You are on page 1of 118

acvacultură sustenabilă

Ghid pentru o

Project N°: COLL-CT-2006-030384

Sixth Framework Programme

Abordare integrată pentru o acvacultură de apă dulce sustenabilă şi sănătoasă

MANUAL SUSTAINAQUA

Lista abrevierilor folosite în manual Prefaţă 1. SustainAqua – Introducere 2. Sustenabilitatea în acvacultură 3. Tehnologia şi producţia principalelor tipuri de acvacultură de apă dulce din Europa 3.1. Fermele cu bazine piscicole 3.2. Sisteme de acvacultură tip flow-through 3.3. Sisteme de acvacultură cu recirculare 3.4. Culturi cu viviere flotabile în lacuri şi râuri 4. Cadrul legislativ şi administraţia în acvacultura de apă dulce europeană 4.1. Politicile comune de pescuit (CFP) şi documente asociate 4.2. Politicile de mediu ce au un impact major asupra dezvoltării acvaculturii 5. Calitatea produsului şi diversificarea – oportunităţi de piaţă ale acvacultorilor pentru peştele şi produsele lor secundare 5.1. Calitatea produsului – cazul polonez 5.2. Recoltele din terenurile umede pentru industria energiei bio (energiei regenerabile) – cazul maghiar 5.3. Plantele de hidrocultură şi fructele tropicale pentru industria cosmetică 6. Tratarea apei în sistemele de acvacultură intensive prin terenuri umede şi bazine piscicole extensive- Studiul de caz din Ungaria 6.1. Terenurile umede artificiale ca metodă sustenabilă pentru tratarea deversărilor din acvacultură şi producţia de recolte valoroase (locaţie – fermă de somn african) 6.2. Dintr- un studiu de caz de la o ferma piscicolă: Cum să tratezi deversările unei ferme de somni? 6.3. Combinarea sistemelor intensiv şi extensiv în acvacultura pentru folosirea apei şi nutrienţilor (Locaţii intensiv- extensive) 6.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Schiţarea unui sistem combinat teoretic 7. Producţie naturală îmbunătăţită în heleşteele extensive– Studiu de caz din Polonia 7.1. Noi specii şi metode în cultura de peşte în heleşteu: Modulul POLICULTURA 7.2. Recomandări practice şi concluzii pentru popularea cu polyodon în policultura de heleşteu 7.3. Folosirea de nutrienţi din deşeurile agricole cultura piscicolă de heleşteu: Modulul CASCADE în Polonia 7.4. De la un studiu de caz la o ferma piscicolă: Proiectarea unui modul în cascadă 8. Noi metode în fermele de păstrăv pentru a reduce efluenţii din fermă- Studiul de caz din Danemarca 8.1. Introducere – Descrierea generală a studiului de caz 8.2. Hrana şi hrănirea- Impactul de mediu din fermele model de păstrăv 8.3. Consumul de energie în fermele de păstrăv model 8.4. Cultivarea platelor de heleşteu în lagunele din fermele model 8.5. Cultivarea de specii de peşte alternative în lagunele din fermele model 8.6. Sumar – Factori de succes şi constrângeri 8.7. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: cum să administrezi o fermă de păstrăv model care produce 500 t peşte pe an (Ferma de păstrăv model Ejstrupholm)

4 5 7 9 15 15 16 16 17 18 19 22 26 26 27 28 30 30 35 40 45 48 48 54 57 62 65 65 67 69 72 73 74 75

9. Creşterea de Tilapia în sistemele de acvacultură cu recirculare (RAS) – Studiul de caz din Olanda77 9.1. Modul – Reactorul de denitrificare a îngrăşământului natural- Manure Denitrifying Reactor (MDR) 77 9.2. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Integrarea unui USB-MDR de denitrificare într- un sistem RAS de tilapia de 100 MT 81 9.3. Modul –Sistem de filtrare pe bază de alge- Periphyton Turf Scrubber (PTS) 100 9.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Cum se administrează un heleşteu model ce produce 5 tone metrice de peşte pe an cu modulul PTS 101 10. Producţia în policultură tropicală cu conceptul integrat ,,Tropenhaus” – Studiul de caz din Elveţia 2/118 103

MANUAL SUSTAINAQUA

10.1. Introducere – Conceptul general al Tropenhaus în Elveţia 103 10.2. Integrarea crustaceelor în producţia de tilapia şi hrănirea peştilor din plante tropicale 104 10.3. Filtrul acvaponic pentru apă caldă într- un sistem de policultură ,, tropical" 106 10.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Designul sistemului de filtrare acvaponic cu apă caldă în Tropenhaus Wolhusen 109 Referinţe şi recomandări pentru lecturi suplimentare Informaţii despre proiectul SustainAqua Sustenabilitatea în acvacultură Lecturi recomandate depre terenurile umede artificiale şi sistemele integrate intensiv- extensive Lecturi recomandate despre policultura de heleşteu şi sistemul în cascadă Lecturi recomandate despre fermele de păstrăv model Lecturi recomandate despre metode noi în RAS Lecturi recomandate legate de proiectul Tropenhaus Autorii manualului Mulţumiri 113 113 113 114 114 114 115 115 117 118

3/118

MANUAL SUSTAINAQUA

Lista abrevierilor folosite în manual
ADC: Apparent Digestibilty Coefficient (Proportion of the nutrient digested in relation to the amount consumed)- Coeficient de digestibilitate aparentă BOD: Biological Oxygen Demand during 5 days (Easy Degradable Organic Matter) – Consumul Biologic de Oxigen în 5 zile (substanţă organică uşor degradabilă) COD: Chemical Oxygen Demand (Total Organic Matter) incl. BOD – Consumul Chimic de Oxigen (substanţă organică totală, inclusiv BOD) CO2 : Carbondioxide – Bioxid de carbon FCR: Feed Conversion Ratio (kg feed/kg body mass gain) – Rata de conversie a hranei (kg hrană/kg spor) N: Nitrogen - Azot NFE: Azot Free Extracts (Carbohydrates) – Compuşi fără azot (Carbohidraţi) NO3- : Nitrate – Nitraţi NO2-: Nitrite – Nitriţi O2: Oxygen – Oxigen P: Phosphorus – Fosfor SGR: Specific Growth Rate (% body mass gain/day) – Creştere specifică (% spor corporal / zi) CBA: Cost Benefit Analysis used for economic investigation of the investments – analiza cost-beneficiu folosită pentru analize economice ale investiţiei RT: hydraulic retention time [h] – Timp de reţinere hidraulică q: water flow, measured in [m3/h, m3/d, l/s] – debit, măsurat în [m³/h, m³/zi, l/s] DM: dry matter – substanţă uscată

4/118

MANUAL SUSTAINAQUA

Prefaţă
În întreaga lume, acvacultura se dezvoltă rapid datorită acţiunii a doi factori importanţi: cererea în continuă creştere de fructe de mare si rezervelor scăzute de peşte din oceanele lumii. Pentru a evita greşelile făcute în sectorul de agricultură şi pescuit european, fermierii preocupaţi de acvacultură trebuie sa fie preocupaţi în mod egal de siguranţa mediului, viabilitatea economică şi dezvoltarea acceptatabilă din punct de vedere social, acestea fiind principiile sustenabilităţii, în dezvoltarea lor prezentă şi viitoare. De fapt, fiecare fermier din acvacultură, chiar dacă produce peşte în RAS (sisteme de acvacultură cu recirculare) sau în bazine piscicole, îşi pune aceleaşi întrebări. Cum să utilizeze nutrienţii din hrană mai eficient pentru a diminua costurile, pentru a atinge o productivitate ridicată şi cum să aibă mai puţini nutrienţi în apa uzată? Cum să îmbunătăţească tratamentul apei reziduale şi să reducă deversarea pentru a diminua taxele pe poluare impuse de autorităţi? Cum să îndeplinească toate cerinţele şi limitările legale, cum să dovedească consumatorilor că produsele de cultură sunt de cea mai înaltă calitate şi produse într-un mod armonios cu mediul înconjurător? Cum să rezulte totuşi suficiente venituri pentru a asigura traiul fermierului şi slujbele angajaţilor? Proiectul UE numit SustainAqua îşi doreste să răspundă la câteva dintre aceste întrebări. Prin acest proiect se doreşte ca industria europeană de acvacultura de apa dulce să devină cu adevarat sustenabilă prin îmbunătăţirea metodelor de producţie, cercetarea unor potenţiale aplicaţii pe piaţă şi creşterea calităţii produsului. SustainAqua a realizat cinci studii de caz diferite în Europa, reprezentând cele mai relevante tipuri de acvacultură de apă dulce şi specii de peşte. Au fost testate variate tehnici pentru întărirea diferitelor ferme de acvacultură din Europa, intr-un mod sustenabil, de la sistemele de bazine piscicole intensive şi semi-intensive care predomină în Europa Centrala şi de Est, până la sistemele de acvacultura cu recirculare intensive, aşa cum sunt utilizate ele în Europa de Nord şi de Vest. Cele mai importante rezultate sunt descrise în manualul SustainAqua. Ca un prim pas, vom discuta despre conceptul de „sustenabilitate” şi ce ar putea însemna acesta pentru acvacultură. Vom prezenta indicatorii pentru sustenabilitate care au fost dezvoltaţi pentru evaluarea studiilor de caz SustainAqua. Tehnologiile diferite din acest sector – fermele în bazine piscicole, cele curgătoare sau fermele de tip RAS – sunt prezentate pe scurt pentru o mai bună clasificare a modulelor următoare. După cum se ştie, munca fermierilor din acvacultură şi dezvoltarea viitoare a fermelor lor sunt influenţate în mare măsura de reglementări naţionale şi europene diverse ce se aplică în acest sector. De aceea, se oferă şi o introducere în sistemul de reglementări europene. Un criteriu important in rezistenţa pe o piaţa cu o competivitate în creştere este excelenţa, calitatea dovedită a peştelui şi utilizarea inovatoare a produselor secundare rezultate din acvacultură. Un capitol din manual prezintă impactul unor sisteme diferite de cultură asupra calităţii produsului şi potenţialele aplicaţii pe piaţă ale produselor secundare din acvacultură. Partea centrală a manualului constă în descrierea unor module diferite cercetate în cele cinci studii de caz SustainAqua. Zonele de bazine piscicole utilizate în mod tradiţional din Europa Centrală sunt reprezentate de studiile de caz din Ungaria şi Polonia. În Ungaria, tratarea apei pentru producţia de peşte în sistem intensiv flow-through, este îmbunătăţită prin constituirea de zone umede care acţionează ca filtre biologice. În plus, sunt prezentate avantajele combinării acvaculturii intensive şi extensive pentru folosirea eficientă a apei şi a nutrienţilor. Studiul de caz din Polonia include acvacultura şi cerinţele unei ferme agricole moderne cu un sistem de bazine piscicole în stil „cascadă” prin utilizarea de îngrăşământ animal în producerea de plancton, ca şi hrană pentru policulturile de crap. Cererea de crap în scădere din Europa de Est este combătută prin introducerea polyodonului (Polydon spathula) ca o nouă specie în policultura tradiţională pentru a diversifica producţia de specii, pentru utilizarea eficientă a nutrienţilor şi pentru creşterea profitabilităţii fermei. În Danemarca şi Olanda, au fost testate tehnicile pentru aplicarea sistemelor de recirculare exterioare şi de interior. În Danemarca, păstravul curcubeu este studiat la aşa-numitele ferme model, în scopul de a optimiza managementul hranei şi pentru a reduce impactul asupra mediului şi costurile cu energia. Studiul de caz din Olanda cuprinde producţia intensivă de tilapia în sistem RAS, folosind două module diferite cu un reactor de denitrificare al îngrăşământului, sistem de filtrare pe bază de alge pentru a reduce risipa de apă, consumul de energie şi emisia de nutrienţi. Un caz unic în Europa, studiul de caz din Elveţia completează acest proiect prin creşterea de tilapia şi de fructe tropicale într- un sistem de sere policulturale, folosind în mod gratuit surplusul de căldura pentru a demonstra că „deşeurile” pot fi folosite ca şi resurse multifuncţionale pentru a produce peşte şi produse derivate într-un mod cât mai economic şi ecologic. Pentru a face rezultatele noastre stiinţifice uşor de pus în practică de către fermieri, capitolul „De la un studiu de caz la o fermă piscicolă” prezintă informaţii la îndemână pentru implementarea modulelor, precedate de o descriere generală, principiile sale, evaluarea indicatorilor SustainAqua, factorii săi de succes cât şi dificultăţile şi beneficiile.

5/118

MANUAL SUSTAINAQUA

Acvacultura de apă dulce din Europa se află în aşteptarea unor vremuri pline de provocări şi priveşte către un viitor strălucit, daca vom continua să ne unim forţele, cercetătorii pentru dezvoltarea continuă şi industria ce implementează metode şi tehnologii pentru o agricultură sustenabilă, pentru o Comunitate Europeană sustenabilă.

Dipl. Ing. Alexandra Oberdieck Bremerhaven, Germany, June 2009 Coordonator SustainAqua

Prof. Dr. Johan Verreth Wageningen, Netherlands, June 2009 Manager ştiinţific SustainAqua

6/118

în sistemele de acvacultură eficiente. mai ales în tratarea apei reziduale. Obiectivul proiectului este de a extinde baza de cunoştinţe a fermierilor. Acest lanţ de de nutrienţi optimizat reduce risipa. Aceste principii sunt testate în diferite sisteme. co-finanţat de Uniunea Europeană prin Sixth Framework Programme cu scopul general de a face industria acvaculturii europeane mai sustenabilă şi deci de a ajuta fermierii să devină mai competitivi la nivel global. echipa de proiect va cerceta: Diferite tehnici pentru optimizarea managementului hranei. • Gustul şi valoarea nutritivă a peştilor produşi în diferite sisteme de producţie. îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea produselor. cum ar fi industria energetică şi cea a cosmeticelor: Să crească calitatea produsului (gust. (iii) Reducerea costurilor cu hrana peştilor prin eficientizarea utilizării nutrienţilor. În detaliu. echipa dovedeşte prin teste profesionale dacă optimizarea prevăzută va avea o influenţă asupra calităţii produselor din peşte. • Compuşii şi valoarea economică a produselor secundare potenţiale. (iv) Reducerea costurilor cu forţa de muncă per produs. învăţându-i să: • • • Să îmbunătăţească metodele de producţie. având în vedere că „sănătatea” şi „gustul” sunt cerinţe importante ale consumatorilor. specii produse în bazine şi în viviere flotabile situate în bazine piscicole. producând diferite specii de crap şi culturi din soluri umede. există restricţii legale cu privire la deversarea apelor reziduale. valoare nutritivă) ca şi instrumente de marketing pentru a dezvolta gradul de acceptare al consumatorului pentru peştele provenit din fermele piscicole şi să îmbunătăţească imaginea industriei de profil. apei şi energiei prin (i) Reducerea costurilor cu energia prin creşterea eficienţei utilizării acesteia. ei fiind forţati să intre în competiţie cu producători din ţări cu costuri de producţie mult mai reduse. S-a studiat de asemenea tratamentul apei rezultate în bazine piscicole legate în serie. În plus. • Diversificarea celor mai relevante sisteme de acvacultură de apă dulce din Europa. datorită extinderii procesului de globalizare. Acestea sunt cultivate ca şi produse secundare care acţioneaza ca şi sisteme de tratare a apelor reziduale eficiente din punct de vedere al costurilor şi bio. trebuie să se conformeze cerinţelor stricte ale legislaţiei naţionale şi europene cu privire la calitatea produsului. (ii) Reducerea costurilor cu apele reziduale prin scăderea volumului apei reziduale deversate. În plus. Conceptul SustainAqua SustainAqua este un proiect colectiv de cercetare. Noile tehnologii se presupune că au costuri semnificativ mai mici în ceea ce priveşte construcţia. În plus. Succesul acvaculturii europene de apă dulce depinde în mare măsura de abilităţile fermierului de a face faţă acestor provocări. folosirea de substanţe chimice şi modificări genetice. Pe de cealaltă parte. eficienţa proceselor şi profitabilitatea: Să cerceteze potenţialele aplicaţii pe piaţă a produselor secundare pentru industrii alternative. potenţialul lor ca resursă regenerabilă pentru 7/118 . semi. alge sau plante pentru diferite aplicaţii industriale. Prin concentrarea asupra producţiei sustenabile din acvacultură. extragerea apei. Polonia. Danemarca şi Elveţia. Proiectul va prezenta o varietate de posibilităţi tehnologice şi informaţii despre cum se pot moderniza sisteme de acvacultură convenţionale. crap. proiectul îşi propune să îmbunătăţească imaginea industriei şi a produselor sale pentru consumatorii finali şi potenţialii clienţi.MANUAL SUSTAINAQUA 1. evită implementarea tratamentului costisitor al apelor reziduale şi a tehnologiilor de filtrare şi reduce costurile. SustainAqua – Introducere Fermierii europeni din piscicultura de apă dulce poartă o bătalie pe două fronturi: pe de o parte. Un exemplu este managementul eficient al nutrienţilor. decât sistemele convenţionale. Studii de caz – cercetare aplicată Pentru a atinge obiectivele generale. Fiecare reprezintă unul dintre cele mai relevante tipuri de acvacultură de apă dulce din Europa şi specii de peşte. Pe lângă producţia de peşte. SustainAqua – troducere 1. tilapia şi somn. întreţinerea şi cheltuielile de exploatare. Olanda. păstrav. mediul înconjurător şi sănatate. materialul organic va fi exploatat pe cât posibil pentru producerea de produse ce pot fi poziţionate pe piaţă ca macronevertebrate. Fiecare studiu de caz dezvoltă şi cercetează diferite soluţii pentru optimizarea proceselor de producţie. cum ar fi salcia şi trestia. • Scurta introducere a celor cinci studii de caz Studiul de caz din Ungaria se preocupă de somnul african şi european. echipa a derulat cinci studii diferite de caz în Ungaria.intensive şi intensive. Echipa intenţionează să transfere principiile eficiente ale managementului nutrienţilor în sistemele naturale.

Cele mai multe module ale AQUA+ au mai mult decât o singură funcţie în acelaşi timp. protecţia mediului. fermierii vor fi încurajaţi să restructureze parţial sau total procesul lor de producţie pentru a-l face mai sustenabil. Germania. Opt puncte naţionale de contact. de a reduce consumul de energie şi emisia de azot dizolvat şi separat. acvacultura este probabil industria alimentară cu cea mai rapidă creştere. iar FAO estimează că 40 de milioane de tone de fructe de mare în plus vor fi necesare până în 2030. coordonate de către responsabilii asociaţiei acvaculturii. Danemarca. Cea mai promiţătoare este industria acvaculturii. doar pentru a menţine nivelul actual de consum. Aceasta permite ca peştele să fie produs fără folosirea unor surse externe de hrană. care deţine astăzi aproape jumătate din peştele consumat global. noi specii au fost introduse în policultura tradiţională pentru a creşte diversitatea produselor şi nivelul de profitabilitate al fermelor de crap. cu un reactor de denitrificare pentru îngrăşământ. cum ar fi de exemplu tratarea apelor reziduale. Polonia. Cu o rată de creştere de 8% pe an din anii ’80. ele prezintă beneficiile. Studiul de caz din Olanda se ocupă de producţia intensivă de tilapia în sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS) folosind două experimente diferite. Aceste opţiuni vor ajuta fermierii din acvacultură să se alinieze la legislaţia naţională şi europeană curentă şi viitoare şi să îndeplinească cerinţele pentru viitoarele standarde de calitate sustenabile şi Codurile de Conduită . Suedia. În Elvetia. SustainAqua-wiki şi platforma de E-learning.ul generat de studiile de caz. în timp ce se reduce sau chiar se elimină impactul asupra mediului. calitatea produsului şi pentru a diversifica gama de produse. mango şi guava ca şi produse secundare. riscurile şi costurile. mai eficient. dioxid de carbon şi materie organică. Scopul este să se reducă consumul de apă la mai puţin de 25 litri/ kg de hrană. SustainAqua – troducere industria bioenergetică este studiat în prezent. Prin diversificarea produselor. În jur de 75 de procente din cele mai valoroase resurse marine sunt ori exploatate până la limită sau chiar peste aceasta. vor servi ca şi platforme de consultanţă pentru fermieri chiar şi după finalizarea proiectului. Cu ajutorul acestor instrumente. criteriile pentru obţinerea succesului precum şi informaţii tehnice despre diferitele moduluri de cercetare. fosfor.MANUAL SUSTAINAQUA 1. tilapia este crescut într-un sistem de hidro-cultură cu plante tropicale cum ar fi bananul. Transferul de cunoştinţe Proiectul SustainAqua cu modulele sale diferite AQUA+. fermierii vor fi mai flexibili şi mai puţin sensibili la fluctuaţiile pieţei. 8/118 . Sistemul de creştere “Tropenhaus Ruswil” este o policultură de 1500m² o seră ce foloseşte căldura excedentară de la o uzină de densificare a gazului natural ca şi sursă de energie. Studiul de caz vrea să dovedească că „reziduurile” pot fi folosite ca şi resursă multifunctională într-un sistem de policultură pentru a produce peşte şi produse secundare viabile din punct de vedere economic şi ecologic. Spania şi Turcia şi prin două seminarii de e-learning în perioada mai-iulie 2009. Know-how . Pentru a putea susţine această cerere în continuă creştere pe termen lung. oferă tehnici practice şi informaţii vaste despre cum se modernizează diferite sisteme convenţionale de acvacultură pentru a îmbunătăţii profitabilitatea procesului de producţie. sistem de filtrare pe bază de alge – alge de cultură şi biomasă capabile să recupereze poluanţii din apă. managementul eficient al nutrienţilor şi producţia de produse secundare eficiente din punct de vedere economic. unde îngrăşământul organic agricol este folosit pentru a creşte peşte şi biomasa. În acelaşi timp. Ungaria. consumul mondial de peşte a crescut de la 45 milioane de tone în 1973 la mai mult de 130 de milioane în 2000. crapul este produs în două module. va fi promovat prin 22 de seminarii de training pentru fermierii din acvacultură din Austria. În studiul de caz din Polonia. Fermele model combină tehnologiile din fermele piscicole intensive cu recirculare cu tratamentul deversărilor în terenuri umede pentru a obţine creşterea substanţială a producţiei de peşte. În Danemarca păstravul curcubeu este studiat la opt ferme model în scopul de a optimiza hrănirea şi managementul fermei şi de a reduce impactul asupra mediului şi costurile cu energia. În plus. cu beneficii economice şi de mediu pe termen lung.un mare avantaj pentru strategiile de publicitate ale fermierilor. alternative sustenabile trebuie dezvoltate. Un scop este de a produce hrana din apa reziduală folosind un sistem de bazine piscicole în „cascadă”. de la numai 9% în 1980. Importanţa sustenabilităţii Sustenabilitatea acvaculturii este crucială dacă industria nu va merge în direcţia sectorului pisciculturii. Activităţile de training şi informare includ acest manual de instruire. oferind fermierilor acces la cunoştintele generate de proiecte.

În primul rând. Următorul fragment va arăta contextul în care proiectul SustainAqua a fost dezvoltat şi dus la bun sfârşit. mai cunoscut ca raportul Brundtland. Focalizarea actuală este asupra economiei. în mod egal. Oricum. economică şi socială. pasul spre sustenabilitate înseamnă nu numai atingerea obiectivelor de mediu. dar şi oferirea de avantaje economice clare pentru fermierii din domeniu. este potrivită din punct de vedere tehnic. prin oferirea unei perspective asupra trecutului şi a definiţiei autentice a termenului de „sustenabilitate”. de atunci. De accea este recunoscut faptul că nici o activitate din industrie. Toate dimensiunile au importanţă egală şi se influentează reciproc. acest model cu cele trei dimensiuni de importanţă egală a fost luat în considerare pentru îmbunătăţirea poziţiei faţă de îngrijorările produse de mediul înconjurător. Ele nu pot fi separate. fiind folosit de politicieni. Figura 1: Diagrama sustenabilităţii La începutul secolului 21 este absolut necesară o mai buna integrare a acestor trei obiective pentru a putea atinge dezvoltarea sustenabilă. piscicultură) conservă pământul. Dezvoltarea sustenabilă este bazată pe consideraţii pe termen lung. apa. Oricum. Termenul este de obicei prezentat pe trei dimensiuni: ecologică. Sustenabilitatea în acvacultură Termenii „sustenabilitate” sau „dezvoltare sustenabilă”. aceasta fiind o abordare integrantă. punând o importanţă mai mare pe sustenabilitatea de mediu pentru a compensa actuala supraestimare a economiei. adeseori într-un sens fals şi cu o definire incorectă. pe termen lung.MANUAL SUSTAINAQUA Sustenabilitatea în acvacultură 2. Este de aceea imperios necesar să se creeze un echilibru între cei trei stâlpi de susţinere. 9/118 . a fost criticată pentru că nu a arătat că economia şi societatea se bazează în primul rând pe lumea naturală şi resurse. Sunt concepte ce garantează un mediu în care se poate trăi pentru toţi oamenii. toate cele trei obiective ale sustenabilităţii. termenul de ‘’sustenabilitate” este adeseori diluat şi slăbit. şi in acvacultură. pe termen lung. antreprenori şi public în diferite ocazii. adeseori folosiţi ca simple expresii. silvicultură. bunăstarea economică şi egalitatea socială. documentul Rio Declaration on Environment and Development trebuie luat în considerare. plantele şi resursele animale. (vezi figura 1). Un instrument important în atingerea acestui mod de gândire. În domeniul acvaculturii de apă dulce. gândirea dependenţei fiecărei dimensiuni de celelalte. asupra subiectului „sustenabilitate şi acvacultură” şi aplicaţiilor sale în proiectul SustainAqua. Dezvoltarea sustenabilă (în agricultură. nu degradează mediul înconjurător. nu sectorială. agricultură sau acvacultură nu va avea loc dacă nu este profitabilă din punct de vedere economic. acesta este exact obiectivul SustainAqua. viabilă din punct de vedere economic şi acceptabilă social. cuprinzând cel puţin trei componenete fundamentale ale dezvoltării sustenabile: păstrarea unui mediu înconjurător funcţional. este cercetarea şi aplicarea de tehnologii inovatoare sau optimizate. În acelaşi fel. indicând că protecţia mediului ar trebui să constituie o parte integrantă din procesul de dezvoltare şi nu poate fi judecată separat. „sustenabilitatea” în toate cele trei dimensiuni. neglijând adeseori scopurile sociale şi de mediu. Introducere – Background. au mult mai multe de oferit.ul conceptului de „sustenabilitate” O origine importantă a conceptului de „sustenabilitate” sau „dezvoltare sustenabilă” este regasită în raportul „Viitorul nostrum comun” ("Our Common Future"). doar pentru a exploata sensul pozitiv al cuvântului (aşa cum s-a întâmplat în cazul cuvintelor „bio” sau „eco” în anii 1990. Cu siguranţă. în acest proces. Este sarcina politicienilor şi a societăţii să găsească căi pentru a atinge. Teza principală este că dezvoltarea sustenabilă „întâlneşte nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi împlini propriile nevoi”.

Figura 2: Trei nivele ale limitelor sistemelor pentru care etc. folosind energia produsă la fermă sau prin vânzarea produselor direct din fermă). tipul de energie folosit de fermieri (regenerabilă sau nu). De aceea este esenţial să se identifice în permanenţă căi şi mijloace pentru a face practicile de producţie în acvacultură mai sustenabile. 10/118 . proiectul contribuie la îndeplinirea criteriilor de sustenabilitate a viitoarelor etichetări şi modificări legislative care nu sunt încă în vigoare. cu privire la biodiversitate şi bunăstarea animalelor. dar pe care i-ar putea totuşi influenţa dacă ar dori sau ar avea nevoie. de exemplu.7 milioane de tone în 2006. sustenabilitatea este definită de SustainAqua 2. În timp ce producţia din pescuit este în stagnare şi chiar în scădere. sănătatea pestilor. etc. ca şi celelalte practici de producţie alimentară şi industrială. european şi global dezvoltă şi în permanenţă actualizează codul de conduită. Limitele sistemului Pentru a păstra subiectul „sustenabilitate şi acvacultură” cât mai uşor de administrat şi de pus în practică. este important să definim limitele sistemului pentru care sustenabilitatea este definită. se află în faţa provocării dezvoltării sustenabile. cum ar fi calitatea apei. a dezvoltat un set de indicatori de sustenabilitate ca o bază pentru un sistem de certificare pentru o acvacultură sustenabilă şi pentru un proces de clasificare care este bazat pe impact scăzut asupra mediului. De exemplu: calitatea hranei peştilor. acvacultura continuă să crească mai rapid decât orice alt sector din producţia alimentară animală. Astfel. În special în acest context. de la o producţie de mai puţin de 1 milion de tone în 1950 la 51.. Acvacultura va continua să joace un rol important în producţia mondială de peşte pentru a îndeplini cererea în creştere la nivel mondial de produse pe bază de peşte. cum hrana peştilor este compusă/procesată. aproape – transportul pe distanţe scurte).MANUAL SUSTAINAQUA Sustenabilitatea în acvacultură Sustenabilitate şi acvacultură Acvacultura. Toate organizaţiile şi asociaţiile importante din producţia în acvacultură au fost implicate. În acest mod.„Code of conduct for responsible fisheries" (1995) FEAP Cod de comportament pentru agricultură europeană. „Nivelul fermei": include factorii care pot fi direct influenţaţi de către fermier. aflat în curs de revizuire EVAD Ghid pentru co-constituirea unor indicatori de dezvoltare sustenabili în acvacultură – „Guide to the co-construction of sustainable development indicators in aquaculture” (2008) Convenţia Global Aquaculture Alliance (GAA) si GLOBALGAP pentru dezvoltarea şi armonizarea sistemelor de certificare pentru sectorul acvaculturii la nivel global (2009) Proiectul Uniunii Europene CONSENSUS (2005-2008). Fermierul poate de asemenea să transfere anumiţi factori de la nivelul doi la nivelul unu (de ex. indicatorii de sustenabilitate şi sistemele de certificare. SustainAqua anticipează viitoarea legislaţie şi etichetare ce se află încă în dezbatere. în scopul de a obţine o acvacultură mai sustenabilă în Europa. folosirea resurselor şi managementul mediului. ţinteşte în primul rând spre oferirea unei direcţii clare pentru cercetarea întreprinsă în cadrul proiectului SustainAqua pentru a dezvolta metode şi tehnologii pentru o producţie mai sustenabilă în Europa. competitivitate şi responsabilitate etice ridicate. producerea hranei pentru peşti la fermă. pieţele pentru produse (departe – transportul de distanţe lungi. eficiente şi eficace din punct de vedere al costurilor prin îmbunătăţirea capacităţii forţei de muncă. pentru a ajunge la o înţelegere comună şi acceptată a sustenabilităţii în acvacultura printre factorii de decizie şi cum poate fi aceasta obţinută în practică.„Code of conduct for European Aquaculture" (2000). hrana şi managementul energiei. Pentru SustainAqua. vizualizate în cele trei cercuri din figura 2: 1. trei nivele ale limitelor sistemului pot fi diferenţiate. „Al doilea nivel": se adresează factorilor direct legaţi de procesele fermei asupra cărora fermierul nu are o influenţă directă. şi oferă linii directoare şi soluţii tehnice pentru practici mai sustenabile în acvacultură. „Implicarea factorilor de decizie multiplii în protocoale pentru o acvacultura sustenabilă în Europa”. etc. proiectul SustainAqua poate fi înteles: SustainAqua a căutat mai intâi soluţii concrete precum instrumentele tehnice şi metodologice. distanţa pe căile de transport pentru hrană. Este esenţial ca diferite initiaţive la nivel naţional. Acvacultura a crescut exponenţial în ultimii 50 de ani. De aceea descrierea sustenabilităţii prezentată aici. apoi oferă diverse activităţi de training pentru a informa fermierii asupra rezultatelor complexe ale proiectului. Numim numai câteva: • • • • FAO Cod de comportament pentru exploatare piscicolă responsabilă. SustainAqua „a desăvârşit" CONSENSUS prin investigarea unor îmbunătăţiri tehnologice care pot face diferitele sisteme de acvacultură europene mai sustenabile (vezi capitolul 1).

În SustainAqua sunt luate în considerare numai acele reglementări ce sunt relevante pentru primul şi al doilea cerc. influenţaţi de către fermier. indicatori şi sisteme de etichetare conexe care să fie capabile să certifice stadiul de sustenabilitate al unui produs. tip de combustibil folosit pentru transportul peştelui. de mediu şi sociale. Proiectul SustainAqua intenţionează să susţină această dezvoltare ce se află la ora actuală în diferite stadii (vezi mai sus). Dar până acum nu există criterii complete şi practicabile europene. Aşa cum am mai menţionat. Ele sunt în primul rând desemnate să ofere o orientare măsurabilă asupra transferabilităţii şi punerii în practică a cercetarilor îndeplinite în cele cinci studii de caz SustainAqua. „Nivelul trei": conţine factori care sunt indirect legaţi de procesele din fermă dar care nu pot fi în mod normal. Pentru o imagine completă. „nivelul regulator” trebuie luat în considerare de asemenea. acvacultura se află sub o presiune specială să devină mai sustenabilă pentru că se foloseşte de resurse naturale cum sunt apa dulce. de exemplu de către CONSENSUS. Cei mai relevanţi factori din cel de-al doilea cerc sunt de asemenea luaţi în considerare. material. dar mai rămâne încă o cale lungă de făcut. subliniază necesitatea de a face acvacultura să devină mai sustenabilă. Indicatorii sustenabilităţii SustainAqua Echipa SustainAqua a dezvoltat la începutul proiectului 28 de indicatori pentru cele trei dimensiuni ale 11/118 . economice şi sociale Diferitele coduri de conduită şi criterii menţionate mai sus. Sustenabilitatea unei activităşi şi măsurarea acesteia nu este un subiect static. Fiecare abordare a sustenabilităţii conţine. Industria acvaculturii lucrează deja pentru atingerea acestui deziderat. Criteriile selectate prezentate mai jos sunt concentrate pe cele cinci studii de caz SustainAqua şi vor oferi o direcţie clară despre cum sustenabilitatea poate fi crescută în fermele de acvacultură. etc. Indicatorii de sustenabilitate şi certificarea Disponibilitatea limitată a resurselor naturale şi costurile în creştere cu energia. producerea de energie. ţintesc să rezolve acest aspect şi intenţionează să susţină o cultivare sustenabilă a produselor de acvacultură. valori sociale ataşate care pot fi discutate sau se pot schimba în timp. combină aspecte ecologice. etc. (vezi Figura 3). terenurile umede.). pentru a dezvolta metode aplicabile şi tehnologii pentru o producţie de acvacultura sustenabilă în Europa. în afară de fapte de necontestat. energie pentru rezerva de apă de o anumită calitate. cum ar fi reglementările şi normele europene. cum ar fi producţia de hrană pentru peşte. Acestea afectează toate nivelele în moduri diferite. prin definiţie.MANUAL SUSTAINAQUA Sustenabilitatea în acvacultură Prinele ceruri sunt cele mai relevante pentru proiectul SustainAqua. aceasta încorporează aspecte economice. Scopul nu este să judecăm dăcă o anumită acvacultură de apă dulce este sustenabilă sau nu. transport şi potenţiale pieţe. SustainAqua se concentrează pe procesul din fermă propriu-zis („nivelul fermei"). dar nu pot fi influenţate de către fermier. Aceştia sunt factori precum sustenabilitatea materialelor de ambalare (producţie. SustainAqua nu intenţionează să intre în competiţie cu sistemele de indicatori care au fost deja dezvoltate într-o abordare vastă a factorilor de decizie. Adeseori există tranziţii de la procese nesustenabile la procese sustenabile. Figura 3: Acvacultura de apă dulce sustenabilă. ci să oferim o direcţie fară echivoc despre ce se poate face într-un studiu sau într-o fermă pentru creşterea sustenabilităţii. naţionale şi regionale. Aceasta înseamnă că nu este posibil în toate cazurile să se decidă foarte clar dacă un proces este sustenabil sau nu. 3. zonele de coastă şi de asemenea de capturarea de peşte pentru producerea de hrană sau împrospătarea stocului. etc. În comparaţie cu alte sisteme de producţie animală.

Plauzibil: Indicatorul poate fi înţeles/ însuşit de către actor. COD. principiile fiecăria arii de sustenabiliate vor fi prezentate în detaliu. timp) ale proiectului.org. vor fi oferite sugestii generale despre cum acvacultura poate deveni mai sustenabilă pe baza acestor principii. Exemple practice despre potenţialele aplicaţii ale acestor principii pot fi observate în studiile de caz 12/118 . opt indicatori au fost selectaţi în final pentru a fi aplicaţi în cele cinci studii de caz. Dimensiunea de mediu Obiectiv specific/ criteriu Energie Eficienţa energiei: Să se reducă necesarul de energie pe cât de mult posibil Date de intrare: Să se reducă cantitatea de apă intrată din afara sistemului (refolosirea apei) Apa Date de ieşire: Să se reducă cantitatea de apă reziduală deversată (pentru aspecte de calitate vezi nutrienţi/ date de ieşire) Eficienţa utilizării: Să se folosească aportul nutrienţilor cât mai eficient (să se producă dintr-o anumită unitate de nutrienţi cât mai multe produse vandabile de cea mai înaltă calitate) Date de ieşire (vezi de asemenea apa): Să se reducă cantitatea de ape reziduale deversate (nutrienţi. se vor face adesea referiri la aceşti indicatori pentru că ei constituie baza pentru evaluarea cercetării din SustainAqua şi pentru transferarea rezultatelor aplicaţii practice. biomasă) – fară evaporare şi infiltraţii. P. Oricum.MANUAL SUSTAINAQUA Sustenabilitatea în acvacultură sustenabilităţii. pentru că evaluarea lor nu a constituit scopul acestui proiect. Printre ei erau indicatori cum ar fi: Apa şi Clima. Măsurabil: Este posibil ca indicatorul să fie măsurat. Mai multe detalii despre acest subiect pot fi găsite în SustainAqua wiki sau pe www. În plus. Aplicarea principiilor sustenabilitatii în acvacultura În următoarele subcapitole. biomasă) Cantitatea de nutrienţi/ calitatea apei reziduale N. ca un (TOD calculate din COD si N) întreg (peşte. dar incluzând precipitaţiile Unitate kWh/ kWh (diferenţiată pentru fiecare produs) l/kg produs l/kg produs Eficienţa retenţiei nutrienţilor (NRE) – kg nutrient (N. biomasă) Scurgerea per produs final (peşte.au identificat indicatori regăsiţi în dimensiunea socială: Suport acordat dezvoltării rurale sau Sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă. ca întreg [%] Refolosirea nutrienţilor pentru produse secundare Reţinerea nutrienţilor pentru Nutrient valoroase (pentru a produce produse secundare N/P refolosit pentru produse secundare valoroase în cadrul fermei) Dimensiunea economică Obiectiv specific/ criteriu Amortizarea Costuri de fluctuaţilor producţie pieţei Creşterea productivităţii per unitate Indicator Timp de muncă per produs final la un nivel de fermă comercială (supoziţie bazată pe un model) Unitate h (ora) /kg produs Îmbunătăţirea siguranţei produsului/ sănătăţii: Pentru a reduce epidemiile Tratamente/ ciclu de producţie Tratamente/ ciclu de producţie Tabel 1: Indicatorii de sustenabilitate pentru cele 5 studii de caz SustainAqua În capitolele cu studiile de caz. cea economică si cea socială.pentru a susţine stabilizarea climatului local folosind creşterea evaporării prin metoda terenurilor umede artificiale/ ochiurilor de apă. P. biomasă) Apa folosită per produs final (peşte. S. Ceilalţi 20 de indicatori nu au fost măsuraţi sau evaluaţi în detaliu. minerale şi pierderile de materie organică) Nutrienţi Indicator Energie utilizată per produs final (peşte. Ei au fost selectaţi după urmatoarele: • • • • Relevanţa pentru acţiune: Indicatorul este sensibil la schimbările de management conform obiectivului şi este util pentru măsurarea gradului în care actorul se indreaptă către obiectiv. aşa cum se poate vedea în Tabelul 1. pentru că SustainAqua nu a putut să acopere toate ariile de cercetare şi îmbunătăţire a sustenabilităţii pentru fermele de acvacultură. COD) reţinut în retenţia nutrienţilor în produsul final per produs/kg nutrient aport [%] kg de nutrient raportat la sistem. Realist: Va fi posibil să măsuram şi înregistrăm acest indicator cu resursele prevăzute (buget. cea de mediu.sustainaqua. conductivitatea electrică descarcată per kg de produs final reţinerea nutrientilor per kg în produsele secundare per kg de nutrient intrat în sistem.

Dacă există o suprafaţă suficientă. Sursa hranei folosite este un alt aspect ce poate contribui la sustenabiliatatea ecologică. În privinţa apei. Dar este important în acest caz să nu se folosească specii străine sau care lipsesc din fauna locală. iar produsele sunt acceptate de către clienţi. Apa dulce poate fi obţinută din surse de suprafaţă cum ar fi lacurile şi râurile sau din surse subterane (strat acvifer) prin forarea de puţuri. Poate oferi. ci pot reduce şi costurile. zone valoroase excelente din punct de vedere ecologic. Pe de cealaltă parte aria de bazine piscicole a fermei de acvacultură poate contribui la stabilizarea climatului local prin creşterea evaporării. scurgerile sunt reduse până la recoltare. Folosirea de perifiton (o mixtură de alge). pot fi folosite resursele regenerabile cum ar fi trestia sau salcia (de exemplu în studiul de caz din Ungaria) sau grădinile de plante ca în studiul de caz din Danemarca pentru a creşte gradul de eficienţă în utilizarea nutrienţilor. De exemplu. În ultimul caz. venitul fermei este sigur. Primul pas este reducerea pierderilor de hrană printr. îmbunătăţirea sustenabilităţii de mediu poate duce la optimizarea sustenabilităţii economice. cum este şi ferma model de păstrav din Danemarca. nutrienţi. În orice caz. energie) se schimbă foarte mult în diferitele ţări şi regiuni ale Europei. de exemplu prin folosirea hranei produsă prin capturi accidentale din zonele de pescuit sustenabile (e. pentru a nu pune presiune suplimentară pe ecosistemul natural. de exemplu prin pompe mai performante.MANUAL SUSTAINAQUA Sustenabilitatea în acvacultură prezentate în manual. se folosesc de exemplu lagune de plante pentru a reţine nutrienţii din deversări. De asemenea. mai ales dacă poate fi încălzit cu surplusul de căldură. Bazinele piscicole tradiţionale de crapi. dar foarte important. sol. pentru că disponibilitatea resurselor necesare pentru o acvacultură (apă. costuri cu energia. Folosirea eficientă a nutrienţilor necesari este de asemenea esenţială pentru sustenabilitatea ecologică. pune o presiune suplimentară asupra terenului. în parte. Un obiectiv la fel de important este reducerea cantităţii de ape reziduale şi optimizarea tratamentelor de deversare pentru că în cele mai multe cazuri deversările din acvacultura conţin mulţi nutrienţi ce ar putea contamina sistemele naturale. plante de gradină sau puiet de peşte sunt exemple aplicate în studiile de caz. un sistem intensiv de recirculare poate fi sustenabil. de exemplu.g. în zonele rurale (aşa cum există suprafeţe mari în Ungaria). Folosirea unei zone mai mici de teren pentru producţia de peşte în unele sisteme de acvacultură cu recirculare poate fi o contribuţie importantă. reducerea risipei de apă este o contribuţie importantă la diminuarea costurilor de producţie. Acelaşi lucru este valabil pentru toate procesele ce depind de energie.un sistem de hrănire avansat şi prin selectarea hranei potrivite. cum este cel din Olanda (vezi capitolul Olanda). În funcţie de legislaţia naţională. Producerea de produse de înaltă calitate poate creşte preţul de vânzare şi încrederea consumatorului. zona folosită pentru fermă şi energia sunt cele mai importante aspecte legate de sustenabilitatea ecologică a fermelor de acvacultură. atât cantitatea necesară cât şi calitatea sunt aspecte importante. poate ridica gradul de eficienţă al nutrienţilor datorită diverselor nişe ecologice ale speciilor de peşte. Îmbunătăţirea sustenabilităţii sociale 13/118 . Îmbunătăţirea sustenabilitatii ecologice Apa. Îmbunătăţirea sustenabilităţii economice Acvacultura este sustenabilă economic şi viabilă dacă ferma este profitabilă. nevoia de a produce resurse regenerabile în plus faţă de hrană. sustenabilitatea susţinută 100% (dar nu ca o sarcină neplacută) poate fi un argument valoros pentru creşterea gradului de acceptare al consumatorilor. ca în studiul de caz din Ungaria este o soluţie posibilă. de exemplu. în acelaşi timp. Diversificarea acvaculturii poate amortiza fluctuaţiile pieţei. acesta este un subiect de discuţie major în sistemele de acvacultură cu recirculare. (vezi capitolul Danemarca). În multe cazuri. având în vedere că pământul şi apa sunt mai ieftine şi disponibile. O situaţie privind zona utilizată pentru ferma de acvacultură depinde de circumstanţe locale. Policultura sau producţia adiţională de resurse regenerabile. În cele din urmă. În zonele din preajma unui oraş mare. certificarea MSC). nutrienţii. Cele mai bune practici de management depind de tipul de acvacultură. Această soluţie este folosită în studiul de caz din Polonia. ar putea fi mult mai sustenabil economic să se creeze un bazin piscicol de crap extensiv. sunt un alt exemplu de cum se poate reduce cantitatea necesară de apă în mod radical. de asemenea. toate aceste aspecte trebuie evaluate separat. Folosirea unor specii diferite de peşte în acelaşi bazin piscicol. Folosirea adiţională a nutrienţilor rămaşi este o sarcină specifică fiecarei ferme. O distribuţie locală sau regională a produselor va diminua costurile de trasport care sunt. Scopul este de a produce cel puţin aceeaşi cantitate de peşte cu mai puţină energie sau chiar mai mult peste cu aceeaşi cantitate. şi in alte sisteme de acvacultură este posibil şi important să se reducă cantitatea de energie prin creşterea eficienţei utilizării acesteia. Un scop important în toate sistemele este reducerea cantităţii de apă dulce necesare. În privinţa utilizării energiei. o policultură. În general. Sistemele de acvacultură cu recirculare. o utilizare mai eficientă a hranei şi a nutrienţilor sau o reducere a consumului de apă dulce nu sunt pozitive numai pentru mediu. au nevoie de apă numai pentru a o înlocui pe cea evaporată sau infiltrată .

chestiuni legate de sănătate şi nutriţie. siguranţă. de bună calitate. Acesta temă nu a fost una majoră pentru proiectul SustainAqua care s-a concentrat mai mult pe soluţii tehnice ce pot creşte sustenabilitatea de mediu şi economică. Include oportunităţi de angajare în acest sector. daca sunt atinse. 14/118 . asigură mediul funcţional pentru relaxare şi contribuie la o alimentaţie sănătoasa. cu posibilităţi de relaxare. Aspecte importante sunt de asemenea gradul de atractivitate al acvaculturii pentru tinerele generaţii. oferă suport si pentru sustenabilitatea socială pentru că asigură locuri de muncă. gradul în care sistemul de acvacultură pastrează cultura şi tradiţiile (de exemplu bazinele piscicole. condiţiile de muncă din fermele de acvacultură (igienă. Acestea.MANUAL SUSTAINAQUA Sustenabilitatea în acvacultură Chestiunea sustenabilităţii sociale este de asemenea complexă. instruire) dar şi publicul obişnuit.fermă din Europa de Est).

unde sistemele de apă dulce semi-statice joacă un rol important în agricultură. Fermele cu bazine piscicole Producerea de peşte de apă dulce în bazine piscicole făcute de mâna omului este adeseori considerată ca fiind cea mai veche activitate fermieră din Europa. Principalele ţări producătoare sunt Federaţia Rusă. Cehia. Fermă cu bazine piscicole în Ungaria (Photo: HAKI) 15/118 . Polonia. oferind un habitat important pentru floră şi faună. Producţia de peşte în bazine piscicole rămâne „extensivă” sau ‘’semi-intensivă” (cu hrănire suplimentară) în cele mai multe ţări. Pentru a atinge recolte mai ridicate. Multe ferme cu bazine piscicole au fost transformate în ferme de peşte mutifuncţionale. De aceea cea mai importantă chestiune de mediu este folosirea de fertilizanţi organici care pot cauza contaminarea apelor naturale din zonă. metodele de producţie pot fi cea mai rezonabilă bază pentru descriere. Solurile umede din Europa Centrală şi de Est sunt exemple bune în acest sens. Ucraina şi Ungaria.1. Bazinele piscicole extensive sunt de obicei înconjurate de centuri de trestie şi vegetaţie naturală. Această hrană este completată de stocuri de puiet şi de apă ce curge prin bazin. Bazinele piscicole tipice sunt îngrădiri în care peştii trăiesc într-un climat asemănător cu cel natural. Chimicalele şi produsele terapeutice nu sunt de obicei folosite în bazinele piscicole. Dar din punctul de vedere al sustenabilităţii. Aproape jumătate din aceasta producţie este formată din ciprinide. următoarele metode de bază pot fi distinse: • • • • Fermele cu bazine piscicole Sisteme tip flow-through Sisteme de acvacultură cu recirculare Culturi cu viviere flotabile 3. unde sunt oferite servicii diverse pentru relaxare. cum ar fi crapul comun. Tehnologia şi producţia principalelor tipuri de acvacultură de apă dulce din Europa Exista multe posibilităţi să grupezi şi să descrii diversele tipuri de producţie din acvacultura de apă dulce. datând din perioada medievală. Ele joacă un rol aflat în creştere în turismul rural. Bazinele piscicole erau construite în zone unde rezervele de apă erau disponibile şi solul nu era potrivit pentru agricultură. Desi există multe suprapuneri şi tranziţii între sistemele de producţie de peşte de apă dulce. crapul argintiu (sânger) şi novac. fermierii de astăzi introduc nutrienţi (îngrăşământ organic) şi hrană suplimentară (granulată). hrănindu-se cu ceea ce creşte în bazin în mod natural datorită luminii soarelui şi cu nutrienţii disponibili. Folosirea fertilizanţilor organici este reglementată la nivel naţional. Germania.MANUAL SUSTAINAQUA Tipuri de acvacultură de apă dulce 3. Producţia totală europeană din fermele cu bazine piscicole este de aproximativ 475 000 tone. menţinerea biodiversităţii si îmbunătăţirea managementului apei.

Toată apa din fermă este înnoită cel puţin o dată pe zi. Dar această cifră ascunde schimbări 16/118 . impact scăzut asupra mediului.6% pe an). nivele înalte de biosecuritate şi un control mai facil al deşeurilor în comparaţie cu alte sisteme de producţie. circulă prin fermă şi este tratată inainte de a fi deversată în aval. Sisteme de acvacultură tip flow-through În sistemele tradiţionale de acvacultură cu circulare.2. condiţii pentru un management atent (şi de accea o forţă de muncă înalt calificată) şi dificultăţi în tratarea epidemiilor.3. permiţând creşterea de noi specii de apă dulce (în special somn african. Cea mai des practicată formă de sisteme de circulare în acvacultura din Europa este în fermele de păstrăv. urmate de Danemarca. Din 2002 producţia s-a stabilizat per ansamblu. Germania şi Spania. Producţia de păstrăv este răspândită prin întreaga Europă şi păstrăvul proaspăt poate fi achiziţionat oriunde. apa trece prin sistemul de cultură o singură dată şi este apoi deversată în mediul acvatic. este în interesul tuturor să fie păstrată calitatea apei deversate dintr-o fermă. în perioada 2000-2005 producţia de păstrăv porţionat a scăzut uşor (aproximativ minus 0. anghilă. păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) domină producţia de păstrav din Europa (aprox. Apa este luată din râu. Aceste sisteme prezintă câteva avantaje cum ar fi: economisirea de apă şi energie. biban şi tilapia). Alte susrse de apă sunt apa din izvoare sau apa pompată din puţurile subterane forate. După mulţi ani de creştere lentă dar constantă. Curgerea apei prin sistemul de cultură asigură oxigen peştilor şi duce cu ea reziduurile dizolvate afară din sistem. În unele ţări. un control riguros al calităţii apei. Aproximativ 220 000 de tone de păstrăv porţionat sunt produse şi vândute în Europa în fiecare an. costuri ridicate operaţionale. sturion. dar preţurile au rămas bune. Când există mai multe ferme pe acelaşi râu. Sisteme de acvacultură cu recirculare Sistemele de acvacultură cu recirculare (RAS) sunt sisteme construite pe pământ.MANUAL SUSTAINAQUA Tipuri de acvacultură de apă dulce 3. astfel încât aceasta să poata fi folosită în altă fermă. în care apa este refolosită dupa tratamentul mecanic şi biologic pentru a reduce nevoia de apă şi energie precum şi emisia de nutrienţi în mediul inconjurător. Principalele dezavantaje sunt costurile ridicate de capital. RAS este încă o mică parte din producţia de acvacultură a Europei şi a devenit relevantă mai ales în Olanda şi Danemarca. sursele de apă încalzită industrial (cum ar fi uzinele ce generează electricitate) sunt de asemenea folosite pentru a produce peşte în sisteme flow-through. Datorită cerinţelor sale de creştere şi performanţei în productivitate. Principalele specii de apă dulce produse în RAS sunt somnul şi anghila. Cele mai multe state membre ale EU au ferme de păstravi în apropierea râurilor şi folosesc bazine de beton sau iazuri. 95% din producţia totală). 8500 tone/ an. Singurul mare producător de păstrăv porţionat din afara UE este Turcia. F ermă piscicolă tradiţională în Danemarca (Photo: DTU-Aqua) 3. Sunt folosite uneori şi viviere flotabile pe lacuri. 85% sunt produse în UE unde cei mai mari producători sunt Italia şi Franţa. dar sunt şi alte specii produse folosindu-se acelaşi tip de tehnologie. Apele geotermale oferă de asemenea apă încălzită în mod natural. Producţia de anghilă în UE a fost de aproximativ 11 000 tone/an până în 2001 şi apoi s-a redus la aprox.

dar după regularizarea cursurilor de apă au fost epuizate. Aceste ape sunt sărace în mod natural în nutrienţi. unii fermieri schimbă specia pe care o produc sau renunţă în totalitate la această activitate.MANUAL SUSTAINAQUA Tipuri de acvacultură de apă dulce majore printre marii producători. Aceste pierderi au fost compensate parţial de unele creşteri în producţia provenită din Danemarca. datorită aprovizionarii incerte cu puiet de ţipari. În unele ape. Aceste ferme sunt situate în special pe lacuri neexploatate şi pe lacurile de acumulare de-a lungul râurilor cu baraje din partea de nord a ţării. Producţie intensivă de Tilapia în RAS (Photo: WU-AFI) 3. De exemplu. producţia extensivă sau intensivă de peşte în viviere poate să corespundă cu folosirea sustenabilă a resurselor naturale. Este necesară cel puţin o producţie anuală de 5000 de tone pentru păstrăvul arctic pentru a creşte nivelul actual de fosfor de 3 g/l la un nivel estimat iniţial de 10 g/l în aceste lacuri. iar producţia din Danemarca a scăzut de asemenea dupa 2001. cantitatea crescută de nutrienţi ar servi la aducerea mediului acvatic mai aproape de starea sa naturală. Creşterea de peşte în aceste ape ar fi o acţiune de restaurare. Oricum. păstrăvul arctic (Salvelinus alpinus) este la ora actuală o afacere mică dar de succes în Suedia şi se aşteaptă ca aceasta să crească considerabil în următorii ani. 17/118 . oferă posibilităţi limitate dar importante pentru acvacultura de apa dulce. Culturi cu viviere flotabile în lacuri şi râuri Culturile cu viviere flotabile bine realizate şi administrate cu grijă. oferind în prezent condiţii aproape sterile. producţia din Italia (cândva cel mai mare producător din UE) este pe un trend descendent de la sfârşitul anilor 1990.4.

Cadrul legislativ şi administraţia în acvacultura de apă dulce europeană Este un fapt bine cunoscut că acvacultura este una dintre cele mai reglementate industrii din Uniunea Europeană. Decizie: O decizie a Uniunii Europene obligă indivizii. documente de la Uniunea Europeana. Documente SEC: reprezintă documente interne asociate cu procesul decisional şi funcţionarea generală a departamentelor Comisiei. Scopul acestui capitol este de a oferi o privire de ansamblu pentru fermieri asupra celor mai importante documente legate de acvacultură. reglementările sunt direct aplicabile. 2. Un stat membru nu poate fi penalizat pentru nerespectarea recomandărilor. disponibil pe website-ul proiectului (www. Rezoluţiile Consiliului European trasează direcţia pentru viitoarele iniţiative de politică. acestea urmează un Document verde publicat pentru lansarea unui proces de consultare la nivel European. dar probabil că cele mai importante sunt: • • Politicile comune de pescuit Politicile pe teme de mediu. De aceea este interzisă schimbarea reglementărilor UE când sunt transpuse în legislaţia naţională. Tratat: 1. Directivă: Directivele trebuiesc transferate în legile naţionale prin parlamentul şi guvernele statelor membre.org). Există multe politici comune ce influenţează acvacultura de apă dulce. Documentul formal ce cuprinde o astfel de întelegere internaţională. De-a lungul anilor. O înţelegere formală între două sau mai multe state cu referire la pace. O excelentă definiţie a diferitelor tipuri de documente legislative a fost pregătită de către Federaţia producătorilor europeni din acvacultură-Federation of European Aquaculture Producers (sursa: www. în primul rând politici privind apa 18/118 .info): Green Paper: Documentele verzi (Green Papers) sunt documente publicate de către Comisia Europeană pentru a stimula discuţiile pe teme date la nivel european. încât este foarte greu pentru fermieri să păstreze o viziune de ansamblu asupra acestora. Acestea sunt instrumentele ce susţin implementarea politicilor Uniunii Europene.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ 4. White Paper: Documentele albe ale Comisiei (White Papers) sunt documente ce conţin propuneri pentru acţiuni comunitare într-o zonă specifică. Directivele sunt în mod normal transformate în legi naţionale. companiile sau statele membre menţionate în decizie. prin acte de delegare. organizaţiile non-guvernamentale şi industria însăşi vor sa controleze industria acvaculturii. care defineşte obiective şi face declaraţii politice. Rezoluţiile pot fi folosite de către Tribunalul Uniunii Europene pentru interpretarea legilor. Acest subiect este detaliat în Studiul SustainAqua. Cand un Document alb este primit favorabil de către Consiliu. prin parlamentul naţional sau mai des prin guverne. În timp ce directivele trebuie „transpuse” în legile naţionale. Nu este de mirare că toate părţile interesate. Reglementare: O decizie a UE care obligă direct toate statele membre şi toţi cetaţenii Uniunii Europene. iar fermierii nu îşi doresc decât să producă peşte sănătos fără să distrugă resursele naturale. Producţia de peşte ce foloseşte resursele naturale limitate ale liniilor de coastă şi rezervele de apă dulce este o chestiune de interes public. Nu obligă în general. ONG-uri şi alte organizaţii. Tribunalul Uniunii Europene a proclamat multe directive ca fiind direct aplicabile şi chiar a declarat că ţările ce nu au implementat o directivă la timp sunt pasibile de plăţi compensatorii. cum ar fi Uniunea Europeana şi guvernele naţionale. În unele cazuri. aşa cum se întamplă cu o reglementare. documente şi alte comunicări. Documentele verzi pot spori dezvoltările legislative ce sunt schiţate în Documentele albe (White Papers). Recomandare: O decizie ce nu este obligatorie. Se poate vorbi despre ele ca fiind o formă de „legislaţie soft”. Rezoluţie: O rezoluţie este o declaraţie ce nu obligă. Pe de cealaltă parte acest interes a dus la atât de multe reglementări.sustainaqua. politici ce reprezintă „stâlpii” UE. care îndeamnă statele membre să se supună. Ei invita părţile relevante implicate (organisme sau indivizi) să participe la un proces de consultări şi dezbateri pe baza propunerilor pe care ei le-au înaintat.profetpolicy. Documente COM: acestea acoperă aria legislaţiei propuse şi a altor comunicate ale Comisiei către Consiliu şi/ sau către alte instituţii şi documentele pregătitoare. acest lucru poate duce la un program de acţiune din partea Uniunii în zona de interes. alianţă. În statele membre ale UE este evident că diferitele instrumente legale ale Comunităţii au cel mai mare impact asupra reglementărilor din acvacultură. Studiile de caz din proiectul SustainAqua au fost realizate pentru a oferi fermierilor informaţii despre cum îşi pot dezvolta afacerea şi economisi în acelaşi timp cea mai importantă resursă: apa dulce curată. comerţ sau relaţii internationale. în termen de 18 luni.

1. iar numele Directoratului General a devenit DG MARE. Dimpotrivă. Strategia spune că este important să se reducă impactul negativ asupra mediului al acvaculturii prin dezvoltarea unui set de norme şi/ sau a unor acorduri voluntare care să împiedice degradarea mediului. Pieţele – pentru a menţine o organizare comună a pieţei de produse din peşte şi pentru a potrivi oferta şi cererea în beneficiul producătorilor şi al consumatorilor.sistemelor marine. inclusiv prin stimulente financiare publice. Principala preocupare a CFP este includerea pescăriilor din mări.Integrated Maritime Policy of the European Union.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ 4. Acvacultura a câştigat un rol important numai în ultimii ani. Politicile comune de pescuit vor asigura exploatarea resurselor acvatice vii care oferă sustenabilitate economică. În 2007. • Asigurarea unei industrii sigure din punct de vedere al mediului înconjurător. sigure şi de bună calitate şi promovarea sănătăţii animale şi a standardelor de bunăstare.1. trebuie recunoscută şi încurajată. În privinţa conflictelor dintre acvacultura şi mediu. În acest scop. luând în considerare şi interesele consumatorilor. strategia a identificat următoarele arii de interes: • • • • • • • Atenuarea impactului reziduurilor Să administreze cererea în creşterea de peşte sălbatic Să dezvolte instrumente pentru contracararea impactului evadărilor al speciilor straine si al GMO (organisme modificate genetic) Prevenirea şi controlul integrat al poluării Criterii specifice şi linii directoare pentru Evaluările impactului asupra mediului înconjurător în acvacultură Să recunoască şi să întărească impactul pozitiv al culturii extensive şi al repopulării Să găsească soluţii pentru salvarea speciilor sălbatice protejate 19/118 . Politicile comune de pescuit (CFP) şi documente asociate Politicile comune de pescuit (CFP) sunt instrumentul Uniunii Europene pentru managementul pescuitului şi acvaculturii. influenţa pozitivă a unor acvaculturi asupra mediului. Din 2007 implementarea CFP merge în paralel cu Politica maritimă integrată a Uniunii Europene . Temele legate de acvacultură au devenit acum o parte importantă din ariile de activitate comune menţionate mai sus. pentru a permite peştilor tineri să se reproducă şi prin asigurarea că aceste măsuri sunt respectate. Acest document a fost creat să administreze o resursă comună şi să îndeplinească obligaţiile trasate în primul Tratat al ceea ce urma să devină Comunitatea Europeană. Conducerea executivă a CFP. Directoratul General pentru piscicultură şi afaceri maritime a pregătit un document COM (COM(2002) 511) despre strategia pentru o dezvoltare sustenabilă a acvaculturii europene. măsuri ce ţintesc crearea unei echilibru între efortul de pescuit şi resursele de peşte disponibile au fost adoptate.sistem în managementul pescuitului. Contribuie de asemenea la o industrie a acvaculturii viabilă şi competitivă economic.1. condiţii de mediu şi sociale. Strategia Comisiei pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei acvaculturii europene Strategia Comisiei pentru o dezvoltare sustenabilă a industriei acvaculturii europene ţinteşte către: • • Crearea pe termen lung de locuri de muncă sigure. în special în zonele dependente de pescuit. să contribuie la exploatarea lor sustenabilă şi să minimalizeze impactul activităţilor de pescuit asupra eco. • • • Relaţii cu lumea exterioară – înfiinţarea de parteneriate în domeniu şi negocierea la nivel internaţional în cadrul organizaţiilor piscicole regionale şi internaţionale pentru măsuri de conservare comune în pescăriile marine de mare adâncime. 4. Asigurarea accesului consumatorilor la produse care sunt sănătoase. DG MARE a început o discuţie mutuală cu industria acvaculturii pentru a actualiza această strategie. Structuri şi managementul flotei – pentru a ajuta pescuitul şi industriile din acvacultura să îşi adapteze echipamentul şi formele de organizare la constrângerile impuse de resursele precare şi piaţă. Comunitatea va aplica o abordare precaută în luarea de măsuri menite să protejeze şi să conserve resursele acvatice vii. Scopul său principal este implementarea progresivă a unei abordări bazate pe eco. Măsuri comune au fost agreate în următoarele arii principale: • Conservarea şi limitarea impactului de mediu asupra pescuitului – protejarea resurselor de peşte prin reglementarea cantităţii de peşte extrasă din mare.

Comisia oferă recomandări statelor membre despre cum să îşi pregătească planurile naţionale strategice (NSP): • • • • NSP va fi întocmit cu consultarea partenerilor relevanţi Informaţiile cerute de NSP prezintă legătura între priorităţi pentru FEP Intervenţi şi zonele CFP Informaţia poate fi de asemenea inclusă în chestiuni strategice pe orizontală • NSP va face subiectul unei dezbateri pe baza rapoartelor statelor membre Despre conţinutul NSP: 20/118 . Domesticirea nu înseamnă numai ţinerea animalelor în captivitate şi hrănirea lor pentru a creşte. Uniunea Europeană este angajată în crearea unui nivel înalt de protecţie a mediului şi există un număr de prevederi care să asigure o dezvoltare sustenabilă a acvaculturii din punct de vedere al mediului. 4. afaceri cu acvacultură. procesare şi marketing. Fondul european pentru piscicultură (FEP). Fiind unul dintre fondurile structurale. Sunt necesare însă niveluri superioare de instruire ale forţei de muncă (monitorizarea sistemului şi supraveghere). În plus. Depaşirea limitărilor în spaţiu. organizaţiile producătorilor şi achiziţia de echipament de pescuit de către tinerii pescari va fi de asemenea posibil.2. industrie. etc). Ea culminează cu stăpânirea deplină a reproducerii. dar şi pentru locaţiile costale. textul final al FEP. De exemplu. importanţa dezvoltării tehnologice şi a planificării spaţiale. Totuşi. turism. Din documentele de lucru ale acestei consultări. Dezvoltarea acvaculturii prietenoase cu mediul înconjurător. Reglementarea consiliului fondului european piscicol Până în 2006 principalul instrument financiar care susţinea realizările Politicilor piscicole comune a fost Instrumentul financiar pentru orientare în piscicultură (FIFG). iar automatizarea sarcinilor este aproape o condiţie obligatorie. 3. Va depinde de statele membre să decidă cum vor să aloce fondurile în funcţie de priorităţile trasate. 3. bugetul trebuind completat cu bani naţionali.1. se observă urmatoarele subiecte legate de acvacultura de apă dulce ce ar putea câştiga o mai mare importanţă în noua strategie: 1. reglementarea consiliului ((EC) No 1198/2006) a fost adoptată. Fermele acvatice reprezintă o nouă era în domesticirea animalelor.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ În general. Finanţarea va fi disponibilă pentru toate sectoarele industriei. Programul EFF se va derula timp de şapte ani. FEP a fost format din bugetul comun al EU. Pentru planificarea financiară a UE. cu un buget total de aprox. Pe baza comunicatelor de la comisie (COM (2004) 497 final). Comisia a început un proces de consultare în 2007 pentru a actualiza strategia pentru acvacultură. ajutorul limitat propus iniţial pentru întreprinderile micro şi mici ce operează în agricultură. organizarea producătorului. Discuţiile cu statele membre şi factorii de decizie asupra propunerii Comisiei au dat naştere la o serie de schimbări. dar trebuie să pregătească un Plan naţional strategic ca bază pentru programul operaţional.ca şi pentru zonele de pescuit. procesarea şi marketingul. 2. păstrează elementele esenţiale ale propunerilor Comisiei şi rămâne fidel principiilor şi obiectivelor CFP. Va fi posibil acum să se ofere burse pentru întreprinderile mijlocii şi mari. dar există câteva argumente ce pot fi înaintate pentru a justifica necesitatea unei revizuiri. reglementările fondurilor structurale pentru piscicultură şi agricultură au trebuit de asemenea schimbate. hrănirea şi obţinerea de rezultate în selecţia soiurilor în funcţie de obiectivul de producţie şi de felul în care animalele sunt crescute. viziunea şi obiectivele strategiei din 2002 sunt susţinute 100% şi sunt considerate încă valabile. Agricultura extensivă în bazinele piscicole din interiorul teritoriului şi din terenurile umede sau cele din lagunele de coastă trebuie să facă faţă competiţiei cu alte dezvoltări de natură economică (agricultură. noi compensaţii ar putea fi oferite pentru fermele piscicole ale căror locaţii se află în ariile protejate NATURA 2000. în perioada 2007-2013. înmulţirea. Există un curent unanim care susţine că sistemele de acvacultură care folosesc recircularea (şi posibil încălzirea) oferă cele mai promiţătoare soluţii acolo unde spaţiul este factorul ce limitează apa dulce. dar micro întreprinderile şi cele mici vor avea prioritate. 4. un nou instrument financiar va fi folosit. Sprijinul pentru pescăriile situate în interiorul teritoriului. Cum întreaga politică regională a EU s-a schimbat pentru a se armoniza cu reforma CFP. Principalele activităţi planificate ale acestei strategii pot fi regăsite în Reglementarea consiliului fondului european piscicol – Council Regulation of European Fisheries Fund. situate în zonele de coastă.pescării maritime sau de interior. iar nivelele responsabile ale factorilor de decizie europeni au alocat bani statelor membre. aprobat de Consiliu. Recircularea apei şi tehnologia de tratare sunt văzute de asemenea ca modalitate de a rezolva impactul acvaculturii asupra mediului şi pentru controlul optim al parametrilor de mediu optimi pentru peşte.8 miliarde de Euro. Competiţia în creştere pentru spaţiu repezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea viitoare a fermelor piscicole şi a locaţiilor de producţie din acvacultură. 5.

d. Măsuri pentru apă. pescuitul în interiorul teritoriului. Datorită reglementarilor din acvacultura organică. cele mai importante măsuri sunt detaliate pe axa 2 şi axa 3. în special dacă implică îmbunătaţirea condiţiilor de muncă. Diversificarea spre noi specii şi producţia de specii cu perspective bune de piaţă. diversitatea genetică şi managementul peisajului. în accepţiunea Reglementării Consiliului (EEC) No 2092/91 din 24 iunie 1991 însemnând producerea organică de produse agricole. igienă. social şi de mediu. condusă de un organism desemnat şi competent. Sprijin pentru activităţile tradiţionale de acvacultură. implementarea şi monitorizarea NSP Sprijin financiar pentru fermierii din acvacultură Este o certitudine că strategiile şi măsurile planificate trebuie să se armonizeze cu reglementările consiliului Fondului European pentru Piscicultură. Pentru sprijinul oferit. b. este foarte important ca „acvacultura sustenabilă” să primească compensaţii pentru crearea valorilor de mediu. rezultând din desemnare zonelor NATURA 2000. Măsuri pentru interesul comun 4. Acest document identifică 5 Axe de prioritate dupa cum urmează: 1. Implementarea metodelor acvaculturii ce reduc substanţial impactul negativ sau întăresc impactul pozitiv asupra mediului în comparaţie cu practicile obişnuite din acest sector. Comisia îşi doreşte de asemenea să încurajeze fermierii din piscicultură să participle la schema de audit şi eco-management a Comunităţii create prin Reglementarea (EC) No 761/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2001. beneficiarii trebuie să se angajeze pe o perioadă de minim cinci ani să respecte condiţiile de protejare a mediului şi a apelor. Pentru a primi compensaţii conform acestui Articol. Dezvoltarea sustenabilă a zonelor de pescuit 5.mediu înconjurător: FEP poate sprijini acordarea de compensaţii pentru folosirea metodelor de producţie din acvacultură care ajută la protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător şi la conservarea naturii. conform Directivei Consiliului 92/43/EEC din 21 Mai 1992 asupra conservării habitatelor naturale şi a florei şi faunei salbatice. Sprijin pentru achiziţia de echipamente ce pot proteja fermele împotriva prădătorilor sălbatici. reglementari foarte stricte şi costisitoare. condiţii ce trec dincolo de aplicarea normală a bunelor practici din acvacultură. beneficiile de mediu ale unor astfel de angajamente trebuie demonstrate printr-o evaluare prealabilă. lărgirea. poate primi de asemenea sprijin aici. Investiţiile vor contribui la unul sau mai multe dintre următoarele obiective: a. ce permite participarea voluntară prin organizaţii în schema de audit şi ecomanagement a Comunităţii (EMAS). Acvacultura. importante pentru păstrarea şi dezvoltarea fondului economic. Termenul de „acvacultură sustenabilă” înseamnă aici că o activitate din acvacultură este compatibilă cu constrângerile de mediu specifice. pot primi sprijin în cadrul acestor măsuri. Măsuri pentru adaptarea flotei de pescuit a Comunităţii 2. Asistenţă tehnică Pentru fermierii care lucrează într-un mediu cu apa dulce.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ • • • • • • Descrierea generală a sectorului Analiza SWOT a sectorului şi a dezvoltării sale Obiectivele şi priorităţile statelor membre vis à vis de sustenabilitate Dezvoltarea pescăriilor şi a acvaculturii cu privire la CFP Indicarea resurselor ce pot fi mobilizate pentru îndeplinirea strategiei naţionale Procedura pentru dezvoltarea. forme de acvacultură ce cuprind protecţia şi intensificarea acţiunilor de mediu. reducând impactul negativ sau întărind efectele pozitive asupra mediului. c. pescuitul în interiorul teritoriului. următoarele măsuri sunt eligibile pentru finanţarea sectorului acvaculturii: Investiţii productive în acvacultură: FEP poate sprijini investiţiile în construcţia. Axa 2 – Acvacultura. De exemplu. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi siguranţă pentru lucrătorii din acvacultură. procesarea şi marketingul pisciculturii şi produselor din acvacultură 3. 21/118 . mai există încă multe dezbateri în cadrul industriei despre aceste aspecte. e. procesarea şi marketingul pisciculturii şi produselor din acvacultură În cadrul axei 2. echiparea şi modernizarea instalaţiilor de producţie. resursele naturale. Oricum. Acvacultura organică. sănătate umană sau animală şi calitatea produsului.

Există şi alte măsuri în cadrul celor doua axe care nu afectează direct fermierii din acvacultura de apă dulce. Politicile de mediu ce au un impact major asupra dezvoltării acvaculturii O politică de mediu a UE nu este nimic nou. în parteneriat cu un organism stiinţific sau tehnic • Modificarea vaselor de pescuit în vederea redistribuirii Acţiuni colective legate de acvacultură pot fi urmatoarele: • • • • • • • • • Îmbunătaţirea condiţiilor de muncă şi de siguranţă Transparenţa pieţelor Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei alimentare Dezvoltarea. de către statul membru. de sănătate şi de igienă şi calitatea produsului Reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător Să îmbunătăţească gradul de utilizare al speciilor puţin folosite. organizaţiile ce acţionează în numele producătorilor sau organizaţiile recunoscute.2. o asociaţie profesională recunoscută sau un alt organism competent în acest scop. cu condiţia ca acţiunile lor să fie de interes comun. Măsuri de sănătate animală: FEP poate să contribuie la finanţarea controlului şi eradicării bolilor din acvacultura în termenii Deciziei Consiliului 90/424/EEC din 26 iunie 1990 despre cheltuielile din domeniul veterinar. restructurarea şi îmbunătăţirea locaţiilor destinate acvaculturii Dezvoltarea unor noi metode de training Promovarea de parteneriate între oamenii de ştiinţă şi operatori Promovarea egalităţii de şanse Crearea şi restructurarea organizaţiilor producătorilor şi implementarea planurilor acestora Studii de fezabilitate legate de promovarea parteneriatelor cu ţări ce nu fac parte din Uniunea Europeană 4. Promotorii acestor măsuri pot fi operatorii privaţi. rămân totuşi mari provocări 22/118 . adăposturi şi cheiuri de debarcare Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii de promovare Proiecte pilot derulate de către un operator economic. Pescuitul în interiorul teritoriului: Măsuri eligibile pentru ajutor • • Ajutor pentru pescuitul în interiorul teritoriului şi pescuitul pe gheaţă. deşi în unele cazuri pot fi totuşi interesaţi de acestea. Măsurile eligibile sunt: • • • • • Acţiuni colective Protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei acvatice Porturi de pescuit. expansiunea habitatelor naturale protejate. El a fost creat pe baza a 30 de ani de activitate şi deja a livrat o serie de beneficii – incluzând aerul şi apa mult mai curate.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ Măsuri de sănătate publică: Aceste măsuri privesc în primul rând fermele de moluşte. Actualul program de acţiune pe mediu care va dura până în 2012 este cel de-al şaselea dintr-o serie. FEP poate susţine măsuri de interes comun care nu pot fi în mod normal susţinute de către sectorul privat şi care ajută la îndeplinirea obiectivelor şi politicilor piscicole comune. protejându-le împotriva impactului economic în cazul unei răspândiri de alge dăunătoare. în conformitate cu prevederi similare cu cele din actualul FIFG Ajutor pentru redistribuirea vaselor de pescuit de interior către pescuitul de exterior • Cesiune temporară prevăzută într-un act legal al Comunităţii Procesare şi Marketing: Măsuri eligibile pentru ajutor • • • • • • Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. o atenţie deosebită faţă de consecinţele asupra mediului şi faţă de planificarea deciziilor şi produse mai prietenoase cu mediul înconjurător. al produselor secundare sau al deşeurilor Să aplice noi tehnologii. să dezvolte metode de producţie inovatoare Marketingul produselor (în primul rând provenit din terenurile locale şi acvacultură) Învăţare continuă Axa 3 – Măsuri pentru interesul comun În cadrul Axei 3. un management mai bun al deşeurilor. Oricum.

fondul LIFENature. Acest lucru este realizat de către Comisia Europeană în conformitate cu Natura 2000 şi conform cu principiile dezvoltării sustenabile. Natura 2000 nu este numai un sistem al rezervelor naturale stricte. Într-adevăr. formează piatra de hotar a politicii pentru conservarea naturii europene.g. Acesta adoptă o abordare diferită. Este o parte din răspunsul Europei la conservarea biodiversităţii globale în conformitate cu obligaţiile internaţionale impuse de Convenţia pentru Biodiversitate – Biodiversity Convention. împreună cu Directiva pentru păsări. Scopul său nu este de a opri toate activităţile economice. făra a ţine seama de graniţele naţionale sau politice. ci de a trasa parametrii în care acestea pot avea loc în timp ce se respectă colaborarea europeană pentru biodiversitate cu statele memebre şi experţii în ştiinţă. recunoaşte faptul că omul este parte integrantă din natură şi că cei doi activează cel mai bine în parteneriat.Directiva pentru pasări şi Directiva pentru Habitate . pentru a menţine şi redresa aceste habitate şi specii într. unde orice activitate umană este sistematic exclusă. Recenta reformă asupra Politicii de agricultură comună a separat plaţile din producţie şi le-a înlocuit cu o singură plată per fermă care se bazează pe condiţii bune agricole şi de mediu. multe locaţii din Natura 2000 sunt valoroase tocmai pentru modul în care au fost administrate până acum şi este important să se asigure continuarea acestor activităţi şi pe viitor. este posibil ca habitatele semi-naturale şi speciile vulnerabile. Scopul reţelei Natura 2000 este să protejeze şi să administreze speciile vulnerabile şi habitatele lor pe teritoriul Europei. acţiunile în zona conservării naturii şi a protecţiei resurselor naturale (cum este apa) sunt cele mai importante. Aceste liste naţionale sunt trimise apoi. Natura 2000 Politica de conservare a naturii a UE este bazată pe doua reglementări legislative principale. Directiva solicită ca în cadrul locaţiilor Natura 2000 să fie evitate acţiunile destructive ce ar putea perturba în mod semnificativ speciile sau ar putea deteriora habitatele pentru care locaţia a fost aleasă. Măsuri pozitive ar trebui luate. Statele membre au un termen de până la şase ani să le desemneze ca fiind Arii speciale de conservare (SAC) şi. Prin asocierea activă a unor utilizatori de terenuri în administrarea locaţiilor Natura 2000. crearea unei rezerve naturale) 23/118 .un „stadiu de conservare favorabil” în forma lor naturală. dependente de o administrare pozitivă. Priorităţile sale sunt crearea unei reţele europene ecologice (formată din arii speciale de conservare). Depinde de statele membre să decidă cum pot obţine conservarea locaţiei: • Statutară (e. numită NATURA 2000 şi integrarea condiţiilor de protecţie a naturii în politicile UE cum ar fi agricultura.şi beneficiază de un instrument financiar specific.2.1. Comisiei Europene. 2. în mod formal. Al doilea stadiu implică selectarea locaţiilor de importanţă comunitară din listele naţionale în concordanţă cu una dintre cele şapte regiuni biogeografice din Europa. dezvoltarea regională şi transport. iar fermierii din fermele piscicole vor fi susţinuţi pentru a întruni cerinţele administrării locaţiei pentru Natura 2000. Fiecare stat membru identifică locaţii importante pentru speciile şi habitatele existente pe teritoriul său pe baza unor criterii ştiintifice comune. dacă este necesar să introduca măsuri de management pozitiv pentru a menţine sau a redresa speciile şi habitatele către un statut de conservare favorabil. să fie menţinute. atunci când este cazul. 4. Al şaselea program de mediu conţine patru priorităţi: • • • Schimbările climaterice Natura şi biodiversitatea Mediul. Natura 2000 a fost de asemenea încorporată în Politicile comune de pescuit. Primul stadiu implică o evaluare ştiinţifică la nivel naţional. Locaţiile sunt selectate în trei stadii. Include de asemenea Zone de protecţie specială (Special Protection Areas – SPAs) – clasificate conform Directivei păsărilor pentru 200 de specii de păsări ameninţate şi pentru soluri umede de importanţă internaţională. Stadiul trei: Odată ce locaţiile sunt selectate în stadiul doi. 3. Reţeaua Natura 2000 a fost înfiinţată în 1992 prin adoptarea Directivei pentru habitate care. ele devin parte din Reţeaua Natura 2000.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ de rezolvat. sănătatea şi calitatea vieţii • Resursele naturale şi risipa Din punctul de vedere al unui fermier din acvacultură. Politica de conservare a naturii: Habitatul şi Directiva pentru păsări. 1. Reţeaua Natura 2000 este compusă din Zone speciale de conservare (Special Areas of Conservation – SACs) – desemnate pentru una sau mai multe din cele 198 tipuri de habitat ameninţate şi pentru cele 800 de specii înscrise în anexele la Directiva habitatelor.

de suprafaţă sau subterane. extinderea termenului limită dincolo de 2015 sau implementarea de noi proiecte în cazul în care o serie de condiţii sunt îndeplinite. traversând graniţe administrative şi teritoriale. semnarea de acorduri de administrare cu proprietarii de terenuri) Administrativă (oferirea fondurilor necesare pentru administrarea locaţiei) 4.uri. "Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului ce stabileşte cadrul pentru acţiunile comunitare în domeniul politicii pentru apă” sau. Implementarea WFD ridică un număr de provocări tehnice comune pentru statele membre. De aceea activitatea va trebui coroborată cu alte activităţi CSI cu privire la crearea de legături şi coordonarea eforturilor legate the schimbările climaterice. tări EEA. Obiectivele de mediu sunt definite în Articolul 4 – articolul cheie – din Directiva cadru pentru apă (WFD). Urmează apoi un număr de exceptii de la obiectivele generale care permite. „deficitul de apă şi secetă” şi „monitorizarea biologică şi chimică”. activitatea ce se va concentra asupra opţiunilor şi oportunităţilor oferite de către Politica cadru pentru apă a Uniunii Europene pentru adaptarea la impactul schimbărilor climaterice. Articolul 4. Acest sistem vine chiar la timp. Comisia a prezentat o „Propunere pentru o directivă cadru pentru apă” cu următoarele scopuri principale: • • • • • • Lărgirea scopului protecţiei apei la toate apele. Schema clasificarii WFD pentru calitatea apei include cinci categorii de status: înalt. înţelegerea şi abordarea comune sunt cruciale pentru o implemetare de succes şi efecientă a Directivei. slab sau rău. Directiva cadru pentru apă în EU. De accea. mai pe scurt. ape de suprafaţă sau subterane Obţinerea „statusului pozitiv” pentru toate apele până la un termen limită stabilit Managementul apei bazat pe bazinele râurilor „Abordarea combinată” a limitelor valorilor de emisii şi a standardelor de calitate Corectarea preţurilor Implicarea cetăţenilor • Legislaţie coerentă Cel mai bun model pentru un sistem singular de administrare a apei este managementul prin bazinul râuluiunitatea geografică şi hidrologică naturală – dincolo de graniţele adimistrative sau politice.1 defineşte obiectivul general al WFD ca fiind atins pentru toate sursele de apă.2. bun. Pentru fiecare district al bazinului unui râu – unele dintre ele traversează frontiere naţionale – va fi nevoie de un plan al managementului bazinului râului care să fie actualizat o data la şase ani şi care va oferi contextul pentru coordonarea cerinţelor identificate mai sus. sau chiar în afara spaţiului european pentru Rin. prin cooperarea şi trasare unor obiective comune de-a lungul graniţelor statelor membre. În plus. Norvegia şi Comisia au căzut de acord asupra unei Strategii comune de implementare (CIS) pentru Directiva cadru a apei la numai cinci luni după activarea Directivei. „Statutul bun” înseamnă de asemenea un statut bun ecologic şi un statut bun chimic.2. Iniţiativele duse mai departe de statele membre pentru râurile Maas. multe dintre bazinele râurilor europene sunt internaţionale. CIS este actualizat regulat de către statele membre şi cele mai importante priorităţi pentru perioada 20072009 au fost considerate. „WFD şi hidromorfologia”. acest lucru nu s-a întamplat pretutindeni. a fost în sfârsit adoptată. Scopul este managementul sustenabil pe termen lung al apei bazat pe un nivel ridicat de protecţie al mediului acvatic. Mai mult. WFD. urmatoarele: „WFD şi agricultura”.EU Water Framework Directive. Documentele pentru ghidare şi rapoartele tehnice au fost produse pentru a oferi asistenţă factorilor de decizie în implementarea WFD. moderat. de către Directori. factori de decizie şi ONG. Exerciţiul de intercalibrare este un element cheie în trasformarea obiectivului general de mediu în unul operaţional într-un mod unitar în toată Uniunea Europeană. de exemplu atingerea statusului pozitiv până în 2015. excepţiile şi chestiunile economice înrudite”. şi introduce principiile prevenirii oricărei deteriorări suplimentare a situaţiei curente. statele membre. activitatea pe schimbarea climaterică este cu siguranţă prevăzuta. pentru obiectivele mai puţin urgente. Obiectivul general al WFD este obţinerea „statutului bun” pentru toate suprafeţele de apă până în 2015.g. Directiva cadru pentru apă şi acvacultura de apă dulce Pe 23 octombrie 2000. Pentru a răspunde provocărilor într-un mod cooperant şi coordonat. În timp ce câteva ţări membre şi-au asumat deja abordarea bazinului râului.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ • • Contractuală (e. WFD lărgeşte protecţia apei la toate apele şi stabileşte obiective clare despre cum un „status pozitiv” trebuie atins pentru toate apele europene până în 2015 şi că folosirea apei trebuie să fie sustenabilă în toată Europa. având în vedere faptul că resursele de apă ale Europei suportă deja o presiune în creştere. Documentele pentru ghidare intenţionează să ofere o abordare 24/118 . Schelde sau Rin au servit ca exemple pozitive ale acestei abordări. „obiectivele de mediu. Comisie. ţări candidate.

eu/environment/water/water-framework/iep/index_en.htm). Toate aceste documente. 25/118 .europa. dar va fi nevoie ca acestea să fie adaptate pentru circumstanţele specifice ale fiecărui stat memebru al EU. inclusiv cele produse în cadrul proiectului Strategia comună de implementare pot fi găsite în biblioteca WFD CIRCA (http://ec.MANUAL SUSTAINAQUA Cadrul legislativ metodologică exhaustivă.

Calitatea produsului şi diversificarea – oportunităţi de piaţă ale acvacultorilor pentru peştele şi produsele lor secundare Un criteriu foarte important pentru a rezista la competiţia în creştere de pe piaţa de peşte. în special cu importurile cu costuri reduse din Asia. nu mucegăit. În studiul de caz din Polonia. datorită mirosului său proaspăt. fermierii ar putea să îşi crească sustenabilitatea economică şi să îşi îmbunătaţească competivitatea pe piaţa de acvacultură internaţională. iar fermierii trebuie să găseasca mijloace inovatoare de a utiliza produsele secundare mai eficient. Consumatorii sunt din ce în ce mai preocupaţi de modul în care este produs peştele sau ce tip de ingrediente se folosesc pentru hrană. chimicale folosite în acvacultură şi metaboliţii lor. Unul dintre scopurile majore ale SustainAqua a fost analizarea influenţei diferitelor sisteme de creştere şi a tiparelor de hrănire asupra calităţii peştelui. Nu a fost detectată nici o diferenţă semnificativă între crapii din sistemele de monocultură sau policultură. crapul cu hrănire naturală a fost clasat mult mai bine. miros. Datorită propriilor interese comerciale şi pentru a îndeplini aşteptările clienţilor în timp ce respectă cerinţele reglementărilor. prospeţime şi siguranţă (includerea unor părţi componente toxice.hrănit cu mâncare naturală 3. În cadrul SustainAqua. novacul (Hypophthalmichthys nobilis) a fost analizat. De asemenea pentru a ţine cont de gradul de acceptare al consumatorului. 5. Include: aspect (ex. caracteristici organoleptice (gust. Prin accesarea alternativelor. Un alt scop a fost cercetarea potenţialelor aplicaţii de piaţă ale diferitelor produse secundare din acvacultură. de aici rezultând preţuri scăzute (ca.culoare). Apar de asemenea diferenţe semnificative în conţinutul de acizi graşi şi în compoziţie. Crapul comun crescut în monocultură . Poate fi concluzionat că sistemul de hrănire are un impact mai ridicat asupra calităţilor senzoriale şi chimice decât sistemul de cultură. pentru atragerea de noi pieţe de desfacere.hrănit cu cereale 2. Reglementările şi autorităţile UE se concentrează de asemenea asupra siguranţei hranei şi trasabilităţii producţiei de la „ou la farfurie”. Crapul cu hrănire naturală a avut proporţii mai mari de n-3 şi n-6 acizi graşi polinesaturaţi (PUFA) care sunt consideraţi a avea efecte pozitive asupra sănătăţii umane. este dieta. mediul economic şi social aflat în schimbare creează noi pieţe pentru produsele secundare. Pentru a vinde peşte prin acest canal de piaţă important. în Elvetia. în urma analizelor. valoare nutritivă (compoziţia părţilor comestibile. ex: acizi graşi. compoziţia în acizi graşi şi caracteristicile organoleptice. alcătuirea profilului senzorial cu o echipă de specialişti şi analiza chimică a proteinei. neutru şi nu prea aspru şi datorită gustului delicat. metale grele. 1€/kg). grăsimii şi a acizilor graşi. Pe de cealaltă parte. a fost evaluat impactul a trei sisteme diferite de bazine piscicole şi al hranei asupra calităţii crapului comun. patogeni umani). Factorul principal care controlează conţinutul de grăsime. cu ajutorul testelor consumatorilor. La ora actuală există câteva prejudecăţi printre consumatori în privinţa gustului neplăcut al acestor specii.hrănit cu mâncare naturală În plus. principalul scop a fost identificare influenţelor hranei şi a sistemului de cultivare asupra calităţii şi gustului la crap. Daca crapul este crescut în monoculturi sau in policulturi pare să 26/118 .MANUAL SUSTAINAQUA Oportunităţi de piaţă 5. Rezultatele arată că crapul ce a fost hrănit natural a avut un conţinut mult mai scăzut de grăsime decât cel hrănit cu cereale. Calitatea produsului – cazul polonez Termenul „calitatea peştelui” este un set complex de caracteristici influenţate de numeroşi factori. a pieţelor ce cresc rapid alături de piaţa principală a produselor din peşte de bună calitate. Următoarele întrebări au fost analizate: • • Există o diferenţă de gust şi calitate dacă crapul este ţinut în sisteme de policultură sau monocultură (spectru diferit de hrană şi eficientizarea utilizării disponibilă)? Există o diferenţă de gust şi calitate dacă crapul este hrănit cu cereale (porumb şi grâu) sau cu mâncare naturală? Cercetarea s-a concentrat asupra crapului comun (Cyprinus carpio). textură). este calitatea excelentă a produsului asociată cu calitatea cărnii şi preferinţele consumatorilor. Următoarele mostre de peşte au fost analizate: 1. principala specie crescută în Polonia. şi diferite recolte pentru terenurile umede în Ungaria. a fost analizat potenţialul de piaţă al produselor secundare pentru industria cosmetică şi cea energetică: plante de hidrocultură şi fructe tropicale la Tropenhaus. grăsime). aromă. produsele trebuie să îndeplinească standarde de calitate înalte.1. În studiile de caz din Elvetia şi Ungaria. cele mai multe lanţuri de supermarketuri au introdus reguli foarte stricte cu privire la produsele din peşte. de asemenea crescut într-un sistem de policultură cu hranire naturală pentru a demonstra calitatea ridicată şi gustul şi pentru a obţine un grad mai mare de acceptare pe piaţă. Crapul comun crescut în monocultură tradiţională . Crapul comun crescut în policultură traditională .

4. atingând aceleaşi valori ca şi crapul comun.Membranele plantelor conţin în principal trei tipuri diferite de polimeri: celuloza.combustibil Tabel 2: SustainAqua analizează potenţialul de energie bio al recoltelor de pe terenuri umede Rezultatele acestor analize dovedesc potenţialul clar pentru aplicaţiile energiei bio.Cantitatea de energie emisă sub formă de căldura cand un kg de lemn este ars combustibilului Polizaharidele din membrană .combustibil pentru transport (vezi Tabel 2). în acelaşi timp: diminuarea costurilor pentru tratarea apelor reziduale şi vânzarea unui nou produs pentru venituri suplimentare. cu privire la marketingul novacului (Hypophthalmichthys nobilis). cu atât este mai mic conţinutul de energie Valoarea . cu avantaje enorme în acelaşi timp.Celuloza şi hemiceluloza conţin şiruri lungi de zaharuri ce pot fi transformate în combustibili pentru transport cum ar fi bioetanolul . În plus. Cifrele pentru polizaharidele din membrane arată oportunităţile de producere a bioetanolului celulozic din aceste recolte. ex.2. rezultatele acestui studiu au arătat o evaluare pozitivă a calităţii senzoriale / acceptării consumatorului. Ar putea să servească două scopuri. tratamentul apelor reziduuale şi producţia de energie bio este o abordare inovatoare în Uniunea Europeană.MANUAL SUSTAINAQUA Oportunităţi de piaţă nu aibă o influenţă puternică asupra calităţii peştelui. 5. papura (Typha latifolia/ angustifolia). trestia gigant (Arundo donax) şi salcia (Salix viminalis) sunt analizate exact pentru potenţiala utilizare ca biomasă în scopuri legate de energie. hemiceluloza şi lignina . Fermierii ar putea profita în două moduri diferite. toate ariile cu potenţial pentru cultivarea biomasei trebuie folosite. Conţinutul de apă . pentru producţia de talaş sau peleţi pentru generarea de căldură şi electricitate sau pentru producerea de bioetanol celulozic ca bio.Factor critic ce determină cantitatea de caldură obţinută prin ardere . căldură sau electricitate. în special la Arundo donax şi Phragmites australis. trestia comuna (Phragmites australis). inclusiv locaţiile de acvacultură. 5. Combinaţia dintre acvacultură. Valoarea cantităţii de căldură a arătat cifre promiţătoare mai 27/118 .Cu cât este mai mare conţinutul de apă din combustibil. Produsele secundare lignocelulozice provenite din activităţi de acvacultură oferă posibilităţi uriaşe pentru producţia de combustibil etanol. Pentru a acoperi viitoarele cereri masive de biomasă în UE. Recoltele din terenurile umede pentru industria energiei bio (energiei regenerabile) – cazul maghiar Potenţialul producţiei de biomasă pentru sectorul în creştere vertiginoasă al energiei bio este uriaş. Sălcii dupa plantarea în apa ce acoperă terenurile umede (Photo: AKVAPARK) Posibilităţi În cadrul SustainAqua.Pentru a cunoaşte aportul de polizaharide este important să evaluam potenţialul iniţial al culturilor pentru producerea de bio.

să fie accesibilă pentru utilajele de recoltare şi să producă minim 8-11 t de masă uscată la hectar pe an. în timp ce dezvoltarea tehnico-economică pentru o piaţă funcţională a biomasei-energiei bio de-a lungul Europei începe să se petreacă şi va fi atinsă în 3-5 ani. Plantele de hidrocultură şi fructele tropicale pentru industria cosmetică Plantele de hidrocultură şi fructele tropicale au un mare potenţial de a fi folosite ca produse primare regenerabile în industria cosmetică.) şi papaya (Carica papaya) au fost analizate. acest sector abia începe să se dezvolte şi să se lanseze. Momentul recoltării este important pentru calitatea optimă a arderii (cea mai buna primăvara) 5. datorită conţinutului de polyphenol. Posibilităţi În cadrul SustainAqua. Ţintele ambiţioase ale UE de a creşte aportul energiei bio în mixul european de energie crează o cerere uriaşă pentru resurse de biomasă în deceniul viitor. de exemplu în aşa-numitele plantaţii de subarboret cu rotaţie scurtă (SRC). Oportunităţi de piaţă Condiţiile sunt la ora actuală foarte favorabile dezvoltării biomasei pentru producerea de energie. Cicluri de recoltare de doi sau trei ani ar putea fi mai potrivite Trebuie să fie îndeaproape investigat modul în care tratamentul apei şi producţia recoltei pentru energie pot fi combinate cât mai eficient posibil. papura şi trestia uriaşă. Se aşteaptă să apară îmbunătăţiri în viitorul apropiat. cele mai promiţătoare ingrediente cunoscute au fost evaluate pentru concentraţia lor (vezi Tabel 3): Pectina . analiza s-a focalizat asupra fructelor de calitate scăzuta şi medie care nu ar putea fi vândute la pieţele de fructe ca un produs de primă clasă. tratamentul apei reziduale va fi întotdeauna prioritatea plantaţiilor pe terenuri umede. Aceasta ar putea duce la următorii factori care sunt nocivi pentru producerea de energie bio eficientă şi rentabilă: 3.Guava are proprietăţi antioxidante atribuite conţinutului său de polyphenol . Pentru fructele tropicale. zona ar trebui să aibă minim 1 ha.3. De accea. Este de asemenea o şansă unică pentru fermierii din acvacultură să câştige venituri suplimentare prin utilizarea produselor secundare din ferma lor pentru a asigura industriei energiei bio biomasa necesară. În orice caz.Ar putea fi folosită pentru tratarea simptomelor pielii ce îmbătrâneşte sau a inflamaţiilor pielii . Conceptul holistic ar putea fi un argument de vânzare unic pentru astfel de produse. ansa pentru astfel de produse secundare din acvacultură este vânzarea provenienţei produsului. Totuşi.MANUAL SUSTAINAQUA Oportunităţi de piaţă ales pentru papură. Scopul este de a utiliza această biomasă produsă ca şi produs secundar pentru producerea de energie bio. într.ß-caroten şi lycopene sunt cunoscute pentru impactul pozitiv asupra sănătăţii umane . SRC indică informaţii utile despre designul zonelor de cultură pe terenuri umede pentru aplicarea în acvacultură. În acelaşi timp este necesar sa nu se neglijeze scopul iniţial al culturilor de pe terenurile umede. În privinţa celor trei plante erbacee folosite în studiul de caz din Ungaria. Salcia (Salix viminalis) este deja folosită pentru producerea de talaş pentru încălzire şi generarea de electricitate. poate proteja pielea impotriva efectelor dăunatoare ale metalelor grele şi îmbunătăţeşte respiraţia celulelor . cum ar fi cremele de papaya sau de guave. Pentru profitabilitate. 5.) – care ar putea fi un produs secundar considerabil al sistemului de tratare pe terenuri umede din Ungaria sau în sistemul „cascadă” polonez – zambila de apă (Eichhornia crassipes). acest interval de timp ar trebui folosit pentru a optimiza condiţiile pentru producerea biomasei în strânsă legatură cu activităţile de acvacultură. trestia comună.o fermă de acvacultură. Amplasarea culturii pe terenuri umede nu oferă conditiile optime de creştere pentru producerea de energiei bio 4. tratarea apelor reziduale şi retenţia nutrienţilor. lycopene Polyphenol 28/118 . nu producerea de energie bio. scopul principal al unei plantaţii pe terenurile umede este tratarea apei reziduale din activităţile de acvacultură.Guava şi papaya sunt bogate în substanţe bioactive . guava (Psidium sp. lintiţa (Lemna sp. Alte experimente internaţionale dovedesc potenţialul ridicat al celor patru culturi testate pe terenurile umede.Lintiţa este bogată într-o pectină specifică clasei Lemna (apiogalactoronan/ lemnan) .Zambila de apă poate fi de asemenea potrivită pentru fitoremediere şi este capabilă să extragă metale şi materiale toxice din apa reziduală pentru uz metabolic propriu Carotenoide. pentru a oferi condiţii optime pentru atingerea ambelor obiective. În special SME ar putea fi foarte interesată în dezvoltarea comună de noi produse. trebuie luat în considerare faptul că. Cum nu a fost posibilă căutarea unor noi ingrediente sau întreaga compoziţie chimică a plantelor selectate.Zambila de apă.Caracteristici extraordinare în comparaţie cu pectina obisnuită (din mere) .

cu rate de creştere de 40% în 2005. Un astfel de argument unic la vânzare ar putea fi benefic pentru amunite ramuri ale industriei. producţiei de la Tropenhaus sau din alte ferme sustenabile din acvacultură. urmată de Austria şi Elveţia. Germania. în special piaţa de cosmetice naturale. în mod special în întreprinderile mici şi mijlocii.1 miliarde Euro. Europa este motorul principal al creşterii. Rata ridicată de dezvoltare de noi produse (NPD): NPD este trasătura cheie Industria produselor cosmetice este caracterizată de inovaţie şi o rată ridicată de dezvoltare de noi produse. Poziţionarea produsului: Marketingul de succes derivă din diferenţierea clară de produsele concurente Un factor de succes cheie pentru cosmeticele naturale este poziţionarea produsului. cu peste 400 de IMM. comparativ cu alte plante. Companiile experimentează cu ingrediente naturale. pentru siguranţă şi impactul de mediu al produselor. sunt favorabile utilizării produselor secundare din acvacultură: • Creşteri de piaţă de până la 20% în branşa cosmeticelor naturale Vânzările globale de cosmetice organice sunt în plin avânt. ajungând la vânzări de 650 milioane Euro în 2006. cu rate de creştere de peste 20%. Câştigătorii pieţei sunt companiile care pot diferenţia cu succes produsele lor de cele concurente. îndepărtându. • • • 29/118 .se de substanţele chimice sintetice. Dominatia unor întreprinderi mici şi mijlocii foarte inovatoare În Europa furnizorii sunt foarte fragmentaţi şi dominaţi de întreprinderile mici şi mijlocii. de exemplu. cu venituri ce se apropie de 5 miliarde de Euro în 2006. Oportunităţi de piaţă Proiectele de dezvoltare actuale din industria cosmetică.MANUAL SUSTAINAQUA Oportunităţi de piaţă Tabel 3: SustainAqua determină potenţialul industrial al platelor de hidrocultura şi al fructelor tropicale Rezultatele acestor analize dovedesc că produsele secundare din studiul de caz Tropenhaus nu conţineau o concentraţie mai mare de substanţe active cunoscute. Cota de piaţă pentru întreaga piaţă a cosmeticelor este prevăzută să crească de la 6% în prezent până la 10% în 2012. până la vânzări de 1.uri ce produc cosmetice naturale. este ţara din fruntea clasamentului pe acest segment de piaţă. Inovaţia este esenţială pentru îmbunătaţirea performanţei. O valoare adăugată în utilizarea produselor secundare din acvacultură în sectorul cosmetic ar putea reprezenta abordarea holistică şi organică a. Totuşi pieţele din Franta au cea mai rapidă creştere. fie ele naturale sau standard.

Aceste argumente forţează producătorii să găsească metode de tratare eficiente şi ieftine.Studiul de caz din Ungaria 6. angustifolia). şi iazurile cu plante macrofite. Figura 4: Schemă a studiului de caz FSA Schema acestui modul poate 30/118 . Fishpond farm salcia (Salix viminalis).1. unui bazin piscicol şi a unui bazin cu plante macrofite. sistemele de terenuri umede au fost construite pentru tratarea apelor deversate dintr-o fermă de somn african în sistem intensiv de tip flow-through. Poluanţii deversaţi sunt stabilizaţi şi transformaţi în nutrienţi solubili care sunt folosiţi printre organismele din terenurile umede. trestia Macrophyte pond Irrigated area uriaşă (Arundo donax) şi tamarişca (Tamarix tetrandra) (vezi Tabelul 4). În bazinul cu plante macrofite. iar nivelul necesar de oxigen dizolvat asigură condiţii propice pentru procesele aerobice. Mai mult. Bazinele au fost umplute cu apă dulce dintr. Apa din bazinul de stabilizare a fost introdusă în bazinul B_FP 1380 m2 piscicol unde o parte din A_FP 3072 m2 nutrienţi a fost reţinută în biomasă. unde un aerator cu zbaturi a fost pus în A_SP B_SP 1387 m2 funcţiune şi unde a fost 3072 m2 adaugată apa din râu. Principiile studiului de caz Ferma de somn african. cum ar fi iazurile de stabilizare.1. În ecosistemele din terenurile umede. asimilează o cantitate considerabilă de nutrienţi pentru producţia de biomasă ce poate fi folosită în energia bio.2. cele care tolerează nivelul de apă uzată. papura (Typha Flow-through Stabilisation pond African catfish latifolia şi T.1.4 ha (Subsistem ‘B’). Subsistemele din terenurile umede au fost construite prin combinarea unui bazin de stabilizare. bazinele piscicole.un braţ al unui râu (Körös) situat în apropiere. din cadrul Institutului pentru piscicultură. În ultimele decenii terenurile umede artificiale au fost redescoperite ca metodă eficientă pentru tratarea apei reziduale.1. Terenurile umede artificiale ca metodă sustenabilă pentru tratarea deversărilor din acvacultură şi producţia de recolte valoroase (locaţie – fermă de somn african) 6. Ungaria. taxa pentru apa poluată în Ungaria este remarcabilă. aceşti nutrienţi pot fi transformaţi în produse secundare vandabile. o anumită proporţie din nutrienţii deversaţi este refolosită în carnea de peşte.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria 6. februarie în 2008). la începutul perioadei de operare (mai în 2007. Deversările din ferma de somn african au fost Subsystem ’B’ Subsystem ’A’ canalizate în bazinul de stabilizare. conţinutul de poluanţi este diminuat printr-un proces natural care foloseşte plantele ce purifică apa. Deversările cauzează contaminarea şi deteriorarea ecosistemelor naturale. acvacultură şi irigaţii (HAKI) din Szarvas. Introducere – Descrierea generală a inovaţiei Obţinerea şi menţinerea calităţii apei în corpurile de apă naturale este un obiectiv important al legislaţiei naţionale şi europene şi al ONG-urilor deoarece calitatea şi cantitatea resurselor de apă dulce este unul dintre factorii cheie al unei vieţi sănătoase. Tratarea apei în sistemele de acvacultură intensive prin terenuri umede şi bazine piscicole extensive. denumită pe scurt FSA este localizată la sistemul experimental de bazine piscicole. 6. Deversarea din B_SA B_AR 683 m2 683 m2 bazinul piscicol a fost canalizată în terenurile umede artificiale unde sunt B_SAi B_TAi A_PH A_TY 683 m2 683 m2 plantate diverse plante cu 2 2 2288m 2728m potenţial energetic: trestia comună (Phragmites australis). Mai mult. La scara unui pilot de 1.1 ha (Subsistem ‘A’) şi 0. Prin comasarea peştelui într-un singur bazin. Prin combinarea diferitelor tipuri de terenuri umede. eficienţa înlăturării nutrienţilor poate fi crescută. prin integrarea unor specii de peşte şi plante valoroase.

asigurarea oxigenului şi a algelor pentru stabilizarea bazinelor pe timpul operaţiunii Bazinele au fost iniţial umplute cu apă dulce din braţul râului Körös. lintiţă Papura (Typha latifolia. Apa a fost menţinută sub suprafaţa solului şi a fost examinată capacitatea de remediere a conţinutului de sodiu pentru salcie energetică şi tamarişcă. Peştele: A fost folosită policultura de peşte la o densitate de 900 kg/ha: 35% crap comun (Cyprinus carpio).) Salcie (Salix viminalis) Tamarişca (Tamarix tetrandra) Comentarii Îndepărtată regulat Depusă în aprilie Recoltată în noiembrie Recoltată în noiembrie Recoltată în noiembrie Îndepartată regulat Depusă în aprilie Recoltată în noiembrie Plantată în 2006. 0.3. volumul apei din interior a scăzut prin evaporare. În timpul retenţiei. iar fundul bazinului a fost menţinut uscat pe perioada iernii (din noiembrie până în februarie). Consumul specific de apă 3 dulce a fost calculat pentru sistemul de tratament şi s-a descoperit că pentru 1 m de apa deversată tratată a 3 3 fost folosita 0. iar în bazinul cu plante macrofite a fost de 0.453 m a fost aplicată.2 m 1. Ieşirea apei a fost asigurată la poarta de scurgere a bazinelor cu plante macrofite.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria fi regăsită în Figura 4.) Policultura de crap Salcie (Salix viminalis). Consumul zilnic de apă a fost în medie de 65. invazia papurei Plantată în 2007.2 m 0. papura (Typha sp.159-0.2 m 1. Unitate A_SP A_FP A_PH A_TY B_SP B_FP B_SA B_AR B_SAi B_TAi Zonă 3 072 m 3 072 m 2 288 m 2 728 m 1 387 m 1 380 m 683 m 683 m 683 m 683 m 2 2 Adâncimea apei 1.5 m Nu este aplicabilă Nu este aplicabilă Specii Lintiţa (Lemna sp. 11 173 m în 2008). ci avea loc numai în cazul unei regim de oxigenare nefavorabil.) Policultura de crap Trestia comuna (Phragmites australis). invazia papurei Plantata în 2006. Componenţa mixului de peşte a fost aleasă pentru a atinge scopurile propuse în tratarea apei şi pentru a utiliza sursele naturale de hrană cât mai eficient posibil.) Trestia uriaşă (Arundo donax). T.5 m 0. angustifolia) Lintiţa (Lemna sp. Hrană: Nu a fost folosită hrana artificială în bazinele piscicole. creştere insuficientă. 60% crap argintiu (Hypophthalmichthys molitrix) şi 5% cosaş (Ctenopharyngodon idella) în aprilie şi mai. Următoarele principii au fost aplicate: Timpul de retenţie: Timpul de retenţie hidraulică calculată a fost de 18 zile în fiecare unitate. apa a fost drenată.2 m.279-0. Două câmpuri irigate adiţionale au fost conectate la Subsistemul B în 2008. papura (Typha sp. Volumul zilnic teoretic a fost calculat pentru că împrospătarea apei nu era o operaţiune zilnică. irigată cu apă deversată din bazinul piscicol (B_FP) 2 2 2 2 2 2 2 2 Tabel 4: Principalele caracteristici ale unităţilor experimentale 6. Recoltarea: Bazinele piscicole au fost recoltate ţn noiembrie. irigată cu apă deversată din bazinul piscicol (B_FP) Plantată în 2007. De aceea volumul apei ieşite a 31/118 . creştere insuficientă.5 m.5 m în 2007 si 2008.274 m de apă de râu şi.2 m 0. incluzând umplerea iniţială. circuitul apei în natură şi secetă. Majoritatea apei de râu a fost utilizată 3 3 3 3 pentru umplere (13 829 m în 2007.1.5 m 1. în total. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Apa la intrare şi la ieşire Apa de intrare a fost introdusă în sistemul experimental din două surse: • • Deversările din ferma de somn african ce trebuie tratate Apa dulce din râul Körös pentru umplerea bazinelor.6 m şi 3 69. Adâncimea apei: Adâncimea medie în bazinele de stabilizare şi în cel piscicol a fost de 1. alţi 10 037 m în 2007 şi 17 089 m în 2008 au fost 3 adaugaţi în timpul operaţiunii de stabilizare a bazinelor.5 m 0.

4) 9.8) 89.9 23.0 (33.0 36.6) 8. Fosforul total a fost la ieşire de 37.4) 13.2) 94.0 3.5 (77.78 (9.2 (71.1 (62. de ieşire şi suprimarea nutrienţilor din unităţile FSA în 2007 (în paranteze: scoaterea calculată pentru intrarea în bazin) N Unit A_ST A_FI A_PH A_TY A_Total B_ST B_FI B_SA B_AR B_Total Total Intrare kg 1 352 865 184 198 1 352 717 361 88.9 Intrare kg 2 646 1 304 562 522 2 646 1 351 554 238 257 1 351 3 997 kg 1 304 1 143 161 166 327 554 503 68.1 (57.7 kg/ zi.82 (42.4) 15.3 (27.5) 10.03 (70. Producţia totală de fosfor a fost de 44.07 (12.0 31.1 Tabel 6: Nutrienţi de intrare.1) 87.9 18.0 167 P Ieşire kg 95.9 37.2 (44.1 48.6 (54.5 36.4 (68.6 33.7 26. În apa de ieşire a fost detectat cu 10% mai puţin azot decât în sursa apei de intrare.1 79.7 (49.9) 5.9 48. a fost detectat mai puţin de 5% din carbonul organic existent în apa de intrare (Tabel 6).1 23.8 (21.9 9.1 69. iar în apa de ieşire s-a depistat 16% din fosforul existent în apa de intrare.2 14.93 37.7 30.9) 80.9) 7.5 124 235 114 21.29 kg.1 P Ieşire Scoatere % 37.30 9.3) 77.36 (44.2 49.2 26.2) 11.4 19.1 (80.1 Intrare kg 1 930 1 307 526 495 1 930 813 561 188 186 813 2 743 C Ieşire kg 1 307 1 022 325 279 605 561 374 108 79.5) 13.1 162 Scoatere % 38.90 (62.1 148 475 C Ieşire Scoatere % 50.48 kg pentru întregul sistem.7 22.0 20.3) 13.3 99.0 71.6 36. Producţia de azot şi fosfor a fost considerabil mai mică în 2008 decât în 2007. adică o descărcare de 19. În apa de ieşire a fost găsit un procent de 27% din fosforul prezent în apa de intrare.0 361 184 17.1 (41.8 5. ceea ce corespunde unei deversări de 1.5 (71.3 19. de ieşire şi scoaterea nutrienţilor din unitatile FSA în 2008 (în paranteze: scoaterea calculată pentru intrarea în bazin) Producţia totală de azot a fost calculată la 116 kg în timpul perioadei operaţionale din 2008.2 40. corespunzând unei producţii zilnice de 21. ceea ce corespunde la o descărcare zilnică de 0.96 3.22) 12.0 717 2 069 Ieşire kg 865 376 41.13 9.9 (42.1 Tabel 5: Nutrienţi de intrare.6) 68.9) 10. în special cu privire la descărcările zilnice care au fost cu aproape 50% mai mici în 2008.05 kg/zi pentru întregul sistem de tratare.3 80.3 152 78.8 116 Scoatere % 36.5 15.4 (38.55 50.1 kg.0) 9.21 9.9 231 kg 95.4 9.0 31.3) 15. În apa de ieşire.3) 89.4 54.5 (49.9 Scoatere % 18.7) 81.1 27.2 83.6 24.7 (52.1 (68.97 6.0 23. În apa de ieşire a fost detectat mai puţin de 8 % din carbonul organic iniţial (Tabel 5).6 31.1 (56.4 187 792 Scoatere % 32.8 (56.0 38.6 (51.9 (81. conform 32/118 .26 44.6) 12.6 90.7 31.1 35.90 (80. Producţia totală de carbon a fost de 4812 kg pe perioada operaţiunii.4) 11.8) 69.4) 12.3 2.1 512 1 679 Ieşire kg 722 404 77.5) 6.6 59. Producţia de carbon organic.15 kg.9 94.9 kg şi descărcarea zilnică de 0.93 (67.9) 10.3 Intrare kg 117 95.4) 91.0) 8.8) 92.7 23.78 78. N Unitate A_ST A_FI A_PH A_TY A_Total B_ST B_FI B_SA B_AR B_Total Total Intrare kg 1 167 722 207 196 1 167 512 235 56.5 73.4 117 50.2 (43.7 6.0 15.1 kg şi descărcarea zilnică a fost de 0.3) 94.66 (36.1 17.36 (34.36 (59.0 88.2) 7.5 14.8 (76. Conţinutul de carbon al probelor de apă a fost calculat ca fiind jumătate din cantitatea de aerosoli volatili: producţia totală de carbon a fost de 3 262 kg în timpul operaţiunii.0) 11.9 40. Eficienţa utilizării nutrienţilor Producţia totală de azot a fost de 162 kg în timpul perioadei de funcţionare din 2007.4 58.1 35.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria fost mai mic cu 55-57% decat volumul apei intrate.4) 5. În apa de ieşire a fost detectat mai puţin de 6% din cantitatea de azot detectată în apa sursă de intrare.4 46.3) 11.13 4.4 Intrare kg 152 95.

3 7.* Nutrienţi Intrare Apa Ieşire Apa la recoltare Peşte Plante *nu au fost calculate Unitate kg % % % % Tabel 7: Producţia de nutrienţi şi retenţia în produse secundare O parte din nutrienţii din modulul FSA a fost transformată în peşte şi plante.8%. Dacă atunci când deversările intră în sistemul de tratament se foloseşte forţa gravitaţională. din cantităţile de nutrienţi de intrare (Tabel 7). consumul de energie pentru pompe poate fi eliminat.0% azot şi 8. Valoarea totală a combustibilului pentru biomasa recoltată a fost de 81728 MJ. pentru mixarea şi aerarea apei din bazin cu aeratoare (2 bucăţi cu o putere de 0.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria cantităţilor zilnice. iar plantaţiile de salcie cea mai mică.5 2.0%.2% fosfor. Papura a avut cea mai mare rată de creştere. Consumul de energie pentru pompele electrice şi aeratoare a fost de 16221 kWh în 2007 şi de 16997 kWh în 2008.99 3.7 10 1. Calculând bugetul pentru energie al sistemului experimental.257 kWh/m în 2007 şi de 3 0.c. produse secundare valoaroase. Biomasa de macrofite produsă a fost estimată la 40900 kg în 2008. recoltarea plantelor şi a peştelui solicită aproximativ 64.920 487 99 780 82 296 2008 MJ 61 189 32 677 28 512 1 754 359 207 296 263 În sistemul de tratare a deversărilor. şi 2. Trestia comună a avut cea mai mare valoare energetică cu o medie de 11 372 J/g.273 kWh/m în 2008. energia electrică a fost folosită pentru pomparea deversărilor în bazinele de stabilizare (o pompă cu o putere de 3. iar biomasa totală a cântărit 8320 kg.8 9. 33/118 .3 n. 6000 kWh înseamnă că în timpul operaţiunii din 2007 şi că în 2008 s-a câştigat cu 82296 kWh mai multă energie (Tabel 8). a fost similară în cei doi ani.* N 2 069 5. activităţile de zi cu zi.6 5.0 4. 1.3-3.5 C 3 997 4.c.1 kW).5% azot. fosfor şi carbon organic au fost reţinute în peştele recoltat. au fost cultivate recolte valoroase de produse secundare. a apărut o creştere spontană de papură care a suprimat dezvoltarea speciilor plantate.7-4.9 0. din moment ce prin utilizarea lor ca şi combustibil este produsă energie regenerabilă.7 8. Energia 3 consumată calculată pentru deversările din acvacultura tratată a fost de 0. Aceste rezultate indică că lunile martie şi aprilie sunt cele mai bune pentru recoltarea în terenurile umede pentru a obţine cea mai ridicată valoare energetică. O proporţie similară din nutrienţii de intrare a fost transformată în peşte şi plante pentru biomasă în ambii ani: 1. 2007 N 1 679 9. în timp ce volumul de apă era în scădere.7 2008 P 231 16 9.5-9.2 1. De-a lungul toamnei. Eficienţa energiei În timpul operării sistemului experimental FSA.5 n. 2007 kWh Consumul de energie electrică Pompe de deversare Aerare Consum de combustibil Valoare de combustibil efectivă a plantelor Pondere Tabel 8: Bugetul de energie al FSA 16 221 10 714 5 508 487 22 702 5 994 MJ 58 396 38 570 19 829 1 754 81 728 21 578 kWh 16 997 9 077 7. Productivitatea muncii Aprovizionarea întreprinderii.2 C 2 743 29 20 3. corespunzatoare pentru 22702 kWh în 2007 şi 359207 MJ echivalaţi cu 99780 kWh în 2008.75 kW). valoarea energetică a fost aproape dublă pentru trestie şi crescută cu 45% pentru papură. În plante s-au format 3. Papura şi trestia gigant au avut valori energetice comparativ mai mici de 9 214 J/g si 8 611 J/g. Aproximativ 48 l de combustibil (487 kWh) au fost folosiţi pentru recoltarea şi transportul biomasei. iernii şi primăverii. Plantele au fost recoltate din iazurile cu plante macrofite în decembrie 2007. La trestia gigant şi la salcie. Salcia a avut o valoare de 9 699 J/g.0 P 167 27 17 1.

5. Făcând calculul pe baza parametrilor medii de calitate a apei din experiment. munca depusă în timpul procesului de tratare a fost de 488 h sau 0. 130 kg P/ha şi 7500 kg COD/ha pe parcursul operaţiunii. se ajunge la o reducere de 10.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria 176.1. Factori de succes şi constrângeri Ferma pentru somn african a oferit rezultate de mediu şi economice semnificative: • Refolosirea şi retenţia nutrienţilor: Aplicarea sistemului de tratare studiat a scăzut cantitatea de nutrienţi deversaţi din acvacultura intensivă cu 1300 kg N/ha. este recomandat să se reducă încărcătura deversărilor prin scăderea concentraţiei (filtrarea solidelor în suspensie) sau volumul de apă uzată (depozitare). în timp ce costurile totale ale operaţiunii ar fi sub 4. Solurile umede cu un strat adânc fertil oferă condiţii de creştere favorabile pentru aceste specii. oferind oportunitatea profitabilă de a folosi nutrienţii risipiţi. de exemplu pentru culturi de peşte ornamental sau specii ce folosesc resurse naturale de hrană. • • 6. Sistemul combinat de terenuri umede oferă o metodă de tratament adecvată care este capabilă să respecte standardele de mediu.2 milioane HUF pentru costurile cu taxa pe ape reziduale în cazul fermelor de somni africani. Apele de suprafaţă (cu aprovizionare continuă de apă) din terenurile umede asigură condiţii avantajoase pentru trestie şi papură. din februarie în noiembrie 2008 Producţia de peşte: În bazinele piscicole s-a produs în medie 1458 kg/ha biomasă de peşte pe bază de hrană naturală Producţia de biomasă: 40900 kg de biomasă din plante au fost produse ca potenţială sursă de energie regenerabilă. Costurile de construcţie şi operare sunt mai scăzute decât cele pentru tehnologiile de purificare artificială. Bazinele piscicole sunt potrivite pentru producţia suplimentară de peşte.1. În comparaţie cu arderea combustibilului fosil. economia de emisie de CO2 ar fi de 11250 kg pe an Bugetul energiei pozitive: În timpul operării terenurilor umede artificiale a fost consumată mai puţină energie decât cea produsă sub formă de biomasă Suprimarea nutrienţilor din apele deversate duce la reducerea taxei pe apa reziduală şi ajută la evitarea amenzilor de mediu Costuri mai scăzute decât tehnologiile industriale de tratarea a apelor • • • • • • Producerea de produse secundare vandabile generează venituri suplimentare Totuşi.6 milioane HUF. Necesită de asemenea controlul nivelului de oxigen dizolvat în bazinele piscicole pentru că supraîncărcarea sistemului poate cauza dezechilibre severe în bazinele ce funcţionează ca ecosisteme artificiale. Ar putea genera un venit suplimentar de 6.00778 om3 ora/m în FSA. 34/118 . Astfel. apele de suprafaţă deschise şi stratul de sol relativ subţire nu au fost optime pentru aceste plante. 216 şi 32 om-oră. aplicarea acestei metode de tratare prezintă şi unele constrângeri: • Condiţiile climaterice din Europa Centrală şi de Est limitează operarea continuă a terenurilor umede artificiale sub nivelul de încarcare pe timpul iernii. Metodele naturale de tratare solicită o cantitate scăzută de energie neregenerabilă deşi sunt sisteme intensive. Totuşi. Construirea şi operarea cu succes necesită o planificare în detaliu şi controlul permanent al calităţii apei în unităţi.4. Beneficiile implementării Legislaţia de mediu forţează producătorii din acvacultură să minimalizeze deversările de nutrienţi şi poluanţi şi să folosească metode sustenabile de purificare. 6. La temperaturi scăzute (sub 15 ºC). Pe baza rezultatelor unor ani de experimente şi luând în considerare condiţiile climatice şi economice.5 milioane HUF din producţia de papură şi peşte. un sistem de terenuri umede de 12 ha ar putea fi capabil sa trateze 100% apa deversată dintr-o fermă cu sisteme de tip flow-through de somn african cu o capacitate de 300 t peşte/ an.

2 kg hrană/kg peşte. Dintr. prin integrarea speciilor valoroase. alte forme de N au fost găsite în cantităţi neglijabile.5 89. • Crearea de habitate pe terenurile umede ajută la păstrarea unor specii rare şi contribuie la biodiversitate. Apa uzată este canalizată într-o baltă unde deversările cauzează intoxicarea şi deteriorarea ecosistemului natural. Totuşi.un studiu de caz de la o ferma piscicolă: Cum să tratezi deversările unei ferme de somni? 6. La aplicarea metodei terenurilor umede cu flux de suprafaţă. Se potrivesc bine în mediul natural şi valoarea lor estetică notabilă duce la un grad mai înalt de acceptare din partea societăţii. Condiţiile climatice influentează eficienţa tratării. Fosforul total conţinea aproape 50% ortofosfat P.7 1. Azotul total este compus din aproximativ 60% amoniu N (TAN) şi 40% azot organic. Descrierea fermei piscicole intensive Rezultatele studiului de caz FSA sunt extrapolate la o fermă cu sisteme de tip flow-through deja existentă care are o capacitate de producţie totală de 300 tone pe an.8 kg P sunt deversate cu apa reziduală. conţinutul de poluare este diminuat de procese naturale ce folosesc surse de energie regenerabilă.6 29. eficienţa suprimării nutrienţilor poate fi întărită. luarea în considerarea a următorilor factori este esenţială: • • Necesarul de teren este semnificativ. mai mult. Planificarea parametrilor Caracteristicile apei deversate Apa deversată din fermele de somn african este caracterizată printr-un conţinut total ridicat de substanţe solide dizolvate. 24 kg azot (N) şi 3.90 114 62.48 137 Tabel 9: Valorile medii ale parametrilor chimici ai apei şi încărcarea zilnică calculată pentru apele deversate (n=38) (STD: deviaţia standard) 35/118 . conform legislaţiei de mediu recente.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria 6. Somnul african (Clarias gariepinus) este produs 3 intensiv în bazine de exterior cu apa geotermală.64 3. Mecanismul tratării terenurilor umede În ecosistemele din terenurile umede. bazine piscicole şi bazine cu plante macrofite. Volumul total de apă al bazinelor este de 1200 m pe o 2 zonă de 3690 m .2.2. în timp ce se creşte o tonă de somn african. taxa pentru apele reziduale este calculată pe baza masei nete de nutrienţi la ieşire.37 2. Terenurile umede artificiale sunt tehnologii sustenabile: • • • • Sunt eficiente în înlăturarea poluării.2. producţia anuală totală de azot a egalat la 13 t masa de fosfor ce se ridica la 1. Costurile de construcţie sunt scăzute. Mai mult.3. Parametru Totalul substanţelor solide dizolvate Cererea de oxigen chimic Amoniu N Total organic N Total N Ortofosfat P Total P Substanţe solide volatile în suspensie CDeversare mg/l 714 200 18.1.7 11.0 5.3 t. în timp ce substanţele solide volatile in suspensie au reprezentat 90% din totalul solidelor în suspensie. Consumul de hrană mediu pentru ca un peşte care să poată ajunge la o dimensiune vandabilă este de 1.9 kg fosfor (P) sunt transformate în biomasă de peşte: iar 52 kg N şi 9. iar 87 t COD au fost eliberate anual (Tabel 9). Sunt necesare cantităţi minime de energie fosilă şi chimicale. 6.2. bazine de stabilizare.6 STD Încărcare kg/zi 857 239 22. Prin combinarea diferitelor tipuri de ternuri umede.8 11. 6.92 57.2. costurile de operare şi întreţinere sunt considerabil mai mici decât cele ale sistemelor de tratare artificiale. iar producătorii sunt obligaţi să aplice o tehnologie de tratament sustenabilă.84 11.07 0. conţinut ce îşi are originea în apa geotermală uzată şi în cererea mare de oxigen chimic (COD).6 1.4 1.9 35. nutrienţii sunt transformaţi în produse vandabile. Pe baza concentraţiilor medii.4 13.

Intervalul de temperatura al apei 10-15 ºC 15-20 ºC 20-25 ºC Suprimarea N 2. în special la temperaturi mai scăzute şi atunci când activitatea bacteriilor nitrificatoare este reprimată.41 Suprimarea P 0. Nivele înalte de amoniac pot fi cauzate prin supraîncărcarea bazinelor. din aceasta cauză. Crapul comun se hraneşte pe fundul apei ridicând sedimentele. În timpul planificării sistemului ar trebui luat în considerare cel mai mic grad de eficienţă a suprimării. Totuşi.92 44. Sistemul canalului de alimentare şi drenaj al bazinelor trebuie planificat şi construit astfel încât să fie posibilă umplerea şi drenajul independente ale unităţilor. policultura de crap a fost aleasă pentru a se folosi direct de către peşti o anumită cantitate din nutrienţii risipiţi sau de a-i utiliza în reţeaua trofică a bazinelor. Sub nivelul dorit de O2 dizolvat. influenţează rezultatele. fermele de peşte îşi continuă producţia pe tot parcursul anului. totuşi gradările de zooplancton scad concentraţia de oxigen din apă.2. ca peşte ce se hrăneşte macrofit. Pentru a preveni 36/118 .Exploziile” de plancton: La începutul perioadei de vegetare. Asfel un peşte de un an ar trebui să crească mai intensiv decat un peşte de dimensiuni mari. dependent de temperatură. din 2008. atunci când este necesar.. o creştere abundentă a zooplanctonului se poate petrece în bazin. în special a azotului.4. Filtrarea mecanică ar putea de asemenea să scadă încărcarea de nutrienţi a compuşilor dizolvaţi. De aceea. Când radiaţia solară este în permanenţă împiedicată de nori şi vreme ploioasă. capacităţile de retenţie au fost calculate pentru intervale de 5 ºC. este un principiu important în procesul de tratare. Crapul argintiu tolerează densităţile mai ridicate şi poate consuma o mare parte din fitoplancton şi zooplancton. a fost ales ca să controleze creşterea lintiţei în bazinul piscicol. Iarna este caracteristică o suprimare redusă a nutrienţilor. Cele mai bune rezultate pentru crapul comun şi argintiu au fost obţinute la o densitate totală a populaţiei de 1000 kg/ha cu o compoziţie de 35%:50%:15% (completată cu cosaşi).MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria Retenţia nutrienţilor Bazându-ne pe datele unui experiment de încărcare. speciile selectate şi organismele apărute în mod natural cer măsuri adecvate de management.37 0.75 Suprimarea VSS Suprimarea COD 19. . Greutatea individuală a populaţiei. Retenţia de P şi suprimarea de VSS au fost mai eficiente doar la seria de temperaturi înalte (Tabel 10). suplimentarea deficitului trebuie făcută prin aerarea sau reîmprospătarea apei. Peştele este sensibil la un nivel scăzut de oxigen (<1.0 mg/l) şi la concentraţia crescută de amoniac neionizat (>0. iar suprimarea COD s-a îmbunătăţit de asemenea când temperatura apei a crescut.3-0. S-a observat că crapul argintiu poate filtra rămăşitele de hrană din deversările fermelor intensive.46 kg/ha/day Tabel 10: Suprimarea specifică în sistemele de terenuri umede artificiale la intervale de temperaturi diferite Posibilitatea de a adăuga apă proaspătă pe parcursul operaţiunii. vârsta peştelui. în special în cazul stabilizării şi al bazinelor piscicole.4 mg/l). producerea fotosintetică de O2 poate fi redusă şi. 6. Factorii critici ai operaţiunii Condiţii climatice: sistemul natural de tratare a apei. Într-un bazin eutrofic/hipertrofic. Populaţia de peşte: în ecosistemele bazinelor piscicole.36 0.68 37.5-2. Cosaşul. astfel nutrienţii şi materia organică se răspândesc în apa intensificând producţia primară şi crescând rezerva de hrană disponibilă pentru peştii ce se hrănesc prin filtrare. Diferite densităţi ale populaţiei au fost testate pe parcursul experimentelor. Aerarea şi reîmprospătarea suplimentară a apei ajută la reducerea amoniacului neionizat. împiedicând producţia primară de alge. iar dimensionarea zonei cu diferite tipuri de terenuri umede este recomandat să fie făcută cu unităţi de bazine piscicole paralele ce pot fi ataşate sau desprinse în funcţie de necesităţi. funcţionează adecvat la o temperatură a apei de of 1530 ºC. speciile de lintiţă cresc spontan şi pot acoperi întreaga suprafaţă la bazinele mici. descărcarea scade la temperaturi mai scăzute şi este necesară o arie mai largă pentru înlăturarea nutrienţilor. Monitorizarea regulată (zilnică) a O2. scade concentraţia de O2 din apă.48 18. Mai mult.96 5. Prin filtrarea substanţelor solide şi a fitoplanctonului este produsă o biomasă considerabilă.66 18. totuşi crapul comun de 2 ani este capabil să împrăştie sedimentele mai eficient. a concentraţiei de amoniac şi luarea în considerare a condiţiilor de vreme pot preveni deteriorarea fatală a calităţii apei. Suprimarea N a arătat cea mai ridicată sensibilitate.71 7. introducerea de puiet de crap comun poate preveni creşterea prea abundentă a zooplanctonului. în acest caz din aprilie până în octombrie în Europa Centrală.99 30. Popularea cu peşte În bazinele piscicole.

Calculând cu parametrii medii de calitate a apei din acest experiment. Câştiguri suplimentare pot proveni din producerea peştelui în bazinele piscicole şi din producţia de papură (bio combustibil) în bazinele cu plante macrofite.2 m individuală.2 ha. Dupa recoltare. sistemul de terenuri umede sugerat constă în: • • Trei bazine de stabilizare de 2. în martie.5.7 ha d epth 1. înlăturarea manuală a lintiţei este de asemenea recomandată pentru a creşte suprafaţa deschisă de apă. s-a AC obţinut proporţia recomandată pentru bazinul de f arm stabilizare : bazin piscicol : bazin macrofit.5:2:1. Mărimea şi structura sistemului este proiectată pentru a asigura siguranţa tratării iarna şi pentru a îmbunătăţii calitatea apei deversate. Acumulare: Acumularea moderată de sedimente/mâl a fost observată la transferarea deversărilor din acvacultură în bazinele de stabilizare. De aceea. Folosind bazinele de stabilizare d epth 0. înălturarea lintiţei este recomandată în toate unităţile. Acoperind suprafaţa bazinului.7 ha şi Stabilisation pond 2. am ajunge la o reducere de 9 672 000 HUF a taxelor pentru apă poluată. atunci când conţinutul de apă din plantele de suprafaţă este cel mai scăzut. înlăturarea biomasei poate fi rezolvată prin introducerea de puiet piscicol sau prin filtrare.2. Lintiţă : în apele stătătoare. Prin studierea contribuţiei diferitelor tipuri de terenuri umede în suprimarea nutrienţilor. un sistem de 12ha de ternuri umede este recomandat.8 ha subterane). În bazinele cu plante macrofite. un bazin de stabilizare nu va fi folosit în timpul lunilor calde (din Figure 5: Suggested structure of the wetland treatment aprilie până în septembrie). 7 000-8 000 kg azot anorganic şi • 70 000-80 000 kg COD din apa deversată. Calculând cu 5% rata de reducere din valoarea netă actuală a investiţiei. terenurile umede propuse vor înlătura: • • În jur de 1000.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria reproducerea defavorabilă de zooplancton. Populaţia recomandată de peşte este de 35%:50%:15% crap comun (2y): crap argintiu (1y): cosaşi la o Fishpond densitate de 1000 kg/ha şi 50-300 g greutate 3 . Populaţia de policultură de crap este recomandată în unităţile de bazine piscicole. înlăturarea sedimentelor acumulate ar putea fi necesară. Se presupune că pe parcursul unui an. lintiţa stânjeneşte creşterea şi activitatea fitoplanctonului. Umplerea acestei system for a 300 t/year capacity African catfish (AC) farm unităţi poate să înceapă înainte sau în paralel drenarea şi umplerea altor unităţi de stabilizare.5 m paralele. Alte specii de crapi.2 m Stabilisation pond 2. Este inteligent să se păstreze un nivel al apei redus în bazinele cu plante macrofite în timpul recoltării.2 ha d epth 1. intrarea apei din bazinele de stabilizare poate fi continuată. Cea mai bună soluţie pentru controlul lintiţei în bazinele piscicole este introducerea de cosaşi care pot consuma lintiţă şi o pot transforma în biomasă de peşte. Proiectarea sistemului de terenuri umede Pe baza rezultatelor existente şi a calculării descărcării zilnice dintr-o fermă de peşte cu o capacitate de 300t/an. combinaţia este 3.8 ha. aceasta devine pozitivă 37/118 . ducând la condiţii anaerobice în apă. Nu au fost observate ‘’explozii” de cyanobacteria în unităţile de tratare. Deoarece procesele aerobice sunt preferate în sistemele de tratare.1 100 kg de fosfor. drenarea şi umplerea pot fi făcute alternativ. pentru fermele de somn african.2 ha depth 1. Este recomandat ca macrofitele sa fie recoltate primăvara devreme. 6. Bazinul piscicol este recoltat la sfârşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie. bazinele sunt umplute cu Macrophyte pond apă din râu (apa nepoluată de suprafaţă sau ape 1. Un bazin piscicol de 3. Construirea de bazine paralele poate să crească flexibilitatea sistemului.2 ha d epth 1. de exemplu peştele ornamental poate fi crescut la o densitate similară. Conform ipotezei noastre. atunci când zone mai largi ar putea fi necesare iarna pentru a atinge limitele de încărcare vara (vezi Figura 5). La începutul operaţiunii. Pe perioada golirii şi umplerii anumitor bazine de stabilizare.2 m • Un bazin macrofit de 1. iar dupa operarea mai îndelungată (15-20 de ani). diferitele specii de lintiţă pot apărea în condiţii optime şi se pot reproduce din abundenţă.2 m Stabilisation pond 2. tratarea se poate desfăşura în bazinul deja umplut.

în timp ce creşterea de preţ pentru peşte şi produse din peşte este calculată la 2% pe an (Tabel11). 38/118 . Inflaţia veniturilor este calculată la 3% în model. Alte calcule sunt trecute în tabelul de mai jos. În CBA se presupune că preţurile la energie şi la combustibili şi preţul de piaţă al papurei vor creşte cu 6% pe an.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria în al optulea an (2017 în model) şi putem vorbi despre sume de 34 milioane HUF după 15 ani de funcţionare.

800 ore/an) Venituri din papură (0. 1 EURO=275 HUF) 39/118 .5 milioane HUF/ha) + achiziţia terenului Costul puietului piscicol Costuri cu combustibilul (250 litrii/an) Costul energiei electrice (35.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria 2009 Costurile de construcţie pentru bazine (4.040 kWh/ an) Costuri cu forţa de muncă (2.8 HUF/MJ) Venituri din producţia de peşte Taxe pe apa poluată evitate Profit Profit redus (r=5%) Valuarea netă actuală -58 825 -58 825 -58 825 58 400 1 128 25 75 1 261 400 2 100 863 3 356 9 672 9 327 8 882 -49 943 1 151 80 1 337 2 163 915 3 423 9 672 9 280 8 417 -41 526 1 174 84 1 417 2 228 970 3 492 9 672 9 230 7 973 -33 552 1 197 89 1 502 2 295 1 028 3 561 9 672 9 178 7 551 -26 002 1 221 95 1 593 2 364 1 090 3 633 9 672 9 122 7 148 -18 854 1 245 100 1 688 2 434 1 155 3 705 9 672 9 064 6 764 -12 090 1 270 106 1 789 2 508 1 224 3 779 9 672 9 002 6 398 -5 693 1 296 113 1 897 2 583 1 298 3 855 9 672 8 937 6 049 356 1 322 120 2 011 2 660 1 375 3 932 9 672 8 868 5 716 6 072 1 348 127 2 131 2 740 1 458 4 011 9 672 8 795 5 399 1 375 134 2 259 2 822 1 546 4 091 9 672 8 718 5 097 1 403 142 2 395 2 907 1 638 4 173 9 672 8 637 4 809 1 431 151 2 538 2 994 1 737 4 256 9 672 8 551 4 535 1 459 160 2 691 3 084 1 841 4 341 9 672 8 460 4 273 1 488 170 2 852 3 176 1 951 4 428 9 672 8 365 4 024 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 11 471 16 568 21 378 25 912 30 185 34 209 Tabel 11: CBA al sistemului de 12 hectare de terenuri umede propus (thousands HUF.

adâncime 1 m fiecare). Producţia din acvacultură este mai ridicată în bazinele piscicole care au substrat de perifiton. aplicarea perifitonului. Diversificarea speciilor cultivate şi 3. Combinarea sistemelor intensiv şi extensiv în acvacultură pentru folosirea apei şi nutrienţilor (Locaţii intensiv .1.extensive (IES) este să ajute fermierii din fermele tradiţionale de crap să îşi folosească apa mai eficient. O mai bună utilizare a nutrienţilor în sistemele de acvacultură ţinteşte către descreşterea descărcărilor de nutrienţi în apele naturale. Principiile modulului Experimentele IES au fost derulate în trei bazine (dimensiune 310 m . astfel încăt nutrienţii risipiţi să poată fi reciclaţi. Cu aceste obiective. Aceste bazine 3 serveau ca şi unităţi extensive.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria 6. Aplicarea sistemului de producţie combinat contribuie la sustenabilitatea ecologică şi la producţia de peşte vandabil. susţine o nouă reţea trofică.3.3. Dacă algele din bazinele piscicole ar putea fi crescute pe substraturi. Obiectivul major al studiului de caz pentru locaţiile intensiv. Introducere – Descrierea generală a inovaţiei Pe parcursul dezvoltării tehnologiilor verzi de producţie de peşte. Scopul acestei sarcini a fost dezvoltarea unei noi metode pentru producerea de peşte răpitor în sisteme de bazine piscicole şi creşterea gradul de utilizare al nutrienţilor în producţia de peşte.2. Aplicarea perifitonului într-un bazin piscicol construit pentru tratarea apei reziduale poate îmbunătăţi. Un aerator cu zbaturi (0. în care a fost introdusă o vivieră flotabilă ca şi unitate intensivă (volum 10 m ) în fiecare bazin (Figura 6). Apa tratată sau purificată este reciclată către bazinele piscicole intensive. Aici. introducerea scoicilor) în producţia suplimentară de peşte şi în calitatea apei Evaluarea bugetului de nutrienţi a sistemului experimental 6. Medicamente sau substanţe chimice nu au fost folosite în timpul experimentului. 2. o parte a nutrienţilor este utilizată în diverse procese de producţie biologice şi cealaltă parte este fixată în sedimentele din bazin. Acesta duce la o utilizare mai eficientă a nutrienţilor şi reduce emisiile în mediu. 2 40/118 .5 kW) a fost introdus în bazin pentru a oferi o concentraţie de oxigen suficientă şi pentru a menţine circularea apei între unităţile intensive şi extensive. munca de cercetare s-a concentrat asupra: • • • Evaluarea potenţialului reutilizării nutrienţilor în sistemele de acvacultură combinate Investigarea diferitelor elemente biotehnologice (ex. capacitatea de purificare a bazinului. A păşuna pe un strat bi-dimensional de perifiton este mai eficient din punct de vedere mecanic decât filtrarea algelor dintr-un mediu de plancton tri-dimensional. soluţia evidentă pentru acvacultura intensivă este integrată în sistemele de bazine piscicole. mai multe specii de peşte ar fi capabile să le recolteze. în acelaşi timp productivitatea per unitate de apă creşte. de asemenea. Acvacultura bazată pe perifiton este o tehnologie pentru creşterea producţiei de hrană naturală în bazin şi utilizarea acesteia pentru producţia de peşte. Nivelul apei a fost menţinut prin introducerea regulată de apă de râu.3. Bazinele piscicole au fost umplute cu apă naturală dintr-un râu înainte cu o săptamână de introducerea peştelui.extensive) 6. Creşterea capacităţii de producţie. decât în cele care nu au. Noua producţie primară şi producţia secundară de adâncime a comunităţilor ataşate găzduite de către substratul artificial. Reciclarea nutrienţilor în cadrul sistemului de producţie. acest lucru conducând la o utilizare mai eficientă a producţiei primare. Principiul cercetării asupra IES a fost bazat pe legătura dintre metodele de producţie intensive şi extensive din acvacultură şi diferitele specii care ocupă nişe diferite din lanţul trofic. Principiul acestei metode este tratarea apelor deversate îmbogăţite cu nutrienţi organici şi anorganici din bazinele piscicole intensive în bazine intensive. într-un sistem unic integrat. prin producerea de specii valoroase în bazinele lor sau în bazinele utilizate extensiv pentru a diversifica producţia şi pentru a creşte performanţa economică a producţiei de peşte. Scopurile inovaţiei IES au fost: 1. o parte din acesta sfârşind ca şi biomasă de peşte.

28 Carbon organic Medie 3. 1 si 2 m zona de perifiton/ m suprafaţa bazinului) la zona de suprafaţă a bazinului (Tabel 13). aproximativ cât întreaga arie de suprafaţă a apei din bazin. din 10 mai până în 11 octombrie 2007. Sistemul experimental a fost operaţional timp de 22 săptămâni.4 10.19 Fosfor Maxim 0. În două tratamente (IES/2 and IES/3). 100 şi 200 2 2 % (0.) ce a fost crescut şi hrănit cu granule – 3 biomasa populaţiei iniţiale a fost de 100 kg (10 kg/m ) – în timp ce în unităţile extensive crapul comun (Cyprinus carpio L. 10 moluşte au fost plasate intr-o plasă. (IES/1) : Aerator cu zbaturi Sistem experimental II.2 g N/m /zi (2008) PA: Suprafaţa cu perifiton IES/2 PA 1 m /m PA 1 m /m 2 2 2 2 IES/3 PA 1 m /m + populaţie crustacee PA 2 m /m 2 2 2 Fără perifiton Fără perifiton 2 Tabel 13: Premisele experimentale Operarea sistemului în 2007 Unităţile intensive de creştere a somnului european (Silurus glanis L. suprafaţa crengilor a fost în scădere 2 continuă în timpul operării.1 7.5 g N/m /zi(2007) Încărcarea medie de 2 hrană 1. productivităţii peştelui şi utilizării nutrienţilor. Încărcarea medie de hrană a fost de 0. A fost aplicată zilnic hrană sub formă de granule (45% proteină crudă. În cea de-a treia unitate a existat populaţie suplimentară de scoici de 2 apă dulce (Anodonta cygnea L.) au fot crescuţi fără hrană artificială. Zona suplimentară pentru dezvoltarea perifitonului a echivalat la 0. Scoicile au fost plasate în plase de plastic în suspensie la 10cm de fundul bazinului. productivitatea unităţii extensive a fost întărită prin perifiton dezvoltat pe substraturi artificiale iar la cel de. pentru a ajunge la sfârşitul sezonului de producţie la numai 70 m .08 0. 41/118 Unitate Intensivă Populare doar cu peşte Perifiton Perifiton . Substratul de salcie a adăugat o suprafaţă eficienţă de aproximativ 300 m per bazin. Crengile de salcie au fost folosite ca şi substrat pentru creşterea 2 perifitonului.8 Medie 0.al treilea (IES/1) fără alt control suplimentar al substratului.2 g 2 N/m /zi în 2007 şi în 2008 (Tabel 12).51 1. introducerea populaţiei de scoici asupra calităţii apei. (IES/2) : directia de circulare a apei Sistem experimental III.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria Canal de alimentare cu apă Unitate de tratare a apei 2 300 m Unitate de tratare a apei 300 m 2 Unitate de tratare a apei 2 300 m Unitate Intensivă Unitate Intensivă Populare doar cu peşte Peşte + scoici populare (2007) Sistem experimental I. biomasa populaţiei iniţiale a fost de 30-30 kg. Totuşi. dar nu s-au furajat şi bazinele extensive.3 Maxim 4. Singura sursă de nutienţi a sistemului a fost mâncarea de peşte utilizată în unitatea intensivă. acolo unde au fost testate efectul aplicării de perifiton.6 Tabel 12:Încărcarea zilnică de hrană a IES IES/1 Încărcarea medie de 2 hrană 0.72 1.) cu o densitate de 1 bucată/ m (dimensiune per individ 109±69 g). (IES/3) Figura 6: Schema sistemului experimental Toate bazinele au fost supuse la acelaşi regim de hrănire şi populare cu peşte. în total au fost instalate 30 de plase în IES/3.5 şi 1. Azot Medie 2007 2008 0.12 0. Designul bazinelor extensive a fost singura diferenţă între sisteme.2 Maxim 0.) şi tilapia (Oreochromis niloticus L. C:N ratio 6) în bazinele intensive folosindu-se un aparat de hrănit automat.

3.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria Operarea sistemului în 2008 3 În al doilea an.3.529 În ambii ani. Apa reziduală nu a fost deversată în mediu în timpul perioadei de cultură.400 kg/ha de azot provenit din hrana peştilor. Întregul sistem 16.718 mai până în 10 septembrie 2008. 6.792 7. iar încărcarea de hrană a fost crescută la 1. În totalul consumului de energie.619 2. problema paraziţilor apăruţi în unitatea experimentală a IES/1 IES/2 IES/3 cauzat mortalitate ridicată în cazul peştilor din 2007 Unitate intensivă 3. 75% din fosfor si 85% din carbon.4 21.61 8.35 3.2 EC întregul sistem 8.76 7. productivitatea netă de peşte a intregului sistem (intensiv şi extensiv) a fost cea Tabel 14: Productivitatea netă de peşte în IES (kg/ha) mai ridicată în acele bazine în care perifitonul a fost prezent pe 100% din suprafata bazinului (Tabel 14). Sistemul combinat a fost capabil să proceseze 1. unitatea intensivă a fost populată cu somn african (Clarias gariepinus L.044 operării.47 3.825 7. densitatea populaţiei (20 kg/m ) din unităţile intensive şi extensive a fost dublată comparativ 2 cu 2007. În plus. Operaţiunea a durat 16 săptămâni.40 în 2007 şi de 12.8 Utilizarea nutrienţilor Totalul intrărilor de nutrienţi (popularea cu peşte. Consumul specific de energie a fost mult mai ridicat in 2007 decât în 2008. 3 Tabel 16: Water budget of the IES (m ) apa intrată. hrănirea peştelui) şi al ieşirilor (peşte recoltat şi apa drenată) sunt rezumate în Tabelul17. din 21 Unitate extensivă 2. productie neta de peste) Intrarea şi iesirea apei Bazinele au fost umplute cu apă proaspătă dintrun braţ al răului Körös.76 2.85 îmbunătăţită prin producţia suplimentară de peşte (kWh/kg) în unitatea extensivă cu 35% in 2007 şi 21% in EC: Consumul de energie pentru producerea de peste (kWh/kg 2008. Premisele experimentului IES/3 sunt schimbate în 2008.837 15. Utilizarea nutrienţilor din producţia de peşte în IES. Consumul de (kWh/kg) energie în producţia de peşte este rezumat în 2008 Energie utilizată 1384 1384 1384 Tabelul 15.300 kg/ha pentru carbonul organic. situat în apropiere. bazinul a fost populat fără scoici în 2 2 2 timp ce suprafaţa substratului arficial a fost crescută la 600 m (2 m zona perifiton/m suprafaţa bazinului). În cel de.48 2.789 5. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Eficienta energiei Numai energie electrică a fost folosită pentru mixarea şi aerarea apei din fiecare bazin experimental prin aeratoare cu zbaturi (0. Retenţia nutrienţilor a fost de 6. a 2007 Energie utilizată 1857 1857 1857 dominat consumul de energie electrică.083 acesta este constant în raport cu crengile de 2008 Unitate intensivă 13.000 kg/ha pentru azot si 180 kg/ha pentru fosfor in 2008.048 2.5 956 245 1. respectiv 2008. ca şi peşte model ce este mai robust decât cel european.4 kWh.747 unitatea intensivă.al doilea an al Unitate extensivă 3. exprimată în procentajul nutrienţilor introduşi în hrana 42/118 . care reprezintă 80% din intrarea totală de azot. Evaporarea şi seceta au fost compensate în mod regulat în bazinele extensive în timpul perioadei experimentale (Tabel 16).). in 2008. iar acumularea de nutrienţi din biomasa scoicilor nu a fost atât de ridicată pe cât se aştepta.1 890 256 1. Nutrientii reţinuţi reprezintă 65 si 57% din azot şi 66 şi 58% din fosfor şi 75 şi 64% din carbonul organic introdus în sistem în 2007. datorită EC unitate intensivă 3. 1.6 combustibilul a constituit 2-3% din necesarul de (kWh/kg) energie.221 12. cu incărcare de nutrienţi mai ridicată. în timpul IES/1 IES/2 IES/3 operaţiunii.8 10. în timp ce EC unitate intensivă 18.811 salcie.46 productivităţii mai reduse din primul an de (kWh/kg) cercetare. Principala sursa de nutrienţi este hrana pestilor.747 2. a fost folosit un substrat artificial din plastic pentru creşterea perifitonului pentru că Intregul sistem 6.788 12.8 850 260 735 248 3. Eficienţa utilizării energiei a fost EC întregul sistem 2.010 17.173 5.2 gN/m /zi.9 1. Tabel 15: Consumul de energie al IES (kWh) IES/1 2007 Alimentare cu apă Eliminarea apei Consum apă (m /kg peşte) 2008 Alimentare cu apă Eliminarea apei Consum apă (m /kg peşte) 3 3 IES/2 518 242 2.6 IES/3 848 225 3. apa a fost drenată numai la recoltarea peştelui. Motivul îndepărtării scoicilor din experiment a fost acela ca mortalitatea lor a fost ridicată în primul an.5 kW).078 4. Consumul zilnic de energie a fost de 12. Pentru siguranţa operaţiunii.

48 0.9 28 P 5.53 C 30 46 N 5. este prezentat în Tabelul 18. Prin producţia combinată. RCF a fost îmbunătăţit cu 51% şi 44% (la 1. consumul de organisme heterotrofice şi procesele de denitrificare au un rol important.6 7.6-8. IES/1 N 2007 2008 8.2 13 15 4.1 5. IES/1 N 2007 Intrare (kg/ha) Ieşire (kg/ha) Retenţie (%) 2008 Intrare (kg/ha) Ieşire (kg/ha) Retenţie (%) 930 330 65 1790 760 58 P 160 55 65 310 130 60 C 5400 1200 78 9700 3100 67 N 930 350 63 1800 840 53 IES/2 P 150 59 67 320 140 55 C 5400 1600 72 9700 3900 59 N 950 310 67 1800 720 60 IES/3 P 160 55 65 310 130 60 C 5500 1300 76 9700 3200 67 Tabel 17: Bugetul parţial de nutrienţi al IES PA 0% N 2007 Intensiv Extensiv Total 2008 Intensiv Extensiv Total 8.3 şi 1. 17% fosfor şi 9% carbon organic. PA 200% (2008) N 6.6 IES/3 P 0.1 9. Nu a existat efect asupra conţinutului de nutrienţi al deversărilor din partea aplicării de perifiton şi a încărcării de hrană. a fost mult mai mare în mostrele colectate din partea de sus a jaloanelor decât în cele luate din partea de jos. Utilizarea totală de nutrienţi în producţia de peşte a fost cea mai bună atunci când zona de perifiton a fost de 100% din suprafaţa heleşteului în ambii ani.1 2. Producţia combinată de peşte a condus la utilizarea mai ridicată a proteinei cu 26%.6 în unitatea intensivă în 2007 şi în 2008.8 g N/m /zi.2 16 15 7.o 2 încărcare de hrană de 1. iar utilizarea nutrienţilor a scăzut în cazul celor mai înalte procente de perifiton.6 17 24 22 3.1 29 P 7.9 24 22 8.4 20 N 17 6. Sistemul combinat a putut procesa o parte semnificativă a nutrienţilor în surplus din producţia intensivă de peşte.3 4.20-0.ul (rata de conversie a furajului) mediu a fost de 3. în afară de asimilarea de nutrienţi a algelor şi de descompunerea bacteriilor. cantitatea mai mare de perifiton consumat de peşti a 43/118 .4 13 19 22 5. nu a existat nici o diferenţă semnificativă între cele doua heleştee.6 si 0. Numai concentraţia de azot a fost mai scăzută ţn deversări în cazul unui procent de 200% de perifiton.3 g azot. cu aplicarea de perifiton. Totuşi.20 C 9.9) datorită productivităţii suplimentare de peşte în unitatea extensivă. 0.53 g fosfor şi 9-46 g carbon organic. dezvoltată pe diferite straturi. Comparând cantităţile anuale medii de materie uscată din perifiton. Maximul de surplus de nutrienţi refolosiţi prin producţia suplimentară de peşte în heleştee. 2.2 P 0.9 31 C 11 4.32 0.8 IES/2 P 0. RCF .MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria peştilor.3 22 PA 100%+SF (2007). regularizarea regimului de oxigen pentru a oferi condiţii aerobe prin aerare artificială este importantă pentru înlăturarea eficientă a nutrienţilor în timpul tratării apei. SF: shellfish (moluşte) Tabel 18: Acumularea nutrienţilor în biomasa de peşte în procentajul intrării de hrană (%) Din heleşteele experimentale.5 11 20 23 6. această proporţie poate fi crescută cu 40% în 2008.8 13 21 23 3. Cantitatea de materie uscată din perifiton.2 16 N 5. De aceea.3 26 C 5.8 13 16 4.48 0. Eficienţa unităţii extensive a fost îmbunătăţită prin dezvoltarea de perifiton pe substraturi artificiale pentru că acesta poate oferi hrană specială pentru peşte.3 25 C 4.2 19 PA: Periphyton area (zona de perifiton). Combinarea din experimentul pilot dintre o unitate intensivă de producţie de peşte şi una extensivă şi-a dovedit aplicabilitatea în astfel de siteme. a reprezentat 13% din azot.27 C 25 20 Tabel 19: Descărcarea de nutrienţi în producţia de peşte din IES (g/kg productivitate de peşte netă) În operaţiunea de tratare a apei.5 24 22 10 33 PA 100% P 17 6. Aceasta indică că procentul de 100% de perifiton a fost suficient pentru a utiliza metaboliţii dintr. au fost eliberate în timpul producţiei de 1 kg (Tabel 19).

5 2. Productivitatea muncii şi sustenabilitatea economică 31. intensiv-extensiv în heleştee.53 0. dar în sistemele combinate poate fi crescută până la 20t-ha. Aceste comunităţi ataşate substratului oferă un nou lanţ trofic şi o parte din acesta este recuperată ca biomasă de peşte. Creşterea intensivă Descarcarea apei uzate 0.5 3. consumul mediu de forţă de muncă a fost de 0.08 ore/kg productivitate netă de peşte în 2007 şi respectiv în 2008.3. Calitatea apei a fost adecvată pentru creşterea peştilor.9 sistemului. prin aplicarea de perifiton.6 valoroşi pot fi crescuţi în condiţii controlate şi pot fi P 0. În partea (g/kg) administrată intensiv a sistemului.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria condus la o productivitate mai mare a peştelui în unitatea extensivă. Factori de succes şi constrângeri Rezultatele au demonstrat că combinarea sistemului de fermă intensivă cu cel extensiv este un instrument eficient în reducerea poluării mediului din fermele de peşte intensive şi o modalitate de a creşte producţia de peşte extensivă.8% mai intensive. Producţia combinată de peşte a avut ca rezultat utilizarea mai ridicată a proteinei cu 26%. Totuşi.8 2.5. de aici C 4. 6.5 valoroşi pot fi produse în partea intensivă a Întregul sistem 2. în sistemele de heleştee integrate P 3. se poate constata că 2 2 folosirea unui 1 m suprafaţă artificială pentru 1 m suprafaţă de heleşteu duce la cea mai înaltă viabilitate economică.3% 7.27 hrăniţi cu o dietă artificială. IES/1 IES/2 IES/3 44/118 .6 1.3 şi 37. Aplicarea sistemului de producţie a peştelui Tabel 20: Indicatorii de sustenabilitate ai IES in 2008 combinat. în timp ce integrarea unui heleşteu Consumul de apă pentru producţia peştelui (m3/kg) extensiv ca şi unitate de tratament duce la scăderea încărcării de nutrienţi din mediu şi recuperarea de Captarea apei 1.5 0.3. ciclul nutrienţilor şi fluxul de energie din ecosistemul acvatic şi despre posibilităţile de creştere a eficienţei sistemului ce ar putea fi aplicate la operarea şi dezvoltarea viitoare a tehnologiei.0% 10% 5.07-0. Cercetările asupra balanţei de nutrienţi ai sistemului au demonstrat că o marime adecvată a heleşteului extensiv ar putea trata eficient deversările din cultura intensivă şi ar putea face posibila refolosirea apei în producţia intensivă de peşte. Astfel. ca şi produs comun. 6.8 2.3 ore-om au fost folosite pentru producţia de peşte în fiecare unitate experimentală.8 1.1% rezultând mai puţini nutrienţi descărcaţi în apă. Specii de peşti de pradă Unitate intensivă 3. Eficienţa unităţii extensive poate fi îmbunătăţită prin dezvoltarea de perifiton pe substratele artificiale.2% 8.5 poate fi făcută in viviere sau in bazine plutitoare care Descărcarea de nutrienţi per kg de peşte produs sunt plasate în mediul heleşteului extensiv. Cum ambii ani de operare au dovedit cea mai bună performanţă a subsistemului IES/2.2% aceasta ar putea fi crescută la 30-35%. ar putea contribui la o mai bună utilizare a resurselor de apă si la sustenabilitatea acvaculturii.2% 4.4 3. obţinem cunoştinţe mai detaliate despre modul în care funcţionează sistemul.20 0. Beneficiile implementării Combinarea acvaculturii extensive cu cea intensivă Energia consumată pentru producţia peştelui exploatează avantajele fermelor tradiţionale şi ale (kWh/kg) sistemelor intensive.4 0.6 nutrienţi in producţia de peşte. În comparaţie cu eficienţa utilizării de peşte (% din intrare) nutrienţilor de 20-25% in sistemele de cultură cele N 6. Cei mai importanţi indicatori de sustenabilitate sunt prezentaţi în Tabelul 20. Rezultatele studiului de caz au demonstrat că combinarea acvaculturii intensive cu heleşteele extensive intensifică eficienţa utilizării nutrienţilor şi producţia de peşte într-un sistem combinat. Urmărind schimburile cantitative şi calitative ale perifitonului. Productivitatea generală este în general de 1 t/ha în heleşteele tradiţionale.2 5.4. acest procent poate creşte până la 40%. Rezultatele arată că creşterea de somn african (2008) este mai viabilă decat creşterea de somn european (2007).6% 3. descărcarea de nutrienţi din heleşteele tradiţionale este foarte scăzută datorită eficientizării utilizării nutrienţilor. peşti carnivori N 4.15 şi 0. Hrana care nu a fost C 16 46 20 mâncată şi deşeurile metabolice pot fi utilizate în partea extensivă şi pot creşte productivitatea Refolosirea nutrienţilor prin producţia suplimentară peştelui.13-0.

2 g proteină crudă sau 2 kg populaţie de peşte în unitatea intensivă. Cu o mărime adecvată a heleşteului extensiv.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria 6. Procentul total de respiraţie al 45/118 2 . Rezultatele nosstre au dovedit că eficienţa unităţii extensive poate fi îmbunătăţită prin dezvoltarea de perifiton pe substaturile artificiale. Heleşteul acţionează ca un filtru biologic şi tratează reziduurile din unitatea intensivă. acest procent poate fi crescut chiar şi cu 40%. Aeratoarele pot contribui la circulaţia adecvată a apei între unităţile intensive şi extensive şi pot menţine un nivel optim de oxigen. Producţia combinată de peşte a dus la o utilizare a proteinei cu 25% mai mare decât în cadrul acvaculturii intensive separate. prin aplicarea suprafeţei de perifiton. putem afirma că producţia suplimentară de peşte în unitatea extensivă a fost cea mai ridicată când zona de perifiton a fost pe 100% din suprafaţa heleşteului. nu există apă deversată în mediu pe parcursul perioadei de cultură. Productivitatea peştelui in heleşteele extensive poate fi sporită prin prevederea unor suprafeţe suplimentare pentru creşterea producţiei de perifiton. Necesarul de oxigen al sistemului de producţie este mai ridicat decât acela din sistemele traditionale de heleştee datorită încărcării ridicate cu nutrienţi si populaţiei de peşte. Aria suplimentară recomandată pentru dezvoltarea de perifiton ajunge la aproximativ 100% din suprafaţa heleşteului. proporţia aşteptată a compensării cu apă ar putea fi de 150% din volum total anual. tilapia.4.2. calitatea optimă a apei pentru producţia peştelui poate fi menţinută si descărcarea de nutrienţi în apele naturale poate fi minimalizată. bazată pe populaţia de crap comun ca şi peşte omnivor ce se hraneşte de pe fundul apei. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Schiţarea unui sistem combinat teoretic 6.4. Avantaje Tehnologie simplă cu o investiţie şi costuri de operare scăzute Eficienţa utilizării nutrienţilor îmbunătăţită şi venit adiţional prin producţie de peşte suplimentară Descărcare scăzută de nutrienţi in apele naturale Cerere de energie scăzută pentru producţia de peşte Consum de apă mai scăzut in comparaţie cu alte practice din domeniu Producţia concentrată reduce pierderile cauzate de prădători Tabel 21: Pro şi contra aplicării IES Dezavantaje Condiţii de producţie mai puţin controlabile (ex. şi 16 t/ha fără oferirea de suprafată pentru perifiton (13 şi 3 t/ha din producţia intensivă şi respectiv din producţia extensivă). iar apa este drenată din heleştee numai atunci când se recoltează peştele. Planificarea parametrilor Încărcarea de hrană maximă a sistemului este de 1. Evaporarea este mai ridicată într-un sistem aerat în permanenţă decât în heleşteele tradiţionale. Viviere sau bazine pot fi folosite ca şi unităţi intensive ce funcţionează în strânsă interacţiune cu heleşteul. Tehnologia în general Tehnologia aplicată a IES este simplă: o unitate compartimentată pentru producţia intensivă plasată intr-un heleşteu tradiţional.1. Numai eveporarea şi seceta ar trebui compensate în mod regulat. Populaţia de peşte sugerată: policultura de crap este indicată în heleşteele extensive.4. În cazul monoculturii de crap comun în heleşteiul extensiv. crapul argintiu). Pe baza rezultatelor noastre. împreună cu specii de peşte ce se hrănesc prin filtrare (ex. Cheia operării în siguranţă a sistemului este echilibrul între încărcarea de nutrienţi a unităţii intensive şi capacitatea de tratare a heleşteului extensiv. Sistemul de heleştee acţionează ca un sistem închis. fluctuaţile de temperatură) Calitatea apei afectată în primul rand de procese biologice naturale Perioadă limitată de creştere (din aprilie până in octombrie în Ungaria) Stocarea peştelui peste iarna ar trebui rezolvată 6. Productivitatea de peşte netă aşteptată este în jur de 18 t/ha cu stimularea producţiei de perifiton (13 t/ha din producţia intensivă şi 5 t/ha provenite din heleşteul extensiv).8 gN/m /zi (corespunde aplicării de hrană ce conţine 11. se recomandă mixarea grupurilor de crap de diferite vârste (1 şi 2 ani).

Nivelul de hrănire trebuie adaptat la fluctuaţiile de temperatură fiindcă sistemul de producţie este expus la acestea. RCF: 1.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria comunităţii este de 1.5 5 46. procesele de nitrificare şi descompunere. Factori critici ai operaţiei Principalul risc al operaţiunii este eficienţa instabilă a purificării provenită din fluctuaţia neprevăzută a biomasei de pancton şi a compoziţiei de specii în heleşteul de tratare. Conform calculelor noastre.5). Aeratoarele cu zbaturi au fost folosite pentru a păstra un nivel de oxigen adecvat în circularea apei din experimental nostru.6 12.5 15 t/heleşteu (1.5 18. În cazul unui nivel ridicat de amoniac.75 31 77. sugerăm stabilirea unui sistem de heleştee intensiv–extensiv de 2. Azotul amoniacal total (TAN) şi concentraţia de nitriţi trebuie să fie mai mici decît 0. Unitate intensivă Populaţie total (t) unitate ha (t/ha) FCR Hrană consumată Recoltare total (t) unitate ha (t/ha) Productivitate netă total (t) ha (t/ha) 34 t 13. Apa va fi circulată cu 4-4 aeratoare cu zbaturi (2-2 kW). În timpul zilei. o fermă caracterizată prin producţia planificată de aproximativ 50 t de peşte răpitor produs intensiv şi 30t de crap comun.5 51 t 2 Heleşteu extensiv 15 7. Pe baza rezultatelor din anii de experimente si luând în considerare aspectele economice. În partea extensivă a heleşteelor este recomandată creşterea de crap fără hrănire (densitatea populaţiei: 6 2 t/ha) şi folosirea de substrat artificial pentru a mări producţia de perifiton (10 000 m substrat/hectar).5 ha. pentru că mineralizarea azotului şi a carbonului organic au loc în acest anotimp. Sistemul ar consta in 2 heleştee.5 16 2 t/vivieră (100m ) 6. 6. cu aeratoare cu zbaturi. Designul unei ferme teoretice cu o producţie de 80 t/an O fermă teoretică este descrisă in continuare.5 mg/l. iar perioada uscată minimalizează riscul apariţiei paraziţilor şi a altor agenţi infecţioşi.5 gO2/m /oră şi este asigurat din producţia de oxigen a alegelor în timpul zilei. poate fi considerată o fermă mică de familie (Tabel 22). Este recomandat să se păstreze heleşteul uscat pe perioada iernii. în special în orele de soare. este necesară aerarea periodică prin drenare. Cu un profit planificat de 8 milioane HUF. o putere totală de 1 kW este o capacitate suficientă pentru a menţine nivelul de oxigen într-un heleşteu de 2 1500-2 000 m în timpul orelor de noapte.4.25ha) 13. 2 6.25 t/vivieră 2 (100m ) 20 27. Nivelul critic de oxigen este de 4 mg/l. principala funcţie a aeratorului este de a menţine o circulaţie adecvată a apei între modulele intensive şi extensive ale sistemului şi de a scoate reziduurile din modulul intensiv.25ha) 6 - Combinaţie 31 12. oriunde în sistem. Apariţia unui nivel ridicat de amoniac indică nitrificarea insuficientă sau încărcarea sistemului. Pentru a evita acumularea nutrienţilor în sedimentele din heleşteu.4. încărcarea de hrană ar trebui redusă şi aerarea artificială ar trebui făcută intensiv până când nivelul de amoniu si de nitriţi scade până la un nivel tolerabil. iar pe timpul nopţii este necesară aprovizionarea cu oxigen artifial.4 1.4 1.6 50 6.3. Viteza adecvată a circulaţiei apei este de 5-10 cm/sec.5 t/heleşteu (1. Este important să se evite dezvoltarea de condiţii permanent anoxice. fiecare cu 3 câte 4 viviere ca şi unităţi intensive de creştere a peştilor răpitori (densitatea populaţiei: 20 kg/m .4. Amestecarea este importantă pentru a asigura păstrarea algelor în suspensie în coloana de apă pentru a spori producţia primară.0 51 t Tabel 22: Popularea si productivitatea la o ferma teoretică 46/118 . De aceea factorii importanţi din sistem sunt mixarea omogenă a heleşteului de tratare cu menţinerea nivelului adecvat de oxigen pentru a satisface nevoia de oxigen a peştelui.

2009) 0. an Investiţie Valoare reziduală după 10 ani Costurile cu hrana Costurile cu semniţele Costurile cu forţa de muncă Costuri cu energia Cost total Venit total Cash-flow Cash-flow scontat (r=10%) Cash+flow scontat cumulat -19000 5 000 -10260 -10260 -10260 -10260 -10260 -10260 -10260 -10260 -10260 -10260 -17600 -17600 -17600 -17600 -17600 -17600 -17600 -17600 -17600 -17600 -1 800 -1 613 39 400 -19000 8 127 -19000 7 388 -1 800 -1 613 39 400 8 127 6 717 -1 800 -1 613 39 400 8 127 6 106 1 211 -1 800 -1 613 39 400 8 127 5 551 6 762 -1 800 -1 613 39 400 8 127 5 046 11 808 -1 800 -1 613 39 400 8 127 4 588 16 396 -1 800 -1 613 39 400 8 127 4 171 20 567 -1 800 -1 613 39 400 8 127 3 791 24 358 -1 800 -1 613 39 400 8 127 3 447 27 805 -1 800 -1 613 39 400 13 127 5 061 32 866 1. construirea unei 3 zone de heleşteu de 2. an 10. amplasarea unui substrat artificial pentru producerea de perifiton (1.5 ha (15 milioane HUF*) cu o vivieră de 800 m (0. an 3. an 8.8 milioane HUF*). an 4.2 millioane HUF*) şi crearea unui flux de active iniţiale (0.6 milioane HUF*).05.4 milioane HUF*).25 hectare Unitate intensivă producţie 100 m2 Unitate intensivă producţie 100 m2 Unitate intensivă producţie 100 m2 Unitate intensivă producţie 100 m2 Unitate intensivă producţie 100 m2 Unitate intensivă producţie 100 m2 Figura 7: Schema fermei teoretice Costurile calculate de investiţie cuprind achiziţia a 3.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Ungaria Arie totală heleşteu: 1. an 7.5 ha de pământ (1. an -31273 -31273 -31273 -31273 -31273 -31273 -31273 -31273 -31273 -31273 -19000 -11612 -4 895 Tabel 23: CBA al fermei teoretice (mii de HUF*). * 1 euro = 275 HUF (13. valoarea netă actuală a investiţiei devine pozitivă în al treilea an iar sumele de 33 milioane HUF* după 10 ani de operare. an 6. an 5. an 9. an 2. Calculând cu un scont de 10%. 1 EURO=275 HUF 47/118 . În CBA se consideră că preţurile sunt constante.25 hectare Unitate intensivă producţie 100 m2 Unitate intensivă producţie 100 m2 Arie totală heleşteu: 1. Calcule mai detaliate sunt listate în tabelul de mai jos.

Compoziţia policulturii este descrisă împreună cu producţia planificată şi cu rezultatele economice. Cercetările din literatura specifică şi observaţiile practice au arătat ca specia polyodon (Polyodon spathula) este una dintre speciile posibile pentru introducere.2.1.1. prin oferirea de produse ce au cerere ridicată printre consumatori. Peştele a fost introdus în heleşteu la sfârşitul lunii aprilie şi a rămas timp de cinci luni. Datorită naturii fermelor de crap. Popularea Monocultura standard si populaţiile de peşte de policultură au fost comparate cu doua populaţii experimentale ce includ polyodon şi sturionul. aceste populaţii de monocultură nu sunt eficiente în ceea ce priveşte utilizarea nutrienţilor. Tehnologia nu necesită costuri de investiţie. Tehnologia propusă implică introducerea de polyodon în acvacultura de crap ca şi înlocuitor pentru novac. Descriere generală a studiului de caz Majoritatea fermelor din Polonia sunt constituite ca şi multicultură de crap comun. Noi specii şi metode în cultura de peşte în heleşteu: Modulul POLICULTURA 7. pentru a îmbunătăţii profitabilitatea fermelor de crapi şi pentru a reduce impactul lor asupra mediului. De aceea. prezenţa speciilor de peşte ce se hrănesc prin filtrare creşte dinamica nutrienţilor şi retenţia de N şi P în biomasă de peşte.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia 7. De aceea. Principiile modulului Tehnologia dezvoltată sub modulul de policultură aduce noi oportunităţi pentru fermierii ce conduc ferme de crap cu heleştee. Polyodon este un peşte ce se hrăneşte prin filtrare şi datorită ritmului rapid de creştere pare a fi un excelent înlocuitor pentru novac.1. Introducerea unor noi specii de peşte ar creşte diversitatea produselor în fermele cu heleştee şi le-ar permite să devină mai competitive cu alţi producători de peşte. Populaţiile de peşte au fost desemnate pentru a se asigura că fiecare spectru de hrană al peştelui (peştii ce se hrănesc de pe fundul apei. Polyodon este un acipenserifom ce trăieşte în mod natural în râurile lente din zonele temperate din America de Nord. în afară de achiziţia de noi populaţii de peşte. Este apreciat pentru gustul cărnii sale şi pentru icre. Populaţia de peşte cercetată în modulul de policultură (biomasă iniţială şi greutatea medie individuală) 48/118 . polyodon. diversificarea slabă a producţiei nu permite compensarea pierderilor economice cauzate de cererea în scădere de crap. spre deosebire de sturioni. În afară de beneficiile economice. Polyodon a fost importat in Polonia in anii ’80 din secolulul trecut. Pe parcursul vieţii sale. incluzând observaţii practice asupra tehnicilor de producere de polyodon. Producţie naturală îmbunătăţită în heleşteele extensive– Studiu de caz din Polonia 7. ducând la scăderea acumulării în mediul înconjurător. Specii Cosaş (Ctenopharyngodon idella) Crap argintiu (Hypophthalmichthys molitrix) Novac (Aristichthys nobilis) Polyodon (Polyodon spathula) Lin (Tinca tinca) Crap comun (Cypriunus carpio) Sturion siberian (Acipenser baerii) Monocultură 150 kg/ha 250 g Policultură– lin 30 kg/ha 500 g 60 kg/ha 500 g 72 kg/ha 100 g 45 kg/ha 250 g 105 kg/ha 250 g Policultură crap 30 kg/ha 500 g 60 kg/ha 500 g 72 kg/ha 500 g 150 kg/ha 250 g Policultură sturion 30 kg/ha 500 g 60 kg/ha 500 g 72 kg/ha 500 g 150 kg/ha 250 g Tabel 24. se hraneşte exclusiv cu organisme din plancton şi ajung la o lungime de 2 m. cei ce se hrănesc prin filtrare. dar totuşi nu au devenit o specie populară. Aceste tratamente (populaţii diferite de peşte) au fost conduse în dublu exemplar. În plus. un substitut pentru ciprinidele fitofage şi planctonofage este cea mai rezonabilă soluţie. este de dorit introducerea unei populaţii de policultură.1. Alte specii de peşte produse împreună cu crapul au valoare de piaţă scazută datorită cererii scăzute. ierbivorii) a purtat aceeaşi biomasă de peşte (Tabel 24). 7.

3.87 5. Rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 25. pe când biomasa de crap obţinută în monocultură şi în policultură cu populaţia de polyodon a fost comparabilă. 65 % 280 kg/ha.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia Heleştee Un experiment pilot pe parcursul a două anotimpuri a fost realizat. aprovizionate cu apă din râul Vistula. 49°53’N).97 1.43 8. populaţiile de peşte ce includ polyodon şi crapul comun au permis cea mai mare creştere totală în biomasa de peşte. Heleşteele sunt 100% drenabile. valoarea cantităţii de polyodon produs (biomasă obţinută pe parcursul unui anotimp) a fost de trei ori mai mare decât la alte specii produse împreună în policultură.87 8. folosite în calcule. introducând polyodon în heleşteele de pământ populate cu crapi. Specii Cosaş Crap argintiu Novac Polyodon Lin Crap comun Sturion Monocultură n 438 kg/ha.04 13. Populaţia de polyodon în tratamentele Policultură de crap şi Policultură de sturion a fost responsabilă pentru majoritatea producţiei totale de peşte (vezi Figura 8). 65 % 426 kg/ha. locat în sudul Poloniei (18°45’E. Valoarea estimată a obţinerii de biomasă de peşte în toate tratamentele testate este prezentată in Figura 9. 89% Tabel 25: Biomasa de peşte obţinută şi rata de supravieţuire în cadrul modulului de Policultură Specii Crap comun Lin Sturion Crap argintiu Novac Polyodon* Preţ (PLN/kg) 10.97 Cosaş 9.00 * Valoare estimată bazată pe preţul sturionului (nu există date reale disponibile) Tabel 26. 3 iar adâncimea medie este de 1 m. în acestă tratare. 87 % 49 kg/ha. Totuşi. Fertilizare Heleşteele au fost fertilizate cu uree (46% N) şi superfosfat (20% P) în fiecare săptămână. Producţia scăzută de crap în Policultura de lin a fost cauzată de o rată înaltă de mortalitate legată de izbucnirea de KHV. Heleşteele au dimensiunea de 1 500 m fiecare. 100 % 91 kg/ha. 70 % g 567 kg/ha.95 5. 65 % Policultură sturion 91 kg/ha.23 2. a atins numai 53% din biomasa obţinută la polyodon. 70 % 488 kg/ha. Presupunând că preţurile date sunt corecte. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Producţia de peşte În cadrul tratamentelor testate în modulul Policultura.00 2. deci cu un volum estimat la 1 500 m .43 26. 95 % 65 kg/ha. Preţurile medii de vânzare cu amănuntul în Polonia. 83 % 24 kg/ha.1.30 26. 67 % 102 kg/ha.87 Preţ (€/kg) 2. creşterea în biomasă la novac.Preţul mediu cu amănuntul la speciile de peşte utilizate în modulul de Policultură 49/118 . Toate experimentele au fost derulate întru-un complex de heleştee de pământ 2 experimentale. 37 % Policultură crap 100 kg/ha. 7.87 1. 100 % 99 kg/ha. sunt prezentate în Tabelul 26. Aceasta a condus la o intensitate a fertilizării de 147 kgN/ha şi 25 kgP/ha per anotimp. Creşterea de biomasă la polyodon a fost cu aproximativ 30% mai mare decât creşterea de biomasă la crap. 95 % Policultură lin 85 kg/ha.

A fost cu 53% mai mare în comparaţie cu monocultura de crap. În contrast. este prezentată în Figura 10. 18 si 30. Producţia primară Cea mai înaltă producţie primară netă de plancton (0. De aceea prezenţa sa într. Masa corporală individuală în lunile de producţie 10.a hrănit în exclusivitate cu plankton. Paşunarea zooplanctonului favorizează creşterea de alge autotrofice. fără hrănire suplimentară. Peştele s. Diferenţa este cauzată de modificarea spectrului de plancton datorată tiparului de hrănire al polyodon.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia 1200 Biomasa peştilor [kg/ha] 1000 800 600 400 200 0 MO NO C UL TUR Ă CRAP P O L iC UL TUR Ă CRAP P O L IC UL TUR Ă S TUR IO N P O L IC UL TUR Ă L IN C os aş P olyodon Novac C rap argintiu S turion L in C rap C omun Figura 8: Biomasa medie de peşte câştigată la populaţiile cercetate 5000 Valoarea Productiei [€/ha] 4000 C os aş 3000 P olyodon Novac 2000 C rap argintiu S turion 1000 L in C rap C omun 0 MO NO C UL TUR Ă CRAP P O L IC UL TUR Ă CRAP P O L IC UL TUR Ă S TUR IO N P O L IC UL TUR Ă L IN Figure 8: Valoarea estimată de biomasă de peşte câştigată în anotimpul cercetării Populaţia de polyodon obţinută la începutul proiectului a fost ţinută în condiţii extensive în heleşteele tip crap.349 mgO2/L—h) a fost raportată în heleşteele populate cu policulturi formate din crap comun şi polyodon.o populaţie de peşte afectează compoziţia calitativă a planctonului. cea mai puţin eficientă resuspensie 50/118 . astfel producţia primară netă a corpului de apă din heleşteu. Polyodon se hraneşte mai ales cu zooplancton.

MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia a sedimentelor de pe fundul apei în policultura de sturion, a condus la o producţie primară cu 24% mai scazută în comparaţie cu policultura ce implică crapul comun (Figure 10).

. Figure 9: Greutatea corporală medie (±SD) individuală a polyodon în trei ani consecutivi

0.40
2 /L·h]

0.35 0.30 0.25 0.20 0.15 0.10 0.05 0.00 MO NO C UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă C R AP P O L IC UL TUR Ă S TUR IO N P O L IC UL TUR Ă L IN

Figure 10: Producţie primară medie netă sezonieră în heleşteul cu populaţiile cercetate

Eficienţa energiei Necesarul de energie pentru fermele cu heleşteu este în primul rand legat de transport şi manipularea peştelui. Energia introdusă (în principal fosilă) este în întregime împrăştiată şi nu intră în produs. Cererea de energie este specifică activităţilor fermei şi depinde de dimensiunea fermei, construcţia heleşteului şi echipamentul utilizat. Aceşti factori influenţează cantitatea de energie necesară mai mult decât tehnologia de producţie aplicată. Astfel, eficienţa energiei în sistemele de heleştee cercetate nu a fost calculată. Utilizarea apei Fermele extensive de crap implică volume mari de apă colectate pe perioada umplerii heleşteelor, primăvara. Utilizarea apei de intrare (input) exprimată în litrii per kg de produs este de zeci până la sute de ori mai ridicată decât în cadrul producţiei de peşte intensive. Totuşi, apa utilizată în heleştee nu este conectată numai cu producţia de peşte. Corpurile mari de apă (complexele de heleştee) sunt elemente

Producţie primară netă [mgO

51/118

MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia importante ale mediului ce contribuie la reţinerea apei din sistemul de drenaj local si la reciclarea apei locale. Toate heleşteele folosite în modulul de policultură au fost localizate în acelaşi complex de heleştee, situate unul lângă altul şi de aceea fiind supuse aceloraşi condiţii climaterice. Acelaşi regim de apă a fost aplicat în toate tratamentele. De aceea, calculele prezentate mai jos au fost făcute pentru întregul complex de heleştee, nu pentru heleştee individuale. Diferenţele dintre tratamente observate, au rezultat numai din sporirea cantităţii de peşte. Apă intrată: l/kg produs 3 Cea mai bună populaţie cercetată în modulul de Policultură a solicitat 8,4 m /kg de peşte produs. Aceasta este o îmbunătăţire importantă atunci când este comparată cu monocultura standard în care necesarul de apă per kg de produs ar putea fi dublu (Tabel 27).
m /kg MONOCULTURA DE CRAP POLICULTURA DE CRAP POLICULTURA DE STURION POLICULTURA DE LIN 26,5 8,4 15,4 19,9
3

Tabel 27. Apa intrată exprimată în volum per greutatea produsului

Apă intrată: l/kg produs În general, apa ieşită dintr-un sistem de heleştee este egală cu volumul heleşteului recoltat. Totuşi, în timpul căderilor de ploaie din sezonul de producţie, dacă se compenseaza pierderile prin evaporare şi secetă, debitul va contribui la totalul de apă de ieşire. În acest caz, apa ce părăseşte heleşteul este mai similară apei stocate decât apei de ploaie, în ceea ce priveşte conţinutul de nutrienţi. Pentru calcularea apei de ieşire, au fost folosite volumul total al sistemului cercetat si caderea de ploaie. În funcţie de populaţia folosită, valorile au variat între 13,81 şi 43,65 3 m /kg de produs brut (Tabel 28).

Eficienţa utilizării nutrienţilor Patru surse majore de nutrienţi au fost identificate în modulul de cercetare: • • Fertilizatori (uree şi superfosfat) – principala sursă de N şi P livraţi în sistem Fluxul de apă – apa de râu folosită pentru umplerea heleşteului conţine nutrienţi primiţi prin sistemul de drenaj al râului; cantitatea de nutrienţi este mică, totuşi nu neglijabilă. Pentru calcule a fost folosit numai volumul heleşteului;

m /kg MONOCULTURA DE CRAP POLICULTURA DE CRAP POLICULTURA DE STURION POLICULTURA DE LIN 43,65 13,8 25,4 32,8

3

Tabel 28. Apa ieşită exprimată în volum per greutatea produsului

Depozitele de sedimente de pe fund– există o cantitate mare de nutrienţi acumulată în sedimentele de pe fund care sunt disponibile din punct de vedere bio. Ele constituie o sursa majoră de N şi de P, având în vedere că o fracţiune importantă din fertilizatorii de fosfat mineral se găseşte în sedimente după aplicare. Totuşi, analiza cantitativă a P şi N din sedimentele de pe fund din modulul de Policultură, înainte şi după sezonul de producţie, nu a arătat schimbări importante în concentraţia lor. Creşterea cantităţii acestor compuşi a fost estimată la +0,84% şi +0,45% pentru N şi respectiv pentru P. Aceasta oferă o creştere de 1,57 kgP/ha în comparaţie cu 26,9 kgN/ha, adăugată cu fertilizatorul şi un plus de 19,35 kgN/ha comparat cu 159 kgN/ha, adăugat cu fertilizatori. De aceea, solul de pe fund nu a fost luat în calcul. Căderile de ploaie şi evaporările – surse de nutrienţi externe, necontrolate. În cazul modulului de policultură, volumul evaporărilor a fost neglijabil în comparaţie cu căderile de ploaie. Totuşi, căderile de ploaie nu au fost analizate pentru conţinutul de P şi de aceea au fost omise din calcule.

Fixarea de azot – unele alge verzi- albastre şi bacterii pot asimila azot molecular în componenţi organici îmbogăţind ecosistemul cu azot bio disponibil. Totuşi, semnificaţia acestui proces poate fi importantă în apele calde; sub condiţiile climaterice cercetate, aceasta este neglijabilă în comparaţie cu fertilizarea. Datorită acestei ipoteze, fixarea azotului a fost omisă din calcule. Calcularea eficienţei utilizării nutrienţilor a fost bazată pe nutrienţii introduşi cu fertilizatorii şi pe apa folosită pentru umplerea heleşteului ca singura sursa de N şi P. Pentru populaţia de Policultură optimă, Eficienţa reţinerii nutrienţilor a fost estimată la 20,9% şi 10,8% pentru N şi respectiv P (Tabel 29). În cazul azotului, lipsa de fixare de N2 şi volatililizarea N2 cauzată de denitrificare, au fost luate în considerare. •

52/118

MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia
AZOT DATE DE INTRARE MONOCULTURA DE CRAP POLICULTURA DE CRAP POLICULTURA DE STURION POLICULTURA DE LIN 159,1 159,1 159,1 159,1 RETENŢIE kg/ha % 10,6 33,3 18,1 14,0 6,6 20,9 11,4 8,8 DATE DE INTRARE 30,9 30,9 30,9 30,9 FOSFOR RETENŢIE kg/ha % 1,1 3,3 1,8 1,4 3,4 10,8 5,9 4,6

Tabel 29. Retenţia azotului şi fosforului în biomasa de peşte

Sigura sursă externă de carbon din sistemul de heleştee a fost urea. Totuşi, cantitatea de C introdusă cu fertilizatorii şi cantitatea de C organic sau CO2 introdusă în sistem odată cu scurgerile sau cu aprovizionarea cu apă, pot fi neglijate. Orice carbon organic prezent in sistemul de heleştee, derivă din producţia primară. CO2 – ul transferat în apă din atmosferă este principala sursă de carbon organic în biomasa dezvoltată intrun heleşteu. Traiectoriile carbonului organic în ecosistemul unui heleşteu sunt foarte complexe si fluctuează cu producţia unui sezon. Cantitatea de carbon organic într-un corp de apă poate fi calculată (pe baza COD). Ieşirea de nutrienţi Un sistem de heleştee bine întreţinut nu deversează apă în timpul sezonului de producţie, pentru că pierderile de nutrienţi nu sunt de dorit. Acest lucru priveşte şi heleşteele cultivate extensive cum sunt cele utilizate în modulul de policultură. Pe parcursul sezonului de producţie, nutrienţii sunt eliberaţi numai prin secetă. Totuşi acest lucru este destul de rar şi constituie numai o parte minoră din totalul de nutrienţi eliberaţi în timpul sezonului de producţie. Majoritatea nutrienţilor sunt eliberaţi în timpul drenajului heleşteului la recoltare. Cantitatea de nutrienţi eliberată din sistem a fost estimată, presupunând că Ieşirea de nutrienţi aceasta echivalează cu concentraţia din kgN/kg produs kgP/kg produs apa heleşteului dinainte de recoltare, multiplicată cu volumul heleşteului. MONOCULTURA DE CRAP 0,39 0,079 În mod asemănător cu influxul de apă, POLICULTURA DE CRAP 0,1 0,023 diferenţele valorilor înregistrate între tratamente sunt legate de creşterea în POLICULTURA DE 0,22 0,045 biomasă de peşte. Concentraţia nutrienţilor STURION în apa deversată a fost mult mai puţin POLICULTURA DE LIN 0,29 0,059 responsabilă pentru diferenţele observate. În acest caz, numai cantitatea de azot si Tabel 30. Pierderea de nutrienţi prin apa de scurgere per kg de peşte produs fosfor a fost estimată (Tabel 30). Creşterea productivităţii per unitate de muncă Fundamental, tehnologia propusă (introducerea de polyodon) nu schimbă tehnicile si echipamentul implicate in producţia de peşte. Totuşi, observaţiile făcute in timpul recoltării heleşteelor experimentale folosite pentru modulul de policultură, sugerează o creştere a muncii solicitate pentru recoltare, în special pe timpul sortării. Recoltarea populaţiei din heleşteu pentru policultură necesită cu aproximativ 10% mai mult timp de muncă în comparaţie cu heleşteele de monocultură. Cantitatea de muncă depusă este strâns legată de facilităţile şi echipamentele folosite şi de numărul şi experienţa personalului. Mărimea heleşteelor şi numărul celor recoltate au un rol important, de asemenea.

7.1.4. Factori de succes şi constrângeri
Principalele succese şi descoperiri ale experimentelor derulate în modulul de policultură sunt: • • • Introducerea de polyodon american în policultură cu crapul comun în cultura heleşteului. Polyodon, ca un substitut pentru novac, permite crearea de biomasă de peşte în heleşteele de cultură de crap. Valoarea de piaţă ridicată a polyodon poate creşte profitabilitatea fermei, asigurând un produs de înaltă calitate. •

Prezenţa speciilor de peşti filtratori creşte dinamica nutrienţilor în heleştee şi retenţia mai ridicată de N şi P în biomasă de peşte, aceasta ducând la scaderea acumularii lor în mediu. Conform cercetărilor, există şi constrângeri pentru producţia de polyodon: • Preţ ridicat al materialului pentru populare, oscilând de la 8 euro pentru un peşte de un an (~100 g)53/118

datorită ritmului său rapid de creştere şi a cărnii şi icrelor foarte apreciate. Introducerea de noi specii ar creşte diversitate de produse a fermelor de heleştee şi le-ar permite să concureze cu alţi producători de peşte. peştii sunt ţinuţi în apă proaspătă pentru a spăla branhiile înfundate cu sedimente. pare a fi un excelent înlocuitor pentru novac. 7. polyodon nu a pierdut din greutatea corporală pe perioada iernării. Datorită acestui lucru. în contrast cu crapul comun. mortalitatea medie cumulată la polyodon a atins aproape 50%. de aceea heleşteele de producţie ar trebui să fie acoperite cu plase o Când sunt înghesuiţi şi recoltaţi. Rata de supravieţuire înregistrată este comparabilă cu cea observată la crapul comun. Totuşi.2. peştii ar trebui manipulaţi cu multă grijă pentru că sunt foarte sensibili o În timpul clasării şi sortării. S-a observat că polyodon are un timp de refacere mult mai lung decât crapul comun sau 54/118 • • • . acesta ar putea fi unul dintre principalele dezavantaje în introducerea polyodon în cultura de heleşteu.2. Beneficiile implementării Introducerea speciei polyodon profitabilităţii fermelor. Specia polyodon. impactul este mai sever cand vine vorba despre performanţa economică a fermei de peşte. • Aspecte legate de piaţă: o Polyodon nu este o specie cunoscută pe piaţa de peşte din EU o Cererea necunoscută conduce la preţuri cu amănuntul incerte o Puţine informaţii disponibile despre procesarea produsului şi calitate Aspectele enumerate mai sus au nevoie de cercetare suplimentară. • 7. datorită faptului că valoarea populaţiei la polyodon este mai mare decât la crapul comun.2. Masa corporală şi mortalitatea au fost înregistrate timp de 24 de luni. fiind parte şi din sezonul de producţie si din iernare. După recoltarea din heleştee. un peşte mult mai viguros decât polyodon. Performanţa de creştere a speciei polyodon A fost observată performanţa de creştere a speciei polyodon în heleşteele de crapi. Totuşi. prin furnizarea de peşte cu o cerere mai ridicată pe piaţă. cererea în creştere pentru produse din acvacultură în EU. Mostre de peşte au fost sacrificate pentru a evalua conţinutul intestinelor inainte de iernatul din 2008.2.1. De aceea. intestinele de polyodon erau pline cu materie originând din plancton. este necesar spatiu suplimentar si apă pentru a preveni asfixierea Legislaţia EU limitează introducerea de specii exogene în acvacultură: de aceea producţia de polyodon în diferite tări din EU poate întâmpina o serie de obstacole.1. Masa corporală iniţială medie a unui peste de aproximativ 10 luni a fost de 90 g şi a crescut la aproximativ 2700 g în timpul primului sezon de reproducere. Ciocul tinde să se prindă în ochiurile plaselor utilizate pentru recoltare. O atenţie specială trebuie acordată în timpul capturării cu plasă şi înghesuirii. Spre deosebire de crapul comun. precauţii excepţionale ar trebui luate la manipularea noilor specii. Este recomandabil să se utilizeze plase cu dimensiuni adecvate ale ochiurilor. De aceea. El oferă o creştere mai mare a biomasei cu o valoare de piaţă mult mai mare decat alte specii de peşti filtratori. Aceasta indică un sezon de hranire mai lung. comparativ cu crapul comun. în timpul fiecărei recoltări. Observaţiile făcute în timpul recoltării. poate forţa dezvoltarea tehnologiilor ce permit producerea de specii străine (incluzând polyodon) într-un mod sigur din punct de vedere al mediului înconjurător.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia cauzat de dificultăţile sale de reproducere.5. Acest lucru este foarte important mai ales dacă există o perioadă între transporturile succesive de peşte. Peştii imobilizaţi se pot asfixia. Mortalitatea la polyodon Pe parcursul perioadei de 24 de luni. au condus la câteva concluzii practice legate de mortalitatea la polyodon şi cum se poate reduce pierderea de peşte în condiţii de producţie reale: • Muncitorii ce recoltează din heleştee sunt de cele mai multe ori obişnuiţi cu manipularea crapilor. 7. Personalul ar trebui informat despre particularităţile noii specii. Înghesuirea prelungită cu alte specii intr-un năvod poate duce la asfixierea polyodonului. • Limitări legate de tehnicile de producţie: o Puietul de polyodon este o pradă uşoară pentru păsări. Aceasta implică şi prinderea cu plasa de mână şi sortarea sau clasarea. Recomandări practice şi concluzii pentru popularea cu polyodon în policultura de heleşteu 7.

totuşi nişte cerinţe de bază trebuie îndeplinite. Utilizarea îmbunătăţită a nutrienţilor prin folosirea policulturii nu elimină. Eliminarea costurilor cu hrana. • 7. fără hrănire suplimentară şi ţinuţi în heleştee. Cum parametrii tehnologici ai cărnii de polyodon sunt similari cu cei ai altor sturioni. În plus. Influenţa diferitelor populaţii de peşte a fost observată de asemenea în cazul parametrilor hidrochimici şi fizici ai apei.4. crap comun. De aceea. primind doar fertilizatori agricoli. bazată pe crapul comun. Datorită productivităţii ridicate din heleşteu. Este recomandabil să se folosească plase de mână de dimensiuni potrivite pentru a se evita răni deschise pe corp sau branhii. Facilităţi sau echipamente suplimentare ar putea fi necesare pentru capturarea. Performanţa ecologică Prezenţa peştilor filtratori intensifică producţia primară din ecosistemul heleşteului. De aceea. transportul şi depozitarea polyodonului. • 55/118 . Urmând recomandările. are nevoie de suficient spaţiu pentru a înota pentru că nu foloseşte operculul pentru a lăsa apa să tracă prin branhii.2. este probabil să se distrugă ciocul sau branhiile. • Datorită formei alungite a ciocului. în heleştee ciprinicole. Populaţia de peşte recomandată Pe baza rezultatelor obţinute în timpul cercetării. Prezenţa peştilor filtratori reduce abundenţa zooplanctonului şi de aici riscul creşterii sale necontrolate. poate fi o sursă de icre foarte valoroase şi apreciate (caviar). crapul comun este favorizat în populaţie numai în al doilea şi al treilea sezon de producţie. crap argintiu şi cosaş. în timpul recoltării unui heleşteu poate fi (prin resuspensie mecanică) eliberat în apa reziduală eliberată din heleşteu şi poate contribui în final la intoxicarea apelor naturale. în special în perioada recoltării. polyodon. fertilizat cu fertilizatori agricoli: • • Clase de vârstă diferite ale tuturor speciilor pot fi utilizate. oferă un avantaj major faţă de producţia din monocultură. Performanţa economică Introducerea speciei polyodon în cultura tradiţională de heleşteu. De aceea. În plus. 7. Mai multe ore de muncă sunt necesare datorită sortării suplimentare a peştelui recoltat. legată de producerea de organisme de plancton: transparenţa apei şi concentraţia de clorofilă. Puietul de peşte este o pradă uşoară pentru păsările care se hrănesc cu peşti. Creşterea de biomasă estimată la crapul comun dintr-un heleşteu fertilizat cu 40 kgP/ha şi 240 kgN/ha per sezon este 450 kg/ha. este capabilă să ofere o creştere a biomasei de peşte similară populaţiei din monocultură de crap comun hrănit cu cereale (grâu şi porumb).MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia novac. producţia totală a sistemului a fost aproape triplată în tratamentele de policultură în comparaţie cu monocultura. heleşteele populate cu polyodon de până la 300-500 g trebuie protejate împotriva păsărilor cu plase sau cu sfori plasate deasupra heleşteului. împreună cu valoarea crescută a peştelui produs. sunt depozitaţi în sedimentele de pe fundul apei. Modul de hrănire a crapului comun cauzează resuspensia eficientă a sedimentelor de pe fund şi un schimb mai bun dintre nutrienţi şi apă. Cum nu au existat alte recolte obţinute din sistem. Compuşii biogenici risipiţi. fără hrănire suplimentară.2. speciilor cuprinse în populaţia de peşte ce nu au un spectru al hranei care să se suprapună. dacă ajunge la maturitate. numai creşterea biomasei de peşte este responsabilă pentru diferenţele observate între tratamente.2. Apoi. polyodon nu încape în cele mai multe plase de mână. concentraţia medie de oxigen dizolvat în heleşteele populate cu monocultură a fost mai scăzută şi mai fluctuantă decât cea observată în alte tratamente. se poate recomanda o populaţie de peşte ce include polyodon. Dimensionarea economică a policulturii trebuie să ia în considerare cantitatea sporită de muncă. o atenţie specială trebuie acordată procesului de spălare a branhiilor. este o soluţie posibilă pentru îmbunătăţirea profitabilităţii fermei de crap. Populaţia din policultura testată ce include şi polyodon. În acelaşi timp. aceasta conduce la păşunarea extensivă a algelor autotrofice responsabile pentru oxigen şi deci pentru producţia primară. dar reduce totuşi drastic acest fenomen.5. Resuspensia eficientă a sedimentelor ce oferă un ciclu de nutrienţi eficient în corpul apei. manipularea.3. necesită suficientă biomasă a peştilor ce se hrănesc pe fundul apei şi greutatea lor corporală individuală. Densitatea populaţiei ar trebui calculată conform intensităţii fertilizării planificate şi fertilităţii heleşteului. De aceea. în privinţa populaţiei de peşte ce urmează să fie produsă într-un mod semi-extensiv. se poate presupune că va fi apreciată în mod asemănator de către consumatori. 7. în marea lor majoritate.

1 250 determină ritmul maxim de creştere al Tabel 31. de asemenea. în Polonia.5 70 Tabelul 31 a fost stabilită pe baza Crap argintiu 70 0. Aceste aspecte necesită cercetări suplimentare. Tot materialul disponibil este importat ca şi ouă fertilizate sau puiet. Densitatea populaţiei de polyodon prezentată în 70 1. Limitări legate de tehnicile de producţie: Introducerea de noi specii necesită noi tehnici mai ales în manipularea peştelui şi în instruirea lucrătorilor. Totuşi. pe perioada experimentului. Polyodon 600 2 1 600 după al doilea şi respectiv al treilea 600 3 2 600 sezon de producţie. Majoritatea polyodonului al trebui oferit ca şi peşte procesat totuşi. Acesta este motivul principal al preţului ridicat pentru materialul populaţiei.05 [ind/ha] 1 600 • Se poate aştepta o creştere a biomasei 400 1. Există un pericol potenţial ca şi condiţiile din heleşteele de crap să nu fie optime pentru polyodon. Vanzarea de peşte viu sau doar eviscerat nu pare a fi o soluţie optimă datorită modului în care arată acesta.2 400 la polyodon de aproape 600 kg/ha şi o 600 1 0.2 0. Preţul oscilează în jurul a 8 € per 100 g peşte. producţia de polyodon în diferite ţări ale Uniunii Europene ar putea întâmpina dificultăţi. Crap comun 7. progresul în reproducere este raportat de către unele ferme piscicole poloneze. Valorile oferite nu 100 0. doar linul este o specie locală. Cererea în creştere pentru produse din acvacultură în EU poate forţa dezvoltarea de tehnologii care să permită producerea de specii exogene (incluzând polyodon) într. Legislaţia EU limitează introducerea de noi specii în acvacultură. o cerere mică dar constantă de peşte întreg poate fi aşteptată. Este important faptul că alte specii de peşte produse în Polonia şi în alte state membre ale Uniunii Europene sunt specii exogene conform Directivei. Reguli similare. Nu există informaţii stiinţifice disponibile despre preferinţele consumatorilor. Percepţia generală a speciei polyodon îi poate reducerea cererea şi valoarea. Printre speciile folosite în modulul de policultură. Fiecare specie are nevoi de mediu distincte. De aceea. polyodon nu este reprodus la scară comercială.un mod sigur din punct de vedere al mediului înconjurător.5 0. polyodon a avut performanţe foarte bune în ceea ce priveşte rata de creştere.6.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia • Densitatea populaţiei şi greutatea individuală trebuie calculate conform greutăţii finale individuale dorite. Pe baza acestor recomandări. Aproape că nu există informatii disponibile în ceea ce priveşte procesarea acestuia şi calitatea produsului final. directivele EU oferă a anumită libertate statelor membre pentru adoptare. Acelaşi lucru este valabil pentru manipularea şi transportul speciei. Totuşi.3 [kg/ind] 0. Exemplu de design al densităţii populaţiei de peşte polyodon în condiţii de producţie. datorită calităţii similare a cărnii. preţul va fi redus semnificativ. dar cu siguranţă nu practică pentru abatoare sau preparare. Specii Creşterea de biomasă estimată [kg/ha] 400 Greutatea Greutate Densitatea individuală iniţială populaţiei finală dorită [kg/ind] 0. ne putem aştepta la un preţ similar cu cel al altor specii de sturion. În cadrul EU. Există şi aspecte legate de piaţă.2. anumite dificultăţi tehnice pot fi aşteptate să apară datorită formei sale iesite din comun.5 0. Imediat ce polyodon va fi reprodus la scară comercială. Totuşi. Acest aspect priveşte Polonia în particular. Conştientizarea în creştere a consumatorilor în ceea ce priveşte bunăstarea peştilor este o preocupare importantă.5 0. se aplică şi la alte ciprinide. dar nu numai.5 100 înregistrată numai pe perioada Cosaş experimentului. reproducerea de succes a polyodon a fost deja raportată în Cehia şi România.5 0. Principalele constângeri ale introducerii speciei polyodon Deşi există multe aspecte pozitive legate de introducerea speciei polyodon. 56/118 • • • • • • . inclusiv în ceea ce priveşte clasa de vârstă. Principalele recomandări sunt listate în capitolul anterior. există totuşi şi unele constrângeri: • În acest moment. Totuşi. Polyodon nu este o specie recunoscută pe piaţa de peşte din EU.1 667 greutate individuală de 1750 şi 3500 g. dar heleşteele nu sunt mediul său natural.1 175 performanţei sale de creştere 100 1. Totuşi. un exemplu de design al populaţiei de peşte este prezentat în Tabelul 31. Polyodon este o specie exogenă (străină) în Europa. Preţul cu amănuntul va depinde de preţul materialului pentru populaţie şi de percepţia consumatorilor asupra polyodon. Ciocul lung face specia polyodon interesantă pentru unii oameni.

descărcarea sau utilizarea internă a îngraşământului natural produs devine a problemă datorită limitărilor legale şi tehnice. Singura sursă artificială de nutrienţi şi energie sunt îngrăşământul natural lichid şi aprovizionarea cu apă.o conductă (35 m lungime. considerate a fi organice sau care doresc să îşi îmbunătăţească sustenabilitatea. Pe lângă beneficiile ecologice. crap argintiu şi cosaş Nutrienţi şi peşte care să utilizeze planctonul dezvoltat în compartimentul A 25% din suprafaţa totală Acţionând ca şi bazin de sedimentare pentru solidele în suspensie din partea C 25% of the cascade total area Tabel 32: Rolul compartimentelor din sistemul în cascadă 57/118 .un heleşteu de peşte. având ca efect producţia primară şi în cele din urmă. inspirat din tipul heleşteelor de crap.o plasă (3x3 cm). Aceasta permite ca materia organică să fie transformată în compuşi care intră în lanţul trofic al heleşteului. sunt responsabili cu dezvoltarea biomasei în partea corespunzătoare a cascadei.3. ca unul dintre elementele sale.3.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia 7. Aceşti compuşi. favorizând un număr mare de procese biochimice. este un pas către mult promovata şi dorita agricultură integrată. 7.3. acţionând ca şi transportator de nutrienţi.through construit într. este mai scăzută decât cea livrată.2. Fiecare compartiment trebuie sa ducă la îndeplinire o sarcină diferită în sistemul în cascadă construit (vezi Tabel 32). Astfel. sustenabilă. Descrierea generală a studiului de caz Specializarea progresivă a agriculturii în Europa Centrală are ca efect ferme de producţie de animale monoculturale care nu au opţiuni de utilizare a nutrienţilor din deşeuri. a fost construit. Un sistem de tip flow-through. fosfor şi materie organică. Un sistem de tip flow. Fiecare heleşteu a fost împărţit în două părţi printr. Sursa de energie şi nutrienţi poate fi îngrăşământul natural lichid ce provine de la o fermă de animale. În consecinţă. în serie (aria totală 0. Un heleşteu este un ecosistem.1. constând în diferite medii. Soluţia propusă este dedicată mai ales fermelor mici de animale. Principiile modulului Modulul se bazează pe stabilirea a patru compartimente de heleşteu conectate în serie şi aprovizionate cu apă proaspătă. novac. susţinute prin activitatea de hrănire a peştilor. este nevoie de o soluţie necostisitoare. O cantitate semnificativă din aceşti compuşi este reţinută în sistem sau transformată în gaz. Figure 11: A diagram of the designed cascading system formându. creşterea de biomasă de peşte. care să permită utilizarea îngrăşământului natural. Folosirea de nutrienţi din deşeurile agricole cultura piscicolă de heleşteu: Modulul CASCADE în Polonia 7.se patru compartimente (vezi Figura 12). foloseşte cantităţi semnificative de azot. aprovizionat cu apă proaspătă. Amplasarea experimentului a constat în două heleştee pe pământ identice. prietenoasă cu mediul şi uşor de menţinut. Part a sistemului A Compartimentul de zooplankton B Compartimentul peştilor filtratori C Compartimentul de policultură D Compartimentul de sedimentare • • • • • • • • • • • Descriere Compartimentul alimentat cu îngrăşământ natural Materia organică rezultată din îngrăşământul natural a fost principala sursă de energie pentru zooplankton şi dezvoltarea de bacterioplancton Făra populare cu peşte 33% din suprafaţa totală a sistemului Populat cu peşti filtratori pentru a utiliza planctonul dezvoltat în compartimentul A 17% din suprafaţa totală Populat în policultură cu crap comun. conectate printr. Incărcarea totală de nutrienţi descărcată pe parcursul sezonului din sistem.3 ha). în funcţie de forma lor (minerală sau organică). Integrarea unei ferme de animale în cadrul unui heleşteu. Utilizarea internă a resurselor create în cadrul fermei este un element important de stabilitate. producerea de peşte poate fi o sursă suplimentară de venit. Fiecare parte a sistemului de heleşteu foloseşte nutrienţii oferiţi prin diferite procese ecologice. ØIN 15 cm).

5 m per cascadă). În acest caz. În ambele sezoane. Diferitele feluri de îngrăşămînt natural au fost folosite în producţia peştelui timp de secole ca şi sursă de nutrienţi. ce devine o mare neplăcere dacă nu este utilizat. pentru mai multe motive: (1) este relativ ieftină. gunoi bovin lichid sau gunoiul de porc. Energia introdusă este în întregime împrăştiată şi nu intră direct în produs. sistemul în cascadă a fost derulat în duplicat pentru a se asigura calitatea adecvată a datelor obţinute.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia Heleşteele au fost alimentate cu apă proaspătă 3 la volumul mediu de 4.3 Apă [kg/ha] 144. factorilor de mediu.48 de reziduu. analiza datelor preliminare a arătat performanţa slabă a proiectului investigat în 2007. nu au permis introducerea de materie organică ce ar fi putut duce la epuizarea oxigenului. Eficienţa energiei Sistemul cercetat nu a utilizat energie pentru a menţine cascada. Fosfor total (P) [%DM] 0. Îngrăşământul natural a fost aplicat numai pentru primele patru perioade. Ieşirea de apă: l/kg produs Acelaşi principiu ca mai sus se aplică la calcularea intrării de apă. Diferenţa dintre intrare şi iesire rezultă din 3 secetă. În cazul în care sistemul nu poate fi alimentat cu apă prin gravitaţie. cererea de energie pentru refolosirea apei poate reprezenta costuri semnificative pentru a face modulul funcţional. unde îngrăşământul natural lichid este principalul tip Azot total (N) [%DM] 0. Totuşi.8 17. În timpul sezonului sistemul a primit 25 3 3 m /ha (7.07 m /kg de peşte.4 Table 33: Încărcătura de nutrienţi livrată cu bălegarul şi aprovizionarea cu apă a cascadei Principalele caracteristici ale îngrăşământului natural utilizat în experiment Pentru a oferi conversie eficientă nutrienţilor şi energie biomasei.0 experimentele din modulul Cascade este cuprinsă în Tabelul 34. începând cu 12 mai. hranei şi apei.8 117.1 Total [kg/ha] 546. Sezonul de producţie a fost împărţit în cinci perioade (patru săptămâni fiecare). Cele mai multe heleştee în Polonia sunt locate în [%] 8. Îngrăşământul natural a fost aplicat în compartimentul de zooplankton. par a fi Potasiu (K) [%DM] 0. Alte cereri sunt legate de menţinerea facilităţilor fermei.3. ceea ce a fost echivalent cu 571 kgDM/ha. În plus.0 matter (DM) zonele rurale cu o densitate ridicată a populaţiei animale din agricultură. 3 BOD5 [gO2/dm ] 5.26 adecvate.Dry naţionale. Astfel. în 2008. A fost estimată la 66. o sursă de materie organică uşor biodegradabilă este necesară.7 16.5 39. De aceea analiza îngrăşământului natural trebuie repetată frecvent pe perioada aplicării.2 1. Intrarea de apă necesară pentru producerea peştelui poate fi calculată 3 încă. dimensiunii amestecat bovine/porc (~50/50 v/v) şi vârstei. ca şi sursă de nutrienţi pentru zooplancton.3 m /h—ha). 58/118 . Ieşirea de apă din sistem a fost estimată la 44. Cantitatea de nutrienţi intrată în cascadă pe perioada sezonului de producţie este prezentată în Tabel 33.23 L/s—ha (15. Sistemul a primit bălegar bovin lichid bisăptămânal. Singura energie folosită a fost legată de transportul peştelui.0 Compoziţia îngrăşământului natural detectate pentru 3 COD [gO2/dm ] 14. 7. Evaporare şi ploi. Intrarea de apă: l/kg produs Alimentarea cu apă avea ca ţintă numai transportul nutrienţilor de-a lungul cascadei şi nu era o resursă necesară ţn producerea peştelui. compoziţia şi calitatea gunoiului lichid se poate schimba Table 34: Compoziţia gunoiului lichid în timpul unui sezon de producţie conform speciilor. Totuşi.3. (2) este disponibilă în cadrul fermei şi (3) potrivită pentru o varietate de specii de peşte în policultură.3 78. înainte şi după sezonul de producţie. Compus C N P Sursă Balegar [kg/ha] 402. Condiţiile de lumină şi scăderile de temperatură din ultima perioadă.9 m /kg. lângă sursa de apă. cantitatea de îngrăşământ permisă pentru Parameter Unit Value împrăştierea pe pământ a fost limitată recent prin reglementări Materie uscată. aşezarea a fost refăcută. ar putea fi necesară circularea apei în cascadă prin pompare. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Modulul Cascade a fost cercetat în două sezoane succesive.15 Pentru utilizarea in heleştee.

1 TOTAL 117. Doua surse principale de azot. producţia totală de peşte poate fi estimată la 380 kg/ha.sistemul a fost constant alimentat cu apă provenind din râu. Sistemul este capabil să producă o biomasă semnificativă de peşte. nu se ştie cât au câştigat peştii din zooplanctonul şi bacterioplanctonul dezvoltate din această materie.7 16.4 kg/ha 10. Datorită funcţionării de bază a modulului Cascade. În total 424 kgC/ha (organic C). în principiu. Deşi există multe variabile. (Tabel 35). acesta fiind principala sursă de azot. sistemul a fost alimentat cu îngrăşământ. Eficienţa utilizării nutrienţilor de către peşte în modulul Cascade 59/118 . În timpul perioadei cercetate (20 saptămâni). • • Fixarea azotului. dar totuşi importantă. 39.ca şi în cazul modulului de policultură.săptămânal. în 20 de săptămâni. În total 78. timp de 20 de săptămâni.8 17. Divizarea producţiei (un sezon de creştere în biomasă) la speciile de peşte este prezentat în figura 13. A fost calculată numai retenţia de azot şi fosfor în biomasa de peşte. COD) reţinut în produs /kg nutrient intrare input [%] Principalul scop al cascadei a fost reţinerea nutrienţilor livraţi.bi. retenţia nutrienţilor în biomasa de peşte şi în întregul sistem de cascadă este importantă. Producerea de peşte în cascadă este o activitate suplimentară. În cazul retenţiei nutrienţilor în biomasa de peşte.3 kgP/ha au fost introduse în sistem odată cu apa. Alimentarea cu îngrăşământ natural. numai azotul şi fosforul au fost luate în considerare. P. Cantitatea de azot şi fosfor din biomasa de peşte recoltată a fost comparată cu datele de intrare totale ale acestoe compuşi. Majoritatea materiei organice adăugate în biomasa de peşte derivă din producţia primară. fosfor şi carbon organic au fost luate în calcul: • Intrarea de apă dulce .1 kgN/ha şi 1.1 kgP/ha au fost livrate per hectar de cascadă.7 kgN/ha şi 16.3 Îngrăşământ 78. apa furnizată a adus în sistem a cantitate semnificativă de nutrienţi.4 1. Deşi îngrăşământul natural a introdus o cantitate semnificativă de carbon organic.8 5.1 1.0 Retenţie % 8.8 Tabel 35.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia Producţia de peşte Sistemul este proiectat sa utilizeze nutrienţii reziduali. 400 350 Productivitatea [kg/ha] 300 250 200 150 100 50 0 S turion P olyodon C rap comun Novac C rap argintiu C os aş P roducţia de peş te Figura 12:Creşterea în biomasă obţinută în modulul cercetat Eficienţa utilizării nutrienţilor: kg nutrient (N. Intrare [kg/ha—season] Apă Azot Fosfor 39. această sursă de N a fost omisă din calcule.

0 3.0 4.0 1.0 Alimentare Alimentare Alimentare Alimentare Evacuare Evacuare Evacuare Îngrăş ământ Aport de apa E vacuare apa I II III Figura 15: Cantitatea de fosfor la intrarea şi ieşirea din sistemul de cascadă 60/118 . sistemul de cascadă a reţinut cantităţi semnificative de nutrienţi.0 0. Cantităţile tuturor parametrilor măsuraţi au fost mai mici la ieşire decât la intrare. împărţită în perioade de patru săptămâni (I to IV) ale sezonului (16 săptămâni în total).0 2. 70 60 50 40 30 20 10 0 Alimentare Alimentare Alimentare Alimentare Evacuare Evacuare Evacuare Evacuare IV Evacuare IV Evacuare IV C load [kg/ha] Îngrăş ământ Aport de apa E vacuare apa I II III Figura 13: Cantitatea de carbon organic la intrarea şi ieşirea din sistemul de cascadă Incarcatura de N [kg/ha] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Alimentare Alimentare Alimentare Alimentare Evacuare Evacuare Evacuare Îngrăş ământ Aport de apa E vacuare apa I II III Figura 14: Cantitatea de azot organic la intrarea şi ieşirea din sistemul de cascadă Incarcatura de P [kg/ha] 5. Sunt prezentate cantităţile de carbon organic. azot şi fosfor intrând şi ieşind din sistem.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia Pe parcursul sezonului de producţie.

72 8.64 % 50.85 17. producţia de plante potenţial folositoare. Tehnologia propusă reduce impactul fermei asupra mediului înconjurător. ape subterane sau retenţia adiţională de apă. Cantitatea de apă intrată şi deversarea sa în apele naturale poate fi restricţionată în unele tări.44 88. Refolosirea nutienţilor pentru hrana peştilor: retenţia nutrienţilor în kg. în produse secundare per kg de nutrient intrat în sistem. între primăvară şi toamnă. 7. Deţinerea de heleştee poate oferi fermierului dreptul la subvenţii europene sau naţionale. în cascadă Sitemul de cascadă a fost în permanenţă alimentat cu apă. Creşterea productivităţii per unitate de muncă Introducerea sistemului cascadă. a fost încercată şi producţia de recolte adiţionale de plante. în locul celor dorite. Producţia de Azolla (feriga de apă) ca şi hrană pentru peştii ierbivori şi ca o sursă alternativă de azot. ca şi întreg [%] În modelul cercetat. folosind nutrienţii irosiţi. care ar putea fi utilizate in-situ. Peştele produs cu hrană naturală poate avea o calitate nutritivă mai ridicată şi poate fi mai apreciat de către consumatori (vezi capitolul 5). Sistemul proiectat permite producerea de peşte într.125 kg N şi 0. Principalele constrângeri ale sistemului sunt: • Necesarul de apă – Sistemul necesită volume semnificative de apă pentru a furniza fluxul de nutrienţi prin cascadă. fiind un sistem în cascadă. încarcarea totală de nutrienţi a fost mai mare şi a atins 0. este posibilă.61 117.3. În afară de avantajele utilitariste ale sistemului în cascadă. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 36.3.86 Tabel 36: Retenţia de C. când temperatura apei şi radiaţia soarelui sunt sufficient de intense pentru a susţine procesele hidrobiologice la nivele suficiente. Sistemul nu îmbunătăţeşte productivitatea/ proporţia muncii.28 49.o manieră extensivă. Beneficiile implementării • • • • • • Heleşteul cascadă se poate comporta ca şi segment multifuncţionalal unei ferme animale integrate.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia Retenţia nutrienţilor a fost calculată din diferenţa cantităţii totale de nutrienţi introdusă în sistem ( cu alimentarea cu apă şi îngrăşămînt) şi nutrienţii descarcaţi pe parcursul sezonului. poate fi luată în considerare. testul a eşuat datorită unor motive tehnice. aducând venit suplimentar 61/118 . Heleşteele. construirea sau numai menţinerea sistemului de heleştee îmbogăţeşte mediul natural la mai multe nivele: biodiversitate. necesită o cantitate suplimetară de muncă. Funcţionarea adecvată a sistemului proiectat. Sistemul crează oportunităţi pentru reducerea costurilor utilizarii apei reziduale prin retenţia ei în ecosistemul controlat al unei heleşteu în cascadă.5. în ciuda retenţiei ridicate de N.4. pe baza concentraţiei din apa care părăseşte sistemul. De aceea.99 75.N şi P introduşi în sistem cu apa Ieşirea de nutrienţi şi îngrăşământul.018 kg P per kg de peşte produs. Totuşi. Compus C N P Cantitate [kg/ha] 571. datorită valorii sale de mediu. Totuşi. pot de asemenea să funcţioneze ca şi locaţie pentru pescuit sportiv. legată de întreţinerea sistemului (incluzând recoltarea). a dus la dezvoltarea unei tehnologii prietenoase cu mediul.33 Retenţie kg/ha 291. Factori de succes şi constrângeri Cercetarea derulată în cadrul modulului Cascade. este limitată la aproape 7 luni. ce utilizează materia organică reziduală provenită din alte ramuri ale agriculturii (ferme de bovine şi porcine). • 7. Tipul heleşteului folosit a favorizat dezvoltarea unor specii de plate nedorite. în special dacă numai iesirea încărcăturii de nutrienţi este luată în considerare în loc de diferenţa dintre cantitatea intrată şi cea deversată.

sunt respomsabili pentru dezvoltarea biomasei în zonele respective ale cascadei. între compartimentele B-C şi C-D este posibilă. Figure 16: Posibilă amplasare a sistemului în cascadă: A. cu doar o mică deviaţie.Peştele poate fi o sursă suplimentară de venit. • Când biomasa de plancton s.sistem cu două heleştee. pentru performanţă optimă. Fermele de bovine şi/sau porcine care colectează şi fermentează îngrăşământul lor natural sunt privilegiate. Fiecare compartiment al B.o singură linie.1.2. cu toate acestea primele două compartimente vor fi plasate într. gândite ca şi ferme organice şi/sau ferme ce vor să îşi îmbunătăţească sustenabilitatea şi să coopereze cu fermele piscicole cu heleştee.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia 7. Sistemul necesită o suprafată mare de teren. în funcţie de forma lor (minerală sau organică). Acesti compuşi. aproape 1 ha de zonă de heleşteu per fiecare 150 kg de carbon organic provenit din îngrăşământul natural. În acelaşi timp. legate în serie şi alimentate cu apă proaspătă ce acţionează ca şi transportator pentru nutrienţi. sistemul trebuie alimentat cu flux de apă. • Fiecare parte a sistemului este responsabilă pentru procese diferite ce duc la utilizarea nutrienţilor reziduali la toate nivelele trofice. Aria relativă dată a fiecărui compartiment ar trebui păstrată. De la un studiu de caz la o ferma piscicolă: Proiectarea unui modul în cascadă 7.4. • Modulul este bazat pe amplasarea de patru compartimente de heleşteu. Proiectul sistemului în cascadă. fluxului de apă prin sistem. deşi formele alungite sunt favorabile pentru menţinerea A.4.4. Grupul ţintă şi cerinţe tehnologice de bază Solutia propusă este dedicată în special fermelor de animale de mici dimensiuni.sistem cu trei heleştee 62/118 .un heleşteu şi pot fi separate print-o plasă pentru a oferi transportul zooplanctonului. biomasă de peşte este produsă. Amplasarea sugerată a cascadei este prezentată în Figure 16. care să permită menţinerea unui timp de retenţie hidraulic de aproximativ 45 zile. • Singurele sursă de nutrienţi şi de materie organică sunt îngrăşământul natural lichid şi apa introdusă în sistem. Ferma doritoare să aplice tehnologia ar trebui să deţină heleştee sau să fie capabilă să construiască un sistem de heleştee şi să îl alimenteze cu apă. ar trebui să fie compus din patru compartimente de dimensiuni diferite şi cu roluri diferite în sistem. Nu există constrângeri generale legate de dimensiunile unui compartiment anume. 7. Sistemul poate fi compus din două sau trei heleştee.a dezvoltat în parţile corespunzătoare ale cascadei. Urmatoarele părţi ale sistemului nu trebuie să fie orientate într. Utilizarea de conducte B. Planificarea parametrilor cascadei • Sistemul cercetat a fost proiectat să unească avantajele fermei piscicole cu nevoile fermelor de animale de a utiliza îngrăşământul natural.

MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia sistemului foloseşte resurse diferite şi joacă un rol diferit în cascadă. totuşi specii de peste mici ce se hrănesc de pe fund sunt admise (pâna la câteva duzini kg/ha). Compartimentul zooplancton nu ar trebui populat cu peşte. Populaţia de peşte recomandată pentru Compartimentul C 63/118 . exemplare de 1-3 ani sunt recomandate). Specii Crap comun (C2) Novac ORI Polyodon* Crap argintiu Cosaş *înlocuitor recomandat pentru novac Greutate individuală iniţială [g] 200 . Acest fapt este un factor limitator principal pentru utilizarea îngrăşământului natural . crap argintiu şi cosaş Nutrienţi şi peşti care să utilizeze planctonul dezvoltat în compartimentul A 25% din suprafaţa cascadei Acţionând ca şi bazin de sedimentare pentru solidele în suspensie venind din partea C 25% din suprafaţa cascadei B Partea peştilor filtratori C Compartimentul policulturii D Compartimentul de sedimentare • • • • • • • Tabel 37. Parte a sistemului A Compartimentul Zooplancton Descriere • • • • Compartiment alimentat cu îngrăşământ organic Materia organică derivată din îngrăşământ a fost principala sursă de energie pentru dezvoltarea zooplanctonului şi bacterioplanctonului Fără populaţie de peşte 33% din suprafaţa totală a sistemului Populat cu peşti filtratori care să utilizeze planctonul dezvoltat în compartimentul A 17% din suprafaţa cascadei Popularea cu policultură de crap.1 500 g Densitatea populaţiei [kg/ha] 300 150 150 100 Tabel 38. Folosirea de conducte reduce eficienţa transferului. Populaţia <100 kg/ha de cosaşi este de dorit pentru a controla creşterea macrofitelor. Compartimentul ar trebui separat de Compartimentul A cu o plasă numai pentru a asigura transferul eficient al planctonului. volumul compartimentului ar trebui să ofere timp de retenţie hidraulică de aproape 12 zile. Compuşii biogenici proveniţi din îngrăşământ. Populaţia de peşte nu ar trebui să cauzeze resuspensia sedimentelor. Acest compartiment este responsabil pentru majoritatea productivităţii de biomasă a cascadei.5–3 kg). Populaţia compusă din polyodon şi/sau ciprinidele filtratoare este propusă. Astfel. Compartiment B – Partea peştilor filtratori: Compartimentul este în principal populat cu specii de peşti filtratoare. De aici. Acesta perioadă oferă suficient timp pentru dezvoltarea zooplanctonului. de aceea ciprinidele nu sunt favorizate în comparaţie cu sturionii tineri (<50 kg/ha. deşi folosirea polyodonului în locul novacului este sugerată (Tabel 38). Planctonul dezvoltat în Compartimentul A. trebuie să fie de cel puţin două ori cât cantitatea de carbon organic intrat odată cu îngrăşământul pentru a păstra condiţiile de oxigen în heleşteu. este utilizat pentru peştii planctonofagi. Zooplanctonul şi bacterioplanctonul se hrănesc direct cu materie organică provenită din îngrăşământul organic oferit. apa livrată sau depozitele de pe fund susţin producţia primară. ca şi specie principală.1 000 g 750 . Populaţia recomandată este compusă din ciprinide. transferat cu fluxul de apă. Populaţia de peşte acoperă un spectru larg de hrană naturală dezvoltată în compartiment. O densitate a populaţiei de 150 kg/ha de polyodon sau novac şi 150 kg/ha de crap argintiu este suficientă pentru a utiliza planctonul (greutatea individuală recomandată a peştelui 0. Prezenţa crapului comun. novac. Compartiment A – Partea de zooplancton: Acest compartiment este direct alimentat cu apă şi îngrăşământ organic. intensifică producţia de nutrienţi şi producţia primară. totuşi marea abundenţă de zooplancton suprimă dezvoltarea fitoplanctonului. Timpul de retenţie hidraulică în acest compartiment ar trebui stabilit la doua săptămâni.300 g 500 .1 000 g 500 . Descrierea compartimentelor sistemului cascadă Compartiment C – Partea de policultură: Parte a sistemului responsabilă pentru utilizarea compuşilor biogenici proveniţi din compartimentele precedente fiind singura sursă externă de azot şi fosfor. Oxigenul livrat odată cu apa. exprimat în moli. producţia primară netă este minimă sau negativă.

Balanţa dintre nevoile unei ferme de utilizare a îngrăşământului şi apa şi terenul disponibile. Totuşi. Cum producţia primară în partea cu Zooplancton este foarte limitată sau negativă datorită dezvoltării de plancton. În special. marea constrângere a sistemului rămâne necesarul de apă. Rezultate aşteptate Folosirea îngrăşământului natural pentru fertilizarea heleşteelor de crapi are o istorie îndelungată. vor depinde de aprovizionarea cu apă. Presupunând o adâncime medie a heleşteului de 1m. 7. oferă condiţii bune pentru sedimentarea subsanţelor solide în suspensie. 7. când temperatura apei şi radiaţia soarelui sunt suficient de intense pentru a susţine procesele hidrobiologice la nivele satisfăcătoare. RT (15 zile = 360h) şi fluxul de apă posibil.4. doar 2. q [m /h]): At=RT—q [m =~m ] Furnizarea de îngrăşământ natural Dacă aprovizionarea cu apă nu este factorul limitator. Funcţionarea corectă a sistemului proiectat este limitată la aproximativ 7 luni între primăvară şi toamnă. N şi P rămâne în anumite marje în cazul îngrăşământului natural. Lipsa peştelui şi transparenţa ridicată a apei favorizează creşterea plantelor de apă ce folosesc nutrienţi dizolvaţi din apă. Totuşi. această valoare poate varia în funcţie de condiţiile de lumină şi temperatură.5 g de carbon organic pot fi livrate per fiecare metru cub de apă pentru a susţine condiţiile de oxigen îm compartimentul A. va fi determinată de 3 3 2 multiplicarea timpului de retenţie. Totuşi. totuşi a intrat în declin şi a fost înlocuit cu fertilizatori din agricultură mai convenabili. nu ar trebui eliberată în mediu. Sistemul necesită volume semnificative de apă pentru a produce fluxul nutrienţilor prin cascadă. volumul total al sistemului. Fiecare gram de carbon organic derivate din îngrăşământul natural solicită ~2.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Polonia Compartiment D – Partea de sedimentare: Ultima parte a compartimentelor acţionează ca bazin de sedimentare. Parametrii de operare Există doi factori principali care afectează proiectarea cascadei: fluxul apei şi livrarea de îngrăşământ natural. încărcătura de azot şi fosfor livrată cu îngrăşământul natural este arareori factorul limitator pentru sistemul proiectat.4. Populaţia din partea B cauzează o resuspensie masivă a sedimentelor de pe fund aceasta ducând la tulburarea ridicată şi la concentrarea substanţelor solide în suspensie.4. Partea de Sedimentare a cascadei. Cercetîrile derulate au avut caşi rezultat dezvoltarea unei tehnologii prietenoase cu mediul. De aceea. intensificarea producţiei a redus cererea pentru producţia primară în heleştee şi a favorizat hrănirea. Dimensiunea şi capacităţile sistemului depind de eficienţa aprovizionării cu apă. suprafaţa totală şi de aici capacitatea de livrare de îngrăşământ natural. ceea ce pare a fi un factor limitator. 3 Presupunând că apa de intrare conţine ~7 gO2/m . (de aici aria). În afară de asta. Există a relatie puternică între fluxul de apă şi rezerva de carbon organic. datorită timpului lung de retenţie si nepopulării cu peşte.3. At. Dacă îngrăşământul natural 3 3 3 folosit conţine 5 kgC/m (valoare medie). Curentul recent pentru extindere. În cazul în care se doreşte o producţie de plante anume. dar pe măsură ce intensitatea luminii descreşte. Suprafaţa apei poate fi utilizată pentru producerea de recolte suplimentare de plante sau poate fi folosită pentru relaxare. Cercetările derulate nu au arătat nici o constrângere legată de N şi P. ne întoarce la folosirea reziduurilor organice şi a ciclurilor de producţie închise. În astfel de cazuri. 3 Amplasamentul celor patru compartimente a funcţionat foarte bine permiţând utilizarea de 25 m de gunoi de bovine per un hectar din suprafaţa totală a cascadei. valoarea dată trebuie păstrată. în cel mai rău caz singura sursă de oxigen este apă intrată în sistem. Relaţia dintre concentraţia de C. ce utilizează materia organică reziduală provenită din alte ramuri ale agriculturii (ferme de bovine şi porcine).7 g of oxigen. mai puţină apă (~20%) poate fi oferită (sau ~20% mai mult îngrăşământ natural). dacă intrarea de apă şi deversarea sa în apele naturale este restricţionatî în unele ţări. 64/118 . Cum materia suspendată conţine şi nutrienţi şi carbon organic. atunci aproape 2000 m ode apă sunt necesari pentru 1 m de îngrăşământul natural lichid. Fluxul de apă Eficienţa livrării de apă poate fi un factor limitator în unele cazuri. sistemul trebuie dimensionat în funcţie de aprovizionarea cu materi organică derivată din îngrăşământul natural. trebuie dezvoltate echipamente şi tehnologii relevante. În timpul verii. calculele economice trebuie sa ia în considerare valorile de mediu şi beneficiile sustenabilităţii sistemului. trbuie păstrată.

). în tratarea apei.Ferme piscicole model” s-a născut în jurul anului 2000 Conceptul de fermă model ţinteşte spre reducerea preluării de apă dulce şi spre creşterea retenţiei de nutrienţi prin utilizarea tehnologiei de recirculare. clarificarea condiţiilor viitoare pentru pentru fermele de păstrăv din Danemarca a fost necesară urgent. iar acesta este specia dominantă în acvacultura daneză. Până în anii 1980. legislaţia de mediu a fost urmată de o nouă legislaţie ce impunea o limită maximă preluării permise de apă din cursul de apă.. În consecinţă. 200 de ferme sunt conduse ca şi sisteme tradiţionale de tip flow. Apa trece prin fermă datorită gravităţii şi ajunge în final în bazinul de sedimentare (sedimentarea particolelor de materie).through aşa cum au fost conduse timp de decenii. fiecărui fermier i s-a acordat o cotă restricţionată de hrană. cantitatea de peşte produsă per kg de hrană ca şi reducerea de poluanţi eliberaţi au fost îmbunătăţite semnificativ. Producţia totală anuală este de aproximativ 33 000 tone în apă dulce şi de aproximativ 7 000 tone în apă de mare. Unii dintre cei mai importanţi parametrii care descriu fermele piscicole model sunt cuprinşi în Tabelul 39. refolosire a apei.1. această legislaţie forţează fermierii să devină mai independenţi faţă de cursul de apă. etc. Pentru a se adapta la acastă legislaţie. cu un grad înalt de utilizare a nutrienţilor. Pentru a continua producţia. alimentate cu apă dintr-un stăvilar şi cu o utilizare relativ limitată de echipamente consumatoare de energie (pompe. cel puţin jumătate din fluxul de apă din cursul de apă trebuie să treacă pe lângă fermă. autorităţile de mediu şi ONG-uri. restricţiilor pentru apă preluată din cursurile de apă şi a Directivei cadru pentru apă a EU care stabileşte standarde pentru calitatea apei din recipienţi. Producţia daneză de păstrăv curcubeu în apă dulce are loc în aproape 250 de ferme. o nouă legislaţie de mediu a intrat în vigoare în Danemarca în 1989. o parte dintre fermele tradiţionale au fost transformate în ferme tehnologizate. ideea de . %) -1 Apa utilizată (max. Totuşi. ceea ce corespunde cu 20% din consumul de peşte danez.a lungul cursurilor de apă prin stăvilare. Dintre acestea. producţia daneză de păstrăv curcubeu în apă dulce s-a făcut în general fără nici un tratament al apei reziduale. o dezvoltare semnificativă a avut loc în dezvoltarea unei hrane eficiente. reducerea volumului apei de intrare şi în managementul fermei. Toate datele sunt bazate pe folosirea de 100 de tone de hrană pe an. ceea ce înseamnă reducerea consumului de apă dulce. valoarea producţiei din acvacultură este aproape 25% din valoarea totală a sectorului de piscicol danez. În timpul discuţiilor între organizaţiile din acvacultură. în tehnologia de hrănire. cum ar fi deversarea de nutrienţi din fermele de păstrăv sau împiedicarea mobilităţii faunei de. Totuşi. iar calitatea hranei trebuia să respecte anumite specificaţii. Noi metode în fermele de păstrăv pentru a reduce efluenţii din fermăStudiul de caz din Danemarca 8. oxigenare. A devenit obligatoriu pentru toate fermele de păstrăv să construiască un bazin de sedimentare pentru înlăturarea particulelor de materie organică şi pentru nutrienţi înainte ca apa să fie deversată în cursul de apă. înainte de a fi deversată în cursul de apă. Parametru Material pentru heleşteu Recircularea apei (min. Datorită interesului public în creştere pentru aspectele de mediu. i mai mult. În consecinţă. Fermierii au fost de asemenea obligaţi să urmeze un program de mostre de apă pentru a furniza documentaţie despre eliberarea aproximativă de nutrienţi. a legislaţiilor de mediu.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca 8. Ce folosesc diferite grade de purificare a apei. l · s ) Colectarea sedimentelor din heleşteu Filtre pentru înlăturarea particulelor Biofiltre Lagune de plante Tabel 39: Parametrii fermelor piscicole model daneze Ferma model de păstrăv Beton 95 15 Da Da Da Da 65/118 . curăţare şi refolosire a apei. etc. Ca şi consecinţă a cotelor de hrană restricţionate. Introducere – Descrierea generală a studiului de caz Creşterea de păstrăv curcubeu (Onchorhynchus mykiss) are o tradiţie de mai mult de 100 de ani în Danemarca. Conform legislaţiei.

migraţia faunei în cursurile de apă din apropiere este facilitată. fermele model de peşte sunt un succes. în partea stângă. • Trecere liberă de. 0. Unii fermieri raportează un timp de producţie mai scăzut şi. e. filtrele bio. în plus faţă de reducerea mare în eliberarea de nutrienţi.a lungul cursului de apă pentru fauna sălbatică • Cantitate semnificativă de substanţe uşor degradabile (BOD). poate furniza un beneficiu ca şi element integrat al unei ferme de păstrăv model • Condiţii stabile de fermă (calitatea apei. Totuşi. 3 900 l per kg de peşte produs corespunzând la 1/13 din cel utilizat în fermele tradiţionale de păstrăv în sistem flow through. pompe etc. implementarea tehnologiei fermei model necesită cunoştinţe extensive şi experienţă legate de: • Necesităţile biologice ale specie ce urmează să fie produsă • Cunoştinţe extensive despre designul şi funcţia fiecărui dispozitiv din fermă. Hrana şi hrănirea. fosforul.) • Potenţiala creştere a producţiei de păstrăv fără creşterea impactului asupra mediului corespunzatoare Totuşi. sistemul are nevoie de optimizare în special cu privire la scăderea eliberării de azot. aeratori. filtrarea mecanică. recolte comestibile cum ar fi macrişul de baltă sau alte specii. canale de intrare şi de ieşire (Photo: DTU-Aqua) Strategia fermei de păstrăv model implică avantaje de mediu semnificative şi perspective: • Fermele model au devenit independente de apa preluată din cursul de apă pentru ca primesc apă din canalele de scurgere de sub uzina de producţie şi/sau din puţuri din apropiere şi din recircularea apei (pînă la 97% grad de recirculare) • Consumul de apă a fost redus la aprox. sunt lagunele vegetale ce constau în foste heleştee de pământ. substanţele organice (COD).impactul de mediu de la fermele de păstrăv model 66/118 .MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca O fermă de păstrăv model (Ejstrupholm Dambrug): În fundal.15 l/sec/t hrană sau aprox. amoniacul-N şi total-N au fost îndepărtate de către dispozitivele de curăţare din interiorul fermei şi din lagunele de plante • Utilizarea lagunelor de plante pentru creşterea de plante comerciale de grădină. etc.g. De aceea studiul de caz SustainAqua danez a investigat diferite aspecte/module ale fermelor de păstrăv model pentru optimizare: 1. • Cunoştinte extensive despre implicaţiile creşterii de peşte în ferme folosind tehnologia recirculării •Experientă în fermele piscicole şi în conducerea sistemelor ce folosesc tehnologia recirculării • Calitate adecvată a apei • Hrană de înaltă calitate şi strategii de hrănire Din perspectivă de mediu şi comercială.

concentraţia nutrienţilor în apă la câteva locaţii din cadrul fermei de peşte. cantitate de hrană.2. a fost obţinute de la toate fermele. Diferitele dispozitive de curăţare aplicate în fermele model. cu impactul asupra mediului şi cu costurile de producţie. Modelul ar trebui să ia în considerare parametrii de producţie relevanţi (tipul de hrană. volume de flux şi dimensiuni).).Impactul de mediu din fermele model de păstrăv Hrana este cel mai important parametru în relaţie cu creşterea peştilor. în particule) şi structura chimică (N. producţia de peşte etc. Aceste ferme de păstrăv model au fost echipate cu trape pentru sedimente. poate fi dezvoltat un model predictiv de laborator (modul al calculaţiei model totale) bazat pe contribuţia directă a reziduurilor. Figura 17: Amplasarea pentru evaluarea formei fizice şi structurii chimice a componenţilor reziduurilor şi contribuţia directă a acestora. Descrierea generală a inovaţiei Forma fizică (dizolvate. Pe baza rezultatelor acestor experimente. parametrii operaţionali (temperatură. Modelul de laborator este o informaţie importantă pentru precizia modelului calculaţiei totale. este crucială întocmirea unei cuantificări precise a contribuţiei din hrană la apa de producţie. COD [nevoia de oxigen chimic]) a componentelor din reziduuri pot fi evaluate în experimentele de laborator. fosfor (P) şi materie organică – transferaţi în cursul de apă. biofiltre şi terenuri umede artificiale.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca 2.contribuţie din producţie” înainte ca apa să fie trecută mai departe pentru tratament în dispozitivele de curăţare din fermă. în timp ce câteva dintre ele au avut instalate micro site. Pentru a estima performanţa de mediu a fermelor model. creşterea în biomasă etc. Principiile modului Modelul de calcul este bazat pe date care au fost obţinute printr. 8. dezvoltarea unui model de calculaţie totală este necesar pentru a fi capabili să prevedem performanţa de mediu a unui sistem în termeni de componenţi ai reziduurilor– azot (N).2. din tipuri de hrană comerciale relevante aplicate în sistemele de acvacultură. Datele pentru utilizarea apei. aşa.un program de documentare şi măsurare care a fost derulat la opt ferme. conţinut de oxigen etc. Hrana şi hrănirea.2. iar rezultatele principale au fost integrate în modelul calculaţiei totale.) şi amplasarea sistemului (componente.2. cantităţi de hrană utilizată şi ingredienţii din aceasta.. Cultivarea de plante de heleşteu în lagunele fermelor model 4. Cultivarea speciilor de peşte alternative în lagunele fermelor model 8. Consumul de energie în fermele de păstrăv model 3. P. De aceea. suspendate.numita .1. din tipuri de hrană comerciale relevante aplicate în sistemele de acvacultură. depinzând de magnitudinea şi compoziţia reziduurilor pe care le primesc.. 67/118 . BOD5 [nevoia de oxigen biologic]. au grade de eficienţă diverse. 8.model în Danemarca în perioada 2005-2007.

modelul a fost verificat şi ajustat în consecinţă. -1 Procentajul specific de creştere (SGR. înainte de hrănire şi mostrele de fecale au fost depozitate la -20 °C până la analiza proteinelor. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate Assessment selectaţi deSustainAqua Deversarea redusă de nutrienţi Gradul de digerabiltate măsurat (ADC) a fost în medie: proteine: 93.9 % determinată prin analiza concentraţia de N şi P la peşte. 2007) au fost folosite în model. Retenţia de N şi P de către peşti a fost Cenuşă: 6. precum şi Conţinut de energie 23.10. Cele trei tipuri de hrană folositeau avut următoarea compoziţie medie.6 % la reziduuri şi a N şi P. g g ) a fost calculat pe baza creşterii de biomasă în bazin. g feed pentru determinarea particuleleor de BOD5 şi reziduurilor de COD. fibre crude şi P. . Probabilitatea ca P < 0. aceste ferme nu au facilităţile ce caracterizează fermele de păstrăv model dar.05 a fost luată în considerare ca şi semnificativă în toate analizele. cu un volum de 189 l. datele de la fermele tradiţionale de păstrăv din Danemarca (date din By. După integrarea datelor. fosfor: 64. 3 Datele au fost au fost prelucrate statistic folosind Sigma Stat for Windows Version 3. NFE: 66. Rata de creştere specifică înregistrată (SGR) a fost în medie: 1. Bazinele au fost montate într. 2 unde W(ti) şi W(t0) au fost biomasa la sfîrşitul (ti) şi la începutul (t0) experimentului.8 kJ.t0) a fost durata experimentului în zile. Experimentele de laborator au fost derulate în 18 bazine termoplastice. lipide: 91. cenuşă sau DM. modelul oferă oportunitatea de a obţine estimări pentru deversările din fermele de păstrăv la nivele tehnologice diferite. P. În mod normal.5 % Mostre au fost luate pentru determinarea contribuţiei lui N şi P NFE: 12.5 %.2 %. Proteină: 46. Acest design a permis sedimentarea rapidă şi colectarea de particole fecale ce nu au fost deranjate în coloane de sedimentare răcite şi în parte separate. cantităţii de hrană administrată şi risipei de hrană în cele 9 zile ale procesului de hrănire: FCR = furaj consumat (ti − t0 ) spor (ti − t0 ) eq.9 %. la începutul li Fibre crude: 1.4 % la finalul întregului experiment. Păstrăvi curcubeu de aprox. -1 cenuşă: 51. 1 unde i a fost procentajul de proteine. s. Coeficientul de digerabilitate aparentă (ADC) pentru nutrienţii din Taele 40: Compoziţia hranei dietă şi pentru minerale a fost calculate folosind urmatoarea ecuaţie: ADCi = [(consumati − excretati ) consumati ] × 100 eq. cenuşă. -1 Procentajul de conversie a hranei (FCR. în sistem flow through. extractului liber de N (NFE). conform legislaţiei daneze (Bekendtgørelse om Ferskvandsdambrug). lipidelor. în care treimea de jos a bazinelor a fost conică şi separată de restul bazinului printr. Prin integrarea datelor îm modelul de calcul din fermele model de păstrăv şi fermele tradiţionale cu mai puţină tehnologie.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca Mai mult. % d ) a fost calculate pe baza creşterii în biomasă din bazine.un grătar. în partea dreaptă: Lipide: 27.o perioadă de timp relativ scurtă. Coloanele de sedimentare au fost golite zilnic.3 % cum se poate vedea în Tabel 40. pentru a se corela exact cu deversările măsurate reale.9 %.98 % contribuţiei de BOD5 dizolvat şi a reziduurilor de COD. Matrie uscată: 94.97 % d şi 68/118 .og Landskabsstyrelsen. şi (ti .2 %. experimentală: SGR = Ln(W (t i ) W (t 0 ) ) / (t i − t 0 ) × 100 eq. fermele de păstrăv trebuie să aibă un bazin de sedimentare instalat imediat după unitatea/ unităţile de producţie. 50 g fiecare au fost obţinuţi de la fermele piscicole daneze locale şi transferaţi către facilităţile de cercetare DTU Aqua din Hirtshals.3. Consumul de hrană a fost înregistrat pe parcursul întregului experiment şi materii fecale au fost colectate din coloanele de sedimentare.6 % Un experiment ştiinţific distinct a afost stabilit pentru determinarea Fosfor: 0. lipide. Danemerca. 8. Testul Holm-Sidak a fost utilizat pentru metoda pair wise comparisons unde tratamentele de dietă au fost semnificativ diferite. În acest fel.a ţintit către optimizarea modelului pe cât a fost posibil la acel moment. presupunând că puietul a crescut exponenţial într.un sistem Guelph modificat. NFE.2.

iar procentul de BOD5/COD dizolvate/ în suspensie a fost de 0.6 ± 0.3.0 ± 1.9 84. în timp ce 29% a fost recuperată ca şi reziduurile dizolvate /în suspensie COD. Consumul de energie în fermele de păstrăv model Fermele piscicole model depind de transportarea apei în fermă (recirculare) ca şi de aerarea/oxigenarea apei datorită consumului scăzut de apă dulce nouă. Retenţia de azot şi fosfor de către peşte a fost în medie 49. Calculele contribuţiei de BOD5 şi COD au arătat o medie de 55% din of BOD5 total residual care a fost recuperată ca reziduu dizolvat/suspendat. iar o medie de 12% a fost recuperată în particule. Cel mai importante aspect în fermele de păstrăv model sunt legate de implementarea tehnologiei de recirculare.6 a b a c F2. 8. modelul calculaţiei totale serveşte ca şi unealtă potrivită pentru estimarea deversării de nutrienţi cheie din fermele de păstrăv.7 ± 0. Cantitatea zilnică de hrană nu trebuie să depăşească 800 kg. Totuşi. Factori de succes şi constrângeri Rezultatele experimentelor de laborator au fost informaţii importante pentru precizia modelului de calculaţie totală. Tehnologia necesită intrare de energie şi este de aceea un parametru important care trebuie luat în considerare pentru o producţie sustenabilă.076 - 51. Totuşi.5 86.5 85.4 91. astefel încât modelul nu poate fi utilizat pentru documentarea deversărilor.4 ± 0.3 ± 0.6 a ab a a a a Aller Aqua 576 BM XS 92.3 93. NFE.2. O medie de 71% din totalul de COD a fost recuperată sub formă de particule.8 67.9 ± 0.6 66.6 10. atunci apa trebuie să rămână cel puţin 18.0 60. 8. 3. NFE şi cenuşă.4 ± 0.6 ± 0.76 (kg hrană kg cîştig în greutate).36 62. 5.69 177. Specia de peşte utilizată trebuie să fie păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss Walbaum) 2. Cu condiţia ca aceste condiţii indispensabile să fie îndeplinite. BioMar Ecolife 20 93.1 46.83 4.6 ± 1.7 ± 1.8 a a 2 85. n = 3) a dietelor ca şi digerabilitatea calculată a materiei uscate . în timp ce numai o parte minoră (în medie 2%) a fost recuperată ca şi reziduu dizolvat/suspendat.7 ± 0.4. Descriere generală a inovaţiei Pomparea de apă în fermele de păstrăv model ca şi injecţia de aer /oxigen în sistemele fermei necesită 69/118 . Dacă ferma este echipată cu filtre (filter tip drum-filter sau similare) şi/sau biofiltre.0001 0.7 84.. mean ± std. lipide. 4. dev. atunci filtrele trebuie să aibă dimensiuni adecvate pentru a optimiza tratarea apei.05). Integrând datele in modelul de calculaţie din fermele de păstrăv model şi fermele tradiţionale cu mai puţină tehnologie.5 b a a b b a Dana Feed Dan-Ex2844 93.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca procentul de conversie medie a hranei (RCF) a fost 0.7 ± 0.4 71. Gazele reziduale precum CO2 şi N2 vor fi înlăturate din apa de producţie. 6.09 - P 0.7 ± 1.51. Dacă se aplică recircularea apei. Aproape toate reziduurile de fosforPau fost recuperate ca şi particule (în medie 98%).9 ± 0.2 ± 0.6 % (Tabel 41).2 ± 0. Digerabilitatea materiei uscate a fost calculată ca suma digerabilităţii măsurate pentru proteine.0 67. ar trebui remarcat.0001 <0. ca următoarele condiţii indispensabile au preponderenţă pentru obţinerea unor estimări aceptabile din utilizarea modelului de calculaţie: 1.7 ± 0.1. astfel incît pomparea şi purificarea apei să minimalizeze consumul de apă şi impactul asupra mediului.005 0.2 ± 0. Majoritatea reziduurilor de Total N au fost recuperate ca şi reziduuri de TN dizolvate/ în suspensie (88%). Tukey HSD.81 14. fosfor şi materie uscată 1 (DM) (%. lipide. modelul oferă oportunitatea de a obţine estimări pentru deversările din fermele de păstrăv aflate la diferite nivele de tehnologizare. în timp ce o medie de 45% din BOD5 a fost recuperată ca şi particule.2 88. iar digerabilitatea proteinelor şi lipidelor nu trebuie să fie mai mică de 85%.3. P < 0.7 85.4 ± 1. 8. Componenta de dietă Proteine Lipide NFE Cenuşă Fosfor DM DM calculat 1) 2) .0 ± 0. Tabel 41: Coeficientele de digerabilitate aparentă (ADC) pentru proteine. trebuie subliniat că modelul de calculaţie serveşte numai ca şi unealtă în estimarea deversărilor de nutrienţi din fermele de păstrăv.8 60.22 0. să conţină suficiente vitamine şi minerale pentru a susţine creşterea şi sănătatea.1 % şi respectiv 57.010 0.711 <0. cenuşă.8 ± 0.9 57.5 ore în unitatea/ unităţile de producţie şi cel puţin 20 de ore în terenurile umede artificiale. Hrana utilizată trebuie să fie de bună calitate.6 Valorile din rânduri care nu o literă comună în notele de sus au fost semnificativ de diferite (ANOVA.

Principiile modulului Tehnologiile curente pentru aerarea apei sunt: • Rezervor aerator • Difuzor cu presiune scăzută • Aerator de suprafaţă • Filtru de scurgere • Pompă tip air lift Pentru o oxigenare/ degazare eficientă trebuie să se ţină seama de: • Solubilitatea saturaţiei gazelor/apei creşte odată cu presiunea. Forţa motrice în pompa airlift este diferenţa de gravitate specifică dintre apă şi suprafaţa de aer/apă. Designul airlift determină de asemenea Figure 18: Sketch of the airlift (after Lokalenergi. 8. apa curge printr-un mediu de filtrare (ex. Mai mult. este important să evaluăm nevoia de oxigen în timpul producţiei şi. Filtru de scurgere (trickling) Într-un filtru de scurgere. Pompă de tip Airlift (”pompa mamut”) Cea mai des întâlnită metodă de transportare a apei şi aerare în fermele de păstrăv model este folosirea pompelor airlift. astfel încât apa expusă la presiune poate conţine mai mult oxigen/CO2 decât la suprafaţă. oferind o suprafaţă mare de contact pentru aerare (O2) şi degazare (N2/CO2). Aerator de suprafaţă Aeratorii de suprafaţă sunt adeseori utilizati în fermele tradiţionale. 70/118 . Difuzor cu presiune scăzută Un difuzor cu presiune scăzută poate avea câteva tuburi difuzoare montate pe un cadru de oţel.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca energie. De acolo. filtrul de scurgere necesită energie (pompare) datorită înălţimii de ridicare (adeseori cel puţin 1m). Rezervor aerator Aeratoarele cu rezervor pot fi proiectate ca şi un difuzor simplu. Pompa airlift constă dintr-o cavitate/ gaură. Bio-Blocks). • Cu cât este mai mare suprafaţa de contact între gaz şi faza de apă. Funcţia unei astfel de pompe este şi pomparea şi aerarea apei. în timpul proceselor metabolice. Apa este aruncată în aer. Eficienţa oxigenării este bună la saturaţii de oxigen mai scăzute şi este potrivită pentru degazare datorită adâncimii scăzute a injecţiei de aer. Aeratorul de suprafaţă este eficient în păstrarea peştilor în viaţă în condiţii de oxigen scăzut şi pentru degazare. conform acesteia. plasat cu 50 cm deasupra fundului unităţii de producţie.2. Pe o parte (în partea stângă a figurii 19).3. echipată cu o partiţie (Figure 18). Tutuşi. cu atât mai repede gazul este dizolvat în apă. un număr de difuzori sunt instalaţi (injecţia de aer sub presiune prin compresoare). 2008). adică bulele de aer create de difuzori cu diferite dimensiuni ale găurilor care la rândul lor afectează magnitudinea presiunii din spate. adică în jur de 80 cm. cu proporşii adecvate între lungimea şi adîncimea rezervorului pentru a asigura circulaţia potrivită. Nevoie de aer/oxigen este ce mai ridicată în timpul hrănirii şi digestiei hranei. apa este pompată peste un grătar de distribuţie deasupra filtrului. ceea ce crează o suprafaţă de contact bună cu aerul şi mixarea în heleşteu. Astfel. nevoia de oxigen depinde de dimensiunea peştelui şi de poziţia populaţiei. Difuzorul are o presiune relativ scăzută la o adâncime moderată a apei. să ajustăm nivelul de injecţie/consum de energie.

În timpul experimentului. nevoia de oxigen depinde de mărimea peştelui şi poziţiei populaţiei. Totuşi. Totuşi. principiul aerării. adică flux de injecţie şi timp lung de contact între aer/apă sunt importante pentru aerarea eficientă din punct de vedere al costurilor.3. alegerea difuzorului şi adâncimea apei pentru a obţine: • Suprafeţe mari de contact între bulele de aer şi apă • Bulele de aer să aibă cel mai lung posibil timp de retenţie în coloana de apă. Mai departe. 8. adică se poate prăbuşi. Nevoia de aer/oxigen este la cel mai ridicat nivel în timpul hrănirii şi digestiei hranei. ar trebui luată în considerare. decât un flux de aer mare. consumul de energie al airlift în relaţie cu presiunea rezultată în sistemul de pompare a apei are nevoie de cercetări suplimetare pentru optimizarea consumului de energie.4 m şi cu o eficienţă totală.4 = 2 260 W. Aerarea necesită energie pentru compresia aerului şi creşterea corespunzătoare a temperaturii relevă o pierdere de energie.3. Factori de succes şi constrângeri Sumarizând rezultatele investigării consumului de energie în trei ferme de păstrăv model diferite. anotimp etc.7 kWh/kg de peşte produs. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Consumul de energie Injecţia de aer în sistemele de fermă necesită energie şi de aceea este important să se evalueze nevoia de aer în timpul producţiei şi. aeratoare cu bazin) ar trebui adăugate. înainte să atingă suprafaţa • Cea mai scăzută presiune din spate/pierdere de presiune din sistem Cel mai important factor pentru eficienţa optimă a airlift este relaţia adecvată între fluxul de aer şi cel de apă. • Pierderea de energie datorată creşterii semnificative de temperatură prin utilizarea unor suflante rotative. = 0.). costurile cu energia pentru aerare prin altă metodă (e. trebuie luate în considerare relaţiile între fluxul de aer. La o injecţie de aer prea ridicată în relaţie cu fluxul de apă. unde Q = 1 300 m /h = 0. Pentru compararea consumului de energie corespunzător cu acela al unei pompe scufundate cu propulsor tipice. consumul de energie de către airlift a fost măsurată la 5 802 W pentru compresia aerului şi. consumul de energie a fost estimat la 1. 8. Experimentele au arătat o relaţie directă între consumul de energie şi aerarea eficientă a apei. aerul ridicat îşi poate pierde eficienţa.3. Totuşi. ηtotal = 0.362 x 2 500 / 0. • Costurile energiei pentru aerare au fost dependente semnificativ de metoda de aerare. adică geometria difuzorului. • Un flux scăzut de aer a oferit o aerare mai eficienţă din punct de vedere al costurilor. pentru a atinge utilizarea optimă a aerului injectat. în acord cu aceasta. care ridică apa la 0.g. • Bulele mici de aer adăugate conform conţinutului de oxigen dorit. • Costurile cu energia ale transportului intern de apă prin propulsoare scufundate a fost de ¼ din costurile cu energia pentru utilizarea pompei airlift. incluzând energia pentru încălzire. În medie. • A existat o relaţie lineară între consumul de energie prin injecţia de aer şi concentraţia de oxigen rezultantă din apă. • Deşi mişcarea apei cu pompa propulsoare este mai ieftină decât cea cu airlift. următoarele pot fi concluzionate: • Funcţionarea corespunzătoare a pompei airlift depinde în mare măsură de relaţia echilibrată dintre fluxul de aer şi cel de apă. după aerarea în pompa airlift. • Cu cât este mai ridicat nivelul de injecţie al aerului în coloana de apă. • Procesul de aerare eficient ar trebui monitorizat şi administrat conform condiţiilor de fermă curente (variaţia diurnă. i. 71/118 .4. adică costuri cu energia suplimentare. cu atât fluxul de aer obţinut ar trebui să ofere a cantitate de oxigen per unitate de timp. adică în timpul proceselor metabolice. folosirea unei pompe cu propulsor necesită energie pentru aerare prin motode alternative. Capătul maxim poate fi de aproximativ 10 cm la o adâncime a apei de 2 m. consumul total de energie a fost 10 199 W.25 mVs = 2 500 Pa. dp = 0. să se ajusteze nivelul de injecţie/ consumul de energie.e. Calculele arată că o pompă scufundată cu propulsor poate muta apa folosind numai ¼ din energia consumată de către airlift. adică rate de injecţie de aer ar trebui ajustată la fluxul de apă.4 poate fi calculat după cum urmează: Q x 3 3 dp / ηtotal.362 m /s.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca capacitatea sa de a administra fluxul de aer (să evite prăbuţirea) ca şi capăt maxim.

Principalele specii de plante observate în lagunele de plante. costurile de investiţie în pomp ear trebui luate în considerare ca şi soluţii de rezervă pentru a securiza fiabilitatea operaţională • Aparent. condiţiile anaerobe pot apărea îm zonele de pe fund şi pot favoriza denitrificarea. 8. 8. au fost folosite pentru creşterea plantelor.4. Descrierea generală a inovaţiei Vegetaţia din lagunele de plante are o mare importanţă pentru procesul de curăţare şi a fost investigată la Ejstrupholm. condiţiile anaerobe în lagunele de plate pot susţine înlăturarea materiei organice şi nitraţilor. Potenţialul de piaţă al diferitelor plante comerciale ca şi produse secundare ale industriei piscicole a fost deja investigat. lagunele nu sunt eficiente în conversia amoniacului în nitrat. de asemenea au fost studiate măcrişul de baltă (Nasturtium officinale). 8. din Danemarca. cu un grad de acoperire de până la 80%. în afară de potenţialul lor de absorbţie ridicată a nutrienţilor. alge filamentoase şi steluţa de apă. Lagunele de plante sunt importante pentru conversia nitraţilor. patru aparţinând Iridacaea. Nouă specii au fost studiate. în afară de funcţia lor de a reduce impactul asupra mediului din producţia de păstrăv. lintiţă. Plantele sunt interesante pentru înlăturarea nutrienţilor şi transformarea/conversia nutrienţilor. Datorită conversiei materiei organice. pot obţine preţuri rezonabile pe piaţă. înainte de a o returna în cursul de apă.1. una Butomaceae şi una Nymphaecea. Totuşi. cimbru de apă. De aceea. şi precipitarea materiei organice şi a fosforului. Cercetările au fost făcute la diferite locaţii ale unei lagune de plante la ferma model Ejstrupholm. În final.4. După tratarea în dispozitivele de curăţare (capcane pentru mâl. încărcătură de nutrienţi şi parametrii de calitate a apei. adică cadre plutitoare din polistiren. Menyanthes trifoliata şi Caltha palustris. este mai uşor să îmbunătăţeşti costurile cu energia ale transportului de apă decât cele cu aerarea. Locaţiile selectate au fost caracterizate prin însuşiri diferite ale fluxurilor de apă. fostele heleştee pe pământ sunt adeseori lăsate interconectate cu vechile canale şi de aceea crează o zonă de lagună cu plante sălbatice. De aceea. biofiltre) ale fermei. Principiile modulului Principalele specii studiate au fost grădinile perene din plante de heleşteu care. adică conversia nitratului în azot gazos. Totuşi. plantele servesc ca şi suprafaţă pentru micro organisme (biofilm) şi sunt implicate în conversia de amoniac şi în absorbţia azotului dizolvat şi a fosforului în biomasa de plante. construcţii speciale. apa trece încet prin zona de lagună pentru înlăturarea nutrienţilor de către plante. pe lângă producţia de peşte. BOD. adică tratamentul final al apei reziduale. au fost mana de apă. Metoda grădinii plutitoare aplicabilă în heleşteele nefolosite ale fermelor de păstrăv model (Photo: DTU-Aqua) 72/118 . plantele influenţează curenţii de apă şi facilitează sedimentarea particulelor. la ferma model de păstrăv Ejstrupholm. Cultivarea platelor de heleşteu în lagunele din fermele model În conexiune cu fermele de păstrăv model.2. lagunele de plante pot fi folosite pentru o producţie secundară de specii de plante cu o mare valoare comercială care pot oferi un venit suplimentar.4.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca • În folosirea de pompe cu propulsie care să înlocuiască pompele airlift. Datorită vegetaţiei native dese ce se aglomerează pe maluri şi în heleştee.

apa trece încet prin zona de lagună pentru înlăturarea nutrienţilor de către plante. în afară de funcţia lor de a reduce impactul asupra mediului din producţia de păstrăv. canale şi pe ţărmuri.5. înainte de a o returna în cursul de apă. 8. În prezent. Plantele crescute din seminţe pot avea caracteristici genetice diferite faţă de plantele înmulţite prin diviziune sau prin încolţirea rădăcinilor. Totuşi. Factori de success şi constrângeri Lagunele (terenurile umede artificiale) reprezintă un bun potenţial pentru reducerea eliberării de nutrienţi din 2 fermele piscicole. ceea ce ar putea fi un avantaj pentru retenţa nutriţională. ceea ce poate avea o consecinţă negativă la comercializare. îndepărtarea totală de a fost mai mare de 1 g per m pe zi. Studiul a rătat o creştere pozitivă pentru unele plante de heleşteu. a fost mai scăzută decât cea aşteptată. a fost indicat ca producţia să se bazeze exclusiv pe condiţiile predominante din lagună. ar putea fi avantajos să se restructureze parţi din lagună. care pot oferi un venit suplimentar. Plantele din genul Iris sunt destul de tolerante.1. au fost cultivate în unul dintre fostele heleştee de pămînt. apoi se poate utiliza conceptul de grădină plutitoare sau se pot cultiva plantele direct în heleştee. lagunele de plante pot fi folosite pentru o producţie secundară de puiet cu mare valoare comercială. În plus faţă de reproducerea vegetală. hrană). pe care nu există vegetaţie.4. Rata de creştere. cum ar fi stuful (Phragmites australis) sau alte plante depozitoare. ceea ce poate fi legat de condiţiile anaerobe din heleşteul de pământ. natural prin rizomi sau divizate manual prin diviziunea de rizomi/ răsaduri.2. în stabilirea lor în heleştee. acoperind sute de metrii pătraţi. Unele dintre aceste specii au supravieţuit şi au crescut. adică tratamentul final al apei reziduale. Aceste plante pot să contribuie la creşterea condiţiilor scăzute de oxigen din heleştee. fermele de păstrăv din Danemarca sunt caracterizate de numeroase heleştee pe pământ abandonate. Principiile modului studiului de caz Producţia extensivă de larve de peşte şi de puiet ar trebui să fie bazată pe producţia naturală de zooplancton din lagunele de plante. Speciile măcrişul de baltă (Nasturtium officinale). Ideea generală a fost creşterea profitabilităţii fermei prin optimizarea producţiei sale. Plantele studiate s-au răspândit uşor. dar chiar şi acestea au fost iniţial cotopite de speciile care cresc mai repede pe coastele şi malurile lagunelor. De aceea. pe lângă producţia de păstrăv. Totuşi. De aceea. timpul de rezidenţă al apei în lagună este important pentru eficienţa îndepărtării nutrienţilor. o specie a fost complet distrusă de şoarecii de apă. potenţialul venit din vânzarea plantelor poate fi compromise de perioada intensivă de muncă iniţială (plivire) şi de recoltare.5. biofiltre) ale fermei. Totuşi. corpurile de apă din aceste zone sunt somplet acoperite cu vegetaţie naturală. ar trebui observat ca unităţi mai mari de cadre plutitoare pot împiedica transportul/ difuzarea oxigenului şi poate crea condiţii anaerobe pentru rădăcini. care sunt relativ mici şi strâmte.) Conceptul de grădină plutitoare a avut un succes relativ. Totuşi.5. culoarea florilor etc. Aceasta înseamnă stabilirea de zone mai mari cu un strat subţire de pământ. Aceste aspecte ar trebui să implice utilizarea combinată a plantelor de lagună pentru heleşteelegradină şi pentru o vegetaţie mai deasă şi bazată pe pământ. datorită diferenţelor fenotipice (ex. totuşi. este necesară iniţial multă plivire manuală pentru ca plantele să se poată localiza . în special cele aparţinând Iridacaea. a fost studiat iniţial dacă producţia de plancton la diferite locaţii ale lagunei 73/118 . fără alimentare externă (ex. Descrierea generală a inovaţiei Totuşi. 8. o parte substanţială a rădăcinilor plantelor au fost atacate de şoarecii de apă. în perspective ridicării unor noi ferme. În plus. În consecinţă. Pentru a optimiza producţia comercială de plante de heleşteu în laguna în ferma model de la Ejstrupholm. speciile Iris produc seminţe. De aceea. totuşi. iar cadrele plutitoare pot fi transformate în unităţi de mari dimensiuni. studiul a arătat că vegetaţia naturală în laguna de plante stabilită creează probleme pentru plantele testate. în partea de mijloc a lagunei de plante. Unele aspecte ale construirii de heleştee de plante ar trebui luate în considerare. 8.3. care se pot răspândi repede.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca 8. dar face dificilă introducerea unor unităţi plutitoare. Menyanthes trifoliata şi Caltha palustris. în funcţie de specie. Cultivarea de specii de peşte alternative în lagunele din fermele model După tratarea în dispozitivele de curăţare (capcane pentru mâl. cele mai multe lagune de la Ejstrupholm au condiţii destul de anaerobice. Mai mult. fără să se afecteze producţia principală de păstrăv şi operarea întregului sistem. În plus. ceea ce poate reduce creşterea diferitelor plante comerciale. viguroase şi destul de uşor de crescut. hibrizi.

alternativ. lagunele au fost considerate mai puţin potrivite pentru creşterea de larve. Procesul de aerare eficient din punct de vedere al costurilor ar trebui monitorizat şi administrat conform condiţiilor de fermă curente (variaţia diurnă.). următorii factori de succes şi limitatori pot fi indicaţi: • • Folosirea lagunelor de plante din ferma model Ejstrupholm pentru creşterea de puiet nu a fost fezabilă datorită nivelurilor scăzute de oxigen şi producţiei ridicate de thread algae alge aţiforme în lagună. rezultatele studiului de caz pentru ferma de păstrăv model daneză au oferit informaţii valoroase şi instrumente legate de: • • • Reducerea pierderilor de nutrienţi şi materie organică. în zonele de lagună a fermelor model. s-a ajuns la concluzia că lagunele erau mai puţin potivite pentru creşterea larvelor de peşte. lacuri tip put-and-take. 8.5. Totuşi. experimete au fost derulate în laguna fermei model de la Ejstrupholm şi în două lacuri put-and-take în care calitatea apei şi producţia de zooplanctopn au fost considerate mai favorabile pentru larve. apă şi eficienţa utilizării spaţiului Rezultatele mostrelor de zooplancton recoltate în timpul primăverii (sezonul de larve) au arătat că concentraţiile de plancton erau foarte variabile şi în general sub nivelul considerat necesar pentru ca larvele de peşte să supravieţuiască şi să crească. 74/118 . experimentele paralele din lacurile put-and-take au demonstrat că larvele de peşte pot fi crescute de la eclozare până la o dimensiune de 2-3 cm (o lună) în cuştile de plasă fără intervenţia umană în timpul producţiei. acvarii. • • • • • Deversarea crescută de CO2 Principiile conceptului de fermă de păstrăv model ce utilizează tehnologia de recirculare pot fi general adaptate în sectorul European de acvacultură. Pe baza rezultatelor mostrelor de zooplankton. Mai mult. Costurile energiei pentru aerare au fost dependente semnificativ de metoda de aerare. Aerarea apei din cuştile de plasă nu a fost suficientă pentru a creşte conţinutul de oxigen la nivele acceptabile. Pierderea de energie datorată creşterii semnificative de temperatură prin utilizarea unor suflante rotative.6. Pentru a investiga performanţa experimentelor cu cuşti de plasă. cuştile au fost populate cu larve de biban şi şalău. adică rata de injecţie de aerotativer ar trebui ajustată la fluxul de apă. etc. Funcţionarea corespunzătoare a pompei airlift depinde în mare măsură de relaţia echilibrată dintre fluxul de aer şi cel de apă. Totuşi. calitatea apei a fost instabilă. producţia de puiet. cu perioade de oxigen scăzut şi apariţia de formaţiuni toxice de sulfide de hidrogen. anotimp etc. adică geometria difuzorului. De aceea. Larve de biban şi şalău au fost folosite pentru experimente. Sumar – Factori de succes şi constrângeri În rezumat. 8. Mai specific. ex. ar trebui luată în considerare.3. În următoarele experimente. poate fi o metodologie atractivă pentru producerea de specii de peşte variate care să fie vândute ca şi exemplare în creştere. Rezultatele au arătat că producţia de puiet în lagunele de plante din fermele de păstrăv model din Ejstrupholm nu a fost fezabilă. adică reducerea impactului asupra mediului Optimizarea costurilor cu energia Sustenabilitatea cultivării plantelor în heleştee şi a creşterii de specii de puiet. Totuşi. larve de biban şi salau. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua: Nutrienţi.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca a fost suficientă pentru a asigura hrană pentru larvele de peşte. experimentele din lacurile put-and-take au demonstrate că larvele de peşte pot fi crescute de la eclozare până la o dimensiune de 2-3 cm (o lună) în cuştile de plasă fără intervenţia umană în timpul producţiei. suplimentar. datorită nivelurilor scăzute de oxigen şi producţiei ridicate de alge aţiforme în lagună. de exemplu în cuşti din plasă (inclusiv în locaţiile potivite din lagună).

1. iar sedimentele sunt pompate în bazine pentru sedimentare. Materia în particule din producţie este colectată în conuri de sedimente plasate pe fundul unităţilor de producţie. 75/118 Sludge bed . După tratarea în dispozitivele de curăţare (capcane pentru mâl. Nutrient Contribuţia din producţie 33. Sludge bed Plant lagoons Plant lagoons Lagoon channel River Plant pond Lagoon channel Back channel Sludge overflow Sludge bed 1 T Lagoon channel Concrete fish tanks Fence entrance = water flow T = Trout production Figura 19: Schiţa fermei de păstrăv model Ejstrupholm.8 0. biofiltre) ale fermei. Recircularea şi aerarea apei sunt făcute de pompe airlift. Apa recirculată trece printr-un biofiltru. Funcţia unei astfel de pompe este şi pomparea şi aerarea apei. 8.7.2. adică tratamentul final al apei reziduale.6 51 13 3 - Azot total Fosfor total BOD COD 15. înainte de a o returna în cursul de apă.39 3. Pe o parte. adică către fostele heleştee pe pământ . deversarea netă (media de nutrient în g per kg. contribuţia specifică din producţie.9 93. de peşte produs) şi gradul de curăţare din ferma de păstrăv model din Ejstrupholm comparată cu deversările medii specifice din fermele de păstrăv daneze. Apa de ieşire din unităţile de producţie şi apa curăţată din bazinele de sedimentare este trecută către lagunele de plante.7 4. În Figura 19 avem o schiţă a fermei model.9 Deversare netă Grad de curăţare. Denemarca.2 2. Pompa airlift constă dintr-o cavitate/ gaură. de peşte produs) din fermele de păstrăv daneze. Descrierea efluenţilor fermei În tabelul de mai jos. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: cum să administrezi o fermă de păstrăv model care produce 500 t peşte pe an (Ferma de păstrăv model Ejstrupholm) 8. Descrierea fermei piscicole model Ferma piscicolă model Ejstrupholm este plasată la is Holtum Å (curs de apă) în Mid-Jutland.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca 8.3 78. apa trece încet prin zona de lagună pentru înlăturarea nutrienţilor de către plante. Forţa motrice în pompa airlift este diferenţa de gravitate specifică dintre apă şi suprafaţa de aer/ apă. care adeseori sunt lăsate interconectate cu vechile canale şi produc de aceea o zonă de lagună cu plante sălbatice. Combinaţia dintre injecţia de aer şi aerare ridică nivelul apei cu câţiva centimetrii şi crează fluxul de recirculare. % 53 91 96 Deversare medie în Ejstrupholm în % Danemarca din media din Danemarca 31.7. sunt comparate cu deversările medii specifice (g nutrient per kg.7 224. deversarea netă şi eficienţa curăţării dispozitivelor de curăţare de la ferma de păstrăv model Ejstrupholm.7.2 - Tabel 42: Contribuţia specifică pentru producţie.. Săgeţile indică direcţia fluxului de apă. echipată cu o partiţie. unde are loc conversia de amoniac în nitrat. fiecare separată în 8 secţiuni. un număr de difuzori sunt instalaţi (injecţia de aer sub presiune prin compresoare). Ferma este construită cu două unităţi de producţie identice.

în timp ce o medie de 12 % a fost recuperată în particule. O medie de 71 % din totalul de COD rezidual a fost recuperată sub formă de particule. în timp ce o medie de 45% a fost recuperată ca reziduu în particule de BOD5. fosforul şi material organică sunt înlăturate în capcanele pentru mâl şi în filtrele bio. • Eliberare crescută de CO2 • Riscul acumulării de amoniac • Nevoie crescută de supervizare şi management • Consum mai ridicat de energie/kg de peşte Costurile de organizare pentru o fermă de păstrăv model ca cea descrisă mai sus sunt de aprox.7. Intrarea de apă a fost de aproximativ 45 l/sec. în timp ce 29% a fot recuperată ca reziduu dizolvat/suspendat. 1. devarsarea specificî de fosfor şi materie organică a fost redusă semnificativ în comparaşie cu deversările medii din fermele daneze. Echilibrul apei în fermă Apa din producţie este captată din canalele de scurgere de sub uzina de producţie şi/sau din puţuri din apropiere.900 l/kg peşte produs • Independent de cursul de apă • Condiţii stabile de producţie • Variaţii minore în calitatea apei • Eficienţă îmbunătăţită a dispozitivelor de curăţare • Impact redus asupra mediului • Utilizarea apei din puţuri implică variaţii de temperatură sezoniere mai mici • Control îmbunătăţit al administrării şi producţiei • Risc extern redus de infecţie cu patogeni • Nevoie redusă de medicamente şi terapeuţi • Climat de muncă îmbunătăţit Dezavantaje • Nevoie crescută de sisteme de rezervă: electricitate. şi timpul de staţionare în fermă a fost de aproximativ 35 ore.6 milioane EURO pentru o fermă model ca şi Ejstrupholm. iar raportul dintre BOD5/COD dizolvat/suspendat a fost de 0. 3 . 8. în timp ce lagunele de plante îndepărtează eficient materia organică. adică aprox. 3.5 EURO/kg hrană. etc. în timp ce numai o mică parte (în medie 2 %) a fost recuperată ca reziduu de P dizovat/suspendat.3. conceptual fermelor model are următoarele: Avantaje: • Consumul de apă redus de la aprox. Aproape tot fosforul residual a fost recuperat ca în particule (în medie 98 %). Majoritatea reziduului total de N a fost recuperată ca si reziduu dizolvat/ suspendat TN (88 %).MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Danemarca Rezltatele demonstrează o eficienţă foarte ridicată a îndepărtării nutrienţilor din apa din producţie în fermele de păstrăv model.51. Mai exact. 1. Calcularea contribuţiilor de BOD5 şi COD a arătat că o medie de 55 % din BOD5 total a fost recuperată ca şi reziduu dizolvat/suspendat. 76/118 .000 l/kg peşte la aprox. Amoniacul.7 kWh/kg de peşte produs.50. oxigen pompe. fosforul (în special suspendat) şi total-N (în special nitrat).3. Consumul de energie pentru pompare şi aerare (oxigen) a apei a fost de aprox. Pro şi contra fermelor de păstrăv tradiţionale şi fermelor de păstrăv model În comparaţie cu fermele tradiţionale.

Kjeldahl-N şi de fosfor.1. 4.un sistem de acvacultură cu recirculare. Pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea culturii de peşte în RAS. rezultatele cercetărilor şi datele comerciale (ZonAquafarming BV) au fost transpuse într. ascendent.Recirculating Aquaculture System (RAS) fluxul de apă din bazinele de peşte este purificat şi refolosit (Figure 20). efectul USB-MDR asupra sănătăţii şi bunăstării peştelui într. Obictivele cercetării din studiul de caz olandez au fost să se determine: efectul vitezei fluxului ascendent asupra performanţei USB-MDR. Sa reducă texele pentru unităţile de poluare care se bazează pe cantitatea devaersărilor de COD. fluxul ce trece prin bazinele de peşte echivalează cu schimbul de apă al sistemului (Figure 20). Descrierea generală a studiului de caz Designul unei ferme piscicole începe cu alegerea speciilor de peşte ce urmează să fie cultivate. deteriorând calitatea apei. efectul sistemului Geotube® asupra reducerii volumului de reziduuri deversate USB-MDR. Producţia de peşte cauzează inevitabil producţia de reziduuri. economia. În final. De aceea. Bazin peşte Bazin peşte treatment unit 2 treatment unit 1 Flow through RAS Figure 20: Într. fermierii încearcă să: 1. Să îmbunătăţească utilizarea nutrienţilor prin folosirea de diete bine întocmite pentru peşte şi prin condiţii de cultură optime. Reducă consumul de energie şi apă.un sistem de acvacultură cu recirculare.un RAS pilot şi dacă integrarea unui USB-MDR într. Într.1. pe un pat de sedimente în RAS a fost studiat pentru a reduce consumul de apă şi nevoile asociate de energie pentru încălzire şi eliberarea nutrienţilor. În acest studiu de caz. Intr.un studiu de caz ce compară un 100 MT RAS ipotetic cu şi fără USB-MDR pentru impactul asupra indicatorilor de sustenabilitate 9. nevoile de calitate a apei şi producţia de reziduuri. COD şi materie organică. efectul raportului C:N în dietă asupra înlăturării de nitrat şi asupra calităţii apei. Pentru a atinge aceste scopuri. fluxul de apă din bazinele de peşte este purificat şi refolosit. Creşterea de Tilapia în sistemele de acvacultură cu recirculare (RAS) – Studiul de caz din Olanda 9. Reducă volumul apei reziduale deversate (costurile de transport cu îngrăşământul şi costurile cu deversările). este nevoie de un flux de apă continuu pentru ca aceste reziduuri să fie înlăturate.Recirculating Aquaculture System (RAS). integrarea unui reactor de denitrificare a îngrăşămintelor naturale. Modul – Reactorul de denitrificare a îngrăşământului natural . Într. trebuie dezvoltat un sistem de inovaţii care să reducă emisiile de azot dizolvat şi în particule. 3.1. Alegerea speciilor de peşte va determina în mare parte traiectoria creşterii.un RAS previne prezenţa compuşilor urît mirositori.un sistem flow through.un sistem tip flow through. fluxul ce trece prin bazinele de peşte echivalează cu schimbul de apă al sistemului. efectul unei diete bazate pe proteina din plante asupra înlăturării de nitrat şi asupra calităţii apei. Reziduurile sunt deversate în apă în care trăiesc peşti. 2.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 9. performanţa ascendentă a reactorului. Solidele sunt îndepărtate prin sedimentare sau prin 77/118 .Manure Denitrifying Reactor (MDR) În Olanda peştii sunt în principal crescuţi în sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS). Unităţi de tratare diferite pot să necesite fluxuri diferite şi sunt uneori operate într-o buclă separată în cadrul sistemului.

tratării pentru că USB-MDR pre-concentrază şi digeră deja solidele. cantitatea de hrană fluctuează de asemenea. adică tot ceea ce nu este reţinut din hrană devine reziduu. Volumul necesar al bazinului de peşte va depinde de densitatea maximă a populaţiei pentru speciile de peşte în cauză. În patul de sedimentare. reziduurile de carbon din fecale în particule sunt digerate de bacteriile de denitrificare şi rezultă în: (1) producţia de biomasă de bacterii şi (2) reducerea nitratului în gaz azot. oxigenul este adăugat prin aerare sau oxigenare. iar amoniacul este în cea mai mare parte convertit în nitrat (NO3) prin nitrificarea în filter biologice aerobe. cele cu peşte sau unităţile de tratare.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda trecerea prin site.un deversor zimţat în formă de V. 9.1. compoziţia peştelui şi respiraţia peştelui pentru a calcula partea solidă (fecale) şi partea dizolvată (excreţia prin branhii şi urină) a reziduurilor. mai multe cunoştinţe sunt necesare oentru operarea sistemului. dioxidul de carbon este înlăturat prin degazare . fluxul ar trebui să fie suficient de mare pentru a îi furniza o cantitate de nutrienţi care să fie înlăturată. În RAS de ultimă generaţie. dar şi deversarea de materie organică. reduce consumul de energie datorită fluxului de alimentare cu apă mai scăzut şi producerea de căldură de către biomasa de bacterii din USB-MDR.azot. For each treatment unit the flow should be large enough to provide it with the amount of nutrients (waste) to be removed. Principiile modulului de denitrificare a îngăşământului natural Un USB-MDR are forma uni cilindru şi este un reactor anoxic (fără oxigen liber) alimentat cu un flux de materie reziduală din unitatea de înlăturare a solidelor (Figura 2) ce conţine fecale în particule reziduuri organice. Comparat cu un RAS convenţional. Pentru toate compartimentele dintr-un RAS. pentru a crea un pat de sedimentare în partea de jos a reactorului ce conţine reziduuri în particule ce pot fi stabilizate. Datorită populaţiei fluctuante de peşte prezentă în fermă. În sistemul RAS convenţional. Reziduurile în particule din patul de sedimentare serveşte de asemenea ca şi mediu pentru ca bacteria de denitrificare să crească. Designul fermei ar trebui bazat pe cantitatea maximă de hrană probabilă pentru a se realiza producţia anuală planificată. reduce deversarea de nitrat. Fiecare etapă a tratării reduce schimbul apei din system până la următorul component residual limitator. Pentru bazinele de peşte. Viteza ascendentă a fluxului din reactor trebuie să fie mai mică decât viteza de stabilizare a celei mai mari părţi a reziduurilor în particule. Din cele de mai sus rezultă că pentru designul unui RAS este crucial să se ştie cantitatea de reziduuri produsă pe zi. cauzată de recoltare şi repopulare. 78/118 . fluxul ar trebui să fie suficient de mare pentru a înlătura cantitatea de reziduuri produsă şi să menţină o calitatea a apei acceptabilă pentru peşte. Aceasta poate fi calculată din planul de cultură. În cele din urmă. Fluxul de reziduuri intră în reactor în partea centrală de jos şi crează o viteză ascendentă a fluxului. adică hrana neutilizată şi fecale din înlăturarea solide) este oxidată folosind oxigenul din molecula de nitrat. Pentru filtrele biologice 3 volumul va depinde de activitatea specifică. Volumul şi forma necesare pentru bazinele de peşte vor depinde de caracteristicile lor funcţionale. Dezavantajele sunt: investiţii mai mari. acumulare de substanţe solide totale dizolvate (TDS). Apa prestabilizată părăseşte reactorul print. poziţionat în partea de sus a reactorului. Cum toate reziduurile îşi au originea în hrană. nitrat. nitratul este transformat în azot gaz (N2) prin denitrificare în filter biologice anoxice. care utilizează compoziţia hranei. floculi bacterieni şi compuşi anorganici. Unităţi de tratare diferite pot să necesite fluxuri diferite şi sunt uneori operate într-o buclă separată în cadrul sistemului (Figura 1).2. gradul de digerabilitate al hranei. aceasta chestiune se reduce la a cunoaşte cantitatea de hrană alocată zilnic. reduce taxele pentru deversarea de nutrienţi (TAN. producţia de reziduuri poate fi determinată din încărcarea maximă de hrană cu modelul bugetului de nutrienţi. org-N şi materie organică (COD)). schimbul de apă este dictat de concentraţia de nitrat (Figure 2). Îndepărtarea solidelor depinde de distribuţia dimensiunilor particulelor. Aceste RAS de ultimă generaţie reduce deci nu numai cantitatea de apă utilizată şi deversarea de azot (mai puţin nitrat trebuie revărsat în afară). În aceste reactoare de denitrificare. material organică (preferabil de orgine internă. creşte producţia de alcalinitate şi permite o operaţiune de cultivare a peştelui cu pH neutru. un RAS echipat cu un USB-MDR permite: reducerea alimentării cu apă pentru controlul nitratului. concentrază fluxul de solide prin filtrul tip drum. producerea de dioxid de carbon (3) producerea de alcalinitate şi (4) producţia de căldură. există două întrebări fundamentale: 1) câtă apă ar trebui să treacî prin sistem şi 2) care sunt dimensiunile necesare (adică volum şi formă). reduce dimensiunea/ volumul post. exprimată în g reziduu/m /d înlăturat. Pentru fiecare unitate de tratament.

22 1.26 a 107 13.6 5.4. cu rate de schimbare a apei de 30 l/kg hrană/zi (este cu MDR) fără a pune în pericol bunăstarea peştilor.22 2.2 1. nevoia de bicarbonat (alcalinitate) este practic nulă când denitrificarea este aplicată.8 189 40 227 48 1.1. Table 43: Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate SustainAqua în modulul MDR 9. iar acesta poate fi un instrument profitabil pentru a controla acumularea de nitraşi prin denitrificare.2 1. indivizii mai mari (±300g) par să manifeste o tendinţă de rămânere în urmă a creşterii atunci când sunt cultivaţi în pilotul RAS. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Parametrii de sustenabilitate SustainAqua aplicaţi în acest modul pentru un 100 MT RAS ipotetic. (re)formularea dietei are ca efect un raport mai ridicat al C/N în reziduurile produse de peşte. Factori de succes şi constrângeri În studiul de caz Olanda.4 4. în cadrul buclei de recirculare.4 238 1.1. concentraţia de ortofosfat a fost semnificativ mai mare în RAS când peştii au fost hrăniţi cu diete pe bază de proteine din plante. • În comparaţie cu RAS convenţional.5 37. refolosind şi oxidând nutrienţii reziduali.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 9. 79/118 . Dietele pe bază de proteine din plante pot fi aplicate în viitor pentru a îmbunătăţii imaginea de sustenabilitate a culturii de peşte în RAS. Totuşi. Dimpotrivă.9 7. fără (RAS conventional) şi cu USB-MDR sunt resursele folosite per kg recoltat. deversarea reziduală este redusă (digestie) şi concentrată (prin selecţia procesului de tratare) în MDR.2 0. Constrângeri • • Tilapia de Nil de până la ±150 g poate fi cultivată în sisteme de recirculare aproape închise.2 1. energie şi alcalinitate va fi redus. energie şi alcalinitate poate fi semnificativ redus în RAS convenţional Consumul de energie este mult redus în comparaţie cu RAS convenţional: mai puţină apă trebuie schimbată şi încăzită pentru a controla concentraţiile de nitrat şi (b) o cantitate semnificativă de căldură este produsă de biomasă de bacterii. RAS Conventional Resource use Puiet (#/kg) Hrană (kg/kg) Electricitate (kWh/kg) Încâlzire (kWh/kg) Apă (L/kg) Oxigen (kg/kg) Bicarbonat (g/kg) Muncă (h/MT) Utilizarea nutrienţilor Azot (% din intrare) Fosfor (% din intrare) COD (% din intrare) TOD (% din intrare) 32 43 32 32 32 43 32 32 1.1 USB-MDR RAS Deversare reziduală Azot Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) Fosfor Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) COD Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) TOD Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) CO2 (kg/kg incl gas) TDS (g/kg) Conductivitate (µS/cm) RAS Conventional USB-MDR RAS 8.8 3.18 252 12. utilizarea nutrienţilor ca % din datele de intare si deversarea reziduală per kg recoltat (vezi Table 43). în comparaţie cu RAS în care peştii au fost hrăniţi cu o dietă bazată pe peşte. unde azotul N nu poate fi controlat de către un USB-MDR.10 28 2000 a) În practică. Concentrarea suplimentară este posibilă prin tratarea sedimentelor eliberate prin MDR cu un sistem Geotubes®.58 62 1060 2. Totuşi.3 84 9 95 11 1.un RAS convenţional. consumul de apă.5 3.0 38 1. Acest studiu a arătat că nu există un efect semnificativ al dietelor pe bază de proteine din plante asupra performanţei USB-MDR. indică următoarele: Factori de succes • • Consumul de apă.3.5 1. În consecinţă. echipat cu un USB-MDR la p rată similară de schimbare a apei. integrarea unui reactor de denitrificare într. Perspective • Pentru condiţiile viitoare de fermă.

în comparaţie cu un RAS fără USB-MDR şi un sistem Geotube® sunt: Beneficii Resursele folosite : . .Reducere la costurile cu energia de 3 kWh/kg recoltat . sunt bazate pe un studiu de caz pentru o fermă de tilapia ipotetică de 100 MT (= vânzări anuale de 100 MT). atunci când se compară un RAS cu B-MDR. 30% CO2 1) 58% for TDS Volumul sedimentelor: Dificultăţi . Per total. studiul de caz indică costuri de producţie cu 10% mai reduse per kg de peşte recoltat. 61% for TOD. în condiţiile economice din Olanda.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda acest efect nu a fost observat în RAS commercial (info ZonAquafarming BV) • Investiţii mai mari şi un nivel mai ridicat al cunoştinţelor vor fi necesare pentru operarea sistemului.Reducere la consumul de apă 200 L/kg recoltat .--. Beneficiile şi dificultăţile estimate în aplicarea unui USB-MDR şi a unui sistem Geotube® în RAS.raportul C:N în reziduurile de peşte poate limita rata de înlăturare a nitratului 1) . În experimentele pilot eficienţa tratării TSS (%) din USB-MDR a fost de 65 ± 18 ( ± S.D.Investiţii mai mari (± Euro 52800.Refolosirea nutrienţilor prin bacterii şi transformarea în 0.un sistem de acvacultură cu recirculare convenţional.Un nivel mai ridicat al cunoştinţelor pentru a opera RAS cu USB-MDR .Redus cu 81% for N. USB-MDR şi material şi volum de biofiltru suplimentar) în comparaţie cu RAS convenţional . N=7). integrând datele din cercetări (AFI-WUR) şi datele comerciale din fermă în RAS (ZONAQUAFARMING BV).5. 80/118 .5 kWh/kg peşte produs . Beneficiile şi dificultăţile indicate sunt bazate pe comparaţia unui RAS convenţional cu un RAS ce integrează inovaţia USB-MDR.3 L kg hrană folosind sistemul Geotube® Reducerea în deversarea de dioxid de carbon datorită economiei în consumul de combustibil fosil.1.Reducerea volumului sedimentelor 7.Reducere la consumul de bicarbonat 252 g/kg recoltat Refolosirea nutrienţilor: Deversarea nutrienţilor: . Beneficiile implementării Beneficiile şi dificultăţile atunci când se aplică un USB-MDR într. cu unul fără.Un filtru tip drum cu o capacitate de înlăturare TSS mai mare poate fi necesar pentru că nu tot TSS este reţinut în USB-MDR. 59% for COD. 9.

Implementare Specii de peşte Prima alegere ce trebuie făcută.V.un sistem RAS de tilapia de 100 MT. vor fi comparate. speciile ce vor fi cultivate. efectele integrării unui USB-MDR de denitrificare într. a fost deja făcută aici.2. asupra indicatorilor de sustenabilitate. vor fi demonstrate.un format de ghid.5 100 2 3 349 săptămâni kg/d kg/m % MT/an 3 Tilapia 70 845 24 gram gram săptămâni Producţia de reziduuri Compoziţia peştelui Compoziţia hranei Digerabilitate Peşti consumatori de oxigen Ritmurile fluxului Limitele calităţii apei Schimbarea bazinelor piscicole Schimbarea sistemului Fluxuri de tratament Sisteme de tratament Rezultate N. va fi punctul de început (Figura 21). amândouă conform cu conceptul ZonAquafarming B.. limita dintre preţul de piaţă şi costul preţului.V. este vorba despre tilapia de Nil (Oreochromis niloticus). Conceptul şi rezultatele ZonAquafarming B.2.2. Traiectoria de creştere Cu alegerea unei specii de peşte şi poziţia ei de pe piaţă.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 9.1. Paşii necesari în proiectarea RAS sunt atătaţi în Tabelul 44. Curba de creştere la peşte este caracterizată de timpul în 81/118 . pentru a oferii repere pentru dezvoltarea unui curs despre designul şi operarea USB-MDR. Bazin de peşte aerare O2 O2 Bazin de peşte aerare Pat în mişcare Filtru drum Pat în mişcare Filtru drum USBMDR Conventional USBMDR Figura 21: În acest studiu de caz. Aceşti paşi vor fi discutaţi în secţiunile următoare.t. Pentru sustenabilitate economică. Un RAS convenţinal va fi comparat cu un RAS cu USB-MDR. P şi fluxurile de COD Indicatori de sustenabilitate 9. Specii de peşte Traiectoria de creştere Greutatea populaţiei Greutatea de piaţă Timp Intrarea de hrană Conversia de hrană Densitatea maximă a peştelui Mortalitate Plan de cultură Ţintă de producţie Faze de creştere Populaţie/Schemă de recoltare Cantitatea maximă de hrană Table 44: Paşi în proiectarea unui RAS 1. se poate determina cu aproximatie traiectoria de creştere. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Integrarea unui USB-MDR de denitrificare într.un sistem RAS de tilapia de 100 MT 9. un RAS convenţional şi un RAS cu un USB-MDR.34 140 0. adică populaţia şi greutatea ei de piaţă. Studiul de caz este realizat într. cu creşterea intensivă de tilapia în RAS. Introducere În acest studiu de caz.2. ar trebui să fie principalul considerent. care în sistemele intensive 3 este în mare măsură determinat de productivitate (kg/m /an). Adeseori această alegere este făcută pe baza preţului de piaţă al peştelui.

Pentru calcule suplimentare.5%. În cele din urmă.15 0. 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 200 400 Body weight (g) 600 400 200 0 0 3 6 9 12 15 18 21 24 SGR (%/d) 800 SGR = 46 bw-0. Tilapia din acest studiu de caz a atins greutatea de piaţă în 24 de săptămâni cu o rată de supravieţuire cumulativă de 99.25 Body weight (g) Cumulative survival (%) Mortality (%/week) 0.20 0.4 0 200 400 600 800 FC = 0.V.7 MT. În acest studiu de caz o greutate a populaţiei de 70 g şi o greutate la recoltare de 845 g sunt alese. Ar trebui remarcat faptul că specia tilapia este dezvoltată prin cîteva generaţii de reproducere selectivă. producţia de 100 MT de peşte cu dimensiune de piaţă este dorită. cum ar fi densitatea maximă a peştelui şi calitatea necesară a apei (calitatea apei se va discuta în secţiunea Ritmurile fluxului). diviziunea fiind pe jumătate din timp. vezi chenarul 1 din secţiunea Plan de cultură.10 0. Plan de cultură După alegerea speciei de peşte şi a traiectoriei de creştere. Cele mai multe specii de tilapia commercial cresc mai puţin repede şi au în special dificultăţi în a atinge mărimi peste 600-700 g în condiţii intensive.8 100 99 98 97 96 0 3 6 9 12 15 18 21 24 Body weight (g) Time (weeks) Figura 22: Creşterea şi caracteristricile economice ale tilapia în ZonAquafarming B.V. amândouă depinzând de greutatea corporală. alegerea speciei de peşte determină de asemenea condiţiile necesare culturii. Acesta include ţinta de producţie (aici 100 MT/an). per ciclu.14 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 Maximum density (kg/m3 ) Feed conversion (-) Dens = 35 ln(bw) . Mortalitatea depinde de asemenea de greutatea corporală şi este necesară pentru a se calcula numărul de peşti cu care se poate popula.6 1. tilapia cum se descrie în Figura 23. Notă Cu o fermă de 100 MT. numărul fazelor de creştere (aici 2. preoducţia reală este de numai 91.8 0.57 bw0.0 0. care la rândul ei este determinată de intrarea de hrană şi de conversia acesteia.6 0.80 200 400 600 800 Body weight (g) 0.05 0. adică după 12 săptămâni) şi schema de populare/recoltare (aici o dată la trei săptămâni).4 1.61 600 800 Bodyweight (g) Time (weeks) 1.3 MT de puiet. Pentru că aceasta se bazează pe o intrare de 8.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda care ajunge la greutatea de piaţă.2 1.00 0 200 400 600 800 Mort = 1. este nevoie să se determine planul de cultură. pe baza creşterii şi intrării de hrană caracteristice pentru ZonAquafarming B.75 bw-0. 82/118 ..

încărcătura de hrană este scăzută şi apoi crescută din nou datorită creşterii populaţiei de peşte. după 24 de săptămâni.8m . În acest mod. În planul de cultură al ZonAquafarming B. biomasa per bazin este de 6. 3 volumul real al bazinului este 20. biomasa de peşte prezentă va creşte gradual datorită creşterii peştelui şi populării cu noi generaţii.6g/peşte/d. iar încărcătura de hrană va urma un model dinţi de fierăstrău. Acest proces continuă. Calculele planului de cultură.o grupare de 3 bazine. cantitatea cu care au fost hrăniţi în kg/zi.61 Creşterea peştelui după o săptămână este de 87 * (46*87 )/100 = 2. După 24 de săptămâni. va creşte de asemenea (Tabel 46). forma bazinelor. volumul apei în bazin. 2.858. mortalitatea este 1.026*6. După aceea. încărcătura de hrană va urma un aşa. După 12 săptămâni.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Din planul de cultură se poate determina câte generaţii de peşte vor fi prezente în fermă simultan. Aici. se poate calcula încărcarea totală de hrană în kg/zi. împreună cu amplasarea fermei rezultată. La acel moment (vezi Tabel 45. Proiectul fermei este bazat pe încărcătura de hrană maximă. Densitatea peştelui este atunci 3 597/20. Datorită unor motive de proiectare.862*(1-0. Numărul peştilor din populaţie este atunci 118. care sunt conectate prin trape ce pot fi închise.995 (supravieţuire cumulativă) ≈ 118.343*(3/52) = 6. acesta este 3 volumul necesar după 12 săptămâni.858*0.numit model dinte de fierăstrău (Figura 23).5m iar volumul total al apei din bazin este de 246m . La fiecare 3 săptămâni. aşa cum s. 83/118 . 3/52 este numărul de recoltări/ populări per an.862 peşti de 70 g.5 = 29kg/m .a descries mai sus.858 = 18kg/d.343 #/an sau 118. Bazinele sunt utilizate într. peştii sunt separaţi în două bazine. În acelaşi timp.00058)=6. Când prima generaţie este recoltată. iar cu greutatea şi numărul de peşti per generaţie.862 #/generaţie.946 #/an sau 118.343/0. în acest 400 Feed load (kg/d) 350 300 250 200 150 100 50 0 0 10 20 30 40 Weeks from startup 50 studiu de caz de 349 kg/d. după 24 de săptămâni. Îm acelaşi timp cu încărcarea de hrană. Acest plan de cultură este prezentat în Tabelul 45. peştele dintr.V.516 (kg/bazin) / (35*ln(368)-80) = 19.845 (kg/peşte) = 118. Volumul necesar al bazinului este considerat ca maximul volumului necesar la sfârşitul fazei 1 şi 2. când peştii au circa 370 g.un bazin poate fi împărţit în două bazine prin deschiderea trapei către un bazin gol adiacent. unul dintre cele trei bazine (nu cel din mijloc) este populat cu 6. Încărcarea maximă de hrană este atinsă în momentul în care generaţia atinge dimensiunea de piaţă.8 Pentru prima săptămână. 12 bazine de peşte (24 săptămâni / 2 faze de creştere) sunt folosite.087 (kg/peşte) = 597kg. Figura 23: Încărcarea maximă de hrană este atinsă în momentul în care generaţia atinge dimensiunea de piaţă. 0. volumul apei în sistem şi necesarul de muncă. Chenar 1. -0. cele două bazine cu peşte ce atins dimensiunile de piaţă sunt recoltate. iar peştele din al treilea bazin este împărţit în două bazine şi primul este populat cu o nouă generaţie de peşte de 70g. sunt 8 generaţii prezente în fermă. -0.828 #/generaţie. După o săptămână.75*70 = 0. şi înşocuită cu o nouă generaţie de peşti mici.946*(3/52) = 6. Numărul de peşti recoltat este 100.000 (kg/an)/0. 3.14 După demararea fermei. Producţia totală pentru acel bazin este de 0. cel de.058% şi numărul per bazin după prima săptămână este atunci 6.al treilea tanc este populat cu o nouă generaţie de peşte de 70g..

10 1.90 2.343 118.25 1.46 Încărcare hrană kg /day 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 GRUPARE DE 3 BAZINE ÎMPĂRŢIREA PE TELUI ÎN 2 BAZINE Bazin 1 Bazin 2 #/bazin #/bazin 6858 3418 6855 3417 6852 3417 6849 3417 6847 3416 6845 3416 6843 3415 6842 3415 6840 3415 6839 3414 6838 3414 6836 3414 3418 3418 3417 3417 3417 3417 3417 3417 3416 3416 3416 3416 3415 3415 3415 3415 3415 3415 3414 3414 3414 3414 3414 3414 Bazin 3 #/bazin 3418 3417 3417 3417 3416 3416 3415 3415 3415 3414 3414 3414 6858 6855 6852 6849 6847 6845 6843 6842 6840 6839 6838 6836 Table 45: Amplasarea planului de cultură pentru tilapia în ZonAquafarming B.23 1.1 23 802 133 2738 3414 6.6 2 106 35 727 6855 2. 84/118 .42 1.12 1.43 1.45 1.1 10 303 101 2073 6839 4.44 1.8 21 716 119 2445 3415 6.37 1.5 19 633 105 2162 3415 5.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Bazine de peşte Număr de bazine (grupare de 3 bazine) Volumul bazinului necesar Volumul necesar per bazin Adâncimea bazinului în total Lăţimea peretelui bazinului Adâncimea apei în bazin Suprafaţa necesară per bazin Relaţia lungime : lăţime Lungimea desemnată rotunjită cu 0.41 1.3 15 4 7.5 12 Volum: m3/bazin Bazine: Timp Greutate Densitate Populaţie Populare Creştere săptămâni gram/peşte kg/m3 kg/bazin #/bazin gram/peşte 1 87 29 597 6858 2. Munca şi volumul sistemului totale sunt pentru RAS convenţional.7 20 674 112 2302 3415 5.6 0.35 1.946 #/an #/an DIMENSIUNILE SISTEMULUI I PERFORMAŢA DE CRE TERE LA TILAPIA 20.1m Suprafaţa de apă a bazinului Suprafaţa totală a bazinului.34 1.0 4 147 49 1007 6849 3.27 1.1 16 514 85 1756 3417 5.15 1.21 1.32 1.2 17 553 92 1889 3416 5.8 8 245 82 1677 6842 3.8 3 126 42 863 6852 3.39 1.0 22 759 126 2591 3414 6.2 24 845 140 2884 3414 6.00 190 239 # m3 m3 m m m m2 total m m m2 m2 Volumul apei în bazin 246 m3 Volum sistem 384 m3 1251 h/an Număr de peşti recoltaţi Număr de peşti la populare Muncă general populare recoltare 6.30 1.38 1.6 13 403 67 1377 3418 4.862 3 3 6 #/generaţie #/ generaţie h/zi h/ generaţie h/ generaţie 118.9 9 273 91 1868 6840 4.V.3 11 335 112 2291 6838 4.4 # Producţie kg/t/zi 18 19 21 22 23 25 26 27 28 29 30 31 16 17 17 18 18 19 19 20 20 21 21 22 FC 1.29 1.4 18 592 98 2022 3416 5.19 1.07 1. incluzând pereţii 12 238 19.828 6.4 6 193 64 1321 6845 3.2 1.6 7 218 73 1492 6843 3.9 15 476 79 1626 3417 5.1m Lăţimea desemnată rotunjită cu 0.8 1.8 14 439 73 1500 3417 4.2 5 169 56 1157 6847 3.17 1.4 12 368 122 2516 6836 4.

week 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 333 318 349 kg hrană 19 21 24 44 48 53 76 81 88 113 120 129 155 165 175 204 215 228 258 271 285 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 332 349 318 kg/d kg/d kg/d 1 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 21 23 23 25 25 26 27 19 21 24 25 27 30 31 33 35 37 39 40 21 23 23 25 25 26 27 28 29 30 31 32 19 21 24 25 27 30 31 Tabel 46: Dezvoltarea încărcării de hrană de la demararea proiectului. MAX.un bazin la fiecare 3 săptămâni RECOLTARE Peşte vandabil 2 bazine per 3 săptămâni 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 MEDIU MIN. Încărcarea maximă de hrană este la 24 de săptămâni (chenar roşu) 85/118 .MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda POPULARE Peşte nou într.

Pentru a calcula ritmurile fluxului necesare (vezi secţiunea Ritmurile fluxului) este nevoie să se Fecale cunoască cantitatea de reziduuri produsă per unitate de timp.38 * proteină. aceasta este făcută cu modelul Balanţei de nutrienţi (Figura 25) pentru azot (N). este nevoie de un flux de apă continuu pentru ca aceste reziduuri să fie înlăturate. Hrană Greutatea peştelui Populare 70 Recoltare 845 Proteină Grăsime Cenuşă % 38 % 11 % 11. Consumul de oxigen al peştelui poate fi calculat după cum urmează: CODrespiraţie = (MEm + [1-kg] * ED) / OCE unde: MEm ED kg OCE = = = = nevoia de energie pentru întreţinere la tilapia 65 kJ/kg /d depunerea energiei (creşterea în energie.Proteina nu este oxidată complet. peştii înşişi oxidează o parte din materia organică din hrană. de COD. probabil rezultată din hrană neconsumată şi fecale.Chemical Oxygen Demand (COD). P şi COD. 2. dioxid de carbon (CO2) şi consumul de oxigen (O2). În procesul utilizării hranei şi al creşterii.85 Tabel 47:Compoziţia hranei şi digerabilitatea N.90 DigP % 0. Consumul de oxigen al peştelui (respiraţie) poate fi deci direct exprimat în COD (1). RespiraŃie COD este cantitatea de oxigen necesară pentru a oxida 1 kg de material şi poate fi de aceea utilizat ca un numitor comun pentru a caracteriza conţinutul organic al peştelui. Pentru a calcula cantitatea de reziduuri produse cînd se introduce un kg de hrană în sistem.57 g O2 /g N. 86/118 .60 DigCOD % 0. fosfor(P) şi nevoia de oxigen chimic. Această cantitate. grăsimi şi carbohidraţi. cum poate NH4-N. teoretic necesită 4. Exemple sunt producţia de fecale. este totuşi o mică cantitate de COD ce lipseşte din buget (CODrest).8 (1) Pe baza acestor paşi.78 * grăsime şi 1.2 kJ/g O2 0. este tratată ca şi CODexcretion. excreţia de amoniac (NH3). azotul organic nu este oxidat.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Producţia reziduală Producşia de peşte cauzează inevitabil producţia de reziduuri.1 P % 1. Adăugând acesta cantităţii cu origine în hrana oferită. Notă Azotul organic poate fi de Figura 24: Modelul balanţei de nutrienţi pentru asemenea oxidat.2 E kJ/g 18.21 * carbohidraţi.4 COD g/kg 1 192 DigN % 0. trebuie să se ştie compoziţia şi digerabilitatea hranei (Tabel 47) şi compoziţia peştelui (Figura 25). Aceasta calcularea producţiei reziduale (N. deteriorînd calitatea apei De aceea. Creştere Fracţiunea organică constă în proteine. hrană. P şi COD. COD poate fi calculat din compoziţia materiei organice cum suma de 1. Deşi nu există excreţie directă de COD de către peşte. kJ/peşte/d) eficienţa marginală a depunerii enrgiei pentru tilapia 0. va rezulta nevoia totală de oxigen . producţia reziduală la încărcătura maximă de hrană în ferma de tilapia 100 MT din acest studiu de caz este prezentată în Tabel 48.7 echivalent oxicaloric 14. ExcreŃie În acest studio de caz. Aceste reziduuri sunt excretate în apa în care trăiesc peştii. reziduuri şi material bacterian. to NO3-N.total oxygen demand (TOD). Excreţia de N şi P poate fi calculată ca şi diferenţa între admisia digestibilă (hrană minus fecale) şi creştere.

9) * 1.6 kgCOD/d.1 0. aşa cum este influenţată de către greutatea corporală. Pentru a calcula COD respirat de peşte.1 – 9. Calcularea producţiei reziduale la încărcarea maximă de hrană. ash (%) energy (kJ/g) protein = 13. Compoziţia corporală a genereţiei de peşte 8 este: Npeşte = 0.52 kgN/d.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 18 protein. Notă Proteina de peşte conţine 16% N şi cenuşa de peşte conţine 17% P. Proteina din hrană conţine de asemenea 16% N.19 400 300 energy = 4.6 = 4. The CODrest este atunci CODhrană – CODcreştere – CODfecale – CODrespPeşte = 28. Cantităţile de N.9 gP/kg.006 0.025 (kg Npeşte/kg) ≈ 0. P şi COD din hrană pot fi calculate ex. The CODrespPeşte is then [(65/1000 * 0.17 * 4.0 MJ/kg.126 * 6.0 gN/kg.006 600 500 fat = 3.5 bw 0.03 87/118 COD (g/kg) .1 0.09 126 * 10 = 6.0608 (kgN/kg hrană) ≈ 1.7) * 147 ]/14. Cantităţile de N.2 – 9. P şi COD crescute pot fi calculate după exemplul Ncreştere = 21 (kg creştere) * 0.5 * 126 * 10 = 25.43 = 0.8 MJ/d.4 – 4. Chenar 2. Nhrană = 24 (kg fed) * 0.14 = 0.14 kgN/d.852) + (1 – 0. CODfish = 275 * 126 = 446 gCOD/kg and Epeşte = 4. P şi COD din fecale pot fi calculate din digestibilitate după exemplul Nfecale = (1 – 0.5 bw COD = 275 bw 0.09 200 100 0 Body weight (g) Figura 25: Compoziţia corporală integrală a tilapia din ZonAquaculture B.76 kgN/d.1 bw 0..16 * 13.43 kgN/d. fat. Compoziţia şi digerabilitatea hranei poate fi extrasă din tabelul 4. Pfish = 0.5 * 126 = 7.52 – 0.03 16 14 12 10 8 6 4 2 0 0 200 400 600 800 ash = 4.9 kgCOD/d.V. se poate calcula depunerea energiei: ED = 21 (kg creştere)* 7. 0.2 * -0.2 ≈ 9. Cantităţile de N.2 bw -0. Pentru N şi P excreţia poate fi calculată după exemplul Nhrană – Ncreştere – Nfecale = 1.43 – 0.0 (MJ/kg) = 147 0.

9 10 4a 15 476 3417 23 1.8 12.0 1192 0.18 1.13 0.8 12.58 0.21 1.9 531 8.8 12.8 12.2 7 3a 18 592 3416 26 1.9 482 7.11 0.90 0.40 0.81 0.8 6.14 0.0 1192 0.6 5.74 0.2 1.32 0.0 60.9 4 2a 21 716 3415 29 1.14 0.0 60.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Bazin Generaţie Săptămâni Greutate corporală Număr Hrană FC Creştere Npeşte Ppeşte CODpeşte Epeşte Nhrană Phrană CODhrană DigN DigP DigCOD Nhrană Ncreştere Nfecale Nexcreţie Phrană Pcreştere Pfecale Pexcreţie CODhrană CODcreştere CODfecale CODrespPeşte CODrest 1 1a 24 845 3414 32 1.60 0.0 1192 0.7 416 132 62 179 43 24.2 6.1 12.2 6.0 6 6 9 273 6840 35 1.60 0.18 0.4 8.82 0.48 0.9 540 8.14 0.12 0.8 18.4 6.85 2.90 0.8 12.0 9 7 6 193 6845 30 1.11 0.8 60.35 17 26.46 22 26.20 1.85 1.6 5.60 0.9 5.7 0.0 6.9 5.0 1192 0.80 0.5 349 1.39 19 26.3 60.60 0.43 0.14 0.04 35.07 34.21 0.0 1192 0.0 1192 0.7 60.3 6.72 0.44 0.85 1.19 0.0 1192 0.9 4.60 0.53 0.50 0.60 0.18 0.39 0.16 0.28 0.28 0.58 0.60 0.43 20 26.05 27.08 38.6 6.14 0.6 9.90 0.5 11.02 28.15 0.50 0.28 0.06 31.60 0.9 540 8.12 0.30 31 25.17 0.1 11.85 1.16 0.1 16.9 4.1 11.9 496 7.05 27.34 0.07 34.3 60.8 2.9 521 8.85 1.85 1.8 12.0 6.34 261 Total max Populaţie(MT) kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d kg/d 32 6 35 % admisie g/kg hrană g/kg hrană 43 5 2 % admisie g/kg hrană g/kg hrană 32 179 512 124 % admisie g/kg hrană g/kg hrană g/kg hrană Tabel 48: Producţia reziduală la încărcarea de hrană maximă 88/118 .1 3 5 12 368 6836 40 1.61 0.90 0.0 5 2b 21 716 3415 29 1.1 60.90 0.85 1.15 0.25 28 25.95 0.5 60.4 11.90 0.12 21 25.9 521 8.32 0.4 11.95 0.08 48.85 1.0 1192 0.1 10.6 21.0 1192 0.14 0.2 9.06 31.1 9.9 509 7.14 0.46 22 26.17 1.08 38.85 2.8 12.3 6.0 1192 0.85 1.3 12.2 15.13 0.20 1.17 1.14 0.61 0.90 0.6 5.90 0.3 4.8 12.15 0.15 0.1 10.60 0.19 0.96 0.8 1.39 19 26.9 509 7.25 1.2 60.0 1192 0.2 6.82 0.6 9.96 0.7 4.9 465 7.3 6.35 17 26.20 0.7 13.13 0.17 0.90 0.85 1.76 0.53 0.11 0.1 2 1b 24 845 3414 32 1.13 0.8 18.4 6.40 0.9 531 8.8 12.34 0.3 16.4 4.42 0.44 0.0 60.0 6.90 0.0 1192 0.8 12.00 0.15 0.7 14.06 41.90 0.36 0.74 0.60 0.4 7.90 0.4 8.13 0.04 0.8 60.8 12.7 4.63 0.9 446 7.85 1.0 8 3b 18 592 3416 26 1.19 25 25.2 19.39 0.43 20 26.60 0.9 12 8 3 126 6852 24 1.5 6.9 11 4b 15 476 3417 23 1.46 0.52 0.8 12.7 14.1 60.1 16.04 0.41 0.60 0.

un flux calibrat astfel încât calitatea apei să rămână în limitele acceptabile pentru peşti. care sunt aplicate în influxul din bazinul piscicol (oxigenare) sau în însuşi bazinul piscicol (aerare). care pot să apară în diferite dimensiuni de particule. RAS). Se poate observa că acolo unde un RAS convenţional reduce fluxul schimbării de apă din sistem cu 1%.2 1-2 1. din mâncare întreagă şi granule de fecale de câţiva mm până la particule de dimensiuni m. ambele în g/m . cu preţul adăugării de fluxuri prin sistemele de tratament.01-0. în funcţie de configuraţie (sistem flow through. Fluxurile care trec prin diferite compartimente ale sistemului de acvacultură.5-7. pentru că fluxul de schimbare al sistemului egalează fluxul prin bayinele piscicole. Sistemele cu reduceri în fluxul de schimbare a apei din sistem cu până la 15%.5 27 7 1-2 1-2 1-1.05-1 100-200 4-6 15-20 100-300 1 165 4.4 1 1. de exemplu în bazine lungi. nu sunt necesare fluxuri suplimatare. Unele deviaţii pot să apară sub condiţii de obturare extreme pentru fluxului.5 27 7 0. Unităţile de tratament au de asemenea nevoie de un flux de apă pentru a fi alimentate cu reziduurile ce trebuie tratate. În Tabelul 49. cu un timp de staţionare hidraulic mare.01 1. valuarea absolută este luată în considerare. Se poate vedea că un sistem tip flow through are nevoie de cantităţi mari de apă. în sistemele tip flow through se cheamă sisteme de refolosire. împreună cu alegerile făcute în acest studio de caz şi nişte parametrii de calitate a apei pentru nitrificare şi denitrificare (vezi de asemenea secţiunea Sisteme de tratament) .1 0.2 1-1. Această formulă funcţionează numai pentru substanţe mixate mai mult sau mai puţin ideale şi de aceea nu este aplicabilă pentru substanţele solide în suspensie. limitele de calitate ale apei şi valorile k pentru tilapia sunt date. un 89/118 . Oxigenarea şi aerarea reduc de fapt fluxul prin bazinele piscicole. refolosire.a arătat în secţiunea Producţia reziduală că producţia reziduală (P) este cel mai convenabil exprimată per kg de hrană. Prin adăugarea sistemelor de tratament.2 1 4. şi de aceea şi în fluxul de schimbare din sistem. fluxul de schimbare poate fi redus. Peşte Gamă 24-28 5.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Ritmurile fluxului Un flux constant de apă este necesar să treacă prin bazinele de peşte pentru a înlătura reziduurile şi pentru a împrospăta oxigenul.5 15 200 25 10 COD dizovat (g/m ) Solide în suspensie 3 (g/m ) Tabel 49: Limitele calităţii apei şi valorile k pentru corectarea variaţiei zilnice în producţia de reziduuri Cum s. sunt ptrezentate în Tabel 8. Formula generală pentru calcularea ritmului fluxului necesar este: Flux = abs [ k * P / ∆C] Flux k P ∆C = = = = Flux prin respectivul compartiment (m /timp) un factor care corectează variaţia zilnică în producţia reziduală (k ≥ 1) producţie (sau consum de O2) sau reziduuri (g/timp) diferenţa între Climit (limitarea (=flux de ieşire) concentraţia de substanţă reziduală în 3 chestiune) şi Cin (concentraţia fluxului de intrare a substanţei reziduale). rezultă că ritmurile fluxului sunt de asemenea exprimate per kg de hrană. 3 (2) Pentru că unele producţii sunt negative şi de asemenea diferenţa de concentraţie are semne diferite pentru bazinele de peşte ţi unităţile de tratare.2 1. Pentru unele tratamente.5 3 Parametrii de calitate apă Temperatură pH NH3-N TAN NO2-N NO3-N O2 CO2 (°C) (-) (g/m ) (g/m ) (g/m ) (g/m ) (g/m ) (g/m ) 3 3 3 3 3 3 Valoare k Gamă Opţiune Nitrificare Denitrificare Opţiune 27 7 0. cu reduceri mai substanţiale vorbim deja de sisteme de recirculare (RAS). rectangulare.

Sisteme de tratare În secţiunea Ritmurile fluxului s-a arătat că adăugarea de sisteme de tratare poate reduce fluxul de schimbare al apei din sistem.2 * 633 / 3 10.3 g/m (chenar 5).85 = 38. fluxul de schimbare necesar în sistem este redus de la 203 la 94 m /kg hrană. în special cu utilizarea unui USBMDR. În RAS fluxul prin bazinele de peşte pentru TAN este 3 3 acelaşi cu fluxul necesar prin filtrul de nitrificare (chenar 7).7kg N/349 kg hrană) 3 3 şi ∆C = 165 – 0 = 165 g/m . dar cresc sustenabilitatea sistemului de fermă. Calcularea ritmurilor fluxului într. P rămas după denitrificarea spontană = (15. Primul reziduu limitator supă acesta CO2.5] ≈ 59 m /kg hrană. 3 3 Pentru O2 .029 suspensie Schimbul în bazinul piscicol Nitrificarea fluxului Schimbul în bazinul piscicol Denitrificarea fluxului NO3-N n/a = nu este aplicabil Tabel 50: Fluxurile de apă prin compartimentele sistemului în m /kg feed.8 gN/kg hrană (= 1. De exemplu. se poate vedea în Tabelul 8 că prin adăugarea oxigenării unui sistem flow 3 through. În această secţiune. schimbul de căldură al ventilaţiei şi tratarea sedimentelor vor fi menţionate pe scurt.5 * 35 / 1.5gN/kg hrană (chenar 10) din care 3 3 85% este denitrificat şi ∆C = 10 – 165 = -155 g/m .187 0. în sistem flow through şi utilizarea sistemelor ∆C = Climit (presupunând ca nu există TAN în influent) şi 3 de aceea Fluxul = abs[1. Alegerea tratamentului care să fie adăugat este bazată pe primul componet rezidual limitator.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda sistem tip flow through ce integrează un USB-MDR oferă o reducere suplimentară de 0. Schimbul în bazinul piscicol Pentru TAN. aşa că Flux = abs[1 * (38. Flow through Refolosire Convenţional USB-MDR Schimbul în bazinele piscicole TAN O2 CO2 Solide în suspensie Alegere (maximul celor de mai sus) Schimbul în sistem Schimbul în bazinul piscicol NO3-N Înlăturarea fluxului de solide în 32 204 94 ? 204 32 59 37 ? 59 61 59 70 ? 70 74 59 74 ? 74 204 59 0. aşa că Flux = abs[1 * 4.210 Chenar 3.5] = 35 m /kg hrană.9) şi ∆C = 10.210 m /kg hrană. Denitrificarea.5 g/m (chenar 4). va fi discutată mai extensiv. 3 Pentru CO2 .8 / 165] = 0.029 m /kg hrană Denitrificare fluxului Pentru NO3-N. P = 633 gCO2/kg hrană (RQpeşte = 0. Două sisteme de tratare care nu reduc de fapt schimbul de apă din sistem. 90/118 . 3 n/a n/a 70 74 n/a n/a 70 74 n/a n/a n/a 0. adică primul reziduu limitator este oxigenul (-secare).15%. P rămas după denitrificarea spontană şi prin USB-MDR = 4. 61 m /kg hrană pentru RAS convenţional şi 75 m /kg hrană pentru RAS cu USB-MDR.85) /-155] ≈ 0. numai bazele vor fi acoperite. aşa că Flux = abs[1.800/349) * 0. sistemele de tratament vor fi discutate în ordinea următorului reziduu limitator. P = -512 gO2/kg hrană şi ∆C = -10. şi aşa mai departe.un RAS cu un USB-MDR.5 * 0. aşa că Flux = abs[1. Pentru cele mai multe sisteme de tratare. Schimbul în sistem Pentru NO3-N.2 * -512 /-10.3] = 74 m /kg hrană.

În studiul de caz. dar din producţia 3 de CO2 a peştelui (chenar 3) şi faptul că în practică un flux de 70 m /kg hrană este suficient într. aerarea cu bule este utilizată.8 g/m ).un RAS 3 3 convenţional ca să putem calcula o eficienţă a deposedării de 0. Cu concentraţia de O2 limitatoare (= concentrarea revărsării) a peştelui de 4. un fitru microecran tip drum (plasă 80 m) este folosit. apa din bazine egalează concentraţia din revărsare (vezi secţiunea Ritmurile fluxului). Prin aerare.lichid. plutire.4 şi un efectiv Cin = 4. Parametrii de control Suprafaţă de contact. aducând apa în contact cu gazul de oxygen îmbogăţit (oxygen tehnic). sunt asigurate prin oxigenare şi oxigenul tehnic este aplicat cu o eficientă de 80% (adică oxigen utilizat = 1. ∆C = -10. raportul gaz. în bazinele piscicole şi în flitrele de nitrificare cu pat în mişcare. Parametrii de control Distribuţia dimensiunii particulelor. raportul gaz.(µm). Parametrii de control Suprafaţă de contact. sau ca şi Climit is fixed (15 g/m ). Chenar 6.7 g/m (∆C = 10. Deposedarea de CO2 Aerarea în bazinele piscicole creşte efectiv ∆C = Climit – Cin for CO2 . un tip specific poate fi ales (http://www.5 g/m . prin bacterii.98g NO3-N + 2. Chenar 5.2 g/m (∆C = 10. Acastă reacţie se petrece în doi paşi. în sistemele de apă complet mixte. în oxigenatori tip low head. timp de contact. concentraţia de O2 din bazinul de peşte. cu nitritul (NO2) ca intermediar. Temperatură (°C). Întrun RAS cu USB-MDR mai mult CO2 este produs în filtrele biologice şi în Cin efectiv al bazinelor piscicole va fi Cin = 3 3 4. Prin oxigenare. hidrociclon) sau filtrare (filtre pe curs. Nitrificarea Înlăturarea TAN din apa de cultură din sistemele de acvacultură este în general făcută prin nitrificare.lichid. încărcarea de substanţe solide suspendate probabilă (g/m ) şi dimensiunea plasei. distribuţia dimensiunilor de particule reziduale va dicta designul.72g CO2 91/118 (3) . În acest studiu de caz.25 * O2 nevoi) Înlăturarea dioxidului de carbon Înlăturarea dioxidului de carbon este făcută prin de-gazare sau deposedare. Deposedarea se poate face prin aerare sau prin pomparea apei peste un filtru de scurgere (turn-trickling). Notă Din folosirea oxigenului tehnic în practică.Aceasta nu înseamnă că apa din din bazinul piscicol este suprasaturată. Nitrificarea este oxidarea biologică. În RAS nu cunoaştem Cin real. indirect prin distribuţia greutăţii particulelor pentru metodele gravitaţionale şi direct prin metodele de filtrare. Cu o eficienţă a deposedării SE efectiv ∆C = ∆C / (1 – SE).se/en/solutions/drumfilters) bazat 3 pe matricea Flux (L/s). conţinutul de oxigen poate fi crescut numai până la saturare. fitre microecran). descreşte Cin efectiv. Pentru toate tipurile. 3 Înlăturarea solidelor în suspensie Înlăturarea solidelor în suspensie din apa din acvacultură este făcută prin metode gravitaţionale (sedimentare. timp de contact.88g NaHCO3 0. apa din influx poate fi suprasaturată.25g O2 + 5.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Oxigenarea Oxigenul poate fi adăugat apei din cultură prin aerare.3 g/m ). a amoniacului (NH3) în nitrat (NO3). aducând apa în contact cu aerul şi prin oxigenare. se presupune că toate nevoile de O2. pein diferite grupuri de bacterii. ale peştilor şi bacteriilor.lichid (G/L ratio) de 0. cu un raport gaz.5 g/m . În acest studiu de caz. Oxigenarea Cu oxigenatorii tip low head.26g COD + 0. Filtru tip drum Pentru designul fitrului tip drum.hydrotech. afluentul bazinului este adus la 200% saturare 3 3 3 = 15 g/m .05. Chenar 4. apa este oxigenată la intrarea în bazinele. Ecuaţia reacţiei totale este 1g NH3-N + 4.

în afară de NO3. 0. Concentraţia 0.6 pe parcursul unei TAN and O2.numitele biofilme. în g/m /d.8 studiu de caz a = 0.1.26 g COD este produs. darn u şi la Average concentraţii mai înalte. Fluxul necesar prin filtrul de nitrificare este: 3 (5) Flux (m /timp) = P / ∆C Parametrii de control pentru proiectarea reactorului de nitrificare sunt deci concentraţiile medii deTAN şi O2. Rata de reacţie este de 2 aceea exprimată per suprafaţă de mediu din plastic.3 Actual O2 de reacţie este dependentă de acea 0.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Din această reacţie se poate observa că procesul consumă oxygen şi alcalinitate şi produce. ca rate 0. bacteriile de nitrificare sunt în general crescute pe un mediu din plastic. trebuie să se propage în biofilm. Pentru 0.7 TAN la care unul sau celălalt devine O2 = 5 mg/L 0. iar rata medie de case study is also shown.6 substratul limitator al ratei este 3. iar aproximativ 0. Cu suprafaţa specifică a materialului de biofiltru (m /m ). concentraţia medie de TAN va fi mai scăzută Figure 26: Nitrification rate (g TAN/m2/d) as affected by the concentrations of decît [O2]/3.1 nitrification de TAN de unde are loc tranziţia. O2 = 7. volumul necesar al acestuia poate fi calculat. 2 (4) Rate de nitrificare r (g/m /d) = a * √[TAN] + b Valorile lui a şi b depind de tipul de reactor de nitrificare folosit.5 mg/L Raportul concentraşiilor de O2 şi 0. biomasă de bacterii şi CO2. Parametrii de control Concentraţiile de TAN şi O2 în reactorul de nitrificare.4 la concentraţii scăzute de TAN.0 şi tara maximă de nitrificare. În sistemele de acvacultură. Nitrification rate r (g/m2 /d) 92/118 . Pentru fiecare g de TAN 4. Acestea vor determina rata de nitrificare reală şi de aceea suprafaţa totală necesară pentru nitrificare şi 2 3 fluxul necesar prin reactorul de nitrificare. TAN şi O2. rata depinde de concentraţie la o putere de ½ (sau √[Concentraţie]). sunt 0 1 2 3 4 dependente de concentraţia de O2. Din moment ce substraturile reacţiei. nitrificare va fi de asemenea mai scăzută.25 g de O2 şi aproximativ 1echivalent de alcalinitate este necesar. The average nitrification rate in the 100 MT tilapia farm in this părţi din zi. Datorită cineticii propagării.6. Se poate corecta prin considerarea [TAN]mediu = Climit / k (pentru k vezi ecuaţia 2 din secţiunea Ritmurile fluxului).65 şi b = -0. Notă Unde Climit pentru TAN este TAN (mg/L) aproape de [O2]/3.5 Aceste relaţii sunt prezentate în O2 = 3 mg/L Figura 27. această depenţă ia forma unei reacţii ½ . rata reacţiei este dependentă de concentraţia substratului limitative.9 fitrul pat în mişcare folosit în acest 0. aţa.order reaction.6 .2 concentraţie de TAN. rata 0. unde se poate vedea că 0.

COD utilizat de către bacteriile de denitrificare poate fi de origine internă (fecale şi hrană neconsumată) sau sludge out externă (ex.085g NH4-N + 5. 3 3 Fluxul necesar prin filtrul pat în milcare este Flux = 12.35 g COD/g COD). Reacţia de denitrificare are un număr de paşi. deci cu cantitatea de N care trebuie oxidat la o încărcare maximă a hranei de 12.35) = 4. Fitru de nitrificare tip pat în mişcare.95 * 75 = 67 m . [O2] / [TAN] este aproape de 3. în afară de N2. care la rândul ei este dependentă de viteza fluxului (m/h)(Figura 29). este folosit. Necesarul total de COD este de aceea 2.58 3 / 800 = 28 m din biorings sunt necesare. reactor cu un pat de sedimentare cu flux ascendent agitat. aşa că volumul 3 apei de nitrificare este 0.5 g/m şi [O2 ] = 4. de NO3 la gaz N2. NO şi N2O ca intermediari. 81 m volum apă) şi fluxul necesar prin filtrul tip pat în mişcare va deveni 74 m /kg hrană. aşa.600 / 0.8 kgN/d.86 / (1 – 0. Totuşi dacă este mai puţin COD disponibil. ascendent –Reactor de denitrificare Folumul necesar de sedimente pentru reactorul de denitrificare Manure Denitrifying Reactor (USB-MDR). alcalinitate şi biomasă de stirrer bacterii.5 / 1.4g COD 1.88g CO2 (6) Din această reacţie se poate observa că procesul consumă COD şi produce. Notă: ∆C şi fluxul au fost determinate simultan prin repetare. 2 3 Filtrul tip pat în mişcare este umplut cu biorings cu o suprafaţă specifică de 800 m /m . Fiecare g de NO3-N poate oxida 2. metanol). şi de 3 densitatea sedimentelor (gVSS/m ).600 / 0.4 = 71 m .1 g/m şi rata de nitrificare r = 0.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Chenar 7. aşa 3 ca volumul total va fi 27 / 0. numit şi îngrăşământ natural.91 echivalent de alcalinitate şi 1.58 2 gN/m /d. Denitrificarea este făcută prin bacterii hetrotrofice aerobe facultative.numitele biofilme sau în creştere suspendată ca şi supă bacteriană (mâl). Denitrificarea este reducerea biologică . este determinat de capacitatea specifică a sedimentelor NO33 N de înlăturare (gN/m /d). rata de reacţia va fi mai scăzută. Pentru RAS cu USB-MDR.54 g COD sunt produse (0.4 g COD / g N. Volumul total al reactorului este determinat de raportul volumului sedimentelor/ volum total.6 şi de aceea media [TAN] în 3 reactorul de nitrificare este [TAN]medie = 1. Bacteriile de denitrificare pot fi crescute pe mediu din plastic.1] – 0. (Figura 29). În acest caz. Notă Chiar şi atunci când nu este COD water out disponibil. va mai fi o mică înlăturare endogenă (‘starvation’) de NO3-N. 3 3 3 Denitrificarea Înlăturarea nitratului (NO3) din apa de cultură poate fi făcută prin denitrificare. COD intern. cu NO2. mai mult N a fost oxidat (15. vezi chenar 9). Reactorul este agitate pentru a water in facilita ieşirea gazului azot din patul de sedimentare. prin bacterii.54g COD + 1g N2 + 0. Această capacitate specifică de înlăturare depinde de raportul COD/NO3-N al afluentului (Figura 30) de cantitatea de bacterii prezente. Se presupune mai departe că 95% din volumul total este apă.86 g de COD în timp ce 0.65 * √[1.360 / 349 = 61 m /kg hrană. chenar 10) şi de aceea 34 m biorings sunt 3 3 3 necesare (85 m volumtotal. de aici numele de USB-Manure Denitrifying Reactor (USBFigure 27: Pat de sedimentare cu flux MDR)(Figura 28). Filtrul tip pat în mişcare este umplut cu un factor de umplere de 0. 12.Upflow Sludge Bed (USB) reactor. Cu Climit pentru TAN = 1.59 ≈ 21. 93/118 . Diametrul şi înălţimea reactorului pot fi calculate din volumul total şi din viteza fluxului.4.360 m /d or 21.4 ≈ 1.este folosit.1 ≈ 0.6 kgN (pentru RAS conventional. Ecuaţia reacţiei totale este 1g NO3-N + 4.5 g/m .49g NaHCO3 + 0.

MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Sludge removal rate (gN/kg VSS/d) 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 7 Sludge density (g VSS/m3) 30 25 20 15 10 5 0 0 0.9.82 kg 3 N/m /d.7/3)/[(1. Pt. Parametrii de control COD/NO3-raport N în reziduurile afluente. 40 kW în RAS conventional. Pierderea de căldură prin ventilare poate fi substanţială.045 * 18 ≈ 0.4 (ecuaţia 6). Tratarea sedimentelor Pentru a preveni deversarea masivă de reziduuri solide diluate (fluxul de spălare al filtrului drum conţine mai 94/118 .6 0.7 la 0.8 y = -22.38 m/h. Diametrul USB-MDR poate fi calculat din secţiunea transversală. Figura 28: Densitatea sedimentelor influenţată de rata fluxului ascendent în USB-MDR.3 kg NO3-N disponibil după denitrificarea spontană.o fermă de tilapia intensivă. = 27.8/2) * π] ≈ 3. În acest studiu de caz. Chenar 8.3 / 0. Raportul COD/NO3-N în reziduurile afluente ale USB-MDR este 5. Ventilaţia schimbului de căldură O fermă intensivă de tilapia trebuie ventilată pentru a păstra concentraţia de CO2 din aer în limite acceptabile.2 0.1 (chenar 10). 11.82 = 13.7 / (349/24 * 0.000 m gaz/an) şi în acelaşi timp ar reduce cantitatea de apă evaporată de la 2. as SRT = 250 / 10.9/1. Timpul de staţionare al sedimentelor poate fi calculat din cantitatea de sedimente prezentă 3 3 (13.5 L/kg hrană.4m.m3.5 = 24d. ceea ce aduce timpul de staţionare hidraulic la HRT = 27. rata maximă este de 45 gN/kgVSS. 44.000 m gaz/an.8 R² = 0. alegem să instalăm USB-MDR ca 3 unităţi.8m.6 x + 26. care la rândul ei poate fi calculată din fluxul prin USB-MDR (chenar 3) şi din rata fluxului ascendent.Manure Denitrifying Reactor (USB-MDR).9m din sedimente este necesară.9m * 18kg VSS/m = 250kg) şi din cantitatea zilnică de sedimente produsă(14.210/3) / π] = 1. Pentru flexibilitate. iar rata specifică de înlăturare a sedimentelor este 0. 3 11 kW (12. 3 Cu 11.5kg.210) = 9h. Înălţimea USB-MDR devine atunci (27.8 = 18 kg VSS/m (Figura 10). se presupune că rata de înlăturare a sedimentelor scade linear cu scăderea în raportul COD/N ratio. box 10). 2 fiecare cu un diametru de 2*√[(349/24 * 0.simplificare. Pat de sedimentare cu flux ascendent-Upflow Sludge Bed – Reactor de denitrificare a îngrăşămintelor naturale. Volumul total al USB-MDR este 2 * 13. Aplicarea schimbului de căldură asupra ventilării aerului ar economisi ca. Rata de înlăturare endogenă este de 16 gN/kgVSS. în acest 3 studiu de caz. care este peste 4. am ales o rată a fluxului ascendent de 0. Cu resipa de COD intr.662 COD / NO3 -N ratio Upflow rate (m/h) Figura 29: Rata de înlăturare a sedimentelor influenţată de COD/NO3-N raport afluent apă. aşa că densitatea sedimentelor este -22.38 + 26.4 0.42=10.6 * 3 0. aşa că rata de înlăturare a sedimentelor este maximă la 45 gN/kg VSS/d (Figura 9).7.

Mai departe o denitrificare spontană de 10% din N oxidat este presupusă. plutire şi filtrare microecran. un conţinut de materie uscată sedimentară finală de 9%.3. P şi COD în RAS convenţional. se poate deduce că 98% din N dizolvat este oxidat. îngroşarea sedimentelor poate fi aplicată.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda puţin de 0. Sedimentele USB-MDR din USBMDR RAS sunt îngroşate prin utilizarea Geotubes şi a polimerilor. 95/118 .1% materie uscată) şi pentru a reduce costurile de eliminare pentu sedimente. Figura 30: Diagrama fluxului de N. Evaluarea rezultatelor unui RAS convenţional în comparaţie cu un RAS cu modul MDR Rezultatele RAS convenţional Fluxurile şi soarta componenţilor reziduali la încărcarea maximă de hrană într. Aceasta poate fi făcută cu metode de eliminare a solidelor cum am descries mai sus. sedimentele din spălarea prin filtrul drum din RAS convenţional sunt îngroşate prin plutire. oferind un conţinut de materie uscată sedimentară finală de 2%. şi 50% din COD dizolavat. În acest studiu de caz. O altă metodă de filtrare este utilizarea de Geotubes. saci textili ţesuţi foarte rezistenşi din polipropilenă folosiţi adeseori pentru controlul şi uscarea sedimentelor. Din calitatea apei observată în practică într.un RAS convenţional sunt prezentate în Figura 30. 9.un RAS convenţional în ZonAquaculture.2. sdimentare (bazin de digestie).

Din Noxidat. Mai departe. 2. or 65. concentraţia de CODdizolvat din sistem va fi de 12.000/349 ≈ 186 L/kg hrană.65*12.3 = 2. Calucularea lui N şi a fluxurilor de COD în RAS convenţional.aceasta va rezulta ăntr. acumularea tuturor substanţelor cunoscute şi necunoscute creşte exponenţial cînd se scade suplimentar schimbul de apă. Pentru a păstra o concentraţie de NO3-N în sistem de 165 g/m . rezultând 41kg CODsolid şi 22kg COD (re-) dizovat. dar nu mai există NO3 şi COD disponibile. Totuşi. o denitrificare spontană de 15% din N oxidat este presupusă.un flux al depunerilor de 54/21.5 m /d.3kg) este denitrificat 3 spontan.077 = 0.1kg Ndizovat. lăsând 10.30g COD/g COD.1kg Nfecale este înlăturat de către filtrul drum cu o eficienţă de 0. 85% este denitrificat. 3 Bazat pe schimbul total de apă din sistem de 65 m /d. Rezultatele unui RAS cu un USB-MDR Fluxurile şi soarta componenţilor reziduali la încărcarea maximă de hrană într.3kg există 13.30) = 10kg COD înapoi la CODsolid.000/65 ≈ 3 177 g/m . sau 2.65. oferind 1.26*0.un RAS cu denitrificare din ZonAquaculture se poate trage concluzia că 56% din COD dizolvat este oxidat.16kg N la Nsolid. adăugând 0. care se presupune că este în întregime oxidat. Bacteriile heterotrofice au o CODproductivitate de 0. Schimbul de apă din sistem ar putea fi redus în continuare.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Chenar 9.74kg N (re)dizolvat. Cele 62kg CODfecale sunt înlăturate de către filtrul drum cu o eficienţă de 0. din care din nou 65% este este captat de către filtrul drum. O cantitate suplimentară de 3kg CODsolid provine din productivitatea nitrificării (vezi mai sus) şi din denitrificarea spontană. pe când din NO3-N rămas. Restul de 1. din care 50% (36kg) este oxidat. Din calitatea apei observată în practică într.700/165 = 65 m /d. Împreună cu 43kg CODrest sunt 72kg CODdiszolvat.un RAS cu un USB-MDR asunt prezentate în Figure 31. Cu un conţinut de COD al depunerilor de 21. adăugând 0. schimbul de 3 apă din sistem ar trebui să fie 10. din care din nou 65% este capturat de către fitrul drum.0kg adăugat la Nsolid provine din productivitatea (creţterea biomasei) denitrificării spontane şi din oxidarea COD (vezi mai jos). 10% (1.6*0.3 L/kg hrană.65*36*0.500/349 ≈ 7.7kg NO3-N rămas.65.3kg/m (20kg/m matrie uscată.30/(1-0. rezultând o deversare reziduală totală de 3 3 COD solid de 54kg. Nitrificarea are un CODproductivitate de 0. 96/118 .26g COD/g N. cenuşă 3 25%). Împreună cu Nexcreţie 12.38kg Nsolid şi 0.

MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Figure 31: Diagrama fluxului de N. P şi COD în RAS cu USB-MDR 97/118 .

7kg mai mult N este re-dizolvat în USB-MDR (vezi mai jos).35)-2.9kg/m (90kg/m materie uscată.. o concentraţie de 3 3 COD de circa 200g/m şi o concentraţie de fosfat P de circa.9 = 0.8kg care se presupune să fie în întregime oxidat.1kg). P and COD în RAS cu USB-MDR. Pentru a păstra concentraţia de NO3-N în sistem de 165 g/m .95)/95.86). conţinut de cenusă 3 25%).700/165 = 10 m /d. Notă: procentul de 85% a fost de fapt ales pentru a menţine un schimb al apei în sistem de aproximativ 30 L/kg hrană.86/(1-0.4 = 5. din care din nou 65% (ca.21 gP/gCOD) ne se vede în practică. În RAS cu un USB-MDR. aducând Ndizolvat total la 15.7 L/kg hrană. 2.reciclate” (biomasă bacteriană). Cu un conţinut de COD al sedimentelor de 95. dar de asemenea că trebuie să existe o scufundare de fosfor în sistem pentru că Pproductivitatea cerută pentru a menţine o astfel de concentraţie (P USB sludge = 0. . Din calitatea apei observată în practică într.9kg CODproductivitate. rezultă un flux al sedimentelor de (25*0. producând [2.4kg). schimbul de apă din sistem ar 3 trebui să fie de 1.a observat în practică. aşa cum s.7 = 14.proaspete” (fecale) şi pentru 30% din reziduurile . or 250/349 ≈ 0.un RAS cu denitrificare din ZonAquaculture RAS.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda Chenar 10. lăsând 3 1.7kg NO3-N denitrificat.. Notă Se poate observa că CODsolid în reziduurile afluente ale USB-MDR consistă în 70% (41kg/58kg) de reziduuri . 10kg) este captat de către filtrul drum. 35g/m . şi luând în considerare tot N biomasa de bacterii (2.25 m /d. Într. Împreună cu CODsolid rămas de 15kg.un sistem Geotube.86] * 9.000/349 = 30 L/kg hrană. Cele 9. 95% din acesta 3 3 este captat. După denitrificarea spontană (15%. 98/118 .1 gCOD/gN.oxidează” 28kg COD (9.4kg)ramas se presupune a fi 85% denitrificat. Raportul COD/NO3-N în apa afluentă din USB-MDR este de 58/11.7kg NO3-N rămas.. sau 10. NO3-N (11.7 * 2. cu 2. Efectul denitrificării asupra fluxurilor de N. se poate trage concluzia că 56% din CODdizolvat eate oxidat. În RAS cu un USB-MDR este de asemenea disponibil mai mult CODsolid (58kg). rezultă o deversare de 25kg de reziduu solid total COD . aprox.

aop şi bicarbonat.58 62 1060 2.0 38 1. Parametrii de sustenabilitate Parametrii de sustenabilitate.2 1.5 1. Convenţional Utilizarea resurselor Puiet(#/kg) Hrană (kg/kg) Electricitate (kWh/kg) Încălzire (kWh/kg) Apă (L/kg) Oxigen (kg/kg) Bicarbonat (g/kg) Muncă (h/MT) Utilizarea nutrienţilor Azot (% din intrare) Fosfor (% din intrare) COD (% din intrare) TOD (% din intrare) 32 43 32 32 32 43 32 32 1. cu 30% pentru CO2 şi cu 58% pentru TDS.4. utilizarea nutrienţilor ca % din date de intrare.2 1.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 9. Deşi RAS cu USB-MDR are necesităţi mai ridicate de electricitate.22 2.2 1. oxygen.8 189 40 227 48 1.0 238 1. utilizarea resurselor per kg recoltat.2.3 84 9 95 11 1.8 10. cu 61% pentru TOD. nevoia de bicarbonat (alcalinitate) este practic nulă când denitrificarea este aplicată. costurile de producţie reale per kg recoltat sunt cu 10% mai scăzute decît cele pentru RAS convenţional.4 4. muncă (şi investiţii).26 a 107 13. utilizarea nutrienţilor ca % din date de intrare.5 3.22 1.18 252 12. deversarea reziduală per kg recoltat. utilizarea resurselor per kg recoltat.6 5. Se poate observa că RAS cu USB-MDR are un necesar mult mai scăzut de căldură. deversarea reziduală per kg recoltat pentru RAS convenţional şi RAS cu USB-MDR sunt prezentate în Tabel 51.5 37.9 7. Apa deversată este redusă prin integrarea unui USB-MDR cu 81% pentru N. cu 59 % pentru COD. 99/118 .10 28 2000 a) În practică. Tabel 51: Parametrii de sustenabilitate.1 USB-MDR Deversare reziduuri Azot Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) Fosfor Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) COD Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) TOD Solid (g/kg) Dizolvat (g/kg) CO2 (kg/kg incl gas) TDS (g/kg) Conductivitate (µS/cm) Convenţional USB-MDR 8.2 0.

la scară de laborator. De aceea. unicelulare şi filamentoase). Microorganismele ataşate au o rată relativ ridicată de creştere şi se regenerează repede după perturbare.3. unde perifitonul creşte pe stâlpi sau pe fundul apei puţin adânci. criteriile de design pentru un PTS în RAS au fost explorate. protozoare şi metazoare (ex. Principiile modulului Patru sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS) identice. Modul –Sistem de filtrare pe bază de perifiton . Prin urmare operarea sistemelor cu perifiton la un raport ridicat C:N poate fi recomandată. Fiecare sistem a constat în un bazin de peşte de 70 l. În timp ce creşte. Bazinul de peşte a fost plasat astfel încât vibraţiile de la PTS (datorită stropirii cu apă din galeata care basculează din PTS) să nu ajungă la bazinele piscicole.3.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 9. organică şi anorganică şi menţine astfel calitatea apei favorabilă pentru organisme acvatice.3. Pe scurt. indusă de acţiune a valurilor asupra PTS. cu atât mai înaltă este calitatea perifitonului. Cu cât sunt mai mulţi nutrienţi disponibili în mediul de cultură. iar peştii au fost hrăniţi 8 – 11 g kg Populaţia a fost introdusă la o greutate medie individuală de 30-70 g. făcând electricitatea şi forţa de muncă foarte costisitoare. intensificând nitrificarea. Tehnologia PTS pentru purificarea apei în RAS nu este viabilă commercial pentru că este necesară o arie de interior iluminată. În heleştee.un mediu fototrofic. la 5 kg per sistem. În acest proiect. Prin creşterea raportului C/N de la 10 la 20. 9.3.1. Descriere generală a studiului de caz Un sistem de filtrare pe bază de perifiton (PTS) ansamblu heterogen dezvoltat natural de microorganisme ataşate. în timp ce se bazează pe înlăturarea solidelor şi unităţi de biofiltrare pentru a menţine o calitate a apei favorabilă. biofilmul de perifiton se dezvoltă într. Aerul era furnizat fiecărui sistem prin pietre de aer. Cea din urmă poate fi atinsă prin integrarea unui mic PTS în RAS pentru a preveni dezvoltarea excesivă a bacteriilor. 300W. Fiecare sistem a avut un volum total de 185 l.2.Periphyton Turf Scrubber (PTS) 9. Un filtru mic de scurgere a fost adăugat fiecărui sistem pentru a evita vîrfuri în concentraţiile de NO2 . Nematode.8 -1 d cu 43-47 % dietă cu proteină comercială. Un număr de diatomee bentonice (centrice. 100/118 . Fiecare bazin PTS era dotat cu o plasă ecran de 3mm din oţel inoxidabil care susţinea creşterea perifitonului şi cu o găleată basculantă de plastic care se umplea şi se golea de 4 ori pe minut pentru a crea valuri peste ecrane (6 l/min). 230V/50Hz. 28W. sedimentele nu vor fi captate şi cea mai mare parte a lor se va scufunda pe fund. mici anelide şi microcrustacee) sunt de asemenea asociate cu vegetaţia de alge.3. alimentând filtrul de scurgere cu un flux de apă de 6 l/m) şi un încălzitor electric (tip Heizer 300. Apa de evacuare din bazinul piscicol curgea în bazinul PTS şi apoi în bazinul colector unde apa era încălzită şi pompată în filtrul de scurgere înainte de a curge înapoi în bazinul piscicol. un colector de apă de 70 l conţinând o pompă submersibilă (tip Eheim 1250219.96 m şi o adâncime a apei de aproximativ 1 cm. Datorită aerării constante. penate. dar afectează mai puţin cantitatea de perifiton produsă.un mediu bogat în oxigen. mineralizarea materiei organice înaintează mai rapid şi mai puţină materie organică de acumulează pe fund. menţinând temperature apei la 25 ± 2 °C) şi un bazin de 40 l PTS. Folosirea unui PTS într. Perifitonul este o excelentă sursă de hrană pentru multe specii de peşti în apa naturală. din care vegetaţia de alge trebuie recoltată regulat. Cu toate acestea.un sistem de acvacultură cu recirculare (RAS) este inovativ. Populaţii varietate de bacterii. Per kg de hrană (91 % materie uscată) 70 g AFDM perifiton a fost recoltat la o intensitate scăzută a luminii. capacitate maximă 20 l/m. Factori de succes şi constrângeri Studiile despre HSL şi raportul C/N au fost effectuate la o intensitate scăzută a luminii . beneficiile unui PFT includ producţia de perifiton ca şi hrană adiţională şi îmbunătăţirea calităţii apei. 9. Tilapia de Nil (Oreochromis niloticus) au fost introduşi în fiecare sistem la o densitate fluctuând între 2 până -0. 230V. cyanobacterii occoide şi filamentoase şi alge verzi bentonice filamentoase domină în vegetaţia de alge. perifitonul captează materie în particule şi dizolvată. au fost folosite în experimente. Mai puţin oxigen este disponibil pe fundul heleşteului decât în PTS şi acumularea excesivă de materie organică va face rapid fundul anoxic. incluzând microalge şi bacterii care colonizează o suprafaţă scufundată într. Experimentul care compara intensitatea ridicată si scazută a luminii a arătat că lumina afectează puternic calitatea apei din sistem. 2 Pentru toate sistemele. parametrii de design dezvoltaţi pentru un RAS intensiv va permite integrarea tehnologiei PTS ca o mică unitate în RAS sau ca o unitate mare în sisteme de exterior. bazinul PTS a avut o arie a suprafeţei de 1. există indicii conform cărora vegetaţia de alge reduc bacteriile coliforme în apa reziduală terţiară şi astfel poate ajuta la menţinerea unei calităţi microbiene favorabile a apei în bazinele de cultură RAS.

4. Densitatea maximă a sedimentare 3 peştelui în bazin/ heleşteu este de 15 kg/m . Printr. Încărcarea iniţială cu hrană este 10. 9. o producţie de tilapia de -1 -1 -2 -1 5000 kg ha yr poate fi atinsă (presupunând o productivitatea a perifitonului de 2. Crapul comun este introdus ca şi populaţie la o densitate de 28 50-g 3 peşte m . 7-8 şi 13-17% din intrarea de P au fost înlăturate în PTS.6% în studiul cu raportul C/N ratio. 11.3. Cavitatea de sedimentare 3 este golită săptămânal (un volum de aprox. Acesta este un heleşteu cu o suprafaţă instalată de două ori mai mare decât aria heleşteului. aprox.au acumulat în PTS. 50% din sedimente s. Din bazin/ heleşteu. tilapia în exclusivitate masculi de 25 g sunt introduşi ăn -2 heleşteul cu perifiton la o densitate de 2 fish m . 50% în colectorul de apă. Din intrarea de N prin hrănire. Înlăturând sedimentele din PTS numai la sfîrşitul experimentului sau la intervale săptămânale a rezultat în rate de acumulare similare. în comparaţie cu 10% din studiul raportului C/N şi 5-9% în studiul despre intensitatea luminii.5 101/118 . În special în studiul raportului C/N producţia de perifiton a scăzut pe perioada studiului. O dietă cu 40% -1 proteine este folosită.6 – 9.5 g m d şi o utilizare de 75%). Observând masa de echilibru a azotului. în care nutrienţii dispar din sistem fără opţiunea de a le refolosi. producţia de perifiton a fost foarte diferită în cele trei studii de caz. După aprox. cu o cavitate de sedimentare. combinaţia dintre PTS şi filtrul de scurgere a fost suficientă pentru a menţine o calitate a apei favorabilă producţiei de tilapia de Nil. În toate experimentele. pe când asta nu s-a întâmplat în studiul pentru intensitatea luminii.34 pentru perifiton AFDM poate fi obţinut şi. 3% în experimentul cu raportul C/N. Mişcarea apei creată Producţia de peşte de pompele airlift este suficientă pentru a circula Heleşteu de perifiton: tilapia/crap apa prin întregul sistem. 12% în studiul HSL şi 3. Parametrii de performanţă ai studiului de caz PTS au fost folosiţi pentru a conceptualiza un heleşteu intensiv ca şi parte din unitatea de recirculare. Peştii cresc până la o dimensiune maximă de 300 g în 4. Biomasa recoltată este ± 5000 kg. Descrierea unităţii de producţie Parametrii pentru un heleşteu intensive cu crap Bazin piscicol 333 m2 comun ca şi parte dintr-o unitate de recirculare Heleşteu de 300 sunt prezentate în Tabel 52. Densitatea maximă de peşte 2 din heleşteul de perifiton este de 0.un bazin de deversare. 2 9. circularea şi revărsarea 15 l/sec bazinului/ heleşteului este făcută cu pompe airlift Fluxul de apă Bazin piscicol: crap comun (acţionate cu aer comprimat). Aerarea. Durata culturii este de aprox. Un raport de conversie a hranei de 1. 1. 15-30% din P sau N intrate au fost recoltate şi au putut procesate pentru folosire ulterioară. 7% din N de intrare a fost înlăturat cu sedimentele din PTS în studiul HSL. apa curge datorită gravităţii către un heleşteu cu perifiton.8 -1 kg d . 10 m m). Pentru intrarea de P. O cantităţi mici din P şi N de intrare au fost recuperate prin perifitonul recoltat. apa Tabel 52: Parametrii pentru unitatea de producţie curge către un heleşteu de sedimentare.9% în studiul cu intensitatea luminii.4. 9% în studiul HSL şi 5. Adâncimea apei este de 80Zonă de substrat 2000 100 cm. producţia de perifiton şi efectul asupra calităţii apei au fost calculate per m de biofilm.2 – 4. Pentru fosfor. Cu aproximaţie. cantităţile recuperate au fost de 1. Sedimentele colectate pot fi utilizate ca şi fertilizator. 52% din DM din perifitonul colectat a fost proteină indicând că perifitonul produs este o hrană pentru peşte de bună calitate. Aparent. raportul C/N şi respectiv studiul intensităţii luminii. Nitrificare în filtrul de scurgere şi în PTS au contribuit considerabil la nitrificarea din sistem şi în toate cazurile schimbul de apă a fost necesar pentru a păstra -1 concentraţia de NO3-N sub 150 mg l .4. într. Efectul perifitonului asupra producţiei în heleşteele extensive a fost testat exclusiv de către echipa de cercetare Wageningen. Acesta este un avantaj faţă de sistemele deschise. Când combinăm sedimentele şi înlăturarea perifitonului din PTS. Motivul pentru acestea nu este clar.1 kg d . Beneficiile implementării Sedimentele ce se acumulează în sistem au fost un important canal de scurgere pentru nutrienţi. 6 luni. Peştii cresc până la 500-550 g în 180 zile. ţinând seama de productivitatea perifitonului.un heleşteu de 1 ha cu o arie de substrat pentru dezvoltarea perifitonului egală cu suprafaţa heleşteului.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda 158 g AFDM la o intensitate ridicată a luminii.1. totuşi 20-30% era eliberat cu schimbul de apă. 9. iar Heleşteu de perifiton 1000 3 dimensiunea 333 m . De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Cum se administrează un heleşteu model ce produce 5 tone de peşte pe an cu modulul PTS Cu studiul PTS. încărcarea finală de hrană este de 67. chiar şi la aceeaşi intensitate a luminii.0% în studiul cu intensitatea luminii.5 kg/m .5 luni după popularea cu crap comun.

cu investiţie iniţială mare. • Suprafaţa mare de biofiltre din sistem (aria de suprafaţă a Table 53: N and P data for intensive heleşteului + aria de pe stâlpi) va stabiliza calitatea apei. Hrana din sistem este de 6200 kg.2% P) Total N în hrană N în sedimente N în perifiton N in fitoplancton Total P în hrană P în sedimente P în perifiton P în fitoplancton N recuperat la crapul comun P recuperat la crapul comun N recuperat la tilapia P recuperat la tilapia N neînregistrat P neînregistrat kg 6 200 397 77 40 24 74 17. pierderea de apă prin evaporare este compensată. cu populare cu tilapia în timpul celor mai calde luni ale anului. parţi considerabile din intrarea de N şi P sunt recuperate în sedimente care pot fi un excelent fertilizator. 40 % proteine. Dacă sunt nou construite. 17 % din N intrat şi 23% din P intrat vor fi recuperate din sedimente. O zonă de producţie destul de mare este necesară. planctonul şi perifitonul vor rămâne într. Bugetul de nutrienţi al fermei Înlăturarea sedimentelor de pe fundul heleşteului va fi bogată în N şi P şi poate fi un bun fertilizator pentru culturile agricole. Un pilot ar trebui testat iniţial în practică.7 8 9. Sursa alternativă de energie este necesară. în timp ce timpul de retenţie din heleşteul de perifiton este de 1. Producţie de 5 până la 10 ori mai mare decît din heleşteele tradiţionale extensive. 1. Sursp de încredere pentru puietul necesar primăvara. venituri suplimentare pot fi generate din cultivarea de legume. Descriere Hrană totală (40% prot. Mai mult pământ disponibil pentru dezvoltarea naturii sau alte activităţi.MANUAL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Olanda luni. nu există apă care să părăsească ferma.un stadiu productiv (Table 53). Avantaje şi dezavantaje ale heleşteului intensiv/ sistemului de perifiton Avantaje: • Retenţia nutrienţilor şi recuperarea lui N şi P din sistem este foarte ridicată: 38 % din N de intrare şi 60 % din P de intrare sunt reţinute în peşte. O unitate cu 5 tone este încă foarte mică. în timp ce pentru biofilmele ataşate aceasta nu este o problemă. În heleşteul cu perifiton N şi P sunt reţinute de către fitoplancton şi perifiton. Nu este administrată hrană. Aerarea constabtă este necesară. common carp/tilapia production unit Rata de circulaţie în bazinul piscicol/ heleşteu este de 4 ori pe zi. În plus. Dacă există pământ disponibil adiacent bazinului de sedimentare. Risc neglijabil de intoxicare cu amoniac. în fiecare an. Datorită păşunării de către tilapia. În plus. de aceea utilizare a unor suprafeţe de teren mai scăzute. asfel încât pierderile prin infiltraţii să fie neglijabile. 2 Aria totală a suprafeţei este de aproape 2000 m şi pierderea 3 prin evaporare este de 3000 m .8 % 104 26 5.3 136 40 16 4.6 zile.5 3. • • • • • • • Dezavantaje: • • • • • 102/118 .4.2. toate heleşteele sunt căptuşite. Utilizarea apei Cu excepţia sedimentelor. evitând înflorirea excesivă de plancton. ceea ce presupune costuri ridicate cu energia. Pentru dezvoltarea fitoplanctonului acest timp este scurt. Impact foarte scăzut asupra mediului Risc scăzut pentru infecţii cu patogeni şi paraziţi Nevoie scăzută de medicamente şi tratament chimic Ciclu de producţie annual.6 3.

1. Datorită optimizării perioadelor de recoltare şi distanţelor scurte de transport între Tropenhaus şi clientul final (persoane private. supermarketuri etc. Apa bogată în nutrienţi din producţia de tilapia este folosită pentru irigare şi serveşte ca fertilizator pentru fructele tropicale cultivate în seră. peştii crescuţi sustenabil şi fructele pot fi produse pe o bază viabilă economic. Pe baza rezultatelor promiţătoare ale proiectului pilot.). Principalele obiective ale proiectului sunt: • • • • • să se considere reziduurile ca resursă.se pe abordarea producţiei în policultură din Asia de Sud. produse organic. Producţia de căldură reziduală anuală este de aprox. Un element cheie al Tropenhaus este modulul de acvacultura sustenabilă pentru producţia de tilapia. Producând papaia. Figura 32: Uzină de densificare ca sursă de căldură reziduală pentru policultura Ruswil În anul 1999. muncă aplicată de dezvoltare şi cercetare a fost derulată pentru a optimiza producţia în termeni de calitate şi cantitate. 40 milioane € au fost dezvoltate recent. Ambele proiecte sunt la ora actuală în fază de construcţie şi se aşteaptă să Figure 33: Functional scheme of Tropenhaus Ruswil 103/118 . Introducere – Conceptul general al Tropenhaus în Elveţia Conceptul Tropenhaus a fost dezvoltat pentru a realiza o utilizare economică a căldurii reziduale dintr. din căldură reziduală şi hrană organică. Este localizată în cantonul Lucerne din Elveţia. De atunci. să se ţintească către o integrare a sistemului de nivel înalt şi să se înnoiască energia regenerabilă şi energia CO2-neutră. modelul Tropenhaus este un caz model de inginerie ecologică şi sustenabilitate. calitatea produselor (în termeni de gust) este mai ridicată în comparaţie cu peştele şi fructele tropicale importate. bazându. două proiecte mai mari cu un volum de investiţii totale de ca.. banane. un sistem de producţie 2 integrat pentru peşte şi fructe tropicale a fost lansat ca program pilot într. 100 GWH per an. restaurante.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia 10. carambola (star fruit) şi tilapia proaspete. Producţia în policultură tropicală cu conceptul integrat . să se caute un ecosistem bazat pe concepte de proiectare.o seră de 1 500 m .Tropenhaus” – Studiul de caz din Elveţia 10. folosind căldura reziduală ca şi principală sursă de energie. guave. Cei 10 ani de experienţă de prima mână adunată pentru proiectul Tropenhaus Ruswil dovedeşte clar că înalta calitate.o staţie de compresare a gazului ce deserveşte conducta de gaze naturale care merge din Olanda în Italia. să se ţintească către un nivel mai înalt de diversificare.

în afară de altele. Reziduurile deversate din sistemul de acvacultură intensive. contribuie la conştientizarea importanţei producţiei sustenabile de peşte printre fermieri. aceasta duce la costuri adiţionale pentru manipularea şi compostarea acestui material. În acest mod. consumatori.1. O mică parte din apa care circulă în sistemul de filter din bazinul piscicol a fost deviată către bazinul cu Asellus din care unde este 104/118 . Cultivarea sa în bazine integrate în sistemele de reciclare.2. 10.5 – 2 MW / 10 000 m2) Acces la o piaţă de fructe tropicale şi peşte Sol: Nu există necesităţi specifice.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia devină operaţionale la jumătatea anului 2009. instalaţii geotermale.a axat pe următoarele subiecte: • • Integrarea crustaceelor în producţia de tilapia Hrană de peşte din biomasa care a fost produsă ca şi produs secundar în Tropenhaus • Aplicabilitatea filtrului acvaponic După prezentarea pe scurt a rezultatelor cu privire la crustacee şi hrana peştilor.2. să contribuie la nutriţia peştilor ca şi hrană suplimentară. etc. Integrarea crustaceelor în producţia de tilapia şi hrănirea peştilor din plante tropicale 10. în comparaţie cu sistemele intensive tip flow.o producţie de peşte mai sustenabilă. ridicate pe pământ cu diete foemate exclusive din granule artificiale. Coop. cum ar fi solidele în suspensie şi nutrienţii dizolvaţi pot.through. unul dintre cei mai mari doi retaileri din Elveţia este convins de conceptul Tropenhaus şi de abordarea proiectului SustainAqua şi promovează activ produsele Tropenhaus. De aceea. etc.2. banane. alimentate cu apa reziduală din din acvacultură este destul de uşoară şi poate suplimenta hrana peştilor cultivaţi cu hrană naturală. star fruits) cultivate în Tropenhaus se dezvoltă bine şi de aceea produc mult material vegetal ce nu a mai fost folosit intesiv până acum. acizi graşi şi alţi nutrienţi necesari pentru dezvoltarea adecvată a organismului peştilor. centrale bazate pe biogaz. Descriere generală a a inovaţiei Crustacee Plantele tropicale (printer altele: papaia. bogată în compuşi bioactivi.Integrarea crustaceelor în producţia de tilapia existentă are potenţialul de a: • • • diversifică producţia intensifica managementul nutrienţilor folosi apa mai intensive şi • creşte performanţa economică a sistemului Crustaceul isopod Asellus aquaticus este foarte tolerant cu calitatea scăzută a apei şi deficitele de oxigen. bazată pe regimul de hrănire artificială cu o proporţie minoră de hrană naturală. Principiile modelului Crustacee Asellus aquaticus a fost ţinut într. Hrana pentru peşti din biomasă în Tropenhaus Condiţiile climatice din seră nu sunt favorabile compostării de produse secundare din plante. Precondiţii pentru implementarea sistemului „Tropenhaus System”: • • • • Căldura reziduală bazată pe procesarea căldurii din uzinele industriale. Noul Tropenhaus însuşi va servi ca platformă pentru a răspândi conceptul de acvacultură sustenabilă şi rezultatele SustainAqua către un public mai larg în anii următori.2. Studiile asupra prosperităţii păstrăvului în cultura de heleşteu. Crustaceele în general sunt foarte buni exploatatori de material vegetal şi de reziduuri din acvacultură cum ar fi sedimentele. ca un . o dezvoltare a pieţei poate fi iniţiată pentru a susţine deciziile de a investi într. care nu sunt încă dezvoltate pentru prezentarea comercială elevată. Cercetarea s. guave. Folosirea materialului ca hrană pentru peşte are potenţialul de a îmbunătăţi ciclul de nutienţi al serei şi de a reduce cantitatea mare de hrană de peşte comercială. au arătat o îmbunătăţire semnificativă a calităţii cărnii de peşte şi a vitalităţii. filtrul acvaponic va fi prezentat în detaliu. 10. sistemul Tropenhaus a fost investigat şi dezvoltat în continuare.model de sustenabilitate” atractiv. (1. dar nu este recomandat solul rece cu ape curgatoare Topografie: Plat până la pante uşoare • Radiaţie: Expunere bună la radiaţia solară În proiectul SustainAqua.. fecale de peşte sau peşti morţi. retaileri.un bazin puţin adânc împreună cu alge de filament. Hrana naturală oferă amino acizi esenţiali.

un sistem de acvacultură cu apă caldă ca Tropenhaus. hrană) care erau acumulate în apa peştilor. care cresc pe alge. cercetarea suplimentară este necesară. Avantajul sedimentelor ca şi substrat constă în tratamentul eficient şi utilizarea unor anumitor reziduuri din RAS. aceste plante aparţin de asemenea produselor secundare vandabile.tratate prin compost. Beneficiile acestui substrat constau în potrivirea sa pentru hrănirea directă a tilapia împreună cu Asellus ataşate. Particulele organice reţinute oferă o excelentă bază de hrană pentru producţia de Asellus şi chiar potrivită pentru tilapia atunci când se foloseşte biomasa suplimentară de Cladophora cu Asellus ataşat pentru hrănire directă. Taro sau papaia arată rezultate remarcabile. Pe lîngă beneficiile producţiei de Asellus şi a unei retenţii de solide în suspensie (de Eichhornia în special) şi înlăturării nutrienţilor.2. Figura 35: Rezultatele experimentului hrănirii cu biomasă 10. Crustacee Experienţa din Tropenhaus. Înlocuirea furajelor nepoluante cu compost. împreună cu Asellus ataşat.3. Particulele organice reţinute oferă o bază de hrană excelentă pentru Asellus (şi sunt chiar hrană potrivită pentru tilapia atunci când se foloseşte biomasa suplimentară din Cladophora direct ataşată la Asellus pentru hrănire). 105/118 .a dezvoltat bine şi a fost stabilă. cu alge de filament crescând în însuşi bazinul de Asellus şi cu fructele de papaia doborâte de vânt. Hrana pentru peşte din biomasa Tropenhaus Diferite plante. Producţia mai scăzută. Asellus poate fi hrănit cu sedimentele suspendate în apa peştilor dar şi cu resturile plantelor. O producţie similară de Asellus a fost de asemenea obţinută cu plantele de acvariu şi ornamentale Ludwigia şi Eichhornia. poate fi folosit ca hrănă pentru peşte. compost EM . Când se folosesc algele cu filament ca şi substrat. Bokashi. 10. Posibili factori de succes şi constrângeri sunt indicate mai jos. Factori de success şi constrângeri Pentru ambele module. dar încă eficientă de Asellus a fost obţinută atunci când s-au utilizat sedimentele din filtre ca şi substrat. bogată în compuşi bioactivi pentru a suplimenta dieta obişnuită a peştilor de cultură. Evaluarea experimentelor Crustaceele Figure 34: Flow schema of the Asellus system Populaţia de Asellus s. Totuşi. De departe cea mai mare producţie de Asellus a fost înregistrată când s-au folosit algele filamentoase (Cladophora) ca şi substrat. o parte din granulele comerciale a fost înlocuită cu acest material pentru hrănirea peştelui sau a racilor. dar numai a unei mici părţi. produse secundare. În experimentele cu hrană. ca şi substraturi.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia drenată înapoi în circuitul de apa. covoare dense de Cladophora pot de aemenea să servească ca şi agent eficient în înlăturarea solidelor în suspensie (particule organice). Mai mult. Compararea potrivirii diferitelor substraturi pentru acestă cultură a arătat ca integrarea culturii de crustacee în fermele cu recirculare poate sa aducă şi alte beneficii. din plantele tropicale cultivate în Tropenhaus au fost tăiate în bucăţi mici şi pre. Asellus au fost hrănite cu sedimente (fecale de peşte. Covoarele dense de Cladophora pot servi de asemenea ca şi agent eficient în înlăturarea solidelor în suspensie (particule organice).4. Hrana pentru peşte din biomasa Tropenhaus Figura 36 rezumă rezultatele acestei sarcini. împreună cu experimentele de substraturi arată că producţia de Asellus aquaticus este fezabilă într. Poate să contribuie la producerea de hrană naturală. este recomandat să se folosească acest furaj bazat pe bio masă numai ca şi hrănire adiţională la furajele nepoluante Skretting.2.

Fiecare cutie a fost umplută cu 60 3 L de granule de lut expandate cu un diametru de 13 mm – 20 mm.2. nu poate înlocui furajul convenţional.un sistem de policultură .3. Filtrul acvaponic constă în 40 de cutii cu pereţii şi fundul acoperiţi de mâl. Filtrul acvaponic conţine următoarele inovaşii ale principiului: • • Tratarea apei: Granulele de lut expandat înlocuiesc cantitatea de apă replace Producţia de recoltă: Plantele acvatice sunt înlocuite de către fructe şi legume • Constructie: Instalaţia este posibilă la nivelul solului. Fiecare dintre aceste sisteme a avut un bazin rotund de oţel cu o membrană şi un 3 sistem de încălzire prin findul bazinului. tropical" 10. Principiile modulului Un sistem cu un filtru acvaponic şi un sistem cu filtrul folosit anterior au fost folosite pentru a compara rezultatele individuale. Sistemul este ilustrat în următoarea figură.4 m . Apa care vine din bazinul de peşte este încărcată prin partea de sus a cutiilor. Filtrul acvaponic pentru apă caldă într. 106/118 .3. bogată în substanţe bioactive. Dar poate fi o hrană suplimentară naturală. Apa din bazinele de peşte a fost folosită pentru irigarea serei. Totuşi.. un nou filtru acvaponic a fost instalat şi evaluat.3. Fantele deschise. localizate pe fundul şi pe lateralele cutiilor. facilitează aerarea filtrului şi previne condiţiile anaerobe. Filtrul acvaponic constă în cutii de plastic cu fante deschise umplute cu granule de lut expandate pe care sunt cultivate plante tropicale. Apa a fost pompată prin unităţile de filtrare ale sistemului de două ori pe oră. hrană proaspătă suplimentară nu intră în competiţie cu hrana uscată ba chiar ar putea chiar să completeze dieta. Temperatura apei a fost de 25 °C. Un tub încarcă fiecare cutie apă provenind din bazinele piscicole. Bazinele au fost umplute din nou cu apă de ploaie colectată de pe acoperişul serei. Temperatura în timpul zilei a fost de 23 °C şi temperature în timpul nopţii a fost de 18 °C. 10. Din moment ce capacitatea stomacului la tilapia nu este atinsă de hrănirea convenţională. un heleşteu fitru pentru unitatea de tratare a apei şi • o pompă pentru circulaţia apei. Volumul total al filtrului a fost de 2. Sistem de filtrarea acvaponic cu plante tropicale (Photo: IEES) 10. de unde se scurge prin granulele de de lut expandate. Bazinele au avut un diametru de 5.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia Hrana pentru peşte din biomasa Tropenhaus Utilizarea biomasei de plante produsă în Tropenhaus ca şi furaj pentru peşte este o opţiune promiţătoare pentru diversificarea dietei peştilor.5 m şi au fost umplute cu 10 m de apă. Descrierea generală a inovaţiei Fiecare modul de acvacultură din Tropenhaus constă din: • • un bazin de peşte.1. Rădăcinile plantelor care se stabilesc la fundul filtrului ajută la îmbunătăţirea performanţei mecanice a filtrului şi oferă un habitat pentru microorganisme. În unul dintre module.

Rezultate Eficienţa energiei Sistem cu filtru acvaponic Consumul de energie per tilapia produs [kWh/kg] Total Căldură Electricitate Intrare de apă Intrarea de apă per tilapia produs [m3/kg] Ieşirea de apă per tilapia produs [m3/kg] N în biomasa de tilapia / Intrare N [kg/kg] P în biomasa de tilapia / Intrare P [kg/kg] Nutrients Output Încărcarea de N in apa de ieşire / Intrare N (oase de peşte) [kg/kg] Încărcarea de P in apa de ieşire / Ieşire P (oase de peşte) [kg/kg] Conţinutul de N în produsele secundare / Intrare N (oase de peşte) [kg/kg] Conţinutul de P în produsele secundare / Intrare P (oase de peşte) [kg/kg] 214.04 [h/kg] Tabel 54: Rezultatele cheie ale filtrului Aquaponic 107/118 .41 157.4 Sistem cu filtru de heleşteu Consumul de energie per tilapia produs [kWh/kg] Total Căldură Electricitate Intrarea de apă per tilapia produs [m3/kg] Ieşirea de apă per tilapia produs [m3/kg] N în biomasa de tilapia / Intrare N [kg/kg] P în biomasa de tilapia / Intrare P t [kg/kg] Încărcarea de N in apa de ieşire / Intrare N (oase de peşte) [kg/kg] Încărcarea de P in apa de ieşire / Ieşire N (oase de peşte) [kg/kg] 157.05 1.21 0.29 Refolosirea nutrienţilor pentru produse secundare valoroase 0. Acestea arată clar îmbunătăţirea privind eficienţa nutrienţilor şi a datelor de iesire.3 Nutrienţi: Eficienţa utilizării 0.43 214..00 Intrare P (oase de peşte) [kg/kg] Cheltuială de timp pentru operarea sistemului / produse 0.24 0.22 0.00 Intrare N (oase de peşte) [kg/kg] Conţinutul de P al produselor secundare / 0.3.vechiul" filtru de heleşteu 10.27 0.32 0. iar creşterea productivităţii duce la costuri mai mici cu forţa de muncă.01 Conţinutul de P al produselor secundare / 0.4 Ieşire de apă 1.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia Figura 36: Schema fluxului sistemului cu filtru acvaponic comparat cu .01 0.3.4 1. comparând filtrul inovator acvaponic cu filtrul de heleşteu.38 0.36 0.28 0.17 0.27 [h/kg] Creşterea productivităţii per unitate de muncă Cheltuială de timp pentru operarea sistemului / produse 0.05 1. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selectaţi de SustainAqua Tabel 54 rezumă rezultatele privind indicatorii de sustenabilitate SustainAqua.

este necesară mai puţină muncă pentru întreţinerea (în particular pentru îndepărtarea sedimentelor) sistemului de tratament. există nişte vârfuri în bazinele piscicole cu flitru de heleşteu. Factori de succes şi constrângeri Filtrul acvaponic s. În comparaţie cu filtrul de heleşteu. O2 and COD Concentraţiile de amoniac sunt aceleaşi şi rămân relativ scăzute în ambele bazine. nevoia de spaţiu suplimentar poate fi un dezavantaj în comparaţie cu un sistem de heleşteu amplasat deasupra bazinului piscicol.9 şi 7. filtrul acvaponic testat are câteva avantaje de bază: • • • Valoare adăugată datorată productivităţii economice ridicate a recoltei Fluctuaţii mai puţine ale concentraţiilor de nutrienţi în bazinele piscicole Uşor de integrat în sistemul existent. care conduce către un sistem de distribuţie complex. Totuşi. Un altă piedică este distribuţia necesară a apei către fiecare cutie a filtrului. Figura 37: Comparaţie a fluctuaţilor în concentraţia de nitrit 10.5 şi 7. Apa reziduală din heleşteele de tilapia este folosită pentru producerea de produse secundare de înaltă calitate (fructe şi legume tropicale) şi îmbunătăţeşte performanţa economică a sistemului de producţie integrat. Concentraţia de oxigen variază între 1. concentraţiile de amoniac măsurate în bazinele de peşte cu filtru de heleşteu s. Totuşi. oferind aceeaşi productivitate a plantelor ca şi zona cultivată rămasă.au dovedit a fi mai mari decât in bazinul cu filtru acvaponic. nitrit.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia Fluctuaţiile de amoniac. în timp ce concentraţia de nitrit din bazinul cu filtru acvaponic este mai echilibrat. Concentraţiile de nitrit sunt în general la un nivel scăzut. şi aici. pe o perioadă îndelungată de timp.a dovedit a fi o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor de tratare a apei în sisteme cum este Tropenhaus. oferă dovezi de necontestat în acest sens.sedimentarea costisitoare. De. Planul de afaceri al noului proiect extins Tropenhaus. în special pentru parametrii amoniu şi nitrit care sunt toxici pentru peşte.9 în bazinele piscicole cu filtru acvaponic. La sfârşitul lunii august. Concentraţiile de nitrat arată variaţii de aproximativ aceeaşi magnitudine în ambele bazine. nitrat.3. Poate fi instalat în zona cultivată a serei. Filtrul acvaponic arată de asemenea o performanţă biologică mai bună decât filtrul de heleşteu.3. Nivelele de COD sunt aproximativ aceleaşi în ambele bazine cu excepţia unui vârf în bazinul acvaponic la mijlocul lunii aprilie. care include noul filtru acvaponic pentru producţia de fructe. manuală sau tehnică. Beneficiile impelmentării Comparat cu filtrul de heleşteu. unde acvacultura este combinată cu producţia de plante.5. este înlocuită de procese naturale libere. 108/118 . 10. fără construcţii costisitoare • Întreţinerea filtrului necesită mai puţină muncă Noul filtru acvaponic este un model de inginerie ecologică unde „conceptele de ecosistem sunt folosite pentru a servi societatea” şi “reziduurile sunt considerate o resursă”. nivelul de amoniac a crescut brusc în ambele bazine. Acolo unde filtrul acvaponic nu poate fi integrat în zona cultivată.4. Pentru cultivarea plantelor. nu este necesară mai multă muncă decât pentru producerea de plante obişnuite.2 în bazinele piscicole cu filtru de heleşteu şi între 5.

iar sera este înconjurată de ferme.s. Produsele acestui sistem sunt fructele tropicale. peşte şi biomasa din plante. are o zonă de seră de 5 400 m care serveşte ca şi unitate de producţie. Regiunea este caracterizată de agricultură.1. fiecare echipat cu două bazine 2 piscicole şi două filtre acvaponice. iar furajul de peşte serveşte ca şi nutrient. prealpină. Durata perioadei anuale cu soare este de aproape 1 300-1 400h. Apa de ploaie este recoltată de pe acoperişul serei. Tropenhaus Wolhusen este situată la o altitudine de 680 m a. Cantitatea anuală de precipitaţii din regiune este de aproximativ 1 200mm.. ce este folosită pentru încălzirea serei şi pentru peşti. Introducere: Tropenhaus Wolhusen Tropenhaus Wolhusen este bazat pe experinţa de zece ani în Ruswil unde energia reziduală industrială este folosită pentru funcţionarea unui sistem tropical de policultură de interior. Figure 38: Plan al Tropenhaus Wolhusen cu acvacultură 10. construit în 2 2009.2.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia 10. Policultura este acţionată de o sursă de ebergie reziduală şi de nergie solară. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Designul sistemului de filtrare acvaponic cu apă caldă în Tropenhaus Wolhusen 10. Descrierea unităţii de acvacultură Componenta producţiei de peşte constă în 6 module de acvacultură.4.4. 2 Aria cultivată este de aproximativ 4 000 m şi producţia anuală de fructe tropicale (în special papaya şi banane) este de aproximativ 60 t sau chiar mai mult. o acvacultură de tilapia. Climatul poate fi considerat temperat. un restaurant şi locaţii în care vizitatorii pot vedea plantele tropicale ce sunt de altfel folosite şi în sera de producţie. 2 Clădirea pentru organizarea de evenimente acoperă o suprafaţă de 2 100 m şi conţine o grădină tropicală. Apa de la peşti. într. Există de asemenea o clădire pentru organizarea de evenimente pentru aproximativ 55 000 vizitatori pe an. Policultura tropicală cuprinde o grădină tropicală unde sunt cultivate recolte de papaia. banana şi alte fructe şi o acvacultură cu filtre acvaponice pentru producţia de tilapia. Temperatura apei pentru peşti este de 26 °C. Sera este conectată la o sursă de căldură reziduală industrială ce asigură apă caldă de aproximativ 60 °C.l. îmbogăţită cu furaj de peşte residual. este folosită pentru irigarea grădinii tropicale şi deci fertilizează plantele. Aria necesară pentru un modul este de aproximativ 180 m . incluzînd cei 2 32 m necesari pentru filtrul acvaponic. Temperatura ţintă pentru seră este de 23 °C în timpul zilei şi 18 °C noaptea. Tropenhaus Wolhusen. 109/118 .4. a Elveţiei.o zonă deluroasă.

Plantele tropicale sunt cultivate în cutii. adâncimea apei de 1. Diametrul este de 5. rotunde şi etanşeizate cu o membrană PE. Extragerea de apă pentru irigarea este controlată de un computer de irigare. Apa este pompată din bazinul piscicol către un distributor din care tuburi direcţionează apa către fiecare cutie din filtru.3 m. apa fiind re-alimentată de către un nivel de control din bazinul piscicol. Filtrul acvaponic dezvoltat în conformitate cu rezultatele studiului de caz Filtrul acvaponic este realizat din cutii de plastic şi este umplut cu granule de lut expandate. iar recolta este de 920 kg per an şi bazin. Apa pentru irigarea serei este luată din unul dintre bazinele piscicole în care este direcţionată şi apa de ploaie. Producţia de pe suprafaţa filtrului este cel puţin aceeaşi pe metru pătrat ca aceea de pe suprafaţa de seră rămasă.3. Filtrul este în continuu încărcat cu o încărcătură de 3 1 m pe minut sau de aproximativ 18 L per minut şi cutie. Principalele recolte sunt papaya şi banana ca şi în sera rămasă. Fundul şi pereţii acestor cutii au deschideri care permit trecerea aerului şi a apei.5 m şi înălţimea este de 1. Filtrul pentru un bazin piscicol are 56 de cutii de filtrare.4.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia Modul de acvacultură în construcţie (Photo: IEES) Figure 39: Schema modulului de acvacultură Cele două bazine ale unui modul sunt interconectate cu o conductă pentru compensare hidraulică. Cutiile de plastic au dimensiuni de 60 x 40 x 32 in . Un bazin piscicol în construcţie (Photo: IEES) 10. Cutiile sunt umplute cu 60 L de granule de lut expandate cu dimensiuni ce variază între 8 – 16 mm. lemon grass. iar volumul apei 3 de 30 m . fantele de pe margini şi de pe fund sunt de 5 mm lăţime. 110/118 . dar şi chilli. Bazinele piscicole sunt sunt din oţel.6 m. tarot şi galangal. Densitatea populaţiei este de 20 kg de peşte per metru cub de apă.

o cutie de filtrare (Photos: IEES) Figura 40: Diagrama modulului de acvacultură din Tropenhaus Wolhusen Acvacultura este plasată pe o pantă astfel încât filtrul se află deasupra bazinului de peşte şi apa poate să curgă direct înapoi în bazinul piscicol. Figure 41: Secţiune transversală prin ferma de acvacultură 111/118 . dreapta: un banan crescut într.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia stânga: Cutii de filtrare cu tub de apă şi chilli.

Avantaje şi dezavantaje ale filtrului acvaponic În sistemele ca şi Tropenhaus. aşa cum a fost descris anterior. ca şi în Tropenhaus. gură de scurgere şi evacuare Filtru acvaponic Pompă de filtrare. Pentru cultivarea plantelor.5. fiting. în special pentru parametrii amoniu şi nitrit care sunt toxici pentru peşte. Acolo unde filtrul acvaponic nu poate fi integrat în zona cultivată . Filtrul acvaponic arată de asemenea o performanţă biologică mai bună decât filtrul de heleşteu. Tabel 55: Cheltuieli pentru un modul de acvacultură € Bazin piscicol cu izolaţie.4. nu este necesară mai multă muncă decât pentru producerea de plante obişnuite. Noul filtru acvaponic după şapte luni de funcţionare (Photo: IEES) 112/118 . În comparaţie cu filtrul de heleşteu.4. Costurile cu materialele sunt indicate în Euro. Poate fi instalat pe zona cultivată a serei oferind aceeaşi productivitate a plantelor ca şi aria cultivată rămasă. Pentru instalare.oră Următorul tabel arată costurile pentru construirea unui modul de acvacultură. pompă. Costuri şi om. este necesară mai puţină muncă pentru întreţinerea (în particular pentru îndepărtarea sedimentelor) sistemului de tratament. în care acvacultura este combinată cu producţia de plante.4.uri şi conducte Încălzire. nevoia de spaţiu suplimentar poate fi un dezavantaj în comparaţie cu un sistem de heleşteu amplasat deasupra bazinului piscicol. un muncitor calificat ar trebui implicat. filtrul acvaponic este o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor de tratare a apei. cu susţinerea unor muncitori necalificaţi Cheltuielile legate de inginerie şi lucrările de teren necesare pentru excavare şi poziţionarea bazinului de peşte nu sunt incluse. fără taxe. Cheltuielile pentru construcţia unui astfel de model sunt împărţite în costuri pentru material şi om-oră pentru instalare. Distribuţia necesară a apei către fiecare cutie a filtrului conduce către un sistem de distribuţie complex. dar pot include echipamente de lucru regulamentere. convertizor. fiting.MANUALUL SUSTAINAQUA Studiul de caz din Elveţia 10.uri Total 12'048 3'611 7'138 3'891 26'687 % 45% 14% 27% 15% 100% h 71 83 59 32 245 % 29% 34% 24% 13% 100% 10.

FAO Fisheries Technical Paper.G.J. http://books. (2005): Safety issues and sustainable development of European aquacul¬ture: new tools for environmentally sound aquaculture. In: Aquaculture International 11: 517-530 HALBERG. (1997): Aquaculture and the environment: the supply of and demand for environmental goods and services by Asian aquaculture and the implications for sustainabil¬ity.C.org – unealtă a Wikipedia online care oferă informaţii despre rezultatele proiectului Sustenabilitatea în acvacultură Internet: www. In: Aquaculature Research 28.HTM MEA. Brussels FAO [FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS] (1988): Aspects of FAOs policies. In: Reviews in Fisheries Science 8 (2). PHILLIPS. 149 p. M.. 1999. RANDI. In: Aquaculture International 13. S.google.Oslo WURTS. n 407.info – portalul CONSENSUS ce se concentrează pe sustenabilitate în acvacultură EIFAC/EC Working Party on Market Perspectives for European Freshwater Aquaculture. Brussels. Earthscan..org – website proiect wiki. HAYO M.M. 10782/06.J. I.sustainaqua. 15-25 November 1988. 9781853834981. programmes.M. Document to the ninety-fourth Session of the FAO Council. . In: Livestock Production Science 96.euraquaculture.. IMKE J. (2005): Environmental assessment tools for the evaluation and improvement of European livestock produc¬tion systems. Rome. CARL (2003): Sustainable aquaculture: developing the promise of aquacul¬ture. (2000): Sustainable Aquaculture in the Twenty-First Century. 14 – 16 May 2001: 84-94 BEVERIDGE. Belgium.2003. 33-50 SECOND INTERNATIONAL SYMPOSIUM ON SUSTAINABLE AQUACULTURE IN OSLO (1997): Holmenkollen guidelines for sustainable aquaculture... . FRANCHI.org/DOCREP/005/Y1187E/Y1187E00.Boncelles.org/en/Framework. A. CORSI.Sustainability indicators: measuring the immeasurable?. VAN DER WERF.aspx 113/118 . . Belgium FOCARDI. A Framework for Assessment.Ecosystems and Human Well-being. E.MANUALUL SUSTAINAQUA Referinţe şi recomandări pentru lecturi suplimentare Informaţii despre proiectul SustainAqua Internet: www. http://www. DE BOER..es/books?hl=es&lr=&id=FZvLx3x9tYsC&oi=fnd&pg=PR7&dq=%22Bell%22+%22S ustainability+indicators:+measuring+the+immeasurable%3F%22+&ots=Fr5MxY7Ocv&sig=f6OR5Acs Gy7eA_QkriVyYBjo5vA FAO/ICLARM/IIRR. FAO [FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS] (1995): Code of conduct for responsible fish¬eries. D.. 3-17 FRANKIC. DALGAARD.Brussels CEU [COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION] (2006): Proposal for Council Regulations on organic production and la¬belling of organic products.CL94/6. COM(2005)671 final. 175 pp. 141-150 BELL.Rome FEAP [FEDERATION OF EUROPEAN AQUACULTURE PRODUCERS] (2000): Code of conduct for European Aquaculture. M.fao. NIELS.millenniumassessment. & MACINTOSH. 2005. 797-807 CEC [COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES] (2005): Proposal for a Council Regulation on organic pro¬duction and labelling of organic products. W. ( in English) http://www.sustainaqua. . S. A primer. amending Regulation (EC) no 2092/91. CLAUDINE. Rome. ISBN 185383498X. ANAMARIJA & HERSHNER.Integrated agriculture-aquaculture. FAO. & STEPHEN MORSE . budget and activities aimed at contributing to sustain¬able development. BASSET-MENS.

Azot dynamics in an integrated pond-wetland ecosystem. Potential Recovery.Guidelines for the safe use of wastewater. M.pdf http://bases.. Bottom soils.Guidelines for the Safe Use of Excreta and Wastewater in Agriculture and Aquaculture. Comp. 1979.. Verein. VÁRADI. 29: 877-879. H. Special Publication No. AND BAYLEY. AND CHO. Limnol.E. 2004.Food web interactions and nutrient dynamics in polyculture ponds PHD.org/bvsacd/who/waste1.J. GOPAL. Volume 3 Wastewater and excreta use in aquaculture. 2003. AUGUSTYN. Integrated assessment and decision support... BEK nr 1327 af 20/11/2006.A.. M.M. GÁL D.. SZABÓ P.H. https://www. S. É.Bekendtgørelse om Ferskvandsdambrug. KEREPECZKI É. (1998). Hydrobiologia.dk/Forms/R0710.L. Ecological Engineering.E. 18:367-372 RAHMAN. F. Treatment wetlands. Boca Raton. 1999. 230-231. BINKOWSKI F..edu/publications/PDFs/AquacultureEffluents.. 10: 341-354. Preliminary investigation of an integrated aquaculture-wetland ecosystem using tertiary-treated municipal wastewater in Los Angeles County. Biochem. 114/118 . http://library. http://www. KADLEC. KEREPECZKI. World Health Organization. MA 02139. R. Iowa State University. NCRAC Publications Office North Central Regional Aquaculture Center.dk/Forms/R0710. F. Chapman & Hall.P & MORRIS. California. BEVERIDGE. E. B. B.aqua. Preliminary investigations on the nutrient removal efficiency of a wetland-type ecosystem.S. A. C. Executive summary -UNEP. 9789241546843.P. Verh... Experiments on the operation of a combined aquaculture-algae system.paho. New York. L.dk/ .aspx?id=12998 . exploitation and management. GÁL D. sediment and pond aquaculture. S.retsinformation. Periphyton: ecology. http://www. 2006. Aquaculture. VERDEGEM. M.WHO Publications. M. http://www. Proceedings of the First biennal meeting of the International Environmental Modelling and Software Society. PEKÁR F. (Eds).br/cgibin/wxislind. 358-362 BOYD.MANUALUL SUSTAINAQUA Lecturi recomandate depre terenurile umede artificiale şi sistemele integrate intensivextensive AZIM.. KNIGHT. 2002. IN: Rizzoli A. 158 pp. (2005). (2003). 2006.. Aquaculture International. A survey on the environmental impact of pond aquaculture in Hungary.C.. Characteristics.xis&src=google&base=REPIDISCA&l ang=p&nextAction=lnk&exprSearch=11401&indexSearch=ID YEO. 348 EL SAMRA.A. D. R. Lewis Publishers.Data from By. Physiol. 490: 1-10. M. PEKAR. .. 73B: 25–41..retsinformation. 1995. excreta and greywater . Significance of azot fixation in fish ponds.blst. 32 p. BEK nr.. KEREPECZKI É. PEKÁR F. 15: 173-180. 1. 37. SLINGER. (2005).aspx?id=13002 . Lugano (Switzerland). M. Hydrobiologia. p. 168 p. (2007). M.nl/wda/dissertations/dis3980. DUNCAN & SANDY CAIRNCROSS. PEKÁR. Aquaculture 179: 127-140..bvsde.A. E. C.-Aquaculture Effluents and Waste By-Products.exe/iah/online/?IsisScript=iah/iah. ISBN 9241546840. Wageningen University. MARA.. SZABÓ P. 1325 af 20/11/2006. OLÁH. Camebridge. pp.Bekendtgørelse om Modeldambrug.wur.wisc. CABI Publishing.Y. expenditure and productivity. Phosphorus utilization by rainbow trout (Oncorhynchus mykiss): estimation of dissolved phosphorus waste output.... Bioenergetics of salmonid fishes: energy intake. and Beneficial Reuse.C. D.bireme. J. GÁL. Lecturi recomandate despre policultura de heleşteu şi sistemul în cascadă SZUMIEC. & Jakeman A. European Aquaculture Society.. (2008).P. Internat.. C. D. (2003). USA. USA.og Landskabsstyrelsen 2007 BUREAU. VAN DAM.J. KEREPECZKI.Y. Dynamics of the surface water circulation between a river and fishponds in a sub-mountain area.pdf Lecturi recomandate despre fermele de păstrăv model Internet: https://www. 506-509: 665-670. Thesis. Perspectives on wetland science.J. CHO..pdf WHO. application and policy. (1996). 1982. COSTA-PIERCE.

måleår af moniteringsprojektet med væsentlige resultater fra første måleår (”In Danish”).. 2008..W. 329–353 EDING. SVENDSEN. 6: 235-245.C. S. vandforbrug ved produktion af regnbueørreder i danske dambrug.C. TIMMONS. S.E. AND VERLHAC. 2006. 2005. Aquacult.M.B.B.. M..Mechanistic approach to phytoremediation of wáter.N. Primary responses of rainbow trout to dietary phosphorus concentration.. O. MA 02139.A.. M..A.pe/bvsair/e/repindex/repi84/vleh/fulltext/acrobat/phytoaqu.A. Aquaculture 63.B. 2nd edn. M.C. Frankfurt. Analysis of nutrient flows in integrated intensive aquaculture systems. M... AND J. J..T.Phytorremediation of aquaculture effluents. VERDEGEM. PEDERSEN. L.. 234–260.H. SALAM.. AND HARDY. 192-202. pp. S. DTU Aqua rapport nr. OVESEN.. M. D... 2008. Udredning vedr. International Journal of Sustainable Development and Planning 1.. SVENDSEN.. L. SVENDSEN. Nutr. SKRIVER. STEVEN T. Sereti. Specifikationer og godkendelseskrav. Schneider. J.Bohl (Ed..J. O.188-08 . 379–401. FUMIOMI TAKEDA 2002.og dokumentationsprojekt for modeldambrug "(in Danish)". Ejstrupholm Dambrug .. 1998. LARSEN. R.pdf ADLER . Modeldambrug under forsøgsordningen. A... Verreth. Engineering 9 (3).. V. HEINSBROEK. A. K..T. DTU Aqua.S.E.E.. A.A. M. 2000b. Aquacultural Engineering 32. A. Statusrapport for 2. P.S. Design and performance of water recirculation systems for eel culture. J.. 117-123. 2008 JOKUMSEN. SUGIURA. K.J. RASMUSSEN. P. R. S. BEVERIDGE. N. SKRIVER.M. OVESEN.J.A.. 251/264 115/118 . DTU Aqua rapport nr. 10-15... Periphyton : ecology. IV4. 1999. AZIM. J. Effect of supplemented fungal phytase on performence and phosphorus availability by phosphorus-depleted juvenile rainhbow trout (Oncorhynchus mykiss). VERRETH. doi:10. exploitation and management. nr. AZIM.T.H. 2008. LOKALENERGI 2008:1: Energioptimalt design af dambrug. C/N ratio control and substrate addition for periphyton development jointly enhance freshwater prawn Macrobrachium rosenbergii production in ponds. R..M. VAN DAM. N. PAUL R. Use of fishpond sediment for sustainable aquacultureagriculture farming. L.. M. O. 1987. Zucht und Produktion von Süsswasserfischen.B. (2002). (2005). Technical University of Denmark. Eding. HENKEN..M. V. MICHAEL GLENN .. 2007. http://www.M. 436-491. Lecturi recomandate despre metode noi în RAS Lecturi recomandate despre creşterea de tilapia în RAS BOVENDEUR.MANUALUL SUSTAINAQUA DALSGAARD. M. VERDEGEM.. Faglig slutrapport for måle. WEERD. Arbejdsrapport fra DMU. E. Clarius gariepinus (Burchell 1822).J.1016.H. SUMMERFELT . A.. Design and operation of nitrifying trickling filters in recirculating aquaculture: a review. 2006. KLAPWIJK. Aquaculture Engineering 34. Design and performance of a water recirculation system for high-density culture of the African catfish. and on the magnitude and composition of phosphorus waste output. Camebridge.. YAKUPITIYAGE. 1990. P.. E.. Ithaca. New York Lecturi recomandate despre tehnologia pentru heleşteu PTS: ASADUZZAMAN.193-08 . 2003. RASMUSSEN. Report in Danish. 106-02.S. In: M.M. DTU Aqua..et modeldambrug under forsøgsordningen. Report in Danish. Aquaculture 280. AND KAMSTRA. Lecturi recomandate legate de proiectul Tropenhaus ADLER . USA.H.H. SORTKJÆR.B. GRØNBORG. Aufbau und Management von Kreislaufanlagen. DALSGAARD.. Aquaculture . Aquaponics Journal. LARSEN.A. M.H.org. (2003): Modeldambrug. O. S. Technical University of Denmark. E.J. Ecological Engineering 20.... SORTKJÆR. A.. HUQUE. DLG –Verlag. M. Aquacult. PEDERSEN..E. 183. EKMANN. DFU-rapport nr. BOUTTRUP. Cayuga Aqua Ventures..M.. 87–207. J.M. B. A. A. EDING.. VAN. München. Grundlagen. AND DALSGAARD.. L. HUISMAN. 2008. A. AND SUHR. P. PEDERSEN. WAHAB. B. DONG F.cepis. RAHMAN.). Recirculating Aquaculture. E.J...... J. EBELING.. KAMSTRA. PAUL R. and J. CABI Publishing. E. PEDERSEN. EDING.

The Growing Edge Magazine. & MYERS J.aces.pdf?id=NewYork HUGHEY. Volume 13.au/content.aquaponicsjournal. 2002. The Growing Edge. 2004. Aquaponics Journal .ncat.. the theory behind the integration.gov/SP2UserFiles/Place/19310000/FTakeda/2003EcolEng20251-264.L.com.Aquaponics.. http://www.pdf JONES S. 2002. Aquaponics in a Barrel.Growing Notes--Australian Aquaponics--Whole Fresh Fish and a Side Salad Please!. 2002).growingedge. 2002a.Evolution of aquaponics .htm LENNARD W.edu/dept/fisheries/education/documents/barrel-ponics. In GAIN (Gippsland Aquaculture Industry Network) http://www.php3?AID=130426 116/118 .MANUALUL SUSTAINAQUA http://www. http://www.gwpc.asp?contentid=1060 WILSON...Saltwater aquaponics.. March/April 2002.growingedge.. In : http://www.com/articleEvolution.pdf JACKSON. 11(2) http://www.Ponics.php3?AID=110217 DIVER S. T.usda.Alternative Use of Produced Water in Aquaculture and Hydroponic Systems at Naval Petroleum Reserve No.. W. Number 4.ars.org/new_pubs/attrapub/PDF/aquaponic. http://attra. n 24 ( 1st Quarter.. 3. 2005.pdf DEZSERY.com/magazine/back_issues/view_article. http://www. G.Barrel..Aquaponics-Integration of Hydroponics with Aquaculture. 2006.com/magazine/back_issues/view_article.1999.growfish.. page 26.. A.org/GWPC_Meetings/Information/PW2002/Papers/Lorri_Jackson_PWC2002.

V.ttz Bremerhaven Tratarea apei în sistemele de acvacultură intensivă prin terenuri umede şi bazine piscicole extensive Dénes Gál. SustainAqua – O introducere Alexandra Oberdieck . Ivar Lund.Tropenhaus” integrat. Helge Paulsen. (ROYAAL) 3. Johan Verreth Aquaculture and Fisheries Group. Pedersen. László Váradi (Research Institute for Fisheries./ ZonAquafarming B. Marc Verdegem. Wageningen University (WU-AFI) Frans Aartsen.Research Institute of Fish Culture and Hydrobiology. 4. 117/118 .Studiu de caz în Elveţia Johannes Heeb. Kaare Michelsen. 6.International Ecological Engineering Society (IEES) Zdenek Adamek . Aquaculture and Irrigation . Lászlo Váradi – Research Institute for Fisheries. 8.Technical University of Denmark. Richard S. University of South Bohemia (USB) Creşterea de tilapia în sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS) – Studiu de caz în Olanda Ep Eding.Viskwekerij Royaal B.V.HAKI) Tamás Bardócz (Akvapark Association) Lista de autori per capitol: 1.ttz Bremerhaven Sustenabilitatea în acvacultură Christian Hildmann . Éva Kerepeczki. Anne Johanne T. Leon Heinsbroek.Akvapark Association László Váradi – Research Institute for Fisheries. Per B. 2.Polish Academy of Sciences. Noi metode în creşterea de păstrăv pentru reducerea efluenţilor din fermă– Studiu de caz în Danemarca Alfred Jokumsen. Victor Bierbooms . Magdalena Stanna . National Institute of Aquatic Resources (DTU Aqua) Lisbeth J. Ferenc Pekár. Grethe Hyldig . Institute of Ichthyobiology and Aquaculture (GOLYSZ) Producţia în policultură tropicală cu conceptul .Martin-Luther-University Halle Wittenberg Alexandra Oberdieck . Geertje Schlamann. Tünde Kosáros. 10. Philippe Wyss .Akvapark Association Cadrul legislativ şi administraţia în acvacultura de apă dulce europeană Tamás Bardócz . Joanna Ponicka. Plessner.MANUALUL SUSTAINAQUA Autorii manualului Editori Dr. Rasmussen. Catarina Martins. Dalsgaard. 9. Réka Hegedűs.ttz Bremerhaven Tehnologia şi producţia principalelor tipuri de acvacultură de apă dulce din Europa Tamás Bardócz .Danish Aquaculture Organisation (ODA) Producţie naturală îmbunătăţită îm heleşteele intensive– Studiu de caz din Polonia Maciej Pilarczyk. Aquaculture and Irrigation (HAKI) Calitatea produsului şi diversificarea – Oportunităţi de piaţă pentru fermierii din acvacultură pentru peşte şi produse secundare Alexandra Oberdieck . 5.. Aquaculture and Irrigation (HAKI) 7. Christian Laursen .

sustainaqua. International organisation for the development of fisheries in Eastern and Central Europe (EUROFISH). Olanda. (ABT). Turkey. More information: www. Österreichischer Fischereiverband (ÖFV). Alexandra Oberdieck (ttz). Martin-Luther-University Halle Wittenberg (MLU).MANUALUL SUSTAINAQUA Mulţumiri Acest manual este unul dintre produsele proiectului de cercetare colectiv SustainAqua – fondat de către Comisia Europeană ca parte a Sixth Framework Programme (FP6). International Ecological Engineering Society (IEES). (ROYAAL).org Vă rugăm să citaţi astfel: " SustainAqua – “Integrated approach for a sustainable and healthy freshwater aquaculture” (2009). prea multe pentru a fi menţionate individual. Aquaculture and Irrigation (HAKI). All rights reserved. Polonia. Zakład Ichtiobiologii i Gospodarki Rybackiej (GOLYSZ). Research Institute for Fisheries. Hungary. University of South Bohemia in Ceske Budejovice (USB). Denmark. Vattenbrukarnas Riksförbund (VRF). Su Ürünleri Tanitim Dernegi (BTG). Spania. Danemarca. Germania. Turcia. Viskwekerij Royaal B.Aquaculture and Fisheries Group (WUAFI). Suedia. design şi layout by EUROFISH ©SustainAqua. Akvapark Association (AKVAPARK). SustainAqua handbook – A handbook for sustainable aquaculture . Olanda. (LIMAN). Elveţia. Cercetarea şi instruirea au fost derulate de o echipă de 23 de parteneri: ttz Bremerhaven (ttz). Dénes Gál (HAKI). Verband der Deutschen Binnenfischerei e. Hodowla Ryb "SALMO" (SALMO). Aranyponty Halászati Zrt. Ep Eding & Marc Verdegem (WU-AFI). dar vom menţiona totuşi următoarele persoane pentru o contribuţie excepţională: Tamás Bardócz (AKVAPARK). Maciej Pilarczyk (GOLYSZ). Germania. (ARANY). Wageningen University . Cehia. Technical University of Danemarca . Malta. Alfred Jokumsen (DTU-AQUA). AquaBioTech Ltd. Danemarca Munca din spatele producerii acestui manual este efortul conjugat al uni număr mare de persoane.National Institute of Aquatic Resources (DTU-AQUA). Poland. Stowarzyszenie Producentów Ryb Lososiowatych (PTBA). Germania. Austria. Aquakultur Kahle (KAHLE). Germania.V.V. Ungaria. Hungary. (VDBi). June 2009. Liman Enegre Balikçilik Sanayii ve Ticaret Ltd. Polska Akademia Nauk. Johannes Heeb & Philippe Wyss (IEES) Le multumim pentru munca depusă. Danish Aquaculture Organisation (ODA). Organización de Productores Piscicultores (OPP). Polonia.STI. Echipa SustainAqua (Photo: ttz Bremerhaven) Copertă. Free for distribution.