Facultatea de Știinte Economice si Administrație Publică

Combaterea evaziuni fiscale in România

Prof. coord.: drd. Niculae Todireasa

Student:

Motto:”Evitarea impozitelor este singura ambiţie intelectuală în urma căreia te mai simţi răzbunat.” J.M.Keynez

2

..9 Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala)...........................................12 Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului..............................................................................................................................................27 Bibliografie..........................20 Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale...........................15 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală................................................................................................8 Evaziunea fiscală legală (tolerată)...............................................................................................................................28 Introducere 3 .......................................................3 EVAZIUNEA FISCALĂ...16 Studiu de caz................................................20 ....................10 Cauzele evaziunii fiscale...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................15 Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest scop............................................................................................................11 Efectele evaziunii fiscale............................5 Formele evaziunii fiscale.......5 Noțiuni generale................................CUPRINS Introducere..13 Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală......................................................14 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală.....................................................................................................................................................................................................27 Concluzi..........................................................................................................................................................................................................

generatori de soluţii şi metode adaptate nevoilor specifice de evaludare a obligaţiilor fiscale. specific economiei de piaţă care stimulează ingeniozitatea şi creativitatea experţilor fiscali şi juridici.interesul bănesc. Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasa. În această lucarea am avut că obiectiv principal informarea şi educarea necesară contribuabilului în legătură cu obligaţiile privind evaziunea fiscală şi modalităţile prin care se poate combate această şi mai ales pedepsele şi sancţiunile de care sunt pasibili eventualii evazionişti. Am ales această temă deoarece în România la ora actuală evaziunea fiscală este foarte dezvoltată şi din ce în ce mai multe persoane fizice sau juritice încearcă să fraudeze statul prin neplatirea taxelor. 4 . deoarece obligaţiile fiscale au lovit permanent în averea contribuabililor. ale diferitelor categorii de contribuabili (firme sau persoane fizice).Multitudinea obligaţiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor şi nivelul acestora au constituit un factor motivant. atingând interesul material în cel mai sensibil punct .

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (www.EVAZIUNEA FISCALĂ Noțiuni generale Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte şi rău asimilate. a cărui fiscalitate excesivă este tot aşa de vinovată ca şi cei care provoacă această evaziune. ci îl vor determina să ia o serie de măsuri şi precauţii minuţioase. aceasta tinde să evadeze. deci acestea „pun pe fugă" materia impozabilă. a metodelor şi modalităţilor defectuoase de aplicare. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. care reuşeşte să elimine până acum. Amenzile fiscale nu-1 vor determina pe contribuabil să declare exact veniturile pe care le are. 672/27.07. pentru a se sustrage 1 Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005. 241/2005. publicată în Monitorul Oficial Nr. confuziile şi impreciziile menţionate (Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. bugetelor locale. în întregime sau în parte. de la plata impozitelor. Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii impozabile. publicată în Monitorul Oficial Nr. în cea mai mare măsură.07. precum şi a neprevederii şi nepriceperii legiuitorului.2005): „Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace.2005 5 . bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau străine "1.antievaziunero) utilizează definiţia sintetică. 672/27. precisă.

Editura Economică. nu de necinste.“Evaziunea fiscală între latura permisivă. când producţia de mărfuri a devenit predominantă. Aceste elemente de finanţe publice s-au dezvoltat în orânduirea feudală. fără nicio ezitare. aspectul contravenţional şi caracterul infracţional”. Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico – sociale complexe de maximă importanţă cu care statele de astăzi se confruntă şi ale căror consecinţe nedorite caută să le limiteze cât mai mult.2 2 Patroi D. Efectele evaziunii fiscale se repercutează direct asupra veniturilor fiscale. statul ar trebui să se preocupe sistematic şi eficient de preîntâmpinarea şi limitarea fenomenului. Bucureşti. care este mai viu şi mai puternic manifestat în păturile orăşeneşti. Spiritul de evaziune fiscală se naşte din jocul interesului şi este o formă a egoismului uman. Natura omenească are tendinţa să pună interesul particular înaintea interesului general şi să considere impozitul că o povară. Este cunoscut că primele elemente de finanţe publice (relaţii economice băneşti . taxe. 2006. pag. A înşela Fiscul se consideră o probă de abilitate. . Abia în orânduirea capitalistă. Există la contribuabil o psihologie de a nu plăti decât ceea ce nu se poate să nu plătească. împrumuturi) au apărut în orânduirea sclavagistă. a plăti ceea ce pretinde Fiscul este o dovadă de naivitate. Dacă nu ar fi decât aceste cauze aduse de evaziunea fiscală.de la obligaţiile faţă de stat.impozite. unde relaţiile marfa-bani au cunoscut o mare amploare.. conduc la distorsiuni în mecanismul pieţei şi pot contribui la inechităţi sociale datorate „accesului” sau „înclinaţiei” diferite la evaziunea fiscală din partea contribuabililor. contribuabilii au căutat să reducă obligaţiile fiscale. Evaziunea fiscală trebuie privită întotdeauna în strânsă legătură eu existenţa finanţelor publice de-a lungul istoriei. nu de integritate. 13 6 . Aceasta reprezintă în natura omenească un spirit de a se sustrage de la obligaţiile faţă de Fisc. odată cu dezvoltarea economiei de schimb. eradicarea fiind practic impisibilă. Din cele mai vechi timpuri. Până atunci erau folosite prestaţiile în muncă şi dările în natură. recurgând la cele mai diverse şi ingenioase metode. relaţiile băneşti capătă o largă dezvoltare şi asigură suportul pentru exercitarea funcţiilor internă şi externă ale statului. şi nu ca o legitimă contribuţie la cheltuielile publice necesare pentru bunul mers al societăţii. Această mentalitate şi conduită există şi la omul cel mai cinstit şi constă în sustragerea de la îndatoririle sale faţă de Fisc.

a depozitelor şi magaziilor. Creşterea alarmantă a cazurilor de neevidenţiere corectă a operaţiunilor economice. manifestat în special de diferite categorii de contribuabili. Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale se prezintă sub infinite forme. care nu implică fapte ce întrunesc elementele unei infracţiuni. filialelor. Măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale s-au concretizat prin adoptarea Legii nr. înregistrările fictive în contabilitate. este o consecinţă a unor imperfecţiuni ale legislaţiei sau a lipsei unor reglementări în perioada de tranziţie la economia de piaţă» lacunele legislative sunt mai evidente şi perfecţionarea cadrului legal este un proces de durată. distrugerea intenţionată de documente. chiar de natură penală şi evaziunea fiscală propriu-zisă. a creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor. punctelor de lucru. înfiinţarea unor firme-fantomă. care constituie un fapt ilicit. Proliferarea faptelor ilegale. Evaziunea fiscală ilicită. aceasta având uneori un caracter fraudulos şi poate fi legală sau tolerată. cărora le revin obligaţii fiscale. nedeclararea sucursalelor. acesta îşi are originea în România de la primele încercări de adaptare în ţara noastră a conceptelor modeme ale universalităţii şi uniformităţii impunerii. In condiţiile economiei de piaţă. intrată în vigoare la 24 noiembrie 1994. 87/1994. simple neadevăruri. în condiţiile diminuării capitalului de stat în favoarea capitalului privat. Este necesar să se facă o distincţie clară între frauda fiscală.Revenind la spiritul antifiscal. ascunderea unor activităţi comerciale. taxelor şi a altor sume datorate statului. dar ele se împart în două categorii: ■ ■ procedee ilicite. Lipsa unor reglementări legale. Aceasta a apărut că o necesitate impusă de 7 . ale creşterii şi diversificării numărului de agenţi economici. prezentarea de documente false la operaţiuni de import-export au făcut necesară luarea de măsuri ferme de stopare sau cel puţin de diminuare severă a fenomenului de evaziune fiscală. întocmirea şi prezentarea de date nereale în bilanţuri şi balanţe. din cauza tendinţei de a fi sustrase de sub incidenţa legii venituri substanţiale. folosirea unor evidenţe duble. organele fiscale se confruntă cu un fenomen evazionist ce ia proporţii de masă. îndeosebi a celor din domeniul económicofinanciar.

75/2001. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. precum şi a unei neprevederi şi nepriceperi a legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi cei pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune.schimbarea modului şi relaţiilor de producţie. dar nici una dintre încercări nu acoperă în întregime faptele în care acest fenomen se concretizează. De asemenea. 8 . Trebuie să menţionăm şi perfecţionarea cadrului legislativ din acest domeniu prin Legea nr. faţă de îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor. avem de-a face cu cele două forme diferite ale evaziunii fiscale: • • evaziunea fiscală legală. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. că urmare a transformărilor social-politice şi economice intervenite după 1989. taxelor. a fost organizat cazierul fiscal al contribuabililor. reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. „Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte. Formele evaziunii fiscale Încă de la începutul secolului s-a încercat a se da o definiţie cât mai completă noţiunii de evaziune fiscală. Tot în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale şi al întăririi administrării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. ea a fost direct determinată de atitudinea agenţilor economici şi a persoanelor fizice care acţionează pe teritoriul României." După modul în care se procedează în activitatea de evitare a legislaţiei fiscale. contribuţiilor şi a altor sume datorate statului. a metodelor defectuoase aplicate. că urmare a activităţilor economice generatoare de venituri supuse impozitării. evaziunea fiscală frauduloasă.

In această situaţie. Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o anumită parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasă de la impunere.Evaziunea fiscală legală (tolerată) Prin evaziunea fiscală legală se înţelege activitatea contribuabilului de a ocoli legea. în funcţie inventivitatea contribuabililor şi largheţea legii. exactă şi cuprinzătoare. exploatând insuficienţele legislaţiei fiscale şi financiare. Metodele cel mai frecvent folosite sunt următoarele: • • • • • investirea unei părţi din profitul realizat în achiziţii de maşini şi utilaje pentru care folosirea prevederilor legale privind donaţiile filantropice. In aceste cazuri. faptele de evaziune fiscală. eludează în mod „legal" prevederile acestora. indiferent dacă acestea au scăderea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol. contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai favorabilă. care prevăd importante facilităţi pentru constituirea de fonduri de amortizare sau rezervă într-un cuantum mai mare decât cel statul acordă reduceri la impozitul pe profit. recurgând la o combinaţie neprevăzută a acesteia. datorită modului în care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectivului impozabil. contribuţiile la sprijinirea activităţilor social-culturale. avut loc sau nu. 9 . Această formă de evaziune fiscală este posibilă atunci când legea este lacunară sau prezintă inadvertenţe. pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de reglementările fiscale aflate în vigoare. Procedând astfel. în interpretarea favorabilă a dispoziţiilor legale. reclamă şi publicitate. valoare mai mare decât cele care rezultă din aplicarea cotelor legale. taxelor şi contribuţiilor. sustrăgându-se total sau în parte plăţii impozitelor. Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi. deci „ tolerată "prin scăparea din vedere. sunt diversificate şi numeroase. justificat din punct de vedere economic. În practică. contribuabilii rămân în limita strictă a drepturilor lor şi statul nu se poate apăra decât elaborând o legislaţie bine studiată. singurul vinovat de producerea evaziunii fiscale este doar legiuitorul. ştiinţifice şi sportive. bazate pe interpretarea favorabilă a legii (evaziunea fiscală legală). clară.

la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau a altor căi de sustragere de la plata impozitului datorat.Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala) Frauda fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legii. Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscală) se manifestă atunci când contribuabilul.declararea de venituri impozabile inferioare celor reale . cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor. După cum s-a constatat. ele fiind practic nelimitate. În ţara noastră. un exemplar real şi altul fictiv 10 . profitându-se de modul specific în care se face impunerea. Nivelul evaziunii fiscale într-un anumit stat este invers proporţional cu gradul de consimţire la impozit al contribuabililor din acel stat. după apariţia Legii nr. realitatea nu a fost pe măsura aşteptărilor celor care doreau o diminuare severă a fenomenului evazionist.alcătuirea de registre contabile nereale . Prin evaziune fiscală frauduloasă (ilicită) se înţelege acţiunea contribuabilului de a încălca (viola) prescripţia legală.întocmirea de declaraţii false .nedeclararea materiei impozabile . Dimensiunile evaziunii fiscale diferă de la o ţară la alta. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. taxelor. fenomenul de evaziune fiscală este intens. obligat să furnizeze date în sprijinul declaraţiei de impunere.întocmirea de documente de plăţi fictive .executarea de registre de evidenţe duble. În activitatea fiscală există însă forme care se regăsesc mai frecvent: . contribuţiilor şi a altor sume cuvenite statului. iar cauzele acestuia au fost legate de slăbiciunea legislaţiei fiscale şi de faptul că măsurile de sancţionare nu au fost în măsură să-i sperie pe cei care comit astfel de fapte. “În general este greu să se determine toate formele de evaziune de acest gen. iar eficacitatea sistemului fiscal se măsoară nu atât prin nivelul veniturilor fiscale atrase la buget. recurge la disimularea obiectului impozabil. înainte de 1994 se considera că legea privind evaziunea fiscală era o necesitate stringentă şi gravitatea măsurilor sancţionatorii ce vor fi instituite prin ea îi vor determina pe evazioniştii de profesie sau de ocazie să se gândească mai mult înaintea săvârşirii unor astfel de acte şi fapte. în funcţie de legile şi realităţile fiscale ale acestora. cât prin gradul de consimţire la impozit.

în încercarea de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale legale.vânzările făcute fără factură. ■ sistemul legislativ fiscal care. 2005. este în mai multe state o problemă acută şi frecventă. prezintă mari lacune. datorită evaziunii fiscale. ■ ■ fiscal. mărimea acestora nefiind deloc neglijabilă. Bucureşti. modul de organizare. cât şi efect pentru evaziune. ■ 3 psihologul contribuabilului şi insuficienţa educaţiei fiscale şi civice a acestuia. pe lângă faptul că este incomplet. dintre care. cu 23% din PIB. care presupune o convenţie între patron şi contabilul şef. – “Evaziunea fiscală. mai cu seamă pentru fenomenului de evaziune fiscală. ei fiind astfel ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă. iar ţările cu cei mai buni plătitori de taxe sunt Marea Britanie (evaziune 6%). menţionăm pe cele mai importante: ■ excesivitatea sarcinilor fiscale (povara fiscală). conform unui raport al Asociaţiei contribuabililor italieni şi Klrs Network of Business Ethics.69 11 . Evaziunea fiscală atinge în România 18% din PIB. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii fiscale”.. care ascund operaţiunile reale supuse impozitării . funcţionare şi dotare a organelor fiscale şi a celor de control financiar- lipsa unor reglementări clare. p. creează pentru contribuabilul evazionist un spaţiu larg de manevră. imprecizii şi ambiguităţi. precise şi unitare. fiind atât cauză. precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă.falsificarea bilanţului. ca mijloc de fraudare a fiscului. pentru combaterea acestui fenomen. Cauzele evaziunii fiscale Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple.”3 România deţine în prezent locul II în clasificarea UE privind evaziunea fiscală.-diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli neefectuate în realitate . Olteanu I. fiind depăşită doar de italieni. Bistriceanu G. Micşorarea încasărilor bugetare din impozite. Belgia (evaziune 5%) şi Suedia (evaziune 3%). Bulgaria se menfine cu 18% în topul primelor trei evazioniste din Europa. Editura ASE.

tară a se verifica dotările şi condiţiile reale de desfăşurare a acestora. precum şi de alţi factori specifici. ■ lipsa reglementărilor procedurii de suspendare a agenţilor economici. de a autoriza înfiinţarea şi funcţionarea de societăţi comerciale.Posibilităţile de eludare a Fiscului diferă de la o categorie socială la alta. datorită faptului că impunerea se face pe bază de declaraţie. cu modificările ulterioare. la care s-au constatat abateri repetate. Efectele evaziunii fiscale 12 . în schimb. salariaţii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilităţi de eludare a Fiscului. liber-profesioniştii au din plin posibilităţi de eschivare de la impozit. abaterile fiscal-financiare şi deficienţele din activitatea agenţilor economici au în principal următoarele cauze: ■ posibilitatea oferită prin prevederile Legii nr. de modul concret de stabilire a materiei impozabile. cu multe activităţi în obiectul de activitate. deşi Legea nr. Dintre toate categoriile sociale. prevede posibilitatea suspendării activităţii agenţilor economici. în funcţie de natura şi provenienţa veniturilor ori a averii supuse impunerii. 31/1990 republicată în 1998. care nu asigură condiţiile pentru recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului. deoarece impunerea acestora se face pe baza declaraţiei unui terţ întreprinzător (angajator). industriaşii. ■ limita minimă a capitalului social (200 lei noi pentru SRL-uri). In mod concret. în vederea identificării operative a cazurilor de contrabandă şi implicit de evaziune fiscală. în cadrul legal existent. ■ lipsa de operativitate şi uneori chiar refuzul organelor vamale în furnizarea de informaţii legate de operaţiunile de vămuire. comercianţii. 31/1990 republicată în 1998. de modul de organizare a controlului fiscal. în raport cu condiţiile sociale şi economice ale perioadei de tranziţie din ţara noastră. cu modificările ulterioare.

este posibil a se lua măsura reducerii cotelor de impunere (relaxare fiscală). statul trebuie să ia măsuri cu efect imediat . în mod imediat. în vederea îndestulării nevoilor reclamate de existenţa statului. fondurile sunt sigure şi încasate la timp. o creştere a volumului veniturilor statului. în care nevoia de bani a statului este satisfăcută. se reduce volumul de venituri ce se sustrag de la bugetul de stat. implicit. efecte sociale. Aceasta duce la o creştere a presiunii fiscale care. pentru realizarea condiţiilor dezvoltării societăţii. de funcţiile şi obligaţiile acestuia. legale şi destinaţia lor clasică este o sarcină contributivă normală. Analizând funcţiile impozitelor şi taxelor. pentru acoperirea cheltuielilor sale. Impozitele şi taxele au o multitudine de funcţii. determină o creştere a rezistenţei la impozitare şi o creştere a fenomenului de evaziune fiscală. Reducerea evaziunii fiscale determină. la rândul ei. începând cu funcţia de bază a alimentării bugetului de stat şi terminând cu funcţiile sociale şi politice. Impozitele constituie o formă de prelevare a unei părţi din venitul sau din averea persoanelor fizice sau juridice. În acest mod. In această situaţie.Impozitele sunt. tară contraprestaţie şi cu titlu nerambursabil. din care se poate ieşi. şi anume: • • • • efecte asupra formării veniturilor statului. Aceasta determină automat un buget de stat mai mic. în interdependenţă cu fenomenul de evaziune fiscală. la dispoziţia statului. efecte politice. Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului Existenţa fenomenului de evaziune fiscală duce în mod direct şi obligatoriu la diminuarea volumului veniturilor statului.creşterea cotelor de impunere la impozitele existente şi chiar înfiinţarea de noi impozite şi taxe. Se produce un cerc vicios. care nu mai poate să acopere crearea de fonduri financiare necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor de bază. dacă se reduce semnificativ fenomenul evaziunii fiscale şi. se pot constata mai multe tipuri de efecte. efecte economice. 13 . prin natura lor. în condiţiile aceluiaşi nivel de impozitare şi ale aceleiaşi politici fiscale. Această prelevare se face în mod silit. pe care cetăţeanul o suportă faţă de stat.

prin fapte de evaziune fiscală privează direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin. bugetul de stat este un mijloc pentru corectarea conjuncturii economice. ce rămân la dispoziţia persoa¬nelor fizice sau juridice pentru consum personal şi acumulare. rezistentă la impozitare şi ponderea fenomenului de evaziune fiscală. Ca o consecinţă directă a menţinerii unei fiscalităţi ridicate sau a creşterii acesteia apare diminuarea veniturilor. structura bugetară îndeplineşte o serie de funcţii importante. În al doilea rând. Aceasta 14 . ■ un altul indirect. unele ţări au acordat prioritate luptei antişomaj şi altor căi cu efecte deflaţioniste Pentru a-şi îndeplini aceste funcţii. Contribuabilii care varsă la buget o mare parte a veniturilor lor sub formă de impozite şi taxe sunt lipsiţi de mijloace financiare. In cazul când veniturile bugetare sunt mai mici. prin determinarea administraţiei centrale de a majora cotele de impozitare şi deci de a creşte presiunea fiscală. Planurile adoptate au un caracter pur orientativ pentru agenţii economici. bugetul de stat are nevoie de un volum crescut al veniturilor şi mai ales de venituri sigure şi la termenele prevăzute. în sensul că nu primesc subvenţiile sau ie primesc la cote reduse şi cu întârziere. De asemenea. Efectele fenomenului de evaziune fiscală diminuează considerabil veniturile bugetului de stat şi. pentru a-şi continua activitatea în condiţii bune. cât şi asupra celor care nu îşi respectă obligaţiile fiscale. bugetul de stat nu mai are forţa financiară necesară îndeplinirii scopurilor propuse. implicit. bugetul de stat este un mijloc de asigurare a echilibrului general economic. Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor statelor cu economie de piaţă. Efectele pot fi atât asupra contribuabililor ce îşi respectă obligaţiile fiscale. de intervenţie a statului în viaţa economică. prin neplata obligaţiilor fiscale. Bugetul de stat este un fundament al măsurilor de reglare a proceselor economice. programele de subvenţionare şi sprijinire de către stat a acelor contribuabili care au de suferit. Măsurile adoptate sunt diferite de la o ţară la alta. In primul rând. diminuează forţa financiară de care are nevoie acesta.Se poate observa că fenomenul de evaziune fiscală influenţează în mod negativ volumul veniturilor statului prin două mecanisme: ■ unul direct.

şi aceste programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfârşit. toate campaniile electorale au avut în cuprinsul lor lupta împotriva corupţiei. prin intermediul subvenţiilor şi al facilităţilor fiscale. care nu-şi respectă obligaţiile fiscale. care nu pot fi introduse în circuitul economic. Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală După decembrie 1989. Subvenţiile se realizează atât pe calea cheltuielilor directe. deoarece se descoperă evaziunea fiscală. Acestea se pot realiza numai în condiţiile în care există fonduri suficiente la bugetul de stat. influenţa este în sensul obţinerii unor venituri crescute la dispoziţia lor. pentru asigurarea supremaţiei legii. efectuate din resurse bugetare. In condiţiile în care fenomenul evaziunii fiscale este însemnat. reeşalonări). ce ajung la bugetul de stat.determină o dereglare gravă iau încetarea activităţii unor agenţi economici. cât şi pe calea renunţării statului la anumite venituri bugetare. care conduce la diminuarea veniturilor de la bugetul de stat şi în această situaţie statul nu-şi poate îndeplini funcţiile şi sarcinile sale. a fenomenului de evaziune fiscală. Aceste venituri vor merge în conturi bancare camuflate sau vor pătrunde în economia subterană. a economiei subterane. întreţinând în acest mod evaziunea fiscală. determină menţinerea de cote de impozitare mari sau chiar creşterea unora dintre ele. Acest 15 . amânări. în condiţiile existenţei evaziunii fiscale ridicate. Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală Sustragerea de la plata impozitelor constituie o faptă foarte gravă. situaţie care poate produce dezechilibre la nivelul economiei naţionale. reduceri. existenţa unui volum mic de venituri. bugetul de stat se micşorează. Acordarea de facilităţi fiscale se referă la măsuri care să stimuleze anumite activităţi economice (scutiri. Bugetul de stat reprezintă un instrument de realizare a unor obiective social-economice. In cazul agenţilor economici. Pe de altă parte. în economia românească apare o neîncredere accentuată a contribuabililor în puterile politice şi în special în cele aflate la guvernare.

07.”4 In prima parte a Legii nr. De aici rezultă în mod clar importanţa cunoaşterii fenomenului de evaziune fiscală. Eficacitatea procesului de stopare sau măcar de limitare severă a fenomenului de evaziune fiscală constă în capacitatea de a înlătura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele respective şi nu de înlăturare a efectelor acestui fenomen. ce îl determină pe contribuabil să recurgă la acte de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale legale.pdf 16 . a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. având o importanţa deosebită asupra evoluţiei sistemului politic din ţara noastră.factor de nemulţumire a cetăţenilor este determinat de sentimentul de inechităţi sociale şi economice. 241/2005 este definită noţiunea de evaziune fiscală şi sunt stabilite obligaţiile contribuabililor care desfăşoară activităţi permanente sau temporare. 672/27. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea Monitorul Oficial nr. etiologia sa şi efectele economice.2005 şi demnităţilor publice. Din toate aspectele prezentate în acest capitol rezultă importanţa majoră a faptului că fenomenul de evaziune fiscală trebuie sever diminuat.onpcsb. Având în vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscală. pentru a înlătura acest lanţ de efecte negative. sociale. a mecanismului de transpunere în realitate şi factorii psihologici şi morali. 4 www. principala direcţie de combatere a acestuia se face prin masuri legislative (instrumente de lucru).ro/pdf/anuntnoiembrie. în partea a doua sunt prevăzute capitole distincte de infracţiuni şi pedepse. politice şi morale pe care le produce. generatoare de venituri impozabile. publicată în Legea nr. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. în acest sens au fost elaborate: ■ ■ “Legea nr. ce sunt produse şi amplificate de evaziunea fiscală crescută. cât şi contravenţia sancţiuni. Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest scop Pentru a stabili şi aplica cele mai bune şi eficiente măsuri de combatere a evaziunii fiscale trebuie în primul rând să cunoaştem cauzele acestui fenomen.

în tot sau în parte. punerea în circulaţie. de către contribuabili. la cererea organului de control. taxa sau contribuţia.Dintre infracțiuni menţionăm. alterarea sau distrugerea de acte contabile. ■ refuzul de a prezenta organelor de control. a veniturilor şi calcularea eronată a impozitelor. ■ sustragerea de la obligaţiile fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate în scopul obţinerii de venituri. 17 . distribuirea. să constituie infracţiuni. dacă fapta a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile. documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă. a documentelor financiare şi fiscale. taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice. împuternicite conform legii. Contravenţiile sunt acele fapte care. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. precum şi bunurile materiale supuse impozitelor. cu consecinţa diminuării nepredarea de către contribuabili. ■ emiterea. au un pericol social mai mic şi dintre ele menţionăm: ■ ■ ■ nedeclararea. taxelor şi a contribuţiilor. fără drept. valorii creanţei fiscale cuvenite statului. în orice mod. ■ întocmirea incompletă şi necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile. în scopul obţinerii de venituri. în termenele prevăzute de lege. omisiunea. în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare. cumpărarea. sau deţinerea în vederea punerii în circulaţiei. fără drept. că urmare a unor operaţiuni fictive. memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor. completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente fiscale false. sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţilor fiscale. a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente legale. potrivit legii penale. organizarea şi conducerea de evidenţe contabile duble. prin nedeclararea veniturilor impozabile. justificative şi contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligaţiile fiscale. a documentelor bunurilor supuse impozitelor. a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul. taxelor şi contribuţiilor. ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor. în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile.

care fac obiectul noilor reglementări. potrivit legii. ca măsură complementară. potrivit legii. contribuabilii au deschise conturi de disponibilităţi băneşti. nivelul impozitului sau taxei datorate. de către contribuabilii cărora le revin asemenea obligaţii. în vederea stabilirii veridicităţii declaraţiei de impunere şi a realităţii înregistrării acestora. taxelor şi a contribuţiilor neachitate la termen. a dispoziţiilor date prin actul de control încheiat de neonorarea. situaţiilor sau a oricăror alte date în legătură cu activitatea efectuată de unitatea şi subunităţile de care răspund contribuabilii. în vederea urmăririi silite a impozitelor. cerute de organele financiar-fiscale.■ refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor şi taxelor. 18 . în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Această ultimă măsură. taxelor şi contribuţiilor care se realizează prin stopaj la sursă. precum şi utilitatea. ■ repararea prejudiciului adus statului în cazul evaziunii fiscale prin aceea că organul de control are legiferat dreptul de a stabili. utilizând orice documente şi informaţii referitoare la activitatea şi perioada desfăşurată. a documentelor cu regim special. la termenele legale. în vederea cunoaşterii realităţii financiar-contabile din acea unitate sau subunităţi. astfel: ■ ■ ■ amenda fiscală (contravenţională) este mijlocul cel mai obişnuit pentru sancţionarea dobânda reparatorie sau majorările de întârziere şi penalităţile pentru confiscarea bunurilor. a tipurilor de creanţă fiscală emise de organele competente. Sancţiunile fiscale sunt multiple şi ele pot fi clasificate în raport cu severitatea şi modul de aplicare. la care organele financiar-fi scale. considerate contravenţii şi se aplică de organul de control în sumă fixă. de către bănci sau instituţii financiare. ■ ■ neducerea la îndeplinire. ■ nereţinerea şi nesăvârşirea. inclusiv a dobânzilor. la termen. în mod nejustificat. impozitelor. ■ nedepunerea actelor. prin estimare. constituie o dezvoltare şi o reconsiderare a sistemului fiscal din ţara noastră. abaterilor fiscale. alături de sancţiunile fiscale menţionate mai sus. neplata integrală şi la termen a impozitelor şi taxelor datorate.

19 .

Sebastian Vlădescu. zahăr brut. controlul strict al accesului în ţară a produselor cu risc de evaziune ridicat. cu trecerea lor pe culoare specifică şi plata obligaţiilor vamale şi fiscale în puncte prestabilite. fructe. printre cele mai severe prevederi. introducerea registrului operatorilor intracomunitari. taxarea inversă pentru grupe de produse precum cereale. carne şi produse din carne.Studiu de caz Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale. ieri. flori. introducerea unor noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale. legume. zahăr. a apreciat că măsurile sunt dintre cele mai dure. El a menţionat. prin care se va încerca eliminarea a cât 20 . “Cabinetul Boc a decis. Ministrul Finanţelor Publice.

peşte. 2. şi menţinerea doar a celor de producţie. aceştia având dreptul de a opri mijloace de transport pentru control. 21 . răspunderea comună a administratorului în cazul insolvenţei. iar pentru tranzacţiile în interiorul ţării cu aceleaşi produse. 3.000 de ţigarete sau mai mult de 200 de litri de băuturi spirtoase fără a fi marcate sau marcate necorespunzător va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 4 ani. respectiv la beneficiar. ci vor intra în închisoare pentru o perioadă cuprinsă între doi şi şapte ani. pentru consum de uz personal şi fără accize. fructe. carne. Actul normativ prevede că deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a peste 10. dar fără ca după acest interval să mai fie eliberate noi autorizaţii. fapta lor fiind tratată drept infracţiune. legume. obligativitatea avizului Fiscului în cazul cesionării firmelor cu datorii. noua autorizaţie urmând să fie acordată pentru maxim un an. care vor fi în număr limitat atât în cazul producătorilor de ţigarete.mai mult din evaziunea în zona TVA intracomunitare. după ce în 2009 a permis inspectorilor Gărzii să confişte bunuri şi să participe la percheziţii. 5. Persoanele fizice care trec graniţa fără să declare la vamă că deţin asupra lor o sumă egală sau mai mare de 10. cât şi al rafinăriilor". zahăr şi materiale de construcţii vor avea TVA. dar condiţionat de lipsa datoriilor bugetare şi plata unei garanţii. La 1 august va fi suspendată valabilitatea autorizaţiilor deţinute de antrepozitarii fiscali de produse accizabile şi îi va obliga pe aceştia să obţină un nou aviz. Principalele prevederi 1. 4. Atribuţiile comisarilor Gărzii Financiare şi angajaţilor Autorităţii Vămilor vor fi extinse în vederea combaterii evaziunii. iar termenul de valabilitate a actualelor avize va fi limitat la cinci ani de la data eliberării. Achiziţiile intracomunitare de cereale. va fi aplicată taxarea inversă. Până la acea dată. flori. plata anticipată a TVA. 6. eliminarea antrepozitelor fiscale de depozitare. "cu excepţia celor ale producătorilor. vor fi introduse limite cantitative la produsele de tutun şi alcool care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free.000 euro nu vor mai fi sancţionate cu amendă şi confiscarea banilor.Va fi sistată şi eliberarea de autorizaţii de funcţionare pentru magazine duty-free. la care se adaugă pâinea. a taxelor vamale şi accizelor în cazul duty-free-urilor.

parfumuri. Va fi introdusă o acciză de 100 euro/hl de produs la băuturile fermentate altele decât bere şi vin. creşterea veniturilor la buget şi diminuarea evaziunii fiscale. care va include toate persoanele impozabile şi companiile care efectuează operaţiuni intracomunitare. Firmele sau persoanele fizice care preiau de la un debitor declarat insolvabil active vândute fictiv sau la un preţ "neserios" faţă de valoarea de piaţă vor răspunde solidar cu acesta. bijuterii şi alte produse de lux. Operaţiunile de cesionare ori înstrăinare. dar au o mai mare alcoolemie.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-bocsa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131 22 . la produsele intermediare. şi va fi majorată acciza cu 100 euro. care nu îşi mai pot achita obligaţiile de plată restante. 9. părţilor sociale sau activelor fixe ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată trebuie anunţate cu cel puţin 60 de zile înainte de realizare. Vor fi reintroduse şi accizele la iahturi. instituţiile de credit vor fi obligate să furnizeze Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală date privind rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise şi să informeze dacă un debitor are sau nu închiriate casete de valori. în vederea efectuării controlului financiar-fiscal. după ce anul trecut a decis eliminarea acestor taxe care contravin normelor comunitare. (M. Guvernul asumându-şi astfel riscul unei sancţiuni din partea Comisiei Europene. La 1 iulie va fi înfiinţat "Registrul operatorilor intracomunitari". 11. În acelaşi timp.gandul. blănuri. la 165 euro/hl. sub orice formă.7.” 12. precum cidrul şi băuturi fermentate din fructe.T.)” -http://www. a acţiunilor. 10.gandul. vor răspunde solidar şi administratorii de drept ori de fapt care în perioada exercitării mandatului ori a controlului efectiv nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei deschiderea procedurii insolvenţei. 8. pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate. Tot pentru debitorii declaraţi insolvabili. măsura având ca scop o mai bună monitorizare a acestora. care fac parte din aceeaşi categorie.info/news/noi-masuri-de-combatere-aevaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget62171315 5 http://www. şi vor fi condiţionate de plata datoriilor bugetare. informaţii care vor fi utilizate de ANAF pentru recuperarea datoriilor. arme de vânătoare.

. conservatoare şi implicând o politică de stat. în condiţiile în care justiţia anchetează sute de personalităţi bănuite că şi-au ascuns câştigurile în Liechtenstein (flux ştiri AFP)..“Germania a început să-şi dea seama. iar „asemenea evenimente antrenează reflexe protectioniste. a doua zi după o spectaculoasă percheziţie la domiciliul şi biroul său. . In anul 2000. a subliniat că noul scandal riscă să lase urme. .. .Se vorbeşte despre investigaţii şi despre „cea mai amplă anchetă fiscală cunoscută vreodată de Germania".Potrivit Süddeutsche Zeitung.După cum a apreciat cancelarul Angela Merkel..”6(flux ştiri Newsln) 6 flux ştiri Newsln 23 . a avertizat ministrul.Toate privirile se întorc de-acum către Liechtenstein şi în special către banca LGT a familiei princiare. . . frauda se referă în unele cazuri la sume „mult mai importante decât în cazul Zumwinkel".. .Reputaţia patronatului german a fost serios ştirbită în ultimii ani de două afaceri cea de corupţie de la Volkswagen şi cea a normelor nedeclarate ale conglomeratului Siemen. s-a scris mult despre conturile acestuia din Liechtenstein. că s-ar putea afla în faţa celui mai mare scandal de evaziune fiscală din istoria sa. iar aceste ordonanţe urmează să fie puse în aplicare.. în timpul uriaşului scandal al fondurilor nedeclarate ale CDU (Partidul Conservator Creştin-Democrat).. .. „Elitele sunt cele care provoacă prăbuşirea sistemului". este deja cunoscută: influentul şef al Poştei Germane. Klaus Zumwinkel. bănuit că a lipsit administraţia fiscală de plata unui milion de euro. . personalităţi-cheie ale ţării noastre au vrut să se sustragă datoriei lor de solidaritate pe care o reprezintă plata impozitelor practicând o evaziune fiscală către Liechtenstein"...Ministrul de finanţe. ceea ce nu ne putem permite". „în foarte multe cazuri. El şi-a prezentat demisia. Una dintre aceste „personalităţi-cheie ". după 18 ani la conducerea Poştei Germane.... a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanţe... în februarie 2008. scandalul „merge dincolo de ceea ce-mi puteam imagina".Nu este pentru prima dată când micul principat apare în prim-planul unui scandal financiar în Germania. au fost emise 900 de ordine de percheziţie împotriva a circa 700 de suspecţi. citat de ediţia on-line a revistei EHe Zeit. Peer Steinbrück..

alte trei persoane implicate în dosar au fost găsite nevinovate.7 miliarde USD şi a devenit cel mai bogat român. 27 august 2007 www... afaceristul de la Oneşti este acuzat de spălare de bani şi evaziune fiscală. “. Dinu Patriciu a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală. dar. în mai 2005. C. sau sunt interlopi protejaţi de poliţişti. sunt banii părinţilor .700 de miliarde de lei (circa 77 milioane lei)”9(www.kritik. bancrută fraudu¬loasă şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni. spălare de bani.”8 “.antena3...„A. Alături de el. ale căror tentacule s-au întins spre Orient.kritik. dar niciodată în folosul bunăstării generale a contribuabililor. delapidare. s-a demonstrat că instituţiile statului nu sunt deplin funcţionale unor angajaţi corupţi sau fricii conducătorilor lor că vor fi destituiţi din funcţiile pe care le ocupă dacă îşi îndreaptă atenţia asupra acţiunilor unor persoane care savurează o imunitate specială. ai preşedintelui. iar veniturile acestora nu sunt verificate sub aspectul legalităţii provenienţei şi al impozitării conform legii.. manipularea pieţei de capital. (www.kritik..12 mai 2008 9 www. constituirea de grup infracţional organizat şi două fapte de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Iacobov a fost achitat de judecători în dosarul Rafo Oneşti. (www. C. nu este străin de sălile de judecată şi Parchet. Indiferent de rezultatele alegerilor locale sau generale. Prin aceste infracţiuni economice au prejudiciat bugetul de stat cu 2. obţinută cu importante contribuţii la alimentarea unor trasee financiare obscure. adeseori. motivaţia acestei stări de fapt poate fi auzită cel mai adesea: .. înşelăciune.. de procurori etc.ro) 7 8 Cotidianul. posesorii de active de lux continuă să reprezinte „noile modele de succes".kritik....antena3. aceştia sunt oamenii prim-ministrului. recent aducându-se şase capete de acuzare: spălare de bani.”7 (Cotidianul. Acestea sunt metode clasice de timorare a autorităţilor prin menţinerea unor legende pe piaţa zvonurilor.(www.. Grupul de la RAFO....ro . Iacobov şi acoliţii săi au reuşit ca prin trei contracte încheiate pe parcursul a zece zile să prejudicieze Rafo SA cu 243 miliarde lei (circa şapte milioane euro)..“In România. în care activează Iancu şi Tender.....12 mai 2008).ro 24 .ro ... 27 august 2007)... Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrolpentru 2. ai partidului x sau y. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis achitarea lui Corneliu Iacobov deoarece: „faptele pentru care au fost cercetaţi nu sunt prevăzute în legea penala sau nu există". evaziune fiscală..ro) . în 2006 era să se trezească cu dosar penal pentru şase capete de acuzare: complicitate la evaziune fiscală.ro) .

Pentru complicitate au fost deferiţi justiţiei Nicolae Cristaa . în calitate de asociat şi preşedinte al CA al Ana Electronic. Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare. fund acuzat de evaziune fiscală şi trimis în judecată „A fast o simplă tranzacţie care n-are nicio legătură cu ceea ce se vorbeşte. Copos primeşte o grea lovitură. In plus. membru fondator al Fundaţiei ProRapid . aducând bugetului de stai un prejudiciu de 39. afirmă sursa citată. acţionar la Ana Electronic. m prezent consilier in cadrul CNLR. N-am nicio teamă. şi Stei ian loan Raţiu .4 miliarde lei vechi (pesta un milum euro). n-am nici un act semnat. Lucrurile sunt evidente". Senator şi fost vicepremier în Guvernul României. Ana Pan. acţionar la firmele Ana Electronic. Lucrurile au fost făcute în conformitate cu legislaţia în vigoare.M.“Constderat a fi unul dintre cei mai bogaţi români. Impex. care in 15 ani a reuşit să adune o avere de peste 300 de milioane de dolari. Ana Hotels. George Copos -proprietarul grupului de firme Ana . informează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la Transilvania OU. reprezentând valoarea prejudiciului.M. către Loterie. Ana Internaţional. 25 . Copos. Din punctul meu de vedere nu este nicio problemă.a fost trimis in judecată pentru o fraudă de pesta un milion de euro în dosarul vânzării unor spaţii comerciale către Loteria Română. Ana Imep şi Switel Corporation.fost director general şi preşedinta al Consiliului de administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română. spunea atunci Copos. Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei. Ana Teleferic. Ana Pan şi administrator unic (director) la societatea Rom Tour G. proprietate a firmei Ana Electronic. Anchetatorii spun că.şi Gabriel Rogoveanu agent imobiliar la firma Euroest Invest. in perioada iulie-decemhrie 2004. respectiv persoana juridică Rom Taur G. membru fondator al Fundaţiei ProRapid. Anchetatorii au fost însă de altă părere şi. împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu. prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu. Ana Group. am mai trimis în judecată alte patru persoane acuzate de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală Din prima categorie fac parte Gilio Giuzepe Roza.administrator la firma Transilvania Internaţional. Ana Group. Eu n-am mici o legătură cu Ioteria. alături de omul de afaceri. s-ar fi sustras de la plata obligaţilor fiscale. anchetatorii au pus sechestru pe o parte a banilor dtn conturile sale. inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui „pachet" de 38 de spaţii comerciale.

10 www. spaţiile achiziţionate de firma Rom Tour G. 15/1990 au intrat din nou în proprietatea statului.Comiterea infracţiunii de evaziune frscală prin „metoda interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare " între firma Ana Electronic SA şi CNLR a reieşit.5% din cifra de afaceri. susţine DNA. prin intermediul noilor proprietari. susţine DNA”10. Anchetatorii au descoperit că. cu plată".7 iunie 2008). din cauza controlului pe care aceştia îl exercitau asupra funcţionarilor din subordine şi a legăturilor pe care le aveau cu organele ierarhic superioare din sistem sau cu organele de control din cadrul sistemului''. Mai mult. spatiile comerciale au fost vândute fictiv către Niculaie şi Antoaneta Ghinea (cinci spatii). Aceasta din urmă. După circa şapte-zece zile.7 iunie 2008 26 . (www. a încheiat tranzacţii cu alte persoane din care reiese că aceleaşi spatii s-au vândut cu suma de numai 53 miliarde lei vechi (de aproape patru ori mai puţin). reprezentată de Copos şi Roza. în procesul de vânzare-cumpărare s-a ascuns faptul că bunurile dobândite de la stat în mod gratuit prin efectul Legii nr. în urma activităţilor de urmărire penală. la aceeaşi microîntreprindere. acceptarea a fost comunicată firmei Ana Electronic. Ion şi Măria Gilda Matei (şapte spaţii) şi către SC Rom Tour (26 de spatii). Impex SRL de la Ana Electronic au fost achitate din banii proveniţi de la Loterie şi nu din banii din activitatea anterioară a firmei Rom Tour.zf. calitate în care era obligată să plătească la data acestor tranzacţii un impozit pe venit prin aplicarea unei cote de numai 1. „Menţinerea învinuiţilor în funcţii de conducere a determinat serioase dificultăţi m stabilirea adevărului.M.ro . Prin vânzările alternative. aceleaşi spaţii comerciale au fost revândute către Loteria Română. în sumă de 211 miliarde lei vechi. de această dată.ro . dar. Astfel.zf. după ce în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din cadrul Loteriei s-a aprobat oferta de achiziţie a celor 38 de spaţii comerciale.

Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala nu este de neglijat ba chiar este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere aceasta ar putea in viitor duce la instabilitatea economiei nationale. deci. un sistem legislativ viabil si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.ro Evaziunea fiscala la ora actuala a devenit un fenomen omniprezent in lume pe plan economic si social. Dacă lucrurile ar fi stat aşa.juristnet. In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat ar determina un progres economic si iesirea din criza a economiei..Concluzi „Ocolirea impozitării ar putea să fi fost.Concluzia apreciatului economist-forum. 27 ..Pentru combaterea evaziunii fiscale ar trebui facut un control fiscal mult mai eficient. esenţială pentru bunăstarea economică. câştigul a fost obţinut cu preţul unei mari risipe de resurse şi prin introducerea unei inechităţi larg răspândite " .

Este necesar sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale.. 2006. Finante publice si evaziunea fiscala. 672/27. norme clare cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice. Bucureşti.”-Evaziunea fiscala. 241/2005.. Bistriceanu G. Editura ASE. aspectul contravenţional şi caracterul infracţional”.2005 Olteanu I. Mihai. din neglijenta. . 2005 28 . sa se faca o deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate din culpa. Bucureşti.N.„Legile fiscale trebuie sa fie simple.07. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii fiscale”. publicată în Monitorul Oficial Nr. sa se elaboreze de catre B. – “Evaziunea fiscală. Bucuresti.R. Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. Editura Economica.“Evaziunea fiscală între latura permisivă. clare. precise si relativ stabile.Radu Voides Bibliografie Nedelescu. sau din cauze independente de vointa contribuabilului. 2008 Patroi D. Editura Economică.

Ziare: Newsln . www. http://www.antena3.zf.ro/pdf/anuntnoiembrie. www. www.kritik.gandul.ro .onpcsb.ro. 27 august 2007 29 .12 mai 2008. Cotidianul.ro .pdf.Pagini web: www.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscalecititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131.7 iunie 2008.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful