Geografie Economica

CAPITOLUL 1 PETROLUL – SURSĂ DE ENERGIE PE PLAN MONDIAL

Secolul XX a fost secolul petrolului aşa cum secolul XIX a fost cel al cărbunelui. Hidrocarburile, sub forma petrolului şi a derivatelor sale, au devenit principala sursă de energie pentru majoritatea popoarelor globului. La ora actuală, industria modernă depinde de petrol şi de produsele sale; structura materială şi modul de viaţă în comunităţile din suburbiile care înconjoară marile oraşe sunt rezultatul unei ample şi necostisitoare alimentări cu petrol. Restricţiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol şi la folosirea lui au dus la o mare creştere a preţurilor în anii ’70 pentru o perioadă îndelungată. Deşi aceasta a adus temeri cu privire la lipsa globală de petrol şi astfel, la mijlocul anilor ’90 preţurile la petrol au scăzut la jumătate. Petrolul constituie o resursă epuizabilă, fiind o rocă sedimentară caustobiolitică. El se prezintă ca un amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase, dizolvate în hidrocarburi lichide. Sub influenţa presiunilor mari petrolul începe să migreze din zonele de formare spre suprafaţă. De aceea, încă din antichitate, petrolul a putut fi cunoscut şi utilizat în Orientul Mijlociu, acum 5000 – 6000 ani î.e.n., sub formă de bitum natural. Din punct de vedere tectonic, zăcămintele petroliere se pot găsi în antichitate şi în domuri. Creşterea considerabilă a producţiei de petrol, ca rezultat al sporirii deosebite a consumului mondial, a impus dezvoltarea operaţiunilor de prospectare şi explorare cu repercusiuni directe asupra mărimii rezervelor sigure de petrol. Aceasta explică sporirea de aproape 35 de ori a rezervelor sigure ale Terrei de la 4 miliarde tone în 1939, la 73 miliarde în 1970 şi 96 miliarde tone în 1985, pentru ca în prezent să ajungă la peste 150 miliarde tone. Raportat la producţia mondială actuală (3,2 – 3,6 miliarde tone), rezervele actuale pot acoperi consumul pentru 40 – 45 de ani. Extinderea activităţilor de explorare petrolieră pe aproape întreaga planetă a determinat conturarea marilor regiuni deţinătoare de rezerve: Golful Persic, Sahara, Golful Mexic, Midcontinent (S.U.A.), Alberta (Canada), Volga-Ural (Rusia), laguna Maracaibo şi bazinul Orinoco (Venezuela), zonele preandine din Columbia şi Ecuador, Marea Nordului, bazinul inferior al fluviului Galben (China), zona Caspică iar, mai recent, zăcământul Tenghiz din Republica Kazahstan.1
1

M.A. Adelman – “The World Petroleum Market”, The John Hopkins University Press, Baltimore, 1982

1

Extinderea permanentă a rezervelor mondiale, atât în areal cât şi în adâncime, a determinat mărirea acestora şi cunoaşterea unor noi zăcăminte importante dispersate în numeroase ţări ale lumii. Astăzi sunt cunoscute rezerve de petrol în peste 80 de ţări, majoritatea acestora având şi industrii de prelucrare a ţiţeiului. Din rezervele sigure de petrol ale Terrei în anul 2001, 66,46 % erau cantonate în Orientul Mijlociu, 25,44 % revenind Arabiei Saudite. OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) deţinea în acelaşi an 74,6 % din rezervele mondiale.2 Tabel nr.1 Repartiţia geografică a rezervelor sigure de petrol pe Terra Zona geografică 1980 (mil.tone) 2001 (mil.tone) Africa 7821 10217 America de Nord 4843 3611 America Latină 5484 16837 Asia – Pacific 49404 93249 Extremul Orient şi 5423 5997 Oceania Europa Occidentală 3153 2345 Fosta URSS 10232 7776 Total 86360 140032 Sursa: Annual Rapport of International Energy Agency, 2002, Site Internet: www.iea.org Dezvoltarea explozivă a producţiei de petrol şi, odată cu ea, a ponderii absolute a acestuia în balanţa energetică a lumii a condus la apariţia noii politici privind petrolul, manifestată prin limitarea accesului companiilor străine, naţionalizarea parţială a industriei petroliere, stabilirea unui preţ de cost echitabil faţă de cel al materiilor prime, grija de protejare a rezervelor, toate creând veritabile dificultăţi ţărilor puternic industrializate. Rolul decisiv în conturarea şi promovarea politicii mondiale în domeniul petrolului revine în continuare Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). Rezervele mondiale de petrol sunt repartizate foarte neuniform pe glob, majoritatea ţărilor atât dezvoltate, cât şi în dezvoltare fiind importatoare de ţiţei şi produse petroliere. Analiza fluxurilor cu ţiţei şi produse petroliere se va face, in cadrul capitolului de faţă, mai ales sub forma prezentării unor factori de natură economică (cererea, oferta, preţurile la ţiţei şi produsele petroliere, distribuţia internaţională a

2

Annual Rapport of International Energy Agency, 2002

2

petrolului si produselor petroliere etc.), dar şi de natură extra- economică, care determină, perturbă sau, dimpotrivă, intensifică aceste fluxuri. 1.1. Cererea mondială de petrol Nivelul general al activităţii economice şi ritmul de creştere economică constituie o preocupare economico-politică majoră atât pentru ţările dezvoltate, dar, mai ales, pentru cele în dezvoltare. Ţările în dezvoltare au un potenţial mare de creştere economică, chiar dacă problemele recente de natură economică şi financiară au încetinit ritmul de dezvoltare în unele regiuni, cum ar fi Asia-Pacific şi America Latină. Unul din elementele - cheie care este determinat de creşterea economică, dar şi pe care o poate determina, este petrolul. Grafic nr.1

Sursa: Annual Rapport of International Energy Agency, 2002, Site Internet: www.iea.org În literatura economică de specialitate analiza cererii de petrol se face în corelare cu evolutia P.N.B./P.I.B.. În continuare voi prezenta evoluţia creşterii economice în tarile O.C.D.E. începând cu mijlocul anilor 80, urmand apoi o expunere detaliată a evoluţiei cererii pentru petrol si perspective. Ţările O.C.D.E. constituie o grupare industrială majoră la nivel mondial, dezvoltarea industriilor, şi, în final, şi dezvoltarea tuturor sectoarelor lor economice, bazându-se pe sursele de energie. În perioada 1982 – 1992 rata reală agregată de creştere economică la nivelul întregului grup O.C.D.E. a fost in medie de 2,5% pe an. În ultimul trimestru al anului 1982 recesiunea economică avea să lovească în majoritatea din ţările 3

grupului, activitatea economică scăzând drastic până la o rată de creştere de 0,1% faţă de anul precedent. În anul 1983 s-a simtit o uşoara revigorare a activităţii, rata reală medie pentru grup situându-se la nivelul de 2,8%, in anul următor urmând o accelarare a acesteia pana la nivelul de 4%. Urmatorii doi ani au fost marcati de uşoare scăderi ale ritmului de creştere până la nivelele de 3,5% in 1985, respectiv 3% in 1986.3 In 1987 O.C.D.E. a înregistrat o creştere reală a P.I.B. de 3,4% faţă de nivelul de 3%, înregistrat în 1986. Rata de creştere a evoluat în continuare în anul 1988 la nivelul de 4,4%, urmând în 1989 un declin al acesteia până la nivelul de 3,6% în 1989, 2,9% în 1990 şi doar 1,1%, în 1991, toate ţările O.C.D.E. intrând întro puternică recesiune economică. In anul 1992 s-a înregistrat o uşoară creştere până la nivelul de 1,9%, urmată de o scădere până la nivelul de 1,2% in 1993, datorată scăderilor economice puternice înregistrate în Japonia, Germania, Franţa si Italia, care au afectat rezultatele economice ale întregului grup. Anul 1994 a constituit un an de revigorare economică, nivelul creşterii economice atins fiind de 2,9%. În anul 1995 s-a înregistrat o scădere a ratei de creştere până la nivelul de 2,3%. Apoi au urmat doi ani de creştere economică de 3% în 1996 si 3,2% în 1997. In 1999 rata de creştere avea să scadă până la nivelul de 2,2%. În perioada 1991-1999 ratele de creştere, în medie, s-au situat sub nivelul ratei pe termen lung de 2,5% pe an. În ceea ce priveste ţările în dezvoltare, deşi potentialul de creştere al acestora este mult mai mare decât al celor dezvoltate, creşterea economică în aceste ţări este frânată de o serie de factori atât de natură endogenă, cum ar fi politicile economice greşite, deficitele bugetare si datoriile externe mari, inflaţie, lipsa de forţă de muncă calificată etc., cât şi de natură exogenă, cum ar fi escaladarea protecţionismului, ratele dobânzilor mari pe pieţele internationale de capital, dependenţa de resurse străine de materie prima pentru dezvoltare etc. Preţurile la energie, în general, şi la ţiţei, în special, au, de asemenea, un impact major asupra creşterii economice în ţările in dezvoltare, luând în considerare, pe de o parte, alternativele limitate de acces la alte surse de energie şi, pe de altă parte, lipsa de resurse financiare pentru investiţii în conservarea energiei, aceste ţări fiind vulnerabile la oscilaţiile mari ale preţurilor la energie. În ceea ce priveşte raportul dintre consumul de energie si creşterea economică, acesta s-a stabilizat în ultimii ani. Acest raport a fost puternic marcat în

3

Dan R.M.& Ingram J.C. – “International Business.Fourth Edition”, John Woley & Sons Inc., 1996

4

3%. bbl echivalenţi in ţiţei.6% mai mare decât cu zece ani mai devreme. această creştere a fost în anul 1986 de 2. cu o medie anuală de circa 4. creşterea preţurilor la petrol la sfârşitul anilor ’70 – începutul anilor ’80 încetinind ritmul de dezvoltare al acestor ţări. Astfel. cât şi. iar în 1988 – alte 3.4% mai mare faţă de 1984. în lucrare termenul de “barili echivalenţi în ţiţei” se va regăsi sub forma prescurtată „bbl” 5 . oferta de energie a crescut.E.4% pe an. adică până la nivelul de 56.0%.2%.P. Scăderea preţului la energie începând cu anul 1982 a atras după sine o creştere imediată a consumului de energie. În anul 1987 consumul a crescut cu 2. în 1989 creşterea a fost de 2. atât de ritmul de creştere economică.2 mld. adică până la 55. astfel ca nivelul consumului în 1979 era cu 51. bbl echivalenţi in ţiţei.. dar si de către cele dezvoltate.C. in afara O.6% adică până la nivelul de 51.3 mld. În ţările în dezvoltare conservarea surselor de energie nu a fost atât de evidentă. iar în 1990 consumul a 4 În continuare.1 mld. faptului că celelalte ţări.C. a fost aceea de utilizare mai eficientă a surselor tradiţionale de energie. adică o scădere continuă a acestuia cu 2. ca în ţările dezvoltate. dar si căutarea de surse noi. Cauzele creşterii consumului au fost date. astfel că în 1984 acesta avea sa fie cu 4. care altă dată erau scumpe. La fel ca si în anii precedenţi. Scăderea preţului la energie s-a datorat. în general. comparativ cu cele provenite din Golful Persic.4% mai mare decât în anul precedent..6 mld. au putut să – şi exploateze eficient resursele proprii energetice. odată cu creşterea preţului la ţiţeiul din O. creând presiuni asupra preţurilor. Aceste ţări au început sa majoreze preţurile la ţiţei in ultima parte a celui de-al 7-lea deceniu. Astfel. importate din ţările membre O. primele continuând să încurajeze consumul de energie pentru a stimula creşterea economică. în următorii ani politica economică promovată de aceste ţări.E. Odată însă cu creşterea puternică a costului la energie în perioada 1979-1982 s-au înregistrat scăderi ale consumului până la 46.P.timpul celor două şocuri petroliere. Consumul mondial de energie a înregistrat o evoluţie pronunţată în perioada 1969-1979. Această politică s-a dovedit a fi cu două tăişuri.9%. nivelul atins fiind de 53.E. bbl echivalenţi in ţiţei. barili4 echivalenţi în ţiţei. bbl echivalenţi in ţiţei. Consumul de energie la nivel mondial a înregistrat până în 1990 o tendinţă crescătoare.P. de preţurile foarte mici la produsele petroliere si ţiţei. ca rezultat a conservării surselor de energie. Astfel.8 mld. mai ales. determinând o creştere neaşteptată a costului la energie. consumul de energie a continuat să crească în urmatorii doi ani într-un ritm însă mai slab. iar în 1985 – cu 2. după care a urmat o perioadă de reducere a consumului de energie.C. Astfel. in principal.

.2 mld. iar în Japonia cu 7.5%. Acestă evoluţie se explică prin faptul că ţările din blocul comunist obţineau resursele energetice la preţuri mai mici. adică până la nivelul de 57.9% pe an faţă de celelalte ţări.7% pe an în 1994 şi 1995 (58.& Ingram J.4%. în 1989 – 1.bbl echivalenţi în ţiţei în 1999. respectiv 59. marcată de criza mondială. având o tendintă mai puţin susţinută.Fourth Edition”. de 4. – “International Business. John Woley & Sons Inc.6 mld. bbl echivalenţi în ţiţei.S.2%.2%. până la nivelul de 57. 1988 – 3. adică cu câte 1. Anul 1990 a fost marcat de o scădere a consumului cu 0. în 1991 acesta înregistrând o uşoară scădere faţă de anul precedent – 0.crescut cu mai puţin de 1. bbl echivalenţi în ţiţei. Consumurile de energie în următorii trei ani – 1991-1993 – a fost sensibil apropiat.1%. urmând în 1993 o altă creştere de 0. O analiză pe ţări.2%.2%.5 Următorii ani au fost marcaţi de aceiaşi tendintă de creştere a consumului de energie – 61. bbl echivalenţi în ţiţei. în care declinul a fost. consumul american de energie a scăzut anual cu 10. în Europa de Vest cu 8. inclusiv la energie.S.2%.R. în perioada 1979 – 1982.2%. grupe de ţări sau regiuni geografice arată că tendinţele de consum de energie au fost diferite.0 mld. el a scăzut drastic. bbl echivalenţi în ţiţei. nivelul atins fiind de 57. dar. Creşterile de consum de energie în următorii doi ani au fost semnificative.5%.7 mld.C. cât şi a recesiunii economice în Europa.3%.6%. – “International Business. de asemenea.8%.4 mld. cu economii intensive în energie. 1992 – 1.& Ingram J. 1987 – 3. Astfel.6%. respectiv 62. 1986 – 2. in 1989 – 2. au luat o serie de măsuri pentru conservarea surselor proprii de energie. Între 1979-1982. Apoi a urmat o perioadă de 7 ani în care consumul a înregistrat o tendinţă susţinută de creştere de la un an la altul şi anume: în 1984 – 4. 1994 – 5 6 Dan R. în ţările comuniste consumul a înregistrat o creştere de 1.3%.. bbl echivalenţi în ţiţei în 1998. 1996 Dan R. în perioada 1983-1986. apoi în 1992 – consumul a crescut cu 0.1% până la nivelul de 57. bbl echivalenţi în ţiţei în 1994.M.6 Odată cu declanşarea celei de-a două criză a petrolului.6 mld.C.2 mld. 1993 – 2. datorată preţurilor relativ constante la ţiţei. 1996 6 .9%.M.bbl echivalenţi în ţiţei în 1995). ţările dezvoltate. John Woley & Sons Inc.6 mld.3% pe an. în special pentru ţările dezvoltate. Aceste fluctuaţii s-au datorat atât crizei din Golf. crescătoare până în 1989. în 1985 – 1. în medie. în America de Nord consumul de energie a crescut într-un ritm anual de 5%. 1988 – 4. decât erau comercializate acestea pe piaţă mondială. chiar dacă în fosta U. şi anume: în 1987 – 3. Acestea din urmă au înregistrat uşoare tendinţe crescătoare de abia în 1983 – 0.1%.8%. apoi până în 1999 tendinţă fiind de creştere: 1991 – 1.8%.6%.Fourth Edition”. Apoi.

1991 – o creştere cu 1%. 1996 – 5%.787 6. 1993 – o creştere cu 0.1%. 1999..494 16.3 4.8 3. În ceea ce priveşte structura surselor de energie.0.553 7.517 16. 1997 – 3.988 13.0 2.3 21.426 1. cât şi din importuri.5 3.388 1990 % din total 39.nucleară Total 52.A. 1999 – 0.2 27. 1990 – o scădere cu 0.7%.6 23.4 22.2%.4 2.444 15. şi anume: 1988 – o creştere cu 0.647 1.1%.3%. 1993 – 1. 1989 – o creştere cu 0. Măsurile de conservare a energiei vor continuă să descurajeze consumul de energie.0 2.204 11.811 1. în special. urmată apoi de o perioadă în care consumul a crescut.A.212 7.347 1988 % din total 39.5 22.886 1.613 1996 % din total 38.603 12.018 5. următorii ani fiind marcati de slabe tendinţe alternative de creştere si scădere.9%.6 2.8%.3%.999 7.045 100 61.2 22. Japonia şi Europa de Vest sunt puternic dependente de importuri. Tabel nr. Japonia a fost marcată până în 1987 de o tentinţă continuă de scădere a consumului de energie.6 24.978 13.1 30. în Europa de Vest scăderea consumului a continuat până în 1987.1%.656 1997 % din total 39.503 100 58.889 14. Spre deosebire de S.1%.0 27.526 7.2%.7 28. 1994 – o creştere cu 0. 1995 – o creştere cu 2.5%.7%.2 27.709 14. 1995 – 1. Astfel. 2000 Toate celelalte surse de energie au caştigat in perioada 1987 – 1999 poziţii pe piaţă având în vedere restrângerea consumului de ţiţei ca urmare a creşterii preţului acestuia.7 Sursa: British Petroleum. 1995 – 1.9 23.197 100 57.580 6. 1992 – o creştere cu 0.510 1994 % din total 39.422 1992 % din total 40. aceasta s-a modificat. ca urmare a oscilaţiilor preţurilor la ţiţei.8 2.672 1.8 23.1 29.061 100 62.446 1.014 15. după cum urmează: 1991 – 3.293 40.145 100 57.4 22.6 22.6 21.634 12.1%.U. îşi asigură necesităţile de consum atât din resurse proprii. 1997 – o scădere cu 0. consumul reacţionând imediat la oscilaţiile preţurilor. 1997 – 3.5 4.6 23.376 100 3. Acestă tendinţă se explică prin faptul că S.U.0 4.6 3. 1996 – o creştere cu 3. La fel ca şi în Japonia.8 27. acest fapt putând fi neutralizat doar de scăderea preţului la energie.4%.2%. Spre deosebire de America de Nord. 7 .7 2. bbl) Produs/Anul 1986 % din total Ţiţei Gaz natural Cărbune Hidroenergie Energie .7%.2.176 100 55.0 23.2 Consumul mondial de energie şi structura pe piaţă a acestuia (mil.1%.5 21.962 16.169 16.1%. 1998 – 2.891 1.3 2.6%.218 15. în perioada 1972 – 1983 cota ţiţeiului a scăzut de la 46% la 40.

ea a avut o tendinţă ascendentă. ca urmare a deciziei O. De asemenea. Cererea de ţiţei în perioada 1972 – 1983 a urmat două tendinţe distincte. pe ansamblu. iar în altele – cu gaze naturale. OAPEC Information Department. de creştere a preţurilor şi reducere a producţiei. Până în 1985 el a scăzut cu 38. pacura a fost substituită parţial şi ca urmare a dezvoltării sectoarelor nucleare în diferite ţări. Între 1979-1983 ea a scăzut cu 11. Preţurile ridicate la pacură au condus la înlocuirea acestui produs cu cărbune. Astfel că. deşi evoluţiile lor economice au fost umbrite de o serie de probleme de natură economico-financiară.A. Safat. De asemenea.8% până la 3. Ţările în dezvoltare au înregistrat creşteri mai rapide decât cele dezvoltate.E. Între 1972 – 1979.8%. – “The Arabs and the Oil Crisis 1973 – 1986”. 7 Consumul de pacură în ţările din afara blocului comunist în 1979 a fost de 5.1 mld.1 mld. crescând în şapte ani cu 15. Pentru aceste ţări nu există date statistice suficiente pentru a putea face o analiză a cererii pentru ţiţei.3 Consumul mondial de ţiţei (1000 bbl/zi) Ţara/Zona America de Nord SUA* Canada* Mexic* Total America de Sud Argentina Brazilia Venezuela Altele Total Europa Benelux* 7 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 16665 16305 16000 16260 16470 16950 16950 17470 17735 1740 1690 1630 1625 1680 1720 1665 1710 1795 1390 1455 1520 1545 1550 1685 1560 1605 1690 19795 19450 19150 19430 19700 20355 20175 20785 21220 415 1290 390 1490 3475 1235 390 1275 395 1490 3550 1275 410 1290 405 1510 3615 1310 420 1330 430 1560 3740 1355 415 1355 430 1625 3825 1340 425 1420 435 1715 3995 1345 425 1500 435 1800 4160 1375 450 1655 425 1855 4385 1415 445 1790 440 1905 4580 1480 Attiga A. în continuare voi face referiri. 1987 8 .Ultima decadă a fost marcată de schimbări drastice în evoluţia tendinţelor economice în diverse regiuni ale lumii. la ţările cu economie de piaţă.2%. în anumite zone. bbl. în special. Tabel nr.P. chiar dacă acestea au avut o tendinţă crescătoare. Această tendinţă se explică prin nivelul relativ redus al preţurilor la ţiţei.C. De aceea. între 1972 şi 1983 cererea a înregistrat o creştere de numai 2.8%. bbl. în această decadă am asistat la căderea comunismului în Europa de Est şi la scăderile drastice ale economiilor din această regiune.

Fed.S.Rusă Ucraina Alte ţări Total 1880 2595 305 1930 1745 1910 2710 320 1930 1760 2020 2835 325 1920 1765 2010 2850 330 1950 1780 1940 2905 340 1925 1795 1880 2880 345 1920 1985 1895 2880 360 1985 1750 1930 2920 370 1955 1795 1955 2915 395 1970 1750 360 330 315 290 295 315 330 360 360 1040 1040 1055 1115 1080 1120 1175 1220 1290 345 340 325 345 335 335 340 360 345 440 470 470 500 575 555 610 635 660 2875 2880 2655 2505 2475 2525 2570 2590 2670 14750 14965 14995 15030 15000 15025 15270 15550 15790 5015 1325 2100 8440 4965 1215 2125 8305 950 1090 245 1105 3390 475 355 1145 1975 2255 1210 645 6305 270 220 235 390 1040 5075 1165 2070 8310 995 1175 320 990 3480 470 360 1185 2015 2410 1235 675 5410 290 230 225 395 1255 5015 1265 2125 8405 1015 1090 325 1115 3550 455 370 1225 2050 2660 1295 730 5540 295 250 280 415 1520 4890 1155 1950 7995 1060 1115 335 1150 3660 440 385 1275 2100 2915 1315 785 5455 330 270 290 440 1675 4495 855 1610 6960 1115 1160 350 1200 3825 435 400 1315 2150 3180 1416 775 5760 370 290 305 510 1840 3790 500 1280 5570 1225 1125 350 1265 3965 475 425 1325 2225 3430 1535 825 5805 380 315 345 535 2010 2565 345 1025 3935 1275 1165 350 1320 4110 500 435 1350 2285 3725 1665 900 5830 405 330 360 525 2145 2570 355 1060 3985 1255 1205 350 1395 4205 530 445 1390 2365 4010 1750 970 5785 430 330 375 560 2250 Orient.R.S.Mijlociu Iran 880 Arabia Saudită 10090 Em.Continuare Franţa* Germania* Grecia* Italia* Marea Britanie* Polonia Spania* Suedia* Turcia* Altele Total Fosta U.Arabe 245 Unite Alte ţări 1105 Total 3390 Africa Egipt Africa de Sud Alte ţări Total Asia China India Indonezia Japonia* Malaezia Pakistan Filipine Singapore Coreea de Sud* Thailanda Taiwan Alte ţări Total Australia* 460 350 1110 1920 2260 1165 560 5005 230 210 225 375 855 360 410 445 490 555 615 715 775 800 535 550 570 585 625 665 725 725 755 470 505 490 540 565 590 630 665 690 12930 13730 14305 15280 15940 17070 18030 18845 19525 680 695 675 9 680 720 755 780 795 820 .

5%). în Asia.E. Scăderea importantă a cererii de pacură s-a manifestat puternic şi în decada următoare: în 1987 – o scădere cu 10.2% faţă de anii precedenţi.1% faţă de anul precedent. iar in 1999 – cu 2. a crescut cu doar 0. În anul 1993 cererea pentru pacură scădea. Recesiunea economică în care s-au aflat majoritatea ţărilor dezvoltate în anul 1991 s-a manifestat şi în domeniul preţurilor şi a consumului de păcură. 8 Tendinţele consumului de pacură au fost conturate. Apoi. 1994 – o scădere cu 5.5%. Creşterea a continuat în 1989 şi 1990 – cu 2. ca urmare a reducerii consumului în ţările grupului O. Cererea acestui produs a înregistrat un declin continuu în perioada 1977 – 1985 (58. 1998 – o scădere cu 0.C.4%.3%. in 1998 – cu 1.E. în 1986. în 1987 cererea a scăzut cu 5. Anul 1988 a însemnat un an de revigorare a economiei japoneze. deşi în ţările O. Astfel. 1995 – o scădere cu 1. 2000 Pacura continuă să fie un produs solicitat de piaţa mondială. 8 9 “Worldwide Petroleum Industry Outlook. în 1994 a urmat o revigorare importantă a consumului – cu 2.6%.U.4%.1%. respectiv cu 0.2%.3%.9%. de evoluţia cererii pentru acest produs în S.1%. ca urmare a creşterilor economice susţinute.D.A. când. cererea de consum în ţările din afara blocului comunist a crescut cu 2.4% în 1987. The 17th Edition – Oil and Gas Journal”. ca urmare a tendinţei de creştere a preţurilor. în detrimentul cărbunelui.6%.C. 1997 – o scădere cu 17.9 În Japonia evoluţia consumului de pacură în perioada 1987-1999 a înregistrat. creşterile puternice fiind succedate de scăderi la fel de mari ale acestuia. Tendinţa în următorii ani a fost în continuare crescătoare: în 1997 – cu 1.D. 1999 – o scădere cu 6%. Pannwell.3%.Continuare Total consum 64490 65465 65555 65040 65795 67160 68180 69895 71670 mondial Total consum 40105 40510 40725 41610 41965 43425 44495 45225 45225 OCDE Sursa: British Petroleum. 1996 – o scădere cu 5. Astfel. în acest an cererea pentru ţiţei fiind mai susţinută (2.5%.5%. iar în 1999 – cu 3. în special. deşi preţurile păcurii au înregistrat o uşoara creştere. acesta scăzând cu 0. în 1990 – o creştere cu 9. 2000 Ibidem 10 . 1993 – o scădere cu 5. 1992 – o scădere cu 10. 1991 – o scădere cu 3. în special. ca urmare a scăderii preţului la păcură. în general.7%.9%.3%. în 1988 tendinţa inversă – de scădere a preţurilor – a condus la creşterea cererii pentru pacură cu 3.5%. consumul acestui avea să ajungă la nivelul anului 1990.8%. o tendinţă sinuoasă.1%).7%. Situaţia s-a inversat însă în 1992. Apoi. urmând apoi un declin de 3.

0 1084. în 1987 – o scădere cu 5. în 1990 – o creştere cu 0.4 1188.9%.0 666.8 494.2 3282.3 8134.1 6106. în 1989 – o creştere cu 1.9 7150.5 2253.8 1322.bbl/zi) 1992 America de Nord Benzină Distilate medii Păcură Altele Benzină Distilate medii Păcură Altele Restul lumii Benzină Distilate medii Păcură Altele Total consum mondial Benzină Distilate medii Păcură Altele 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 7088.7%.2 1931.8%.5 2900.9 1821.2%. 2000 În Europa de Vest scăderea cea mai puternică a consumului de pacură s-a produs în perioada 1976 – 1985 – cu 50.7 22590.3 3156.3 3675.3 1356.9 7431.2 490. în 1993 – cu 12. Creşterea acestuia a continuat şi în 1989 – cu 1.8 7835.U.5 3642.9 3423.10 Tabel nr.3 1404.1 8326.5 2745.2 1455.1 3765.0 625.6 1681.8 2551.2 1191. în 1992 – cu 0.4 7167.6 7384. 2000 11 .0 7223.4%. Pannwell.9 1146.6%. în 1991 – o creştere cu 10 “Worldwide Petroleum Industry Outlook.0 7375.1 1564.4 2298.0 7327.7 2058.9 2076.4 495.2 1661. în 1998– cu 5.8 3274.0 7439.3 1265.7 1117.6 3545.9 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook. În decada următoare s-au înregistrat fluctuaţii uşoare ale consumului comparativ cu S.0 3649.6%.5 3399.1 1648.1 21385.1 1331.5 7169.4 8678.6 3142. şi Japonia.7 7887.8 3237.1 3705.8 1088.0 1981.3 7547.1 3622.3 3005.0 1303.3%.4 495.6 1222.0 1955.3 1999.0 3561.4 7574.consumul de pacură crescând cu 8.5 8533.5%.2 2120.5 1223.2 828.6 1401.0 2856.8 2001.8 Europa de Vest /Japonia 7108.8 7659.1 2668.8 3078.5 1033.1 830.8 22105.1 6968.8 7506.9 6867.4 3867.6 1728.3 1074. În anul 1994 se înregistrează o revenire spectaculoasă a consumului de pacură.1 1175.0 1715.5 7563. în 1999 – cu 8.0 3571.2 1400.7%.6 1120.5 8733.0 20453.6 6729.0 2155.7 580.4 1308.0 3358.1 3198.5 2799.3 6338.0 2157.2 1364.0 1836.5 2010.A.7 6964.3 3358.9%.8 2773.1 1884.4 1160.7 3393. şi anume: în 1986 – o creştere cu 0.6 2001.8 3612.8 2821.8 7092.8 1248. în 1988 – o scădere cu 4%.0 1415.1 599. Următorii 4 ani au fost marcaţi de o scădere a consumului: în 1990 – cu 1.0 1944.3%.9 3480.9 3184. În următorii ani s-a manifestat aceiasi tendinţă imprimată la inceputul perioadei analizate (1987 – 1999) – de scădere a consumului: în 1997 – cu 12.8 1579.3 7020.2 7282.8 6749.4 1227.5 2049.7 3676.3 2066.8 2391.8 2319.2 23407.5 1303.0 23935.5 2715.3 7261. The 17th Edition – Oil and Gas Journal”.6 969.6 6575.1 932.1 1963.2 7049.5 7709.3 7092.8 7324.8 1962.7 21045. în 1991 – cu 2%.2 1236. cererea crescând cu 16.9 1230.0 3125.3 1989.3 3014.0 6560.8%.4 20304.4 Consumul mondial de produse petroliere(mil.5%.

Astfel. cu condiţia ca preţul acestuia să devină competitiv în raport cu preţurile pentru produsele ce îl substituie. 1999 – cu 1. în 1996 – o scădere cu 1. adică cu 6. Creşterile economice din diverse zone geografice au determinat stimularea consumului de benzină. exceptie făcând anul 1994. 1996 – cu 0.5%.1%.1% mai mic decât în anul precendent. urmată de o uşoară scădere a acesteia în 1991 – cu 0. Cererea de benzină a înregistrat în continuare o creştere. Pannwell. În 1997 consumul de păcură a crescut cu 1. 1997 – cu 1. punctul maxim al consumului a fost atins in 1978. 1997 – 2. 1999 – 3.6 mld. acesta având o evoluţie ascendentă pe întreaga perioada 1982 – 1991. ca rezultat al creşterii preţurilor. Consumul de benzină în ţările din afara blocului comunist a atins un nivel maxim de 4. nivelul maxim al consumului a fost atins in 1979. acest produs va continua sa aibă piaţă de desfacere.6%.11 Deşi consumul de păcură a înregistrat o tendinţă pronunţat descrescătoare. Astfel. bbl. În continuare.4 mld. urmând apoi o scădere cu 9. în 1993 – o scădere cu 2.6%. Tough Choices. bbl.5%. când nivelul consumului a fost cu 0. bbl în anul 1978. Astfel.9% mai puţin faţă de nivelul anului 1978. NatWesr Markets.1: Valuation and Overwiew”.3%. 12 Cererea de benzină din SUA a avut o evoluţie similară cu cea analizată pentru întreg grupul de ţări din afara blocului comunist. Vol. consumul de benzină în Europa de Vest a manifestat o tendinţă crescătoare. 2000 “Global Oils. nu au înregistrat mişcări spectaculoase cu privire la evoluţia cererii lor de consum.6%. când cererea de benzină reprezenta doar 87% din nivelul consumului anului 1978.1%. în 1995 – o scădere cu 0. 1998 – cu 1. ce rezultă din rafinarea ţiţeiului. în 1992 – o creştere cu 1.0. 1998 – 2.1%. The 17th Edition – Oil and Gas Journal”.13 11 12 “Worldwide Petroleum Industry Outlook. În următorii ani consumul de benzină a avut o tendinţă crescătoare de la un an la altul. urmând o scădere a acestuia până în 1982. adică cu 21% mai mult faţă de nivelul consumului din 1982 şi cu 1.9%. spre deosebire de păcură.8%.8 mld.2%. 1994 – o scădere cu 2. după cum urmează: 1995 – cu 1. În 1991 consumul de benzină se situa la nivelul de 5.4%. după cum urmează: 1995 – 1.1% în 1981 faţă de nivelul anului 1979. 1996 – 3.1% faţă de nivelul înregistrat în anul precedent. după care a urmat o scădere a acestuia.3% faţă de nivelul consumului din 1990.1999 13 ibidem 12 . până în 1997.7%.3%.1%. Evoluţia consumului în Europa de Vest a fost asemănătoare cu cea americană. în 1982 consumul de benzină se situa la nivelul de 4. Apoi s-a înregistrat o creştere a cererii de benzină până în anul 1990. Celelalte produse.2%.

95 14.75 4.74 47.79 0.05 13.43 1.01 1.73 1.86 0.95 5.29 1.17 4.ptr.96 1.12 3.4/98 3.40 15.00 22.2000 În ceea ce priveşte ţările în dezvoltare.76 1.15 5.19 2.56 15.bbl pe zi) Produs/Tara America de Nord Gaz petrolier lichefiat14 Nafta Benzine Comb.90 45.05 5.49 2.85 1.00 4.36 22.87 4.27 1.29 1.89 5.35 46.05 5.98 1.32 1.85 1.19 1.90 4.63 8.08 3.23 1. (mil.46 0.09 1. aviaţie Distilate medii Păcură Alte produse Total Total O.62 Tr.23 12.40 Tr.D.89 2.10 2.83 4. Ptr.1/99 2.26 46.10 1.98 1.38 8. consumul de benzină a fost în scădere continuă în anii ’70 şi ’80.81 1.58 1.08 4.10 3.3/98 2.05 5.34 46.E.83 14.62 0.16 47.52 2.16 1.50 1.02 5.70 3.05 13.32 11.51 11.39 4.43 Tr.02 1.40 1.71 3.41 9.52 1.01 1.87 Sursa: Agenţia Internaţională pentru Energie.60 2.79 4.89 1.19 4.25 22.79 0.27 1.93 1.51 0.29 4.12 0.78 5.84 4.ptr.98 1.84 1.37 1.74 22. LPG Nafta Benzine Comb.35 1.17 1.23 12.05 1.C.16 47.87 4.65 8.69 1.97 1.96 0.86 9.88 4.21 2.82 1.50 11.98 0.90 4.76 4.45 0.02 1.40 1.89 14.09 5.42 9.23 1.4/99 2.94 5.5 Cererea regională de produse petroliere – O.40 9. însă într-un ritm mult 14 Acest produs se va regăsi pe parcursul lucrării sub forma prescurtată “LPG”.03 1.43 1.07 2.26 2.74 2.43 8.15 1.86 1.14 3.39 9.49 3.24 11.55 0.16 0.42 1.26 1.25 0. Aviaţie Distilate medii Păcură Alte produse Total Pacific LPG Nafta Benzine Comb.39 4.82 1.52 1.84 0.02 Tr.38 1.41 0.62 23.94 13.42 14.98 1.23 0.27 1.29 1.80 4. aviaţie Distilate medii Păcură Alte produse Total Tr.17 3.08 Tr.70 7.43 0.72 3.99 1.ptr. 13 .00 0.83 22.14 0.29 0. aviaţie Distilate medii Păcură Alte produse Total Europa LPG Nafta Benzine Comb.36 1.24 0.92 Tr.62 11.12 4.43 0.56 2.97 5.23 3. ca urmare a nivelului ridicat al preţurilor la acest produs.34 1.79 1.03 3.59 2.71 23.34 0.58 0.41 1.55 0.39 2.44 4.30 0.99 0.92 1.12 14.C.19 2.05 14.38 3.06 1.40 0.60 2.2/98 2.32 4.23 1.40 15.46 9.20 15.72 1.D.88 1.88 1.76 1.43 14.39 0.88 1.72 0.15 4.36 0.78 1.69 9.14 4.58 15.1/98 2.16 0.94 5.75 14.95 3.71 45.00 23.Tabel nr.88 5.40 1.48 2.99 5.79 4.01 0.71 9.17 3.71 4.43 9.17 4.95 4.66 2.82 Tr.49 0.65 11.E.96 4.3/99 2.85 1.76 8.95 4.35 2.31 0.2/99 2.17 2.54 1.46 2.00 0.25 3.47 1.54 7.29 4.24 1.29 3.45 0.13 0. Cererea în aceste ţări a început să crească de-abia în 1992.41 1.77 1.17 1.

98. 1999 Ibidem 14 .6% faţă de nivelul anului 1979.1 15.0 15. Am. După cum s-a observat. Cererea pentru benzină în aceste ţări rămâne în continuare foarte ridicată.S.6 8. în 1995 – cu 4.7 15.6 0.8 48.2/99 Tr.8 8. în 1994 – cu 3.C.3 4. în 1992 consumul de benzină a crescut cu 4.3%.5%.9 8.8 47.8%.1 0. în 1988 – cu 4. În ceea ce priveşte consumurile în ţările dezvoltate.8 46.7 3. Astfel.1 0.D. 1996 – cu 4.2 8. Tabel nr.1%.9 23. urmând ca în 1986 cererea să crească cu 3. După 1982 cererea pentru aceste produse a avut o evoluţie ascendentă.7 44.8 4.3 0.3 14.3%.2 Oil & Gas Journal.8 4.3 15.9%. Aceste modificări în structura de consum au fost foarte pronunţate.7 22.4 23. în 1987 – cu 2. în 1993 – cu 3. o tendinţă ascendentă până în 1979. în 1995 – cu 3. 1999 – 6.4/99 1999 21.2 0.8 4. în perioada 1980 – 1999 a avut loc o schimbare a structurii de consum de produse petroliere.6 Cererea şi oferta mondială de produse petroliere(mil.3/99 Tr. în special în ţările dezvoltate.9% faţă de anul precendent.8 7.1 4. după care consumul a scăzut continuu până în 1982.3%.9 22.8 14. în 1991 – cu 2.3/98 Tr.8 4.9 4.3 0.3 14.4 46.D.4 22. Astfel.4 15.7 4.2%. în 1989 – cu 1.8 9. Pannwell.8 4.8 45. la fel ca şi pentru benzină şi păcură.6 23.9 22.2%.7 4.6%. a scăzut ponderea de păcură în totalul produselor petroliere consumate în favoarea produselor deschise (benzinele) şi a produselor mediu distilate.7 3.1/99 Tr.4 47.E.mai susţinut decât cel înregistrat în ţările capitaliste.0 4. 1998 – cu 5.9%.8 4.2 4.2 47.9 46. Vol. 1997 – cu 5%.8 4.4 46.4 4.3 4. în 1996 – cu 4.6%.2/98 Tr.8 3.R.1 4.15 Cererea pentru produsele mediu distilate a avut. acestea au avut ritmuri de creştere situate sub ritmurile de creştere ale produselor prezentate mai sus. RESTUL LUMII Fosta U.3 0. creşterile de la un an la altul fiind apreciate ca surprinzătoare. Europa China 15 16 1996 1997 Tr.C.4 9.0 46.0 8.3 0.6 14.4/98 1998 Tr.9 15.4 3.8 4. 16 În ceea ce priveşte celelalte produse petroliere.5 0.6 15.7 4. în 1992 – cu 2.5 14.0 8. cu 8.7%.3 8.4 0.1 4. în 1990 – cu 1.bbl/zi) Zona Cererea O.E.7%.3 23.S.1/98 Tr.2%.Nord Europa Pacific TOTAL O.0 4.9% faţă de nivelul anului precedent.2 45.2 22.8 8.3 0.0 22.8 0. creşterile au fost mai lente în perioada 1982 –1985. în 1997 – cu 2.9 22.

7 0.6 14.3/98 6.3/99 7.7 4.7 22.1 3.3 0.R.2 2.1 2.000 bbl/zi.7 21.1 3.2 2.4 1.6 1.3 4.1 0.7 26.C.2 3.E.1 3.8 Tr.2 3.1 3.6 21.4 1998 5.2 3.8 30.7 2.8 30.9 7.2 0.6 1.4 Tr.5 0.2/98 6.8 28.0 27.7 1.E.6 44.6 4.7 22.6 44. a survenit o reducere cu 40.7 1.7 29.5 71.2 2.2 2.1 3.2 2.8 29.0 7.1 3.1 25.9 2.8 0.2 3.2 14.2 0.6 1. au avut drept consecinţă pierderea a mii de locuri de muncă.6 7.5 70.C.0 1.5 14.4 7.3 2. Europa China Asia Am. Ţiţei Gaz lichefiat Total O.5 44.7 44.3 1.2 3.7 1.2 2.9 30.7 21. Am.0 4.2 3.2 2.6 4.7 1.3 26.9 4.7 1997 6.7 45.3 78. 15 .0 2.E.4 Tr.2 6.4 1.6 44.9 2.3 0.2 3.7 1.5 4.2 3.7 1.6 74.8 73.8 4.3 26.0 2.6 28.8 43.8 1.3 6.2000 În prezent.1 14.1 7.0 0.9 4.8 6.0 73.0 14.8 4. RESTUL LUMII Fosta U.0 0.3 75.6 7.2 2.9 Tr.E.0 29.1 27. scăderea severă a încrederii consumatorilor aruncând industria aeronautică şi activitatea liniilor aeriene într-un vârtej al reducerilor de activitate.000 bbl/zi.4/99 6.1 3.3 5.9 27.1 0.5 43.9 2.4 Tr.3 Sursa: Agenţia Internatională pentru Energie.3 26.4 4.5 14.3 14.8 44.5 4.7 4.1 0. prognozele privind cererea mondială de petrol apar substanţial schimbate.2 3.1 3.6 5.9 1996 6.D.3 14.7 7.1 Tr.6 44.7 1.8 2.2 2.9 2.9 2.P.0 14.7 22.8 1999 14.7 73.1 73.9 31.0 2. până la o valoare de 120.8 2.7 0.8 30.4 27.5 42.000 bbl/zi.S.8 30.7 22.2 Tr.000 bbl/zi.9 75.D.3 2.2 73.3 2.2 3.0 2.6 72.6 4.6 7.1 3.4 0.2 2.4 1.0 2.1 2. care s-au soldat cu pierderea a mii de vieţi omeneşti.S.0 26.7 Tr.9 2.1 2.3 74.C.7 1.8 22.9 2.9 2.4 4.7 0.3 0.6 44.3 0.2 2.8 71.9 2.C.1 3.2 0.4 1.9 0.1/98 6. O.9 2.7 6.7 7.6 27.1 2.8 0.3 4.4 4.3 26.7 73.6 14.5 4.4 73.0 74.5 6.8 75.1 72.9 7.4 2.4 27.5 27.7 25.8 7.1/99 6.7 1.8 4.8 2.5 2.4/98 6.4 27.Continuare Asia Am.9 2.Latină Orientul Mijlociu Africa Câştiguri din procesare TOTAL RESTUL LUMII Total oferta 6.2 0.6 1.3 27.0 4.9 74.2/99 6.0 2.3 25.0 2.5 74.P.9 2.Nord Europa Pacific TOTAL O.1 6.3 0.7 21.6 21.8 31.4 27. iar în anul 2002 s-a înregistrat o scădere a cererii mondiale de petrol cu 200.9 2. până la o valoare de 600.9 1.4 2.2 3.5 0.3 7.4 74.2 3.1 2.9 2.5 1.5 27. ca urmare a atacurilor teroriste din SUA din luna septembrie 2001. Aceste evenimente.2 25.2 3.7 1.2 3.8 4.8 21.5 5. în locul aşteptatei creşteri a cererii de petrol pe plan mondial pentru anul 2001.Latină Orientul Mijlociu Africa TOTAL RESTUL LUMII Total cerere Zona Oferta O.1 7.0 69.5 7.9 2.8 30.5 6.2 3.6 75.7 1.7 22.3 0.4 27.7 14.3 25.4 4.1 3. Astfel.

1/2001 76.6 2001 76. cea mai mare cerere în anul 2002 se înregistrează pe continentul nord-american. o tendinţă crescătoare.9 sunt prezentate unele modificări. În tabelul nr.8 -0.60 mil.9 Tr4/2002 78.2 -0.9 Tr4/2000 76.6 Sursa: Raport lunar – Agenţia Internaţională de Energie.2/2000 74.2 0.1 Tr.3/2002 76. Pe locul 3 se situează Europa.82 mil.3/2000 76.8 este prezentată cererea mondială de petrol pe regiuni în anul 2002.D.2 0. aceasta având.Tabel nr.6 Tr.E.6 1.2 Tr.5 1.1 Tr. Asia de situează pe locul doi.2 1.3 Tr..3 Tr.7 -0.18 mil.2 0.bbl/zi) Modificare anuală % Mil.4 1.9 0.7 Cererea mondială de petrol (perioada 2000 – 2002) (mil. înregistrând doar creşteri modeste ale indicatorilor.2 0.9 2000 75. Astfel.9 Tr.bbl/zi.9 0. o abruptă scădere a indicatorilor în luna martie sugerează că economia globală va rămâne greoaie.3/2001 75. de asemenea.bbl/zi faţă de nivelul cererii din anul 2001. Astfel. În tabelul nr.9 -0. aceasta scăzând cu 0. precum şi modificările înregistrate faţă de anul 2001. Tendinţa pentru continentul asiatic este ascendentă.1 2002 76.bbl/zi.2 -0.2/2002 75. Deşi sunt semne că cererea de petrol din sectorul industrial a început să-şi revină şi să recupereze la începutul acestui an în multe ţări OCDE. Cele trei regiuni contribuie cu peste 79% în totalul cererii mondiale în anul 2002.b/zi Tr.1 -0.4 -0.7 Tr4/2001 76. cu o cerere la nivelul anului 2002 de 15.6 1.9 Tr.9 1.C.4 1.1 2.1/2002 76.8 -0.6 0.8 0.9 -0.2 -0. ce sunt preconizate a surveni în evoluţia până în anul 2008 a cererii pentru produsele petroliere şi ţiţei. 2002 Cererea de petrol estimată pentru 2003 este de 78 milioane bbl/zi.5 -0. ţările în dezvoltare şi 16 Cererea . în special datorită creşterii economice din China. cu un nivel al cererii în 2002 de 21.2/2001 75. prezentarea cererii pentru ţiţei este efectuată pentru 3 grupuri de ţări: O.4 -0.4 2.1/2000 75.0 0. precum şi estimările privind evoluţia cererii în anul 2003.

..695 67.850 5.16 China 5..China.230 4...560 23.960 21.250 48. Cererea mondiala de produse petroliere Tarile O.....970 17..86 0.7 19.490 2..E.0 9..4 7..260 1.090 4.5 17...020 78.05 Orientul Mijlociu 4..D..9 12..455 6..47 0.29 1.04 Total 76.C...110 11...620 7.840 830 6.720 11..410 50.360 12....3 11.92 21.020 68.700 9.D.4 9....04 America Latină 4..12 Africa 2..100 25...620 10..120 2.080 25.220 4..6 10.. 2002 17 .bbl/zi Cererea Modificarea anuală 2002 2001 2003 America de Nord 23...D..20 0..D..540 2.800 2....88 76.380 6.6 17..48 Fosta URSS 3..5 20....215 4.15 Total Asia 21.08 8.360 22.2 5.255 29..06 0.760 670 13.2 41..8 Cererea mondială de petrol pe regiuni Mil.720 3..41 Europa 15.810 2.. Preţul ţiţeiului Preţul mondial mediu de export $/bbl .7 9..310 29.....bbl echivalenti in titei) Ţările O...550 2.410 770 1.......730 530 5. şi cele în dezvoltare....160 2.135 24.490 62..96 0.....06 0.040 27....... Ţările în dezvoltare si China Ţările CSI şi Europa de Est Total ..17 Restul Asiei 7.310 5.6 18...705 1.9 35.5 4..7 16..73 -0.540 8.470 81.880 13...100 935 1.14 0.570 1..3 9.100 25.140 3... Ţările în dezvoltare şi China Ţările CSI şi Europa de Est Total ...160 13. 2002 Tabel nr.8 7.0 9. 2003 2008 36...5 21.16 0.08 0..1 45..690 5.09 0.470 85.630 2.690 6..2 20..80 17..02 -0..9 23..680 41..16 0.C.700 8. Cererea mondiala de ţiţei (mii bbl / zi) Tarile O....6 12..0 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook..7 20.220 220 6..1 14..150 74.870 38...320 2..9 9....7 10.6 4.6 10....905 2..80 9..95 -0..775 7.00 29..51 0.C..9 Cererea mondială: Realizări şi perspective Modificare 1998/ 2003/ 2003 2008 1998/ 2008 % Modificare 1998/ 2003/ 1998/ 2003 2008 2008 Regiunea 1998 Cererea mondială de energie (mil..030 10.1 9..03 0.. si cele in dezvoltare (mii bbl / zi) Benzine Distilate medii Păcură Alte produse Total ...9 150..E.0 14.540 450 7. şi ţările CSI şi cele din Europa de est.12 Sursa: Raport lunar – Agenţia Internaţională de Energie.....950 7..850 75..... Evoluţia cererii pentru produsele petroliere este prezentată doar pentru ţările O...E.0 9.53 -0.815 14.E...410 18..810 4.0 18..0 8...18 0..9 34... Tabel nr.06 OCDE 8..C.05 0.82 0.6 8..74 0.2 10.0 14.

..7 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook.800 5..260 23..550 87...290 82.470 85...6 .40 8...bbl echivalenti în ţiţei) Ţările O.1 21..360 71.880 28.240 2..270 12. creşterea cererii pentru păcură va înregistra un ritm mai lent decât ritmul de creştere al celorlalte produse.490 76.910 24..3 17.80 31.850 2..730 82. Cererea mondială de produse petroliere Ţările O..1 8...5 8..170 50.. pe de o parte...070 2....300 49..320 8..........740 30..C...440 28..910 5....470 81...100 5......2 10...3 2010 28.010 14... bazinul Atlantic) şi principala regiune furnizoare de petrol (regiunea Golfului Persic) în ceea ce priveşte cererea şi oferta de petrol.350 28.340 24.....Referitor la evoluţiile consumului pe produse petroliere.240 9.9 8.510 25.. având în vedere competitivitatea in creştere a acestui produs..30 28..020 75.5 9.945 78... Ţările în dezvoltare şi China Ţările CSI şi Europa de Est Total .210 8.710 2..170 11.D. datorată preţului.310 29.0 12.barili/zi 1999 Asia-Pacific Cerere Ofertă Cererea netă –reg...C.... ca urmare a incetinirii construcţiei de facilităti nucleare..625 11.. Cu toate acestea...D. şi cele in dezvoltare (mii bbl / zi) Benzine Distilate medii Păcură Alte produse Total .850 9..5 17.800 29. precum şi unei utilizări mai restrânse a energiei nucleare.80 29..690 74...6 8..720 960 1.200 4.790 25..11 Cererea şi oferta mondială de petrol Realizări şi estimări Mil.815 14.220 13..90 26.260 25..870 830 6.. se prevede o intensificare importantă a consumului de păcură..E....6 9.3 31...E... %Modif..420 13.1 9..690 76..580 440 7.9 6.680 24. 1999/2004 1999/2004 39.7 9..255 29..210 79.0 23.090 11...D.1 18 2000 20.8 9. Cererea mondiala de titei (mii bbl / zi) Ţările O..910 28..........700 30..750 8.320 7. Ţările în dezvoltare si China Ţările CSI si Europa de Est Total ..970 8. şi a celei rezultată din arderea cărbunelui care poluează mediul..120 41..8 7..Asia/Pacific 20....540 26.630 50.750 40..6 24...200 81. rezultate din rafinarea ţiţeiului.60 37......3 12..180 4..E.840 23.....730 49. 2006 2007 2008 2009 Modif...410 40..2003 Tabelul următor permite o comparaţie între principalele regiuni consumatoare de petrol din lume (Asia – Pacific. Tabel nr....C.....380 84... Tabel nr...610 14.10 Cererea mondială – Perspective pe termen lung 2005 Cererea mondială de energie (mil..720 11.100 3..850 5...520 72.7 49.000 5. Preţul ţiţeiului Preţul mondial mediu de export $/bbl ...000 27.7 2020 37....780 5..100 41..

o serie de ţări în dezvoltare din cadrul şi din afara O. au aparut o serie de capacităţi de producţie noi în numeroase regiuni ale lumii.7 75.C.8 51. oferta mondială s-a adaptat mereu la creşterea consumului. Forecast for 2010-2020 1. America Latină. Alte zone.1 76. care să alimenteze dezvoltarea economică si cererea de ţiţei. În ceea ce priveşte cererea pentru petrol şi produse petroliere.3 19.E.. Oferta mondială de petrol Cererea mondială pentru energie şi pentru produse petroliere a fost continuu crescătoare pe o perioadă extinsă.Continuare Bazinul Atlantic Cerere 50.8 32.5 Ofertă 43.3 11.3 114.5 26.7 110. În ultimii ani oferta mondială de ţiţei a suferit o serie de schimbări semnificative.3 3.0 48.8 7. în acelaşi timp. Astfel. cum ar fi cele din fosta U. Războiul din Golf a determinat scoaterea din funcţiune a unor capacităţi substantiale de producţie din Kuwait si Irak.6 Golfului Ofertă mondială 74.7 . Annual Reports 1997-2000.E. stimulând.5 92.6 57.S.3 4. De asemenea.C. Orientul Îndepartat.8 95.P. apariţia 19 65.6 44.P. Africa. ca principal. şi în cadrul O.6 Cererea netă a Bazinului 6. au pus in funcţiune noi capacităţi de rafinare.7 Ofertă 22.E. au contribuit şi ele la creşterea ofertei. înregistrând creşteri importante în ţările în dezvoltare. Cererea pentru energie. ca urmare a unor evenimente majore cu caracter mai degrabă politic.9 Cerere mondială 74. Cu toate acestea. Politica de preţuri promovată de O.9 surplus(+)/deficit(-) Sursa: IEA.9 Atlantic Regiunea Golfului Cerere 4.0 4.0 Oferta mondială -0. Ca răspuns. cum ar fi Marea Nordului.2. a încurajat marile firme petroliere să se dezvolte şi să contribuie la creşterea ofertei mondiale de petrol şi produse petroliere.3 41.1 53.3 50.R.S.7 5.P. combustibil energetic.6 1. s-au deschis noi rafinării.3 Surplusul net al regiunii 18.9 5.5 23. aceasta a crescut moderat în ţările industriale. determină nivelul mondial al producţiei de ţiţei.C. chiar în condiţiile în care au existat întotdeauna capacităţi suplimentare de producţie.3 5.

Pentru a limita aceste evenimente. este imperativ să se asigure un control al producţiei O. Arabia Saudită a decis să-şi crească producţia pentru a pune în echilibru cererea cu oferta.C.E. se asteaptă ca aceasta să scadă semnificativ.C. pe de altă parte. şi fosta U.R.P.E. Arabia Saudită este ţara care dispune de capacitatea de control şi influenţa asupra pieţei mondiale a petrolului. care să permită corelarea producţiei la fluctuaţiile cererii.P. situaţia pieţei mondiale de ţiţei s-a schimbat semnificativ. în ultima parte a anului 1990 şi în 1991 preţurile au crescut puternic. Ca rezultat.C.S. au aparut noi capacităţi de producţie într-o serie de alte ţări din afara O. Urmare conflictului din Golf.E. dar si pentru a nu impieta creşterea economică.P. În acel an. Situaţia este însă într-o continuă schimbare. pe de o parte.P. Un exemplu în acest sens îl constituie intervenţia acestei ţări în anul 1992.P.P. Acest fapt a determinat stimularea ofertei în alte zone ale lumii.P. au determinat ţările membre ale acestui grup să coopereze în vederea optimizării veniturilor obţinute din comerţul cu ţiţei şi produse petroliere. În ceea ce priveşte producţia de ţiţei şi produse petroliere a ţărilor din afara grupului O..C.S.C.U.C.E. când excesul de producţie a generat colapsul preţurilor.A.E. Astfel.E.C.. Irakului i se permite exportul de ţiţei în vederea creării de fonduri cu scop umanitar.S. care să alimenteze imediat şi continuu piaţa cu ţiţei. Lecţiile primite de O. în ciuda presiunilor economice şi politice interne. ca pondere.E. ca urmare a scoaterii din funcţiune a unor capacităţi importante de producţie de ţiţei şi produse petroliere. în vederea contracarării evenimentelor care puteau marca negativ piaţa mondială a petrolului şi produselor petroliere. pentru a menţine piaţa mondială a petrolului în echilibru. la mijlocul anilor ’80. şi a nivelului investiţiilor în industria petrolieră. se estimează că în viitor producţia realizată de O. să fie factorul determinant al nivelului preţurilor la ţiţei şi produse petroliere. Aceste creşteri au “echilibrat” scăderea producţiei din S. Un alt factor perceput de pieţele de ţiţei şi produse petroliere a fost scaderea drastică a producţiei în fosta U. care să le inlocuiască. Faptul că nu s-au gasit surse sigure.R. Având în vedere rezervele majore de care dispun unele ţări membre O. este chiar în 20 ..unora noi în alte ţări din O. piaţa s-a stabilizat. Imediat însă după terminarea conflictului.. existând sentimentul ca odată cu ridicarea embargoului impus acestei ţări piaţa mondială a ţiţeiului ar putea fi ţinta unor perturbări generate de scăderea preţurilor. Cantităţile permise la export sunt în creştere.S.

E. dar într-un ritm mai lent comparativ cu ţiţeiul. Ca urmare.495 mil. Astfel.78 mil.69 mil. bbl/zi. bbl/zi.17 Scăderea producţiei mondiale de ţiţei s-a reflectat şi asupra cererii de produse petroliere. şi căutarea unor resurse alternative de energie.145 mil. Această tendinţă de creştere a producţiei de ţiţei a fost întreruptă în perioada celor două şocuri petroliere. împingând economia mondială într-o puternică recesiune economică. Costul ridicat al ţiţeiului a forţat scăderea mondială a producţiei de ţiţei în perioada 1979 .E. Producţia ţărilor din afara blocului comunist a fost şi mai sensibilă la forţele pieţei. bbl/zi. cresterea bruscă a preţurilor în anii 1973 – 1974 a generat o încetinire a ritmului de creştere economică. ca urmare a unei cereri în continuă creştere. pentru a menţine o piaţă în echilibru. pe de o parte. el devenind sursa de energie cea mai scumpă pentru majoritatea domeniilor economice. Safat. gaz natural condensat si lichefiat) a scăzut în 1979 la nivelul de 65. – “The Arabs and the Oil Crisis 1973 – 1986”.1983 până la nivelul de 56. mai ieftine. adică cu 19%. Astfel.bbl/zi în 1979 până la 15. În ceea ce priveşte ţările comuniste. Producţia mondială de hidrocarburi lichide (ţiţei.8%. şi acestea au manifestat o tendinţă de creştere.C. acestea au crescut în aceeaşi perioadă producţia de la 14. bbl/zi până la nivelul de 41. scăzând cu 9. OAPEC Information Department.495 mil. bbl/zi în 1983. Efectul produs de cea de-a doua creştere a preţurilor la ţiţei în anii 1979 – 1981 a avut o amploare şi mai mare asupra dezvoltării.C.A. aceasta înregistrând o tendinţă de scădere. Producţia în ţările din afara blocului comunist a scăzut în acelaşi an la nivelul de 51.P. stoparea creşterii producţiei şi consumului de ţiţei a dus la scăderea cererii pentru ţiţei şi produse petroliere. pentru înlocuirea lor. Sigur că există şi un revers al medaliei – preţurile mari la ţiţei şi produse petroliere stimulează investiţiile în ţările din afara O. căutându-se surse alternative. 1987 21 .P. creşterea de către O. a preţurilor la ţiţei s-a răsfrânt asupra preţurilor produselor petroliere. Încă din anii ’50 producţia mondială de ţiţei a înregistrat o tendinţă ascendentă.74 mil. adica cu 13.interesul lor să păstreze un nivel al producţiei relativ redus pentru a contracara scăderea veniturilor lor. bbl/zi. 17 Attiga A. pe de altă parte.69 mil.. În ceea ce priveşte preţul celorlalte surse de energie. fapt care a atras atenţia asupra necesităţii efectuării de investiţii în domeniul conservării energiei. ca urmare a scăderii preţurilor.

C. în principal. atinse doar în prima jumatate a anilor ’80.U. fapt datorat.2 mil. bbl/zi. iar cea a ţărilor din afara blocului comunist – până la nivelul de 42. ca urmare a introducerii la nivelul O.41 mil.bbl/zi. Safat.C.A. bbl/zi. şi Marii Britanii cuplată cu disciplina de producţie stabilită la nivelul O. a unei discipline cu privire la producţie. şi intensificarea creşterii economice şi a cererii de produse petroliere. preţurile au crescut brusc până la cele mai ridicate nivele. 1986. preţurile reduse ale acestuia au determinat în perioada 1981 – 1985 o încetinire a eforturilor de conservare a surselor de energie. pe de o parte.P. În ceea ce priveşte ţiţeiul. Anul 1988 a constituit pentru piaţa petrolieră mondială o repetare a anului 1987. în 1986 înregistrându-se cel mai ridicat nivel al producţiei de la 1980. bbl/zi până la nivelul de 42.bbl/zi. – “The Arabs and the Oil Crisis 1973 – 1986”. bbl/zi.58 mil.E. conflictului din Golf. a constituit premisa pentru scăderea preţurilor lor. producţia mondială scăzând până la nivelul de 57. a permis stabilizarea pieţei până la începutul anului 1990. creşterea a fost cu 1.5%. fapt înregistrat începând cu cea de-a doua jumatate a anului 1981 şi care a continuat până în 1986. Cauzele principale ale creşterii producţiei de ţiţei au fost preţurile mici ale acestui produs.7 mil.1 mil. bbl/zi până la nivelul de 44. bbl/zi până la nivelul de 58.18 În anul următor s-a produs o inversare a situaţiei.C. În 1985 situaţia s-a schimbat.P.Restrângerea cererii de produse petroliere. La nivel mondial. care nu au scăzut însă sub nivelul înregistrat in 18 Attiga A. Scăderea puternică a producţiei S. să-şi crească din nou producţia. bbl/zi până la nivelul de 60. De-abia în 1987. Preţurile medii la produsele petroliere erau în 1990 cu peste 25% mai mari decât cele înregistrate în anul precedent. bbl/zi. adică o creştere cu 2. pe de altă parte. Producţia mondială a crescut cu 2.2% faţă de anul precedent. stimulând uşor cererea. iar producţia ţărilor din afara blocului comunist – cu 2.A. în 1984 s-a înregistrat chiar o creştere a producţiei de ţiţei în ţările din afara blocului comunist cu 1.E.P. o creştere cu 3. Astfel. OAPEC Information Department. corelată evident cu producţia de ţiţei în creştere. O uşoară revenire a acestora s-a resimţit chiar înainte de invazia Irakului asupra Kuwaitului. însă nu sub nivelul înregistrat în 1986.E.71 mil.7 mil. a preţurilor la produsele Aceasta a stimulat ţările O. apăsând iaraşi asupra preţurilor. când preţurile au scăzut din nou. s-a reusit o uşoară revenire petroliere.33 mil.4 mil.87 mil. Urmare invaziei. 1987 22 .

bbl/zi.000 bbl/zi.4 9945 1905 2880 14730 9765 2000 2875 14640 9160 1960 2895 14015 8915 1965 2975 13855 9075 1980 3125 14180 9970 2060 3120 14050 8585 2185 3130 13900 8390 2275 3140 13805 8320 2400 3065 13785 8295 2480 3275 14050 8255 2560 3410 14225 460 590 390 175 165 155 1910 85 3930 480 575 380 310 140 150 2000 75 4110 490 615 405 285 130 150 2010 75 4160 515 650 445 290 130 150 2245 80 4505 525 645 430 305 115 150 2500 80 4750 585 645 440 330 115 145 2500 75 4835 630 655 460 355 125 135 2590 80 5030 695 680 460 390 130 140 2750 90 5335 750 705 590 395 125 140 2960 95 5760 815 795 635 395 120 140 3135 100 6135 845 855 660 395 120 135 3365 110 6485 83. bbl/zi. Nivelul producţiei mondiale a fost în acel an de 62. bbl/zi.3 -12.S.9 76.5 -31.3 218.S. dar mici.8 5.9 23 . scăderi puternice înregistrându-se şi în Europa de Est.4 mil.8 285 505 280 525 270 535 255 550 240 570 225 550 210 490 195 430 185 435 185 475 180 535 -36.000 bbl/zi.Centrală şi de Sud Argentina Brazilia Columbia Ecuador* Peru Trinidad Venezuela Alte ţări Total Am.815 mil.4 65.2 29. 1999/1989 -17.R.9 69. intărind creşterea economică şi cererea pentru ţiţei.S. În ceea ce priveşte producţia blocului comunist.P.Centrală şi de Sud Europa Danemarca M.C.7 -19. Pe aproape întreaga durata a anului 1989 preţurile au fost relativ stabile. urmare creşterii preţurilor.12 Producţia mondială de ţiţei (1000 barili/zi) Ţara America de Nord SUA Canada Mexic Total Am. Producţia din afara blocului comunist a crescut cu 1.76 mil. bbl/zi. Producţia din ţările comuniste a scăzut ca urmare a intensificării problemelor economice interne ale U.7 -27.35 mil.0 95 2585 1055 205 630 4570 100 2390 1195 200 635 4520 115 1925 1585 195 610 4430 125 1915 1740 165 605 4550 145 1915 1985 145 590 4780 160 1975 2265 140 575 5115 170 2115 2430 140 550 5405 190 2680 2765 140 575 6310 190 2755 2965 140 540 6590 210 2730 3315 140 520 6915 230 2695 3360 140 510 6935 142.4 mil.0 51.Britanie Norvegia România Alte ţări Total Europa Fosta URSS Azerbaijan Kazahstan 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 % MODIF.6% până la nivelul de 64.de Nord Am. Producţia O.S.7 44. cu 6% până la nivelul de 11. ca urmare a schimbărilor politice şi economice. bbl/zi. Producţia mondială în 1990 a crescut cu 1.R. astfel producţia crescând cu aproximativ 2 mil.8% până la nivelul de 24. bbl/zi. bbl/zi.2 125. aceasta a scăzut în U. Preţurile mai reduse din 1988 au schimbat din nou direcţia.1 4.54 mil.4 18.4 -3. fapt care a permis o stimulare a cererii. Tabel nr.E. Conflictul din Golf nu a anihilat cererea de titei. a crescut cu 5. iar cel al statelor din afara sferei comuniste – de 46.0 34.În 1987. iar la nivelul ţărilor din afara blocului comunist – cu 460. s-a înregistrat un declin al producţiei mondiale cu 225.

7% faţă de anul precedent.0 1440. şi evenimentele politice din fosta U. a scăzut drastic – cu 9.430 mil.530 mil.5 46.9 18.8 72. bbl/zi.3 22.9 44.9 43.E.7 45.0 -3.2 -28.8 138. si Europa de Est au contribuit la reducerea producţiei de ţiţei in 1991 până la nivelul de 64.S.Continuare Fed.490 mil.C.S. Gabon a ieşit din OPEC în 1995. ea a înregistrat o scădere marginală până la nivelul de 24.6 16.6 150.2 60.0 64.Arabe Unite Iran Irak Kuweit Oman Qatar Siria Yemen Alte ţări Total Orient Mijlociu Africa Algeria Angola Camerun Congo Egipt Gabon* Libia Nigeria Alte ţări Total Africa Asia Brunei China India Indonezia Malaezia Papua Noua Guinee Vietnam Alte ţări Total Asia Australia Total mondial Total OPEC 11480 65 320 12655 11440 60 290 12595 11135 65 295 12300 10405 70 285 11565 9325 70 270 10475 8040 80 255 9150 7175 85 230 8200 6420 125 225 7395 6290 170 220 7300 6100 230 230 7220 6215 240 230 7400 -45. 24 . Producţia fostei U. bbl/zi.5 9.5 19.2 120.9 * Ecuador a ieşit din OPEC în 1992.1 105.6 8.R.5 4600 1605 2330 2390 1070 590 315 230 25 50 13205 5720 1620 2335 2775 1490 625 360 270 170 55 15420 5635 2025 2870 2840 1590 650 405 340 180 55 16590 7105 2285 3255 2155 1265 695 435 405 180 50 17830 8820 2640 3500 280 200 715 420 470 195 55 17295 9100 2510 3525 525 1095 750 495 520 185 55 18760 8960 2445 3685 464 1930 785 460 570 210 55 19565 8875 2485 3690 520 2095 820 450 565 335 55 19890 8890 2505 3695 575 2105 865 460 600 350 50 20095 9035 2615 3710 630 2080 895 570 595 355 50 20535 9375 2700 3730 1210 2095 910 695 575 385 50 21725 103.9 55. chiar dacă la nivelul statelor O.1 95.2 100.R.9 269.6 -24.Rusă Uzbekistan Alte ţări Total fosta URSS Orientul Mijlociu Arabia Saudită Em.S.bbl/zi.6 380 63.8 54.1 6.8 68. 2000 Scăderea activităţii economice în ţările O.5 1230 355 165 125 915 155 1005 1325 160 5435 155 2690 645 1420 505 5 165 5585 615 60725 19190 1250 450 165 140 875 175 1060 1445 150 5710 150 2740 680 1375 550 15 180 5690 585 63270 21430 1275 460 160 160 885 205 1165 1715 140 6165 150 2760 730 1480 600 30 185 5935 555 64150 23010 1345 480 155 160 905 270 1430 1810 130 6685 150 2775 730 1540 635 55 205 6090 640 65720 24865 1345 500 145 160 900 295 1540 1890 145 6920 165 2830 700 1670 660 80 220 6325 605 65330 24800 1320 535 135 175 910 290 1475 1950 140 6930 180 2840 640 1580 670 55 110 240 6315 600 65775 26070 1325 505 130 190 945 305 1400 1985 140 6925 175 2890 620 1590 660 125 125 140 6425 565 66015 26835 1310 530 115 195 930 335 1430 1990 140 6975 180 2930 705 1590 675 120 140 230 6570 610 66930 27180 1320 615 105 185 930 355 1440 2000 150 7100 175 2990 790 1580 725 100 150 220 6730 585 67945 27530 1395 690 110 215 900 360 1440 2150 195 7455 165 3170 770 1580 735 105 175 240 6940 620 69870 28330 1440 730 125 250 880 370 1465 2285 235 7780 165 3210 790 1560 730 75 195 270 6995 670 72215 29920 17.C.1 -41. ea fiind de 10.D. Sursa: British Petroleum.1 -49.D.E.S.

. până la o valoare de 24.581 513 1992 121 140 265 172 590 112 1.26 mil.11.P.S.13 Stocurile petroliere ale O.726 3. bbl/zi.E.601 3. declinul economic general s-a răsfrânt şi asupra producţiei de ţiţei.591 3.S.000 bbl/zi mai puţin faţă de luna anterioară. În luna septembrie 2001. bbl/zi.E. până la o valoare de 23.1 1991 114 138 271 164 557 118 1.C. 25 .10. chiar dacă în fosta U.1.77 mil.93 mil. cu 500.7 . bbl/zi.D. bbl. barili) Ţara Canada Franta Germania Italia Japonia M.Britanie S. pe de altă parte.A.9 Sursa: Energy Information Administration.C. oferta de petrol pe plan mondial a fost afectată ca urmare a atacurilor teroriste ce au avut loc la New York şi Washington.E. pe de o parte. şi la oscilaţiile preţurilor ţiţeiului.755 mil. Total O.13 .D.592 543 1995 105 158 309 163 618 118 1.17 108 . în timp ce în fosta U.R.8 10.617 526 1994 107 146 310 174 603 113 1.bbl/zi mai crescute decât producţia impusă.S.21 102 % Modificare 1999/1991 0.C. În următorii 3 ani producţia mondială a avut aceeaşi tendinţă ascendentă.Tabel nr. producţia O. Volumul scăderii a fost pus pe seama O. scăzând cu 450. Aceste volume au fost cu 1.568 3.C.C. În anul 1996 s-a înregistrat aceeaşi tendinţă crescătoare – la nivel mondial – 66.2 mil.563 570 1998 103 158 300 152 651 108 1.689 213 6. Estimările preliminare indică faptul că producţia mondială de petrol a atins o medie de 76.S.560 615 Modificare 1999/1991 1 26 27 .653 560 1997 109 159 301 162 630 107 1.R.476 3.9 18.D.015 mil. de asemenea.2000 O uşoară creştere a activităţii economice în 1994 a condus la stimularea producţiei mondiale de ţiţei până la nivelul de 65.647 543 1996 119 158 312 164 645 115 1.E.47 mil.000 bbl/zi.U.507 612 1999 115 164 298 147 685 105 1.P.0 .bbl/zi.bbl/zi de la 1 septembrie. care fusese redusă cu 1 mil.588 3.bbl/zi.bbl/zi în luna septembrie. (mil.661 3.75 mil.588 3. Producţia Irakului a rămas. Alte ţări O.E. Toate aceste mişcări ale producţiei şi preţurilor au arătat că nivelul producţiei şi cererea de ţiţei sunt sensibile la oscilaţiile înregistrate de activitatea economică.4 18. 3. la 2. ea a scăzut drastic. neschimbată.3 19.0 . Producţia de ţiţei scade sau creşte funcţie de evoluţia activităţii economice şi de mişcarea preţurilor.621 547 1993 119 153 288 160 606 119 1. În anul următor aceasta a fost din nou în creştere – 66.

5 Iul.4 Ian. Mai mult chiar.9 Sursa: IEA. chiar dacă preţurile “coşului” O.P.8 48.2002 În declaraţia făcută după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. O. Totodată.C.E. a declarat că nu-şi va reduce exporturile petroliere. Nu s-au înregistrat întreruperi ale exporturilor din Orientul Mijlociu nici după începerea acţiunii militare aliate din Afganistan.5 Iul.2001 26. din 7 octombrie.P.C.6 48.C.E. sept. sept.14 Oferta de petrol brut a OPEC şi a non-OPEC(mil.O.bbl/zi) OPEC NonOPEC Ian.2000 25.2001 28.2002 26 48. imediat după atacurile teroriste. a dat o declaraţie pentru a asigura stabilitatea pieţei şi suficienţa ofertei şi-a păstrat “producţia-ţintă” (producţia convenită) neschimbată la întâlnirea de la Viena din 26 – 27 septembrie. Tabel nr.7 49.P.2 Oferta de petrol a OPEC şi non-OPEC Sursa: IEA.C.2000 28 48.2 Ian.E.2002 Grafic nr. – care. Monthly Oil Market Report. a asigurat presa mondială că “toate ţările membre vor continua politica lor de consolidare a stabilităţii pieţei şi vă asigură că există suficiente cantităţi pentru a satisface necesităţile pieţei.6 Iul. membrii 26 .E.2002 25.P. Secretarul General al O. au scăzut în cele 10 zile consecutive începerii conflictului sub preţurile aşteptate.4 49. Monthly Oil Market Report.

Kazahstan) nu au fost de acord cu toate punctele declaraţiei şi nu au semnat-o. sunt pregătiţi ca.bbl/zi şi a subliniat importanţa cooperării cu ţările producătoare non-O.C.P. să îşi utilizeze capacităţile de rezervă pentru ca aceste ţeluri să fie atinse.2001 19 IEA.3 Producţia OPEC (mil. oct.O. în cadrul căreia s-au abordat urmările atacurilor teroriste şi s-au analizat efectele încetinirii economice globale şi ale preţurilor în scădere ale petrolului. prezenţi la întrevedere. Monthly Report.E. a programat o întâlnire la nivel înalt. sept.barili/zi) Sursa: IEA.E.C.C.P.C.2002 27 . pentru a menţine preţul petrolului în jur de 22 – 28 USD/bbl. Monthly Oil Market Report. la nevoie. prin care să se asigure cooperarea mutuală pentru a menţine stabilitate şi echilibru pe piaţa petrolului.”19 Pe 26 septembrie O. la o valoare de 23. Miniştrii O. În urma acestei întâlniri.P.E.P. la nivelul lunii septembrie 2001.E. (Rusia.2 mil.P.E.E. OPEC a lăsat neschimbată “producţia ţintă” pe care o impune membrilor săi. În graficul următor se poate observa nivelul producţiei şi al capacităţilor de rezervă ale O.C.C. Unii participanţi non-O. prezenţi au susţinut importanţa semnării unei declaraţii comune cu observatorii non-O.C.P.P. Grafic nr.E.

49 mil.400 1. iar Kuwait-ul va furniza petrol pentru trupele SUA prezente în Golf. cantităţile de petrol furnizate de Arabia Saudită (neincluzând Zona Neutră.400 34.620 35. producţia Kuwait-ului (excluzând Zona Neutră) a scăzut cu 70. pe de altă parte.2001 7.2001 Prod.08 0. iar.9 28 . 12 mil. până la o valoare de 1.000 33.500 37.54 EAU 2.400 7.600 74.530 7.95 0.0 82.0 83.000 bbl/zi faţă de luna august.250 67. De asemenea. de preţurile în scădere ale petrolului şi reducerea cotelor impuse. bbl/zi.940 85.200 31.U.500 70.bbl.0 80.400 79.05 1.300 36.000 bbl/zi. Producţia Zonei Neutre a crescut cu 30.600 72.52 0.970 67. de asigurarea securităţii livrărilor de petrol.400 36.9 13. până la o valoare de 7.Tabel nr.2 Producţia mondială de ţiţei OPEC Non-OPEC si China C. Total mondial Rafinarea internatională Capacităţi de rafinare Rafinare efectivă Rata de utilizare (%) Sonde active de forare (exclusiv C.630 68.68 0.5 81.195 84.200 35.200 78.5 4.000 8. ca răspuns la atacurile din 11 septembrie. Arabia Saudită a furnizat SUA cca.200 7.600 8.090 86.025 Kuweit 1.700 79.I.400 73. Monthly Report.I.300 1.000 6.7 2.560 71. a scăzut cu 50.420 86.bbl/zi.95 2.2 3.8 79.82 2.700 73.67 11.600 7.400 36.000 bbl/zi. pe de o parte.S. până la 660.900 4.16 Oferta mondială – perspective (mii barili / zi) 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Modificari 1999 fata de 2004 % modificari 1999 fata de 2004 14.05 mil.265 2..240 87.5 83.65 mil.730 87.45 0.500 32.77 Capacităţi de rezervă 2. dar incluzând câmpul de extracţie Abu Safa) au scăzut cu 210.800 8.86 Qatar 0.A.000 bbl/zi faţă de luna august.5 3. Europa de Est. China) 30.barili/zi) Ţări din cadrul Producţia OPEC convenită Arabia Saudită 7.6 Restul OPEC 11.98 0.200 30.000 77.S. Tabel nr.15 Producţia OPEC (mil.400 36.7 7.650 30.bbl/zi la sfârşitul lunii septembrie. oct.5 9. în timp ce producţia E.730 5.03 Ţinând cont.975 85.800 75. până la 2.realăsept.500 73.16 Irak Sursa: IEA.000 bbl/zi faţă de luna august.

220 300 170 260 730 46. dar şi estimările pentru anii 2003 şi 2004.E.650 79.92 21.030 2.2 89.150 430 1.I.A.490 700 240 700 1.0 47.2 9. Europa de Est.P.9 37. şi ţările non-O.9 150.C.80 9.750 Modificari 2008 fata de 2003 5. C.7 16. Canada Alte ţări Total Preţul mondial al ţiţeiului Preţul mediu de export ($/baril) 831 260 755 1.140 2.8 18.00 17.720 19 90 75 184 300 80 310 690 319 170 385 874 2.535 2.U. Total mondial Rafinarea internatională Capacităţi de rafinare Rafinare efectivă Rata de utilizare (%) Sonde active de forare (exclusiv C. precum si cele politice.C.3 11.4 % Modific.6 9.700 12.7 5.330 89.0 9.135 4.200 85.800 9.S.500 73.640 730 290 730 1. O. de a-şi menţine nivelele de producţie. 2008 fata de 1998 26.P.2 5.Continuare S. China) S.9 10.S.80 17.80 7.9 11.030 6.1 3.250 67.P.5 8.380 12.16 sunt prezentate evoluţia ofertei mondiale de ţiţei începând cu anul 1998 şi până în anul 2002.000 1. 2008 fata de 2003 15. Yugoslavia etc.400 36.3 34.630 79.17 Oferta mondială – perspective 2008 (mii barili/zi) 1998 Producţia mondială de ţiţei OPEC Non-OPEC si China C. işi va întări poziţia pe piaţa mondială. dar şi altor ţări (Libia.195 84.08 8.S.2 6.3 6.750 780 340 770 1.600 2.00 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook 29 .0 49.620 35. Canada Alte ţări Total Preţul mondial al ţiţeiului Preţul mediu de export ($/baril) 2003 2008 2003 fata de 1998 2.730 87.00 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook În tabelul nr.650 37.) vor constitui factori care vor marca evoluţia ofertei de ţiţei şi produse petroliere.U.I.800 8..5 4.0 35.7 12. Tabel nr.2 41.I.00 22.5 9.10 21.250 1.650 33.846 850 350 830 2.I.80 19.88 76.270 700 4.3 22.000 2003 fata de 1998 9. Astfel.000 7.00 29.8 83.5 40. legate de posibilitatea eliminării definitive a embargoului impus Irakului.600 72.0 88.A. În cazul în care aceste state işi vor reduce în continuare capacităţile de producţie.80 52.00 17.3 34.890 850 350 830 2.030 1.E.780 1.92 15.C.S.1 2.530 7.4 65.4 22.E.846 650 190 650 1.6 9. şi China.3 30.6 831 260 755 1.2 % Modif.200 78.250 2003 fata de 1998 8.0 38.1 5.4 51.400 38.350 5.6 6. Toate aceste aspecte..270 1.030 950 360 910 2.0 11.7 2.2 2. Un element important în evoluţia viitoare a ofertei de ţiţei o constituie abilitatea C. începând cu anul 1999 se observă o tendinţă crescătoare a ofertei de ţiţei în toate cele 3 grupuri de ţări prezentate: O.

expansiunea economică si militară a Iranului etc. şi anume. se preconizează că anual vor fi puse în funcţiune noi capacităţi. deşi foarte puternic ca amploare. Pe de altă parte.U. valuta în care se exprimau fluxurile 30 . fapt care va conduce la o creştere continuă a preţurilor. cât şi a aprecierii puternice a dolarului american. urmareau obţinerea imediată de venituri. cum ar fi războiul arabo-israelian. adică cu 52% mai mare decît preţul practicat în 1998. şi. Astfel că.A. primul şoc petrolier.P.3. practic. Astfel. Preţurile produselor petroliere pe plan mondial Preţurile produselor petroliere continuă sa fie volatile. Oricum. însă înclinarea balanţei puterii în favoarea lor avea să se producă de-abia în deceniul următor. Succesiunea de evenimente politice. Mişcările ciclice ale preţurilor cauzează a serie de probleme de planificare şi operaţionale în economia mondială. chiar dacă efectele economice rezultate au fost dezastruoase. au accelerat puternic dorinţa statelor exportatoare de ţiţei de a-şi controla exclusiv resursele. avea să se transforme într-o “taxa O. mai ales. sau o creştere cu 7.E. se prevede că preţul de export al ţiţeiului va fi în 2004 de 22. a fost “absorbit”.80 $/bbl. pe de o parte. cum ar fi războiul din Golf sau atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York.. dacă se ia în considerare evoluţia anuală a inflaţiei de 2-3% pentru perioada analizată. o parte din preţul ţiţeiului. dar. cât si preţurile. pentru a impune şi păstra poziţia de cartel a O. bbl/zi mai mari decât cele in funcţiune în 1999.20 1. atentatele provocate de fundamentalişti. de preluare a controlului asupra producţiei şi preţurilor la ţiţei au avut loc la începutul anilor ’60. unele state arabe “testau” piaţa mondială a petrolului prin “licitaţii de vânzare” a acestuia pe fondul embargoului impus de arabi S. ca urmare a finanţării militare de către primii a Israelului. Negocierile dintre occidentali şi arabi aveau să eşueze. care vor fi în 2004 cu peste 6. Până în 2009 se aşteaptă ca preţul ţiţeiului să atingă nivelul de 31. Arabia Saudita împreună cu Emiratele Arabe Unite doreau să diminueze atât producţia.C. ţările arabe fiind remunerate pentru resursele proprii la un nivel inacceptabil.Referitor la problema capacităţilor de producţie. 2000 Cauzele producerii şocurilor petroliere au fost. 20 21 Worldwide Petroleum Industry Outlook. întâlnirile dintre americani si sovietici.C. fiind concesionate marilor firme petroliere internaţionale.E.C. Celelalte ţări. de natura politică. Cel de-al doilea şoc avea să zdruncine şi mai puternic economia mondială. fluctuaţiile înregistrate rezultând din interacţiunea cererii cu oferta de pe piaţă. marcată de cel puţin un eveniment politic major.E. ca în perioadele precedente – anii ’70 – începutul anilor ’80 – când şocurile petroliere au zguduit activitatea economică mondială21. Aceste preţuri sunt apreciate ca fiind normale. de cererea mondiala de consum. În ultima decadă. Câmpurile petroliere din Golful Persic. erau.”. El avea să se diminueze în timp ca intensitate. dimpotrivă.P. Aceste neînţelegeri aveau ca substrat nivelul producţiei şi al preţurilor.P. si Europei Occidentale. de inflaţie. care altă dată rămânea în “buzunarele” guvernelor occidentale sub forma taxelor.E. Cu toate acestea. pe de altă parte.1 mld. ca urmare a neînţelegerilor sau politicii duale promovată de ţările O. preţurile produselor petroliere nu au înregistrat fluctuaţii atât de puternice.80 $/bbl. producându-se atât ca urmare a scumpirii petrolului.C.40 $/bbl. cu precădere. Primele încercări ale ţărilor O. controlate de acestea.P. se previzionează că cererea pentru petrol va creşte într-un ritm mai mare decât capacităţile.

35 17.80 27.71 12.0.30 21.20 22.80 + 4. dat de invazia sovietică în Afganistan (vecinul Iranului). De aceea. O altă explicaţie la “reacţia întârziată” a cererii de energie la creşterea preţului la ţiţei rezidă în faptul că o serie de sectoare industriale şi comerciale s-au comerciale cu petrol.80 .A.53 13.68 14.0. reducerea dependenţelor de resursele energetice scumpe si retrâgerea investiţiilor din sectoarele economice intensive în energie. preţul ţiţeiului “Arabian light crude” a crescut de la 2.0.37 15.Începand cu anii ’70 legatura dintre activitatea economică şi consumul de energie a continuat să se deterioreze.1.83 19.50 Preţul mediu pe piaţa spot 34.24 . Tabel nr. Cauzele producerii acestui şoc aveau acelaşi substrat politic.03 17. adică cu 1271%.35 21.98 15.00 29. Astfel că deciziile invesţionale adoptate în diverse sectoare economice urmăreau.00 17.71 Sursa: Energy Information Administration.20 .31 14.97 . etc.80 26. Dacă însă ajustăm preţul ţiţeiului la evoluţia inflaţiei. În perioada 1972 –1982. embargoul declarat de Iran împotriva S.83 + 5.28 16.60 23.30 31.U.03 + 1. 1999 Cererea pentru produse petroliere nu a reacţionat imediat la creşterea puternică a preţurilor la ţiţei.00 .11 . Comparativ cu ţiţeiul.30 .18 Pretul pentru tipul de titei “Arabian Light Crude” ($/baril) Anul 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Preţul guvernamental mediu de vănzare 32.2.0.0.00 28. el fiind mai ieftin comparativ cu alte produse. Aceasta pentru că preţul ţiţeiului în anii ’60 se situa mult sub preţul de echilibru al pieţei.48 $/bbl la 34 $/bbl.31 14.63 18. fost uşor 31 .00 29.0. ca urmare a creşterii mai rapide a preţului ţiţeiului şi a altor surse de energie în raport cu evoluţia altor costuri economice.18 10. creşterea iniţială a preţurilor la ţiţei în anii 1973-1974 a absorbită de economii.00 34. Rezultatul avea să se propage în lanţ în toate sferele economice.40 .53 17.00 34. cu efecte negative asupra creşterii.79 Diferenţe + 2.15 .43 16.40 16.24 . celelalte produse au înregistrat în această perioadă o creştere cu doar 151%.0.5.29 13.46 17.48 17.00 17.2.0.05 .76 28.05 .5.20 . creşterea reală a acestuia a fost cu 546%. războiul iraniano-irakian. în special.

8 1.574.6 1.7 46.2 431.2 201.496.938.7 160.707.9 16.3 130.119.9 2.2 193.8 5.159.501.536.5 115.5 68.8 14.5 151.7 1.568.4 2.1 846.458.5 174.9 36.5 182.2 402.7 1066.0 -0.908.1 1.3 -2.3 170. Tabel nr.4 991.3 172.0 570.0 4.597.7 2.2 9.362.0 123.9 176.5 3.9 1.4 754.4 753.3 7.2 788.5 1.341.3 5.5 1.3 19.6 85.7 17.0 169.8 1.5 705.4 174.666.2 1.0 4.7 4. Un exemplu ar constitui industriile grele.0 8.7 2.4 6.9 2.492.7 2.6 156.767.3 165.adaptat mai lent la aceste scumpiri.7 721.0 -0.1 -33.937.7 12.9 701.1 11.505.0 5.6 5.6 1.0 608.0 2.158.7 136.5 0.1 30.470.6 -2.724.394.5 1.4 5.9 1.147.3 170.6 -1.6 12.R.377.8 0.3 468.115.619. o perioadă mai mare de 10 ani pentru a putea fi realizate.3 1029.2 66.1 145.1 -9.504.3 1.560.6 70.790.142.9 1.4 148.488.1 6.672.U.1 13.3 12.0 7.5 170.3 -1.5 6.9 2.6 %modificare 99/98 0.2 1.6 1.584.0 158.653.2 726.9 71.4 2.0 401.1 0.0 6.2 1.7 1.680.5 120.1 1.5 793.411.254.085.633.6 167.4 1.9 4.5 16.0 17.3 1002.1 6.212.5 171.1 760.114.3 118.605.1 2.1 1.8 66.2 -10.5 16.648.6 166.6 1.7 29.598.0 1.8 -0.8 11.7 173.6 15.6 1.4 2.642.181.8 137.663.7 4.7 16.218.7 1.6 192.439.295.1 36. şi care necesită investiţii de capital substanţiale pentru ajustare.2 8.8 2.2 18.1 471.3 1.5 10.6 28.5 490.A. Canada Mexic Total America de Nord America Centrala & Sud Europa Austria Benelux Danemarca Elvetia Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Islanda Italia Marea Britanie Norvegia Polonia Portugalia Spania Turcia Ungaria Alte tari Total Europa Fosta U.8 164.1 663.3 6.962.452.7 1.826.0 15.0 175.2 173.6 172.9 622.716.6 1.3 -3.5 689.253.8 10.5 6.7 32 .7 122.9 -1.0 8.9 818. în multe cazuri.0 2.511. unde cererea de energie a fost mai puţin sensibilă decât în cazul altor sectoare economice (transporturile).589.1 870.8 707.4 3.2 2.5 3.3 175.8 -2.4 698.5 78.9 3.894.5 724.6 745.002.899.798.7 1.0 181.111.7 1.2 64.002.098.630.1 21.2 180.9 1.0 155.608. intensive în energie.1 144.7 159.3 3.751.0 1068.504.4 429.7 14.1 1.3 1.4 5.166.2 2.2 9.0 40.2 14.5 -0.4 183.7 148.736.6 529.8 5.814.241.7 2.1 177.688. Ajustarea investiţiilor la şocul preţurilor a variat de la un sector la altul.4 3.4 1.0 74.4 996.384.9 455.9 1.4 1.4 159.4 20.1 1.9 112.103.1 173.0 12.8 1.9 14.3 738.8 9.5 -2.8 1.9 6.3 751.506.2 119.6 2.090.0 0.4 16.8 1.6 1.6 173.611.608.2 694.3 4.683.8 154. bbl echivalenţi în ţiţei) Tara / Zona America de Nord S.3 6.4 15.159.9 142.570.S.3 1.2 190.0 1.8 1.155.3 5.324.4 6.0 631.3 166.536.8 1.897.1 633.3 1.7 2.0 926.479.098.19 Consumul mondial de energie primară (mil. Orientul Mijlociu Africa Asia Australia China Coreea de Sud Filipine India Indonezia 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 %modificare 99/93 11.183.093.6 111.8 2.8 15.8 18.3 7.8 1.4 733.395.097.063.5 171.4 367.283.8 8.7 1.8 1.2 12.716.686.1 994.0 1.3 93.4 186. investiţiile pentru corectarea consumului de energie al acestor sectoare necesitând.533.3 7.2 145.030.609.3 152.6 823.8 1.910.5 1.S.563.0 674.8 1.5 153.2 2.9 694.092.1 -1.7 33.4 442.2 1.613.5 1.9 130.4 9.3 -6.1 8.142.3 178.781.4 671.095.5 2.6 13.9 738.348.174.6 414.1 2.7 180.

631.64 + 3. la fel ca si încetinirea creşterii economice la nivel mondial au produs presiuni asupra preţurilor la ţiţei.08 28.546.43 27.0 0.715.54 34.0.4 36.8% .40 19.14 16.711.2 57.5 3.5 6. 3.763.165.10 16.5 737.5 2.2 13.1 178.340.2 100.2 211.94 .82 + 0.2 32.36 18.5 429.35 + 1.47 12.12 23.4 15.82 34.99 + 0.C.372.3 211.4 13.2 229.7 34.8 540.89 + 0.860. Astfel.5 3.4 3.61 28.78 16.6 3. totuşi.18 33.OPEC + 0.06 .9 3. cererea scăzând cu 12.64 + 0.34 .6 41.9 151.16 26.06 19.15 16.2000 Explozia preţurilor la ţiţei în anii 1979-1980 a avut consecinţe mult mai profunde asupra ajustării structurale a economiilor statelor.56 + 0.7 456.1 57.57 + 1.94 38.00 28.7 91.8 2.22 16.55 23.5 484.72 24.44 16.6 33. Între anii 1978 şi 1981 preţurile la ţiţei au crescut cu 152%.5 62.65 28.2 18.3 3.36 9.27 .308.596.3 59.03 28.41 + 3.679.9 32.10 16. Scăderea consumului de ţiţei nu a putut dizloca o parte din capacităţile de producţie existente. în 1983 preţul 33 . consumul de ţiţei răspunzând imediat la creştrea preţurilor.05 18.1 3. supraproducţia apăsând preţurile la ţiţei în jos.$/baril ) An 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 Total mondial 13.59 28.248.7 3.o cerere apreciată a fi relativ inelastică.0.91 9.72 28.21 14.8 206.6 663.55 12.92 + 0.284.2 61.Continuare Japonia Malaezia Noua Zeelanda Singapore Taiwan Tailanda Alte tari Total Asia Total mondial O.58 18.86 12.57 13.9 429.7 34.00 + 0.9 98.22 18.44 16.2 14.505.205.91 24.79 16.07 14.44 31.54 28.18 15. Trebuie subliniat.35 31.7 271.1.29 25.2 63.2 784.6 680.3%. Astfel.191.0 33.0.2 540.7 Sursa: British Petroleum.754.8 507.3 214.6 166.996.3 36.49 34.0 90.72 16.67 + 0.60 + 0.604.4 222.100.2 41.0 57.33 27.96 Total nonOPEC 13.06 Sursa: Energy Information Administration.13 33.4 404.7 702.46 15.7 0.6 382.2 282.2 236.84 35.30 34.044.97 9.5 47.8 95.3 17.2 766.2 6.96 15.6 404.8 93.70 + 0.24 16.7 16.4 93.9 15.7 173.8 58.2 5.77 13.0 456.20 Preţurile mondiale la ţiţei (Preţurile oficiale de vânzare .2000 La inceputul anilor ’80 scăderea cererii de ţiţei.E. Tabel nr.1.81 16.87 17.8 484.730.0 382.1 10.12 23. că cererea a răspuns la modificarea preţurilor.7 14.0 32.22 .90 Diferenţe nonOPEC .417.5 700.304.459.72 + 0.93 Total OPEC 13.839.0 10.4 184. fiecare creştere cu 10% a preţului a determinat o scădere a cererii cu 0.2 507.0 3.D.88 16.913.

Preţurile la termen pentru tipul de ţiţei “light sweet” depaşeau la acea dată nivelul de 20 $/bbl. adopta cote de producţie pentru fiecare ţară membră.1% în anul următor. Acest pas avea sa genereze o prăbuşire a preţurilor în numai 7 luni cu 65. unde obiectivul economic major de conservare era urmărit cu stricteţe.10 $.E. în continuare. cererea a crescut cu 3.U.ţiţeiului din Arabia Saudită a scăzut până la 29$/bbl. cererea crescând în ţările din afara blocului comunist cu peste 2%.P. scăderea preţurilor la ţiţei a produs un impact pozitiv asupra cererii. la sfârşitul anului 1985.A. În acelaşi an. cererea pentru produse petroliere este relativ inelastică la preţ. În această situaţie.35 $.U. Acest fapt a determinat. cererea mondială a reacţionat mai lent la scăderea preţurilor la ţiţei decât cererea din S.E.9%.A. O. ca urmare a scăderii producţiei sale sub nivelul de 2 mil. însă nu total. anihilând orice încercare de conservare. 22 P. 22 Aşa cum am menţionat mai sus.A. În septembrie 1986 O. bbl / zi. Astfel.3%. Menţinerea cotelor de producţie avea să genereze în continuare o creştere a preţului la ţiţei până la nivelul de 17. işi propune să recapete procentele de piaţă pierdute ca urmare a scăderii producţiei. 1988 34 . iar în 1985 acesta costa 28 $/bbl. în 1984 aceasta a crescut cu 2%. Cambridge.C.5%. stimularea consumului. Stoparea scăderii preţurilor la ţiţei până în 1985 a fost generată de reducerea de către Arabia Saudită a nivelului producţiei. faţă de 27.P. În anul 1987 preţurile au înregistrat o evoluţie crescătoare. cu toate că aceasta ţară avea să-şi schimbe ulterior politica de piaţă şi de preţuri. cererea a crescut cu doar 0. în ţările din afara blocului comunist cererea de produse petroliere a crescut în 1986 cu 3.5%. exprimat uzual în $ (iar în acea perioadă $ era mai puternic decât alte valute). Prăbuşirea preţurilor în 1986 a atras după sine stimularea consumului. preţul barilului de ţiţei fiind în august 1986 de 9. Astfel. urmând o scădere cu 1.C.U.E. însă nivelul acestora se situa sub nivelele atinse anterior. cât costa acesta în ianuarie 1986. Iniţial. în Europa Occidentală – cu 4%. Trebuie notat că preţul la ţiţei. Jones –“Oil – A Practical Guide to the Economics of World Petroleum” – Peter Ellis Jones. avea sa fie mai mare în ţările europene şi celelalte ţări decât în S. astfel preţul ţiţeiului crescând până la nivelul de 13-14 $/bbl până la sfârşitul anului. în S. iar în Japonia.5 $/bbl în anul 1987. Astfel.

Astfel. Anul 1995 a reprezentat un an de cotitură în evoluţia preţurilor.E. datorită creşterilor de consum din ţările în dezvoltare. situându-se la nivelul de 16.9%.2% faţă de anul precendent) datorită intensificării consumului. adică mai mare cu 19.C. iar în ţările în dezvoltare – cu 5.6%.3%.28 $/bbl.5% până la nivelul de 17.Supraproducţia O. ea crescând cu 3.P.4%. a unei ierni anormal de rece în ţările industrializate şi a scăderii producţiei de ţiţei în ţările non-O. Astfel. în special în ţările în dezvoltare. din 1988 a atras după sine o nouă scădere a preţurilor.2% în 1990 faţă de anul precedent. Iar la sfârşitul aceluiaşi an ţiţeiul se vindea la un preţ mediu de 12.P. în 1997. fapt care a determinat stimularea cererii. 1988 35 . nivelul preţului fiind de 15. 23 Nivelul preţurilor din 1989 a fost similar cu cel din 1987.E. În 1992 ţiţeiul a fost vândut la un preţ mediu de 17. preţul mediu de export al ţiţeiului a crescut cu 28. preţurile au fost cu 25% mai mari faţă de cele practicate în anul precedent. cum ar fi Irakul sau Emiratele Arabe Unite au refuzat să adere la sistemul de cote de producţie. ţiţeiul a fost vândut la un preţ mediu de export 23 P.04 $/bbl. atingând nivelul de 21.8 %.95 $/bbl.C. Astfel.4% faţă de anul precedent. În anul următor.81 $/bbl. aceste ţări producând la nivelul capacitaţilor lor de producţie. Cambridge. În anul următor s-a înregistrat o nouă creştere a preţurilor. cererea înregistrând o creştere cu 1. ca urmare a unei cereri susţinute. adică o scădere cu 3. Astfel. preţul mediu de export la ţiţei înregistrând o creştere cu 9. Urmarea a fost scăderea preţurilor la ţiţei până la nivelul atins în 1986.78 $/bbl.35 $/bbl.E. În 1991 preţul mediu de export al ţiţeiului a scăzut cu 6.2%.9% până la 15. Următorii 3 ani au fost marcaţi de scăderi continui ale preţurilor la produsele petroliere. Deşi sistemul de cote în cadrul acestei organizaţii era în vigoare. În 1994 la ţiţei s-a menţinut aceeaşi tendinţă descrescătoare. Jones –“Oil – A Practical Guide to the Economics of World Petroleum” – Peter Ellis Jones. Cererea nu a înregistrat însă vreo tendinţă descrescătoare. cererea pentru produse petroliere a continuat să crească (cu 2. nivelul preţului mediu de export al ţiţeiului a înregistrat o scădere cu 11. la nivelul ţărilor din afara blocului comunist cererea a crescut cu 1. în special. Nivel preţului de export în acel a fost de 20.44 $/bbl. Cu toate acestea. Criza din Orientul Mijlociu a atras după sine o explozie a preţurilor la produsele petroliere. câteva dintre ţări.82 $/bbl.

6%. În 2008 capacităţile de producţie vor fi supradimensionate cu doar 7.38 $/bbl. În 2004 capacităţile mondiale de producţie vor fi în exces cu doar 8. se observă o încercare din partea unor ţări membre O. În anul 1998. Oricum.25 24 25 Petroleum Encyclopedia – Pannwell.E. într-o perspectivă de 5 ani.. În 1998 acesta a scăzut la nivelul de 11. din totalul capacităţilor de producţie.U.S. 2000 36 .P.E. În toată această perioadă se aşteaptă o apropiere a cererii cu oferta de produse petroliere. de încălcare a cotelor fixate în cadrul cartelului. Deşi reintrarea Irakului s-a tergiversat mai mult decât se aştepta. iar din totalul cererii pentru produse petroliere.C. The 17th Edition – Oil and Gas Journal”. se aşteaptă o diminuare a excesului capacităţilor de producţie în raport cu evoluţia cererii.9% din totalul acestora şi cu 9.E.E.P. ele fiind forţate să stabilească noi aranjamente de producţie si preţ. Aşa cum se preconiza.P. Acest ciclu a fost intrerupt de războiul din Golf. erau în exces 10.C. au folosit capacităţile de producţie la maximum sau au pus in funcţiune noi capacităţi. acestea producând în exces 7. excesul de capacităţi de producţie în cadrul O. preţurile la ţiţei şi la produsele petroliere au înregistrat în a doua jumatate a anului 1999 o tendinţă crescătoare.N.3% din totalul acestora şi până la 11. Pannwell. care ajungeau la nivele inacceptabile pentru ţările O.24 Preţurile ţiţeiului au urmat în ultima perioada o tendinţă ciclică.de 18. preţurile vor tinde sa crească. mai ales în anii când cererea pentru produsele petroliere avea o tendinţă ascendentă. determinată de nivelele de producţie stabilite de O. Refuzul Irakului de a coopera cu organismele internaţionale.P. în anul următor tendinţa fiind în continuare de scădere. erau 11.4% din totalul cererii.C. începând cu 1986.P.C.92 $/bbl. Astfel.E.I.C.8% din totalul cererii. acestea având un ritm mult mai accentuat de creştere decât inflaţia.8% din totalul cererii. în special datorită scăderii masive a productiei în ţările C. La sfârşitul anului 2000 s-a înregistrat o reducere a excesului capacităţilor de producţie până la 10. mai ales dacă Irakul va reintra pe piaţa mondială.4%. 1999 “Worldwide Petroleum Industry Outlook. printre care şi O.. va constitui în continuare o problemă majoră. în exces. chiar şi în condiţiile în care celelalte ţări O. Aceste încălcări aveau să determine presiuni puternice asupra preţurilor la produsele petroliere. permite celorlalte ţări furnizoare de ţiţei să-şi folosească capacităţile de producţie într-o proporţie mai mare.3%. până atunci însă.

830 65.149 35.100 Non – OPEC 35.050 64.2 11.252 4.21 Excesul mondial de capacităţi de producţie (1.876 3.000 38.790 38.926 11.660 67. adica cu 52% mai mult faţă de nivelul preţului din 1999.468 66. Pannwell.826 27.0 26.576 12.914 8.317 17.840 8. creşterea preţului de export al ţiţeiului.883 13. 2000 37 .0 12.4 $/bbl in 2009.1 29.715 56.965 35.690 69.2 Producţie 14.438 Non – OPEC 2.9 8.864 56.040 3.0 6. de a restrânge producţia în vederea susţinerii preţurilor.P.772 NonOPEC 32. în 2004 se estimează un preţ de export al ţiţeiului la nivelul de 22.941 10.505 11. S-a înregistrat totuşi o anihilare a acestor presiuni printr-o cerere mondială susţinută.001 3.714 2.2 20.890 22. care se aşteaptă să se majoreze până în 2009 cu 2% pe an.3 9.106 3.3 16.070 58.551 16.099 3.900 69.740 64.621 60.665 22.500 29.493 61.700 40.380 41.031 70.915 2. Astfel că preţul real al ţiţeiului (ajustat la inflaţie) nu va creşte într-un ritm dramatic.C.900 29.135 1.049 3.917 37.4 32.950 27.344 37.1 11.290 15.111 3.584 17.107 4.C.4 7.4 10. De asemenea.550 38.604 36.507 59.500 71.000 39.850 41.011 4.396 3. Astfel.288 23.074 24.910 70.000 barili / zi) An Producţia Capaciăţti în funcţiune Total 59.232 8.486 65. pe de o parte.009 59.851 2.390 Capacităţi 12.060 3.500 Total 68.600 OPEC 5.400 73.891 2.6 12.26 Aceste creşteri previzibile de preţuri trebuie însă corelate cu ritmul de creştere al inflatiei.699 9.200 31.E.C.9 18.5 12.103 6. Se aşteaptă o creştere în continuare a preţului la ţiţei.624 18.400 41.5 11.874 5. acesta atingând nivelul de 31.039 7.993 3.791 6.6 13.850 70.450 40.050 53.801 19.578 35.730 70.În perioada 1999 – 2002 surplusul de capacităţi de producţie a continuat să exercite presiuni asupra preţurilor la ţiţei.7 30.990 4.956 54. diminuarea excesului acestor capacităţi.0 10.950 69.893 25. va juca un rol major în determinarea preţurilor mondiale la produsele petroliere.5 16.212 1.220 67.240 39.700 41.426 34.961 11.943 60.315 38.000 29.889 24.500 25.000 27.269 38. se preconizează o creştere într-un ritm mai alert al consumului faţă de ritmul de creştere al capacităţilor de producţie.340 68.5 24.490 38.930 66.210 OPEC 32. Tabel nr.930 28.639 36.8 12.907 4.E.2 10.006 7. determinând.4 22. de a menţine producţia în limitele cotelor fixate 26 “Worldwide Petroleum Industry Outlook.1 23.500 29.494 63.200 31. Astfel.530 39.700 32.880 70.7 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook.8 22.000 30.665 2.808 2.407 8.153 27.678 24.660 38.490 36.E. precum şi prin dorinţa O.4 9.962 14.1999 De asemenea.827 60.0 31.365 24.8$/bbl.835 6.039 18.000 30.359 53.601 37.219 36.424 16.P.825 33.300 33.558 13.039 59.972 2.062 Total 8.774 16. se apreciază că O.660 40.233 4.328 Capacităţi în exces % Exces % Exces OPEC 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 26.986 14.8 26.2 14.800 30. The 17th Edition – Oil and Gas Journal”.P. iar pe de altă parte.266 52.810 12.880 38.6 11.085 3.611 37.2 21.200 31.682 35.3 24.031 40.010 23.2 20.074 17.910 40.140 37.7 6.700 74.021 2.616 13.147 5.730 31.500 24. se aşteaptă o creştere graduală a preţului mondial la ţiţei.442 16.069 55. În trecut incapacitatea sau indezirabilitatea O.030 37.

bbl/zi până la nivelul de 79. în medie.I.0%. bbl/zi.D.2%.9%.S.4%.C. stabilirea unor noi reguli economice la nivelul Uniunii Europene si al Americii de Nord vor ajuta la intensificarea comerţului şi a activităţii economice.S. până la nivelul de 26. – de 3.C.52 mil. iar pentru ţările din Europa de Est şi C. dar şi a altora de a susţine stabilizarea preţurilor prin măsuri de ajustare a nivelelor de producţie.. Venezuela. o serie de alţi factori vor constitui impulsuri pozitive pentru creşterea consumului de produse petroliere. de 2.5%. În 1999 rata de creştere economică în ţările O.E. adică cu 3. adică cu 6. iar în ţările din Europa de Est şi C. În ceea ce priveşte evoluţia cererii mondiale pentru energie.2% anual.3%.S. În ceea ce priveşte ţările din Europa de Est şi ţările C. un ritm mai redus de creştere economică.74 mil.în 2004. în ţările în dezvoltare – de 5. se aşteaptă o creştere economică.I. Pe termen mai lung – 2005 – 2009 – ritmul de creştere economică pentru aceste ţări va fi în medie de 4. pentru perioada 1999 – 2004 se preconizează un ritm de creştere de 3. Până în 2004 la nivelul ţărilor O.5 mil.E. Rata de creştere va fi mai mare în ţările în dezvoltare. va fi dorinţa unor state ca Arabia Saudită.3% . creşterea până în 2004 va fi de 5. pentru ţările în dezvoltare – de 4. adică cu 2. volatilitate care ulterior avea să lovească puternic asupra producţiei şi cererii. se preconizează.I.S.4% pe an. Perspective de creştere vor avea si ţările din Europa de Est şi C.D. În ceea ce priveşte Europa de Est şi statele C.87 mil. Preţul relativ redus al ţiţeiului şi al altor surse de energie vor contribui la stimularea creşterii economice în toate zonele.S. De asemenea.constituiau motive principale ce determinau volatilitatea preţurilor. În ţările O.81 mil. Cererea de ţiţei în ţările în dezvoltare va înregistra o creştere până în anul 2004 cu 17%. iar pe termen mai lung – până în 2009 – de 2.2%.7% mai mare decât în 1999.I. – de 2. aceasta a fost de 2. Un factor-cheie.2% pe an.I.1%. în acest sens. a fost de 1.7%.2%.D. bbl/zi faţă de nivelul anului 1999. În 1998 la nivelul ţărilor O. se preconizează o creştere până în 2004 cu 9. Referitor la cererea mondială pentru ţiţei. aceasta este preconizată să crească până în 2004 cu 10% faţă de nivelul anului 1999. Astfel.C. La nivelul ţărilor în dezvoltare. până în 2004 38 . bbl/zi faţă de cel al anului 1999. acesta se prevede să scadă de la nivelul de 5% în anul 2000 până la 4. Astfel. de asemenea. Un alt factor major în stimularea consumului de ţiţei îl constituie rata de creştere economică.E.D.2 mil.C. bbl/zi faţă de cel înregistrat în 1999. bbl/zi până la nivelul de 48. iar pentru 2005 – 2009 – rata de creştere este estimată la 3.E. adică în 2004 cererea va fi cu 16.

Din anul 1998. scăderea preţurilor din anul 1998 îşi are cauza în scăderea cererii de petrol. ulterior. se vor datora atât creşterilor economice şi a extinderii facilităţilor industriale. Aşadar. Un alt element de creştere îl constituie imposibilitatea antrenării ţărilor în dezvoltare în programe de conservare a energiei. Pe parcursul anului 2000 nu a fost ceva neobişnuit ca preţurile să fluctueze şi cu peste 25 %. până la nivelul de 5.C.7%. adică cu 440. O. a efectuat trei reduceri ale cotelor de producţie pe parcursul anului 1998.C. O. Acest deficit se datorează efectului cumulat al reducerii prezise a producţiei în cadrul O.P. uneori aproape cu 50%.cererea de ţiţei va creşte cu 8. şi al 27 OPEC – Annual Statistical Bulletin.27 Deşi majoritatea ţărilor în dezvoltare se vor confrunta în continuare cu probleme de ordin financiar. în oricare dintre lunile anului.000 bbl/zi. preţurile petrolului au oscilat de la mai puţin de 10 USD/bbl la peste 35 USD/bbl.C. în sensul scăderii lor. pentru a opri declinul preţurilor. şi în decizia O.P. După ce preţurile petrolului au căzut drastic în decembrie 2000. dar a fost făcută posibilă prin cooperarea dintre Arabia Saudită şi Iran..E.A.P. surplusul existent pe piaţă a exercitat o presiune asupra preţurilor petrolului. în special. care a continuat pe parcursul anilor 1999 – 2001 şi a avut la bază relansarea dintre economiile asiatice şi continuarea creşterii economice în S.P.U. creşterile consumului de energie. în general. Această hotărâre a fost luată de comun acord cu mai mulţi producători non-O. 1999-2000 39 . necesitatea de creştere economică în aceste ţări prevalând în detrimentul unor imperative legate de mediu.E.P.E.C.E. – din noiembrie al aceluiaşi an – de a mări cotele de producţie ale membrilor săi. Ea a declanşat o puternică revenire a preţurilor.C. cât şi creşterii consumului populaţiei din aceste ţări. şi de produse petroliere.E. Este această instabilitate determinată de consideraţii fundamentale legate de cerere şi de ofertă? Sau piaţa petrolului a ignorat aceste elemente? După cum am arătat în analiza de mai sus.11 mil. Chiar dacă. bbl/zi faţă de nivelul anului 1999. ca rezultat al crizei financiare din Asia de Est de la mijlocul anului 1997. cu deficite bugetare uriaşe şi cu un somaj în creştere. s-au ridicat din nou la începutul anului 2001 şi au continuat să crească în primul trimestru al anului din cauza unui deficit de petrol apărut pe piaţa mondială. deja asigurase baza pentru o reducere a ofertei de petrol în anul 1999. chiar înainte de anunţarea la începutul acelui an a unei noi scăderi importante a producţiei.

E.36 25.P. Influenţat de combustibilii pentru aeronave. aceasta din urmă a fost transformată în benzină.93 Bonny uşor 27.81 Dubai 24. a redus în acea perioadă producţia de petrol de cel puţin 1.12 27. După un şoc iniţial. Annual Bulletin.C. Tabel nr. O săptămână mai târziu. ceea ce a dus la creşterea furnizărilor de petrol pentru încălzit.60 “Coşul” OPEC 26.77 26. din ianuarie 1991. preţurile au scăzut din nou la nivelul de dinaintea atacurilor teroriste. în general.53 27. fie indirect.24 Istmus 26.11 26. similar cu preţurile petrolului brut. cunoscând doar foarte uşoare scăderi ocazionale. De atunci. Preţurile au continuat să crească în primul trimestru al anului 2001.J. astfel că preţul pentru petrolul Brent Blend pe piaţa londoneză a fost închis la 26.C. preţurile la ţiţeiul brut s-au stabilizat.96 Arab uşor 25. Astfel. atingând pe 24 septembrie 2001 o scădere cu 4 USD/bbl. teama de o întrerupere a livrărilor de petrol de către ţările din Golf a fost înlocuită de îngrijorarea privind impactul negativ asupra economiei şi cererii de petrol. Astfel. Rafinăriile au scăzut producţia de combustibil aeronautic.1 % mai mult decât cu două săptămâni înainte. Prin contrast. preţurile la carburanţii pentru automobile au fost mai mobile. pe măsură ce piaţa a înregistrat creşterea deficitului de petrol.5 mil.20 26. comparativ cu nivelurile lor imediat dinaintea evenimentelor din 11 septembrie 2001. O.38 1T2000 2T2000 28 Middle East Economic Survey.E. înainte de a scădea din nou în al doilea trimestru al anului. ajungând la o medie de 26.07 T.bbl/zi. fie direct. Piaţa internaţională de petrol a ţinut parţial cont de predicţiile privind această reducere a producţiei.P. supraoferta de combustibil pentru sectorul aeronautic a contribuit la scăderea preţurilor pentru toate celelalte distilate medii şi pentru produsele uşoare.22 Nivelul preţurilor pentru “coşul” de referinţă OPEC (în USD/baril) Sahara Blend 27. Preţurile produselor petroliere au scăzut. declinul a fost mai accentuat pentru produsele uşoare şi pentru distilatele medii.55 USD/bbl în ianuarie 2001. 2002 40 . cea mai mare scădere întro singură zi întâlnită de la începutul războiului din Golf.04 Minas 26. uşor 25. când tradiţionala “calmare” sezonieră a cererii nu a putut fi suficient contracarată de reducerea aprovizionării cu petrol către O.46 25. Declinul preţurilor a continuat.limitării severe a exporturilor irakiene.54 USD/bbl.28 Preţurile de desfacere la principalele trei sortimente de ţiţei au crescut cu 5 – 6 USD/bbl. cu 14.33 25. diesel şi naphta.

26 29.E. Mai mult. 2001 Notă: “Coşul” OPEC include următoarele tipuri de petrol brut: Sahara Blend.17 28.53 25.P.07 29.81 23. reprezintă mai mult decât dublul exportului irakian. de a menţine cotele de producţie.51 25. programată pentru 14 noiembrie.C.74 26.59 25.42 25.73 27. Excepţie a făcut luna noiembrie.N.U. luată în considerare. Supraproducţia O.64 28.C.45 31. Bonny Light. Nesiguranţa pieţei este foarte mare.29 Astfel. Ed. după care.E. chiar dacă există o supraproducţie semnificativă faţă de cotele de producţie existente. IEM 41 . în noiembrie a recuperat 29 “Piaţa internaţională – bulletin de informare economică operativă”.49 25. o tendinţă predominantă de declin în raport cu valorile deosebit de ridicate înregistrate în luna septembrie. cotele revizuite (scăzute) se reflectă în scăderea producţiei de petrol brut.19 28.31 22.52 27. nu a generat decât o mică reacţie în planul preţurilor.80 24.45 27. întrucât o scădere a cotelor de producţie era politic inacceptabilă după evenimentele din 11 septembrie. Colecţia 2000-2001. când preţurile au crescut pentru scurt timp până la valori care au egalat nivelurile record din luna septembrie. când şi cu cât”. Pe fondul unor fluctuaţii frecvente şi accentuate. Cu preţurile O.22 27.36 25.74 28. O diferenţă cheie faţă de situaţia din anul 2000 este că actualele capacităţi de rezervă ale O.02 29.C.30 30.93 25.7 27.EC.66 27.62 27. o viitoare scădere a cotelor de producţie trebuie. Această decizie a fost anticipată peste tot în lume.60 24. cu siguranţă.20 28.E.41 22.92 26. pentru Irak “petrol pentru hrană” şi mulţi analişti ai pieţei de petrol preconizează deja o întrerupere a exporturilor.E.bbl/zi în luna septembrie. cu o cerere scăzută de petrol.77 26. faţă de cotele impuse a fost de 1.24 26.15 Sursa: Middle East Economic Survey. În anul 2000 nu existau suficiente capacităţi de rezervă pentru a marca o asemenea diferenţă.01 27. media lunară a preţurilor ţiţeiului Brent a scăzut cu 14 USD/tonă în luna octombrie faţă de septembrie 2000.P. Pe piaţa petrolieră de după 11 septembrie.12 28.3 mil. Experienţa anilor 1998 şi 1999 arată că. Dubai.42 24. Decizia luată de O.Continuare 3T2000 4T2000 2000 1T2001 2T2001 3T2001 30.07 23. au început speculaţii în legătură cu o posibilă viitoare scădere a cotelor de producţie “dacă. etapa programului O.P.63 24.21 27.P.J. T.96 23.25 23.P. Arab Light.74 25. la întâlnirea membrilor săi din 26 – 27 septembrie 2001.13 24.02 21.C. Se ridică întrebări în privinţa economiei şi cererii de petrol în legătură cu posibilele acţiuni militare. preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat în trimestrul IV al anului 2000.30 29.4 30.25 27. Minas. scăzute sub 22 USD timp de 10 zile consecutive cu cu o altă şedinţă a O. (Tia Juana) Light şi Istmus.

IEM 42 . o scădere accentuată faţă de luna anterioară (-56 USD/tonă). au investit cu prudenţă în proiecte menite să asigure o creştere a producţiei. În decembrie. a perspectivei unei noi majorări de ţiţei a O. întreruperi) survenite la capacităţile de rafinare şi conducte – ultimele aspecte fiind legate.30 Într-o succesiune cronologică. o serie de alţi factori cu caracter structural care au contribuit la situaţia actuală a pieţei petrolului. fapt ce presupune declanşarea unei majorări a producţiei. dacă preţul depăşeşte nivelul de 28 USD/bbl. factorilor psihologici – speculativi. Ulterior. (Mecanismul acţionează şi în sens invers. de caracterul tot mai restrictiv al legislaţiilor ecologice. iar în 2000. în completarea deciziei adoptate la reuniunea din septembrie 2000.integral scăderea anterioară. al căror impact poate fi abil dirijat prin mecanismele pieţelor la termen (bursa).000 bbl/zi. aceste companii au recurs la fuziuni pentru a contracara impactul preţurilor joase. Colecţia 2000-2001. invocă.P. mai ales.E. Ed. cu circa 500.P.E.E. din nou. în plus. în 1998 şi 1999. timp de 20 de zile lucrătoare consecutiv.P.C..C. deşi avantajate de preţuri mari. O. ideea a fost preluată şi asumată de către cartelul exportatorilor de ţiţei. Specialiştii au apreciat că. Perspectiva unei noi majorări a ofertei O. pentru ca în ianuarie să se stabilizeze în jurul nivelului din luna decembrie.C. cuplată cu măsura adoptată de preşedintele S. o contribuţie esenţială la influenţarea pieţei şi preţurilor ţiţeiului a revenit factorilor politico-diplomatici şi.U. iniţial şi unilateral de către Arabia Saudită (ca efect al presiunilor politico-diplomatice din partea SUA. respectiv de reducere a producţiei în cazul unui declin exagerat al preţurilor). unul dintre principalii factori care a influenţat evoluţia pieţei şi preţurilor internaţionale a ţiţeiului în trimestrul IV 2000 l-a constituit vehicularea. prin angajamentul asumat în acest sens. de deblocare a stocurilor de 30 “Piaţa internaţională – bulletin de informare economică operativă”. Din acest considerent. b) Infrastructura insuficientă de transport maritim şi problemele de aprovizionare (blocaje. în cursul lunii octombrie. în preajma alegerilor prezidenţiale).A la începutul lunii octombrie. preţurile au înregistrat. în principal. şi anume: a) Faptul că societăţile petroliere şi de gaz au fost destul de precaute şi de sceptice în legătură cu posibilitatea de susţinere a unor preţuri foarte ridicate. care s-a arătat disponibil să reactiveze mecanismul preţ – producţie. pe lângă acţiunea factorilor fundamentali ai pieţei.

la data de 30 noiembrie 2000. în principal.. o scădere medie cu 2 USD/bbl a preţurilor ţiţeiului pe pieţele spot internaţionale. La 1 decembrie 2000. până la valori de 33. din rezerva strategică a ţării au reuşit să determine. Aceasta indică faptul că. vehicularea perspectivei unor întreruperi în livrările de ţiţei ale Irak-ului.80 USD/bbl. dar poate influenţa destul de rapid “rezilienţa” pieţelor petroliere sau. a deciziei de majorare a producţiei de ţiţei cu încă 500.5 – 34. preţurile ţiţeiului au crescut din nou. în ultima parte a lunii noimebrie 2000. ca urmare a revocării. în mod paradoxal. în acest sens. în prezent. S. accentuarea deficitului de stocuri de motorină din S. derulat sub autorizarea O. Un exemplu edificator. Astfel. Speranţele de stabilizare a preţurilor la valori mai scăzute (sub 30 USD/bbl) pe o perioadă ceva mai lungă s-au spulberat însă după 10 noiembrie.N. o scădere a preţului ţiţeiului cu 1.N. Brent).U. Drept urmare. reactivarea conflictului israeliano – palestinian. pe fondul unei excitabilităţi maxime a pieţei ţiţeiului.000 bbl/zi. după expirarea (la 5 decembrie) a etapei a VIII-a a Programului “Ţiţei contra hrană”. dinamica lor ascendentă fiind susţinută şi de factori precum: valul de frig din S. îl reprezintă încercarea Irakului de a şantaja politic. dar rezultatul a fost.. la bursa NYMEX (pentru livrările din ianuarie). la 33.U. Sadam şi-a pus în practică ameninţarea.82 USD/bbl. de către O. modul de reacţie al acestora la eventualele “şocuri” induse de dificultăţile de aprovizionare. în luna octombrie.UA. IEM 43 . manevraţi cu abilitate atât de producătorii.E.A.P. Hussein a ameninţat că va reduce exporturile sub nivelul admis prin procedurile bilaterale O.U.31 Evoluţia din ultimele luni ale anului 2000 a reflectat cu claritate caracterul extrem de vulnerabil al pieţei la impactul unor factori psihologici şi speculativi. Colecţia 2000-2001.. Ed. cât şi de consumatorii de ţiţei (inclusiv de către Agenţia Naţională a Energiei). prin ameninţarea cu o posibilă întrerupere a exporturilor sale de ţiţei. În ziua următoare. 31 “Piaţa internaţională – bulletin de informare economică operativă”. la 32. altfel spus.C. preţul pentru livrările pe ianuarie la bursa NYMEX (New York) a crescut cu aproape 1 USD/bbl. transparenţa pieţelor petroliere nu numai că tinde să alimenteze volatilitatea pe termen scurt a preţurilor.petrol în vederea consumului a 30 milioane barili de ţiţei (pe o perioadă de 30 de zile).5 USD/bbl (preţul ţiţeiului de referinţă.02 USD/bbl.

Într-un anume fel.U. că pe piaţă ar exista un excedent de ţiţei. a avut o iarnă blândă. nu a fost atitudinea O. prin care cele două ţări se angajau să-şi coordoneze eforturile în direcţia evitării apariţiei unui deficit de ţiţei pe piaţa internaţională – eventual ca urmare a unei întreruperi temporare a exporturilor Irakului. factorul politic a jucat. părea să susţină aceeaşi teorie. la rezerva strategică de ţiţei. pe un temei destul de discutabil şi anume faptul că dacă preţurile ţiţeiului nu au crescut ca urmare a stopării temporare a exporturilor irakiene. IEM 44 . Brent-ul la termen atingând. ci reacţia Agenţiei Internaţionale a Energiei care. deşi stocurile au crescut în trimestrul IV 2000. ele nu au revenit la ce poate fi definit drept “nivel confortabil”. colecţie 2000-2001. este vorba despre o înţelegere încheiată între S.C. şi Arabia Saudită nu numai că a căzut în desuetitudine ci. declarându-se dispuse să apeleze. În vreme ce pieţele internaţionale de petrol s-au obişnuit cu uzualele 32 Buletin de preţuri şi cotaţii. în ultimul său raport. şi Arabia Saudită. au început să circule zvonuri cu privire la o iminentă reducere a producţiei O. cu ocazia reuniunii ministeriale a organizaţiei. din nou. fapt care a descurajat cererea. iar Arabia Saudită să majoreze producţia proprie cu 500.P. În esenţă. în reglarea pieţei petroliere. Piaţa spot şi bursele petroliere au reacţionat la această ştire printr-o scădere accentuată a preţurilor. mai mult. în acest context. aceasta ar sugera că piaţa este bine aprovizionată. Simpla vehiculare a acestei informaţii a fost suficientă pentru a adăuga câţiva dolari/bbl la preţul ţiţeiului pe pieţele spot şi la burse.P.U. În plus.32 O dată importantă în evoluţia actuală a pieţei internaţionale de petrol este 30 noiembrie 2001. dată la care s-a reînnoit programul ONU pentru Irak “petrol pentru hrană”. Acelaşi organism – AIE – a menţionat însă că. mai totdeauna.U. Ed. în special continental european.E.C. un rol prevalent în raport cu cel economic. La începutul lunii ianuarie 2001.E. La începutul lunii decembrie 2000. Surprinzătoare. sortite eşecului. din nou. la jumătatea lunii decembrie 2000. emisfera nordică. în trimestrul IV 2000. această “rezilienţă” poate explica şi raţiunea pentru care prognozele din domeniul energiei sunt. S.A.A.000 bbl/zi.. 25 USD/bbl – cel mai scăzut nivel înregistrat din mai 2000.. care a afirmat sistematic. din data de 17 ianuarie 2001.A. aşa-zisa înţelegere dintre S. Anticiparea unui deficit poate duce la acţiuni pe piaţă care ar putea elimina spectrul sau chiar existenţa unui deficit.

Din punctul de vedere al unui proprietar de 45 .4 Preţurile de închidere pentru Benchmark brut (în USD/baril) Sursa : Middle East Economic Survey. să realizeze restrângeri ale producţiei. ai cărei membri ar putea considera că. 2001 Ţinând seama de cauzele ce influenţează cererea de petrol după evenimentele din 11 septembrie 2001. acestea sunt totuşi prea ridicate pentru ca producătorii de petrol nonO. de această dată sunt implicate noi probleme ce au apărut pe pieţele internaţionale după evenimentele din luna septembrie. prin reduceri ale producţiei şi prin flexibilizarea cotelor de producţie impuse. Grafic nr.E.E. date fiind circumstanţele internaţionale actuale. s-au făcut unele comentarii asupra situaţiei existente pe plan mondial mai adecvate ca niciodată: “nesiguranţa cererii de petrol îi face pe proprietarii de rafinării mai puţin ezitanţi în a-şi risca stocurile proprii.. în condiţiile în care cererea este foarte mică. în Raportul pe luna octombrie a aceluiaşi an al Agenţiei Internaţionale pentru Energie. în jur de 25 USD/bbl.P. La sfârşitul lunii octombrie 2001 s-a obţinut acordul ţărilor membre pentru a încerca stabilizarea preţurilor. aşa cum s-a realizat după colapsul preţurilor din 1997.întârzieri şi întreruperi ce apar la fiecare reînnoire a programului. măcar până la sfârşitul anului. Preţurile rămân încă sub 20 USD/bbl pentru “coşul” de referinţă al O.C.P.C.

dar şi urmare unei anticipări a acţiunilor militare în Irak.4 mil. dar şi a scăderii producţiei de ţiţei în unele ţări cum ar fi S. bbl/zi la peste 123 mil. acesta va depăşi nivelul de 48 USD/bbl.27 USD/bbl. (22. urmare deprecierii dolarului american.U.P..E. Această scădere se previzionează a se produce urmare extinderii resurselor energetice alternative (dezvoltarea capacităţilor nucleare în S. în ceea ce priveşte Rusia. bbl/zi în anul 2025. oferta din bazinul Caspic . un nivel al stocurilor considerat adecvat în cadrul unei cereri robuste de petrol poate fi prea ridicat dacă cererea este inertă”.33 Pe de altă parte. Europa de Vest. Dacă în perioada 2001-2003 tendinţa anuală a preţului a fost crescătoare.E. între 25 şi 30 USD/bbl.0 mil.A. se apreciază că preţul petrolului va creşte până la nivelul de 25. bbl/zi în 2001 la peste 60 mil.se prevede o producţie de peste 5.C. şi peste 26. Mexic. creşterea fiind de peste 40% faţă de nivelul anului 2001. datorită reducerii producţiei O. cît şi în termeni absoluţi.3 mil. Această creştere este estimată a se produce datorită sporirii cererii de ţiţei. Preţurile au crescut pe întreg anul 2002. şi Europa. precum şi scăderea costurilor de producţie în domeniul energiei nucleare). bbl/zi în 2025. se previzionează o creştere a producţiei de la nivelul de 28. situaţia internaţională actuală îi poate determina pe unii proprietari de rafinării să îşi facă stocuri. această ţară se aşteaptă să recupereze declinul înregistrat în anii “90 şi să ajungă la nivelul de peste 10. cât s-a realizat în anul 2001.50 USD/bbl în anul 2020. cât şi de produse petroliere pentru a-şi asigura provizii pentru ei şi pentru clienţii lor. Astfel. În ceea ce priveşte oferta de ţiţei din celelalte zone.. Australia şi Noua Zeelandă. aceasta va avea o tendinţă crescătoare atât în termeni procentuali. 46 . bbl/zi în anul 2025 faţă de 1. În ultimii 3 ani preţurile la ţiţei şi produsele petroliere au fost foarte volatile. bbl/zi în 2025). 33 34 International Energy Agency. aceasta urmând să se dubleze în 2025 faţă de 2001 (de la 76 mil. care sunt şi cei mai mari consumatori de energie. în termeni reali.50 USD/bbl în anul 202534. la începutul anului 2002 preţul ţiţeiului a fost de circa 15-16 USD/bbl..6 mil.U.A. Pe termen lung.rafinării. Astfel: pentru O. oscilând. la sfârşitul aceluiaşi an.P.50 USD/bbl în 2003).01 USD/bbl în 2001 până la 25. Canada. în principal. atât de petrol brut.C. Raport pe luna Octombrie 2001 Preţurile sunt exprimate în USD la nivelul anului 2001. pentru anul 2005 se preconizează o scădere a preţului ţiţeiului până la nivelul de 23.

frământările politice. ****Prin creştere economică ridicată se înţelege creşterea.28 23.5% faţă de cazul de referinţă. aceasta va creşte.04 33.16 61. Astfel. Evoluţiile viitoare ale tehnologiilor.38 2025 Creştere ec. EIA propune 5 variante în evoluţia producţiei. în general. ***Prin creştere economică mică se înţelege creşterea PIB cu o rată anuală de 2. lentă*** 14.7 mil. cum ar fi clima severă. Producţie primară ţiţei (cvadrilion Btu*) 2.14 14. constituie subiectul unei mari incertitudini.- de asemenea. O serie de evenimente.46 56. În ceea ce priveşte producţia de ţiţei a ţărilor din Africa.0%. ţiţei mare****** 15. creşterile demografice. ridicată**** 15.3 mil.35 22. în particular. alcool. componenţi amestecaţi.56 52. creşterile cererii pot fi estimate. de asemenea.9 mil. luându-se în calcul totuşi o marjă de eroare. Previziunile legate de piaţa energetică. bbl/zi în anul 2001 la 6. eteri.92 ţiţei mic***** * Cantităţile de mai sus sunt derivate din volumele. de la nivelul de 2. dar şi mici modificări legate de oferta de petrol.82 44. nu pot fi anticipate. şi de piaţa petrolului. etc) şi transformate pe baza unor indicatori de conversie în unităţi termale (British termal unit).06 37. descoperirile tehnologice. 47 .97 15.45 Preţ 14.P. se aşteaptă o dublare a producţiei ţărilor din America Centrală şi de Sud.12 mond.57 24.23 37. Estimările prezentate mai sus au fost efectuate în anul 2002. Importuri nete de petrol ** (cvadrilion Btu) 3.. bbl/zi în 2025.05 mondiale la ţiţei 38.7 mil. importurilor. în care produsele de mai sus se măsoară (tone.53 38.94 15. bbl/zi în 2025. uleiuri neprelucrate. **Prin importuri nete de petrol a se înţelege importuri nete de ţiţei. grevele.09 19. prezentate în tabelul de mai jos: Previziuni legate de piaţa petrolului pentru anul 2025 Tabelul nr. Studiile efectuate în anul 2003 indică însă anumite schimbări atât în ceea ce priveşte evoluţia preţului la ţiţei până în anul 2025.61 58. ce nu sunt membre O.C. bbl/zi în anul 2001 la peste 6. Preţurile (USD 2001) 28.5%.23 Factori economici 2000 2001 referinţă 1. bbl. în care creşterea ratei anuale PIB este de 3. Consum produse petroliere (cvadrilion Btu) 4. în medie.65 22. produse petroliere. Preţ mond.57 54.05 Creştere ec.29 41.85 28.01 26.63 45. de la 3.E. a consumului. şi a preţului la ţiţei pentru anul 2025. a ratei anuale PIB cu 3.

04USD/bbl în anul 2010. previziunile prezentate au fost făcute de către EIA în anul 2002.E. ce urmează să atingă în anul 2025 pragurile de 62 mil. Astfel. bbl/zi. sunt făcute 3 variante de previziuni şi asupra evoluţiei producţiei de ţiţei din Golful Persic. în cazul celorlalte ţări producătoare. considerat pentru cazul de referinţă ******Prin preţ mondial mare al ţiţeiului înţelegem preţul de 33. la fel ca şi în cazul previziunilor legate de preţ. Astfel. EIA prezintă 3 variante de previziuni. Studiile aceluiaşi organism efectuate în anul 2003 indică însă anumite schimbări atât în ceea ce priveşte evoluţia preţului la ţiţei până în anul 2025.57 USD/bbl (preţurile sunt date în USD la nivelul anului 2001). în cazul unor preţuri mici. bbl/zi.50 USD/bbl la 26.05 USD/bbl în anul 2025. în varianta unor preţuri mici. urmând apoi o tendinţă descrescătoare până la nivelul de 19. şi.. Aceasta creştere urmează să atingă în anul 2025 pragurile de 62 mil. în timp ce în varianta unor preţuri mici. La fel ca şi în cazul O. o creştere cu 0. în cazul producţiei de ţiţei în Golful Persic. principalii combustibili 48 . Astfel. Faţă de estimările efectuate în anul 2002. La fel ca şi în cazul preţurilor.04 USD/bbl în anul 2010.07 USD/bbl faţă de previziunea efectuată în 2002. în 2003 preţul de referinţă a ţiţeiului a crescut de la nivelul de 26. marja de eroare în estimările pentru producţia Golfului Persic.04 USD/bbl pentru anul 2025 faţă de cel de 26.57 USD/bbl. de asemenea. se aşteaptă o creştere a producţiei.*****Prin preţ mondial mic al ţiţeiului înţelegem preţul de 19. respectiv. În termeni reali însă preţul ţiţeiului este prevăzut să rămână constant la nivelul de 48 USD/bbl. urmând apoi o tendinţă descrescătoare până la nivelul de 19. preţul ţiţeiului se estimează să atingă pragul maxim în anul 2003.57 USD/bbl. dar şi unele mici modificări cu privire la oferta de ţiţei. în timp ce în varianta unor preţuri mici la ţiţei. 59 mil. Creşterile economice preconizate la nivel mondial se vor reflecta pozitiv şi asupra cererii de energie menită să alimenteze dezvoltarea. În termeni reali. Atunci când urmarim aceste previziuni trebuie să avem în vedere. bbl/zi. În varianta unor preţuri ridicate.P. preţul la ţiţei va rămâne constant la nivelul de 48 USD/bbl. în varianta preţurilor ridicate.C. rămânând la acest nivel până în anul 2025. dar şi a celorlalte ţări se preconizează o creştere a acesteia. respectiv 59 mil.bbl/zi. nivelul preţului la ţiţei se anticipează să atingă în 2025 pragul de 26. în cazul unor preţuri ridicate la ţiţei. dar şi pentru celelalte ţări. menţinânduse la acest nivel până în anul 2025. acesta va atinge nivelul maxim în anul 2003.

precum şi înlocuirea acestor surse de aprovizionare cu altele noi vor constitui unul dintre factorii. Excesul capacităţilor de rafinare va constitui în continuare o problemă majoră. care va influenţa preţurile pe perioada previzionată. nefiind de cele mai multe ori posibilă anticiparea producerii lor. ci şi urmare producerii unor fenomene extra-comerciale. cum ar fi cererea şi oferta pentru petrol. Scoaterea din circuit a unor zone / câmpuri petroliere. 49 . Această problemă poate fi ţinută sub control. care îşi va lăsa amprenta asupra pieţei mondiale a ţiţeiului. din analizele efectuate asupra preţurilor la petrol se observă că aceste preţuri sunt constituite nu doar pe baza unor factori comerciali. Astfel. Toţi aceşti factori marchează direct piaţa petrolului. dar şi cele climatice.energetici fiind petrolul şi gazul natural. cum ar fi evoluţiile tehnologice. dacă ţările producatoare de ţiţei vor controla producţia şi dacă cererea ţărilor în dezvoltare va fi în continuare susţinută. Un alt factor. ce îşi va marca în continuare piaţa petrolului este volatilitatea preţurilor la acest produs. conflictele militare etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful