Univesitatea de Nord Baia Mare Facultatea de ştiinţe Ingineria produselor alimentare

Proiect
Utilaje în industria alimentarĂ

2011

1

Tema de proiectare

Studiul şi proiectarea unei scheme şi a fluxului tehnologic de transport ul produselor în stare solidă utilizând un elevator cu cupe de capacitate 650 kg/h şi randament de 0,76.

Cuprins

2

1.

Introducere
3

Pentru desfasurarea procesului de productie într-o intreprindere sunt necesare material solide de o mare diversirare, care trebuie aduse la locul de folosire prin deplasari la acelaşi nivel sau la nivele diferite, pe distanţe ce pot varia de la metri la kilometri şi chiar mai mult. Aceste deplasări se realizează cu mijloace de ridicat şi transportat, care trebuie să îndeplineasca urmatoarele condiţii: să nu degradeze materialele ridicate sau transportate;
• • • • •

Să transporte în timp util cantitatea necesară şi cu periodicitatea efectuarii Să lucreze în locurile şi pe traseele cerute fără a întrerupe sau stanjeni Să fie cât mai economice; Să nu necesite eforturi mari din partea muncitorilor; Să nu dauneze sănătăţii muncitorilor.

operaţiilor tehnologice; producţia;

Maşinile şi instalaţiile de ridicat şi transportat reprezintă unul din principalele mijloace de mecanizare şi automatizare lucrarilor de încărcare, descărcare şi de transport în interiorul unităţilor productive şi depozitare. În general, pentru ca un material să fie deplasat de la un loc la altul, asupra lui trebuie să acţioneze o forţă pe direcţia şi sensul în care se doreşte să se facă deplasarea. În timpul deplasării, între material şi suprafaţa pe care se face deplasarea se produce o frecare cu urmatoarele consecinţe nefavorabile: degradarea materialului; creşterea consumului de energie necesară deplasării şi producerea de nocivităţi (praf, zgomot). După modul cum se realizează operaţia de transport şi ridicat maşinile se împart în două categorii:

cu funcţionare intermitentă la care funcţionarea în timp este discontinuă,

adică este compusă din perioade active de lucru şi perioade de repaus (din durata totală de lucru numai o parte este folosită pentru transport);

cu funcţionare continuă la care transportul materialelor se face în flux

neîntrerupt (alimentarea, transportul şi descărcarea se fac în acelaşi timp şi în mod continuu). Alegerea mijloacelor de transport se face în funcţie de caracteristicile materialului şi de cerinţele impuse de aspectul său (admite sau nu degradarea prin loviri, zgârieri, strivire, mărunţire).[5]

4

1. interesează două clase de material: mareriale în vrec şi sarcini unitare. Granulaţia (dimensiunea şi forma bucăţilor). Aceste materiale sunt definite prin valorile dmax si dmin. Din acest punct de vedere se deosebesc materiale: • • • • • pentru materialele în vrac: granulaţie. Materialele transportate în vrac se împart în: . Dintre cele trei dimensiuni (lungime. se ia dimensiunea cea mai mare (lungimea). densitate în vrac şi pentru sarcini unitare: formă.materiale neclasate .5 (se include şi materialele cu o singură dimensiune) adica d max/ dmin ≤ 2. proprietăţi. stabilindu-se astfel procentajul granulelor de diferite mărimi dintr-un material în vrac. înălţime) ale paralelipipedului care poate înscrie particula.5.cele pentru care raportul dintre cea mai mare si cea mai mică bucată este mai mare decât 2.5 adică dmax/ dmin > 2. natura şi proprietăţile temperatură. . masă şi volum unitar. Aceste materiale se definesc prin analiza granulometrică.1 Clasificarea şi simbolizarea marerialelor solide Din punctul de vedere al transportului continuu.materiale clasate – cele pentru care raportul dintre cea mai mare şi cea mai mică bucată este mai mic sau egal cu 2. coeziune. 5 . ca bază pentru caracterizarea granulometrică. utilizatorul trebuie să caracterizeze materialul din urmatoarele puncte de vedere: exterioare.5 mm < d' < 10 mm d' < 0. poziţie. materialului în contact cu suprafaţa portanta a mijlocului de transport. sensibilitatea la influenţe bulgăraşi: în bucăţi mijlocii: marunte: granulare: pulverulente: d' > 160 mm 60 mm < d' < 160 mm 10 mm < d' < 60 mm 0.5 mm.5. Marerialele în vrac se pot clasifica şi după granulaţia caracteristică d'. La alegerea unui utilaj de transport sau la efectuarea unei comenzi către un producător. lăţime. Materialele în vrac constau din granule de diferite mărimi ale căror valori extreme şi proporţii relative în masa de transportat determină caracteristicile utilajelor folosite.

2 . împletite. IV . Proprietăşile materialului.coroziv. de la înalţime redusă.cu muchii ascuţite la care una dintre dimensiuni este net superioară celorlalte două (prisma).produs care nu alunecă şi care formează bolta. III .produs compost cu α > 60º.inflamabil. Este determinate de unghiul de taluz natural de alunecare α.lipicios.produs fluid cu α cuprins intre 30 si 45º.Forma particulelor de material.cu muchii ascuţite la care cele trei dimensiuni sunt apropiate (cub). VI . paiete). q .cu muchii rotunjite la care una dintre cele trei dimensiuni este net superioară celorlalte două (cilindru.cu muchii ascuţite la care una din dimensiuni este net inferioară celorlalte două (placa). care indică una dintre cele 11 proprietăţi de mai jos privind transportabilitatea materialului: n . Coeziunea este simbolizată printr-o cifră arabă. 3 . 4 . baton. r . u . după cum urmează: 1. t . Coeziunea particulelor de material. p .umed (se indică procentul masic de apă în raport cu masa în stare uscată a materialului).fragil.se aglomerează sub efectul presiunii datorită umidităţii sau de la şine. o . aţoase. Se defineşte prin şase tipuri de granule simbolizate printr-o cifră romană după cum urmează: I . V .cu muchii rotunjite la care cele trei dimensiuni sunt apropiate (sferă). 6 . buclate.exploziv.produs foarte fluid cu α ≤ 30º.produs care poate difuza în aer şi poate deveni la fel de fluid ca un lichid. care este unghiul orizontalei cu generatoarea grămezii conice formate de produsul în cădere liberă constanta.abraziv.granule fibroase. II . 6 .pulverulent. s . v . Sunt simbolizate cu o literă mică de la n la x. 5 .produs puţin fluid cu α cuprins intre 45 si 60º. de la 1 la 6.

piramidală. Este raportul dintre masă şi volumul materialului în condiţiile în care se află pe mijlocul de transport. Densitatea în vrac. sunt prezentate proprietăţile sarcinilor unitare. L x B x H Forme neregulate Poziţia sarcinii în aport cu directia Paralela.rău mirositor. kg (ex. determină alegerea materialului din care este confecţionată suprafaţa portantă a mijlocului de transport. L x B (laturile bazei) x H Paleta L x B Forme tipice şi uzuale Ladă. oblica de transport Pozitia centrului de greutate in raport cu baza sarcinii Daca central de greutate nu coincide cu intersectia diagonallelor se indica daca este posibil unghiul de rasturnare. rezervoare cu lichid) 0 < m ≤ 2. Produsele care nu au proprietăţile enumerate mai sus nu au simbol. perpendicular.2 Sarcini unitare În tabelul 1. Dacă materialul are temperature mediului ambiant aceasta nu se mai indică. conică. [1] 1. sac. în m Cilindrică. D (diametrul bazei) x H. Denumirea proprietăţii Forma geometrică Particularităţi Sferică D. Temperatura materialului transportat. x . Este necesară specificarea temperaturii minime şi a temperaturii maxime.5 < m ≤ 20 20 < m ≤ 50 50 < m ≤ 125 125 < m ≤ 500 500 < m ≤ 1500 1500 < m ≤ 5000 m > 5000 7 . Produsele care au mai multe proprietăţi sunt simbolizate cu mai multe litere. ballot. Tabel 1.higroscopic. în m Paralelipipedică. Se specifica daca central de greutate se poate deplasa Masă unitară.5 2.w .

cu muchii. sticla. convexa. current de aer) Alte influente: frig. lemn. toxice. zdruncinare. fragile. Proprietatile suprafetei de contact Neteda. cu nervure etc. parţile cu valoare nutritive mică se înlătură deoarece sunt greu de asimilat şi reduc durata de conservare a făinii. soc. (flexibila. deformabila). moale. cu temperatura initiala mai mare decat temperatura mediului ambient sau mai mica decat 0º C. rau mirositoare Sensibilitatea la influente externe Influente mecanice modificarea pozitiei. textile. când parţile cu valoare nutritive mare se separă de parţile cu valoare nutritive mică. lumina. lipicioase. 8 . accelerare . alte contact cu suprafaţa portanta Materiale Forma suprafetei de contact Plata. uleioase. rezistenta Proprietatile materialului (dura). umiditate. caldura. care degaja praf. 2 Materialul transportat Făina este materia primă de bază în industria panificaţiei făina se obţine prin măcinarea boabelor de cereale. curbata (ondulata). taioase Usor imflamabile. corozive. uscare impuritati.Volumul unitary 0 < V ≤ 10 cm3 10 < V ≤ 100 cm3 100 < V≤ 1000 cm3 10 < V ≤ 100 dm3 100 < V ≤1000 dm3 1000 < V≤10 m3 Natura materialului care vine în 1 < V ≤ 10 dm3 V > 10 m3 Metal. umede. (la presiune. hartie (carton).incetinire. elastica Abrasive. higroscopice. explosive. cauciuc. concave. rugoasa.

acţionate mecanic pneumatice).[4] 2. iar pe orizontală cu transportoare melc. sub formă granular. făina de grâu. Transportul pe verticala al sacilor cu făină de jos în sus se face cu ajutorul elevatorului de saci. Din acest punct de vedere se deosebesc: • • • instalaţii de transport prin cădere liberă (jgheaburi) pentru coborârea făinii. Transportul şi depozitarea făinii în mori. în general. în industria de panificaţie se foloseste. aeroglisiere). transportată de-a lungul liniei de pregătire pentru fabricaţie etc.În ţara noastră. clasificate în funcţie de direcţia transportului (în plan.1 Transportul făinii în interiorul depozitelor De la recepţie şi până la introducerea în instalaţia de frământare a aluatului. 9 . în cupe. cu descarcare gravitationala. făina neambalată este transportata la celulele de depozitare.[2] 2. Acest transport al făinii se efectuează cu diferite tipuri de instalaţii. centrifugala sau combinata. pe trasee vertical sau pe trasee înclinate. orizontal sau vertical) şi după principiul de funcţionare al transportoarelor (prin cădere liberă.2 Instalaţii de transport acţionate mecanic În fabricile de păine. transportul. cu traseu vertical sau inclinat. Transportul făinii în vrac se efectuează pe verticală de jos în sus. transport cu transportul pe orizontală. încarcarea. instalaţii de transport acţionate mecanic (transportoare melc pentru instalaţii de transport cu ajutorul aerului (transport pneumatic. recirculată în siloz. cu elevatoare cu cupe. făina se transport ape verticală (de jos în sus sau de sus în jos) şi pe orizontală. descărcarea şi depozitarea în fabricile de pâine sau de alte produse făinoase se efectuează cu diferite utilaje şi mijloace de transport. elevatoare cu cupe pentru transportul pe verticală). Elevatoarele cu cupe execută transportul materialelor. Elevatoarele pot fi: fixe sau mobile.

Problema mecanicii este stabilirea ecuatiilor de miscare ale corpurilor. Ecuatiile de miscare dau forma traiectoriei micarii corpului. devenita celebra. Traiectoria indica pozitiile succesive în spatiu pe care le va ocupa corpul de-a lungul miscarii sale. mecanica este acea parte a fizicii care studiaza miscarea mecanica a corpurilor si conditiile de echilibru ale acestora. 10 . Mai precis. "Principiile fundamentale ale stiintelor naturii".3 Mecanică clasică Mecanica clasica se bazeaza pe legi ale naturii ce au fost formulate de Isaac Newton in anul 1686 in lucrarea sa.

3. Fig. iar prin derivarea legii de miscare se obtine legea vitezei:   dr v= . dt     dx (t )  dy (t )  dz (t )  v( t ) = i + j+ k = v xi + v y j + v zk . ca in fig. [7] Pozitia unei particule la orice moment de timp t este specificata de vectorul de pozitie  r (t ) a carui expresie reprezinta legea de miscare:     r (t ) = x (t ) i + y (t ) j + z (t ) k Prin eliminarea timpului din ecuatiile parametrice ale traiectoriei x=x(t). Traiectoria punctului material intr-un sistem de referinta cartezian. Vectorul viteza momentana este derivata vectorului de pozitie in raport cu timpul. y=y(t).1 Notiuni generale Cunoaterea miscarii unui corp presupune stabilirea localizarii lui in spatiu si in timp. 1. sau derivata a doua a vectorului de pozitie in raport cu timpul: 11 . aflat in micare pe o traiectorie in spatiu. Fie un punct material M. dt dt dt Vectorul acceleratie momentana este derivata intai a vectorului viteza in raport cu timpul. 1. z=z(t) se obtin ecuatiile traiectoriei.

3.plastice sau elastice . dupa directia si în sensul fortei). dt dt    dv  dv y  dv z   a( t ) = x i + j+ k = axi + a y j + az k . este kilogramul.   dv d 2 r a= = 2 . Masura inertiei este masa . Efectele produse de actiunea fortelor asupra corpurilor sunt deformarile .1 Principiul I al dinamicii (Principiul inertiei) Un corp îşi menţine starea de repaus relativ sau de miscare rectilinie si uniforma. 3. Spre deosebire de cinematica. este Newtonul (1N este forta care imprima unui corp de masa 1 kg o acceleratie de 1 m/s 2 .si schimbarea starii de miscare. iar instrumentul cu ajutorul caruia se masoara forta se numeste dinamometru. [7] 3. atâta timp cât asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-i modifice aceasta stare. dinamica studiaza si cauzele care provoaca miscarea. Proprietatea tuturor corpurilor de a se opune schimbarii starii de echilibru în care se afla se numeste inertie. a carei unitate de masura în S.2.2. dt dt dt Impulsul este: p = m ⋅ v . Unitatea de masura a fortei în S. Instrumentul cu care se masoara masa este balanta / cantarul. numita si masa inerta. 12 . Corpul se opune oricarei actiuni exterioare care cauta sa-i schimbe starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma. care studiaza interactiunea dintre corpuri ce duce la sghimbarea starii de miscare.I.2   Principiile dinamicii Dinamica este parte din mecanica. fundamentala. marime fizica scalara.I. iar marimea fizica vectoriala ce masoara interactiunea este forta .2 Principiul al II-lea al dinamicii ( Principiul fundamental) Interactiunea reprezinta actiunea reciproca dintre corpuri.

Daca masa este constanta.cu cât masa corpului este mai mare. Acceleratia imprimata corpului este pe directia fortei aplicate. vectorul viteza se modifica si apare o acceleratie. 13 .Daca rezultanta tuturor fortelor care actioneaza asupra corpului este diferita de zero. fiind invers proportionala cu masa corpului. . Aceeasi forta aplicata diferitelor corpuri produce variatii diferite ale vitezei.3 Principiul al III-lea al dinamicii ( Principiul actiunii si reactiunii) Daca un corp A exercita o forta asupra corpului B (actiune).2. Principiul al II-lea al dinamicii se enunta astfel:” Vectorul forta este egal cu produsul dintre masa corpului si vectorul acceleratie. cu atât variatia vitezei este mai mica. se poate scrie : Produsul dintre masa corpului si viteza acestuia reprezinta impulsul corpului: Se poate scrie : 3. egala în modul si de sens contrar fortei actioneaza asupra corpului A (reactiune) cu o forta . atunci corpul B . efectele depinzând de masa corpului ce sufera actiunea fortei (a fortei rezultante).

este. actioneaza doua forte egale ca marime si de sensuri opuse (o parte a firului / barei actioneaza asupra celeilalte parti) . În sistemele de referinta inertiale este valabil principiul inertiei. inertial. În cazul corpurilor legate între ele prin fire sau bare. [7] 4 Locul utilajului în gama utilajelor asemănătoare Elevatorul cu cupe face parte din clasa utilajelor de transportat cu funcţionare continuă. de asemenea.Cele doua forte se manifesta simultan si sunt aplicate unor corpuri diferite . conform principiului actiunii si reactiunii. actionând de-a lungul dreptei care uneste cele doua corpuri.daca un sistem de referinta este inertial. Avantajele utilajelor de transport continuu sunt: 14 . Se defineste sistemul de referinta inertial (galilean) ca un sistem în raport cu care un corp trebuie sa ramâna în repaus sau sa se miste rectiliniu si uniform atunci când asupra lui nu actioneaza nici o forta (rezultanta).oricare din aceste forte se numeste tensiune si poate fi masurata cu un dinamometru inserat într-o sectiune a firului / barei. Un sistem de referinta inertial legat de Pamânt poate fi considerat un sistem de referinta inertial . Aceste utilaje transporta continuu asigurand concomitant alimentarea si evacuarea cu un decalaj ce este dat de durata de deplasare a produsului intre punctele de alimentare si evacuare. un al doilea sistem care se misca uniform si rectiliniu fata de el.

1 Transportoare cu banda Transportul cu banda este utilizat pentru transport pe orizontala sau pe plan usor inclinat (20º) a materialelor aflate sub forma de pulberi granulate sau bucati mici precum si a materialelor ambalate in diferite forme. bucati etc. Curatitorul realizeaza curatirea benzii. Din loc in loc. din silozul de alimentare care se poate deplasa in lungul transportorului spre palnia de descarcare acolo unde este necesar a se primi produse. cate una din loc in loc sau pe doua trei role in unghi. sub forma de jgheab. este sustinuta numai pe role orizontale. Actionarea tamburului motor se face de catre un grup de antrenare constand dintr-un motor electric si reductor avand montata o frana pe cuplajul dintre ele. are rolul de a mari unghiul de infasurare a bandei pe tamburul motor.• • • • transporta o cantitate constanta de produs. sunt total mecanizate sau uneori automatizate. banda este sprijinita pe role de sustinere. Transportorul cu banda pe orizontala este format dintr-o banda flexibila.) 4. care sunt montati pe un schelet metalic. unul motor. adezivitatea. [5] 15 . realizand in acest caz o mai buna incarcare. Tamburul de deviere. Partea inferioara a benzii in orice caz. Datorita incarcaturii pe banda. fara pauze de descarcare. duritatea. deci si o productivitate mai mare. montat in zona tamburului motor. iar celalalt de intindere. apare tendinta de alungire a benzii. astfel incat este necesara intinderea acesteia care se face cu un dispozitiv de intindere prin deplasarea tamburului de intoarcere in niste ghidaje cu ajutorul unui surub. granulatia. in cazul in care produsele transportate au aderat la banda. pulbere. amplasarea lor nu impiedica desfasurarea normala a procesului tehnologic. Banda se poate sprijini cu ramura superioara pe role asezate orizontal. Banda se incarca cu produs granular. Alegerea utilajelor de transport continuu se face tinandu-se seama de particularitatile produselor (forma. asigura uneori concomitant cu transportul si dozarea produselor. continutul de apa etc. infasurata pe doua tambure.

16 .

[5] 17 . Transportoare cu banda.Fig.2.

5. Intinzatoril benzii consta dintr-un carucior pe care se afla montat tamburul de intoarcere si legat de un cablu care trece peste un sistem de scripeti avand la celalalt capat o greutate. 4. partile componente sunt similare cu cele ale unui transportor orizontal. Alimentatoarele servesc pentru o buna functionare a transportoarelor de diferite tipuri. 3-tambur de intoarcere. Pe intervalul transportorului se afla montat un descarcator de materiale pe lateralul benzii.curatitor de banda. 6-role ramura inferioara. 4-banda. asigurand uniformitatea alimentarii. 7-tambur de deviere. 2-tambur motor. este plasat la capatul de intoarcere a benzii. 6-role ramura inferioara. 10-curatitor banda. tabla subtire dn otel inoxidabil la transarea carnii etc. (b) transportor cu banda cu o portiune orizontala si o portiune inclinata: 1-grup antrenare.(a) transportor cu banda orizontal: 1-grup antrenare. 10. 8-alimentator. impletitura de sarma pentru cuptoarele de paine.2 Transportor cu banda cu o portiune inclinata si o portiune orizontala. Descarcatorul de material de pe banda. se poate folosi: un plug montat pe un carucior care deviaza si scoate materialul de pe banda sau un tambur de descarcare montat pe un carucior mobil imbracate intr-o carcasa cu doua canale laterale de descarcare. a ciururilor. corespunzator debitulti necesar. 12-carucior cu tambur de intoarcere. Ele regleaza in mod mecanic scurgerea materialului din siloz si il mentin in permanenta constant. 9-palnie de descarcare.. 13-tambur de schimbare inclinatia. 4. 11.banda. 8alimentator. 5-role ramura superioara. 11intinzator banda. Banda poate fi confectionata din diferite materiale in functie de utilizarea acesteia: din impletitura textila la modelarea aluatului pentru paine. in acest scop.role ramura superioara. a utilajelor de spalare etc.intinzator banda. In principiu.3 Transportoare mobile cu banda 18 . 14dispozitiv de descarcare pe intervalul transportorului. In cazul in care descarcarea trebuie facuta in diverse puncte situate pe traseul transportorului. 3-tambur intoarcere. 9-palnie de descarcare la capat. 7-rola deviere. 4. 2tambur motor.

transportor mobil cu inclinatie fixa. Pentru deplasarea transportoarelor dintr-un loc in altul acestea sunt prevazute tren de roti.3. transportor mobil cu doua transoane reglabile. Fig. In principiu. Deplasarea se face fie prin actionare manuala sau cu mijloc mecanic independent fie prin aotopropulsare. sunt formate din aceleasi parti componente ca si transportoarele stationare. pentru ridicarea materialelor la o anumita inaltime. Transportoarele mobile cu banda pot fi de trei feluri: • • • transportor mobil cu inclinatie reglabila. [5] 19 . Tipuri de transportoare mobile cu banda.De regula cu lungimi de pana la 15 m. sunt folosite pentru transportul materialelor pe orizontala si inclinat. in plis sunt prevazute cu roti de deplasare si mecnismul de reglare a unghiului de inclinare care poate asigura ridicarea materialelor pana la 6 m cu o banda lisa sau 10 m cu o banda cu praguri.

butelii de sticla. 4-tambur motor. materiale granulare in bucati individuale. 5-tambur intindere. Aceste transportoare prezinta o mare diversitate de solutii constructive in functie de natura materialului transportat. navete. 4-role sustinere. borcane. 8-role de sustinere a ramurii superioare. Antrenarea rotilor stelate se face de catre un motoreductor. 1-grup antrenare. Peste rotile stelate se infasoara doua lanturi cu eclise si role. 5-rola de deviere. 3-banda. 20 . 6-roti de sustinere si rulare. 4-tambur de deviere. 6-role de sustinere ramura inferioara. 2-transmisia mecanica. 8-cilindru hidraulic al mecanismului de reglare inclinare. montat lateral sau in interiorul transportorului intr lanturi si ramurile transportorului. 2-cadru metalic. Rolele lantului preiau solicitarile din partea sarcinilor transportate si asigura deplasarea prin rostogolire pe cale de rulare. lazi. cutii. 5-banda transportoare. 9-dispozitiv de blocare a pozitiei. 3-tambur motor. (d) transportor mobil cu inclinare fixa a benzii avand actionare la capatul superior al benzii.4 Transportoare cu placute Transportoarele cu placute se folosesc pentru transportul sarcinilor sub forma de pungi. 7-mecanism de reglare inclinare (b) transportor mobil cu banda din doua tronsoane cu unghiul de inclinare variabil: 1platforma carucior. 10-tambur de intindere. montate paralel pe lateral. Transportorul cu placute pentru navete se compune dintr-un cadru metalic din profile pe care se monteaza doua roti stelate de antrenare prin intermediul arborelui si lagarelor fixe si doua roti stelate pentru intindere montate prin intermediul arborelui si lagarelor deplasabile in niste glisiere. Placutele de transport se executa in diferite forme. bidoane.(a) transportor mobil cu banda cu unghiul de inclinare variabil:1-tambur motor. 6-role sustinere. 3-grup antrenare. 7-tambur intindere. (c) transportor mobil cu inclinare fixa a benzii avand actionare pe ramura goala a benzii. 12roti de sprijin si rulare. 11-cadru transportorului. Lagarele rotilor stelate de intindere sunt montate pe glisiere care asigura deplasarea acestora pentru intinderea lanturilor. 9-banda. saci. 7-tambur superior la descarcare. 4.

4. 5-placute. [5] (a). 12. 8-postament.cornier suport. 4-lagar glisier. 7-navete. placute cu pereti laterali sau placute sub forma de cupe. (d) placute cu extremitatile suprapuse si platbande laterale. 2-lagar fix. Fig. 6-cadru metalic. Transportoare cu placute. 3-roti stelate intindere. 21 .Transportoarele cu placi destinate transportului materialelor sub forma de bucati mici. (b) şi (c) transportor cu placute pentru navete: 1-roti stelate de antrenare. 11-arbore rotilor stelate. 9-role. au placute cu extremitatile suprapuse si cu platbande laterale de ghidare a sarcinilor transportate. 10eclise.

Acest transportor este alcatuit dintr-o carcasa cu sctiunea patrata sau dreptunghiulara. 4. consta dintr-un cadru metelic. Pe cadru sunt montate rotile stelate de antrenare respectiv de intindere pe care se infasoara rolele lanturilor. 6-butelie de sticla (h) transportoare cu placute inguste articulate intre ele tractate de roti stelate:1-placute. iar descarcarea se poate face pe una din gurile de evacuare.(e) placute cu pereti laterali. 3-cablul de tractare.5 Transportor cu raclete Transportorul cu palete este folosit pentru impingerea produselor granulare sau pulbere prin jgheaburi fixe. 3-bolturi. 2-role ghidare. De placutele lantului de fixeaza din loc in loc racletele. 22 . Racletele sunt confundate in material si il transporta intr-un flux neintrerupt. Incarcarea cu material se face in orice pozitie de pe traseul transportorului. 2furca de pe placuta. Transportor cu raclete joase are o gura de alimentare fixa si o gura de evacuare. In aceste conditii materialul este supus faramitarii si amestecarii. (f) placute tip cupa: 1-placute. 4-placute. 5-proeminente pentru articulatii. ghidaj superior si ghidaj inferior pentru ghidarea rolelor lantului raclor montate pe axe. 4-suport placute. 3-bolturi (g) transportoare cu placute inguste tractate de un cablu: 1-cadru. 2-platbanda laterala. Transportor cu raclete inalte cu o gura de alimentere deplasabila si mai multe guri de evacuare. 5-ghidajele laterale. Racletele sunt confectionate din tabla de 4-8 mm grosime. avand suberul deschis. In carcasa se deplaseaza un lant pus in miscare printr-un sistem de doua tambure. Astfel de transportoare se folosesc pentru materialele uscate granulare.

23 . 5lant. 9-suprafaţa jgheabului de transport. 11-ghidaj inferior. 2-gura alimentare. (c) transportor cu raclete inalte cu o gura de alimentare deplasabila si mai multe guri de evacuare: 1. 8-gura evacuare inchisa. 6-roti motoare. 7-gura evacuare. 5-ghidaj superior. 4-raclete. 3-gura alimentare. 7-gura evacuare activa. Transportoare cu raclete. 2-lant. 6-roti stelate antrenare. [5] (a) schema cinematica transportorului cu raclete cu o gura de alimentare şi o gura de evacuare.Fig. (b) detaliu transportului de material: 1-roti intindere. 4-raclete.5. 3-carcasa.roti stelate intindere. 10-cadru metalic.

pana la 180º. plane sau sunt prevazute cu niste muchii de reazam longitudinale. Transportoarele cu role actionate permit deplasarea sarcinilor prin actionarea unui grup de role. care permit deplasarea sarcinii in orice directie sau sectoare de tip turnat. cutii. produse ambalate. Rolele pot fi cilindrice. lazi etc. 3-jgheb. cu doua randuri de role sau mixt. 4-roata stelata. 2-bolturile lantului. Permit transportul produselor si pe pante de pana la 6º. Deplasarea sarcinilor pe rolele transportorului se poate face pe role libere sau prin actionarea rolelor.(d) transportor cu raclete joase cu o gură de alimentare fixă şi o gură de evacuare: 1-troţi de întindere. care se pot deplasa pe role sau bile in plan orizontal sau usor inclinate fata de orizontala. (f) detaliu rotii stelate: 1-eclisa. 5-ghidaj superior. Traseele pot fi cu un singur rand de role. care permit schimbarea directiei de deplasare a sarcinii prin rotirea sectorului in plan orizontal. cum ar fi navete. Distanta dintre role trebuie stabilita astfel ca sarcina transportata sa se reazame pe cel putin doua role. cu traseu drept combinat cu trasee curbe de diferite unghiuri. (e) detaliu antrenarii lantului cu roata stelata. 4-lant raclor. Transportoarele pot avea bifurcatii. 6-roti motoare. Sarcinile deplasate pe role au suprafete cilindrice. 2-gura alimentare. sferice sau conice. Sectoarele de transfer pot fi cu corpuri sferice pe bile. 3-role lantului. 7-gura evacuare. in care sunt prevazute sectoare care functioneaza similar celor intalnite la bifurcatiile cailor ferate sau noduri de intersectii in care sunt prevazute sectoare de transfer. 24 . rolele se rotesc liber pe axele lor datorita montajului cu rulmenti. cu role cilindrice. Transportoarele cu role pot fi: cu traseu drept.6 Transportoare cu role Se utilizeaza pentru transportul sarcinilor individuale. Transportoarele stationare cu role actionate functioneaza independent sau intre linii de transport cu role neactionate. 4. Transportoarele cu role libere permit deplasarea sarcinilor individuale prin impingerea manuala sau datorita inclinatiilor rolelor. Transportoarele stationare cu role neactionate sunt formate din sectoare cu role libere cu lungumi de 160-1200 mm si diametru de 40-155 mm cu pasul de 50-630 mm.

6 .Deplasarea sarcinilor de realizeaza datorita fortelor care se imprima sarcinilor de la rolele actionate mecanic. Rolele sunt prevazute cu lagare cu role. transmisii cu arbori si angrenaje conice sau transmisii cu lant sau curele. Fig. Transportoare stationare cu role. [5] 25 . montate pe un cadru metalic si sunt antrenate de grup motor. intre rolele grupului. care poate fi individual pentru fiecare rola sau pentru un grup de role utilizand.

26 . trasee curbe si o intersectie cu un sector de transfer de tip turnant. (i) portiune dintr-un transportor compusa dintr-un tronson drept si unul curb cu un rand de role si doua randuri de role in curba. (o) şi (p) sector curb de 900 cu role cilindrice si rola disc antrenata printr-o transmisie cu curea. (k) şi (l) sector curb de 900 cu role cilindrice. (b) transportor cu role neactionate cu un rand de role cu bifurcatie prevazuta cu mecanismul tip „ace” (c) transportor complex cu role neactionate care contine trasee drepte. 3-lant de transmitere. (d) nod de tronsoane dintr-o intersectie cu un sector de transfer tip turnant. 5rola antrenata (r) transportor cu grup de role actionate printr-un mecanism de antrenare si transmisii cu lant: 1-cadru metalic.(a) transportor cu role neactionate cu trasee drepte cu role pe un singur rand. 2-mecanism de antrenare. (g) portiune dintr-un transportor compusă dintr-un tronson drept si unul curb cu role pe un singur rand. (e) nod de tronsoane dintr-o intersecţie cu un sector de transfer prevazut cu corpuri sferice. 2-mecanism de antrenare. 4-angrenaje conice. (f) un reazem cu corp sferic asezat pe un strat de bile dintr-un suport. (n) sector curb de 900 cu role cilindrice duble. 3-arbore. 5-rola antrenata. 4-roata de curea. (m) sector curb de 90 cu role tronconice. si un tronson curb de 1800 cu doua randuri de role. (j) transportor cu role neactionate cu traseu drept. (q) transportor cu grup de role actionate printr-un mecanism de antrenare si transmisii cu angrenaje conice: 1-cadru metalic. (h) portiune dintr-un transportor compusa dintr-un tronson drept si unul curb cu doua randuri de role.

cu o cale de ghidare suspendata la o anumita inaltime.statia intindere. un reductor. o roata dintata de lant si dispozitive de protectie si siguranta. In punctele de sshimbare a directiei transportorului sunt montate rotile de lant pentru ghidare. 2.roti de schimbare 27 . constand dintr-o roata dintata de lant cu posibilitatea de deplasare a lagarelor acesteia in niste glisiere. descarcarea sarcinilor de pe conveiere se poate face in orice punct. Sarcinile transportate sunt agatate prin carlige sau suspendate in anumite dispozitive si se deplaseaza odata cu lantul pe traseul transportorului.lantul de tractiune. Transportoare suspendate . 7.Transportoare suspendate tip conveier Conveierele asigura un transport mecanizat pe un traseu complex inchis. Intr-un alt loc al traseului transportorului se afla statia de intindere a lantului.portiuni de traseu cu panta. Intr-un anumit loc al traseului este instalata statia de antrenare a lantului care consta dintr-un motor electric. pe care ruleaza niste carucioare cu role trase de un lant cu eclise fara sfarsit. deasemenea. [5] (a) partile componente ale unui conveiersi caracteristicile principale ale unui traseu complex: 1. 3. Incarcarea cu sarcini se poate face in orice punct al traseului.conveiere. 4. Fig.

6.role carucior. in punctul de intoarcere. elementul de tractiune poate fi orice tip de lant sau cablu.ghidaj lant. 5. Conveierul are un traseu inchis foarte complex continand portiuni orizontale si portiuni in panta.role carucior. rolele caruciorului ruleaza pe o cale de rulare si sunt tractate de un lant. 6. Pentru conveiere situate intr-un singur plan orizontal. In celelalte puncte de intoarcere sunt instalate roti de intoarcere. (f) detalii cu forme si elemente componente ale lantului de tractiune cardanic: 1. pentru a asigura o antrenare mai buna a rotii de lant cu bolturile lantului.platforma pentru sarcini.lant de tractiune. 8. iar pentru conveiere cu portiuni orizontale si inclinate se folosesc lanturi speciale ale caror elemente componente eclise. 3.directie. Sarcinile se incarca pe platforme.eclisa exterioara. 5. 9. 7. (b) schema incarcarii automatizatea a sarcinilor de transportat pe platforme de transport ale conveierului: 3. 6. (c) conveierul pentru transportul carcaselor in abatoare: 1. 8. 28 . role si cruci cardanice se pot roti atat in plan orizontal cat si in plan vertical. 6.boltul articulatiei.cruce cardanica. 3.linia de ghidare. (e) detalii cu forme ale elementelor componente ale carucioarelor si imbinarea lor cu lant: 1linia de ghidare carucioare. la baza traseului si apoi ajung la nivelul superior al conveierului unde sunt descarcate.profile susrinere. 4.10.statia de antrenare.splint. 4. suspendate pe carucioare.suport carlig.platforme pentru sarcini.carucior. 7.transportor cu role alimentator. Sarcinile se incarca pe platforme. 4.cadru furca al caruciorului.lantul de tractiune. 2. La nivelul inferior. 9sarcina.sarcina transportata.linie ghidare suporti. 3.lantul de tractiune. este instalata statia de intindere. 2.cale de rulare. 2.carlig.eclisa interioara.role carucior. 2eclise. 3.cadru carucior.carucioarele lantului.cale de rulare.lant de tractiune. 4.5. Statia de antrenare este instalata la nivelul superior in punctul de intoarcere al lantului. 7. (d) detalii cu forme si elmente componente ale lantului de tractiune: 1.

pe tot traseul. grupul de antrenare cu roata de lant de antrenare. acestea isi pastreaza pozitia neschimbata. prin interacţionarea cărora cu ghidajul de basculare se realizează răsturnarea si descarcarea cupelor. Mecanismul de actionare. de lant se articuleaza cupe pentru transportul materialelor. avand articulate cupele de transport. in plan vertical. Eclisele lantului se articuleaza pe un bolt impreuna cu rolele. format din motor electric si transmisie mecanica. pune in miscare lanturile transportorului prin intermediul rotilor de lant montate pe un arbore comun. Transportorul cu cupe se compune dintr-o structura metalica cu portiuni orizontale si verticale pe care sunt fixate caile de ghidare. roata de intindere si rotile de schimbare a directiei lantului. Datorita fixarii articulate a cupelor pe lant. Incarcarea cupelor se face in orice punct al traseului transportorului. care le distanteaza pe doua randuri.Transportoare cu cupe articulate Transportoarele cu cupe articulate se utilizeaza pentru transportul materialelor in vrac. Transportorul cu cupe utilizat pentru transportul pe orizontala si pe portiuni inclinate a pastelor fainoase in industria de panificatie. Pe peretii laterali ai cupelor sunt fixate bucse cu nervuri in care se monteaza bolturile care sunt solidare cu placa fixata pe eclisa lantului. Partea mobila a transportorului se compune din doua ramuri paralele de lanturi intre care se monteaza cupele pentru transport. formand un lant cu eclise pe doua randuri. De doua ramuri ale lanturilor cu eclise. deplasarea executandu-se pe directie orizontala si verticala. se infasoara rotile de lant si se deplaseaza pe calea de ghidare a structurii metalice. La aceste transportoare. 29 . cu descarcare automata. Pe pereţii laterali ai cupelor sunt fixate role şi umeri.

roata de lant de intindere.ramurile lantului de transport.structura metalica cu ghidaje. [5] (a) schema transportorului cu cupe. (c) schema transportorului cu cupe utilizat in industria de panificatie.cupe. (b) o portiune din partea mobila a transportorului: 1. 5. 8. 7.ghidaj de basculare a cupelor.cupe. 4. (e) detaliul imbinarii lanturilor cu cupa.eclise.role lant.bucsa cu nervuri. (f) vedere in spatiu a detaliului de imbinare a lanturilor cu cupa: 1.roti de lant.roti de lant de schimbare a directiei traseului.bolt pantru cupa.placa. 9. 8. 30 . 5. 6. 2. 4. 2.umar. 9. 3roata de lant motoare.Fig. 3. 6. (d) o portiune din lant imbinat cu cupe. Transportoare cu cupe.bolt lant. 8.rola. 7.ghidaj lant.

Forma. creme sau lichide vascoase pe trasee orizontale. Melcul poate fi montat si vertical. dar si la distante de 2-2. inclinate sau verticale. pulbere. de jos in sus. constructii adecavate cu melci permit ca acestea sa realizeze si concomitent cu transportarea. divizand fluxul de alimentare in doua. Alimentarea transportorului cu melc se poate face fie pe o gura si evacuarea pe o alta gura. asigurand in acest fel impingerea produsului pe verticala. bucati mici) cu continut de umiditate destul de ridicat. Transportorul cu melc orizontal este alcatuit dintr-o carcasa.Transportoare cu melc Transportoarele cu melc se utilizeaza pentru transportul diverselor produse de dimensiuni mici (granule. Transportorul cu melc inclinat serveste la ridicarea materialelor la o anumita inaltime. prin lagarele intermediare cu cuzineti. in care se roteste melcul. adunand cele doua fluxuri intr-unul. axul trebuie sustinut in extremitati. montate in peretii de capat ai carcasei si pe un lagar intermediar din motive de lungime mare a melcului. fie pe o gura si evacuarea pe doua guri. In unele cazuri. Cand jgheabul si axul au lungimi foarte mari. Carcasa este acoperita cu un capac si este prevazuta. din palete. Melcul este format dintr-o spira (elice) fixata pe un arbore care se roteste in lagare montate la capete si este antrenat de o transmisie mecanica de actionare. Actionarea mecanismului se face cu ajutorul unui surub. constructia si marimea melcului depind de felul produselor transportate. Alimentarea acestuia se poate face cu o palnie simpla sau cu o palnie si un disc rotativ cu elice. cu o spira profilata sau cu o spira segmentata.5 m. Diametrul elicei (confectionta din tabla) variaza de la 100 la 800 mm in functie de productivitatea pe care trebuie sa o asigure. Transportorul mobil cu melc inclinat este dotat cu un mecanism din bare articulate pentru schimbarea unghiului de inclinare. cu materiale diferite. amestecarea produsului 31 . se poate folosi si pentru aluat de faina. la un capat. sprijinit pe lagare de capat. cu o spira din banda. iar la celalalt capatcu o gura de evacuare. fie pe doua guri. si evacuarea pe o singura gura. Transportorul cu melc vertical. Melcul poate fi executat cu o spira continua. cu o gura de alimentare.

5. [6] (a) constructia transportorului cu melc orizontal: grup antrenare. 3.carcasa.melc.arborele melc. 9. 6.carcasa.lagar intermediar. 4lagar intermediar.melc. 8. Transportoare cu melc. 2. 4. (b) schema cinematica a unui transportor cu melec orizontal: 1. 32 .alimentare. 7. 6. 3.lagar capat.gura evacuare.gura alimentare. 5.aerisitor. 7. 8.Fig.lagar de capat.carcasa.capac. (c) schema transportorului cu melc cu o singura gura de alimentare si doua guri de evacuare.evacuare. 2. 9.

(o) alimentarea melcului vertical cu o palnie si un disc cu elice: 1. (n) alimentarea melcului vertical cu o palnie. 2. 4.bara articulata de schimbare a unghiului. 3.carcasa. 5spira melcului vertical. 3.melc vertical. 5.tren angrenaje. (l) schema cinematica a unui transportor cu un melc orizontal si un melc vertical: 1.transmisia.melc orizontal. (f) melc cu spira banda.(d) schema transportorului cu melc cu doua guri de alimentare si o singuta gura de evacuare. (h) melc cu palete. (e) melc cu spira continua. 4.transmisie de antrenare.melc. 3. 2.lagar disc. 6.arbore.disc rotativ cu elice.palnie. (j) transportor mobil cu melc inclinat: 1. 8. 2. 33 .gura alimentare.elice.carcasa melcului vertical. 5. 6. 6. 5. 6.arborele melcului vertical.mecanism de antrenare melc orizontal.motor. 7.lagar melc orizontal. 4. 8.transmisia de antrenare.spira melcului. (g) melc cu spira profilata. (m) constructia unui transportor cu un melc orizontal si un melc vertical: 1.carcasa melcilor. 3. (k) schema unui amestecator de fainuri cu melci care realizeaza amestecare si transport: 1carcasa.melc extractor.lagar melc vertival. 4. 7.melc amestecator si transportor.mecanism antrenare melc vertical. 2.lagar inferior arbore. 6.evacuare. 4.surub. 3. 5carcasa melcului orizontal. (i) schema transportorului cu melc inclinat. 2.arborele melcului orizontal.carcasa.

34 . Transportorul oscilant cu jgheab tubular sprijinit. Jgheabul. Transportorul oscilant este alcatuit dintr-un jgheab montat articulat pe suporturi. Un alt tip de transportor oscilant este format dintr-un jgheab sustinut de mai multe elemente elastice rezemate pe un suport fix. Jgheabul este realizat dintr-un fund plat si pereti laterali care formeaza o sectiune dreptunghiulara. Miscarea oscilatorie a jgheabului este imprimata de motorul electric prin transmisia de curele. pentru a nu le transmite cladirii. Mecanismul de antrenare este pus in functiune de un electromotor.Transportoare oscilante Realizeaza transportul materialului pulverulent pe orizontala sau pe suprafete usor inclinate si sunt folosite in cazul cand concomitent cu transportarea materialului se urmareste a se realiza si racirea sau uscarea. Transportorul oscilant cu jgheab tubular suspendat. cu sectiune rotunda. Din cauza oscilatiilor racordurile contin un tub flexibil. Acest transportor trbuie montat pe fundatie cu un strat de material de amortizare a vibratiilor. Jgheabul cu sectiune patrata. este sprijinit pe elemente elastice si este prevazut cu un racord de alimentare si un racord de evacuare. excentric si biela. este suspendat pe elemente elastice si este prevazut cu un racord de alimentare si un racord de evacuare. Pentru atenuarea trepidatiilor este montata o contrabreutate pe arborele excentricului. realizeaza vibrarea jgheabului prin manivela-biela sau excentric.

5.contragreutate. 6elemente sustinere. 4mecanism manivela-biela. [5] 35 .motor. 2.tub flexibil.biela.Fig.jgheab tubular patrat.jgheab. 10. 4. 3. Transportoare oscilante.tub flexibil.mecanism antrenare. (b) transportor oscilant: 1.elemente elastice.excentric. racord alimentare.suport fix.transmisia cu curele.elemente elastice.racord de evacuare. (c) transportor oscilant cu jgheab tubular suspendat: 1. [5] (a) transportor oscilant: 1. 7. 5. 3. 3. 5.jgheab.racord alimentare. 2. 4. (d) transportor oscilant cu jgheab tubular sprijinit: 1.racord de evacuare.jgheab. 8. 2. 2.suport element elastic. 4.

prevazuta cu gura de alimentare la partea inferioara si gura de descarcare la partea superioara. in miscarea lor. sub forma granulara. pe trasee verticale sau pe trasee inclinate. lant cu eclise. descarcare gravitationala dirijata. este pus in miscare de un grup motor. banda cauciucata cu insertie textila. din profile sudate. Materialele se incarca prin gura de alimentare iar cupele. descarcarea sub actiunea fortelor centrifuge. care este format din lanturi articulate sau banda cu insertii. Elevatoarele mobile sunt executate dintr-un cadru metalic. in functie de marimea raportului dintre greutatea proprie si forta centrifuga a materialuli transportat in cupe: descarcare gravitationala. cu descarcarea gravitationala. in cupe.4. de regula montat in partea superioara. Elevatoarele sunt instalatii de transport continuu cu organ flexibil de tractiune ce permit deplasarea materialelor in vrac. 36 . Cupele sunt montate pe un organ de tractiune flexibil confectionat in urmatoarele variante: lant cu zale calibrate. [5] Elevatorul cu cupe executa transportul materialelor. avand insa pozitie verticala. Elevatorul cu cupe Elevatoarele realizeaza transportul pe verticala sau pe trasee inclinate. cu ajutorul unor organe de fixare suporturi pentru sarcini. prevazut cu roti de rulare. Descarcarea materialelor din cupe se poate face in 3 moduri. Carcasa elevatorului are ferestre de control. numita si chinga. este prevazut cu un dispozitiv de intindere. cu traseu vertical sau inclinat. Organul de tractiune este banda sau lantul. centrifugala sau combinata. iar pe lant sau banda se monteaza din loc in loc. pe verticala sau pe o directie apropiata de verticala (65o – 90o). pentru mentinerea lantului intins. pe care il transporta pe verticala pana la gura de descarcare. folosite si pantru aerisirea elevatorului in timpul repausului. cablu. Elevatoarele mobile se utilizeaza mai rar. iar ca organe purtatoare de sarcina sunt folosite niste cupe fixate de organul de tractiune. iar tamburul de intindere. Elementele de miscare sunt inchise in carcasa confectionata din lemn sau din tabla. Chinga este infasurata pe tamburul de actionare si tamburul de intindere. format din motor si reductor. Tamburul de actionare. de regula montat la baza elevatorului. Din punct de vedere constructiv se aseamana cu banda transportoare. se incarca cu materialul. Cupele sunt fixate pe elementul de tractiune. Elevatoarele pot fi: fixe sau mobile.

Cupele se confectioneaza prin sudare sau stantare din foi de otel de 2. iar celelalte pentru materiale care curg greu si au tendinta de a adera la peretii cupei. Primele se folosesc la transportul materialelor cu granulatie fina si care curg usor.. [7] 37 . In cazul alimentarii echicurente cupa se incarca cu produs de la fundul sabotului. Din punct de vedere al formei se deosebesc doua tipuri de cupe: cu fundul rotunjit si cu fundul ascutit. Forma cupelor este determinata de proprietatile produsului si metoda de incarcare.8 mm si se fixeaza de banda prin suruburi. Se intalnesc 2 tipuri de alimentare: • • echicurent.)..Banda cauciucata se foloseste la elevatoarele cu productivitate sub 60 t/h si inaltimi de ridicare sub 30 m. In schimb apar rezistente adaugatoare la incarcare. zahar etc. Aceasta metoda se foloseste pentru produsele abrazive.6 m/s si elevatoare lente cu viteze mai mici de 1 m/s. Cupele se umplu mai bine si ϕ practic nu depinde de viteza. se foloseste elevator cu bare (pentru saci cu faina. La aceasta incărcare se obtine un coeficient de umplere relativ mic ( ϕ depinde de viteza).5 m/s) in functie de produsul ce se transporta. La incarcare contracurent. unghiul la varf de 45 o.3-3. pentru transportul materialelor cu granulatie mica si care nu solicita mult organul de tractiune in timpul umplerii cupelor. la care viteza organului de tranzactie este de 1-1. elevator cu leagane (pentru dospirea aluatului in timpul transportarii spre cuptor). Se deosebesc elevatoare rapide. Incarcarea cupelor se face: exterior direct. De exemplu. in functie de produsul transportat. exterior cu cupe screper sau interior. Eficienta procesului de alimentare determina productivitatea elevatoarelor. contracurent. Cupele au forma si capacitatea diferita si se deplaseaza odata cu chinga cu o viteza mica(0. pentru transportul materialelor cu granulatie mare sau cu densitate in vrac mare. Cupele cu fundul rotunjit se executa in doua variante: executie adanca cu unghiul la varf de 65o si cu adancimea redusa. Elevatoarele pot fi prevazute si cu alte tipuri de accesorii de deplasare. produsul nimereste nemijlocit in cupa. Lanturile si cablul se folosesc la elevatoarele cu productivitate peste 60 t/h si inaltimi de ridicare superioare lui 30 m.

6tambur intoarcere. Se folosesc la transportul materialelor cu granulatie mijlocie si mare.carcasa. 2. Elevator cu cupe. 7.lant purtator cupe. 3. [6] 1. 4. 10. 5.gura de alimentare.Cupele cu fundul ascutit sunt prevazute cu fata anterioara sub forma de jgheab ce usureaza descarcarea cupei. 9.capac.cupe. 38 . 8.transmisia mecanica.tambur motor.gura de evacuare. Fig. 11.arbore motor.

Organul de tractiune este banda sau lantul de acelasi tip cu cel folosit la transportoarele cu banda sau cu raclete. Carcasa inferioara cuprinde dispozitivul de intindere si sistemul de alimentare cu material.50 m si cand cupele nu au o capacitate mai mare de 15 l. diametrul mai mic decat tamburul de antrenare. Se folosesc numai pentru materiale cu granulatie mica. Latimea benzii este cu 35-40 mm mai mare decat laimea cupei. In schimb banda se uzeaza repede. Elevatoarele cu lanturi fac zgomot. iar pentru reducerea eforturilor dinamice si a uzurii lanturilor au viteza mica. Carcasa superioara trebuie sa aiba o forma corespunzatoare modului de descarcare a cupelor. Tamburul de intindere are. astfel incat să fie asigurata scurgerea materialului prin fereastra de evacuare.3-0.6 m/s. Ele pot lucra in atmosfera cu umiditate ridicata si cand materialele sunt tari si in bucati mari. fara posibilitatea de cadere de-a lungul ramurii incarcate sau descarcate a benzii cu cupe. iar cupele pot avea capacitatea pana la 130 l. cand inaltimea de ridicare nu depaseste 40 . ceea ce permite viteze mari. asamblate prin flanse cu suruburi si sunt executate din tabla de 2–4 mm grosime. de 0. uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda. Dispozitivul de intindere este in majoritatea cazurilor cu surub si are o cursa de 200–250 mm. Pentru cupele cu latimea mica (pana la 350 mm) se utilizeaza un singur lant. Elevatoarele cu banda au un mers mai linistit. Aceste elevatoare pot ridica pana la inaltimea de 75 m. uneori. Prinderea cupelor pe banda se face cu 2 – 8 suruburi M6 sau M8 cu capul inecat dispuse pe unul sau doua rânduri. respectiv de 1 – 2 paşi de lant. Corpul elevatorului este format din mai multe tronsoane cu lungimea de 2 – 3 m.Tipuri de cupe: Cupele cu fundul rotunjit se fixeaza pe organul de tractiune la un pas p = (2-3)h iar cele cu fundul ascutit la un pas p = h. iar pentru cele mai mari doua lanturi. pana la 2 m/s. iar in atmosfera umeda scade coeficientul de frecare dintre bandă si tamburul de antrenare. 39 .

Elevatoarele cu lanturi sunt prevazute in mai multe puncte cu clicheti.ELcA-M .elevatoare cu cupe adanci.industria alimentara etc. ELcR-M. oprind lantul. in cazul in care se produce ruperea lantului.ELcT-M .elevatoare cu cupe ascutite.ELcR-M . In functie de tipul cupei elevatoarele se clasifica: .elevatoare cu cupe semiadanci. industria miniera. avand variate intrebuintari in diferite ramuri industriale: industria metalurgica. . industria materialelor de constructii. Solutii constructive de elevatoare Elevatoare cu lanturi si cupe tip:ELcA-M. ELcT-M Elevatoarele cu cupe sunt utilaje destinate transportului pe verticala a diverselor materiale. care intra in actiune. industria chimica. Avantajele utilizarii elevatoarelor cu cupe sunt: gabaritul transversal minim si inaltimea de ridicare mare iar dezavantajele constau in incarcarea pe metru liniar redusa si pret de cost ridicat. . 40 .

Elevator tip: ELcR-M. intretinerea si consumul de energie. iar prin schimbarea pozitiei acestora si datorita fortei centrifuge de la capatul superior al elevatorului este varsata la locul de utilizare prin gura de evacuare. de numarul de cupe pe metru si de greutatea specifica a fainii care se transporta. Cele duble au capacitate mare de transport si sunt mai economice in ceea ce priveste constructia. o ridica pe verticala. de unde este luata de cupe fixate pe chinga de transport. de coeficientul de umplere al cupei. prin gura de alimentare. faina se introduce pe la partea inferioara. Elevatoarele cu cupe pot fi simple sau duble. Capacitatea de transport a elevatorului depinde de viteza chingii cu cupe. prin deplasarea lor. [7] La elevatorul cu cupe. Faina astfel varsata cade in interiorul piciorului elevatorului. 41 . care. exploatarea.

5.lăţimea cupei. B . 42 .inaltimea cupei. in m. Calculul elevatorului cu cupe Elevatorul cu cupe este utilizat pentru transportul făinii pentru depozitare sau în interiorul unei secţii de panificaţie. Pentru determinarea diametrului tamburului există o formulă empirică în care se leagă dimensiunile acestuia de înălţimea de ridicare şi de lăţimea cupelor: D Unde: H .diametrul tamburului. Viteza medie pentru transportul făinii şi descărcarea acesteia este de 2.5-3 m/s. Cupa este de capacitate mijlocie cu fundul rotunjit şi în execuţie adâncă având unghiul de vârf de cca 65º. in m. Tipul de elevator cu cupe ales este cu descarcare centrifugală. Viteza se calculează în funcţie de diametrul tamburului conducator după formula urmatoare specifica cerealelor: w [m/s] unde: D . Banda de cauciuc cu inserţii textile variază în funcţie de capacitatea necesară a elevatorului de la 60-300mm.

masa volumică [kg/m3] v . Valoarea lăţimii cupei.volumul unei cupe [m3] z .5÷0.736 unde: Q . Alte valori utile calculului tehnologic sunt: Lăţimea benzii este 100 mm.9 Puterea necesara pentru acţionarea lanţului elevatorului se determină cu formulă: P = 0.25÷1. Capacitatea de transport a elevatorului se calculează cu relaţia: Q = 3600Vizγvk [kg/h] unde: Vi . este de 75 mm. [Kw] Calculul formulelor specifice a utilajului 1.8. η = 0. Lăţimea tamburului este 110 mm. H.coeficientul de umplere a cupei.capacitatea de transport [kg/h] H – înălţimea de ridicare a materialului [m] η . Calculul diametrului tamburului 43 .2 [m/s] k . b.6 [m/s] iar pentru descarcare centrifugală v = 0. pentru descarcarea gravitaţionala v = 0.8÷3. în acest caz este de 14 m.numarul de cupe pe un metru liniar de lanţ γ .viteza de deplasare a lanţului [m/s].7÷0.Valoarea înălţimii.randamentul mecanic al transmisiei. k = 0.

Calculul capacităţii unei cupe (volumul) Din formula productivităţii avem: v v m3 [m3] Am considerat urmatoarele valori: z .85.05 + 0. deci a = 2.viteza elevatorului.pasul cupei adică numarul de cupe pe 1 m liniar de lanţ.15 m/s. 44 .075m.Lăţimea cupei este 75 mm.112 + 0. Calculul vitezei in functie de diametrul tamburului w w w =3. iar pentru calcul trebuie transformatin metri. φ = 0. w =2.coeficient de umplere.55= 1.3 0. D D D=0.302 m 2.14= 0.818 m/s [m/s] 3. deci avem 0. Q = 650kg/h şi este capacitatea elevatorului.masa volumică a făinii. ρ = 550kg/m3. w.

736 P Am considerat urmatoarele valori: Q = 650kg/h . [kW] η = 0. Calculul puterii necesare acţionării lanţului elvatorului P = 0.76 .capacitatea elevatorului.4.înălţimea elevatorului. 45 . H = 14m .randamentul mecanic al transmisiei.

6. Schema tehnologica in care apare un elevator cu cupe Recepti e calitativa si candtitativa P recuratire I1 ( impuritati 1) Uscare Depo zitare I2 ( impuritati 2) Curatire Decojire Conditionare Macinare Cernere Macinare Cernere Macinare Cernere Tarate Sroturi sau crupe Grisuri Dunsturi Faina Elevator cu cupe Dep ozitare 46 .

7.celula de odihna 47 .aparat de udat 12.masina de spalat cereale 11.separator aspirator 6.cantar automat 5.celula de rezerva 2.elevator 4.baterie de trioare 8.trior spiral 9.transportator melcat (snec) 3.magnet permanent 7. Schema de flux tehnologic ce include elevatorul cu cupe 1.decojitor de desprafuire 10.transportor dublu 13.

masina de periat cereale.14.decojitor propriu-zis 16. 8.transportor melcat 15. Bibliografie 48 .

Cluj Napoca. I. Editura Tehnica. 6. I. 1963. Ghe. 2. Editura Didactica si Pedagogica. Margaritar: CARTEA MORARULUI. I. vol. vol. Editura Risoprint. Ing. Ghe. Cluj Napoca. Moldoveanu. II. referate. 1998. Bucuresti. Moldoveanu. Bucuresti.: MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIE ALIMENTARA. 1963. Editura Risoprint. Crisan: TEHNOLOGIA PANIFICATIEI. Bucuresti. N. Editura Tehnica. Ing. 5. Banu C. 2007. M.1. N. Florentina Radu. N. Farkas. 2009. 3. Niculescu. www. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDISTRIA ALIMENTARA. Niculescu: TEHNOLOGIA PANIFICATIEI. Maistru B. 7. 4. ro 49 . Vasile Tisan: UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA. Editura Didactica si Pedagogica.