai rapid. Infomaţiile cele mai importante în vederea stabilirii timpului scurs de la ultima împuşcătură sunt date de substanţele ce se află în canalul ţevii.ceea ce demonstrează acest fapt este că locul iniţial de depozitare al armei a fost ulterior schimbat.Sângele o dată cu scurgerea timpului îşi schimbă culoarea.Mai putem găsi pe supraţa armei diferite substanţe organice.Luciul. se cecetează gura ţevii armei pentru a descoperi evetualele depuneri de praf.pe canalul ţevii se depun o serie de substanţe şi reziduri.precum natura acestor substanţe pot indica mediul în care a fost păstrată arma.poate indica în funcţie de gradul de alterare. O dată cu producerea îmăuşcăturii.Astfel.Reziduurile existente în interiorul canalului ţevii sunt extrase cu ajutorul unor tampoane de vată.Pe gura ţevii armei se pot forma straturi diferite de praf de compozitii diferite după caracterele locului unde au fost depozitate .Pentru examinarea rezidurilor aflate pe canalul ţevii armei se folosesc mijloace optice.Această problemă este strâns problema dacă respectiva armă a fost folosită.Expertul va ţine cont de-a lungul cercetării şi de celelalte informaţii avute la îndemână.particule de pulbere.în cazul constatării unor pete brun-roşcate timpul scurs de la ultima tragere este relativ scurt.Pe suprafaţa armei precum şi pe partea sa exterioară a ţevii se pot găsi diverse substanţe aderente.cum ar fi sângele ori substanţa cerebrală.particule de praf.Astfel.Prezenţa acestor substanţe sprijină expertul în rezolvarea acestei probleme.sau alte corpuri străine organice cum sunt sângele.pânză de in sau de 26 .bulgări de pământ sau nisip sau altele.

se poate afirma cu certitudine ca aceasta armă nu a fost întrebuinţată un mai îndelungat.sau chiar mai veche nu ne indică cu ceritudine faptul că cu arma respetcivă nu s-au efectuat trageri în intervalul cuprins de la săvârşirea faptei până la cercetarea armei.bumbac.Oxidarea puternică indică neîntrebuinţarea armei de foarte mult timp.variind între 1-3 luni.Referitor la consistenţa acestui miros.în schimb într-un mediu umed.limita maxima de percepere prin simţurile umane este de 4-5 săptămâni. 38 Ilie Botoş.nu cât momentul tragerii este mai îndepărtat consistenţa acestui miros scade.în funcţie de mediul de păstrare.cit. Arma folosită în mod curent presupune întreţinerea acesteia.interval care diferă de la caz la caz.250-252 27 .ne indică scurgerea unei perioade de timp destul de mare.pp. Prezenţa urmelor de oxizi.Făptuitorul poate în mod intenţionat să cureţe arma şi să o ungă tocmai pentru a ascunde faptul că o folosise.cu modificări intense de temperatură va grabi formarea acestuia.Într-un mediu uscat.op. În cazul în care pe gura ţevei armei care este cercetată se găsesc fire de paianjen.cu temperatură normală şi constantă.Această afirmaţie se întemeiază pe faptul că stratul superficial de oxizi apare numai după scurgerea unei perioade de timp îndelungate.este de remarcat că acesta diferă în funcţie de timpul scurs şi de mediul de păstrare.Dacă pe canalul ţevii se vor găsi resturi de pulbere sau funigine.formarea stratului de oxizi va fi îngreunată.Stratul de usnoare proaspătă.se poate pronunţa cu exactitate timpul scurs de la ultima tragere.Formarea stratului de oxizi depinde şi de condiţiile păstrării armei precum şi ale mediului.tratate în prealabil cu o soluţie de difenil amină în acid sulfuric concentrat sau cu o soluţie brucină în acid sulfuric.38 Prezenţa mirosului specific de tragere va indica de asemenea o tragere recentă.

a modelului armei şi a anului de fabricaţie. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al munitiilor :”ştergerea sau modificarea.îl curăţă de rugină.este raportul mediu-coroziune.Apreciind intervalul de timp ca fiind mai extins decât realitatea.5.Potrivit art.care poate fi din fier.Refacerea seriei pilite sau inscripţiilor ştanţate de pe arme Refacerea inscripţiilor înlăturate de pe arme este necesară pentru stabilirea locului de provenienţă a armei.Pentru o justa apreciere a împrejurărilor.Când reactivii chimici nu sunt în măsură să evidenţieze reziduurile existente pe canalul ţevii se vor folosi metodele termice.Se poate stabili în acest caz daca s-a tras cu această armă în funcţie de răzuirea stratului de rugină care a fost provocată de glonţ.cupru.pp.Stratul de rugină nu ne poate indica cu exactitate timpul scurs de la ultima tragere.fapt ce ne indică neutilizarea respectivei arme într-un timp îndelungat. Infractorii îndepărtează.Un mediu umed cu variaţii intense de temperatură va scurta perioada de oxidare.plumb.dar totodată lasă din masa sa particule infime peste stratul de rugină.Trecerea unei alte perioade de timp se va solda cu suprapunerea a doua straturi de oxidare.În cazul oxidării ghinturilor.aceasta va duce la degradarea ghinturilor.glonţul razuieşte canalul ţevii.253-254 28 .Stabilirea cu exactitate a timpului când s-a produs împuşcatura este imposibilă.Ducând cu sine particulele de oxizi.prin răzuire. 137 Legea nr. a marcajelor de 39 Ibidem.inscripţiile ştanţate de pe arme pentru ca acestea sa nu fie identificate în caz că a fost sustrasă dintr-un depozit de armament.poate avea la bază eroarea sau omisiunea de a ţine seama de mediul în care a fost păstrată sau gasită arma.având la mijloc un strat superficial format din particule lăsate de glonţ din masa sau învelişul său.exxepţie fiind în cazul în care sunt martori oculari cu privire asupra faptei.39 2. fara drept.

alcool etilic 50ml.reactivul este format din acid azotic 25 ml.iar sursa de energie electrică este o baterie de buzunar.suferite de metal pe locurile ştanţate şi comportării diferite a acestor locuri de faţă de acţiunile chimice.operaţia repetându-se până la apariţia imaginii.Penru obiectele de fier sau oţel.Of.Privind Regimul Armelor si al munitiilor.ea trebuind fotografiată imediat.care se bazează pe faptul că părţile care au suferit o deformare plastică. al Rom.Baia electrolitică este formată dintr-o soluţie apoasă de de 2% clorură de sodiu. b)Metoda electrochimică sau electrolitică.imaginea formată rezistând mai mult timp.pe arme letale.prin ştanţare se dizolvă mai uşor în procesul de coroziune electrochimică.iar la catod se pune o placă de plumb.se îngrădeşte cu un pachet de plastilină şi se toarnă reactivul.acid acetic glacial 25ml.deoarece nu poate fi refăcută a doua oară. fără drept.Această refacere este posibilă datorită modificărilor structurale de adâncime.Suprafaţa respectivă este lustruită şi degresată.apoi se degresează cu eter sau amoniac.se lasă două ore.în care porţiunea de metal unde urmează să se refacă inscripţia răzuită.apoi se înlocuieşte proaspăt.tăindu-se o ferestruică în dreptul locului unde urmează a se reface inscripţia înşăturată.publicată în M.în mod succesiv. 295 din 28 iunie 2004.electrolitice sau magnetice.electrochimică şi ferogmaghentică.Arma se acoperă cu un strat de plexiglas în partea ce urmează a fi introdusă în electroit.40 Restabilirea inscripţiilor ştanţate se poate face prin următoarele metode:chimică.cea mai viabilă este considerată varianta bazată pe aparatul denumit “Electronoserpil”. Reactivul se depunde într-un strat de 2-3 mm.ştergerea sau modificarea. Dintre metodele folosite menţionăm: a)Metoda chimică. a marcajelor de pe arme letale constituie infractiune si sepedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani”.Arma se leagă la anod. Imaginea apare în întregime sau parţial. Dintre variantele acestei metode.583 din 30 iunie 2004 29 .care 40 Legea nr.nr.se netezeşte până la luciul de oglindă.

precum şi la o tensiune de 6 volţi.faţă de restul metalului obiectului cercetat.Cu ajutorul electrolizei.se curăţă de rugină.praf.Relevarea inscripţiilor îndepărtate se face prin sedimentarea unor microparticule magnetice pe suprafaţa care.formată din particule feromagnetice în suspensie în alcool.la tragerile experimentale se folosesc cartuşe de calibru şi de calitatea celui descoperit.denumite captatoare de proiectile.cuprul se depune pe urmele seriilor sau inscripţiilor bătute în metal.funcţionează la o tensiune reţea de 120 Vsau 220 V.Este prevăzut cu un palpator în cavitatea căruia este un tampon cu vată îmbibată cu o soluţie electrolitică.Pentru trageri se apelează la muniţii cu caracteristici asemănătoare celei descoperite la faţa locului.sau alte reziduri de tragere.Toate aceste metode pot fi folosite în cazul refacerii seriilor sau inscripţiilor înlăturate de pe orice obiect metalic 2.ceea ce nu exclude şi folosirea de muniţie normală.care pot fi de mai multe tipuri:cutii sau lăzi lungi dreptunghiulare.Tragerile se efectuiază în dispozitive speciale.însă timpul de evidenţiere este în general scurt de câteva minute.Seriile astfel relevate rămân stabile putând fi fotografiate.benzină sau apă.apoi se sedimentează până se obţine o pulbere foarte fină.se bazează pe proprietatea părţilor care au fost ştanţate de a reţine diferit magnetizarea.umplute cu vată oro câlţi şi împărţite pe compartimente. c)Metoda feromagnetică. Suprafaţa metalică se şlefuieşte bine şi se carăţă de cu alcool.dacă proiectilul are un calibru diferit de cel al armei bănuite.6.Se foloseşte o suspensie magnetică.Oxizii de fier se majorează împreună cu alcoolul metilic.Trageri la intamplare cu arma in stare buna de functionare Petru obţinerea modelelor tip de comparaţie se efectuiază trageri experimentale cu armele examinate.De exemplu.Tragerile se efectuiază după prealabila verificare a stării armei.tuburi 30 .iar dacă este nevoie se recurge la gamma-grafiere.Metoda ferogmagnetică se poate repeta fără să dăuneze calităţilor metalului în ceea ce priveşte reconstituirea inscripţiilor înlăturate de pe armă.în prealabil a fost magnetizată.

nr.folosit la noi în ţară este format dintr-o cutie lungă de circa 3 m.Adrian Iacob.important fiind să se obţină proiectile de comparaţie de bună calitateCaptatorul de proiectile.4.ce permite observarea directă a continuităţii liniare sau discontinuităţii liniare a striaţiilor formate pe glonţ de partcicularităţile microreliefului ţevii.Unul dintre cele mai importante probleme de soluţionat este de a stabili poziţia.apud C.pp.op.data şi expertul care a efectuat această tragere.compararea mulajelor onţinute de pe proiectilul în litigiu şi cel tras experimental.cutii cu compartimente umplute cu metreiale plastice.301-302.Roques-Carmens.cu o latură de 40 cm.Pentru aceasta este necesar ca pe lângă datele topografice ale locului infracţiunii corelate cu urmele lăsate şi 41 Constantin Drăghici .41 Capitolul III Stabilirea distantei si directiei de tragere in cadrul expertizei Expertu criminalist este dator să răspundă cu celeritate la o serie de întrebări ce intervin în aflarea adevărului în situaţia în care au fost implicate persoane ce au făcut uz de armă.Revista Police Tehnique et scientifique.fiecare proiectil fiind analizat separat.mai semnificative sunt:examinarea la microscopul comparator .1990.împărţită în mai multe compartimente.de circa 4 m cu apă şi închise cu membrană de cauciuc.petru a se stabili vinovăţia şi gradul acesteia al autorul tragerii.care descriu grafic relieful proiectilului.cit.Începând din 1989.Procedeul rulării proiectilului pe suporturi plastice este şi el des întâlnit.Paris 31 .apelându-se la un palpator .Poloţia tehnico-ştiinţifică franceză studiază un sistem de măsurare profilmetrică şi analiză a imaginii.Se mai pot realiza examene comparative pe diagrame realizate la striagrafe.Acest mulaj se realizează cu materiale plastice transparente sau prin galvanoplastie.un convertitor analogic digital şi la un calculator care reconstituie imaginea tridimensional.Numărul tragerilor experimetale este limitat la aproximativ 3-5 focuri.trăgător ţintă în momentul îmăuşcătirii.indicându-se numărul tragerii.umplute cu vată.Profilmetrie şi balistică.Dintre tehnicile comparative.

