UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU“ REŞIŢA FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECT DE AN Specializarea

TEHNICI ŞI ECHIPAMENTE MODERNE ÎN INGINERIA ELECTRICĂ

Coordonator Prof. Dr. Ing. RUJA Ion Masterand Vuc Cristian

Reşiţa 2011

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” REŞIŢA FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECTAREA CONVERTORULUI STATIC DE FRECVENŢĂ

Reşiţa 2011

pentru comanda unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit. cu circuit intermediar.85 η = 0.DATELE TEMEI DE PROIECT: Să se proiecteze un convertizor static de frecvenţă indirect. cu următoarele date nominale: U = 230/400V F = 50 Hz Cos φ = 0.89 DA = 40% n =984 rot/min Pn = 5 KW .

I – Generalităţi Cap.CUPRINS: Cap. IV – Calculul circuitului intermediar Cap. V – Calculul invertorului Cap. VII – Calculul termic . III – Calculul redresorului Cap. VI – Alegerea dispozitivului de comanda pe grilă Cap. II – Alegerea convertizorului Cap.

Convertoarele asigura conversia unor cantitati importante de energie. Aceste dispozitive functionând în regim de comutatie. Aceasta logica este asigurata de schema electronica de comanda. în principal.sunt convertoare curent continuu-continuu. . Partea de putere a convertorului este realizata cu dispozitive semiconductoare de putere comandabile (tiristoare. Frecventa tensiunii de iesire este aceeasi cu cea a tensiunii de intrare. au rolul unor întrerupatoare. Acest fapt determina diferente între electronica de putere si electronica de semnal. tranzistoare) si/sau necomandabile (diode). având rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursa (valoare. dar valoarea sa efectiva poate fi modificata. . principalul lor criteriu de dimensionare sa fie randamentul. dupa doua criterii: 1) tipul marimii electrice la intrarea si la iesirea convertorului 2) tipul de comutatie Dupa primul criteriu se disting: . Aceasta impune ca. frecventa a tensiunii) tinând cont de cerintele impuse de receptor. ca si valoarea sa efectiva. Convertorul static are rol de receptor din punct de vedere al sursei de energie si rol de sursa de energie din punct de vedere al sarcinii. Clasificarea convertoarelor statice de putere se poate face. Toate convertoarele contin deci o parte de putere (forta) si o parte de comanda. dar frecventa tensiunii de iesire poate fi modificata în raport cu cea a tensiunii de intrare. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ la partea de curent continuu. Închiderea si deschiderea succesiva a acestor întrerupatoare se face dupa o logica impusa de principiul de functionare a convertorului.cicloconvertoarele . unde scopul principal este obtinerea unui semnal de iesire fidel. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ a intrarii spre partea de curent alternativ a iesirii.chopperele .sunt convertoare alternativ continuu. forma. .CAP I – GENERALITATI Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe intercalate între sursa de energie si receptor. deci rezulta un regim permanent format dintr-o succesiune periodica de regimuri tranzitorii.sunt convertoare alternativ-alternativ. Convertoarele pot fi de asemenea montate între doua surse de energie pentru a face posibila functionarea simultana a acestora.variatoarele de tensiune alternativa -sunt convertoare alternativ-alternativ. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ a intrarii la partea de curent alternativ a iesirii.redresoarele . Fluxul de energie este orientat dinspre partea de curent continuu a intrarii la partea .

Tensiunea de iesire este reglabila. un circuit intermediar de tensiune alternativa si un redresor. trecând această energie printr-o stare intermediară de curent continuu . -convertoare cu comutatie comandata. aceste convertizoare efectuează o dublă conversie a energiei de curent alternativ consumate : mai întâi ea este redresată cu ajutorul unui redresor comandat (RC) sau necomandat (RNC) .1. Tipul invertorului depinde de natura filtrului intermediar de curent .convertorul continuu-continuu contine un invertor autonom. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent continuu a intrarii la partea de curent alternativ. .1).invertoarele autonome . Cu alte cuvinte . În plus conversia continuu-continuu si conversia alternativ-alternativ sunt posibile cu ajutorul convertoarelor cu o structura mai complexa.de curent continuu a iesirii.sunt convertoare curent continuu-alternativ. apoi inversată cu ajutorul unui invertor autonom de curent (IAC) sau de tensiune (IAT) (Fig. .convertorul alternativ-alternativ contine un redresor. Convertizoarele de frecvenţă (CF) cu invertoare autonome (IA) reprezintă nişte convertoare electronice indirecte. un circuit intermediar de tensiune sau de curent continuu si un invertor autonom. care transformă energia de curent alternativ de tensiune şi frecvenţă constante de la intrare în energie de curent alternativ de tensiune şi frecvenţă variabile la ieşire . În acest caz: . Dupa al doilea criteriu distingem: -convertoare cu comutatie naturala. numite cu faza intermediara de conversie. La iesire gasim una sau mai multe tensiuni alternative reglabile ca valoarea efectiva si ca frecventa.

