Introducere

În ceea ce prive te condi iile de pia , negocierile dintre UE - Mercosur apar în contextul unui schimb comercial, caracterizat prin intensitatea sa, asimetrie i având un model al rela iilor Nord-Sud (Puerto Sanz 2004). Intensitatea se bazeaza pe faptul ca evolu ia comer ului din anii `90 arat c totalul schimburilor comerciale s-a dublat. Importurile realizate de Mercosur proenite din Uniunea Europeana au crescut aproape de patru ori. De asemenea, exporturile din aceea i perioad au crescut cu o medie de 3,6%. De asemenea, schimburile comerciale între blocurile comerciale este asimetric în m sura în care Mercosur este un partener economic de o relevan mic pentru UE, participand cu doar 3,3% din schimburile sale totale extracomunitare între 1998 i 2000. Cu toate acestea, Mercosur este partenerul principal al UE în America Latin , absorband mai mult de jum tate din fluxurile comerciale bi-regionale i investi iile str ine directe europene în regiune. În schimb, UE este principalul partener comercial al Mercosur, peste comertul reciproc dintre statele care formeaza Mercosur si a comertului cu SUA. În cele din urm , specializarea schimburilor comerciale bilaterale este în concordan cu parametrii tipici schimburilor comerciale dintre zonele dezvoltate i subdezvoltate. Importurile Mercosur provenite din UE nu cunosc schimb ri substan iale în ultimii 25 de ani. În perioada cuprins între 1998 i 2000, 85% din importuri sunt concentrate în dou grupe de produse: pe de-o parte, produse chimice, petrol, c rbune, cauciuc i mase plastice i pe de alta parte, metal, ma ini i echipamente electrice i echipamente de transport. În general, se poate argumenta c aceste importuri au un grad ridicat de sofisticare fata de cele realizate de Mercosur, originare din alte zone ale lumii. Pe de alt parte, referindu-se la politica intern , intre dificultatile interne si cele externe pentru a avansa procesul de negociere sunt identificate: evolu ia proceselor de integrare în Mercosur i UE; dezvoltarea negocierilor Free Trade Area of the Americas (FTAA) si, in special, pozitia pe care o adopta Brazilia cu privire la acest proiect; importanta si momentul reformei Politicii Agricole Comune, i, în cele din urm , posibilitatea de a ajunge la rundele de negocieri multilaterale promovate de OMC. În iulie 2001, au început negocierile cu privire la accesul produselor pe pietele dintre UE i Mercosur si, o prima dificultate a constat in identificarea tarifelor de baz pe baza carora s-au realizat acordurile de reducere a tarifelor. UE urmarea sa se ia ca tarif in vigoare cel din 2001, momentul inceperii discutiilor. În schimb, Mercosur se afla in procesul de

1

definire a Tarifului Extern Comun, astfel c a fost dificil s se ajung la un acord intern i oferind o referin pentru a începe negocierea. În plus fa de condi iile de pia i a politicii interne, negocierile UE-Mercosur aveau loc într-un mediu dominat de o puternic dinamic de schimbare (Peña 2005). Potrivit Peña (2005), contextul este marcat în principal de: prevalenta problemelor globale de securitate in agendele puterilor principale; eroziunea granitelor in fata problemelor interne si externe din agendele politice i economice ale rilor; perplexitatea cet enilor în fa a problemelor securit ii i a concuren ei economice globale i impactul acesteia asupra identit ilor na ionale i como sobre el desplazamiento de las ventajas competitivas. În cele din urm , merita amintit faptul ca dezvoltarea rela iilor economice dintre cele dou regiuni sunt încorporate într-un context multidimensional in sensul ca sunt tot mai influen ate de agendele politice respective i de securitatea de nivel national, regional si global. Acest lucru se întâmpl în special dup evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 i 11 martie 2004 (Valladao si Da Motta Veiga 2003).

Partile Uniunea Europeana ca i Mercosur sunt dou structuri regionale diferite. Atat punctele de plecare cat si condi iile, c ile, metodele, etapele de dezvoltare, prezint puternic între cele dou blocuri. Uniunea European (UE) este o entitate politic , social Europa, fiind compus din 27 state. Mercosur (Pia a Comun a Sudului) a fost înfiin at în 1991 i cuprinde Argentina, Brazilia, Paraguay i Uruguay. Venezuela a fost acceptata ca membra în 2006 i este în prezent în procesul de integrare în Mercosur. Uniunea European s-a aratat favorabila pentru consolidarea Mercosur i a sprijinit eforturile sale, în special prin Acordul interinstitu ional de suport tehnic i institu ional pentru structurile nou create. În 1995, UE i Mercosur au semnat un Acord de Cooperare interregional care a intrat în vigoare în 1999. UE este prima piata pentru Mercosur privind exporturile sale agricole, reprezentând 19,8% din totalul importurilor UE pentru agricultur în 2009. Mercosur se situeaz pe locul 8 în rândul partenerilor comerciali ai UE, reprezentând 2,7% din comer ul total al UE în 2009. rile din Mercosur au devenit principalul furnizor al UE de anumite produse agricole de baz , cum sunt: carnea de bovine, porumbul sau soia. Adâncirea rela iilor comerciale cu rile
2

un contrast

i economic , dezvoltat în

din Mercosur nu va duce decât la cre terea volatilit ii pre urilor produselor de baz de pe pia a comun ca urmare a politicilor agricole ale acestor state, precum i a condi iilor climatice de care dispun. În ceea ce prive te dezvoltarea economic , PIB-ul UE este de ¼11 785 474,9, în timp ce PIB-ul Mercosur este de $2.770.723 mil. PIB-ul nominal per capita în UE este de $37.194 si in Mercosur este de $10.530. Participarea în comer ul interna ional este diferit. Cu toate c popula ia UE reprezint doar 7% din popula ia mondial , schimburile sale comerciale cu restul lumii reprezint aproximativ o cincime din importurile i exporturile derulate la nivel mondial. Comertul cu marfuri:

UE are un nivel relativ ridicat de dezvoltare fata de Mercosur si este formata din unele ri care sunt puternic industrializate. Ambele au grade diferite în nivelul de dezvoltare al statelor sale membre. In UE, de la inceput au fost stabilite organisme formate din func ionari care nu raspund la instruc iuni din partea guvernelor lor (Comisia European oferind o viziune comun i independenta în formarea deciziilor. i Comisiei Reprezentan ilor În Mercosur, cu excep ia Secretariatului tehnic reprezentan i ai fiec rui guvern. In cadrul UE, piata unica este o realitate petru companii, consumatori i lucr tori.In cazul Mercosur a fost stabilita o uniune vamala imperfecta. În ciuda acestor dou realit i diferite, p r ile implicate în negocieri, i anume, cele dou blocuri regionale, sunt formate din delega ii reprezentând atât UE cat i Mercosur. i Curtea de Justi ie),

Permanen i (organ fara capacitate de decizie), organismele comune sunt formate din

3

Acordul cadru de Cooperare Internationala semnat la 15 decembrie 1995 în Madrid, între Comisia European i statele sale membre, precum i Mercosur i statele sale membre, are trei teme principale: dialogul politic, cooperarea i comer ul Acest acord a pus bazele legale pentru cooperarea în cadrul institutional, economic, social i cultural Este opera ional începând cu 1 iulie 1999. De asemenea, UE i Mercosur au semnat un Memorandum de în elegere, la 26 iunie 2001, care define te priorit ile de cooperare în func ie de sector în perioada 2000-2006. Domeniile de cooperare identificate sunt: sprijinirea punerii în aplicare a Pie ei Interne a Mercosur; prijin pentru institu ionalizarea Mercosur i sprijin pentru societatea ci il Mercosur. Având în vedere acest lucru, se poate argumenta c problemele de negociere sunt ridicate, adica, atât UE, cât i Mercosur sunt certe in ceea ce vor face si pana unde va merge relatia comuna. în

Obi

iv

Negocierile UE-Mercosur au scopul de a realiza un parteneriat strategic bi-regional. Acest angajament trebuie s se bazeze pe trei piloni fundamentali: dialogul politic, cooperarea economic comer ul liber. La nivelul negocierilor comerciale s-a stabilit ca astfel de chestiuni ca subven iile pentru exportul de produse agricole i sprijinul intern pentru produc ia agricol sa fie rezolvate la nivelul OMC. Se incearca un acord preferential amplu, care sa cuprinda angajamente de liberalizare a comer ului mai profunde decât cele asumate de c tre p r i in sistemul comercial multilateral. Dar, se mai urmareste un acord preferential care sa fie în deplin concordan cu angajamentele asumate la Organiza ia Mondial a Comer ului. UE urm re te: s contribuie efectiv la consolidarea unei Mercosur efective; imbunatatirea substantiala a accesului la bunuri, servicii si investitii europene pe pietele Mercosur i realizarea de norme eficiente i de calitate. Mercosur nu caut doar un spatiu bi-regional favorabil consolidarii sale, ci si, de asemenea, vede pentru viitor asocierea ca un element fundamental pentru dezvoltarea economiilor lor nationale i îmbun t irea proceselor de produc ie de transformare i integrare competitiv în economia global ; de asemenea, accesul efectiv si amplu pe piata europ eana, în special a acelor produse care prezinta avantaje competitive clare.
4

i

Cu toate acestea, ambele p r i au ceva de care sa se team in fata perspectivei unui acord bi-regional mai profund. În ceea ce prive te sectoarele cheie în negocierile comerciale, pe de o parte, UE se intreaba permanent despre implica iile procesului de liberalizare a sectorului agricol i al pescuitului, pe de alt parte, Mercosur percibe riesgos derivados de la apertura în sectorul automobilelor, bunurilor de capital i serviciilor. Rela iile comerciale dintre UE i Mercosur nu sunt de fiecare dat puse pe Äpicior de egalitate³. Integrarea regional nu a progresat, iar produsele europene nu au acces pe pia a statelor Mercosur. Produc torii de carne din statele membre Mercosur pot utiliza produse veterinare interzise în UE. Toate produsele importate din Mercosur trebuie s respecte normele europene de produc ie, ceea ce nu se întâmpl ast zi. Este motivul pentru care UE trebuie s adopte o pozi ie ferm în cazul negocierilor purtate cu blocul Mercosur. UE nu trebuie s ofere avantaje în cazul dosarului agricol ca urmare a riscului de a excede cadrului prev zut de Politica Agricol Comun . Având în vedere cele de mai sus, se poate argumenta c obiectivele negocierilor UEMercosur sunt de natur economic , dar, i oarecum legate de politica intern (chiar dac societatea civil are o implicare redusa în acest proces). Caracterul economic este evident în obiectivul general de a stabili un acord comercial preferen ial între cele dou Caracterul rela ional iese în eviden blocuri. în obiectivele Mercosur de inserare competitiva in

economia globala. În mod similar, caracterul politic intern se desprinde din obiectivul de dezvoltare a economiilor na ionale i din consolidarea transformarii productive ale statelor membre ale Mercosur.

Rezultatele

În noiembrie 1999 la Bruxelles a avut loc prima reuniune a Consiliului de Cooperare UE-Mercosur, unde s-a stabilit practic, structura, metodologia i calendarul pentru negocierile dintre cele dou regiuni. S-a creat un Comitet de Negocieri Bi-regional care supravegheaz negocierile comerciale i de cooperare. De asemenea, s-au creat Grupurile tehnice în scopul de a pune în aplicare activit ile legate de negocierile comerciale. În aprilie 2000 a avut loc la Buenos Aires prima rund de negocieri a Comitetului de Negocieri Bi-regional. S-a ajuns la concluzii pe principii generale, dialogul politic, cooperarea i problemele comerciale. De asemenea, s-a convenit ca un viitor Acord de Asociere Inter-regional creeaz drepturi i obliga ii pentru UE, Mercosur i statele membre respective. S-a mai stabilit ca negocierile

5

comerciale nu ar trebui s exclud niciun sector si ar constitui un compromis unic pentru a fi implementat ca un tot indivizibil. A doua rund de negocieri a avut loc la Bruxelles în iunie 2000 i s-au analizat aspecte legate de schimbul de informa ii, intensificarea barierelor netarifare i definirea obiectivelor specifice pentru fiecare domeniu de negociere. Negocierile politice au fost conduse la cel mai înalt nivel în cadrul Comitetului de Negocieri Bi-regional, în timp ce negocierile privind cooperarea au fost elaborate la nivel de subgrupuri. A treia rund de negocieri a Comitetului de Negocieri Bi-regional a fost de succes. A avut loc în Brasilia, în noiembrie 2000, când aceast negocierile au început s fie mai eficiente. Marea aten ie politic de ambele p r i, extinderea pe scar larg de tehnicieni de ambele parti si puternica dorinta de reusita a pre edin iei braziliene au f cut din aceast rund , un succes tehnic. În ceea ce prive te dialogul politic, s-a reu it s se consolideze un text de negociere care arat rezervele de ambele p r i, care va permite progresul mai rapid i armonizat în cadrul negocierilor viitoare. In ceea ce priveste capitolul privind cooperarea, cooperarea tehnic negocierilor comerciale ca priorit i. In cele din urm , în ceea ce prive te pilonul comer ului, a existat o interac iune constructiva i fructuoasa între p r i, facandu-se schimb de informatii cu privire la întreb rile anterioare ale p r ilor si trecand la identificarea obiectivelor specifice i elementelor pentru viitorul acord. S-a a ajuns la o nou etap în care in rundele urmatoare va fi posibil schimbul de documente de lucru i chiar de texte de negociere pe un num r substan ial de subiecte. In domeniul de aplicare a Acordului-cadru încheiat în 1995 în Madrid, negocierile UEMercosur se duc de mai multi ani. Negocierile au fost suspendate în 2004 din cauza diferen elor fundamentale privind comer ul. Mai multe state membre UE (Austria, Irlanda, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Polonia Mercosur. i Finlanda, România, Cipru), în frunte cu Fran a, s-au opus pân acum extinderii concesiilor privind comer ul cu produse agricole i alimentare oferite statelor membre i economic ar trebui s intervina eficient pentru a ajuta la punerea în aplicare a diverselor aspecte ale ar detinea pre edin ia Pro Tempore a Mercosur. Intr-adev r, dup reuniunea de la Buenos Aires, în aprilie i începutul lunii iunie,

6

Cu toate acestea, rela iile politice s-au dezvoltat cu un acord în cadrul ultimului summit de la Lima (2008) pentru a extinde rela iile în trei domenii noi: tiin Infrastructur i Energie Regenerabil . i Tehnologie,

UE isi canalizeaza ajutorul dat catre Mercosurc prin Programul Regional 2007-2013, aprobat în august 2007 în cadrul Strategiei Regionale. Programul regional ofera 50 de milioane de euro pentru proiecte în trei domenii prioritare:  Sprijin pentru institu ionalizarea Mercosur  Sprijin pentru punerea în aplicare a viitorului Acord de Asociere UE-Mercosur  Eforturile de a spori participarea societ ii civile în procesul de integrare regional . Uniunea European este, de departe, cel mai mare furnizor de ajutor pe care se bazeaza Mercosur. La data de 17 mai 2010 a avut loc la Madrid summitul Uniunea European Mercosur. efii de Stat i de Guvern au tinut o dezbatere privind situa ia din ambele regiuni i i-au informat pe omologii lor cu privire la evolu iile recente ale problemelor lor respective de integrare i situa iile lor economice. Mandatarii au subliniat apropierea de valorile culturale, economice i politice care unesc cele doua regiuni. Au mai subliniat faptul c , cu o popula ie total de peste 700 de milioane de persoane, cu un PIB combinat i un comer bi-regional de aproximativ 100.000 de milioane de euro pe an, cooperarea dintre cele dou blocuri creeaza beneficii reciproce i genereaza efecte colaterale, la nivel mondial. Cu ocazia reluarii negocierilor pentru un acord de asociere UE-Mercosur efii de Stat sau de Guvern au reamintit importan a lor in vederea reusirii unui acord ambitios si echilibrat între cele dou regiuni, care s conduc la rela ii mai profunde i sa ofere mari beneficii economice i politice pentru ambele p r i. Liderii sunt con tien i de eforturile semnificative necesare i au insistat pe faptul ca se vor angaja pe deplin s întreprind aceste negocieri. La începutul lunii iulie, cel mai târziu, va fi o prima rund de negocieri. Uniunea European i Mercosur i-au exprimat angajamentul lor de a ajunge rapid la o i dezvoltare au , concluzie ambi ioasa, generala si echilibrata a Rundei pentru Dezvoltare de la Doha i, având în vedere rolul fundamental al comer ului ca un motor de cre tere economic Guvern au subliniat importan a dialogului politic între cele dou regiuni. reafirmat angajamentul de a evita protec ionismul, în toate formele sale. efii de Stat sau de

7

În conformitate cu concluziile conferin ei ministeriale UE - America Latin

i Caraibe

din Madrid, 2010, în domeniul tiin ei, tehnologiei i inova iei, i luând în considerar e rela iile deja strânse dintre cele dou regiuni în domeniul cercetarii i dezvoltarii tehnologice, p r ile au convenit s exploreze modalit i concrete pentru a realiza o mai profund si mai intens cooperare privind inovarea si tehnologia in beneficiul reciproc. Ambele p r i au eviden iat progresele realizate în colaborarea dintre Mercosur i Uniunea European i revizuirea intermediar a Programului indicativ regional.

8

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful