MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 306 din 16.09.2003 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale". indicativ GP081-Q3 În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr, 10/1995, privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Având în vedere avizul nr. 32 / 01.07.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ORDIN: Art. 1 . - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale, indicativ GP 081-03, elaborată de INCERC, filiala Cluj şi prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l. Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MUREA

1

Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de CercetareDezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor- INCERC Bucureşti

3

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUŢIA REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE PREFABRICATE ÎN ZONE RURALE INDICATIV GP 081-03

CUPRINS
1. Prevederi generale............................................................................. 6 2. Soluţii constructive.......................................................................... 11 3. Materiale .......................................................................................... 19 4. Instalaţii ............................................................................................ 30

Elaborat de: INCERC-Filiala Cluj Director: conf. dr. ing. Călin MIRCEA

5. Indicaţii privind proiectarea ........................................................ 31 6. Indicaţii privind execuţia............................................................... 50 7. Tehnologii de precomprimare a rezervoarelor.......................... 56 8. Controlul calităţii şi recepţionarea lucrărilor............................. 58

Responsabil temă:
Colectiv de elaborare:

ing Mihai FILIP
dr. ing. Mircea PĂSTRĂV prof. dr. ing. lldiko BUCUR (Univ. Tehnică Cluj)

Anexă...................................................................................................... 61 Bibliografie........................................................................................... 67

Avizat de: DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ - M.T C.T. Director general: ing. Ion STĂNESCU

Responsabil de temă:

ing. Mihai CRAINIC
5

GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUŢIA REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE PREFABRICATE IN ZONELE RURALE Indicativ GP 081-03

1. PREVEDERI GENERALE
Rezervoarele mici, în înţelesul prezentului Ghid, sunt construcţii destinate înmagazinării apei, cu structura din elemente prefabricate din beton armat sau beton precomprimat, cu capacităţi de până la 5.000 mc.

În proiectele de execuţie vor fi adaptate prevederile prezentului ghid prin Caietele de sarcini şi Fişele tehnologice privind tehnologia de execuţie şi regulile de exploatare a rezervorului. O cerinţă importantă pentru proiectarea şi executarea rezervoarelor mici în condiţii de calitate superioară, este găsirea şi aplicarea acelor soluţii tehnologice care asigură realizarea acestui gen de lucrări în condiţiile rurale din ţara noastră.

1.2. Clasificarea rezervoarelor
Rezervoarele mici pentru apă potabilă cu capacităţi de până la 5.000 mc se pot executa în variante simple de 500, 1000, 2500, 5000 mc. sau cuplate 2 x 500, 2 x 1000, 2 x 2500, 2 x 5000 mc. După destinaţia rezervoarelor putem distinge: - rezervoare_pentru apă_potabilă; - rezervoare pentru apă industrială; - cuve şi bazine din cadrul staţiilor de tratare a apei; - cuve şi bazine din cadrul staţiilor de epurare a apelor uzate. După poziţia lor faţă de sol deosebim următoarele tipuri de rezervoare mici: - de suprafaţă; - semi îngropate; - îngropate. După forma în plan: - dreptunghiulară; - poligonală; - circulară. După modul de acoperire rezervoarele pot fi: - descoperite; - acoperite.

1.1. Domenii de aplicare
Ghidul se referă la rezervoarele pentru înmagazinarea apei potabile sau industriale neagresive, situate în zone seismice având coeficientul de intensitate seismică k, cuprins între 0.08-0,2 pentru zona a-II-a climatică, având temperatura ele exploatare care nu depăşeşte 28°C. Prezentul Ghid are ca obiect stabilirea unor reguli care se vor aplica la proiectarea, execuţia şi exploatarea rezervoarelor mici executate din elemente prefabricate în zonele rurale. Prevederile din prezentul Ghid se adaugă la cele cuprinse în standardele şi prescripţiile tehnice complementare menţionate în Anexa l. În cazul în care unele prevederi specifice diferă se vor aplica prevederile prezentului Ghid. Proiectarea şi execuţia rezervoarelor se recomandă să se facă de proiectanţi cu experienţă şi verificatori atestaţi pentru exigenţele lucrărilor de proiectare în acest domeniu care pot asigura nivelul de tehnicitate şi calitatea reclamată de acest tip de lucrări. Elaborat de:
INSTITUTUL DE CERCETAREDEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR Filiala Cluj 6

Aprobat de: MINISTRUL
TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI, cu ordinul nr. 306 din 16.09.2003

7

Armătura nepretensionată complementară .Armătură nepretensionată cu rol preponderent constructiv. pentru a se evita variaţii mari de presiune în circuitul de alimentare cu apă. Rezervoarele de capacitate mică folosite pentru înmagazinarea apei se pot realiza din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare astfel: • cu fascicule pozate în tecile montate înaintea betonării elementelor prefabricate. Alegerea formei şi a dimensiunilor rezervorului se va face ţinând seama de o serie de factori printre care: . înainte de 9 8 .preîntinsă. . precomprimate sunt mai ieftine faţă de cele din beton armat. 4.58 x S1/2pentru forma circulară. .tehnologia de execuţie şi exploatare.postîntinsă.economicitatea soluţiei. 5.fluxul tehnologic pe care-l deserveşte: .Piesă metalică sau din beton armat în care se fixează armătura postîntinsă pe elementul de construcţii după pretensionare.Armătură de tip PC dispusă pe aceiaşi direcţie cu armătura pretensionată şi participă împreună cu aceasta la realizarea solicitării capabile. la o înălţime H şi o suprafaţă de bază rezultată S. un calcul comparativ arată că pentru un volum V. cu armătură gresată. .amplasarea rezervorului (suprafaţa disponibilă în plan).Armătura care se tensionează (de culei pe standuri sau cofraje autoportante). Armătură pretensionată . Armătura preîntinsă .cu toroane pozate la exterior pe perete. realizată din două s-au mai multe toroane fixate în mantale de protecţie (realizată din mase plastice). Armătura nepretensionată pasivă . pozată la exterior pe perete. lungimea perimetrală a rezervorului este de 3. . . Tendinţa este ca pentru o capacitate dată. forma să fie astfel aleasă încât să necesite un consum minim de material de construcţie.3. În cele mai multe cazuri înălţimea rezervorului este dictată de considerente de ordin funcţional. . în elementele din beton precomprimat.cu elemente din beton armat. Noţiuni şi terminologii specifice /. având totodată un rol important în satisfacerea condiţiilor de verificare la fisurare şi deformaţii. Ancoraj . în ajutorul acestei afirmaţii. 4 x S1/2 pentru forma pătrată.Armătură de înaltă rezistenţă cu ajutorul căreia se realizează precomprimarea elementelor şi structurilor în construcţii. După momentul realizării operaţiei de tensionare se deosebesc două tipuri de armătură pretensionată: .modul de lucru static. Forma optimă în plan pentru a se asigura un consum minim de material şi pentru optimizarea stării de eforturi interioare este cea circulară.cu elemente din beton precomprimat. şi > 4 x S1/2 pentru forma dreptunghiulară. 1. 2. • prin precomprimare exterioară: . Pentru rezervoarele de apă potabilă înălţimea variază între 2-6 m.prin înfăşurare cu sârmă SBP. 3.Din punctul de vedere al tehnologiei de execuţie a elementelor prefabricate pentru rezervoarele mici se deosebesc: . Se consideră că pentru capacităţi de peste 500 mc rezervoarele.

2.Operaţie efectuată la sfârşitul pretensionării prin care se fixează armătura pretensionată în blocaje sau ancoraje.4. . 2.se scurtează considerabil durata de execuţie a rezervorului. . iar prin întărire se asigură conlucrarea cu acesta prin aderenţă. Teacă . fie la exteriorul acesteia.Armătura care se tensionează după întărirea şi montarea elementelor. 8. durabilitate şi etanşeitate. La realizarea în tehnologia cu elemente prefabricate a pereţilor rezervoarelor. 7. 2. SOLUŢII CONSTRUCTIVE 2.posibilitatea realizării unui beton cu grad de permeabilitate redus permite renunţarea la tencuielile interioare. în exploatare să fie solicitate la eforturi de compresiune în pereţi.elementele prefabricate se execută în fabrici de prefabricate sau în poligoane special amenajate pe şantier. Executarea rezervoarelor alcătuite cu elemente prefabricate prezintă următoarele avantaje faţă de cele executate cu pereţii din beton monolit: . tipare sau nervuri. 2. Injectare . 6. stabilitate. Fascicul -.Piesă specială metalică în care se fixează armătura preîntinsă pe culee. (după tensionare). Blocaj . 10. 9.Piesă tubulară din bandă de oţel sau ţeava de PVC cu care se realizează la turnarea betonului în canalele de la interiorul secţiunii elementului în care se introduce armătura. obţinându-se astfel un beton compact omogen. 11. 2. Rezervoarele din beton precomprimat oferă condiţii superioare de etanşeitate şi siguranţă în exploatare faţă de cele din beton armat.se elimină cofrajele pentru turnarea pereţilor. Armătura se aşază fie în canale la interiorul secţiunii elementelor. La punerea în operă şi pentru tratarea ulterioară a betonului se vor respecta prevederile specifice din Codul de practică NE 012-99 [Anexa 1]. astfel încât să se asigure cerinţele fundamentale de rezistenţă. Armătura preîntinsă se înglobează în betonul turnat. . Blocare .Armătură postîntinsă alcătuită dintr-un grup de armături paralele (sârme.turnarea betonului. Armătura postîntinsă .Operaţia de introducere sub presiune a unui amestec (pastă de ciment) în canalele (tecile) în care este aşezată armătura postîntinsă.1. datorită faptului că ele sunt astfel concepute încât. se va ţine seama de necesitatea asigurării unor condiţii perfecte de realizare a monolitizării şi etanşării rosturilor verticale şi orizontale. toroane) care se tensionează cu acelaşi dispozitiv şi se blochează cu acelaşi ancoraj. Alcătuirea constructivă a rezervoarelor mici trebuie să conducă la realizarea unor structuri care pot prelua în bune condiţii solicitările datorate acţiunilor la care sunt supuse pe durata execuţiei şi în exploatare. 10 11 .3. La acestea se adaugă pentru rezervoarele de înmagazinarea apei potabile şi cerinţa de păstrarea calităţii apei.

6.5) care asigură un grad de impermeabilitate P 410. 1525 cm. 12 . Dintre dificultăţile legate de prefabricarea rezervoarelor cea mai importantă este realizarea constructivă a zonelor de îmbinare dintre elementele prefabricate ale peretelui. precum şi dintre radier şi perete. Placa de fund transmite la teren presiunea exercitată de lichidul înmagazinat. ca măsură de impermeabilizare. cu gradul de impermeabilitate P810. Cuva rezervorului se separă de casa vanelor cu rosturi etanşe.2. 2. Casa vanelor poate fi de tip independent (Fig. Cele mai utilizate soluţii constructive pentru rezervoarele de înmagazinarea apei sunt constituite din două tipuri de construcţii care alcătuiesc împreună un ansamblu funcţional compus din: .rezervorul propriu-zis.6.1. având clasa Bc 25 (C 20/25). construcţia care adăposteşte zona de capăt a conductelor şi instalaţiilor şi face legătura între rezervor şi reţeaua de instalaţii exterioare. Placa de fund .) sau în cazul a două rezervoare cuplate. . Structura rezervoarelor Structura rezervoarelor pentru înmagazinarea apei este alcătuită în general din următoarele subansamble: 2. Placa de fund se separă printr-un rost de tasare atât de fundaţia inelară a peretelui cât şi faţă de fundaţia stâlpului central.5 (C 6/7. astfel ca ele să asigure o etanşeitate perfectă.placă elastică cu o grosime de cca. (soluţie constructivă cel mai des întâlnită la rezervoarele mici). În unele cazuri între placa de fund şi betonul de egalizare. se prevede o izolaţie hidrofugă. realizată din beton armat.casa vanelor. 1.5. Sub placă se execută un strat de egalizare realizat din beton de clasă minimă Bc 7. poate fi situată între acestea.

2.6. sunt executate din beton de clasa Bc 35 (C 28/35) şi cu un grad de impermeabilitate P810(fig. cât mai mici ca valoare şi de sens contrar celor date de presiunea apei. Radierul: în cazul rezervoarelor circulare. are prevăzute două goluri de acces spre interiorul exteriorul rezervorului dotate cu scări metalice (fig. asamblate prin înfăşurare . elemente plane cu extrados curb. există o gamă foarte variată de soluţii cu (fig.3. Tipuri de elemente prefabricate pentru pereţii rezervoarelor Problema specifică a prefabricării rezervoarelor o constituie elementele de pereţi.6. . asamblate cu ajutorul a două sau mai multe inele precomprimate. a contracţiei betonului.elemente prefabricate sub forma unor bolţi cilindrice care reazemă pe două inele precomprimate. se comportă ca o placă plană sau curbă pe mediul elastic. La proiectarea şi executarea rostului se vor respecta prevederile din „Instrucţiunile tehnice" P 73-78 şi C 163-87 [Anexa 1].Rosturile de tasare se prevăd datorită faptului că fundaţia stâlpului central şi fundaţia inelară a peretelui lucrează individual transmiţând la teren pe toată durata de exploatare a construcţiei. uşor de controlat în calcul şi astfel se înlătură pericolul fisurării plăcii de fund datorită tasărilor inegale.).8. După precomprimare. 4. 2. 2.6.5. Acoperişul rezervorului: este de tip plan şi se execută în majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de tip „T". iar la partea superioară are un capitel circular prefabricat. sau datorită variaţiilor de temperatură. Stâlpul central se realizează prefabricat din beton de clasă Bc 25 (C20/25) având secţiunea poligonală.2. încărcări importante.cu elemente din beton precomprimat. 3): .În acesta se creează un şanţ în care se montează elementele prefabricate. . rostul dintre perete şi inelul de fundaţie se matează cu mortar M 100. 2). curbate după perimetrul rezervorul prevăzute cu canale pentru cable şi asamblate prin postensionare.se realizează în general din beton de clasă Bc 25 (C 20/25) cu un grad de impermeabilitate P 810.elemente prefabricate sub forma unor învelitori subţiri cu dublă curbură. când terenul de fundare nu prezintă pericol de tasări inegale şi este capabil să preia presiunile date de apa înmagazinată şi de greutatea construcţiei.elemente plane cu sau fără nervuri verticale asamblate la cele mai dese cazuri prin intermediul unor centuri din beton armat precomprimat.6.6. şi 2. 2. 2.4. atât la exteriorul cât şi la interiorul rezervorului. Acoperişul 14 .cu elemente din beton armat.elemente cilindrice. . Prin precomprimarea pereţilor se urmăreşte anihilarea eforturilor de întindere inelare şi obţinerea unor momente încovoietoare în plan vertical.6. Prevederea rostului de tasare face ca solicitările elementelor menţionate să fie simple. Stâlpul se montează într-o fundaţie pahar. Pentru realizarea rezervoarelor cu elemente prefabricate de pereţi asamblate prin precomprimare. 15 Elementele prefabricate de perete din beton precomprimat. Fundaţia inelară a peretelui . Peretele rezervorului se realizează din elemente prefabricate din beton armat având grosimea minimă 12 cm în două variante: .

.

5.). Monolitizările se vor executa cu un beton având clasa de consistenţă la punerea în lucrare T4/T5 cu tasarea 150 mm. indicativ NE 012-99 şi din „Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton armat şi beton precomprimat" indicativ NE 013-2002. 3. Compoziţia betonului se va definitiva pe baza încercărilor preliminare efectuate în conformitate cu prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton. . şi beton precomprimat''. Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiţiei de impermeabilitate sunt cele prevăzute în Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78 [Anexa 1]. 6. fig. beton armat.1. recomandă tipul şi dozajul minim de ciment folosit pentru executarea elementelor rezervorului. un mod de lucru favorabil superior. Peretele de beton armat precomprimat este solicitat în principal la compresiune. T3/T4 cu tasare 120 mm pentru celelalte elemente structurale. MATERIALE 3. Betonul Proiectantul stabileşte clasa şi gradul de impermeabilitate a betonului.Există o gamă foarte variată de soluţii tehnice de execuţie a elementelor de pereţi a rezervoarelor precum şi soluţii de amplasare -a nervurilor (fig. 7. Betonul proaspăt folosit va avea la punerea în lucrare clasa de consistenţă T3 cu tasarea 70 mm pentru fundaţii. fig. ţinând seama de cerinţele severe privind impermeabilitatea şi limitarea fisurării Eventualele zone întinse sunt reduse şi bine controlate.

.

. .asigurarea unei clase minime Bc 30 [C 25/30] pentru elementele cu armături pretensionate trefilate (sârme. Tabelul 2.Betonul folosit la realizarea elementelor şi structurilor din beton precomprimat trebuie să îndeplinească. 2. — se va evită folosirea aditivilor în soluţie cu un conţinut de cloruri mai mare decât cel admis pentru apa potabilă. trebuie să fie sub 0.2 %. următoarele cerinţe specifice: . betonul destinat realizării rezervoarelor trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul nr. datorită acţiunii corosive a clorului asupra armăturii pretensionate. În funcţie de înălţimea maximă a coloanei de apă înmagazinată şi de agresivitatea mediului exterior. raportat la cantitatea de ciment. . pentru ca pierderile de tensiune în armăturile pretensionate să fie cât mai mici.conţinutul de clor din beton. toroane).asigurarea unor caracteristici de contracţie şi curgere lentă cât mai reduse.

SR 1500. Cimenturile ce interesează domeniul prefabricatelor din beton armat şi precomprimat sunt clasificate convenţional după viteza de întărire şi rezistenţa proprie (pct.2. " In momentul execuţiei trebuie avută certitudinea că cimentul utilizat corespunde calităţii prescrise prin proiect.5.3. condiţiile de impermeabilitate şi de procedeul tehnologic adoptat la executarea rezervorului conform cu prevederile codului NE 012-99.4 din codul de practică NE 013-2002).6-86 precum şi din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton. înainte de utilizare conform SR 3011-95. dimensiunea maximă a granulelor (Dmax) se alege în funcţie de grosimea (B) a elementului conform tabelului: Tabelul 3. STAS 227/1. şi beton precomprimat". 3. Pentru punerea în operă şi la tratarea betonului se vor respecta prevederile speciale din Codul de practică NE 012 . provenite din sfărâmarea naturală sau din concasarea rocilor. care corespund prevederilor din STAS 1667-76 şi din codul de practică NE 012-99.1 şi Tabelul 4.cu următoarele precizări: a. STAS 24 .5 % pentru pietriş. b.8133. având densitatea aparentă normală între 12012000 kg/m3.99.3.şi NE 013-2002. Livrarea.4. indicativ NE 012-99. sunt recomandate pentru prepararea betonului folosit la executarea elementelor prefabricate. Pentru prepararea betoanelor se utilizează agregate sortate. 4. STAS 6263.2. Este interzisă folosirea cimentului proaspăt care are la momentul punerii în operă o temperatură ridicată (peste 40°C). Este obligatorie atestarea calităţii cimentului prin certificatul de calitate al producătorului şi prin efectuarea de încercări specifice. transportul şi depozitarea cimentului se va face conform prevederilor din SR 388-95. 3. beton armat. conţinutul de parte levigabilă se limitează la maximum 2 % pentru nisip şi 0. Agregatele Agregatele naturale grele. SR EN ISO 9001-95. c. argila bucăţi se limitează la maximum l % pentru nisip iar pentru pietriş nu se admite. Cimentul Alegerea tipului de ciment se va face de proiectant în funcţie de clasa betonului impusă (proiectată).

4-73 şi STAS 1799-88.aditivi reducători şi super-reducători de apă. 3. Se interzice utilizarea adaosurilor de clorură de calciu. STAS 4606. Controlul calităţii agregatelor se va face conform prevederilor din STAS 1799.toroane gresate învelite. Oţelurile utilizate pentru confecţionarea armăturilor pretensionate sunt oţeluri de înaltă rezistenţă. . f. se interzice folosirea agregatelor calcaroase în cazul în care lichidul stocat prezintă agresivitate acidă faţă de beton. se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului chiar dacă înlocuitorul prezintă caracteristici superioare. . 26 27 . în conformitate cu prevederile din prescripţiile în vigoare.produse din sârme din oţel patentate. d. TBP 9 ş TBP 12 conf. Cod de practică NE 013-2002 sau a agrementelor tehnice specifice. 2. una două sau mai multe în mantale din materiale plastice.aditivi întârzietori de priză. 3. STAS 6482/1-73. . .) se va folosi numai cu aprobarea proiectantului pe baza unui agrement tehnic. Utilizarea aditivilor se face în conformitate cu prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton . STAS 6482/4-74. Aditivi Aditivii se vor utiliza pe baza unor experimentări concludente cu aprobarea proiectantului. conf.sârme din oţel patentat trase la rece. şi STAS 5440. beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99. sau amestecare de sorturi. e. Armătura Sortimentele şi calitatea oţelului folosit pentru executarea elementelor de beton armat şi beton precomprimat din structura rezervoarelor vor corespunde prevederilor din STAS 500/2-80. beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99. GAT 253 (MLPTL). 4-89.micşti cu efect de plastifianţi şi antrenori de aer. cu rol constructiv se poate executa din plasă sudată (STNB sau STPB) cu dmin= 4 mm. . Înlocuirea oţelului prevăzut în proiect cu un altul. 3.5. La elementele prefabricate precomprimate pe ambele direcţii armătura nepretensionată.Valoarea din paranteză se va aplica dacă condiţiile de turnare a betonului o permit. 3-7. sau amprentate SBPA I şi SBPA II conf.aditivi reducători de apă super-plastifianţi. La prepararea betoanelor se pot utiliza următoarele tipuri de aditivi: . care pot fi clasificate după tehnologia de fabricaţie astfel: *-' 3. impurificare. La maximum 15 cm distanţă pe ambele direcţii şi pe ambele feţe.4. trase la rece împletite. 7-16 şi 16-3 l. . 2. STAS 438/1. netede SBP I şi SBI II. STAS 438/1-89. Armătura de pretensionare din import (toroane gresate etc.7 şi toroane TBP 6. Armătura pretensionată se va executa în conformitate cu prevederile din Specificaţia Tehnică ST 009-1996 şi din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton. armarea elementelor prefabricate şi a radierului se recomandă a se face cu bare din oţel periodic PC 52 sau PC 60 conf. Normativului C 237. sorturile de agregate vor fi: 0-3. STAS 6482/1. La rezervoarele din beton armat. Granulometria optimă şi caracteristicile tehnice ale agregatelor se determină ca pentru lucrările de beton armat. liţe LBP 3 x 3 şi 3 x 3. agregatele se vor depozita pe sorturi şi vor fi ferite de împrâştiere.

. Torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă. 3. Totodată se vor verifica şi dimensiunile geometrice ale elementelor. (fig. • toroanele gresate nu au nevoie de o protecţie specială. în conformitate cu prevederile din normativul C 210-94. 5. cu nisip 0-2 mm (0-3 mm).1.8.7. şi menţinerea în stare umedă timp de 7 zile. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale pentru prepararea betoanelor. ştirbituri sau rupturi.7. Apa Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor va corespunde prevederilor STAS 790-84 „Apă pentru mortare şi betoane".3. Matriţele pentru realizarea convexităţii se recomandă să se facă din beton mozaicat conform cu procedeul de precomprimare adoptat. Înainte de montare elementele prefabricate de perete se vor verifica vizual pentru depistarea eventualelor fisuri.8. de 1.7.6. .0 cm cu nisip 0-3 mm aplicat la un interval de 30-50 min.). dispus la exteriorul rezervorului pe întreaga suprafaţă: . Cofrajele pentru elemente prefabricate din beton precomprimat Execuţia elementelor prefabricate de perete se face de preferinţă în tehnologia de stand atunci când sunt precomprimate longitudinal pct. de 4. Cofrajele şi tiparele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice: .să asigure realizarea elementelor la forma şi dimensiunile prevăzute în proiect. . Lateralele se recomandă a fi executate din metal (tablă striată) pentru a se putea respecta toleranţele dimensionale şi pentru a se asigura o 28 Protecţia anticorosivă a rezervoarelor se va aplica în funcţie de agresivitatea mediului.2. . . suprafaţă rugoasă în zonele de monolitizare.să permită scurtarea elastică a betonului la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii. Cofrajele tiparele şi susţinerile se vor executa pe baza detaliilor de execuţie întocmite de proiectant în conformitate cu prevederile STAS 7721-90.5 cm grosime aplicat în trei straturi. 6 ore de la terminarea torcretării se recomandă udarea suprafeţei exterioare a rezervorului.al treilea strat de 2.al doilea strat aplicat după 45 min. dar la un preţ de cost mult mai ridicat. iar ancorajele se înglobează în beton.primul strat de 1 cm grosime se va executa din mortar fin pentru amorsare (ciment şi nisip 0-1 mm în părţi egale). 3. Cofrajele 3. Protecţia armăturilor precomprimate se face în modul următor: • protecţia toroanelor (negresate) şi a sârmelor înfăşurate la exteriorul rezervorului. 2. de la cel precedent. • fasciculele înglobate în pereţi se protejează prin injectarea tecilor cu pastă de ciment. se face cu un strat de mortar torcretat.5 cm grosime. Protecţia anticorosivă 3.să permită o compactare corespunzătoare a betonului în zonele de ancorare a armăturii precomprimate. sau din răşini epoxidice.să permită o fixare sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate. 29 . După cca.

rigole. Soluţii de fundare.1.la rezervoarele precomprimate se interzice traversarea pereţilor cu conducte. 4.4.se vor respecta parametrii tehnologici şi funcţionali ai rezervorului. corelate cu următoarele: . se vor lua măsuri de amenajare specifice (pante. poziţia rezervorului faţă de nivelul terenului .capacitatea rezervorului. pe terenuri contractile. 7-92. INDICAŢII PRIVIND PROIECTAREA 5. de clasa şi gradul de impermeabilitate a betonului şi de presiunea exercitată de lichidul înmagazinat. cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare presiunii efective pe teren. .sunt stabilite de inginerul tehnolog urmărindu-se încadrarea optimă în schema tehnologica a ansamblului din care face parte rezervorul. Conductele şi piesele de trecere expuse mediilor agresive se vor executa din materiale rezistente la coroziune sau se vor proteja corespunzător. pe durata executării construcţiei. Alegerea amplasamentului şi soluţii de fundare Alegerea amplasamentului. INSTALAŢII 4.20 m de la suprafaţa betonului. pe terenuri cu compresibilitate mare. şanţuri). .5.la proiectare se va avea în vedere ca poziţionarea presetupelor să se facă astfel încât strângerea lor să se facă de la exteriorul rezervorului. În cazul pământurilor sensibile se va ţine cont de prevederile din Instrucţiunile tehnice P 70-79. în funcţie de natura terenului.1. Se va prevedea izolarea termică a conductelor la care este pericolul ca apa să stagneze şi să îngheţe. Instalaţiile hidraulice la rezervoarele fundate pe pământuri sensibile la umezire se vor realiza în conformitate cu prevederile normativului P. ele vor fi fixate în beton la turnare. . a normativului P 7-92. Grosimea minimă a plăcii radierului rezervorului va fi de 20 cm.6. Se recomandă fundarea directă a recipienţilor pe terenuri omogene. împreună cu alte date privind funcţionarea rezervorului . În cazul fundării pe terenuri cu caracteristici fizico-mecanice slabe.la traversarea pereţilor rezervorului cu conducte se vor prevedea piese speciale de trecere (presetupe) etanşe şi reglabile cu posibilităţi de intervenţie din exterior. 4. pe terenuri instabile. La proiectarea instalaţiilor se va ţine seama de prevederile proiectului privind destinaţia rezervorului şi de reglementările tehnice în vigoare. astfel încât să se poată verifica pierderile de apă. Piesele de fixare a conductelor şi instalaţiilor nu vor străpunge pereţii prefabricaţi. penetrat în teren. pe terenuri cu nivel ridicat al apei subterane sau care prezintă agresivitate faţa de beton. 4. se va recurge la măsuri specifice de îmbunătăţire a terenului: prin compactarea suprafeţei de fundare şi realizarea unei perne de repartiţie din balast compactat. precum şi după darea în 31 . care să asigure colectarea şi evacuarea apelor pluviale. În toate cazurile.2. 4. 4.4. dar ea se stabileşte prin calcul în funcţie de solicitări. Se interzice lucrul cu sudură la o distanţă mai mică de 0. Se va evita amplasarea pe versanţi cu pante abrupte. 30 5.3. sensibile la alunecare şi umezire. Nu este permisă fundarea directă pe nisipuri lichefiabile. La stabilirea soluţiilor de fundare se va ţine cont de concluziile studiului geotehnic şi în special de seismicitatea terenului. Piesele de trecere se vor monta în cofraj înaintea betonării.

amplasare etc. . Se vor lua măsuri de amenajare speciale (drenuri. bineînţeles. . în limitele cerinţelor funcţionale şi a terenului pus la dispoziţie. . .1.fluxul tehnologic pe care îl deserveşte. Din punct de vedere al stării de eforturi şi asigurarea etanşeităţii se recomandă să se adopte înălţimi ale peretelui cât mai reduse. diametrele se pot alege până la 60 m. puţuri de epuizmente). 33 . care asigură limitarea efectelor de torsiune generală sub acţiunea seismică. . Astfel pentru rezervoarele de apă potabilă înălţimea se va alege între 2 m şi 6 m (până la 11 m în cazuri 32 5.dimensionarea şi alcătuirea rostuirilor se va face având la bază verificări experimentale concludente. Izolarea termică poate să lipsească la rezervoarele de apă cu capacităţi mai mari de 1000 mc. pentru rezervoarele cilindrice din beton armat monolit. La alegerea formei radierului şi fundaţiilor se va urmări: .evitarea schimbărilor bruşte de secţiune: . Izolaţii termice Izolarea termică a rezervoarelor se aplică pentru a împiedeca îngheţarea sau încălzirea excesivă a apei din rezervor pe perioada iernii sau a verii. Criteriul de economicitate este condiţionat de minimizarea suprafeţei peretelui recipientului şi de optimizarea stării de eforturi din perete. La alegerea soluţiei prefabricate a pereţilor rezervoarelor paralelipipedice (dacă o asemenea soluţie se impune) este obligatorie prevederea următoarelor măsuri: .3.libera deplasare din contracţie.) se adoptă forma dreptunghiulară. forma ideală din acest punct de vedere fiind cea pătrată. 5. se recomandă ca diametrul să nu fie mai mare de 25-30 m.tehnologia de execuţie şi nu în ultimul rând preţul de cost. după caz. datorită inerţiei termice ridicate a masei de apă şi a masei betonului. . amplasate în zona II climatică trebuie să se izoleze termic. eventual şi după aceea. Asigurarea condiţiilor de exploatare 5.2. Alegerea formei şi dimensiunilor rezervorului La alegerea formei rezervorului trebuie să se ţină seama de o serie de factori printre care: .zonele de colţ şi de legături (rosturi verticale) se vor executa în soluţie monolită.zidărie ţesută din blocuri ceramice sau din BCA lipită de peretele rezervorului sau cu strat de aer oclus (izolant) între zidărie şi perete. Înălţimea rezervorului este dictată în primul rând de considerente de ordin funcţional. La rezervoare cilindrice cu pereţi prefabricaţi precum şi la rezervoarele precomprimate radial. Dacă. putând a fi realizate prin mai multe soluţii: . Astfel.exploatare a recipientului.suprafaţa în plan disponibilă pentru amplasare. starea de eforturi. Din acest punct de vedere se recomandă forma în plan circulară.adaptarea unei forme care asigură scurgerea apei la golire. Dimensiunile în plan ale rezervoarelor se limitează din condiţii de deformaţie şi fisurare.proprietăţi structurale.asigurarea condiţiilor optime de executare a hidroizolaţiilor şi a protecţiilor anticorosive. pentru coborârea nivelului hidrostatic al apei subterane pe durata executării lucrării. tehnologică. excepţionale). din motive de altă natură (funcţională. Termoizolaţia se prevede numai la pereţii exteriori şi la acoperiş. Rezervoarele supraterane de capacitate mică 500-5000 mc.3. totuşi. se recomandă ca raportul laturilor să fie cât mai aproape de l.

34 35 . sunt straturi de izolaţie elastică.1 mm pe feţele în contact cu apa. e. 5.53 cm.3. La execuţie se va asigura continuitatea pe verticală şi orizontală a hidroizoiaţiei atât la pereţi cât şi la conductele care traversează peretele prin racordări corespunzătoare. 5. aplicate de obicei peste un strat suport din mortar de ciment (de 23 cm aplicat prin torcretare). PVC. fixate pe pereţii de beton.. Termoizolaţia se va proteja la exterior cu un strat de tencuială impermeabila sau prin torcretzarea unui strat de mortar de cea. vată minerală. La rezervoarele îngropate. izolaţii cu folii de plumb. Etanşeitatea Etanşeitatea este una dintre cerinţele de bază ale funcţionării normale a rezervoarelor. sau plăci de BCA protejate la exterior cu un perete de beton monolit.plăci de stabilit de 25 x 100 x 6 cm. placaje cu faianţă sau gresie. • Limitarea deschiderii fisurilor la 0. Grosimea termoizolaţiei se va calcula de proiectant în funcţie de condiţiile climatice ale zonei şi de specificitatea fiecărui rezervor. lipite la exteriorul rezervorului cu mortar de ciment cu aracet. gradul de impermeabilitate P 810. fundate sub nivelul apelor subterane.3. mase de şpaclu pe bază de polimeri din răşini perclorvinilice sau epoxidice. şi altele. vopsele pe bază de clor cauciuc. c.2. agresivitatea naturală şi industrială a terenului înclinarea elementului pe care se aplică izolaţia şi de condiţiile de exploatare a rezervorului. În cazurile în care se înmagazinează ape uzate cu efect corosiv asupra betonului. răşini epoxidice. Izolarea acoperişului se va face în conformitate cu prevederile din „Normativul pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcţii" C 112-86. b. simple sau armate cu ţesături din fibre de sticlă. sub formă de: a.strat termoizolant din polistiren expandat sau extrudat. sau pânză bituminată cu două straturi de bitum topit. • Tencuieli impermeabile care se aplică în 3-6 straturi succesive la interiorul rezervorului. O etanşeizare corectă asigură pentru rezervoare un volum perfect închis rară scurgeri necontrolate. la exteriorul acestora se va prevedea o izolaţie hidrofugă alcătuită în conformitate cu prevederile normativului C 112-86.3. • Pelicule hidroizolante care asigură impermeabilitatea şi rezistenţa chimică. asupra cărora acţionează numai umiditatea naturală a pământului. La structurile precomprimate fisurarea este practic inexistentă. iar la sfârşit se aplică un strat subţire de finisaj din glet de ciment. . pe faţa interioară a peretelui rezervorului se aplică o protecţie anticorosivă. 2. Izolarea hidrofugă exterioară La rezervoarele îngropate. Alegerea tipului de izolaţie hidrofugă se va face de proiectant ţinând seama de calităţile materialelor. d. se va prevedea la exterior pe pereţi o izolaţie hidrofugă din membrane hidroizolante. În cazul rezervoarelor pentru înmagazinarea apei etanşeizarea pereţilor se poate realiza prin mai multe procedee: • Realizarea unui beton de clasa Bc30 (C 25/30) cu permeabilitate redusă.

cât şi pe durata exploatării. monolite sau prefabricate. g). în condiţii de etanşeitate. spre zona rostului de îmbinare vertical.4. va fi de minim 20 cm. apare ca necesara prevederea unor rosturi. distanţele dintre rosturi depinzând de mărimea contracţiei. atât în timpul executării lucrării. 37 36 . de legătură între perete-fundaţie (radier). Rosturi fără membrană se vor prevedea numai în cazul recipienţilor de foarte mică capacitate (până la 200 mc). . La alcătuirea rezervoarelor din beton armat. .rosturi de contracţie. precum şi cu rosturile de tasare care despart părţi ale fundaţiei ce pot avea tasări diferite (de ex. de procentul de armare. se recomandă adoptarea unor rosturi cu membrană (fig. arama cauciuc sau material plastic. sunt similare cu rosturile de lucru. de tipul de izolaţie etc. La suprafaţa sa interioară. . Îngroşarea elementelor prefabricate de perete.15 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu înălţimea h = 4 m. livrat sub formă de benzi. se pot alcătui în două moduri: fără sau cu membrană de etanşeizare. Din punct de vedere constructiv. sau de tasare. de placa de radier. La alegerea materialului de etanşare se va ţine seama de natura lichidului înmagazinat. Din punct de vedere constructiv. Această recomandare nu este valabilă în cazul fundării pe un radier general. rostul se va închide cu un dop de mortar de ciment sau chit. -19 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu înălţimea h = 6 m.17 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu înălţimea h = 6 m. a căror înnădire în lung se face prin sudură (C. Grosimea pereţilor exteriori se stabileşte prin calcul. 8. Se pot adapta soluţii ca în fig.rosturi verticale în pereţi. prevăzute în 5. respectiv cu radier monolit şi cu suprastructura prefabricată. Prevederi privind alcătuirea constructivă Alcătuirea constructivă a rezervoarelor trebuie să asigure preluarea în bune condiţii a solicitărilor care apar în timpul execuţiei şi exploatării rezervorului. 8 d.4. umplerea golului creat cu materiale moi şi interpunerea unei membrane etanşe. Membrana de etanşeizare poate fi realizată din oţel. de lucru. la rezervoarele obişnuite se recomandă prevederea unui rost perimetral interior care să despartă fundaţia propriu-zisă a peretelui. În cazurile curente. dar nu va putea fi mai mică de: . e. Pentru a evita eforturi suplimentare din deformaţii.rosturi orizontale.1. la alegerea căruia se ţine seama de natura lichidului conţinut. Rosturi de contracţie în radier se prevăd la recipienţii cu diametrul sau diagonala mai mare de 25 m. fundaţia pereţilor şi placa de radier) fiind solicitate diferit şi având rigidităţi diferite.5. respectiv rosturi de îmbinare a prefabricatelor de perete. Se recomandă utilizarea profilului de PVC plastifiat. f. care pot fi de mai multe tipuri: radier. în concordanţă cu ipotezele de calcul şi compatibilitate cu deformaţiile elementelor. 163-87 „Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat de PVC plastifiat la etanşarea rosturilor din cadru construcţiilor din beton armat"). Alcătuirea rosturilor permanente trebuie să asigure etanşeitatea rezervorului. deformabile care se încastrează în cele două câmpuri vecine. Alcătuirea rosturilor de contracţie în radier . Acestea se vor alcătui prin întreruperea plăcii radierului pe o lăţime de 2-3 cm.

respectiv sub forma unor rosturi de îmbinare la rezervoarele prefabricate.4. Rosturile de dilataţie pot fi concepute şi executate cu sau fară membrană de etanşeizare (fig. Se recomandă utilizarea celor cu membrană. ne armate. Alcătuirea rosturilor verticale din pereţi Acestea apar sub forma unor rosturi de dilataţie la pereţi rezervoarelor monolite. o foarte mare grijă trebuie acordată profilării 39 . 9.5. se pot adopta rosturi mici. se utilizează rosturi armate având lăţimi între 10-30 cm cu o profilare şi tratare corespunzătoare a feţelor spre rost ale prefabricatelor. asamblarea se face prin inele precomprimate. de mică înălţime şi cu dimensiuni mari în plan. Rosturile de îmbinare dintre prefabricate se vor concepe în funcţie de sistemul constructiv adoptat pentru perete.2. La anumite sisteme constructive. De cele măi multe ori. de pildă. În acest caz.). la care.

Alcătuirea rosturilor la legătură perete-radier Alcătuirea rostului de la baza peretelui trebuie să corespundă sistemului constructiv şi schemei statice adoptate pentru perete şi să asigure etanşeitatea recipientului. Reazemele articulate se realizează în mod asemănător celor simplu rezemate (fig. iar cel exterior. articulaţie sau încastrare. se recomandă să se realizeze o îngustare a rostului dinspre interior spre exterior. Se recomandă folosirea ultimelor două soluţii. mortar de ciment. Realizarea de reazeme simple (fig. Rostul dinspre interior se etanşeizează înainte. Acestea permit deplasări laterale limitate prin interpunerea unui strat de lunecare care se poate realiza din materiale bituminoase.aproximativ H/10 . executata din interior. De asemenea.dar nu mai puţin de 35 cm. Legătura peretelui cu radierul se poate realiza şi sub forma unei 4 0 încastrări (fig. sau realizată prin monolitizare.3.feţelor spre rost ale prefabricatelor. Realizarea articulaţiei prin precomprimare verticală este o soluţie recomandată în zone cu activitate seismică intensă sau relativ intensă (A.). Pentru etanşeizarea rosturilor create se poate utiliza: mastic de bitum cu microazbest. cauciuc sau neopren. bitum cauciucat.). capabilă să preia forţa orizontală. Îmbinarea perete-radier poate să constituie reazem simplu (respectiv reazem cu deplasare limitată). 10. cât şi la cele prefabricate. atât la rezervoarele monolite. În zonele seismice de calcul A şi B se recomandă ca legătura pereţilor cu radierul şi cu planşeul de acoperiş să fie o legătură de continuitate monolită. Betonul sau mortarul folosit la monolitizarea rosturilor poate fi preparat cu adaosuri plastifiante. cu adaosuri care împiedică contracţia. Betonul de monolitizare va avea clasa cel puţin egală cu cea a prefabricatelor şi se va prepara cu agregate mici (până la 7 mm. C şi D). 11. 5. precum şi cu cimenturi expansive.4. chituri pe bază de răşini acrilice şi epoxidice. În cazul soluţiei monolite adâncimea de încastrare se adoptă în funcţie de înălţimea peretelui . B. 12. 41 . după precomprimarea radială a peretelui.) se recomandă la rezervoarele precomprimate. la rosturi mici) şi ciment cu întărire rapidă. fiind cofrată numai suprafaţa exterioară a rostului. pentru a crea efectul de dop sub acţiunea presiunii apei din interior. mortare speciale armate cu fibre. cu diferenţa ca se prevede suplimentar o armatură de articulaţie. Se recomandă betonarea rosturilor mari prin torcretare în straturi succesive. chituri plastice. pentru a reduce pericolul de alunecare pe fundaţie şi respectiv de deplasare laterală a planşeului.

verificarea siguranţei structurale la diferite stări limită.1.5. precomprimarea (în cazul rezervoarelor precomprimate). Acţiunile posibile sunt următoarele: greutatea proprie a rezervorului şi a elementelor constitutive ale structurii.5. Dacă nivelul maxim al apei subterane este peste nivelul radierului (rezervorul „stă în apă"). greutatea şi împingerea pământului. efectul temperaturii. Acţiuni. Calculul şi dimensionarea rezervoarelor 5. contracţia şi curgerea lentă a betonului. ale acestora. Grupări de acţiuni Calculul stării de eforturi şi deformaţii a structurilor de rezervoare din beton armat. împingerea astfel calculată trebuie suplimentată cu o suprasarcină uniform distribuită de minimum 300 daN/mp.5. Presiunea lichidului este direct proporţională cu adâncimea coloanei de lichid şi cu greutatea specifică a acestuia. respectiv minimum 500 daN/mp în caz de suprafaţă circulabilă. a lui Coulomb. presiunea apei subterane. Încărcările gravitaţionale se determină în conformitate cu prevederile STAS 10101/1-78 (Anexa 1). Presiunea dată de pământ se poate evalua în conformitate cu teoria împingerii pământurilor. acţiunile climatice: zăpadă şi vânt. practic posibile. suprapresiunile verticale de exploatare. acţiunile seismice. trebuie evaluată subpresiunea care 43 . presiunea lichidului din rezervor. se face luând în considerare toate acţiunile şi combinaţiile cele mai defavorabile.

ce oscilează în faza cu structura rezervorului. adică diferenţa de temperatură dintre cele două feţe. interioară şi exterioară.acţionează de jos în sus pe fundul rezervorului şi. şi anume presiunile dinamice se determină din valoarea forţei seismice totale exercitate de lichid asupra pereţilor rezervorului.variaţia de temperatură uniformă a peretelui (variaţia temperaturii axei mediane a peretelui ca urmare. 44 In cazul rezervoarelor având capacitatea sub 10. pentru determinarea presiunilor dinamice exercitate de lichid asupra pereţilor rezervorului se poate utiliza un procedeu simplificat. valorile conductivităţilor termice ale materialelor şi cele ale coeficienţilor de transfer termic prin convecţie pe suprafaţa interioară şi exterioară se iau conform STAS 6472/3-89. iar presiunea se consideră constantă pe înălţime şi variind după cosinus pe circumferinţă. în principal. fig. de asemenea trebuie luată în considerare şi presiunea apei freatice pe peretele rezervorului. odată cu timpul): δ t = (tj + te) /2: b) ∆ t . b) presiunea hidrodinamică generată de oscilaţiile fluidului înmagazinat. 15. se evaluează sub două aspecte: a) δ t . Acţiunile seismice care trebuie luate în considerare sunt următoarele: a) forţa de inerţie generată de oscilaţiile masei structurii şi o parte din masa lichidului (masa de impuls). a rezervorului: ∆ t= tj . în general.te. a variaţiei temperaturii exterioare.). Efectul temperaturii. 16. Încărcările date de zăpadă şi vânt se determină în conformitate cu prevederile STAS 10101/20-90. 45 . dacă este cazul. corespunzător nivelului apei. compusă din două componente: presiunea hidrodinamică de impuls şi presiunea hidrodinamică de convecţie (fig. Variaţia de temperatură acţionează. Încărcările seismice se evaluează conform P100-92. Acţiunea datorată contracţiei şi curgerii lente se poate evalua conform STAS 10101/0-90. Pentru determinarea variaţiei de temperatură pe grosimea peretelui şi a straturilor termoizolante ce formează structura de ansamblu a peretelui. doar asupra rezervoarelor supraterane. Valorile de calcul ale temperaturii exterioare se consideră conform STAS 10101/20-90. Se recomandă încadrarea recipienţilor în clasa de importanţă III.000 mc.variaţia de temperatură neuniformă.

În cazul recipienţilor. dacă rezervorul este precomprimat. grupările fundamentale şi speciale se constituie pentru două situaţii de bază: I. respectiv rezervorul plin acţionat de presiunea lichidului şi forţa de precomprimare în faza finală. acţionat din exterior de împingerea pămân - tului (cu eventuale suprapresiuni verticale şi presiunea hidrostatică a pânzei freatice) şi forţa de precomprimare în faza finală . Calculul stării de eforturi şi deformaţii Pentru rezervoarele din beton armat şi beton precomprimat starea de eforturi şi deformaţii se va determina în domeniul elastic. acţionat de forţa de precomprimare în faza iniţială . în cazul rezervoarelor din beton armat.Acţiunile şi gruparea acestora se vor lua în considerare în conformitate cu prevederile STAS 10101/0A-77 „Acţiuni în construc ţii şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale". II.în cazul rezervorului îngropat sau semiîngropat şi rezervorul gol. 46 . rezervorul gol.2.în cazul tuturor rezervoarelor indiferent de poziţia lor faţă de nivelul terenului.5. acţionat de presiunea lichidului din interior 5. rezervorul plin.

unde: -ps este subpresiunea hidraulică. Pentru gruparea specială de acţiuni se impune verificarea presiunilor pe teren în regim dinamic cu următoarea relaţie: c) Pt. dinamic < l.. .45Pt. 49 . -Ar este aria suprafeţei radierului.Σ Ggol este greutatea totala a rezervorului gol. static.

dacă utilajele necesare pentru acea fază (betonare. Înainte de începerea fiecărei faze de lucru se va verifica: .2. Lucrările de precomprimare a elementelor şi a structurii se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de o unitate proiectantă 50 . cu experienţă pentru acest tip de lucrări. „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide". „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Elementele prefabricate pentru pereţi se vor realiza de preferinţă în tehnologia pe stand. In cazul utilizării tratamentului termic la realizarea elementelor prefabricate. 6. beton armat şi beton precomprimat NE 013-2002. Cod de proiectare şi execuţie pentru recipienţii din beton armat şi beton precomprimat (Faza anteproiect). Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton. de echipe de muncitori atestate conduse de un responsabil cu execuţia lucrărilor. în conformitate cu 6. INDICAŢII PRIVIND EXECUŢIA 6. La execuţia rezervoarelor din beton armat şi beton precomprimat se va ţine seamă de prevederile din proiect. şi beton precomprimat".dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit normele de protecţie a muncii specifice tipului de lucrări. Înainte de montarea elementelor prefabricate de perete se vor verifica vizual. transportului montări şi precomprimării lor. precomprimare şi torcretare) sunt asigurate şi funcţionează corespunzător.1. — calitatea lucrărilor executate în faza anterioară. . care pot asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor sistemului calităţii.se va asigura întreaga gamă de utilaje necesare atât fazei de execuţie a elementelor prefabricate cât şi manipulării.materialele folosite vor corespunde din punct de vedere calitativ şi tehnic. beton armat. 6.4. caietelor de sarcini şi a fişelor tehnologice. în fabrici sau poligoane specializate. . în vederea depistării eventualelor fisuri. . ştirbituri sau rupturi. 6. Executarea lucrărilor de precomprimare a rezervoarelor va fi încredinţată unor agenţi economici. atestat pentru acest tip de lucrări. specializată şi verificată de specialişti verificatori atestaţi. indicativ NE 012-99.Detaliile şi condiţiile tehnice care trebuiesc specificate în proiectul de execuţie sau în caietele de sarcini în cazul rezervoarelor cu elemente prefabricate sunt specificate în Codul de practică NE 01299 şi NE 013-02 (Anexa 1).dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit prevederile din caietele de sarcini şi fişele tehnologice. Pretensionarea armăturilor se va face numai cu instalaţi omologate. . Pentru realizarea unor betoane cu o structură compactă şi uniformă este necesar îndeplinirea următoarelor cerinţe: . Totodată se vor verifica şi dimensiunile geometrice respectarea abaterilor prevăzute în proiect. întocmit de unitatea care a întocmit proiectul.calitatea materialelor ce urmează a fi puse în operă. Execuţia rezervoarelor se va face pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţie. montare. temperatura maximă nu va depăşi 70°C. indicativ P73-78. .pe baza Fişelor Tehnologice se va întocmi un plan de betonare care să asigure o turnare continuă a elementelor prefabricate şi a elementelor din beton monolit. cu protecţie a armăturilor postîntinse. Cofrajele şi tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabricate de beton se vor executa pe baza unui proiect cu detalii de execuţie.3. Faţa convexă a elementelor (exterioară peretelui) nu se va sclivi pentru a se asigura o bună aderenţă a betonului cu stratul de torcret.

La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea dispozitivelor de fixare a cofrajelor care traversează rostul. 18). 6.7. buciarda sau se vor peria cu peria de sârmă înainte de montare.10. După turnare şi compactare.9. Montarea prefabricatelor se va face conform proiectului. Toleranţe de execuţie Abaterile şi toleranţele de execuţie admise la executarea rezervoarelor din beton armat şi precomprimat se vor înscrie în valorile din codul de practică NE 012-99. 6.6. La montare se vor lua măsuri corespunzătoare de sprijinire a elementelor prefabricate până la monolitizarea rosturilor (fig. cu precizările din tabelul următor: Tabelul 4 . 6. Feţele laterale ale panourilor se vor sabla. Betoanele şi mortarele turnate în rost nu vor depăşi feţele exterioare ale elementelor.5. de la dimensiunile rosturilor şi de la verticalitate trebuie să se înscrie în toleranţele limită date de „Codurilor de practică". 6. indicativ NE 012-99 şi NE 013-02. pentru a se asigura o conlucrare cât mai bună între element şi materialul de monolitizare.6. abaterile de la poziţia în plan . 6.8. betonul din rost va fi protejat şi udat timp de 7 zile indiferent de intervalul de timp în care se face decofrarea.

1.11. Se pot folosi şi materiale sintetice care asigură o bună legătură a armăturilor cu betonul. pe unele elemente prefabricate. de minim 4. Executarea precomprimării 6. 6. pe poziţii diametral opuse. 55 . .11. 6. 7. iar ancorajele se înglobează în beton. .11. La pereţii cu fascicule înglobate tensionarea fasciculelor se va face după ce mortarul sau betonul (se pot folosi şi alte materiale) din rosturi va ajunge la maturitate. 6.fasciculele înglobate în pereţi se protejează prin injectarea tecilor cu pastă de ciment. torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă (fig. Protecţia armăturilor precomprimate se face în funcţie de procedeul tehnologic adoptat cu realizarea aderenţei între armătura pretensionată şi beton sau fără realizarea aderenţei între armătura pretensionată şi beton. iar tensionarea se va executa pe inele care se închid complet pe un cerc orizontal în ordinea stabilită prin proiect. La rezervoarele tensionate la exterior cu inele orizontale din TBP.11. Zona ancorajelor va fi protejată prin betonare (torcretare) cu beton sau mortar de ciment.6. dispuse la exteriorul rezervorului se face cu un strat de mortar torcretat.protecţia toroanelor şi a sârmelor SBP.5 cm grosime pe întreaga suprafaţă.3.).2: Fasciculele se vor introduce în tecile existente. Tensionarea armăturilor care creează un cerc se va face cu prese de acelaşi tip montate la nervuri. acestea se vor fixa şi bloca în nervuri de beton sau metalice montate pe plăci înglobate la turnare.12.

Precomprimarea rezervoarelor cu fascicule din SBP pozate în teci din PVC înglobate în grosimea peretelui In cazul pereţilor alcătuiţi din elemente prefabricate lucrările de continuizare a tecilor în zona rosturilor sunt mai greoaie. La pretensionarea armăturilor se vor respecta toate prevederile din “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton. In funcţie de capacitatea şi diametrul rezervorului se stabileşte şi numărul segmentelor de fascicul care formează un inel. Tensionarea se va face cu prese de acelaşi tip montate la capetele segmentelor. indicativ NE 012-99 (Anexa 1). speciale. fie cu toroane pozate la exteriorul peretelui. . Pretensionarea fasciculelor se execută pe inele orizontale complete. 7. Precomprimarea rezervoarelor cu toroane pozate la exteriorul peretelui Operaţia de precomprimare a rezervoarelor cu toroane gresate sau nu. 6 sau 8. din cauza nepotrivirii perfecte a canalelor din elementele alăturate. inelele din fasciculele tensionate succesiv se vor ancora decalat în nervuri alăturate. dispuse la exteriorul peretelui prezintă următoarele avantaje: . 4. Presele se fixează cap în cap. 57 7. care se montează prin sudură pe plăci metalice înglobate în betonul elementelor prefabricate la turnare. cu care se face precomprimarea. Procedeul a fost adaptat la noi în ţară pentru rezervoare de capacităţi cuprinse între 500-5000 mc. rapidă şi mult mai comodă datorită gabaritului şi greutăţii mult mai mici a preselor monofilare de 120-200 kN capacitate. câte două pe o nervură.2. . Măsurarea forţei de tensionare se face cu doze electromecanice de compresiune sau cu manometre care măsoară presiunea fluidului din instalaţiile de precomprimare.operaţia de precomprimare este simplă.1.armătura executată din toroane se pozează mult mai uşor la exterior. . Pentru uniformizarea pierderilor de tensiune datorată frecării. Poziţionarea toroanelor înainte de tensionare se face pe nişte suporţi metalici care urmăresc ca distanţa dintre toroane să fie cea prescrisă în proiect. La tensionarea toroanelor se vor respecta toate prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Un inel este constituit din două sau mai multe segmente pentru a reduce pierderile de tensiune din frecare. pe peretele rezervorului. Pretensionarea unui toron se va executa în mod obligatoriu concomitent cu prese montate la ambele capete. având grijă ca treptele de încărcare să fie egale pentru ambele prese. folosind numai instalaţii omologate. Lucrările de tensionare se vor face numai de echipe specializate. pentru a avea în final alungiri egale. Rezervoarele cu pereţii alcătuiţi din elemente prefabricate se asamblează prin precomprimare fie cu fascicule din SBP pozate în teci înglobate în grosimea peretelui la turnare. 56 . TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE A REZERVOARELOR Precomprimarea elementelor prefabricate se face pe standuri folosindu-se instalaţii de tensionare în grup.7. beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99.armătura din toroane se ancorează cu blocaje în nervuri metalice.procedeul se poate aplica atât la rezervoarele cu perete prefabricat cât şi la cele cu perete monolit. Pretensionarea unui inel complet alcătuit din două sau mai multe segmente se va executa simultan cu un număr de prese egal cu dublul segmentelor. beton armat şi precomprimat".

care durează tot 10 zile. .instalaţiile hidraulice se vor verifica înaintea um plerii rezervorului cu apă. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie Verificarea aparaturii de control a forţei de precomprimare. 58 • Verificarea finală se face după aplicarea tencuielilor şi a straturilor de protecţie. în vederea eliminării totale a pierderilor de apă. 59 . a izolării termice la pereţi şi a umpluturilor de pământ de la exteriorul rezervorului. după trecerea celor 10 zile pierderile de apă observate. Verificarea se face în conformitate cu prevederile prescripţiilor în vigoare pentru diferite categorii de lucrări.se recomandă a se evita menţinerea rezervorului parţial umplut cu apă timp îndelungat. pete de apă la exterior.1. face prin umplere cu apă şi se consideră satisfăcătoare dacă nu apar „A lim entări cu ap ă.2. Precomprimarea radială constă în realizarea a 2-3 inele din beton armat dispuse pe înălţimea peretelui la structurile din prefabricate cu simplă şi dublă curbură. În acest interval se fac verificări în instalaţii.m2. Verificarea etanşeităţii rezervorului se face înainte şi după aplicarea stratului de protecţie. precum şi de personalul ingineresc care conduce lucrarea. se face înainte de aplicarea tencuielilor sau protecţiilor. • în etapa a Il-a se face proba de etanşeitate. cu respectarea prevederilor din NE 012-99 la începerea fiecărei lucrări. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR 8. se va face de Metrologie ca organ abilitat pentru verificarea aparaturii de măsură şi control. Proba finală de etanşeitate a rezervorului se 8. timp de 10 zile. eventual torcretare) fără a mai aştepta scurgerea intervalului. Datele culese în timpul controalelor se vor înregistra în ordine cronologică într-un registru care se ataşată la Cartea Tehnică a construcţiei.3. până la nivelul indicat. conform preved erilor ST A S 4165-88. Proba de etanşeitate a rezervorului prin umplere cu apă. R ezervoare de beton arm at şi p recom prim at. Dacă se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor.25 l/zi. pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe rezervor în ansamblu. Prescripţii de proiectare şi date constructive" cu următoarele precizări: . În interiorul inelelor sunt pozate la turnare teci de PVC în care se introduce armătura de precomprimare realizată din fascicule de SBP. apa se completează şi se menţine. Etanşeitatea rezervorului se consideră satisfăcătoare dacă. nu depăşesc în medie 0. scăzând pierderile prin evaporare. Măsurarea se va face cu precizia de 0. . • în prima etapă se umple rezervorul cu apă până la nivelul corespunzător înălţimii utile.7.în prealabil se va efectua repararea defectelor vizibile care pot avea consecinţe asupra etanşeităţii. rezervorul se goleşte şi se efectuează reparaţiile necesare (prin injectare. Umplerea rezervorului se va face lent minim 24 ore astfel: 8. Controlul calităţii lucrărilor se face pe parcursul execuţiei.1 mm. după care proba se reia în condiţiile prevăzute. Verificarea etanşeităţii rezervorului se face prin proba de um plere cu apă.

Determinarea constantei de volum. Produse de oţel pentru armarea betonului.3. în legătură cu prezentul cod 227/1-86 Standarde Cimenturi. Oţel beton laminat la cald. Determinarea rezistenţelor mecanice.8. pregătirea probelor şi prepararea pastei de consistenţă normală. încercări fizice. Cimenturi. 227-2:1994 227/3-86 227/4-86 227/5-86 227/6-86 438/1-89 438/2-91 438/3-89 790-84 Cimenturi. încercări fizice. încercări fizice. Apa pentru betoane şi mortare. Determinarea căldurii de hidratare. În cazul unor deteriorări grave care afectează structura de rezistenţă. Cimenturi. încercări fizice. normativelor şi instrucţiunilor în vigoare. Produse de oţel pentru armarea betonului. Plase sudate. încercări fizice. încercări fizice. Cimenturi. întreţinerea şi verificarea rezercvoarelor se va face periodic în conformitate cu prevederile proiectului sau a caietului de sarcini de exploatare şi întreţinere elaborat de întreprinderea de exploatare. ANEXA l Lista standardelor. 61 . Determinarea fineţii de măcinare prin cernere pe proba de 100 g. Sârmă rotundă trefilată. Mărci şi condiţii tehnice de calitate. Produse de oţel pentru armarea betonului. este necesară expertizarea tehnică şi întocmirea proiectului de intervenţie. Indicaţii generale. Toate datele privind comportarea în exploatare a rezervoarelor. stabilitatea şi durabilitatea rezervoarelor. Cimenturi. defecţiunile sesizate şi măsurile de intervenţie luate se vor consemna într-un registru ataşat la cartea tehnică a construcţiei. La apariţia unor defecte întreprinderea de exploatare va sesiza proiectantul sau un institut de cercetare pentru analizarea cauzelor şi elaborarea unor soluţii de remediere. Exploatarea. Determinarea timpului de priza.

Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali. Metode de încercare. Betoane pentru construcţii hidrotehnice.1275-88 1667-76 1799-88 încercări pe betoane. Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Elemente prefabricate de beton. Sârmă amprentată. Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. beton armat şi beton precomprimat. 4165-88 4606-80 6102-86 6482/1-73 6482/2-80 6482/3-80 6482/4-80 6657/1-89 Alimentări cu apă. Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor hidroenergetice. 2355/1-85 2355/2-87 2355/3-87 2745-90 3349/2-83 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Betoane de ciment. Sârmă netedă. industriale şi agrozootehnice. Clasificare şi terminologie. industriale şi agrozootehnice. beton armat şi beton precomprimat. industriale şi agrozootehnice. Urmărirea lăsărilor construcţiilor prin metode topografice. Construcţii civile. Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Construcţii civile. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate. Condiţii tehnice generale de calitate. Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Construcţii civile. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie. 3519-76 63 62 . Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale. Reguli pentru verificarea calităţii. Construcţii de beton. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie. Încercări pe betoane. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat. Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. beton armat şi beton precomprimat. Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Toroane. Teren de fundare. Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri. Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii. Verificarea impermeabilităţii la apă. Prescripţii generale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii. încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.

P 118-83 C 130-78 NE 012-99 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin înfăşurare cu maşina PROCEQ. social-culturale şi industriale prin metode topografice. Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor. Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat. social-culturale.Normative şi instrucţiuni C 149-87 C 163-87 C 16-84 C 19-79 C 21-85 C 29-85 C 56-85 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente. Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri. Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat. inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora. agrozootehnice şi industriale. Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale. Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile Ia umezire. Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente. beton armat. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe. Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice. şi beton precomprimat. . Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire. Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor. privind protecţia la acţiunea focului. Instrucţiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în construcţii. completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor. Norme tehnice privind protecţia anticorozivă a bazinelor din beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. P 130-88 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor elementelor de construcţii. 65 C 167-77 C 170-87 C 206-85 C 210-82 C 61-90 P 7-92 C 107-82 C 112-86 P 100-92 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii.

2. 1962. şi Popăescu A. 4. 1972. Platon M. Combureanu A. Tehnologia lucrărilor de beton precomprimat 1979. Bucur Ildiko Structuri speciale din beton armat. Ilie Gh. beton armat şi beton precomprimat. Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78 Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton. şi Mirică C. P 73-78 BIBLIOGRAFIE 1.PE 713-90 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru executarea şi controlul betoanelor folosite la amenajări hidroenergetice. 5.a. 3. NE 013-02 -. Viespescu Dan ş. Tehnologia montării prefabricatelor din beton şi beton armat. Protecţia muncii la lucrările de beton armat şi precomprimat. 66 67 . Perfecţionarea tehnologiei de realizare a elementelor din beton precomprimat cu armătură preîntinsă.