înrăutăţind coeficientul de armonici superioare şi influenţând negativ asupra funcţionării motorului de acţionare şi asupra izolaţiei lui .unghiul de reglare al redresorului comandat (pentru RNC . ceea ce poate străpunge tiristoarele sau tranzistoarele motor asincron .1. iar cea de-a doua reprezintă nişte supratensiuni inductive de autoinducţie. În acest regim tensiunea de ieşire u2(t)→ ∞. fără sistem de reglare automată. care echilibrează contra tensiunea invertorului autonom UI: di u d ( t ) = u dL ( t ) + U d = Ld d + k RU U 1 cos α dt unde U1-tensiunea de curent alternativ de alimentare a redresorului . Însă motoarele asincrone şi sincrone nu fac parte din aceste sarcini. care apar numai la fronturile curentului i2(t).1. care cade pe inductivitatea de filtrare Ld. şi alta medie Ud . α . iar redresorul comandat şi invertorul autonom poartă aceeaşi denumire – de curent : RCC şi IAC (Fig. una dintre care depinde de caracterul şi valoarea impendanţei de sarcină Z2 (φ). În afară de aceasta. di Supratensiunile de comutaţie L2 2 au o frecvenţă şi o amplitudine relativ dt mare suprapunându-se în formă unor şocuri oscilatoare peste tensiunea u2(t) . când di2/dt→∞ (fig.1. kRU – coeficientul de transfer al redresorului în tensiune (KRU =Ed0/E1N).1. atunci parametrul principal. transmise la intrarea lui prin ventilele deschise în fiecare tact de comutaţie. este curentul redresat Id : t 1 id ( t ) = Id = [ Ud ( α) −U I (]t) dt = const. uI(t) – contra tensiunea invertorului. L2 . iar tensiunea nesinusoidală de ieşire u2(t) conţine 2 componente. Ld ∫ 0 unde ud(α) – valoarea momentană a tensiunii de la ieşirea redresorului comandat. De aceea un astfel de CF.reprezintă supratensiunile de autoinducţie ale inductivităţii dt de sarcină L2 . IAC mai au încă un dezavantaj principal: nu pot funcţiona normal la mers în gol .a) . care se filtrează ideal. adică când Z2 (φ2)=∞ şi i2 (t)=0 . α =0).unghiul de fază al unei sarcini activ inductive sau al unui di2 . Din această cauză IAC nu sunt recomandate pentru sarcini inductive . Dacă acest filtru este inductiv . Tensiunea redresată ud(t) în acest caz conţine 2 componente : una pulsatorie udL(t). care depinde de unghiul de reglare α.1a) di2 U 2 ( t) = i2 ( t) ⋅ Z2 ( 2 ) + 2 ϕ L . dt unde φ2 =arctg ωL 2 2 R2 . ci pentru sarcini capacitive. IAC formează la ieşire un curent alternativ dreptunghiular i 2(t) cu o amplitudine I2m= Id . determinată de reacţia tensiunilor de linie ale acestuia u2(t). având o inductivitate Ld relativ mare . care apar în momentele de comutaţie ale tiristoarelor sau tranzistoarelor invertorului (în figura 1.a ele nu sunt arătate).continuu . serveşte ca sursă de curent.

În acest caz curentul impus de sursă nu poate fi atins . menţinând acelaşi sens al curentului circuitului intermediar : Id = −Ud+ U I 〉 0. care trece în regim de generator . . care se filtrează ideal. iar redresorul şi invertorul autonom poartă aceeaşi denumire – de tensiune : RCT şi IAT (Fig. atunci parametrul . iar redresorul în regim de invertor condus de reţea (Ud<0) . iar curentul de ieşire i2(t) depinde de caracterul şi valoarea impendanţei de sarcină Z2(φ2): U (t ) i2 (t ) = 2 Z 2 (ϕ ) În legătură cu aceasta . K RU unde K IU = K . ridicând nelimitat tensiunea. impunând invertorul să treacă în regim de redresor (UI>0) . Pentru a exclude regimul de mers în gol în practică . − ⋅ 〈 Dacă filtrul circuitului intermediar de curent continuu are un caracter capacitiv şi o capacitate relativ mare (Cd→ ∞). dacă nu acţionează la timp blocul de protecţie la supratensiuni . În acest caz deja curentul redresat conţine 2 componente : una medie Id şi alta pulsatorie id~(t) . care poate fi RU invers coeficientului respectiv al redresorului. motorul se conectează direct la ieşirea invertorului . regimul de mers în gol cu Z2(φ2)=∞ şi i2 (t)=0 pentru IAT este deja un regim normal . CF cu IAC posedă totuşi un avantaj în cazul utilizării unui redresor comandat : permite o frânare recuperativă fără a adăuga vre-un element în schema de putere . Această frânare se obţine prin micşorarea frecvenţei invertorului şi menţinerea unei alunecări negative a motorului asincron .invertorului .b). fără nici un aparat de comutaţie intermediar.1. de aceea sistemul de comandă încearcă totuşi să instaleze curentul prescris .coeficientul de transfer al invertorului în tensiune . căruia îi corespunde o tensiune de ieşire : U 2 (t ) =K IU⋅U d= 1 Ud . Rd Σ deoarece | UI | > | Ud | Pd = ( U d ) I d 0. care este preluată de condensatorul Cd : dUc id ( t ) = I d + id: ( t ) = I d +Cd dt IAT clasice cu tensiuni nemodulate formează la ieşire o tensiune alternativă dreptunghiulară u2(t) cu o amplitudine U 2 m ≡U d . deoarece Z 2(φ2)=∞ .1. În acest caz sensul energiei active se inversează prin schimbarea polarităţii tensiunilor redresorului şi invertorului. este tensiunea redresată : t 1 U d ( t) = ∫  id ( t) −I] ( t) dt U=d U c= const i = Cd 0  De aceea un astfel de CF serveşte ca sursă de tensiune .

Ca urmare . care asigură o recuperare a L2 i2 2 energiei reactive . conectate antiparalel : unul pentru sensul direct al curentului I d>0 . În paragrafele următoare acest tip de invertoare va fi analizat mai profund. încât puterea activă recuperativă Pd= Ud(-Id)<0.1. comandată de către un tranzistor consecutiv de frânare . şi anume: 1) sunt însoţite de supracurenţi de comutaţie în cazul unor sarcini capacitive C2 : dU 2 ∆ik = ∆i2 (t ) = C2 . acumulată de către inductivitatea L2f în timpul creşterii 2 curentului . Un alt dezavantaj al ambelor tipuri de convertoare şi invertoare clasice îl constituie coeficientul relativ mare de armonici al curentului de ieşire. pentru asigurarea unei frânari recuperative CF trebuie să conţină 2 redresoare comandate –RCT1 şi RCT2 . intervalul de timp fiind proporţional ϕ2 cu unghiul φ2 (∆t= ) . iar altul – pentru sensul invers Id<0. de obicei. cosφ2IAT>cosφ2IAC. care sunt în opoziţie cu avantajele IAC . Dacă momentul de inerţie al maşinii de lucru nu este relativ mare . Însă acest dezavantaj este lichidat în CF moderne prin modulaţie cu frecvenţă înaltă a tensiunii de ieşire .5. IAT posedă însă şi unele dezavantaje .1. până când acest curent nu-şi schimbă semnul . cunoscută în occident sub denumirea de comandă PWM (fig. din care fac parte şi motoarele de curent alternativ . frânarea recuperativă poate fi înlocuită cu o frânare reostatică prin invertor. ci o schimbare a polarităţii curentului redresat Id <0. necomandat. Aceasta se datorează diodelor inverse conectate antiparalel cu fiecare tiristor sau tranzistor al invertorului de tensiune . ceea ce constituie un avantaj important în comparaţie cu IAC . ceia ce a cauzat o utilizare prioritară a lor. cât şi a tensiunii de ieşire . Energia reactivă acumulată se reîntoarce condensatorului de filtrare Cd în cazul invertoarelor monofazate şi trifazate cu un cosφ<0. Aceste avantaje dau prioritate invertoarelor de tensiune în cazul sarcinilor activ-inductive .În cazul unei sarcini activ-inductive cu cosφ>0 la ieşirea IAT nu mai apar supratensiuni de comutaţie .b).1. În acest caz redresorul este.(Fig.c). . iar invertorul de tensiune asigură o reglare coordonată atât a frecvenţei . când paralel cu condensatorul Cd se conectează o rezistenţă de frânare . Ca urmare . 2) nu permit o schimbare a polarităţii tensiunii redresate Ud=Uc>0 în timpul frânării recuperative .1. în regim de chopper . care apar la fronturile tensiunilor dt dreptunghiulare u2(t). Pentru aceasta diodele inverse se deschid la începutul fiecărei comutaţii şi conduc curentul i2f în aceeaşi direcţie .5. sau unei altei faze în cazul invertoarelor trifazate cu un cosφ>0. iar coeficientul de ω2 armonici superioare este mai bun (mic).

1 Scheme bloc ale convertizoarelor de frecvenţă cu invertoare autonome .Fig.1.

frânarea automată. 1 ce comandă un motor asincron este alcătuit dintr-un redresor. Schema electrică Convertorul static de frecvenţă din fig.1.2. schimbarea sensului de rotaţie. 2. Fig. Fig.CAP II – TIPUL DE CONVERTOR ALES Ansamblul convertor static – motor asincron cu rotorul în scurtcircuit facilitează punerea de accord a caracteristicii mecanice a motorului cu condiţiile impuse de maşinile de lucru cele mai diferite. Convertor static de frecvenţă .2. În acest mod se poate asigura practice toate cerinţele impuse sistemelor de acţionare cum ar fi: pornirea autometă şi accelerarea controlată. funcţionarea cu turaţie constantă sau cuplu constant. circuit intermediar şi invertor.1 Schema bloc a unui convertor de frecvenţă indirect cu circuit intermediar 2.

CAP III – CALCULUL REDRESORULUI Puntea redresoare trifazată cu diode are rolul de a furniza tensiune continuă pentru circuitul intermediar cu condensator. acesta putând lucra în regim de motor sau generator. astfel energia de frânare se disipă în rezistenţă. Pentru a se evita încărcarea condensatorului la tensiuni periculoase. Invertorul este alcătuit din şase tranzistoare şi diode de limitare a tensiunii inverse. Menţionăm că puntea redresoare nu poate furniza energie înapoi în reţea. ( η 1) 230/400V 50Hz P1 If Pd Ud Id ( η 2) P2 ( η 3) . cu ajutorul unui tranzistor suplimentar se conectează în circuit rezistenţa de frânare în momentul în care tensiunea în circuitul intermediar depăşeşte o valoare limită.Puntea redresoare trifazată cu diode are rolul de a furniza tensiune continuă pentru circuitul intermediar cu condensator. din această cauză la frânare condensatorul C15 se poate încărca la tensiuni periculoase. Prin comanda adecvată a tranzistaorelor se obţine la bornele motorului orice tensiune intermediară între tensiunea pozitivă şi cea negativă a circuitului intermediar. astfel la fiecare din bornele motorului se poate aplica fie tensiunea pozitivă fie tensiunea negativă a circuitului intermediar. Datorită diodelor curenţii pot să circule în ambele sensuri prin motor.

81 0.82 Cu=2 –coeficient de sigurantă URmax/Ud=1.82 Id = = 10.82=19.5*19.85 = I f *586.23A Iventil/Iredresat=0.2 V U2=230V η= P2 = η1 ∗η 2 P 1 P2 P 5 = 2 = = 6.33 ci=1.5*Imax=0.2=1130.34*230=538.82 If 0.Ud=2.81 P = 3*U1 * I f * cos ϕ = 3* 230 * I f * 0.33*1.23=9.52 = 12.5 586.5 1 P= 1 If = P 6170 1 = = 10.5*12.22~1200V Imax=1.5 – coeficient de sigurantă Iv=0.52 A 586. aleg din catalog modelul diodelor(anexa I): SKN5/12 .05*2*538.82 A 0.51A Conform calculelor.5 If Id = 0.05 URRM-tensiunea maximă alegerii diodelor URRM=1.34*U2=2.17KW η1 ∗η 2 0.33*1.

. Ca urmare a energiei returnate circuitului intermediar. iar calculul acestui circuit constă în calculul a capacităţii C a condensatorului. conform calculelor. Fluxul energetic în redresor (cu construcţie clasică cu diode) este unidirecţional. bateria de condensatoare ce formează capacitatea se încarcă prin rezistenta de încărcare R. Între invertor şi circuitul intermediar este posibilă însă circulaţia bidirecţională a energiei.CAP IV – CALCULUL CIRCUITULUI INTERMEDIAR Circuitul intermediar este format dintr-condensator C. După cuplarea tensiunii de alimentare.3*12. bateria de condensatoare se descarcă prin rezistenţa legată în paralel la bornele condensatoarelor. Astfel maşina absoarbe energie de la circuitul intermediar în regim de motor (mai ales la accelerare) şi returnează circuitului intermediar în intervalele de frânare.82A c= tc * ism 3. Pentru a menţine tensiunea circuitului intermediar între anumite limite este necesar să se elimine energia (sarcina) acumulată în exces în condensator. condensatorulcu urmatoarele specificatii (anexa 2): Tip: 940C12W1P5K-F Circuitul Intermediar conţine.82 = = 1. scurtcircuitată la atingerea tensiunii de 600V pe capacitate. acceptându-se o anumită cădere de tensiune pe acest condensator. tensiunea condensatorului creşte şi poate ajunge la valori periculoase pentru elementele din schemă. Condensatorul este componenta principală şi trebuie să asigure energia pentru invertor pe durata când diodele din redresor sunt blocate.05µF ∆us 40 Se alege. fiind posibilă circulaţia energiei numai de la reţea la redresor.3 milisecunde. Rolul funcţional al acestui circuit va fi explicat pe scurt in continuare. La decuplarea tensiunii de alimentare. pe lângă condensatorul C (de mare capacitate şi putere) şi un bloc CDR numit Circuit de Disipare sau Recuperare. Frânarea în regim de generator este întâlnită şi utilizată frecvent în servomecanisme.3ms ∆us =40V ism=id=12. (când maşina funcţionează în regim de generator) energia acumulată în masele de mişcare. O diodă nu va conduce maxim π/3 radiani dintr-o perioadă. c= tc * ism ∆us tc=3. adică condensatorul va trebui să asigure energia pentru invertor pe durata a aproximativ 3.

soluţia cu recuperarea energiei se recomandă în cazul acţionărilor cu mai multe motoare care au etajele de putere conectate la un circuit intermediar comun. un randament de 83% şi calculăm puterea electrică Pe = = = 7087 W Calculăm curentul de la ieşirea invertorului: I2 = I2 = = = 10. În general. pentru un motor de 5 KW. 4.1 Circuit de recuperare a energiei în regim de frânare al motorului CAP V – CALCULUL INVERTORULUI Tensiunea de linie Ul = 380 V Tensiunea de fază Uf = = = 220 V Calculăm puterea electrică a motorului: Pe = Alegem din caracteristicile motoarelor asincrone. Fig.Acest lucru se poate realiza sau prin disipare pe un rezistor de putere sau prin recuperarea energiei cu un circuit electronic suplimentar prezentat în figura.74 A Calculăm valoarea de vârf a tensiunii de fază: .

calculăm curentul de catalog.f = Uf · f = 220· = 310.74 · 2.5 Ucat ≥ 550 V Calculăm valoarea de vârf a curentului de fază: Î2 = I2 · Î2 = 10. • cu traductor de curent rezistiv sau inductiv – pentru suprasarcină. calculăm tensiunea de catalog. cu următoarele date tehnice: U =1200V.5 pentru ventilaţie naturală. de 2.5 Icat ≥ 26. Formerly Eupec.5.74 · = 15. .tip: BSM 25 GD 120 DN2. • termistor sau termorezistenţă – pentru supratemperatură.(anexa 3) Protecţia IGBT se realizează cu: • siguranţe ultrarapide la valoarea de 70 A/400Vac pe fiecare fază – pentru scurtcircuit.2 V Adoptând un coeficient de siguranţă de 2. pe baza căreia se alege tranzistorul: Icat ≥ I2 2. I = 25A.82 A Aleg tranzistoare tip IGBTde la firma Infineon. • circuite snubber pentru fiecare IGBT – pentru supratensiune.15 A Adoptând un coeficient de siguranţă în curent.5 Icat ≥ 10. pe baza căreia se alege tranzistorul: Ucat ≥ Uf 2.5 Ucat ≥ 220 · 2.

.Figura 4. invertorul primeşte comanda "stop". La apariţia oricărei situaţii de defect. .supratensiune in circuitul intermediar. (2) comanda vectorială. Blocarea dispozitivelor se face prin reducerea tensiunii la zero sau mai avantajos şi mai sigur este controlul blocării tranzistorului cu o tensiune negativă.scurtcircuit. . Se utilizează principiul comenzii după câmp – modificare simultană a tensiunii şi frecvenţei ce alimentează motorul trifazat pentru a se păstra constant fluxul magnetic şi implicit cuplul electromagnetic.suprasarcină (I2t). iar alimentarea motorului este întreruptă. Metodele de comandă ale invertorului trifazat sunt: (1) metoda generării PWM sinusoidale – metoda modulării în lăţime a pulsurilor.supratemperatură. . impulsurile de comandă la tranzistoarele IGBT fiind blocate. Amorsarea tranzistoarelor este controlată în tensiune şi se face cu un impuls pozitiv de amplitudine şi putere corespunzătoare aplicat între grilă şi emitor. ALEGEREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA PE GRILA Echipamentul este protejat la apariţia accidentală a următoarelor situaţii: . Comanda invertorului trifazat are drept scop obţinerea unui sistem trifazat de tensiuni sinusoidale la ieşire şi respectiv menţinerea curentului de sarcină la valorile stabilite. Protecţia cu circuit snubber a IGBT CAP VI.

1.fluxul prin motor şi cuplul generat de acesta. de exemplu: . astfel încât să se controleze unul din următoarele sisteme de mărimi: . Reglarea turaţiei motorului asincron trifazat la flux şi cuplu prestabilit Fig. sau amplitudinea şi frecvenţa sistemului trifazat de tensiuni. .sistemul trifazat al tensiunilor de la ieşirea invertorului.6.2. În funcţie de mărimile controlate şi de algoritmul de modulaţie.pentru controlul tensiunilor de la ieşirea invertorului: mărimi de referinţă pentru valorile medii pe puls ale tensiunilor de ieşire (care aproximează valorile instantanee). . formate din pulsuri cu lăţime variabilă. circuitele modulatoare PWM generează trei semnale logice de comandă. .Figura 6.sistemul trifazat al curenţilor prin fazele motorului. Schema bloc de comanda a unui invertor realizata cu ajutorul modulaţiei PWM sinusoidale Conform schemei de principiu de mai sus. Lăţimea pulsurilor se sintetizează cu ajutorul unor algoritmi de modulaţie PWM. aceştia pot fi.

VB =V r sin(ω1t-2π/3) VC =V r sin(ω1t-4π/3) . VA. . Generarea semnalelor de comandă pentru tehnica PWM sinusoidală trifazată şi forma de undă a tensiunii de pe faza A .3. însă vor fi defazate în urma tensiunii VA cu 2π/3 rad şi respectiv 4π/3 rad. Tensiunile VB şi VC vor avea forme de undă identice..pentru controlul curenţilor prin fazele motorului: mărimi de referinţă pentru valorile instantanee ale curenţilor.pentru controlul fluxului şi cuplului: mărimi de referinţă pentru valorile instantanee ale fluxului şi cuplului. In procesul de generare a semnalelor de comandă se folosesc trei unde sinusoidale de referinţă: VA =V r sinω1t . Figura 6.

Figura 6. fără a se ajunge în zona de supramodulaţie se creşte valoarea raportului de modulare in amplitudine spre unu.4. Semnalele de comandă se generează respectând următoarea logică: .Toate aceste unde se compară cu o undă triunghiulară unică. La trasarea formelor de undă a tensiunii VA s-a presupus că impedanţele de sarcină sunt egale.dacă vrA < vtr se comandă tranzistorul QA. calculată de regulatorul PI. vtr . Dacă se consideră tensiunea de intrare în invertor Vd şi raportului de modulare in amplitudine unu. . .dacă vrC > vtr se comandă tranzistorul Q+C.dacă vrB < vtr se comandă tranzistorul QB. .dacă vrB > vtr se comandă tranzistorul Q+B.dacă vrC < vtr se comandă tranzistorul QC. Cum se observă în Figura . Ultima frecvenţă este însumată pentru a genera tensiunea necesară menţinerii raportului U/f constant. maximul amplitudinii fundamentalei tensiunii de fază este Vd/2. pentru o sarcină cu conexiunea în stea. . Pentru creşterea amplitudinii fundamentalei tensiunii de la ieşirea unui invertor PWM cu modulaţie sinusoidală. valoarea alunecării. este însumată cu turaţia motorului pentru a realiza frecvenţa prescrisă a invertorului. Comanda turaţiei unui motor de curent alternativ trifazat cu rotor în scurtcircuit utilizând convertor static de frecvenţă cu raport U/f constant a) Controllerul de turaţie Este realizat în jurul unui regulator PI ce controlează alunecarea motorului. .dacă vrA > vtr se comandă tranzistorul Q+A. . Rezultă astfel diagrama de conducţie din figura 8 pe baza căreia se pot genera formele de undă ale tensiunii de la ieşirea invertorului.

comanda de intrare în conducţie a fiecărui tranzistor este întârziată faţă de comanda de blocare a celuilalt tranzistor din acelaşi braţ de punte. Inversarea este realizată cu o poartă logică de tip ŞI.Figura 6. Pentru comanda IGBT pe o fază (braţ) se realizează următoarea schemă bloc (prima parte – modulatorul PWM): Controler turaţie (generator sinusoidal sinus cu amplitudine reglabilă + Poartă ŞI Comparator Generator de semnal triunghiular triunghi _ de frecvenţă şi amplitudine fixă se m nPa Wl M Q+A Semnal PWM inversat Q -A Figura 6.Controller de turaţie cu raport U/f constant Comanda IGBT din invertor nu se poate realiza direct cu circuitul care realizează legea de reglare. Comanda se realizează prin intermediul circuitului de comandă al invertorului care cuprinde două părţi: modulatorul PWM şi circuitul de comandă directă pe grilă. În implementările practice. pentru a evita conducţia simultană a tranzistoarelor IGBT din acelaşi braţ de punte. datorată timpilor de blocare nenuli ai dispozitivelor semiconductoare.6 Schema bloc a comenzii invertorului – prima parte –modulatorul PWM Semnalul PWM trebuie inversat pentru a nu aduce simultan în conducţie două IGBT de pe aceiaşi ramură şi a provoca scurtcircuit.5 . Această întârziere se va denumi pe scurt decalarea semnal .

comenzii (denumirea în engleză este „dead-time”).7. pentru a evita conducţia simultană a tranzistoarelor IGBT din acelaşi braţ de punte. Această întârziere se va denumi pe scurt decalarea comenzii (denumirea în engleză este „dead-time”). În practică... Schemă bloc de circuit de comandă a unui invertor trifazat . El se trece printr-un circuit integrat specializat. Inversarea este realizată cu o poartă logică de tip ŞI.timp mort” Circuit de comandă efectivă pe grilă : CI specializat. Circuit de comandă directă pe grila IGBT la un braţ al punţii la un invertor trifazat Semnalul PWM trebuie inversat pentru a nu aduce simultan în conducţie două IGBT de pe aceiaşi ramură şi a provoca scurtcircuit. Figura 6. întârzierea poate fi generată fie de către modulatorul PWM. transformator adaptor QA+ + A Semnal PWM inversat Circuit generare . fie de către circuitele de comandă ale tranzistoarelor.timp mort” Circuit de comandă efectivă pe grilă : CI specializat. fie de către circuitele de comandă ale tranzistoarelor. În implementările practice. transformator adaptor QA- Figura 6.8. întârzierea poate fi generată fie de către modulatorul PWM. În practică. optocuplor. Semnalul PWM nu se poate nici acum aplica direct în grila IGBT deoarece nu are puterea necesară comenzii unor astfel de tranzistoare. comanda de intrare în conducţie a fiecărui tranzistor este întârziată faţă de comanda de blocare a celuilalt tranzistor din acelaşi braţ de punte. optocuplor. un optocuplor sau un transformator adaptor de impedanţă de înaltă frecvenţă – vezi Figura 20 – : Semnal PWM Circuit generare . datorată timpilor de blocare nenuli ai dispozitivelor semiconductoare.

ANEXA 1 .

ANEXA 2 .

ANEXA 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful