CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................ CAPITOLUL I CONTABILITATEA PUBLICA 1.1 – Principiile contabile ................................................................. 1.2 – Organizarea sistemului bugetar in Romania ............................ 1.3 – Ordonatorii de credite............................................................... CAPITOLUL II INSTITUTIILE PUBLICE

2

5 10 19

2.1 – Unitati ale administratiei de stat: concept, locul si rolul acestora in constituirea si utilizarea fondurilor publice ........................................ 22 2.2 - Concepte de baza privind contabilitatea institutiilor publice.... 29 CAPITOLUL III CONTABILITATEA INSTITUTIEI PUBLICE – STUDIU DE CAZ – INSTITUTUL DE IGIENA SI SANATATE PUBLICA VETERINARA BUCURESTI 3.1 – Organizare si atributii ................................................................ 3.2 – Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor ................................... 3.3 – Surse de finantare si executie bugetara ...................................... CAPITOLUL IV CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE 4.1 – Organizarea si efectuarea inventarierii activelor fixe ................. 52 4.2 – Inregistrarea in contabilitate a activelor fixe corporale si amortizarii acestora ................................................................................................ 61 4.3 – Inregistrarea in contabilitate a casarii activelor fixe corporale ... 66 40 46 49

CONCLUZII SI PROPUNERI ....................................................................... BIBLOGRAFIE .............................................................................................

71 74

INTRODUCERE Lucrarea elaborata pentru sustinerea temei de licenta isi propune sa analizeze contabilitatea institutiilor/autoritatilor publice atat din punct de vedere general, conform reglementarilor in vigoare, cat si din punct de vedere particular, analizand o parte a activitatii contabile a unei autoritati publice. Astfel, lucrarea prezinta notiuni generale privind evidentierea tuturor

operatiunilor de incasari si plati referitoare la fondurile publice, definirea notiunii de contabilitate publica, particularitati ale contabilitatii institutiilor publice si ale planului de conturi. Primul capitol al lucrarii prezinta pe larg principiile care stau la baza contabilitatii publice, notiuni privind organizarea sistemului bugetar cu principalele activitati, bugetele din care se constituie si pe care le gestioneaza, institutiile publice care functioneaza in cadrul sistemului bugetar si ordonatorii de credite care conduc institutiile publice cu personalitate juridica. Al doilea capitol analizeaza institutiile publice din Romania ca unitati ale administratiei de stat, din punct de vedere conceptual, al locului si rolului pe care aceste il au in constituirea si utilizarea fondurilor publice. Astfel, institutiile publice sunt prezentate din punct de vedere al sistemului de finantare si clasificate dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, clasificarea conform reglementarilor romanesti si din punct de vedere al statutului juridic al acestora. Deasemenea am analizat unele concepte de baza privind contabilitatea institutiilor publice cum ar fi: creditul bugetar, platile de casa, platile nete de casa si indicatorul cheltuielilor efective. Capitolul trei si patru prezinta studiul de caz concretizat in analizarea unei parti din contabilitatea unei institutii publice si anume: analizarea veniturilor si a cheltuielilor, sursele de finantare ( ca principale venituri ale institutiei) si

executia bugetara. Deasemenea am analizat contabilitatea activelor fixe corporale din punct de vedere al organizarii si efectuarii inventarierii acestora, inregistrarea in contabilitate a acestora si a amortizarii lor precum si scoaterea lor din evidentele contabile. La final am prezentat concluziile lucrarii, recomandarile si anexele care cuprind regulamentul de organizare si functionare a IISPV, veniturile IISPV, lista de inventariere, procesul verbal de inventariere. Am ales aceasta tema deoarece in ultimii ani au intervenit modificari asupra legislatiei privind regimul juridic al domeniului public si privat al statului, fapt ce a generat adoptarea unei noi legislatii in domeniul contabilitatii publice si reforma acesteia. De asemenea reforma contabilitatii publice a survenit in urma procesului general de reforma contabila europeana, avand la baza directivele europene precum si Sistemul European de Conturi. Astfel, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a accentuat caracterul complex al contabilitatii publice, ca urmare a diversificarii finantarii externe din fondurile europene.

iar cea administrativa nu se refera la ordonatorii de credite.CAPITOLUL I Contabilitatea publica Contabilitatea publica constituie contabilitatea care asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati referitoare la fondurile publice. cat si ale ordonatorilor. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autoritatile publice. institutiile publice nationale si locale. una uzuala. dupa parerea noastra. comunitarile teritoriale. ale ordonatorilor de venituri publice si contabililor publici. cea tehnica "reguli de prezentare a conturilor publice". Astfel. definitia uzuala o formuleaza ca fiind: "ansamblul de reguli aplicabile gestiunii veniturilor de stat". autorii la care ne-am referit. iar cea administrativa are in vedere sarcinile publice si o defineste ca fiind "regulile contabilitatii publice sunt in acelasi timp reguli de prezentare a conturilor si reguli de organizare a serviciilor contabililor publici". cel mai corect functiile sale. atat ale contabililor publici. propun pentru contabilitatea publica urmatoarea definitie care ar exprima. si anume: "Regulile contabilitatii publice au ca obiect determinarea obligatiilor si responsabilitatilor coordonatorilor de credite publice. Ea evalueaza obligatiile contribuabililor. In final. tehnic si cuprinde in cadrul sau obligatiile si responsabilitatile. cea tehnica este prea limitata. . alta tehnica si a treia administrativa." Aceasta definitie da regulilor contabilitatii publice un contur juridic. precum si responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea platilor din fondurile publice. Vincent Raude si Jean Claude Pagat retin pentru contabilitatea publica mai multe definitii. Insuficientele acestor definitii constau in faptul ca cea uzuala se refera numai la veniturile de stat si nu are in vedere un fundament juridic. evidentiaza incasarile din aceste obligatii si determina diferentele din obligatiile neonorate.

. cel putin lunar. bilant si alte formulare specifice). in debitul unor conturi si creditul altora.1. . unele exceptii permise pentru anumite institutii publice care au drepturi sa organizeze contabilitati in partida simpla (consiliile locale comunale) nu infirma regula. stabilirea totalului sumelor debitoare si sumelor creditoare. 2modelele bilanturilor contabile.prezentarea executiei finale lunar.Desi contabilitatea sectorului public se organizeaza pe baza unor planuri de functionarea acestora.contabilitatea se conduce in partida dubla. respectiv de Ministerul Finantelor Publice. comparativ cu contul de profit si pierderi. a balantei de verificare. Principiile contabile Ca si in cazul contabilitatii generale (financiare).inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor de incasari si plati in mod simultan. in cazul contabilitatii financiare. contabilitatea publica trebuie sa asigure o imagine fidela. 1. si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor. . a veniturilor incasate si platilor efectuate. anual. precum si a soldului final al fiecarui cont. care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare. sunt stabilite de acelasi organ. si anume: 1folosirea unor modele de registre contabile si formulare comune privind activitatea financiara si contabila.intocmirea. trimestrial. precum si excedentului sau deficitului. 3functionarea acesteia este obligatoriu a se face dupa aceleasi reguli si metode astfel: . ca si planul de conturi general pentru institutiile publice. la baza contabilitatii publice stau reguli si norme comune cu cele ale contabilitatii generale. in aceasta privinta existand o conceptie unitara in materie (plan de conturi. cu privire la situatia executiei bugetului .

contabilitatea publica trebuie sa respecte. cat si in manifeste mai ales in ceea ce priveste corecta evaluare si inregistrare a drepturilor bugetare pe care le au institutiile publice. regulile si normele unitare. in cazul contabilitatii publice. iar acesta va exista atata timp cat va exista organizarea statala. 2Principiul permanentei metodelor. cat si in ceea ce priveste furnizarea acestora catre organele in drept. a neadmiterii ca in acesta perioada sa se inregistreze venituri si sa se efectueze cheltuieli care apartin altor exercitii. atat in procesul de intocmire a bugetelor. care impune continuitatea regulilor si normelor privind modul de evaluare a veniturilor si criteriile de stabilire a creditelor bugetare. Acest principiu 1-am putea denumi si al "adaptabilitatii informatiei contabile la sistemul executiei bugetare folosit". ale contabilitatii generale. si anume: 1Principiul prudentei care nu admite subevaluarea veniturilor si supraevaluarea cheltuielilor. care determina inceperea executiei bugetare la o anumita data. "de gestiune" sau "al exercitiului". In aceasta directie am putea mentiona. eventual. In acest sens. general valabile. odata cu expansiunea sectorului public. in consecinta. a raportului dintre acestea si produsului intern brut. a crescut in ultimul secol de aproape cinci ori. sectorul public a adoptat sistemul potrivit caruia are loc o evidentiere anuala a creditelor bugetare. a informatiilor necesare pentru necesitatile proprii ale institutiilor publice. in acest sens. . precum si principiile acesteia.general consolidat. cu prerogative in materie. determina existenta ei atat timp cat va exista sectorul public. asigurandu-se comparabilitatea in timp a informatiilor cu privire la structura bugetelor. despre o dezvoltare a atributiilor contabilitatii publice. incheierea ei la o alta data precisa si. cu buna credinta. a platilor de casa si a incasarilor la bugetul de stat. ale carui cheltuieli publice. 4Principiul independentei exercitiului. 3Principiul continuitatii activitatii care.

care au dreptul sa-si reporteze soldul executiei din anul precedent. 6Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere se aplica numai partial in situatia contabilitatii publice. Acest sistem impune valabilitatea creditelor bugetare deschise si repartizate numai in cadrul exercitiului bugetar respectiv. unde raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii. conducatorii institutiilor publice. centrale si locale etc. de asemenea.). deoarece. se inregistreaza. in legatura cu modul de functionare a contabilitatii publice in Romania. mai ales in cazul fondurilor din mijioacele extrabugetare si speciale. ca si in cazul unitatilor patrimoniale. Vincent Raude si Jean Claude Pagat. in cazul fondurilor publice. si fondurile aprobate prin bugetele anuale si nefolosite in acel an isi pierd valabilitatea la sfarsitui exercitiului. veniturile cuvenite anului curent. platile de casa pot fi efectuate numai in limita si in cadrul termenului de valabilitate a creditelor. Fata de regulile enuntate. care in contabilitatea publica isi gaseste expresia cea mai larga prin aceea ca nu pot fi efectuate plati direct din incasari. Numai in cazul anumitor bugete. din acest punct de vedere. 5Principiul necompensarii. in conformitate cu prevederile legii o are administratorul. ca venit. de asemenea. nu infirma principiul. in aceeasi lucrare mentioneaza urmatoarele . in anul in care s-au incasat. am putea vorbi despre o anume intangibilitate a bilantului de deschidere. iar cele incasate dupa 31 decembrie se evidentiaza pe exercitiul financiar urmator. si pentru orice cheltuiala care se efectueaza exista obligatia unei aprobari. toate veniturile se inregistraza in buget. dar incasate in anul viitor. La partea de venituri sunt valabile numai acele incasari care se colecteaza in cursul anului financiar-bugetar. revine ordonatorului de credite (ministri. ca de exemplu in cele din mijioace extrabugetare si fondurile speciale. De asemenea. autorii la care ne-am referit mai devreme.bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale. si in cazul institutiilor publice raspunderea. Unele exceptii de la aceasta regula.

cont de profit si pierdere. Distingem unele asemanari dupa continut si functie mai ales intre conturile din planul de conturi general si cel al institutiilor publice. cum ar fi: clasa a 2-a. este necesar sa fie aprobat de aceleasi organe care au aprobat bugetele respective. iar ca anexa un raport explicativ. abilitatea de manevrare a conturilor. Daca in cazul unitatilor patrimoniale bilantul contabil se compune din bilant. In afara de frumusetea definirii principiului unitatii retinem principiul distinctiei intre regularitate si oportunitate. dar exista unele conturi. si al neafectarii incasarilor si cheltuielilor". si ca anexa raportul de gestiune. La aceste trei principii de baza s-ar mai putea adauga: "principiul responsabilitatii (pentru ordonatori si contabili) si al unitatii (imitate de reglementare. iar in cazul institutiilor publice sa fie auditat. cu adaptarile de rigoare. care in literatura noastra de specialitate nu este abordat. dar si insemnate deosebiri. Referitor la bilant care nu este supus verificarii si contul de executie privind bugetul de stat. cu . contul "Casa" din planul de conturi al institutiilor publice cu contul "Casa" din planul general de conturi. De exemplu. si in locul contului de profit si pierdere.principii fundamentale ale contabilitatii publice franceze: "principiul distinctiei intre oportunitate si regularitate. bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale. unitatea de Trezorerie)". Unele asemanari si paralelisme intre contabilitatea publica si cea generala (financiara) sunt si in ceea ce priveste bilantul contabil. in cazul institutiilor publice acesta se compune din: bilant. si anume: planul de conturi al institutiilor publice contine conturi specifice acestor unitati. care se aseamana cu conturile din planul de conturi general. contul de executie. atat ca denumire cat si ca continut. intre modul de organizare si tinere a contabilitatii institutiilor publice si cel al contabilitatii financiare exista asemanari. al distinctiei intre ordonatori si contabili. 21 "Imobilizari corporale" din planul de conturi general. Desigur ca.

se inchid si conturile de venituri. exista importante deosebiri. exista deosebiri esentiale intre modul de inchidere a conturilor de cheltuieli la institutiile publice finantate din fonduri bugetare si cele finantate din mijioace extrabugetare. finantate pe de o parte din bugetul de stat si bugetele locale pe de alta parte. precum si a conditiilor care trebuiesc indeplinite in ceea ce priveste plafonul pana la care se pot efectua plati de casa. contul 41 "Cheltuielile institutiilor" din planul de conturi al institutiilor publice.conturile din clasa 0. sistem mai apropiat de cel al contabilitatii financiare. intre conturile care reflecta sistemul de finanfare a institutiilor publice. contul 11 "Mijioace banesti". in cazul institutiilor finantate din mijioacele extrabugetare (autofinantate) inchiderea acestora se face prin intermediul unor conturi de rezultate. De asemenea. in cazul institutiilor publice. 01 "Mijioace fixe" din planul de conturi pentru institutiile publice. Desi planul de conturi al institutiilor publice este comun tuturor institutiilor publice prezentate prin componentele bugetului general consolidat. "Disponibilul din mijioace cu destinatie speciala" din planul de conturi a institutiilor bugetare. iar soldurile lor exprima acelasi continut. cu clasa a 4-a. clasa a 6-a "Conturile de cheltuieli" din planul de conturi general. Daca la primele. contul 51 "Conturi la banci" din planul de conturi general. prin care. care prin debitul sau creditul lor inregistreaza aceleasi fenomene economice. conturile de cheltuieli se inchid prin conturile de finantari. se inregistreaza direct pe cheltuieli la procurarea acestora. de altfel. O deosebire esentiala in cazul contabilitatii institutiilor publice fata de contabilitatea financiara a agentilor economici este faptul ca contravaloarea fondurilor fixe si a obiectelor de inventar. cu contul 10. mai ales in ceea ce priveste evidentierea constituirii resurselor publice prin intermediul carora sunt finante. In cazul institutiilor publice nu intalnim notiunile de uzura si amortizarea fondurilor fixe sau a .

pe de o parte.obiectelor de inventar.intalnim si notiunile de plati de casa si plati nete de casa. datorita specificului privind finantarea institutiilor publice in cadrul contabilitatii acestora. 7activitati de importanta strategica cum sunt: transporturi si . pe de alta parte.ca in cazul agentilor economici . in majoritatea cazurilor. si nu cheltuielile efective. 6asistenta si protectia sociala. nu reflecta corect efortul societatii in legatura cu intretinerea sau functionarea unui anume indicator social-public. pe langa notiunile de cheltuieli efective . care numai intamplator coincid la sfarsitul exercitiului bugetar cu conturile de cheltuieli efective. intre conturile de cheltuieli mentionate in planul de conturi al institutiilor publice. 5protectia si refacerea mediului inconjurator. 1. 4justitia si autoritatea publica. In acelasi timp.2 Organizarea sistemului bugetar in Romania Sfera de activitate si institutiile publice implicate In Romania sistemul bugetar delimiteaza urmatoarele activitati: 1invatamantul. militar etc.). ca in cazul contabilitatii agentilor economici. si conturile de cheltuieli din planul de conturi general si al Trezoreriei Statului. consumuri efective de materiale etc. conturile de cheltuieli ale agentilor economici si institutiilor publice reflecta intotdeauna numai consumurile efective (plati de salarii.. De aceea cheltuielile efective in cazul institutiilor publice. pe cata vreme. exista diferente in sensul ca conturile de cheltuieli din contabilitatea Trezoreriei Statului reflecta platile nete de casa. al caror nivel este determinat de conturile de finantare. De asemenea. student. pat de spital. 3cultura si arta. 2sanatatea. elev.

Acesta stabileste si aproba. in procesul bugetar. veniturile statului si normele de cheltuieli aferente institutiilor publice. Parlamentul examineaza si aproba anual bugetul de stat. circumscrise sferelor de activitate prezentate mai sus. 2Parlamentul. bugetul asigurarilor sociale de stat. stabilirea si perceperea impozitelor. elaboreaza proiectele bugetului si al contului general anual de executie bugetara. Legea stabileste veniturile si cheltuielile bugetului pentru fiecare an. controlul modului de folosire a mijioacelor materiale si banesti apartinand regiilor autonome. taxelor si a celorlalte venituri ale Statului. Activitatea finantelor publice include elaborarea si executia bugetului. 3Guvernul. desfasurandu-le pe capitole si subcapitole si respectiv pe actiuni si articole de cheltuieli. 5celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat. conform legii nr.cercetarea stiintifica.500/2002. Organul de decizie in domeniul finantelor publice este Parlamentul. Guvemul aproba si raspunde de realizarea prevederilor bugetare si exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor. Institutiile publice care functioneaza in cadrul sistemului bugetar sunt. 4Ministerele. celorlalte institutii publice. o gama larga de . chimia etc. urmarirea utilizarii mijioacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice. organul suprem al administratiei de stat.telecomunicatii. supunandu-le aprobarii Parlamentului. bugetele fondurilor speciale precum si contul general al executiei bugetului. De asemenea. 6institutiile de stat de subordonare locala sau centrala. urmatoarele: 1Presedintia Romaniei. prin lege. Guvernul. Ministerul Finantelor Publice are.

Ministerele si celelalte organe ale administratiei centrale de stat au compartimente specializate in domeniul financiar. 3incurajeaza organizarea si desfasurarea activitatii agentilor economici in scopul . 2repartizeaza creditele bugetare organelor ierarhic inferioare. 2stabilesc impozitele si taxele locale precum si taxele speciale pe termen limitat. 2dispune masuri de aplicare a politicii fiscal-bugetare. a reglementarilor in domeniul monetar si valutar. 6colaboreaza cu BNR la elaborarea balantei de plati externe. municipale etc). orasenesti. 3exercita controlul financiar asupra activitatii unitatilor subordonate si iau masuri pentru inlaturarea deficientelor constatate. lichidare si plata a cheltuielilor. care indeplinesc urmatoarele atributii: 1elaboreaza bugete de venituri si cheltuieli si urmaresc realizarea acestora. angajare. 4aproba clasificatiile bugetare si modificarile acestora . incheierea exercitiului. privind practicile de incasare a veniturilor. contabilizare si raportare. 7propune solutii de acoperire a deficitului sau utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plati exteme etc. ordonantare. in conditiile prevazute de lege. 3emite norme metodologice de elaborare a bugetelor. Organele locale ale administratiei de stat (consilii comunale.competente si responsabilitati ce se pot rezuma astfel: 1coordoneaza actiunile ce constituie responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar. 5monitorizeaza executia bugetara. realizeaza autonomia locala si au ca atributii urmatoarele: 1aproba anual bugetul local.

Concentrand partea principala a fondurilor bugetare aferente institutiilor centrale. .Bugetul de stat. Institutiile publice de subordonare centrala sau locala intocmesc bugete de venituri si cheltuieli. 8bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare. 5bugetele altor institutii publice cu caracter autonom. urmaresc realizarea bugetelor aprobate de organele competente. 2bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile vor avea o destinatie precisa si limitata. bugetul de stat este discutat si aprobat de Parlament. . 3bugetele fondurilor speciale. dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice. 6bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial dintr-unul din bugetele de mai sus . Acoperirea cheltuielilor bugetare prin emisiune monetara sau prin finantare directa de catre banci. indeplinirea obligatiilor fata de stat. in situatii deosebite. Veniturile si cheltuielile inscrise in acest buget sunt grupate in ordinare si extraordinare. 9bugetul fondurilor externe nerambursabile. utilizarea potrivit destinatiei a resurselor financiare primite de la stat etc.cresterii veniturilor locale si al atragerii fortei de munca disponibile. Organizarea sistemului bugetar in Romania Resursele financiare publice se constituie si gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete format din: 1bugetul de stat. 7bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii. 4bugetul trezoreriei statului.. aparute pe parcursul executiei bugetului. conform clasificatiei bugetare. cu specificarea naturii acestora.

N. acoperirea temporara a cheltuielilor dintr-un imprumut nepurtator de dobanda. 4valoarea totala a bonurilor emise nu poate depasi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat. taxa sau alt venit de natura aceasta nu se vor putea inscrie in buget si deci nu se vor putea incasa daca nu au fost stabilite prin lege. indiferent de motivatie. prin intermediul Ministerului Finantelor Publice. acordat de B. el urmeaza a fi rambursat in maxim 6 luni de la acordare.N. 2au o durata de existenta de maxim 10 luni. pe seama veniturilor bugetare curente. poate emite.R. 3rascumpararea se poate face cel mai tarziu in luna decembrie neputand depasi sfarsitul anului. urmatoarele reguli : 1nici un impozit. 3se interzice prin lege perceperea de contributii de orice natura. 2prin legea bugetului se aproba anual structura. pentru acoperirea creditului initial. putand fi emise pana cel mai tarziu in luna octombrie a anului financiar. Cand veniturile se dovedesc insuficiente. In situatii exceptionale. In stabilirea veniturilor bugetare. Creditele bugetare (limita maxima si destinatia prevazute in buget pentru . bonuri de tezaur si alte instrumente specifice. daca exista baza legala. componenta si valoarea veniturilor Statului. Valoarea acestui credit nu poate depasi 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat pentru exercitiul in curs precum si dublul capitalului B. atata timp cat nu exista o fundamentare legala.administratia de stat. Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare care prezinta urmatoarele particularitati: 1sunt purtatoare de dobanda. se respecta de obicei.R. prin legea bugetului se poate prevede. se poate recurge la obtinerea unui imprumut de stat. si al fondului de rezerva constituit.

la propunerea Guvernului. repartizarea si utilizarea fondurilor necesare ocrotirii pensionarilor. In caz de deficit Parlamentul hotaraste. salariatilor si membrilor lor de familie. In bugetul de stat se inscriu Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvemului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului. se stabileste excedentul sau deficitul bugetar. . modalitatea de acoperire a acestuia si masurile ce trebuie luate pentru evitare repetarii acestei situatii. Bugetul asigurarilor sociale de stat Se elaboreaza si se aproba de catre Parlament. contributiile pentru asigurari sociale datorate de salariati si personalul asimilat. Bugetul asigurarilor de stat este planul financiar anual care reflecta constituirea. numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise la trezoreria statului sau la unitati bancare daca in localitatea respective trezoreria nu are unitate operativa. ambele se utilizeaza pe baza hotararilor acestuia. o data cu bugetul de stat. In cazul inregistrarii unui excedent definitiv al bugetului de stat. cu platile efectuate pana la aceeasi data. pentru finantarea unor actiuni sau sarcini noi aparute pe parcursul anului. cu conditia sa existe prevederi exprese in acest sens.o anumita cheltuiala) aprobate prin bugetul de stat pot fi utilizate la cererea ordonatorilor principali de credite. contributii pentru asigurarile sociale datorate de alte persoane asigurate. fiind insa o componenta distincta a sistemului bugetar. acesta este folosit pentru diminuarea deficitelor anilor precedenti si acoperirea totala sau partiala a datoriei publice a statului. Prin compararea incasarilor de venituri realizate pana la inchiderea exercitiului bugetar. Bugetul asigurarilor sociale de sta cuprinde: 1la partea de venituri sunt inscrise venituri fiscale reprezentate de contributiile pentru asigurari sociale datorate de angajatori.

Din bugetele locale sunt finantate actiuni de interes local.culturale. ca de exemplu: actiuni social . 2la partea de cheltuieli. Solidaritatii Sociale si Familiei. ajutoare pentru decese. cheltuieli de capital.contributii pentru asigurarile sociale datorate de persoanele aflate in somaj si venituri nefiscale sub forma contributiilor pentru biletele de tratament si odihna si respectiv incasari din alte surse. de tineret. conform prevederilor legii. pentru echilibrarea bugetelor se pot aproba transferuri din bugetul de stat. respectiv ale municipiului Bucuresti. Cand cheltuielile prevazute in bugetele proprii fiecarei structuri nu pot fi acoperite din veniturile proprii. ceea ce face ca acest buget sa se elaboreze echilibrat. cheltuieli pentru cresterea copiilor pana la doi ani. Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza si executa de catre Ministerul Finantelor Publice dar un rol important il are Ministerul Muncii. oras. Cheltuielile nu se pot inscrie in buget si nu se aproba fara stabilirea resurselor din care urmeaza sa fie efectuate. cheltuieli de intretinere a administratiei publice locale precum si toata gama de cheltuieli cu destinatie speciala prevazuta in anexele legii finantelor publice locale. . actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii. judet. Fiecare comuna. intocmeste buget propriu. principalele destinatii sunt: pensiile de asigurari sociale de stat. inclusiv ale cultelor. sportive. tratament balnear si odihna. proteze etc. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale se stabileste de catre organele alese la nivelul judetelor. in conditii de autonomie. indemnizatii pentru concedii de matemitate si ingrijirea copilului. municipiu. Bugetele locale Prin bugete locale se inteleg bugetele unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. numai cand legea bugetului nu o face in mod expres.

urmatoarea destinatie: 1rambursarea. 2constituirea fondului de rulment propriu. pentru acoperirea unor deficite aparute ca urmare a nesincronizarii incasarii veniturilor cu efectuarea cheltuielilor. aprobate prin legi speciale. Guvemul analizeaza si propune Parlamentului renuntarea la unele dintre aceste fonduri sau. care reflecta constituirea si utilizarea fondurilor speciale. Destinatia acestora este suplimentarea unor credite bugetare aferente unor actiuni neprevazute pentru anul bugetar respectiv. cu pana la 50% din valoarea initiala. Fondurile de rezerva pot fi suplimentate pe parcursul anului. din resursele aflate in contul general al trezoreriei statului. pana la incasarea veniturilor aprobate. In functie de evolutia economiei nationale. Soldul anual excedentar. realizat la nivelul unui buget local are. Proiectele acestor bugete se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice. conform legii. in limita a 5% din veniturile proprii. Nu pot fi astfel utilizate creditele bugetare disponibile provenite de la cheltuieli de personal si de capital. la propunerea ordonatorilor principali de credite. raspunzatori cu gestionarea fondului respectiv. a imprumturilor contractate. deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului si. Bugetele fondurilor speciale Sunt planuri financiare separate de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat.Daca in executia bugetelor locale apare un deficit temporar. poate fi utilizat temporar. dimpotriva. In bugetele locale sunt prevazute. fonduri de rezerva. in limita de 5% din valoarea cheltuielilor. . dupa caz. acesta poate fi acoperit. pe seama creditelor bugetare ce nu mai sunt necesare. ramase neachitate precum si plata dobanzilor si comisioanelor aferente. Acesta se pastreaza intr-un cont distinct.

Elaborarea si executia bugetelor fondurilor speciale se fac potrivit legilor specifice fiecarui fond si legii finantelor publice. 3incasarea veniturilor extrabugetare si a platilor dispuse din acestea. primite pe baza de acorduri guvemamentale. Astfel. Bugetele altor institutii publice Orice institutie publica functioneaza pe baza unui buget propriu in care mijioacele banesti necesare pot proveni din: . prin conturi distincte deschise pe institutii si categorii de resurse. 6efectuarea altor operatiuni financiare in contul organelor administratiei publice centrale si locale. Bugetul Trezoreriei statului Cuprinde veniturile si cheltuielile ocazionate de directia specializata. 5gestionarea datoriei publice externe. contui general al trezoreriei. executia de casa a bugetelor ce cuprind resurse financiare publice se face prin unitatile trezoreriei statului sau prin unitati bancare daca in localitatea respectiva nu exista unitati operative ale acestei directii. 2efectuarea cheltuielilor. a Ministerului Finantelor Publice in efectuarea de operatiuni in contul si in numele statului. 4incasarea mijoacelor din fonduri speciale si efectuarea de cheltuieli pe seama lor. dupa caz unitatile bancare asigura: 1incasarea veniturilor bugetare. in limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate.constituirea altora noi. Trezoreria statului si. Prin trezoreria statului se mai pot efectua plasamente financiare pe termen din disponibilitatile aflate in. precum si pastrarea disponibilitatilor reprezentand contravaloarea in lei a ajutoarelor externe nerambursabile.

cu aceeasi destinatie. institutiile mai pot primi mijioace materiale si banesti de la persoane juridice si fizice. Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor integral autofinantate raman la dispozitia acestora. prin transmitere gratuita. bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale ordonatorii principali sunt ministrii si conducatorii celorlate . Ordonatorii principali repartizeaza credite bugetare institutiilor ierarhic inferioare. 4fonduri speciale. 500/2002. in functie de rolul pe care il au pe linia finantarii bugetare. Bugetele acestor institutii se prezinta ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite in subordinea caruia ele functioneaza. pentru anumite cheltuieli prevazute prin lege a se finanta din aceste fonduri. in functie de subordonare. 1. urmand a fi folosite. 3venituri extrabugetare integral. Acestea se gestioneaza separat si trebuie sa respecte destinatia stabilita de transmitator (sponsor sau donator). in anul urmator. Pe langa aceste surse de finantare. 2venituri extrabugetare si alocatii acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale. pot modifica bugetele acestora si aproba efectuarea de cheltuieli in limita si destinatia aprobate prin bugetul propriu.1bugetul de stat sau din bugetele locale. in functie de subordonare. Conform legii nr. carora li se aproba finantare pentru institutiile din subordine si pentru cheltuielile proprii conform bugetelor aprobate in conditiile legii.3 Ordonatorii de credite Ordonatorii de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica. ordonatorii de credite sunt: 1ordonatori principali in persoanele conducatorilor institutiilor publice cu personalitate juridica. integral. Pentru bugetul de stat.

cu personalitate juridica. aflate in subordinea ordonatorilor principali. .organe de specialitate ale administratiei publice centrale. 11integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc. 9realizarea veniturilor. Retinerea de 10% se acorda in semestrul al doilea al exercitiului bugetar dupa ce Guvernul a examinat executia bugetara a primului semestru. ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate. 10angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare. Pentru bugetele locale. de: 8angajarea. dupa retinerea a 10% din valoarea lor cu scopul asigurarii unei executii bugetare prudentiale. primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ . 13organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice. 12organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare. Ei au rolul de a repartiza credite bugetare aprobate unor institutii din subordine. Toti ordonatorii raspund. ordonatori principali sunt presedintii consiliilor judetene. potrivit legii finantelor publice. Conform legii 500/2002. ce utilizeaza creditele bugetare primite conform bugetelor proprii. 2ordonatori secundari sunt conducatorii institutiilor publice. ai caror conducatori au calitatea de ordonatori tertiari si de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii. Prevederea legala nu afecteaza cheltuielile de personal si pe cele ce decurg din obligatii Internationale. 3ordonatori tertiari sunt conducatori de institutii publice. lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate.teritoriale . cu personalitate juridica.

netinerea evidentei bugetare la zi etc. 2organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului. daca este cazul unei institutii care deruleaza tranzactii printr-o banca agreata. conform prevederilor legale.1organizarea evidentei programelor. fapt ce se comunica Ministerului Finantelor Publice si B. schimbarea destinatiei sumelor primite.R. Delegarea poate fi: . inclusiv a indicatorilor corespunzatori. cand delegatul are competenta deplina.N. delegarea poate fi: -temporara. -pe durata nedeterminata.generala. Ordonatorii principali de credite isi pot delega calitatea inlocuitorilor de drept. Din punct de vedere al duratei.speciala. . Ordonatorii principali si secundari pot refuza aprobarea deschiderii de noi credite bugetare subordonatilor lor. atunci cand constata incalcarile disciplinei finaciare si bugetare: efectuarea de cheltuieli inaintea alocarii sumelor. Delegarea poate fi oricand revocata. . secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. cand delegatul poate indeplini numai anumite operaratiuni.

Unitati ale administratiei de stat: concept.1 . si organele lor teritoriale. un rol important il au institutiile publice prin intermediul carora se deruleaza atat procesul de constituire. In procesul de constituire a resurselor publice. In acest context.CAPITOLUL II INSTITUTIILE PUBLICE 2. dar mai ales gestionarea efIcienta a acestora. cat si cel de utilizare a principalelor resurse publice ale statului. . precum si organele lor teritoriale. o componenta majora a procesului formarii lor este aceea a mijioacelor si metodelor care sa asigure colectarea. ca autoritati speciale ale statului. In procesul de constituire a resurselor publice un rol insemnat il au de altfel si alte ministere si organe centrale. mai ales in ceea ce priveste constituirea resurselor financiare din mijioace extrabugetare. locul si rolul acestora in constituirea si utilizarea fondurilor publice Dupa ce Legea bugetului a stabilit volumul si structura resurselor publice care trebuiesc mobilizate. institutiile publice de prima importanta. o reprezinta Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

procesul de utilizare a fondurilor publice se deruleaza deopotriva prin intermediul tuturor institutiilor publice centrale si locale. se poate admite ca sectorul public sau statul (in calitate de agent economic) cuprinde ansamblul de activitati. in constituirea si administrarea fondurilor publice. a economiei.. si pe aceasta baza a unei protectii sociale eficiente. respective Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si organele lor teritoriale. ceea ce face ca rolul si importanta lor. care. In exercitarea atributiilor privind gestionarea fondurilor publice. in primul rand. Principalul "consumator" al acestor fonduri publice este. in cadrul carora procedurile de alegere se realizeaza prin mecanismul votului". Gheorghe Manolescu este definit astfel: "in acest sens. a doua componenta de baza. sectorul . au ca principala destinatie fmantarea "sectorului public". potrivit opiniei prof. taxe etc. populatie (direct si indirect) . Resursele financiare centralizate la dispozitia statului. Ministerul Finantelor Publice. statul reuseste sa ierarhizeze prioritatile. este dirijarea. deci. Odata realizat acest "transfer de putere de cumparare" de la persoanele fizice si juridice catre autoritatile statului. alocarea acestor uriase resurse financiare spre diversi beneficiari – institutii publice. sa trieze nevoile sociale si economice. intreprinderi. si tot atat de importanta a functiei statului.Daca in procesul de constituire a resurselor publice sunt doua institutii publice care joaca un rol major in acest proces. De modul in care. in fiecare etapa a dezvoltarii sale. depinde dezvoltarea. institutii si organisme caracterizate prin procese de decizie colectiva sau politica. si in primul rand raspunderea acestora. insa. prin componentele bugetului general consolidat. in ceea ce priveste utilizarea lor eficienta mare. prin intermediul prelevarilor obligatorii din impozite. pe mai departe. mentinerea unui echilibru permanent intre intrarile si iesirile de resurse reprezinta cheia de bolta a atributului institutiilor publice abilitate ale statului.

consiliile judetene. . Ca sistem de finantare. sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare (bugetul de stat sau bugetele locale). In aceasta situatie. care de asemenea soldul acestora de la sfarsitul perioadei se reporteaza. Guvernul. Ele pot fi de importanta centrala. orasenesti si comunale. institutiile publice pot fi: 1finantate integral din venituri bugetare. 2finantate din mijloace extrabugetare (venituri proprii). privind intretinerea si functionarea lor. Institutiile publice reprezinta deci unitatile publice prin intermediul carora statul isi exercita si indeplineste functiile si serviciile sale in domeniul economic. la bugetul din care sunt finantate. acestea au obligatia ca toate operatiunile de plati si incasari sa le efectueze numai prin Trezoreria Statului. iar cele nefolosite la sfarsitul anului se repartizeaza pentru anul urmator. Institutiile publice locale cuprinzand autoritatile unitatilor administrativteritoriale. municipale. autoritatea judecatoreasca si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centarle si locale. ordine publica.public prin institutiile sale. ca de exemplu: Parlamentul. de aparare. Presedintia Romaniei. in cea mai mare parte. in totalitate. cu completare din fonduri bugetare. ministerele.. pe seama bugetului de stat si bugetelor locale. indiferent de modul de finantare a activitatii acestora. necesare finantarii cheltuielilor. isi asigura resursele banesti. in acest context. Presedintia Romaniei.categoric in care se include Parlamentul. situatie in care veniturile pe care le realizeaza au obligatia sa le verse. administrativ etc. social-cultural. veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru autofinantare. Institutiile publice . institutiile publice si serviciile publice cu personalitate juridica. ministerele si alte institutii ale administratiei centrale autonome si locale. Guvernul. a carei activitate se desfasoara sub garantia statului.

indicatorii de eficienta care se calculeaza sunt deformati in mare masura. Intrucat. prin care sa realizeze bunuri materiale. aparare. si mai ales de agentii economici astfel: a) Sunt organisme prin intermediul carora statul isi exercita rolul. integral din mijioace bugetare sau fonduri speciale . c) In functie de modul lor de finantare . e) Institutiile publice nu calculeaza si inregistreaza uzura obiectelor de inventar de inventar sau amortizarea in mod treptat. social-cultural.veniturile proprii ale acestora se varsa integral la bugetul din care sunt finantate sau se reporteaza pentru anul urmator. subunitati ale acestora pot realiza si produce utilitati si servicii de natura economica. pentru exercitiul financiar urmator. ci o singura la procurarea .integral din resurse bugetare sau partial. Numai intamplator. aparare. atributiile si functiile sale in domeniul administrativ. asistenta sociala si economic. ordine publica. d) In general nu au indicatori de rentabilitate si eficienta economica. situatie in care de asemenea soldul acestora de la sfarsitul perioadei se reporteaza pentru exercitiul financiar urmator. situatie in care insa acestea se supun regulilor si principiilor dupa care functioneaza finantele private privind finantarea. justitie. b) Sunt organisme care in general nu desfasoara activitati productive. educationala. justitie. siguranta nationala. institutiile publice au caracteristici prin care se deosebesc de persoanele juridice patrimoniale. ele produc utilitati sociale. Soldul acestora de la sfarsitul perioadei se reporteaza. administrative. In acest context.3finantate integral di mijloace extrabugetare. insa contravaloarea obiectelor de inventar se trece pe cheltuieli la procurarea acestora. 4finantate integral din fonduri speciale. ordine publica. de asemenea. de cultura etc. dar li se pot calcula indicatori de eficienta sociala. si a corelatiei bugetui de stat a agentilor economici.

lor; f) isi finanteaza activitatea pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli. Clasificarea institutiilor publice I. Dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, institutiile publice sunt grupate in: 1) institutii ale administratiei publice centrale; 2) institutii ale administratiei publice locale. 1) Institutiile administratiei publice centrale cuprind: Presedintia Romaniei, Parlamentul, Guvernul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiile teritoriale din subordonarea lor. 2) Institutiile administratiei publice locale cuprind: institutiile administratiei publice locale, formate din unitatile administrativ teritoriale, si cuprind comunele, orasele si judetele, precum si unitatile publice subordonate acestora. Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii. Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judetean cuprind, ca de exemplu: - Directiile Generale ale Finantelor Publice; - Inspectoratele Scolare Judetene si al municipiului Bucuresti; - Directiile Judetene de Munca si Solidaritate Sociala; - Directiile Judetene Sanitare; - Consiliul Judetean de Cultura etc. Conducatorii institutiilor publice, centrale si locale, in functie de

drepturile conferite de lege in legatura cu aprobarea, repartizarea si utilizarae fondurilor bugetare, poarta denumirea de ordonatori de credite. Vincent Raude si Jean Claude Pagat, in cartea lor il citeaza pe G. Devaux, care da ordonatorului de credite definitia: "Este ordonator public al incasarilor si cheltuielilor orice persoana care are calitatea in numele statului, a unei colectivitati sau institutii publice de a contracta, constata, lichida o creanta sau de a ordona fie incasarea unei creante, fie plata unei datorii". Observam din definitia data de G. Devaux ca ordonatorii de credite nu sunt atasati notiunii de incasari si cheltuieli, ci celei de "creante" si "datorii". Materialele de specialitate si reglementarile romanesti definesc ordonatorul de credite ca fiind: "conducator al unei institutii bugetare, centrala sau locala, care are dreptul sa dispuna de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri si cheltuieli ale institutiei". Aceleasi drepturi si obligatii, reiesite din definitia data de Dictionarul Explicativ, rezulta si din materialele de specialitate si reglementarile romanesti in materie, care precizeaza ca "ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatorii autoritatilor publice, ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale". In cazul autoritatilor administratiei publice locale, ordonatorii de credite principali sunt primarii consiliilor locale, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintii consiliilor judetene. II. In conformitate cu reglementarile romanesti, institutiile publice se impart in: 1) institutii ierarhic superioare, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite; 2) institutii subordonate, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari si tertiari de credite.

Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finantare direct de la buget, pentru nevoile lor proprii, precum si pentru cele ale institutiilor subordonate, pe care apoi le repartizeaza acestora. Sunt si situatii cand unele institutii publice, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari de credite, se gasesc in raport de subordonare fata de ordonatorii principali de credite si ierarhic superior fata de ordonatorii tertiari de credite. Acesti ordonatori nu au relatie directa cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii principali repartizeaza mijioace bugetare si ordonatorilor tertiari de credite aflati in subordinea lor. Aceiasi autori, Vincent Raude si Jean Claude Pagat, observa ca ordonatorii sunt subdivizati, cum este si cazul contabililor, in "principali, secundari, mandatari si supleanti si agenti de executie", dar numai ordonatorii principali si secundari au calitatea juridica de ordonatori. O alta clasificare, dupa aceiasi autori, este cea de "ordonatori alesi" si "ordonatori numiti", cei alesi avand o responsabilitate politica. Comparativ cu modul in care legislatia romaneasca a reglementat statutul ordonatorilor de credite, mai ales in ceea ce priveste responsabilitatile si drepturile acestora, in literatura franceza de specialitate constatam atributii si drepturi sporite pentru ordonatorii din Franta, in materie de incasare a creantelor bugetare. Printre atributiile acestora in problema incasarilor mentionam: "dispun executia incasarilor, constata drepturile organismelor, lichideaza incasarile, emit ordine de incasari destinate sa asigure incasarea, notifica aceste ordine contabililor insarcinati cu incasarea”. Fata de care responsabilitati, pe linia incasarii veniturilor a ordonatorilor publici francezi, in tara noastra acestia au stabilite sarcini si responsabilitati pe aceasta linie, mai putin precise, reglementarile in domeniu subliniind, mai ales, drepturile si obligatiile acestora in ceea ce priveste angajarea si efectuarea de cheltuieli. Astfel, atributiile sunt urmatoarele: "utilizarea creditelor bugetare; realizarea veniturilor; folosirea cu

creditele bugetare aprobate pe an. in limita carora ordonatorii de credite pot efectua plati. Din punct de vedere al statului juridic institutiile publice se pot clasifica in: 1) Institutii publice cu personalitate juridica. In situatia institutiilor publice centrale. veniturile. pe de alta parte. in practica aceasta sarcina este preluata de organele fiscale. pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli intocmite si aprobate in fiecare an potrivit normelor legale in vigoare. fonduri speciale. calitate in care acestia pot efectua cheltuieli numai in limita sumelor efectiv virate de ordonatorul sau de credite in subconturi deschise pe numele lor. pe de o parte. fondurile speciale si extrabugetare cuprind. III. si care reprezinta de obicei plati de salarii si alte cheltuieli asimilate acestora. organizarea si tinerea la zi a contabilitatii". 2) Institutii publice fara personalitate juridica : sunt acelea ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite. Institutiile publice centrale si locale sunt finantate de la buget sau din fondurile speciale ori din mijioacele extrabugetare. integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce. cum sunt cele legate de intretinerea si functionarea institutiei in cauza. respectiv creditele bugetare. Cu toate ca legea prevede pentru ordonatorul de credite principal si obligatii cu privire la realizarea veniturilor. cu defalcare pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.eficienta si eficacitate a sumelor primite de la buget (stat. precum si un volum restrans de alte cheltuieli. iar. bugetele lor cuprind numai prevederile de la partea de cheltuieli. 1) Institutii publice cu personalitate juridica: sunt acelea ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite. asigurari sociale de stat. calitate in care au drept de decizie in angajarea si efectuarea de cheltuieli. . 2) Institutii publice fara personalitate juridica. locale). trimestre. In cazul bugetelor locale.

pentru fiecare an. eficacitatii si eficientei in angajarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. veniturile si cheltuielile cuprinse in bugetul de stat.2. economicitatii. anexe la acesta. Cadrul multianual este o perioada de timp care include proiectiile indicatorilor macroeconomici ale veniturilor si cheltuielilor publice pe termen mediu. a veniturilor si cheltuililor cuprinse in . executare si control ale bugetului. Procesul bugetar este constituit din etape consecutive de elaborare. Clasificatia bugetara este gruparea. Legea bugetara anuala este legea care prevede si autorizeaza.Concepte de baza privind contabilitatea institutiilor publice Finantele publice exprima relatii economice care se formeaza in procesul de constituire si repartizare a fondurilor publice in scopul satisfacerii nevoilor de interes general ale societatii. repartizare si utilizare a fondurilor publice. in general 3 ani. Altfel spus. intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare. Buna gestiune financiara o constituie asigurarea legalitatii.2 . Bugetul este un document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau. aprobare. dupa caz. regularitatii. cu unitatile administrativ-teritoriale si alte servicii si institutii de drept public implicate in procesul de constituire. acesta este anul calendaristic care incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. care se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia. si bugetele fondurilor speciale. precis determinate. Ele sunt asociate cu statul. anexa la acesta. bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj. Legea de rectificare este legea care modifica in cursul anului bugetar legea bugetara anuala. Anul bugetar este anul financiar pentru care se aproba bugetul. numai cheltuielile.

bugetele institutiilor si serviciilor publice si bugetele activitatilor finantate din venituri extrabugetare. contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitiile anterioare pentru actiuni multianuale.Cuantumul acestui fond se stabileste odata cu elaborarea si adoptarea bugetului respectiv. precum si cu caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza. indiferent de actiunea sau domeniul la care se refera. Articolul bugetar reprezinta o subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare in functie de caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli. Acesta mai este definit ca fiind suma aprobata prin buget. Creditul bugetar reprezinta suma aprobata in bugetele institutiilor si serviciilor publice si in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare. servind la inscrierea in bugete a veniturilor in functie de natura si provenienta lor si a cheltuielilor in raport cu obiectivul sau cu actiunea careia ii sunt destinate aceste cheltuieli. Clasificatia economica este clasificarea cheltuielilor dupa caracterul lor pentru a evalua natura si efectul economic al operafiunilor respective. care se constituie la nivelul fiecarei unitati administrativteritoriale si se utilizeaza potrivit prevederilor prezentei legi. Clasificatia functionala este clasificatia cheltuielilor dupa obiectul lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitati sau obiective. precum si inlaturarii efectelor unor calamitati naturale. se utilizeaza atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective. Fondul de rulment este partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local. Fondul de rezerva bugetara este fondul prevazut la partea de cheltuieli a bugetulor. fiind destinat finantarii unor actiuni sau sarcini intervenite in cursul anului. si reprezinta suma limita maxima pana la care se pot angaja si efectua plati de casa si cheltuieli efective. suma maxima pana la care se pot efectua plati in contul creditelor de angajament. ea arata domeniul spre care se indreapta acele cheltuieli. . cat si in executia acestora.

cu respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor respective. Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul de executie bugetara in care se verifica existenta angajamentelor.Deschiderea de credite bugetare inseamna aprobarea comunicata ordonatorului principal de credite de catre Trezoreria Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice. dupa caz. Angajamentul bugetar reprezinta orice act prin care o autoritate publica competenta potrivit legii. in limita careia se pot efectua repartizari de credite bugetare si /sau efectua plati de casa. Alocatiile bugetare reprezinta fluxurile financiare rezultate din fondurile publice aprobate prin bugetul de stat. afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii. repartizate pe trimestre. destinate finantarii unor actiuni sau obiective precis stabilite prin legea bugetului. Virarea de credite bugetare este diminuarea creditului bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei bugetare care prezinta disponibilitati de credite si majorarea corespunzatoare a unei alte subdiviziuni la care creditele sunt insuficiente. in timpul exercitiului bugetar si in limitele aprobate. data de limita creditelor bugetare deschise sau a creditelor bugetare repartizate. Angajamentul legal reprezinta orice act cu efecte juridice din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice. se determina sau se verifica realitatea si . care se desfasoara pe o perioada mai mare de un an si determina credite de angajament si credite bugetare. pentru actiunile multianule. Creditul de angajament este costul total al obligatiilor juridice contractate. Alocarea reprezinta autorizarea ordonatorilor de credite de a angaja si/sau efectua plati pe destinatiile aprobate intr-o perioada. Creditele destinate unor actiuni multianuale sunt sumele alocate unor programe. subproiecte. proiecte. in limita creditelor bugetare aprobate. obiective si alte asemenea.

Executia bugetara mai este definita ca fiind activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget. fiind interzisa efectuarea de plati direct din veniturile bugetare incasate. Executia de casa a bugetului reprezinta un complex de operatiuni care se refera la incasarea. efectuata de un agent economic sau de o institutie publica ori financiara. Gestioneaza datoria publica. atrage disponibilitati banesti din economie in vederea acoperirii temporare a deficitelor bugetare si efectueaza operatiuni care tin de interventia statului in economie. VarsamantuI reprezinta plata unei sume.suma datorata. Ordonantarea cheltuielilor este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri si serviciii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi efectuata. Veniturile bugetare sunt resursele banesti care se cuvin componentelor . pastrarea si eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice. pentru mobilizarea mijioacelor banesti necesare indeplinirii sarcinilor si functiilor acestora. Trezorerie . Unitatea de casa. in vederea stingerii unei obligatii legate catre buget. efectueaza plasamente financiare. Plata cheltuielilor este actul final prin care institutia publica achita obligatiilesale fata de terti. se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului. de unde se elibereaza resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor. La baza executiei de casa a bugetului stau urmatoarele principii: delimitarea atributiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atributiile celor care executa incasarea acestora. Trezoreria Statului este o institutie financiara prin intermediul careia se deruleaza constituirea si utilizarea fondurilor publice sub un strict control fiscal si financiar preventiv. potrivit careia veniturile fiecarui buget sunt concentrate in intregime in cont.totalitatea operatiunilor banesti. efectuate de catre autoritatile executive. inclusiv serviciul acesteia. financiare si bugetare.

partial prin credite bugetare. mai mari. Platile de casa reprezinta operatiunile de plati prin decontari fara numerar si in numerar. Transferurile sunt fluxuri financiare nerambursabile. legi prin care se stabilesc si destinatiile acestora. obiectiv si alte asemenea. in limitele si cu destinatiile stabilite prin bugetele respective. prevazute prin bugetele respective. Mijioacele de echilibrare reprezinta fluxuri financiare derulate dinspre bugetul de stat sau bugetele ierarhice superioare spre bugetele locale sau bugetele ierarhic inferioare pentru acoperirea diferentei (deficitului) dintre veniturile proprii mai mici si cheltuielile. pentru plati de salarii. pentru care nu se datoreaza nimic in schimb.bugetului general consolidat din mijioace bugetare si extrabugetare (o anumita cota din soldul de la sfarsitui anului in baza unor prevederi legale). Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli aprobate si efectuate prin componentele bugetului general consolidat. subproiect. Donatia reprezinta incasarea nerambursabila. taxe. si sunt destinate finantarii unor obiective si actiuni precis stabilite. care se creeaza. proiect. care se aloca unitatilor administrativ-teritoriale in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora. de obicei. Sumele defalcate reprezinta parti din unele venituri ale bugetului de stat. partial prin finantarea provenita din surse exteme. aprovizionari de bunuri materiale sau servicii de la terte persoane juridice sau . Fondurile speciale sunt venituri publice constituite prin legi specifice. contributii si alte varsaminte. cuprinse intr-un buget ierarhic inferior. formate din impozite. efectuate de catre institutiile publice prin conturile lor deschise la Trezoreria Statului sau prin casieriile lor proprii. Co-finantarea reprezinta finantarea unui program. La noi in tara ele se manifesta sub forma cotelor defalcate sau sumelor defalcate din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata. prin bugetul de stat.

Operatiunea se mai numeste si "reantregire de credite bugetare". pct. Excedentul bugetar este partea veniturilor bugetare care depaseste nivelul cheltuielilor bugetare intr-un an bugetar anume. Buna gestiune fmanciara o constituie asigurarea legalitatii.) priveste finantarea anilor precedenti. ca fiind "suma aprobata in bugetele locale. regularitatii. Deficitul bugetar este partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperita din veniturile proprii bugetare pe anul respectiv. Legea Finantelor Publice nu defineste. notiunea de credit bugetar. in intelegerea bugetelor locale. dar Legea Finantelor Publice Locale.fizice. aprobata prin bugetul de stat. in bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare. Platile nete de casa reprezinta diferenta dintre platile de casa efectuate in contextul punctului 39 si eventualele operatiuni de restituiri de fonduri care au diminuat cuantumul platilor initiale.l.5. eficacitatii si oportunitatii. pana la care se poate efectua o anumita categorie de cheltuieli din buget". daca restituirea de sume priveste finantarea anului curent. Dictionarul enciclopedic Roman defineste creditul bugetar ca fiind "suma limita. In acest ultim caz nu mai are loc operatiunea de "reantregire de credite bugetare". Precizari si explicatii suplimentare cu privire la unele concepte de baza privind contabilitatea institutiilor publice. intr-un fel anume. Din punct de vedere conceptual creditul bugetar reprezinta limita maxima pana la care se poate efectua o plata de casa. atunci acele restituiri se fac venit la bugetul din care s-au efectuat platile initiale. art. in angajarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. economicitatii. iar daca restituirea de sume (din vanzari de materiale etc. Echilibrul bugetar reprezinta egalitatea dintre veniturile bugetare in cadrul unui exercitiu bugetar. ii da acestuia o definitie. reprezentand limita .

in cazul bugetelor locale si fondurilor din mijioace extrabugetare si speciale trebuie sa aiba asigurate si lichiditati. respectiv disponibilitati banesti in cont. pe cata vreme pentru institutiile publice finance prin bugetele locale. Virarea presupune o diminuare a creditelor bugetare la o anume categorie de cheltuieli. cat si pentru cei finantati din bugetele locale. ordonatoriilor de credite finantati din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat le este suficient sa aiba credite bugetare aprobate si deschise pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. pe cata vreme. pe langa creditele bugetare aprobate sunt necesare si lichiditati efective in cont. importanta si valoarea practica. care pot efectua plati numai daca au asigurate resurse financiare colectate in cont. in cursul exercitiului bugetar intervin actiuni noi. ridicari de numerar din cont. finantarea institutiilor publice locale functioneaza dupa aceeasi regula "de fier" ca si a institutiilor finantate din fondurile speciale sau a mijioacelor extrabugetare. De asemenea. in conditiile in care exista lichiditati banesti. unde s-au constatat disponibilitati si majorarea acestora la o alta subdiviziune a clasificatiei bugetare. bugetul asigurarilor sociale de stat. unde acestea nu sunt insuficiente. se pot efectua cheltuieli chiar daca nu exista credite bugetare. atat pentru ordonatorii de credite finantati din bugetul de stat. Altfel spus. acest lucru in fapt nu este asa. pentru institutiile publice finantate prin bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat pentru ca o cheltuiala sa poata fi finantata sunt suficiente creditele bugetare aprobate si deschise. sarcini suplimentare.maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli". Aceasta deoarece. iar la altele exista disponibilitati. pentru a efectua plati. De altfel. atunci cand. Desi. notiunea de "credit bugetar" ar trebui sa aiba aceeasi semnificatie. Virarile de credite sunt . incepand cu o anumita perioada a anului se pot efectua virari de credite bugetare. in cazul serviciilor publice finantate prin bugetele locale. iar creditele la anumite subdiviziuni ale clasificatiei bugetare nu sunt suficiente. In consecinta. in practica.

in baza creditelor bugetare deschise (principali)sau repartizate (secundari si tertiari). servisiile prestate. pe cata vreme. pentru a-si achita drepturile de salarii.Aceste operatiuni de plati efectuate de institutiile publice din fonduri bugetare sau extrabugetare prin conturile lor deschise la Trezoreriile operative. iar aceasta metoda de a corecta bugetul odata aprobat trebuie sa reprezinte o exceptie si nu o regula. din punct de vedere al Trezoreriei reprezinta o "plata de casa". in acceptiunea institutiei publice se va putea vorbi numai dupa ce acest numerar a fost consumat prin plati de salarii sau plati pentru servicii. Astfel. denota o programare defectuoasa a creditelor bugetare. deoarece nu se face o demarcatie clara intre notiunea "platilor de casa" in acceptiunea Trezoreriei Statului si in cea a institutiilor publice. toate iesirile de disponibilitati banesti din cont. exista o diferenta in timp pentru cele doua institutii in ceea ce priveste momentul in care institutia publica in cauza a inregistrat o "plata de casa". deocamdata. Orice cheltuiala din sume alocate de la buget se poate efectua de ordonatorul de credite numai dupa ce documentele au fost in prealabil vizate de compartimentul financiar-contabil sau de alte persoane imputernicite cu exercitarea controlului financiar preventiv. in gestiunea institutiei. urmare a unei fundamentari necorespunzatoare a intregului buget. Despre o "plata de casa". procurarile de materiale sunt in drept sa efctueze plati din cont sau sa ridice numerar din cont pentru achitarea acestora. Ordonatorii de credite.admise numai in anumite conditii si numai pentru anumite categorii de cheltuieli. Consideram ca notiunea "platilor de casa" nu este suficient explicitata prin literatura de specialitate in domeniu. pentru institutia publica in cauza nu se poate vorbi inca de asa ceva. intrucat daca solicitarile de virari nu sunt generate de motive objective. Astfel. poarta denumirea de plati de casa. materiale etc. Deci. deoarece numerarul ridicat este. o eliberare de numerar de catre Trezoreria Statului pentru o institutie publica. prin plati fara . pana in acest moment.

plata salariilor. adica ceea ce a ramas definitiv decontat ca si cheltuiala sau posibila cheltuiala dintr-un buget in cadrul exercitiului financiar respectiv. combustibili. cu modul in care s-au constituit. pe de o parte. care determina un consum efectiv de resurse publice din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. Aici numai se "simte" la zi acest consum efectiv de resurse prin compararea totalului de intrari de resurse cu totalul platilor efectuate din aceste resurse. medicamente. burselor elevilor si studentilor etc. adunat aceste resurse. Acest consum efectiv de resurse este sesizat mai bine la finalul exercitiului bugetar. dar in acelasi timp determina si o reantregire a disponibilitatilor in cont. Platile de casa rezultate dupa asemenea operatiuni sunt denumite plati nete de casa. Aceasta notiune in contabilitatea institutiilor publice este echivalenta cu consumurile efective de materiale. platile pentru serviciile si lucrarile executate. in cazul institutiilor finantate din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat in realitate are loc un consum efectiv de resurse. dupa ce s-a efectuat o "plata de casa". atunci cand au loc inregistrarile de inchidere a conturilor de cheltuieli si venituri prin cele de excedent sau deficit la nivelul Trezoreriei Centrale.numerar sau cu numerar reprezinta "plati de casa". Sunt frecvente situatii cand. In cazul institutiilor publice finantate din fondurile speciale sau extrabugetare asemenea operatiuni diminueaza. ipostaza in care institutia in cauza. fie ca isi diminueaza platile de casa efectuate. alimente. Tot aici se evidentiaza si pretul de inregistrare al obiectelor de inventar de mica valoare sau . In desfasurarea activitatii lor institutiile publice evidentiaza in contabilitatea lor indicatorul cheltuielilor efective. fie ca le varsa pe acestea ca venit la bugetul de unde se efectuase initial finantarea achitarii materialelor valorificate. se efectueaza o incasare din lichidarea unor debitori sau din vanzarea unor materiale. ca in cazul bugetelor locale. chiar daca partea de cheltuieli a bugetului institutiei in cauza nu are o legatura directa cu partea de venituri. platile de casa.

urmare a progresului tehnic. ci integral. cand "plata" precede "cheltuiala". sau "cheltuiala" efectiva precede "plata". De aceea apreciem ca mai corect ar fi ca si in cazul institutiilor publice sa se evidentieze la cheltuieli efective numai consumul fondurilor fixe. si exista o diferenta in timp. contul cheltuielilor efective ale institutiilor publice nu reflecta corect efortul pe care-1 face societatea pentru finantarea unei actiuni sau unui indicator (elev. Aceasta inadvertenta capata amploare pe masura ce. in cazul aprovizionarilor cu materiale acestea nefiind date in consum. la procurarea lor. daca cheltuielile efective depasesc platile de .). fapt ce determina ca ruptura cu realitatea a cheltuielilor efective sa fie si mai mare. eventual 50% din contravaloarea acestora la darea lor in folosinta si 50% la scoaterea lor din uz. student etc. iar in cazul obiectelor de inventar de mica valoare si scurta durata evidentierea pe costuri a acestora sa se faca esalonat. prin inregistrarea uzurii acestora. in timp ce. sub forma amortizarilor. asa cum se mai practica aceasta metoda in economie. Ca un specific al contabilitatii institutiilor publice este faptul ca in contul cheltuielilor efective nu se reflecta consumul mijioacelor fixe treptat. Identitatea platilor de casa. bursele. a mijioacelor fixe. nu cea a cheltuielilor efective. In consecinta. prin inregistrarea pe cheltuieli apriori a costului obiectelor de inventar de mica valoare si scurta durata si neevidentierii consumului mijioacelor fixe prin uzura acestora. contributiile pentru asigurarile sociale de stat etc. plata efectiva a acestora efectuandu-se in luna urmatoare. institutiile publice beneficiaza de o dotare tehnico-materiala tot mai complexa si valoroasa tehnic si ca pret.. se realizeaza numai atunci cand o plata de casa reprezinta in acelasi timp si o cheltuiala efectiva. care se trece pe cheltuieli la procurarea lor. cum ar fi de exemplu plata prestarilor de servicii etc.scurta durata.. Atunci cand platile de casa sunt mai mari decat cheltuielile efective institutia in cauza inregistreaza o sporire a stocurilor de materiale sau a posturilor de debitori. la inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu salariile.

1 – Organizare si atributii Organigrama . Aceste categorii de cheltuieli in cursul perioadei. Mentionam ca. lunii. finantari speciale sau reprezinta servicii si lucrari executate de furnizori pentru mai multe actiuni sau obiective si care pot fi precizate corect pe destinatii numai la sfarsitul lunii sau trimestrului. pe baza unor investigatii suplimentare. mijioace extrabugetare. fonduri bugetare. CAPITOLUL III CONTABILITATEA INSTITUTIEI PUBLICE STUDII DE CAZ 3. prin creditul contului "Furnizori" sau a unui "Cont de materiale". acest lucru denota o reducere a stocurilor sau o sporire a unor posturi de creditori. In activitatea institutiilor bugetare sunt cazuri cand cheltuielile efective nu se pot evidentia in momentul efectuarii lor pe locuri de consum din motive care tin de faptul ca cheltuielile respective privesc. urmand ca la sfarsitul perioadei cheltuielile respective sa fie reflectate in contul “Cheltuielilor efective” caruia ii apartin.casa. in acelasi timp. trimestrului se evidentiaza la un cont "Cheltuieli de repartizat". atat nivelul platilor de casa. cat si cel al cheltuielilor efective nu pot depasi creditele bugetare aprobate atat pe total cat si in structura clasificatiei bugetare.

Din punct de vedere juridic. conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. privind analiza si cercetarea pentru siguranta alimentelor . 1955 . IISPV.SCURT ISTORIC 1953 . in acest domeniu. Acest organism al statului asigură aplicarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar. cu sediul in Halele centrale Obor.Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara este institutie publica cu personalitate juridica ce functioneaza ca autoritate de referinta la nivel national pentru domeniul de competenta specific. 42/2004 privind organizarea activitătii veterinare. 215/2004.Sunt incheiate lucrarile de constructie si amenajare a spatiului de laborator. Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara este organizat si functioneaza ca laborator national de referinta in domeniul expertizei produselor de origine animala. aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. dreptul sanitar veterinar este o ramură a dreptului public. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia.Infiintat sub denumirea de Laboratorul veterinar de control al alimentelor de origine animala si furajelor. care cuprinde normele şi regulile după care se reglementează şi se stabilesc raporturile juridice între persoane şi stat sau între state diferite. . imparţial. tuturor persoanelor fizice şi juridice. precum si ca organ tehnic si metodologic central. cu modificările si completările ulterioare si Hotărârea Guvernului României nr. cu modificarile si completarile ulterioare. a unor alimente si furaje . transparent şi nediscriminatoriu. în mod uniform. indiferent de statutul lor juridic şi de forma de organizare şi funcţionare a acestora. in subordinea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si este finantat de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.

in paralel cu activitatea multilaterala de laborator.datorita complexitatii activitatilor desfasurate se impune schimbarea titulaturii in “ Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara”. Craiova. Laboratorul central a trecut la organizarea unor laboratoare sanitare veterinare zonale la Drobeta Turnu Severin. . 1960 . Atributii: IISPV este institutul de referinta in domeniul controlului de laborator al produselor de origine animala. Galati. sub titulatura “ Laborator central de control sanitar veterinar al alimentelor de origine animala si al furajelor”.conform cerintelor Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. profilate pe executarea analizelor complexe de laborator.formatiunile sanitare veterinare de frontiera infiintate au fost afiliate Laboratorului central si odata cu aceasta. s-a trecut la organizarea si desfasurarea actiunilor de indrumare tehnica si metodologica a activitatii specialistilor din laboratoarele sanitare veterinare si celelalte formatiuni tehnice de profil din teritoriu. Pentru punerea in aplicare a politicii de sanantate publica la nivel local. 1999 . sarcina de organizare. consolidare si dezvoltare in perspectiva a controlului sanitar veterinar de frontiera. Suceava si ulterior Iasi.13 mai 1955 . 167 al Prezidului Marii Adunari Nationale laboratorul veterinar de control al alimentelor de origine animala si furajelor al Capitalei si regiunii Bucuresti este denumit laborator central. precum si ca organism central de intrumare tehnica si metodologica. a unor alimente de origine animala si nonanimala si furaje si actionează în acest sens în sectoarele si domeniile de activitate stabilite de legislatia sanitară veterinară în vigoare.prin Decretul nr. In cadrul IISPV sunt desemnate Laboratoare Nationale de Referinta prin Ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Constanta si Timisoara. 1971–1972 . 1958 –1970.

metodele de analiza utilizate de catre laboratoarele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti. pe baza recomandarilor Laboratoarelor Comunitare de Referinta pe domenii de competenta. precum şi cu alte organizaţii de profil din UE si din tari terte. in domeniile de competenta ale acestora. e) participa la activităţile de organizatii de profil. cu laboratoare naţionale de referinţă din Statele Membre. d) colaboreaza cu laboratoarele comunitare de referinta.institutul de igiena si sananatate publica veterinara a municipiului Bucuresti are urmatoarele atributii: a) stabileste. respectiv a municipiului Bucuresti si in functie de rezultat dispune masurile care se impun. h) cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa standardizare a metodelor de analiza pentru alimente si furaje întreprinse de Laboratorul Comunitar de Referinţă sau de alte . f) participa la testele de intercomparare organizate de laboratoarele comunitare de referinţă. g) organizeaza testele interlaborator cu laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de judetene. a unor alimente de origine animala si nonanimala si furaje. c) verifica aplicarea si respectarea de catre laboratoarele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti si a altor laboratoare autorizate sanitar veterinar a metodelor de analiza conforme cu incercarile comunitare si/sau metode standardizate ASRO. b) stabileste criteriile de performanta si efectueaza studii de validare care sa demonstreze aplicabilitatea metodelor de testare utilizate in controalele oficiale. în vederea îmbunătăţirii capacităţii de supraveghere şi control al produselor de origine animala. in conformitate cu ghidurile internationale privind procedura de validare.

Alimentelor. din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. la acţiuni de inspecţie şi control. în calitate de secundă sau terţă parte impreuna cu organizaţiile care funcţionează în domeniu. k) IISPV stabileste si informeaza Autoritatea Naţionala Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor asupra incercarilor pentru care laboratorul naţional de referinţă pentru siguranta alimentelor confirma rezultatele laboratoarelor de profil. n) auditează tehnic. de laboratoarele comunitare de referinţă sau de laboratoarele naţionale de referinţă şi de alte organizaţii şi instituţii de profil. asimilează. conform programului de instruiri aprobat prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. conform legislatiei in vigoare. i) furnizeaza Serviciului Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă si a Laboratoarelor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. transmite informaţiile solicitate de Comisia Europeană. j) in caz de litigii. p) cercetează. laboratoarele sanitar veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti si alte laboratoare autorizate sanitar veterinar. l) instruieste şi formeaza specialiştii care activează în cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. o) participă. elaborează metode de analiză de laborator in domeniul . m) acordă consultanţă tehnică laboratoarelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti si a altor laboratoare. informaţiile necesare în vederea stabilirii strategiilor şi politicilor naţionale pentru domeniul respectiv. respectiv a municipiului Bucureşti. efectuează expertiza pentru confirmarea sau infirmarea rezultatelor obţinute la incercarile efectuate de laboratoarele de profil.

x) participa in cadrul comisiilor de avizare a substantelor si produselor medicinale veterinare noi ce urmeaza a fi introduse in practica veterinara. respectând principiile GLP. v) participa. zootehnica si poate participa la actiunile de testare a acestora. in domenii de specialitate sau conexe. universitati sau organisme si autoritati de reglementare. poate efectua examene si analize de laborator pentru sortimente noi de produse ce urmeaza a fi introduse in fabricatie. s) efectueaza incercari si/sau expertiza la produsele de origine animala. t) consemneaza rezultatele examenului de laborator in buletine de analiza care au caracter de documente oficiale. cu respectarea legislaţiei în vigoare.sau de competenta. la realizarea de programe tehnice şi proiecte naţionale şi internaţionale privind siguranta alimentelor. in anumite conditii. la unele alimente de origine animala si nonanimala si la furaje pentru parametri prevazuti in normele de calitate ale produselor. q) participă la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniu. teste pentru verificarea capacitatii analitice a laboratoarele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti si a altor laboratoare autorizate sanitar veterinar. t) efectueaza studii in domeniul de specialitate. in cadrul unor programe de cercetare. agricola. pe plan national sau international. programe initiate de institute de cercetare. r) furnizeaza. intocmeste materiale documentare pe care le prezinta la simpozioane ori sesiuni de comunicari stiintifice interne si/sau internationale. IISPV poate organiza instruiri practice pentru pesonalul din cadrul laboratoarelor private. s) la solicitare. . u) execută activităti de cercetare stiintifică. w) la solicitare. in normele sanitare si sanitare veterinare si in alte reglementari UE si in Tratate sau Conventii la care Romania este parte.

concretizati in produsul intern brut si dinamica sa. prevenire si control al bolilor la animale. Dimensiunea si structura lor depind de un complex de factori. a’) participa la elaborarea Programului actiunilor de supraveghere. . in vederea autorizarii sanitar-veterinare. z) evalueaza conditiile de functionare a laboratoarelor care efectueaza controlul produselor de origine animala. de tipul masa monetara. a unor alimente de origine animala si nonanimala si furajelor. . desemneaza specialisti din cadrul institutiei care sa faca parte din comisiile de examinare. b’) la solicitarea Autoritatii Nationale Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.factori economici. dobanda. 3. in domeniul produselor de origine animala. ale asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice cu caracter autonom. la concursurile organizate de directiile sanitare veterinare pentru promovarea in functii publice de conducere sau executie vacante. conform reglementarilor in vigoare . protectia animalelor si protectia mediuliui. ca inspectori ai ANSVSA.2 .factori monetari.y) coordoneaza. in care se includ: . nominalizati de catre conducerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Medicii veterinari din cadrul IISPV. al celor transmisibile de la animale la om. pot indeplini atributii suplimentare functiei de baza. indruma. controleaza activitatea laboratoarelor de profil din cadrul directiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti. concretizati in pret si evolutia sa. credit. a unor alimente de origine animala si nonanimala si furajelor.Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor publice Contabilitatea veniturilor Veniturile publice includ resursele financiare ale administratiei de stat.

2resurse de trezorerie.factori sociali. transferuri.factori demografici. bonurilor de tezaur s.). ajutoare etc.factori politici si militari. sub forma obligatiunilor de stat sau a unor credite preluate de la organisme financiare internationale.).) efectuate de Ministerul Finantelor pentru acoperirea deficitelor temporare (goluri de casa) ale bugetelor din sistemul bugetului de stat. de sanatate s. . stabilite prin lege si care au.. b) ritmicitatea incasarii: venituri ordinare sau curente. adica imprumuturi pe termen scurt (sub forma certificatelor de depozit. concretizati in numarul si structura populatiei si care determina numarul contribuabilor. 1venituri extraordinare.factori financiari. state. de aceea.a. o flexibilitate redusa (conditiile lor nu se pot modifica decat prin lege). 3imprumuturi publice pe termen mediu sau lung. la care se recurge in situatii deosebite (imprumuturi. c) provenienta: 2venituri interne. care sunt obtinute de stat in mod obisnuit (venituri fiscale. cu scopul de a finanta deficitul bugetar si care genereaza inflatie. respectivi educationali. culturali. 4emisiune monetara fara acoperire. venituri din sectorul public etc. provenite din economia nationala. . ..a. banci sau consortii bancare. . care se concretizeaza in dimensiunea cheltuielilor publice. Veniturile publice pot fi structurate dupa mai multe criterii: a) continutul economic al veniturilor: 1venituri fiscale. adica prelevari cu caracter obligatoriu.

d) nivelul de referinta: 1venituri ale bugetului de stat. pentru inchiderea conturilor de cheltuieli. aliniate). In respectivul document sunt precizate valoarea creditului. 4venituri ale bugetelor locale. cu totalul platilor efectuate in cursul anului. 3venituri cu destinatie speciala. provenite din strainatate. Creditele bugetare puse la dispozitia institutiilor publice au o singura sursa: veniturile bugetare. articole.Cererile de credite pot fi intocmite trimestrial in doua transe (prima . bugetele fondurilor speciale si bugetele activitatilor finantate din venituri proprii. 2venituri ale asigurarilor sociale de stat. pentru acoperirea cheltuielilor din fonduri speciale.3venituri externe. Creditele bugetare aprobate pentru anumite destinatii reprezinta limite maxime de cheltuieli ce nu pot fi depasite. a veniturilor si cheltuielilor cuprinse in bugetul de stat. capitole. Cheltuielile publice Clasificatia bugetara reprezinta gruparea intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare. Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de activ. urmarire si control al realizarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor. Aceste credite sunt nerambursabile. bugetele locale. Deschiderea finantarii la nivelul ordonatorilor de credite se face pe baza unui document numit cerere pentru deschiderea de credite. nepurtatoare de dobanzi si sunt utilizate in interesul general al statului. se debiteaza in cursul anului cu cheltuielile efectuate si se crediteaza la sfarsitul anului. destinatiile acestuia prin defalcarea pe structura clasificatiei bugetare (parti. Ea este instrumentul de sistematizare. precis determinate. titluri.

prin modificarea de alocatii bugetare. veniturile si cheltuielile se leaga de obiectivele stabilite pe o perioada mai mare de timp (mai multi ani). analizarea si prezentarea bugetului. aprobarea deschiderii de credite se da de Directia Generala a Trezoreriei si Datoriei Publice. ci doar se schimba repartizarea pe trimestre in sensul ca la un articol se duc credite din trimestrul IV in II. modificata si completata prin . bazata pe categorii de venituri si cheltuieli. Aceasta se diferentiaza de finantarea traditionala. creditele anuale nu se modifica.Surse de finantare si executie bugetara Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991. sau lunar. Cererea va fi insotita de o nota de fundamentare prin care se justifica cuantumul sumelor solicitate. O finantare speciala este finantarea pe baza de programe. cea de-a doua pentru ultima luna din trimestru). Spre deosebire de virarile de credite. O finantare pe baza de programe se axeaza in principal pe rezultatele ce se asteapta a se obtine in urma desfasurarii activitatiilor si serviciilor. insa aceasta operatiune poate fi efectuata doar in trimestrele III si IV. La creditele acordate din bugetul de stat.3 . Intr-un buget de programe. in ceea ce priveste pregatirea. pe baza cererii de deschidere de credite bugetare. Virarile de credite bugetare reprezinta operatiunea prin care se realizeaza o diminuare absoluta a creditelor bugetare de la un articol sau aliniat bugetar si o majorare corespunzatoare la alt articol sau aliniat bugetar. in timp ce la alt articol se face operatiunea invers.transa pentru primele doua luni din trimestru. Acest fapt reprezinta o renuntare la efectuarea unor cheltuieli si angajarea altor cheltuieli neprevazute in bugetul initial. 3.

05. situatia patrimoniului aflat in administratia institutiilor la un moment dat. trecerea unei institutii publice din subordinea unui ordonator de credite in subordinea altui ordonator de credite). precum si in alte situatii prevazute de lege (incetarea activitatii institutiei publice. la inchiderea exercitiului financiar. ordonatorii principali de credite pot dispune si intocmirea altor situatii. . institutiile publice au obligatia de a intocmi situatii financiare trimestriale si anuale. Situatia financiara se intocmeste trimestrial. Bunurile proprietate publica aflate in administrarea ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice subordonate acestora se inventariaza anual pe liste de inventariere distincte. executia bugetului aprobat. Situatiile financiare se intocmesc pe formularele aprobate de Ministerul Finantelor Publice. Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv.Legea nr. Pe langa aceste formulare in raport de necesitatile informationale. document contabil obligatoriu. cont de executie bugetara si anexe. precum si alte informatii privind activitatea institutiilor publice este situatia financiara. La nivelul institutiilor publice documentul contabil de sinteza prin care se prezinta ordonatorilor de credite. Situatiile financiare sunt acele lucrari de sinteza cu un rol deosebit de important in imbunatatirea modului de organizare a evidentei contabile curente. Institutiile publice au obligatia ca pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele-verbale de inventariere a elementelor patrimoniale sa intocmeasca "Registrul-inventar" (cod 14-1-2). Executia bugetara reprezinta activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget. Aceste situatii financiare se compun din: bilant. unice pentru toate institutiile publice.2002.310/22.

contabilitate. In formularele situatiilor financiare. se verifica concordanta dintre conturile sintetice si cele analitice. Bilanturile contabile sunt supuse verificarii si certificarii de catre trezoreriile unde institutiile publice isi au deschise conturile. se prezinta ordonatorului de credite ierarhic superior. veniturile ASPMB CAPITOLUL IV CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE . Balanta de verificare serveste la intocmirea bilantului contabil si se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice. Acestea se intocmesc in doua exemplare. din care un exemplar se depune la ordonatorul de credite ierarhic superior la termenele stabilite de acesta. forma de inregistrare in contabilitate. care furnizeaza toate informatiile necesare si clarifica eventualele aspecte ivite. Situatiile financiare centralizatoare ale ordonatorilor principali de credite se depun la termenele stabilite de lege la Ministerul Finanfelor Publice. de catre seful compartimentului financiar . La institutiile publice. datele se inscriu in mii lei. prin insumarea datelor din situatiile primite de la ordonatorii din subordine. cea mai utilizata este "maestru-sah" sau "maestru-sah simplificat". cumulat. cu datele din situatia financiara proprie. Situatiile financiare si celelalte anexe. precum si de catre organele de audit intern din cadrul institutiilor publice in cauza. La nivelul ordonatorilor principali de credite se intocmeste o situatie financiara centralizatoare. cuprinzand executia bugetului de la inceputui anului. Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului precum si in alte situatii prevazute de lege. Surse de finantare (ANEXA 2). pana la finele perioadei de raportare.Situatiile financiare sunt insotite de raportul de analiza pe baza de bilant. Astfel.

Autoritatea de Sanatate Publica Bucuresti are obligatia. apartinand altor persoane juridice sau fizice. . precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu.materialele perisabile care se inventariaza o data la 3 luni. care se inventariaza lunar. a valorilor. societatilor comerciale. constructiile speciale. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale.1 . ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii. fie ca urmare a incheierii unor procese verbale de predare.4. sa efectueze inventarierea patrimoniului cel putin o data pe an a tuturor bunurilor materiale. care se inventariaza o data la 3 ani. dupa caz. . Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome. Principalul scop al inventarierii fiind de asigurare a integritatii patrimoniale. in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela. cantitativ-valoric sau numai valoric. clara si completa a patrimoniului.Organizarea si efectuarea inventarierii activelor fixe Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv. fie primite spre prelucrare de la terti sau detinute in custodie. Inventarierea anuala se efectueaza cu ocazia incheierii exercitiului financiar. 82/1991.mijloacele banesti si celelalte valori aflate in casieria institutiilor publice. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. precum si a altor bunuri ce se afla la dispozitia sa temporar. De la inventarierea anuala fac exceptie urmatoarele: . in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.cladirile. Aceasta precede lucrarile de inchidere in scopul regularizarii .primire. institutiilor publice. precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. unitatilor cooperatiste. asociatiilor si celorlalte persoane juridice. in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

Acolo unde este cazul. cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica. emisa de persoanele care i-au numit. seful compartimentului supus inventarierii. contabilii care tin evidenta gestiunilor respective. se iau masuri pentru crearea conditiilor . Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa. a modului de completare a listelor de inventariere). Nu pot face parte din comisiile de inventariere: gestionarii depozitelor si magazinelor. precum si natura lucrarilor ce se efectueaza. tehnicii de lucru sau procedeelor folosite. Tot sub aspect organizatoric. Comisia este formata din cel putin doua persoane. Avand in vedere ordinea si succesiunea de realizare. se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisa. ♦ evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarierii. cu exceptia unitatilor mici. semnata de conducatorul unitatii patrimoniale si de conducatorul compartimentului financiar-contabil. inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale. inventarierea patrimoniului presupune urmatoarele etape: ♦ pregatirea inventarierii. Mai intai. ♦ inventarierea propriu-zisa.diferentelor constatate in urma inventarierii. care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii patrimoniului. Pregatirea inventarierii se refera la masuri cu caracter organizatoric si contabil care sa asigure desfasurarea in bune conditiuni a celorlalte etape care se succed. ♦ inregistrarea in contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii. La lucrarile de inventariere trebuie sa participe intreaga comisie de inventariere. comisiile sunt coordonate de o comisie centrala. Se efectueaza instructajul membrilor acesteia (asupra modului de organizare si desfasurare a inventarierii.

codificarea acestora.asigurarea aparatelor si instrumentelor adecvate si in numar suficient pentru masurare. a tuturor documentelor pana la data la care se face inventarierea.dotarea gestiunilor (magazine. stabilindu-se soldurile in fisele sintetice si analitice ale conturilor respective. Inventarierea propriu-zisa se realizeaza la locurile de pastrare sau depozitare. are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta. cantarire etc. . Din punct de vedere contabil se iau masuri de inregistrare la zi in evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) organizata la gestiuni.sortarea.stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariaza si ordinea in care se efectueaza inventarierea acestora. . Inainte de inceperea operatiunii de inventariere. precum si a formularelor si rechizitelor necesare. precum si in contabilitatea sintetica si analitica. etc.dotarea comisiilor de inventariere cu mijioace tehnice de calcul si de sigilarea spatiilor inventariate. depozite etc.corespunzatoare de lucru comisiei (comisiilor) de inventariere prin: .. gruparea obiectelor.) cu doua randuri de incuietori diferite. a mijioacelor necesare identificarii (cataloage. . . intocmirea etichetelor de raft. comisia de inventariere ia o declaratie scrisa de la gestionar din care sa rezulte daca: gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare. mostre.).asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza. separarea bunurilor deteriorate de cele in stare buna. . are bunuri in gestiune apartinand tertilor. . primite cu sau fara documente.

precum si semnaturile membrilor comisiei de inventariere. materiale si produse agricole. 2a primit sau eliberat valori materiale fara documente legale. otel beton. bunurile aflate in ambalaje originale intacte care se desfac prin sondaj.). gestionarul va mentiona. sa se sisteze operatiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. masurare sau cubare. cantarire. etc. productiei neterminate. De asemenea. a caror cantarire sau masurare este nerationala sau ar provoca pierderi. Normele legale10 in vigoare contin prevederi concrete cu caracter general si specifice pentru inventarierea mijloacelor materiale. Fac exceptie de la aceasta regula. a productiei agricole etc. in declaratia scrisa. marfurilor si ambalajelor in comert. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare. Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat. 2detine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa. acelei gestiuni carc urmeaza sa fie inventariata. potrivit particularitatilor bunurilor. daca este posibil. Daca se inventariaza materiale sau marfuri voluminoase. Declaratia trebuie sa contina data cand se intocmeste si semnatura gestionarului. numarul si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor in/din gestiune.1are valori materiale nereceptionate sau care trebuie livrate. pentru care s-au intocmit documentele aferente. stocurile faptice ale acestora se stabilesc pe baza anumitor calcule tehnice (exemplu ciment. produse de cariera si balastiera. care atesta ca a fost data in prezenta acestora.. fara a se stanjeni desfacerea imediata a acestora. Pentru a nu se stanjeni procesul normal de primire sau livrare a . 3are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. Bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate.

care se compara . De asemenea. Modul de efectuare al inventarierii. iar o copie a acestor liste. in cazul elementelor patrimoniale pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri (imobilizari corporale. Toate bunurile inventariate se inscriu in liste de inventariere (ANEXA 3) (varianta simplificata. prin preluarea din listele de inventariere.bunurilor. greu vandabile. incuiate si sigilate. in consignatie. Stabilirea lipsurilor si plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii se efectueaza in cadrul listei de inventariere centralizatoare (cod 143-12). pentru prelucrare) se inscriu in liste separate. Trebuie mentionat faptul ca. acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. bunurile apartinand altor unitati (inchiriate. se trimite in termen legal unitatilor patrimoniale carora le apartin bunurile respective. pentru confruntare. inutilizabile etc. pe gestionari si pe categorii de bunuri cu caracteristicile respective. casete.. Pe ultima fila a listei de inventariere. in listele de inventariere centralizatoare se va inscrie valoarea contabila neta a acestora. De asemenea. precum si datele tehnice care au stat la baza calculelor se mentioneaza in listele de inventariere. titluri de plasament). elemente de natura stocurilor. operatiunile respective se pot efectua numai in prezenta comisiei de inventariere. de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar. in custodie. care va mentiona pe documentele respective "primit sau eliberat in timpul inventarierii". varianta simplificata. etc. Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate. numai a pozitiilor cu diferente. gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile materiale si banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in prezenta sa. in fisete. cod 14-1-2/b). primite in regim de leasing. Bunurile degradate. pe fiecare fila. care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare. Listele de inventariere se semneaza. se trec in liste separate. dulapuri.

iar titlurile de plasament.cu valoarea lor actuala stabilita cu ocazia inventarierii. care se vor evalua la valoarea lor actuala (in functie de pretul pietei. in vederea determinarii deprecierilor provizorii. -titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate. Evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarierii. la valoarea lor de utilitate. cu exceptia celor constatate ca fiind depreciate. se evalueaza la valoarea ramasa neamortizata. se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui element. pentru constituirea provizioanelor. evaluarea elementelor patrimoniale se face conform prevederilor din Legea contabilitatii (art. comunicat de BNR in ultima zi a exercitiului. precum si de utilitatea lor in cadrul unitatii) . 9). Pentru stabilirea valorii de inventar (denumita valoare actuala). denumita si valoare de inventar . stabilita in functie de valoarea lor probabila de incasat. de asemenea. -bunurile depreciate. Inventarierea elementelor patrimoniale ce nu reprezinta valori materiale se efectueaza prin prezentarea lor in situatii analitice distincte al caror total sa justifice soldul conturilor sintetice respective in care acestea sunt cuprinse si care se preiau in centralizatorul listelor de inventariere. dupa caz. -stocurile si celelalte bunuri se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element. astfel: -bunurile de natura imobilizarilor. -creantele si datoriile incerte se evalueaza. starea lor fireasca. in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei. la cursul mediu al ultimei luni din an sau la valoarea probabila de negociere. Evaluarea stocurilor faptice in listele de inventariere centralizatoare se face utilizand aceleasi preturi folosite la inregistrarea bunurilor in contabilitate. . -creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala. respectiv de plata: creantele si datoriile existente in valuta precum si disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare.

Rezultatele inventarierii se consemneaza in documentul numit proces verbal de inventariere (ANEXA 4). Pentru ca cifrele sa fie comparabile si diferentele reale. atat in evidenta tehnic-operativa. bunurile depreciate.Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizeaza prin confruntarea datelor consemnate m listele de inventariere cu cele din evidenta contabila sau evidenta operativa. De regula. Pentru a stabili caracterul diferentelor. Determinarea rczultatelor inventarierii. valorificarea inventarierii se face prin inregistrarea plusurilor si imputarea minusurilor. Datele din listele de inventariere servesc la intocmirea registrului inventar (cod 14-1-2). constituirea si regularizarea provizioanelor. se face direct pe listele de inventariere. precum si persoanele care au efectuat inventarierea: plusurile si minusurile constatate. . in plus sau in minus. valorificarea rezultatelor inventarierii. in termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere. potrivit dispozitiilor legale. Daca lipsurile nu se datoreaza vinovatiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile unitatii patrimoniale. solicita explicatii in scris de la gestionar si formuleaza. este necesar ca datele inventarierii sa fie stabilite la aceeasi data calendaristica. propuneri de regularizare a acestora si inregistrare a diferentelor de inventar. precum si creantele si obligatiile incerte si in litigiu. Inregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii se face in scopul punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. compensarile efectuate. Potrivit legii. rezultatele inventarierii trebuie inregistrate. precum si concluziile si propunerile referitoare la inventariere. respectiv a diferentelor. in care se inscriu in principal: perioada si gestiunile inventariate. cat si in contabilitate. comisia de inventariere analizeaza cauzele care au produs plusurile si minusurile.

piese de schimb. Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate ceea ce inseamna. inclusiv TVA. etc): . Concomitent cu operatia mentionata anterior. aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.materiale consumabile (materiale auxiliare. in primul rand. care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata. "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" se utilizeaza contul 461 "Debitori diversi". este urmatoarea: 428 = 448 "Alte datorii si creante in legatura cu "Alte datorii si creante cu bugetul" personalul" Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor 9persoane din afara unitatii). cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv. Cele provenite din aprovizionari. se inregistreaza dupa cum urmeaza: . locul contului 428. respectiv de catre ordonatorii de credite. Listele cu valorile materiale care intrunesc conditiile de compensatie datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratorii.materia prima constatata lipsa: 601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime" . Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie.combustibil. se descarca gestiunea cu elementele patrimoniale de natura stocurilor.Se admit compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai cand exista riscul de confuzie. cand se refera la aceleasi bunuri. crearea creantei fata de persoana vinovata. fara insa a diminua valoric patrimoniul unitatii. la care se adauga taxele nerecuperabile.

materiale marfuri" De exemplu.303 = Conturi grupa60 "Cheltuieli cu materiile prime.213. Plusurile de bunuri se inregistreaza.obiecte de inventar in depozit constatate lipsa: 603 = "Cheltuieli privind obiectele de inventar" 303 "Obiecte de inventar" Lipsurile de active circulante materiale care nu se datoreaza vinovatiei unei persoane si se incadreaza in limitele normelor de perisabilitate se inregistreaza numai in conturile de cheltuieli corespunzatoare.valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere tebuie sa corespunda cu soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta operativa de la . in functie de natura acestora.602 = 302 "Materiale consumabile" "Cheltuieli cu materialele consumabile" . materia prima constatata plus la inventariere: 301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cumateriile prime" Bunurile constatate plus la inventariere se mai pot inregistra si prin stornarea operatiei de iesire a acestora din patrimoniu (cu suma inscrisa in rosu). constatate plus la inventariere: Conturi din grupele 302. Dupa ce s-au efectuat inregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere. ca intrari in patrimoniu. mijioace fixe constatate plus la inventariere: 212. in mod diferit.214 "Mijioace fixe" = 719 "Alte venituri operationale" b) materiale si obiecte de inventar. astfel: a) bunuri de natura obiectelor imobilizate: De exemplu.

animalele si plantatiile . cost de productie efectiv sau valoare justa. In cazul institutiilor publice sunt asimilate mijloacelor fixe urmatoarele : 1valorile de muzeu. Spre deosebire de agentii economici. Activele fixe corporale ca si valori de utilitate cuprind terenurile si mijioacele fixe. valoarea justa se determina pe baza unui raport de evaluare intocmit de specialisti si aprobat de ordonatorul de . 2inchiriere sau concesiune conform legii catre terte persoane .2 . aparatura birotica. de arta si de expozitie . 2alte active. echipamente de protectie a valorilor umane si materiale . 2mobilierul. 3investitiile la mijioacele fixe luate cu chirie. mijioacele de transport. Mijioacele fixe cuprind : 1instalatiile tehnice.Inregistrarea in contabilitate a activelor fixe corporale si a amortizarii acestora Activele fixe corporale sunt acele bunuri detinute de catre o institutie publica pentru : 1a fi utilizate in activitatea operationala . La intrarea in patrimoniu mijioacele fixe sunt evaluate si inregistrate in functie de sursa lor de provenienta la cost de achizitie. 4. 3scopuri administrative. 2cartile de biblioteca (doar cele care fac parte din patrimoniul national cultural .depozite (fisele de magazie).

La data bilantului activele fixe necorporale se inregistreaza la valoarea de intrare corectata cu ajustarile de valoare. Ajustarile de valoare reprezinta corectiile aduse valorii de intrare stabilita la data inchiderii exercitiului indiferent daca au sau nu caracter definitiv.investitiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie. Cota de amortizare se determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevazuta in Catalogul privind duratele normale de utilizare care se aproba prin Hotarare a Guvemului. denumite in continuare ajustari pentru depreciere (daca deprecierea activelor fixe corporale are caracter provizoriu). Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix corporal care trebuie inregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile.credite bugetare. Institutiile publice amortizeaza activele fixe corporale utilizand metoda amortizarii liniare. . denumite si amortizari (daca deprecierea activelor fixe corporale are caracter permanent) si/sau ajustari provizorii. mijloacele fixe se vor inregistra la valoarea de transfer si in actul normativ prin care sa dispus transferul.Ajustarile de valoare pot fi permanente. dupa caz. a activului. In situatia in care se fac transferuri intre institutiile publice avand aceeasi sursa de finantare. Sunt considerate12 active fixe corporale supuse amortizarii: . Durata de viata utila11 este perioada pe parcursul careia se estimeaza ca se va utiliza activul supus amortizarii. (cont 281) lunar. Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe corporale. incepand cu luna urmatoare receptiei sau punerii in functiune.

pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare ramasa. pentru ca institutia publica la care sunt in patrimoniu sau agentului economic care le detine sa poata inregistra amortizarea corespunzatoare noii valori de intrare. in concesiune sau in folosinta gratuita. se calculeaza de catre institutiile publice care le au in patrimoniu. amortizarea calculata se cedeaza institutiei publice care le are in patrimoniu sau agentului economic care le define. Activele fixe corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice se amortizeaza pe o durata normala de functionare cuprinsa in cadrul unei plaje de an (durata minima si maxima). dupa caz. . durata normala de ftmctionare a activului fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia. La incetarea contractului. pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca active fixe corporale.capacitatile puse in functiune partial. In procesul verbal de predare preluare a investitiei se va mentiona si valoarea amortizarii investitiei.investitiile efectuate la activele fixe corporale in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la marirea valorii acestora. pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe corporate. . Astfel stabilita. dupa caz.. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie.amenajarile la terenuri. Amortizarea investitiilor efectuate la activele fixe corporale inchiriate de institutiile publice se inregistreaza de institutiile publice care au efectuat investitiile. la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efectuate cu realizarea lor. existand posibilitatea alegerii numarului de an de amortizare in cadrul acestor durate. . valoarea investitiilor nediminuata.

Nu sunt supuse amortizarii urmatoarele active fixe corporale : 1bunurile apartinand domeniului public al statului si al unitatilor administrativ teritoriale. inclusiv investitiile efectuate la acestea . la momentul scoaterii din functiune. Deprecierea unui activ fix corporal poate aparea in situatiile : 4deteriorarii fizice a activului. In general sunt supuse amortizarii activele fixe corporale care nu apartin proprietatii (domeniului) publice si private a statului teritoriale. pe seama cheltuielilor (cont 291). 6terenurile . 7armamentul si tehnica de lupta.In cazul nerecuperarii integrate. Legat de ajustarile pentru depreciere. integral. lacurile si baltile care nu sunt rezultatul unor investitii. 4bunurile apartinand patrimoniului national cultural. pe calea amortizarii. 3activele fixe aflate in conservare si in rezerva de mobilizare atata timp cat se afla in aceasta situatie. Inregistrarile contabile legate de operatiunile cu activele fixe corporale difera in functie de faptul daca sunt sau nu supuse amortizarii. a valorii contabile a activelor fixe corporate scoase din functiune. valoarea ramasa neamortizata se include in cheltuielile institutiilor publice. 5incetarii sau apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii fumizate sau a unitatilor administrativ . institutiile publice pot inregistra in contabilitate ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfarsitul exercitiului financiar. 2activele fixe corporate din patrimoniul institutiilor publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica si a caror valoare de intrare se recupereaza prin tarif sau pret conform legii. 5iazurile.

214 = 404 281 RON RON Amortizarea activelor fixe corporale: 681 = Art. 6cedarii bunului sau devenirii acestuia inutilizabil. 7in care exista o decizie de oprire a constructiei unui activ inainte de terminare sau de punere in functiune. . Daca insa se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata in contabilitate initial. Achizitionare active fixe 213.modificari de tehnologie sau legislatie in domeniu. atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. 71. 8in care performanta sa in furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate .01 02 03 Achizitie constructie/teren 212 6811 Teren (nu se amortizeaza) 2111 2112 = = = 404 281 101 (102) Cheltuieli cu active fixe neamortizabile .01.de activ . In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect. intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia in contabilitate au incetat sa mai existe intr-o anumita masura. ajustarea trebuie majorata.

Inregistrarea in contabilitate a casarii/scoaterii din functiune a activelor fixe corporale Scoaterea din functiune a activelor fixe corporale se face prin casare sau cedare.3 . activele fixe corporale nu mai pot fi utilizate de institutia publica si nici nu mai .plata diferentei 404 448 = 404 = = 448 213 = = = = 404 461 7701 117 Se primeste prin donatie o cladire de la o persoana fizica 212 = 779 Se primeste prin redistribuiri intre unitati un autoturism 213 = % 482 281 4. Casarea se face atunci cand prin utilizare. reparare sau modernizare.compensarea 404 .achizitie 213 .682 Vanzare la licitatie 461 .scoatere din gestiune % 281 691 .

similare. avand cel putin aceeasi parametrii. Indiferent insa de modalitatea de valorificare sau de scoatere din functiune a activelor fixe corporale. dupa caz. scoaterea din functiune a activelor fixe corporale. necorporale si in curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. de la o institutie publica la o alta institutie publica se va face pe baza de proces verbal de predare-preluare. Activele fixe corporale detinute in baza unui contract de leasing se . Institutia publica care disponibilizeaza bunuri va informa in scris alte institutii publice pe care le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. potrivit prevederilor legale in vigoare. potrivit reglementarilor in viguare. fara plata. institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul respectiv. Legat de valorificarea sau scoaterea din functiune a activelor corporale fixe. aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice care a solicitat sa fie transmis bunul respectiv. Transmiterea. precum si de ordonatorul de credite care il are in adminstrare. plata sau parte din plata datorata pentru bunurile noi care se achizitioneaza conform prevederilor legislatiei privind achizitiile publice. caz in care. orice bunuri aflate in stare de functionare. dar care pot fi folosite in continuare de o alta institutie publica sau daca. Institutiile publice pot valorifica bunurile si prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. pot fi transmise fara plata. indiferent de durata de folosinta. aceste operatiuni se fac cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite.prezinta interes de transfer pentru alta institutie publica. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. dupa caz. in functie de subordonare. La institutiile publice la care conducatorii indeplinesc atributiile ordonatorilor tertiari de credite. daca acestea nu mai sunt necesare institutiei publice care le are in administrare. necorporale si in curs. dupa caz.

Astfel. INREGISTRAREA IN CONTABILITATE Transmitere fara plata -la unitatea care preda 482 -la unitatea care primeste 213/214 Cedate sau scoase din activ 658 Pierderi din calamitati 690 103 = = 231 214 Scaderea din evidenta a unu activ fix corporal care nu se supune amortizarii = 231 = 482 = 213/214 . a valorii reziduale si a altor cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune a bunului reprezinta cheltuieli de investitii si se suporta de la titlu) "Cheltuieli de capital". sponsorizari. Rata de leasing cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing. care nu se include in valoarea de intrare a bunului. de regula. a ratelor de leasing (partea ce reprezinta cota-parte din valoarea de intrare a bunului). de evaluatori autorizati. sau pe baza unor evaluari efectuate. In ceea ce priveste dobanda de leasing. aceasta se suporta de la titlul "Dobanzi". achizitiile de active fixe prin operatiuni de leasing sunt tratate ca investitii. Valoare ajusta se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite. Potrivit prevederilor legale in vigoare.evidentiaza in contabilitate in functie de natura contractului de leasing. Rata de leasing operational se suporta de la titlul "Bunuri si servicii". Activele fixe corporale si necorporale primite ca donatii. plata avansului. cu titlu gratuit se inregistreaza in contabilitate la valoare ajusta.

Vanzarea unui mijioc de transport 461 % 691 2813 = = 791 213 cu val neamortizata cu val amortizata Lipsa din gestiune a unui activ fix corporal in urma inventarierii 9inregistrarea inputatiei 4282 scoaterea din evidenta % 2814 691 421 4481 = 214 = 4481 10retinerea ratelor pe statul de plata = = 4282 7701 virarea obligatiei fata de bugetul de stat CONCLUZII SI PROPUNERI Contabilitatea publica constituie o sursa de informatie cu privire la modul .

. au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla cu ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi general. Institutiile publice sunt finantate in fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli. sistemul public din Romania s-a armonizat cu sistemele contabile europene si in perspectiva cu standardele internationale de contabilitate pentru sectorul public. aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice si care este armonizat cu standardele internationale de contabilitate. rezultatul patrimonial (economic). caile de finantare a institutiilor de la buget sunt diferite in functie de subordonarea lor. a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale. In mod corespunzator. Din punct de vedere al subordonarii exista institutii publice de subordonare centrala si institutii publice de subordonare locala. Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli.de utilizare a banilor publici. Prin aplicarea principiului contabilitatii de angajamente (accrual). a contului anual de executie. Contabilitatea finantarii reprezinta o problematica complexa la nivelul institutiilor publice. dar si informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat. Sistemul bugetar functioneaza numai prin utilizarea fondurilor publice. rezultatul executiei bugetare. in conformitate cu cerintele. patrimoniul aflat in administrare. cu sistemul international de conturi si cu regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene. costul programelor aprobate prin buget. Institutiile publice. Diversitatea fondurilor publice a determinat consacrarea unor modalitati specifice de reflectare in contabilitatea publica a surselor de fmantare si a modului in care acestea sunt utilizate la nivelul verigilor sistemului public. Prin intermediul acestor conturi institutiile publice trebuie sa inregistreze operatiunile economico-financiare in momentul generarii drepturilor de creanta sau de obligatii ( principiul accrual).

respectiv primite cu titlu gratuit.donatii. ce se utilizeaza pe o perioada mai mare de un an. din subventii de la bugetul de stat. activele fixe includ : 1active fixe corporale 2active fixe necorporale 3active financiare. . dobanzi. Activele fixe necorporale sunt active fara substanta fizica. In functie de continutul lor. pentru cele construite sau produse de institutie. pentru cele achizitionate cu titlu oneros sau la data intocmirii documentelor.Constituirea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se face din contributia de asigurari sociale de sanatate suportata de asigurati. potrivit legii. Intreaga activitate privind gestionarea numerarului se desfasoara pe baza prevederilor Regulamentului operatiunilor de casa si a normelor stabilite de catre BNR. sponsorizari. daca sunt achizitionate cu titlu oneros sau in momentul intocmirii documentelor. Activele fixe corporale se inregistreaza in Contabilitatea institutiilor publice la momentul transferului dreptului de proprietate. Activele fixe necorporale se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice in momentul transferului dreptului de proprietate. acestea reprezinta o componenta importanta a activului patrimonial si sunt detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor pe termen lung. respectiv primite cu titlu gratuit. respectiv din donatii si sponsorizari. daca sunt construite sau produse de institutie. precum si alte surse . In ceea ce priveste activele fixe. de persoane fizice si juridice care angajaza personal salariat. Finantarea din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se realizeaza cu ajutorul conturilor specifice sistemului de asigurari sociale.

Pitulice C. asemanare determinata mai ales de regulile si principiile contabilitatii in general. si in primul rand cea a institutiilor publice. Activele financiare de natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza la momentul dobandirii acestora in conditiile prevazute de lege. Bucuresti. "Contabilitatea si gestiunea institutiilor publice". un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati sau un drept comercial. Contabilitatea publica.. dar mai ales a modului lor de inchidere la sfarsitul exercitiului financiar-bugetar. Acestea pot fi : depozite. In concluzie. se aseamana in multe privinte cu Contabilitatea generala. 2003 Doru Plesea ." Bugetui public national si economia durabila ". dar are multe si esentiale deosebiri determinate de specificul functionarii conturilor institutiilor publice in ceea ce priveste modul cum acestea evidentiaza constituirea veniturilor publice si efectuarii cheltuielilor. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Chitu A. Editura .Activele financiare reprezinta un element important al patrimoniului institutiilor publice... Tudorache S. Editura CECCAR.

Editura Didactica si Pedagogica. (@1 col.08. Nisulescu I. nr 624/31. 2000." Buget si contabilitate publica ".Reglementari contabile . Diaconu E. Legea nr. 597/13.P." Buget si tezorerie publica ".2003 . 506/27. 2004 . 82/1991.O. Doru Plesea . M.2004 . Editura InfoMega. HG nr. 259/2007 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. (si col. Craiova.M. M. M. 2006 .O. M. editia a V-a. nr. 48/14. 2000 . 15/2004 pentru aprobarea inventarierii bunurilor din domeniul public al statului.2005. 1186/29. Editura Eminescu.). Editura Dacia.01. nr 49/20.O. Planul de conturi pentru institutii publice si instructiunile de aplicare a acestuia.O. 2005 Legea nr.O. Editura Sigma. nr.. 500/2002 privind finantele publice.2003 . 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate m patrimoniul institutiilor publice.Romprint. .2002 . nr. 2002 Vacarel I. Bucuresti.2007 . Bucuresti. @tefanescu A. "Noua contabilitate publica". Cluj-Napoca. Dascalu C. Bucuresti.O. 292/25. Tudor TironA.12. nr. republicata M. Editura Didactica si pedagogica. Saguna Dan Grosu . M. M. 520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind Organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor bugetare.01.. Gherasim I. Bucuresti 2005 . Editura Sitech. Bucuresti.2005 . 1997 .07. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind Organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice." Tratat de drept financiar si fiscal ". Brasov. OMFP nr.08. "Contabilitatea publica in noul system contabil". 82/1991. OG nr..F. 1792/2005 . O.04.). Mosteanu Tatiana . "Finante publice". OMFP nr.O. "Contabilitatea institutiilor publice".. Legea contabilitatii nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful