UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNAŢIONALE DISCIPLINA: MEDIUL INTERNAŢIONAL DE AFACERI

PROIECT
MEDIUL INTERNAŢIONAL DE AFACERI GRECIA

STUDENT: ALEXANDRU GIORGIANA-ELENA MASTER, ANUL I

GALAŢI
- 2010 -

CUPRINS
CAPITOLUL I – INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 2 DATE GENERALE ............................................................................................................................................................. 3 CAPITOLUL II – PERFORMANŢA ECONOMICĂ ................................................................................................................ 5 2.1. RESURSE NATURALE ................................................................................................................................................. 5 2.1.1. Principalele resurse naturale ............................................................................................................................ 5 2.1.2. Importul de resurse naturale ............................................................................................................................ 6 2.2. EVOLUŢIA ECONOMICĂ A GRECIEI ................................................................................................................................ 7 2.2.1. Sistemul economic .......................................................................................................................................... 7 2.2.2. Principalii indicatori macroeconomici ................................................................................................................. 8 2.3. STRUCTURA ECONOMIEI GRECIEI ............................................................................................................................... 12 2.3.1. Agricultura .................................................................................................................................................... 12 2.3.2. Industria ....................................................................................................................................................... 13 2.3.3. Sectorul energetic ......................................................................................................................................... 14 2.3.4. Turismul ....................................................................................................................................................... 15 2.4. COMERŢUL EXTERIOR AL GRECIEI .............................................................................................................................. 16 2.4.1. Exporturile .................................................................................................................................................... 16 2.4.2. Importurile .................................................................................................................................................... 17 2.5. RELAŢIILE ECONOMICE ...................................................................................................................................... 18 2.5.1. Relaţiile economice româno - elene ................................................................................................................ 18 2.5.2. Cadrul juridic româno-elen ............................................................................................................................. 18 2.5.3. Investiţii elene în România ............................................................................................................................. 19 2.5.4. Investiţii străine directe .................................................................................................................................. 20 2.5.5. Planul elen pentru reconstruirea Balcanilor ...................................................................................................... 21 2.6. RELAŢII DE MUNCĂ ............................................................................................................................................ 22 2.6.1. Proceduri pentru obţinerea permisului de rezidenţă ......................................................................................... 22 2.6.2. Proceduri pentru emiterea unui permis de muncă ............................................................................................. 23 CAPITOLUL III – EFICIENŢA GUVERNAMENTALĂ.......................................................................................................... 24 3.1. ORGANIZAREA POLITICO - ADMINISTRATIVĂ A GRECIEI .................................................................................. 24 3.1.1. Zona Attica (Atena şi Pireu) ........................................................................................................................... 24 3.1.2. Zona Macedonia şi Tracia .............................................................................................................................. 25 3.1.3. Sistemul politic ............................................................................................................................................. 26 3.2. REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL COMERŢULUI EXTERIOR AL GRECIEI................................................................ 27 3.2.1. Taxele şi impozitele ...................................................................................................................................... 27 3.2.2. Reglementări vamale .................................................................................................................................... 28 3.3. SISTEMUL BANCAR ............................................................................................................................................ 31 3.3.1. Bursa de Valori Atena.................................................................................................................................... 32 CAPITOLUL IV – EFICIENŢA AFECERILOR ................................................................................................................... 33 4.1. ÎNFIINŢAREA UNEI SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI (A.E.) ............................................................................................... 33 4.2. ÎNFIINŢAREA UNEI SOCIETĂŢI CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ (EPE) ..................................................................... 34 CAPITOLUL V – INFRASTRUCTURA .............................................................................................................................. 35 5.1. POPULAŢIA......................................................................................................................................................... 35 5.2. TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE .......................................................................................................... 35 5.3. TRANSPORTUL .................................................................................................................................................. 36 5.4. TELECOMUNICAŢIILE ......................................................................................................................................... 37 CONCLUZII .................................................................................................................................................................... 38 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................................. 39

1

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

Grecia, sau Republica Elenă, este o ţară din sud-estul Europei, situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, Macedonia şi Albania, şi la vest de Turcia. Are un litoral de 13.676 km la mările Egee, Ionică şi Mediterană. Această ţară este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă, datorită staţiunilor de o frumuseţe iesită din comun, a numărului mare de insule, dar şi a faptului că litoralul grecesc oferă unele dintre cele mai frumoase locuri pentru relaxare şi distracţie, dat fiind şi faptul că marea este foarte limpede ş, pe alocuri, are nuanţ turcoaz. Considerată de mulţi drept leagănul civilizaţiei occidentale, Grecia are o istorie lungă şi bogată, care şi-a răspândit influenţa pe trei continente. Ca atare, este locul de naştere al democraţiei, filozofia de Vest, Jocurile Olimpice, literatura de Vest, a istoriografiei, ştiinţe politice, principalele principii ştiinţifice şi matematice, şi drama de Vest, inclusiv atât tragedie cât şi comedie. Templele se impun prin simplitate şi perfecţiune artistică ca şi sculpturile şi picturile. Literatura greacă este plină de nume cu greutate: Homer, Hesiod, Eschil, Pericle, Sofocle, Euripide, Aristofan. Filozofii greci sunt şi ei reprezentativi: Tales din Milet, Heraclit, Pitagora, Socrate, Platon, Diogene, Aristotel. Istoria este ilustrată de Herodot, Tucidide. Muntele Athos, simbol al creştinismului, este un permanent loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga lume. Grecia este o ţară dezvoltată, membră a Uniunii Europene începând cu 1981, membră al Uniunii Economice şi Monetare al Uniunii Europene începând din 2001, NATO din 1952, the OCDE din 1961, un membru fondator al Cooperării Economice pentru Marea Negră şi un membru al ASE din 2005. Atena este capitala, iar Salonic, Patras, Heraklion, Larissa, Volos, Ioannina, Kavala, Rodos, Chania şi Serres sunt unele din marile orase alte ţării. 2

Date generale
Localizare: Republica Elenă este situată in Sud-estul Europei, în extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. Se învecinează la nord cu Albania, Macedonia, Bulgaria şi Turcia, pe o lungime totală de graniţă de 1.228 km., la est cu Marea Egee, la sud cu Marea Mediterană şi la vest cu Marea Ionică. Lungimea de coastă este de 13.676 km Suprafaţă: Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă. Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700. Climă: Clima este mediteraneană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27°C), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde (temperaturi medii în ianuarie: 10°C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord. Populaţie: 10.601.527 locuitori. Speranţa de viaţă de 78,44 ani (bărbaţi 75,89 ani, femei 82 ani) este cea mai mare din tarile Uniunii Europene. Fus orar: GTM+2. Limba oficială: Greaca. Capitala: Atena –3.096.000 de locuitori. Datorită extinderii Atenei şi Pireului (peste 1.500.000 locuitori), s-a format aglomerarea urbană Atena - Pireu, care, împreună cu locuitorii din împrejurimi (consideraţi că locuiesc în zona rurală a Atticii), numără peste 5 milioane de locuitori (circa 50% din întreaga populaţie a Greciei). Împărţire administrativă: Grecia este formată din 10 regiuni împărţite în 51 de districte şi o regiune autonomă. Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821). Alte sărbători naţionale care sunt zile nelucrătoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, 25 Martie, 28 Aprilie, 24 Iunie, 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie, 31 Decembrie şi trei zile de Paşte. Religie: ortodoxă (97,6%), musulmană (1,3%), romano-catolică (0,4%), protestantă (0,1%), altele (0,6% - categorie în care sunt incluşi şi evreii). Biserica Ortodoxă a Greciei este autocefală, dar indisolubil legată doctrinar de Biserica de la Istanbul (Constantinopol), Patriarhia Ecumenică. În Peninsula Halkidiki, în partea de sud-est a Macedoniei, se află Muntele Sfânt (Athos), o comunitate mânăstirească autonomă. Conform autorităţilor elene, Muntele Sfânt (Agion Oros) este considerat o comunitate “alcătuită din mânăstiri ale Bisericii Ortodoxe Elene”, numele de “schit românesc”, “mânăstire rusească” etc. reprezentând doar preponderenţa călugărilor români, respectiv ruşi, aflaţi în schitul sau mănăstirea respectivă.

3

EBRD. 14. Conform Constituţiei din 1975. există separaţia puterilor în stat: executivă.000 în Germania. Prim-ministru: Constantinos KARAMANLIS. EIB. 21. 350. şi-a început mandatul la 12 martie 2005. IBRD. declarat imn naţional în 1864. Ministrul afacerilor externe: Dora BAKOYANNIS ( din 14 februarie 2006.Noua Democraţie.000 în S. WHO. 100. Diaspora elenă 1: Este estimată la 5.000 în Italia. Adoptat şi de Republica Cipru ca imn naţional. Drapel: Nouă dungi orizontale de dimensiuni egale.000. Inspirat de Revoluţia greacă de la 1821.mae.a. În afara Secretariatului General pentru Diaspora funcţionează un Consiliu al Diasporei Elene şi un Parlament Mondial al Elenismului. 212..000 în Bulgaria.000 în Africa de Sud. 8. Şeful statului: Karolos PAPOULIAS.000 în Franţa.000 în Canada. UN.000 în Australia. Imnul naţional: „Ymnos eis tin Eleftherian” (Odă Libertăţii). este considerat a fi cel mai lung imn naţional.000 în Suedia ş. Grecia a aderat la moneda unică euro €. compus din 300 de deputaţi aleşi prin sufragiu universal. pe o perioadă de 4 ani. pe versurile cunoscutului poet Dionysios Solomos. cu 158 de strofe. IMF. 300. Diaspora elenă este foarte bine organizată şi activă.m.000 în România. UNESCO.U. legislativă şi justiţie.000 în Marea Britanie.. o cruce albă. într-un pătrat albastru reprezintă ataşamentul statului grec faţă de religia ortodoxă şi recunoaşterea rolului ortodoxiei în formarea statului grec modern Membră: Eurozone. Parlamentul Elen (Vouli ton Ellinon): Unicameral. 1 http://www.A. Interpol. În partea stângă sus. 25. 700. membru al partidului Noua Democraţie). WTO. dispuse alternativ în culorile alb şi albastru.607. UNCTAD. NATO.000 în ţările din spaţiul ex-sovietic. 35.d. 600. din care: 3. OECD.000. Moneda naţională: Începând de la 1 ianuarie 2002. CERN.Forma de guvernământ: Republică parlamentară. IMO.ro/ 4 .

500 tone (în anul 2004) aluminium – 167. magneziul.2 milioane de tone (în anul 2004).800 tone (în anul 2003) - - 5 .370 de tone./tonă şi 0. Resurse naturale 2. cele ce conţin minereuri cu conţinut de aur de 0.8 gr. Din datele publicate. rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. concentrate de plumb-zinc – 21. nichel . aur – 6 tone/an Producţia de concentrate de minereuri şi de produse metalurgice este: aliaje de nichel – 18.8 milioane de tone.000 tone perlite cernute.8 milioane de tone.206 milioane de tone.5 milioane de tone. de minereuri fero-nichel . Principalele resurse naturale Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita.700 tone si 115. perlite – 780.000 tone de magnezita caustică (în anul 2003) alumină – 784. 200 de milioane de tone iar cele exploatabile la cca. Grecia este cel mai mare producător din Europa. lignitul.4 %.sunt estimate la cateva sute de milioane de tone din care peste 100 de milioane de tone exploatabile. Grecia este pe locul în lume şi unul din principalii exportatori: marmura – 233 de mii de m. producţia de minereuri a Greciei este: bauxită – 2.1. dolomite – 129 de mii de tone (în anul 2003).1. concentrate de zinc – 32. de bentonită ale Greciei sunt estimate la cca.54 % cupru şi 0. Rezervele Greciei sunt: de bauxită .56 gr.8 milioane de tone . (în anul 2003). rezervele geologice de minereuri cu conţinut de 0./tonă conţinut de cupru sunt estimate la circa 129./tonă aur sunt estimate la cca.000 tone perlite crude si 440. petrolul.CAPITOLUL II – PERFORMANŢA ECONOMICĂ 2.1.sunt estimate la cca 100 de milioane de tone cu conţinut de nichel 1-1.320 de tone.c. marmura. 20 de milioane de tone. de magnezită sunt estimate la cca. cele ce conţin minereuri cu conţinut de plumb. zinc şi argint se situerază la cca.2. 3.6 milioane de tone (în anul 2003).89 gr.000 tone (în anul 2003) magnezită – 43.

importurile Greciei de minereuri. € / an. importul de minereuri se situează în jurul cifrei de 8.- Produse din cariere: marmură – 233.84 de mil. € .5 mil.metale neferoase – 834.aluminium şi articole din aluminium – 473 mil. € . € iar cel de îngrăşăminte şi de produse de carieră în jurul cifrei de 94 de mil.8 mil.aur şi produse din aur (nemonetare) – 34 mil. € .396. € .produse minerale – cca.nichel şi produse din nichel – 6.aricole din piatră. € .cupru şi articole din cupru – 396 de mil.sare şi sulf – 89 de mil.1.15 milioane de tone (în anul 2003) caolină – 60. de € . România importă anual produse minerale în valoare de peste 5 mld. € . Importul de materii prime.0 mld.000 tone (în anul 2003) bentonită – 1.9 mil.581.6 de mil.2. € . €.8 mld.9 mil. € .zinc şi articole din zinc – 5.8 mil. s-a situat la nivelul de 1. €. 2. cu excepţia combustibililor şi carburanţilor.fonta şi otel – 1. produse siderurgice etc. €/an . ciment şi azbest . € .000 tone (în anul 2003) gips – 732.minerale neferoase – 548. € . În anul 2004.azbest şi articole din azbest – cca 4 mil. 25 de mil. Importul de resurse naturale 6 .articole din aluminium – cca 36 de mil.8 mil. $ în anul 2007. € iar metale comune şi articole din acestea în valoare de peste 2. €/an .îngrăşăminte – 145. România importă din Grecia următoarele categorii de produse : . €. s-au situate la nivelul de : .000 tone (în anul 2003) Conform datelor publicate.zinc şi articole din zinc – 24 de mil.

9 % în anul 2007 şi 3. Micşorând cheltuielile din buget. programul de măsuri sociale ş. fiind elaborate un set de măsuri orientate spre ocuparea forţei de muncă şi politicile macro şi micro economice. Evoluţia economică a Greciei Una din principalele politici-cheie ale Uniunii Europene este strategia pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.6 % în trimestrul I 2008. faţă de moneda unică. grecii au cheltuit mult mai mult decât de obicei din cauza confuziei generate de euro. comunicaţii etc. cercetarea şi dezvoltarea.1% în 2000 şi 2001.750 drahme la un euro). S-au propus reforme radicale în domenii precum politica macroeconomică. reforma fiscală. care ulterior au creat un nou cadru de dezvoltare al economiei elene.). s-a constatat că nu s-au înregistrat progrese suficiente pentru îndeplinirea diverselor obiective. provocînd o criză majoră în rândurile populaţiei. implementarea schimbărilor structurale (ex. mărind taxele şi accizele la unele produse. La nivel European a fost stabilit un set unic de orientări. Guvernul elen.3 % în anul 2006 . executivul elen a reuşit în trei ani să obţină rezultate destul de încurajatoare. În februarie 2005 Strategia a fost revizuită.6% în scădere faţă de cel de 7. Deja în anul 2006 Grecia a înregistrat un deficit de doar 2. trasându-şi ca obiectiv major ridicarea nivelului economiei. cu riscul ratei de schimb extrem de limitat şi cu o încredere mai mare a oamenilor de afaceri la stabilitatea mediului economic. mărind taxa pe valoare adăugată de la 18% la 19%. 4. încă prezentă. înlocuirea drahmei a dezvoltat creşterea preţurilor peste noapte. Aderând la 1 ianuarie 2001 la Uniunea Economică şi Monetară (Zona euro) Grecia. Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a stabilit obiectivul de îmbunătăţire a competitivităţii Europei. în particular: un grad de ocupare a forţei de muncă de 70% şi investiţii de 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare pînă în 2010.8% înregistrat în 2004.2. În ultimii ani Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat decât cel al mediei UE şi relativ crescător .1. ceea ce a condus la sărăcie şi la o aversiune. variind de la 4. În aceste condiţii. Obişnuiţi cu sume mari (340. Reformele economice au motivat consolidarea investiţiei publice (ex.2. Acest program ambiţios a devenit cunoscut sub denumirea de „Strategia de la Lisabona”. cu rata dobânzilor scăzută. privatizarea în sectorul energetic. Grecia a pierdut în scurt timp din competitivitatea sa. Grecia fiind stat membru al UE se confruntă cu provocări similare. Consiliul a convenit un obiectiv de creştere economică medie de 3% şi de creare a 20 de milioane de locuri de muncă pînă în 2010. Ritmul de dezvoltare la un nivel bun şi pentru perioada următoare.a. făcând reforme pe piaţa imobiliară. limita impusă de UE. Cerinţele şi normele UE au dus la convergenţa treptată a politicilor naţionale. 3. obţinînd deficite bugetare excesive.2. s-au confruntat cu o gravă problemă cu preţurile la momentul introducerii monedei unice. se datorează câtorva factori majori : 2. transporturi. Pe seama unor speculaţii avantajate de confuzia populaţiei. condus de actualul Prim-ministru Costas Karamanlis. 3. prin urmare. peste maximumul de 3% din PIB. ca de altfel şi alte state Europene. Sistemul economic 7 . s-a axat prioritar pe stabilitatea macro-economică şi creşterea competitivităţii pieţei. După cinci ani. liberalizarea pieţelor.).7 % în anul 2005. întreprinderile.

2 % 102.180 242. 7 % din PIB în anul 2009 şi de 4. .iniţiativele guvernului elen concentrate pe stabilitatea macroeconomică.1% 3.0 3.4% 95.rata somajului va atinge 9 % în anul 2009 şi 9.CSF III ) precum şi perspectiva alocării a încâ 24 de mld. € alocate în cadrul CSF III.inflaţia ar urma să atingă 2.7% Indrumător de afaceri Grecia IMD World Competitiveness Yearbook 2009 4 p=valoare provizorie.7% 1.2p4 Ritm creştere economică (%PIB) 4.6% 96.0% 7.5 % în anul 2009 şi 2. €) PIB la preţuri curente (mld. € pentru perioada următoare ca urmare a negocierilor în cadrul CSF IV.946 252.8% 0. creşterea competitivităţii pieţei.9% 8.6% 1% 1. comunicaţii etc.4 % în anul 2010 ( faţă de 8.3% 7.. €.2 % 1. . 7 % în anul 2010 (faţă de 4.3 % 101.noi investiţii ca urmare a acordării tranşei a III-a în cadrul susţinerii financiare comunitare (3-rd Community Support Frame .creşterea economică a Greciei va fi de 0.2% 2. .6% 3.207 228. reducerea datoriei publice şi coeziunea socială determinată de măsurile sociale luate în ultimii ani.250 11.4% 12. 2.deficitul fiscal al Greciei va fi de 3.8p 2008 3 355. Astfel.9% 3.04 % 101.7 % pentru anul 2009.7% 10.4 mld. .4 % din PIB în anul 2010. . transporturi.8% 1.5% 90% 0.0 % 98. Raportul Comisiei Europene privind previziunile economiilor Europene pentru anii 2009 – 2010 a fost pesimist în ceea ce priveşte evoluţia economiei elene. din cele 34.). programul de măsuri sociale ).schimbările structurale planificate din care unele au început să fie implementate (reforma fiscală.1 2005 199.4% 7.7 % 2.7p 2007 270 3.2 % din PIB în anul 2009 ( faţă de 94 % în anul 2008 ) şi de 98.8p 2006 229 4.2 % pentru anul 2010 faţă de previziunea Ministerului elen al Economiei şi Finantelor care este de maximum 3 % pentru anul 2009.3% 97.2 % pentru anul 2009 şi de 0. .2% 4. Principalii indicatori macroeconomici Indicator PIB (mld.1 % 99. La sfârşitul anului 2007.întărirea investiţiei publice (privatizarea în sectoarele energetic. .8% 2.0% 9.645 213.8 % 2.2.9% 1.7% 4.4% 5.3 % în anul 2008 ). raportul prevedea 2 : .3 % în anul 2008 ) .2. Grecia a absorbit doar 26.datoria publică a Greciei va fi de 96.7% 98.27 mld.3 % 99.9 2.7% 3.9% 94. €) Rata şomaj (%) Deficit bugetar (%) Rata inflaţiei (%) Datoria publică (%PIB) Investiţii directe străine (% PIB) Rata ocupării forţei de muncă Productivitatea forţei de muncă 2 3 2004 163.851 197.4f 185.4 % 1.2p 2009 329 3% 9. f=previziuni 8 .7 % în anul 2010 faţă de previziunea Ministerului elen al Economiei şi Finanţelor care este de 2.

Grecia (97.zf. dar şi să îngheţe salariile şi pensiile bugetarilor. Astfel.8%).8%). Malta (64. credibilitatea economiei elene să sporească. Unele statistici precizează că datoria publică al Greciei ar putea urca în anul 2010 la 124% din PIB. În 2008.6%). Slovenia.1% în septembrie 2009. a arătat în repetate rânduri că vrea să majoreze impozitele pe proprietate şi pe unele venituri. Toate aceste măsuri drastice sunt luate pentru a reducere deficitului bugetar de la 12.100 persoane în timp ce numărul şomerilor s-a ridicat la 491. Grecia situându-se pe poziţia a-2-a în clasament: Italia (105. Numărul de angajaţi s-a ridicat la 4. în unele ţări.Guvernul de la Atena.1%). Evoluţia deficitului bugetar al Greciei.7% (după cum se poate observa în graficul de mai jos) la 3% în următorii patru ani.6%). Ungaria (73.ro/business-international/grecia-intra-in-criza-de-timp-in-lupta-cu-problemele-fiscale- 9 . Slovacia) au avut un nivel mult mai redus al datoriei publice din PIB. raportat la PIB 5 Estimările privind deficitul bugetar au condus la apariţia de speculaţii potrivit cărora celelalte state membre ale zonei euro vor trebui să vină în ajutorul Greciei. 5 http://www.8%.1. Portugalia (66. precum Estonia (4. dar şi nu în ultimul rând. Datoria publică a fost chiar sub 15% din PIB.336 de persoane. Franţa (68. Fig. şi Austria (62. România (13.6%.4%). cel mai ridicat nivel din rândul statelor care utilizează moneda euro ( € ). comparativ cu 7. comparativ cu octombrie 2008 şi a crescut cu 34.7%).4% în octombrie 2008 şi 9.935 de persoane (o rată de creştere de 33.505.5%). comparativ cu septembrie 2009. De asemenea. nouă state membre au avut nivelul datoriei publice mai mare de 60% din PIB-ul.0%).4% în comparaţie cu octombrie 2008 şi cu 1. acestea sunt considerate a fi vitale pentru ca primele de risc solicitate de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale greceşti să scadă.0%). putem spune că. Belgia (89.8%).139 persoane.9%). Totodată. Germania (65. comparativ cu septembrie 2009 (o rată de creştere de 7. Rata şomajului în octombrie 2009 a fost 9. Alte state membre (Republica Cehă. Statele Baltice. numărul şomerilor a crescut cu 123. din cauza activităţii scăzute din turism şi din sectorul construcţiilor.6%). mai jos 30%.5%).1%) şi Luxemburg (14. Bulgaria (14. numărul de angajaţi a scăzut cu un procent de 2. pentru a salva piaţa internă de obligaţiuni şi pentru a evita riscul intrării în incapacitate de plată.

Republica Cehă şi Regatul Unit).3) şi România (153). rata şomajului a depăşit 25%. Polonia (281.Fig. Lituania (231. Republica Cehă (306. De asemenea. alături de Italia şi Malta .7). Grecia. Ungaria. Slovacia.5).2). precum şi o ţară candidată (Turcia) legislaţia naţională a introdus un criteriu pentru stabilirea unui salariu minim statutar sau obligatoriu. Polonia. Olanda. Cele 20 de state membre în cauză pot fi împărţite în trei grupuri. fiind de altfel a-2-a ţară în care există o diferenţă mare între rata şomajului la bărbaţi şi cea înregistrată la femei. Franţa. 20 din cele 27 de state membre ale UE (Belgia. între 100 şi 350 € pe lună: Bulgaria (122. Lituania. Primul grup include cele nouă ţări cu cele mai mici salarii minime. Letonia (254. de la 122 în Bulgaria se ridică la 1.3. Letonia. Lunar.6%. Spania. rata şomajului la femei în Grecia a înregistrat o creştere destul de mare.7). salarii minime variază considerabil.1%.8). Evoluţia ratei şomajului a Greciei 6 În rândul tinerilor. Portugalia. Estonia (278). Ungaria (269. Malta. Luxemburg. Bulgaria. aproape dublu decât rata şomajului la bărbaţii 6. Estonia. Slovenia. România.641 în Luxemburg. în funcţie de nivelul salariului minim de la 1 iulie 2008.1). aproximativ 13.2. Rata şomajului în funcţie de sex: octombrie 2004-2009 În iulie 2008. Slovacia (295. Irlanda. 6 Comunicat de presă al Ministerului de Finanţe al Greciei 10 . Fig.

urmat de manageri cu 4.382). Fig.eu/statistics_explained/index. Marea Britanie (1.150 € pe lună. “Greece Investment Overview 2009” 11 .641.1000 € 860 – 1000 € 1000 – 1500 € Muncitor Secretară Director Manager Mecanic specializat Funcţiona public Vânzător Maistru în construcţii 7 8 http://epp.eurostat.500 €/lună şi secretară cu 1.Al doilea grup cuprinde cinci state membre: Portugalia (525). salariul minim variază în funcţie de aria de activitate. Nivelul de salarizare lunar în 2008 8 33 – 45 € 825 – 1300 € 4500 – 9000 € 1800 – 4500 € 750 – 1200 € 790 . în care a salariului minim a fost aproape de sau peste 1.300 €/lună. Spania (728) şi Grecia (681).387. Irlanda (1. de la aproape 500 de € la 700 € pe lună. Slovenia (589. Salariul minim în ţările UE 7 În Grecia. Olanda (1.ec. La polul opus un muncitor câştigă în medie 45 de €/lună.3). Belgia (1.php/Minimum_wage_statistics Agenţia pentru investiţii în Grecia.europa. Malta (634). După cum se poate observa.4. cu un nivel intermediar de salarii minime.010. cei mai bine plătiţi sunt directorii poate câştiga până la 9.7).321).5).462) şi Luxembourg (1.2).000 €/lună. Al treilea grup cuprinde şase state membre: Franţa (1.

piersici.5. având ca obiectiv principal protejarea Mării Mediterane de poluare şi supra-pescuit. Creşterea viţei-de-vie ocupă un loc special în structura economică a ţării. Pescuitul în Grecia se desfăşoară în cadrul unui regim foarte strict.2.7%) şi antrenînd în prezent aproximativ 530. contribuţia sectorului agricol a suferit schimbări esenţiale. 3000000000 2500000000 2000000000 1500000000 1000000000 500000000 0 Bumbac Floarea soarelui Sfecla de zahar Tutun 2004 2005 2006 Fig. în special portocale. Totodată. Importul vinurilor din alte ţări constituie doar 10%. Evoluţia principalelor culturi ale Greciei Grecia este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline (producînd 16% de pe piaţa internaţională după Spania şi Italia).3.6.pdf 12 . roşii şi citrice. pepeni. respectiv 41 %.1. contribuind cu doar 6 – 7% la formarea PIB (în comparaţie cu anul 2000 cînd acesta constituia 8. îl au păşunile. STRUCTURA ECONOMIEI GRECIEI După cum se poate observa. Dintre culturile industriale. Printre principalele culturi pot fi remarcate: producţia de măsline. Producţia de peşte se menţine constantă în jurul 9 Ghid de afaceri. struguri. în timp ce terenul arabil ocupă doar un procent de 19 %: Altele 12% Culturi permanente 8% Teren arabil 19% Pasuni 41% Paduri 20% Fig. în sectorul agricol sunt angajaţi un număr mare de imigranţi.3. Agricultura 9 În condiţiile unui exod tot mai mare al populaţiei către centrele urbane. procentul cel mai mare în utilizarea suprafeţei.după cum se poate observa în graficul de mai jos. Grecia producînd anual 4 milioane hectolitri de vin. cele mai profitabile sunt considerate bumbacul şi sfecla de zahăr.000 de fermieri (11 – 12% din forţa de muncă totală). Suprafaţa utilizată 2.

Grecia produce o cantitate neînsemnată de gaze naturale. Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor şi a porcilor şi mai puţin a vacilor şi oilor. fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum. acestea au înregistrat o dezvoltare puternică. Thessalia. se preconizează că va creşte 10 Ghid de afaceri. industria textilă. constituind una din industriile cheie ale economiei elene. s-au dezvoltat în ritm susţinut industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţiile. €. Cu resursele de gaze naturale de doar 1 miliard mc. Conform statisticilor oficiale. dar nu este suficientă pentru satisfacerea cererii interne.valorii de 16 milioane USD. deşi a scăzut în ultimii ani. care este doar unul din cele 20 de tipuri de brînzeturi greceşti care beneficiază de o denumire de origine protejată. 2. si ocupă 17% din forţa totală de muncă angajată în industrie. În ultimii ani.3. industria alimentară şi cea a cimentului. datorită creşterii volumului investiţiilor private şi lucrărilor de construcţii publice.000 barili/zi. Consumul. dar importantă în economia naţională grecească şi se caracterizează prin concentrarea producţiei într-un număr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii miniere). magnezitul şi perlita. de 396. acest sector concentrează cca. Gaze naturale. Este foarte cunoscută producerea brînzei de oi cu denumirea „Feta”. Printre industriile tradiţionale în Grecia se numără construcţiile. Producţia este de 9000 de barili/zi. evaluate la 10 milioane barili.pdf 13 . astfel încât Grecia este nevoită să apeleze la importuri. Creta şi Peloponese..3 mld. Petrol. Două motive principale au stat la baza acestei creşteri a industriei construcţiilor: investiţiile legate de desfăşurarea Jocurilor Olimpice din anul 2004 de la Atena şi implementarea celuI de al treilea Suport de Asistenţă Comunitară (CSF III) acordat Greciei de către Uniunea Europeană în valoare de 51. producţia ultimelor două fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene. Acest sector prelucrează aproximativ 70% din producţia agricolă a Greciei. Industria alimentară Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia. obţinută după o lungă dispută juridică demarată de Grecia în anii ‘90. Grecia are rezerve limitate de petrol. Cele mai importante produse miniere sunt bentonita. 10. Industria 10 Industria contribuie cu 14% la formarea PIB. În anul 2001. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor au constituit întotdeauna o parte mică. în mod tradiţional. Industria extractivă Minereuri. Industria construcţiilor Construcţiile sunt. În ceea ce priveşte producţia animalieră. una dintre ramurile industriale cele mai importante ale economiei greceşti.000 unităţi de prelucrare a alimentelor şi 700 unităţi având ca obiect de activitate producerea băuturilor.2. Cele mai mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în regiunile Macedonia. cu aproximativ 20% pondere în industria prelucrătoare.

în acest deceniu. Gaze naturale 8% Surse de energie regenerabile Carbune 1% 23% Hidroenergie 4% Petrol 64% Sursa: EIA Conferinţa Internaţională pentru Energie 2006 Fig. Proiectul Greco-Ruso-Bulgar va vedea sprijinul companiilor greceşti. 2. solară.7. precum şi sursele alternative. Grecia a realizat proiecte majore în ceea ce priveşte petrolul. Resursele de lignit estimate se ridică la 2874 milioane tone. Principalele surse de energie 11 Conducta de petrol Burgas-Alexandroupolis 12 Conducta de petrol Burgas-Alexandroupolis. “Energy Sector” 14 . În prezent. s-au adoptat trei proiecte majore care să asigure o sursă de alimentare cu energie sigură şi competitivă: Conducta de petrol Burgas-Alexandroupolis şi Conducta de interconectare Turcia-Grecia-Italia (ITGI). gazele naturale. va contribui în mod semnificativ la descongestionarea Strâmtorii Bosfor şi va oferi un nou canal de export a petrolului la Marea Neagră atât pentru pieţele Europene precum şi pentru pieţele din America de Nord. fac din acesta o punte de legătură dintre Est şi Vest.5% şi a statului grec. Cererea internă de gaze naturale este acoperită în general prin importuri. Africa de Nord şi regiunea Mării Caspice. care a pus ţara în centrul axei de energie sud-est europene. de aproape 4 ori. respectiv 64%. precum şi cu o capacitate anuală de mai mult de 50 de milioane de tone. Sectorul energetic Scopul principal al politicii guvernului grec în domeniul energetic este de a creşte competiţia pe piaţa energiei (energie electrică. între producătorii de energie din Orientul Mijlociu. gaz şi combustibili lichizi) şi de a promova utilizarea eficientă a acesteia şi a resurselor regenerabile (1%). cu 23. * Sursele 12 de energie regenerabile includ şi energia geotermală. eoliană Agenţia pentru investiţii în Grecia. Cărbuni. precum şi pe rutele de transport vitale ale Mării Egee şi zona est Mediteraneană. cu 1%.3.simţitor. Cei 279 de kilometri de conductă de la Burgas din Bulgaria până în portul grec Alexandroupolis.3. este programată de a avea un debit anual iniţial de 50 de milioane de tone de petrol. Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie. Locaţia geo-economică strategică a Grecia. procentul cel mai mare îl are consumul de petrol. Principalele zăcăminte se găsesc în nordul ţării. În aceste sens.

aproape dublul populaţiei Greciei.5% din Germania. mai mult de 9. Albania. cultural. un număr însemnat de vizitatori din Europa de Est şi China consideră Grecia ca destinaţia lor preferată. Turismul este avantajat de peisajul exotic. Secţiunea pe uscat va face parte din reţeaua natională elenă şi secţiunea în larg urmează să fie construită de compania Poseidon. prin stabilirea unor reguli şi reglementări comune de piaţă. facilităţi şi puncte de atracţie. prin intermediul unei conducte submarine care va fi conectată la reţea Europeană de gaze până în 2010. Această strategie se concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5 stele. mai mult de 17 milioane de oameni au vizitat Grecia şi se preconizează ca în 2010 numărul acestora să crească la 20 milioane. Grecia este. La ora actuală. creat în cooperare cu Uniunea Europeană (din care Grecia este membră) includ ţări precum: Croaţia. Turismul Reprezentând 18 % din PIB. Lungimea totală a conductei.3% din Franţa. turismul este un sector cheie şi unul dintre cele mai dinamice pentru creşterea economică şi investiţii. vechi de peste 3000 de ani. Semnatarea Tratatul Comunitar pentru Energie. Bulgaria.4. staţiuni balneoclimaterice şi pentru talasoterapie. În plus. Corfu şi Insulele Cyclades. România.2% din Regatul Unit.2% din Olanda. 13 Agenţia pentru investiţii în Grecia. Aproximativ 85% din turişti provin din Europa de Vest: 21. Comunitatea Energiei din Europa de Sud-Est.000 oameni. creând o bază mai mare a ţărilor de origine şi noi cereri pentru servicii. “Energy Sector” 15 . se axează pe crearea unei pieţe a energiei unificate în regiunea balcanică. Industria turismului a cunoscut o revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi forme de turism. şi 7. care urmează să fie integrate la o dată corespunzătoare cu piaţa energetică a UE. o locaţie favorabilă pentru dezvoltare de investiţii în energie.5% din Ţările scandinave. clima temperată şi apele curate cu vestigiile istorice şi cultura. un joint-venture de Edison şi DEPA. Bosnia şi Herţegovina. mai mult decât 3000. centre de conferinţă. este extinsă. principalele destinaţii turistice sunt insulele: Creta Rodos. În afară de capitala Atena. de asemenea. Datorită numărului mare de insule ale Greciei. FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). Grecia este printre primele 15 destinaţii din întreaga lume. religios etc. Cu toate acestea. de la Komitini la Marea Ionică este de 590 kilomteres. Serbia. waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism. 5. 2. În plus. faţă de constituirea unui canal de transport strategic. Proiectul este alcătuit din două părţi: pe uscat şi în larg ( reţea de conducte Poseidon). gama geografică a destinaţiilor turistice.3. operaţiune începută în 2007.8% din Italia. UNMIK în numele Kosovo. arheologic.Conducta de interconectare Turcia-Grecia-Italia (ITGI) 13 Conducta de interconectare Turcia-Grecia-Italia (ITGI) de gaz.000 de hoteluri operează în Grecia. 8. În 2007. va fi un canal cheie prin Marea Caspică şi pentru ca gazul iranian să ajungă pe pieţele din Europa de Vest. Grecia este conectată la Turcia şi Italia. Muntenegru. 17. cu sediul în Atena. 5. sectorul turismului angajând mai mult de 913.). În prezent. alternative şi combinate.

7%) şi Oman (în creştere cu 127.8 80. printre primele 15 ţări importatoare.6 -29.484.1 14.1. Marea Britanie. Bahrein (155. €) urmate de Bulgaria.530. de asemenea.169 -2. o creştere moderată a exporturilor. Insulele Ionice. România (774. şi Bulgaria. 2005 Importuri inclusiv valoarea navelor (mil.690 17. în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2006.4. Valoarea totală a schimburilor a fost de 72.757.459.6 % faţă de anul 2007.521. de asemenea. care include Atena (9%). Attica. pe primele 3 locuri se află Germania (1.1 mil. exporturile în America de Nord.859 mil. a scăzut uşor cu 2. €). 70% din turişti sunt în perioada mai-octombrie iar sejururile sunt în mod disproporţionat concentrate în Creta (21% din capacitatea totală de paturi) Insulele Dodecaneze.9 16.1 3628.3 55.726. € în 2008.694 mil.6 1169.3 mil. care include şi Mykonos Santorini (6%).5%. precum şi numărul mare de activităţi înseamnă că oportunităţile sunt practic nelimitate.728.1 -17. În prezent. Croaţia (în creştere cu 42. cu o marjă mică de 1%.8%.8%).3 -35. dar către alte ţări dezvoltate (Japonia. înregistrând o creştere cu 1. Astfel.3 -2.1 - Sursa: Serviciul Naţional de Statistică din Grecia 2. cea mai mare creştere a exporturilor a fost înregistrată în Yemen (în creştere cu 567. 2. dar Emiratele Arabe Unite rămân pe primul loc. care este în continuă creştere. SUA şi Turcia (ţările din zona Balcanilor au o pondere de 20% din valoarea exporturilor elene ). Exporturile Greciei în anul 2007 către statelor membre ale OCDE au ajuns la 9.841. Noua Zeelandă) a crescut cu 44.148. Italia (1. Această creştere reflectă în principal în mod considerabil rata ridicată de creştere a importurilor şi.3 -29.980.9 17.7 mil. În ceea ce priveşte Africa de Nord şi ţări din Orientul Mijlociu. Australia. €. €) şi Cipru (1. €) Balanţa comercială 2006 2007 2008 2009 (noiembrie) Modificari % 2009/2008 45. În ceea ce priveşte ţările din Balcani.01% în comparaţie cu 2007.731.20 mld. rezultând astfel un deficit comercial considerabil. care include Corfu (12%).9 mil.4 -31.7%).2%). Franta. peninsula din Halkidiki (6. care este printre primele ţările importatoare de produse greceşti. €).647.5%) şi Insulele Cyclades.varietatea de peisaje naturale.7 55.4. €) Exporturi inclusiv valoarea produselor petroliere (mil.111. Exporturile În anul 2008. 16 .0%) şi România (în creştere cu 33. numărul mare de site-uri istorice şi sate.3%). € cu o creştere de 2. cea mai rapidă creştere a fost înregistrată în BosniaHerţegovina (în creştere cu 45. COMERŢUL EXTERIOR AL GRECIEI Grecia a avut întotdeauna o economie cu orientare externă. care include Rodos (17%). exporturile nu au depăşit 17.552.

6 10.556.7 1.2 6. China.4 31.2 7. Japonia.848. În 2007. ponderea cea mai mare având-o produsele industriale (39.4% şi respectiv 3. 2.8 4.2 5. Astfel.3 7.8 16. ajungând la 80.9 43.4 13. cele mai semnificative creşteri a exporturilor Greciei au fost înregistrate pentru Azerbaidjan şi Turkmenistan (108.3 6. În ceea ce priveşte ţările din Balcani. confecţii şi încălţăminte. fertilizanţi). dar Bulgaria rămâne principalul furnizor al ţării în regiune.3%. Conform datelor furnizate de NSSG în primele 11 luni ale anului 2007. creşterea cea mai semnificativă a exporturile Greciei s-a înregistrat în Estonia şi Polonia (cu 85.3 5.3 mld. alte produse minerale şi materii prime. în anul 2008. pe primele 3 locuri se află Germania (6.4mil.971. Iran şi Marea Britanie. dar Rusia este în continuare cel mai mare importator de produse greceşti.4 9. acestea s-au ridicat la 55. printre primele 15 ţări exportatoare. importurile din Africa de Nord şi ţările din Orientul Mijlociu au scăzut cu 8.8% şi. Rata de creştere a importurilor a fost aproape dublu decât cel al exporturilor în 2006. produse chimice (mase plastice.102. respectiv 43.4 39.5 1.8 13. Importurile Grecia este o ţară dependentă de importuri. Ca urmare. €).1mil.0 55.9 mil.4% şi respectiv 10.1%.3%. deficitul comercial a crescut cu 13. Italia (5. cu 43. importurile Greciei din America de Nord şi a partenerilor din UE a crescut considerabil.6 15. autoturisme. dintre care se remarcă Germania.4. Olanda.7%).4%. urmate de autoturisme (16. Coreea de Sud.8% şi respectiv.0 În mod tradiţional. petrol.728. Astfel. în creştere cu 9.7 16. E) urmate de Rusia. Federatia Rusa. principalele ţări furnizoare sunt ţările Uniunii Europene. €).1 50.4 11. mobilă şi material lemnos.9 29. Între principalele produse de import menţionăm: echipamente industriale. În schimb. Italia. importurile din Albania au înregistrat o creştere.7 1.1 4.8 8.7 34.5 15.9 5. de €.6%).4 12. Importuri ( mld E ) 2004 2005 2006 2007 Total Produse agricole Băuturi şi produse alimentare Materii prime Energie Produse industriale Produse chimice Maşini şi autoturisme Alte produse 42. E). produse alimentare şi băuturi.7 14. Franţa si Olanda precum si SUA. €. materiale de construcţii.9 mld.8mil. produse de sticlărie şi ceramică.5 11.9 14. maşini şi aparate electrice.2.5 mld.690 mld.Conform datelor furnizate de NSSG 14 în primele 11 luni ale anului 2007. €) şi produse agricole (15. produse metalice. 14 NSSG= National Statistical Service of Greece (Serviciul Naţional de Statistică din Grecia) 17 .2 5.1 1. Belgia. E) şi Franţa (2.

94 806.58 1. este evidenţiat valorile acestora din statisticile CRPC.0 100.Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.7 % produse din mase plastice.1.4 2006 507. 12.1991). Alte grupe de produse cu pondere mare la export au fost maşini şi utilaje cu 17. În domeniul schimburilor comerciale Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu sunt: .61 % faţă de anul 2006 din care export 501.ro/ La export ponderea cea mai însemnată a avut-o grupa metalele comune şi articolele din metale comune care a reprezentat 30.92 26.5.Acordul privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor (22. articole de îmbrăcăminte. 7.99 %.5. 2.7% produse minerale. € cu o scădere de 1. lemn şi articole din lemn cu 4.61 779.9 862.19 -277.50 481. aparate şi echipamente electrice.61 mil.16 % faţă de anul trecut.72% maşini. materiale plastice cu 8. Cadrul juridic româno-elen 18 .415.1 %. În anul 2007 volumul schimburilor comerciale a atins un nivel de 1.281 mld.7 374.09.35 440.58 mil.415.1997). Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucureşti în perioada 21 -22 februarie 2006.0 % .15 186.Acord între guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea exporturilor.7%.29 266. Ultima întâlnire a avut loc la Bucureşti. În anul 2008 volumul schimburilor comerciale a atins un nivel de 1. .29 142. produse minerale cu 9. Relaţiile economice româno .58 mil. La import se remarcă o distribuire mai echilibrată pe grupe a importurilor din Grecia: 23. în perioada 26 – 27 martie 2008.3 849. iar import 779. RELAŢIILE ECONOMICE 2.97 2008 608.7 2005 474.64 2009 martie 124. €. .52 mil.bumbac.Acordul de aderare a României la UE. €. 13. € cu o creştere de 17.42 988. după cum urmează : 2004 Exporturi Importuri Total Sold 507.281.2.58 18.6 % .6%.7% metale comune şi articole din acestea.2.5% din totalul exportului în Grecia.00 Sursa: http://atena. 5. În baza Acordului din iunie 1971. €.05. animale vii şi produse ale regnului animal cu 7. În tabelul de mai jos. .8% materii textile . respectiv 806. ponderea cea mai mare au avut-o importurile.elene Relaţiile şi cooperarea economică dintre România şi Grecia au cunoscut o evoluţie crescătoare rapidă şi explozivă în ultimii ani. € cu o creştere de 33. De la 1 ianuarie 2007 se realizează consultări bilaterale la nivel de directori generali dintre Ministerul Afacerilor Externe elen şi Ministerul Economiei şi Comerţului din România.52 -197. exprimate pe total importuri şi exporturi în mil.mae.58 1.08 2007 501.5. s-a înfiinţat Comisia mixtă Guvernamentală de Colaborare Economică.

56 % din capitalul total al investiţiilor străine în România.serviciile de telecomunicaţii : Romtelecom. Mopan Târgu Mureş. Elgeka. Cosmorom. . .societăţi de investiţii financiare : Alpha Finance. .03. semnat în data de 7 februarie 2008.sectorul bancar : Banca Naţională a Greciei. cooperare şi bună vecinătate (semnat în noiembrie 1991. .Memorandum privind promovarea cooperării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997).83% din numărul total ( investiţii directe de capital ). Dorna Lactate. Investiţii elene în România La 31. Delta Dairy.1995).05.613 societăţi comerciale cu capital elen.industria producătoare de echipamente electronice şi de telecomunicaţii : Intrarom. reprezentând 2. .Acord cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9. etc. Best Foods. ştiinţei şi culturii (3. 2.12. . Parametru. Elveţia etc. prin semnarea unor documente bilaterale importante: .2009 în România erau înregistrate 4.0 mld.1993). intrat în vigoare în aprilie 1993). Banca Comercială a Greciei.industria mobilei : Neoset. însă în România sunt la nivel de cca 3.Acord pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din România (23 februarie 1996). reprezentând 3. .1995).Acord de cooperare în domeniul învăţământului. cele mai mari din Europa de est.industria laptelui : Tyrom Baraolt.metalurgia neferoasă : Sometra Copşa Mică.1993). . Garanta Ethniki Insurance.11. Alpha Bank. . Principalele domenii în care au fost efectuate investiţiile de capital elen sunt: .06. având un capital social total de 839. . Grecia afirma că investiţiile.comerţ general : Germanos.3. .consultanţă juridică : Rokas etc. precizând că mare parte din acestea au capital de provenienţă elenă.30 mil.În domeniul cooperării economice Cadrul juridic a fost actualizat şi completat după 1989.Protocol pentru combaterea crimei organizate (6. € ( locul 8 ).Acordul interguvernamental de cooperare în domeniul energiei.societăţi de asigurări : Interamerican.5. $. dar transferat din alte ţări cum ar fi Cipru şi Luxemburg. 19 . Star Foods. . Global Finance.ape minerale şi băuturi răcoritoare : Coca Cola Hellenic Bottling Co. Marfin Bank. adică principalele 6 bănci elene. Genko.Acordul privind notificarea rapidă a unui accident nuclear şi schimbul de informaţii asupra instalaţiilor nucleare (10. Eurobank şi Pireus Bank. Elmec Sport. .industria alimentară : Titan SA Bucureşti. .Acordul de colaborare în domeniul cercetării şi tehnologiei (14. .Tratatul de prietenie. Romsar Cosmetics. ICME-ECAB. . .09. . .1994).

Intrările brute de ISD pentru perioada 2005-2007 în funcţie de ţara de origine demonstrează importanţa ţărilor UE în mediul de investiţii al Greciei.62 mil.787 mil. Olanda.investingreece.4.011 mil.E).E şi 330 mil. dacă se au în vedere şi investiţiile realizate prin filialele din Cipru.gov. intrările nete au ajuns la 4. În domeniul banca. Belgia şi Luxemburg (1.7 mld. 700 de mil. $ şi acoperire de creanţe prin conversie în acţiuni a creanţelor în € şi $ ). Astfel. Elvetia. În perioada 2005 .r este de semnalat segmentul de 14.E). apreciate la peste 40% din investiţiile elene în ţările Europei Centrale şi de Est. fuziuni şi achiziţii. reprezentând încrederea investitorilor şi intenţia acestora de a rămâne în Grecia pe termen lung.0 mld.2007 Alpha Bank a investit 30 mil. € din acest total reprezintă beneficiile reinvestite. prin activitatea sucursalelor celor mai mari bănci din Grecia. Atfel. intrările brute de ISD în 2006 au totalizat mai mult de 6.01% prin majorarea capitalului social cu suma de 242. Irlanda ale unor mari companii elene. Mai mult. $ însumează un capital de cca 1. de 10 ori mai mult decât în 2005.E). O prezenţă marcantă au avut-o şi Cipru şi Spania.275 mld. tranzacţii realizate în cadrul Acordului semnat în ianuarie 2003. €. Italia (839 mil. iar pe total investitori aproximativ 3.E). În anul 2005 COSMOTE a preluat pachetul majoritar de acţiuni al COSMOROM.5. Germania (3. adoptată prin legea 21/2003. printre principalii partenerii ai Greciei amintim: Franţa (3. €.Societăţi comerciale cu capital elen în România: În domeniul telecomunicaţiilor trebuie menţionat extinderea pachetului majoritar elen în Romtelecom. În plus. $ ( aport numerar 145 mil. 2.1% ). €. € conform avizărilor făcute de aceştia. 15 http://www. Investiţii străine directe 15 Una dintre cele mai mari realizări ale reformelor adoptate de către guvernul grec din 2004 a fost creşterea dinamică a investiţiilor străine directe.432 mil. Marea Britanie (2. Conform statisticilor elene. Cu toate că intrările de ISD nete în 2007. De exemplu.E. o creştere de 100% faţă de 2005.E). au înregistrat un declin. respectiv 466 mil. Luxemburg.145 mil. primii 50 de investitori cu investiţii mai mari de 2 mil. au crescut substanţial.gr 20 .1% pe care îl deţin băncile elene în România ( al doilea după Austria cu 42. € pentru extinderea a 29 de sucursale. intrările de ISD pentru perioada ianuarie-noiembrie 2008. la nivel de 54. la care se adaugă vânzarea unui pachet de acţiuni către OTE în schimbul sumei de 31 mil $. aproximativ 60% din totalul ISD au fost îndreptate spre înfiinţarea de noi afaceri. iar restul spre împrumuturi şi achiziţionări de bunuri imobiliare.29 mld. Olanda (740 mil.E). lansarea de noi produse şi schimbarea sistemului informatic.

€). € ). de către Ministerul Finanţelor. produsele alimentare şi a băuturile ( 322.2996/2002.3 mil. destinate unor proiecte locale mici. F. Macedonia ( 74. . Este important de remarcat faptul că. € ). gaze naturale) se ridică la 5% din totalul investiţiilor în sectorul secundar. de €) s-au aprobat doar două proiecte în valoare de 6. € ). investiţiile în domeniul energiei (electricitate. €. €) şi turismul (574. de către Ambasada Greciei la Bucureşti.00 mil. € ). 2. 6 acorduri de asistenţă financiară pentru reconstrucţie în Balcani.1 %. urmat de sectorul produselor metalice ( 597. Pentru alte 2 proiecte propuse de România s-au cerut clarificări suplimentare (Reabilitarea şi modernizarea Clinicii de urgenţă Sfânta Maria din Iaşi şi Centrul regional de urgenţă din Târgu Mures). Guvernul Greciei a încheiat. La polul opus.I. € din care s-au utilizat sau sunt în curs de utilizare pentru proiectele aprobate 12. (în principal. €). € ). €). Din cota de 79 % prevazută pentru proiecte propuse de către Guvernul român (55. în special asupra instituţiilor de intermediere financiară (4462. maşini ( 70. Valoarea totală a programului este de 550 de mil. în anul 2002.2 mil.3 mil. TV (279. doar aproximativ 5% din investiţii au fost orientate spre sectorul mai puţin productiv de bunuri imobiliare. € ). Programul. Administrarea fondurilor pentru România se face astfel : . Bosnia şi Hertegovina ( 19.4 mil.012.79 %. destinate activităţilor productive private.R. De asemenea. de telecomunicaţii. de telefonie mobilă – 2763.3 mil.1. majoritatea intrărilor de capital străin au fost orientate spre activitatea de producţie economică cu valoare adăugată ridicată. €). € (Muzeul secolului 21 din Constanţa şi SeeLight Project). de către ANIMMC.63 mil.84 mil. €.53 mil.64 mil.29 mil. 21 . Planul elen pentru reconstruirea Balcanilor În conformitate cu recomandările Comitetului de Asistenţă pentru Dezvoltare al OECD prin care ţările dezvoltate acordă asistenţă financiară pentru dezvoltarea altor ţări în limita a 0. . Cele 6 ţări beneficiare sunt: România ( 70.5.43 mil. € ). precum şi echipamente radio.5. denumit HiPERB ( Planul Elen de Reconstrucţie în Balcani ) a fost aprobat prin legea nr.Pe parcursul ultimilor trei ani ISD în Grecia au fost orientate în principal spre sectorul serviciilor. Albania ( 49. destinate proiectelor oficiale cu aplicaţie naţională. şi se manifestă un interes semnificativ în educaţie şi sănătate (3%).6 mil. În cadrul acestui program României i-au fost alocate 70.7 mil. Partea Elenă este interesată să finanţeze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele şi a bisericii Buna Vestire din Brăila).43 mil. Serbia şi Muntenegru ( 250.20 %. Sectoarele de producţie pentru care investitorii străini şi-au manifestat interesul în ultimii trei ani sunt: substanţe chimice (cu excepţia industria petrochimică .5 mil. € ). €).89 mil.2 % din PNB. Bulgaria ( 54.55 mil. Prelungirea programului elen de reconstrucţie în Balcani (HiPERB) până în anul 2011 a fost aprobată de către Parlamentul elen.

cerere de procură de la secţia de poliţie din zona în care cetăţeanul este arondat. a cărei durată este de trei luni. . Procedura pentru emiterea unor astfel de permis nu este complicată şi este efectuată la Biroul pentru străini de la locul de reşedinţă în al cetăţeanului european în Grecia. pe baza paşaportul sau a cărţii de identitate. după sosirea cetăţenilor în Grecia. Permisele de rezidenţă sunt în mod normal emise la data depunerii cererii în cauză şi pot avea o durată de până la cinci ani. în două exemplare. Trebuie menţionat faptul că. pe baza acelei vize de intrare. Pentru cetăţenii din afara statelor membre UE intrarea în această ţară se face tot pe baza unui permis de rezidenţă. acesta nu va mai putea intra în Grecia. Proceduri pentru obţinerea permisului de rezidenţă 16 Cetăţenii din statele membre UE au dreptul de a intra Grecia. în vederea reînnoirii vizei de intrare. Imposibilitatea de a obţine tipul corect de viză de intrare ar putea afecta procedurile de eliberare a permisului de rezidenţă. aceştia ar trebui să obţină un permis de intrare (vize) de la Consulatul Greciei din ţara lor de reşedinţă sau de origine. . autentificată la Centrele de Servicii pentru Cetăţeni ( KEP ). Norvegia) şi cetăţenii din Elveţia care doresc să locuiască şi să lucreze în Grecia trebuie să obţină un permis de rezidenţă pentru muncă. Grecia nu mai restricţionează accesul pentru piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români. Acest permis de intrare este o viză de intrare de tip “ D “ care trebuie să precizeze dacă este pentru o slujbă permanentă sau pentru furnizarea de servicii liber-profesioniste. ar trebui să fie depuse pe perioada valabilităţii vizei de intrare. Actele necesare pentru obţinerea permisului de rezidenţă pentru munca în Grecia sunt: . Formularul pentru obţinerea permisului de rezidenţă. Liechtenstein.6. RELAŢII DE MUNCĂ 2.2 fotocopii ale contractului de locuinţă (în cazul în care cetăţeanul este găzduit.6. cetăţenii statelor Uniunii Economice Europene (de exemplu. pentru a reveni în ţara sa de origine. Începând cu 1 ianuarie 2009. el va fi nevoit să plece din Grecia. precum şi întârzierea procedurilor.2. Astfel. “How to work and live in Greece”.3 fotografii. dar condiţiile de obţinere sunt diferite de acelor din UE. împreună cu toate documentele relevante. Cetăţenilor UE. Islanda. înainte de a ajunge în Grecia. În cazul în care cetăţeanul nu reuşeşte să depună aceste acte în decursului celor trei luni. . părăseşte Grecia înainte ca permisul lui de rezidenţă să fie eliberat. 22 . 16 Agenţia pentru investiţii în Grecia.1.adeverinţa tip de la angajator. este necesară declaraţia pe propie răspundere a găzduitorului însotiţă de dovada că este propietarul imobilului în care urmează să găzduiască cetăţeanul în cauză). în cazul în care cetăţeanul dintr-o ţară care nu este membră UE şi care a intrat folosind o astfel de viză de intrare.paşaport sau carte de identitate valabilă şi două fotocopii. .

Ministerul Afacerilor Externe transmite un ordin consulatului grec din tţara de origine a angajatului pentru a-i elibera un Permis Consular de Muncă .2. Obligaţiile angajatului după sosirea în ţară sunt următoarele : .să se prezinte într-o perioadă de 30 zile împreună cu angajatorul la Biroul local pentru Străini.un certificat de sănătate eliberat de Autoritatea Naţională a Sănătăţii certificând că angajatul nu suferă de nici o boală sau disfuncţiune conform listei anexate la decretul menţionat mai sus. La Biroul pentru Străini trebuie depusă o cerere în 3 luni de la data intrării . Proceduri pentru emiterea unui permis de muncă Grecia este membră a Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi Constituţia acesteia conţine prevederi legate de angajarea forţei de muncă.documente care să ateste că solicitatorul intră în categoriile Art. 23 . În cazul favorabil. Acest minister investighează cazierul persoanei şi dacă aceasta constitui un pericol public. Permisul de muncă este eliberat ca urmare a permisului de rezidenţă pentru o perioadă egală cu durata acestuia.2. 2 şi 3 paragrafele 2 şi 3 ale decretului Prezidenţial 525/1983 . angajatorul este obligat să depună o cerere în 3 copii la Oficiul de Muncă. Pentru eliberarea unui permis preliminar de muncă.în 5 zile să se prezinte la Departamentul de Sănătate al prefecturii locale pentru a începe testele de sânge în spitalul local. . Ministerul Muncii verifică exactitatea şi oportunitatea supunerii documentelor şi faptul că postul solicitat nu poate fi ocupat de un cetăţean grec sau al UE. . Prevederile care reglează emiterea permiselor de muncă în Grecia sunt diferite pentru cetăţenii UE şi non – UE .pasaport valabil. nu i se permite accesul în Grecia. Permisul preliminar de muncă permite străinului să obţină un permis de rezidenţă pentru o perioada de 1 an care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani. după care depune dosarul la Ministerul Ordinei Publice. aliniate la legislaţia UE. Documentaţia necesară pentru permis este următoarea : .6. .

Alte oraşe însemnate sunt Heraclion. 3. după Marsilia în Franţa). care sunt guvernate de către prefecţi locali. Rodos.ADMINISTRATIVĂ A GRECIEI Grecia este formată dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri şi peninsule (Peloponezul.CAPITOLUL III – EFICIENŢA GUVERNAMENTALĂ 3. Fiecare regiune este divizată într-un număr de judeţe ( în total sunt 51 de prefecturi ). Circa 1. În domeniul agricol. Corfu şi grupele Dodecaneze şi Ciclade. Zona Attica (Atena şi Pireu) Attica realizează circa 36 % din PIB – ul total al Greciei. Patras (191.000 de insule în Marea Egee. principalul port maritim din Atena. Salonic (1.000 de km de coasta. cartofi. care sunt guvernate de persoane numite de către Guvern. o peninsulă legată de continent prin golful Corint) şi o parte insulară (aproximativ 3. Insulele cele mai importante sunt Creta. Partea continentală este formată din 13 regiuni.180). Attica produce citrice. Grecia are aproximativ 15. Pe lângă acestea există o regiune autonomă. din care: 1. măsline şi struguri. capitala. situat pe partea nord-vestică a Peloponnisos.1. care este un stat monastic sub suveranitate grecească. Cel mai mare şi cel mai important oraş este Atena (3.825) port maritim şi un important centru de textile.5 milioane de rezidenţi activează în companiile publice sau private.013 localităţi: 130 localităţi urbane (dimi) şi 900 comunităţi rurale (kinotites). dar şi cel mai mare port din Grecia (al doilea cel mai mare din Marea Mediterană.057. Totodată. Creta şi Larisa.1.058).1. Muntele Athos ( Muntele Sfânt).18 % în industria 24 .761. care sunt împărţite în 1. Marea Ionica şi Marea Mediterană). 24. este cea mai densă regiune a ţării. aleşi la fiecare patru ani. Cele 51 de prefecturi sunt divizate în 147 eparhii (singular eparhia).3 % în agriculturş. ORGANIZAREA POLITICO . roşii. port maritim major. urmat de Pireu.

Banca Naţională a Greciei. maşini şi echipamente (11. 3. De asemenea. dacă în Grecia. Zona Macedonia şi Tracia Un rol deosebit în economia Greciei îl joacă Macedonia şi Tracia ce se gaăseşte în partea de nord a ţării. fructe (în special piersici. Din această regiune se exportă în special produse agricole.4 % din teritoriul Greciei şi un procent de 25. Imathia. de locuitori.09 % din totalul populaţiei elene de 10. mere. Oraşul Salonic având cca. Centrul Elen de Promovare a Exporturilor. Tot în partea nordică a Greciei se realizează 40% din totalul industriei elene pentru următoarele categorii de produse: textile. 1 mil.26 mil.rafinarea uleiului de măsline. produse lactate şi produse procesate din carne. vopseluri şi materiale izolante pentru construcţii. Bursa de Valori. Zona Macedonia – Tracia este compusă administrativ din 16 prefecturi repartizate în 3 regiuni.5 % lucrează în turism ( 692 de firme ). Camera Intreprinderilor Mici şi Mijlocii.86 % la vest. Kozani si Florina Salonic. 27 % în comert şi 23 % în servicii. confecţii.alimentarş . orez.56 % la est şi 2. aproximativ 50 % din populaţia activă este prezentă în sectoarele productive. măsline şi ulei de mşsline. De menţionat că. Sediul central al principalelor bănci elene se află la Atena: Alpha Bank. mobilă. produse alimentare (18. Centrul Elen pentru Investiţii. Camera de Comert şi Industrie Atena. Circa 74. Halkidiki Drama. etc . localizat 16. Pella. mobilă şi produse din lemn. telecomunicaţii. fiind a doua ca importanţă economică după Attica. producţia de electrocasnice. locuitori.2.5 %). tutun şi sucuri din fructe. inclusiv bumbac. ceea ce reprezintă 70 % din total. reprezintând cca. Kilkis. Zona Macedonia – Tracia realizează aproximativ 25 % din PIB. industria blănurilor. confecţii şi încălţăminte.5 % ( comerţ 13.1. în zona Macedonia – Tracia populaţia activă se găseşte în sectorul productiv în proporţie de 73.4 % .6 %) produse chimice şi din material plastic (10.9 %). 38 % din totalul populaţiei zonei Macedonia – Tracia. Piraeus Bank. fructe şi legume. Evros. pe o suprafaţă de 36% din cea totalaă cultivabilă.0 %). Kavala.ul Greciei. etc. EFG Ergasias Eurobank. cireşe ). în Atena îşi au sediul: Uniunea Camerelor Elene de Comert şi Industrie. Analiştii estimează ca această regiune realizează peste 35 % din totalul producţiei agricole elene în principal la cereale. fiind şi centrul activităţii economice. 5. miere.67 % în partea centrală . 25 . respectiv : Zona Macedonia – Tracia de Vest Zona Macedonia – Tracia Centrală Zona Macedonia – Tracia de Est Grevena. radio şi televiziune. Serres. Camera Comercianţilor.1 % ). Sectoarele de activitate din nordul Greciei sunt repartizate procentual astfel: textile şi confecţii (29. legume proaspete sau procesate. Xanti si Rodopi Această zonă deţine 32. Pieria. Kastoria. servicii 13.

autorităţile elene au conferit Salonicului o poziţie de leader al acţiunilor de cooperare interregională balcanică. Banca Europeană de Investiţii. produse chimice şi din mase plastice. în conformitate cu autoritatea Republicii Parlamentare şi adoptă legi. Funcţiile statului sunt împărţite în trei ramuri: executivă. În nordul Greciei se găsesc următoarele instituţii şi organizaţii profesionale principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board. direct şi universal. Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. Parlamentul exercită de asemenea şi controlul direct asupra Guvernului.tutun. cu majoritatea parlamentară de locuri. apropiat de activitatea CRPC . Salonicul a devenit în ultimii ani gazda şi organizator al unor reuniuni internaţionale din cele mai importante pentru cooperarea regională balcanică. în 1935. instituţii financiare internaţionale etc. Banca Mondială. mine şi cariere. capitala Macedoniei şi Traciei deţine ponderea dezvoltării economice în această regiune. SEVE (Asociaţia Exportatorilor din Nordul Greciei). prin actul votului secret. ai Cooperării Economice de la Marea Neagră (CEMN). care sunt ratificate de către Preşedinte în scopul de a fi adpotate. 3. exercitată de către tribunale. legislativă şi judecătorească. ai Agenţiei Europene pentru Reconstrucţie (AER). De asemenea.3. care a este în mod normal liderul partidului politic. statutul politic al Greciei este de Republică Parlamentară Prezidenţială. de către popor. TIF (Târgul Internaţional de la Salonic). Sistemul politic Grecia este o ţară cu o îndelungată istorie. În ultimii ani. ai initiaţivei SECI. penale şi administrative. în cadrul unui mandat de 5 ani. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Grec. care s-a afirmat totodată. precum şi de membrii cabinetului care au funcţii de şefi pentru diferite Ministere. Totodată. al cărui câmp de activitate caracterizează statutul de Republică Prezidenţială şi răspunde în faţa Parlamentului Grec. Acesta este alcătuit din 300 de membri care sunt aleşi prin intermediul alegerilor directe. în contextul culturii şi civilizaţiei Europene.Centrul Român pentru Promovarea Comerţului). prin care 70% din populaţie optează pentru forma de stat republicană. Principalele autorităţi în acest sens sunt: Curtea de 26 . la care participă în mod curent oficiali ai ţărilor est Europene şi ai UE. FING (Federaţia Industriilor din Nordul Greciei). Oraşul Salonic. acordă votul de încredere Guvernului. Pactul de Stabilitate. Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie.1. unele produse electrotehnice. construcţii. DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic şi al Mării Negre). produse siderurgice. însă atunci se instaurase monarhia în urma unei lovituri de stat militare. Puterea judecătorească. Centrul Bursier de la Salonic. Camera de Comerţ şi Industrie a Salonicului. Cea mai înaltă autoritate a Republicii Elene este preşedintele. este independentă de Parlament şi Guvern şi este împărţită în diviziuni civile. ce este format din primul-ministru. În urma referendumului organizat în data de 8 decembrie 1974. încă de timpuriu. deşi ţara a mai fost proclamată republică în anul 1924. producţia agricolă şi alimentară. ai Pactului de Stabilitate. Puterea executivă este exercitată de Guvern.

Trebuie menţionat faptul că. primele de asigurare de viaţă de până la 1. Corpul de Control şi Înalta Curte de Justiţie. “EX-PAT taxation in Greece”. .1.57 %). Dreptul elen prevede un tratament fiscal diferit pentru greci şi non-rezidenţi.K.5 %. . Constitutia Greciei precizează ferm în ultimul articol interdicţia concretă a acesteia.ziare.22% (6 locuri în Parlament) şi Independenţi: 3. În plus.9 %. valoarea bonuri pentru achiziţionarea de bunuri. În ceea ce priveşte tipurile de compensaţii care constituie veniturile impozabile. Coaliţia Stângii Revoluţionare: 3. non-rezidenţii sunt impozitaţi numai pe baza venitului sursă din Grecia. transporturi. cărţi . Cotele de impozit pe venit pentru veniturile obţinute în 2009 sunt 17: 17 Agenţia pentru investiţii în Grecia. .sunt exceptate de TVA serviciile medicale.o reducere cu 30 % TVA pentru locuitorii din insulele Dodecanese şi Egee . Partidul Comunist Elen . 3. REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL COMERŢULUI EXTERIOR AL GRECIEI 3. cu excepţia bonurilor de masă până la 6 €.57% (115 de locuri în Parlament). educaţia şi asigurările sociale. acesta obţinând 45. donaţii monetare şi pierderile suportate de activităţi comerciale. bilete de teatru – 4.K. 27 . . Taxele şi impozitele În Grecia nivelul TVA este de 19 % pentru produse şi servicii cu câteva excepţii: . ceea ce i-a conferit 164 de locuri în Parlamentul elen. energie electrică. Principalele partide de opoziţi sunt: PASOK: 40.pentru produsele alimentare de bază . în Grecia nu se aplică pedeapsa cu moartea.2.82% (12 locuri în Parlament). contribuţiile la asigurările sociale pe venit. Diferenţa fundamentală a impozitului constă în faptul că persoanele fizice care sunt rezidenţi în Grecia sunt supuşi impozitului pe venit în această ţară. Astfel sunt considerate deduceri şi indemnizaţii: deduceri pentru copiii aflaţi în întreţinere. gaze naturale . sumele plătite sau considerate îndemnizaţii de locuinţe.E. îndemnizaţiile plătite angajaţilor datorită poziţiei lor şi a responsabilităţii întreprinse. În urma alegerilor legislative la data de 7 martie 2004.Casaţie.2.produse farmaceutice.5 % din voturi faţă de PASOK (40.: 5.200 € pentru ambii soţi. ipoteza generală este că remuneraţia pentru serviciile furnizate în Grecia (veniturile salariale) este impozitată în Grecia. partidul Noua Democraţie a fost cel câştigător. beneficiile care sunt considerate a fi venituri salariale includ: valoarea cadourilor. Parchetul.9 %. Anumite deducerilor personale şi îndemnizaţiile sunt puse la dispoziţia rezidenţilor pentru calcul venitului lor impozabil.

beneficiază.000 € .001 30.500 12.materiile prime şi produsele semifabricate. sunt: . 28 .501 12.2.501 12.001 10.000 € . care nu sunt produse în cadrul UE şi care urmează a fi prelucrate.25 % la societăţile pe acţiuni şi la societăţile mixte.000 75. Taxele vamale se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea economică a produsului şi ţara de origine astfel : .500 12. impozitare este următoarea: .000 75.001 10.20 % la societăţile cu răspundere limitată. în general.1. Deducerile personale pentru numărul de copii aflaţi în întreţinere.320 15.25 % . deducerea este de 1000 € pentru fiecare copil.000 peste 0 225 4.4 – 11.3 – 10.610 22.notariatele. Persoanele juridice nerezidente: Venitul anual € € Impozitul pe venit Total impozit pe venit € Cota de impozitare % 0 10. . 3. Pentru persoanele juridice.1 copil – 1.000 30.2 – 2.000 € .001 75.750 0 15 24 35 40 3. Reglementări vamale Ca membră a UE. .2. Grecia aplică tariful vamal comun (CCT) al UE în comerţul cu ţările în afara spaţiului comunitar.000 peste 525 750 5.260 5 15 27 37 40 2.001 75. Persoanele juridice rezidente: Venitul anual € € Impozitul pe venit Total impozit pe venit € Cota de impozitare % 0 10.000 € Pentru cei care au mai mult de 4 copii în întreţinere. de taxe vamale mai scăzute sau zero în funcţie de interesul produselor şi destinaţia produsului final.000 30.001 30.

În general. preţul plătit în cadrul oricăreia din aceste vânzări. animalele pentru sacrificare şi produsele din carne destinate consumului uman se importă în conformitate cu un sistem special de control şi reguli din cadrul PAC şi cu legea ce guvernează producţia şi comerţul cu animale şi produse animaliere. ce fac obiectul Politicii Agricole Comune. Cerealele. laptele şi untul. să fie guvernate de regulile comunitare. . fito-sanitare etc. sunt: facturile comerciale. În acelaşi timp. nu se aplică restricţii. se mai cer şi alte documente speciale: sanitare. Documente de export Informaţiile cuprinse în documentele de export ale unei tranzacţii trebuie să corespundă în mod exact.majoritatea produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de import. doar câteva fiind subiectul licenţierii restrictive. uniform şi neutru şi previne folosirea valorilor arbitrare sau nereale. băncile resping documentele şi în consecinţă. Licenţe de import Licenţele de import se eliberează în baza prevederilor acordurilor comerciale ale UE şi respectării anumitor cote. se află sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea europeană. Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea în vamă" al OMC care. Documentele necesare unei tranzacţii. Licenţele pentru majoritatea acestor articole se acordă automat. produsele textile şi produsele din fier şi oţel importate din anumite ţări. prin regulile detaliate de determinare a valorii. Conform noilor reglementări. UE studiază problema schimbării metodei de calcul a valorii în vamă a produselor importate. sunt supuse unor taxe vamale variabile. ceea ce ar implica creşterea preţurilor la produsele extra-comunitare. cu excepţia seminţelor. În funcţie de natura mărfurilor transportate. asigură un sistem de evaluare corect. poate fi folosit. în funcţie de concentraţia în zahăr. plăţile facturilor. În ceea ce priveşte importul de produse farmaceutice. poliţa de asigurare. grăsime. păsărilor şi nucilor. proteine şi amidon ale produsului. 29 - . documente de transport. Pentru produsele care corespund Codului Alimentar. care prin aplicarea lor conduc la egalizarea preţurilor produselor importate cu cele ale produselor comunitare. Evaluarea în vamă Apartenenţa la UE face ca procedurile vamale. În caz contrar. Anumite produse agricole importate din ţările din afara UE cad sub incidenţa Politicii Agricole Comune (PAC). inclusiv clasificarea şi evaluarea în vamă a produselor ce intră în Grecia. valoarea la vamă nu se va putea baza decât pe preţul de vânzare final. după caz şi certificatele de origine. care se stabilesc în funcţie de aceste acorduri şi necesităţile economiei greceşti. Reglementările actuale de evaluare a produselor în vamă stipulează că acolo unde există "un lanţ de vânzări" care conduce spre intrarea mărfurilor în Uniune. De altfel trebuie menţionat ca vama este foarte atentă ca nivelurile de preţ stipulate în facturi să fie aliniate la cele reale practicate şi în practică consultă de multe ori firme specializate sau importatoare. indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de transport. trebuie obţinută o aprobare din partea Organizaţiei Naţionale pentru Produse Farmaceutice. ca bază pentru determinarea valorii în vamă a produsului.produsele agricole.

care să stipuleze că animalele în cauză nu suferă de nici o boală contagioasă. În ceea ce priveşte revendicările legate de primele de asigurare.valoarea totală a produsului. marcajul.comisionul agentului. după caz. documentele de asigurare trebuie să indice sumele exacte . locul de producţie. descrierea produselor inclusiv greutatea / unitatea de măsură. Agentul vamal întocmeşte actele necesare şi eliberează documentele după vămuire. Factura proformă Factura proformă poate fi cerută de importator. sau poate susţine lista de preţuri a vânzătorului. Factura comercială Factura comercială se emite în original semnată şi ştampilată în bună regulă. Dacă produsele unei ţări sunt importate în Grecia din stocuri aflate într-un port străin ca fiind " în tranzit ". valoarea FOB şi cheltuielile detaliate pentru valoarea CIF. . . ca prim pas în negocierea unui contract de import. în numărul convenit cu importatorul şi trebuie să conţină elementele din cotract sau din proforma – invoice : . Întrucât factura proformă are caracterul unei comenzi şi nu conţine elemente de obligativitate contractuale reciproce complete ( drepturi. Pentru fiecare grupă de produse alimentare. bancă sau oficiul vamal şi sunt următoarele: .greutatea în legătură cu specificaţia de colisaj.alte discounturi sau bonusuri acordate. peşte şi produse derivate. Poliţa de asigurare Acest document este prezent în aproape toate tranzacţiile comerciale internaţionale. . certificatul de origine poate fi emis de autorităţile vamale ale portului respectiv. .certificat de sănătate pentru: păsări. obligaţii şi arbitraj ). poate semna certificatul în numele producătorului sau exportatorului. modalitatea de transport. se cere un certificat emis de autoritatea sanitară corespunzătoare.preţul unitar al produsului. se recomandă în general încheierea de contracte pe baza cărora să se emită factura proformă. ambalajul şi numărul coletelor.discounturi sau bonificaţii . Alte documente Pentru importul de animale.Certificatul de origine Certificatul de origine este solicitat în cazurile în care UE aplică contigente sau supraveghează comerţul cu anumite produse şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: numele transportatorului şi destinatarul.descrierea detaliată a mărfii. 30 . carne. la import. Informaţiile cuprinse în acest document sunt informaţii suplimentare faţă de cele cerute de importator. . . De obicei certificatul de origine trebuie certificat de către o Cameră de Comerţ locală recunoscută. sunt obligatorii următoarele documente: . . cu menţiunea că produsele sunt originare din acea ţară . urmărindu-se instrucţiunile importatorului şi/sau societăţii de asigurări. ca anexă.valoarea totală a mărfii.numărul de cod pentru fiecare produs cu preţul unitar al produselor.

în fiecare dintre pieţele ţintă.Emporiki Bank (Credit Agricole).3.Citibank. şi aproximativ 20 bănci străine care operează prin intermediul uneia sau mai multe sucursale în Grecia. . Acest control este exercitat în mod direct.certificat special. Creştere şi gradul de sofisticare a unei game largi de servicii financiare. După o consolidare intensă. Principalele bănci elene sunt : . - 3. Principalele bănci străine în Grecia sunt : . plante. este necesară obţinerea unui certificat emis de o autoritate sanitară corespunzătoare. După intrarea Greciei în zona Euro. care au investit mai mult de 15 mld.000 de sucursale în Balcani. şi de impozitare. produse din carne. care să ateste că produsele în cauză au fost dezinfectate .Piraeus Bank. Pentru importurile de produse second-hand în Grecia. €. a creat oportunităţi fără precedent în asigurări.Millenium Bank. cu toate că Gurvernul încă exercitată un control limitat. SISTEMUL BANCAR Sistemul bancar elen operează într-un mediu dereglementat.depozitele. seminţe.controlul schimbului valutar. băncile greceşti au câştigat încrederea clienţilor pe piaţa internă. În prezent. nuci. 31 . conform reglementărilor UE. . .un document care să ateste efectuarea testului aflatoxin. . . de private banking.certificat fito-sanitar pentru: legume. băncile greceşti au devenit lideri regionali şi au stabilit o prezenţă puternică în întreaga Europa de Sud-Est. Băncile elene acoperă un număr ridicat din totalul depozitelor şi creditelor acordate. în timp ce băncile străine sunt concentrate mai mult pe afaceri internaţionale cu companiile de transport maritim. permis special pentru importul şi marcarea în Grecia pentru: seminţe.Marfin Egnatia Bank. prin reglementări bancare care reflectă obiectivelele economice şi politicile monetare ale Guvernului. corporaţii multinaţionale şi societăţi din sectorul public. . cartofi. În plus faţă de nevoile investitorilor din regiune. pentru nuci. prin intermediul Bank of Greece. .National Bank of Greece.Eurobank Geniki Bank (Societe Generale). .Alpha Bank. fructe. produse lactate. servicii de consultanţă. Reglementările actuale acoperă: . . sectorul bancar şi-a stabilit birouri în peste 3.creditele (într-o mică măsură). . pentru seminţe. există mai mult de 40 de bănci elene (inclusiv băncile cooperatiste).

aici există 18. şi categoria “Bursa de valori cu caracteristici speciale”. ducând la o creştere semnificativă a volumul tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni. În anul 2006 s-au pus bazele cooperării cu Bursa de Valori din Cipru acţionându-se pe o platformă tehnologică comună. Companiile străine ale căror acţiuni nu sunt listate la bursă pot fi listate pe ATHEX în aceleaşi condiţii care se aplică pentru companiile elene. 520 cu caracter industrial. înfiinţată în 1876. €. volumul mediu al tranzacţiilor zilnice fiind între 250 şi 500 de mil.5 %. valoarea totală a acţiunilor care urmează să fie oferite pentru public trebuie să fie de cel puţin 2 mil.000 de societăţi comerciale. este principalul actor de pe piaţa titlurilor de valoare în Grecia. Există 83 companii în categoria Big Cap.000 de comercianţi. În prezent. La sfârşitul anului 2007 se înregistrau 1. 32 . există trei grupuri de titluri de valoare: categoria "Big Cap". Anii 2006 şi 2007 au fost ani buni pentru Bursa de Valori Atena. “Doing Business in Greece”. Volumul tranzacţiilor a fost acoperit în proporţie de 60 % de către participanţii din afara Greciei. 45% din acţiunile tranzacţionate aparţinând unor firme străine. indexul general al Bursei crescând cu 31.000 de societăţi industriale mici şi mijlocii.5 milioane de acţionari.500 de companii exportatoare şi 35. 25. Bursa de Valori Atena 18 Bursa de Valori din Atena SA (ATHEX). Rolul bursei de valori în Grecia ca o sursă pentru investiţii şi o sursă de fonduri pentru companii a fost consolidată în ultimii ani prin modernizarea legislaţiei.- HSBC. 2.1. Legile şi regulamentele care guvernează piaţa titlurilor de valoare şi listarea acţiunilor au fost modificate în conformitate cu directivele şi regulamentele UE. cu excepţia Holdinguri cu investiţii de portofoliu . categoria “Mid & Small Cap”. În cazul unei oferte publice. şi 18 în “Bursa de valori cu caracteristici speciale”. BNP Paribas. €. Conform datelor Camerei de Comerţ şi Industrie a Salonicului.3. Holdinguri ale căror capitalului este investit în alte societăţilor cotate la bursă nu pot fi listate pe ATHEX. Anul 2005 a marcat cotarea pe piaţa bursieră din România a unor firme elene. 18 Agenţia pentru investiţii în Grecia. 181 în categoria “Mid & Small Cap”. 3.

A. 2. Membrii unei societăţi de capital sunt răspunzători pentru obligaţiile companiei în limita acţiunilor pe care le deţin. în timp ce pentru societăţile personale nu există o sumă minimă legală de capital ce trebuie depusă la înfiinţare . în timp ce societăţile personale capătă acest caracter doar dacă desfăşoară activităţi comerciale. Capitalul unei S. Publicarea. multe dintre acestea sunt înfiinţate cu minimum de capital necesar subscris de membrii aceleiaşi familii. Adoptarea statutului societăţii.E. Autorizarea administrativă. 4. 6.E. Aprobarea numelui comercial şi înregistrarea de către Camera Comercială. 4. răspunderea se bazeaza pe proprietăţile din posesie .A. Principalele trăsături ale acestor 2 categorii sunt următoarele: Societate de capital. în timp ce capitalul societăţilor personale nu beneficiază de aceste avantaje. societăţile de capital sunt privite întotdeauna ca persoane juridice .) şi care este sau intenţionează să fie o societate cu capital însemnat. se face conform Legii nr. Societăţile de capital sunt întotdeauna societăţi comerciale. este divizat în părţi egale ( acţiuni ) care sunt instrumente negociabile ce pot fi transferate în mod liber. 3.) . limita minimă a acestui capital fiind de 60.) Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni. Spre deosebire de societăţile personale. în timp ce în cel de-al doilea caz. ÎNFIINŢAREA UNEI SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI (A. Dizolvarea societăţii de capital nu se face în funcţie de situaţia şi starea acţionarilor (faliment.1. spre deosebire de societăţile personale unde este suficient simplul acord dintre parteneri . deşi. Membrii unei S. în Grecia. moarte etc. 7. majoritatea hotărâtoare se calculează în funcţie de ponderea acţiunilor în totalul capitalului. în timp ce la societăţile personale. Statutul trebuind sa fie aprobat de către prefectura sau departamentul de comerţ pe raza căruia societatea este înfiinţat . Modalitatea de luare a deciziilor diferă pentru cele 2 categorii de companii: la societăţile de capital. Societăţile de capital se înfiinţează printr-un contract notarial.A. Proiectul articolelor de Asociere. acest lucru se întâmplă . nu participă la managementul societăţii. Prevalidarea numelui comercial. în timp ce la societăţile personale aceasta se calculează în funcţie de numărul partenerilor .000 de €. cunoscută în Grecia sub denumirea de "Anonymous Eteria"A. 33 . Subscrierea capitalului în acţiuni. prin care se înţelege în general o societate pe acţiuni (S.. 2190/1920 şi amendamentelor la aceasta şi implică 4 etape : 1. 5.CAPITOLUL IV – EFICIENŢA AFECERILOR Societăţile greceşti se clasifică în 2 mari categorii: societăţile "de capital" şi societăţile "personale". în timp ce existenţa societăţilor personale este strâns legată de acestea .

de timbru şi alte taxe. 34 .Într-o asemenea societate. sunt impozitate pe profit cu 40%. puterea executivă aparţine Consiliului Director.compania se înregistrează la Biroul Fiscal şi Camera de Comerţ locală.8 € + 0. structura şi activitatea sa fiind reglementate prin statut. vărsaţi integral. printr-un document special care să ateste intrarea capitalului în Grecia. iar cele ce nu sunt cotate. ÎNFIINŢAREA UNEI SOCIETĂŢI CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ (EPE) Înfiinţarea EPE ("etairia periorismenis efthinis") intră sub incidenţa Legii 3190/1955 şi amendamentelor la aceasta. conţinând statutul societăţii. 4.după semnarea actului notarial.taxa pentru publicare în Monitorul Oficial – 290 de €. trebuie publicat în Monitorul Oficial un sumar al actului constitutiv. Costul înfiinţării unei astfel de societăţi este determinat prin cumulul următorilor factori (sumele aproximate) : . . atunci capitalul vărsat de catre parteneri trebuie certificat în prealabil de către o bancă. Dacă partenerii nu sunt de naţionalitate greacă. . . .taxele pentru Baroul Avocaţilor – 1% din capitalul total. .67 €.000 de €. Impozitul este în medie de 35% pe profit .taxa pentru publicarea în Monitorul Oficial – 544. Capitalul societăţii este de 18. Companiiler care sunt listate la bursă sunt impozitate pe profit cu 35%.contribuţii la Fondul Avocaţilor 5.taxele notariale. iar organul suprem este Adunarea Generală a Acţionarilor.taxa de inregistrare la Camera de Comert 30 de € pentru prevalidarea numelui comercial şi 372 de € pentru înregistrare. Un EPE funcţionează în baza deciziilor administratorului şi a Adunării Partenerilor. în bani sau alte active. aceasta se înregistrează în Registrul Societăţilor al Curţii locale aferente.taxa pentru prevalidarea numelui comercial la Camera de Comerţ – depzit de 30 de €. 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice. Procedurile de înregistrare şi publicare sunt după cum urmează: . o societate cu răspundere limitată poate fi înfiinţată de 1. Costul înfiinţării unei astfel de societăţi are în vedere plata următoarelor sume aproximative: .30% din totalul capitalului subscris.taxa pentru înregistrarea societăţii la Biroul Fiscal –1 % din capitalul total.sub supravegherea partenerilor sau managerilor. . Conform acestora. . . .taxa pentru depunerea capitalului subscris – 1% din capital.taxele de înregistrare a societăţii la Camera de Comert – 372 de €.2. .

62 naşteri/1. urmată de franceză şi germană. având o densitatea a polulaţiei de 84. armeană. Aproximativ 40% din populaţia trăieşte Grecia în zona Attica. . pe insula Creta) şi Larissa (pop. unde se află mai mult de 50% din industria şi comerţul Greciei. . Greacă este limba ţării. TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE Salonicul este recunoscut pentru organizarea Târgurilor Internaţionale. în Macedonia.000 oameni. însă engleza este vorbită.95 mil. Cei mai mulţi dintre musulmanii sunt de origine turcă. are o populatie de peste 1 milion de oameni şi Patras (pop. oameni. Famous oraşe antice. Aproximativ 100. Zakinthos.2. de asemenea. Aproximativ 1% din populaţie este clasificată de către guvernul elen ca musulmani. pe scară largă.1. precum şi vlahi. şi pe insule.“Furnima“ şi “Furnidec“ în prima decadă a lunii martie (pentru produse şi echipamente ale industriei lemnului).46/km2. Aproximativ 63% din populaţie este urbană. şi Khios insule sunt printre cele mai dens populate. în Peloponnisos de vest. 290 de mii. situat în Grecia de Nord. a fost una dintre cele mai ridicate din Europa.CAPITOLUL V – INFRASTRUCTURA 5.“Detrop“ cu ediţii la doi ani (pentru echipamente specifice industriei alimentare şi hoteliere). iar rata anuală de creştere a populaţiei a fost mai puţin de 9. şi într-o măsură mai mică în celelalte oraşe mari. Populaţia Greciei este foarte mare în raport cu dimensiunea şi capacitatea economică a ţării. zona centrală continentală) şi în alte oraşe mari. Populaţia este omogenă.“Agrotica“ la început lunii februarie (pentru produse şi echipamente agricole. Salonic. 35 . 280 de mii. . Populaţia activă numără 4.000 de musulmani trăiesc în Tracia. Salonic (Salonic). în primul rând în Atena şi Pireu. găzduiesc comunităţi internaţionale. Korinthos (Corint). cum ar fi Argos. Heraklion (pop. 5. Restul populaţiei include oameni de origine slavă. şi Sparti (Sparta) sunt doar oraşele mici de azi. cu toate că în zona Atena. O mare parte din populaţia urbană este concentrată în jurul Atena. albaneză. POPULAŢIA Populaţia este în prezent de aproximativ 11 mil. Rata natalităţii. în nord-vest Peloponez). 320 de mii. dintre care amintim cele mai importante: . 98% din populaţia Greciei este de etnie greacă. Kerkira (Corfu). industria alimentară). de oameni. iar rata de deces a scăzut în ultimii ani.“Infacoma“ şi “Marmin“ la mijlocul lunii februarie (pentru materiale şi echipamente de construcţii). un popor care vorbesc un dialect al limbii române.

târguri care se bucură şi de participările unor societăţi comerciale româneşti. ce au avut o contribuţie majoră la economia şi turismul ei. comparativ cu anul 2007 scăderea a fost de 2. - 5. Atena a găzduit Jocurile Olimpice din 2004. în nord.1%.5%.“Filoxenia“ la începutul lunii noiembrie (pentru turism şi industria turismului).000 km.600 km.“TIF“ (târg de mărfuri generale). Organizarea jocurilor. Totodată. de Turcia şi Orientul Mijlociu. Transportul rutier Transportul rutier reprezintă principala cale de transport în Grecia. comparativ cu trimestrul 3 din 2008 a scăzut cu 24.1%. comparativ cu trimestrul 3 din anul 2008 a scăzut cu 45.9%.600 km şi o reţea de autostrăzi de117.“Hygeia & Care“ la mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei şi sănătăţii). Principalele autostrăzi: autostrada Egnatia autostrada Attiki Odos autostrada PATHE 36 . . pentru a doua oară. din care 1565 km sunt construiţi conform standardelor internaţionale şi leagă ţara de Macedonia şi Europa de Vest. după ce Grecia fost prima care a organizat Jocurile Olimpice moderne. TRANSPORTUL Grecia deţine o reţea feroviară este de 2. Reteaua bogata de străzi şi autostrăzi construite pe 2 si 4 benzi benzi leaga diferitele regiuni ale Greciei intre ele. Ecartamentul corespunzător restului de 961 km este mai îngust decât cel standard. . în est. . Jocurile Olimpice organizate la Atena în 2004 au adus o contribuţie majoră la istoria oraşului şi a oferit o dezvoltare a infrastructurii şi tehnologiei pentru Grecia. Grecia este una dintre cele mai mici ţări care a organizat şi a fost gazda Jocurile Olimpice de Vară. Transportul feroviar Reţeaua feroviară a Republicii Elene are o lungime de 2. . Indicele cifrei de afaceri în transport terestrul şi cel prin conducte în al 3-lea trimestru în anul 2009. în timp ce pentru perioada corespunzătoare a anului 2008. . a avut loc după 108 de ani. pentru aceeaşi perioadă.3. în timp ce în transportul aerian s-a înregistrat o scăderecu cu 19. fie ca expozante fie ca vizitatoare.“Zootehnia“ la sfârşituul lunii septembrie (pentru producţia de animale şi păsări şi echipamente conexe). în 1896.“Sportexpo“ la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale şi echipamente sportive şi de recreere).“Infosystem“ la începutul lunii octombrie (pentru produse specifice IT şi telecomunicaţiilor). Indicele cifrei de afaceri în transportul maritim în trimestrul 3 a anului 2009. în ţara care a dat naştere spiritului olimpic cu mai mult de 2000 de ani în urmă.

Patra. Transportul maritim Ca trăsătură generală. din punctul de vedere al localizării sale. Chalkida şi Astakos. Chania. Lavrio. Kavala. numărul total al liniilor telefonice instalate fiind de 6 milioane. împreună cu Patras. Samos. Grecia deţine 15 aeroporturi internaţionale şi 25 de aeroporturi naţionale. cu 92%. în anul 1999. Corfu. din aprilie 1997. Salonic. acest port a fost divizat în două părţi. ale Europei de Est şi al celor ce vin prin Marea Neagră. 37 . aceste din urmă înregistrând o creştere cu 150%. sunt disponibile legături telefonice cu 88 de ţări. Santorini . îmbunătăţind accesul spre Italia şi restul Europei. TELECOMUNICAŢIILE Sectorul telecomunicaţiilor se află în plină dezvoltare. o parte. Kos. Wind şi Vodafone.4. la punctul de intersecţie al drumurilor ce leagă estul de vest. este Igoumenitsa. Organizaţia Elenă a Telecomunicaţiilor (OTE) extinzându-şi reţeaua digitală. fiind cel mai apropiat port European pentru traficul cu mărfuri al ţărilor Balcanice. Volos. Rodos. iar numărul telefoaneloe mobile este de aproximativ 16 milioane. formează “poarta de vest” a ţării. care. printre care se remarcă aeroporturile din: Atena – Elefterios Venizelos. Transportul aerian Liberalizarea transportului aerian. Igoumenitsa. Iraklio (Creta). a făcut ca un număr de companii private să devină active şi să capete o importanţă tot mai mare. Cele mai mari porturi se află la Atena (Pireu). Ca urmare a schimbărilor survenite. În ceea ce priveşte Internetul.Rion-Antirrion (Bridge) autostrada Ionian. în timp ce licitaţia pentru serviciile de telefonie mobilă universală a avut loc în aprilie 2001. Portul Salonic ocupă o poziţie strategică pe ţărmul de NV al Golfului Thermaicos. În mod convenţional. datorită ponderii pe care o au importurile de materii prime la obţinerea produselor finite. situat în NV Greciei. numărul total al locurilor disponibile a crescut cu 225%. constituind o zonă liberă pentru mărfurile originare din ţările terţe. industria grecească este concentrată în jurul celor 20 de porturi maritime. o parte constituind punct terminus pentru mărfurile din Uniunea Euroeană şi. Principalii furnizori de telefonie mobilă în Grecia sunt Cosmote. 5. încurajând astfel concurenţa şi implicit scăderea preţurilor. Elefsina. Mykonos. În prezent. La 1 ianuarie 2001 a fost începută privatizarea serviciilor de telefonie fixă. Zakynthos. Un alt port de importanţă naţională. acesta are o pătrundere pe piaţă în proporţie de 40%. Iraklio. Salonic.

Grecia a fost plasată sub supraveghere europeană. De atunci.000 de sucursale ale băncilor greceşti sunt active.7 % din PIB în 2009 la 2. Însă. Numai în domeniul serviciilor financiare.CONCLUZII Grecia reprezintă o locaţie ideală ce permite accesul pe pieţele emergente din sud-estul Europei şi zona Est Mediteraneană. fiind printre primii trei investitori în fiecare piaţă. criza economică a fost principala responsabilă pentru scăderea comerţului şi investiţiilor bilaterale dintre Grecia. Companii greceşti sunt un punct de sprijin puternic în regiune. este al doilea mare oraş al ţării şi a devenit centru comercial şi financiar pentru pieţele emergente din întreaga peninsulă balcanică. datorită deficitului şi a datoriei mari. Şi agenţiile de rating au anunţat că ar putea retrograda Grecia. la finele anului trecut. peste 4. Ca o reţea economică şi comercială pentru pieţe noi aflate în creştere.8 % în 2012 multumiţă unor măsuri de austeritate. 38 . Salonic.000 de companii elene au investit mai mult de 15 mld. În plus. membră a zonei euro. mai mult de 3. Guvernul de la Atena a prezentat în faţa Comisiei Europene un program de stabilitate şi creştere. energie. Grecia poate atinge 140 milioane de consumatori din Europa de Sud-Est. fiind situat la uşa Balcanilor. şi cei mai mari parteneri comerciali regionali precum Germania. Bugetul pentru 2010 prevede un deficit de 8. actuala criză economică a afectat foarte mult economia Greciei. Centrul pentru Comerţ din Balcani şi centrul Bursei de Valori din Salonic. Pe de altă parte. modernizarea infrastructurii. Grecia poate fi considerată ca o poartă de acces în UE pentru cei din Orientul Îndepărtat. dezvoltarea turismului. reţele. Totodată este sediul central al Băncii de Dezvoltare şi Comerţ al Mării Negre. China a devenit cel mai mare stat exportator al Greciei. Aşa cum am precizat în decursul capitolului II. € de euro în sud-estul Europei. datoria externă a ţării avansând la nivelul record de 300 de miliarde de euro. care prevede mai ales să reducă deficitul public de la 12. Legăturile de afaceri puternice ale Greciei cu regiunile din împrejurimi se traduce în mari oportunităţi de acces la pieţele care au o cerere puternică pentru bunuri de larg consum. ducând la speculatiile asupra unei eventuale iesiri din zona euro a acestei ţări. o regiune cu un PIB de aproape un trilioan de €. tehnologie şi inovaţie.7% din PIB şi o datorie de 120% din PIB. În luna decembrie a anului trecut. devansând Germania. după ce statul elen a contractat un nou împrumut. deşi Germania manifestă o reţinere în privinţa relaţiilor bilaterale cu Greci.

gr (Sistemul Bancar Elen). 27.Greece. Octombrie 2006.mnec. “Tourism Sector”. “European Economic Statistics”. 39 . “Energy Sector”. 2009.ec.eurostat. 20.dce.gov. “NATIONAL STRATEGIC REFERENCE FRAMEWORK 2007-2013 “.org/oecd/sites/factbook-2009. Agenţia pentru investiţii în Grecia. IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK 2009. http://www. http://www3. http://earthtrends.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Grecia.gr ( Camera de Comert Atena ). 13. 10.ro/cms/site/f_is/news/grecia_leaganul_civilizatiei_europene_1_15662.mfa. 2009.html .mnec. 7. 15. 25.gr/en-US/Economic+Diplomacy/Economy+-+Trade/ . Indrumator de afaceri Grecia. 3. 14.flacarais. http://www.mae.oecdilibrary. 26.hba. 16.gr/sdds/users. Agenţia pentru investiţii în Grecia.acci. 28.europa.ediţia din 2009. www. 5. 6. 2009.BIBLIOGRAFIE 1. 2. Eurostat Pocketbooks. “EX-PAT taxation in Greece”.iea.wri. 17. http://www.mfa. “How to work and live in Greece”. Grecia .ro/ ( România . Fondul Monetar Internaţional. 21. http://epp.statistics. www.asp (Economic and Financial Data for Greece). 22. Eurostat Statistical books. http://www. Agenţia pentru investiţii în Grecia. 19. http://www.org/stats/ (International Energy Agency).eu/statistics_explained. “Greece Investment Overview 2009”.gr/en/ .gr (Agenţia pentru investiţii în Grecia).ypetho. Agenţia pentru investiţii în Grecia. www. 12.Ghid de afaceri. Atena.investingreece.gr .org/ . 4.gr/www. 23. Luxemburg.gov. 24. “External and intra-European Union trade 2007”. http://www. Octombrie 2009. 2009.gr ( Ministerul Economiei si Finantelor ). 11. Agenţia pentru investiţii în Grecia. http://www. 18. 2009. http://www. http://www. Agenţia pentru investiţii în Grecia.html . “Doing Business in Greece”. 8. http://atena. 9. 29.mae. Secretariatul General pentru Investiţii şi Dezvoltare. Energy and Resources .ro/ (Ambasada României la Atena). “World Economic Outlook”.Ministerul Afacerilor Externe). 30.