UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU” DIN ARAD DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DIDACTIC
TITLUL: ROLUL MASS – MEDIA ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

STUDENT: COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: LECT. UNIV. DR. ALINA ROMAN

ARAD, 2009
CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................2 I. FORMELE ŞI ROLUL MASS-MEDIA………………………………………3 1.1. FORMELE MASS-MEDIA…………………………………………..3 1.2. ROLUL MASS-MEDIA……………………………………………...4 1.3. CONDIŢIILE UNEI ELEVATE ŞI EFICIENTE MASS-MEDIA…..6 II. EDUCAŢIA ŞI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII……..8 2.1. FACTORII DEZVOLTĂRII PSIHICE………………………………8 2.2. ROLUL EDUCAŢIEI ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ…………….11 III. CORELAŢIA MASS-MEDIA –EDUCAŢIE ...............................................12 3.1. EFECTELE MASS-MEDIA ASUPRA PERSONLITĂŢII………...14 3.1.1. EFECTE POZITIVE…………………………………….15 3.1.2. EFECTE NEGATIVE…………………………………...15 IV. POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE ÎN ÎNVĂTĂMÂNT................................18 CONCLUZII .......................................................................................................20 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................21

2

caracteristica mijloacelor media de comunicare şi informare reprezintă pe de o parte un rol informaţional. pipăit. de influenţe precise sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme. Arhip) Această lucrare constă în prezentarea mass-media si a influenţei ei asupra personalităţii fiinţei umane. fiind intermediarul între om şi condiţiile de mediu. vederea este cea prin care intră cele mai multe imagini şi informaţii. gust. prin procesele psihice precum: cunoaşterea. Dincolo de rolul de informare. este foarte dependentă de ceea ce primeşte prin acest simţ. Astfel. miros. Educaţia este factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a persoanei. 3 . dar şi un efect datorită faptului că prin informaţiile transmise influenţează gândirea şi comportamentul fiinţei umane. sistematizând şi organizând influenţele mediului. Dintre aceste simţuri. Are o funcţie socială. Rolul mass-media în societate a devenit foarte important. idei şi se formează atitudinile individului.” (A. imaginaţia. informaţiile reprezentând o sursă vitală pentru orice tip de decizie.ARGUMENT „Timpul liber este o valoare care nu trebuie risipită oricum şi care înainte de orice poate fi investită în dezvoltarea fiinţei umane printr-o educaţie adecvată. Personalitatea omului. memoria. prin intermediul mass-media se conturează opinii. întelegerea. Pe lângă noţiunile de teorie ce vor face obiectul acestei lucrări se vor explica influenţele mass-media asupra personalităţii şi contribuţia ei în procesul instructiv-educativ. Omul intră în contact cu lumea prin cele cinci simţuri: văz. auz. Relaţia dintre mass-media şi fiinţa umană se poate pune în termeni de consecinţe globale. iar media este principalul mediu de difuzare a acestora.

• Muzee. impactul cel mai puternic îl are în prezent televiziunea. solicitând cei mai importanţi analizatori. televizorul fiind cel mai reprezentativ. FORMELE ŞI ROLUL MASS-MEDIA 1. Un important rol în eficienţa mass-media îl are limbajul folosit.cultural-artistice. este supus unei presiuni continue din partea ideologiei propagate de mass-media. • Calculatorul şi CD-Rom-urile conectate la internet asigură comunicarea şi informarea la nivel mondial şi exercită o mare influenţă asupra fiinţei umane. Trăim într-o epocă dominată de mass-media. Aceste mijloace de transmitere a informaţiei sunt variate: • Radioul şi televiziunea sunt mijloacele de informare cu cea mai mare forţă de influenţă. FORMELE MASS-MEDIA Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice de transmitere a informaţiilor în rândul maselor. Oferă posibilitatea participării active a utilizatorului la preluarea informaţiei. • Publicitatea.I. omul contemporan este condiţionat de mass-media. reclamele modelează modul de a înţelege viaţa. care au luat o dezvoltare deosebită în epoca contemporană. având receptivitate şi influenţe educaţionale şi mobilizatoare asupra publicului. dar şi imagine pe ecran. bibliotecile.1. televizorul ne aduce informaţiile de la cele mai mari distanţe. văzul şi auzul.cărţi).etc.ziare. 4 . broşurile) reprezintă un mijloc de influenţă informaţională şi educativă. propria existenţă în special în privinţa motivaţiilor criteriilor de selectare şi a comportamentului având un impact indirect dar puternic asupra societăţii. lumea. cartea (colecţiile de carte cu tiraj de masă. Mijloacele de comunicare şi informare pot fi clasificate astfel: a) Medii autonome (reviste. Funcţiile publicităţii sunt de a informa şi a convinge potenţialul client să achiziţioneze. având un impact tot mai puternic. sugestiv şi mai convingător decât limbajul obişnuit. expoziţii ştiinţifico-tehnice. • Presa (ziare şi reviste). La fel ca şi radioul. Dintre mijloacele mass-media. care este mai direct. care pot fi utilizate individual.

lărgind posibilităţile oamenilor de a comunica instantaneu între ei. ca în cazul unor filme documentare sau pagini de popularizare a ştiinţei din publicaţiile periodice. religioase. multimedia a accentuat în proporţii considerabile “consumul de cultură” jucând un rol însemnat în grăbirea procesului de universalizare a culturii spirituale. reprezentative fiind în această categorie televiziunea şi radioul. a valorilor. aceasta fiind rezultatul dorinţei indivizilor de a fi informaţi. etice. care se referă atât la furnizarea explicită de cunoştinţe cultural-ştiinţifice. Metodele multimedia au desfiinţat practic distanţele. b) Funcţia instructiv-culturalizatoare.b) Medii de comunicare (telefon.” Prin dezvoltarea şi răspândirea lor. artistice. sportive. politice. economice. cât şi la promovarea. Varietatea informaţiilor generale şi speciale distribuite prin intermediul mass-media vin să satisfacă dorinţa de emancipare personală într-un consum sporit de informaţie. într-o măsură deloc neglijabilă. mass-media îndeplineşte următoarele funcţii: a) Funcţia de informare (informaţională). care pot fi combinate sau separate. ROLUL MASS-MEDIA Prin intermediul mass-media sunt transmise atât pe plan intern. normelor.2. şi anume: audio-ca ascultător. video-ca vizualizator şi scris ca cititor. Receptarea mesajelor transmise prin mijloacele prezentate mai sus se face pe trei căi principale. la a cărei stabilitate contribuie astfel. într-o „formă mai puţin evidentă. juridice. ce satisface o incontestabilă trebuinţă umană. care măresc libertatea utilizatorului. Datorită facilităţilor pe care le aduce. c) medii de difuzare. cât şi pe plan internaţional şi chiar mondial variate mesaje informaţionale cu caracter recreativ-distractiv şi anume: ştiinţifice. tehnice. internet). modelelor de comportament ce ţin de paradigma culturală a societăţii. 5 . În corelaţie cu mesajele informaţionale transmise. Dezvoltarea mijloacelor de informare în masă a dus la o răspândire pe scară largă a informaţiei. 1. dar cu atât mai persuasivă. Aplicaţiile multimedia au un caracter diversificator al surselor de cunoaştere. noile medii de comunicare au schimbat în mod radical condiţiile sociologice de expansiune culturală. culturale.

politică. Sunt cuprinse aici şi selectarea informaţiei transmise şi stabilirea unor priorităţi percepute de receptori drept adevărate ierarhii de importanţă. îndeosebi editorialele şi comentariile asupra informaţiilor oferă sugestii şi prescripţii pentru conduite adecvate evenimentelor şi situaţiilor existente. se constată o orientare tot mai marcantă către tratarea în termeni de spectacol a tuturor subiectelor abordate de mijloacele de comunicare în masă. Mass-media joacă rolul de „câine de pază". pe când cel de-al doilea face cunoscute publicului numai opiniile personale ale autorului său. mai mult. mass-media este un forum în care persoane sau diverse grupuri sociale pot face cunoscute opiniile şi câştigă o identitate culturală. g) Funcţia de compensare. ce se manifestă atât de explicit prin producţiile jurnalistice de genul editorialului sau al comentariului. standardizarea normelor culturale. consumând energie nervoasă şi spirituală. dar şi setei de evadare într-un univers imaginar a neadaptatului. j) Funcţia critică şi de supraveghere. Primul exprimă punctul de vedere oficial al organului de presă. h) Funcţia expresivă. procentual. în numele opiniei publice. Însă. de muzică. Din punct de vedere al funcţionării ei. mass-media realizează şi o funcţie compensatorie. emisiunile sau paginile dedicate amuzamentului sunt în continuă creştere. de film şi teatru. f) Funcţia de divertisment. reducerea armoniei. d) Funcţia de interpretare. faţă de sistemul de guvernare al statului. ceea ce are drept consecinţă creşterea coeziunii sociale. furnizarea unor mijloace utile cetăţenilor pentru a-şi putea reduce anxietatea sau pentru menţinerea consensului cultural. Nu numai că. cu rol recreativ şi de divertisment. socială.c) Funcţia de transmitere culturală constă în transmiterea valorilor şi normelor sociale de la grupurile sociale către indivizi. literar-artistice. dar. de investigare sau punere 6 . e) Funcţia de loisir (de divertisment) constă în producerea destinderii şi a amuzamentului. iar în unele cazuri şi fizică. i) Funcţia de punere în relaţie a comportamentelor ce constă în atenuarea ameninţărilor la adresa stabilităţii sociale şi sprijinirea menţinerii puterii. contribuind la refacerea şi dinamizarea forţelor spirituale şi fizice ale populaţiei. prin unele emisiuni ca cele umoristice. care răspunde dorinţei de relaxare a omului stresat de solicitările profesionale. de la o generaţie la alta. sportive. Mass-media au influenţe asupra personalităţii şi comportamentului oamenilor. întărirea integrării sociale a indivizilor.

CONDIŢIILE UNEI ELEVATE ŞI EFICIENTE MASS-MEDIA În secolul al XXI-lea. care derivă din precedentele. căci indivizii care posedă un bagaj de informaţii asemănător. dar specificul este „să învăţăm să echilibrăm miracolele materiale cu cerinţele spirituale”1. Editura Politică. apoi. J. ci ea se alătură acestora. care nu se substituie şcolii şi învăţământului. are o puternică forţă de socializare a oamenilor. răspândirea acestora. Este vorba despre culegerea informaţiilor. Totodată.. l) Funcţia educaţională. din diferite domenii (social-economice. din diverse organisme (instituţii. opiniile şi activitatea oamenilor din diverse locuri. Mass-media alocă informaţii utile despre evenimentele care vor avea loc în mediu pentru a preveni populaţia asupra anumitor pericole. Mass-media. Prin varietatea şi bogăţia informaţiilor. ameninţarea prerogativelor puterii sau facilitarea invaziei culturale.în lumină a situaţiilor sau aspectelor anormale din viaţa socială şi confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifestă prin intermediul mass-mediei. mass-media are o puternică forţă de modelare a personalităţii. percepute drept ale întregii umanităţi. m) Funcţia de liant. colective) . organizaţii. circulaţia atât de promptă şi de cuprinzătoare a informaţiei şi a mesajelor răspândite de tehnica modernă de comunicare reprezintă un mod specific de interacţiune socială şi organizare a nevoii de socializare a omului. tehnologia şi capacităţile umane sunt cele două mari deziderate ale omenirii. Sistemul mass-media controlează trei faze esenţiale ale ofertei de informaţii de care persoanele şi grupurile au nevoie pentru a-şi indeplini scopurile. 1989. la nevoie. în activitatea de supraveghere pot apărea disfuncţii ca: ameninţări pentru stabilitatea societăţii şi a indivizilor. Prin natura ei. prelucrarea lor şi. religioase). dincolo de frontierele naţionale. politice. mobilizându-se în favoarea unor cauze nobile. k) Funcţia de socializare. Bucureşti. 1. contribuind la instruirea şi educarea maselor de toate vârstele şi profesiile. prezentând stări de spirit. anxietate sau apatie. asociaţii. crearea de panică. sunt preocupaţi de aceleaşi probleme ale actualităţii şi împărtăşesc valori morale şi culturale comune se vor simţi mai apropiaţi unul de celălalt şi se vor solidariza. Puterea sistemului mass1 Naisbitt.3. politice sau rasiale. culturale. aspecte ale relaţiilor interumane şi sociale. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa. prin specificul şi forţa de penetrare a mijloacelor de transmitere. Megatendinţe. 7 . religioase.

să nu incite la ură. evitând folosirea limbajului violent. Toate mesajele să fie accesibile. care pot avea consecinţe negative asupra comportamentului. la comportări imorale. fără a le scădea valoarea. • Mass-media trebuie să ţină seama de opiniile şi trebuinţele variate şi necesare ale maselor. pentru a oferi publicului posibilitatea de a decide şi singur asupra semnificaţiilor şi influenţelor ce le pot avea mesajele transmise. delicvenţă. • • • • Mesajele generale ale mass-media să fie interesante şi actuale. artistic şi pedagogic. să nu ducă la conturarea unei imagini false asupra unui fenomen. prestigiul ştiinţific. În transmiterea mesajelor este necesar să se evite improvizaţia şi automatismul. etic. subcultural. inestetic.media constă în controlul asupra resurselor de informaţii de care depind indivizii. proces. Astfel. • Mass-media trebuie să îmbine în mod raţional şi armonios mesajele de opinie cu cele informaţionale. sistemele sociale şi societăţile pentru a-şi atinge scopurile. la realizarea unei educaţii valoroase. grupurile. pornografie. violenţă. este necesar ca mass-media să îndeplinească următoarele condiţii: • • Conţinuturile mass-media să fie selectate la un nivel înalt din punct de vedere Mass-media să manifeste un spirit critic constructiv asupra conţinuturilor. adulţi. să diferite grade de calificare. folosească un limbaj elevat din punct de vedere ştiinţific. Să existe emisiuni speciale dedicate anumitor categorii de oameni (tineri. diferite profesii) pentru a fi receptate cu interes. contribuind la îmbunătăţirea activităţilor şi la prevenirea neajunsurilor. deoarece paralel cu mesajele valoroase sunt transmise de către mass-media şi mesaje cu puternice încărcături de violenţă. să nu deformeze conştiinţele şi convingerile. 8 . pornografic. • Mesajele transmise trebuie să fie selectate şi prezentate astfel încât să nu denatureze adevărul. organism. organizaţiile. informaţional.

ca fiind o „însuşire fundamentală a materiei vii de a transmite. Editura Polirom. înainte de naşterea sa sau după. Această influenţă nu este atât de importantă. b) Mediul este definit. ale analizatorilor şi ale proceselor nervoase fundamentale: excitaţia şi inhibiţia. ce îi influenţează dezvoltarea şi 2 3 Cosmovici.În dezvoltarea psihică a individului. L. a instinctelor.. vorbim de influenţe ale mediului intern şi de influenţe ale mediului extern. Ibidem. A. în cadrul căruia se operează o distincţie între influenţele mediului fizic sau primar şi influenţele mediului social sau secundar. 1998. pe parcursul dezvoltării sale” 3. În faza prenatală. şi anume: a) Ereditatea este definită de Andrei Cosmovici şi Luminiţa Iacob în lucrarea „Psihologie şcolară”. 9 . „Psihologi şcolară”.II. Mediul fizic este cadrul natural în care omul îşi desfăşoară viaţa şi cuprinde ansamblul condiţiilor bioclimatice (relief. dar nici nu poate fi neglijată. contribuţia eredităţii se manifestă prin intermediul particularităţilor anatomofizice înnăscute ale sistemului nervos care stau la baza reflexelor necondiţionate. de la o generaţie la alta.1. floră.. 27. direct sau indirect. Iaşi.Structura mediului se prezintă astfel : în funcţie de momentul de referinţă din viaţa omului. faună). asupra copilului se exercită anumite influenţe interne determinate de ambianţa intrauterină. reprezintă mediul extern. mesajele de specificitate sub forma codului genetic” 2. EDUCAŢIA ŞI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII 2. FACTORII DEZVOLTĂRII PSIHICE În literatura de specialitate românească se vorbeşte despre trei factori ai dezvoltării psihice care influenţează personalitatea umană. p. Iacob. p. climă. „ca fiind constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. 25 . în lucrarea „Psihologie şcolară”. Totalitatea influenţelor externe care se exercită asupra omului de-a lungul întregii sale perioade postnatale.

conţinutul acestui concept s-a schimbat corespunzător cerinţelor socioculturale şi spirituale ale fiecărei epoci. Pe acest fundament de experienţă condensată se acţionează. întrebări asupra existenţei. care are ca scop formarea personalităţii în concordanţă cu cerinţele societăţii şi cu cele ale individului. • este orientată predominant spre pregătirea pentru viaţă. Societatea a acumulat experienţa de cunoaştere teoretică şi practică condensată în valori materiale şi spirituale ce constituie ereditatea socială a culturii şi civilizaţiei. 10 . morale şi fizice ale oamenilor. consumator. Influenţele exercitate de mediul social asupra omului sunt : directe şi indirecte. cuvântul educaţie este explicat ca fiind un ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic şi conştient în vederea formării şi dezvoltării facultăţilor intelectuale. este o activitate specific umană. c) Educaţia Cuvântul educaţie este de origine latină (educatio ce se traduce creştere.maturizarea biologică ( înălţime. alimentaţie specifică). în această ipostază. vestimentaţie. Educaţia are următoarele caracteristici: • pune accent pe oameni. • are în vedere. Scopurile educaţiei. pe de o parte privesc devenirea omului în spaţiul unei culturi şi istorii. Conservarea valorilor şi transmiterea lor se realizează prin educaţie care. de fapt. cu precădere. politice şi culturale. De-a lungul timpului. iar pe de altă parte permit accesul progresiv al omului la formele culturii şi pin acesta el învaţă să devină om. producător şi creator de valori. care îşi impun amprenta asupra dezvoltării psihice. Mediul social reprezintă ansamblul influenţelor ce decurg din interacţiunea omului cu totalitatea condiţiilor economice. În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. să se dezvolte. o angajare umană. • urmăreşte dezvoltarea unor calităţi umane şi explorarea orizonturilor. Educaţia diferă de la un moment istoric la altul în funcţie de condiţiile materiale şi spirituale ale societăţii şi prezintă anumite particularităţi izvorâte din experienţele fiecărui popor. Educaţia se desfăşoară conform unui scop bine stabilit şi are un sens intenţionat şi o finalitate bine conturată. prin educaţie. reprezintă instituţia constituirii şi transmiterii eredităţii sociale a culturii şi civilizaţiei. educaţia fiind astfel. formare). precum şi modul de a trăi (meserii. Educaţia. pentru formele omului ca utilizator. culoarea pielii).

Astfel. proiectate şi desfăşurate în instituţiile şcolare înfăptuită de către cadrele didactice pe baza unor programe de studii (documentele şcolare). menită să ofere serviciile sale unor beneficiari şi să atingă scopuri pedagogice identificabile. • finalitatea în educaţie îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. În funcţie de anumite necesităţi sociale şi aspiraţii individuale. la nivelul de sistem (societatea în ansamblul său) şi de subsistem (cultural. după I. specifice activităţii de formare-dezvoltare permanentă a personalităţii umane. dimpotrivă. preluare şi transmitere a valorilor de la societate la individ (funcţie cognitivă). economic. c) Funcţia de asigurare a unei inserţii sociale active a individului (funcţie axiologică). în mod spontan sunt reunite sub denumirea de forme ale educaţiei. eşalonate pe cicluri. putem delimita trei mari categorii: a) Educaţia formală urmăreşte modelarea conştientă. comunitar. iar educaţia stimulează idealul fiinţei umane exprimat prin „a fi şi a deveni”. prin influenţele exercitate de familie şi de grupurile 11 . exprimate la nivelul consecinţelor sociale angajate în mod obiectiv. b) Funcţia de dezvoltare a potenţialului biopsihic al omului (funcţie economică). Toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului. care au loc în afara unui cadru instituţionalizat şi se exercită asupra personalităţii umane. al formelor educaţiei. corespunzător idealului educaţional. Funcţiile generale ale educaţiei reprezintă proprietăţi intrinseci. b) Educaţia nonformală reprezintă totalitatea acţiunilor educative organizate. acest tip de educaţie se prezintă a fi în afara sistemului de învăţământ. Astfel. Ea reprezintă totalitatea activităţilor organizate.• vizează dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse. c) Educaţia informală reprezintă totalitatea influenţelor educative. În funcţie de gradul de organizare şi de oficializare. politic. natural). se extinde asupra tuturor laturilor personalităţii umane şi acţionează prin mass-media. Acest gen de educaţie nu urmăreşte anumite finalităţi. metodică a personalităţii. Nicola funcţiile educaţiei sunt: a) Funcţia de selectare. care se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat în afara orei de curs (extraşcolară). Activitatea educaţională este dinamică şi flexibilă în acelaşi timp. niveluri şi ani de studii . în mod organizat şi structurat sau. educaţia nonformală completează şi întregeşte educaţia formală. sistematică.

dirijează şi organizează acţiunile factorilor de mediu. În raport cu gradul de dezvoltare individuală. autoeducaţie. se dezvoltă. În procesul educativ. priceperi. educaţiei îi revine rolul conducător în dezvoltarea psihică şi acţionează în interacţiune şi prin intermediul eredităţii şi mediului. mediu şi educaţie există o strânsă legătură. Rolul preponderent al educaţiei se manifestă prin faptul că dirijează acţiunea factorului ereditar şi influenţele mediului. educaţia are un rol important în dezvoltarea personalităţii. cadrele specializate au sarcina de a depista. deprinderi. Educaţia are un rol decisiv în modelarea elevilor deoarece organizează activitatea lor pentru autocunoaştere. Educaţia informală este procesul care se întinde pe toată durata vieţii. individul învaţă cum să înveţe. modifică 12 . Dintre aceşti factorii. urmărind constituirea şi sporirea experienţei de cunoaştere care devine o condiţie internă a dezvoltării psihice individuale. cea de a treia (educaţia) reuşind să modifice influenţele celorlalţi factori ai dezvoltării. de a utiliza metode şi procedee şi de a crea un cadru educaţional care să favorizeze corespunzător dezvoltarea acestora. Ele depistează. educaţia intervine. 2. îşi structurează convingerile şi atitudinile. Ea creează condiţii favorabile dezvoltării. obişnuinţe oferite de educaţie. evalua dispoziţiile ereditare ale elevilor. între ereditate. prin activităţile culturale şi experienţele de viaţă trăite. autoperfecţionare. Prin metode. cu valenţe educative asupra formării personalităţii individului. Educaţia intervine în ameliorarea condiţiilor de mediu. În procesul de dezvoltare a personalităţii fiinţei umane. organizându-le şi dirijându-le printr-o acţiune sistematică. canalizându-le energia spre o direcţie acceptabilă. abilităţi. în crearea unui climat educaţional favorabil.sociale.2. evaluează şi predispoziţiile ereditare negative. îşi formează priceperi şi deprinderi. prin intermediul experienţelor cotidiene. ROLUL EDUCAŢIEI ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ Alături de ceilalţi factori ai dezvoltării psihice (ereditatea şi mediul). măsoară. să decidă şi cum să se formeze. prin care individul dobândeşte informaţii. cunoştinţe.

producând efecte formative şi instructive involuntar. opinii. individul preia modele de conduită. selectează. personalitatea umană fiind influenţată involuntar.III. şi anume formală. cultural. informaţii. completându-le pe cele achiziţionate prin intermediul celorlalte 13 . modele de comportament. spontane. care s-au întărit continuu în ultimul timp. mass-media pot reprezenta veritabile resurse ale învăţării. CORELAŢIA MASS-MEDIA – EDUCAŢIE Între educaţie şi sistemul mass-media există de multă vreme legături indisolubile. În condiţiile diversificării nevoilor educative în lumea modernă. Prin informaţiile pe care le oferă indivizilor. mass-media a lărgit sfera de educaţie. tradiţii. În acelaşi timp publicul receptează ceea ce mass-media transmite. O dată cu schimbările rapide din societatea contemporană şi cu evoluţia informaţiilor de tot felul. Interacţiunile dintre cele două domenii constituie o preocupare pentru pedagogi. dar au şi nevoia de a se adapta. Am arătat că prin varietatea situaţiilor de învăţare şi gradul diferit de intenţionalitate. Alături de educaţie. valori colective. Mass-media se dezvoltă într-un mediu cultural. care au şi nevoia de a se alimenta din mai multe surse culturale. Cei mai permeabili la influenţele mass-media sunt tinerii. Mass-media o putem include ca mijloc de realizare a educaţiei informale. mass-media influenţează şi modelează comportamente în concordanţă cu marile idealuri ale epocii. nonformală şi informală. şi nu numai pentru ei. mentalităţi. din mai multe experienţe sociale pentru a-şi forma propria identitate a personalităţii. Aceste informaţiile provin din variate domenii. ci şi despre influenţele difuze. de a se integra social. educaţia poate fi identificată în trei ipostaze. produce şi transmite valori. neintenţionate exercitate prin mesaje ale căror conţinut nu a fost conceput în scop explicit educativ. aderă la obiceiuri. se educă în raport cu anumite tendinţe şi motivaţii proprii. îşi extinde orizontul spiritual. Nu este vorba doar despre oferta de programe şi de suporturi informative şi formative valorificabile în perspectiva educaţiei formale sau nonformale. îndeosebi o dată cu dezvoltarea reţelelor informatice. receptează diverse informaţii. deoarece impactul comunicării de masă asupra personalităţii umane nu poate fi ignorat. mass-media are un caracter pluridisciplinar. Astfel participă la educaţia informală. Prin diversele mijloace mass-media.

putem spune că alături de mediul fizic şi mediul social al dezvoltării psihice a individului a apărut şi mediul informaţional. prin faptul că filmele de acţiune conţin scene violente. Deci. să constituie sau să diversifice experienţele cognitive şi comportamentale ale persoanelor. Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. programe etc. Informaţiile transmise de mass-media au şi un puternic caracter violent. atunci când o cantitate mare de programe cu conţinut ridicat de violenţă este vizionată de un individ cu o vârsta fragedă. televiziune. eventual o persoană cu o cultură joasă (timpul alocat vizionării de filme. Rezultatul constă în formarea unui individ cu un caracter violent. ea trebuie filtrată. sentimente etc. Aceasta situaţie îi conferă individului posibilitatea de a interioriza şi exterioriza atitudini. educaţia nu trebuie să rămână în urmă. internet. este mult mai mare decât cel alocat citirii unei cărţi etc. opinii etc. cel de educare şi autoeducare. principii. Mass-media este prezentă în cadrul societăţii prin ziare. alături de educaţie. 14 . chemat să amplifice. acel organ mediatic. De obicei. reviste. care lasă urme adânci în memoria individului. mass-media şi educaţie poate fi înfăţişată sub două aspecte: • • formarea elevilor de mijloacele de comunicare formarea elevilor pentru a avea o atitudine corespunzătoare faţă de mass-media. Atenţia cuvenită va ajuta să delimităm binele de rău.. De exemplu. Chiar dacă informaţia parvine prin aceste canale.forme de educaţie. radio. adică mass-media care s-a infiltrat în cadrul celorlalte medii într-un mod informal şi nestructurat. Astfel. mass-media are şi consecinţe negative în dezvoltarea personalităţii fiinţei umane. mass-media este cea mai buna cale de manipulare a indivizilor. izolat. deoarece nu este întotdeauna veridică. Prin prezentarea repetata a unor idei. pe lângă rolul benefic. acesta încearcă să copieze ce vede şi ceea ce i se pare interesant. originalul de neoriginal. Într-o societate informatizată. corelat prin împletirea funcţiilor lor şi nu independent. Mass-media este un factor al educaţiei. Legătura dintre elev. Mass-media reprezintă. aceste producţii atrag audienţa tânăra. implicit spectaculoase.). Mass-media împreună cu ceilalţi factori ai dezvoltării personalităţii umane trebuie să acţioneze simultan. Important este ca între aceste medii ale procesului educativ să se instaureze relaţii de coerenţă acţională şi nu raporturi de concurenţă sau inconsecvenţă valorică. comportamente.

cercetătorii au studiat efectele acesteia asupra populaţiei. Evident. spectatorilor şi ascultătorilor. În acest cadru. • Natura efectului.1. Unele efecte sunt legate în special de capacităţile fizice ale unui consumator de media. despre efectul comunicării. Impactul pe care îl are mass-media asupra indivizilor depinde de următoarele aspecte: • Persoana asupra căreia se exercită efectul (ţinta). 3. efectul massmedia reprezintă toate modificările la nivel individual sau social pe care le produce.Apare un fel de reciprocitate care indică responsabilitatea mijloacelor de comunicare ca industrie şi necesitatea unei participări active şi critice a cititorilor. • daca efectul a fost de natură cognitivă sau de ordin comportamental. • care a fost intervalul de timp ce a trecut între emisia mesajului şi momentul în care se poate înregistra un anumit efect. În alte situaţii este vorba de timpul în care un anumit efect persistă. Cercetările privind efectele mass-media pot urmări persoanele care suportă efectul (studii statistice). Efecte pe termen mediu (7-30 de zile). este vorba despre “urmările voite” la receptarea mesajului. formarea adecvată pentru folosirea corectă a mijloacelor de comunicare este esenţială pentru dezvoltarea culturală. În urma cercetărilor au fost evidenţiate trei tipuri de efecte: a) b) Efecte pe termen scurt (pana la 6 zile). Efectele pot fi urmărite la nivel individual. la nivel de grup sau la nivelul întregii societăţii. Alte studii referitoare la impactul mass-media asupra populaţiei se referă la natura acestora: • daca mesajul a fost recepţionat sau daca nu. Putem spune că prin tipul de mesaje. • Intenţionalitatea efectului. EFECTELE MASS-MEDIA ASUPRA PERSONALITĂŢII Toate eforturile mass-media se concentrează asupra efectelor pe care aceasta încearcă să le producă în procesul de comunicare. morală şi spirituală a copiilor. 15 . O dată cu dezvoltarea mijloacelor mass-media. • Durata efectului.

cum ar fi familia. caracterizate de violenţă. • Incită setea omului de cunoaştere prin documentare din domeniul naturii. profesorii. EFECTE NEGATIVE Individul se informează. Un plus de atenţie trebuie acordat însa informaţiilor preluate de la televizor. Materialele care 16 . dar în acelaşi timp. Efecte pozitive ale informaţiilor transmise de mass-media asupra individului sunt următoarele: • Informarea individului. de la vârste din ce în ce mai fragede. Prin utilizarea lor individul devine subiectul propriei sale formări. să îşi formeze anumite sentimente morale şi estetice .1. aceasta în condiţiile în care sunt îmbinate în mod raţional utilizarea mijloacelor mass-media.1. fie unele care tratează teme foarte delicate. să îşi formeze o atenţie distributivă. despre lumea înconjurătoare. de formare a unor opinii şi atitudini asupra unor evenimente trecute. Aceste suporturi mediatice constituie o baza informaţională valoroasă. • Relaxarea individului cu ajutorul emisiunilor de divertisment. implicând toate procesele psihice. prezente şi chiar viitoare. 3. Prin utilizarea acestor informaţii transmise de diverse mijloace media individul reuşeşte să îşi însuşească numeroase cunoştinţe de cultură generală. radio sau de pe internet. sunt prezentate fie ştiri agresive. a necunoscutului (stimularea curiozităţii intelectuale). 3. de foarte multe ori.c) Efecte pe termen lung (peste o lună). să îşi îmbogăţească vocabularul.1.2. dar trebuie să ţinem cont de faptul că. să îşi dezvolte gândirea şi funcţiile mnezice. ele reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber. Sursele pe care le au la dispoziţie sunt variate. EFECTE POZITIVE Mijloacele mass-media sunt instrumente ce deschid individului posibilitatea de cunoaştere mai amplă a realităţii. prietenii şi mass-media. Efectul mesajelor transmise de mass-media cuprinde ansamblul de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea acestora de către tineri. aventurii.

să aibă o percepţie deformată asupra societăţii. • Adoptarea unor manifestări violente şi a unor expresii neadecvate în limbaj. Pentru prevenirea şi înlăturarea din comportamentul tinerilor a acestor efecte negative ale mesajelor transmise de mass-media este necesar ca atât mediul familial cât şi cel şcolar să intervină în educarea tinerei generaţii. omucideri. atacuri ale grupărilor teroriste. care ajung. luând măsurile necesare. aceasta are şi influenţe negative. • Comunicare precară cu familia. emisiuni. Orientarea tinerilor spre publicaţii. organizarea de spectacole. considerând-o un mediu confuz şi ostil. • • • Privarea de anumite programe ce nu sunt potrivite formării lui. Organizarea în timpul liber a cât mai multor activităţi desfăşurate în comun cu tinerii. evitându-se jocurile violente. Astfel. • Sufocarea imaginarului. • Abuz de alcool şi tutun.abordează probleme precum catastrofe naturale. Activităţi de voluntariat în cadrul unităţilor şcolare (lecturarea de carte. violenţa în şcoli sau aventurile amoroase ale unui politician pot avea drept consecinţă crearea unei stări de confuzie în mintea tinerilor. etc. • Desensibilizare la violenţă. Posibile măsuri luate de către membrii familiei: • • • lor. • Intensificarea vieţii sexuale. treptat. Facilitarea înţelegerii de către tineri a mesajului transmis de mass-media. răpiri. • Uniformizarea gusturilor.). 17 . pe lângă efectele pozitive pe care le are mass-media în modelarea caracterului uman. Selectarea jocurilor. • Slab randament fizic şi şcolar. participarea în Posibile măsuri luate de cadrele didactice: • Colaborarea cât mai strânsă cu elevii şi părinţii acestora în vederea realizării unei receptări optime a mesajelor furnizate de mass-media. cum ar fi: • Inducerea pasivităţii. spectacole adecvate vârstei şi aptitudinilor excursii.

limite. Rolul acestui gen de instituţie este să controleze tipul de informaţie transmis publicului larg şi să impună o anumită decenţă în domeniul mass-media. facilitată de mass-media. cenzuri. mass-media trebuie să respecte cât mai mult posibil condiţiile unei cât mai elevate şi prestigioase informaţii. transmiterea mesajelor mass-media.• • Desfăşurarea unor activităţi prin care să se asigure îndrumarea elevilor spre înţelegerea şi Organizarea unor activităţii extraşcolare din care să rezulte valoarea instructiv-educativă În conformitate cu idealul educaţional al societăţii din zilele noastre. acesteia îi revine sarcina de a selecta şi înlătura acele mesaje care influenţează negativ modelarea caracterului tinerilor. Aceste instituţii creează un regulament. Pentru a fi cât mai eficientă. ce impun anumite restricţii. în receptarea mesajelor transmise de mass-media. 18 . este absolut necesară o instituţie care să monitorizeze informaţia transmisă publicului. în acest scop. Datorită rolului important pe care îl au mijloacele massmedia în informarea populaţiei.

ajută la intermedierea actului de cunoaştere. îmbinând realitatea şi imaginea cu cuvântul. • Funcţia estetică. îndeplineşte următoarele funcţii: • Funcţia cognitivă. chiar comportamentală. atât de natură cognitivă cât şi de natură estetică. ca mijloc de învăţământ în activitatea şcolară. În literatura românească de specialitate mijloacele de învăţământ au fost clasificate în diferite moduri. dezvoltând interesul pentru materie şi conţinuturile de predare. Sistemul multimedia îl putem încadra la mijloace de învăţământ audiovizuale. informaţii asupra realităţii studiate. Pornind de la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor şi de la caracteristicile situaţiei de instruire. profesorul proiectează şi organizează activitatea de instruire care să contribuie într-o măsură cât mai mare şi cât mai eficientă la formarea şi informarea elevilor. mass-media reprezintă în procesul instructiveducativ din şcoala românească un mijloc de învăţământ prin care se asigură transmiterea şi însuşirea de informaţii. pe de o parte. care sunt selectate şi preluate din punct de vedere didactic. recurgând la mijloace de învăţământ pe care le consideră cele mai adecvate şi mai eficiente. au demonstrat că activitatea didactică nu se restrânge la transmiterea verbală a cunoştinţelor şi că limbajul verbal nu constituie unicul instrument de predare al cunoştinţelor. Mass-media un mijloc de influenţă în direcţia dezvoltării multidimensionale şi integrale a personalităţii. iar pe de altă parte a relevat nevoia adoptării unei noi strategii în procesul de învăţământ. Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de învăţământ. Datorită diverselor mesaje transmise. de educare pentru frumos. DVD-uri. Mijloacele media transmit date. UTILIZAREA MASS-MEDIA ÎN ŞCOALĂ Continua dezvoltare a societăţii şi a ştiinţei a condus la conştientizarea nevoii eficientizării procesului educaţional. emisiunile radio şi 19 . • Funcţia de dezvoltare multidimensională şi de integrare a personalităţii.IV. valorificarea lor eficientă în activităţile didactice şi soluţionarea unor probleme practice ale instrucţiei şi educaţiei. CD-Rom-uri conectate la internet. Mass-media. Prin intermediul mijloacelor media sunt create elevilor stări complexe. care pot fi: benzi magnetice.

• de a stabili strategia didactică de abordare a instruirii. avantajele folosirii mijloacelor media sunt următoarele: • Profesorul decide timpul şi ritmul în care sunt transmise. Profesorul are sarcina: • de a selecţiona şi audia sau viziona mijloacele de învăţământ propuse. • Nivelul la care se discută în emisiune poate depăşi capacitatea de înţelegere a elevilor. În procesul instructiv-educativ. activitatea depinde de ora de transmisie a emisiunii. • Profesorul poate să revină de câte ori vrea asupra imaginii şi stabileşte succesiunea imaginilor.TV. b) c) Pregătirea elevilor pentru mesajul audio-vizual. • de a pregăti aparatele pentru realizarea unei audiţii sau vizionări de calitate. • Comentariu se face la nivelul clasei de elevi. • de determina durata şi secvenţa în care vor fi integrate aceste mijloace de învăţământ. Dezavantajele folosirii acestor mijloace sunt: • În cazul emisiunilor radio şi TV. Astfel. Prezentarea mesajului audio-vizual. urmărind etapele următoare: a) Pregătirea specifică a lecţiei. • Presupune o anumită logistică pe care este posibil să nu o aibă. • În cadrul emisiunilor radio sau TV sunt aduşi cei mai buni specialişti şi sunt prezentate cele mai noi informaţii. Folosirea acestor mijloace de învăţământ în cadrul procesului instructiv-educativ implică şi anumite avantaje şi dezavantaje pe care le voi prezenta în continuare. cadrul didactic are rolul de a integra aceste mijloace didactice în activitatea de predare – învăţare – evaluare. • Prezintă un fenomen în mişcare. • Contribuie la educaţia estetică. 20 .

Trist este că reprezentanţii mass-media sunt mai interesaţi în a creea dezastre decât în a le preveni. individul luând cunoştinţă despre anumite evenimente importante din diferite ţări ale lumii. de aceea ea poate creea din situaţii minore dezastre. Prin perfecţionarea acestor mijloace este posibilă receptarea unor mesaje de la mare distanţă. informaţia transmisă de aceasta are un mare impact în modelarea personalităţii tinerei generaţii. dar trebuie să aibă în vedere selectarea acestuia. Pentru tineri. pentru pregătirea lor generală şi profesională.V. E foarte important ce fel de informaţii primim prin mijloacele mass-media întrucât acestea ar putea avea un rol deformator în viaţa individului. CONCLUZIE Concluzionând. Mass-media este importantă. Evidenţiem rolul familiei şi şcolii în orientarea tinerei generaţii spre selectarea informaţiilor transmise prin mass-media. sau poate opri uneori dezastre. o dată cu deszoltarea tehnică a mijloacelor massmedia. deoarece sunt mai bine "vândute". În societatea lumii contemporane. chiar dacă nu vom constata imediat acest efect negativ. care sunt factorii principali ai pregătirii generale şi profesionale de înaltă competenţă şi eficienţă. cadrele didactice apelând la sistemul media în conducerea procesului de predareînvăţare-evaluare. Mass-media este prezentă ca mijloc de învăţământ în procesul instructiv-educativ din şcoală. dar acest lucru are un efect negativ asupra fiinţei umane. dar nu poate şi nu trebuie să substituie instituţiile şcolare. mesajele informaţionale sunt surse importante de educaţie şi pregătire. 21 . tinerii trebuie să-şi concentreze eforturile. media are o putere imensă asupra opiniei publice. Fără a diminua rolul şi valoarea mijloacelor mass-media. în primul rând spre mijloacele de învăţare şi educare oferite de instituţiile şcolare.

Schramm. Ungureanu. Silverstone.. 6. Mass-media în România post-comunistă. Introducere in sistemul mass-media (ediţia a II a). 2001.W.. 1989. Instruirea şcolară. Cosmovici. Bucureşti. Surdu. Arad. Teorii. Editura Polirom.BIBLIOGRAFIE 1... Bucureşti 2002. Structura şi formarea personalităţii.G. 1999. Megatendinţe. Petroi.. 14. Prelegeri de pedagogie generală. 2004. I. Editura Politică. Roco. Gross. Editura Universităţii Aurel Vlaicu.. Iaşi. Bucureşti. 4. C. 5. 9. J. Iucu. Instruire şi învăţare. Dumitru.. Abric. Bucureşti. Polirom. Bucureşti... Iacob. Cartea Universitară. Ilica. Editura Polirom. P. Allport. Labirintul evaluării didactice. M. R. Bucureşti.. A. 7.. Psihologie şcolară. Bucureşti. 12. Editura Polirom. Editura Didactică şi Pedagogică. 2007. 2005.. M. A. Perspective teoretice şi aplicative. Mass-media şi democraţia în ţările Europei de Est. Editura Plirom. Editura Polirom. M. 16. Bucureşti. Naisbitt. Iaşi. Neacşu.. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa. E. Editura Didactică şi Pedagogică. Roger. 2005. Modele. Editura Didactică şi Pedagogică. 1995. Coman. 11. Editura Polirom. Bucureşti. Creativitate şi inteligenţa emoţională. C.. P. 17. A.. 1999. 2003. Comunicarea educaţională.. Coman. Editura Universităţii Aurel Vlaicu. Roman. 13. Psihologia comunicării. M.W. A. Bucureşti. Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei. Coombes. Noile mass-media: un studiu în sprijinul planificării educaţiei. H. Iasi. 15. Editura Polirom. (1980).. Bucureşti. 10. Introducere in sistemul mass-media. I. 8. Editura Polirom. 1998. Televiziunea in viata cotidiana. 2004. 2003. Arad. 22 .. L. 1979.. Strategii. O viziune sociopedagogică. Coman. 2. 3. J. 1999.B. Bucureşti.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful