INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare. Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial. Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular. Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard. Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa. Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase sanguine. Vascularizatia inimii Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta.

Definitie Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard. 2. -Compresie extrinseca:tumori.dintre cele mai frecvente amintim: a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice -Arterite.Prin venele coronare .produsa prin obliterare unei ramuri coronariene. Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept. Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.PAN.boala Takayasu -Ingrosare parietala:amiloidoza.lues. 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple.Factori determinanti In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana.colagenoze.o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi.consum de contraceptive.fibroza dupa iradiere.anevrism de sinus Valsalva .cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.mucopolizaharidoze.sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.Etiologie A. Prezentarea teoretica a bolii Infarct miocardic acut 1. Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte.

pneumonii severe la varstnici. .anemie. Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord.consum de droguri.plagi penetrante. Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice. c)Traumatisme:disectie de aorta.coagulare intravasculara diseminata. B.CO) de cauza pulmonara.embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.feocromocitom -Hipoxie.prolaps de valva mitrala.intoxicatii(cianuri.frig. In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c rebral. Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila.sau proceduri de cardiologie invaziva. d)Anomalii congenitale coronariene e)Tromboze coronariene Äin situ´:trombocitoza. In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.insuficienta aortica -Tireotoxicoza.tromboembolii pulmonare.b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta.efort digestiv.cord hipertensiv.cardiomiopatia hipertrofica obstructiva.efort fizic. f)Spasme coronariene g)Disproportie cerere-oferta -Stenoza aortica.mixom atrial.Factori favorizanti Factori care cresc alura ventriculara:stress.disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei. Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

neliniste.mandibula.epigastrica. Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala). Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.paloare.adesea de nesuportat. Durata de obicei este de peste 30 minute.3.arsura.iar intensitatea este foarte mare. Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati.in ambele brate.Patogenie In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila.diaree. Manifestari neurologice reprezentate de sincope. Fenomenele asociate durerii sunt anxietate. Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi.la femei sau la varstnici).varsaturi(prin reflex vagal).poate dura ore.Tablou clinic Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie imediata.nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus. Caracterul durerii este de apasare.ambele coate.printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri.in ambii umeri.dispnee.constrictie.interscapulovertebral. .Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat. Alte manifestari Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa. palpitatii. 4.de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.sughit prin iritarea nervului frenic. Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.greturi si varsaturi.transpiratii profunde.strivire.

Semne generale .Tratament Obiectivele tratamentului 1.Prevenirea extinderii necrozei 2. Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile. 5.Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor. La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice.Anxietate.Limitarea intinderii necrozei .in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in membrul superior stang -dificultate in a respira -circulatie deficitara -deficit de volum lichidian -dificultate in a se odihni -alterarea integritatii fizice si psihice Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ.agitatie -dureri retrosternale cu caracter de apasare.

Restabilirea fluxului coronari 4.repus Calmarea durerii:Algocalmin.Atenolol.Timolol.puseu hipertensiv.Reabilitarea bolnavului Masuri generale Oxigenoterapie.tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.Fortral.supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass .Nitroglicerina sublingual la 15 minute.IVS acuta) Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana. Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1% Tratarea complicatiilor(hipotensiune.Propranolol.Esmolol. -Urokinaza Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.Mialgin. Tratamentul cronic In mod obligatoriu . Mijloace de tratament Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat) -Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica. Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.3.Se utilizeaza Metoprolol.FIA.Tratamenul complicatiil 5. Sedarea se face cu Diazepam intravenos.

Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare. Captarea eliminarilor .initial in prezenta medicului.aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor. Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului Mobilizarea bolnavului se face progresiv.sederea pe marginea patului. 3. 2.Repausul absolut la pat in prima saptamana este obligatoriu.initial in prezenta medicului.ridicarea din pat.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.miscari acive ale membrelor.mentinerea greutatii corporale optime.Daca bolnavul nu are dureri. Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic.febra sau alte complicatii.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.incepand chiar din primele zile .ridicarea din pat). Observarea pozitiei pacientului in pat Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.evitarea stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.Daca bolnavul nu are dureri.fractionat in 5-6 mese pe zilnice.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului.suprimarea fumatului.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat. 4.sederea in fotoliu.sederea in fotoliu.combaterea constipatiei. 5. Mobilizarea bolnavului Repaus absolut la pat in prima saptamana.cu instalarea unui stent.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu.Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie.frecventei pulsului si a respiratiei la o ora.la nevoie mai des. In cazul IMA.precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune.o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii. Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min.supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale.hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore. Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.in functie de starea bolnavului.a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare. 2.4.prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent. .pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg. Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min. Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei.in lipsa aparaturii de monitorizare. Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza intre 120-140mmHg. In sectiile obisnuite de boli interne.

pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.10 g subcutanat sau intramuscular.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.supe. 2.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura.37.semn de disfunctie de pompa.5°C.538.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde.compoturi.Alimentarea bolnavului Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%. Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee.in unele cazuri de urgenta.in pozitie orizontala.5.pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.eventual intravenos.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.ceaiuri.Se interzice total fumatul.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru. Sedarea durerii se face cu Mialgin 0.deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.sucuri de fructe.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat.oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.se masoara cu termometrul in axila. Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii.asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen. Temperatura-are valori normale intre 36-37°C.6.cel mai frecvent. Tratamentul medicamentos se face la pat. 2. .lapte.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Desi medicamentale se dau strict la indicatia medicului.combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.

initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Morfina se administreaza 0. In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0.incet diluat in ser fiziologic.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii. Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia.etiopatogenia.01-0.Dextran.formele . CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII Lucrarea se refera la IMA in general.200mg intramuscular sau intravenos. Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic.la nevoie se face oxigenoterapie. Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.02 g(1 fiola=0. Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.eventual 0.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza 5%.definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza. Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos.5mg intravenos poate preveni aceste fenomene. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie.sub controlul respiratiei.02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos. Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.

prognosticul.investigatiile paraclinice si de laborator.complicatiile.tratamentul. .clinice.