ca:imprimarea gura ţevii armei sau afumări şi arsuri aproape suprapuse.Există trei categorii de distanţe:distanţă nulă.Adrian Iacob.Timişoara.În cazurile când într-un anumit obiect sunt descoperite orificiul de intrare şi cel de ieşire după poziţia unuia faţă de celălalt se determină unghiul de targere.43 Stabilirea locului de tragere se poate face dupa mai multe elemente.fiind executate prin lipirea ţevii armei de obiectul asupra căruia s-a tras .Nu întodeauna distanţa de tragere corespunde cu traiectoria.implicând şi cunoştinţe de dinamică.Ioan Iacobuţă.distanţă mică şi distanţă mare.op.până la suprafaţa obiectului lovit de glonţ.edit.când factorii suplimentari ai împuşcăturii nu mai acţionează.Politehnică.analizate după acţiunea urmelor suplimentare ale împuşcăturii.Împuşcături de la mica distanţă.157 44 Ion Mircea.ci şi de ceilalţi factori balistici.44 Distanţa de targere reprezintă distanţa în centimetri sau metri.Referitor la distaţa.op.În acest caz întâlnim urme suplimentare.Contribuţii privind Eficientizarea Metodelor şi Tehnicilor din Activităţile Criminalistice inclusiv privind utilizarea Termomecanici în Balistică.p.Tratat de Tehnica Crmiminalistica.113 45 Constatin Draghici.45 Prin noţiunea de distanţă de tragere înţelegem intervalul spaţial parcurs de proiectil de la gura ţevii pâna la obstacol.de la retezătură dinaintea ţevii armei din care s-a tras.împuşcăturile se împart în trei categorii:împuşcături fără distanţă.care vor depinde nu numai de distanţă.cit.excepând urmele depuse pe proiectil.mecanică şi matematică.măsurată în linie dreaptă.292 32 .declaraţiile obţinute.99 43 Aurel Ciopraga.2009.p.expertul trebuie sa fie capabil să demonstreze în plan ştiinţific cum s-au petrecut anumite evenimente.p.42 Această etapă presupune desfăşoară unei activităţi complexe de către expertul criminalist.care este o linie curbă.Distanţa de la care s-a tras se mai poate aprecia şi în raport cu efectul perforant al proiectilului.Craiova.Împuşcături de la distanţă mare(peste un metru).editura Stech.care pe cale experimentală se apreciază trăgând în 42 Cristian Neghină.cit.p.2007.

Distanţa de tragere este mică dacă tragerea s-a efectuat de la 1-2cm până la 1.se va determina cu precizie distanţa de la care s-a tras 48 În cazul în care pe suprafaţa ţintei nu se descoperă urme secundare .în obstacole dure.Privind prin tub.p.5m.Perforarea mai 46 47 Camil Suciu.160 33 .Bucureşti.Lipsa urmelor secundare nu trebuie interpretată doar ca rezultat al efectuării tragerii de la mare distanţă.p.46 Distanţa se stabileşte analizând în sens invers traseul proiectilului de la orificiul de ieşire la cel de intrare şi apoi spre locul de unde proiectilul a părăsit gura ţevii.Se iau în calcul şi condiţiile de vizibilitate 47Distanţa de tragere este nulă (cu ţeava lipită).Didactică şi Pedagică.Bucuresti.indică o distanţă de tragere mică.5 cm grosime).Edit.Criminalistica.Astfel: Existenţa unor canale înfundate.Iar apariţia unor canale oarbe de mare profunzime .tragerea s-a efectuat de la o distanţă mare.cu profunzime mică.Adrian Iacob.Valorile aproximative ale acestei distanţe se apreciază după deteriorările de la suprafaţa ţintei.cit.Compediu de Criminalistica.şi după întinderea suprafeţei pe care s-a depus urme de ulei. Pentru distanţe se foloseşte metoda vizării directe prin intermediul unui tub de hârtie introdus prin ambele orificii.2004.în obiecte de duritate scazută denotă o distanţă mare de tragere.funigine şi particule de pulbere nearsă sau arsă incomplet.5m.deoarece este posibil ca între arma de foc şi ţintă să se fi interpus un obstacol care a împiedicat depunerea lor pe ţintă.inclusiv cele ale acţiunii flăcării.aceste luandu-se în considerare la stabilirea distanţei de tragere.Universitatea Spiru Haret.de peste 1.Prin urmare.dacă pe suprafaţa ţintei s-au descoperit toate categoriile de urme secundare.provocate de acţiunea presiunii gazelor.dispozitove captatoare de vată sau scânduri de brad(2.p.presiunii gazelor şi urmele gurii ţevii.292 48 Lazar Carjan.361 Constatin Draghici.op.distanţate care între ele cu un interval egal cu grosimea lor.în timpul cercetării la faţa locului trebuie să se descopere şi eventualele obiecte care poartă urmele secundare ale împuşcăturii.

este specifică tregerilor de la distanţă mare.multor obiecte înainte ca glonţul să atingă ţinta. Împraştierea alicelor în cazul armelor de vânătoare.5cm-4m.Determinarea unghiului de tragere se efectuiază prin examinarea atentă a formei pe care o are orificiul de intrare.sau oval lat sus. Dacă obiectul perforat are grosime mai mare.calibrul şi uzura armei.49 În aprecierea direcţiei din care s-a tras.se stailesc direct pe ţintă centrele orifiiciilor de intrare şi deieşire a glonţului.care indică totodată distanţa maximă de la care se putea efectua tragerea.Dacă s-a tras cu o armă de calibru 16.precum şi direcţia pe care trebuie căutate locurile posibile în care a stat trăgătorul.Fascicolul luminos este dirijat dinspre orificiul de ieşire spre orificiul de intrare.se socoteşte ca distanţa mica de 50 m pentru un pistol şi revolvere.având valori de 5-6cm la tragere de 2m.stânga ori dreapta.353-354 34 .cit.unghi.aprecierea se poate face 49 Florin Ionescu.Acesta este circular în cazul tragerilor efectuate perpendicular pe ţintă.modelul.creând un orificiu de intrare cu un diametru de 1.Pe măsură ce distanţa creşte.de 68cm la tragere de 3m.de la distanţe mici(1.permite uneori stabilirea destul de exactă a distanţei de tragere.100m pentru arme automate şi 200m pentru arme militare.alicele acţionează ca un proiectil unic.astfel încât razele de lumină să se situieze în prelungirea canalului perforării.dacă tragerea s-a efectuat sub un unghi mai mare sau mai mic de 90 grade.pp.jos.În limitele acestor distanţe.Unghiul de tragere este indicat de intersecţia dintre linia care uneşte centrele celor două orificii şi linia orizintală de la baza solului.precum şi de tipul şi starea încărcăturii explozive.Date orientative sunt date indicate inclusiv de forma pe care o au petele de funigine ori alte urme secundare aflate în jurul orificiului de intrare. Direcţia de la care s-a tras se stabileşste cu ajutorul unui dispozitiv optic cu raze compacte de lumină .diametrul suprafeţei pe care se împrăştie alicele este mai mare.etc.op.Întinderea acestei suprafeţe depinde de tipul.251m).

106-109 Gheorghe Alecu.pag 202 35 .la o distanţă de 2000m.Stabilirea direcţiei de targere dincolo de aceste limite se face numai cu aproximaţie.1.presiunea atmosferică.Deviere la tragerile cu arma automată este şi mai mare.Cluj-Napoca.sub influienţa rezistenţei aerului şi a gravitaţiei pământului.cit.51 50 51 Ilie Botoş.adică în cazul folosirei carabinelor şi a armelor militare.ajungând până la un metru.iar organul de urmărire penală este nevoit să apeleze la specialişti de balistică judicară.urmele de altă natură şi chiar declara persoanelor care au fost la faţa locului.un vânt puternic determină deviaţii considerabile.Devierea datorită sensului de rotaţie se face spre dreapta sau spre stânga.în linie dreaptă fără să ţinem seama de efectele traiectoriei sau ale diferitor deviaţii la care sunt supuse proiectilele în timpul tragerii.62m la o distanţă de 1000 m şi până la 6.Risoprint.Pe lângă devierea de la linia de aruncare datorită rezistenţei aerului şi a forţei gravitaţiei.6m.pp.Criminalistică.În cursul traiectoriei sale.la o distanţă de numai 500m.proiectilul descrie o curbă inegală orientată mai joc decât lini de aruncare şi care în partea finală accentuiază coborârea.poate determina o abatere de 3-6 mla o distanţă mai mare de 1000m şi de circa 17m.proiectilele mai suferă o deviere laterală în sensul mişcării lor de rotaţie.urmele împuşcăturii descoperite pe corpul victimei.2002.Această deviere trebuie luată în considerare numai la tragerile pe distanţe mari.La distanţa de 4000-5000m.Determinarea locului in care s-a aflat tragatorul Stabilirea locului la care s-a aflat persoana care a tras cu arma se face după următoarele elemente:aspectul general al locului faptei.Edit.Aceasta deviere ajunge până la 0.la o distanţă de 2000m.50 3.Proiectilele mai suferă devieri datorită acţiunii factorilor atmosferici:vântul.sau pe diferite obiecte.op.Îndeosebi vântul determină devierile cele mai pronunţate:la o viteză de4m/s suflând perpendicular pe traiectorie.după cum ghinturile în canalul ţevii armei sunt orientate spre stânga sau spre dreapta.temperatura.

Metoda enunţată presupune efectuarea unor măsurători directe.Păşescu. Determinarea locului se efectuiază numai după ce s-a stabilit direcţia de tragere pe baza unghiurilor de impact ale glonţului cu planul ţintei.Constantinescu.reprezentând umărul.cit.Cornean.toate fiind valabile pentru o persoană de talie mijlocie.GH.1980.Informaţii utile la stabilirea modelului armei 53Trebuie să se ia în considerare faptul că persoana trăgătorului este cunoscută sau necunoscută şi dacă în momentul tragerii a fost încălţată sau descălţată toate acestea influienţând stabilirea valorii înălţimii umărului faţă de sol.p.Aceasta presupune .Tratat practic în criminalistică.cit.333 53 Nicolae Buzatu.pentru poziţiile de tragere în genunchi şi culcat pe burtă.apud M.C.Bucureşti.52 Pe mâna persoanei care a tras cu arma de la o distanţă mică ori cu ţeava lipită se pot găsi urme de funigine şi granule de pulbere nearsă refulate la atingerea suprafeţei corpului în care s-a tras.pp.III.D.iar când persoana este necunoscută se iau în calcul valorile medii de 145cm reprezentând înălţimea de la umăr la sol pentru poziţia de tragere în genunchi şi înălţimea de 30 cm pentru cea culcat pe burtă.188-189 36 . 52 Ioan Iacobuţă.considerat ca aflându-se întru-na din cele trei poziţii clasice de tragere.calcularea distanţelor la care s-a aflat umărul în raport cu ţinta şi fixarea locului probabil în care s-a aflat tragatorul.op.a punctului de spaţiu.situat pe linia traiectoriei glonţului.IGM.vol.stabilirea pe baza calculelor matematice.Carpinean.p. Când persoana trăgatorului este cunoscută se procedează la măsurarea directă a înălţimii umărului acestuia faţă de sol pentru poziţia de tragere în picioare şi de la umăr la sol.Probabilitatea de determinare a locului este influienţată de posibilităţile trăgătorului de a avea poziţii intermdediare celor clasice luate în considerare şi de a ţine arma în aşa fel încât ţeava sa nu mai fie în prelungirea axului membrului superior.109.op.Mijloacele tehnice din actualul stadiu de dezvoltare a ştiinţei permit să se determine locul probabil în care se afla trăgătorul în momentul declanşării focului.

în raport cu linia traiectoriei şi ţinta se procedează la fixarea corespunzătoare a persoanei acesteia în contextul de la faţa locului.după ieşirea din corp..Orificiul de ieşire din corpul victimei se situează cu certitudine pe linia de deplasare ulterioară a glonţului.a lovit a doua ţintă.în obiectele situate pe direcţia sa de înaintare.Determinarea locului in care s-a aflat persoana in care s-a tras De cele mai multe ori ţinta este reprezentată de persoana asupra căreia s-a tras.poziţia victimei se stabileşte prin cercetarea deteriorărilor produse de glonţ după ieşirea din corpul acesteia. stabilită pe baza unghiurilor de impact cu ţinta.54 3.Acesta constituind un punct de reper pentru construirea şi calcularea unghiului pe care îl formează cu punctele de la suprafaţa obiectelor care prezintă urme ale impactului cu glonţul.Linia obţinută prin prelungirea axului perforării intersectează în mod obligatoriu corpul victimei.p.Se ia în calcul orificiul de ieşire a glonţului(nu cel de ieşire)deoarece este punctul cert în scris pe linia traiectoriei glonţului.p.109 56 Ibidem.2.linie pe care se află în mod obligatoriu şi obiectele care prezintă urme ale impactului cu acesta.poziţia acesteia se stabileşte relativ uşor.cit.55 Dacă înainte de a lovi victima.glonţul a perforat unul sau mai multe obiecte.După situarea în spaţiu a umărului trăgătorului.iar stabilirea locului în care s-a aflat ea se face tot cu un anumit grad de probabilitate.355 37 .reprezentând orificiu de ieşire a glonţului pe corpul victimei.Atunci când glonţul nu a creat perforări sau când a fost deviat de la traiectoria iniţială. pp.Mai întâi se determină înălţimea la care se afla orificiul de ieşire din corpul victimei.luându-se în considerare faptul că aceasta s-a aflat în poziţia în picioare şi că glonţul în continuarea deplasării pe traiectorie.Pe baza unor calcule matematice.op.se determină punctul de spaţiu situat pe linia traiectoriei glonţului.268-270 Ibidem.56 54 55 Ilie Botoş.

289 59 Ibidem.stabilirea cu precizie a faptului că locul şi poziţia armei nu au fost modificate de cineva până la sosirea echipei de cercetare.Mijloacele moderne de care dispune expertul îi permit acestuia să determine poziţia victimei în funcţie pe baza urmelor de sânge constatate la faţa locului.57 Capitolul IV Metode de fixare si ridicarea armelor 4.op.Ioan Iacobuţă. Când arma se descoperă la loul faptei.Această activitate presupune dterminarea exactă a locului în care a fost găsită arma.op.cit.aceasta se apucă de părţile pe care nu se pot păstra urme59.Pentru decarcarea armei.poziţia şi satrea acesteia.p. În cursul examinării.a urmelor de mâini ori alte urme de natură biologică Mnevrarea armei se face în aşa fel încât să nu se şteargă urmele de pe ea.ea fiind necesară ca mijloc material de probă.unghiul de impact al picăturii de sânge cu planul suportului şi va calcula coordonatele locului în care era situată plaga.examinarea 57 58 Aurel Ciopraga.se ficează prin fotografiere.Pentru aceasta expertul foloseşte funcţiile trigonometrice.158 Emilian stancu.cit.În acest sens se lucrează cu mâna înmănuşată sau cu un cleşte având buzele protejate în manşoane de cauciuc.dar în acelaşi timp ea trebuie identificată cu ajutorul gloanţelor şi tuburilor trase ce au fost descoperite la faţa locului.schiţă şi descriere în procesul verbal.verificarea cartuşelor rămase în încărcător.aruncate în afara corpului uman de presiunea arterială.expertul va determina direcţia de stropire.p.1 Cercetarea armei de la locul faptei Descoperirea armei este foarte importantă.58 Ridicarea şi transportarea armei de la locul faptei se realizează în condiţii impuse de necesitatea protejării urmelor tragerii.243-244 38 .pp.cu ajutorul cărora se poate calcula traiectoria urmată de picăturile de sânge.Prudenţa în manipulare este necesară şi pentru prevenirea unei declanşări accidentale.

dacă arma este asigurată sau nu.completat cu schiţe.ori în alte locuri în care a fost ascunsă de făptuitor.precum şi faţă de cadavru.nu trebuie exclusă posibilitatea descoperirii armei.În ape curgătoare şi în fântâni căutarea se face cu ajutorul unui electrogmagnet.Descoperirea la timp a armelor aruncate în acest fel.găsind întâmplător arma sa o poată folosi.Arma poate fi găsită la locul faptei.Arma este necesară ca probă materială pentru a se stabili cu ajutorul gloanţelor şi a tuburilor de cartuşe arse descoperite la locul faptei.În cazul în care arma nu se găseşte lo locul faptei.iar când se presupune ca arma a fost ascunsă în zăpadă sau în aratură se vor cerceta cu atenţie urmele de paşi.primul pas va fi fixarea acesteia prin fotografiere.p.în care se va preciza dostanţa arme faţă de obiectele înconjuratoare.însoţite de luarea măsurilor necesării protejării şi conservării acestor urme pe parcursul transportării la laboratorul de criminalistică.2000.reziduri de fum.Interpretarea criminalistica a urmelor la locul faptei .După fixarea armei descoperită la faţa locului urmează examinarea 60 Ilie Botoş.op.dacă a fost folosită în activitatea infracţională.preliminară a armei în vederea descoperirii eventualelor urme biologice sau a semnelor recente de tragere:miros. În descoperirea armelor se vor folosi detectorul de metale care va indica prin perturbarea câmpului magnetic prezenţa oricărui obiect de metal.Păsescu.Dacă persoana a fost victima unei agresiuni.poziţia cocoşului şi a închizătorului. apud GH.pp.Arma cu care s-a înfăptuit infracţiunea se poate găsi fie la locul faptei sau la domiciliul bănuitului.60Descoperirea armei este una din sarcinile importante ce se impun în cazul comiterii de infracţiuni cu ajutorul acesteia.Când arma se descoperă la locul faptei.temperatura ridicată.utilizându-se o aparatură specială pentru detectarea metalelor.National.cit.84-85.dar de cele mai multe ori acunsă.se va depune toate eforturile pentru ca ca aceatsa să fie găsită.previne posibilitatea ca unele elemente infractoare .Edit.lăsată de autor în scopul de creeării versiunii sinuciderii.sau a unei împuşcături din imprudenţă.Se va preciza direcţia în care se orienta ţeava.313 39 .descrierea în procesul verbal.

În continuare se va cerceta arma determinând momentul tragerii.Cu cât rugina este mai accentuată cu atât perioada de când s-a tras este mai lungă.Stratul de materie diferă în funcţie de faptul că s-a folosit la încărcarea cartuşului pulbere albă sau neagră.pe ţeava sau mansonul închizătorului.Cartuşele aflate în încărcător se trimit la laboratorfără a fi scoase din el pentru descoperirea evetualelor urme.ridicarea ei se face cu prudenţă pentru nu a distruge eventualele urme digitale existente pe ea.ci începe sa aibă culoarea cenuşie-albicioasă.Pachetele 40 .După 6 zile de la tragere.puţin strălucitor şi umed care murdăreşte în negru unsuros degetul sau tamponul de vată care s-a introdus în interiorul ţevii.Un factor care indică folosirea unei arme este mirosul specific al pulberei care persistă 5-6 ore în cazul păstrării armei într-o încăpere.pe trăgaci şi garda trăgaciului la pistoale.preliminară a acesteia.Cartuşul aflat în camera cartuşului se scoate şi se ambalează separat.Aspectul nu se modifică timp de 24 de ore.indicându-se locul unde au fost găsite şi data ridicării lor.După 48 ore reziduul ramâne negru dar mai puţin gras şi apos.După a patra zi reziduul nu mai este negru perfect.reziduul devine maron-roşiatic prin formarea oxidului feric(rugina).la încărcător pe cartuşele existente.iar în aer liber până la o ora.Până la a treia zi după tragere.Arma se verifică daca este încarcată.În acest scop arma se priveşte sub diferite unghiuri de lumină pentru a se constata dacă pe ea a rămas urme digitale sau de altă natură.Urmele digitale pot fi descoperite pe patul lustruit al puştilor.Indicii importante în acest sens sunt date de depunerea pe pereţii ţevii a unui strat de materie solidă din arderea pulberei.În cecetarea ţevii reziduul are o culoare brun-închisă.reziduul trece prin uşoare transformări dar îşi păstrează aspectul său proaspăt-perfect negru.Vremea umedă şi apoasă modifică acest aspect mai repede decât vremea uscată şi călduroasă.După examinarea armei caraceasta se împachetează şi este transportată la laborator pentru examinare.Încărcătorul şi cătuşele descoperite în armă sau în jurul ei se împachetează separat în hârtie.datorită oxidării sulfurilor care se transformă în sulfaţi.

ridicarea gloantelor de la locul faptei Această operaţiune presupune marcarea locurilor în care au fost găsite tuburile prin tăbliţe vizibile.Tuburile trebuie căutate cu multă atenţie.pămăntul respectiv se cerne minuţios prin sită.pentru a nu se schimba conţinutul.Acţiunile menţionate ajută la realizarea reconstituirii locului faptei şi a experimentelor ulterioare ce urmăresc stabilirea poziţiei trăgătorului şi a victimei în momentul declanşării focului.atunci când s-a tras cu arme care după fiecare foc trebuie reîncărcate.atunci se vor efectua săpături.conţinând arma şi celelate piese se sigilează.fapt care se menţionează în procesul verbal.61 4.Este important să se confrunte diametrul deschizăturii tubului ars cu dimensiunea orificiului creat în obstacol de gloanţe.fixarea.Mai rar se va descoperi la locul faptei tubul ars.doar în cazuri rare tuburile arse se aruncă de către trăgător.fixarea lor prin schiţe şi fotografii în care sa indice cât mai clar poziţionarea faţă de victimă şi de alte obiecte principale de la locul faptei.deoarece automatul arunca după fiecare tub ars.op.Cutarea.fie pentru a elibera butoiul fie pentru a reîncărca arma.La locul faptei se vor face fotografii cu proiectilele şi tuburile în poziţia în care au fost găsite. Căutarea proiectilelor şi a tuburilor se face cu ajutorul detectorului de metale.iar dacă se presupune că proiectilul a intrat în pământ.cit.pâslă sau hârtie.pp.atunci când tragerea s-a făcut automat este deosebit de mare.2.În cazul tragerii cu revolverul.În cazul în care se găseşte zăpadă la locul faptei.pentru o mai bună căutare aceasta se va topi.Posibilitatea descoperirii unor tuburi arse la locul faptei.Tuburile descoperite pot oferi informaţii cu privire la caracteristicile armei folosite.La locul faptei se pot descoperi şi tuburile cartuşelor trase.tuburile arse rămân în urmă.sau cu calibrul glonţului dacă acesta a fost descoperit.87-88 41 .La armele de vânătoare în interiorul tunului în afara pulberei şi alicelor există bura formată din rondele de carton.Aceste bure nu 61 Ilie Botoş.

op.cit.Nu se recomandă conservarea tuburilor în eprunetă.corelate cu poziţia acestora în locul faptei.Pe tuburi nu se pot descoperi urme digitale.va dovedi că împuşcătura s-a executat din apropiere.Sunt cazuri în care proiectilele după ce au străbătut corpul victimei îşi continuă mişcarea lovindu-se şi de alte obstacole.ard în timpul exploziei.cum ar fi portiera maşinii şi rămân agăţate de aceasta .arată că în cazul în care s-a tras de la o distanţă de3-4m.Însă se pot descoperi alte urme pe tuburi.ci sunt aruncate din ţeavă.iar la deschidere pot cădea în exterior lângă autovehicul.deoarece din cauza temperaturii mari substanţele ce compun urma se evaporă.pag. 4.cele care s-au turtit în urma contactului 62 Florin Ionescu.Problemele deosebite ridică găsirea proiectilelor care au ricoşat şi şi-au schimat direcţia.Expertiza medico-legală în cazurile de omoruri prin împuşcare cu arme de vânătoare.Tuburile şi burele vor fi apucate cu o batistă sau cu mâna înmănuşată şi se vor înfăşura în vată.Descoperirea burei la locul faptei.350-351 42 .bura fiind descoperită în apropierea ţintei.iar cioburile produc anumite semne suplimentare.în urma alicelor la distanţă de circa 10-15cm în direcţia tragerii.deoarece ele sunt singurele elemente materiale prin a căror examinare se poate realiza identificarea de gen şi individuală a armei cu care s-a tras.bura sau o parte din ea pătrunde în hainele victimei sau uneori chiar şi în corpul ei.introducându-se în cutii mici de carton care se sigilează şi se trimit la laborator.fixarea .deoarece acestea se pot sparge în timpul transoprtării.3Căutarea .62În cadrul acestei etape se va ţine cont şi de numărul orificiilor de intrare şi de ieşire descoperite pe corpul şi îmbrăcămintea victimei.care îngreunează munca expertului.ridicarea gloantelor de la locul faptei Descoperirea gloanţelor şi a tuburilor trase reprezintă una din sarcinele cele mai importante ale cercetării la faţa locului.dând impresia că au fost aşezate acolo în mod intenţionat.urme care se vor conserva pentru aucerea lor spre analiză la laborator.

La descoperirea acetsuia se utilizează detector de metale.microurmele provenite din din frecarea acestuia de pereţii ţevii.iar pentru o cercetare mai bună a faptei se va fotografia în cel mai mic detaliu zona care s-a tras cu arma.atunci când glonţul aflat în corpul victimei în viaţă nu poate fi descoperit cu uşurinţă.cu obiecte dure în care nu au putut pătrunde şi au căzut pe sol în apropierea lor. Glonţul părăsind ţeava armnei poartă imprimate pe camaşa.prin urmare trebuie căutat altul decât cel găsit.de asemenea se poate utiliza şi un aparat roentgen.care va semnala prezenţa metalului.fără a reuşi perforarea acestora.se observă o coronare a întregii suprafaţei proiectilului. La examinarea îmbrăcămintei victimei.Urmele lăsate de ţeava armei pe cămaşa glonţului prezintă aspetce de urme mai vechi.ceea ce indică faptul că proiectilul a fost tras înainte de săvârşirea infracţiunii.După ce se fixează coordonatele orificiului de intrare se poate trece la extragerea glonţului.fără a se atinge proiectilele.Pentru a descoperi glonţul în obstacolul în care acesta a intrat se examinează succesiv fiecare sector din traiectoria parcursă de proiectil.Aceste canale se fotografiază după care se trece la lărgirea lor.În asemenea cazuri sunt posibile doau versiuni:fie că glonţul a nimerit din întâmplare la locul infracţiunii.Fenomenul de învechire a urmelor de pe cămaşa de proiectil poate să se descifreze după urmatoarele indicii:lipsa luciului specific al metalului în locurile de frecare a cămaşii glonţului cu ţeava armei.se poate observa ca în partea 43 .dar mai ales cele care au rămas în canalele pe care le-au creat în diferote ţinte.Exista posibilitatea ca privind prin orificiul creat de glonţ într-un obiect.Lipsa acestor urme de pe cămaşa glonţului va demonstra că el nu a fost tras dintr-o armă de foc.fie că nu a avut loc împuşcătura şi glonţul a fost aruncat acolo.Obstacolul în care glonţul a rămas blocat are doar un orificiu cu o singură deschidere pe unde a intrat glonţul.Gloanţele din corpul victimei se retrag de medicul legist.se va avea în vedere că urmele proiectilelor pot pătrunde în cutele acestora.înainte de a pătrunde în corp sau la ieşire din corp.

iar condiţia principală a apariţiei acestuia este unghiul prea mic sub care se face contactul dintre proiectil şi suprafaţa unghiului întâlnit.descriere în procesul verbal la care se vor anexa şi schiţe.Distanţa de zbor a proiectilului este cu atât mai mare după ricoşare cu cît viteza proiectilului a fost mai mare şi unghiul de ricoşare mai mic.Se poate întâmpla ca glonţul izbizându-se de un obiect dur.iar pe obstacol să rămână imprimate urmele ricoşării.nu se mai extrage la locul faptei ci se trimite obiectul întreg la laborator pentru efectuarea expertizei balistice.se înfăşoară fiecare separat în hârtie curată sau vată şi se introduc în cutii mici care se sigilează.Devierile unghiului sunt cu atât mai mari cu cît densitatea obstacolului este mai mică. Fenomenul se numeşte ricoşare .dând posibilitatea ca oricând să se poată reconstitui locul exact al pătrunderii proiectilului.63Descoperirea glonţelor de la locul faptei are o deosebită importanţă nu numai în explicarea mecanismului de formarea a urmelor îmăuşcăturii.351-352 44 .Gloanţele se vor ridica cu ajutorul unor batiste.astfel ca diagonalele acestuia să trecă prin centrul orificiului.ci ajută şi la identificarea armei cu care s-a tras.După descoperirea gloanţelor se va face fixarea lor prin fotografiere.opusă glonţul să fi ricoşat izbindu-se de un obstacol..pp.sau cu mâna înmănuşată.la aceasta mai contribuie viteza şi volumul proiectilului.Când obstacolul are o densitate mare.să se spargă în schije.Dacă proiectilul a 63 Camil Suciu.Dacă proiectilul a pătruns într-un obiect mic. Extragerea proiectilelor la locul săvârşirii faptei din obiectele mari se procedează în felul următor:prin centrul orificiului de oătrundere se duc(imaginar) două drepte perpendiculare ale căror capete se unesc apoi în format pătrat.unghiul de respingere în ricoşare va fi aproape egal cu unghiul de incidenţă.iar unghiul de respingere va fi în funcţie şi de densitatea materialului.Ricoşarea se produce la unghiuri de întâlnire între 0 şi 35 grade.op.de aceea în decursul cercetării trebuie să se ia măsuri în vederea descoperirea acestora.cit.

pp.cauza cercetată.199 45 .Urmele principale sunt rezulattul fenomenelor dinamice care însoţesc împuşcătura şi se regăsesc pe gloanţe .cum ar fi de exemplu:daca aceste orificii au fost create de acelaşi tip de gloanţe.Toate aceste aspecte sunt trecute şi în procesul verbal.1.pe care este notat felul proiectilului.În situaţia existenţei mai multor orificii de intrare şi ieşire se cer a fi clarificate mai multe aspecte.inclusiv pe corpul omenesc .Atunci când proiectilul a pătruns în zid.op.extragerea proiectilului din orificiul lărgit se face prin cu ajutorul unei pensete sau al unui patent acoperit cu cauciuc.termice şi chimice care însoţesc împuşcătura.84-94 Gheorghe Alecu.cit.purtând semnătura şi sigiliul organului de urmărire penală.se scobeşte în jurul lui cu o daltă sau cu un tub metalic.Proiectilele găsite la locul faptei se împachetează în vată şi în hârtie.se va scobi cu o daltă de în prejurul orificiului format în aşa fel încât să nu se producă nicio zgârâietura acestuia.65 Expertiza criminalistică a urmelor principale ale unei trageri constă în examinarea orificiilor de intrare şi ieşire a canalelor formate atât pe corpul uman.tubul cartuşului.sau pe alte obiecte ce au fost obstacole în calea glonţului.locul unde a fost descoperit.corpul şi îmbrăcămintea victimei.dacă au fost trase de una sau mai multe arme.ca rezultat al fenomenelor dinamice.pătruns într-un obiect de lemn.glonţ.în urma folosirii acestora.Expertiza urmelor principale Urmele sunt acele modificări ce apar pe diferite obiecte.op.tuburi şi la nivelul obiectului lovit.p.la nivelul orificiilor de intrare şi ieşire a glonţului. Aceste urme pot fi găsite pe cartuş.cât şi pe obiectele cu care glonţul a venit în contact.cit.64 Capitolul V Cercetarea criminalistica a urmelor produse prin folosirea armelor cu teava ghintuita si mecanismul de producere a acestora 5.data.dintr-o singură direcţie sau 64 65 Ilie Botoş.

Orifiicile de intrare permit determinarea direcţiei din care s-a tras şi a unghiului sub care proiectilul a pătruns în obstacol.canalele oarbe şi urmele de suprafaţă a ricoşeurilor.percuţiei şi detunării.cum ar fi de exemplu tabla subţire de metal.157-158 46 .cit.de unghiul de lovire a obstacolului şi de densitatea obstacolului precum şi de densitatea materialului pătruns.op.Forma orificiilor de intrare este determinată de forţa cinetică.format din produsele de ardere ale pulberei. Urmle create de glonţ 66 67 Emilian Stancu.În categoria urmelor principale sunt incluse şi urmele sonore ale armării. Canalul de pătrundere indică drumul parcurs de proiectil în interiorul obiectului perforat.canalul şi orificiul de ieşire.pp.p.gloanţele şi tuburile trase.canalul lipseşte.cu arme şi suporturi asemănătoare celor descoperite la faţa locului.Urmele de ricoşare apar când glonţul este deviat de obiect.Toate aceste aspecte se clarifică pe baza examenului comparativ dintre urmele din litigiu şi urmele împuşcăturilor efectuate experimental.249 Lazar Carjan. 67 Urmele principale sunt reprezentate de modificările mecanice pe care le suportă glonţul şi tubul în interiorul canalului ţevii în timpul arderii încărcăturii explozive şi de detiorările care se produc şa suprafaţa ţintei în timpul impactului cu glonţul.Din această categorie intră:arma şi muniţia.de pătrundere şi cele de ricoşare.În obiectele subţiri.La orificiile de intrare se întâlneşte inelul de frecare.cit.66 Urmele principale se clasifică în trei mari categorii:urme de perforare.Urmele de perforare sunt compuse la rândul lor dinorifiicul de intrare.formând doar un orificiu de intrare şi canalul.din direcţii diferite şi dacă distanţa de tragere a rămas neschimbată.op.perforările.din particule de metal ale proiectilului şi din depuneri de unsoare.Orientarea lui depinde de energia cinetică a proiectilului şi de forma acestuia. Canalele oarbe sau urmele de pătrundere se formează atunci când proiectilul se opreşte în obstacol.

etc.Numărul plinurilor şi a ghinturilor din câmpurile cu striaţii de pe cămaşa glonţului.corespunde de obicei cu diametrul interior al canalului ţevii.Plinurile formează striaţii sub formă de adâncituri.greutatea şi materialul din care este confecţionat glonţul identificarea modelului.deosebit de valoroase pentru identificarea armei cu care s-a tras.direcţia.glonţul se comprimă şi se angajează aproape perfect între pereţii ţevii.cămaşa glonţului se zgârâie şi preia sub forma unor striaţii longitudinale şi paralele.care se formează în momentul în care glonţul este împins cu putere de presiunea gazelor înspre partea dinaintea a ţevii armei.Datorită frecării de ghinturile şi plinurile ţevii.temperatura precum şi presiunea creată de aceasta se disting mai multe forme ale amprentării arderii pulberilor.La faţa locului pot fi descoperite gloanţe deteriorate din diferite motive.68 Rprezintă urme de sine stătătoare.coroborate cu forma.calibrului.2009.modelul amprentei pulberei.toate caracteristicele de microrelief ale canalului ţevii .tipului armei.se determină numărul câmpurilor cu striaţii de pe circumferinţa glonţului.47-49 47 .cămaşa glonţului prezintă o serie de câmpuri cu dungi regulate.edit.lăţimea.dar fiind construit dintr-un material mai moale.Pentru stabilirea numărului ghinturilor şi a direcţiei acestora de răsucire.Având un diametru mai mare decât canalul ţevii.ceea ce face posibilă stabilirea calibrului armei.Anume după acest fapt se poate stabili producătorul glonţului.unghiul oferă date importante de răsucire pentru şi pasul lor.În funcţie de compoziţia chimică a pulberei folosite.care nu se conservă decât parţial urmele ghinturilor şi 68 Cristian Neghină.Politehnică.Contribuţii privind Eficientizarea Metodelor şi Tehnicilor din Activităţile Criminalistice inclusiv privind utilizarea Termomecanici în Balistică.iar ghinturile sub formă de prorminenţe.pp.oglindind construcţia interioară a acesteia.forma vârfului.Timişoara.diametrul.greutatea.dar în acelaşi timp sunt purtătoare ale unor striaţii cu caracter dinamic.În cadrul acestei etape se analizează:calibrul.Diametrul glonţului măsurat în partea superioară a sa.După tragere.

cum ar fi ţesutul osos sau ficatul.Armele de foc care au acelaşi număr de ghinturi dar care sunt diferite ca model sau tip.ceea ce denotă faptul că s-a folosit fie o armă cu ţeava ruginită care nu a putut asigura înşurubarea glonţului între ghinturi.op..microrelieful ţevii.pp.în interiorul canalului sunt gravate sau forate şanţuri în formă de 69 70 Florin Ionescu.p.fie o muniţie atipică.ale flancurilor ghintuite.pe baza cărora se identifică arma. În cazul acestor ţevi.71 Toate armele moderne au ţeava ghintuită.cit.plinurile.urmele de pe proiectil reflectă atât caracteristicile generale ale ţevii.urme ale plinurilor.determinate de numărul şi lăţimea ghinturilor.care serveşte la identificarea armei. 70Urmele de pe glonţ au prin excelenţă un caracter dinamic şi reflectă caracteristicile construcţiei interioare a ţevii ghintuite.Deformaea se produce chiar în momentul în care glonţul atinge un ţesut dur sau dens.Constanţa.Fundaţiei “Andrei Şagună”.331-332 Ibidem.Nu întodeauna gloanţele deformate pot proveni de la trageri cu o armă retezată.69 Altă caracteristică importantă a ghinturilor.care după ricoşare pătrund în corpul victimei.196 48 .tingând ţinta în aceasta formă.Edit.Deformarea se poate produnce şi ca urmare lovirii glonţului de un obiect dur.la ieşirea din aceasta glonţul se poate defoma sau sfărâma.precum şi ale spaţiilor dintre ghinturi.acestea se intâlnesc sub formă de striaţii.pot fi diferenţiate după laţimea ghinturilor.La armele cu ţeavă ghintuită.330-332 71 Ioan Doltu. În cazul în care se descoperă gloanţe deformate sau sfărâmate .care este egală cu distanţa pe care o parcurge un glonţ la o rotaţie completă şi depinde de unghiul de răsucire a glonţului faţă de axa longitudinală a ţevii armei.pp.Uneori este posibil ca glonţul să oglindească un singur câmp cu striaţii oblice.Datorită scurtării ţevii prin taiere .este lungimea pasului.cu un calibru neadecvat.anchetatorul şi mai ales expertl criminalist terbuie să aibă în vedere că apariţia lor poate fi şi rezultatul poate fi şi rezultatul folosirii unor arme cu ţeava retezată.Criminalistica.2003.

.apud M.72 La armele u ţeavă ghintuită glonţul are diametrul mai mic decât diametrul ţevii.Bucuresti.care iniţiază o mişcare de rotaţie elicoidală a proiectilului în jurul axei sale longitudinale şi asigură astfel stabilitatea girostatică a traiectoriei.M.urmele ghinturilor nu se imprimă pe glonţ.I.p.I..cu ajutorul microscopului comparator sau al altor instrumente optice moderne de cercetare.Aceste urme sunt mai bine conturate la arma nouă şi devin aproape imperceptibile la o armă uzată sau întreţinută necorespunzător.Cele mai utile urme pentru identificarea armei cu care s-a tras.G.gheara extractoare.Bucureşti.25 49 .Examinarea urmelor lăsate de armă pe glonţ.cit.va contribui la identificarea armei cu care s-a tras.vol.III.op.p.editura Era.peretele frontal al închizătorului.p.De aceea este forţat să iasă din ţevă.96.74 Aceste urme sunt formate sum mecanismul de încărcare.vol.fiind construit din metale sau aliaje mai moi decât pereţii din oţel ai ţevii va fi împins de presiunea gazelor spre pereţii camerei de explozie.G.Tomescu.apud Ştefan Lungan.M. Gheara exctractoare.p. Gheorghe Popa.În cazul folosirii unui cartuş de un calibru mai mic decât calibrul armei.Examinarea acestor urme în laborator.Sorin Apetrei.care îşi vor imprima microrelieful pe tub.1980.1980.Ejectorul lasă urme pe partea posterioară a inelului rozetei.sunt formate de atingerea tubului cu celelalte piese ale mecanismului de tragere.Examibarea acestor urme va folosi la identificarea din armei cu care s-a tras.şi astfel se imrpimă pe pereţii săi urmele ghinturilor sub forma unor striţii paralele.Tratat în Criminalistică.Urmele Obiectului de Studiu al Criminalisticii.La fel se întâmplă şi când arcul percutor al închizătorului loveşte capsa de bază a rozetei.Tratat practic de criminalistică.87 73 Ioan Iacobuta.25 74 Ibidem.2005.spirală.Bucureşti.G.III.tragere şi extragere a cartuşului tras şi constau în urmele formate pe rozeta tuburilor de către percutor.alcătuită dintr-un oţel dur îşi va imprima microrelieful pe inelul rozetei cartuşului.alcătuit dintr-un material sau aliaj mai maleabil.pragul 72 Dan Voinea.73 Urmele create pe tuburile de cartuş Tubul cartuşului păstrează urme caracteristice.

Unele cartuşe au inscripţionat semnul <+P>.Examinarea acestor urme perminte să stabilească dacă glonţul şi tubul au format un corp comun.există arme care folosesc mai multe tipuri de cartuşe.sertizate în acelaşi fel.Procesul se mai numeşte sertizare.65mm.pereţii camerei cartuşului.Atunci când se modofică lungimea.p. Diametrul tubului şi gâtul său ofere date orientative cu privire la calibrul ei.Aprecierea calibrului trebuie făcută cu prudenţă.Chernuirea dă naştere unui număr de adâncituri semisferice pe gâtul tubului şi pe partea inferioară a glonţului.care indică faptul că au o putere mărită.Chiar dacă sub aspect fizic nu diferă de celelalte.care oglindesc totodată caracteristicile de ordin geneal şi individual.”Lung”sau “Magnum”. 75 Lazăr Cârjan.Cartuşele făcute pentru pistoalele automate conţin inscripţia „Auto”.deoarece datorită presiunii gazelor atât tubul cât şi gâtul se dilată puţin şi astfel îşi măreşte diametrul.Deşi majoritatea armelor sunt proiectate să tragă cu un anumit tip de muniţie.2004.sau gâtul este crăpat.încărcătura lor exloză este capabilă să imprime glonţul cu o viteză şi putere distructivă mai mari.precum şi despre persoana făptuitorului atunci când la percheziţia domiciliară se descoperă cartuşe de acelaşi calibru.Inscripţiile de pe fundul tubului conţin informaţii despre provenienţa şi locul de fabricaţie a muniţiei.şi se face prin presare şi uneori prin cherneruire. .Compediu de Criminalistică.75Sunt urme de sine stătătoare.adică acelaşi cartuş.utile pentru identificarea armei şi munişiei utilizate.162 50 .înseamnă că la tragere s-a folosit un cartuş de calibru mai mic decât cel al armei.Fundaţiei Române de Mâine.aruncător.care pot folosi cartuşe speciale de 9.cum sunt de exemplu revolverele concepute pentru a trage cu cartuşe de 9mm Magnum.Edit.Bucureşti.Pe fundul tubului este înscrisă denumirea dată de producător şi un număr care indică diametrul aproximativ al glonţului.Modul de sertizare oferă organului de urmărire penală date importante despre locul de fabricaţie a munoiţiei.Dacă dilatarea tubului ste pronunţată.pe fundul tubului se află menţiuni cum ar fi de exemplu:”Scurt”. Pentru a stabili identitatea cu exactitate se cercetează fixarea glonţului în tub.

De cele mai multe ori urmele cuiului percutor pot conduce singure la identificarea armei.fiind totodată împins înapoi.care reprezintă produşii formaţi prin arderea a încărcăturii de azvârlire.viteza iniţială şi forţa de penetraţie a proiectilului şi de grosimea şi duritatea materialului ţintei. Urmele ghearei extraxtoare şi ale pragului aruncător iau naştere în timpul extragerii tubului din camera de ardere.Sub presiunea mare a gazelor tubul se dilată.pe fundul acestei urme se observă o serie de caracteristici cu un caractar individual bine pronunţat.imprimându-se pe şanţul inelar al acestuia.neregularităţile acestora fiind preluate de tub sub forma unor urme statice de imprimare.Dacă grosimea ţintei este foarte mică.perforarea conţine doar două elemente.pe marginea anterioară a rozetei.de pereţii camerei explozive.Urmele create de cuiul percutor apar prin acţionarea trăgaciului.iar suprafeţele laterale.cuiul lovindu-se de capsa cartuşului.unghiul de tragere.sau pe fundul său.sau ca urmare a uzurii specifice.imprimate de neregularităţile de la suprafaţa vârfului cuiului percutor.Acestea iau naştere atunci când proiectilul reuşeşte să învingă rezistenţa pe care o opune ţinta.Urmele cuiului percutor.Datorită acestor împrejurări capsa şi fundul tubului sunt presate puternic de peretele frontal al închizătorului.Apariţia perforărilor este condiţionată de distanţa.Specific pentru 51 . c) Perforările sunt urme care fac parte din categoria modificărilor mecanice apărute la suprafaţa ţintei în momentul impactului cu proiectilul.camerei de explozie ghearei extractoare şi pragul aruncător oglindesc numeroase caracteristici dobândite în cursul procesului de fabricaţie a armei.În categoria urmelor principale intră şi reziduurile tragerii.peretelui frontal al închizătorului. Urmele peretelui frontal al închizătorului şi ale pereţilor camerei explozive se imprimă pe tubul tras datorită forţei de expansiune a gazelor rezultate din arderea încărcăturii explozive.La cercetarea microscopică.străbătând-o sub forma unui canal care prezintă un orificiu de intrare şi unul de ieşire.respectiv orificiul de intare şi ieşire.

întoarse spre dreapta sau spre stânga.perforări este faptul că datorită forţei mari de penetraţie a glonţului.Canalele oarbe mai servesc la determinarea direcţiei de tragere.iar de jurîmprejurul său se pot observa rupturi de material.Această împrejurare generează o serie de deosebiri între orificiul de intrare şi cel de ieşire.la capaătul căruia se găseşte întodeauna glonţul.zdrenţuite. e)Urmele ricoşeurilor sunt urme de adâncime cu caracter dinamic create la suprafaţa obiectelor lovite de glonţ.Canalele oarbe sunt formate dintr-un orificiu de intrare şi un canal înfundat.De obicei au aspectul unor şănţuleţe deschise şi puţin adânci.circulare sau ovale.care este diametral opusă direcţiei din care s-a tras.materialul ţintei se îndoaie.Atunci când glonţul loveşte ţinta sub un unghi de incidenţă mic.iar particulile din acesta sunt proiectate pe direcţia de înaintare a glonţului.Recuperarea glonţului este obligatorie.spre deosebire de orificiul de intrare.însă pentru aceasta este nevoie să se stabilească mai întâi poziţia pe care a avut-o ţinta în momentul în care a fost lovită. În marea majoritate a cazurilor orificiul de intrare este de dimensiuni mai mici.întrucât el oglindeşte numeroase urme care folosesc la identificarea armei. d)Canalele oarbe se formează atunci când glonţul a pierdut o parte din forţa de penetraţie datorită distanţei mari de tragere.orificiul de intrare capătă formă alungită.În cazuri particulare.Capătul canalului va indica direcţia de înaintare a glonţului.care se prezintă sub formă de striaţii sau crăpături.având marginile regulate.Forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi ieşire depind în mare măsură de proprietăţile fizicochimice ale materialului ţintei.în funcţie de direcţia de răsucire a ghinturilor 52 .pe baza cărora se poate determina direcţia din care s-a tras.ori când ţinta are grosime şi densitate foarte mari.marginile fiind neregulate.Orificiul de ieşire este de dimensiuni mai mari.când s-a tras cu ţeava lipită ori de la o distanţă foarte mică.când a străbătut unul sau mai multe obstacole.iar când tragerea s-a efectuat perpendicular pe ţintă acesta capătă o formă rotundă.orificiul de intrare are marginile neregulate.

deoarece asemenea experimente.percuţiei şi detunării servesc la identificarea de gen şi indiciduală a armei.Ele apar atunci când tragerea s-a efectuat de la o distanţă mare sau sub un unghi de incidenţă mic.sau alte microparticule caracteristice obiectelor pe care le-a străpuns.oferă totodată răspuns la întrebarea dacă ele au fost sau nu create de glonţ.În urmele de ricoşare există posibilitatea să se descopere microparticule metalice provenite din cămaşa glonţului.Examiarea de laborator a urmelor de ricoşeuri.percutare şi ardere a încărcăturii explozive.op.înseamnă că s-a tras sub un unghi de incidenţă mare. Dacă obiectul lovit are duritate mare iar lumgimea lui este mică.este posibilă determinarea direcţiei din care s-a tras.1980.p.În cazul ricoşeurilor multiple produse în spaţii închise.armei.pornind de la locul în care a fost descoperit glonţul.M.Striaţiile urmelor de ricoşeu nu pot fi comparate cu modele create experimetal.glonţul creează ulterior un orificiu de pătrundere atipic.76 f)Urmele sonore ale armării.iar dacă s-a spart.glonţul putând lua traiectorii imposibil de prevăzut.ori din care a mai ricoşat.formează una sau mai multe urme de suprafaţă.Examinarea se face cu ajutorul unui aparat de tip sonograf.cit.Tratat practic de Crminalistică.De asemenea este posibil ca în momentul în care loveşte ţinta.care înregistrează grafic caracteristicele 76 Florin Ionescu.p.Manea.Dacă s-a deformat datorită mişcării dezordonate..care se găsesc la diferite distanţe de obiectul din care a ricoşat.pe baza caracteristicilor acustice din timpul operaţiunilor de încărcare.Edit.338.200 53 .lungimea urmei de ricoşeu este mai mare.Datorită ricoşeurilor glonţul îşi modifică direcţia de zbor şi poate lovi obiecte sau persoane care nu care nu se aflau pe traiectoria sa iniţială.III.Cu cât unghiul de incidenţă este şi duritatea obiectului sunt mai mici.apud V.sau când ţinta are duritate şi densitate foarte mari.sau în imediata sa apropiere.iar glonţul trebuie să fie găsit chiar la baza obiectului.prin cercetarea atentă a tuturor obiectelor atinse de glonţ.formând una sau mai multe schije.glonţul să se deformeze sau să se spargă.I.pe lângă faptul că sunt foarte greu de realizat sunt şi foarte periculoase.vol.Bucureşti.

Prima etapă este dedicată examinării cu microscopul optic iar în cazul în care nu se ajunge la rezultate concludente se apelează la alte metode specializate.De exemplu se caută identificarea nitraţilor cu ajutorul reactivilor speciali. Examinarea chimică este des utilizată.prin care sunt puse în evidenţă urmele secundare.prezenţa nitraţilor conducând la apariţia unor puncte roşii.op..I.Adrian Iacob.p.cit.Pentru 77 Constatin Draghici.Expertiza fonobalistică judiciară.Expertiza urmelor secundare Cercetarea criminalistică a acestor categorii de urme este destinată descoperirii şi examinării urmelor aparţinând factorilor secundari ai tragerii cu arma.304 54 .apud I.după care se calcă cu un fier cald.pp.imprimare ce trebuie să se îndeplinească.obligatoriu anumite condiţii de ordin calitativ.77Identificarea ar fi posibilă teoretic.pe baza examenului comparativ al sonogramei în cauza cu sonogramele obţinute prin tragerile experimentale.Controversa privitoare la ceea ce s-a denumit expertiza fonobalistică nu este lipsită de temei.Hârtia se introduce sub materialul presupus purtător de urmă.304.generale şi particulare ale zgomotelor produse de manevrare a armei.Examinarea comparativă se face între sonogramele urmelor în litigiu şi sonogramele model de comparaţie obţinute cu armele ridicate de la iculpat.cum ar fi cei pe bază de brucină. În cadrul stabilirii acestor urme se foloseşte examinările acustice.numai prin existenţa unei imprimări a urmelor sonore ale împuşcăturii.servind atât la stabilirea tipului şi modelului de armă cât şi la identificarea propriu-zisă.2.78 5.Bucureşti.formaţi în jurul sau în interiorul orificiului de intrare a proiectilului.Edit.zgomotele produse de o anumită armă fiind realmente greu de diferenţiat fonic de zgomotele unei alte arme similare care folosesc aceeaşi muniţie. M.p.1980.Aceste investigaţii presupun examinarea urmelor sonore ale îmăuşcăturii armării şi percuţiei.Angelescu.256-259 78 Ibidem.impregnaţi pe o hârtie fotografică.

cit. Examinările spectrale.îndeosebi microanaliza spectrală şi spectrofotometria de absorbţie atomică servesc la punerea în evidenţă a particulelor de cupru.249-250 55 .cantitatea şi intesitatea depunerilor depind de distanţa de tragere.inelul de ştergere şi cel de metalizare apar indiferent de distanţa de tragere.contribuid la clarificarea împrejurărilor în care s-a efectuat tragerea.gazele supraîncălzite.provenite din arderea încărcăturii explozive se autoaprind la contactul cu oxigenul din aer dând naştere unei flăcări care provoacă arsuri împrejurul orificiului de intrare.care devine mai mare.cu marginile arse şi neregulate.iar celelalte numai atunci când tragerea s-a efectuat cu ţeava lipită sau de la distanţe mici. Acestea se formează întodeauna.particule de unsoare.op.însă pe suprafaţa ţintei.apariţia. 79 Emilian Stancu.79Urmele se mai numesc şi factorii suplimentari ai tragerii.însoţesc urmele de pătrundere ale proiectilului. Urmele secundare sunt reprezentate de :urme ale acţiunii flăcării şi presiunii gazelor.identificarea nitriţilor de pe mâna trăgătorului se mai apelează şi la numitul „test cu parafină”.urme formate de gura ţevii. a)Urmele acţiunii flăcării Ele formează la tragerile cu ţeava lipită.Atunci când sunt prezente pe suprafaţa ţintei.al acţiunii reziduurilor tragerii asupra obiectelor situate pe diracţia de înaintare a glonţului şi al antrenării de către cămaşa glonţului a unei anumite cantităţi de substanţe sau impurităţi din canalul ţevii şi din mediile pe care le străbate.plumb existente în aceste urme.urme de funigine.care este mai curând spectaculos decât concludent.Uneori acţiunea modifică forma şi dimensiunile orificiului de intrare.particule de pulbere nearsă sau arsă icomplet.La ieşirea din canalul ţevii .reprezentând o categorie distinctă de urme care se formează ca rezultatul arderii încărcăturii explozive.Intensitatea arsurilor şi întinderea lor depind de tipul şi vechimea pulberei explozive.precum şi de calibrul şi lungimea ţevii armei.sau la tragerile de la distanţe mici.pp.

care la ieşirea din ţeava armei .ele dobândesc aspectul unor rupturi stelare sau unghiulare.Atunci când tragerea s-a efectuat cu ţeava lipită.care acţionează pâna la orificiul de ieşire.iar orificiul de intrare se desface şi ia o formă neregulată.b)Urmele acţiunii gazelor Constau din deteriorări mecanice şi chiar dislocări de material provocate la suprafaţa ţintei de forţa de expansiune a gazelor.sub forma unui strat fin care înconjoară orificiul de intrare.dacă tragerea s-a efectuat cu ţeava lipită ori de la distanţe mici.80 C)urmele de funigine sunt rezultatul arderei pulberei explozive .Odată cu ieşirea glonţului din armă.op.183-184 56 .gazele pătrund sub haine.În cazul ţesăturilor textile.iar armele de putere mică până la 1-3 cm.canalu creat de glonţ se prezintă ca o prelungire a canalului ţevii şi primeşte pe pereţi presiunea unei mari cantităţi de gaze.din care cauză canalul format se dilată.resiunea scade aproape brusc.însă din cauza vitezei mari de deplasare a glonţului ea continuă să acţioneze la mică distanţă.Ţesuturile corpului omenesc nu suportă o asemenea presiune şi se rup.a celei de iniţiere şi a substanţelor grase folosite la întreţinerea armei.în interirorul 80 Nicolae Buzatu.formând pe ţesuturi rupturi de dimensiuni şi forme variate(cruce.Acestea rămân în interiorul canalului ţevii.pistoalele mitralieră până la 3-7 cm.unghi).Forma deteriorărilor depinde de natura materialului asupra căruia a acţionează gazele.p.iar pe măsură ce glonţul ce glonţul se deplasează către gura ţevii aceasta scade treptat.Astfel.Presiunea gazelor este iniţial foarte ridicată.cit.Majoritatea acestora sunt transformate în microparticole de funigine care sunt antrenate de gaze şi depuse radial pe suprafaţa obiectelor.continuă să aibă o presiune foarte ridicată.Când împuşcătura s-a executat de la o distanţă mică pe o regiune a corpului acoperită de îmbrăcăminte.Limita de acţiune a presiunii gazelor depinde de categoria de armament folosită la tragere.puştile mitralieră şi carabinele provoacpă rupturi până la o distanţă de 10-12 cm.le ridică şi le rup.

Acest aspect contribuie la stabilirea ordinii în care au fost trase gloanţele.81Cantitatatea şi intensitatea depunerilor de funigine depinde de distanţa de tragere.apud I.În cazul în care s-a tras cu cartuşe de calibru mai mare.urmele de funigine pot conţine microparticule metalice desprinse din cămaşa glonţului sau din canalul ţevii.funiginea se găseşte în cantitate mare în interiorul canalului creat de glonţ.Dacă se trage cu ţeava lipită.196 57 .Funiginea capătă forma unei pete alungite.tipului de muniţie folosită şi calibrului armei.Distanţa pâna la care pot fi evidenţiate urmele de funigine depinde de tipul şi modelul armei.urmele se depun uneori sub forma unui inel care înconjoară orificiul de intrare a glonţului .lungimea ţevii.ovale.Vasiliniuc.tubului.p.funiginea se depune pe o suprafaţă mai mare.Cercearea acestor urme se impune în toate cazurile.III.îndeosebi atunci când glonţul nu a fost descoperit la 81 Florin Ionescu.Este posibil ca inelul să se lipească.Intensitatea urmelor de funigine scade după executarea fiecărui foc.precum şi pe mâna trăgătorului.op.cit .sau datorităn ruginei de pe ţeavă.însă într-o cantitate din ce în ce mai mică.dispunerea .Tratat practic de criminalistică vol.odată cu curăţirea canalului ţevii de reziduuria.Pe măsură ce ţeava armei se depărtează de ţintă.gradul de uzură a canalului ţevii şi cantitatea unsoare pe care o conţine.Întinderea suprafeţei pe care se depune funiginea .neregulate sau cu aspect de evnatai şi are o concentraţie mai mare în zona centrală şi mai scăzută spre margini.Culoarea şi gradul de solubilitate a particolelor de funigine furnizează date importante pentru stabilirea tipului de încărcătură explozivă a muniţiei.pp.în acest caz.cantitatea şi calitatea încărcăturii explozive.În unele cazuri urmele de funigine conţin pete maron.greu solubile în apă.uşor solubile în apă.Pulberea fără fum creează urme de culoare cenuşie.care apar datorită resturilor din încărcătura de iniţiere a capsei.până când dispare complet.340-341.intensitatea depunerilor şi culoarea lor oferă date preţioase pentru stabilirea distanţei de la care s-a tras .intensitatea depunerilor fiind foarte mare.în timp ce pulberea cu fum creează urme de culoare neagră.a vechimei relative a împuşcăturii.

locul faptei.Evidenţierea urmelor de funigine nu creează dficultăţi,cu excepţia cazurilor în care sunt depuse pe suporturi de culoare închisă.Pentru relevarea lor se folosesc fotografierea în radiaţii infraroşii,tratarea chimică,examinarea micrpscopică,roetgenografia.Unele din aceste procedee permit nu numai evidenţierea urmelor de funigine ci şi descoperirea altor urme prezente în stratul de funigine,cum sunt cele de plumb,cupru,nichel,etc. d)Particule de pulbere nearsă sau arsă incomplet Această catergorie de urme se formează datorită arderii incomplete a unei anumite cantităţi de încărcătură explozivă.Arderea incompletă se produce atunci când cantitatea de pulbere explozivă este prea mică,veche sau umedă,când capsa nu poate aprinde întreaga cantitate de încărcătură sau când ţeava armei este prea scurtă.Particulele de pulbere nearsă sunt antrenate de jetul de gaze pe direcţia de zbor a proiectilului şi se depun atât pe obiectele întâlnite în cale,cât şi pe mâna trăgătorului. Aceste particole acţionează ca nişte microproiectile,având viteza iniţială mare,merg cel mai departe în raport cu celelalte urme suplimentare ale împuşcăturii82Distanţa maximăn până la care se depun fragmente de pulbere nearsă depinde de tipul de încărcătură explozivă,marimea,forma şi greutatea granulelor,distanţa de tragere,precum şi lungimea ţevii.Datorită greutăţii sporite,acestea înving mai uşor forţa de rezistenţă a aerului şi se depun la distanţe mai mari comparativ cu celelalte categorii de urme secundare.Dacă tragerea se efectuiază de la distanţe până la care se situiază. Sunt unele urme secundare care se formează indiferent de distanţa de tragere,este vorrba de inelul de frecare,care se formează la orificiul de intrare a proiectilului şi uneori pe o mică porţiune,chiar şi de-a lungul canalului de pătrundere;şi inelul de metalizare se întâlneşte atât la gura orificiului de intrare a proiectilului,făcând corp comun cu inelul de frecare,cât şi independent de

82

Nicolae Buzatu,op.cit,p.184

58

acesta.Analiza

inelelor

de

metalizare

se

face

cu

activare

cu

neutroni,rontgenografie şi analiză spectrală.83 e)Alte urme secundare În categoria urmelor secundare mai inlcudem:inelul de metalizare,urmele de unsoare şi inelul de ştergere. Impactul glonţului cu ţinta duce la formarea în jurul orificiului de intrare a unui inel de culoare închisă,numit inel de metalizare sau guleraş de ştergere.Acesta se creează ca rezultat atât al ştergerii substanţelor unsuroase ,a particulelor de funigine şi de praf antrenate de glonţ la ieşirea din ţeavă,cât şi al dislocării şi depunerii unor particule din materialul glonţului.Dacă acesta a lovit mai întâi un mediu mai puţin dens,pe acesta vor rămâne urmele de ştergere,iar pe primul mediu dur întâlnit urmele de metalizare.Dacă primul mediu întâlnit este dens,atunci cele două categorii de urme se suprapun. Urmele de unsoare se formează în cazul tragerii apropiate,în jurul orificiului de intrare şi au forma unor picături,care conţin elemente caracteristice compoziţiei uleiului folosit la conservarea armei şi muniţiei.Aceste urme pot fi prezente la tragerile de la distanţă mică şi numai după primul sau al doilea foc,deoarece după mai multe focuri uleiul se arde datorită temperaturii ridicate existente în camera de explozie şi în interiorul ţevii.Inelul de ştergere este urma care analizată cu atenţie evidenţiază că deteriorarea de pe ţintă,ori suprafaţa de pe care s-a ridicat a fost creată de un glonţ tras cu o armă de foc chiar de la distanţă mareAcesta se formează atunci când glonţul iese din ţeavă,antrenând praf,ulei,funigine,iar când trece prin ţintă substanţele se şterg de pe acesta şi se depun pe suprafaţa cu care intră în contact.Pentru indentificarea lui de ia în considerare faptul că are o culoare închisă şi se găseşte în jurul orificiului de intrare.Specialistul analizând substanţele care compun inelul de ştergere poate stabili:felul pulberei cu care a fost încărcat cartuşul,gradul de uzură a armei ,orificiul de intrare a glonţului,precum şi calibrul acesteia.84 Urmele secundare ale îmăuşcăturii pot fi
83 84

Lazăr Cârjan,op.cit,p.159 Nicolae Buzatu,op.cit,p.185

59

evidenţiate în anumite situaţii şi pe mâna trăgătorului,pe alte regiuni ale corpului sau pe îmbrăcăminte.În acest sens pe mâna trăgătorului în cazul tragerilor cu ţeava lipită sau de la mică distanţă se pot găsi urme de funigine şi particule de pulbere nearsă,datorită refulării gazelor la atingerea suprafeţei corpului în care sa tras.Urmele respective se depun şi datorită reculului ,când o parte din gaze şi granule sunt împinse înapoi şi se depun pe mâna trăgătorului.Recoltarea acestor urme de pe mâna trăgătorului,analizarea lor şi stabilirea faptului că provin din arderea unei pulberi duc la identificarea persoanei care a tras. Urmele de funigine şi de pulbere nearsă se caută şi pe hainele şi pielea victimei. Recoltarea particulelor de pulbere de pe corpul sau îmbrăcămintea victimei sau făptuitorului se poate face prin:simpla scuturare a îmbrăcămintei sau prin testul de parafină;pe cale chimică prin reacţii cu alfa-naftalină,difenilamină sau brucină în acid sulfuric;prin metode fizice,utilizând izotropi radioactivi sau examinările în radiaţii infraroşii,ultraviolete. Urmele secundare pot inidca cazurile de trageri cu ţeava lipită sau de mică distanţă,lucru de mare importanţă atunci când se invocă sinuciderea sau accidentul.La sinucideri au mare importanţă urmele secundare descoperite pe mâna sinucigaşului,ele fiind o probă puternică în delimitarea sinuciderii sau accidentului de omor.85 Pe mâna trăgătorului care a efectua tragerea cu ţeava lipită sau la distanţă mică se pot găsi urme de funigine şi granule de pulbere nearsă,refulate la atingerea suprafeţei corpului în care s-a tras.Pentru identificarea armei care a fost folosită la comiterea unei infracţiuni,trebuie obţinute modele de comparaţie ale tuburilor şi gloanţelor trase de cu aceasta.În acsest scop sunt folosite captatoare de tuburi cu apă sau câlţi.86 5.3.Urmele create pe obiectele de la locul faptei
85 86

Constatin Draghici,Adrian Iacob,op.cit,pp.290-291 Nicolae Buzatu,op.cit,p.189

60

care este direcţia din care s-a acţionat asupra geamului.un canal şi un orificiu de ieşire.care este prezent la faţa locului examinează la faţa locului obiectele purtătoare de urme..În jurul orificiului dr creesză fisuri radiale.se va distinge un orificiu de intrare .cit.lichide şi semilichide.p.în raport cu grosimea sticlei.distanţa de la care s-a tras.continuând apoi mult mai amănunţit studiul acestora la laborator.geam.un canal foarte scurt şi un orifiicu de ieşire având diametrul mult mai mare decât al celui de intrare şi o formă conică.vol.Orificiile produse de gloanţe care lovesc geamul cu viteza şi forţă mare au o formă specifică caracterizată prin aspectul 87 88 Aurel Ciopraga.urme la trecerea glonţului prin sticlă.se disting toate cele trei elemente:orificiul de intrare.G. Obiectele în care pătrunde glonţul pot fi clasificate după natura lor în:solide.Ioan Iacobuţă.op.Tratat practic de Criminalistică.III.M.întretăiate de fisuri concentrice.88În sticlă .ughiul sub care a fost atins obiectului.175-182 61 .Bucureşti.semisolide.cu baza mare spre direcţia în care a plecat glonţul.87 Expertul criminalist.Ioan Iacobuţă.ce capătă aspect de pânză de păianjen.În urma examinărilor criminalistice se pot observa o serie de caracteristici care permit diferenţierea orificiilor create prin împuşcare de cele create prin lovire cu alte obiecte.op.Răspunsul la aceste întrebări poate fi obţinut numai după efectuarea unor examinări tehnico-criminalistice specializate a caracteristicilor pe care le prezintă spărturile de pe sticlă.apud Victoria Livinschi. Examinarea orificiilor în sticla ferestrelor se face de către criminalişti stabilind următoarele:dacă orificiile au fost create prin împuşcare cu o armă sau prin lovire cu un alt obiect.etc.I.Dacă expertul nu a fost la faţa locului.cit.se întâlnesc de asemenea .p.Urmele produse de glonţ în diferite obiecte prezintă trăsături caracteristice în raport de rezistenţa pe care o opun obiectele la pătrunderea glonţului.calibrul armei.va trebui să examineze urmele sau obiectele purtătoare de urme trimise de cei care le-au ridicat şi să răspundă obiectivelor stabilite de organele judiciare.145 Aurel Ciopraga.În sticlă groasă.pp.156.1980.oglindă.

construcţia acestuia.278-280 62 .ce diferă în raport de viteza glonţului.Adrian Iacob.op.având formă neregulată.având în vedere faptul că orificiul nu se poate constitui întodeauna şi nici nu are forma clară. Orificiile produse de gloanţe în parbrizele şi geamurile portierelor autoturismelor prezintă aceleaşi caracteristici cu cele constatate la sticla obişnuită.cit. Când spargerea geamului s-a produs prin lovire cu un obiect.iar pe partea prin care a intrat glonţul . Însă gloanţele care lovesc geamurile de la distanţe mici.glonţul poate trece prin scândură de diferite grosimi.relativ circular al găurii. Orificiile produse de alte obiecte se deoseosebesc de cele produse de gloanţe.iar orificiul se poate determina prin reconstituirea geamului cu ajutorul bucăţilor găsite pe jos.determinată de desprinderea a numeroase aşchii de sticlă.margini şi dimensiuni neregulate.se observă numeroase figuri radiale în formă de linii ce converg spre centrul orificiului.produc puncte asemănătoare cu cele create de lovitura cu alte obiecte.Determinarea direcţiei din care a fost lovit un geam este o problemă uşoară în cazul folosirii armelor de foc.lungi.89 În lemn.întrucât gaura are de obicei.Pe partea opusă a sticlei.lăsând urme caracteristice. Problema devine mai dificilă în cazul lovirii geamului cu alte obiecte.Acelaşi efect îl produc şi gloanţele a căror forţă de lovire a scăzut .oarecum 89 Constatin Draghici.gaura va căpăta forma unui crater vulcanic.cioburile din jurul punctului de impact cad.pp.Din această zonă densă pornesc uneori câteva fisuri radiale.iar fisurile sunt drepte şi continue.al cărui diametru depăşeşte cu puţin calibrul glonţului.În asemenea cazuriatenţia va fi îndreptată asupra secţiunilor radiale şi concentrice ale cioburilor provenite din spărtură.adică fisuri radiale şi crater deschis spre sensul de ieşire a proiectilului.cum ar fi de exemplu trecerea glonţului printr-un geam dublu.suprafaţa geamului va fi întreagă.Pe o porţiune de 5-10 cm în jurul găurii.cu excepţia materialului din interiorul găurii care a fost pulverizat de forţa glonţului.Întodeauna glonţul a intrat în partea opusă craterului format pe sticlă la ieşire.

distanţa de îmăuşcare.4.Ciornea.iar când este special construit poate străbate şi blindaje de oţel.urma are aspect de înfundătură.op.90 5. Atât obiecte de îmbrăcăminte cât şi fragmente din acestea de diferite mărimi.T.Ianovici.pe componente ale mediului sau pe suprafaţa unor obiecte.iar orificiul de ieşire este mult mai mare şi prezintă în jur rupturi şi distrugeri sub forma de aşchii.În metal.praf.orificiul de intrare este mai mic decât calibrul glonţului.efectuate de medicii legişti.Junimea.coexistenţa sau absenţa urmelor de pulbere pe mână.p.În situaţia identificării urmelor de asemenea natură.Dacă glonţul nu străpunge tabla .orificiul de intrare şi cel de ieşire se confundă înt-unul singur.La tabla foarte subţire.şi de rezistenţa opusă de lemn.pot fi găsite cu ocazia săvârşirii unor fapte penale.etc.glonţul poate trece prin foi de tablă de diferite grosimi.se fixează prin procedee criminalistice consacrate.Este necesară uscarea la temperatura mediului ambiant fără curenţi de aer.se ambalează în funcţie de starea în care acestea au fost găsite.pot fi purtătoare de diverse urme(fire de păr.canalul este abia perceptibil .Pentru 90 91 Ioan Iacobuta.implicit ale legaturilor şi nodurilor.de sol) cât şi de urme olfactive.Sorin Apetrei.Ed.Glonţul lasă în tablă urme sub forma unei pâlnii.Orificiul de intrare este mai mic .Iaşi.În funcţie de aceste elemente.pp.Urmele create pe corpul victimei Expperiza balistică în cadrul acestei etape este în strânsă legatură cu medicina legală.cu deschiderea spre direcţia de deplasare.99-100 GH.orientate în sensul de deplasare a glonţului. Diametrul pâlniei depinde de grosimea tablei.1979.criteriile diagnosticului morţii fiind:locul împuşcăturii. 63 .Medicină şi Drept.91 Modificările care apar pe corpul omenesc.G.iar orificiul de ieşire prezintă rupturi spre direcţia de deplasare a glonţului.cit.astfel că stabilirea morţii prin împuşcare se face numai în baza expertizei medico-legale.Scripcaru.N.ca urmare a contactului lor cu îmbrăcămintea purtată de o persoană în procesul săvârşirii unei infracţiuni sunt denumite urme ale obiectelor de îmbrăcăminte.viteza şi diametrul glonţului.vizibile.care la rândul lor.

Nodurile şi legăturile se pot găsi în investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă.Dacă glonţul s-a oprit în corpul victimei.obiecte lipicioase de contact.Popa.poate furniza o seamă de date cu privire la modul de săvârşire a faptei.la descrierea urmelor se vor întâlni trei elemente:orificiul de intrere.Gh.în funcţie de genul lor.rămân numai orificiul de intrare şi canalul orb sau înfundat.pp.care au creat urmele.canalul de trecere şi orificiul de ieşire.Pe obiectele de vestimentaţie pot fi găsite diverse urme.după cum loveşte partea acoperită a corpului sau pe cea descoperită.geamuri sparte.sau la clarificarea situaţiei de fapt. Când glonţul trece prin corpul victimei.pe traseul parcurs de autor şi pe toată circumferinţa locului faptei.pe suporturi pretabile a le conţine.Cercetarea urmelor de îmbrăcăminte rămase în câmpul infracţiunilor.În jurul orificiului de intrare rămân urme caracteristice sub forma unor inele.cit.cum ar fi de exemplu cele de natură biologică.Urmele de microfibre textile se caută pe scânduri.op.Obiectele de vestimentaţie ale autorului sau care au legătură cu faptă se caută în exteriorul şi interiorul încăperii.dimensiunea şi culoarea lor 92 Dan Voinea.Forma.O atenţie deosebită trebuie să se acorde căutării şi descoperirii obiectelor de îmbrăcăminte.pe obiectele de vestimentaţie ale victimei.vor fi ambalate în recipienţi din polietilenă sau sticlă curaţi pentru păstrarea urmelor de miros.90-91 64 .prin legarea victimei.în fapte contra patrimoniului sau în sinucideri.în depozitele subunghiale.92 Pe corpul omului şi uneori în corpul omului. Orificiul de intrare prezintă trăsături caracteristice .atât de la faptuitor cât şi de la victimă. Ridicarea obiectelor de vestimentaţie care aparţin autorilor unor fapte antisociale. Aceste urme se caută la locul faptei.descoperirea urmelor latente sau microurmelor se vor folosi mijloace de iluminare puternică şi cu diverse spectre de lumină în cazul microfibrelor textile şi diverse procedee de relevare în cazul urmelor latente de ţesături.se pot forma doua categorii de urme:ale glonţului şi ale factorilor secundari ai împuşcăturii.

Orificiul de ieşire are trăsături proprii.Duritatea osului permite ca.Dacă glonţul a atins partea neacoperită de îmbrăcăminte a corpului. Inelul de metalizare se formează în jurul orificiului de intrare atunci când glonţul pătrunde în oasele capului.poate fi complet .date de forţa cu care glonţul străbate corpul omului.a microparticolelor de pe îmbrăcămintea sau de pe glonţ depuse în timpul trecerii glonţului.inelul de ştergere este bine conturat.dacă trăgătorul este culcat. La ieşirea din oasele 65 .orificiul de ieşire are deseori un diametru mai mare decât diametrul glonţului.iar victima în picioare.canalul va avea o direcţie de jos în sus. Inelul de ştergere se poate observa pe îmbrăcăminte dacă glonţul atinge partea acoperită a corpului.dimensiunile şi conşinutul canalului prezintă interes deoosebit pentru determinarea poziţiei în care se aflau trăgătorul şi victima în momentul înăuşcării.diferă după cum glonţul a atins mai întâi partea acoperită de îmbrăcăminte sau zone descoperite.Acest inel nu va fi întâlnit pe corpul victimei dacă glonţul a străbătut mai multe straturi de îmbrăcăminte ori este foarte puţin perceptibil.dacă glonţul întâlneşte ţesuturi de consisteţă diferită sau cavităţi naturale.a calibrului armei. Direcţia canalului nu este întodeauna uniformă.omoplatului.canalul va avea o direcţie de sus în jos. Canalul de trecere. Direcţia.atunci când glonţul a rămas în corpul victimei.atunci când glonţul a trecut prin corpul omului. la trecere.canalul va avea o direcţie apropiată de orizontală.De aceea.din cauza distrugerii masive de ţesutului.cum ar fi unsoarea de pe glonţ sau rugina de pe ţeavă şi funiginea rezultată din ardere.Aceste urme rămân numai dacă glonţul nu a lovit mai întâi prin partea acoperită se îmbrăcămintea corpului.etc.sau înfundat .după cum.Când trăgătorul se află pe un plan mai înalt decât victima.putându-se produce ricoşeuri.Se formează prin depunerea în jurul orificiului de intrare a unor substanţe străine.rezultate de frecarea cămăşii glonţului cu ghinturile armei sau din pereţii metalici ai capsei explodate.Glonţul are tendinţa de a lua totul după el.Dacă victima şi trăgătorul stau faţă în faţă.glonţul să reţină de pe suprafaţa lui microparticule de metal.

op.care se compun din pulbere nearsă şi semiarsă.din capsa exploadată.cu sau fără fisuri.iar perii ard.V. Pe margirnile orificiilor de intrare poate fi descoperit inelul de ştergere.devenind fragili şi de culoare brună.ce compun inelul de metalizare.orificiul de ieşire are margini neregulate.Sub acţiunea ei pielea se pergamentează.93 Urmele proiectilului în corpul omului au următoarele caracteristici generale: În toate tragerile.1980.În părţile moi ale organismului.indiferent de distanţă.funiginea.Tratat pratic de criminalistică.glonţul poate produce distrugeri mari sub forma de aşchii.M.dacă nu a trecut în prealabil prin obiecte dure.vol.III.în jurul orificiului de intrare se imprimă factorii suplimentari ai împuşcăturii.5 m de la gura ţevii şi au forma de con cu baza în direcţia de tragere.provin din cămaşa glonţului sfîşiate de către ghinturile armei.Pielea din jurul orificiului de ieşire poate prezenta un inel de contuzie. Funiginea este pulberea arsă.glonţul creiază orificiul de intrare cu minus ţesut.97-98.În tragerile pâna la 30 cm se depune în jurul orificiului de pătrundere sub forma de manşon.cum ar fi centura. Inelul de metalizare se poate găsi pe bordurile oficiului de intrare a glonţului în ţesutul osos.G.care constă din resturi de vaselină.Acţiunea gazelor se face 93 Ioan Iacobuţă.cit.mai des la vârf şi mai rarefiat spre bază.deoarece rupe ţesutul lovit şi îl antrenează cu el în interiorul corpului.Distanţa lor de acţiune este pînă la 2.Bucureşti.care reţin firicelele metalice de pe cămaşa sa.firicele de funigine din canalul ţevii armei.Vasilniuc.Giorgică Sorin Apetrei.Orificiile de ieşire nu au lipsă de ţesut În tragerile de la distanţe mici.portţigaretul.ce se dispersează la gura ţevii ca un nor de fum.dintre care menţionăm:rezidurile împuşcăturii.răsfirate în afară.Aceste firicele metalice.Reziduurile împuşcării.apud M.precum şi din alte elemente aduse de glonţ din corpurile prin care a trecut anterior.flacăra şi acţiunea gazelor.182 66 ..Are efect pe o distanţă de maximum 30 cm.dacă înainte de ieşire proiectilul s-a lovit de un plan.p.Terbancea . Flacăra constă din firicelile de pulbere în stare incandescentă.I.pp.capului.

adică se întîlnesc numai orificiul de intrare şi canalul format de glonţ în corp.care ajută la stabilirea distanţei şi direcţiei de tragere.în jurul orificiului de intrare poate apărea inelul de contuzie creat de ţeava armei datorită recurului.pe o rază mică şi întrun strat dens.iar la intrarea glonţului în oase şi cel de metalizare.La tragerile efectuate de la 5-10 cm.În asemenea trageri.în formă de stea.Acest aspect se datorează acţiunii gazelor.afară de caracteristicele generale.simţită.dar în limitele acţiunii reziduurilor.Au bordurile netede şi mărimea lor se apropie de calibrul glonţului.Uneori.94 94 Ion Mircea.funiginea şi reziduurile sunt sedimentate în jurul orificiului de intrare.urmele lăsate de glonţ pe corpul omului.mai au şi unele particularităţi.arzînd pilea şi părul când se trage la o distanţă mai mică de 10 cm. În tragerile cu gura ţevii lipită de corp.firicele de pulbere nearsă.mai mari decât cele de intrare.Orificiile de ieşire au margile împinse puţin în afară.reziduurile sunt intrate în epidermă.în tragerile de la distanţe mari.În jurul orificiului de intrare sînt imprimate pe o rază mai mare decât în tragerile anterior amintite.cit.pp.glonţul creează orificii de intrare aproape egale cu diametrul său.în schimb apare inelul de ştergere.În tragerile de la distanţe ce depăşesc acţiunea gazelor şi a flăcării.Orificiile de ieşire sunt de cele mai multe ori . Pe corpul omului.orificiile de intrare sunt de obicei mai mari decât calibrul calibrul glonţului şi au margenile sfârtecate.cu marginile neregulate. În asemenea trageri se creează leziunile oarbe.dând naştere aşanumitului tatuajal împuşcăturii.care distrug ţesuturile musculare şi ale pielii.termic şi fizic.108-11 67 .fantă sau cruce.În funcţie de distanţa de tragere.De asemenea.op.orificiile de intrare pot fi mai mari decât calibrul glonţului şi cu margenile zdrenţuite datorită presiunii gazelor.În aceste trageri nu apare inelul de contuzie.cu bordurile netede şi fără urmele factorilor suplimentari.orificiile de intrare sunt aproape egale ca formă şi ca mărime cu cele de ieşire.

2009.Pro Universitaria.Tehnica şi Tactica Criminalistica. Leziunile secundare. fragmente metalice etc. rugina.95 Concluzii Efectuarea expertizei criminlalistice reprezintă o activitate ce reclamă din partea organelor judiciare nu numai cunosştinţe de specialitate în domeniul respectiv. Glonţul.Bucureşti.) sau prin ricoşare.220 68 . fulgi de perna etc.ci şi cunoştinţe generale din domeniile ştiinţei şi tehnicii. ca proiectil unic.b) leziuni secundare. terţiare şi cuaternare mai sunt denumite generic si leziuni sau urme suplimentare sau complementare.ed.Din punct de vedere medico-legal şi criminalistic.constată la cerere sau din oficiu că expertiza nu este completă dispune efectuarea unui supliment de expertiză. canal si orificiul de ieşire ce se formează. datorate factorilor preluaţi de proiectil în trecerea sa prin diverse medii (nisip.p. determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil sau fragmente deproiectil.în situaţia în care glonţul părăseşte corpul victimei. c)leziuni cuaternare sau conexe. pulberi din tragerile anterioare. Urmele terţiare sau reziduale. generate de factorii secundari ai impuscarii: flacara.Criminalistica. leziunile ce pot fi produse de armele de focsunt:a)leziuni primare.scritube.gazele.pulberea arsa sau arzanda.Atunci când organul de urmărire penală.php Elena Ana Nechita.fie de către acelaşi expert fie de către altul.96 95 96 http://www. poate produce aşa numita plagă prin împuşcare formată din:orificiul de intrare.com/medicina/NOTIUNI-DESPRE-LEZIUNILE-SI-MO53919. pulberea nearsă. faina. induse de factorii reziduali care se găsesc în interiorul ţevii şi care sunt antrenate şi transportate de proiectil:unsoare.

În ipoteza săvârşirii de infracţiuni cu arme.prin care se aduce atingere vieţii şi sănătăţii unei persoane 69 .muniţia şi urmele acestora.Expertiza balistică-judiciară se înscrie printre cele mai complexe examinări la care sunt supuse armele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful