Managementul proiectelor din tehnologia informatiei

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Cuprins................................................................................................................................1 Introducere.......................................................................................................................... 2 Capitolul1 Sistemul de management si tehnologia informatiei..........................................3 1.1.Tehnologia informatiei si comunicatiilor. Definitie si dezvoltare.................3 1.2 Sistemul de management. Caracterizare, functii si componente...................4 1.3 Managementul proiectelor.............................................................................6 1.3.1 Conceptual de proiect...................................................................................6 1.3.2 Caracterizare managementul proiectelor......................................................6 1.3.3 Etapele managementul proiectelor...............................................................7 1.3.4 Realizarea proiectelor-teorie fundamentala..................................................8 1.3.5 Avantajele si dezavantajele managementul proiectelor.............................10 Capitolul.2.Ghid practice pentru elaborarea si implementarea proiectelor.......................12 2.1 Elaborarea propunerii unui proiect.............................................................12 2.2 Elementele componente ciclului de viata a proiectelor..............................13 2.3 Studiu de fezabilitate..................................................................................15 2.3.1 Definirea si caracterizarea studiului de fezabilitate..................................15 2.3.2 Structura studiului de fezabilitate..............................................................17 2.4 Planul de afaceri.........................................................................................19 Concluzii............................................................................................................................24 Capitolul.3.Studiu de caz la SC ........................................................................................25 3.1 Internaţionalizarea activităţilor economice.................................................25 3.2 istoric..................................................................................................26 3.3 Care sunt obuectivele si rezultatele asteptate.............................................29 3.4 Scurtă descriere a proiectului propus............................................................30 3.4.1 Relevanta....................................................................................................32 Scurt

3.4.2 Cine sunt actorii implicaţi(beneficiarii finali,grupurile tinta.....................35
3.4.3 Care sunt princupalele activitati...................................................................35 3.4.4 Durata proiectului.........................................................................................38 3.4.5 Cum va dobandi acest proiect durabilitate...............................................39 3.4.6 Grila proiectului.......................................................................................44 Bibliografie...........................................................................................................................49

1

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei

Introducere
Creşterea rolului produselor, tehnologiilor şi serviciilor noi în asigurarea unor activităţi economice profitabile, reflectată în amplificarea activităţilor de cercetare-dezvoltare din societăţi comerciale şi alte structuri organizatorice, impune o serie de cerinţe noi în faţa managementului acestora. Ca urmare, în conceperea şi realizarea procesului de management intervin modificări menite să asigure conceperea şi asimilarea rapidă de noi produse, tehnologii, servicii etc. Între elementele nou apărute se detaşează sistemul managementului prin proiecte, modalitate specifică de adaptare a conducerii la amploarea şi ritmul actual de manifestare a progresului tehnico-ştiinţific şi competiţiei globalizate. Orice activitate modernă este privită ca un proiect modern, cu un caracter complex, care impune o viziune nouă începând cu analiza necesităţilor proiectului şi terminând cu reutilizarea eficientă a rezultatelor proiectului. Presiunile sistemului globalizat economic şi politic concurenţial al lumii industrializate, competitivitatea dintre producători, un respect mai mare pentru valoarea, respectiv bunăstarea celor care formează forţa de muncă a proiectului şi implicit pentru costul acestei forţe de muncă au dus la dezvoltarea de noi tehnici de management de proiect. Primul care furnizează ceea ce clientul doreşte este câştigător şi va supravieţui în cadrul acestui sistem concurenţial. Soluţia este realizarea de proiecte performante cu un management de proiect performant. Managerul de proiect trebuie să aibă drept caracterisitici definitorii competenţa profesională şi managerială, capacitatea de a lucra în echipă, pragmatismul, claritatea şi simplitatea în acţiuni, respectul faţă de client şi parteneri. Un manager performant este cel care face rost cel mai rapid de cea mai bună informaţie şi o utilizează în cel mai bun mod pentru realizarea obiectivelor proiectului. Managerul de proiect este persoana care în virtutea sarcinilor, responsabilităţilor şi competenţelor atribuite postului ocupat, exercită procese de management, adoptă decizii şi iniţiază acţiuni ce influenţează comportamentul decizional şi acţional al altor persoane numite executanţi sau parteneri, cu scopul creşterii eficienţei structurii din care face parte. Managerul se caracterizează ca cel mai bun dintre egali care are drept activitate/ profesiune managementul, ocupându-se cu problemele de conducere a activităţilor de concepţie, organizatorice şi general administrative ale structurii din care face parte (echipă, organizaţie, societate, consorţiu de proiect, etc.). Managerul trebuie să rentabilizeze activitatea celor care îl plătesc. Obţinerea acestor deziderate se face numai prin realizarea unor proiecte bine direcţionate, cu un management de proiect performant. Prezenta lucrare, care are un scop declarat aplicativ, se adresează celor care vor să propună sau să desfăşoare proiecte, căutând să satisfacă cerinţele absolut obligatorii unui om modern în cadrul unei ţări moderne, cu o economie şi politică capabile să facă faţă concurenţei tot mai dure la nivel globalizat. Cei care vor lua în considerare tematica abordată şi o vor aplica, vor avea cele mai mari şanse să facă parte dintre câştigătorii competiţiei economico-industriale globalizate.

2

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei

Capitolul 1 Sistemul de management si tehnologia informatiei 1.1.Tehnologia informatiei si comunicatiilor. Definitie si dezvoltare
Tehnologia informatiei Definitie: Tehnologia informatiei este tehnologia necesara pentru prelucrarea informatiei, în particular prin folosirea computerelor electronic la converter, processor si transmitter informatiei. Termenul englez corespunzător este Information Technology, abreviat IT1, care se citeste aproximativ ‚air ‚it, abreviere care uneori se foloseşte si pe româneşte. Industria ICT românească) produce echipamente de calcul, transmisii de date şi telecomunicaţii, software şi servicii, având o rata de creştere pozitivă. Dezvoltarea tehnologie informatiei In epoca actuala, inovatia tehnologica in domeniul comunicarii devine tot mai rapida, tot mai dependenta de cererea societatii.La ce ne putem astepta in anii ce urmeaza? Produsele pe care le utilizam sunt pe cale de a deveni mai destepte, mai mici. Acum se poate lucra fara cabluri aproape oriunde. Flexibilitatea oferita de lucrul fara cabluri (Wireless) este uluitoare. Acesta caracteristica face posibila schimbul de conectare intre diferite retele mai simplu decat oricand Tehnologia informatiei. Activitatea de succes impune in mod obligatoriu utilizarea tehnologiei informatiei intr-un sistem integrat de management. Succesul economic se obtine doar intr-un sistem managerial integrat cu tehnologia informatiei. Se pun in evidenta urmatoarele elemente de principiu privind integrarea tehnologiei informatiei in realizarea obiectivelor societatii in cadrul unui proiect: a. Implementarea unei strategii de succes pentru un plan de afaceri impune in mod obligatoriu realizarea inaintea unei activitati de succes pentru cercetare si proiectare in domeniul respectiv. b. Succesul economic este influentat de succesul in cercetarea stiintifica care la randul lui creaza succesul tehnologic, existand relatie exacta de interdependenta dintre acestea. c. Tehnologia modeleaza cultura afacerii. d. Investitia in tehnologia informatiei trebuie sa integreze obiectivele afacerilor si tehnologiile avansate de fabricare. e. Un prim obiectiv al tehnologiei informatiei este integrarea structurilor puternic fragmentate in cadrul societatii , din punct de vedere al unei culturi tehnologice ca domenii de activitate, interese si definiri.

1

IT (information and communications technology – tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor)

3

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei

1.2 Sistemul de management. Caracterizare, functii si componente2

Sistemul de management caracterizare Sistemul de management al unei societati este partea vizibila a managementului, fiind alcatuit din elemente de natura: metodologica,decizionala,informationala,organizatorica,psihosociologica,moti-vationala si relatiile ce se stabilesc intre acestea pentru realizarea obiectivelor in conditii de eficienta. Sistemul de management este rezultatul unor decizii majore adoptate in special de managerii individuali si de grup situati la nivelele superioare ale structurii organizatorice si ale societatii. Modernizarea managementului societatii se concretizeaza in principal in modificarea parametrilor constructivi si functionali ai sistemului de management si componentelor sale, astfel incit valorificarea influentelor exercitate de mediul ambiant national si international sa se situeze la cote indicate, iar atitudinea fata de mediu sa fie una constructiva si agresiva in sens pozitiv. Ca urmare a dezvoltarii activitatilor unei societati si datorita competitivitatii globalizate, in cadrul unei societati mari se pot pune in vedere sisteme specifice de management componente ale sistemului de management global dupa cum urmeaza: - sistem de management al calitatii - sistem de management de mediu - sistem de management al riscului - sistem de management al sanatatii si securitatii. Functiile sistemului de management Pentru desfasurarea unor activitati cu caracter integrat in cadrul unor sisteme integrate se pot pune in evidenta sisteme de management integrate, incluzind cel mai adesea managementul calitatii si managementul de mediu. O deosebita importanta o are sistemul de management al calitatii care reprezinta structurile organizatorice, procedurile, procesele si resursele necesare pentru managementul calitatii Managementul calitatii reprezinta ansamblul activitatilor conducerii unei organizatii care determina in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile pe care le stabileste in cadrul sistemului

2

Managementul proiectelor-Constantin Opran Prof. univ. Dr. MSc. ing. si Sergiu STAN . Asist.univ.doct.-Bucuresti 2005

4

practicile. realizarea. fiselor de post si organizarea informationala. tehnice si tehnologice ale societatii la diverse nivele organizatorice. procedeele si resursele pentru elaborarea. Odata efectuate aceste perfectionari este necesara intretinerea functionarii sistemului de management la cote ridicate de performanta si competitivitate astfel incit managementul societatii organizate pe proiecte sa fie un element principal al eficientei economico. reglementari cu caracter intern. data de acte normative. Calitatea si eficacitatea managementului unei societati sunt asigurate de perfectionarile aduse sistemului de management si componentelor acestuia. punerea in practica. monitorizarea si mentinerea politicii de mediu. Modernizarea managementului trebuie ca constituie o preocupare majora a managerilor la diverse nivele. regasita in constituirea si functionarea grupurilor de lucru si a relatiilor dintre acestea. Acestea asigura orientarea dezvoltarii de ansamblu a societatii si a subsistemelor sale precum si suportul actiunilor initiate pentru realizarea obiectivelor. orientate spre realizarea unor interese ale societatii in cadrul unor anumite proiecte. Cuprinde organizarea formala.sociale. b)Subsistemul decizional Cuprinde ansamblul deciziilor micro-economice si mecanismelor de fundamentare si adaptare ale acestora. Concomitent. procedurile. Aceasta trebuie corelata cu perfectionarile economice. responsabilitatile. activitatile de planificare. stabilite prin intermediul regulamentului de organizare si functionare. subsistemul informational contribuie decisiv la imbogatirea si improspatarea continua a bazei de date si informatii existente la nivelul societatii. c)Subsistemul informational Asigura materialul informational necesar fundamentarii si adoptarii de decizii si initierii de actiuni pentru operationalizarea acestora. 5 .Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Sistemul de management al mediului este componenta sistemului de management global care include structura organizatorica. a)Subsistemul metodologic Solutioneaza problemele privind modul de conducere prin instrumentul managerial utilizat in exercitarea proceselor de management si prin elementele metodologice la care se apeleaza pentru functionarea si modernizarea celorlalte subsisteme manageriale. aceste componente pot fi considerate sisteme separate. Componentele sistemului de management Sistemul de management cuprinde patru subsisteme principale denumite componente manageriale: a) subsistemul metodologic b) subsistemul decisional c) subsistemul informational d) subsistemul organizatoric Abordate separat. d)Subsistemul organizatoric Constituie suportul functionarii celorlalte subsisteme manageriale. fiecare cu mai multe elemente si relatii specifice intre ele.

6 .3. destinate pentru obtinerea cu succes de noi rezultate complexe. necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite. unicat. compusa dintr-o succesiune logica de activitati componente cu caracter inovational de natura diferita. bine definita.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 1. in cadrul unor organizatii specializate.3. o actiune unica. Activitatea se defineşte ca o acţiune caracterizată prin parametrii de început şi de sfârşit. termen.2 Caracterizarea managementului proiectului Managementul proiectului se defineşte ca un proces de planificare. Resursele se definesc ca personalul uman. realizate intr-o maniera organizata metodic si progresiv. Proiectul are drept caracteristica. Cel mai adesea. Elementele greu cuantificabile ale unui proiect precum satisfacţia clientului sau creşterea calităţii vieţii cresc riscul ca proiectul să nu le poată satisface. specifica si noua.1 Conceptul de proiect Proiectul se defineste ca un proces nerepetitiv care realizeaza o cantitate noua.3 Managementul proiectelor 1. Obiectivele trebuie să includă cel puţin următorele elemente măsurabile: cost. Obiectivele se caracterizează drept criterii cuantificabile care trebuie luate în considerare şi îndeplinite ca un proiect să aibă succes. organizare şi conducere a activităţilor şi resurselor unui proiect cu scopul de a îndeplini obiective bine definite care au în mod uzual restricţii de timp. un buget predefinit este o restricţie care limitează scopurile echipei de management. 1. echipamentele şi materialele utilizate pentru realizarea activităţilor proiectului şi. respectiv. a proiectului. Proiectul este compus din mai multe activităţi ordonate. Îndeplinirea activităţilor este importantă pentru îndeplinirea proiectului. avind puncte de plecare si puncte de finalizare bine definite. resurse şi cost. Restricţiile reprezintă factori care limitează opţiunile echipei de management a proiectului. calitate.

în condiţii de eficienţă (costuri reduse). 2) desfăşurarea şi managementul proiectului. respectiv.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Structura echipei de management şi opţiunile de urmărire a proiectului. cu satisfacerea simultană a celor trei condiţii. Managementul proiectului are rolul de a dirija desfăşurarea acestuia de o asemenea manieră încât să menţină. respectiv.3. Asigurarea succesului proiectului înseamnă realizarea unui produs / serviciu performant. 7 .informaţii privind orientarea către termen a proiectului. Managementul proiectului cuprinde: ansamblul de metode şi tehnici care permit managerului să îndeplinescă misiunea realizării unui proiect echilibrat.de regulă contradictorii. care să fie oferit clientului în cât mai scurt timp. buget şi termen de realizare. luând în considerare costul resurselor umane. cât şi cantitatea de muncă necesară pentru îndeplinirea lor. acesta reprezentând obiectivele si activităţile proiectului. Orice proiect este caracterizat printr-un scop bine definit. urmărirea proiectului sunt date de perioada de timp si de succesiunea activităţilor în cadrul proiectului. a întregului proiect. echilibrul dintre exigenţele . de performanţele cu tehnologia necesară în cadrul unor relaţii foarte bune cu clienţii sau beneficiarii proiectului. materialele necesare pentru îndeplinirea activităţilor proiectului şi.3 Etapele managementului proiectului Toate proiectele au de obicei trei etape majore: 1) concepţia planului proiectului. 1. 3) finalizare proiectului. legate de cei trei factori caracterisitici ai proiectului: calitate. Programarea şi. echipamentele. în orice moment. stabilit ca urmare a planificării de bază a proiectului. Bugetul reprezintă costul estimat al proiectului. cu atât creşte şansa ca proiectul să fie de succes. Cu cât aceste trei etape sunt de succes. Cele mai multe proiecte au caracterisitic comune precum: -descompunerea proiectului în activităţi uşor de condus -urmărirea activităţilor -comunicarea în cadrul echipei de proiect -desfăşurarea activităţilor în scopul realizării progresive a proectului. Termenul reprezintă perioada de timp necesară pentru realizarea proiectului. reflectat în programarea proiectului. Tinând cont de resurse.

deci a calităţii. devine mai uşoară planificare şi conducerea proiectului. Mai mult. Aceste dificultăţi sunt cu atât mai frecvente şi mai importante. cel mai adesea. aceste dificultăţi sunt asociate: − unui mare număr de reuniuni introductive − unor acţiuni dezordonate şi contradictorii − confuziei legate de misiunea şi responsabilităţile fiecărui partener − absenţei motivaţiei şi responsabilităţii participanţilor. nerespectarea obiectivelor fundamentale ale proiectului. Aceste dificultăţi antrenează. al termenelor. Dificultăţile întâlnite la realizarea proiectelor sunt frecvente. Aceste conflicte pot fi: − între specificaţiile tehnice. − între membrii echipei de proiect. − generate de gestiunea proastă a nivelului de calitate propus. din punct de vedere tehnic. ţinînd cont de mediul extern al proiectului în care rezultatele vor putea fi situate. modul de utilizare a rezultatelor proiectului pe întreaga lor durată de viaţă. Foarte frecvent se constată că: − produsul nu corespunde perfect nevoii utilizatorilor.Cantitatea de muncă atribuită unei resurse diferă de durata unei activităţi. al costurilor. 1. Ştiind care sunt elementele de restricţie sau elementele flexibile ale proiectului. − costurile şi termenele cresc incontrolabil pe durata de viaţă a proiectului şi intră în domeniul aleatoriu −apar conflicte în cursul realizării proiectului.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Cantitatea de muncă este măsurată de obicei pentru resurse umane în om/oră necesar pentru îndeplinirea uneia sau a mai multor activităţi. cunoaşterea obiectivelor proiectului. Relaţia dintre cele trei elemente este diferită pentru fiecare proiect şi determină tipul de probleme şi soluţiile care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului. − neînţelegerea termenilor contractelor semnate de parteneri.3. cu cât proiectul este mai mare.4 Realizarea proiectului-teorie fundamentala Propunerea şi lansarea unui proiect necesită. 8 . înainte de orice. cu cât iese mai mult din domeniul obişnuit de activitate al responsabililor de proiect şi cu cât numărul participanţilor la proiect este mai mare. pentru că nu a fost realizată coeziunea echipei înainte de începerea proiectului. Realizarea unui proiect impune în primul rînd o interacţiune corectă între parametrii tehnicoeconomici ai acestuia şi o bună conexiune cu tehnologiile noi. Pentru resurse fizice se consideră ca numărul de ore atribuite resursei respective pentru îndeplinirea unei a sau a mai multor activităţi.

în fiecare activitate diferite variante de realizare. fiabilitate. proiectarea pentru realizarea tematică a proiectului. -simulări şi calcule de fiabilitate. Variante de realizare ale proiectului În cadrul realizării proiectului trebuie evitată confuzia dintre viteza de lucru şi rapiditatea cu care se adoptă deciziile. Pentru a evita această confuzie este importantă detalierea proiectului în subprograme / pachete de lucru şi activităţi / faze cu studierea de la început. distribuţia şi instalarea produsului. câştigarea concursului de finanţare. – varianta de retragere şi relansare. volum avînd ca obiectiv verificarea şi împărţirea valorilor specificate între diferitele sale elemente constitutive (ansambluri. componenete). economice sau marimi tehnice precum putere. producţia cu realizarea propiu-zisă a tematicii proiectului. -simulări şi calcule ale parametrilor medii şi de dispersie. e) utilizarea ale cărei obiective sunt: – măsurarea conformităţii cu specificaţiile prin măsurări pe teren ale tuturor parametrilor tehnico-economici simulaţi şi calculaţi în faza de concepţie şi dezvoltare.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Trebuie avute în vedere o bună analiză a vitezei de lucru în cadrul proiectului şi rapiditatea cu care se adoptă deciziile la momentele importante în timpul derulării proiectului. reutilizarea şi reciclarea unor rezultate ale proiectului. d) comercializarea ce cuprinde vînzarea. subansambluri. 9 . comercializarea rezultatelor proiectului cu obţinerea de beneficii. se au în vedere următoarele metode şi instrumente tehnico-economice pentru conducerea corectă a unui proiect: a) studiul de prefezabilitate şi fezabilitate al cărui obiectiv este transformarea cît mai bine a posibilelor nevoi ale utilizatorilor în specificaţii de performanţă (valori calitative şi cantitative). Metode şi instrumente pentru conducerea corectă a unui proiect Ţinând cont de ciclul de viaţă al unui proiect. – varianta de risc. b) concepţia şi dezvoltarea ce cuprind: – alocarea parametrilor de bază ai produsului (efecte sociale. c) producţia ce are ca obiectiv realizarea fizică a produsului conform specificaţiilor stabilite. greutate. elaborare propunere de proiect. –simulări şi calcule ale costului global al proiectului. politice. Ciclul de viaţă al unui proiect este definit ca perioada de timp în care are loc desfăşurarea proiectului. culturale. Realizarea proiectului impune trecerea lui prin toate etapele ciclului de viaţă. după cum urmează: marketing. Aceste variante trebuie să fie cel puţin în număr de trei si anume: – varianta normală. evaluarea rezultatelor proiectului. cercetarea pentru realizarea tematică a proiectului. Aceasta are drept scop găsirea variantei optime pentru realizarea proiectului în activitatea respectivă. cost.

Metode şi instrumente pentru gestiunea proiectului Pentru a asigura gestiunea proiectului. – studiul necesar prevenirii active. subprogramele / pachetele de lucru. opri. el delimitează spaţiul ocupat la momentul considerat. 1. cu dezbateri contradictorii. Reprezentand momentul fixat de Managerul / Directorul de proiect pentru a măsura distanţa în raport cu obiectivul şi a decide continuarea sau nu a proiectului. Activităţile pot fi în interdependenţă. Dacă o activitate / fază se opreşte. aptitudinea societăţii de a realiza proiectul din punct de vedere uman. Experienţa a demonstrat că managementul pe bază de proiecte reprezintă cel mai adecvat cadru pentru rezolvarea problemelor de acest tip. b) Activitatea / Faza este o perioadă de timp delimitată pe parcursul căreia proiectul avansează si caracterizează evoluţia în timp a proiectului. de asemenea. în funcţie de rezultatele obţinute în legătură cu: – direcţia impusă de proiect. – şedinţelor de decizie. tehnic şi economic. ţinînd cont de faza de avansare. dificil de abordat cu ajutorul abordărilor de management de tip clasic. Întreruperea de moment nu provoacă oprirea proiectului. care reprezintă momentele de decizie privind continuarea sau oprirea proiectului. precizia faţă de această direcţie. activităţile / fazele si evenimentele din cadrul unui proiect se definesc după cum urmează: a) Subprogramul / Pachetul de lucru delimitează un grup de activităţi bine definite într-o perioadă bine definită.3. Evenimentele corespund: – şedinţelor de proiect care sunt analize profunde. proiectul se poate. pentru a verifica fezabilitatea proiectului.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei -măsurarea satisfacerii nevoilor prin anchete.5 Avantajele si dezavantajele managementului proiectului Avantajele utilizării managementului prin proiecte Sistemul de management pe bază de proiecte prezintă multiple avantaje. c) Evenimentul este un moment în timpul căruia proiectul este oprit voluntar. – realizarea conform obiectivului stabilit. – auditului extern ce stabileşte că starea proiectului este corectă sau că trebuie repusă în – conformitate cu manualele şi procedurile luate ca referenţă. – studiul necesar prevenirii prospective. în special raportate la problemele cu un tot mai pronunţat caracter complex şi inovaţional cu care organizaţiile contemporane se confruntă. 10 .

11 . cât şi a riscurilor profesionale pe care acest sistem le impune. competenţi şi adaptabili cerinţelor unei pieţe concurenţiale dinamice şi globalizate. Managementul prin proiecte reprezintă un cadru dintre cele mai propice pentru descoperirea si formarea de manageri dinamici. – promovarea unei structuri organizatorice de tip matriceal. ştiinţifice.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Nu întâmplător. precum şi cu raporturile derulate pe parcursul realizării proiectului între structura organizatorică formală şi structura organizatorică a societăţii virtuale care utilizează managementul prin proiecte. o limită a organizării de tip matriceal. – crearea unor premize favorabile pentru formarea de manageri profesionişti. – apariţia de situaţii conflictuale între compartimentele implicate în realizarea proiectului si componenţii colectivului de proiect sau managerul de proiect. – apariţia şi manifestarea unor duble subordonări ale specialiştilor implicaţi în realizarea proiectului. de altfel. Aceste situaţii conflictuale se manifestă în legătură cu calitatea specialiştilor şi a informaţiilor puse la dispoziţia colectivului de proiect. Dezavantajele utilizării managementului prin proiecte Se pun în evidenţă următoarele: – dificultatea selecţiei managerilor de proiect buni şi a convingerii lor să-şi asume riscurile impuse de proiect. în intervale de timp mult mai reduse comparativ cu versiunea clasică şi cu rezultate economice superioare. acest sistem a fost conceput şi utilizat pentru prima oară de NASA în realizarea rachetei spaţiale pentru misiunea APOLO. aceasta fiind. manageriale) între componenţii echipei de proiect şi între aceştia şi ceilalţi specialişti ai societăţii respective şi ale altor societăţi. favorizante schimbării şi eficienţei organizaţionale. – facilitarea contactelor de specialitate (tehnice. apariţia unor fenomene de nesincronizare a componentelor organizatorice specifice managementului prin proiecte. Se pun în evidenţă următoarele avantaje: – posibilitatea rezolvării unor probleme complexe.

A.8) stadiul actual al problematicii proiectului. A. autofinanţare.16) costuri estimate: totale. A.1 Elaborarea propunerii unui proiect Se consideră un model demonstrativ privind elaborarea propunerii de proiect unde pentru elaborarea şi predarea către contractor a unei propuneri de proiect. A. A. Ghid practic pentru elaborarea si implementarea proiectului 2.6) scop proiect.2) acronim proiect (maxim 10 de caractere).1) titlul proiectulu (maxim 150 de caractere)i.7) justificarea necesităţii proiectului.5) programul / domeniul în care se înscrie proiectul. maxim cinci. A. 12 .13) impactul şi eficienţa economică estimată pe termen scurt / lung ca urmare a realizării proiectului şi aplicării rezultatelor proiectului.9) obiectivele proiectului.in funcţie de tipul programului şi proiectului se pot evidenţia obiective generale / specifice şi obiective pe termen scurt / lung . consorţiul fiind constituit. Elaborarea rezumatului proiectului Rezumatul unei propuneri de proiect trebuie să fie prezentat pe maxim o singură pagină şi să cuprindă următoarele capitole importante: A. de obicei se prezintă trei obiective principale care pot avea la rîndul lor alte sub-obiective secundar. urmează atribuirea rolului participanţilor în consorţiu: coordonator. A.12) posibilii utilizatori şi / sau beneficiari ai rezultatelor proiectului. A.15) impactul ecologic estimat pe termen scurt / lung (nu se acceptă proiecte care conduc la deteriorare ecologică). posibilităţi de finanţare. A. Pentru începerea proiectului este de importanţă deosebită managementul elaborării preliminare a propunerii de proiect care impune următoarele etape: A. A. creşterea calităţii vieţii). A.4) durata proiectului (exprimată în luni).14) impactul social estimat pe termen scurt / lung ca urmare a realizării proiectului şi aplicării rezultatelor proiectului (crearea de noi locuri de muncă.3) cuvinte cheie.11) rezultate evaluabile pe termen scurt / lung care se aşteaptă să fie obţinute ca urmare a realizării proiectului. la nivel naţional şi internaţional. contractor secundar. subcontractant. A. A. A. contribuţíe finanţator. A. contractor principal.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Capitolul 2.10) activităţile principale de desfăşurat în cadrul proiectului care au drept scop rezolvarea obiectivelor proiectului.

Identificare. Membrii consorţiului preliminar – fiecare partener cu posibile poziţii în cadrul consorţiuluişi cu elemente de identificare: adresă. Formulare. pentru acordarea finanţării externe corespunzătoare. Monitorizare. 2. repartizarea de noi sarcini până la întrunirea viitoare şi / sau pentru toată activitatea de elaborare a propunerii de proiect. 2. telefon. Implementare. Estimare (funcţie de criteriile stabilite). 13 . C. Finanţarea proiectului se va face atît cu fonduri externe din partea finanţatorului cît şi cu fonduri din autofinanţare. 4. persoană de contact etc. analiza îndeplinirii sarcinilor respective. D. URL. Alte elemente de analizat Coordonatorul proiectului trebuie să fie un specialist recunoscut şi cu experienţă în tematica pe care o abordează in cadrul proiectului cît şi în managementul de proiect. Pregătire. E. Analiză.. sub formă grafică. Organigrama proiectului Organigrama proiectului trebuie să definească într-un mod concis şi sintetic. principalele obiective ale proiectului şi legătura interdependentă dintre ele pe o singură pagină. 3. Asumare. fax. Evaluare finală. Întrunirile de lucru în cadrul etapei de elaborare a proiectului şi în timpul desfăşurării proiectului Reprezentanţii partenerilor din consorţiul format pentru realizarea propunerii de proiect trebuie să se desfăşoare pe principiu întâlniri săptămânale sau ori de cîte ori este nevoie pentru elaborarea proiectului.2 Elementele componente ciclului de viata a proiectului Ciclul de viaţă a unui proiect cuprinde următoarele etape: 1.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei B. o singură pagină. Proiectul trebuie să fie câştigător în cadrul competiţiei la care participă. Aceste întâlniri pot fi reale din punct de vedere fizic (la sediul unuia dintre parteneri) sau virtuale folosind comunicarea electronică (e-mail sau chat). Raportare. În cadrul acestor întîlniri se vor distribui sarcinile de lucru ale fiecărui partener. e-mail.

Analiză. Asumare Cuprinde următoarele: − Specificarea obiectivelor şi rezultatelor. în cazuri extreme. – adaptarea conceperii şi implementării proiectului în funcţie de aşteptările potenţialilor necesitati – monitorizare permanentă şi forme de raportare (oferă informaţia necesară unui management corespunzător). o evaluare independentă sau. Evaluare finală Cuprinde următoarele: − Evaluarea îndeplinirii integrale de către contractor a sarcinilor încredinţate (se face de obicei de către o structură de evaluare independentă de contractor sau de autoritatea contractantă). – identificarea problemelor. − Identificarea resurselor disponibile pentru proiect.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 1. − Decizia în privinţa oportunităţii proiectului. − Identificarea resurselor necesare pentru proiect. prin oprirea proiectului). Identificare. − Identificarea resurselor necesare pentru viitor (se are în vedere corectarea aprecierii acestora în funcţie de suficienţa sau insuficienţa acestora în proiectul desfăşurat). − Conceperea formei finale şi planificarea proiectului. − Identificarea necesităţilor. – marketingul proiectului – comunicarea continuă cu comitetul decizional şi potenţiali beneficiari (membrii echipei proiectului) privind: – aşteptările acestora legate de proiect şi de evoluţia acestora în timpul implementării proiectului. Pregătire. 3. − Identificarea celor mai bune soluţii pentru proiecte viitoare pe baza experienţei câştigate. Estimare (funcţie de criteriile stabilite). Raportare Cuprinde următoarele: – mobilizarea resurselor pentru fiecare sarcină şi obiectiv. − Analiza necesităţilor. − Definirea idei proiectului. − Distribuţia proiectului pe activităţi. – furnizarea de informaţii despre dezvoltarea proiectului pe tot parcursul desfăşurării acestuia. Implementare. 4. − Consultarea cu potenţiarii beneficiari 2. − Stabilirea priorităţii acestor necesităţi. Monitorizare. − Analiza situaţiei existente. înlocuirea persoanelor responsabile. Formulare Cuprinde următoarele: − Stabilirea obiectivelor generale. 14 . – identificarea eşecurilor şi soluţiilor care să conducă la eliminarea acestora (prin negociere. – modificarea rezultatelor planificate şi a obiectivelor proiectului cu unele realizabile.

Studii de caz privind ciclu de viata al proiectului Studiu de caz 1 Planificarea si definirea bugetului Stabilirea Terminarea estimativ bugetului Redefinire Planificare Executie Proiectului Ciclul de viata al proiectului cu sase etape necesar pentru a da sufieciente informatii privind procesele anuale de stabilirea bugetelor. 15 . Studiul de fezabilitate trebuie să se concretizeze într-un proiect privind o capacitate de producţie dată. folosind o anumită tehnologie sau tehnologii create cu anumite materiale indigene sau de import. Într-un astfel de studiu.3 Studiu de fezabilitate 2. Studiu de caz 2 Echipa de lucru si Definire Planificare conducere Executie Terminarea Proiectului Ciclul de viata al proiectuluii cu cinci etape care reflecta eforturile ce se cer pentru a desemna o echipa de lucru si conducere special a pentru proiect. astfel incat ele trebuiesc redefinite si replanificate. 2.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei − Identificarea necesităţilor pentru proiecte viitoare. Adeseori proiecte ce sunt planificate sunt modificate in mod radical.3. Studiu de fezabilitate trebuie să ofere o bază tehnică. pe un amplasament deja ales.1 Definirea si caracterizarea studiului de fezabilitate Definirea studiului de fezabilitate Studiul de fezabilitate se poate defini ca un mijloc de a ajunge la decizia de a investi. împreună cu variante de abordare ale acestuia. economică şi financiară pentru o astfel de decizie. se definesc şi se analizează elementele critice legate de realizarea unui produs dat. Etapa de personal include validarea estimarilor si aprobarea de modificari la nivel de buget si de organizare Studiu de caz 3 Intiere Executie Terminarea Proiectului Ciclu de viata al proiectului atunci cand definirea si planificarea pot fi facute in mod rapid iar aprobarile la un singur nivel pot fi suficiente. cu costuri de investiţie şi producţie determinate şi cu venituri care să asigure o rentabilitate corespunzătoare a investiţiei.

– extinderea pieţei unui / unor produse în interiorul / înafara ţării de origine. ca urmare fie a diversităţii producţiei generate de un proces de tipul celui descris anterior. fiind parte a acestuia şi ca urmare. – cerere de piaţă. propusă pentru finanţare în cadrul proiectului. în general. urmare a introducerii de noi tehnologii. Poziţia studiului de fezabilitate în ciclul unui proiect de dezvoltare este dată de următoarele faze: 16 . nivelul de trai etc. de evoluţia economiilor naţionale. serviciu sau proces tehnologic poate fi tratată ca o extindere a activităţii unei societăţi comerciale şi. fie a creşterii cererii pe piaţă a produselor curente. fapt care reprezintă un proiect mai degrabă comercial. – înfiinţarea de noi unităţi de producţie sau sevicii. implică o componentă de dezvoltare tehnologică şi de cercetare ştiinţifică orientată. după luarea în considerare a mai multor variante. aşa cum s-a mai precizat. componenta de dezvoltare tehnologică este esenţială în crearea unor capacităţi de producţie de nivel tehnologic competitiv. – extinderea unei întreprinderi. – re-ingineria: ansamblu de procedee şi acţiuni care generează o schimbare completă a modului de concepere a unei afaceri. decât tehnologic. piaţa şi comercializarea. respectiv valorificarea unei teme de cercetare derulată anterior sau care precede lansarea proiectului. Toate aceste acţiuni au la bază.. – reconstrucţia: refacerea parţială sau totală a fondurilor fixe. ca urmare. după cum s-a arătat anterior. Pornind de la ipoteza că orice ameliorare a unui produs. Un studiu de fezabilitate trebuie să ajungă la concluzii definitive privind toate rezultatele de bază ale proiectului. în domenii cum ar fi: ştiinţa şi tehnologia. acest caz este rezultatul activităţii de cercetare-dezvoltare ca proces anterior sau ce urmează a se finaliza în cadrul proiectului. Necesitatea elaborării unui studiu de fezabilitate apare în următoarele cazuri: – implementarea pe scară largă a unui produs / tehnologie / serviciu nou sau modernizat. – prognoze de specialitate privind evaluarea unor tendinţe generale sau particulare. de studiul pieţei şi al fenomenelor sociale. impulsul iniţial oferit de progresul tehnic şi tehnologic. principalele acţiuni specifice destinate extinderii unei societăţi comerciale pot fi considerate următoarele: – modernizarea: asigură creşterea valorii de întrebuinţare a mijloacelor fixe prin modificări constructive sau / şi adăugiri de noi echipamente care asigură diminuarea uzurii morale.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Ideea care stă la baza proiectului poate proveni din mai multe surse. incluzând cercetarea şi dezvoltarea. şi în acest caz. dintre cele mai uzuale se pot menţiona: – un proces inovativ care are la bază un proiect de cercetare ştiinţifică şi / sau de dezvoltare tehnologică. urmare a unei tendinţe credibile şi cu certitudine ridicată în materializare.internaţionale şi a mediului strategic al economiei internaţionale. exprimată clar şi pe termen lung. – reutilarea (reînoirea): înlocuirea parţială sau totală a unor echipamente din liniile tehnologice sau a unei părţi din echipamente. legislaţia. este un proces complex ce implică multiple activităţi. – dezvoltarea: amplificarea fondurilor fixe prin dotarea suplimentară a spaţiilor construite şi prin construirea de noi secţii şi ateliere în aceeaşi incintă.

Faza investiţională – Negocierea şi contractarea – Proiectarea – Construirea – Punerea în funcţiune III. aria de acoperire sectorială) A. niveluri teritoriale. în limitele acesteia. urmând ca.3. ca de altfel şi cea a planului de afaceri.2 Structura studiului de fezabilitate Structura studiului de fezabilitate. Faza operaţională 2.3. politici economice. 17 . nu trebuie omis că aceste proiecte vor fi prezentate unor finanţişti şi că. trebuie concepută în scopul de a reflecta cât mai favorabil punctele tari ale proiectului şi de a indica măsurile cele mai potrivite pentru evitarea punctelor slabe. Iniţiatorul proiectului A. Este evident că structura unui studiu care are la bază implementarea unui proiect inovativ va fi diferită de a unui proiect de investiţii sau că structura unui proiect de investiţii în infrastructura naţională va diferi de un proiect de tip comercial. Pentru a rezolva această contradicţie aparentă. elaboratorul studiului să-şi aleagă structura cea mai potrivită.1. comerciale. concluzii) A.2. aceasta necesitând adaptări care să ţină cont de preponderenţa unor factori speciali. financiare. Costul studiilor pregătitoare şi al investigaţiilor. Introducere A. prezentată în continuare. stadiul cercetării STiinţifice şi dezvoltării tehnologice.4. A. şi costurile de cercetare– dezvoltare alocate direct pentru realizarea proiectului.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei I. se referă la investiţii complexe de infrastructură. incluzând. parametrii principali. participanţi la proiect A. se cuvine a se prezenta într-o structură ce poate fi recunoscută cu uşurinţă. Totuşi. Autori. după caz. Istoria proiectului (cronologie. Faza preinvestiţională – Identificarea oportunităţii investiţiei (ideile proiectului) – Selecţia preliminară (studiu de prefezabilitate) – Formularea proiectului (studiu de fezabilitate) – Luarea deciziei de investiţie (raportul de evaluare) II. structura studiului nu poate fi una fixă. investigaţii. Forma cea mai complexă identificată în lucrările de specialitate. este util a cunoaşte forma cea mai complexă de prezentare.pentru a permite o selectare corectă. Evoluţia proiectului (ideea. Ca urmare.5.

2. disponibilul de forţă de muncă. Capacitatea pieţei şi a producătorului B. costuri de investiţie şi de exploatare) F. Echipamentul (date şi variante. Previzionarea vânzării şi marketingul produselor principale şi secundare B.3. aspecte ecologice) E.3. programul de aprovizionare.4. programe de producţie şi capacitate. alte costuri) G. legislaţie. 2. Amplasarea (date şi variante.3. capacitatea de inovare. sursa. infrastructură. facilităţi. Organizarea producătorului şi costurile indirecte F. descrierea.infrastructură. principii de alegere a localizării. auxiliare. Localizare şi amplasare D.1. strategii şi obiective. particularităţi. echipamentul.4. Planul general al proiectului (programul de producţie. Lucrările de construcţii (date şi variante. Tehnologia (natura.4. Resursele materiale C. costuri cu forţa de muncă productivă şi neproductivă) G. Programul de aprovizionare D. selectare. criterii de selectare. selectare. capacitatea de reînoire a produselor şi tehnologiilor pe durata de viaţă a proiectului} E. Personalul de conducere (structură. forţă de muncă. costuri investiţie. 1. cheltuieli de cercetare-dezvoltare. servicii. Scopul proiectului E. disponibilul de personal de conducere) 18 . lucrările de construcţii.1. Forţa de muncă G. mijloace de dobândire. condiţii de locuire D. pregătirea terenului.5. costuri de achiziţie şi de exploatare. cerinţe de calificare şi de instruire. selectarea localizării.2. Influenţe asupra mediului (populaţie. orientarea pe surse de materii prime sau pe consumatori.2. mediul socio-economic) D. infrastructura.tipuri de centre de costuri. politici publice.1. costuri de investiţie şi de întreţinere) D. strategii şi obiective manageriale. producţie. Capacitatea producătorului C. cerinţe de calificare. Localizare (date şi variante. condiţii locale. Aspecte tehnice ale proiectului E. stocuri de piese de schimb) E. Caracteristicile resurselor materiale C. Studiul cererii şi ofertei B. costurile specifice pe centre de costuri) F. Costuri indirecte (selectarea şi gruparea pe costuri indirecte. Costurile pe centre de costuri (diagrame tehnologice. tehnologia. Programul de producţie B. Forţa de muncă (organigrama. Condiţii locale (unităţi. descrierea amplasării. consideraţii – costul terenului. personalul de conducere şi costuri.1.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei B. variante. condiţii locale – variante) E.2.2.1.

Estimarea costurilor planului de realizare a proiectului I.reglementarea finanţării. în care informaţiile solicitate în conţinut să fie orientate de specialişti.care trebuie să deţină o minimă experienţă în aceste activităţi. de cele mai multe ori. un proiect în sine.Date şi activităţi (stabilirea conducerii pentru aplicarea proiectului.4 Planul de afaceri Elemente de principiu Având ca obiect de lucru un proiect concret. Analiza financiară şi economică J.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei H. Graficul de realizare a proiectului H1. o structură simplificată. de obicei.Selectarea graficelor de realizare şi a graficelor de timp (descrierea detaliată.asigurarea forţei de muncă. constituirea administraţiei. de persoane pregătite pentru a desfăşura activităţi de analiză economică şi de imagine. ingineria proiectului. 19 . cheltuieli preliminare) H2. Acestea sunt realizate. succesiunea logică. Concluzii şi recomandări Elaborarea unui studiu de fezabilitate se face în cadrul unor etape după cum urmează: – Organizarea ideilor proiectului – Culegerea informaţiilor tehnice şi financiare necesare – Plasarea lor într-un cadru analitic Elaborarea unui studiu de fezabilitate este o activitate ce se poate desfăşura numai într-o echipă multidisciplinară. definit şi pregătit pentru implementare. argumentarea) H3. reglementarea aprovizionării-furnizării tehnologiei. 2. Responsabilitatea revine managerului / conducătorului de proiect sau consorţiu / echipă multidisciplinară. procesarea adecvată a datelor şi modul de prezentare. necesitând un volum mai redus de date şi de analize. reglementarea aprovizionării. „Planul de afaceri” are de obicei. obţinerea avizelor. Alături de organizare. perioada de realizare. foarte importante sunt însă şi structurarea informaţiei. studiul de fezabilitate fiind considerat. planificarea lucrărilor de construcţii.

P rodusele şi serviciile 4. Analiza pieţei 5. în detaliu. de obicei. Planul de cercetare-dezvoltare 7. Rezumatul 2. Istoricul şi prezentul companiei 3. Echipamente şi unităţi tehnologice 10.deoarece nu trebuie să conţină mai mult de 3-4 pagini şi trebuie să prezinte un conţinut unitar. cu accent pe următoarele aspecte: a) Descrierea afacerii (pe venit) – activităţi principale – data înfiinţării – roprietarii / autorii afacerii – poziţionarea pe piaţă Obiective b) Produse şi servicii – produse. servicii – avantaje faţă de competitori c) Oportunităţi de piaţă şi de afaceri – piaţa ţintă – mărimea şi structura pieţei – semnalarea oportunităţilor d) Aspecte financiare semnificative (proiecţii) – vânzări – profit – flux de numerar – principalii indicatori financiari – valoarea cheltuielilor legate de investiţie şi sursele de asigurare 20 . Planul de lucru 9. sunt prezentate. referirile care trebuie făcute la fiecare capitol. Management şi organizare 8. pe scurt. fiind prezentat.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Minimal. independent) – include. 1. următoarele aspecte trebuie precizate: CONŢINUT (orientativ) 1. Rezumatul Denumit uneori „Rezumat şi concluzii” (unele organizaţii financiare îl denumesc prospect. Strategia şi planul de marketing 6. tehnologii. punctele cele mai importante ale planului de afaceri. Planul de finanţare ANEXE (uzual) – CurriculumVitae – pentru manager şi principalele persoane implicate – Planul tehnologic – Planul privind piaţa – Tabele de calcul În continuare.

restituirea acestora cu costurile aferente. precum o unitate independentă de cercetare-dezvoltare şi un aplicator industrial. respectiv. În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: a) Prezentarea societăţii – Istoricul afacerii şi acum s-a reuşit – Situaţia prezentă – Cine / ce a asigurat realizarea afacerii – Alte afaceri ale companiei – Proprietarii companiei / acestei afaceri – Poziţia financiară – Ţinta afacerilor b) Afacerea curentă – descriere – obiective – produse – pieţe ţintă – consumatori importanţi – poziţia pe piaţă – procent de piaţă – alte avantaje c) Proprietari – activitate trecută şi actualităţi d) Poziţie actuală – veniturile pe ultimii 3-5 ani – profitul pe ultimii 3-5 ani – activele pe ultimii 3-5 ani – pasivele pe ultimii 3-5 ani – indicatori financiari pe ultimii 3-5 ani e) Obiectivele afacerii (măsurabile) – ţinte: – nivelul vânzărilor – rata de creştere – profitabilităţi – cota de piaţă 21 .Managementul proiectelor din tehnologia informatiei – alte oportunităţi financiare 2. De cele mai multe ori. şi prezentarea celuilalt partener este la fel de importantă. deoarece aceasta este aceea care va răspunde de utilizarea banilor. Istoricul şi prezentul companiei Atunci când în proiect sunt implicate mai multe companii. în centrul prezentării va fi situată compania care primeşte finanţarea.

servicii oferite – cum răspund nevoilor pieţei (cererea pieţei. tehnologii. Distribuţia.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 3. perioadă de garanţie. oportunităţi. mod de utilizare. colaboratori. Imaginea − Financiar: Resurse. Angajaţi. specificaţii. materiale. alte cheltuieli) – produse concurente (lista produselor concurente în prezent şi în viitor. grupate după diverşi parametri: preţ. segmentare. Unicitate − Marketing: Cota de piaţă. consumatori. Analiza pieţei În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: – principalele caracteristici ale pieţei interne (descriere generală.mărime şi tendinţe. volumul vânzărilor b) Strategia – pieţele ţintă şi segmentele vizate – strategia de desfacere – politica de preţ – promovare şi reclamă – alianţe strategice – poziţia de adoptat faţă de competitori – organizarea activităţii de marketing c) Puncte tari şi puncte sabe − Tehnologie: Performanţă. Planul de cercetare-dezvoltare În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: – Scop şi obiective – Descriere sumară – Principalele activităţi şi agenda de lucru – Riscuri şi planuri de rezervă – Cheltuielile de Cercetare – Dezvoltare 22 . Alianţe posibile 6. avantajele ofertei) – descriere şi specificaţii (descriere generală. Preţul. mediul de afaceri) 5. competiţie. mărime. greutate.mărime şi tendinţe. oportunităţi. Stabilitate. preţul / costul. segmentare. Calitate. competiţie. Produsele şi serviciile În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: – produse. Strategia şi planul de marketing În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: a) Planul de punere pe piaţă. trăsături principale. utilizare) – cost de producţie (manopera. mediul de afaceri) – principalele caracteristici ale pieţei externe (descriere generală. Riscuri − Politica de firmă: Mărime. timp de intervenţie) 4. consumatori.

Management şi organizare În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: a) Scurtă prezentare a echipei – poziţie – responsabilităţi – experienţă – educaţie b) Organizaţia – structură – compartimente – linii de producţie – comunicare şi relaţii c) Organigramă a consorţiului / echipei proiectului 8.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 7. alte dotări şi investiţii – costurile de achiziţie şi exploatare – graficul de asigurare cu investiţiile / dotările necesare 10. Planul de finanţare În cadrul acestui capitol se vor analiza urm23ecesara: − valoarea totală a investiţiei şi a altor resurse necesare proiectului − sursa financiară − momentul alocării resurselor − modalitatea de rambursare a resurselor − remunerarea corespunzătoare a riscului asumat de resurse 23 . Utilităţi şi echipamente În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: – echipamente. Planul de lucru În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele: a) Producţie – structurarea – procesarea – necesar de echipamente şi consumuri de utilităţi – principalele colaborări – furnizori b) Servicii – structura organizatorică – servicii şi activităţi – utilităţi şi echipamente – furnizori 9.

a „Studiului de fezabilitate” sau a „Planului de afaceri” este necesară efectuarea unei analize financiare şi economice care impune o achiziţie şi prelucrare a datelor respective.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Pentru realizarea „Studiului de prefezabilitate”. 24 . necesitatea pentru a determina cererea sa. Realizarea şi implementarea proiectului are drept scop câştigarea unei pieţe-ţintă prin oferirea unei soluţii eficiente cerute de piaţă şi de către clientul potrivit. utilizator-colectivitate şi obligatoriu relaţia partener – partener în cadrul proiectului. resurse şi cost. Nu există două proiecte perfect identice şi chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit întrunul sau mai multe din aspectele sale comerciale.care acoperă cererea clientului. furnizor-client. Înainte de a începe proiect trebuie identificat foarte clar scopul acestuia. este necesară o specificaţie de substituţie. culturale şi politice moderne. investiţia trebuie făcută cu parteneri care au activităţi previzibile pe o piaţă previzibilă. organizare şi control al fazelor şi resurselor unui proiect cu scopul de a îndeplini un obiectiv bine definit care are în mod uzual restricţii de timp. în limita timpului. monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor unui proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza în siguranţă obiectivele proiectului. sociale. organizarea. cererea sa este specificaţia sa – adică ceea ce aşteaptă el de la produsul realizat. În acest caz. coordonare. Pentru ca noţiunea de calitate totală în cadrul proiectului să-şi păstreze sensul adevărat. care să se apropie cât mai mult de cererea formulată. client. furnizorcolectivitate.sociale. O afacere performantă înseamnă o investiţie într-un proiect performant. – Pentru furnizorul de produs / serviciu. Acest lucru implică: – ajutarea clientului să-ţi formuleze. colectivitate. administrative. Managementul proiectelor impune planificarea. – stabilirea specificaţiei clientului. costului şi criteriilor de performanţă stabilite. la sfîrşit. politice sau fizice. formularea concluziilor. cu activităţi previzibile şi planificate. Nu este conform decât un produs / serviciu care răspunde unei necesităţi a clientului / utilizatorului. Principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa. cu evaluarea şi minimizarea riscurilor. dar şi ansamblul constrângerilor indispensabile pentru asigurarea că va răspunde la această cerere. comerciale. Managementul proiectului este proces de planificare. realizare şi control al activităţilor complexe din proiectele industriale. trebuie avută în vedere importanţa relaţiilor client-utilizator. Această constatare antrenează două observaţii: – Pentru client. iar. CONCLUZII Managementul proiectelor a apărut ca un instrument de planificare.

C. 3.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei CAPITOLUL 3 Studiu de caz la SC Lexim Grup S. analiza situaţiei patrimoniale. analiza accesării de granturi şi fonduri.R. Lexim Grup S. cu costuri salariale mai Accelerarea înnoirilor tehnologice. Ovidiu . Dintre elementele asociate internaţionalizării activităţilor economice cu influentă benefică asupra intreprinderilor mici reliefăm următoarele:    Accesul la noi pieţe de vânzare incaccesibile cu câţiva ani in urma Accesul la materii şi materiale cu un raport superior calitate-preţ Posibilitatea utilizării de forţa de munca superior pregătita. ce generează multiple şi contradictorii efecte asupra tuturor sectoarelor economiei şi firmelor care o compun. are nevoie de serviciile consultantului în pregătirea şi elaborarea întregului dosar pentru accesare fonduri nerambursabile in vederea promovării activităţilor şi extinderea pe alte pieţe: analiza financiar-economica pentru anii precedenţi. . Asupra intreprinderilor mici şi mijlocii internaţionalizarea are o dubla influenţă atât negativă – concurenta superioară. Bucuresti 2001 25 . comerciale.R.cât şi pozitivă.Managementul intreprinderilor mici şi mijlocii . reduse  3 Nicolescu. manageriale etc.1 Internaţionalizarea activităţilor economice3 Este una dintre cele mai pregnante şi complexe evoluţii economice din ultimele decenii.Ed..L S.L. analiza surselor de co-finanţare proprii. etc. eligibilitate afaceri şi investiţii de succes. Economica. turbulenţa economică. evaluare societate.

oportunităţile şi riscurile firmei: 26 . Tendinţa de creştere ca dimensiune se păstrează. activitatea principală fiind servicii în construcţii – lucrări de învelitori la şarpante şi terase la construcţii. instalaţii apă – canal. exterioare. Participarea la licitaţii publice şi extinderea gamei de servicii oferite. reparaţii capitale pentru clădiri. Serviciile oferite de către firma sunt: hidro şi termoizolaţii la clădiri. dar prin extinderea serviciilor oferite se intenţionează atragerea clienţilor persoane fizice. in mod special pentru noul proiect de investiţii ce urmează a fi realizat.2 Istoric firma SC Lexim Grup SRL a fost înfiinţata in anul 2003.Se observa o creştere a cifrei de afaceri in anul 2009 raportat la 2008. Astfel in prezent firma execută lucrări de amenajări interioare. se preconizează o creştere a diemnsiunii firmei de pana la 25 de angajaţi şi o creştere a cifrei de afaceri cu 40% pentru anul in curs.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei  Şanse sporite de a obţine. În prezent gama de servicii oferită de către firmă s-a diversificat substanţial faţă de cele oferite în momentul înfiinţării. evoluţia firmei a fost ascendentă înregistrându-se creşteri ale cifrei de afaceri în fiecare an. Clienţii firmei sunt cu precădere din rândul persoanelor juridice. prin noile servicii şi activităţi ce urmează a fi dezvoltate. amenajări interioare. Pentru a stabilii obiectivul proiectului s-au analizat punctele tari. studii tehnice şi de fezabilitate. cumpăra şi comercializa licenţe pentru produse şi Amplificarea şi accelerarea transferului de know-how managerial internaţional în Posibilităţi superioare de parteneriate şi alianţe strategice la nivel internaţional. tehnologii noi şi modernizate  toate domeniile de activitate ale firmei  III. activităţi de proiectare. au asigurat un portofoliu de clienţi importanţi care creează un istoric favorabil organizaţiei. slabe. De la înfiinţare până în prezent.

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Analiza SWOT Puncte tari Organizarea firmei Calitatea produselor şi a serviciilor Oferta diversificata de produse/servicii Număr mare de contracte derulate pe mai mulţi ani Numărul de salariaţi Investiţii pe termen mediu şi lung Creşterea cifrei de afaceri Competitivitatea produselor pe piaţa externa Specializarea firmei Oportunităţi Oportunităţi de finanţare din surse naţionale şi internaţionale Accesul direct la pieţele europene Găsirea unor nise de piaţa Realizarea unei noi investiţii Extinderea serviciilor oferite Găsirea de noi clienţi Puncte slabe Factori interni Promovarea produselor/serviciilor Lipsa forţei de muncă calificate Cerere slabă pe piaţa interna Creşterea fondului de salarii Cheltuieli cu servicii prestate de terţi Riscuri Factori externi Instabilitate financiara. blocaj Incapacitatea cofinanţării proiectelor cu finanţare europeana Lipsa investiţii Concurenta ridicată 27 .

Puncte forte (S) Scenariu (WT) 3.Oportunităţile favorabile externe sunt corelate cu potenţialul sporit al organizaţiei în vederea materializării acestora: competitivitatea produselor pe piaţa externa. Pericolele ar putea afecta punctele forte ale organizaţiei: instabilitatea financiara are repercursiuni asupra creşterii cifrei de afaceri 28 .Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Matricea SWOT Oportunităţi (O) Puncte slabe (W) Scenariu (WO) 1. calitatea produselor şi oferta diversificata duce la extinderea serviciilor pe noi pieţe. Pericolele externe au acutizat punctele slabe ale organizaţiei: instabilitatea financiara.extinderea serviciilor pentru a nu mai fi nevoie de cheltuieli cu servicii prestate de teri Scenariu (SO) 2. Organizaţia nu poate materializa oportunităţile din cauza punctelor slabe interne: . au dus la o cerere slaba pe piaţa interna Scenariu (ST) 4. blocajul.

Prin promovarea activităţii şi extinderea pe alte pieţe se creează un mediu favorabil dezvoltării durabile a intreprinderilor.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Principalele cauze care au generat punctele slabe: Criza economică generală cât şi a zonei în care se află firmele analizate a întrunit cele mai multe puncte. cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea la nivelul Uniunii Europene. Ţinând cont de punctele tari şi de oportunităţi conducerea firmei a stabilit ca obiectiv dezvoltarea unor noi activităţi ce au ca scop creşterea şi eficienta activităţii firmei prin accesul pe noi pieţe.este strâns legat de obiectivul domeniului major de intervenţie „Accesul pe noi pieţe şi internaţionalizarea IMM”. Factorii generatori de puncte slabe sunt legaţi în principal de criza economică generală (blocaj financiar). Prin implementarea acestui proiect. care are rolul de contribui la realizarea obiectivului general al axei prioritare. De asemenea 29 . managementul deficitar. SC. ca factor declanşator al punctelor slabe.3 Care sunt obiectivele şi rezultatele aşteptate Obiectivul proiectului contribuie la atingerea obiectivului general al Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” care este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti. Lexim Grup SRL prin participarea la târguri şi expoziţii . absenţa investiţiilor. III. Lexim Grup SRL işi propune promovarea unor activităţi noi şi pe alte pieţe pe care până în prezent nu a activat. Obiectivul proiectului – Promovarea imaginii şi activităţii SC.

Societatea comercială în calitate de executant şi proiectant se asigură că prin intermediul compartimentelor sale în execuţie să ajungă proiectele autorizate şi verificate din punct de vedere tehnic. soluţiile tehnice de finisare se înscriu în categoria proiectelor cu un grad ridicat de noutate pe piaţa româneasca. Activitatea de baza in mod explicit consta in ofertarea. organizaţia având implementat sistemul de management al calităţii. bazându-se pe o cunoaştere superioară a clienţilor şi a pieţei. prin realizarea unor servicii performante in domeniu şi prin diversificarea permanenta a soluţiilor tehnice de înaltă performantă.4 Scurtă descriere a proiectului propus SC. Misiunea firmei este de a furniza produse şi servicii la un înalt standard calitativ şi la preţuri competitive. Atât proiectarea apartamentelor cât şi dotările interioare. documentarea in obiectiv şi realizarea ofertelor tehnice prezentate clientului. Soluţiile tehnice de încălzire şi iluminare respecta cerinţele europene in domeniu şi asigura un grad ridicat de confort. proiectul fiind adaptat cerinţelor clientului. Organizaţia face permanent 30 . Lexim Grup SRL şi-a propus dezvoltarea activităţii prin realizarea unui proiect de investiţii amplu reprezentat de realizarea unui bloc de locuinţe cu apartamente de lux. Viziunea firmei este să devină unul dintre cei mai siguri şi eficienţi specialişti în domeniul construcţiilor. Firma are ca obiectiv principal satisfacerea integrală a cerinţelor clienţilor săi prin implementarea celor mai optime şi eficiente soluţii. III. contractarea.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei identificarea unor furnizori de materii prime şi a unor potenţiali colaboratori sunt alte obiective propuse a fi obţinute in urma implementării proiectului. Firma şi-a perfectat o serie de proceduri interne care să respecte principiile calităţii. Realizarea acestui proiect presupune integrarea organizaţiei in rândul dezvoltătorilor şi blocul de locuinţe ce urmează a fi construit reprezintă doar începutul unui proiect de mare anvergură.

de companiile care acţionează pe piaţa business to business.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei analiza tehnologiilor folosite în vederea introducerii metodelor şi a produselor/materialelor nou apărute pe piaţă. în vânzarea unor produse şi servicii pentru prima dată. Proiectul propus – Participarea SC. participarea la manifestări expoziţionale. Pe planul rezultatelor economice. Firma are relaţii directe cu producători şi furnizori de materiale. În prezent. putând realiza lucrări la nivelul celor mai exigente pretenţii. în obţinerea unor preţuri mai bune. include in prezent ca forma de promovare – participarea la târguri şi expoziţii – promovarea şi serviciile fiind cele doua elemente luate in calcul in cadrul mixului de marketing. impune o adaptabilitate şi mobilitate crescută faţă de perioada anterioară. unică. în condiţii de transparenţă accentuată în relaţiile cu segmentele de piaţă şi clienţii vizaţi. a volumului de comenzi înregistrate. Aceste instrumente de marketing pot fi folosite atât de organizaţiile care se adresează consumatorilor individuali. raportată întotdeauna la activitatea şi modalităţile de 31 . Târgurile şi expoziţiile reprezintă oportunităţi majore de promovare a unei organizaţii. globală. marketingul prin târguri şi expoziţii este un domeniu emergent in România. Firma se afla deja in faza de maturitate a ciclului sau de viata. Expoziţiile oferă oportunitatea de extindere a serviciilor oferite către clienţii existenţi cât şi spre noi clienţi. Companiile sunt determinate din ce în ce mai mult să-şi concentreze strategia în direcţia prezentării profilurilor şi activităţilor proprii. Accesul la o noua piaţa. de aceea accesul şi pătrunderea pe noi pieţe sunt elemente esenţiale pentru evoluţia sa viitoare. Lexim Grup SRL – la Târguri şi expoziţii are rolul de a promova şi în alte zone geografice noile proiecte. a clienţilor noi contactaţi. cât şi . Respectarea termenelor de execuţie contractate şi garanţia acordată pentru toate serviciile efectuate constituie suportul calităţii lucrărilor. echipamente şi aparatură din ţară şi de pe piaţa europeană. Ele reprezintă instrumente de marketing deosebit de puternice in dezvoltarea afacerilor.mai ales . se apreciază prin prisma contractelor încheiate. sub toate aspectele. Mixul de marketing stabilit prin strategia firmei. Impactul pieţei unice in rândul firmelor IMM-urilor este resimţit din anul trecut. precum şi propriilor produse ori servicii.

1 Relevanţă Trendul ascendent pe care organizaţia l-a avut de la înfiinţare până în prezent. Ele oferă o varietate largă de posibilităţi de prezentare care permit companiei realizarea următoarelor obiective de bază: prezentarea principalelor aspecte şi particularităţi ale conceptului său de public influenţarea cumpărătorilor şi beneficiarilor potenţiali prin activitate de reclamă şi relations într-o manieră care să influenţeze pozitiv aplicarea propriei strategii. Spre deosebire de alte mijloace de comunicare. ai diverselor sale concepte de marketing precum şi ai altor concepte conexe ori subordonate acestora. în cadrul târgului sau expoziţiei. publicitate precum şi realizare programului şi obiectivului de vânzări prin amabilitate.4. în totalitatea lor în cadrul propriului stand. a determinat conducerea societarii să stabilească ca obiective pe termen mediu şi lung. 32 . 3. datorata creşterii fondului de salarii şi cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi . pentru consolidarea activităţii sale şi dezvoltarea organizaţiei. Cifra de afaceri a firmei a crescut fata de anul 2008 cu 60%.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei lucru ale concurenţei. creşterea şi eficientizarea activităţii prin accesul pe noi pieţe. Toate aceste aspecte cumulate au determinat conducerea societăţii să stabilească ca şi obiectiv dezvoltarea unor activităţi noi. capabil să clarifice o varietate de factori ai strategiei de dezvoltare a companiei participante fie ca expozant. târgurile şi expoziţiile se constituie într-un mediu special. fie ca vizitator profesional.La finalul anului trecut se observa o scădere a profitului faţă de anul 2008. iscusinţă şi competenţa propriului personal. într-un sistem integrat. dar cu grad de compatibilitate de nivel doi fata de actuala activitate a firmei. cu alte cuvinte o prezentare globală. care s-a dovedit până în prezent cea mai eficientă. Instrumentele de comunicare sunt utilizate.

promovarea imaginii şi rebrandingul se impun ca aspecte determinante pentru evoluţia viitoare a organizaţiei. Atitudinea receptorilor mesajului este diferită faţă de marea majoritate a altor medii de comunicare. pentru a stabili noi colaborări în rândul furnizorilor şi a potenţialilor clienţi. În cadrul unei manifestări expoziţionale contactul este direct cu oamenii. cat şi pentru identificarea potenţialilor parteneri de afaceri (clienţi. Manifestările expoziţionale atrag atenţia publicului (receptorii mesajului) datorită a trei caracteristici de bază: 1. situaţie pe care nu o întâlnim în nici un alt mediu de comunicare. impune participarea la târguri de profil. mediu la care deşi participarea este relativ costisitoare. toate metodele de comunicare sunt disponibile în cadrul unei manifestări expoziţionale. Este mult mai uşor decât în orice alt tip de media să li se comunice mesajele brandurilor. cel mai complex mediu de comunicare. Durata limitată în care târgul sau expoziţia are loc şi frecvenţa redusă de desfăşurare . Pornind de la clasicele postere sau bannere şi spoturi audio sau video şi ajungând la comunicarea prin eveniment sau marketingul direct. 33 . Probabilitatea ca mesajul să fie alterat este foarte mică. Prin târguri şi expoziţii se pot stimula toate cele cinci simţuri ale omului. Participarea societarii comerciale la târguri şi expoziţii pentru promovarea noilor proiecte şi servicii oferite . deşi costisitoare. de numai câteva zile. oferă condiţiile cele mai favorabile pentru comunicarea şi angajarea de discuţii şi negocieri cu un număr mare de specialişti într-un timp scurt. 3. Participarea firmei la târguri şi expoziţii a fost aleasa ca fiind cea mai buna forma de comunicare. să li se transmită identităţile brandurilor expozante. 2.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Pentru a realiza acest deziderat. Într-o participare la târguri şi expoziţii aproape toate instrumentele de comunicare de marketing pot fi folosite. furnizori. Coagularea unui număr mare de oferte într-un spaţiu şi un timp limitat. Realizarea unei activităţi de rebranding a firmei. Oamenii care participă la târguri şi expoziţii ca vizitatori manifesta interes pentru domeniul de activitate respectiv. Caracterul de eveniment dedicat unui domeniu de activitate sau unui public ţintă. Târgurile şi expoziţiile reprezintă. Analiza situaţiilor de piaţă a dovedit că târgul este singurul loc. potenţiali investitori) reprezintă o condiţie sine qua non pentru buna dezvoltare viitoare.

numai cu ocazia târgului. astfel încât respondenţii sa-l poată desprinde uşor. Menţinerea contactelor cu partenerii tradiţionali. schiţe. În mod frecvent. consultarea acestora asupra elementelor inovatoare introduse în activitatea de promovare constituie. Astfel prioritatea intensă şi variată. acestea implicând costuri mai reduse şi câştig de timp în comparaţie cu alte modalităţi de promovare. consumatori. avantaje notabile ale participării la târg. campania de reclamă şi publicitate va fi 34 . se vor distribui pliante. Prin participarea la târgul de profil . de asemenea. în funcţie de priorităţile şi obiectivele companiei. şi va fi uşor detaşabil. din acest motiv organizaţia a stabilit ca metoda de promovare – participarea la târguri şi expoziţii. machete realizate tridimensional (cu viitoarele apartamente). SC. SC. Lexim Grup SRL intenţionează sa realizeze şi un sondaj in rândul vizitatorilor. participarea la târg este coordonată cu utilizarea altor instrumente de marketing. cucerirea de noi pieţe. Lexim Grup SRL fiind reprezentata de identificarea şi atragerea de noi clienţi. cd-uri de prezentare a firmei şi a serviciilor oferite şi alte materiale promoţionale inscripţionate (sacose. pixuri. Reacţiile şi opiniile vizitatorilor constituie informaţii valoroase în cercetarea şi prospectarea pieţei.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Acceptarea de către potenţialii cumpărători. În cadrul standului amenajat se vor prezenta planuri. Chestionarul va fi ataşat unui pliant de prezentare. utilizatori ai unui produs ori serviciu se face într-un timp foarte scurt. calendare) care vor promova noua imagine a firmei . care sa determine adaptarea serviciilor oferite clienţilor. Târgurile şi expoziţiile sunt cunoscute ca fiind cele mai eficiente forme de promovare.

Noua imagine a organizaţiei trebuie sa facă referire la faptul ca firma prin noul proiect se va integra in rândul dezvoltătorilor de pe piaţa din România.4. pe perioada implementării se va da un anunţ in presa locală care va cuprinde elemente de informare asupra finanţării obţinute şi asupra programului expoziţional la care firma va fi prezentă.3 Care sunt principalele activităţi ale proiectului 1. Totodată potenţialii parteneri de afaceri din rândul furnizorilor de materii prime cu care firma va intra in contact in urma participării la manifestări.4.2 Cine sunt actorii implicaţi (beneficiarii finali. Activitatea de rebranding se realizează pentru a include noile servicii oferite de către firma. 3. Achiziţionare servicii de consultanţă în publicitate pentru rebranding. Lexim Grup SRL. Prin rebrading firma doreşte şi 35 . 2.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 3. cât şi alte regiuni din ţară unde firma îşi va putea extinde serviciile oferite. potenţialii clienţi care vor beneficia de o buna informare şi prezentare detaliată a ofertei. Prin participarea la târguri şi expoziţii îşi va putea face cunoscută gama de servicii oferite şi va promova noile servicii oferite precum şi noul proiect de investiţii. care prin implementarea acestui proiect va schimba actualul brand prin rebranding. Publicitate şi informare asupra începerii proiectului – se vor realiza două comunicate de presa: in prima lună de la semnarea contractului de finanţare şi in ultima lună de implementare a proiectului. grupurile ţintă) Beneficiarul direct al acestui proiect este S.C.

directorul tehnic. newsletter . 36 . 5. specialistul in public relations. Participarea la târg: se realizează in perioada 16-20 septembrie. suc. târgul este de anvergura internaţionala. Activitatea se realizează in luna cinci de implementare. se acorda informaţii de specialitate. 7. directorul de marketing. cărţi de vizita. pungi. 6. apa. 3. Pe perioada participării la târg vor fi prezente 5 persoane din cadrul firmei: managerul de proiect. portofoliul de clienţi . pliantelor. inginer de specialitate. Activitatea se realizează in lunile trei şi patru de implementare. 4. vizitatorilor materiale de promovare. servicii prezente. care este şi reprezentantul legal al firmei. Se inscripţionează: cd-uri de prezentare a firmei şi a serviciilor noi. la Bucureşti. Activitatea se realizează in lunile trei şi patru de implementare. saleuri). Accesul la informaţia din site va fi bilingva (romana şi o limba de circulaţie internaţionala). Pentru realizarea acestei activităţi sunt necesare materialele publicitare prevăzute. 8. Activitatea se realizează in lunile trei şi patru de implementare. bannere pentru participarea la târg. brichete. pentru participarea la târgul organizat in perioada 16-20 septembrie 2009.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei realizarea unor elemente de identitate vizuala noi. materialele de promovare. pentru cei interesaţi de colaborări cu care se va sta la discuţii mai ample se asigură o minima trataţie (cafea. pixuri. Activitatea se realizează in lunile trei şi patru de implementare. fursecuri. in complexul expoziţional ROMEXPO. Realizarea web-site:pagina de web a organizaţiei va cuprinde următoarele elemente: istoric. servicii viitoare oferite. Achiziţionarea şi realizarea acestor servicii se realizează în prima şi a doua lună de implementare a proiectului. Activitatea se realizează în luna şapte de implementare. brelocuri. Tipărirea materialelor publicitare: activitatea presupune realizarea din punct de vedere al creaţiei şi tipărirea efectiva a mapelor. Inscripţionarea produselor de promovare: achiziţionarea şi inscripţionarea produselor de promovare cu elemente de identitate a firmei. roll-upuri de prezentare. Amenajarea standului va fi realizata de către personalul din firma. Contractarea standului pentru târgul CAMEX: încheierea contractului cu organizatorul. Realizarea materiale publicitare: se realizează macheta blocului de locuinţe care va fi promovat. calendare. Se oferă pe toata durata târgului.

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Monitorizare şi raportare: activitatea este prevăzuta a fi derulata pe toata perioada de implementare cu un maxim de intensitate in desfăşurare la finalul proiectului. 37 . când este pregătita raportarea finala.

breloc.4. Calendarul Activităţilor Activitatea Lunile 2 3 1 4 5 6 7 8 Publicitate şi informare asupra începerii proiectului Achiziţionare servicii de consultanta in publicitate pentru rebranding Achiziţionare servicii pentru tipărire materiale comerciale (mape. pungi) materiale publicitare (macheta de prezentare. banner.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 3. pliante. roll-up) Contractare stand pentru participare la târg Participare la târg Raportare şi monitorizare finala 3. cărţi de vizită) Achiziţionare servicii tipărire calendare Achiziţionare servicii pentru realizare webşite Achiziţionare produse informative şi de promovare Achiziţionare (cd-uri prezentare. pixuri.5 Cum va dobândi acest proiect durabilitate 38 .4 Durata proiectului Proiectul se va desfăşura pe o perioada de 8 luni de la semnarea contractului de finanţare.4.

pe toate axele sale de aplicabilitate. Creşterea nu este o opţiune. care să 39 . demografia şi migraţia .Consumul şi producţia durabile . Fără nici o creştere economică pagubele aduse mediului pot fi tot atât de mari ca şi în condiţiile unei creşteri rapide. managementul resurselor umane. în ritmuri relative înalte. Nu se poate pune problema într-un mod simplist. Un prim obiectiv macroeconomic fundamental este creşterea permanentă a PIB. pe baza aplicării programului strategic şi tehnic contemporan. UE are o Strategie de Dezvoltare Durabilă care îşi propune obiective şi acţiuni clare.. În toate ariile de dezvoltare.Schimbarea climatică şi energia curată . ci ”ce fel de creştere”.Pentru o ţară în curs de dezvoltare nu poate exista o preferinţă între creşterea economică şi protecţia mediului.Conservarea şi managementul resurselor naturale . managementul producţiei.Incluziunea socială. majoritatea de mediu: . reprezintă o prioritate în politica de dezvoltare a societăţii. ci un imperativ. Dezvoltarea durabilă ca şi concept general cuprinde următoarele deziderate: . . legate de şapte priorităţi.Sănătatea publică . are câteva obiective şi priorităţi. protecţia mediului este vitală dar asemenea creşterii economice.Dezvoltarea resursei umane în sens durabil trebuie să pună omul în centrul priorităţilor.Sărăcia. conducerea societăţii va lua toate măsurile necesare pentru a fi un promotor al principiului dezvoltării durabile.Transportul durabil . etc. adică: ”cât de mare” să fie creşterea economică.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Dezvoltarea durabilă. fie că este vorba despre achiziţia de echipamente. provocările. dezvoltările durabile la nivel global Pilonul economic al dezvoltării durabile a României. trebuie privită ca un mijloc de a susţine dezvoltarea umană.

managementul strategic la nivelurile macro. 40 . reducerea factorilor poluanţi şi a deşeurilor produse în urma procesului tehnologic. mezo şi micro este nevoit să monitorizeze şi sa evalueze strategii şi substrategii ale creşterii economice durabile care să includă adecvat factorul ecologic. transportul şi eliminarea deşeurilor cat şi aprovizionarea de tip „just in time”. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare investiţii majore în Regiunea Vest în care îşi desfăşoară activitatea societatea. Sunt prevăzute activităţi de reducere a costurilor în desfăşurarea fluxurilor tehnologice prin manipularea.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei asigure atingerea nivelului mediu al PIB per capital al UE-27 într-un orizont realist de timp. În cursa de diminuare a decalajelor economice şi sociale dintre România şi ţările dezvoltate. Alt principiu respectat prin implementarea acestor standarde este: prevenirea este întotdeauna mai ieftină decât anularea sau reducerea efectelor. cu eficienţă ridicată. o dinamică înaltă a productivităţii totale a factorilor de producţie. Această creştere presupune un efort investiţional susţinut. dar mai ales satisfacerea criteriului ecoefcienţei de a „realiza mai mult cu mai puţin” consum de resurse naturale. astfel se va asigura o reducere considerabila a impactului activităţii economice a societăţii asupra mediului înconjurător prin diminuarea consumului de materii prime. odată ce acestea au apărut. Se creează premisele unei abordări de responsabilitate sociala corporatista in cadrul organizaţiei prin asigurarea unor elemente de protecţia mediului (noul bloc de locuinţe are elemente inovatoare in domeniul termoizolaţiei pentru economisirea energiei). fără a fi afectata calitatea. materiale şi energetice. Obiectivele prezentate in cadrul acestui proiect asigură prin natura lor principiile unei dezvoltări durabile : se vor crea la momentul demarării noului proiect de investii 10 locuri de munca noi.Prin prelucrările eficiente a materiilor prime (pe baza unor utilaje performante) se realizează economii ale acestora. Se realizează o creştere a randamentului proceselor prin utilizarea unor bai spaţiale. Totodată printr-un control mai bun al proceselor se asigură îmbunătăţirea produsului ca rezultat al modificării proceselor.

Respectarea graficului de finanţare .Impactul larg Cum va fi măsurat Obiectivul de Ansamblu. Scop . Calitatea.10 Întâlniri de afaceri pentru identificare .Participarea la 1 târg internaţional prin accesul pe noi pieţe .Noi clienţi contactaţi . – Creşterea productivităţii .Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Descrierea proiectului Indicatori Obiectivul de ansamblu .Rezultatul dezvoltării la finele proiectului. când şi de către cine. Calitatea.Începerea implementării proiectului la timp. al dezvoltării la care contribuie proiectul Timpul? – la nivel naţional sau sectorial (oferă Măsoară gradul în care s-a contribuit la obiectivul de ansamblu.Contracte încheiate . inclusiv Cantitatea. ce prezumţii trebuie să fie validate pentru a atinge Scopul? . ce prezumţii 41 . Timpul? Sursa de verificare Prezumţii Cum se va colecta informaţia.Obţinerea unor preturi mai Dacă se obţin Rezultatele. Calitatea. . de multe ori nu este sectorial al programului) adecvat pentru proiect în sine să se încerce să se colecteze aceste informaţii. inclusiv Cantitatea.Sistemul intern de monitorizare si evaluare al proiectului Ca mai sus Dacă Scopul este atins.300 Accesări ale paginii web realizată .Creşterea şi eficienta activităţii firmei . Totuşi. cât de des? Surse de informare şi metode utilizate pentru colectarea şi raportarea acestora .1800 materiale informative realizate de noi clienţi prin proiect Rezultat – Produse sau servicii tangibile furnizate de proiect Cum va fi măsurat Rezultatul.Creşterea cifrei de afaceri cu 100% Cum va fi măsurat Scopul. întreprinderilor româneşti prin accesul pe noi pieţe si internaţionalizarea lor.Volum de comenzi înregistrate .Vânzare de produse si servicii bune Ca mai sus . inclusiv Cantitatea. Timpul? .Tipuri de produse/ servicii vândute . Utilizat în cadrul legătura cu politicile şi/sau cu contextul evaluării.

Publicitate şi informare asupra începerii proiectului reprezentantul legal al firmei.Aprobarea proiectului si conform graficului . servicii conexe Facilitează răspunsul la întrebarea “Cum participării 9.Materiale inscripţionate 7.catalogul târgului materiale -Rapoartele periodice şi raportul final . Site-web realizat 6.chestionare completate in cadrul targului . Precontracte încheiate la târg 10.Contract încheiat cu organizatorul . anunţ ziar local 2.Materiale promoţionale tipărite finanţarea şi difuzate pe piaţă pentru a atinge Scopul? . ce prezumţii trebuie să fie validate pentru Rezultatele? 42 a obţine . Standul închiriat. Calendare realizate 5. Macheta realizata.Informaţii prezentate periodic pe site-ul proiectului . directorul de marketing. Rapoartele de progres tehnic elaborate Rezultatele sunt în mare parte controlate de managerul de proiect Activităţi – sarcini (program de lucru) (în această casetă se include ocazional un (în această casetă se include care trebuie să fie îndeplinite pentru a rezumat al resurselor / mijloacelor) furniza rezultatele planificate 1.Găsirea furnizorilor . directorul tehnic. care este şi costurilor / bugetului) Dacă se finalizează vom şti dacă s-au obţinut Rezultatele?” . inginer de ocazional un rezumat al Managerul de proiect .Publicaţii locale Contracte încheiate specificaţiilor din cererea de oferta târgului . Contract pentru servicii de rebranding 3. Materiale de promovare realizate 4.Comunicat de presa.Rapoarte parţiale conform . publicitare 8.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei trebuie să fie validate 1.Chestionare târg Activităţile.

8. copiator. Achiziţionare servicii de in publicitate specialitate. Achiziţionare materiale publicitare Contractare stand pentru Participare la târg (macheta de prezentare. fax. specialistul in public relations pentru calculatoare. roll-up) participare la târg 10. 6. pliante. acces internet. banner. 2 autovehicule. Achiziţionare servicii pentru tipărire materiale comerciale (mape. Raportare şi monitorizare finala 43 . . pixuri. 5. 9. pungi) 7. Achiziţionare servicii tipărire Achiziţionare servicii pentru Achiziţionare produse informative calendare realizare web-site şi de promovare (cd-uri prezentare.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 2. cărţi de vizita) 4.Planificare riguroasa a resurselor Desfăşurarea activităţilor prevăzute consultanta rebranding 3. birouri. breloc.

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 3. Relevanta proiectului a) relevanta proiectul de internaţionalizare pentru activitatea firmei – firma va identifica noi pieţe internaţionale pentru extinderea afacerii – 4 puncte b) Regiunea de dezvoltare – firma aflându-se in regiunea de Vest primeşte – 5 puncte 2. Calitatea. eligibilitatea solicitantului si a proiectului se face pe baza celor 3 criterii de evaluare: Relevanta.cu cel puţin un nou produs – 2 puncte 44 . Sustenabilitate – după finalizarea implementării proiectul va genera. rezultatele aşteptate si bugetul propus sunt clare si pot fi atinse in perspectiva realizării proiectului – 4 puncte b) Gradul de pregătire/maturitatea proiectului Solicitantul estimează finalizarea achiziţiilor intre 6 si 12 luni de la depunerea Cererii de finanţare – 2 puncte c) Capacitatea de implementare a proiectului Experienţa managerului de proiect. maturitatea proiectului si capacitatea beneficiarului de implementare a proiectului a) corelarea intre obiectivele proiectului. a obţinut profit din exploatare in exerciţiul financiar precedent. etc. Grila de verificare a conformităţii administrative – urmăreşte depunerea tuturor documentelor cerute in ghid.6 Grila de evaluare a proiectului A.) C. completate si semnate conform cerinţelor B. creşterea tipului de produse oferite pe pieţele internaţionala fata de cele oferite la data depunerii proiectului . ce reiasă din CV-urile atasate. Maturitate si Sustenabilitate. Grila de verificare a eligibilităţii solicitantului – îndeplinirea unor condiţiilor de către solicitant (ex. este microîntreprindere. Grila de evaluare tehnica si financiara După completarea Cererii de Finanţare. in următorii 3 ani. 1. întreprindere mica sau mijlocie. solicitantul îşi desfăşoară activitatea in România. rezultatele aşteptate si bugetul propus Obiectivele proiectului. dovedeşte in mare măsura capacitatea acestuia de a implementa proiectul – 4 puncte 3.

Scrisoarea de aprobare Proiectul . Axa Prioritara 1. totalizând un număr de 21 de puncte dintr-un maxim posibil de 30 puncte. proiectul firmei SC Lexim Grup SRL a obţinut finanţarea pentru promovarea activităţii prin participarea la târguri si expoziţii.Accesul pe noi piete si internationalizarea IMM – câştigat de firma SC. Lexim Grup SRL .finanţat de Programul Operational Sectorial ”Cresterea Copetitivitaii Economice”. Domeniul Major de Interventie 1.1 45 . A se vedea Anexa 1 .Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Astfel.

proiectele pot fi implementate şi extinse la scară naţională. Este cunoscut faptul că prin o buna coordonare dintre întreprindere. nu oferă apartamente de lux. furnizori şi clienţi se obţine o eficienţă globală. materiale necesare realizării activităţii. 46 . Oferite pentru prima dată pe o piaţă care nu acoperă segmentul vizat – apartamente de lux . Slovacia (vată minerală bazaltică). relevă dorinţa cumpărătorilor de a face investiţii în apartamente cu un grad de confort ridicat. Prin participarea firmei la târguri şi expoziţii de profil. Pentru noile proiecte se intenţionează selectarea atentă a furnizorilor. Se urmăreşte stabilirea unor relaţii contractuale cu furnizori de materii prime de cea mai bună calitate atât în plan intern cât şi în plan extern. Totodată. Germania (membrană lichidă elastomero-bituminoasă). un proiect de natura celui care va fi promovat. deşi cerere există pentru această categorie. faţă de mediu în general sunt de natură să asigure o abordare integrată şi valoroasă a proiectului destinat locuinţelor.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Concluzii. Astfel este abordată o strategie de diferenţiere. se asigură o mai bună cunoaştere a pieţei şi în acelaşi timp a posibililor furnizori de materii prime. pentru a realiza finisaje de înaltă calitate şi competitive din punct de vedere al preţului. Informaţiile obţinute prin sondarea pieţei. Grija faţă de elementele poluante. cu suprafeţe mari şi finisaje de bună calitate. Piaţa imobiliară deşi este în declin în prezent. astfel selectarea anumitor furnizori in urma participării la târguri determină un spor de eficienţă şi un avantaj concurenţial. promovarea acestor proiecte asigură trecerea organizaţiei în rândul dezvoltătorilor naţionali şi regionali – în prezent în judeţul Hunedoara fiind puţini dezvoltători. atrage clienţi datorită elementelor de noutate şi confort pe care le creează. datorită căreia lanţul valorii cuprinde exact elementele identificate de către firmă în sondajele făcute în rândul clienţilor actuali şi cei potenţiali. Elementele determinante în alegerea furnizorilor va fi calitatea produselor oferite şi seriozitatea acestora ca parteneri de afaceri. Serviciile şi proiectele care urmează a fi promovate au rolul de a determina un potenţial beneficiar să perceapă o altă viziune şi dimensiune a spaţiului de locuit.judeţul Hunedoara. În prezent piaţa judeţului Hunedoara. dat de departajarea interioară a locuinţei şi de finisajele utilizate. În prezent firma realizează 70% din lucrările oferite cu materiale provenite din Italia (membrană bituminoasă).

al organizaţiei raportat la domeniul său de activitate. sunt cunoscute pe piaţa din regiune ca fiind de foarte buna calitate. Totodată va fi realizată pagina web a organizaţiei. unde se vor prezenta ofertele. Promovarea acestui proiect şi a celorlalte servicii oferite de către S. reprezintă o dezvoltare verticală a activităţii firmei de natură să asigure competitivitatea şi creşterea firmei atât pe piaţa locală cât şi pe alte pieţe.C. care au proprietăţi ce fac posibilă oferirea garanţiei de lungă durată. Firma este adepta unei strategii de diferenţiere a serviciilor şi materialelor oferite. Toate aspectele prezentate. ANEXA 1 47 . fiind în acest moment căutată datorită renumelui său de pe piaţă.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Diversificarea activităţii prin realizarea apartamentelor de lux. la nivel naţional va fi dobândit în urma unei bune promovări şi prin participarea la alte manifestări expoziţionale în decursul următorilor ani. Firma asigură periodic o verificare a lucrărilor realizate. in prezent acordându-se pentru anumite servicii executate de către firmă o garanţie de 10 ani. pentru a se remedia posibilele probleme apărute. fiind solicitată în primul rând pentru calitatea şi buna execuţie a lucrărilor executate. el va reprezenta o carte de vizită pentru companie. concură în ansamblu la avantajul competitiv. Fiind primul proiect de mare amploare care va fi realizat. „Lexim Grup” reprezintă in acest moment un brand pe piaţa locală din domeniul construcţiilor. Acest lucru este posibil deoarece se lucrează cu materiale agrementate tehnic. Serviciile oferite de companie. a garanţiei oferite cât şi a serviciilor de mentenanţă. Lexim Grup SRL este imperios necesară. fără a se încadra în categoria „firmelor ieftine”. Accesul pe noi pieţe.

Managementul proiectelor din tehnologia informatiei 48 .

Managementul intreprinderilor mici şi mijlocii .Managementul proiectelor: Cale spre cresterea competitivitatii . STAN Sergiu. OPRAN Constantin. Romania 2. 2003. Bucuresti. Departamentul ID. Managementul riscului bancar Editura Expert. Ovidiu .ro. Microsoft Project. STAN Sergiu. Editura comunicare. Romania 8 Ziarul Europeanul editia II .Editura comunicare. Bucureşti 2006 49 . Bucuresti 2001 11 ALUPEI Ovidiu.Managementul proiectelor din tehnologia informatiei Bibliografie 1.. 2000.Ed. 2003. Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice “David Ogilvy”.Ed. Bucuresti 2001 10 Nicolescu. PARAIPAN Lilian. Managementul riscului Editura comunicare.ro. Romania 4 Revista britanică The Economist în mai 2009 5 OPRAN Constantin. Bucuresti. 2001. Bucuresti. OPRAN Constantin. OPRAN Constantin. 2004. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. elaborarea şi implementarea proioectelor. Bucuresti. Economica. 12 Nicolescu. Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice " David Ogilvy". Editura comunicare. Bucureşti. Managementul financiar. 2004.Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii Ed. Managementul resurselor umane. Carmen . All Back. Ovidiu . Planificarea.ro 7 STANCIU Ştefan. editura comunicare. ABAZA Bogdan. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Romania. Mariana şi Schuster. Bucureşti. NĂSTASE Steluţa. Economica. Romania 6 OPRAN Constantin.ro.3-01 octombrie 2007 Nicolaie Ciprian 9 Mocanu.ro. Romania 3 NIŢU Ion. 2003.