UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONSTANłA SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

DISCIPLINA: EFICIENłĂ ECONOMICĂ
CAPITOLUL I. EFICIENłA ECONOMICĂ. NOłIUNI INTRODUCTIVE OBIECTIVE: - prezentarea conceptului de eficienŃă economică - prezentarea clasificării eforturilor şi a efectelor economice CUVINTE CHEIE: eficienŃă economică, efort investiŃional, efect economic, modernizare, retehnologizare CONłINUT: EsenŃa eficienŃei economice constă în obŃinerea de efecte utile (rezultate) maxime la un anumit nivel de consum de resurse (efort) sau aceleaşi efecte utile (rezultate) la un anumit nivel minim de consum de resurse (efort). În teoria şi practica economică, eficienŃa economică se exprimă, în special, prin relaŃii „efect/efort”, determinându-se astfel productivitatea fiecărui factor. În analizele economice pentru exprimarea eficienŃei economice se utilizează şi relaŃii de forma „efort/efect”, determinându-se astfel „indicatori ai necesarului”. Aceşti indicatori evidenŃiază necesarul dintr-un factor de producŃie (efort) pentru obŃinerea unei unităŃi de producŃie (efect). Formulele de principiu ale eficienŃei economice sunt: E ε max e = , min e’ = , Ε ε în care: e, e’ reprezintă eficienŃa economică E – efectul economic ε – efortul investiŃional Clasificarea eforturilor şi a efectelor economice • Clasificarea eforturilor economice 1. eforturi pentru investiŃii: 2. eforturi pentru producŃie: 1. eforturi anuale: 2. eforturi totale: 1. eforturi cu muncă vie 1

INDICATORI DE EVALUARE A EFICIENłEI ACTIVITĂłII ECONOMICE OBIECTIVE: . c. modernizare neutră – presupune o egalitate între ritmul de creştere a productivităŃii muncii şi nivelul înzestrării tehnice a muncii. efecte viitoare 1. încasări valutare totale. modernizare intensivă – pune accent pe factorii calitativi (creşterea productivităŃii muncii este mai acentuată în raport cu gradul de înzestrare tehnică a muncii). efecte nete (se obŃin după scăderea din efectul total a cheltuielilor efectuate. efecte directe (la nivelul activităŃii analizate) 2. eforturi cu muncă materializată • Clasificarea efectelor economice 1.2. efecte programate 2. veniturile anuale) 2. modernizare extensivă – accentul se pune pe factorii cantitativi. de exemplu profiturile) 1. CAPITOLUL II. efecte prezente 2. efecte brute (valoarea producŃiei în diferite preŃuri. efecte indirecte (obŃinute la beneficiarii produsului de bază) 1.prezentarea clasificării indicatorilor de eficienŃă economică după mai multe criterii 2 . efecte efective Factori de creştere a eficienŃei economice: • Factori cu acŃiune directă: • Factori cu acŃiune indirectă: • Factori tehnici • Factori economici • Factori naturali • Factori sociali • Factori generali • Factori specifici Impactul modernizării şi al restructurării economiei naŃionale asupra eficienŃei economice Modernizarea economică poate îmbrăca următoarele forme: a. b.

Consumul specific de un anumit material (CS) • Principalii indicatori ce aparŃin grupei a 3-a sunt: . Aceşti indicatori se pot clasifica după natura obiectului analizei. producŃia la 1000 lei capital fix.Indicatori care reflectă efectele economice .CUVINTE CHEIE: indicator de eficienŃă economică.Rata profitului (r) .Ponderea capitalului fix activ în total capital fix (f1) .Indicatori referitori la perioada în care se desfăşoară activitatea analizată • După nivelul la care se fac evaluarea şi analiza economică . Indicatori specifici 4. cheltuieli la 1000 lei producŃie.Indicatori care cuantifică eforturile pentru realizarea activităŃii respective .Indicele timpului neutilizat (ir) .Ponderea cheltuielilor materiale în cheltuielile totale (pm) 3 . Indicatori suplimentari Indicatorii generali ai eficenŃei economice caracterizează eficienŃa de ansamblu a firmei şi a oricărui proiect economic. firmă. productivitatea muncii.Coeficientul de utilizare a materiei prime(gs) . şi anume: .grupa 1: indicatori generali ai întregii activităŃi economice . indiferent de nivelul la care aceasta se realizează (atelier. domeniu de activitate etc. rata profitului.grupa a 3-a: indicatori de structură a resurselor consumate şi a rezultatelor obŃinute Principalii indicatori ce aparŃin grupei 1 sunt: .Gradul de folosire a timpului maxim disponibil (Gd) .Ponderea materiilor prime din import sau deficitare în volumul total al materiilor prime (pi) .Indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (iu) .Gradul de programare a folosirii timpului disponibil (Gp) . profitul la 1000 lei capital fix CONłINUT: Clasificarea indicatorilor • După sfera de cuprindere: .grupa a 2-a: indicatori ai efcienŃei factorilor de producŃie . Indicatori de bază 3.Cheltuieli la 1000 lei producŃie (venituri) Productivitatea muncii (W) .Indicatori calculaŃi la nivel microeconomic: 1. Indicatori cu caracter general 2. secŃie.Ponderea personalului din conducerea şi administrarea societăŃii comerciale (p2) .Indicatori calculaŃi la nivel macroeconomic .).ProducŃia la 1000 lei capital fix (Qf) .Ponderea muncitorilor în numărul total de salariaŃi ai unei societăŃi comerciale (p1): .

.prezentarea principalilor indicatori specifici unor ramuri economice:industria petrolului. investiŃiile pot fi eşalonate: . comerŃ exteriror. CUVINTE CHEIE: investiŃie specifică. comerŃ interiror.durata necesară pentru proiectarea şi elaborarea documentaŃiei tehnico-economice . Deoarece o sumă cheltuită rămâne imobilizată până la începerea funcŃionării obiectivului. În general. prin prisma mărimii imobilizărilor şi a pierderilor datorate acestor imobilizări.în mod crescător (varianta I). Efectul economic specific al imobilizărilor.Ponderea produselor de calitate dintr-o clasă (pc) Indicatorii de bază ai eficienŃei economice • Valoarea investiŃiei: • Durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃi. INDICATORI OBIECTIVE: . • Durata de funcŃionare a capitalului fix • InvestiŃia specifică (Si) • Termenul de recuperare a investiŃiilor (durata de recuperare a investiŃiilor) • Coeficientul de eficienŃă economică a investiŃiilor • Cheltuieli echivalente sau recalculate • Randamentul economic al investiŃiilor (Ri) • Imobilizarea fondurilor investiŃionale Până la momentul punerii în funcŃiune a obiectivului. se disting două perioade: . Imobilizarea specifică. şi chiar peste acest moment până la recuperarea efectivă. energie electrică şi termică. se folosesc o serie de indicatori şi anume: a. Pentru evaluarea eficienŃei economice pe această perioadă. b. Eşalonarea investiŃiilor influenŃează în mod direct imobilizările de fonduri care reprezintă pierderi potenŃiale pentru economia naŃională. .descrescător (varianta III).uniform (varianta II). d.durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃii pe şantier. varianta mai convenabilă este varianta la care imobilizările sunt cele mai mici. termenul de recuperare a investiŃiilor. Mărimea imobilizărilor totale. EVALUAREA EFICIENłEI ECONOMICE A INVESTIłIILOR ÎN FUNCłIE DE PARTICULARITĂłILOR DIFERITELOR RAMURI. agricultură.. CAPITOLUL III. Efectul economic al imobilizărilor. cheltuieli anuale recalculate 4 . costul unitar real. construcŃii. c.

gradul de folosire în scopuri productive a suprafeŃei construite desfăşurate 5.InvestiŃia specifică pentru comparaŃii cu alte ramuri -costul unitar real -Termenul de recuperare a investiŃiilor .profitul comercial . asupra tehnologiei de fabricaŃie etc.pierderea de venit net agricol 4.productivitatea în comerŃ .Densitatea construcŃilor . ComerŃ interior -adaosul comercial . Industria energiei electrice şi termice: . 1.gradul de folosire a suprafeŃei construite desfăşurate .CONłINUT: Activitatea fiecărei ramuri a economiei naŃionale se desfăşoară în anumite condiŃii concrete. energie electrică şi termică. care îşi pun amprenta asupra modului de organizare a procesului de producŃie.InvestiŃia specifică a extracŃiei petrolului . agricultură.timpul de circulaŃie 5 .cheltuieli anuale recalculate sau criteriul Z -cheltuieli specifice actualizate -coeficientul de avarie -coeficientul relativ de indisponibilitate din cauze accidentale -coeficientul relativ de indisponibilitate 3. Agricultură .rentabilitatea fondurilor cheltuite . Industria petrolului -InvestiŃia specifică a zăcământului . asupra modului de consum al resurselor.Factorul de asigurare 2. ConstrucŃii -gradul de ocupare al terenului -gradul de folosire a suprafeŃei clădite . comerŃ exteriror. construcŃii. comerŃ interiror. Vom prezenta principalii indicatori specifici unor ramuri economice:industria petrolului.vânzările la 1 milion lei mijloace fixe .viteza de rotaŃie a mărfurilor .rentabilitatea în comerŃ .

000 lei investiŃii.determinarea influenŃei factorului timp asupra eficienŃei economice a investiŃiilor . 6) Aportul valutar specific.prezentarea actualizării în funcŃie de momentele de referinŃă CUVINTE CHEIE: actualizare. 10) Cursul de revenire brut corectat. 8) Profitul valutar unitar 9) Cursul de revenire brut. CAPITOLUL IV. INFLUENłA FACTORULUI TIMP ASUPRA EFICIENłEI ECONOMICE A INVESTIłIILOR. 1) ProducŃia anuală destinată exportului. 2) Ponderea producŃiei destinate exportului în total producŃie. TEHNICA ACTUALIZĂRII (DISCONTĂRII) OBIECTIVE: . 3) Importul anual pentru producŃie. 3) Importul specific pentru investiŃii. 11) Cursul de revenire net. 10) Cursul de revenire al valutei. 4) Importul specific pentru producŃie. Indicatori specifici obiectivelor cu activitate de comerŃ exterior a. moment de referinŃă.000. 6) Importul global specific. 8) Aportul valutar global al investiŃiilor. coeficient de actualizare CONłINUT: Legătura dintre investiŃii şi timp se urmăreşte în mai multe tehnici utilizate în procesul investiŃional. 7) Aportul valutar anual al investiŃiilor.programarea realizării investiŃiilor prin optimizarea funcŃiei cost-durată 6 . 12) Costul actualizat minim.. 4) Ponderea importului pentru investiŃii în totalul investiŃiilor. prin exporturi de mărfuri. Indicatorii de bază sunt indicatorii proprii procesului investiŃional pentru obiectivele cu activitate de comerŃ exterior. 2) Importul pentru investiŃii. 5) Importul global. b. 7) Profitul în valută. şi anume în: .prezentarea momentelor de referinŃă ale actualizării . factor de fructificare. 1) ProducŃia exportată ce revine la 1. Indicatori ce au caracter general. 5) Aportul valutar anual. factor de actualizare. 9) Termenul de recuperare a efortului valutar. investiŃie.suprafaŃa spaŃiilor comerciale ce revin la 10000 locuitori 6.

deoarece întotdeauna z’ > 1 1 valoarea prezentă a 1 leu ce se va obŃine într-un an va fi = 〈1 + a〉 h 1 ) < 1. ci cu (1 + a)h = factor de fructificare (z’). rd – rata dobânzii. unde a reprezintă coeficientul de factor de actualizare ( 〈1 + a〉 h actualizare. rr – rata de risc investiŃional. Astfel: o investiŃie de 1 leu efectuată în prezent echivalează peste „h” ani nu cu aceeaşi sumă. În analiza dinamică se aduc toate valorile dispersate în timp la un singur moment. au făcut abstracŃie de influenŃa timpului asupra efectelor finale. Calculele de eficienŃă prezentate anterior au avut un caracter static. care este cel actual. mărind aceste sume. Principalele momente de referinŃă din viaŃa economică a unui obiectiv investiŃional sunt: m – momentul adoptării deciziei de investiŃii n – momentul începerii lucrărilor de investiŃii p – momentul punerii în funcŃiune a noului capital u – momentul începerii restituirii creditelor primite v – momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix Cele 4 perioade semnifică: g – perioada de elaborare a documentaŃiei tehnice d – durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃii pe şantier f – perioada dintre momentul punerii în funcŃiune şi începerea restituirii creditelor primite D – durata de funcŃionare eficientă a obiectivului 7 . în care: ri . Avem condiŃia: a > ri + rd + rr . chiar anterior sau posterior perioadei în care se execută lucrările de investiŃii.perioada de atingere a parametrilor proiectaŃi .rata inflaŃiei. Momente de referinŃă ale actualizării - Calculele de actualizare se pot efectua la orice moment. el acŃionând ca un multiplicator al efectelor investiŃionale.efectul uzurii morale . Factorul de fructificare se foloseşte la aducerea în prezent a unor sume investite în trecut sau la ducerea din prezent spre viitor a sumelor investite.durata de funcŃionare a noului obiectiv etc. Numim data la care se efectuează actualizarea moment de referinŃă. Timpul este un factor de legătură dintre investiŃii şi progresul general al societăŃii.efectul economic al imobilizărilor de fonduri băneşti şi mijloace materiale necesare efectuării investiŃiilor .

se compară datelor actualizate cu cele stabilite iniŃial în forma statică şi se desprind concluziile ce se impun. folosindu-se factorul de actualizare. În practică se consideră că profitul anual (Ph ) este constant în timp.∑ × Ih = ∑ I ta h=1 〈1 + a〉 h h h Ih h =1 〈1 + a〉 h = g +1 〈1 + a〉 b. profit aplicarea formulelor de calcul pentru determinarea indicatorului în 5. vom avea: g g +d g +d 1 1 1 m =∑ × Ih . a momentului restabilirii creditelor (terminarea lor). unul pentru investiŃii. altul pentru 4. Actualizarea la momentul luării deciziei de investiŃii Se impune actualizarea investiŃiilor. înscrierea indicatorului (profit sau investiŃie) pe axa reprezentată trasarea triunghiului actualizării. reprezentarea pe axa timpului a momentul începerii lucrărilor de investiŃii a momentului punerii în funcŃiune a noului capital. InvestiŃiile totale actualizate InvestiŃiile se eşalonează pe o perioadă care în raport cu momentul de referinŃă ales este în viitor. a randamentului economic al investiŃiilor şi a termenului de recuperare a investiŃiilor. Momentul de referinŃă se notează cu zero. a momentului scoaterii din funcŃiune a capitalului fix. Profitul actualizat g +d g +d + D g +d + D 1 1 1 m = ∑ × Ph . Astfel. a. deci investiŃiile actuale se vor micşora. un indicator de eficienŃă economică a investiŃiilor necesită parcurgerea următoarelor etape: stabilirea indicatorului ce dorim să-l actualizăm şi calculul nivelului 1. În acest caz vom avea: 1 〈1 + a〉 D − 1 m = Ph × Pta 〈1 + a〉 g + d a 〈1 + a〉 D 8 . profitului. 3. formă dinamică 6.În formă dinamică. fapt ce se realizează pe mai multe căi: obŃinerea unui profit static cât mai mare obŃinerea unor sume mai mari de profit în prima perioadă de funcŃionare a obiectivului reducerea perioadei cuprinse între momentul luării deciziei şi momentul obŃinerii profitului prelungirea duratei în care întreprinderea realizează profit. stabilirea momentului de referinŃă la care se face actualizarea. acestuia în formă statică 2.∑ × Ph = ∑ × Ph Pta h=1 〈1 + a〉 h h h h =1 〈1 + a〉 h = g + d +1 〈1 + a 〉 Acest indicator trebuie să fie cât mai mare.

Deoarece profitul se află la un moment viitor faŃă de momentul ales pentru actualizare. drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare. InvestiŃii totale actualizate. vom folosi factorul de actualizare: I ta = ∑ n d Pta = n d +D h =1 ∑ 〈1 + a〉 1 d h × Ph - ∑ 〈1 + a〉 h =1 1 h × Ph = 1 × Ph h h = d +1 〈1 + a 〉 d +D ∑ Randamentul economic reactualizat. 9 . Termenul de recuperare reactualizat. Se stabilesc cu formula: 1 × Ih h h =1 〈1 + a〉 b. folosindu-se factorul de fructificare. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de momentul ales. d. P R = I n ta n ta n −1 ta c. n T = a log P h − log P h − a × I ta × 〈1+ a〉 log〈1 + a〉 [ n d ] Actualizarea la momentul punerii în funcŃiune a noului obiectiv (p) a. Profitul actualizat. InvestiŃii actualizate. Randamentul economic reactualizat. Termenul de recuperare reactualizat. P R = I m ta m ta m −1 ta T m a = log P h − log P h − a × I ta × 〈1+ a〉 log〈1 + a〉 [ m g +d ] Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiŃii a.c.

folosindu-se factorul de fructificare. Profitul total actualizat. ci erau folosite într-o activitate economică la care nivelul eficienŃei economice este egal cu a.una care se situează după momentul de referinŃă (în viitor) şi care se va actualiza cu factorul de actualizare. Randamentul economic reactualizat.una care se situează înaintea momentului actualizării (în trecut) şi care se va actualiza cu factorul de fructificare. Perioada în care se obŃine profitul este o perioadă viitoare în raport cu momentul de referinŃă ales. Deci. Pentru acest moment actualizarea profitului prezintă următoarea particularitate. drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare. T p a = log Ph − log Ph − a × I ta log〈1 + a〉 [ p ] Actualizarea la momentul începerii restituirii creditelor primite (u) a. b. profitul se va micşora prin actualizare: D 1 p =∑ Pta h=1 〈1 + a〉 h × Ph c. 10 . Calculul se face având la bază formula de principiu: P R = I p ta p ta p −1 ta d. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de momentul ales. Actualizarea profitului la acest moment presupune divizarea lui în două părŃi distincte: . Profitul total actualizat. InvestiŃii totale actualizate.I ta = ∑ 〈1+ a〉 × I h h=0 p d −1 h InvestiŃia astfel calculată exprimă valoarea producŃiei ce s-ar fi obŃinut în condiŃiile în care investiŃiile nu erau imobilizate în cadrul procesului investiŃional. I ta = u f + d −1 ∑ 〈1+ a〉 h =0 h f −1 × Ih- ∑ 〈1+ a〉 h=0 h f + d −1 ×Ih = h= f ∑ I × 〈1+ a〉 h h b. . Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor.

Randamentul economic actualizat al investiŃiilor. InvestiŃii totale actualizate. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor: v Ta = log Ph × 〈1+ a〉 − log Ph × 〈1+ a〉 − a × I ta log〈1 + a〉 [ D v ] 11 . I ta = v D + d −1 h=0 ∑ 〈1+ a〉 × I .∑ I × 〈1+ a〉 h h h=0 h D −1 h d + D −1 = h= D ∑ I × 〈1+ a〉 h h b. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor: u a T = log Ph × 〈1+ a〉 − log Ph × 〈1+ a〉 − a × I ta log〈1 + a〉 [ f u ] Actualizarea la momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix (v) a. P R = I u ta f u ta u ta −1 d. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de momentul ales. Pentru momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix relaŃia de stabilire a profitului total actualizat este: Pta = ∑ 〈1+ a〉 × Ph h =0 v D −1 h c. folosindu-se factorul de fructificare. drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare. Randamentul economic actualizat al investiŃiilor. Profitul total actualizat.În consecinŃă. P R = I v ta D v ta v −1 ta d. vom avea: Pta = ∑ Ph × 〈1+ a〉 + h =0 u f −1 h D− f h =1 ∑ 〈1 + a〉 1 h × Ph c.

capacitatea obiectivului . studiu de fezabilitate. metodologie ce are o sferă de aplicabilitate extinsă. metodologie BIRD CONłINUT: Studiile de prefezabilitate Cu ajutorul studiului de prefezabilitate se asigură selecŃia preliminară şi definirea proiectului.I. . ca urmare. Un astfel de studiu este studiul de prefezabilitate. b) Studiul de prefezabilitate a proiectului urmăreşte ca aspecte: .prezentarea principalelor etape de elaborare a unui studiu de fezabilitate CUVINTE CHEIE: studiu de prefezabilitate.prezentarea principalelor etape de elaborare a unui studiu de prefezabilitate . ideea de proiect trebuie dezvoltată într-un studiu mai detaliat.dotările materiale .evaluarea financiară şi economică Metodologia Băncii InternaŃionale pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare În România. REALIZAREA UNEI INVESTIłII. F.piaŃa produsului .CAPITOLUL V. • Sursele de constituire a fondurilor BIRD şi condiŃiile de acordare a împrumuturilor a) Surse primare – se formează din: .prezentarea metodologiei BIRD .studii de amplasament . STUDII DE FEZABILITATE OBIECTIVE: . Orientarea fondurilor disponibile către cele mai eficiente proiecte de dezvoltare economice se fac pe baza calculelor metodologiei BIRD.organizarea obiectivului . fără a angaja fonduri importante. a cărui structură schematică se prezintă astfel: a) Identificarea proiectului de investiŃii – se efectuează folosind două metode: .aspecte tehnice .istoria proiectului . Elaborarea unui studiu de fezabilitate necesită cheltuieli mari.împrumuturi nete efectuate de bancă pe pieŃele financiare internaŃionale 12 . studiile de fezabilitate se realizează în concordanŃă cu metodologia elaborată de BIRD.subscripŃii utilizabile în capital .metoda proiectelor strategice de dezvoltare. În cadrul acestuia există organisme specializate: BIRD şi Banca Europeană de ReconstrucŃie şi Dezvoltare. a fost construit pentru stimularea economică a Ńărilor.M.metoda proiectului releu.

aspectul financiar Analiza economică compară eforturile pentru realizarea investiŃiei şi producŃiei cu efectele ce se vor obŃine în condiŃiile comparabilităŃii acestora prin intermediul calculelor de actualizare.venituri nete din activitatea proprie b) Surse suplimentare – constituite din: .procurarea de utilaje.cererea de credit trebuie însoŃită de un raport economic prin care se justifică necesitatea acordării creditului şi de asigurare a restituirii creditului Aspecte specifice de evaluare a metodologiei BIRD a proiectelor de investiŃii.creditele se acordă pentru achiziŃionarea de furnituri din Ńările membre ale BIRD şi din ElveŃia .aspectul tehnic . materii prime şi materiale să se facă numai pe bază de licitaŃii internaŃionale . . Se au în vedere: .aspectul instituŃional. tehnologii. învăŃământului .aspectul economic . . industriei alimentare.aspectul comercial şi al achiziŃiilor.rambursări din împrumuturile date de bancă şi vânzări de creanŃe altor investitori Veniturile totale ale băncii se calculează: Vt = (V + Vi + Dc + Ca + Cvr) – (Cad + Di + Ce + Cc) V – venituri din plasamente Vi – venituri din împrumuturi Dc – dobânzi şi comisioane Ca – comisioane din angajamente Cvr – comisioane vărsate la rezerva specială Cad – cheltuieli de administrare Di – dobânzi plătite la împrumuturile luate de la bancă Ce – cheltuieli din emisiune ale băncii Cc – cheltuieli pentru cedări de creanŃe CondiŃiile pentru acordarea împrumuturilor de BIRD: .. Analiza financiară – se face din punctul de vedere al investitorului care este preocupat de obŃinerea unor profituri la fondurile proprii cheltuite în conjunctura pieŃei de desfacere.împrumuturile să fie garantate de beneficiarul de credit şi să fie orientate către acele investiŃii care asigură eficienŃă economică ridicată . organizatoric şi de conducere. a agriculturii. • 13 .fondurile solicitate să fie orientate cu prioritate spre obiective investiŃionale care să asigure dezvoltarea infrastructurii economice.la acordarea creditului o echipă de specialişti ai băncii examinează amănunŃit proiectul tehnico-economic al viitorului obiectiv .

• integrarea la un nivel superior a activităŃilor firmei în cadrul pieŃei şi economiei naŃionale. Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă cel puŃin următoarele capitole: 1. generată de raŃionalizarea ansamblului de conexiuni decizionale. umane. eficienŃă cunatificabilă. rezultat al unui grad ridicat de folosire a timpului de muncă şi de structurare a acesteia. materiale. memorii de fundamentare. Analiza diagnostic 3. financiare. organizatorice şi motivaŃionale necesare ca productivitatea muncii să fie ridicată. etc. măsuri concrete de acŃiune) privind necesitatea viitorului obiectiv. CONTRIBUłIA MANAGEMENTULUI LA CREŞTEREA EFICIENłEI FIRMEI OBIECTIVE: - prezentarea influenŃei managementului asupra eficienŃei firmei identificarea eficienŃei cunatificabile şi necuantificabile ale managementului identificarea modalităŃilor de creştere a eficienŃei managementului CUVINTE CHEIE: management. privind resursele de aprovizionare cu materii prime şi pieŃele de desfacere. Concret. ca urmare a deciziilor şi acŃiunilor managerilor. Prognoza produselor. Calculul eficienŃei economice a variantelor studiate 6. O bună conducere a firmei reuşeşte să asigure condiŃiile tehnice. Analiza incertitudinii. factorilor de producŃie 4. semifabricate. Variante de dezvoltare şi de restructurare 5. • amplificarea funcŃionalităŃii globale a firmei. etc.Studiile de fezabilitate Studiul de fezabilitate – ansamblul de piese scrise (calcule tehnico– economice. asigurarea capitalului. dimensionarea judicioasă a stocurilor de materii prime. informaŃionale. eficienŃă necuantificabilă CONłINUT: Cum se realizează? Prin: • potenŃarea muncii de execuŃie la nivelul fiecărui loc de muncă. eficienŃa rezultă din îmbunătăŃirea specializării şi 14 . riscului şi sensibilităŃii variantei alese 7. reflectată în sporirea productivităŃii datorită asigurării. Date de identificare a societăŃii comerciale 2. desene. Formularea deciziei de investiŃii CAPITOLUL VI. informaŃionale şi organizaŃionale reflectată în creşterea gradului de folosire a capacităŃilor de producŃie. tehnologiilor.

din creşterea raŃionalităŃii aprovizionării şi vânzării şi din măsura în care oferta firmei corespunde dimensional şi structural cu mărimea şi felul cererii pe pieŃele interne şi externe pe care le vinde. EficienŃa managementului firmei poate fi abordată: . fiind deci dificil de delimitat şi evaluat.pe bază de intuiŃie .pe utilizarea unor chestionare care se adresează unor eşantioane reprezentative din personalul întreprinderii • ModalităŃi de creştere a eficienŃei managementului . eficienŃa managementului îmbracă două forme: . .în sens larg. Din punct de vedere al modului de exprimare şi comensurare.remodelarea strategiilor şi politicilor firmei 15 . EficienŃa directă: Edg = Edso + Edsd + Edsi + Edsm + Edd II. Efectele economice ale managementului firmei sunt preponderent indirecte şi propagate.cooperării în producŃie. EficienŃa totală – poate fi considerată ∑ Edg + Eidg (eficienŃa indirectă) Evaluarea elementelor definitorii ale eficienŃei necuantificabile se poate realiza în două moduri: .în sens restrâns.eficienŃa necuantificabilă EficienŃa cuantificabilă poate fi evaluată la două niveluri: eficienŃa directă eficienŃa totală I. Una dintre cele mai complexe probleme privind managementul firmei este evaluarea eficienŃei sale.eficienŃa cuantificabilă .proiectarea şi reproiectarea pe baze riguros ştiinŃifice a sistemului de management al firmei .

analiza tehnică CONłINUT: Ipotezele unei pieŃe perfect eficiente sunt punctul de plecare a judecării gradului şi a tipului său de eficienŃă.atomicitatea plasamentelor financiare Cel mai important criteriu de catalogare a eficienŃei unei pieŃe este modul de transmitere şi utilizare a informaŃiilor. EficienŃa operaŃională are la bază două dintre ipotezele pieŃei eficiente referitoare la participanŃii la tranzacŃiile desfăşurate pe piaŃa de capital (investitori. Din acest punct de vedere.existenŃa dobânzii fără risc la care se pot lua şi respectiv da cu împrumut sume de bani .prezentarea ipotezelor pieŃei de capital perfect eficiente . eficienŃă operaŃională. Forma 16 .inexistenŃa costurilor şi impozitelor legate de tranzacŃii sau existenŃa unor costuri atât de mici încât să nu influenŃeze sensibil deciziile de investire sau dezinvestire . analişti financiari. Dacă avem în vedere trei tipuri (forme) de eficienŃă şi anume: operaŃională. brokeri. eficienŃă funcŃională. EFICIENłA PIEłELOR DE CAPITAL OBIECTIVE: .capacitatea lor de a anticipa comportamentele celorlalŃi participanŃi la tranzacŃii EficienŃa funcŃională (organizaŃională) presupune următoarele ipoteze la nivelul funcŃional al pieŃei: .pregătirea la un nivel superior a managerilor . funcŃională şi informaŃională.remodelarea culturii manageriale şi organizaŃionale CAPITOLUL VII.promovarea leadershipului performant . gradul de eficienŃă specific fiecărui tip poate fi estimat prin prisma corespondenŃei dintre ipotezele pieŃei perfect eficiente şi situaŃia specifică pieŃei analizate. analiza fundamentală. eficienŃa informaŃională.. consultanŃi de plasament. etc): . rapiditatea şi modul în care sunt înglobate noile informaŃii în preŃul titlurilor. eficienŃa informaŃională este de cel mai mare interes în problema evaluării afacerilor.intensificarea componentei operaŃionale a muncii de management .raŃionalitatea comportamentului acestora pe piaŃă . EficienŃa informaŃională a pieŃelor de capital îmbracă trei forme: 1.identificarea legăturii dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a pieŃei CUVINTE CHEIE: piaŃă de capital.completarea şi modernizarea instrumentarului de management .raŃionalizarea procesului decizional .

Editura Economică.. 2000 17 . Grecu I.Riscul pieŃei .analiza fundamentală .Riscul schimbării cadrului legislativ . ExPonto. Cicea C. Bucureşti.. teste de autoevaluare.Riscul momentului . InvestiŃii. Forma puternică Legătura dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a pieŃei Scopul analizei este de a valorifica imperfecŃiunile presupuse ale pieŃelor de capital iar relevanŃa sa creşte pe măsură ce gradul de eficienŃă a pieŃei este mai scăzut. ConstanŃa.Riscul de afacere . Vasilescu I. Cele mai utilizate căi de depistare a imperfecŃiunilor în preŃurile de piaŃă ale acŃiunilor sunt: . Concepte teoretice. 2007 2. Ed. EficienŃă economică.Riscul opŃional ..Riscul financiar sau de credit . Forma intermediară 3..Riscul inflaŃional .analiza tehnică (grafică) Analiza fundamentală serveşte la investigarea şi aprecierea următoarelor categorii de risc: .Riscul vandabilităŃii BIBLIOGRAFIE: 1.Riscul de sector . mulŃi investitori caută o procedură de exploatare a acestor ineficienŃe de piaŃă. Plecând de la ipoteza că eficienŃa pieŃei nu este perfectă. Românu I.Riscul valutar .2. aplicaŃii.Riscul general .Riscul de faliment Analiza tehnică investighează următoarele categorii de risc: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful