Circuite basculante bistabile (CBB) [T,RS,JK

]

Studenti: Olah Romeo Tiberiy, Lup Ionut Alexandru

Proiect Proiectare Logica (PL2)

CUPRINS Circuite basculante bistabile (CBB) [T.RS.JK] • • Enunţ Aspecte teoretice oCircuite basculante bistabile (CBB) asincrone Circuite basculante bistabile asincrone de tip RS Circuite basculante bistabile asincrone de tip JK Circuite basculante bistabile asincrone de tip T oCircuite basculante bistabile (CBB) sincrone Circuite basculante bistabile sincrone de tip D Circuite basculante bistabile sincrone de tip JK oCircuite basculante bistabile sincrone cu intrări asincrone • Rezolvare Proiect Proiectare Logica (PL2) .

ucv.tuiasi./ca p12.etc.etc.pdf http://electronics.tuiasi.pdf Proiect Proiectare Logica (PL2) .ro/indrumar/lucrarea %20nr16...ro/cin/Courses/ED/Laboratoar e/LaboratorSLP_3.ro/cin/Courses/ED/Labs/curs_an.pdf http://www.Bibliografie www.

JK] Enunţ: Un circuit secvenţial are o iesire şi o intrare.0.1.0 Diagrama de stare Proiect Proiectare Logica (PL2) . Descrieti circuitul secvenţial cu: a) bistabile de tip JK b) bistabile de tip D c) bistabile de tip RS Fig.1.Diagrama de stare este descrisă in fig.RS.Circuite basculante bistabile (CBB) [T.

pot fi distinse : circuite basculante bistabile asincrone sau statice.adică ieşirile curente ale circuitului nu depind numai de intrările curente. folosite ca elemente de memorie pentru circuitele secveţiale mai complexe. După modul de acţiune a impulsurilor de ceas. fie atât în regim asincron cât şi în regim sincron. care nu sunt comandate prin impuls de ceas şi circuite basculante bistabile comandate prin impuls de ceas. care pot funcţiona atât în regim sincron cît şi asincron. circuite basculante. Fig1. De obicei. fie numai în regim sincron. intrările asincrone fiind utilizate pentru aducerea circuitului în starea initială independent de impulsul de tact. Un alt mod de caracterizare a unui circuit secvenţial este că ieşirile curente ale circuitului depind de intrările curente şi de starea curentă a circuitului. Circuitele basculante bistabile sunt circuite secvenţial elementare cu numai două stări stabile. funcţie de tipul circuitelor secvenţiale în care sunt folosite. în scopul memorării stării interne a acestora.1. Proiect Proiectare Logica (PL2) . ci şi de intrările anterioare.1 Structura generală a unui circuit secvenţial. Aspecte teoretice Un circuit secvenţial are memorie. pentru circuitele secvenţiale sincrone se folosesc ca elemente de memorie. Circuitele basculante bistabile pot fi construite pentru a funcţiona fie numai în regim asincron.

Când S=1 şi R=0. circuitul latch intră în starea reset. numit pe scurt latch SR.4. are două intrări (S şi R). ieşirea este ştearsă.3. Tabelul de adevăr indică modul în care se modifică ieşirile în raport cu schimbările survenite la intrări.3. ieşirea este setată. se spune că circuitul latch este şters sau resetat. Figura 3. Când ambele intrări S şi R sunt 1.Circuite basculante bistabile (CBB) asincrone Circuite basculante bistabile asincrone de tip RS Circuitele basculante bistabile de tip RS.4. nu are loc nici modificare în starea circuitului. iar operaţia este numită resetare. o ieşire nenegată (Q) şi o ieşire negată (Q) ca în figura 3. când ieşirea Q este în starea zero. Din cauza capacităţii de stocare circuitul latch mai este numit şi dispozitiv bistabil de memorare. numite şi circuite latch sau circuite de zăvorâre sunt circuite logice secvenţiale capabile să stocheze un bit de informaţie (o cifră "0" sau o cifră "1"). se spune că circuitul păstrează starea.1--> Proiect Proiectare Logica (PL2) . circuitul devine instabil . Simbolul unui latch SR Când S=0 şi R=1.1. TABELUL 3.combinaţia R=1 şi S=1 nu este permisă la acest circuit. Când ieşirea Q este în starea unu se spune că circuitul latch este setat.Când ambele intrări S şi R sunt în zero logic. iar circuitul latch intră în starea setat. Latch SR Circuitul latch Set-Reset. Simbolul unui latch SR este prezentat în figura 3. Tabelul de adevăr al unui latch SR este redat în tabelul 3. Figura 3.

3. este posibil să fie folosite combinaţiile la intrare şi starea prezentă a circuitului la momentul t (Qt) pentru a determina starea următoare a circuitului la momentul t+1 (Qt+1).4. TABELUL 3.Introducând o variabilă de timp în tabelul de adevăr. echivalent cu tabelul caracteristic. Circuite basculante bistabile asincrone de tip JK Pentru a evita nedeterminările ce apar în urma aplicării al intrările S şi R nivelul ridicat unu.4 Figura 3. TABELUL 3. este în sarcina proiectantului ca această combinaţie să nu apară niciodată la intrare. R=1). În ceea ce priveşte starea nepermisă pentru variabilele de intrare (S=1. S = R = 1. acesta redă valorile variabilelor de intrare pentru toate tarnziţiile posibile la ieşire (tab.3).5 iar tabelul caracteristic in tabelul 3. Acest tip de tabel este numit tabel caracteristic şi este ilustrat în tabelul 3. este tabelul de excitaţie.2 TABELUL 3.5. Schema bloc a unui bistabil de tip JK este prezentată în figura 3.2. Simbolul unui CBB de tip JK Proiect Proiectare Logica (PL2) . se poate modifica schema circuitului astfel încât el să aibă o evoluţie cunoscută şi în cazul unei astfel de comenzi.3 Un alt tip de tabel utilizat.

Circuite basculante bistabile asincrone de tip T Circuitul basculant bistabil de tip T este prezentat în figura 3.7.5. Bistabil T realizat cu bistabil JK Proiect Proiectare Logica (PL2) .6 iar tabelul caracteristic în tabelul 3. intrarea J este echivalentă cu intrarea S iar intrarea K este echivalentă cu intrarea R de la bistabilul RS.5 Figura 3.6. TABELUL 3.7). la circuitul basculant bistabil JK. Divizarea frecvenţei unui semnal aplicat la intrarea unui bistabil T Figura 3. datorită proprietăţii sale de divizare la doi a numărului de impulsuri aplicate la intrarea sa (figura 3.8. dar este realizat prin intermediul altor bistabili (figura 3. Simbolul unui CBB de tip T Acest bistabil este folosit în special în circuitele de numărare secvenţiale. Figura 3. Bistabilul de tip T (T = trigger) nu este disponibil ca atare.Aşa cum rezultă din cele arătate mai sus.8).

În caz contrar se pot produce mai multe tranziţii pe un singur palier. Activ pe palier HIGH Activ pe palier LOW Figura 3. Simbolul pentru bistabili JK activi pe front Proiect Proiectare Logica (PL2) . ieşirile circuitului comută la nivel de tensiune (palier) şi nu la o tranziţie de semnal . fie din 1 în 0 (front negativ) fie din 0 în 1 (front pozitiv). Prezenţa sau absenţa unui cerculeţ în afara blocului. Simbolurile logice utilizate pentru circuite active pe front sunt prezentate în fig.Circuite basculante bistabile (CBB) sincrone În cazul circuitelor basculante bistabile sincrone apare suplimentar la intrarea acestora semnalul de tact sau de ceas (clock).10. respectiv front pozitiv). în interiorul blocului. În simbolul logic. 3. la intrarea de clock. Comanda se poate face pe palier sau pe front. la intrarea de clock indică tipul frontului activ (front negativ. În cazul comenzii pe palier este important ca semnalele aplicate pe intrările circuitului basculant bistabil să fie stabile în momentul începerii palierului.9.9. • circuitele flip-flop sunt active pe front. ieşirile circuitului comută la tranziţia semnalului. Activ pe front pozitiv (crescător) Activ pe front negativ (descrescător) Figura 3.10. circuitele active pe front sunt reprezentate cu un triunghi mic. Schimbarea stării ieşirii unui astfel de circuit basculant bistabil se face în funcţie de semnalul de tact (ceas) care este semnalul de comandă. În cazul comenzii pe palier. Simbolul pentru bistabili JK activi pe palie Principala diferenţă între circuitele latch şi circuitele flip-flop este metoda folosită pentru a determina modificări de stare la ieşire : • circuitele latch sunt active pe palier. simbolul folosit pentru semnalul de tact este prezentat în figura 3.

Simbolul CBB tip D TABELUL 3. cu comutare pe frontul căzător al semnalului de ceas. de tip D.6 Modul în care operează un circuit basculant bistabil sincron de tip D este ilustrat.12. prin diagrama de semnal din fig.11 iar modul de lucru în tabelul 3. Figura 3. Figura 3. Simbolul circuitului basculant bistabil sincron. dacă la intrarea D circuitului basculant bistabil se produce o modificare a semnalului aceasta nu se va reflecta la ieşirea bistabilului decât în momentul comutării pe front descrescător a semnalului de Proiect Proiectare Logica (PL2) . În acest fel. 3.12.12. de asemenea. Diagrama de semnal pentru un CBB de tip D În figura 3.11.Circuite basculante bistabile sincrone de tip D Circuitele basculante bistabile sincrone de tip D sunt circuite secvenţiale capabile să memoreze (stocheze) un bit de informaţie (o cifră binară).6. este prezentat în figura 3. semnalul la ieşirea bistabilului de tip D (semnalul notat cu Q) se modifică pe frontul căzător al semnalului de ceas (CLK).

7. Circuite basculante bistabile sincrone de tip JK Cel mai folosit tip de circuit basculant bistabil este cel de tip JK. 3.10. Un exemplu de circuit integrat. TABELUL 3. semnalul de ieşire copiază semnalul de intrare la tranziţia din unu în zero a semnalului de tact şi-l memorează până la următoarea eşentionare a semnalului de intrare (urm. Simbolul unui circuit basculant bistabil JK cu comutare pe front este redat în fig. aşa cum rezultă din tabelul 3. Aşadar. resetare şi menţinere. comutări care nu se vor reflecta în semnalul de ieşire (Q). are o valoare necunoscută (unu sau zero) şi din acest motiv este reprezentată în diagrama de semnal cu două linii paralele. pot exista la intrarea D a bistabilului. circuit basculant bistabil de tip JK. Tabelul de adevăr care defineşte funcţionarea circuitului basculant bistabil de tip JK cu comutare pe front negativ este tabelul 3. Proiect Proiectare Logica (PL2) .7.tact(CLK).12. iar intrarea K operează ca intrarea R. este circuitul 74LS73 a cărui foaie de catalog este prezentată în anexa 10. Din acest motiv.ceas când se copiază valoarea logică a semnalului de intrare. Diferenţa între acestea este reprezentată de faptul că circuitele JK nu au stare nepermisă la intrare.6 şi din figura 3. Intrarea J operează ca intrarea S. până în momentul comutării pe front negativ a semnalului de . Porţiunea de început a semnalului de ieşire Q. Funcţionarea acestuia este identică cu cea a circuitelor basculante bistabile de tip SR pentru stările de setare. tranziţie pe front descrescător a semnalului de tact).

Proiect Proiectare Logica (PL2) .Circuite basculante bistabile sincrone cu intrări asincrone Circuitele basculante bistabile prezentate până aici sunt circuite ale căror intrări acţionează sincron cu un front activ al semnalului aplicat la intrarea clock. Simbolul logic al unui flip-flop JK activ pe front negativ cu intrăriasincrone active în zero logic este prezentat în fig. şi un zero logic aplicat la intrarea de ştergere va determina comutarea imediată a ieşirii în zero logic (Q=0). un zero aplicat la intrarea de înscriere va determina comutarea imediată a ieşirii în unu logic (Q=1). acestea sunt notate PRE şi CLR . 3. acestea influenţează starea circuitului independent de semnalul de clock. Când intrările sunt active pe zero logic. Intrările sunt numite de către fabricanţi înscriere (preset) şi ştergere (clear). Intrările asincrone sunt de obicei active în zero logic. Cele mai multe circuite flipflop integrate au şi intrări asincrone.13.

Proiect Proiectare Logica (PL2) .Rezolvare: a) bistabilul de tip JK Tabela stărilor de tranziţie. excitatie și tabela de ieșire.

Proiect Proiectare Logica (PL2) .

Fig3.14. Diagrama de stare folosind bistabilul JK b) bistabilul de tip D Tabela stărilor de tranziţie și tabela de ieșire. Proiect Proiectare Logica (PL2) .

Proiect Proiectare Logica (PL2) .

Proiect Proiectare Logica (PL2) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful