You are on page 1of 29

Facultatea de Știinte Economice si Administrație Publică

Combaterea evaziuni fiscale in România

Prof. coord.: drd. Niculae Todireasa

Student:

Motto:”Evitarea impozitelor este singura ambiţie intelectuală în urma căreia te mai simţi răzbunat.” J.M.Keynez

2

............................................................................................16 Studiu de caz...................15 Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest scop..................................................................................................................................CUPRINS Introducere..28 Introducere 3 ...................................27 Bibliografie................................................5 Noțiuni generale..12 Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului........................8 Evaziunea fiscală legală (tolerată)............................................................10 Cauzele evaziunii fiscale....................13 Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală........................20 Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale..............5 Formele evaziunii fiscale.............................................................................................9 Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala)...........................................................................................................................................................14 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală...........................................................................................................3 EVAZIUNEA FISCALĂ.......................................................................................................................................................................................................................................................................11 Efectele evaziunii fiscale.....................................................................................15 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală.........20 .....................................................................................................................................................27 Concluzi...............................................................................................................................................................................................................................................................................

ale diferitelor categorii de contribuabili (firme sau persoane fizice).interesul bănesc.Multitudinea obligaţiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor şi nivelul acestora au constituit un factor motivant. Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasa. Am ales această temă deoarece în România la ora actuală evaziunea fiscală este foarte dezvoltată şi din ce în ce mai multe persoane fizice sau juritice încearcă să fraudeze statul prin neplatirea taxelor. 4 . generatori de soluţii şi metode adaptate nevoilor specifice de evaludare a obligaţiilor fiscale. atingând interesul material în cel mai sensibil punct . deoarece obligaţiile fiscale au lovit permanent în averea contribuabililor. În această lucarea am avut că obiectiv principal informarea şi educarea necesară contribuabilului în legătură cu obligaţiile privind evaziunea fiscală şi modalităţile prin care se poate combate această şi mai ales pedepsele şi sancţiunile de care sunt pasibili eventualii evazionişti. specific economiei de piaţă care stimulează ingeniozitatea şi creativitatea experţilor fiscali şi juridici.

672/27. ci îl vor determina să ia o serie de măsuri şi precauţii minuţioase. pentru a se sustrage 1 Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr.antievaziunero) utilizează definiţia sintetică. de la plata impozitelor. Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii impozabile.EVAZIUNEA FISCALĂ Noțiuni generale Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte şi rău asimilate. bugetelor locale. 672/27. în cea mai mare măsură.2005): „Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace. a metodelor şi modalităţilor defectuoase de aplicare. 241/2005. a cărui fiscalitate excesivă este tot aşa de vinovată ca şi cei care provoacă această evaziune.2005 5 .07. confuziile şi impreciziile menţionate (Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. Amenzile fiscale nu-1 vor determina pe contribuabil să declare exact veniturile pe care le are.07. precum şi a neprevederii şi nepriceperii legiuitorului. precisă. Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (www. care reuşeşte să elimine până acum. publicată în Monitorul Oficial Nr. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau străine "1. deci acestea „pun pe fugă" materia impozabilă. aceasta tinde să evadeze. în întregime sau în parte. publicată în Monitorul Oficial Nr. 241/2005.

şi nu ca o legitimă contribuţie la cheltuielile publice necesare pentru bunul mers al societăţii. taxe.impozite. Până atunci erau folosite prestaţiile în muncă şi dările în natură. Această mentalitate şi conduită există şi la omul cel mai cinstit şi constă în sustragerea de la îndatoririle sale faţă de Fisc. Spiritul de evaziune fiscală se naşte din jocul interesului şi este o formă a egoismului uman. Este cunoscut că primele elemente de finanţe publice (relaţii economice băneşti . Există la contribuabil o psihologie de a nu plăti decât ceea ce nu se poate să nu plătească.. pag. nu de necinste. recurgând la cele mai diverse şi ingenioase metode. Din cele mai vechi timpuri. Bucureşti. nu de integritate. A înşela Fiscul se consideră o probă de abilitate. odată cu dezvoltarea economiei de schimb. Abia în orânduirea capitalistă.de la obligaţiile faţă de stat. Aceasta reprezintă în natura omenească un spirit de a se sustrage de la obligaţiile faţă de Fisc. Evaziunea fiscală trebuie privită întotdeauna în strânsă legătură eu existenţa finanţelor publice de-a lungul istoriei. eradicarea fiind practic impisibilă.“Evaziunea fiscală între latura permisivă. Efectele evaziunii fiscale se repercutează direct asupra veniturilor fiscale. împrumuturi) au apărut în orânduirea sclavagistă. statul ar trebui să se preocupe sistematic şi eficient de preîntâmpinarea şi limitarea fenomenului. . aspectul contravenţional şi caracterul infracţional”. Editura Economică. unde relaţiile marfa-bani au cunoscut o mare amploare. când producţia de mărfuri a devenit predominantă.2 2 Patroi D. conduc la distorsiuni în mecanismul pieţei şi pot contribui la inechităţi sociale datorate „accesului” sau „înclinaţiei” diferite la evaziunea fiscală din partea contribuabililor. Aceste elemente de finanţe publice s-au dezvoltat în orânduirea feudală. 2006. relaţiile băneşti capătă o largă dezvoltare şi asigură suportul pentru exercitarea funcţiilor internă şi externă ale statului. Natura omenească are tendinţa să pună interesul particular înaintea interesului general şi să considere impozitul că o povară. care este mai viu şi mai puternic manifestat în păturile orăşeneşti. fără nicio ezitare. Dacă nu ar fi decât aceste cauze aduse de evaziunea fiscală. Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico – sociale complexe de maximă importanţă cu care statele de astăzi se confruntă şi ale căror consecinţe nedorite caută să le limiteze cât mai mult. 13 6 . contribuabilii au căutat să reducă obligaţiile fiscale. a plăti ceea ce pretinde Fiscul este o dovadă de naivitate.

Aceasta a apărut că o necesitate impusă de 7 . punctelor de lucru. Este necesar să se facă o distincţie clară între frauda fiscală. a creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor. a depozitelor şi magaziilor. nedeclararea sucursalelor. înregistrările fictive în contabilitate. 87/1994. întocmirea şi prezentarea de date nereale în bilanţuri şi balanţe. ascunderea unor activităţi comerciale. ale creşterii şi diversificării numărului de agenţi economici. In condiţiile economiei de piaţă. chiar de natură penală şi evaziunea fiscală propriu-zisă. acesta îşi are originea în România de la primele încercări de adaptare în ţara noastră a conceptelor modeme ale universalităţii şi uniformităţii impunerii. din cauza tendinţei de a fi sustrase de sub incidenţa legii venituri substanţiale. înfiinţarea unor firme-fantomă. taxelor şi a altor sume datorate statului. Creşterea alarmantă a cazurilor de neevidenţiere corectă a operaţiunilor economice. dar ele se împart în două categorii: ■ ■ procedee ilicite. distrugerea intenţionată de documente. îndeosebi a celor din domeniul económicofinanciar. prezentarea de documente false la operaţiuni de import-export au făcut necesară luarea de măsuri ferme de stopare sau cel puţin de diminuare severă a fenomenului de evaziune fiscală. Măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale s-au concretizat prin adoptarea Legii nr. aceasta având uneori un caracter fraudulos şi poate fi legală sau tolerată.Revenind la spiritul antifiscal. simple neadevăruri. Lipsa unor reglementări legale. filialelor. Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale se prezintă sub infinite forme. Proliferarea faptelor ilegale. cărora le revin obligaţii fiscale. manifestat în special de diferite categorii de contribuabili. folosirea unor evidenţe duble. care nu implică fapte ce întrunesc elementele unei infracţiuni. Evaziunea fiscală ilicită. este o consecinţă a unor imperfecţiuni ale legislaţiei sau a lipsei unor reglementări în perioada de tranziţie la economia de piaţă» lacunele legislative sunt mai evidente şi perfecţionarea cadrului legal este un proces de durată. care constituie un fapt ilicit. organele fiscale se confruntă cu un fenomen evazionist ce ia proporţii de masă. în condiţiile diminuării capitalului de stat în favoarea capitalului privat. intrată în vigoare la 24 noiembrie 1994.

reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. De asemenea. că urmare a transformărilor social-politice şi economice intervenite după 1989. precum şi a unei neprevederi şi nepriceperi a legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi cei pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune. 75/2001. contribuţiilor şi a altor sume datorate statului. faţă de îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor. „Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte. că urmare a activităţilor economice generatoare de venituri supuse impozitării.schimbarea modului şi relaţiilor de producţie. Tot în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale şi al întăririi administrării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. taxelor. Formele evaziunii fiscale Încă de la începutul secolului s-a încercat a se da o definiţie cât mai completă noţiunii de evaziune fiscală. ea a fost direct determinată de atitudinea agenţilor economici şi a persoanelor fizice care acţionează pe teritoriul României. a fost organizat cazierul fiscal al contribuabililor. Trebuie să menţionăm şi perfecţionarea cadrului legislativ din acest domeniu prin Legea nr." După modul în care se procedează în activitatea de evitare a legislaţiei fiscale. evaziunea fiscală frauduloasă. a metodelor defectuoase aplicate. 8 . 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. avem de-a face cu cele două forme diferite ale evaziunii fiscale: • • evaziunea fiscală legală. dar nici una dintre încercări nu acoperă în întregime faptele în care acest fenomen se concretizează.

în interpretarea favorabilă a dispoziţiilor legale. singurul vinovat de producerea evaziunii fiscale este doar legiuitorul. clară. contribuabilii rămân în limita strictă a drepturilor lor şi statul nu se poate apăra decât elaborând o legislaţie bine studiată. ştiinţifice şi sportive. In această situaţie. 9 . deci „ tolerată "prin scăparea din vedere. sustrăgându-se total sau în parte plăţii impozitelor. în funcţie inventivitatea contribuabililor şi largheţea legii. taxelor şi contribuţiilor. datorită modului în care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectivului impozabil. Procedând astfel. Metodele cel mai frecvent folosite sunt următoarele: • • • • • investirea unei părţi din profitul realizat în achiziţii de maşini şi utilaje pentru care folosirea prevederilor legale privind donaţiile filantropice. reclamă şi publicitate. faptele de evaziune fiscală. contribuţiile la sprijinirea activităţilor social-culturale. care prevăd importante facilităţi pentru constituirea de fonduri de amortizare sau rezervă într-un cuantum mai mare decât cel statul acordă reduceri la impozitul pe profit. exploatând insuficienţele legislaţiei fiscale şi financiare. eludează în mod „legal" prevederile acestora. Această formă de evaziune fiscală este posibilă atunci când legea este lacunară sau prezintă inadvertenţe. avut loc sau nu. Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o anumită parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasă de la impunere. justificat din punct de vedere economic. În practică. valoare mai mare decât cele care rezultă din aplicarea cotelor legale. indiferent dacă acestea au scăderea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol. sunt diversificate şi numeroase.Evaziunea fiscală legală (tolerată) Prin evaziunea fiscală legală se înţelege activitatea contribuabilului de a ocoli legea. Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi. In aceste cazuri. contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai favorabilă. bazate pe interpretarea favorabilă a legii (evaziunea fiscală legală). recurgând la o combinaţie neprevăzută a acesteia. pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de reglementările fiscale aflate în vigoare. exactă şi cuprinzătoare.

În activitatea fiscală există însă forme care se regăsesc mai frecvent: . realitatea nu a fost pe măsura aşteptărilor celor care doreau o diminuare severă a fenomenului evazionist. “În general este greu să se determine toate formele de evaziune de acest gen. la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau a altor căi de sustragere de la plata impozitului datorat. taxelor. profitându-se de modul specific în care se face impunerea. ele fiind practic nelimitate. în funcţie de legile şi realităţile fiscale ale acestora. Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscală) se manifestă atunci când contribuabilul. iar cauzele acestuia au fost legate de slăbiciunea legislaţiei fiscale şi de faptul că măsurile de sancţionare nu au fost în măsură să-i sperie pe cei care comit astfel de fapte. Nivelul evaziunii fiscale într-un anumit stat este invers proporţional cu gradul de consimţire la impozit al contribuabililor din acel stat. iar eficacitatea sistemului fiscal se măsoară nu atât prin nivelul veniturilor fiscale atrase la buget. fenomenul de evaziune fiscală este intens.executarea de registre de evidenţe duble.întocmirea de declaraţii false . Dimensiunile evaziunii fiscale diferă de la o ţară la alta. contribuţiilor şi a altor sume cuvenite statului.întocmirea de documente de plăţi fictive . înainte de 1994 se considera că legea privind evaziunea fiscală era o necesitate stringentă şi gravitatea măsurilor sancţionatorii ce vor fi instituite prin ea îi vor determina pe evazioniştii de profesie sau de ocazie să se gândească mai mult înaintea săvârşirii unor astfel de acte şi fapte. Prin evaziune fiscală frauduloasă (ilicită) se înţelege acţiunea contribuabilului de a încălca (viola) prescripţia legală. recurge la disimularea obiectului impozabil. după apariţia Legii nr.alcătuirea de registre contabile nereale .declararea de venituri impozabile inferioare celor reale .Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala) Frauda fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legii. În ţara noastră. un exemplar real şi altul fictiv 10 . cât prin gradul de consimţire la impozit. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.nedeclararea materiei impozabile . obligat să furnizeze date în sprijinul declaraţiei de impunere. cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor. După cum s-a constatat.

ei fiind astfel ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă. cât şi efect pentru evaziune. fiind atât cauză. dintre care.-diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli neefectuate în realitate . 2005. Micşorarea încasărilor bugetare din impozite. ca mijloc de fraudare a fiscului. fiind depăşită doar de italieni. care ascund operaţiunile reale supuse impozitării . pe lângă faptul că este incomplet. modul de organizare. cu 23% din PIB. Belgia (evaziune 5%) şi Suedia (evaziune 3%). Evaziunea fiscală atinge în România 18% din PIB. precise şi unitare. Bulgaria se menfine cu 18% în topul primelor trei evazioniste din Europa. menţionăm pe cele mai importante: ■ excesivitatea sarcinilor fiscale (povara fiscală). datorită evaziunii fiscale. prezintă mari lacune. Bistriceanu G. în încercarea de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale legale. precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă. mărimea acestora nefiind deloc neglijabilă. Cauzele evaziunii fiscale Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple.69 11 . mai cu seamă pentru fenomenului de evaziune fiscală. Editura ASE. care presupune o convenţie între patron şi contabilul şef. – “Evaziunea fiscală. Bucureşti. creează pentru contribuabilul evazionist un spaţiu larg de manevră. p. ■ sistemul legislativ fiscal care. pentru combaterea acestui fenomen. ■ ■ fiscal. imprecizii şi ambiguităţi. Olteanu I. funcţionare şi dotare a organelor fiscale şi a celor de control financiar- lipsa unor reglementări clare. iar ţările cu cei mai buni plătitori de taxe sunt Marea Britanie (evaziune 6%). ■ 3 psihologul contribuabilului şi insuficienţa educaţiei fiscale şi civice a acestuia.falsificarea bilanţului. este în mai multe state o problemă acută şi frecventă.vânzările făcute fără factură.. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii fiscale”.”3 România deţine în prezent locul II în clasificarea UE privind evaziunea fiscală. conform unui raport al Asociaţiei contribuabililor italieni şi Klrs Network of Business Ethics.

în vederea identificării operative a cazurilor de contrabandă şi implicit de evaziune fiscală. ■ lipsa de operativitate şi uneori chiar refuzul organelor vamale în furnizarea de informaţii legate de operaţiunile de vămuire. Efectele evaziunii fiscale 12 . de a autoriza înfiinţarea şi funcţionarea de societăţi comerciale. de modul concret de stabilire a materiei impozabile. la care s-au constatat abateri repetate. ■ limita minimă a capitalului social (200 lei noi pentru SRL-uri). 31/1990 republicată în 1998. industriaşii. 31/1990 republicată în 1998. abaterile fiscal-financiare şi deficienţele din activitatea agenţilor economici au în principal următoarele cauze: ■ posibilitatea oferită prin prevederile Legii nr. în raport cu condiţiile sociale şi economice ale perioadei de tranziţie din ţara noastră. ■ lipsa reglementărilor procedurii de suspendare a agenţilor economici. Dintre toate categoriile sociale. liber-profesioniştii au din plin posibilităţi de eschivare de la impozit. în schimb. prevede posibilitatea suspendării activităţii agenţilor economici. In mod concret. care nu asigură condiţiile pentru recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului. deoarece impunerea acestora se face pe baza declaraţiei unui terţ întreprinzător (angajator). de modul de organizare a controlului fiscal.Posibilităţile de eludare a Fiscului diferă de la o categorie socială la alta. cu modificările ulterioare. în funcţie de natura şi provenienţa veniturilor ori a averii supuse impunerii. deşi Legea nr. comercianţii. precum şi de alţi factori specifici. în cadrul legal existent. cu modificările ulterioare. salariaţii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilităţi de eludare a Fiscului. datorită faptului că impunerea se face pe bază de declaraţie. cu multe activităţi în obiectul de activitate. tară a se verifica dotările şi condiţiile reale de desfăşurare a acestora.

In această situaţie. Reducerea evaziunii fiscale determină. din care se poate ieşi. Această prelevare se face în mod silit. în care nevoia de bani a statului este satisfăcută. Aceasta duce la o creştere a presiunii fiscale care.Impozitele sunt.creşterea cotelor de impunere la impozitele existente şi chiar înfiinţarea de noi impozite şi taxe. efecte politice. dacă se reduce semnificativ fenomenul evaziunii fiscale şi. se pot constata mai multe tipuri de efecte. efecte sociale. în interdependenţă cu fenomenul de evaziune fiscală. în vederea îndestulării nevoilor reclamate de existenţa statului. se reduce volumul de venituri ce se sustrag de la bugetul de stat. care nu mai poate să acopere crearea de fonduri financiare necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor de bază. în condiţiile aceluiaşi nivel de impozitare şi ale aceleiaşi politici fiscale. Impozitele şi taxele au o multitudine de funcţii. în mod imediat. 13 . determină o creştere a rezistenţei la impozitare şi o creştere a fenomenului de evaziune fiscală. începând cu funcţia de bază a alimentării bugetului de stat şi terminând cu funcţiile sociale şi politice. În acest mod. Analizând funcţiile impozitelor şi taxelor. fondurile sunt sigure şi încasate la timp. de funcţiile şi obligaţiile acestuia. prin natura lor. la dispoziţia statului. şi anume: • • • • efecte asupra formării veniturilor statului. implicit. pe care cetăţeanul o suportă faţă de stat. o creştere a volumului veniturilor statului. efecte economice. tară contraprestaţie şi cu titlu nerambursabil. Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului Existenţa fenomenului de evaziune fiscală duce în mod direct şi obligatoriu la diminuarea volumului veniturilor statului. pentru realizarea condiţiilor dezvoltării societăţii. Aceasta determină automat un buget de stat mai mic. la rândul ei. pentru acoperirea cheltuielilor sale. legale şi destinaţia lor clasică este o sarcină contributivă normală. Se produce un cerc vicios. este posibil a se lua măsura reducerii cotelor de impunere (relaxare fiscală). statul trebuie să ia măsuri cu efect imediat . Impozitele constituie o formă de prelevare a unei părţi din venitul sau din averea persoanelor fizice sau juridice.

■ un altul indirect. ce rămân la dispoziţia persoa¬nelor fizice sau juridice pentru consum personal şi acumulare. pentru a-şi continua activitatea în condiţii bune. In primul rând. structura bugetară îndeplineşte o serie de funcţii importante. Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor statelor cu economie de piaţă. Planurile adoptate au un caracter pur orientativ pentru agenţii economici. unele ţări au acordat prioritate luptei antişomaj şi altor căi cu efecte deflaţioniste Pentru a-şi îndeplini aceste funcţii. In cazul când veniturile bugetare sunt mai mici. cât şi asupra celor care nu îşi respectă obligaţiile fiscale. Bugetul de stat este un fundament al măsurilor de reglare a proceselor economice. bugetul de stat este un mijloc pentru corectarea conjuncturii economice. bugetul de stat nu mai are forţa financiară necesară îndeplinirii scopurilor propuse. Efectele pot fi atât asupra contribuabililor ce îşi respectă obligaţiile fiscale. Aceasta 14 . bugetul de stat are nevoie de un volum crescut al veniturilor şi mai ales de venituri sigure şi la termenele prevăzute. Măsurile adoptate sunt diferite de la o ţară la alta. bugetul de stat este un mijloc de asigurare a echilibrului general economic. programele de subvenţionare şi sprijinire de către stat a acelor contribuabili care au de suferit. În al doilea rând. implicit. rezistentă la impozitare şi ponderea fenomenului de evaziune fiscală. prin determinarea administraţiei centrale de a majora cotele de impozitare şi deci de a creşte presiunea fiscală. prin fapte de evaziune fiscală privează direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin. De asemenea.Se poate observa că fenomenul de evaziune fiscală influenţează în mod negativ volumul veniturilor statului prin două mecanisme: ■ unul direct. Efectele fenomenului de evaziune fiscală diminuează considerabil veniturile bugetului de stat şi. diminuează forţa financiară de care are nevoie acesta. prin neplata obligaţiilor fiscale. în sensul că nu primesc subvenţiile sau ie primesc la cote reduse şi cu întârziere. Ca o consecinţă directă a menţinerii unei fiscalităţi ridicate sau a creşterii acesteia apare diminuarea veniturilor. de intervenţie a statului în viaţa economică. Contribuabilii care varsă la buget o mare parte a veniturilor lor sub formă de impozite şi taxe sunt lipsiţi de mijloace financiare.

Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală Sustragerea de la plata impozitelor constituie o faptă foarte gravă. reduceri. şi aceste programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfârşit. a economiei subterane. care conduce la diminuarea veniturilor de la bugetul de stat şi în această situaţie statul nu-şi poate îndeplini funcţiile şi sarcinile sale. Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală După decembrie 1989. Acest 15 . deoarece se descoperă evaziunea fiscală. în economia românească apare o neîncredere accentuată a contribuabililor în puterile politice şi în special în cele aflate la guvernare. In condiţiile în care fenomenul evaziunii fiscale este însemnat. care nu-şi respectă obligaţiile fiscale. Acestea se pot realiza numai în condiţiile în care există fonduri suficiente la bugetul de stat. efectuate din resurse bugetare. Acordarea de facilităţi fiscale se referă la măsuri care să stimuleze anumite activităţi economice (scutiri. pentru asigurarea supremaţiei legii. existenţa unui volum mic de venituri. Bugetul de stat reprezintă un instrument de realizare a unor obiective social-economice. situaţie care poate produce dezechilibre la nivelul economiei naţionale. Subvenţiile se realizează atât pe calea cheltuielilor directe. toate campaniile electorale au avut în cuprinsul lor lupta împotriva corupţiei. ce ajung la bugetul de stat. cât şi pe calea renunţării statului la anumite venituri bugetare. reeşalonări).determină o dereglare gravă iau încetarea activităţii unor agenţi economici. Aceste venituri vor merge în conturi bancare camuflate sau vor pătrunde în economia subterană. bugetul de stat se micşorează. determină menţinerea de cote de impozitare mari sau chiar creşterea unora dintre ele. în condiţiile existenţei evaziunii fiscale ridicate. întreţinând în acest mod evaziunea fiscală. care nu pot fi introduse în circuitul economic. influenţa este în sensul obţinerii unor venituri crescute la dispoziţia lor. amânări. In cazul agenţilor economici. prin intermediul subvenţiilor şi al facilităţilor fiscale. a fenomenului de evaziune fiscală. Pe de altă parte.

ce sunt produse şi amplificate de evaziunea fiscală crescută. principala direcţie de combatere a acestuia se face prin masuri legislative (instrumente de lucru). sociale.2005 şi demnităţilor publice. 672/27.ro/pdf/anuntnoiembrie. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. etiologia sa şi efectele economice.onpcsb. 4 www. Eficacitatea procesului de stopare sau măcar de limitare severă a fenomenului de evaziune fiscală constă în capacitatea de a înlătura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele respective şi nu de înlăturare a efectelor acestui fenomen.07. în acest sens au fost elaborate: ■ ■ “Legea nr. 241/2005 este definită noţiunea de evaziune fiscală şi sunt stabilite obligaţiile contribuabililor care desfăşoară activităţi permanente sau temporare. generatoare de venituri impozabile. Având în vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscală.factor de nemulţumire a cetăţenilor este determinat de sentimentul de inechităţi sociale şi economice. ce îl determină pe contribuabil să recurgă la acte de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale legale. publicată în Legea nr.pdf 16 . Din toate aspectele prezentate în acest capitol rezultă importanţa majoră a faptului că fenomenul de evaziune fiscală trebuie sever diminuat. cât şi contravenţia sancţiuni. pentru a înlătura acest lanţ de efecte negative. a mecanismului de transpunere în realitate şi factorii psihologici şi morali. politice şi morale pe care le produce. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. în partea a doua sunt prevăzute capitole distincte de infracţiuni şi pedepse.”4 In prima parte a Legii nr. De aici rezultă în mod clar importanţa cunoaşterii fenomenului de evaziune fiscală. Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest scop Pentru a stabili şi aplica cele mai bune şi eficiente măsuri de combatere a evaziunii fiscale trebuie în primul rând să cunoaştem cauzele acestui fenomen. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea Monitorul Oficial nr. având o importanţa deosebită asupra evoluţiei sistemului politic din ţara noastră.

în termenele prevăzute de lege. alterarea sau distrugerea de acte contabile. taxa sau contribuţia. cu consecinţa diminuării nepredarea de către contribuabili. potrivit legii penale. omisiunea. în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile. memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor. dacă fapta a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile. fără drept. 17 . a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul. taxelor şi a contribuţiilor. în scopul obţinerii de venituri. în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare. a veniturilor şi calcularea eronată a impozitelor. ■ refuzul de a prezenta organelor de control. au un pericol social mai mic şi dintre ele menţionăm: ■ ■ ■ nedeclararea. taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice. taxelor şi contribuţiilor. în tot sau în parte. justificative şi contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligaţiile fiscale. să constituie infracţiuni. completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente fiscale false. fără drept. ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor. ■ întocmirea incompletă şi necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile. în orice mod. distribuirea. a documentelor bunurilor supuse impozitelor. Contravenţiile sunt acele fapte care. precum şi bunurile materiale supuse impozitelor.Dintre infracțiuni menţionăm. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente legale. sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţilor fiscale. că urmare a unor operaţiuni fictive. ■ sustragerea de la obligaţiile fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate în scopul obţinerii de venituri. la cererea organului de control. valorii creanţei fiscale cuvenite statului. prin nedeclararea veniturilor impozabile. a documentelor financiare şi fiscale. punerea în circulaţie. sau deţinerea în vederea punerii în circulaţiei. împuternicite conform legii. documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă. ■ emiterea. organizarea şi conducerea de evidenţe contabile duble. de către contribuabili. cumpărarea.

constituie o dezvoltare şi o reconsiderare a sistemului fiscal din ţara noastră. la care organele financiar-fi scale. de către bănci sau instituţii financiare. ■ nereţinerea şi nesăvârşirea. ca măsură complementară. inclusiv a dobânzilor. astfel: ■ ■ ■ amenda fiscală (contravenţională) este mijlocul cel mai obişnuit pentru sancţionarea dobânda reparatorie sau majorările de întârziere şi penalităţile pentru confiscarea bunurilor. Sancţiunile fiscale sunt multiple şi ele pot fi clasificate în raport cu severitatea şi modul de aplicare. a tipurilor de creanţă fiscală emise de organele competente. în vederea urmăririi silite a impozitelor. neplata integrală şi la termen a impozitelor şi taxelor datorate. Această ultimă măsură. potrivit legii. prin estimare. taxelor şi contribuţiilor care se realizează prin stopaj la sursă. care fac obiectul noilor reglementări. în mod nejustificat. cerute de organele financiar-fiscale. ■ ■ neducerea la îndeplinire. ■ repararea prejudiciului adus statului în cazul evaziunii fiscale prin aceea că organul de control are legiferat dreptul de a stabili. considerate contravenţii şi se aplică de organul de control în sumă fixă.■ refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor şi taxelor. nivelul impozitului sau taxei datorate. de către contribuabilii cărora le revin asemenea obligaţii. situaţiilor sau a oricăror alte date în legătură cu activitatea efectuată de unitatea şi subunităţile de care răspund contribuabilii. impozitelor. abaterilor fiscale. la termenele legale. 18 . ■ nedepunerea actelor. taxelor şi a contribuţiilor neachitate la termen. contribuabilii au deschise conturi de disponibilităţi băneşti. utilizând orice documente şi informaţii referitoare la activitatea şi perioada desfăşurată. potrivit legii. în vederea stabilirii veridicităţii declaraţiei de impunere şi a realităţii înregistrării acestora. în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. a documentelor cu regim special. a dispoziţiilor date prin actul de control încheiat de neonorarea. precum şi utilitatea. în vederea cunoaşterii realităţii financiar-contabile din acea unitate sau subunităţi. la termen. alături de sancţiunile fiscale menţionate mai sus.

19 .

“Cabinetul Boc a decis. controlul strict al accesului în ţară a produselor cu risc de evaziune ridicat. Sebastian Vlădescu. prin care se va încerca eliminarea a cât 20 . introducerea registrului operatorilor intracomunitari. Ministrul Finanţelor Publice. introducerea unor noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale. ieri. legume.Studiu de caz Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale. flori. zahăr. carne şi produse din carne. taxarea inversă pentru grupe de produse precum cereale. printre cele mai severe prevederi. El a menţionat. fructe. zahăr brut. cu trecerea lor pe culoare specifică şi plata obligaţiilor vamale şi fiscale în puncte prestabilite. a apreciat că măsurile sunt dintre cele mai dure.

obligativitatea avizului Fiscului în cazul cesionării firmelor cu datorii. dar condiţionat de lipsa datoriilor bugetare şi plata unei garanţii. vor fi introduse limite cantitative la produsele de tutun şi alcool care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free. flori. 21 . La 1 august va fi suspendată valabilitatea autorizaţiilor deţinute de antrepozitarii fiscali de produse accizabile şi îi va obliga pe aceştia să obţină un nou aviz. ci vor intra în închisoare pentru o perioadă cuprinsă între doi şi şapte ani. şi menţinerea doar a celor de producţie. aceştia având dreptul de a opri mijloace de transport pentru control.000 euro nu vor mai fi sancţionate cu amendă şi confiscarea banilor. Achiziţiile intracomunitare de cereale. iar pentru tranzacţiile în interiorul ţării cu aceleaşi produse.Va fi sistată şi eliberarea de autorizaţii de funcţionare pentru magazine duty-free. 3. Persoanele fizice care trec graniţa fără să declare la vamă că deţin asupra lor o sumă egală sau mai mare de 10. iar termenul de valabilitate a actualelor avize va fi limitat la cinci ani de la data eliberării. eliminarea antrepozitelor fiscale de depozitare. dar fără ca după acest interval să mai fie eliberate noi autorizaţii. respectiv la beneficiar. Până la acea dată.000 de ţigarete sau mai mult de 200 de litri de băuturi spirtoase fără a fi marcate sau marcate necorespunzător va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 4 ani. legume. va fi aplicată taxarea inversă. 6. plata anticipată a TVA. pentru consum de uz personal şi fără accize. după ce în 2009 a permis inspectorilor Gărzii să confişte bunuri şi să participe la percheziţii. Principalele prevederi 1. 4. răspunderea comună a administratorului în cazul insolvenţei.mai mult din evaziunea în zona TVA intracomunitare. carne. la care se adaugă pâinea. peşte. noua autorizaţie urmând să fie acordată pentru maxim un an. cât şi al rafinăriilor". "cu excepţia celor ale producătorilor. fructe. zahăr şi materiale de construcţii vor avea TVA. Actul normativ prevede că deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a peste 10. 5. 2. a taxelor vamale şi accizelor în cazul duty-free-urilor. Atribuţiile comisarilor Gărzii Financiare şi angajaţilor Autorităţii Vămilor vor fi extinse în vederea combaterii evaziunii. care vor fi în număr limitat atât în cazul producătorilor de ţigarete. fapta lor fiind tratată drept infracţiune.

Firmele sau persoanele fizice care preiau de la un debitor declarat insolvabil active vândute fictiv sau la un preţ "neserios" faţă de valoarea de piaţă vor răspunde solidar cu acesta. parfumuri. care nu îşi mai pot achita obligaţiile de plată restante.gandul. (M. vor răspunde solidar şi administratorii de drept ori de fapt care în perioada exercitării mandatului ori a controlului efectiv nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei deschiderea procedurii insolvenţei. bijuterii şi alte produse de lux. instituţiile de credit vor fi obligate să furnizeze Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală date privind rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise şi să informeze dacă un debitor are sau nu închiriate casete de valori.info/news/noi-masuri-de-combatere-aevaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget62171315 5 http://www.)” -http://www. şi va fi majorată acciza cu 100 euro. sub orice formă.gandul.T. Vor fi reintroduse şi accizele la iahturi. arme de vânătoare. măsura având ca scop o mai bună monitorizare a acestora. Va fi introdusă o acciză de 100 euro/hl de produs la băuturile fermentate altele decât bere şi vin.” 12. care va include toate persoanele impozabile şi companiile care efectuează operaţiuni intracomunitare. părţilor sociale sau activelor fixe ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată trebuie anunţate cu cel puţin 60 de zile înainte de realizare. 11. a acţiunilor. În acelaşi timp. 8. dar au o mai mare alcoolemie.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-bocsa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131 22 . blănuri. creşterea veniturilor la buget şi diminuarea evaziunii fiscale. informaţii care vor fi utilizate de ANAF pentru recuperarea datoriilor.7. la produsele intermediare. în vederea efectuării controlului financiar-fiscal. La 1 iulie va fi înfiinţat "Registrul operatorilor intracomunitari". care fac parte din aceeaşi categorie. pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate. şi vor fi condiţionate de plata datoriilor bugetare. Tot pentru debitorii declaraţi insolvabili. precum cidrul şi băuturi fermentate din fructe. după ce anul trecut a decis eliminarea acestor taxe care contravin normelor comunitare. Operaţiunile de cesionare ori înstrăinare. Guvernul asumându-şi astfel riscul unei sancţiuni din partea Comisiei Europene. 9. 10. la 165 euro/hl.

. .. în timpul uriaşului scandal al fondurilor nedeclarate ale CDU (Partidul Conservator Creştin-Democrat). Klaus Zumwinkel.. au fost emise 900 de ordine de percheziţie împotriva a circa 700 de suspecţi.Nu este pentru prima dată când micul principat apare în prim-planul unui scandal financiar în Germania. că s-ar putea afla în faţa celui mai mare scandal de evaziune fiscală din istoria sa.”6(flux ştiri Newsln) 6 flux ştiri Newsln 23 .. .. citat de ediţia on-line a revistei EHe Zeit. Una dintre aceste „personalităţi-cheie ".. personalităţi-cheie ale ţării noastre au vrut să se sustragă datoriei lor de solidaritate pe care o reprezintă plata impozitelor practicând o evaziune fiscală către Liechtenstein". după 18 ani la conducerea Poştei Germane.Reputaţia patronatului german a fost serios ştirbită în ultimii ani de două afaceri cea de corupţie de la Volkswagen şi cea a normelor nedeclarate ale conglomeratului Siemen.. a doua zi după o spectaculoasă percheziţie la domiciliul şi biroul său. s-a scris mult despre conturile acestuia din Liechtenstein.. „Elitele sunt cele care provoacă prăbuşirea sistemului".“Germania a început să-şi dea seama. In anul 2000. a avertizat ministrul.. este deja cunoscută: influentul şef al Poştei Germane.Potrivit Süddeutsche Zeitung.. .Se vorbeşte despre investigaţii şi despre „cea mai amplă anchetă fiscală cunoscută vreodată de Germania". în februarie 2008.. în condiţiile în care justiţia anchetează sute de personalităţi bănuite că şi-au ascuns câştigurile în Liechtenstein (flux ştiri AFP). bănuit că a lipsit administraţia fiscală de plata unui milion de euro. frauda se referă în unele cazuri la sume „mult mai importante decât în cazul Zumwinkel". iar aceste ordonanţe urmează să fie puse în aplicare. ceea ce nu ne putem permite". . Peer Steinbrück..După cum a apreciat cancelarul Angela Merkel. „în foarte multe cazuri... iar „asemenea evenimente antrenează reflexe protectioniste. conservatoare şi implicând o politică de stat.Ministrul de finanţe. a subliniat că noul scandal riscă să lase urme. a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanţe.. . . . El şi-a prezentat demisia. scandalul „merge dincolo de ceea ce-mi puteam imagina"...Toate privirile se întorc de-acum către Liechtenstein şi în special către banca LGT a familiei princiare.

. recent aducându-se şase capete de acuzare: spălare de bani.. obţinută cu importante contribuţii la alimentarea unor trasee financiare obscure. iar veniturile acestora nu sunt verificate sub aspectul legalităţii provenienţei şi al impozitării conform legii. adeseori. posesorii de active de lux continuă să reprezinte „noile modele de succes".. C. de procurori etc. 27 august 2007). (www. Grupul de la RAFO.. manipularea pieţei de capital. înşelăciune. Dinu Patriciu a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală..12 mai 2008 9 www. nu este străin de sălile de judecată şi Parchet.. în 2006 era să se trezească cu dosar penal pentru şase capete de acuzare: complicitate la evaziune fiscală. evaziune fiscală.7 miliarde USD şi a devenit cel mai bogat român.. constituirea de grup infracţional organizat şi două fapte de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Acestea sunt metode clasice de timorare a autorităţilor prin menţinerea unor legende pe piaţa zvonurilor. sau sunt interlopi protejaţi de poliţişti. spălare de bani...(www. ai preşedintelui..kritik. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis achitarea lui Corneliu Iacobov deoarece: „faptele pentru care au fost cercetaţi nu sunt prevăzute în legea penala sau nu există".. Alături de el..700 de miliarde de lei (circa 77 milioane lei)”9(www.. 27 august 2007 www.kritik.antena3. motivaţia acestei stări de fapt poate fi auzită cel mai adesea: .“In România...ro . în mai 2005.. Prin aceste infracţiuni economice au prejudiciat bugetul de stat cu 2.kritik.”8 “. bancrută fraudu¬loasă şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni.. în care activează Iancu şi Tender.„A. alte trei persoane implicate în dosar au fost găsite nevinovate...ro 24 . dar niciodată în folosul bunăstării generale a contribuabililor..ro . Iacobov şi acoliţii săi au reuşit ca prin trei contracte încheiate pe parcursul a zece zile să prejudicieze Rafo SA cu 243 miliarde lei (circa şapte milioane euro). (www. C.kritik. “. delapidare.. sunt banii părinţilor ..12 mai 2008). ai partidului x sau y..ro) . ale căror tentacule s-au întins spre Orient. Iacobov a fost achitat de judecători în dosarul Rafo Oneşti. Indiferent de rezultatele alegerilor locale sau generale..antena3. dar.”7 (Cotidianul. Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrolpentru 2. s-a demonstrat că instituţiile statului nu sunt deplin funcţionale unor angajaţi corupţi sau fricii conducătorilor lor că vor fi destituiţi din funcţiile pe care le ocupă dacă îşi îndreaptă atenţia asupra acţiunilor unor persoane care savurează o imunitate specială.ro) .ro) 7 8 Cotidianul. aceştia sunt oamenii prim-ministrului. afaceristul de la Oneşti este acuzat de spălare de bani şi evaziune fiscală..

în calitate de asociat şi preşedinte al CA al Ana Electronic.a fost trimis in judecată pentru o fraudă de pesta un milion de euro în dosarul vânzării unor spaţii comerciale către Loteria Română. s-ar fi sustras de la plata obligaţilor fiscale. informează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Ana Hotels. Impex. Ana Imep şi Switel Corporation. împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu. Lucrurile au fost făcute în conformitate cu legislaţia în vigoare. membru fondator al Fundaţiei ProRapid. către Loterie. N-am nicio teamă.fost director general şi preşedinta al Consiliului de administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română. Ana Teleferic. proprietate a firmei Ana Electronic.4 miliarde lei vechi (pesta un milum euro). Din punctul meu de vedere nu este nicio problemă. Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la Transilvania OU. Anchetatorii spun că.şi Gabriel Rogoveanu agent imobiliar la firma Euroest Invest. n-am nici un act semnat. membru fondator al Fundaţiei ProRapid . fund acuzat de evaziune fiscală şi trimis în judecată „A fast o simplă tranzacţie care n-are nicio legătură cu ceea ce se vorbeşte. Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare. care in 15 ani a reuşit să adune o avere de peste 300 de milioane de dolari. şi Stei ian loan Raţiu . Senator şi fost vicepremier în Guvernul României. Ana Group. aducând bugetului de stai un prejudiciu de 39. inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui „pachet" de 38 de spaţii comerciale. respectiv persoana juridică Rom Taur G. am mai trimis în judecată alte patru persoane acuzate de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală Din prima categorie fac parte Gilio Giuzepe Roza. acţionar la firmele Ana Electronic. anchetatorii au pus sechestru pe o parte a banilor dtn conturile sale. acţionar la Ana Electronic.administrator la firma Transilvania Internaţional. afirmă sursa citată. reprezentând valoarea prejudiciului. Ana Group. prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.“Constderat a fi unul dintre cei mai bogaţi români. Lucrurile sunt evidente".M. Pentru complicitate au fost deferiţi justiţiei Nicolae Cristaa . Ana Pan şi administrator unic (director) la societatea Rom Tour G. Anchetatorii au fost însă de altă părere şi. spunea atunci Copos. Ana Pan. in perioada iulie-decemhrie 2004. Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei. Ana Internaţional. alături de omul de afaceri. In plus. George Copos -proprietarul grupului de firme Ana . 25 . Eu n-am mici o legătură cu Ioteria.M. m prezent consilier in cadrul CNLR. Copos. Copos primeşte o grea lovitură.

calitate în care era obligată să plătească la data acestor tranzacţii un impozit pe venit prin aplicarea unei cote de numai 1.zf. spatiile comerciale au fost vândute fictiv către Niculaie şi Antoaneta Ghinea (cinci spatii). aceleaşi spaţii comerciale au fost revândute către Loteria Română. Astfel. în urma activităţilor de urmărire penală. dar. acceptarea a fost comunicată firmei Ana Electronic. în procesul de vânzare-cumpărare s-a ascuns faptul că bunurile dobândite de la stat în mod gratuit prin efectul Legii nr. Impex SRL de la Ana Electronic au fost achitate din banii proveniţi de la Loterie şi nu din banii din activitatea anterioară a firmei Rom Tour.M. Anchetatorii au descoperit că.7 iunie 2008). Mai mult. Aceasta din urmă. 10 www. „Menţinerea învinuiţilor în funcţii de conducere a determinat serioase dificultăţi m stabilirea adevărului. (www. în sumă de 211 miliarde lei vechi.5% din cifra de afaceri. După circa şapte-zece zile. 15/1990 au intrat din nou în proprietatea statului. Ion şi Măria Gilda Matei (şapte spaţii) şi către SC Rom Tour (26 de spatii). de această dată. susţine DNA”10. reprezentată de Copos şi Roza.zf. prin intermediul noilor proprietari.ro . Prin vânzările alternative.7 iunie 2008 26 .ro . spaţiile achiziţionate de firma Rom Tour G.Comiterea infracţiunii de evaziune frscală prin „metoda interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare " între firma Ana Electronic SA şi CNLR a reieşit. susţine DNA. la aceeaşi microîntreprindere. cu plată". din cauza controlului pe care aceştia îl exercitau asupra funcţionarilor din subordine şi a legăturilor pe care le aveau cu organele ierarhic superioare din sistem sau cu organele de control din cadrul sistemului''. a încheiat tranzacţii cu alte persoane din care reiese că aceleaşi spatii s-au vândut cu suma de numai 53 miliarde lei vechi (de aproape patru ori mai puţin). după ce în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din cadrul Loteriei s-a aprobat oferta de achiziţie a celor 38 de spaţii comerciale.

esenţială pentru bunăstarea economică.Pentru combaterea evaziunii fiscale ar trebui facut un control fiscal mult mai eficient. Dacă lucrurile ar fi stat aşa. 27 . In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat ar determina un progres economic si iesirea din criza a economiei.Concluzi „Ocolirea impozitării ar putea să fi fost. un sistem legislativ viabil si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.ro Evaziunea fiscala la ora actuala a devenit un fenomen omniprezent in lume pe plan economic si social.Concluzia apreciatului economist-forum. câştigul a fost obţinut cu preţul unei mari risipe de resurse şi prin introducerea unei inechităţi larg răspândite " ... Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala nu este de neglijat ba chiar este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere aceasta ar putea in viitor duce la instabilitatea economiei nationale. deci.juristnet.

N. Finante publice si evaziunea fiscala. Editura Economică. sa se faca o deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate din culpa. publicată în Monitorul Oficial Nr. Editura Economica.07. Editura ASE. 672/27. 2005 28 . Bistriceanu G. sa se elaboreze de catre B.“Evaziunea fiscală între latura permisivă. .R. 2006. Bucureşti. din neglijenta..”-Evaziunea fiscala. Bucureşti. Bucuresti. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii fiscale”.Radu Voides Bibliografie Nedelescu. norme clare cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice. sau din cauze independente de vointa contribuabilului. 241/2005.. 2008 Patroi D. precise si relativ stabile. Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. Mihai. aspectul contravenţional şi caracterul infracţional”. clare. Este necesar sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale.2005 Olteanu I.„Legile fiscale trebuie sa fie simple. – “Evaziunea fiscală.

Cotidianul.Pagini web: www.ro.pdf.gandul.7 iunie 2008.antena3.12 mai 2008.ro . www.ro .ro/pdf/anuntnoiembrie.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscalecititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131. www. www.kritik. 27 august 2007 29 .onpcsb. http://www. Ziare: Newsln .zf.