CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………….……3 CAPITOLUL1………………………………………..……………………………………………………………...………..7 LOCUL MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ ÎN SISTEMUL URBAN ŞI NAŢIONAL....................…………………………….7 CAPITOLUL II ……………………………………………………………………………………………………………10 POZIŢIA GEOGRAFICĂ A MUNICMULUI…………………………………………………………………………………...10 CURTEA DE ARGEŞ ……………………………………………………………………………………………………….10 CAPITOLUL III……………………………………………………………………………………………………………..12 CURTEA DE ARGEŞ….……………………………………………………………………………………………………...12 3.1. GEOLOGI A REGIUNII...................................................................................................……………………………………………………..12 3.2. – RELIEFUL……………………………………………………………………………………………………………..15 3.3.-CLIMA…………………………………………………………………………………………………………………17 3.3.1. - FACTORII GENETICI ŞI POTENŢIALUL ELEMENTELOR CLIMATICE……………………………………………..17 3.3.2. - CARACTERELE GENERALE ALE CLIMEI……………………………………………………………………………18 3.4.- HIDROGRAFIA………………………………………………………………………………………………………...22 3.4.1.-APELE SUBTERANE…………………………………………………………………………………………………22 3.4.2.-REŢEAUAHIDROGRAFICĂ..........................................................................................................................................22 3.4.3.LACURILE……………………………………………………………………..…….……………………………......24 3.5. – VEGETAŢIA…………………………………………………………………………………………………………...24 3.6.FAUNA..…………………………………………………………………………………………….…………….…….26 3.7.SOLURILE……………..….……………………………………………………….……………………………………..27 3.8. - RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI…………………………..……………………………………………………29 CAPITOLUL IV……………………………………………………………………………………………………………..30 CONSIDERAŢII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ŞI TOPONIMIE GEOGRAFICĂ………………………………………………..30 CAPITOLUL V……………………………………………………………………………………………………………...37 FENOMENE GEODEMOGRAFICE…………………………………………………………………………………………...37 5.1. - PROCESUL DE URBANIZARE ŞI ROLUL SĂU………………………………………………………………………….37 5.2. - EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ………………………………………...40 5.3.-MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI……………………………………………………………………………….42 5.4.-MIŞCAREAMIGRATORIE……………………………………………………………………………………………..44 5.5.-STRUCTURA POPULAŢIEI……………………………………………………………………………………………..46 5.5.1. - STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ………………………………………………………………….46 ŞI SEXE ……………………………………………………………………………………………………………………..46 5.5.2. - STRUCTURA SOCIAL – ECONOMICĂ………………………………………………………………………………..48 5.5.2.1.-POPULAŢIA ACTIVĂ……………………………………………………………………………………………….49 5.5.2.2.-POPULAŢIAINACTIVĂ……………………………………………………………………………………………..51 5.5.3.-STRUCTURA NAŢIONALĂ……………………………………………………………………………………………51 5.5.3.1.-STRUCTURA PE NAŢIONALITĂŢI………………………………………………………………………………….51 5.5.3.2.- STRUCTURA PE CONFESIUNI RELIGIOASE………………………………………………………………………..51 CAPITOLUL VI……………………………………………………………………………………………………………...53 FIZIONOMIA MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ…………………………………………………………………………..53 6.1.- STRUCTURA MUNICIPIULUI…………………………………………………………………………………………...54 6.2.-TEXTURAMUNICIPIULUI……………………………………………………………………………………………...56 6.3.-VECHIMEA CONSTRUCŢIILOR ÎN INTRAVILAN………………………………………………………………………58 6.4.-REGIMUL DE ÎNĂLŢIME AL CLĂDIRILOR…………………………………………………………………………….60 6.5. - MATERIALELE DE CONSTRUCŢIE UTILIZATE………………………………………………………………………...61 CAPITOLULVII………………………………………………………………….…………………………………………..62 FUNCŢIILE ORAŞULUI ŞI DEZVOLTAREA LOR……………………………………………………………………………..62 7.1. - FUNCŢIA INDUSTRIALĂ……………………………………………………………………………………………….62 7.2.-FUNCŢIA AGRICOLĂâ………………………………………………………………………………………………….66 7.3.-FUNCŢIACOMERCIALĂ………………………………………………………………………………………………..67 7.4. - FUNCŢIA ADMINISTRATIVĂ…………………………………………………………………………………………...69

1

7.5. - FUNCŢIA DE CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURI…………………………………………………………….71 - FUNCŢIA SOCIO – CULTURALĂ…………………………………………………………………………………………...72 - FUNCŢIA TURISTICĂ………………………………………………………………………………………………………75 - ZONELE FUNCŢIONALE ALE ORAŞULUI……………………………………………………………………………...….77 CAPITOLUL VIII.......................................................................................................................................................................................80 PROBLEME EDILITAR-URBANISTICE……………………………………………………………………………………..80 8.1.- ALIMENTAREA CU APĂ………………………………………………………………………………………………80 8.2. - ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE………………………………………………………………………………...81 8.3.-ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ……………………………………………………………………………82 - TERMOFICAREA…………………………………………………………………………………………………………..82 - FONDUL DE LOCUINŢE……………………………………………………………………………………………………83 8.6.- EVACUAREA DEŞEURILOR SOLIDE………………………………………………………………………………….84 CAPITOLUL IX……………………………………………………………………………………………………………..85 TURISMUL…………………………………………………………………………………………………………………..85 - OBIECTIVE TURISTICE ÎN MUNICIPIU……………………………………………………………………………………85 - ÎMPREJURIMILE ORAŞULUI……………………………………………………………………………………………....90 CAPITOLUL X……………………………………………………………………………………………………………...99 CONSIDERAŢII PRIVIND ASPECTE ALE CALITĂŢII MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ ŞI ÎN ZONĂ………………………………………………………………………………………………………….99 10.1.- CREŞTEREA NECESARULUI DE APĂ DULCE……………………………………………………………………….100 10.2. - ZGOMOTUL - O NOXĂ COMPLEMENTARĂ………………………………………………………………………….101 CAPITOLUL XI……………………………………………………………………………………………………………102 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ ÎN PERSPECTIVĂ……………………………………………………………………………………………………………...102 CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………………..105 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA……………………………………………………………………………………………..106

2

INTRODUCERE
Lucrarea de faţă - Municipiul Curtea de Argeş - studiu de Geografie Urbană reprezintă o încercare de prezentare monografică a unui important centru urban din judeţul Argeş, respectiv cel mai de seamă oraş din depresiunea Curtea de Argeş, în care am căutat să scoatem în evidenţă, prin îmbinarea elementelor de geografie fizică cu cele de geografie umană şi economică particularităţile de dezvoltare ale municipiului Curtea de Argeş în cadrul reţelei urbane a ţării. Categorie geografică cu un profund caracter istoric, a cărui existenţă este hotărâtă de modul de încadrare în sistemul şi specificul dezvoltării economice a unei perioade determinate, oraşul constituie unul din obiectivele principale ale cercetării în geografia umană. " Formă de organizare, înzestrare şi utilizare a unui teritoriu în scopul concentrării, transformării şi redistribuirii produselor necesare întreţinerii, recreerii şi progresului unei populaţii de pe arii foarte variate ca dimensiuni " ( V. Mihăilescu, 1973 ), oraşul este un produs al regiunilor în cadrul cărora a apărut şi cu care intră într-un proces de relaţii reciproce, între care se afirmă cel mai puternic relaţiile economice. în decursul îndelungatei sale existenţe, oraşul Curtea de Argeş şi-a amplificat structura funcţională, şi-a lărgit zonele de influenţă devenind principalul factor şi în acelaşi timp cel mai activ al dezvoltării economico - sociale şi cultural ştiinţifice. Studiile moderne de geografie urbană în ţara noastră au cuprins un număr mare de lucrări. Cel care a pus prima oară problema geografiei oraşelor, în 1910, a fost Simion Mehedinţi, care a asociat-o mai mult cu latura etnografică, iar analiza aglomerării urbane orientată în două direcţii : peisajul şi funcţiile sale. După 1920, studiile de geografie urbană au aprofundat, în special, raporturile dintre factorii urbani, morfostructura oraşelor, populaţia şi activităţile sale. în perioada după cel de-al doilea război mondial s-au realizat de către geografi numeroase monografii ale oraşelor, cu atenţie deosebită asupra oraşelor mari şi mijlocii, dar s-au realizat şi unele sinteze

3

. climatice.fenomene geodemografice. hidrologice. morfologice. pentru o mai bună cunoaştere a factorilor care au stat la baza apariţiei şi dezvoltării ulterioare a oraşului. cănd observarea directă şi căutarea detaliată a fenomenelor au dus la cunoaşterea particularităţilor cadrului natural al teritoriului. 4 . Pentru realizarea acestuia au fost analizate colecţii de documente şi numeroase materiale bibliografice. . . ca elemente ale peisajului şl cantităţi funcţionale integrate în teritoriu şi în istorie.locul oraşului Curtea de Argeş în sistemul urban judeţean şi naţional. .consideraţii de geografie istorică şi toponimie geografică.infrastructura urbană. ceea ce nu se poate face fără o raportare a complexului urban la dispoziţia geografică " (1973 ). precum şi a modificărilor survenite în urma acţiunii umane în întreaga depresiune Curtea de Argeş. să caracterizeze şi să explice aşezările urbane ca întreguri nedisociate. In analiza condiţiilor naturale am urmărit atât elemente de ordin cantitativ cât şi pe cele de ordin calitativ pentru scoaterea în evidenţă a valorii sitului. Această analiză a fost începută în etapa de cabinet pe baza studiului hărţilor topografice şi a materialelor bibliografice şi continuată în etapa de teren. Am urmărit aspecte geologice. în acest studiu am abordat următoarele probleme : . deci fazele mai importante în evoluţia oraşului. cu alte cuvinte. Poziţia geografică este considerată de către Simion Mehedinţi ca " un criteriu foarte sugestiv pentru geografi ". Vintilă Mihăilescu evidenţiază că " geografia are ca sarcină obligaţia să depisteze. iar în final câteva aspecte privind dezvoltarea urbană în perspectivă şi aspecte privitoare la calitatea mediului ambiant din acest centru urban şi din zonă.geografice cum ar fi lucrările profesorilor universitari Vasile Cucu şi Alexandru Ungureanu. În capitolul rezervat fenomenelor de geografie istorică şi toponimie geografică am analizat continuitatea aşezării de-a lungul timpului. lucrări intitulate " Oraşele României".condiţiile naturale. pedologice şi hidrografice pentru cunoaşterea în detaliu a formelor diverse sub care se prezintă îmbinarea şi corelarea componentelor cadrului natural.funcţiile urbane şi structura funcţională. respectiv " Oraşele din Moldova". .

date care au fost preluate şi interpretate în cursul elaborării textului şi a materialelor grafice şi cartografice.alimentarea cu apă a oraşului. . Scopul principal al lucrării este de a prezenta o " imagine geografică " a oraşului Curtea de Argeş. la baza cărora au stat numeroase constatări. ţinând seama de relaţiile de interdependenţă om.structura şi textura oraşului. din datele statistice de la societăţile comerciale. dintre acestea. de la Primăria municipiului. natură şi societate.regimul de înălţime al clădirilor . fapte şi informaţii culese din bibliografia referitoare la diversele probleme geografice tratate. . de la Comisia de statistică a judeţului Argeş.materialele de construcţie utilizate. . 5 . dar şi din zona înconjurătoare. care au îmbrăcat aspecte ce se răsfrâng asupra vieţilor oamenilor nu numai din oraş.urbanistice " am abordat următoarele probleme: . Cercetând funcţiile urbane se evidenţiază că.Studiul de geografie urbană a necesitat şi analiza populaţiei sub toate aspectele pentru a stabili particularităţile geodemografice ale oraşului.evacuarea deşeurilor solide. Am încheiat studiul de faţă cu aspecte legate de turism şi cu aspecte legate de calitatea mediului ambiant din Curtea de Argeş.vechimea construcţiilor în intravilan. Lucrarea de faţă reprezintă îmbinarea cercetărilor de cabinet cu cele de teren. în special cele legate de industrie.alimentarea cu gaze naturale. . . . In penultimul capitol am abordat câteva aspecte privind dezvoltarea urbană în perspectivă a municipiului Curtea de Argeş. funcţia industrială este cea care asigură caracterul dinamic al municipiului Curtea de Argeş şi importanţa sa în cadrul reţelei de localităţi a ţării. în capitolul " Probleme edilitar . în capitolul referitor la fizionomia municipiului am abordat următoarele probleme: . datorită activităţilor urbane.alimentarea cu energie electrică şi termică.spaţiile verzi şi de agrement.

Curtea de Argeş a păstrat legături cu localităţile din mijlocul cărora s-a ridicat. s-a înălţat ca târg. în final. prin îndemnurile. în baza cărora am realizat lucrarea de faţă.Această lucrare este prima de acest gen consacrată prezentării oraşului Curtea de Argeş. oraş apoi municipiu. explicaţiile sale competente. 6 . aduce elemente interesante în realizarea acestui studiu de geografie urbană. aduc mulţumirile mele Catedrei de Geografie a Universităţii Bucureşti pentru pregătirea teoretică şi practică asigurată de-a lungul celor cinci ani de studiu şi în special îndrumătorului ştiinţific. a constituit de altfel primul motiv al alegerii municipiului Curtea de Argeş drept teză de licenţă. oraş care prin dezvoltarea sa economico socială din ultimile decenii şi prin problematica pe care o supune cercetării. pentru sprijinul acordat în munca de colaborare a lucrării mele de diplomă. domnului lector universitar Ion Vasile. Cercetarea populaţiei. Lipsa cercetărilor aprofundate în general de geografie a populaţiei în special. a aşezării se înscrie pe linia unor preocupări mai vechi. sfaturile.

în secolul al XIV . fapt care duce la concluzia existenţei unei continuităţi de locuire a populaţiei autohtone în vremea făuririi statului dac şi în perioada colonizării romane.CAPITOLUL I LOCUL MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ ÎN SISTEMUL URBAN. 7 . Dunăre şi Marea Neagră ( Marea cea Mare. In cursul istoriei sale. Băiculeşti. la Radovanu. oraşele se remarcă în general prin vechime. JUDEŢEAN ŞI NAŢIONAL Studiate în individualitatea lor. CURTEA DE ARGEŞ nu este cel mai important oraş al ţării. castram sau castellum. precum şi în împrejurimi ( la Poienari. Această continuitate avea să determine transformarea pe parcurs a unei aşezări rurale într-una urbană . cum era numită în acele vremuri). Aceste descoperiri atestă viaţa umană încă din paleolitic şi neolitic. dar se numără printre acelea în care populaţia autohtonă este atestată de câteva milenii. a unor importante diviziuni administrative. dar în prezent se numără printre acelea care au aproape 40. aflată în apropierea unei fortăreţe. în timpul migraţiilor şi în perioada care a precedat formarea statului feudal pe teritoriul dintre Carpaţi şl Dunăre. prin dimensiuni. Retevoieşti). totuşi în secolul al XIII lea ( 1247 ) a fost reşedinţa de scaun a voievodului Seneslau. O dovadă sigură o constituie urmele materiale descoperite în săpăturile arheologice de dată relativ recentă efectuate pe teritoriul oraşului. prin funcţiile care le particularizează. De asemenea. Tutana. a statului cuprins între Carpaţi.lea. Municipiul CURTEA DE ARGEŞ din zilele noastre nu este cel mai vechi din ţară. oraşul avea să devină capitala de plasă. CURTEA DE ARGEŞ nu este cel mai mare din România. Vâlsăneşti. Zigoneni. în valea Târgului.lea prima capitală a Ţării Româneşti. prin numărul locuitorilor. Aceste materiale se găsesc laolaltă cu cele aparţinând epocii bronzului şi fierului.urbs Argis atestată documentar înainte de secolul al XIV .000 de locuitori. apoi capitală de raion. Valea Danului.

în prezent CURTEA DE ARGEŞ este un oraş modern. noua 8 . Sub protecţia domniei.lea Argeşul ca aşezare urbană era considerat principalul centru politic. pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Oraşul a cunoscut un ritm de modernizare mai accentuat din punct de vedere administrativ în comparaţie cu evoluţia vieţii economice. Drept urmare. deşi existenţa lor era anterioară ) care exercitau o seamă de prerogative menite să apere drepturile comunităţii locale. economic şi cultural al Ţării Româneşti.estul Europei. adică curtea de la Argeş. aceea de reşedinţă temporară şl ocazională a domniei. pe teritoriul căruia curtea domnească. Această nouă denumire apare începând cu documentul din 24 aprilie 1510. Epoca modernă în viaţa oraşului CURTEA DE ARGEŞ a fost marcată prin înnoiri structurale care au transformat treptat aşezarea medievală într-una de factură capitalistă. Vechea administraţie a aşezării urbane aflată în plin progres în secolul nostru nu numai că şi-a schimbat formele de conducere. oraşul avea să atingă culmile cele mai înalte. noile întreprinderi industriale.XV. devenind un factor hotărâtor în relaţiile din sud . oraşul a cunoscut o importantă înflorire economică în secolele XIV . în primul deceniu al secolului al XVI . locuitorii lui se bucură din plin de binefacerile civilizaţiei. dar s-a organizat pe baze noi în cadrul unui plan de sistematizare edilitară transpus în viaţă prin contribuţia obştească şi a statului (din 1831 oraşul dispune de un buget propriu). a determinat schimbarea numelui aşezării în CURTEA DE ARGEŞ.Dacă în secolul al XIV . locuitorii lui. oameni liberi. deşi în cartografia medievală europeană s-au mai menţinut numele de Argeş. înlocuind pe cele medievale ( judeţul şi pârgarii) cu cele burgheze (magistratul. Cât timp oraşul CURTEA DE ARGEŞ a fost capitala ţării. s-au dezvoltat meşteşugurile şi comerţul. noua destinaţie dată oraşului. Noile cartiere de locuinţe. schimburile cu satele din împrejurimi şi cu oraşele din restul ţării şi chiar de peste hotare. după modelul oraşelor europene occidentale. aveau o administraţie proprie alcătuită dintr-un judeţ şl 12 pârgari ( atestaţi documentar din 1629. atinsese un nivel european. apoi primarul şi consiliul popular). prin fastul şi strălucirea ei.lea.

având din anul 1632 efigia " Vulturul cu două capete " municipiul CURTEA DE ARGEȘ se impune în sistemul urban județean și național prin vechime și prin funcțiile care îl particularizează. Aşezare domnească de mai multe milenii.11.structură comercială demonstrează că nivelul de viaţă al localnicilor nu mai este tipic provincial. atestată documentar la 12. 9 . nu mai este diferenţiat în comparaţie cu al locuitorilor din alte oraşe ale ţării.1330.

52 km2. la vest cu comunele Ciofrângeni şi Tigveni şi la est cu Muşăteşti şl Mălureni şi are o suprafaţă de 69. iar teritoriul său se desfăşoară între următoarele coordonate : între paralele de 45° 10' 10 . în bazinul hidrografic al râului Argeş.CAPITOLUL II POZIŢIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ Municipiul CURTEA DE ARGEŞ. veche cetate de scaun. între următoarele limite altitudinale : 430 m în lunca Argeşului şi 772 m în Dealul Răpa cu Brazi. El se află la o distanţă de 38 km de municipiul Piteşti. s-a dezvoltat pe terasele şi versanţii văii Argeşului. la 36 km de municipiul Râmnicu Vâlcea şi la 45 km de municipiul Câmpulung. reşedinţă a primilor Basarabi este situat în partea de vest a judeţului Argeş. Se învecinează la nord cu comunele Valea Danului şi Valea laşului. la contactul Subcarpaţilor Getici cu Podişul Getic. Municipiul CURTEA DE ARGEŞ. municipiul are o altitudine medie de 450 m. în depresiunea subcarpatică Curtea de Argeş. la sud cu comuna Băiculeşti. înconjurat de dealurile şi muscelele sudice ale Munţilor Făgăraş.

la contactul acestora cu Podişul Getic. depresiune situată în sudul Subcarpaţilor Argeşului. Ea face parte din " Depresiunea celor şapte muscele " alături de depresiunea Tigveni la vest şi depresiunea Muşăteşti la est. prin existența unor zone agricole în jur și prin situarea la un nod de comunicații important. de alte centre importante din Țara Românească. Beneficiind de o bună așezare economică. 24°45' longitudine estică.latitudine nordică şi 45°50' latitudine nordică şi meridianele de 24°37' longitudine estică şi respectiv. CURTEA DE ARGEŞ este singurul oraş din depresiunea Curtea de Argeş. municipiul CURTEA DE ARGEȘ și-a asigurat dezvoltarea funcțiilor economice în etapele evoluției sale istorice prin apropierea de diferite resurese de materii prime. 11 .

3. GEOLOGIA REGIUNII 12 .1.CAPITOLUL III CADRUL NATURAL.geografice. SUPORTUL GEOGRAFIC AL ACTIVITĂŢII UMANE DIN DEPRESIUNEA CURTEA DE ARGEŞ Depresiunea Curtea de Argeş formează o unitate geografică complexă cu trăsături propriiunui peisaj geografic puternic umanizat. Procesul de umanizare progresivă a unităţii a beneficiat de un ansamblu variat de elemente fizico .

Acestui mediu marin i-a urmat unul lagunar în timpul tortonianului mediu. cât şi a frământărilor tectonice din orogenezele moldavă şi attică. Prezenţa într-un sondaj de adâncime. Regimul de linişte din helveţian pare a se fi continuat şi la începuturile tortonianului. cu blocuri rulate. Transformarea în uscat a acestui fost domeniu marin şi lacustru se datoreşte înălţării în bloc a munţilor Carpati şi a zonelor vecine în villafranchian şi retragerii treptate către sud . în afara limitei sudice a Subcarpaţilor. Pe alocuri. nisipuri şi pietrişuri bine cimentate.Din punct de vedere geologic zona luată în studiu se încadrează în partea de vest a depresiunii precarpatice cunoscută în literatură şi sub denumirea de Depresiunea Getică. prezente pe latura nordică a Depresiunii Getice şi pe clina sudică a Coziei. marne nisipoase.argile helveţiene. în jurul unor înălţimi ele sunt înlocuite cu calcarele recifale.est a liniei de ţărm. care a dus la schiţarea unora din cutele subcarpatice. apariţia mediului lagunar a fost consecinţa înălţării din timpul orogenezei stirice târzii. Liniştea care a urmat după această transgresiune a permis. fapt ce a permis depunerea unui orizont de marne şi tufuri vulcanice. ca în continuare. Diversitatea de facies a depozitelor sarmatice este consecinţa atât a poziţiei lor morfologice. în continuare 13 urmează formaţiuni alcătuite . Conglomeratele şi gresiile burdigaliene marchează o puternică transgresiune mai ales în partea estică. în depresiunea Getică conglomeratele să treacă treptat în gresii şi marno . ieşită de curând de sub apele Lacului pliocen. cu maximum de extensiune în regiunea Râului Doamnei. a unor formaţiuni cretacice de natură flisoidă şi a unor accidente structurale demonstrează continuarea orogenului carpatic în acest compartiment scufundat şi acoperirea lui cu formaţiuni paleogene. în Subcarpaţii Getici se observă un sarmaţian inferior alcătuit din brecii.

paralel cu accentuarea şi înălţarea cutelor subcarpatice. Prin reactivarea sistemelor de falii au fost puse în evidenţă areale de subsidenţă. Astfel. prin depozitele sale din argile. fie cu partea internă a Subcarpaţilor . în acest caz apar slabe tendinţe de ondulare a unui monoclin ce a resimţit tectonizarea carpatică 14 .argiloasă alcătuieşte succesiv şi restul pliocenului mediu şi superior. paralel cu reactivarea unor vechi fracturi şi accentuarea structurilor din Subcarpaţi. indică un regim de apă liniştită. care va deveni pentru un timp salmastră ( cu depuneri de gresii şi calcare) apoi. Dar efectul cel mai important al acestui eveniment tectonic îl constituie înviorarea puternică a eroziunii care avea să ducă la formarea cuverturii piemontane. Aceeaşi litologie dominant marno . pentru ca spre sud. conglomerate etc. având un caracter transgresiv. dulcicol. dulce. marea sarmatică şi-a împins ţărmurile spre marginea munţilor. Dincolo de Argeş. în locul unei structuri de cute evidente. Formaţiunile pliocene care au urmat perioadei atât de agitată tectonic din timpurile miocenului trădează. treptat. din nou. Acum a avut loc cea mai puternică ridicare în bloc a Carpaţilor şl căderea de-a lungul fracturii marginale a molasei subcarpatice. acoperind cu sedimente groase relieful anterior format.predominant din nisipuri. meoţianul. iar unde acestea au rămas sudate ( în cazul Muscelelor ) molasa a făcut corp comun cu bordura montană. de nisipuri cu intercalaţii de marne albicioase. Amploarea depunerilor va dura mult timp. Depozitele respective sunt dispuse în continuitatea sarmaţianului pe monoclinul Muscelelor. La contactul cu muntele acestea capătă o dezvoltare mare. în general. implicit amplificarea structurilor subcarpatice. pietrişuri. numai că limita lor nordică s-a depărtat treptat de Carpaţi. locul lor să fie luat. Odată cu sfârşitul pliocenului şl începutul cuaternarului se fac simţite mişcările valahe prin ridicarea masivelor muntoase. Ca urmare. o mare linişte.

urmând mai ales sinclinalele depresionare. 15 .mai degrabă printr-o redresare. De la orientarea dominant consecventă şi transversală a structurii subcarpatice văile au căpătat un caracter mixt cu sectoare de cursuri subsecvente longitudinale. ca şi de apariţia unor areale de subsidenţă. Ca urmare. începe o nouă fază de denudare puternică. se poate presupune că această situaţie corespunde şi primei modificări majore a configuraţiei reţelei de văi. pe alocuri până la verticală. ajungându-se la apariţia actualei trepte joase a depresiunilor şi culoarelor de vale. stimulată de diferenţa de altitudine creată între Subcarpaţii înalţi şi ariile de vorland. rămas suspendat ca o treaptă înaltă. sunt săpate terase. Denudarea va duce în final la exhumarea reliefului de sub cuvertura piemontană şi. la remanierea depozitelor în partea periferică a piemonturilor încă în formare. în nivelul iniţial al depresiunilor.Nucşoara. a stratelor şi apariţia unor fracturi locale (Corbi . Brădet). impunând reţelei hidrografice adâncirea pe direcţiile actuale. concomitent. Retragerea lacului cuaternar şi coborârea nivelului de bază au creat condiţii pentru înaintarea regresivă a obârşiei râurilor din piemontul getic şi captarea unor cursuri longitudinale subcarpatice. în general. Cu aceste evenimente tectonice mult diversificate regional.

a vârstei recente. înguste şi adânci create de pâraie în general cu debit mic. în partea de nord a municipiului Curtea de Argeş. cu poala. culoarul răului Argeş. Spaţiul s-a dezvoltat pe terasele şi versanţii Argeşului. în bazinul hidrografic al râului Argeş. a mişcărilor epirogenetice din cuaternar şi a denudaţiei manifestată mai ales în adâncime. se obţine numai în cazul când se priveşte regiunea de sus de pe interfluvii. altele mai tinere care se adâncesc din ce în ce mai spre sud. . în ansamblu. între următoarele limite altitudinale : 430 m în lunca Argeşului şi 772 m în Dealul Râpa cu Brazi şi are o suprafaţă de 69. înălţimile acestor dealuri se termină prin suprafeţele monoclinale de mare deschidere. această zonă este brăzdată de numeroase văi. cu pante accentuate şi cu declivităţi mari care au generat procese gravitaţionale de versant mai ales pe înălţimi. în depresiunea Curtea de Argeş. lunci şi terase. în detaliu. aspectul general al zonei este acela al unei câmpii piemontane înălţată din ce în ce mai mult spre nord şi scăzând în trepte spre sud. versantul şi culmea sa. Imaginea de suprafaţă netedă. dar care în timpul verii iau forma unor torenţi năvalnici.2. Relieful maior .cel mai impunător îl reprezintă dealul. dealurile. a căror cotă altimetrică oscilează între 600 şi 700 m. au o morfologie teşită. însă.RELIEFUL Municipiul Curtea de Argeş este situat în partea de vest a judeţului Argeş. la contactul Subcarpaţilor Getici cu Podişul Getic.52 kmc. Acestea sunt despărţite de văi scurte. cu aspect de poduri naturale sau cu succesiuni de înşeuari. versanti. 16 . Amploarea acestora a fost mult diminuată prin intervenţia energică a omului.3. unele mai evoluate. Relieful depresiunii Curtea de Argeş reprezintă o îmbinare complexă de forme variate ca geneză şi vârstă : interfluvii. Ca urmare a originii sale acumulative.

Procese geomorfologice actuale 17 . şi anume: pe terasa I ( 2 . ea se lărgeşte din ce în ce spre sud atingând lăţimi de 1-1. Oraşului Curtea de Argeş s-a dezvoltat teritorial pe terasele râului Argeş.vest sunt foarte puţine. lunca Argeşului apare bine conturată în raport cu unităţile înconjurătoare.a ( 5 . şoselele sau drumurile principale pe direcţia est . Forma şi dimensiunile interfluviilor şi înclinarea mare a pantelor au influenţat reţeaua căilor de comunicaţie.a ( 12 -15 m ) dezvoltată numai pe stânga şi pe versanţii neafectaţi de procesele geomorfologice actuale. Pe suprafaţa sa relativ plană apar mici arii depresionare în care apa freatică se găseşte la mică adâncime.8 m ) ş i terasa a III .5 km. uneori mai frecvente decât cele care se găsesc de-a lungul văilor. Pe ambele domenii deluroase ale oraşului. Geneza microreliefului este rezultatul eroziunii conjugate a apei râului care a scăpat lateral şi vertical în structura sedimentară a locului. Astfel. înşeuari în structuri argiloase. Prezintă o slabă înclinare spre cursul Argeşului şi este brăzdată de vechi cursuri ale văilor ce vin de pe ambele părţi. pe terasa a l l . Lunca Argeşului din sectorul analizat se include în cursul mijlociu al râului. Ea are o dezvoltare monolaterală în proporţie de 75 % pe partea stângă.5 m ) care s-a degradat în urma amenajărilor hidroenergetice. Lăţimea acestei terase variază între 2-4 km. de-a lungul masivelor principale s-au stabilit drumuri de căruţe.5 m este parazitată de conuri de dejecţie bine dezvoltate. ogaşe. pe cele două părţi ale Argeşului se înscrie o varietate de microfome adiacente : văi derazive. terasări antropizate. în schimb. văi scurte şi agresive. iar suprafaţa sa prezintă o dublă înclinare spre albia minoră pe direcţia de curgere a răului. cu altitudine relativă de 3 . Ca unitate morfologică. Terasa de luncă a Argeşului.în partea de sud dealurile au un aspect mai domol şi coboară până la 400 m.

3. 3. curgeri noroioase. de condiţiile climatice. etc. Argeşul are un regim destul de fluctuant ceea ce se reflectă în dinamica de albie ( eroziune. la contactul Subcarpatilor Getici cu Podişul Getic. torenţialitate şl şiroire.deal. . cât şi sub influenţa omului. nisip. resimţind atât influenţate maselor aer vestice cât şi cele estice. Ca urmare.Sub acţiunea agenţilor externi. de soluri. Dezvoltarea proceselor actuale de aici depind de : pantă.proluviale la baza versanţilor.CLIMA Prin poziţia sa geografică. în raport cu litologia şi structura. Pe versanţii cu pantă mare. în zonă apar o serie de procese actuale ce formează o gamă întreaga de degradări ale reliefului. acumulări ). regiunea studiată se încadrează la climatul de tranziţie munte . cu energie de relief de peste 100 m. gradul de acoperire cu vegetaţie. condiţionat de regimul precipitaţiilor şi de aportul solid lateral. Asocierea lor favorizează producerea de degradări de teren pe areale extinse pe versanti şi de acumulări legate de materiale coluvio . 18 . albia are o stabilitate redusă. Modelarea reliefului este deosebit de activă dar diferenţiată. Procesele din albie depind de regimul scurgerii. la adăpostul orografic al jCarpaţilor Meridionali. cu alcătuire complexă ( alternanţă de strate de pietriş. fiind uneori " înecată " de nisipuri şi pietrişuri provenite de pe versanti. argile ) şi unde presiunea antropică este mare se produc alunecări.

2 kcal/cmt în luna iulie.3. Din radiaţia incidenţă şi cea reflectată o parte se reflectă în atmosferă. . Radiaţia reflectata si absorbită.7 kcal/cmt.1. aerul cald şi uscat excaladează Munţii Balcani aducând timp senin şi frumos. reprezintă albedoul. dinamici şi geografici. iar maxima de 17. Cele mai frecvente vânturi sunt cel din nord . . minima fiind înregistrată în luna decembrie de 2.FACTORII GENETICI ŞI POTENŢIALUL ELEMENTELOR CLIMATICE ' Factorii genetici ai ciumei sunt : cosmici.7 . 3. având valori mai mici iarna şi atingând cele mai mari valori în timpul verii datorită zilelor mai lungi şi înălţimii mai mari a soarelui la orizont.CARACTERELE GENERALE ALE CLIMEI Regimul temperaturii aerului 19 .3. Circulaţia generală a atmosferei. Raportul dintre radiaţia incidenţă şi cea reflectată. Radiaţia globală reprezintă suma radiaţiei directe si difuze şi variază în timpul unui an. Media lunară a radiaţiei globale la Curtea de Argeş are valori cuprinse între 2. constituie unicul izvor energetic al tuturor proceselor care au loc pe pământ şi în atmosferă. iar o parte este absorbită de suprafaţa activă.3.7 kcal/cmc. Uneori. în unele situaţii sinoptice.2.est generate de anticiclonul Azoric şi Siberian.vest şi nord . Factorii cosmici sau radiativi sunt: Radiaţia solară -.

7 II -0.4°C. Rezultă deci că amplitudinea absolută este de 62.8 -0. aceste zile încep din aprilie şi până în septembrie.8 IV 9.7 V VI VII 20. Zilele tropicale cu temperaturi mai mari sau egale cu 30°C sunt aproximativ 25 pe an.0 17.5 in 3. Numărul zilelor de vară.1 15.septembrie ).7°C). rezultă că temperatura maximă absolută nu a depăşit 40°C (36.9°C la 7 februarie 1985 ). Din întreaga perioadă de observaţii meteorologice efectuate la Curtea de Argeş. temperatura medie anuală în perioada 1985 .5°C la 26 iulie 1987 ).5°C ). iar mediile lunare cele mai coborâte în luna ianuarie (-1.30°C ( -25.1995 a fost de 9. valorile medii lunare sunt mai coborâte de 0°C. iar minima absolută nu a coborât sub .Analizând valorile temperaturii aerului în perioada 1985 .8 După Anuarul Meteorologic Se constată că la staţia meteorologică Curtea de Argeş situată la 448 m altitudine.1995 se constată că aproape timp de 5 luni ( mai . temperatura medie lunară depăşeşte 14°C şi numai 2 luni (ianuarie şl februarie).199 5 AN VIII 19. situânduse valoric pe o poziţie mediană în cadrul amplitudinilor absolute înregistrate în restul teritoriului României.1°C.1 2. adică cu temperaturi mai mari sau egale cu 25°C este de aproximativ 90.7 LUNILE 1985.8 XI XII 9. TEMPERATURA MEDIE ANUALA POSTUL I CURTEA DE ARGEŞ -1.8 X 8.1°C) şi august ( 19.5 DC 14. Umezeala aerului 20 . Valorile medii lunare multianuale cele mai ridicate se înregistrează în lunile iulie (20.

3 vin 4.2 LUNILE AN n III IV 5.2 X 4.6 5.9 VII 4.8 V 5.1995 POSTUL I 84 II 84 III 77 IV 71 V 72 LUNILE VI VI I 69 AN vin rx 73 X 76 XI 81 XII 85 76 CURTEA DE ARGEŞ 69 70 După Anuarul Meteorologic NEBULOZITATEA MEDIE 1985 .1995 POSTUL I CURTEA DE ARGEŞ 6.7 VI 4.6 XI 6.0 XII 6.8 6 după Anuarul Meteorologic 21 .Umezeala relativă a aerului exprimă raportul dintre cantitatea de vapori existenţi în atmosferă şi cantitatea maximă a acestora corespunzătoare temperaturii aerului.4 6.0 rx 4. UMEZEALA MEDIE ANUALA ŞI LUNARA 1985 .

9 II 37.6 X 38.4 mm).4 . 22 . PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE MEDE LUNARE ŞI ANUALE 1985 .6 ore.9 XII 51. Cantitatea de precipitaţii maxime căzute în 24 de ore a fost de 240 mm în 24'.1 mm.155 ore pentru zona analizată.6 XI 51.9 mm în 1990 ). în luna decembrie ca şl în celelalte luni de iarnă predomină precipitaţiile sub formă de zăpadă. Având în vedere faptul că municipiul Curtea de Argeş se află la contactul dintre Subcarpaţii Getici cu Podişul Getic la o altitudine de 448 m.4 VIII 59.1 AN Valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de 644.9 DC 34. Repartiţia anuală a regimului pluviometric este neuniformă.6 mm în 1995 ) şi ani secetoşi ( 441. vara cănd nebulozitatea are valori foarte mici. Acest fapt are repercursiuni negative asupra culturilor agricole datorită excesului de umiditate produs primăvara şi de deficitul de vară. intensitatea şi durata.7 . favorizează condensarea mai intensă a vaporilor de apă.6 mm).6 IV 57. valorile maxime sunt mai mari în iunie. când cerul este mult acoperit.Durata de strălucire a Soarelui Regimul anual al duratei de strălucire a Soarelui este în strănsâ corelaţie cu regimul şi distribuţia nebulozităţii fiind de 2.1995 POSTUL I CURTEA DE ARGEŞ 26. în luna mai precipitaţiile încep să crească în cantitate datorită acţiunilor ciclonilor şi a pătrunderii de aer umed (91.6 ) în ianuarie şl februarie. precipitaţiile fiind destul de abundente.6 LUNILE VI 94. Distribuţia precipitaţiilor pe anotimpuri este inegală.9 III 35. Precipitaţiile atmosferice Precipitaţiile atmosferice sunt fenomene meteorologice caracterizate printr-o mare variabilitate în ceea ce priveşte frecvenţa. în lunile iunie şi iulie se înregistrează cantităţi medii deasemenea mari (94. aceasta are valori mici ( 85.90.4 VII 64. de 258. iar cele minime în ianuarie . în lunile de iarnă. durata de strălucire a Soarelui înregistrează valori mari în luna iulie. suficient pentru coacerea cerealelor.februarie.0 644.64.9 V 91. existând ani ploioşi (918.

descărcările electrice însoţite de ploi torenţiale. nord cu 7. Frecvenţa cea mai mare a calmului se înregistrează în lunile de toamnă şi iarnă.Vânturile Direcţiile din care se produc cel mai des în medie anuală advecţia maselor de aer sunt vest cu o frecvenţă de 10.7 %. Viteza medie a vântului nu depăşeşte 3.vest cu 7. viscolul. S-a înregistrat o medie de 14 zile în care viteza a fost de 11 m/s. Pe lângă circulaţia produsă de macroprocesele sinoptice în zona studiată mai apare şi o circulaţie locală. Calmul atmosferic reprezintă cea mai nefavorabilă condiţie meteorologică pentru impuruficarea atmosferei. Fenomene climatice specifice Unele fenomene atmosferice cum ar fi: ceaţa.vest este legată de influenţa orografiei (orientarea culoarului Argeşului pe direcţia nord .4 % şi sud 1.8 %.5 %.6 %. deoarece pe măsura producerii de impurităţi.8%. Stratul de zăpadă fereşte vegetaţia ierboasă de gerurile aspre. Media anuală a calmului atmosferic este de 58. deşi au frecvenţă redusă prezintă mult interes practic. fapt ce explică frecvenţa foarte mare a vântului pe direcţia nord.est cu 2. sud . nord . Sunt însă cazuri cănd viteza vântului este mai mare de 11 m/s. Circulaţia locală. condiţionează regimul radiaţiei reflectate în timpul verii. Grosimea medie a stratului de zăpadă este cuprinsă între 15-25 cm. est 1.0 %. bruma. în timpul nopţii se manifestă briza de deal. Frecvenţa redusă o au vânturile cu direcţie nord . chiciura.nord -vest care canalizează mişcarea aerului pe aceeaşi direcţie ).vest cu 8.est 1. frecvenţa mare a vântului de vest şi nord . contribuie la umezeala solului prin topirea zăpezii.6 %. dar acestea au o frecvenţă mai mică.0 m/s. atingând maximun în luna iulie. acestea se acumulează şi concentraţia lor creşte continuu.6 % şi sud . 23 . poleiul.

cantitatea şi repartiţia lor în teritoriu reprezintă o sursă economică importantă. El drenează această zonă. apele freatice acumulate în depozitele aluviale sunt situate la adâncimi mici de 1 . . reflectând prin aspect şi trăsături specificul celorlalte elemente fizico .ape stătătoare de suprafaţă .reprezentate de stagnări de apă din depresiunile lacustre sau de pe văile cu pante reduse. apele subterane se diferenţiază în freatice din zona schimbului activ şi de adâncime.ape subterane cantonate în orizonturile de nisipuri şi pietrişuri situate la adâncimi diferite. După caracterele genetice şi după aspectul lor general apele de pe teritoriul zonei se încadrează în următoarele categorii: . ele fiind captate şi folosite de localnici. . care formează reţeaua hidrografică. 3.4. .REŢEAUA HIDROGRAFICA Cursurile de apă de pe teritoriul zonei aparţin bazinului hidrografic al Argeşului.ape curgătoare.4. cu curs permanent sau temporar. numărul izvoarelor în zona studiată este foarte mare. . prin calitatea.5 m. Apele freatice -. De asemenea.geografice. în numeroase locuri apar la zi sub formă de izvoare. . care.S şi o pantă de 24 .1.3.4.2.APELE SUBTERANE După geneză şi condiţiile hidrologice de înmagazinare. având o direcţie de curgere N . dar mai ales artificiale care formează reţeaua de lacuri. în lunca Argeşului. 3. fie natural.HIDROGRAFIA Reţeaua hidrografică ocupă un rol important.

Variaţiile lunare şi anuale de debit sunt condiţionate atăt de factorii naturali (precipitaţii. dar de importanţă mai mică. utilizări casnice. mai. cât şi asupra calităţii apelor.27 ml/s. Pe luni.1995 debitele Argeşului la postul Curtea de Argeş.9 l/s/kmc 11. VALORILE SCURGERII MULTIANUALE RAUL ARGEŞ POSTUL CURTEA DE ARGEŞ F(kmJ Hmed (m) Qmed Qmed (mc/s) 3. în perioada 1985 . 25 . cu un climat continental moderat suficient de umed în zona muntoasă şi mai uscat spre zona de câmpie. cât şi de factorii economici ( irigaţii. De menţionat că regimul natural de scurgere al râului Argeş a fost mult influenţat de acumulările din amonte : Curtea de Argeş.1.Hmed = altitudinea medie a acestuia . cele mai mari cantităţi de aluviuni în suspensie se înregistrează în aprilie. Prin poziţia pe care o ocupă într-un ansamblu fizico .05 m/km.valoarea debitului multianual specific determinat prin împărţirea valorii Qmed la F. Oieşti. în amonte şi avale de Curtea de Argeş s-au realizat numeroase lacuri de acumulare. având scopuri multiple.F = reprezintă suprafaţa bazinului de recepţie . industriale ). depunerile de aluviuni au urmări asupra modificării albiei de scurgere şi a pantei.qmed . Cerbureni. au scăzut de la 10 ml/s în 1985 la 6. Vidraru. Reţeaua hidrografică este reprezentată în afara râului Argeş de afluenţii acestuia. Astfel. cu o mare varietate a reliefului şi litologiei. care se înscriu în salba de lacuri amenajate de om.geografic cu caractere specifice. De asemenea.81 ml/s în 1995.2 unde : . iunie. bazinul hidrografic al râului Argeş are un regim hidrologic complex.Qmed = valoarea debitului mediu multianual . iar media multianuală are o valoare de 8.110 858 34. evapotranspiraţie ).

Râuşor. Tilia platyphyllos. gârniţa ( Quercus frainetto ). precum şi apă industrială. vonicerul {Evonymus verrucosa ). jugastrul ( Acer compestris ). 3.4. alunul ( Corylus avelana ). ulmul ( Ulmus campestris ). frasinul ( Frasinus excelsior ) şi teii ( Tilia cor data. Curtea de Argeş.5. 26 . cornul ( Cornus mas ). Tilia parvifolia). .VEGETAŢIA În funcţie de condiţiile pedoclimatice. spinul ciutei ( Rhamnus cathartica) etc. lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare).3. Ele se înscriu în salba de lacuri amenajate de om pe răul Argeş. porumbarul (Prunus spinosa ).3. în stratul arbustiv se întâlnesc specii cu răspândire generală ca: gherghinarul {Crataegus monogyna).vegetaţia hidrofilă.LACURILE Din punct de vedere al amplasamentului. In afara energiei electrice. .vegetaţia de luncă . Vegetaţia de pe interfluvii . cinci lacuri sunt situate în imediata apropiere a municipiului Curtea de Argeş: Cerbureni. respectiv pădurilor de cer şi gârniţă. Păstrarea calităţii apei reprezintă o premisă importantă.este caracterizată de frecvenţa mare a pădurilor care aparţin subetajului gorunetelor. carpenul ( Carpinus betulus ). Alături de gorun {Quercus petraea ) şi fag ( Fagus silvatica ) apar şi alte specii lemnoase ca : cerul {Quercus cerris ). măceşul ( Rosa canina). vegetaţia de pe teritoriul zonei cuprinde : . apa acestora asigură irigarea unor suprafeţe întinse. iar în anumite locuri cu condiţii ecologice particulare cresc : călinul {Viburnum apulus ). Noapteş.vegetaţia de pe interfluvii . lemnul râios (Evonymus europaeus ). Zigoneni. clocotişul ( Stafylea pinata ). socul ( Sambucus nigra ).

cătinişuri. Salbe purpurea. Alopecurus pratensis. mierea ursului ( Pulmonaria officinalis ). plopişuri. Trifolium pratense. Mentha aquatica. Vegetaţia hidrofilă . de-a lungul luncii Argeşului. firuţa de pădure şi alte specii . juncacee ( Juncus effusus. papura şl mai ales trestia. la care se adaugă în unele sectoare ale luncilor stejărete. Poa pratensis. Sălcetele şi răchituşurile sunt reprezentate prin: Salix fragilis. urzica moartă galbenă ( Lamium galeobdon ). Ele ocupă o suprafaţă destul de mare şi se pot separa în pajişti 27 . aninişuri. Festuca pratensis. Taraxacum officinale. Pajiştile sunt foarte variate din punct de vedere al elementelor fitogeografice ce intră în compoziţia lor. Agropyrum repens. la sălcete se mai adaugă : plopul alb ( Populus alba ). Tot în stratul ierburilor amintim : rogozul ( Carex pilosa ) şi graminee ca mărgeluşa. laptele câinelui {Euphorbia amygdaloides ). Vegetaţia de luncă . mărul sălbatic. sănişoara ( Sanicula europaea ). In bălţi şi mlaştini predomină stuful ( Phragmites communis ).Stratul ierbos al pădurilor este format din : vinariţa {Asperula odorata). trepădătoarea (Mercurialis perennis ). Juncus compressus). Aceste plopişuri cuprind adesea şl: carpenul. etc. Arboretele şi arbuştii pădurilor de luncă sunt reprezentate prin diferite formaţii : sălcete şi răchitişuri. prin părţile joase mlăştinoase. cornul. plopul negru ( Populus nigra ). teiul. formând " şleauri de luncă ".. dar şi pe malurile apelor stătătoare unde apar în mod frecvent rogozul. papura {Typha angustifolia ) şi rogozurile. părul.mur (Rubus hirtus). sângerul etc. Pajiştile de luncă sunt alcătuite din graminee ( Gliceria acvatica. jugastrul. carex acutiformia ). Fondul forestier a cunoscut modificări în toate epocile istorice sub aspectul suprafeţelor şi al funcţionalităţii oferind importante resurse naturale şl adăpost. Cucuta virosa. Festuca arundinacea. frăsinete etc.se dezvoltă în condiţiile unei umidităţi mai ridicate. Poa trivialis. la care se mai adaugă Euphorbia palustris. Gliceria fluitans). plopul tremurător {Populus tremula ). Prin locurile mai ridicate vegetează : Agrostis alba. cu exces de umiditate. alunul.se dezvoltă cu precădere în părţile joase ale luncii Argeşului. Cyperacee ( Carex vulpina. fiind reprezentată de asociaţii lemnoase şi ierboase. Salix trianda. ulmete. în zăvoaie.

este reprezentată de speciile a căror viaţă este Capreolus capreolus ). Dintre păsări. vulpea Sciurus vulgaris fuscoater. O 28 legată de mediul forestier. caracteristic fiind piţigoiul de livadă (arus lugrubis) care nu coboară la şes şi urcă rar la munte. cele mai importante sunt: căprioara ( precum ( Vulpes vulpes ). pălămida. vegetaţia compactă de zăvoi a dispărut. De-a lungul timpului compoziţia speciilor nu s-a schimbat. Pădurea de odinioară şi-a redus drastic arealul. La marginea pădurilor de deal. mai des întâlnite în timpul verii sunt: sturzul de vâsc ( Turdus viscevorus ) şi sturzul cântăreţ ( Turdus philomelos ). pisica sălbatecă ( Felis silvestris). trifoiul alb.FAUNA O oarecare individualitate din punct de vedere al speciilor faunei se poate distinge în funcţie de biotopurile existente: de pădure. laptele câinelui. coada calului. în afară de mierlă ( Turdus merula ). . au survenit însă modificări radicale în aria lor de răspândire.6. lupul ( Caniş lupus ). păpădia. porcul mistreţ (sus scrofa ). în pădurile de deal se întâlnesc mai multe specii de piţigoi. izmă. de vegetaţie ierboasă şi acvatice. coada vulpii. Terenurile agricole. chiar şi printr-o intervenţie mai puţin controlată. în tufişuri trăieşte potâmichea ( Perdix perdix). Fauna de pădure . Pajiştile de deal sunt acoperite cu un covor vegetal alcătuit din următoarele specii: iarba câmpului. au apărut peste tot. Dintre mamifere. 3. ghizdei. în consistenţa vegetală şi modul de utilizare a fiecăreia dintre specii.de deal şi pajişti de luncă. Pe păşunea din luncă speciile întâlnite sunt: pirul gros. cu precădere cele arabile. pătlagina. veveriţa şi ( .

în tufişurile de păducel trăieşte sfinciogul berbecel ( Lanius collurio) şi pitulicea (Phylloscopus collibita). Păsările insectivore sunt reprezentate de : cojoaică ( Certhia familiaris ). {Carduelis 29 . precum şi gaia roşie ( Milvus milvus ). şoimul rândunelelor ( Falco subbuteo ). Fauna vegetaţiei ierboase. ciocănitoarea de stejar ( Dendrocopus medius ). ciocănitoarea mică ( Dendrocopus minor hortorum ).specie larg răspândită este gaiţa ( Garrulus glandarius ). un răpitor specific pădurilor de podiş. iar în tufişurile pădurilor trăiesc privighetorile (Luscinio luscinio ). Printre reptile se întâlnesc : şarpele orb ( Anquis fragilis ). iar dintre păsări amintim : graurul ( Sturnus vulgaris). bot gros ( Coccothraustes coccothrautes ). în afară de păsările de pădure amintite mai sus se mai adaugă grangurele (Oriolus oriolus ). prisura de grădină (mberiza hortulana ) şi inariţa flammea). şopârla de câmp (Lacerta agilis agilis ). iepurele de câmp (lepus europeanus ). ţicleanul ( Sita europaea caesia). Fauna caracteristică vegetaţiei ierboase de câmp şl culturii cerealiere este reprezentată de : şoarecele de câmp ( Microtus arvalis ). Reptilele sunt reprezentate prin şerpi ca : Coluber jagularis capsius. guşterul (Lacerta viridis viridis). care-şi fag faguri în pământ. şopârle (Lacerta taurica. Lacerta agilis ) etc. hârciogul ( Cricetus cricetus ). orbetele ( Spalas microphalmus). şorecarul încâlţat (Buteo lagopus ). heretele alb ( Circus macrourus). Tot aici trăieşte viesparul (Pernis apivorus ) răpitor specializat în hrănirea cu larve de viespi şi albine sălbatice. ciocănitoarea mare {Dendrocopus major ). popândăul comun ( Citelus citelus ). Ciocănitorile sunt cel mai bine reprezentate prin mai multe genuri de specii ca de exemplu : ciocănitoarea de grădină ( Dendrocopus syriacus balcanicus ). în poieni se întâlneşte pupăza ( Epupa epops ).

primul loc ocupându-1 fauna piscicolă. acestea sunt soluri relativ tinere ce pot avea textură mijlocie sau fină. Solurile brune argiloiluviale au o textură fină particulele de argilă ajungând până la 45 . datorită impermeabilităţii stratelor inferioare ale solului. Sunt soluri slab .reprezintă atracţia cea mai mare. omogenă sau neomogenă după natura cuverturii de alterare pe care s-au format. De aici rezultă pseudogleizarea solului de la slabă la moderată. dar trecerea acestor soluri în regim agricol a dus la intensificarea excesului de apă pentru că pajiştea sau plantele de cultură anuale nu pot consuma atâta apă cât pădurea. soluri brune albice. iar plantaţiile de pomi nu realizează densitatea proprie a pădurii. Pe pantele cu valori moderate se găsesc soluri brune eumezobazice. constituind o principală componentă a factorilor naturali. găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) si numeroase specii de raţe şi gâşte sălbatice.60 % din masa solului. cu deosebire în lacurile de acumulare trăiesc peşti ca: mreana ( Barbus fluviatilis). 3. de materialul parental -aceeaşi argilă gonflantă. în apa râului Argeş. luvisoluri albice.moderat acide. sărace în humus şi elemente nutritive.Fauna caracteristică vegetaţiei de luncă şi baltă reprezintă o atracţie deosebită. combaterea excesului de umiditate şi local prevenirea eroziunii. uniformitate dată de forma de relief. lişiţa ( Fulca atra ). beldiţa ( Alburnus bipunctatus ). – SOLURILE Solurile de pe platourile piemontane sunt relativ uniforme. Fauna acvatică . Solurile existente pe platouri fac parte din clasa argiluvisoluri şi sunt reprezentate prin: soluri brune argiloiluviale. 30 . în special pentru păsări precum : gârliţa ( Ansei albifrons ). grindelul ( Nemachilus barbatulus ).7. de acelaşi climat şi acelaşi înveliş vegetal. cleanul (Squalius cephalus) si lipanul ( Thymalus ). Argilozitatea ridicată a favorizat stagnarea la suprafaţă a apei meteorice.aceeaşi suprafaţă cu înclinare uşoară spre sud. în regim forestier excesul de umiditate nu este aşa de evident deoarece copacii preiau o parte din apă. Pentru refacerea fertilităţii solului se recomandă amendamentele cu calcar.

RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI Din caracterizarea condiţiilor stratigrafice şi petrografice din zonă se desprinde importanţa economică a subsolului acestei regiuni. Au fost deosebite soluri aluviale slab evoluate. soluri gleice şi soluri semigleice aluviale. ceramice . frecvent gleizate. fiind folosite la fundaţii de clădiri. soluri humico gleice. anume resursele de roci utile. nisipuri. Dintre materialele brute ( neprelucrate industrial) de construcţie. carbonatice sau nu. cu textură variată. abia formate. o importanţă deosebită o au gresiile concreţionare. unele grosiere. provenite în urma dezagregării primelor ). la pavaje de curţi şi străzi. Majoritatea au apă freatică la mică adâncime. care reflectă existenţa unui echilibru precar între procesele de pedogeneză şi eroziune. marne de diferite tipuri ( inclusiv marne calcaroase apte pentru industria cimentului ). Solurile aluviale se găsesc în lunci şi pe terasele de luncă.Pe pantele abrupte ( peste 25 % ) se întâlnesc regosoluri. Necesita fertilizare. măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a excesului de umiditate. care constituie cea mai caracteristică piatră de construcţie din această arie teritorială. .cărămizi şi ţigle). cuprinzând o gamă variată de roci sedimentare cum sunt: bolovănişuri şi pietrişuri (în depozite semiconsolidate sau în depozite mobile remaniate. altele cu textură mijlocie sau fină. Datorită pantei mari aceste soluri sunt de obicei acoperite cu pădure sau tufărişuri. 31 . Solurile aluviale ocupă o suprafaţă însemnată în lunca Argeşului. soluri aluviale moderat evoluate frecvent gleizate. 3. chiar şi cu schelet. Sunt soluri cu textură diferită. Sunt slab evoluate. de regulă bine cimentate.8. argile şi luturi de terasă ( utilizabile în industria materialelor de construcţii.

terenuri agricole. pe valea Argeşului. încărcat de istorie şi legende. Resursele solului sunt reprezentate de : păduri.Trebuiesc amintite şi resursele de petrol exploatate în imediata apropiere a municipiului. la răspântia vechilor drumuri comerciale. împleteşte în mod armonios amintirea trecutului păstrată în valoroasele vestigii ale 32 . oraşul Curtea de Argeş. la Merişani şi Vâlcele şi deasemenea balastierele pentru pietrişuri şi nisipuri înşirate de-a lungul Argeşului. CAPITOLUL IV CONSIDERAŢII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ŞI TOPONIMIE GEOGRAFICĂ Aşezat la poalele Munţilor Făgăraş. păşuni şi fâneţe naturale. într-o zonă de mare frumuseţe naturală.

câteva aşezări din regiunea subcarpatică. Cercetările arheologice recente întreprinse sub conducerea lui N. Autorul cercetărilor a ajuns la concluzia că mica biserică datează chiar de la începutul veacului XIH (c. între hotarele voievodatului se aflau. Materialele arheologice descoperite la Retevoieşti .lea reflectă un stadiu avansat de organizare a formaţiunilor politice româneşti.atestă faptul că aceste teritorii au fost locuite de purtătorii Coţofeni (mileniul II î.Tigveni.estic. în necropolele de la Tigveni şi Curtea de Argeş.artei şi culturii româneşti cu realizările zilelor noastre. Istoria începe pe aceste locuri cu mult înainte de a fi existat oraşul. la circa 100 m spre sud. Cercetările efectuate în ultimii ani la Curtea de Argeş şi în împrejurimi .fragmente de ceramică. 33 . Printre acestea se situau în primul rând Câmpulung şi Curtea de Argeş. Astfel. a căror faimă a trecut dincolo de hotarele ţării.n.). Odată cu săvârşirea procesului de formare a poporului român. în faza de târguri şi oraşe. Cepari. Diploma dată cavalerilor ioaniţi la 1247 de regele Ungariei Bela al IV .200) şi a reprezentat lăcaşul de închinare al unui mare voievod a cărui curte se afla alături. Veacurile ce au trecut peste Curtea de Argeş au lăsat urme de neşters în documentele scrise sau în măreţele zidiri. Stăneşti.au scos la lumină alte numeroase vestigii arheologice. care cuprindea şi părţile Argeşului şi al cărui centru militar şi administrativ era Curtea de Argeş. Şuiei. apariţia şi dezvoltarea primelor formaţiuni politice. sau găsit obiecte de ceramică şi arme de luptă ( cuţite de fie.e. în afara actualelor ruine de la Curtea domnească.constituirea societăţii feudale româneşti. respectiv la colţul sud .lea. aparţinând grupului cultural Ferigile. Aceste descoperiri fac dovada locuirii fără întrerupere a meleagurilor Curţii de Argeş din cele mai vechi timpuri. Din diplomă rezultă că în stânga Oltului se găsea voievodatul lui Seneslau. precum şi fundaţiile unei biserici din aceeaşi vreme. evoluţia istorică a înregistrat începerea unui alt proces . unde densitatea populaţiei era mai mare. 1. Cât priveşte aşezământul voievodal. valea Danului. Constantinescu la Curtea de Argeş au scos în evidenţă fundaţiile Curţii voievodale din secolul al XIII . unelte de piatră şlefuită . Corbi . vârfuri de săgeţi ) datând din perioada de sfârşit a Hallsttatului.

ea fiind mutată temporar la Câmpulung. a făcut să crească încrederea locuitorilor în tăria organizării ţării. l-au pus în conflict cu puternicul său veci de la nord -vest. a murit marele Basarab. încât cel dintâi stat care a luat naştere pe teritoriul României nord . Basarab I a ştiut să acţioneze în direcţiile care aduceau un plus de putere şi prestigiu. stăpânirea de către acesta a unor posesiuni din Transilvania.dunărene s-a numit Ţara Românească ".arheologia a adus probe materiale indiscutabile : începutul vechii curţi se situează în veacul XII. Acest stat s-a format în părţile Argeşului. au dat consistenţă procesului de unificare a formaţiunilor politice româneşti. după ce a atacat şi cucerit banatul Severinului. luptele lui Basarab contra tătarilor (1324 . fiind condus de Basarab I ( 1310 . înlesnite de dezvoltarea târgurilor şi apariţia unor oraşe legate prin drumuri comerciale. capitala a avut de suferit. ca şi politica independentă a domnului român. s-a îndreptat spre Curtea de Argeş.1352 ). probabil puţin după 1150. Ascensiunea noului stat român. Relaţiile economice. In toamna anului 1330. 34 . Pe măsură ce dominaţia tătară slăbea. cel care avea să joace un rol în istoria poporului român. După ostilităţile din 1330. la 1352. în studiile sale. Victoria obţinută de Basarab a însemnat prima mare biruinţă armată românească cunoscută în documente. condusă personal de rege. creştea tendinţa formaţiunilor politice româneşti de a se uni într-un stat de sine stătător. râvnite de dregătorii maghiari. aşa cum reiese din sgrafitul de pe peretele nordic al naosului din Biserica domnească. refuzând oferta de pace propusă de Basarab I. oastea maghiară. Concomitent cu desfăşurarea procesului s-a căutat desprinderea de sub suveranitatea maghiară şi crearea unei ierarhii feudale proprii.1328 ) şi sârbilor (1330 ). Aici. Atent la schimbările politice ce surveneau în relaţiile internaţionale. Ştefan Ştefanescu arată că " forţa tradiţiei era atât de puternică şi conştiinţa originii etnice atât de vie.

Făgăraşului şi Amlaşului. Dar primejdia provocată de înaintarea otomană. totodată. Ei au menţinut independenţa Ţării Româneşti. au scos la lumină numeroase monede din timpul lui Vlaicu Vodă. în acest scop.1377 ). au dezvoltat organizarea internă şi au emis monede proprii. în care sunt arătate vămile pe care trebuiau să le plătească aceştia. ca şi coaliţia antiotomană care îşi punea în el mari speranţe. Din cancelaria de la Argeş s-au emis primele documente scrise. în timpul său capitala revine la Curtea de Argeş. contravenea ambiţiei de supremaţie a regelui Ungariei. dat braşovenilor de Vladislav I. Când pe tronul Ţării Româneşti s-a urcat Vladislav I Vlaicu ( 1364 . în 1359. Vladislav I a bătut cea dintâi monedă românească de argint. precum şi succesele militare şi politice repurtate de Vladislav I. fiul lui Radu I. a continuat eforturile tatălui său şi a reuşit să consolideze poziţia politică a Ţării româneşti. Vladislav I a luat măsuri de stimulare a schimburilor comerciale şi a creat înlesniri de tranzit. Pe drumul Loviştei şi al Câmpulungului se făcea legătura cu Sibiul şi Braşovul. l-au determinat pe Ludovic de Anjou să cadă la înţelegere cu voievodul român şi să recunoască existenţa de sine stătătoare a Ţării Româneşti. El termină ridicarea Bisericii domneşti de la Curtea de Argeş şi zideşte biserica mănăstirii Negru Vodă de la Câmpulung. Dovada unor schimburi comerciale reiese şi din privilegiul din 1368. cel mai vechi purtând data de 25 noiembrie 1369. cu legendă în limba latină. promovată de Vlaicu Vodă. raporturile cu regatul maghiar erau din nou încordate. Efortul pentru apărarea ţării impunea dezvoltarea unei economii prospere. care au asigurat o stare prosperă ţării şi o viaţă economică înfloritoare reşedinţei de la Argeş. Opera lui Vladislav I a fost continuată cu înţelepciune de urmaşii săi. care au făcut să-i crească prestigiul internaţional. fiul lui Nicolae Alexandru. unde este şi înmormântat. odată cu venirea la tronul Ţării Româneşti a 35 .1364 ). Vladislav I îşi păstrează astfel pe mai departe stăpânirea asupra banatului Severinului.Fiul şi urmaşul lui Basarab I. acesta înfiinţează la Curtea de Argeş prima mitropolie a Ţării Româneşti. care-i aducea venituri însemnate. Ca să dezvolte comerţul intern şi. Cercetările arheologice de la Curtea domnească din Argeş. să marcheze poziţia sa de independenţă. care a devenit un puternic sprijin al domniei în politica internă şi în păstrareea independeţei ţării.1386 ). Nicolae Alexandru ( 1352 . Radu I (1377 1383 ) şi Dan I ( 1383 . După o scurtă domnie a lui Dan I. Lupta pentru o politică independetă a Ţării Româneşti.

Ca si majoritatea oraselor din Taxa. Marele numar de monede. Curtea domneasca de la Arges. Mircea eel Batran ( 1368 . despre privilegiul dat de Mrcea eel Batran negustorilor din Brasov (1413) §i despre alte evenimente* marturii ale unei vieti efervescente a orasului Curtea de Arges. Ultimul hrisov care ni s-a pastrat de la marele domnitor este scris la 10 iunie 1415. Flamanzesti. Pravaleni. In urma victoriilor obtinute s-a consolidat pozijia Jarii Romanesti. In secolele XIV . in afara de pricinile penale. in special bizantine. domnul Mircea. cand Argesul era capitals a Jarii Romanesti. Mircea eel Batran a domnit la Arges.XV. datoriti dezvoltarii fortelor de producjie si a rela^iilor comerciale din Transilvania. orasenii beneficiau de privilegiul domnesc care le acorda libertatea de a-si alege dupa voie organele de conducere. Victoria de la Rovine (10 octombrie 1394) dezvaluia invadatorilor un popor darz.1418 ) a cautat sa-si consolideze domnia si a fost primul dintre domnii romani care au incercat sa infaptuiasca un puternic front in lupta impotriva Imperiului otoman. atesta prezenta in vechiul targ al Argesului a unor negustori 36 . Zigoneni. pana in anul mortii. Argesul avea in jurul sau un ocol sau mosia orasului in care intrau un teritoriu rural si numeroase sate: Iasi. Din cele mai vechi timpuri. creste prestigiul domniei. in Curtea de Arge§. emblema ce i s-a atribuit ca veche capitals a Tarii Romanesti. cu trei ani inaintea mortii sale. de a se bucura de dreptul de sigiliu si de dreptul de targ. capata un nou fast. Romaneasca. impunandu-se o noua organizare atat cancelariei cat si Curtii domnesti ". despre primirea la Arges a solilor straini. calauzit de un conducator energic si abil. aici aveau loc mari balciuri care atrageau negustori de pe toate meleagurile tarii. §Tirile ce au ajuns pana la noi vorbesc despre intoarcerea lui Mircea eel Batran la Curtea de Arges dupa stralucita victorie de la Rovine. hotarat sa-si apere cu orice pret integritatea tarii. Orasul era condus de un judet sau un primar si un consiliu format din 12 pargari care. a crescut autoritatea lui Mircea in interior si prestigiul lui afara. aveau drept de judecata asupra orasenilor. gasite in cursul ultimelor sapaturi arheologice. Cornetu."stralucitului barbat. In vremea lui a avut loc prima mare confruntare turco -romana si una dintre cele mai glorioase lupte purtate de poporul roman pentru apararea independentei sale. Sterna orasului era vulturul bicefal. apare de timpuriu o orasenime puternica economiceste care isi apara cu darzenie privilegiile cand erau incalcate de domnitor.

lea. la sfârşitul secolului al XIV . domnitorii obişbuind să ţină mai multe curţi. care s-a preocupat de întărirea cetăţii Poienari aşa cum reiese din letopiseţul Cantacuzinesc. operă ce reflectă o mare profunzime în gândire şi un strălucit talent literar. foarte probabil în urma ascensiunii comerciale a acestui oraş şi pentru o mai directă legătură cu Transilvania. Curtea de Argeş ocupă primul loc.ambulanţi străini care aduceau mărfuri de lux pentru conducătorii feudali şi mai târziu pentru curtea domnească. 1476 ). această schimbare s-a făcut lent.1442. 1443 . Astfel. Ultimul voievod care îşi are scaunul domnesc la Curtea de Argeş este Dan al II . Domnia lui Neagoe Basarab ( 1512 . Om de mare erudiţie. Dacă înainte de Neagoe Basarab oraşul se cârmuia şi îşi administra singur moşia. Curtea de Argeş este unul din primele centre ale Ţării Româneşti în care se dezvoltă de timpuriu cultura orăşenească medievală. din 31 de localităţi din Ţara Românească (târguri şi sate ) care făceau comerţ cu Sibiul.1447)• Argeşul mai revine în istorie în timpul lui Vlad Ţepeş ( 1456 .şi autor al " învăţăturilor către Jiul său Teodosie ". în paralel. precum şi existenţa. ţinea pază şi lua dijmă pentru folosirea locurilor de cultură şi a 37 .1462. a documentelor emise la Argeş şi la Târgovişte în timpul domniei lui Vlad Dracul (1436 .lea exista aici o şcoală orăşenească de grămătici pentru redactarea actelor. Dar aceşti ani strălucitori aveau să fie şi ultimii ani ai reşedinţei domneşti de la Argeş. fiul lui Vlad Dracul. Dar curtea din Argeş va continua să existe şi după domnia lui Alexandru Aldea. pana la Neagoe Basarab. Aşa se explică atribuirea denumirii Curtea de Argeş capitalei de la Argeş. pentru a o deosebi de cea de la Târgovişte. judeca pricinile dintre cetăţeni.1521 ) a readus în parte strălucirea de odinioară oraşului Curtea de Argeş. sub numele de Biserica episcopală . Neagoe Basarab este considerat un Marc Aureliu al Ţării Româneşti. Neagoe Basarab s-a dovedit un mare protector al artei şi culturii romaneşti. Alexandru Aldea (1431 . în anul 1500. Dar flacăra vie care s-a aprins prin faima noii biserici a Argeşului avea să mistuie de fapt autoritatea oraşului care fusese cândva capitală. Starea sa economică înfloritoare este dovedită şi de documentele vremii. acest negoţ sporea veniturile oraşului prin taxele vamale percepute asupra circulaţiei mărfurilor.1436) mută reşedinţa la Târgovişte. El este înmormântat în ctitoria sa în anul 1521. Ctitor al mănăstirii Curtea de Argeş cunoscută din 1793. cănd s-a întemeiat episcopia de Argeş. filozof şi scriitor.

ce se îngrijea cu treburile orăşenilor îşi pierde autoritatea. Oamenii erau obligaţi să-şi vândă produsele la târg numai cu ştirea egumenului. Oraşul se reface greu. imagine ce se păstrează şi în deceniile următoare. care dădeau imaginea unei aşezări rurale. numeroase acte rămase vorbesc despre plângerile celor robiţi. Documentele de epocă arată că argeşenii se alătură în 1821 revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Mihai Viteazul a întărit mănăstirii privilegiul mai vechi de-a ţine judecăţile şi de-a lua vamă. în majoritate agricultori şi meseriaşi.lea. când viteazul domn a făcut ultima încercare de a rezista trupelor polone şi partizanilor lui Simion Movilă. iar mai târziu. în 1859. despre " spargerea satelor " sau despre pricinile de judecată dintre orăşeni şi mănăstire. care nu mai păstra decât faima avută cu aproape 500 de ani în urmă. populaţia s-a opus încercării forţelor reacţionare de a şterge de pe listele electorale pe reprezentanţii săi. El avea circa 4. " Târgul Curtea de Argeş 38 . oastea invadatoare a lui Bathory pradă Târgoviştea. Un moment important în istoria oraşului îl constituie prezenţa lui Mihai Viteazul aici (la 14 aprilie 1597 ) şi lupta de la 25 martie 1600. oraşul. Căutând să-şi mărească autoritatea. Gabriel Bathory atacă prin surprindere Ţara Românească în iarna anului 1611. îmbrăcăminte şi hrană pentru armată. în timpul războiului de independenţă din 1877 1878. pe lângă faptul că au luptat ca soldaţi. Stăpânirea mănăstirii se întindea şi asupra satelor vecine.pădurilor. decăzuse din punct de vedere economic. iar judele devine un executant al ordinelor mănăstirii. fiind îndatorat prin lege mănăstirii Argeşului. Curtea de Argeş şi împrejurimile. despre fuga ţăranilor de pe moşiile bisericii. în luptele care au avut loc înainte de victoria deplină obţinută de Radu Şerban. La sfârşitul secolului al XIX . locuitorii oraşului.000 de locuitori. au contribuit şi cu sume de bani pentru achiziţionarea de muniţii. Consiliul celor 12 pârgari. aceste drepturi trec în folosul mănăstirii. şi circa 700 de case construite din lemn.

toponimia regiunii este destul de interesantă. Cotmeana. Deşi puţin studiată.română: Bratia. cu un număr redus de muncitori. s-au creat ramuri şi profesii purtătoare ale progresului tehnic.lea. In anul 1898 intră în funcţiune linia ferată Piteşti . Titeşti. Cetăţeni. Această metamorfoză prin care a trecut oraşul Curtea de Argeş a contribuit la creşterea numărului populaţiei de la circa 11.000 locuitori în 1968 la aproape 40. economia oraşului se înviorează. Multe apelative sunt de construcţie specific românească : Câmpul Lung. chiar tautologic : Capul Piscului ). Corbi (Corbeni. Către începutul secolului al XX . în ultimile decenii au apărut pe harta oraşului Curtea de Argeş noi obiective industriale. Boişoara. la care se adaugă numeroase antroponime originare. precum şi apelativele Câineni. de legendă şi istorie care secole de-a rândul a fost dat uitării. Bascov (în documente Baţcov) etc.economică ).scria Nicolae Iorga -eo adunătură sărăcăcioasă de case cu câte unul sau două rânduri. Gruiul Lupului. se înregistrează şi apelative de origine slavo . a renăscut în ultimile decenii. pe care o străbat astăzi străzi cu pietre ieşind pretutindeni la iveală răzvrătite ". folosite apoi ca apelative 39 . Râul Doamnei (Domneşti). Curtea de Argeş. altfel destul de curate. s-au extins şi modernizat cele existente. De asemenea. cunoscând cea mai dinamică etapă din îndelungata sa viaţă. (Piscul Moşului. trăind mai ales prin comorile sale de artă. Râul Târgului (ambele şi cu semnificaţii socio . Dezvoltarea economico socială şi-a pus tot mai mult amprenta şi în schimbările înnoitoare ce au survenit în viaţa spirituală a locuitorilor.000 în prezent. Corbii de Piatră). în 1903 ia fiinţă fabrica de prelucrare a lemnului.. leagăn de baladă şi doină.Curtea de Argeş. Piscul Lung. Topolog ( Topoloveni ). şi de livezi. In locul unei industrii tradiţionale. inclusiv un arhaic Trărure ( " între râuri " ).

de Nămăleşti (nămaie = vită. în general. Oraşul însă. ci ca o colectivitate. care se distinge tocmai prin particlarităţile şi prin trăsăturile pe care le exprimă spaţiul social pe care-1 compune. Turceşti.geografice ( Stroieşti. nu poate fi considerat ca un simplu aglomerat de indivizi. Dealtfel sunt foarte rare numele geografice cu originea în rândul populaţiei alogene. Cu alte cuvinte. fie el spontan sau organizat.1. Muşăteşti şa. Ea se constituie sub forma unui ansamblu uman. de tipul : Valea laşului. este reflectată îndeosebi de diversitatea raporturilor dintre schimburile ce au loc în structurile economice şi cele sociale ale societăţii. Valea Sasului. . Urbanizarea. Mai amintim. ca proces complex. latinescu animaţia ). CAPITOLUL V FENOMENE GEODEMOGRAFICE 5. atestându-se aşadar un vechi nucleu de vieţuire românească pe aceste meleaguri. spre exemplificare. toponimia majoră este proprie regiunii. Berindei. a relaţiilor care o caracterizează înseamnă o continuă ajustare reciprocă a oamenilor şi a activităţilor lor la cerinţele procesului tendential de realizare a nevoilor colective ce constituie obiectivul funcţiilor urbane. documentaţia istorică vine să confirme acest fapt. Bădeşti. Populaţia formează elementul esenţial al oraşului. ai cărui membrii se află legaţi printr-un sistem complex de relaţii.PROCESUL DE URBANIZARE ŞI ROLUL SĂU Modificările produse în existenţa socială se oglindesc în modul cel mai pregnant în viaţa comunităţii umane care formează principalul factor transformator a oricărei localităţi urbane. Perfecţionarea vieţii urbane. Albota. 40 . ).

care redă creşterea greutăţii specifice a populaţiei orăşeneşti în totalul populaţiei şi altul sociologic. . . 5. generat de acest proces şi care exprima în esenţă un transfer de caracteristici urbane asupra localităţilor rurale. În sensul în care o înţelegem în etapa actuală. cât şi dintre acest sistem ( privit ca subsistem ) şi celelalte componente geodemograflce şi naturale ale sistemului spaţial social.istorice şi specificului regional. societatea urbană care este rezultatul predominării oraşului asupra satului. între diverse categorii de localităţi ale sistemului urban.Existenţa unui şir de forme urbane şi aspecte ale procesului de urbanizare conform etapei social .Caracterul istoric al procesului de urbanizare. Urbanizarea. . urbanizarea este un proces ce se leagă profund de epoca dezvoltării accelerate a oraşelor. 4. nici unul dintre aceste moduri de abordare nu-1 ascunde pe celălalt. ca urmare a unei puternice industrializări a acestora. 3. variabile importante ale urbanizării. dar numai abordarea globală. unul sub aspect geodemografic. Evident. sub ambele aspecte ale urbanizării. De urbanizare începe să se vorbească îndeosebi din momentul în care industrializarea transformă oraşele în poli de atracţie şi de concentrare a oamenilor şi a activităţilor dintr-un teritoriu şi de atunci când creşterea oraşelor nu se mai face în limitele anterioare acestora.Interferenţa la un moment dat.Se pot deosebi două moduri de abordare a procesului de urbanizare. Industrializarea dă naştere la o formă de societate. se află într-o strănsâ legătură. la un ansamblu de localităţi. fiecare interferându-se şi decurgând din celelalte. adică teritoriual şi al populaţiei.Raportul dinamic complex dintre urbanizare şi industrializare. se impune ca modalitatea cea mai solicitată de situaţiile noi ale dezvoltării sociale actuale. De aceea. 2. adică al modului de viaţă. . îmbinarea pe un anumit teritoriu a unor forme şi aspecte urbane diferite ale procesului de urbanizare. Adică ea exprimă într-un fel gradul de complexitate a interrelaţiilor existente la un moment dat. când oraşele " explodează " în teritoriu. pentru procesul de urbanizare se pot stabili următoarele trăsături : 1. Aceste trăsături. În prezent. referindu-se la o reţea constituită se raportează deci. privite ca sistem.Urbanizarea ca instrument de intervenţie activă asupra spaţiului geografic şi posibilităţile de remodelare a teritoriului prin procesul de urbanizare. . caracterul şi formele pe care le 41 .

a determinat un anumit tip de urbanizare (explozivă). urbanizarea conţine finalitatea industralizării. echilibrată a centrelor urbane actuale. Fenomenul urban încetează să se mai dezvolte doar ca o 42 . Prima formă a raportului. determinată de revoluţia industrială şi care s-a manifestat printr-un adevărat drenaj sau transfer al populaţiei rurale spre oraşe. de generare a procesului industrial în toate domeniile productive. primei jumătăţi a secolului nostru. oraşele se revarsă în afara limitelor tradiţionale. începând cu a doua jumătate a secolului al XX . la sfârşitul secolului al XVIII -lea şi începutul secolului al XIX . Apar ca urmare. în faza sa expansivă.lea se manifestă cu pregnanţă o inversare a raporturilor anterioare dintre industrializare şl urbanizare. Ca o consecinţă a creşterii demografice. noi cartiere periferice cu aceleaşi caracteristici şi densităţi ca şi cele centrale.lea industria înlocuieşte agricultura şi manufacturile ca sectoare ale producţiei esenţiale generatoare de oraşe. care să elimine supraconcentrarea şi poluarea urbană şi să asigure o dezvoltare organică. Totodată se manifestă fenomene noi în ceea ce priveşte raportul sat . teritorială şi ca funcţiuni social . este proprie perioadei de după marile revoluţii tehnico .industriale din secolul trecut şi încă pentru unele ţări. raportul dinamic dintre ele a evoluat de la forma în care industrializarea. explodează în periferia lor. Industrializarea şi urbanizarea sunt două procese care nu se suprapun. a dus la supradimensionarea lor demografică. de schimb. în ultimul secol mai ales.economice. generează urbanizarea sau cu alte cuvinte. la forma actuală în care exigenţele moderne ale urbanizării solicită un alt fel de industrializare. adică industrializarea.oraş şi influenţa oraşului asupra teritoriului.îmbracă urbanizarea în ultimul secol şi jumătate depind de raportul dintre acesta şi procesul de industrializare al oricărui teritoriu la un moment dat. Astfel. de forţă de munca. Dezvoltarea reţelei de transporturi a stimulat şi mai mult expansiunea oraşelor. cu mare accent pe caracteristicile calitative. concentrarea urbană este rezultatul direct şi proporţional al concentrării industriale a mijloacelor de transport. fenomen nemaiântâlnit în istorie. De asemenea. etc.

mai bine zis un sistem urban în care se disting : .economice adecvată rolului lor de centru de convergenţă regională de diferite ranguri. în anul 1993 populaţia urbană era de 54. responsabil de anumite răsturnări de situaţii din prezent şi de însumarea unor caracteristici drept trăsături ale contemporaneităţii. 43 . In acelaşi timp. chiar mai mult. sub forma acestuia supradimensionată. este procesul A de conştientizare a maselor. în ţara noastră.5 % din totalul populaţiei. Un alt factor important.o zonă urbană în continuu proces de dezvoltare intensă caracterizată prin elemente noi în formă şi în desfăşurarea procesului de urbanizare. factorul care impune dezvoltarea industriei. Ca o consecinţă a modului specific de evoluţie a procesului s-a constituit o reţea urbană naţională.o armătură urbană clasică. structura acestuia într-un anumit loc. aceştia nu mai acceptă să li se impună modele din afară.istorice din diverse etape de dezvoltare. dar evident. urbanizarea este de data aceasta. evoluţia fenomenului urban şi a procesului de urbanizare a urmat aceleaşi legi generale pe care le-a urmat fenomenul respectiv pe plan mondial. In consecinţă.consecinţă a dezvoltării industriei. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei urbane în ţara noastră. mari ) cu o structură a funcţiilor social . mijlocii. adică peste 36 % din populaţia ţării. în primul rănd. . s-a manifestat în forme specifice conform unor particularităţi ale condiţiilor social . în cele 236 de oraşe ale României locuiau 7 milioane de locuitori. ca şi în majoritatea ţărilor europene. Este o trezire şi o luare de atitudine fermă împotriva oraşului industrial. la începutul anului 1970. străine de concepţia lor şi de felul lor de a fi. în care coexistă oraşe de mărime şi importanţă diferită (oraşe mici.

determinând o serie de transformări cu caracter structural funcţional care au căpătat o intensitate deosebită mai ales în ultimile decenii ale secolului nostru. fiind singurul centru urban din depresiunea Curtea de Argeş şi al treilea ca mărime demografică în cadrul judeţului Argeş. constituia la începutul secolului al XX . în intervalul 1930 .EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ Municipiul Curtea de Argeş face parte din categoria oraşelor mijlocii ale ţării. oraşul înregistra un număr de 6. .000 locuitori şi după municipiul Câmpulung ce are o populaţie de peste 44.823 locuitori în 1992. Creşterea demografică a municipiului a cunoscut tendinţe ascendente. fiind un efect al dezvoltării economice a oraşului. factorii stimulatori ai creşterii demografice. Creşterea demografică este înainte de toate fenomenul care a atras atenţia sociologilor. în componenţa populaţiei târgului predominau cei ocupaţi cu agricultura.718 locuitori. după numai 6 decenii o populaţie de cinci ori mai numeroasă. care astăzi sunt asimilate definitiv.2. cea mai intensă creştere are loc în a doua jumătate a secolului nostru. Această etapă ne dă imaginea aproximativă despre începuturile formării nucleului urban al Curţii de Argeş mai întâi ca sat. Astfel. înregistrând la 1 ianuarie 1996 o populaţie de 35. de la 6.sociali care au acţionat. Municipiul Curtea de Argeş înregistrează deci. ce înregistrează o populaţie de peste 250. indicând o evoluţie sinuoasă. la recensământul din 1930.809 locuitori. Această creştere s-a efectuat într-un ritm de aproximativ 470 persoane anual ceea ce indică comparativ cu celelalte oraşe ale ţării o intensitate medie a fenomenului.000 locuitori. dependentă de factorii economico . 44 .5. apoi târg şi centru administrativ apoi ca oraş. din care face parte.lea. reşedinţa judeţului.1992 populaţia municipiului cunoaşte o creştere continuă.809 locuitori în 1930 la 35. Această creştere se datoreşte în mare parte includerii în limitele municipiului a unor sate învecinate. După primele evaluări mai importante ale populaţiei stabile din Curtea de Argeş. în diferite etape se înregistrează variaţii mari ale ritmului respectiv. Dezvoltarea meşteşugurilor şi apoi a funcţiilor sale administrative şi economice. după Piteşti.

645 35.162 locuitori în 1993 ). Concentrarea de populaţie în municipiul Curtea de Argeş .809 9.1992 cu peste 10. 45 . Se declanşează o puternică afluenţă de forţă de muncă spre noile locuri de muncă create.764 16.180 10. Este uşor de observat că populaţia oraşului a crescut în intervalul 1977 .424 24. 5. 3. datorită dezvoltării continue a economiei. Cit. 4.ca fenomen obiectiv generat de implantarea industriei moderne în acest centru s-a realizat în special datorită afluenţei apreciabile a unor noi contingente de persoane provenite din alte localităţi. DINAMICA POPULAŢIEI ORAŞULUI CURTEA DE ARGEŞ ( 1930 . 1. 6.823 După anul 1950 se trece la aplicarea politicii de industrializare pe baza pianului de stat ce dese/ude treptat noi perspective pentru dezvo/tarea municipiu/ui Curtea de Argeş.1992 ) Nr. ANUL 1930 1948 1956 1966 1977 1992 TOTAL LOCUITORI 6.dar şi expansiunii lui economice şi sociale ca centru relativ prosper.718 locuitori în 1995 faţă de 36. ca urmare a înrăutăţirii situaţiei economice. îndeosebi rurale. 2. comercial şi agricol al judeţului Argeş. dar începând cu anul 1993 acesta scade uşor ( 35. Aceasta a constituit nu numai principala cale de sporire a numărului de locuitori. ci şi de schimbare a vechii structuri a populaţiei oraşului Curtea de Argeş. a emancipării femeii şi a scăderii nivelului de trai.000 de persoane.

5 5. ANUL PROPORŢII LA 1000 LOCUITORI NĂSCUŢI DECEDAŢI 18.6 5.6 22.6 22.2 6. 6. .3.5 29.2 23.3 6.1 12.3 6.0 13.2 * 4.8 21. 12. 5.9 11.9 6. 7.2 18.5.8 19. 14.2 20. 21.8 SPOR NATURAL 13.6 12.MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI Mişcarea naturală reprezintă transformările ce au loc în cadrul populaţiei.3 19.8 6.4 13.3 14.9 6.4 6.6 28.4 6.4 16. 19.5 29.8 5.0 5.2 22.9 6. 18.3 25.2 27. ca urmare a evoluţiei fenomenenlor demografice: natalitate.5 21.7 14.7 5.4 6.9 18.3 30.6 7.8 5. 10.5 32. 9. 3.6 8.6 16.6 13.3 6. mortalitate şi spor natural. Crt. 4.4 19.4 1.0 22. 8.6 11. 22.9 24. 2. Nr.7 26. 16.5 22.2 23.0 37.9 18. 20.6 18.9 18. 15. 11.7 6.7 19. 13. 17. 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 46 .5 17.2 21.5 6.

6 6. industrializarea. Numărul mare al deceselor s-a datorat diverselor boli.5 6.6 NATALITATEA . 30.S.reprezintă numărul născuţilor vii la 1. un grad înalt de înzestrare tehnică. începând cu anul 1994 natalitatea atinge valori din ce în ce mai mici ( sub 10 %o.2 11.5 16. 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 19.3 %o ( 1972 ).1 6.000 locuitori.2 18.0 12. MORTALITATEA . 28.reprezintă numărul de decedaţi. 25.7 %o (1967 ) şi 8. stress-ului şi asistenţei sociale precare.2 5. în funcţie de o serie de factori.23.8 8.0 11. lipsei de medicamente şi a posibilităţilor materiale de cumpărare. *■ Din analiza datelor de mai sus. În ultimii 30 de ani mortalitatea a înregistrat valori ce au oscilat între 4.6 11.J.7 7. în 47 . la 1. 31. Schimbările survenite în condiţiile social economice.4 5. s-a constatat o scădere a natalităţii şi o diminuare a sporului natural. După anul 1989.0 7.5 %o (1967 ) şi 8.6 %o în anul 1996).3 3.se constituie ca diferenţă între natalitate şi mortalitate. ARGEŞ 9.6 9.6 %o ( 1996 ). chiar 8.7 5. 26.5 12. 24. rezultă următoarele: în perioada 1966 .3 2. valori care se situează sub media pe ţară. urbanizarea.1 D. ca urmare a revoluţiei din decembrie şi abolirii regimului totalitar. dar frecvent valoriloe acesteia sunt cuprinse între 20-30 %o.1996 natalitatea a înregistrat valori care au oscilat între 37. s-au liberalizat avorturile şi s-a acordat familiei decizia de a-şi planifica numărul copiilor.5 5.000 de locuitori şi constituie unul din factorii de bază ai creşterii populaţiei. El a cunoscut perioade de scădere şi de creştere a valorii lui. din toate categoriile de vârstă. 27.3 10. SPORUL NATURAL . au modificat structura mortalităţii faţă de trecut.5 6. 29.4 5.7 17. îndeosebi cardiovasculare şi cancerului.9 4.

etc. periodicitate. 5. 4. MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ ÎN PERIOADA 1966 . durată. ANUL PROPORŢII LA 1. expansiunea şi retracţiunea teritorială. După anul 1989. . In ultimii trei ani valoarea acestuia coboară chiar sub 5 %• ( 3.9 % în 1994. sporul natural înregistrează valori ce se situează sub 10 %o. pe de o parte.9 29.000 LOCUITORI SOSIŢI 1.1996 Nr.7 %o în anul 1967) acesta ajunge în prezent la valori foarte reduse (2.3 4.0 -0. 5.1 5. Astfel. 4. Nivelul lui este direct influenţat de valoarea indicilor natalităţii şi mortalităţii.4.9 22.special social .3 % în 1995.0 35.0 PLECAŢI SPOR MIGRATORIU 25.2 20. odată cu creşterea ratei natalităţii şi mortalităţii.MIŞCAREA MIGRATORIE Evoluţia speciei umane îi este caracteristică.7 43.1 28.1 28.economici. Această particularitate este cunoscută sub denumirea de migraţie şi ea poate fi definită drept mişcarea teritorială a oamenilor care are diferite aspecte în funcţie de scop. 3.1 %o în 1996 ).5 26. Crt.1 17.1 % în 1996). ca urmare.3 32. 2. de la un spor natural foarte ridicat (30. în anumite limite mobilitatea. ritmicitate. a liberalizării avorturilor şi pe de altă parte a îmbunătăţirii asistenţei sociale. 1966 1967 1968 1969 1970 1971 45.6 27. 6.9 48 .6 -6.3 28. 2.

24. 25.7 20.9 8.3 10. 31.1 13.4 7.1 34.5 28.3 7.6 11.9 -2.2 13.6 28.3 11. 16.2 7. 22.8 16.8 4.5 9. 21.6 44.2 15. 17. 15.7 13. 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 24.2 18.1 -3.9 26.9 8.0 3.0 17.5 5.9 6.8 6. 9. 13.7.5 17.8 36.9 7.3 12.7 15. 8.1 10.2 19.4 -2. 11.6 13. 29.7 11.7 8. 10.2 3.3 49 .0 14.1 7. 28.4 8.5 11.3 19.9 19.8 16.8 19.5 15.4 5.2 0.7 9.9 6. 12.8 20. 18.1 10. 23. 26.0 10. 30. 14.4 25.5 15.3 11.8 13.1 10.1 9. 19.3 25. 20.0 23.0 15.6 40. 27.1 32.0 33.8 16.5 9.3 26.2 10.1 17.

1969 şi 50 . că acesta a înregistrat valori diferite de la un an la altul. Deşi concomitent a avut loc şi emigrarea unor persoane din Curtea de Argeş. cu excepţia anilor 1968. sporul migratoriu a fost pozitiv. Migraţia spre oraş a devenit una din căile utilizării superioare a forţei de muncă existente în această parte a ţării.Cei doi curenţi ai migraţiei. Din analiza datelor asupra valorii sporului migratoriu. acest fenomen nu poate fi considerat negativ în raport cu transformările care au avut loc pe ansamblul economiei naţionale. în perioada 1966 1996. reiese. deşi opuşi în ceea ce priveşte efectul lor asupra creşterii demografice sunt determinaţi în mod direct sau indirect de aceeaşi factori social economici. Intensitatea procesului de urbanizare şi forţa de atracţie a oraşului au influenţat în mod hotărâtor ritmul mişcării migratorii.

Valori negative se înregistrează şi în : 1995 (-2. ultimul fiind determinant pentru evoluţia demografică a municipiului Curtea de Argeş. ( 1992 ) 3. ( 1970 ) 4. ci şi a întregii ţări. 1967 ( 17.5. 1977 ( 17. 5.5 %o ). cât şi în raportul dintre populaţia activă şi cea întreţinută.7 %o ). 1996 (-2. Cele mai mari valori s-au înregistrat în următorii ani : 1976 ( 25.4 %o.STRUCTURA POPULAŢIEI 5 Structura social. ( 1994 ) 3. 1978 ( 20.socială.5. au generat schimbări atât în structura pe sexe şi grupe de vârstă a populaţiei. 1966 ( 20.6 %o ). populaţiei prezintă importanţă pentru dezvoltarea municipiului Curtea de Argeş.9%o).1 %o. .8 %o).0 %o ).8 %o. Cele mai mici valori pozitive ale sporului migratoriu s-au înregistrat astfel : ( 1980 ) 0. .STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE Sporul natural pe de o parte şi sporul migratoriu pe de altă parte. nu numai a municipiului Curtea de Argeş. atăt din punct de vedere economic cât şi 5.6 %o ).1.1972 când s-au înregistrat valori negative. ca urmare a mutaţiilor profunde ce au avut loc în întreaga viaţă economico . Sporurile migratorii au scăzut destul dee mult după 1990. 51 . La recensămintele din ultimii ani a rezultat că majoritatea populaţiei era născută în judeţul Argeş.7 %o.

Cunoaşterea structurii populaţiei după vârstă are un rol deosebit de important în planificarea economică şi socială. ANUL 1930 1977 1992 Total Populaţie 6.361 Feminin 3. în organizarea reţelei comerciale şi bineînţeles în planificarea resurselor de muncă. 1. 1977 şi 1992 arată că numărul persoanelor de sex feminin este cu puţin mai mare decât al celor de sex masculin. la baza planificării producţiei bunurilor de larg consum. cu consecinţe demografice şi economice remarcabile. Datele demografice de la recensămintele din 1930. iar grupa vârstnicilor ( peste 60 ani ) deţine 7 % din totalul populaţiei.823 Masculin 3. Structura populaţiei pe grupe de vârstă are de asemenea o mare semnificaţie demografică şi economică .584 18. Structura pe grupe de vârstă dă indicaţii precise asupra dinamicii populaţiei.18 ani ) deţine o pondere de 34 % din totalul populaţiei. Putem spune deci că municipiul Curtea de Argeş are o populaţie tânără. Structura pe grupe de vârstă este determinată în mare măsură de natalitate şi mortalitate şi de fenomenele migraţiei populaţiei. 2. evident că ponderea din ce în ce mai mare a populaţiei grupei de 60 şi peste 60 ani duce în mod direct spre creşterea 52 . Raporturile dintre vârste definesc în ultimă instanţă greutatea specifică a populaţiei active din mediul urban şi potenţialul resurselor de muncă. O predominare netă a bărbaţilor sau femeilor într-o populaţie poate avea consecinţe considerabile în dezvoltarea economică a unei regiuni. deci raportul între grupa masculină şi cea feminină este relativ uniform. 3.5 0 ani depind multe aspecte ale perspectivei demografice.STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE IN ANII 1930.60 ani) deţine o pondere de 59 %.1977 ŞI 1992 Nr.645 35. grupa adulţilor ( 18 .462 Structura pe grupe de sexe are o importanţă deosebită.238 12. Crt. Urmărind piramida vârstelor la nivelul anului 1992 putem spune că grupa tinerilor ( 0 .809 24.061 17.571 12. Indicatorii acestei structuri trebuie să stea la baza construcţiilor şi organizării preşcolare şi şcolare. dar acest fapt nu se resfrânge în dezvoltarea economică a oraşului. de nivelul grupei feminine între 1 6 .

economică a populaţiei ne relevă o serie de indicatori în aprecierea gradului de participare a populaţiei sau a diferitelor ei grupe.ocupaţi în întreprinderi industriale de importanţă republicană. In cadrul structurii social .ECONOMICĂ Structura social .după crtiteriul activităţilor aconomice . .activii . . Studii de detaliu ne oferă indicatori privind răspândirea forţei de muncă în diferite ramuri ale economiei.economici şi îndeosebi de caracterul relaţiilor de producţie şi de nivelul forţelor de producţie. următoarele categorii: A. după criteriile folosite.populaţia utilizată în întreprinderi şi instituţii care depăşesc limitele importanţei locale.numerică a părţii populaţiei neproductive. Gradul ocupării populaţiei în sfera producţiei materiale este determinată de o serie de factori social .populaţia activă de bază . întreprinderi de construcţii de locuinţe. în activitatea productivă sau neproductiva.2. întreprinderi de transport. Această grupă cuprinde : . forestiere agricole.5.economice distingem. de obiective industriale şi social culturale. 5. ceea ce ridică o serie de probleme economice şi sociale.din sectorul agricol şi din unităţile cu caracter de deservire. 53 .parţial activii .STRUCTURA SOCIAL . .se disting 3 grupe de populaţie şi anume : 1 .

prestări de servicii. silvicultură.cuprinde persoanele necuprinse în procesul muncii sociale . populaţia se împarte în două mari grupe: 1 . industria casnică etc.întreţinuţi de stat sau persoane particulare ) persoane cu venituri ce nu provin din muncă ( chirii. 5.populaţia activă de deservire cuprinde : . care deserveşte producţia circulaţiei mărfurilor. cultură şi artă. unităţi comerciale cu amănuntul.POPULAŢIA ACTIVĂ 54 . 2 . institutele de proiectări. . şcoli tehnice. cooperativele meşteşugăreşti. edituri. ocrotirea sănătăţii.2. şcoli medii şi elementare. administraţie şi alte ramuri. gospodărie comunală şi de locuinţe. B. transporturi de mărfuri.populaţia neproductivă .activii . asistenţă socială şi cultură fizică. economii ). transport în comun. .1. studiori cinematografice.copii sub 15 ani şi persoane ce nu au ocupaţii aducătoare de venituri ( pensionari . unităţi industriale de importanţă locală.ocupaţi exclusiv în activităţi de deservire ale oraşului şi teritoriului sau administrativ.după criteriul sferei de activitate -.potenţiali activi . telecomunicaţiile ce deosebesc ramurile neproductive şi populaţia. 3 .populaţia activă în sfera producţiei materiale . învăţământ.2 . telecomunicaţii.din sectorul agricol. unităţi sanitare de interes local. ştiinţă şi deservire ştiinţifică.5.populaţia activă în sfera neproductivă . în deservirea socială.cuprinde populaţia ocupată în industrie.cuprinde populaţia ocupată în transporturile de călători. agricultură. .

Profesiunile specifice muncii în ramura construcţiilor încep să deţină. de dezvoltarea celorlalte ramuri care fie că corespund unor cerinţe directe ale dezvoltării industriei. un înalt nivel profesional. Aceştia au un sens nou. sau celor ale dezvoltării urbane şi-au sporit importanţa angrenând un mare număr de locuitori ai municipiului. obligatoriu pentru acest sector şi creşterea rolului muncii industriale în veniturile populaţiei. Una dintre acestea este ramura construcţiilor. Această ultimă remarcă este în concordanţă cu faptul că în familiile unde există salariaţi industriali întâlnim şi un număr mare de întreţinuţi. determinând mutaţii morfologice de ordin social în concordanţă cu particularităţile dezvoltării economice a municipiului . mai cu seamă după 1966. 55 . ci reflectă în acelaşi timp o tendinţă de îmbunătăţire a utilizării forţei de muncă. Luând în considerare şi sectorul terţiar ( sfera neproductivă ) care include transporturile. Numărul populaţiei ocupate în acest domeniu a crescut continuu. iar în al doilea rând pentru că exercită o atracţie directă asupra forţei de muncă din zona periurbană care nu se poate îndrepta în mod facil spre industrie.urbane a populaţiei a fost determinată de asemenea. gospodăria comunală şi serviciile. în primul rând pentru că aceasta asigură o permanentizare a populaţiei în sectoarele respective. Formarea unei structuri industrial . alături de cele industriale o funcţie importantă pe planul integrării urbane.Modificările în componenţa colectivităţii umane aflate în spaţiul urban sunt direct legate de schimburile ce se produc în viaţa socială a populaţiei rezidente. telecomunicaţiile. O primă caracteristică acestui proces este " construirea " aşa numitei populaţii industriale ocupate în principalele ramuri de activitate dezvoltate aici. Creşterea populaţiei ocupată în industrie reflectă nu numai o orientare spre industrie.

5.învăţământ şi cultură 3 % .transporturi şi telecomunicaţii 3 % .POPULAŢIA INACTIVĂ Populaţia inactivă .cuprinde persoanele care nu intră în procesul muncii sociale . .întreţinuţi de stat sau persoane particulare ) persoane cu venituri ce nu provin din muncă ( chirii. sănătatea -rezultă că dezvoltarea municipiului a generat schimbări în structura populaţiei în sensul urbanizării profesionale a acesteia.alte activităţi 14 %.industrie 78 % . bursieri .agricultură 1 % . . . 5.construcţii 1 % .1. Distribuţia pe grupe de ocupaţie a salariaţilor era următoarea: . 5.1 % din totalul populaţiei.STRUCTURA NAŢIONALĂ 5. La nivelul anului 1995.cultura.3.2.2. La nivelul anului 1995 populaţia inactivă a municipiului Curtea de Argeş deţinea o pondere de 52.9 % din totalul populaţiei.5. economii ).5.3. populaţia activă a municipiului Curtea de Argeş deţinea o pondere de 47.copii sub 15 ani şi persoane ce nu au o ocupaţie aducătoare de venituri ( pensionari.STRUCTURA PE NAŢIONALITĂŢI 56 .

armeni ( 2 ) şi alte naţionalităţi ( 4 ). reformată. biserica Sfinţii îngeri. Episcopia Argeşului se contopeşte cu a Vâlcii în OCTOMBRIE 1948 și se reînființează în anul 1990 ca Episcopie a Argeșului și Teleormanului sub P. dar cu pondere foarte mică (0.5. Mănăstirea Argeşului ( două biserici). sârbi ( 6 ).2. Calinic Argeșeanul.3. biserica Olan. germani ( 6 ). Biserica Domnească.823 locuitori.S. romi (16). greco-catolică.8%.2 %) cum ar fi: romano-catolică. biserica Bolniţă. celelalte naţionalităţi reprezentând doar 0. biserica Noapteş. respectiv 99. din totalul de 35.2 % din populaţie. iar restul erau maghiari ( 27 ). adventistă la care se adaugă și cei care nu și-au declarat religia. .La recensământul din anul 1992. 57 . slovaci ( 1 ). Se constată că românii sunt în majoritate absolută. 5. Pe teritoriul municipiului Curtea de Argeș se mai întâlnesc și alte culte religioase. greci ( 2 ). penticostală. 35.STRUCTURA PE CONFESIUNI RELIGIOASE Cultul predominant rămâne cel ortodox ( atestat în anul 1992 ca 99. biserica Capu Dealului. ruşi -lipoveni ( 1 ).8 % din populaţie ) însumând următoarele locuri de cult : biserica Brad din Botuşari. baptistă. Reânfiintată în anul 1793. polonezi ( 1 ).757 locuitori erau români. biserica Sfântul Gheorghe.

58 . că fiecare aşezare urbană în parte formează un peisaj distinct şi prezintă o accentuată eterogenitate atât în intravilan cât şi extravilan. nivelul de dezvoltare respectiv. la aceasta contribuind. în primul rând.economic cât şi condiţiile geografice ( îndeosebi cele de relief şi cele geografice ). La acestea se adaugă tradiţiile poporului respectiv. Putem afirma deci. Această diversitate este rezultată din exercitarea uneia sau mai multor funcţiuni fundamentale prezente în trecutul sau în prezentul acestora ( transporturi.CAPITOLUL VI FIZIONOMIA MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ Organizarea teritoriului urban este deosebit de diferenţiată. ). industrie etc. Modul de organizare a teritoriului unei aşezări reflectă aşadar evoluţa genurilor de activităţi. profilul social . a modului de valorificare a posibilităţilor materiale şi spirituale. comerţ. a funcţiilor. specificul local. funcţiuni deduse din activităţile primare. secundare sau terţiare.

Astfel. a dus la multe situaţii anormale. corespunzătoare nucleului vechi al oraşului. o deficienţă serioasă a constat în lipsa unei zonificări funcţionale a oraşului. prin care se canalizează tranzitul autivehiculelor. între casele de locuit şi edificiile publice. unde între case sunt interpuse spaţii ceva mai largi reprezentate 59 . industriale.lea. corespunde generaţiei de clădiri ( particulare.teritorială a oraşului. în vatra oraşului se pot deosebi trei zone: 1.din zona centrală a oraşului. 2.mai ales pe al celor de tranzit . pentru a căror remediere sunt necesare mari eforturi în operaţiunile de sistematizare curente şi viitoare. O zonă internă cu structură adunată. 3. în ce priveşte structura ( gradul de îndesire a clădirilor ). Lichidarea acestei trăsături negative se va executa conform schemelor de zonare funcţională. 6. delimitat şi de unele resturi ale fortificaţiei Curtea domnească. Această lipsă a fost remediată în măsură sensibilă prin construirea recentă a unui segment rutier.1. O zonă periferică cu tranziţie de la structura adunată la cea răsfirată. Astfel. foarte compactă.lea facându-se la întâmplare.STRUCTURA MUNICIPIULUI In actuala fizionomie urbanistică a oraşului Curtea de Argeş se pot distinge destul de clar fazele esenţiale de evoluţie istorico .Dezvoltarea urbanistică a oraşului până la mijlocul secolului al XX . Altă deficienţă moştenită în urbanizarea oraşului a constat în lipsa unor artere magistrale care să descongesioneze traficul transporturilor . din cadrul schiţei de sistematizare a oraşului. etc) de la finele secolului al XIX . de unde acel amestec neestetic şi totodată nesănătos de instalaţii industriale. . publice.lea şi din prima jumătate a secolului al XX . cu structură adunată însă cu un grad mai redus de compactitate. O zonă mediană. cu degajări mari de nocivităţi.

Urbanizarea a atacat frontal centrul care ( datând. rezultând un nou cartier.C. străzi şi pieţe. S.E.A. Prin construirea platformei industriale din partea nordică a oraşului. cartierul sau sectorul. sectoare de construcţii şi întreprinderi publice. El dă notă distinctă personalităţii sau siluetei unei aşezări. zone plantate de folosinţă comună. de regulă. După 1950. într-o primă etapă s-a urmărit compactarea oraşului prin utilizarea căt mai completă a terenurilor din perimetrul construibil. cartierul Progresul. din ultimile patru decenii) şi este realizată mai tipic în cartierul de vile Cuza s-a lărgit pe direcţia nord . atât pe verticală căt şi pe orizontală.A. ( ambele cu profil fabricaţie de maşini şi aparate electrocasnice ) şi în partea sud .de curţi spaţioase şi de grădini ( cu pomi fructiferi etc ). Tot în partea de nord a municipiului au fost construite noi locuinţe. şi S.culturală şi legăturile de circulaţie. Teritoriul de locuit al oraşului. iar înfăţişarea zonei de locuit este în strânsă legătură cu factorii de bază care au generat sau condiţionat dezvoltarea ulterioară a aşezării. diversitatea relaţiilor dintre ele rezultând din mărimea structurii ( teritoriu şi populaţie ).A. 60 . situat la contactul cu platforma industrială de aici. Aceste unităţi de natură urbanistică nu se dezvoltă izolat. în general. ( având ca profil realizarea de produse din porţelan pentru menaj şi decorative ). următoarele elemente : zone de locuinţă. în afara zonelor administrativ -teritoriale amintite.E.LP.vestică unde se află S. După 1975 s-a acordat o atenţie deosebită reorganizării centrului civic.C. cuprinde. Curtea de Argeş înregistrează o activă dezvoltare. mai puţin est .C.vest. Teritoriul spaţiului de locuit apare organizat în unităţi cum ari fi : grupa de locuinţe. gradul de dotare social . această structură corespunde unei generaţii de clădiri mai recente Vodă şi Elena Cuza. ARPO S. Spaţiul destinat locuinţelor este dominant în structura oraşului.sud. ELECTRO -ARGEŞ S. unde se află localizate S. oraşul s-a extins spre nord şi spre sud.

e o adunătură sărăcăcioasă de case. dealul de răsărit.lea. ca schimb al lui Neagoe Basarab cu Flămânzeştii. în majoritate agricultori şi meseriaşi şi circa 700 de case construite din lemn. intrat în componenţa oraşului din secolul XVII. La nord de Olari se dezvoltau două sate. azi Bolniţă ( unde a fost o biserică din sec. şi de livezi. Curtea de Argeş capătă în prezent caracterul unui oraş modern. până la Valea lui Gan.în actualele case " Costică Florescu " ) este numit din sec XIV şi până azi Botuşari ( deviaţie fonetică de la " botuşe " -încălţări ) pentru saşii stabiliţi aici avănd până în anul 1602 biserică catolică proprie. El avea circa 4. iniţial Simidreni şi mai târziu Flămânzeşti. Intensul trafic de mărfuri şi privilegiile de care s-au bucurat locuitorii au făcut ca târgul să cunoască largi perioade de prosperitate odată cu extinderea acestuia. " Târgul Curtea de Argeş -scria Nicolae lorga . pe care o străbat astăzi străzi cu pietre ieşind pretutindeni la iveală răzvrătite ".La sfârşitul secolului al XIX . care devine domeniu de mănăstire. X -XIII) şi un sat între pârâul Valea laşului şi Olari în jurul vechii biserici Stanislav ( mai 61 . La nord oraşul se dezvoltă prin cartierul Olari ( al meşterilor olari ) în secolul XIII şi secolul XIV având ca biserică proprie de la 1300 Biserica Schitului.000 de locuitori. se desvoltă cartierul Valea Sasului. unul în nord. Argeşul secolului XIV avea la sud un zid de centură de la capătul de nord al străzii actuale Castanilor. între valea Doamnei. imagine ce se păstrează şi în secolele următoare. Olari şi Curtea Domnească. Fostă capitală a Ţării Româneşti. precum şi cartierul Plopiş.cu barieră . până la dealul de răsărit trecând pe actuala stradă Negru Vodă. râul Argeş şi valea Vămii ( vama oraşului . care dădeau imaginea unei aşezări rurale. agricultorii de la răsărit. Cartierul de la sud. oraşul nu mai păstra decât forma avută cu aproape 500 de ani în urmă. azi actuala biserică Olari. cu câte unul sau două rânduri. Şi mai la sud. cuprins între Curţile Domneşti. în jurul bisericii. altfel destul de curate.

XIX. Groape pe stânga râului Argeş. aşezând hotarul între oraş şi Mănăstire pe Valea lui Die. Perioada cea mai extinsă în construcţii a fost dupâ anul 1975 când se conturează şi platformele industriale ale oraşului. pentru a-şi realiza zona industrială nord. în anul 1633 avem primul document ce vorbeşte de "judecată " şi " vamă ". Poştei. XVIII . Bulevard. în anul 1800 se construieşte actuala fântâna a lui Manole.Buşaga. Bătuşari. Poştei şi satele : Capu Dealului. Botuşari şi Valea Sasului şi pe dreapta Argeşului cartierele Marina.000 locuitori. în cartografia din anul 1838 oraşul Curtea de Argeş avea 4 mahalale: Târgului. Situaţia datează până în 1898 când cele două teritorii revin la oraş. iar la sud satele Zigoneni şi Noapteş. în anul 1971 oraşul se întinde peste Câmpul Radovanului. luat de la comuna Valea laşului. iar între anii 1880 şi 1886 se taie Curtea Domnească cu strada ce continuă " printre vii " cu Bulevardul Neagoe până la Mănăstire. cu o populaţie de 2. Peste râu apar următoarele aşezări : mahalaua Poştei de la sfârşitul secolului XIV legat de poştalionul Sibiului. Capu Dealului şi Buşaga. Ca vecinătăţi avea la răsărit culmea Râpei cu Brazi de vecinătate cu Muşeteşti. la nord satul Mustăţeşti şi Valea Uleiului. Plopiş. cruce de hotar ce se găseşte şi astăzi pe strada 1 Decembrie. sec. la apus culmea dealurilor de vecinătate cu Tigvenii. în anul 1898 oraşul se întinde astfel: pe stânga râului cu cartierele Flămânzeşti. precum şi Marina. populat din secolul XV de români ardeleni. Valea Târgului. satul Capu . Centru. Aceste două sate sunt date de Neagoe Basarab ca domenii mănăstireşti. Dacă în 1632 avem prima atestare documentară a efiegiei " Vulturul cu două capete ". şi Buşaga pe dreapta Argeşului şi satele Valea Sasului. Olari.la nord de actuala biserică Sfântu Gheorghe ).Dealului .Vâlsan. Costeşti . Plopiş. satul Noapteş atestat de pe urma lui Mircea cel Mare şi încorporat administrativ oraşului din 1946. numit apoi Carol I şi astăzi Bulevardul Basarabilor. Olari. 62 Intervalul 1975 - 1985 se .

cu o piaţă organizată pe axul rutier central. 63 . Străzile de la nord la sud. 6. în prezent municipiul Curtea de Argeş se constituie ca un adevărat oraş modern. avănd un caracter mononuclear.2. Forma pe care o are intravilanul este rezultatul complexului de factori care au participat la dezvoltarea oraşului pentru a-i asigura funcţiile şi vitalitatea.Strada 7 Noiembrie. planul municipiului Curtea de Argeş are o formă alungită.TEXTURA MUNICIPIULUI Textura ( aspectul reţelei de străzi şi pieţe ) pune. regulată.caracterizează şi prin realizarea celor mai mari cvartale de locuinţe.Strada Locotenent Victor Ştefânescu. dar cu o mai mare dezvoltare pe partea stângă a acestuia.Strada Eroilor. Privit în ansamblu. care intersectează strada principală ( respectiv Bulevardul Basarabilor) sunt: . Construcţiile publice şi casele de locuit sunt dispuse după un plan care este propriu oraşului şi-i dă fizionomia lui. . în evidenţă fazele de evoluţie teritorială a oraşului. Trama stradală iniţială a oraşului Curtea de Argeş a înregistrat modificări începând din secolul al XX -lea. . extinzându-se de o parte şi de alta a văii Argeşului. de asemenea. . .Strada Mărăşeşti. In prima jumătate a secolului trama stradală era simplă.sud. Treptat s-au deschis străzi în lungul drumurilor comerciale care se concentrează spre nucleul central. dănd tramei stradale o structură mai mult liniară.Strada Episcop Ghenadie. . cu direcţie nord .

iar restul nemodernizaţi ( pietriş. iar în celelalte cartiere s-au creat condiţii pentru construcţia ansamblului funcţional cu mai multe niveluri. Astăzi centrul oraşului capătă o nouă înfăţişare : au apărut numeroase spaţii verzi. In prezent. în perioada 1989 . din care 75 km sunt modernizaţi ( asfalt.Strada Banu Mărăcine. trama stradală orăşenească însumează 99 km. în conformitate cu planurile de sistematizare şi dezvoltare a localităţilor urbane şi rurale.Strada Sân Nicoară.VECHIMEA CONSTRUCŢIILOR IN INTRAVILAN 64 . .3. Bulevardul Basarabilor se continuă spre sud cu Strada Negru Vodă. municipiul Curtea de Argeş va cunoasşte o continuă înflorire. acţiunea de urbanizare a afectat centrul vechi. Alte două străzi importante. . Strada 1 Deccembrie şi Strada Cuza Vodă însoţesc bulevardul principal de o parte şi de alta pe direcţie aproape paralelă. . a fost creată o nouă tramă stradală care a preluat fondul arhitectural de nivel urban.. .Strada Elena Cuza. beton ). pământ ). 6.1990. . In viitor.Strada Mihai Bravu.Strada Episcop Nichita. .

Bulevardul Basarabilor.Strada Lahovari. prezintă o importanţă deosebită pentru înţelegerea artei de a construi la sfârşitul feudalismului timpuriu.Mănăstirea Curtea de Argeş . Biserica domnească este un monument cu linii pure. puţin cioplită.Strada Negru Vodă.Strada Sân Nicoară. .Ansamblul Curţii domneşti .Fântâna meşterului Manole . .Biserica Brad . ridicată în prima jumătate a secolului al XIV . principalul obiectiv al oraşului. Biserica.Biserica Olari . între acestea menţionăm : . . Arhitecura exterioară a edificiului e simplă. necropolă a primilor Basarabi.Botuşari .Strada Cuza Vodă.Biserica Sfinţii Voievozi . dar şi prin vechimea pe care o au.Biserica Drujeşti . Ruinele Sân Nicoară sunt situate pe o colină.Strada Eroilor. întemeietorii statului independent Ţara Românească ). cuprinde Biserica Domnească ( datând de la jumătatea secolului al XIV lea.în Municipiul Curtea de Argeş există numeroase construcţii care prezintă interes nu numai prin stilul arhitectonic.Strada Vlaicu Vodă. după modelul clasic bizantin şi constituie unul dintre monumentele cele mai de preţ ale arhitecturii şi picturii româneşti a cărui construcţie a fost începută de Basarab I la jumătatea secolului al XIV .Strada Negu Vodă. iar materialul întrebuinţat în construcţie este piatra brută de râu sau de carieră.lea şi a fost continuată de urmaşii săi. . într-un mic parc. . Nicolae Alexandru şi Vladislav I. Ansamblul Curţii domneşti.Strada Eroilor. plină de distincţie. . .Biserica Sfinţii îngeri . .lea.Ruinele Sân Nicoară . Cercetările întreprinse recent aici au scos la suprafaţă ceramică smălţuită şi frumos ornamentată care indică existenţa 65 .

ea reprezentând unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din ţara noastră. situată în vestitul cartier de odinioară al olarilor. de al cărui nume este legată şi legenda meşterului Manole. marmură şi mozaicuri a fost ridicat de meşteri vestiţi. Edificiul. Zidită din bolovani de râu amestecaţi cu cărămidă. Pe locul unde meşterul a căzut. a ţâşnit un izvor cu apă limpede. este un monument cu aspect rustic.lea. lacrimi ale pământului pentru trista soartă a acestuia. de teamă ca meşterul Manole să nu mai construiască o altă biserică la fel de frumoasă. de forma dreptunghiulară. supravegheţi personal de către domn.1585 ) . bisericia si-a pierdut forma §i infati§area de altadata. Edificiul din calcar de Albeşti.la Curtea de Argeş a unor meseriaşi aparţinând unei şcoli înaintate în arta olăritului. Construcţia sa a fost începută prin anul 1512 şi terminată în anul 1517. a scos schelele de la construcţie. Biserica Brad . cuprinzând variate elemente de arhitectură din lemn şi zidărie îmbinate original. lăsându-1 pe acesta sus. fără picturi exterioare şi invelita cu tabla. este specific monumentelor din vremea lui Matei Basarab. Biserica Olari. Legenda spune că Neagoe Basarab. 66 . Mănăstirea Curtea de Argeş este ctitoria voievodului Neagoe Basarab. pe acoperiş. refacuta in Tntregime la sfarsitul secolului al XIX . încercând să zboare cu aripi de şindrilă. Biserica Sfinții Îngeri a fost ridicată în anul 1717. Fântâna maşterului Manole este situată în parcul cu acelaşi nume.Botusari este ctitoria domnitorului Petru Cercel ( 1583 .

pe ruinele altei constructii mai vechi. 67 .000 apartamente. La acestea se adaugă clădirile construite. fosta capelă a bolniței mânăstirei Argeșului.lea. Biserica Sfinții Voievozi. După anii 1950.lea. a fost zidită la jumatătea secolului al XVIII . Casa pictorului Dumitru Norocea ( Strada Victor Ștefănescu ). Toate aceste biserici constituie în prezent importante obiective turistice ale orajului. iar blocurile de locuinţe însumând circa 7.lea cum sunt : Casa de Cultură ( situată pe Bulevardul Basarabilor ). de dimensiuni mici. împreună cu cele din secolele anterioare dau municipiului Curtea de Argeș o imagine aparte. având ca ctitori pe frații Druja. sunt parter plus două până la parter plus patru nivele. cnstrucțiile cu arhitectură modernă își fac apartiția. dar de o certa valoare arhitecturală și artistică. caracterizat prin construcții mici. cu o decorație arhitecturală si artistică deosebit de frumoasă. datorită investițiilor alocate în sfera construcțiilor de locuințe.REGIMUL DE ÎNĂLȚIME AL CLĂDIRILOR În ceea ce privește regimul de înălțime al clădirilor.219 proprietate particulară și 589 proprietate de stat. astfel că. Înființat in anul 1969. trebuie reținut faptul că până prin anul 1965 în municipiul Curtea de Argeș predomina stilul tradițional. Fondul de locuințe al municipiului îl constituie cele 10. Biblioteca orășenească ( Strada Viorelelor ) ce dateaza din anul 1800. Începând cu anul 1965. Regimul de înălțime al construcțiilor este în general parter până la unul sau două nivele. din care 10. începand cu secolul al XX . 6. este consemnată în documente în a doua jumatate a secolului al XVIII .Biserica Drujești. Muzeul orăsenesc ( strada Sân Nicoară ). Clădirile parter plus patru nivele reprezintă peste 75 % din totalul locuinţelor. .4.808 locuințe. Curtea de Argeș a început să capete o nouă infățișare.

Noile construcţii includ elemente moderne. cadre de beton armat ( 30 % ) şi diafragmă ( 10 % ). calcarul. pe soclu de beton placat cu piatră de Albeşti. 68 . sunt construite dm cărămidă.6. ţigla. Betonul este predominant îndeosebi acolo unde se află zona industrială. cu săli orientate spre sud. .5. cu regim de înălţime parter plus două etaje. în proporţie de 30 %. Construcţiile individuale. respectiv casele. cu sau fără mansardă. cărămida aparentă. cu bolţi şi arcade specifici arhitecturii argeşene.MATERIALELE DE CONSTRUCŢIE UTILIZATE Materialele de construcţie specifice zonei sunt : piatra de râu. lemnul. zidărie cărămidă ( 30 % ). Blocurile sunt construite din panouri mari de beton armat. Majoritatea apartamentelor din municipiu se caracterizează prin confort mediu şi ridicat şi prin acelaşi tip şi stil de construcţie rezultând o arhitectură monotonă. în construcţiile moderne regăsindu-se elemente ale specificului local şi arhitecturii tradiţionale.

7. încă de la primele începuturi a fost şi este legătura economică concretizată printr-un complex de activităţi care se completează deteminănd în cele din urmă existenţa şi progresul acestora. industria stimulează celelalte ramuri economice. a oricărui centru reflectă un anumit gen de activităţi. de schimburi reciproce.FUNCŢIA INDUSTRIALĂ Industria. miniere şi financiare în mijloace de producţie şi în bunuri de consum. transformă cu mijloace şi sisteme tehnice resursele energetice. Ca ramură de bază. ci este produsul regiunii în care se naşte şi cu care intră într-un strâns proces de interdependenţă. devenită astăzi ramură economică prioritară în cadrul producţiei materiale. Cea mai trainică legătură dintre orice centru şi regiunile încojurătoare. accelerează urbanizarea şi determină ierarhizări profunde în dinamica generală a variabilelor demografice. 69 . nu apare spontan. pornim de la sublinierea faptului că nici un centru nu se dezvoltă de la sine.1. Deci funcţia în ansamblu.CAPITOLUL VII FUNCŢIILE ORAŞULUI ŞI DEZVOLTAREA LOR în definirea funcţiilor. . Activităţile pot fi îndreptate atăt spre satisfacţia interesului locuitorilor proprii cât şi spre un hinterland mai apropiat sau mai îndepărtat.

Formaţiunile geologice şi componentele fizico - geografice constituie factori de condiţionare în stabilirea potenţialului şi în repartiţia resurselor naturale şi a industriei. Factorii naturali sunt implicaţi în dinamica producţiei de factură industrială în măsura în care, prin geneză şi evoluţie, potenţează apariţia şi dezvoltarea proceselor industriale. Condiţionările istorice, varietatea şi potenţialul resurselor naturale, a resurselor de forţă d muncă, au constituit factorii cu rol hotărâtor în atragerea capitalurilor, în geneza şi localizarea industriei. Dezvoltarea impetuoasă a economiei întregii ţări a făcut ca şi în municipiul Curtea de Argeş să ia fiinţă sau să se dezvolte şi modernizeze unităţi economice de interes local sau naţional. De-a lungul anilor localitatea a beneficiat de bresle ale meseriaşilor, unităţi de valorificare a masei lemnoase, a pietrei de calcar sau de construcţie, morărit, distilării. înfloritoarea cetate Basarabă a Argeşului creează primele

meşteşuguri locale ce până la noi a rămas în denumirea celor mai vechi cartiere : Olari - de la meşterii ce prelucrau lutul şi Botuşari - a meşterilor pielari ( botuşe ) şi comercianţi în jurul vechii biserici "DrujeştiT a negustorilor oraşului. încetinirea dezvoltării economice datorată, după 1519, vecinătăţii cu Mănăstirea lui Neagoe, nu este totală, astfel că, în sec. XVIII poştalionul ce lega Sibiul de Bucureşti avea staţie în Curtea de Argeş, clădirea fiind dărâmată în deceniul al VIII - lea al acestui secol, dar rămânând denumirea de Strada Poştei, a proprietarilor de cai de schimb, depozite de nutreţ şi a birjarilor. După înflorirea din secolul XIV rămân în continuare tradiţionale olăritul şi pielăria. Toate aceste meşteşuguri sunt întreţinute peste 300 de ani de târgul de pe lângă Mănăstire, anual la 15 august - hramul Mănăstirii. Sfârşitul secolului XIX îi redă oraşului înflorirea iniţială, în urma lucrărilor de restaurare a Mănăstirii şi alegerea acesteia ca necropolă a familiei regale româneşti. Prima industrie modernă a oraşului apare în anul 1903 prin cumpărarea de către ing. Emil Lessel a unei mase lemnoase evaluate la 1.100.000 lei, construirea unei fabrici de cherestea între 1903 - 1905 şi care funcţionează între 1903 - 1921 ca
70

Fabrica Argeş - Lessel, iar între 1921 - 1923 sub denumirea " ARIF " S.A.. Se fac exploatări neraţionale între 1923 - 1933 şi statul român dă în judecată " ARIF " S.A. pentru a obţine despăgubiri. Nefiind solvabilă, societatea " ARIF " S.A. trece la denumirea de Casa Autonomă a Pădurilor Statului ( CAPS ) şi funcţionează astfel între anii 1933 -1948. între anii 1948 - 1973 funcţionează ca UFET, iar din anul 1973 ca platformă industrială cu fabrici de cherestea, mobilă şi PAL. A doua industrie a oraşului, confecţiile, apar sub forma AP AC A în 1940, exclusiv pentru nevoile armatei, avându-se în vedere războaiele ce se pregăteau pentru întregirea ţării. Avea la înfiinţare 230 lucrători şi 192 de maşini de cusut. Funcţionează sub această formă până în 1947 când comenzile se termină şi între 1948 – 1949 funcţionează ca ACS, mici ateliere, devenind în 1949 Fabrica de confecţii "6 Martie ". Sub această denumire funcţionează până în anul 1990, când devine "CONFARG " S.A. In 1939 apare prima uzină electrică cu grupuri Diesel, care alimentează cu energie electrucă, pentru iluminat, centrul vechi şi bulevardul . Amenajarea hidroenergetică a râului Argeş între 1960 1965 creează o puternică industrie energetică, precum şi un ridicat potenţial turistic. în deceniul al VIII - lea al acestui secol, o etapă de dezvoltare aduce în oraş industrie nouă modernă, nepoluantă: industria electronică - electrotehnică, prin fabricile I.R.E.E. şi Electroargeş, de porţelan menaj prin ARPO şi chimie de sinteză prin BIOPROTEINE. Această dezvoltarea atrage forţă de muncă nouă şi necesită dezvoltare urbanistică, la construcţiile vechi, din secolele XVIII - XJX adăugându-se noi cartiere de blocuri. în prezent industriile reprezentative ale municipiului Curtea de Argeş sunt: industria energetică, industria electronică şi electrotehnică, industria materialelor de construcţie, industria lemnului, industria uşoară şi industria alimentară.
71

Industria energetică este reprezentată de filiala RENEL, filiala ELECTROCENTRALE Curtea de Argeş şi F.R.E. Piteşti - filiala Curtea de Argeş. Toate acestea au ca profil distribuţia energiei electrice. Amenajarea hidroenergetică a râului Argeş între 1960 - 1965 şi construcţia drumului Transfăgârăşean în anul 1974 au creat o puternică industrie energetică, precum şi un ridicat potenţial turistic în zona lacului de acumulare Vidraru şi a Transfagărăşeanului. Din cele 19 centrale hidroelectrice în exploatare pe râul Argeş cu o capacitate instalată de 510,67 MW, 4 sunt teritoriul oraşului. Industria electronică si eiectrotehnică este reprezentată de două mari unităţi şi anume : S.C.ELECTRO - ARGEŞ şi S.C. I.P.E.E. S.A.. S.C. ELECTRO ARGEŞ S.A. are drept profil fabricaţia de componente electronice pasive, circuite integrate, bunuri de larg consum electronice şi electrotehnice, produse de uz casnic şi gospodăresc ( rezistenţe de diferite tipuri, potenţiometri, condensatoare, aparate de ţânţari, perne electrice, etc. ). Industria materialelor de construcţie este reprezentată de următoarele unităţi : S.C. ARPO S.A. ce are drept profil realizarea de produse din porţelan pentru menaj şi decorative destinate consumului populaţiei şi exportului, S.C. ARGCOMS - SOCOM S.A. care produce globuleţe şi produse ceramice, S.C. SILCOM S.A. care produce cărămidă, var, prefabricate din beton ( utilizând materie primă din zonă ) şi S.C. GRTVCO S.R.L., unde se obţin produse din porţelan şi diferite materiale de construcţie. Industria lemnului este foarte bine reprezentată la Curtea de Argeş, ea dezvoltându-se ca industrie modernă încă din 1903. Astăzi, cea mai mare unitate o constituie S.E.P.P.L. ( Sucursala de Exploatare şi Prelucrare Primară a Lemnului ) care are ca obiectiv de activitate exploatarea masei lemnoase provenite din bazinele râurilor Topolog,
72

precum şi prelucrarea acesteia în cherestea şi subproduse destinate fabricării celulozei şi hârtiei.C. parchete. 73 . S. C ARGPAN S. INDCARF SLA.A.A.C.A. tricotaje. Producţia este destinată consumului intern. industria cărnii şi a produselor din carne ( S.cu profil confecţii copii şi adulţi destinate atât pieţei interne căt şi exportului.A ). căutate atăt pe piaţa internă căt şi pe piaţa externă. ARCOTIN .). Argeş.C.C. obiecte decorative ) producţia de obiecte de artă populară şi artizanat.C.. Vâlsan. încălţăminte. Industria alimentară are bine dezvoltate următoarele subramuri: industria morăritului şi panificaţiei ( S. uşi. şi S. PAMOF S.A.proprietate de grup şi 2 regii autonome.din care 4 sunt cu capital străin. SILCOM S.C. AVICOLA S. LACTAG PITEŞTI . Şuiei.SOCOM S. care se ocupă cu prelucrarea şi comercializarea de confecţii. plăcilor de PAL şi alte întrebuinţări.Argeş.C. precum şi exportului. CONFARG S.A. În afara agenţilor economici cu capital integral de stat mai există în municipiu 432 agenţi economici cu capital privat .Filiala Curtea de Argeş) care se ocupă de distribuţie. S. plăpumerie. la care se adaugă secţia de produse lactate ( S. ale cărui produse merg şi la export. O altă unitate de prelucrare a lemnului este S. Pe lângă această activitate de bază sucursalele mai dispun de capacităţi de prelucrare a cherestelei în diferite componente : lăzi. Industria uşoară dispune de următoarele unităţi : S. dar prezintă şi posibilităţi de prelucrare. industria confecţiilor fiind a doua mare industrie a oraşului. marochinărie. precum şi lucrări după comandă şi prestări servicii pentru populaţie. 4 agenţi economici . care are ca profil producţia de bunuri de larg consum ( confecţii. din cadrul ocoalelor silvice Vidraru. . ferestre.

FUNCŢIA AGRICOLĂ Pe teritoriul municipiului se dezvoltă armonios agricultura. porumbul ( cu o suprafaţă cultivată de 385 ha şi o producţie totală de 1. în general se cresc bovine. . 74 .726 tone ). creşterea albinelor este tradiţională. 4060 ha aparţin suprafeţelor agricole care se împart astfel: 651 ha teren arabil. cartoful ( cu o supraftă cultivată de 39 ha şi o producţie totală de 464 tone).240 în gospodăriile populaţiei). Se adaugă legumele (cu o suprafaţă cultivată de 32 ha şi o producţie totală de 905 tone ) şi fructele ( cu o producţie totală de 447 tone). 274 ha livezi de pomi fructiferi şi pepiniere pomicole şi 189 ha alte categorii de folosinţă. porcine (2.289 mii bucăţi. porcine. ouă . 2183 ha păşuni. din care 1.4. gongarii fiind crescătorii de goange ( albine ). Creşterea animalelor a constituit o activitate de bază din cele mai vechi timpuri.810 în gospodăriile populaţiei).7. lucru atestat de primele jalbe pentru învăţământ primar public în limba rimână. lână . din care 11.2. datorită bogatelor păşuni şi faneţe naturale ale teritoriului. practicată pe aceste meleaguri din vechime. la nivelul aceluiaşi an prezenta următoarea situaţie : carne -671 tone greutate vie.091 în gospodăriile populaţiei ). în prezent din cele 6190 ha cât totalizează extravilanul. din care 2.1. Totodată.951 capete. Principalele culturi la nivelul anului 1992 erau: grâul şi secara ( cu o suprafaţă cultivată de 16 ha şi o producţie totală de 47 tone ).999 capete în gospodăriile populaţiei ).767 capede.998 capete. ovine şi păsări. din care 1.230 hi. din 1826. lapte de vacă şi bivoliţă .357 kg.475 capete. ovine (2. La nivelul anului 1992 situaţia era următoarea: bovine (1.Goangă.21. Producţia agricolă. prisăcile aşezate între Valea Moaşei şi Vama Oraşului aparţinând familiei Ştefanescu . păsări ( 11. 813 ha fâneţe. îndeosebi creşterea animalelor.

solurile. legată de extinderea mare a păşunilor şi fâneţelor.3. Având o vechime.industriale.Teritoriul municipiului are condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea unei agriculturi complexe şi intensive. Din perioada dacică.XIX la poziţia actuală de oraş de importanţă regională cu funcţii complexe . de peste 300 de ani şi funcţii economice ce s-au succedat şi întrepătruns. ) găsită în anul 1968 în curtea din Bulevardul Basarabilor 68. avem mărturie o monedă denar datată de pe vremea împăratului roman Monozius ( 190 . clima. Această monedă stă mărturie intenselor legături comerciale care se stabileau cu exteriorul. dezvoltă oraşe.192 e. Nota dominantă a agriculturii în această regiune este dată de creşterea animalelor. construiesc biserici. de transporturi şi servicii .n. cu dominanţa când a uneia cănd a alteia. Nu se poate concepe un oraş care să nu exercite un oarecare comerţ în afara lui. condiţiile geologice -litologice şi hidrologice. O contribuţie deosebită în dezvoltarea acestui centru l-au avut şi-1 au factorii geografici şi economici locali. Aşezarea geografică. precum şi de pomicultură şi vitivultură.exercitând o largă influenţă asupra zonei înconjurătoare. 75 . . toate prezintă însuşiri care au permis să se dea o largă utilizare teritoriului municipiului. 7. ca târg . prima etapă de dezvoltare economică a unui teritoriu fiind tocmai comerţul practicat de negustori care circulă marfa. relieful.FUNCŢIA COMERCIALĂ Funcţia comercială apare deseori ca funcţie dominată în cursul evoluţiei oraşului. Curtea de Argeş a evoluat de la situaţia de punct de vamă şi târg în secolele XVI . reţeaua hidrografică. urmată de perioada de cucerire romană.

Astfel. orăşenii beneficiau de privilegiul domnesc care le acorda libertatea de aşi alege după voie organele de conducere.XV. aici aveau loc mari bâlciuri care atrăgeau negustori de pe toate meleagurile ţării. dat braşovenilor de Vladislav I. în timpul lui Vladislav I. totodată. numericeşte care îşi apăra cu dârzenie privilegiile când erau încălcate de domnitor. să marcheze poziţia sa de independenţă. în Curtea de Argeş. Starea sa economică înfloritoare era dovedită şi de documentele vremii. impunea dezvoltarea unei economii prospere. Gabriel Bathory atacă prin surprindere Ţara Românească în iarna anului 1611. când Argeşul era capitală a Ţării Româneşti. în acest scop el a luat măsuri de stimulare a schimburilor comerciale şi a creat înlesniri comerţului de tranzit. găsite în cursul ultimelor săpături arheologice. Ca şi în majoritatea oraşelor din Tara Românească. Marele număr de monede. datorită dezvoltării forţelor de producţie şi a relaţiilor comerciale cu oraşele din Transilvania. atestă prezenţa în vechiul târg al Argeşului a unor negustori ambulanţi care aduceau mărfuri de lux pentru conducătorii feudali şi mai târziu pentu curtea domnească. în anul 1500. Pe drumul Loviştei şi al Câmpulungului se făcea legătura cu Sibiul şi Braşovul. apare de timpuriu o orăşenime puternică. cu legendă în limba latină. Cercetările arheologice efectuate la Curtea domnească din Argeş au scos la lumină numeroase monede din timpul lui Vlaicu Vodă. în secolele XIV . din 31 de localităţi din Tara Românească (târguri şi sate) care făceau comerţ cu Sibiul. în care sunt arătate vămile pe care trebuiau să le plătească aceştia. Vladislav I a bătut cea dintâi monedă românească de argint. Dovada unor schimburi comerciale reiese şi din privilegiul din 1368. în special bizantine. de a se bucura de dreptul de sigiliu şi de dreptul de târg. acest negoţ sporea veniturile oraşului prin taxele vamale percepute asupra circulaţiei mărfurilor. care-i aducea venituri însemnate. Curtea de Argeş ocupa primul loc. în luptele care au 76 .Efortul pentru apărarea ţării. Ca să dezvolte comerţul intern şi. Din cele mai vechi timpuri. Căutând să-şi mărească autoritatea.

77 . de legendă şi istorie. a născut în ultimile decenii.4.000 de locuitori. în anul 1898 intră în funcţiune linia ferată Piteşti . oraşul nu mai păstra decât faima avută cu aprope 500 de ani în urmă. El avea circa 4. cunoscând cea mai dinamică etapă din îndelungata sa viaţă. diversificată sortimental. Dezvoltarea economico . Având veche tradiţie. activitatea comercială este susţinută astăzi de cele 18 unităţi comerciale cu capital de stat. 4 unităţi cooperatiste. aşezare pe fondul celei mai mari şi mai vechi obşte. oastea invadatoare a lui Bathory pradă Târoviştea. Oamenii erau obligaţi să-şi vândă produsele la târg numai cu ştirea egumenului. Oraşul se reface greu. fiind îndatorat prin lege mănăstirii Argeşului.lea. La înfiinţarea statului Ţara Românească în secolul XIV. . una din cele mai vechi organizări sociale din ţara noastră.FUNCŢIA ADMINISTRATIVĂ Oraşul Curtea de Argeş. care dădeau imaginea unei aşezări rurale. economia oraşului se înviorează. Apoi către începutul secolului al XX .avut loc înainte de victoria deplină obţinută de Radu Şerban. La sfârşitul secolului al XIX .Curtea de Argeş şi astfel legăturile cu zonele înconjurătoare se diversifică. Curtea de Argeş şi împrejurimile. Curtea de Argeş. în majoritate agricultori şi meseriaşi şi circa 700 de case construite din lemn. moşteneşte funcţia obştească după obiceiurile pământului. decăzuse din punct de vedere economic. 7. figurând până în secolul XVI sub denumirea de Argeş sub forma organizatorică a aşezării de obşte. leagăn de baladă şi doină. dar mai ales de cele aproape 400 unităţi cu capital privat ce oferâ locuitorilor municipiului o gamă variată de mărfuri. imagine ce se păstrează şi în deceniile următoare. care secole de-a rândul a fost dat uitării.socială şi-a pus tot mai mult amprenta şi în schimbările înnoitoare ce au survenit în viaţa spirituală a locuitorilor.lea. trăind mai ales prin comorile sale de artă.

Se aşteaptă cu interes Leagea Autonomiei Locale. care să confere noi atribuţii Consiliului şi Primarului. dar el rămânea. iar câteodată era dat Mănăstirii. inclusiv dreptul la judecată. La început. apoi Curtea de Argeş. s-a procedat la organizarea localităţilor sub conducerea centralizată a judeţelor şi comunelor sub îndrumarea vornicului în Moldova şi a logofătului în Ţara Românească. Cum acest lucru nu convenea orăşenilor. puterea exercitându-se prin hotărâri ale Guvernului. aceştia obţineau câteodată restituirea drepturilor asupra administraţiei. format din 21 consilieri. când s-a confruntat cu puterea Mănăstirii Curtea de Argeş. datorită unui sistem puternic centralizat. care este factorul de decizie. cu un Consiliu ales. Legea 69 statuează independenţa localităţilor dănd autonomie bugetară oraşului. aveau o organizare proprie care ieşea de sub autoritatea Domnului. oraşul având sub Basarab I o conducere formată dintr-un judeţ şi 12 pârgari. Curtea de Argeş a mers sub acest regim până în secolul XVII. acesta având cuvânt numai în anumite probleme mari. a obţinut drepturile Mănăstirii de a conduce treburile oraşului. dar în realitate statul nu renunţă la încasarea centralizată în folosul său a taxelor şi impozitelor. la dispoziţia statului prin administraţiile judeţene.000 de călugări. Administraţia locală a oraşului are un caracter oarecum bicefal. în anul 1991. 78 . între care şi Argeş. Dictatura comunistă de după anul 1947 aduce administraţia locală la dispoziţia statului.pentru că domnia avea nevoie de bani şi oameni pentru oaste. care de la Neagoe Basarab numără 2. Aceştia au intrat în conflict cu locuitorii oraşului. târgurile. Începând din secolul XVIII dreptul de a conduce a fost definitiv acordat oraşului. în care de fapt trebuia angajat oraşul. Prin legea administrativă din anul 1931 drepturile localităţilor se lărgesc având dreptul la un buget propriu cu caracter restrâns. Acest sistem a rămas şi după Constituţia din 1866 până la începutul secolului XX când legea " Vasile Lascăr " a încredinţat anumite drepturi oraşelor sub tutela statului. dar care răspunde şi de dispoziţiile guvernamentale. iar stareţul Mănăstirii era şi în Divanul Domnesc.

de acelaşi tip ca vechime şi aşezări. cartiere sau străzi . S. Serviciile publice ale Primăriei funcţionează dupâ organigrama aprobată de Consiliu şi pusă în executare de Primar. R.comerţ. vechiul local din strada Negru Vodă fiind atribuit Notariatului local de stat. Hotărârile Consiliului constituie legi locale şi nu pot fi modificate decât prin hotărâre judecătorească a Contenciosului administrativ.industrie locală. de asemenea. îşi are sediul în Palatul Regal al Mănăstirii Argeşului. Jandarmeria şi Brigada de Vânători de Munte.5. unităţi economice de interes local : S. Consultarea cetăţenilor se poate face şi direct prin adunări populare pe oraş. Municipiul are. "GOSARG " gospodărie comunală. dezvoltare şi sistematizare. " SILCOM " . Poliţia. Consiliul oraşului se pronunţă în toate problemele privind domeniul public şi privat al oraşului. buget. De asemenea.C. asigurând în mod continuu schimburile de produse. .A.FUNCŢIA DE CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURI Căile de comunicaţie s-au organizat pe teritoriul actual al municipiului Curtea de Argeş din vremuri îndepărtate. Judecătoria. Cetăţănii oraşului sunt consultaţi prin referendum. sau de interes deosebit pentru dezvoltarea oraşului. prognoze.C.funcţie de necesităţi. Consiliul Local aprobă înfrăţirea cu localităţi din alte ţări. Episcopia Argeşului şi Teleormanului. 7. dunărene şi pontice.Administraţia funcţionează într-un local propriu. în competenţă. Pompierii. cu privire la problemele de interes major. unitatea populaţiei 79 . " VIDRARU " . Ele au constituit sudura între regiunile geografice carpatice. în Bulevardul Basarabilor. În municipiul Curtea de Argeş îşi au sediul mai multe filiale locale ale unor instituţii de stat: Parchetul.

C. Prin poziţia sa. municipiul Curtea de Argeş este deservit de o reţea bogată de şosele şi o cale ferată.Râmnicu Vâlcea spre Câmpulung. dar şi pe şosea.D. traversând râurile prin vaduri. Din cei 99 km reţea urbană. 75 km sunt modernizaţi. Teritoriul are legături lesnicioase nu numai pe calea ferată. De asemenea.D. dovedită şi de evoluţia numărului populaţiei din sfera transporturilor (respectiv 3 % din totalul populaţiei active la nivelul anului 1995 ). Construcţia ei a durat 3 ani ( 1895 . In afara oraşului. şi S. AGROTRANSPORT S. iar ca o trăsătură principală a transportului pe calea ferată se remarcă în special expedierea de materii prime ( balast.lea prin această zonă trecea un drum de poştă care venea de la Sibiu. naţionale sau de tranzit. la care se adaugă drumurile pavate cu lespezi" via munita " sau cu pietriş " via glarcata ". 73 C. Funcţia de transporturi a cunoscut o dezvoltare corespunzătoare de ansamblu a teritoriului. " drumuri mari". S-a acordat atenţie drumurilor comerciale. reţeaua drumurilor dacice a fost completată de romani cu lucrări de artă de nivel superior. 7C ce face legătura între Transfagărăşean şi est . pe lângă salariaţii care se deplasează zilnic spre Piteşti. încă din secolul al XVIII . trecea prin Curtea de Argeş şi se continua spre sud. Astfel. Cele 113 străzi ale localităţii însumând 99 km conferă un standard de dezvoltare urbană şi fac parte din domeniul public al localităţii. circulă şi numeroase persoane cu destinaţii diferite.C. .sud .A.N.autohtone. 80 .1898 ). utilaje industriale şi bunuri de larg consum. Transportul în comun este asigurat de societatea pe acţiuni TRANSLOC care asigură deplasarea pe teritoriul municipiului prin 4 trasee însumând circa 50 km. produse agricole) şi primirea de combustibil.vest . Municipiul este străbătut de două drumuri naţionale pe axele nord . Transportul feroviar se dezvoltă odată cu darea în folosinţă a căii ferate Piteşti -Curtea de Argeş în anul 1898. în câmpii. acest drum de poştă era intersectat de numeroase drumuri comunale. în evul mediu reţeaua de drumuri a reactivat traseele vechi şi a deschis noi artere în lungul văilor peste păsurile carpatice de înălţime.N. transportul de marfa şi călători este asigurat de S.

ZENIT S. 81 . iar după 1990 se remarcă eforturile depuse pentru modernizarea sistemului de comunicaţii telefonice prin introducerea unor centrale telefonice performante. specializată. cu emisie bisăptămânală. GOSARG R.culturală se exprimă concret prin indicatori ai activităţii terţiare. Societatea care s-a ocupat de această investiţie a iniţiat şi un post local RTV. Gospodăria şi serviciile oraşului se asigură printr-o regie autonomă.1836.06. Municipiul este racordat la televiziunea prin cablu.. . dintre învăţăceii şi grămăticii de pe lângă biserică. Structura traficului a imprimat şi o anumită componeţă a parcului de maşini. indicatori din ce în ce mai activi. Astfel. Tot în secolul al XIV . La 14. El începe cu primele informaţii despre şcolile de grămătici de la curtea lui Vlaicu . cu 94 km reţea de iluminat public şi 160 puncte de transformare şi distribuţie a energiei electrice. o reţea de distribuţie a energiei electrice de 217 km.Vladislav I( 1364. Evul mediu mai meţionează " Şcoala de copiste " de pe lângă Mănăstirea Argeşului. pe lângă Mitropolia de la Curtea de Argeş. reţelele edilitare ale oraşului se sintetizează în 102 km reţea apă.1377 ) unde se redactau în Cancelaria Domnească a Ţării Româneşti primele hrisoave şi acte domneşti. autobasculante şi autobuze. 64 km canal menajer şi 8 km canal pluvial.CULTURALĂ Funcţia socio .09. Transporturile speciale acupă un loc important. secţii ale Primăriei. subunităţi RENEL pentru electricitate şi ROMGAZ pentru gaze naturale.A. 14 centrale termice pe gaze cu un circuit primar de 6 km. atestată în documentul rămas de la Mihai Argeşeanul datat 10.lea Mircea cel Mare avea " Şcoală de grămătici". 7. De asemenea.1415.FUNCŢIA SOCIO . La Curtea de Argeş învăţământul are vechi rădăcini. Oraşele trebuie să constituie un focar de cultură şi să iasă în evidenţă prin valorile intelectuale pe care să le pună la îndemâna tuturor. se înfiinţează la Curtea de Argeş cel mai vechi învăţământ modern " Seminarul " cu 40 de elevi. care se compune din camioane.6. municipiul este dotat cu centrală telefonică automată.A. o reţea de gaze naturale de 42 km. înfiinţată de Neagoe Basarab şi care durează până în anul 1836..

între anii 1941 . Ca peste tot în Ţara Românească. loc în care. în 10 numere.învăţământul laic este atestat de Opisul 19 din 1839 al Primăriei Curtea de Argeş care consemna că " au luat fiinţă 2 şcoli publice.1945 Universitatea de vară de pe lângă Universitatea din Cluj. la sfârşitul secolului al XIX . cartea de căpătâi o reprezintă " învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie " scrisă la Mănăstirea Argeşului. Pe lângă şcolile tradiţionale bisericeşti.09.lea regina Elisabeta . Primul ziar local " Vocea Argeşului" apare între 1912. La 01. căruia în 1969 i se atribuie titlul " Liceul Vlaicu Vodă ". ia fiinţă în anul 1942. Prin cumpărarea tipografiei ziarului " Românul" din Orăştie. iar în 1910 Şcoala de cântăreţi bisericeşti ai Episcopiei Argeşului.1948.1919 prin înfiinţarea primului Gimnaziu de Stat Mixt " Principele Nicolae ". învăţământul laic de la jumătatea secolului al XLX . în clădirea fostului Seminar se înfiinţează actualul liceu ferestier.1928 ajungând astăzi la 12 grădiniţe cu diverse forme de organizare şi program. una de băieţi şi alta de fete. cultura a fost legată de carte şi deci nucleul de cultură a fost întreţinut de biserici cu şcolile lor de grămătici şi copiste.Ioaniu scrie prima monografie a Curţii de Argeş. Desigur. Teodor Munteanu de la Argeş scrie o lucrare despre starea economică a oraşului.1901 ia fiinţă Şcoala de meserii cu 5 clase. În anul 1884. se mută în clădirea Şcolii de cântăreţi bisericeşti şi devine actualul Liceu Agricol.1913.V. făcând legătura între cultura tradiţională şi cea apuseană.10. având drept îndrumător pe profesorul Florian Ştefanescu -Goangă. în această clădire a Seminarului a funcţionat. în urma aceleiaşi rforme. învăţământul mediu apare la 01. învăţământul preşcolar este prezent prin prima grădiniţă din oraş la 01. iar în 1897 farmacistul D.lea are o mare majoritate de învăţători ardeleni. Colegiul Militar al copiilor orfani de război. prima tipografie locală pe lânge mănăstire. devenită gimnaziu în 1936. Şcoala Agricolă de la Radovanu. 82 . înfiinţată în 1920. pe seama comunei ". După reforma învăţământului din anul 1948. în localul gimnaziului funcţionează între 1936 .10.sub numele literar de Carmen Silva -realizează frumoasa biblie scrisă şi pictată pe piele de căprioară.

o policlinică şi 4 farmacii.1600 funcţionează în cartierul Botuşari o Episcpie Catolică pe lângă biserica de aici. învăţământul preşcolar se desfăşoară în 6 grădiniţe cu program prelungit cu 597 copii şi 16 educatori şi 6 grădiniţe cu program normal cu 395 copii şi 37 educatoare.1524 existenţa primului spital de tip ev mediu ca Bolniţă al Bisericii Flămânzeşti şi Mănăstirii. De asemenea. noua capitală a Ţării Româneşti. două muzee şi o bibliotecă municipală. în prezent. Curtea de Argeş are şi o viaţă religioasă deosebită. de educaţia cărora se ocupă 757 educatori. însumând următoarele lăcaşuri de cult: biserica Brad 83 .810 elevi la cursuri de zi. Cultul predominant rămâne cel ortodox ( atesta în 1992 ca 99. Ocrotirea sănătăţii este un alt domeniu în care municipiul Curtea de Argeş a înregistrat împliniri remarcabile. cu circa 100. învăţători. de a căror educaţie se ocupă 234 profesori şi 158 maiştri.015 elevi. Reţeaua sanitară se compune în prezent din 9 dispensare medicale. pe teritoriul municipiului funcţionează 12 grădiniţe cu diverse programe. în şcolile din municipiu frecventează cursurile 11. actuala Bibliotecă Orăşenească.310 elevi şi 271 cadre didactice. învăţători şi profesori. în municipiu funcţionează 4 licee cu 3.07.1950.Prima bibliotecă funcţionează pe lângă Mănăstire din secolul XVIII. Loc de reşedinţă voievodală. în anul 1359 ia fiinţă pe lângă Curtea Domnească de la Argeş. handbal) şi două asociaţii sportive. un spital modern cu 430 paturi dat în folosinţă în anul 1984. ce va funcţiona până la sfârşitul secolului XIX. 4 licee şi o şcoală profesională autâ. Aici se consemnează la 23.000 volume. Activitatea culturală din municipiu se desfăşoară în 3 cămine culturale şi o casă de cultură cu 400 locuri. prima mitropolie a Ţării Româneşti care funcţionează până în anul 1504 când este mutată la Târgovişte.8 % din populaţie). 6 şcoli generale. două cluburi sportive cu mai multe secţii ( fotbal. Mai există în municipiu un stadion cu 800 locuri. pentru nevoile saşilor meseriaşi.apariţia primului spital orăşenesc şi în 1930 şi a primului dispensar medical public. Intre 1381 . La acestea se mai adaugă Grupul şcolar auto cu 639 elevi şi 41 profesori şi Seminarul Teologic " Neagoe Basarab " cu 150 locuri. 368 locuri în clase profesionale şi 142 în clase postliceale. iar după 1867 . învăţământul primar şi gimnazial se desfăşoară în 6 şcoli generale însumând 5. în anii interbelici. toate fiind instituţii publice. maiştri şi profesori. bazin de înot. tenis. un grup de intelectuali înfiinţează Societatea Culturală " Despina Doamna " pe lângă care organizează o bibliotecă română şi străină ce devine între 1948 .

biserica Olari. Biserica Domnească.materiale corespunzătoare. cu două clopote aduse de la Mănăstirea Cozia. recreere şi agrement fără a deranja mediul ambiant. biserica " Sfântul Gheorghe ". sau se integrează celorlalte peisaje. prezentând interes.barajul şi lacul de acumulare Vidraru -. Relieful se înscrie cu cel mai variat şi important potenţial turistic.S.FUNCŢIA TURISTICĂ Condiţiile naturale deosebite. Calinic Argeşeanu. biserica Capu Dealului.din Butuşari. Reânfiinţată în 1793. datând de pe vremea lui Mrcea cel Mare şi care adăposteşte moaştele Sfintei Filofteia. biserica Sfinţii îngeri. îmbogâţindu-le sau mărindu-le atractivitatea . . biserica Noapteş. Pădurile din zona periurbană prezintă un interes deosebit pentru turism prin valoarea peisagistică. fac din municipiul Curtea de Argeş şi împrejurimi zone turistice de importanţă naţională. de regulă cu componente ale vegetaţiei. atât pentru valoarea peisagistică cât şi prin faptul că oferâ largi posibilităţi de desfăşurare a activităţilor turistice. cu apă şi faună. dar şi pentru funcţia lor socială. pentru agrement. a unor căi de comunicaţie moderne şi a unei baze tehnico . prin oglinzile de apă naturală sau artificială care sunt utilizate în scopuri turistice. 'Episcopia Argeşului se contopeşte cu cea a Vâlcii în octombrie 1948 şi se reânfiinţează în 1990 ca Episcopie a Argeşului şi Teleormanului sub P. dar constituie un factor natural de cură în scopuri profilactice şi curative ( bioclimat sedativ .indiferent de deal şi podiş). 7. existenţa unor vestigii istorice valoroase cât şi a marilor obiective economice ridicate în ultimii ani. Hidrografia deţine un important potenţial dat mai ales de apele curgătoare ( Valea Argeşului). sporindu-şi complexitatea. oferind condiţii pentru odihnă. cu grad ridicat de atracţie şi se completează. El se impune printr-o mare diversitate a peisajelor generate de forme de relief diferite. Clima creează ambianţa pentru activitatea de turism. biserica Drujeşti. Paraclisul Mănăstirii din Palatul Regal. Potenţialul natural de vegetaţie complexă constituie gama atracţiilor proprii altor componente naturale din cadrul peisajelor geografice.7. Din punct 84 .

reflectă în cea mai mare măsură. capacităţile de cazare. ceea ce conferă alimentaţiei publice noi valenţe. covrigăriile. un anumit potenţial turistic. superioare celor înregistrate de alte sectoare care oferă preparate culinare tradiţionale într-un cadru plăcut. în cadrul bazei tehnico materiale a turismului. Din cele prezentate rezultă că fiecare componentă a cadrului natural deţine.şi 42 locuri în campingul Sân Nicoară. Alimentaţia publică a cunoscut ritmuri înalte de dezvoltare. fântâna meşterului Manole. cu elemente de cultură. la care se adaugă numeroase biserici ce constituie importante puncte de atracţie turistică : Biserica Olari. Prezenţa în municipiu a unor vestigii istorice valoroase accentuează şi mai mult funcţia turistică a localităţii. după specificul său. biserica Sfinţii Voievozi ( detalii privind aceste obiective se regăsesc în capitolul special pentru turism ). ceea ce face ca şi posibilităţile lor să se integreze completându-se reciproc şi conducând la o complexitate mai mică sau mai mare a potenţialului turistic. simigeriile. 85 . gradul de dotare şi dezvoltare turistică a municipiului. a unităţilor de răcoritoare. prin numărul de locuri şi structura acestora se află într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice şi constituie un puternic sprijin pentru întreaga activitate turistică din zonă. Cazarea turistică. Dintre vestigii amintim : Ansamblul Curţii Domneşti. Dar în teritoriu. Mănăstirea Curtea de Argeş. alimentaţie publică. ruinele Sân Nicoară. fauna prezintă importanţă mare prin valoarea sa cinegetică şi estetică.de vedere turistic. biserica Brad .. biserica Drujeşti. biserica Sfinţii îngeri. numărul locurilor de cazare turistică în municipiul Curtea de Argeş era de 335 astfel: 293 locuri în 2 hoteluri Posada şi Cumpăna . aceste componente se împletesc în mod armonios realizând peisajele geografice. La sfârşitul anului 1995.Botuşari. Se simte însă nevoia de a lărgi şi mai mult reţeaua unor unităţi agreate de populaţie şi turişti cum sunt : plăcintăriile. agrementul etc. prin numărul şi structura lor. arhitectură şi decoraţiuni interioare şi exterioare.

zonele industriale. municipiul beneficiază de o reţea de drumuri corespunzătoare practicării turismului. industrie etc ).8. Potenţialul turistic natural şi antropic.socio economic cât şi condiţiile geografice ( îndeosebi cele de relief şi cele hidrografice ). comerţ. nivelul acestuia este ilustrat şi de volumul şi intensitatea fluxurilor turistice. adică spaţiile destinate locuinţelor sunt dominante în structura municipiului. La aceasta contribuie. a funcţiilor. municipiul Curtea de Argeş şi împrejurimile atrag un număr mare de turişti. înfăţişarea zonei de locuit este în strânsă legătură cu factorii de bază care au generat sau au condiţionat dezvoltarea ulterioară a aşezării. Astfel. Modul de organizare a teritoriului municipiului reflectă aşadar evoluţia genurilor de activităţi. mai mult sau mai puţin organizate. Această diversitate este rezultată din exercitarea uneia sau mai multor funcţiuni fundamentale prezente în trecutul ori în prezentul acestora (transporturi. în primul rând. săli de jocuri). . precum şi valorificarea tot mai intensă a lor conturează şi mai mult funcţia turistică a municipiului Curtea de Argeş.ZONELE FUNCŢIONALE ALE ORAŞULUI Organizarea teriroriului urban este deosebit de diferenţiată. Astfel. Valorificarea potenţialului turistic. a modului de valorificare a posibilităţilor materiale şi spiritiuale. profilul . în municipiul Curtea de Argeş teritoriul spaţiului de 86 . 7. nivelul de organizare respectiv. Putem spune aşadar că fiecare oraş formează un peisaj distinct şi prezintă o accentuată eterogenitate atât în intravilan cât şi în extravilan. zona de recreere şi zona agricolă. De asemenea. ele dând o notă distincta personalităţii sau siluetei acestuia.Baza pentru agrement cuprinde o gamă largă de mijloace şi dotări destinate să asigure posibilităţi cât mai largi şi mai diversificate pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turişti ( cluburi. În cadrul fiecărui oraş se disting astfel mai multe zone. Zonele rezidenţiale -. în cadrul municipiului Curtea de Argeş se conturează bine zonele rezidenţiale.

traseele prelungindu-se mult. pe teritoriul lor se pot amplasa numai casele de locuit. alei. iar în altele. In etapa actuală de dezvoltare a oraşelor se pune problema amplasărilor corespunzătoare pentru fiecare unitate economică. deci exterioare oraşului.vest. în acest caz. fie că este vorba de o economie planificată sau de una mai puţin planificată. Aceasta este o necesitate obiectivă rezultată din tensinţele actuale de concentrare a producţiei în unităţi economice. problema creării unor raporturi raţionale între locurile de muncă şi cele de odihnă şi recreere. Sub raportul componenţei lor. Zonele industriale. având o dezvoltare mai mare pe partea stângă. în al doilea rând în cadrul zonelor de locuit se întâlnesc şi instituţii cultural . zonele industriale se dezvoltă în direcţiile opuse dezvoltării oraşului şi zonei sale periurbane. Zona de agrement -. în unele regiuni sau aşezări. terenuri de sport. clădirile anexe pentru nevoile gospodăreşti şi spaţiile necesare pentru plantaţii. etc. Acestea sunt amplasate de o parte şi de alta a văii Argeşului.sociale pentru deservirea zilnică a populaţiei care locuieşte în cvartalul respectiv. care în ultimul timp a devenit obiectul unor preocupări intense. Este aproape de neconceput dezvoltarea actuală a oraşelor fără industrializare. Acestea sunt amplasate în nordul municipiului şi respectiv în sud şi sud . treceri.locuit apare organizat în cartiere.. în primul rând. necesită măsuri energice de remediere sau de creare a unor situaţii mai favorabile. mai puţin conturată spre deosebire de zonele rezidenţiale şi cele industriale 87 completează înfăţişarea . Este un adevăr deja constatat că dezvoltarea oarecum întâmplătoare din secolele anterioare care a dus. Dificultatea principală vizeză însă posibilităţile de transport. amplasate pe teritorii considerabile care conturează zone industriale. zonele de locuire sunt foarte diferite. în acest context se înscrie şi problema zonelor industriale. la conservarea unui stadiu de înapoiere flagrantă. Specifice municipiului Curtea de Argeş sunt zonele aflate în prelungirea teritoriului de locuit. la o supraaglomerare sufocantă.

cele două parcuri constituie puncte de atracţie pentru locuitorii lui. 88 . Trebuiesc menţionate Parcul Tineretului.municipiului. ZONA AGRICOLĂ – se extinde cu precădere la periferia orașului terenurile agricole ocupând suprafețe mai mari pe partea dreaptă datorită prezenței Văii Argeșului si a posibilității de irigare a acestora. frumos amenajat şi Parcul oraşului care oferă un cadru natural deosebit de frumos şi unde de curând s-a amenajat o zonă de agrement. Alături de numeroase alte spaţii verzi.

prin adâncirea diviziunii sociale a muncii. Oraşul este o formă superioară de aşezare. care funcţionează în sistem centralizat gravitaţional. rezultând dintr-un salt calitativ. în prezent. pe o anumită treaptă de evoluţie a societăţii.ALIMENTAREA CU APĂ Municipiul beneficiază de o gospodărie proprie de alimentare cu apă. .1.URBANISTICE Municipiul Curtea de Argeş are o funcţionalitate.CAPITOLUL VIII PROBLEME EDILITAR . El concentrează cea mai mare parte a activităţilor industriale.500 l/s care se preiau din Argeş în amonte de localitate. consumul industrial şi cel menajer este de 800 89 . materializată de diferenţierea meşteşugurilor. o dotare edilitară şi o densitate a populaţiei mult superioară aşezărilor rurale din zona sa de influenţă. a cornetului şi agriculturii. avănd un debit de 1. 8.

In nordul municipiului funcţionează staţia de tratare a apei cu două trepte: mecanică şi biologică.c. în prezent.C. pe lângă locuitorii municipiului. Consumul mediu lunar este de circa 520. Apele uzate industrial sunt restituite în emisar. apoi sunt descărcate în emisar în sudul oraşului. situată în aval de localitate. ARPO S. probate prin acţiuni de laborator. Asigurarea apei potabile este condiţia indispensabilă a vieţii în general şi îndeosebi. care are o capacitate de 700 l/s şi dispune de două trepte de epurare: mecanică şi biologică. Reţele de canalizare pluviale se compun din 4. capacitatea sistemului fiind de 280 l/s şi două captări care depozitează în trei rezervoare un total de 8.l/s. deci extinderea reţelei de apă şi canalizare pe o distanţă de aproape 10 km. O bună parte din aceste reţele sunt subdimensionate.700 m.c. producând fenomene nedorite de refulare şi impunând dublarea unor colectoare principale. Apele menajere uzate sunt epurate într-o staţie proprie. lucrează sub presiune. dispuse corespunzător pentru echilibrarea presiunilor în diferite zone ale oraşului. în treapta de epurare biologică apa se introduce în bazine se amestecă cu diferite substanţe chimice. sau de la S.000 ml. 90 . iar lungimea reţelelor de distribuţie în municipiu este de 87 km. dupâ ce în prealabil sunt epurate în staţiile proprii de la S.P. de această sursă de apă potabilă mai beneficiază şi locuitorii comunelor din imediata apropiere.000 m. Unele localităţi au documentaţii tehnice pentru racordarea acestora la sursa urbană mai sus menţionată.L.1 km canale colectoare şi 4 km canale pluviale colectoare.E. Municipiul este alimentat cu apă potabilă prin intermediul staţiei de tratare Cerbureni care primeşte apă brută din sursa de suprafaţă râul Argeş. Apa decantată este tratată cu clorură fenică.A. apoi se introduce în rezervoare şi astfel se asigură alimentarea cu apă a oraşului. având o capacitate totală de 15. Inmagazinarea apei se face în mai multe rezervoare.P. a colectivităţilor umane.

Asigurarea cu energie electrică a abonaţilor industriale şi casnici care se realizează de către un centru RENEL. precum şi în gospodărirea casnică. cu 94 km reţea iluminat public. Prezintă şi avantajul că poate fi transportată în condiţii economice avantajoase.8.3. prin specificul său. în prima etapă. în energie calorică sau mecanică. prin linii de înaltă. medie şi joasă tensiune. se preconizează racordarea la reţeaua de gaze a centralelor termice şi a locuinţelor din cartierele ce nu beneficiază încâ de acestea. iteţelele de distribuţie a energiei electrice însumează 217 km. agricultură.2. municipiul beneficiază de gospodărie proprie care dispune de două staţii. blocuri de locuinţe şi centrale termice ). Ea are largi utilizări. 8. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale în lungime de 40 km fac legătura dintre conductele de medie presiune şi numeroşi abonaţi (locuinţe particulare. învăţământ. de care să beneficieze şi locuitorii din cartierele periferice ale municipiului. se desfăşoară prin intermediul a două staţii şi numeroase puncte de transformare şi distribuţie ( respectiv 160 ). . Pentru viitor. 91 . transporturi şi telecomunicaţii.ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE In ceea ce priveşte reţeaua de gaze naturale. după nevoi. In a doua etapă se estimează extinderea reţelei de gaze cu circa 25 km. cultură. în toate ramurile economiei industrie. construcţii.ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Energia electrică. constituie singura formă de energie care poate fi produsă prin utilizarea resurselor de energie primară şi transformată ulterior. . ocrotirea sănătăţii.

prin intermediul centralelor de cartier.5. Astăzi.000 apartamente din blocurile existente. 8. Avantajul realizării unor astfel de centrale este dat de faptuf că poluarea va fi redusă foarte mult ( avantaj ecologic ) şi nu mai este nevoie de rezervoare sau bazine colectoare a combustibililor solizi. Pentru viitor se prevede realizarea centralelor mici de bloc sau chiar scară care pot fi racordate la reţeaua de gaze. . precum şi modernizarea iluminatului public stradal.TERMOFICAREA Termoficarea se realizează pentru circa 2. Anual se realizează zeci de kilometri reţea nouă de electricitate. 8. a conductorilor uzaţi. de înlocuire a stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton.000 de locuitori dispun de case individuale care se alimentează cu gaze naturale. Aceste centrale prezintă unele dezavantaje : . .reţelele de distribuţie foarte lungi.4.greutăţile foarte mari pe care le întâmpină privind aprovizionarea cu combustibil lichid pe timp friguros. având ca efect blocaj financiar. .FONDUL DE LOCUINŢE 92 . corelat cu extinderea reţelei de gaze ( aceasta fiind o problemă fundamentală în prezent ). vechi. peste 5.In prezent există o preocupare susţinută pentru modernizarea reţelelor existente. care determină un randament scăzut şi costuri mici. reducerea gradului de poluare al oraşului care va avea un aspect urbanistic mai plăcut. Prin alimentare acestora cu astfel de combustibil să reducă foarte mult consumul de combustibil solid şi de aici.

cărămida aparentă.Fondul de locuinţe al municipiului îl constituie cele 10. lemnul. alte zone verzi. de sport şi de agrement în suprafaţă de 64 ha sunt deservite de sera şi pepiniera municipiului care asigură în mare măsură materialul dendrofloricol necesar. din care 10. iar blocurile de locuinţe însumând circa 700 apartamente sunt parter plus două până la parter plus patru nivele. Regimul de înălţime al construcţiilor este în general parter până la 1 sau 2 nivele.parcuri. scuaruri. Transportul în comun este asigurat de societatea pe acţiuni TRANSLOC care asigură deplasarea pe teritoriul municipiului prin patru trasee însumând 50 km. Cele 113 străzi ale localităţii însumând 99 km conferă un standard de dezvoltare urbană şi fac parte din domeniul public al localităţii. Municipiul este străbătut de două drumuri naţionale pe axele N .6. Dezvoltarea fondului de locuinţe şi al industriei a implicat în mod necesar dezvoltarea dotărilor tehnico . în construcţiile moderne regăsindu-se elemente de specificului local şi arhitecturii tradiţionale. Un accent deosebit se pune şi în asigurarea transportului în comun în cadrul municipiului.EVACUAREA DEŞEURILOR SOLIDE 93 .Râmnicu Vâlcea spre Câmpulung.S DN7C ce face legătura cu Transfagărăşanul şi E -V DN73C . ţigla. Spaţiile verzi .219 proprietate particulară şi 589 proprietate de stat. Materialele de construcţie specifice zonei sunt piatra de râu.808 locuinţe. calcarul. .edilitare. 8.

metal. la nivelul mediului orăşenesc cantitatea de deşeuri industriale şi casnice a scăzut în ultimii ani. sol ) contribuie la deteriorarea zonei şi oraşului pe distanţe din ce în ce mai mari. Problema deşeurilor industriale şi nu mai puţin a celor menajere. Există autospeciale care transportă deşeurile solide la rampa de gunoi. asigurarea igienei urbane în general. apă. din această zonă argeşeană. urbanizare şi combatere a poluării mediului. în intravilan. în care mediul natural s-a transformat treptat într-un mediu artificializat. ecologia aşezărilor umane. 94 . Dezvoltarea industriei. susţinut de către populaţie. pe de o parte la realizarea unui ecosistem urban. corelată cu explozia demografică au condus. vor fi amenajate pentru depozitarea deşeurilor solide coşuri "pe specific ": hârtii.Luând în considerare în mod deosebit procesele şi efectele proceselor de modernizare. se impune ca o nouă direcţie de cercetare şi tinde să evidenţieze în permanenţă implicaţiile presiunii umane. Este adevărat că. şi în special a municipiului Curtea de Argeş. Pentru viitor. asupra potenţialului de habitat. iar pe de altă parte. prin deşeurile de toate genurile (în aer. sticle ( cu scopul refolosirii acestora ). global. Se pun însă probleme stringente în ce priveşte efectele transportului şi depozitării deşeurilor menajere. devine din ce în ce mai acută.

OBIECTIVE TURISTICE ÎN MUNICIPIU ANSAMBLUL CURŢII DOMNEŞTI -. Cea de pe latura sudică. O parte din zidurile groase ce mărginesc Curtea domnească se păstrează şi astăzi.lea). constituia. era împărţită în trei compartimente ce serveau de cancelarie domnească şi locuinţe destinate unor curteni. plină de distincţie. puţin cioplită.unul dintre monumentele cele mai de preţ ale arhitecturii şi picturii româneşti . alături se află urmele unui bastion de apărare. Materialul întrebuinţat în construcţie este piatra brută de râu sau de carieră. pe ale cărui temelii a fost ridicată o căsuţă în stil muscelean. ceea ce dovedeşte influenţa pe care a exercitat-o arhitectura populară asupra edificiilor aparţinând reprezentanţilor clasei dominante. Nicolae Alexandru şi Vladislov I. în cadrul vechii incinte se găsesc două clădiri. 95 . .1. întemeietorii statului independent Ţara Românească. Ambele aparţin tipului tradiţional de casă ţărănească din regiunea dealurilor subcarpatice. precedată de o prispă largă. după modelul clasic bizantin şi cu dimensiuni mari. Zidirea Bisericii domneşti . era îndreptată către soare. formând pături orizontale înguste alternate cu şiruri de cărămidă. poate. principalul obiectiv turistic al oraşului. Arhitectura exterioară a edificiului este simplă. cuprinde Biserica domnească ( datând de la jumătatea secolului al XIV . a cărui faţadă principală. Biserica domnească este un monument cu linii pure. necropolă a primilor Basarabi. din care se mai vede astăzi numai pivniţa. locuinţa voievodului ( se mai păstrează doar pivniţele şi zidurile de fundaţie ale prispei ).începută de Basarab I la jumătatea secolului al XIV -lea a fost continuată de urmaşii săi.CAPITOLUL IX TURISMUL 9. Cea de pe latura nordică.

în decursul existenţei sale de peste şase secole, monumentul a suferit transformări şl adăugiri. S-au păstrat ferestrele frontoanelor şi cele în formă de metereze din absidele laterale ale altarului, cei doi contraforţi ridicaţi în 1850 pentru consolidarea edificiului, precum şi intrarea principală, cu o uşă nouă de fier şi ramă de piatră confecţionată dintr-o veche lespede de mormânt. Săpăturile arheologice din interior, întreprinse în 1920 - 1921, sub conducerea arheologului Virgil Drăghiceanu, au scos la iveală 14 morminte. Obiectele de podoabă găsite în interiorul mormintelor somptuasa pafta de aur de factură occidentală cu inscripţii latineşti şi slavone, diadema de mărgăritare sau nasturii de argint aurit -constituie mijloace de cunoaştere a nivelului de viaţă al Curţii domneşti şi a feudalităţii muntene din secolul al XIV - lea. Privită în comparaţie cu edificiile anterioare, mult mai modeste, Biserica domnească apare cu un monument de început al unei noi etape în dezvoltarea arhitecturii din Ţara Românească, fiind caracterizat prin echilibru desăvârşit, prin proporţii armonioase şi prin monumentalitate. RUINELE SÂN NICOARĂ -, sunt situate pe o colină, într-un mic parc. Biserica, ridicată în prima jumătate a secolului al XIV - lea, poate chiar mai înainte, prezintă o importanţă deosebită pentru înţelegerea artei de a construi la sfârşitul feudalismului timpuriu. Cercetările întreprinse recent aici au scos la suprafaţă ceramică smălţuită şi frumos ornamentată, cu o mulţime de culori, olane pentru acoperiş şi fragmente de cahle specifice secolului al XV - lea. Această ceramică indică existenţa la Curtea de Argeş a unor meseriaşi aparţinând unei şcoli înaintate în arta olăritului. Concomitent cu materialul ceramic au fost descoperite numeroase monede de argint şi aramă, româneşti şi străine, inele de argint din secolele XIV - XV, vase de sticlă şi fragmente de frescă asemănătoare cu cea de la Biserica domnească. Ca arhitectură, construcţia constituie un frumos exemplu de stil bizantin. Zidurile, lucrate
96

din materiale locale, prezintă o alternanţă din şiruri de piatră de râu cu trei rânduri de cărămizi aparente. Deasupra tindei se ridică un turn clopotniţă, construit din cărămindă ( astăzi pe jumătate dărâmat), care a servit ca post de observaţie. Biserica Sân Nicoară reprezintă o fază de început a arhitecturii româneşti. MĂNĂSTIREA CURTEA DE ARGEŞ -, situată într-un parc amenajat artistic, este ctitoria voievodului Neagoe Basarab. Ea reprezintă unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din ţara noastră, de al cărui nume este legată şi legenda meşterului Manole. Construirea ei a fost nu numai un act de pietate, ci şi unul din modurile prin care Neagoe Basarab îşi afirma înalta sa poziţie în epocă. Edificiul din calcar de Albeşti, marmură şi mozaicuri a fost ridicat de meşteri vestiţi, supravegheaţi personal de către domnitor. Construcţia a fost începută prin anul 1512 şi terminată în anul 1517 şi are o linie arhitecturală armonioasă şi o ornamentaţie bogată. Monumentul este ridicat pe un soclu înalt şi larg, după modelul construcţiilor similare armene şi georgiene, model folosit la Constantinopol în acea vreme. Interiorul impresionează prin monumentalitate, frumuseţea arcadelor şi înălţimea turlelor. De-a lungul istoriei, monumentul a suferit repetate stricăciuni şi reparaţii. O adevărată restaurare s-a făcut în vremea lui Matei Basarab şi Şerban Cantacuzino. Secolul al XIX - lea înseamnă pentru construcţie un şir de calamităţi şi refaceri, până când, la sfârşitul anului 1867, două incendii consecutive o mistuie. O restaurare totală a început în anul 1875 şi a durat 11 ani. în cadrul acestei refaceri au fost demolate clădirile din jur, ce formau împreună cu biserica un frumos ansamblu arhitectural, iar vechile picturi au fost înlăturate ( unele picturi originale se păstrează la Muzeul de istorie al României şi în muzeul din incinta mănăstirei ) şi înlocuite cu altele noi, dar care nu mai au aceleaşi farmec şi strălucire. în anul 1967 s-a amenajat în incinta mănăstirei " Sala meşterului Manele ", o secţie muzeală ce adăposteşte obiecte de mare valoare artistică : stofa din mătase şi fir de la Neagoe Basarab, fragmente de frescă din 1526, un fragment al catapetesmelor din lemn de la 1682, icoane de lemn, ferecaturi, obiecte şi podoabe de argint, ceramică veche, cărţi şi documente, mobilier sculptat.

97

FÂNTÂNA MEŞTERULUI MANOLE -, este situată în parcul cu acelaşi nume. Legenda spune că Neagoe Basarab, de teamă ca meşterul Manole să nu mai construiască o altă biserică la fel de frumoasă, a scos schelele de la construcţii, lăsându-1 pe acesta sus, pe acoperiş. Pe locul unde meşterul a căzut, încercând să zboare cu aripi de şindrilă, a ţâşnit un izvor cu apă limpede, lacrimi ale pământului pentru trista soartă a acestuia. BISERICA OLARI -, situată în vestitul cartier de odinioară al olarilor, este un monument cu aspect rustic, cuprinzând variate elemente de arhitectură din lemn şi zidărie îmbinate original. Planul construcţiei, diferit de cel al arhitecturii munteneşti -cu turn clopotniţă lipit de corpul principal al clădirii - ne aminteşte de unele ctitorii moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare. Privită din exterior, biserica surprinde prin armonia proporţiilor. Acoperită cu şindrilă, are la partea superioară a faţadelor o bogată ornamentaţie pictată, realizată de un talentat meşter anonim. O scară exterioară din lemn, acoperită de o streaşină, duce în camera clopotelor. Pictura se remarcă prin variatul său colorit şi prin plastica exprimării. Cu prilejul lucrărilor de restaurare din 1967 - 1968 au fost scoase la lumină temeliile unei construcţii din secolul al XV - lea, sprijinită pe piloni de lemn, precum şi un bogat material arheologic ( ceramică şi monede din secolele XV - XVI), pe baza căruia a fost datat edificiul. Monumentul aminteşte de o veche îndeletnicire a oamenilor acestor locuri. Din cele mai vechi timpuri, poate chiar din vremea când era cetate de scaun, localitatea a fost cunoscută ca un mare centru de ceramică. Producţia vaselor mari, unele de formă amforoidală, decorate cu brâie în relief, cu linii perpendiculare, orizontale sau verticale şi motive zoomorfe, ulcioarele mari ( cu două mânere) sau cele mici ( cu mâner şi gură lată) şi, mai ales, ulcioarele de nuntă, smălţuite într-o nuanţă de verde închis şi bogat ornamentate, dovedesc o veche tradiţie a acestui meşteşug; el a fost transmis meşterilor de azi care continuă această tradiţie în ateliere particulare sau în cadrul cooperativei meşteşugăreşti, unde sunt lucrate frumoasele ulcioare cu bumbi reliefaţi, vasele mari cu brâuri sau cănile şi străchinile smălţuite şi ornamentate cu motive specifice locului. Ca simbol
98

formate din pilaştri drepţi şi arcaturi cu arhivoltele săpate în faţa zidului.1585 ). cu clopotniţă pe pronaos. în ultimii ani. ARPO S. care şi-a câştigat deja un renume dincolo de hotarele ţării prin valoarea produselor inspirate din vechea olărie argeşeană. a fost construită. refăcută în întregime la sfârşitul secolului al XIX . este consemnată în documente în a doua jumătate a secolului al XVIII . Bine proporţionată arhitectural. biserica şi-a pierdut forma şi înfăţişarea de altădată.A. ornate 99 . un pridvor pe şase stâlpi de cărămidă precede intrarea. cu plan treflat.C.lea. este ctitoria domnitorului Petru Cercel (1583 . în interior poate fi văzută pictura contemporană cu biserica. Faţadele sunt împărţite în două registre şi decorate în partea de jos cu lungi firide oarbe. moderna întreprindere S. Pe faţada dinspre apus.al preţuirii frumoaselor tradiţii ale locuitorilor. monumentul are o formă dreptunghiulară şi este încheiat la răsărit cu o obsidă şi un turn clopotniţă din lemn. BISERICA BRAD . este specific monumentelor din vremea lui Matei Basarab. pentru ca în urma unui incendiu să cunoască o nouă intervenţie (în 1875 ). avănd ca ctitor pe fraţii Druja ( Stoian şl Iorgu ).lea. BISERICA SFINŢII ÎNGERI -. fără picturi exterioare. şi învelită cu tablă. BISERICA DRUJEŞTI -. de formă dreptunghiulară. dar de o certă arhitecturală şi artistică. valoare de dimensiuni mici. opera unui iscusit zugrav popular. Edificiul. a fost ridicată în 1717. Modest ca dimensiuni. construcţia se remarcă prin pictura originală care decorează faţadele împărţite în două registre. Zidită din bolovani de râu amestecaţi cu cărămidă.BOTUSARI -. Vitregiile vremii au impus o primă restaurare în 1793.

Cumpăna. CASA PICTORULUI DUMITRU NOROCEA -. PARCUL ORAŞULUI -. capacităţii creatoare şi spiritului inventiv din aceste locuri.fiecare cu câte o serie de firide oarbe. datând din 1800. comparată şi aplicată din România. cu o decoraţie arhitecturală şi artistică deosebit de frumoasă. Aici urmează a se amenaja o zonă de agrement. G. în mijlocul parcului a fost aşezată în 1969 statuia lui Vlaicu Vodă. membru al Academiei Române din 1937. cuprinzând lucrări ale unor pictori din judeţul Argeş. BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ -.sunt imagini elocvente ale măiestriei artistice. Emil şi Vasile Ivănescu. pe ruinele altei construcţii mai vechi. Casa a aparţinut bunicilor profesorului de psihologie Florian Ştefănescu -Goangă (1881 .D. întinsjpe o suprafaţă de 4 ha» oferă un cadra natura) deosebit de frumos. adăposteşte în prezent expoziţia permanentă de artă a Muzeului orăşenesc. Dan Băjenaru. a fost zidită probabil la jumătatea secolului al XVIII . Rudolf Schweitzer . rector al Universităţii din Cluj. întemeietorul şi directorul primului institut de psihologie experimentală. 100 .Mirea. adăposteşte bogate colecţii de istorie. este adăpostită într-un frumos monument de arhitectură argeşeană.1958). este unul din locurile de atracţii ale oraşului. PARCUL TINERETULUI -. în acest timp.lea. numit " Casa Goangă". obiectele expuse . Elegant şi bine proporţionat. înfiinţat în 1969. înfiinţat în 1921. MUZEUL ORĂŞENESC -. A* BISERICA SFINŢII VOIEVOZI -. frumos amenajat. cu parter înălţat şi cerdac. printre care: Dumitru Norocea. edificiul are pictură interioară de o certă valoare artistică. în cele 9 săli sunt prezentate aspecte sugestive ale unor tehnici populare cu vechi tradiţii în Curtea de Argeş. Dovezi grăitoare demonstrează unitatea şi continuitatea neântreruptă a populaţiei de pe aceste străvechi româneşti. fostă capelă a bolniţei mănăstirii Argeşului. etnografie şi artă populară.multe inedite . muzeul a cunoscut multe prefaceri ca urmare a îmbogăţirii fondului de exponate.

ale cărei redacţii şi tipografii au funcţionat la Muşăteşti. cusături. spre barajul Vidraru şi Transfagărăşean. .1903 ).2. materiale şi documente ce au aparţinut primei tipografii din această zonă.dacică.ÎMPREJURIMILE ORAŞULUI Condiţiile naturale deosebite. unelte privind îndeletnicirile locuitorilor. In 1879. înfiinţat prin grija învăţătorului emerit Nicolae Teodorescu. 101 . Aşezat în parcul căminului cultural. se pot face excursii în împrejurimile oraşului atât spre Câmpulung. cât si spre Piteşti. centrul politico -administrativ şi economic al judeţului. Spre CÂMPULUNG întâlnim următoarele zone şi obiective turistice: MUŞĂTEŞTI ( 16 km din Curtea de Argeş ). Relieful deosebit de variat. el înfiinţează " Gazeta ţăranilor ". este un puternic centru etnografic şi cu o bogată activitate culturală. militant activ pentru drepturile ţărănimii. flora şi fauna bogate. pe teritoriul căruia s-au descoperit urme de aşezări din epoca geto . Aici se află un muzeu sătesc de istorie şi etnografie ( adăpostit în clădirea căminului cultural ). Astfel. bustul lui Constantin Dobrescu . localitate atestată documentar la 1475. în cele două săli ale muzeului sunt expuse piese ce impresionează prin autenticitatea lor : obiecte de port. ceramică. în 1892. în Muşăteşti a luat fiinţă " Ateneul central rural" care a desfăşurat o intensă activitate culturală sub conducerea iniţiatorului său. lacre şi lăzi de zestre. Constantin Dobrescu -Argeş ( 1856 . peisajele încântătoare constituie puncte de atracţie şi de interes. a unor căi de comunicaţii moderne şi a unei baze materiale corespunzătoare fac din împrejurimile municipiului Curtea de Argeş o zonă turistică de importanţă naţională.9. existenţa unor vestigii istorice valoroae cât şi a marilor obiective economice ridicate în ultimii ani.Argeş evocă amintirea acestuia. spre izvoarele Topologului.

Brădetu este şi o staţiune balneoclimaterică ( 624 m altitudine ). ( comuna Brăduleţ. ale cărei izvoare cu apă sulfuroasă sunt folosite îndeosebi pentru tratamentul afecţiunilor reumatice. 28 km din Curtea de Argeş) este o localitate cu aspect de staţiune climaterică. Populaţia se ocupă cu creşterea vitelor şi pomicultura. Prelucrarea artistică a lemnului a fost totdeauna o ocupaţie însemnată. Urmând firul văii Valsanului. în casa parohială este amenajat un muzeu cu piese referitoare la istoria satului. a fost refăcut din piatră şi cărămidă la 1644. monument istoric aşezat într-un cadru natural pitoresc. Monumentul. cu case construite în stilul arhitecturii tradiţionale.Tot în această localitate se află şi schitul Rob aia. Pictura a fost refăcută sau înlocuita în mai multe rânduri. Tot aici şi-au petrecut viaţa călugării Dorotei şi Partenie. în vremea lui Matei Basarab. apa îşi continuă drumul prin tunel spre Valea cu Peşti. aminteşte de Biserica domnească din Curtea de Argeş. monument istoric datând probabil de la jumătatea secolului al XIV . La acest schit au trăit şi au activat călugări luminaţi ca egumenul Sofroniu de la Cioara. De aici. Aici putem vizita schitul Brădetu. considerat cea mai veche prelucrare locala a planului triconic cu turlă pe naos. În satul GALEŞII ( comuna Brădet ) a fost organizat un muzeu sătesc de etnografie şi artă populară. BRĂDETU -.lea. ajungem ( după 11 km ) la barajul hidrocentralei de pe Vâlsan. important exemplu de arhitectură veche românească. în lacul de acumulare Vidraru.1735 ). zugrav de curte al Cantacuzinilor. 102 . De la baraj se poate ajunge până la izvoarele Valsanului. Prin materialele şi tehnica de construcţie (cărămidă şi piatră brută ). vestiţi copişti de manuscrise. unul din iniţiatorii mişcării de eliberare socială şi religioasă a românilor din Ardeal şi Pârvu Mutu ( 1657 . ridicat iniţial din lemn.

T.). frumoasa localitate de pe Râul Doamnei cunoaşte un puternic proces de urbanizare. pielărie. Sunt expuse vechi costume. construită de către căminarul Gheorghe Drugănescu în 1822. unelte de piatră şlefuită ( topoare. farmacie. Tot în Retevoieşti se află şi Cula Drugănescu. hotel.e. precum şi un interior specific locuinţelor ţărăneşti din Domneşti de la sfârşitul secolului al XIX . cinematograf. care se practică şi în prezent. Muzeul etnografic.R.. tăbăcărie. Cercetările arheologice efectuate la RETEVOIEŞTI au dat la iveală fragmente de ceramică. cula adăposteşte Muzeul sătesc Retevoieşti. este ctitoria marelui stolnic Scarlat Drugănescu. Restaurată în 19651966.XVI. 103 . spital.lea e. magazine moderne ).T. în căminul cultural a fost organizată o expoziţie permanentă de artă feudală. cu secţii de istorie şi etnografie. Biserica construită în 1795. In ultimii ani. decedat la 23 ianuarie 1630. cuprinzând una din cele mai valoroase colecţii de icoane din mediul rural. prezintă valoroase obiecte de istorie. ceramică. Condiţiile naturale au favorizat din cele mai vechi timpuri apariţia unor îndeletniciri legate de prelucrarea lemnului. ţesături.lea.culturale (liceu.lea. etnografie şi artă populară.n.In comuna DOMNEŞTI (22 km din Curtea de Argeş ). Tot aici s-a descoperit un bogat material arheologic din secolele XIII . casă de cultură. Lângă culă se află şi piatra de mormânt a logofătului Albu Golescu. S-au ridicat numeroase edificii social . pe locul unui monument din secolul al XVI . ciocane ) care dovedesc că aceste teritorii au fost locuite de purtătorii culturii Coţofeni ( mileniul II î.n. Satul este amintit în documente la 1523. obiecte de uz casnic. amenajat într-o clădire situată la ieşirea spre Câmpulung. oficiu P. precum şi o bogată colecţie de piese arheologice rezultate din săpăturile ce s-au efectuat în această localitate şi care vorbesc de istoria locuitorilor din cele mai vechi timpuri şi până în epoca modernă. cercetările arheologice înreprinse au descoperit urme de aşezări omeneşti din secolul al III .

De aici. face ca aceasta să fie considerat cel mai vechi ansamblu de pictură din Ţara Românească. în acest document apare pentru prima oară denumirea de Curtea de Argeş. după 3 km se ajunge la Gura Văilor. unde prin unirea pâraielor Zârna şl Valea Rea. cercetările arheologice au 104 . se poate face o abatere spre localitatea ANINOASA. după încă 13 km. se formează Râul Doamnei.Xv ( conform tradiţiei pare să fie mult mai vechi ). Un obiectiv turistic important îl ilustrează ansamblul rupestru. Continuând itinerariul spre nord.Satul STANEŞTI. pe un drum forestier în curs de modernizare. Reluând itinerariul din Domneşti spre Câmpulung. Din Corbi este originar cronicarul Naum Râmniceanu ( 1764 1839) care a scris în limba română o cronică a Ţării Româneşti . o cronică în greceşte referitoare la evenimentele din 1768 .de la întemeiere ( 1290 ) până la 1834.lea întăreşte jupanului Mogoş mai multe proprietăţi şi sate.1810 şi un " istoric al zaverei în Valahia ". Pe teritoriul comunei. situat în stânca de pe malul stâng al Râului Doamnei (în satul Jgheaburi ) şi datat în secolele XIV . ajungem în comuna CORBI ( 32 km din Curtea de Argeş). La nord de Corbi. în care sunt relatate evenimentele de la 1821. în vremea lui Vlad Dracul. în actul prin care Vladislav al II . De la barajul Baciu. Apoi se pătrunde tot mai mult în inima Munţilor Făgăraş. asemănătoare cu cea de la Biserica domnească din Curtea de Argeş. puternic centru pastoral şi pomicol atestat la 15 aprilie 1456. al doilea ca importanţă în sistemul hidroenergetic al Argeşului. cu o descriere geografică -. este atestat într-un document din 24 aprilie 1510. prin care şi "Corbii de piatră ". după ce se trece prin satele Sboghiţeşti şi Slatina. unde se varsă în lacul de acumulare Vidraru. atestată documentar la 1437. apa curge prin canalul subteran (20 km ) până la Valea cu Peşti. Pictura în frescă (din care o parte se păstrează şi astăzi). se ajunge ( după 5 km ) la confluenţa cu râul Cernat şi. situat pe un drum nemodernizat. la barajul Baciu.

autorul primei simfonii româneşti. cu o capacitate de cazare de 120 de locuri şi restaurant. La intrarea în sat trecem pe lângă o construcţie în stilul culelor olteneşti. se organizează aici tradiţionala sărbătoare a căpşunilor. este renumită pentu culturile de căpşuni. înainte de a intra în defileul Argeşului. localitatea cunoaşte un intens proces de urbanizare. în muzică sau în opere literare. în această casă. Aici se poate vizita mănăstirea Aninoasa.descoperit urme de aşezări omeneşti aparţinând orânduirii feudale. personalităţi ale culturii româneşti. în satul Bucşeneşti ( 3 km abatere din Corbeni. Pentru cei ce l-au 105 . înălţată la 1747. s-au inspirat din comorile inepuizabile ale portului. atestat la 1523. în prezent. cu casele înconjurate de grădini. comori ce au fost transpuse pe pânză. pătrundem în satul Corbeni (20 km din Curtea de Argeş ). în jurul ei au fost amenajate căsuţe în stil argeşean. înconjurată de molizi seculari şi amenajată ca popas turistic. figură ilustră a muzicii noastre. Spre BARAJUL VIDRARU si TRANSFĂGĂRASAN întâlnim următoarele zone şi obiective turistice : La 7 km din Curtea de Argeş se trece pe lângă lacul de acumulare al hidrocentralei Cerbureni şi pe lângă motelul " Căpşunica ". valoros ansamblu feudal. în luna iunie. fondatorul unor societăţi lirice premergătoare Operei Române.1925 ). Urmând traseul pe valea superioară a Argeşului. care oferă un minunat cadru pentru creaţie. se găseşte casa în care a trăit compozitorul George Stephănescu (1843 . în satul Căpăţânenii Ungureni (23 km din Curtea de Argeş). Anual. drum nemodernizat ) putem vizita biserica. De aici pătrundem în satul Albeştii Pământeni ( comuna Albeştii de Argeş ). cântecului şi peisajului argeşean. atestat documentar la 1456. risipite pe dealurile ce prevestesc culmile înalte ale munţilor. venite în vizită sau la odihnă. Localitatea. având decoraţii florale pe exteriorul turlei şi pe faţada vestică. monument istoric. numită " Cula Dumbravar".

adăposteşte un bogat material documentar şi obiecte ce au aparţinut compozitorului. probabil odată cu constituirea 106 . Dar în secolul al XIV lea. cunoscută în marile metropole ale lumii cu numele de Carpaţilor ". ridicată în anul 1873. Ion Luca Caragiale. exista doar un turn de piatră brută. Continuând drumul în defileul Argeşului.lea. pe firul văii Argeşului a fost construită o salbă de lacuri şi hidrocentrale. dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti. Iniţial.vizitat pe compozitorul român se numără: Vasile Alecsandri. Grigore Manolescu şi Constantin Nottara. " Privighetoarea La 50 m de uzină. o adevărată operă a inteligenţei româneşti. Gheorghe Pătraşcu. Aici. Ascunsă sub munte se află marea uzină electrică. bogat în frumuseţile naturale. cu veacuri în urmă. Aristizza Romanescu. Tot aici se află pianul la care compozitorul acompania adesea pe Hariclea Darclee. privirea ne este atrasă de castelul de echilibru. se profilează vechea cetate Poienari. Ion Ghica. De la uzină. dr. " cuib de vulturi al vitejilor de demult ". în vârful muntelui Cetăţuia. prin galeria de fugă. similar celor din Transilvania. de aici. Bogdan Petriceicu Haşdeu. şi de pavilionul administrativ al hidrocentralei de pe Argeş. protejată de pante abrupte. Clădirea. s-a înălţat cetatea. îmbinate armonios cu vestigiile trecutului şi cu realizările contemporane. Carol Davila. precum şi o colecţie de istorie şi artă populară argeşeană. până la Oeşti. care făcea parte. în secolul al XIII . apa este obligată să se supună voinţei omului şi să treacă prin subteran. la care se ajunge urcând cele 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag. înalt de 140 m. la o altitudine de 850 m. Numele lor sunt încrustate pe panoul de deasupra uşii de la intrare.

După ce se trece de coronamentul barajului. pentru a o trimite în lacul de acumulare. Vâlsan şl Topolog. Un alt obiectivii constituie barajul Vidraru (31 km din Curtea de Argeş ) situat în sălbaticele chei ale Argeşului. căptuşită în părţile superioare cu cărămidă. Cernat. Din puţine ştiri ce s-au păstrat în documente reiese că încă din secolul al XIII . în apropierea cetăţii s-a ridicat o căsuţă de piatră şi cărămidă în stil argeşean. barajul Vidraru. Pentru a se ajunge la acest debit. când s-au consolidat şi înălţat zidurile. se înalţă un turn prismatic. s-au construit treptele de acces şi pasarelele din partea de vest. fortificaţia a îmbrăcat tot vârful de stâncă cu ziduri groase din piatră spartă. placat cu mozaic verde şi înconjurat de o scară ce urcă până la platforma . până cel puţin la jumătatea secolului al XIV .belvedere. iar pe latura sudică cu un bastion semicilindric. care permit vizitarea în cele mai bune condiţii a întregii fortăreţă. Ultima restaurare a cetăţii a fost făcută între anii 1969 .lea. închizând un spaţiu aproape triunghiular. cu o înălţime de 165 m. s-au executat galerii pe o lungime de peste 42 km şi s-au înălţat 10 baraje care au captat apa râurilor Doamnei. cu câte un turn cilindric la cele trei colţuri. cetatea a funcţionat.statului feudal Ţara Românească. se înalţă semeţ un 107 . în faţă. Tradiţia consemnată în cronici arată că Vlad Ţeoeş s-a îngrijit de întărirea acestei cetăţi. primul din ţara noastră de acest gen.1972. Cu acest prilej. al şaselea din Europa şi al nouălea în lume ca înălţime. pe linia barajului. formează în amonte un lac cu o suprafaţă de aproape 900 ha şi un volum de 465 milioane ml de apă. un imens arc care uneşte culmile munţilor Frunţii şi Ghiţu.lea. Construcţie gigantică.

la 860 m altitudine ce asigură condiţii confortabile de cazare pentru 80 de persoane şi "Casa argeşeană".Prometeu gigantic. care străjuieşte zarea. Un tur al lacului de acumulare totalizează 52 km şi oferă o multitudine de privelişti încântătoare şi locuri de popas. Dintre acestea din urmă amintim: hotelul "Cumpăna ". 108 . Monumentul electricităţii (operă a sculptorului Constantin Popovici). situat la coada lacului. bufet şi specific local.

Transfagărăşanul. unde se racordează cu DN1 (Bucureşti Oradea). în aval. La 2 km de la barajul Vidraru. oferă o încântătoare panoramă asupra văii Argeşului. Şoseaua. pe sub Negoiu şi Moldoveanu. Transfagărăşanul a atins cea mai înaltă cotă şi a străpuns un tunel lung de 845 m. ridicat în 1811. constuită în timp record. In continuare se ajunge la podul Vâlsanului. de pe teritoriul judeţului Sibiu. prin chei. s-au făcut circa 4 milioane mi de derocări şi terasamente. datând din secolul al XVIII lea. se desprinde spre dreapta un drum forestier care duce până la Curmătura Ursului. pe locul unei alte biserici din lemn. şoseaua se întinde de la barajul Vidraru până în apropierea comunei Arpaşu de Jos. prin grija episcopului Iosif al Argeşului. Pentru realizarea acestei impresionante şosele. este protejată împotriva avalanşelor. unul dintre cele mai atrăgătoare itinerare.septembrie 1974. asfaltată pe întreg parcursul. drumul continuă pe Transfâgărăşan. la km 63. Spre IZVOARELE TOPOLOGULUI întâlnim La VALEA DANULUI ( 6 km din Curtea de Argeş ) se află un frumos monument istoric. pe drumul de contur al lacului de acumulare. şosea construită în perioada martie 1970 . Urmând firul văii Vâlsanului amonte. în interior se păstrează catapeteasma din lemn sculptat în stil brâncovenesc ce a aparţinut mănăstirii Curtea de Argeş şi care a fost adusă aici în timpul restaurării din 1875.De aici. 109 . cea mai grandioasă lucrare de acest gen din ţara noastră. Peste 30 % din lungimea drumului se desfăşoară într-o zonă de gol alpin. drumul pe valea Vâlsanului duce la staţiunea balneoclimaterică Brădetu. la captarea pârâului Limpedea. cu bandă dublă. Situată la o altitudine de 2034 m. ajungem la barajul şi lacul de acumulare de pe Vâlsan. s-au construit 28 de poduri şi viaducte şi peste 550 de podeţe.

Satul TIGVENI ( 8 km din Cepari) cunoaşte în prezent o puternică dezvoltare economico .lea. în vremea lui Neagoe Basarab. de aceea în cartografia din 1808 este numit Sălătrucu .e. Acest sat a fost loc de poştă pe drumul Câinenilor. în casa numită " Cula Sultanei ".II î. la 1519. în care sunt expuse piese de port popular şi unelte ce amintesc ocupaţiile tradiţionale. 110 .n.Poştă. spre Transilvania. Pe harta stolnicului Cantacuzino din 1700 apare sub numele de Seletruc. ). o veche culă construită de familia Tigveanu în secolul al XVIII . s-a amenajat în 1971 Muzeul etnografic al văii Topologului. a fost scoasă la iveală o necropolă getodacică ( secolele VI . în satul Tigveni se află conacul lui Teodor Brătianu.socială. pomicolă şi etnografică. spre SALATRUCU ( 29 km din Curtea de Argeş ). între Muntele Frunţii şi Dealul Clocotici.ului. în satul SUICI (21 km din Curtea de Argeş ). Şoseaua se continuă printre dealuri. Tot aici se află şi o frumoasă biserică ridicată de căpitanul Dragomir Ceparul şl rezidită la 1752 de Ştefan Balotă. Satul este menţionat documentar în vremena lui Neagoe Basarab.în CEPARII PĂMÂNTENI. atestat documentar la 1505. localitate situată într-o zonă pastorală. sat menţionat în documente la 1519. Săpăturile arheologice întreprinse recent au scos la iveală obiecte de ceramică şi arme de luptă ( cuţite de fier şi vârfuri de săgeţi) ce aparţin grupului cultural Ferigile care datează din perioada de sfârşit a Hallstatt .

111 .

surse de apă amenajate. alteori însă luând proporţii alarmante. peisajul umanizat. Natura. Pe de altă parte. nelăsând liberă dezvoltarea vegetaţiei şi biocenozelor caracteristice ţinutului din jurul oraşului. 112 . omul a căutat în general. cât si de caracterele specifice ale terenurilor asupra cărora s-au exercitat aceste acţiuni. uneori cu intensitate slabă. cu o reţea bine organizată de drumuri şi localităţi constituind un mediu mult mai puternic pentru om decât pădurile de nepătruns ce acopereau în trecut o mare parte a suprafeţei uscatului. efectele secundare negative neaşteptate şi modeste s-au manifestat aprope totdeauna. atât în funcţie de intensitatea diverselor procese de transformare. să creeze condiţii cât mai favorabile pentru viaţă şi pentru a-i satisface diversele nevoi materiale şi spirituale. însă. De cele mai multe ori transformarea antropică a naturii s-a soldat cu un bilanţ pozitiv.CAPITOLUL X CONSIDERAŢII PRIVIND ASPECTE ALE CALITĂŢII MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ ŞI ÎN ZONĂ Acţiunea omului asupra mediului a fost totdeauna orientată în primul rând. pajişti şi păduri. în formaţiunile ei normale este aproape peste tot înlăturată. să aducă mediului transformări care să îi permită o mai bună utilizare a lui. prin alternanţa sa de terenuri agricole. Ca urmare. aproape neglijabilă. spre obţinerea celor necesare traiului.

Prin acţiunile sale, la nivlul aşezării urbane, dar nu numai, omul poate aduce modificări în climă, hidrografie, în învelişul vegetal. Oraşul apare ca o ambianţă specială, în care betonul, piatra, asfaltul, metalele, ţiglele şi ardezia expun la o puternică încălzire prin insolaţie şi iradiere dogoritoare în zilele de vară. Reţeaua stradală prin stratul de asfalt şi clădirile prin suprafeţele ocupate modifică o parte din circuitul apei. Precipitaţiile recepţionate sunt aproape în întregime scurse rapid în reţeaua de canalizare, înfiltrarea apei în sol este mult micşorată, din care cauză se modifică circulaţia subterană şi procesele normale de formare şi evoluţie a profilului de sol. Arborii bulevardelor, aduşi şi ei din alte locuri cresc anevoie, frunzele se veştejesc înainte de vreme, mulţi se usucă după câţiva ani. In general, temperatura medie anuală a oraşului este cu 1 - 2°C mai ridicată decât a împrejurimilor. Printre blocuri, unghiul de umbră al zidurilor face improprie plantarea multor specii arboricole. în general păsările ocolesc aglomeraţiile urbane, în schimb se înmulţesc nemăsurat de mult gândacii, şoarecii şi şobolanii, animale atât de dăunătoare, uneori chiar aducătoare de molimi. Aerul constituie componenta de bază a mediului înconjurător care prin proprietăţi fizice, chimice şi termice, întreţine viaţa pe planeta noastră. Calitatea lui este influenţată însă de activităţile umane. în municipiul Curtea de Argeş, principalele surse de poluare sunt industria (industria chimică ) şi mijloacele de transport care degajă gaze toxice cum ar fi: monoxid şi dioxid de carbon, bioxid de azot, hidrocarburi, etc. Oxidul de carbon este cel mai răspândit poluant al aerului, el provenind în proporţie de peste 60 % de la vehiculele ce folosesc combustibil benzina şi motorina. în zona din imediata apropiere a municipiului Curtea de Argeş, calitatea aerului este cu mult mai bună, deoarece nu există surse importante de poluare, cu excepţia arderilor de cărbuni şi lemne pentru încălzitul locuinţelor pe timpul iernii.
113

10.1. - CREŞTEREA NECESARULUI DE APĂ DULCE
Creşterea demografică, ridicarea calităţii vieţii, progresul igienei, măresc continuu consumurile casnice de apă (40 - 400 l/zi ). Extinderea suprafeţelor de locuit cere cantităţi impresionante de apă pe an. Pe de altă parte unităţile industriale existente cer utilizarea unui voiul mare de apă. Pentru satisfacerea necesarului de apă mereu crescând sunt luate toate soluţiile: planificarea apelor disponibile, utilizarea apelor subterane. Râul Argeş ce traversează municipiul de la nord la sud are un regim natural influenţat de acumulările din amonte: Curtea de Argeş, Cerbureni, Oieşti, Vidraru. Apele sale sunt folosite ca apă industrială, iar tratate, ca apă potabilă. Calitatea apei lasă însă de dorit ca urmare a deversărilor de apă folosită în cadrul unităţilor industriale.

10.2. - ZGOMOTUL - O NOXĂ COMPLEMENTARĂ

Unul din factorii perturbanţi ai mediului care influenţează ambianţa în sale psihologice. patologice, ireversibile, cum sunt: tulburările cardiace, modificările funcţionării normale organelor interne. în municipiul Curtea de Argeş, principala sursă de poluare sonoră o mijloacele de transport. , constituie a sistemului nervos vegetativ, pe fondul cărora se produce îmbolnăvirea care îşi fizice, Dacă desfăşoară activitatea şi viaţa omul este zgomotul. Prin caracteristicile zgomotul produce organismului uman o serie de efecte fiziologice şi nivelul său de intensitate este ridicat, zgomotul poate provoca efecte

114

Solul - este o vastă uzină a naturii, care produce o mare cantitate de biomasă, folosită ca hrană de o parte din vieţuitoare, inclusiv de om. Dezvoltarea tehnicii şi chimizarea care se cer din plin angajate şi creşterea producţiei agricole, vor ridica tot mai multe probleme privind dezechilibrele din mediul înconjurător, şi în primul rând poluarea. Degradarea solului în zona municipiului Curtea de Argeş este determinată de : scoaterea din circuitul agricol prin ocuparea cu construcţii industriale sau urbane şi chimizarea făcută neraţional (îngrăşăminte, insecticide etc ). Urmările chimizării duc la distrugerea de numeroase ce contribuie din plin la fertilitatea solurilor, la reţinerea azotului necesar plantelor; în plus, unele produse chimice poluează solul, lanţul efectelor negative atingând sănătatea omului. Dezvoltarea localităţilor, atât oraşe cât şi sate, ridică probleme complexe privind integrarea lor în mediu. Municipiul Curtea de Argeş formează el însuşi un peisaj sau poate o sumă de peisaje actuale şi moştenite de la înaintaşi. Multe locuri au un anumit stil arhitectonic de o mare frumuseţe, incluzând în ele o anumită cultură şi istorie, un anumit mod de viaţă. Toate acestea se impun nu numai a fi păstrate în ansamblul noilor construcţii, ci şi ocrotite şi conservate. Pe de altă parte, satul, pune propriile lui probleme, el trebuie să se încadreze şi mai mult în peisajul natural, chiar dacă tinde spre urbanizare, deoarece viaţa agricolă se desfăşoară, prin ea însăşi, într - o ambianţă de natură.

CAPITOLUL XI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEŞ ÎN PERSPECTIVĂ
115

cu avantaje financiare pentru cei interesaţi..asigurarea cantităţilor suficiente de îngrăşăminte chimice pentru livezi şi pajişti naturale. ARGOMS . . pluguri şi grape . 4. în ultimii 18 ani o creştere de peste IOJOOO locuitori. şomajul zero în 1989 a ajuns la aproape 3. au scăzut simţitor.suplimentarea prin eforturi proprii a agricultorilor.discuri.retehnologizarea obiectivelor economice existente.645 locuitori ) populaţia a înregistrat.500 persoane datorită reducerii producţiei la obiectivele economice. 3. etc. . Locurile de muncă din oraş.definitivarea punerii în posesie a beneficiarilor de titluri de proprietate. .Principalele obiective şi acţiuni privind dezvoltarea economică şi socială în perioada următoare sunt: 1. fragi. ARPO S. . Comparativ cu datele de la recensământul din anul 1977 ( 24. Există o serie de căi şi mijloace de relansare a industriei şi anume : .SOCOM. remorci.C. valorificarea sucurilor şi a dulceţurilor din fructe de pădure ( mure.descentralizarea unor servicii la Curtea de Argeş ( exemplu: Camera de Comerţ şi Industrie ). SILCOM. Obiective privind dezvoltarea economică a municipiului: . 2. comparativ cu anul 1989.retehnologizarea principalelor unităţi industriale: S.A. a numărului de tractoare. Principalele obiective care privesc agricultura : . zmeură. 116 .reânfîinţarea unor obiective care au existat şi valorificarea materiei prime din zonă. afine ).

cu fonduri alocate de la bugetul statului. cu reprezentanţe permanente sau cel mai bine persoane juridice. Dezvoltarea serviciilor publice : . . După 1989 sau pus în folosinţă numai 48 de apartamente. s » Evoluţia construcţiilor de locuinţe.500 de apartamente.cultura si arta . extinderea actualului spital.învăţământul .sănătate . Modernizarea activităţii de aprovizionare cu marfa a populaţiei. construirea unui nou spital de pneumoftiziologie. . > În perioada 1960 .reânfiinţarea vechilor activităţi tradiţionale: valorificarea potenţialului apei şi al balneoturismului.descentralizarea şi extinderea în teritoriu de noi cabinete medicale.înlocuirea sistemului de transport local cu autobuze ( insuficiente numeric şi uzate) cu o linie de troleibuze. 8. Legea privatizării va determina o îmbunătăţire a situaţiei existente.1989 s-au construit peste 7. valorificarea fructelor. unităţi descentralizate în teritoriu sunt inexistente. - 6.descentralizarea în teritoriu şi construirea unei . iar în ceea ce priveşte construcţiile individuale ritmul anual de punere în funcţiune este de circa 15. . 5.modernizarea sistemului de instalaţii telefonice.. 7. 117 . .serviciile publice ale ministerelor şi departamentelor cu. Principalele acţiuni pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale sunt: şcoli cu 16 săli de clasă. electrică. se solicită înfiinţarea lor în toate domeniile.înlocuirea reţelelor de distribuţie a apei. . În prezent situaţia este mulţumitoare. în proporţie de 80 % fiind uzate. energie termică.restaurarea Curţii domneşti şi a bisericii Olari. canalizare.

protecţie socială .A. .dotarea ARGCOM .definitivarea rampei de gunoi menajer.Râmnicu Vâlcea. agenţi 11. .000 locuri. . . sport.construirea de noi biserici în zonele ce nu dispun de lăcaşuri de cult. Obiective prioritare din domeniul administraţiei publice locale: . 12. 10.extinderea reţelei de gaze naturale. ARPO S. a unui ştrand public.educaţie fizică.SOCOM cu electrofiltre eficiente. Principalele acţiuni ce se prevăd pentru combaterea factorilor poluanţi sunt: .construirea căii ferate Curtea de Argeş .retehnologizarea S. 118 . . . construirea unui bazin de înot acoperit. ceea ce ar duce la avantaje economice considerabile.descentralizarea structurii în teritoriu.construirea unei săli polivalente cu 2. 9. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale prin construirea unui hotel cu 300 locuri şi restaurant.crearea unei unităţi de protecţie socială.modernizarea centralelor termice. agrement . Propuneri de obiective care să fie incluse în strategia naţională de integrare a României în Uniunea Europeană: . care are ca profil realizarea de produse din porţelan pentru menaj şi decorative destinat consumului populaţiei şi exportului.eliminarea deversărilor de deşeuri în apele Argeşului de către diferiţi economici. .C.

oraş şi în prezent ( din 18 ianuarie 1995 ) municipiu. ocrotirea sănătăţii.restaurarea integrală a complexului monumenetal de la Curtea domnească.000 locuitori. având în vedere prezenţa în imediata apropiere a zonei submontane şi a depresiunilor cu climă temperată. construcţia a numeroase edificii pentru învăţământ.764 locuitori în anul 1956 la 35. Reanimarea oraşului începe din a doua parte a secolului al XX lea..culturale şi edilitare. Curtea de Argeş a înregistrat de-a lungul anilor forme diferite de dezvoltare fiinţând ca sat.823 locuitori în anul 1992. a avut o evoluţie lentă din cauza condiţiilor istorice şi social -economice. extinderea spaţiului de locuit.crearea unui centru balnear şi turistic de interes naţional. atăt pentru municipiu cât şi pentru întreaga zonă vestică a judeţului Argeş. cu o populaţie de peste 35. apoi ca târg.administrativă. cu rol poplarizator. cu toată existenţa sa îndelungată. în anul 1885. . - CONCLUZII Municipiul Curtea de Argeş. care. Curtea de Argeş avea un număr de peste 3. când populaţia oraşului creşte de la 10. Se va contura un sistem urban printr-o repartizare raţională în teritoriu a obiectivelor şi dotărilor socio . se va definitiva zona centrală. intravilanul s-a modernizat prin redimensionarea arterelor principale. La acestea se adaugă permanenta preocupare pentru conservarea şi dezvoltarea 119 .000 locuitori la sfârşitul anului 1995. situat în partea vestică a judeţului Argeş. odată cu revoluţia industrială. Imaginea actuală contrastează puternic cu vechiul târg. politico . Municipiul Curtea de Argeş se va dezvolta în continuare. Profilul industrial s-a diversificat. face parte din categoria oraşelor mijlocii. cultură.

şi colaboratorii.Gamier.Beaujeu . 120 . . Editura Didactică şi Pedagigică. ( 1980 ). (1972 ). 4. . Timan E. 2. 5. . Bucureşti. .Chihaia P. Chabot G. (1972 ). .Cetină E. ( 1964 ).Turism. . Monografie. Editura Ştiinţifică. Editura Sport . . Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.Elemente de geografie economică a lumii. 3.. .Barco A. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.Judeţul Argeş.Argeş. Editura Academiei.Din cetăţile de scaun ale Ţării Romaneşti.cadrului natural şi repartizarea spaţiilor verzi echilibrat pe întreaga suprafaţă a municipiului. ...Geografie urbană. .Alexandrescu C.. ( 1971 ).

Editura Tehnică.străveche vatră voievodală .Geografie economică. seria Ştiinţele naturii.geologie. ( 1984 ).Costache N. . ( 1966 ).Curtea de Argeş ( 1200 . Buletinul monumentelor istorice. 6. 1... Bucureşti.Drăghiceanu V.Oraşle României... .. Magazin istoric. Iaşi. 19. 12. . ( 1970 ) .. (1983 ).Constantinescu N. după 1150.Constantinescu N. .XV. . Editura Glasul Bucovinei.Cucu V.. 17. 8.Fenomene geologice actuale în Regiunea Argeş. ( 1968 ) .Cucu V.Constantinescu C. 18. Pop L. . . .. Bucureşti. . ( 1976 ). . Piteşti.Evoluţia numerică a populaţiei României. Editura Academiei. nr. Analele Universităţii Bucureşri. 7.Contribuţii la studiul migratiei interne a populaţiei din R. 9.Geografie umană. ( 1923 ) . geografie . Asupra .XIX.Coteţ P. (1973 ). Editura Academiei. Bucureşti.Geografia României. România. Bucureşti. Bucureşti. 20.Cercetarea arheologică de la Curtea Studii şi Comunicări. Urucu V.Dragoş V.Editura Meridiane. . (1957 ). Bucureşti. începuturilor Ţării Româneşti. .. .Ţara Românească în secolele XIV . Mirceşti.Florea N. . Editura Universităţii. 121 domnească din Argeş. (1995 ).Cucu V. 11. nr.Giurescu C. 14. 13.. ( 1978 ). . nr. ( 1970 ). . (1996 ). .1400 ).Curtea domnească din Argeş.Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara Românească în sec...Curtea de Argeş . Editura Ştiinţifică. 16. .Regionarea biogeografică a României. . 2. Iaşi. .Constantinescu N. 10.. . ..Cucu V. . Bucureşti.Cucu V. Solurile. 15. (1973 ). Editura Glasul Bucovinei. Bucureşti. XVIII . Editura Academiei. . . Terra. Bucureşti. Bucureşti. 3..Geomorfologia României. S. ( 1996 ).

.Musicescu A. Editura Meridiane. . ..Ţara Românească de Ia Basarab I întemeietorul 122 lui.ghid turistic. Editura Meridiane.Mavrodin T. . ( 1970 ). Bucureşti.. (1983).S. 25.. . 29. IX. .Ştefănescu Şt.Turism.. .Curtea de Argeş. 24. Istoria oraşului prin monumentele .. 27.România. Bucureşti.Stelea V.Mihăilescu V.Lăzărescu E. 22.Geologia României. Constantinescu Gr. . Iaşi. Matei I. Stănescu S.Biserica domnească din Curtea de Argeş. (1976 ).Iancu M. (1978 ). Bucureşti. . Editura Didactică şi Pedagogică.I. Editura Didactică şi Pedagogică. ButaL. . . Bucureşti. 32. (1970) . . ( 1973 ) .. .Consideraţii asupra . Bucureşti.. 34.. 33. Băcănaru I. . nr.Geografia fizică a României.. Bucureşti. (1970) . Editura Ştiinţifică. criteriilor de clasificare funcţională a oraşelor. Editura Sport . 28. . . Herbst C. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. C.Roşu Al. 4. ediţia a II . ( 1961 ). Geografie economică.Hidrologie.Geografia aşezărilor româneşti. . (1974) .Itinerare argeşene . Băcanu S. ( 1978 ).PişotaL.Curtea de Argeş.Editura Ştiinţifică.Urbanizare. 21. Cristocea S. Bucureşti. Ghid turistice al judeţului.Matei M. . Maria Mihail (1980). 31.. . 30. . .a..Mutihac V.Argeş.A. Elemente de sistematizare.Valea Argeşului. . 23. Geografie fizică. voi. Bucureşti. ( 1940 ). Editura Ştiinţifică. (1969) . Bucureşti..Mihăilescu V. Bucureşti. . Piteşti. Ionescu Gr. (1980). lonesi L. Bucureşti. Editura Meridiane. . Editura Tehnică.Ionescu Gr. Bucureşti.România. ... . 26.Popovici I. (1968). Probleme de geografie...Ionescu Gr. ( 1967 ).Şandru I.Biserica mănăstirii Argeşului.P.

Regiunile pericarpatice. Anuarele meteorologice. (1963) . IV. Bucureşti. 37.Ujvari I.Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor . Bucureşti. II. 44. 42. Bucureşti. Bucureşti. .xxx (1984). 38.xxx (1992). . . .H. . . (1972). Româneşti.Geografia României.N.M.Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 7 ianuarie 1992. 40. . .Geografia României.Caietul statistic al municipiului Curtea de Argeş. Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş. Geografie umană şi economică. Bucureşti. 39.pană la Mihai Viteazul. 123 . 45. . . . Savu Al. I.Studiul fizico .1995). Bucureşti.Velcea V. . Geografie fizică. . Bucureşti. (1982). I. . Editura Academiei.Velcea V.xxx (1983).xxx (1992). Editura Academiei. Editura Ştiinţifică. Editura Meridiane.. Comisia Naţională pentru Statistică.xxx (1985 .Geografia României..Geografia apelor României. . Editura Academiei. 41. 43. Bucureşti.geografic al alunecărilor de teren.xxx (1995). Editura Didactică şi pedagogică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful