RENOVAREA CLĂDIRILOR REZIDENŢIALE PRIN UTILIZAREA CONCEPTULUI DE CASĂ PASIVĂ

GHID

Proiect PASS-NET - www.pass-net.net - finanţat prin programul Intelligent Energy-Europe.

Titlu Ghid pentru renovări complexe - septembrie 2009

Autor Juraj Hazucha, Centrum pasivního domu, Republica Cehă

Traducere şi adaptare Institutul de Studii şi Proiectări Energetice - ISPE Adriana Milandru, Mădălina Anastasiu

Acest ghid a fost realizat prin proiectul european "PASS-NET" finanţat prin programul Intelligent Energy - Europe (IEE), contract nr.EIE/07/259/SI2.4466712. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii revine în totalitate autorilor. Conţinutul nu reflectă în mod obligatoriu opinia comunităţii europene, Comisia Europeană nefiind responsabilă de diferitele utilizări ale informaţiilor furnizate prin publicaţie.

RENOVAREA CLĂDIRILOR REZIDENŢIALE PRIN UTILIZAREA CONCEPTULUI DE CASĂ PASIVĂ
GHID

2

Cuprins
1. 2. Introducere Cum realizăm modernizarea complexă?
2.1. Izolarea pereţilor 2.2. Izolarea plafonului 2.3. Inlocuirea ferestrelor 2.4. Etanşeitatea 2.5. Ventilaţia de confort în clădirile renovate 2.6. Sistemul de încălzire 2.7. Utilizarea surselor regenerabile de energie 2.8. Rezumatul măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice

3 8
9 13 14 16 17 22 22 22

3. 4.

Partea economică a renovării Procesul de renovare
4.1. Procesul de luare a deciziei / plasarea comenzii 4.2. Selectarea proiectantului 4.3. Selectarea constructorului / faza de realizare 4.4. Utilizarea apartamentului renovat

24 26
26 29 29 30

5. 6.

Exemple de bune practici de renovare Bibliografie

31 44

ferestre. cât şi din punct de vedere ecologic. casele şi apartamentele constituie cel mai intens sector energetic. majoritatea acestora se încadrează în categoria D sau chiar F. În zilele noastre. nimeni nu a luat în calcul aspectele energetice din simplul motiv că preţurile la energie erau mici. Tehnologiile slabe de măsurare a consumului de energie. Faptul că preţul energiei este în creştere contribuie la neliniştea locatarilor. Începem! Renovări pentru standarde pasive şi consum scăzut de energie! Când ne referim la standardul Casei Pasive. binenţeles. este o problemă complexă a cărei soluţie poate fi îmbunătăţită. În orice caz. Majoritatea clădirilor sunt depreciate din punct de vedere tehnic şi moral. În prezent. cu ajutorul repartitoarelor sau calorimetrelor adoptate. deţin un avantaj evident în comparaţie cu casele unifamiliale. relativ puţine clădiri sunt renovate. Aceste case ar putea fi numite radiatoare termice din moment ce învelişul clădirilor este depreciat. În procesul de construcţie a acestor locuinţe. cu siguranţă pentru aceia care doresc să investească în mod rentabil un buget. uşi. Cele mai multe dintre clădiri au fost construite in urmă cu 25-50 ani din panouri prefabricate din beton. Ar trebui să modernizăm? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pune un număr mare de autorităţi şi locatari. iar interesul părţilor interesate şi al proprietarilor pentru modernizarea complexă creşte. va exista un consum de 25 kWh/m2a sau mai scăzut. Introducere Stadiul actual al capitalului clădirilor nu este mulţumitor.200 şi chiar 245 kWh/m2a. Clădirile cu mai multe etaje. însemnând “nesatisfăcătoare” sau “foarte neeconomice”. dar o foarte mică parte a acestor case sunt modernizate din punctul de vedere al eficienţei energetice. Renovarea blocurilor de apartamente pare un proces simplu. atât din punct de vedere economic. Europa Centrală şi de Est şi CIS (fostele republici sovietice) pot fi caracterizate ca având un grad scăzut de eficientizare a consumului energetic a clădirilor rezidenţiale.3 1. în timp ce costul mediu calculat de stat pentru reabilitarea termicǎ a unei locuinţe este de 3500 de Euro. Acest material poate fi o sursă de inspiraţie sau un ghid pentru părţile interesate şi locatarii/proprietarii apartamentelor care urmeză să fie renovate şi. ne referim şi la aşa-numitul “factor 10”. nu au reuşit să sprijine gestionarea eficientă a acestui consum. în care consumul de energie pentru încălzire este de aproximativ 250 kWh/m2a. . In România consumul energetic este de 150 . Cartiere rezidenţiale cu blocuri multifamiliale şi au cel mai mare potenţial de economie de energie şi reducere a emisiilor CO2. acea perioadă este depăşită şi este imposibil să se continue risipa de surse. spaţiul interior nu corespunde cerinţelor de igienă. Acesta este un aspect extrem de important din moment ce procesul de reconstrucţie şi modernizare a blocurilor de apartamente a fost lansat. după modernizare. de tipul caselor multifamiliale sau blocurilor de apartamente. iar deseori. luând în considerare dezvoltarea durabilă şi calitatea mai bună a vieţii. Aproape 90% din fondul rezidenţial a fost construit înainte de 1990 şi. Consumul propus de autoritǎţile române este de sub 100 kWh/m2a pe apartament. conform clasificării Directivei pentru Performanţă Energetică (EPBD). Forma lor simplă şi compactă şi numeroasele similitudini face ca renovarea să fie mai uşoară. din cauza pierderilor prin pereţi. acoperişuri. care constituie faptul ca nevoia de energie pentru încălzire este redusă de până la 10 ori ca urmare a retehnologizării. iar oamenii cred ca se reduce numai la izolarea termică. multiflexibilă. Acest lucru înseamnă că. dar şi înrăutăţită. mai rentabilă şi. În realitate. iar întreţinerea lor consumă până la 40% din totalul consumului de energie din stat. în casele existente.

Analiza consumului de energie în locuinţe arată faptul că principalul consum de energie. conform conceptelor Casei Pasive. În procesul de retehnologizare nu este nevoie să se atingă parametrii unei Case Pasive necesitatea cererii de căldură în valoare de 15 kWh/(m2a) pentru încălzire. se pot obţine reduceri ale consumului de energie pentru obţinerea apei calde şi iluminării. Măsurile realizabile din punct de vedere economic şi rezonabil cu gradul cel mai ridicat de economisire a energiei sunt extrem de importante. circa 75% este pentru încălzire.4 Figura 1: Potenţialul de economisire a căldurii în clădirile de locuinţe actuale este evidentă. . în condiţiile în care viitorul preţului la energie nu este foarte clar. În prezent. cu orice preţ. în conformitate cu această metodă poate avea şi alte beneficii: prelungeşte durabilitatea clădirilor. în timp ce renovările de tip “factor 10” permit o economisire de până la 90% (sursă CPD). aceste măsuri par să fie cele mai benefice. Prin urmare. de obicei. este de a reduce consumul de căldură (sursă Biroul de Statistici). Retehnologizarea clădirilor. obiectivul primar al modernizării. Figura 2: Cea mai mare parte a energiei este folosită pentru încălzire. un procent de 20-30% de economisire a căldurii în comparaţie cu stadiul anterior. contribuie la gradul de încredere conferit domeniului şi le face mai competitive pe piaţa imobiliară. Cu ajutorul componentelor Casei Pasive. Renovările generale au ca rezultat. De asemenea. consumul de energie pentru încălzire poate scădea până la 90% după retehnologizare.

Reabilitare sau construcţie nouă? Analiza privind reabilitarea unei construcţii existente sau înlocuirea acesteia cu o clădire nouă a b condus la concluzia că lucrările de reabilitare sunt mult mai eficiente din punct de vedere economic şi sunt de recomandat. iar cererea de energie primară (pentru încălzire. Demolarea duce la cheltuieli enorme corelate cu procesul în sine şi. Din punct de vedere economic este recomandat ca toate măsurile să fie luate în acelaşi timp. filtrează praful şi alte impurităţi din aerul interior. nu numai economia de energie îi poate motiva pe locatari. obţinerea apei calde şi electricitate auxiliară) 270 kWh/(m2a) înainte de renovare. .factor 10. un nivel mai scăzut de energie pentru încălzire. Pe lânga reducerea costurilor de încălzire. Renovarea utilizează componentele Casei Pasive. Necesar anual de căldură 290 kWh/(m2a). Este absolut esential să se împartă lucrările în etape corespunzătoare.(sursă PHI) Figura 4: După renovare Proiectul Tevesstrasse din Frankfurt (DE). iar sistemul de ventilaţie este o sursă neîntreruptă de furnizarea a aerului curat fără a permite pierderi de căldură. după înlocuirea ferestrelor) necesită. Gradul de etanşeitate ridicat (ex. apoi la depozitarea deşeurilor.80 % din preţul unei clădiri noi. Acest lucru poate fi foarte benefic pentru cei care suferă de alergii. Suprafeţele calde ale pereţilor şi ferestrelor oferă un confort termic fără precedent. iar cererea de energie primară (pentru încălzire. Nivelul crescut de confort şi calitatea spaţiului interior pot contribui. Excluzând chetuielile de demolare. dacă nu există suficient aer curat. Necesar anual de căldură 17 kWh/(m2a). obţinerea apei calde după renovare. Arhitect . păstrând continuitatea logică. în special în clădirile modernizate. de asemenea.5 Confort sporit Desigur. Mai există un motiv pentru ventilaţia mecanică. Figura 3: Înainte de renovare Proiectul Tevesstrasse din Frankfurt (DE). Un sistem de ventilaţie care funcţionează continuu va furniza aer curat şi. traiul într-o Casă Pasivă poate reduce si anumite probleme de sănătate existente. dar pe de altă parte. De asemenea. se câştigă timp deoarece lucrările pot fi desfăşurate în apartamentele locuite. în mod logic. Ventilaţia mecanică nu ridică motive de îngrijorare în ceea ce priveşte mucegaiul din moment ce umiditatea este ventilata continuu. retehnologizarea la standardul Casei Pasive ar costa între 30 . poate provoca probleme de umiditate. Avantajul constă în faptul că renovarea poate avea loc chiar şi cu un buget limitat în clădirea aflată în lucru. în acelaşi timp. în funcţie de gradul lucrărilor. Darmstadt (sursă PHI). dar şi pentru cei responsabili de curăţenia casei.

neorganizate şi insuficiente care. în general şi în mod particular la standardul Casei Pasive atrage de asemenea şi un număr de probleme din diferite zone. în cazul în care majoritatea locatarilor trebuie să cadă de acord. Găsirea capitalului necesar pentru realizarea măsurilor complexe constituie cea mai mare problemă a proprietarilor. Desigur că procesul de modernizare poate fi împărţit în etape coerente. Numai în acest mod se pot evita soluţiile parţiale care pot diminua calitatea finalǎ şi alegerea materillelor folosite. Renovările locuinţelor multifamiliale necesită discuţii lungi cu proprietarii sau locatarii apartamentelor. În procesul de reconstrucţie. cantitatea de materiale utilizate este redusă semnificativ alături de cheltuielile provenite din depozitatea resturilor. cât şi energetic. se aplică o regulă a mijloacelor cheltuite în mod eficient: „Mai bine mai puţin şi de calitate. Noţiunile teoretice şi soluţiile practice necesită o abordare complexă şi deseori cu mai mute soluţii complicate. Adesea. decât mai mult şi de calitate proastă!“. în anii următori pot bloca un procent radical din performanţa energetică a clădirii. Materialele de construcţie conţin o cantitate mare de energie excedentară (energie gri) consumată prin producţie. ei aleg măsuri parţiale.6 În afară de economiile financiare. atât din punct de vedere economic. Economiile de energie sunt aproape identice în ceea ce priveşte aportul . etc. Cei mai importanţi factori sunt următorii: tipul de proprietate posibilitatea de finanţare într-o anumită perioadă şi zonă calitatea proiectului şi realizarea acestuia participarea/implicarea/locatarilor apartamentelor Un tip de proprietate influenţează continuitatea modernizării. Modernizarea clădirilor. transport. inclusiv luarea deciziei. În acest context. posibilitatea de finanţare. de cele mai multe ori se aleg soluţii parţiale de reabilitare termicǎ pentru moment sau pe termen scurt. Din păcate. un proprietar privat are o mai mare flexibilitate în luarea deciziilor decât asociaţiile de locatari. progresele înregistrate de reconstrucţie şi utilizarea. cel mai bun lucru pe care poti să îl faci este să aplici retehnologizarea complexă de Casă Pasivă. O modernizare complexă este o provocare care necesită echipe de ingineri experimentaţi şi o măsură de convingere a tuturor participanţilor la proiect începând cu luarea deciziei şi până la realizare. Daca vrei să participi cât mai puţin la schimbările asupra climatului. dar aceste etape trebuie să aibă conexiuni pregătite pentru următoarele măsuri. puţini beneficiari putând a se bucura de modernizări complexe. De exemplu. educarea continuă. reconstrucţiile au redus semnificativ impactul asupra mediului în comparaţie cu clădirile noi. Varianta cea mai eficientǎ este deci cheia renovării şi desigur constituie etapa cu cel mai mare număr de posibilităţi ce pot influenţa rezultatul. Succesul unei modernizări de calitate depinde de o mulţime de factori. Soluţiile complexe sunt mai ieftine şi mai eficiente decât oricare etapă parţială. Principalele avantaje ale renovării prin utilizarea conceptului de Casă Pasivă: Reducerea consumului de căldură prin utilizarea factorului 10 Confort termic Calitate sporită a aerului şi îmbunătăţirea sănătăţii Îmbunătăţirea rentabilităţii sau preţ crescut pe piaţă Clădire durabilă protecţie împotriva schimbărilor climatice De ce nu există suficiente modernizări complexe? Totul depinde de oameni. evidenţierea beneficiilor şi demonstrarea bunelor practici.

calculele economice ar fi incorecte. în principal. Reconstrucţia care nu a fost efectuată conform celor mai bune standarde poate avea în realitatea efecte negative timp de mai mulţi ani. cooperarea. Prin urmare. următoarelor probleme: lipsa informaţiilor în grupul părţilor interesate / investitotilor şi proiectanţilor lipsa de complexitate a renovărilor (măsuri parţiale) măsuri insuficiente de economisire a energiei nivel scăzut al calităţii lucrărilor şi al cooperării După renovare. . Se poate întâmpla cu uşurinţă ca locuinţele reconstruite cu scopul de a respecta norma să nu reuşească acest lucru în primii doi ani şi se vor uza din punct de vedere moral. din cauza lipsei de experienţă. din cauza motivelor menţionate mai sus. într-o anumită perioadă. în special. Satisfacţia locatarilor sau proprietarilor apartamentelor este bazată pe gradul acestora de participare şi identificare cu etapele planificate. Există un număr mare de ateliere generale care. deoarece consumul de energie al apartamentelor va fi minimizat. De asemenea. Dar renovările nu sunt toate la fel. un mare potenţial de economisire a energiei şi reducere a emisiilor CO2. Modernizarea asigură. excursiile motivaţionale la exemplele de locuinţe modernizate cu succes sunt metodele cele mai bune de convingere a investitorilor şi a utilizatorilor. Cele mai multe construcţii care au fost efectuate până în present au un nivel scăzut al calităţii. sub forma chestionarelor. deoarece elementele şi schimbările au ca durată de viaţă planificată între 25 şi 40 ani.7 financiar. împrumuturile pe termen lung sunt utilizate pentru finanţarea modernizărilor. soluţiile necorespunzătoare de acest gen pot aduce pe viitor un dezavantaj clădirii şi utilizatorilor acesteia. Acest lucru se datorează. Este de preferat ca certificarea referinţei să fie obţinută de la emitenţii anteriori preţul. clădirile ating numai 20-30% din valoarea economiei de energie pentru încălzire şi sunt peste nivelul normelor actuale. este posibil să fie adăugate alte măsuri de obţinere a economiilor reale şi a unei calităţi sporite. De asemenea. Dacă ar fi nevoie ca acestea să fie înlocuite înainte de expirarea duratei de viaţă. Un exemplu al practicii de zi cu zi izolarea clădirilor de apartamente cu polistiren cu grosime de 5-8 cm în momentul în care este ştiut ca o izolaţie cu peste 20 cm este posibilă. demonstraţiile. este foarte important să se adopte cele mai bune măsuri de economisire a energiei. lucru care poate fi de ajutor la menţinerea preţului pe piaţă. Chiar şi cele mai bune metode care nu sunt acceptate de utilizatori nu vor fi apreciate în totalitate în timpul utilizării. Locatarii sunt cei care locuiesc în mod constant în spaţiul modernizat şi au o pondere mare de influenţă asupra dezvoltării acestuia. Cel mai mare avantaj constă în faptul că nu mai există îngrijorări legate de viitoarele preţuri la energie. De obicei. firma de construcţii are o mare importanţǎ în succesul modernizării. Întâlnirile informative. descurajează investitorii în privinţa măsurilor eficiente şi percep izolarea în strat gros (mai mare de 10 cm) ca pe un experiment. opreşte viitoarea dezvoltare radicală a eficienţei energetice pentru cel puţin 20 de ani. garanţia sau soluţionarea plângerilor şi solicitărilor. discuţiilor şi întâlnirilor este mai importantă decât ne putem imagina. dar pe viitor. calitatea execuţiei. Informarea locatarilor şi participarea acestora la procesul de luare a deciziei. Alături de creşterea preţurilor la energie. La rambursarea cheltuielilor pentru modernizarea complexă la standardul Casei Pasive. ratele pot fi puţin mai mari decât în cazul unei renovări obişnuite. Este necesar să se aleagă o societate cu experienţă demonstrată şi referinţe atestate. alegerea atelierului de proiectare cu experienţă în proiectarea caselor cu consum energetic scăzut şi caselor pasive este foarte importantă.

Caracteristicile cheie ale retehnologizării în conceptul de Casă Pasivă Anumite principii de proiectare pentru casa pasivă nu sunt aplicabile asupra clădirilor existente. eventualelor subsoluri sau camerelor neîncălzite Eliminarea punţilor termice Ferestre triple cu cadre de înaltă calitate Etanşeizarea învelişului clădirii. înlocuirea/reglarea sistemului de încălzire actual Instalarea opţională a surselor regenerabile de energie (colectori solari. Principiile sunt aceleaşi cu cele ale noilor clădiri. Prin modernizare sau retehnologizare se înţelege totalitatea paşilor ce duc la dezvoltarea estetică.blocuri sau locuinţe individuale realizate din cărămizi pline sau blocuri de BCA.) de altfel. În acelaşi timp. În ceea ce priveşte clădirile renovate. vor fi menţionate aici doar marginal. numai că soluţia unor detalii existente nu poate fi influenţată.30 cm a pereţilor exteriori Izolare termică de 25 . Cum realizăm modernizarea complexă? Restaurare versus modernizare / retehnologizare De obicei. Acestea sunt măsurile esenţiale pentru structură. Ventilaţia mecanică cu recuperarea căldurii realizează schimbul aerului fără pierderi termice. în cazul în care clădirea este în curs de modernizare. foarte importante. Următoarele secţiuni conţin măsurile care conduc la creşterea eficienţei energetice a clădirii şi a confortului sporit. instalţiile sanitare. Izolaţia în strat continuu de înaltă calitate. restaurarea adoptă măsuri de reparare a defectelor apărute. fundaţiilor. . Astfel. de exemplu. eliminarea punţilor termice. retehnologizarea trebuie să ducă la dezvoltarea calităţii aerului interior din spaţiul de locuit. biomasă) Următoarele elemente şi principii ar putea apărea sub diferite forme în toate tipurile de clădiri retehnologizate . ci şi standardele instalaţiilor realizate. efectuarea testului etanşeitate Instalarea unui sistem de ventilaţie mecanic cu recuperare eficientă de căldură Izolare termică a conductelor de apă caldă.8 2. principalele măsuri de economisire a energiei care duc la standardul casă pasivă sau casă cu consum redus de energie sunt: Izolare termică de 18 . structurală şi funcţională a elementelor structurale (inclusiv măsurile de restaurare) cu scopul de a îndeplini minimul cerinţelor standard. utilitǎţile clădirii sau standardele de protecţie împotriva incendiilor. ci poate fi doar îmbunătăţită.40 cm a acoperişului Izolare termică a podelelor. ferestrele (certificate pentru standadul de Casă Pasivă) corect montate şi etanşeitatea perfectă crează bazele învelişului exterior (anvelopei) de bună calitate al clădirilor retehnologizate. etc. nu numai standardele termice. trebuie păstrat minimul cerinţelor standard. Întreţinerea şi renovarea facilităţilor interioare (cablajul. controlul umidităţii infiltrate în pereţi sau repararea tencuielilor deteriorate.

grosimea optimă din punct de vedere economic este de 24 cm (sursă PHI).1. De exemplu.9 Figura 5: Diferenţa semnificativă de calitate a anvelopei a două clădiri una renovată conform principiilor casei pasive (stânga) şi una nerenovată care radiază căldură (dreapta) (sursă PHI). . dar lipseşte izolarea sistemului de prindere a panourilor. Unele construcţii au deja izolaţia inclusă. câteodată.15 W/(m2K). panourile prefabricate includ izolaţia termicǎ. a BCA sau a panourilor de beton. Aici. Figura 6: Comparaţia preţurilor izolaţiilor. Grosimea necesară a izolaţiei exterioare diferă de rezistenţa termică a construcţiei existente. nefiind uşor de a fi evaluată calitatea unei astfel de izolaţii. Valoarea optimǎ pentru coeficientul de transfer termic la pereţi Uperete trebuie să fie ≤ 0. 2. este de 16-35 cm. incluzând costurile şi valoarea energiei consumate după o durată de viaţă de 25 de ani. conform tipului de pereţi exteriori. inclusiv costurile şi consumul de energie după o perioadă de viaţă de 25 de ani. Grosimea optimă din punct de vedere economic a izolaţiilor locuinţelor multifamiliale. Izolarea pereţilor Grosimea necesară izolării termice este pusă sub semnul întrebării de majoritatea investitorilor. Există diferenţe între rezistenţa termică a căramidei arse.

Înainte de procesul de izolare (stânga) şi după (dreapta). etc) sau legăturile de construcţie (ferestre. pot avea un grad semnificativ de participare la pierderile de căldură ale clădirii. Figura 8: Simularea detaliilor de construcţie. tencuială. Consecinţele punţilor termice sunt punctele de răcire din interior şi punctele de încălzire din exterior. fără întreruperi. Cu ajutorul echipamentului termografic se pot pune în evidenţă şi defecte constructive. Figura 7: Există punţi termice importante care sunt vizibile numai în imaginile captate cu echipament termografic (sursa Solanova Consortium).10 Nu are niciun sens să se reducă costurile cu izolaţia. vopsea) rămân neschimbate crescând doar preţul izolării şi eventual. tavane. . armarea tencuielii. unde căldura se transmite prin intermediul stratului izolat. acoperişuri.numite punţi termice. termice şi multe altele. necesar a fi rezolvate cu cea mai mare atenţie. corectitudinea executării şi a montării tâmplăriilor la ferestre. al sistemului mecanic de fixare. etc) ridică probleme. Punţile termice pot fi identificate cu ajutorul unui echipament termografic. Straturile specifice sistemului de izolaţie termică (mortar adeziv. În special elementele exterioare (balcoane. infiltraţii de apă sau aer. Zonele cu probleme sunt văzute în culori calde (Figura 7). Trebuie să se conştientizeze că o creştere a grosimii izolaţiei nu atrage automat o creştere liniară a preţurilor. legăturile panourilor. Temperatura ridicată a suprafaţei interioare din partea izolată elimină riscul defectelor de construcţie şi asigură un confort sporit (sursă Solanova Consortium). Sarcina proiectantului de a obţine o izolare de înaltă calitate se realizează prin izolarea termică continuă a stratului exterior. Imperfecţiunile şi pauzele în stratul exterior al izolaţiei . consolidări mecanice. mansarde. vizualizarea modului de funcţionare a instalaţiilor termice şi a traseelor prin pereţi şi pardoseală.

). la apariţia mucegaiului cu afectarea ulterioară a construcţiei. Panourile rigide de izolare sunt strâns legate şi fixate mecanic. separarea focului între etaje. Prezenţa ocazională a punţilor termice determină o scădere locală a temperaturii suprafeţei interioare a clădirii. Limitarea generală a ETICS este utilizarea unei varietăţi de culori. Lipsa neplăcutelor diferenţe de temperatură în camere şi calitatea superioară a aerului interior constituie principalele atribute ale retehnologizărilor de calitate.11 În acelaşi timp. grosimea izolaţiei întregii clădiri influenţează temperatura suprafeţei interioare a clădirii. Structuri separate ale balcoanelor auto-susţinute . Sistemul ETICS este cel mai des utilizat în reconstrucţia caselor multifamiliale şi blocurilor de apartamente. Ce tip de sistem de izolaţie alegem . o protecţie ridicată împotriva focului (ex. este ca aceste structuri să fie separate şi înlocuite cu structuri autosusţinute ancorate local de structura clădirii. 10). de exemplu înlăturarea tencuielii vechi şi aplicarea unui nou strat. ceea ce conduce la condensarea vaporilor de apă în punctele reci şi. inclusiv tencuială. În clădirile retehnologizate conform standardului Casă Pasivă nu există riscul apariţiei unor astfel de probleme. compact legată de construcţia existentă creând astfel un singur ansamblu (Fig.soluţie fără punţi termice Balcoanele existente sau construcţiile tip logii sunt sursa unor punţi termice masive care trebuie luate în considerare pe parcursul retehnologizării. care asigură pe lângă o eficientă izolare termică. În cazul suprafeţelor discontinue ale faţadelor afectate de vreme este necesară ajustarea substratului. în consecinţă. etc. În spatele noilor balcoane trebuie realizată o izolaţie în strat continuu de aceeaşi dimensiune. precum şi confortul acustic (asigurând cerinţele impuse de izolarea fonică). Figura 9: Structura separată a balconului este o soluţie ideală pentru construcţia liberă a punţilor termice (sursă CPD). De asemenea se utilizează izolaţia cu vată minerală. în jurul ferestrelor. . datorită aportului scăzut de forţă de muncă şi preţului comparativ cu celelelate sisteme. Tipul de izolaţie utilizat de obicei este polistirenul expandat (EPE) sau polistirenul cu grafit (EPS) care este mai scump. Soluţia cea mai eficientă şi uşoară. dar cu o eficienţă a izolării termice cu 20% mai mare. datorită temperaturilor ridicate ale suprafeţelor interioare.ETICS sau faţadă ventilată? Prin ETICS (External Thermal Insulation Composite System) se înţelege sistemul de izolaţie.

Utilizarea încastrărilor metalice care traversează întregul strat izolant nu este adecvată din cauza punţilor termice masive. se recomandă placarea exterioară. Sistemul suspendat al faţadei (faţadă ventilată sau faţadă tencuită) este de cele mai multe ori ales în cazurile în care se intenţionează utilizarea materialelor fibroase pentru izolaţie (ex. Alegerea unui sistem de fixare a izolaţiei este foarte importantă în sensul evitării punţilor termice. integrarea în faţadă a panourilor fotovoltaice. In ceea ce priveşte placarea faţadelor. un astfel de principiu se aplică şi în ETICS. nu este nevoie să se ajusteze suprafaţa pentru a se lipi izolaţia. ca în cazul ETICS. Figura 11: Principiul faţadei suspendate (sursă CPD). De asemenea. se utilizează elemente de lemn care elimină influenţa punţilor termice. Acesta oferă opţiunea unui design variat colorat al faţadei sau un alt exemplu. celuloza) sau când din motive estetice.12 Figura 10: Cel mai des este utilizat sistemul de contact al izolaţiei cu strat gros de EPS (sursă CPD. . PHI). În general.

din acest motiv.izolaţia este plasată sub puntea structurală (construcţia acoperişului rece). etc.035).10 .15 W/(m2K).izolaţia termică este plasată deasupra structurii plafonului cu spaţiu ventilat sub acoperişul superior strat impermeabil. Acoperiş cu plafon cald .2. datorită vremii. In primul rând este necesar să se examineze cu atenţie structura existentă a acoperişului şi să se evalueze calitatea şi funcţionalitatea materialelor specifice acoperişului. Acoperiş inversat . Acoperişurile plate tind să se deterioreze din cauza stratului impermeabil exterior al ultimului planşeu (în majoritate covor asfaltic sau folie izolatoare) care este expus unor oscilaţii mari de temperatură. dar din cauză că stratul impermeabil este izolat termic de restul construcţiei plafonului. Cineva ar putea ridica breşa de ventilaţie. Construcţia acoperişului rece . fiind pe partea caldă a izolaţiei. se obţine efectul dorit: un mediu uscat şi. Astfel. un mediu confortabil fără pierderi nedorite de căldură.depăşeşte problema acoperişului cald clasic prin plasarea izolaţiei deasupra stratului impermeabil. Se reduce astfel riscul apariţiei condensului. Este recomandat ca soluţie optimă de demontare a acoperişului superior şi de modificare a construcţiei în acoperiş cald.) Calitate sporită a aerului interior 2. precum şi radiaţiilor UV. Izolarea plafonului Acoperişurile deţin un procent important din consumul de energie al clădirii. şindrilă sau acoperiş verde. aceasta depinzând de funcţionalitatea acoperişului şi de tipul construcţiei. ar aplica izolaţia după ce acoperişul a fost demontat şi ar reinstala acoperişul superior. Soluţia fără punţi termice nu ar putea alftel fi posibilă. Acoperişurile plate necesită o desfăşurare foarte precisă a detaliilor constructive. inclusiv de poziţia izolaţiei în cadrul construcţiei acoperişului. Acoperişul poate fi din pavaj uscat. datorită unei izolări de bună calitate. poate fi adăugat la acoperişul existent . O izolaţie de 20 cm este 2 suficientă pentru a obţine U = 0.izolaţia termică este plasată deasupra planşeului structural şi dedesubtul stratului impermeabil. dar este necesar să se păstreze breşa de ventilaţie pentru a se evita condensarea. Acoperişurile retehnologizate necesită o izolaţie cu o grosime între 30-40 cm pentru a atinge valoarea U de 0. Construcţia acoperişului fals .24 W/(m K) la cerinţele standard ( λ = 0. acesta este expus la fluctuaţii mari de temperatură cu riscuri crescute de degradare în timp. menţinându-l la o temperatură constantă apropiată de aceea a interiorului clădirii şi protejându-l de efectele dăunătoare ale radiaţiilor UV şi împortiva acţiunilor mecanice. Conceptul acoperişului inversat are şi alte beneficii deoarece poate fi instalat în orice condiţii de vreme. structura rămânând rece şi existând un risc considerabil de apariţie a condensului. Stratul impermeabill se comportă ca strat de control al vaporilor şi. Un proiect de bună calitate pentru izolarea acoperişurilor este absolut esenţial. Randamentul şi durata de viaţă a acoperişurilor depind de mulţi factori. acoperişurile cu punte rece nu sunt recomandate şi sunt arareori utilizate chiar şi în cladirile existente.0. Următorul pas important este alegerea corectă a izolaţiei termice. este menţiunt peste punctul temperaturii de condensare astfel că riscul de apariţie al condensului este eliminat.13 Izolarea faţadei: Proiect de calitate înaltă cu detalii de arhitecturǎ Strat izolant de 16-35 cm Eliminarea punţilor termice ale structurilor (balcoane.

din cauza slabei izolaţii a ferestrelor.8 W/(m2. În renovarea acoperişului trebuie sa fie luată în considerare şi opţiunea unui acoperiş de protecţie în eventualitatea unor apartamente suplimentare pentru vânzare. sticla spongioasă. Opţiunea de mai jos este mai fezabilă atunci când acoperişul a fost recent realizat. Figura 12: Exemplu de izolaţiei a frontonului unei mansarde cu construcţie de acoperiş inversat (sursă Treberspurg & Partner Architekten). Punţile termice provenite din montarea ferestrelor pot fi evitate prin poziţionarea ramei la nivelul stratului de izolaţie (Figura 13) sau cel puţin în planul exterior al pereţilor. Temperaturile scăzute la nivelul ramelor şi al vitrajului pot conduce la apariţia condensului putând afecta construcţia. Cerinţele pentru ferestre şi instalarea acestora rămân neschimbate în clădirile retehnologizate sau pentru Case Pasive noi. Izolarea acoperişurilor înclinate depinde de construcţia căpriorului.14 fără a scoate stratul impermeabil sau ridicat şi înlocuit/reutilizat în cazul în care clădirea este avariată. unde numai stratul superior (de 4-10 cm) este rezistent la umiditate. unde izolaţia poate fi instalată între căpriori. etc. Utilizarea construcţiei acoperişului inversat necesită materiale de izolare cu rezistenţă ridicată la umiditate şi rezistenţă de compresiune cum este polistirenul extrudat (XPS). Ferestrele cu valoarea Ufereastră ≤ 0.3. Inlocuirea ferestrelor Pierderile mari de căldură sunt la nivelul ferestrelor clădirilor vechi. Căldura se pierde nu numai din cauza unui vitraj de slabă calitate. Opţiunea mai ieftină permite instalarea stratului impermeabil între straturile de izolaţie. 2.K) vor asigura o protecţie termică suficientă. Acest tip de realizare este utilizat cu succes în zonele în care preţul terenului pentru construcţii este ridicat. iar izolaţia suplimentară dedesubtul sau deasupra căpriorilor. . ci în principal din cauza lipsei de etanşeitate a ferestrelor la montaj. spuma poliuretanică. Este necesar ca fereastra să fie perfect etanşată cu benzi speciale de etanşare. Un alt aspect este confortul termic care este de asemenea scăzut.

poate apărea mucegaiul în partea interioară a ferestrei. iar profilele lemn-aluminium sunt scumpe. Figura 14: Chiar dacă se efectuează renovarea faţadei fără înlocuirea ferestrelor. Aceasta este o problemă rezultată din combinarea punţilor termice cu ventilaţia insuficientă. care condensează în punctele reci. Profilele din aluminium nu sunt foarte potrivite din cauza randamentului termic scăzut. Piesa de izolare (stânga) este montată cu scopul de a izola rama ferestrei (sursa CPD). izolaţia trebuie plasată pe partea exterioară. servind ca soluţie temporară până la momentul în care ferestrele vor fi înlocuite. Ulterior. Dar. ce se întâmplă dacă ferestrele sunt relativ noi şi se va efectua numai izolarea faţadei? Cum pregătim ferestrele pentru o viitoare înlocuire? Aici. această izolaţie este înlăturată şi noul profil va putea fi montat fără a afecta faţada. Profilele trebuie să aibă valoarea U<1. Destul de des. În cazul retehnologizării la standardul Casei Pasive. dar este necesar să se facă o ventilare corectă care asigură schimbul de aer necesar. în procesul de retehnologizare sunt alese profile din plastic pentru ferestere. Solanova Consortium). întreţinere uşoară şi preţul scăzut. Ventilaţia naturală insuficientă.9 W/(m2K) pentru a obţine un preţ rezonabil. . Asamblarea etanşă se realizează utilizând benzi speciale (sursă CPD. Ferestrele pot fi poziţionate la nivelul stratului de izolaţie pentru eliminarea punţilor termice. nu mai există motive de ingrijorare. problema poate fi rezolvată. precum şi ferestrele nou etanşate determină o creştere a umidităţii interioare. Montarea ferestrei şi slaba izolare a acesteia determină o scădere a temperaturii interioare.1 W/(m2K) sau chiar U<0. Numai acestea pot întruni cele mai importante trei cerinţe: rezistenţă.15 Figura 13: Fixarea ferestrelor este identică cu cea pentru clădirile pasive noi. Montarea corectă a ferestrelor de calitate determină o creştere a temperaturii interioare. Profile din plastic sau lemn? De cele mai multe ori. ulterior renovărilor obişnuite şi înlocuirii ferestrelor.

şi clădirile retehnologizate trebuie să atingă valoarea de etanşeitate n50 <1. randamentul este redus semnificativ. plafoane. Majoritatea clădirilor existente sunt precum o sită prin care se pierde căldura. să apară mucegaiul şi problemele de igienă. Datorită etanşării prin anvelopare este absolut necesar utizarea unui sistem de ventilare cu recuperare de căldură. Figura 15: Jaluzele integrate între straturile de geam (sursă Internorm).) sunt principalele puncte care trebuie rezolvate şi izolate corespunzător. Dacă schimbul de aer se efectuează mai mult prin scurgerile existente decât prin schimbătorul de căldură.16 Elementul important în modernizare constă în asigurarea confortului pe perioada verii utilizând o protecţie solară eficientă. Etanşeitatea Clădirile reabilitate trebuie să aibă aceeaşi etanşeitate bună. . Prin urmare. legăturile între panouri.6 h-1 specifică pentru Casele Pasive.0 h-1 sau de preferat valoarea 0. etc. Cel mai rău lucru posibil poate fi ca umiditatea să condenseze şi de aici. Diversele legături (punţi. de preferat la nivelul exterior al izolaţiei Montarea etanşă a ferestrelor Protecţie eficientă împotriva soarelui 2. pus în evidenţă de testul de presiune (Blower-door). ca şi în cazul clădirilor noi. Principiile înlocuirii ferestrelor: Selectarea profilelor eficiente energetic şi a ferestrelor cu strat triplu de geam Montarea corectă a ferestrelor. ferestre. Sondajul arată că locatarii unui bloc de locuinţe sunt mai nemulţumiţi de încălzirea excesivă din perioada verii decât de frigul din perioada iernii. Astfel trebuie luat în considerare în procesul de modernizare instalarea unor protecţii solare de înaltă calitate (integrate în ferestre sau obloane exterioare/interioare).4. în scurt timp.

Mulţumită recuperării de căldură foarte eficiente de până la 80% prin ventilaţie. etc). iar aerul poluat este extras din zonele bucătăriilor.posibilitatea filtrelor de polen Asigurǎ schimbul de aer .5. Sistemele de ventilaţie fără recuperare de căldură nu sunt satisfăcătoare din punct de vedere energetic şi al confortului. scânduri. Clădirile de tip multi-etajat (de obicei cu mai mult de 5 etaje) au o expunere la vânt mult mai ridicată decât în cazul caselor unifamiliale. Din păcate. 2.). Din acest motiv asigurarea etanşeităţii necesită atenţie sporită. Alegerea corectă a materialelor de etanşare (benzi. Cea mai eficientă protecţie este ventilaţia continuă la intensitate optimă. umiditatea relativă a aerului a fost sub valoarea de 20% în unele cazuri. etc. în ciuda neetanşării clădirii şi prin urmare a super-ventilării. evacuat. când lipsa experienţei şi a unor produse de calitate au stricat reputaţia ventilaţiei. Realizarea exactă a anvelopei.protecţie împotriva mucegaiului Ventilaţia mecanică şi utilizatorii Ţinând cont şi de motivele şi avantajele sus menţionate. Un astfel de mediu este ideal pentru creşterea mucegaiului şi înmulţirea acarienilor cauzatori de boli (alergii. unele exemple negative din anii pionieratului. din lipsa experienţei acest lucru nu este aplicat de locatari. iar utilizarea lor nu este recomandată. Ventilaţia de confort în clădirile renovate Clădirile multifamiliale şi locuinţele individuale existente pot înregistra în timpul iernii scăderi mari ale valorii umidităţii relative a aerului interior. Elaborarea soluţiilor (detalii de arhitectură). Învelişul etanş şi o insuficientă ventilaţie determină creştrea umidităţii relative a aerului la peste 60%. Clădirile renovate au problema opusă. Din păcate. pierderile de căldură sunt eliminate.17 Cum se asigură etanşeitatea dorită: Evaluarea clădirii / localizarea pierderilor de căldură. Aerul proaspăt este furnizat în cantitatea necesară în camerele de zi. Sistemul de ventilare cu recuperare de căldură în clădirile retehnologizate: Are randament minim 75% Asigurǎ o alimentare constantă cu aer proaspăt = aer interior de înaltă calitate Eliminǎ pierderile de căldură prin ventilaţia simplǎ Reduce poluarea sonorǎ şi depunerea prafului Este potrivit persoanelor care suferă de alergii . folii. valori care sunt peste solicitările standardelor. dormitoarelor şi toaletelor. Unul din motive este acela că tehnologia este relativ nouă. Verificarea etanşeităţii prin testul de presiune. astm. Acest lucru nu este în conformitate cu normele din punct de vedere igienic. . Mai mult. lucru pe care oamenii nu îl cunosc şi fac greşeala achiziţionării aparatelor de aer condiţionat. ventilaţia mecanică este tehnologia care a rezolvat cele mai multe probleme legate de renovările complexe. în special pe perioada iernii. Utilizatorii sunt îngrijoraţi şi de nivelul zgomotului greu de controlat. Aerul proaspăt introdus în locuinţă (apartament) este preîncălzit prin recuperarea căldurii aerului uzat. In prezent exemplele pozitive arată clar că această tehnologie are viitor. Ventilaţia mecanică îndeplineşte uşor aceste cereri.

18 Următorii paşi ar putea ajuta la acceptarea mai rapidă din partea utilizatorilor: Prezentarea unei camere-exemplu (cel mai bine în clădirea retehnologizată) cu un sistem de ventilaţie care poate fi testat de utilizatori. standard. este vizibilă numai partea de admisie a aerului poziţionată deasupra uşii. astfel că încălzirea prin intermediul aerului cald este arareori folosită în renovări deoarece locatarii sunt mai familiari cu utilizarea caloriferelor. păstrarea unui mediu interior sănătos. cu un număr minim de proceduri (ex. vară) Manualul utilizatorului trebuie să fie oferit tuturor utilizatorilor şi să fie organizate întâlniri. Prin urmare. Amortizarea medie a sistemului se va face în 2030 ani. discuţii. conductele cu secţiune circulară sunt instalate în tavanele false. mansarde sau subsoluri. În acest caz. grup. Figura 16: Este vizibilă numai partea de admisie a aerului poziţionată deasupra uşii (sursă CPD). lucru fundamental în clădirile renovate. Unde se amplasează sistemul de ventilaţie? Desigur că în clădirile vechi nu s-a luat în considerare spaţiul de amplasare al unităţii de ventilaţie şi al sistemului de conducte. după ce i s-au adus anumite îmbunătăţiri. Sistemul de control trebuie să fie cât se poate de simplu. . Distribuirea de pliante informative cu răspunsuri la întrebările frecvente. ar fi păcat ca din cauza a doi cenţi pe zi. cea mai comună soluţie este trecerea conductelor prin tavan. Un alt motiv datorită căruia instalarea sistemului de ventilaţie se face ocazional. se foloseşte des conceptul de producere separată de încălzire şi ventilaţie simplă cu recuperare de căldură. Costul mediu al unei instalaţii complete de sistem de ventilaţie este între 2500 4000 Euro pentru fiecare apartament. în funcţie de etaj şi de complexitatea montajului.închis/deschis. Dacă este nevoie ca ţevile să traverseze interiorul camerei se poate opta şi pentru secţiunea rectangulară care poate fi tencuită sau acoperită. De regulă nu sunt disponibile camere tehnice separate şi sunt folosite alte spaţii pentru unităţile de ventilaţie: tavane false. minim. spaţii pentru ţevile la vedere. Amortizarea acestei tehnologii trebuie privită prin beneficiile pe care le aduce: reducerea pierderilor de căldură prin ventilaţie (de până la 85%). Sistemul de încălzire rămâne de obicei acelaşi. apartamentul renovat să aibă un mediu interior de calitate mai proastă decât cel dinainte de renovare. La final. Având în vedere spaţiul limitat din clădirile renovate. Sistemul de ventilaţie mecanică este greu să fie susţinut. carcase. este preţul. De obicei.

ţinând cont de costurile iniţiale şi de operare. In cele ce urmează se prezintă aceste sisteme. precum şi de alţi factori (ex. reglarea. ce pot oferi o orientare de bază. cu evidenţierea avantajelor şi dezavantajelor fiecărui sistem în parte. Haus der Zukunft) . Analiza economică se întocmeşte în mai multe alternative.o singură unitate pentru întreaga clădire sau secţiune a clădirii. etc. instalarea. Sistem centralizat de ventilaţie Soluţia cu sistem centralizat de ventilaţie cuprinde o unitate de ventilaţie cu recuperare de căldură pentru întreaga clădire (sau secţiune compactă) amplasată central pe acoperiş sau în subsolul clădirii. Această soluţie este rareori aplicată în clădirile renovate din cauza limitărilor de spaţiu şi a gradului inferior de control. In urma analizei se alege sistemul optim. Sistem descentralizat de ventilaţie .energiesparschule.19 În funţie de amplasarea unităţii de ventilaţie sunt utilizate trei opţiuni / concepte de bază ale sistemelor de ventilaţie: Sistem centralizat de ventilaţie .). Prin conductele de aer de diametru mare se face alimentarea cu aer şi extragerea acestuia între etaje şi apoi distribuirea în apartamente. curăţarea. Sistem semi-centralizat de ventilaţie . intreţinerea.o singură unitate pentru întreaga unitate cu reglaj în apartamente. Alegerea corectă a sistemului de ventilaţie trebuie făcută de specialişti cu experienţă în proiectarea sistemelor pentru casele pasive. sistemului. Figura17: Sistem centralizat de ventilaţie (stânga) şi decentralizat (dreapta) (sursa www. Alegerea uneia dintre aceste opţiuni depinde de tipul şi dimensiunea clădirii şi de spaţiul disponibil.de.unităţi independente pentru fiecare apartament.

cu permiterea accesului pentru întreţinere (revizii. . Soluţia ar fi utilizarea unei unităţi centrale cu recuperare de căldură. Amplasarea acestor unităţi se face. prin numărul minim de conducte de aer şi diametrul mic al acestora. gradului complicat de control şi reglării aerului ventilat practic imposibile. Sistem semi-centralizat de ventilaţie Este bazat pe combinaţia între cele două concepte de ventilaţie menţionate mai sus şi beneficiind de avantajele fiecărui sistem. Se realizează în mod centralizat: preîncălzirea aerului. cu încălzire suplimentară de aer în cazul sistemului de încalzire cu aer cald. Efectul soluţiei cu ventilaţie semi-centrală poate duce la un preţ scăzut în comparaţie cu sistemele centrale sau descentralizate. recuperarea căldurii. în principal. în clădirile multi-etajate unde aplicarea conceptului central se datorează dimensiunii conductei de aer. Ventilatoarele centrale pentru aer proaspăt şi evacuat sunt utilizate deseori. Nu în ultimul rând. Unităţile mici din apartamente sunt echipate cu ventilatoare pentru alimentarea cu aer şi evacuarea aerului şi. Figura 18: Ventilaţia eficientă poate fi realizată de unitătile decentralizate de ventilaţie. cerinţe scăzute de spaţiu şi o sumă minimă de conducte. Aerul (curat şi cel evacuat) trece prin deschizăturile individuale din faţadă sau poate fi grupat. Pompa de căldură utilizează căldura reziduală a aerului evacuat (ulterior recuperării de căldură) pentru încălzirea apei.0 kWh/(m2a) pentru obţinerea căldurii şi apei calde. În unele cazuri este eficient să se combine unităţile de ventilaţie cu o pompă mică de căldură cu capacitate de 1. eventual. schimbarea filtrelor şi posibilele reparaţii sunt mai simple. în mare parte. în tavanele false din zona coridoarelor (stânga) sau în baie (dreapta) .5-2. care este stocată într-un mic cazan. (sursa Solanova Consortium.20 Sistem decentralizat de ventilaţie Soluţia cu ventilaţie decentralizată presupune ventilarea apartamentelor individuale prin intermediul unor unităţi de ventilaţie mai mici. Conceptul necentralizat poate fi totuşi. pentru echilibrarea diferenţelor de presiune ale sistemului. etc. întreţinerea întregului sistem. alături de unităţi individuale descentralizate având numai ventilatoarele montate în fiecare apartament. Beneficiul este gradul excelent de control şi reglarea uşoară. schimbarea filtrelor. Citirea consumului de căldură şi electricitate este simplificată deoarece fiecare locuinţă are propriul consum de energie şi sistem de înregistrare. prea scump. Este o soluţie bună. Este utilizat. CPD).). de obicei. Unităţile sunt plasate. în plafoanele coborâte ale coridoarelor sau în camerele de baie.

21 Figura 19: Utilizarea ventilaţiei semicentralizate poate fi optimă pentru clădirile multi-etajate (sursă www.) Reglarea şi controlul individual Protecţia împotriva incediilor Protecţie împortiva zgomotului Întreţinere (schimbarea filtrelor.) Soluţie optimă Soluţie moderată Soluţie dezavantajoasă . măsură) Procesul de instalare Instalarea deschiderilor de aer proaspăt şi evacuat Aer condiţionat (încălzire. revizii. Haus der Zukunft). umiditate. Rezumat Următorul tabel compară cele 3 sisteme de ventilaţie. întreţinere) Procesul de gestionare a energiei (citire. curătare) Identificarea defecţiunilor Costuri iniţiale Costuri de operare (consum. răcire.energiesparschule. etc.de. etc. Sistem Sistem Sistem centralizat semi-centralizat decentralizat Nevoia de spaţiu – amplasarea unităţii de ventilaţie Nevoia de spaţiu – conducte de aer (diametru.

2. Utilizarea colectorilor solari (panouri solare) pentru prepararea apei calde şi / sau a panourilor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică va aduce o creştere a eficienţei energetice a clădiriii reabilitate.8. realizându-se astfel reglarea automată a debitul conform temperaturii stabilite. . Aceste echipamente colectori solari sau panouri fotovoltaice sunt instalate de obicei pe faţade sau pe acoperiş. este fezabil ca grosimea stratului izolant să fie dublu diametrului ţevii. Izolarea ţevilor este deseori neglijată şi se foloseşte grosimea minimă a izolaţiei. pierderile de căldură ale clădirii s-au redus semnificativ. astfel încât să se asigure în instalaţie o temperatură a agentului termic corespunzătoare temperaturii exterioare. Utilizarea surselor regenerabile de energie Măsurile de economisire a energiei sunt deseori legate de înlocuirea sursei de căldură cu una mai eficientă. Rezumatul măsurilor de îmbunãtãţire a eficienţei energetice În tabelul alăturat se prezintă o sinteză a celor mai frecvente probleme apărute şi a modului de soluţionarea a acestora pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii. Nu există controlul reglării căldurii. aici funcţionează şi principiul “unde merge mia. Dacă sistemul de încălzire rămâne neschimbat. Izolarea conductelor de încălzire şi de apă caldă (pentru spaţiile neîncălzite). renovarea sistemului de încălzire pentru a obţine o reală îmbunătăţire. Studiile de caz arată că. Prin urmare. 2. 200% din diametrul conductei. Se recomandă grosimea izolaţiei să fie de aprox.22 2. Ulterior adoptării măsurilor îmbunătăţire a eficienţei energetice. utilizatorii reglând temperatura din interior prin deschiderea ferestrelor. Sistemul de încălzire Sistemul de încălzire utilizat în prezent este în mare parte. din punct de vedere economic. pierderile pe partea de distribuţie fiind enorme. De asemenea. Se întâmplă adesea ca robinetele de reglare manuală să fie defecte (rămase în poziţie deschisă).7. la stadiul de „reabilitat oricum”. în unele cazuri utilizându-se surse regenerabile de energie.6. Dacă este necesar să se efectueze o operaţiune relativ dificilă a izolării ţevilor. atunci este necesar să fie facută corespunzător. Când se face trecerea de la sursa de alimentare centralizata cu o sursă locală (pentru clădiri mari). trebuie să includă următorii paşi: Introducerea unui sistem de reglare în instalaţia de încălzire. Instalarea de robineţi termostataţi la calorifere. economiile de căldură vor fi departe de cifrele dorite. trebuie luată în considerare ca soluţie sursa de cogenerare sau centrala termică cu funcţionare pe biomasă. ceea ce conduce la pierderi de căldură mai mici. merge şi suta”.

Structuri neetaşe: pierderi de căldură importante şi punţi termice locale. Reglarea sistemului de încălzire la un gradient scăzut. Ferestre neetaşe: geamurile/ramele nu îndeplinesc cerinţele de transmisie a căldurii. pierderi la îmbinări Punţi termice masive la îmbinarea balcoanelor şi logiilor.23 Clădirile existente .probleme Pereţii exteriori nu îndeplinesc cerinţele standardului.K) Montarea ferestrelor în stratul izolant.punţi termice imense. Degradarea elementelelor de construcţie . Pierderi termice ridicate în sistemul de încălzire şi distribuţie. Instalarea de robineţi termostataţi la calorifere Izolarea conductelor de încălzire şi apă caldă cu izolaţie cu grosime de 200% din diametrul conductei.ruginirea îmbinărilor. randament scăzut.6 h-1. Izolarea subsolului (eventual a fundaţiilor) izolaţie de 10 . deteriorarea stratului impermeabil. Construcţia/starea acoperişurilor . . Etanşarea ferestrelor . Inlocuirea ferestrelor: utilizarea ferestrelor care să atingă valoarea Uw ≤ 0. Realizarea testului de etanşeitate: n50 <0. Eliminarea punţilor termice prin separarea construcţiei balcoanelor.8 W/(m2.20 cm. randament > 75%. Înlocuirea sursei de căldură cu una eficient energetic + utilizarea surselor de energie regenerabilă. Acestea ar trebui reproiectate ca structuri autoportante (dacă este posibil) / refacerea balcoanelor şi lodgiilor Izolarea acoperişului. Instalarea unui sistem ventilaţie mecanic controlată cu recuperarea căldurii. deteriorarea parţială a acoperişului. logiilor. Punţi termice imense. Aspecte cheie ale renovării clădirii Izolaţie de 18 . Pierderi termice ridicate prin ventilaţie.30 cm a pereţilor exteriori. Protecţie bună a faţadei: izolare faţadă / tencuire sau faţade ventilate. Amenajarea corespunzătoare a acoperişului. inclusiv a mansardei izolaţie între 20 şi 40 cm.

de exemplu: evoluţia preţului energiei electrice.Totuşi. Metodele de calcul lipsite de distorsiuni. în cazul în care creşterea anuală a preţurilor la energie sau a surselor de energie primară este de 5% într-un ciclu de viaţă de 40 de ani. asimilate ca beneficii) şi se preferă investiţii mici. Este uşor de comparat cu preţurile actuale şi viitoare la energie. care pot conduce la alegerea unui nivel sub-optim de reabilitare. Acest lucru ar putea conduce la economii mai mari. esenţiale pentru o retehnologizarea de înaltă calitate cu beneficii pe termen lung. calculul “investiţiei/kWh economisit din energia finală” este deseori utilizat în retehnologizări. prin urmare. modul de finanţare. alternativa cu cea mai scurtă rambursare poate să nu fie cea care generează cel mai mare profit. Renovările sunt în majoritate finanţate prin ipotecă sau împrumut şi. care să se recupereze repede.financiare. Premisele de elaborare a unei analize economico . dar probabil că nu se va întâmpla niciodată atât timp cât piaţa de energie va funcţiona.24 3. rata dobânzii. preţul ar fi de 8 ori mai mare. Ratele reale ale dobânzii ipotecare şi ratele reale ale inflaţiei trebuie incluse în calcule. Rate ale dobânzilor mult prea ridicate. Acest lucru este realizat prin înmulţirea investiţiei cu factorul corespunzător de anuitate care se bazează pe durate de viaţă şi rate ale dobânzii realiste. Distorsiuni care pot afecta calculul şi soluţiile acestora sunt următoarele: Calculele statice care nu iau în considerare rata dobânzii. Calculele analizei costbeneficiu induc astfel distorsiuni. . calculele economice fiind cele ce servesc la motivarea alegerii opţiunii de reabilitare a clădirii. Din acest motiv. Rezultatul calculului trebuie să fie uşor de comparat pentru investitor. Partea economică a renovării Costul total al lucrărilor de reabilitare şi eficienţa lor au cea mai mare importanţă pentru investitori. mai ales când este vorba de bunuri cum sunt clădirile cu o durată de viaţă de mai multe decenii. Acest lucru permite investitorului să-şi facă o idee referitoare la costul unui kWh economisit în momentul în care sunt aplicate măsurile de creştere eficienţei energetice a clădirii. fără a lua în considerare rata anuală a inflaţiei. Creşterea exponenţială a preţului la energie. În condiţiile în care se pune problema de recuperare a investiţiei (din economiile de cheltuieli cu energia. perioada de analiză. dar în acelaşi timp cu economii mai mici şi durată de viaţă mai scurtă. Investiţia de reabilitare pentru reparaţii trebuie extrasă din costurile de renovare aceste cheltuieli trebuie oricum efectuate. Metodele fixe de rambursare preferă cicluri de viaţă mai scurte cu economii mai reduse. etc influenţează luarea deciziei în a alege o variantă sau alta de reabilitare. pe care ar trebui să le plătească pentru energia “ne-economisită” în cazul în care renovarea nu a fost realizată. De exemplu. sunt prin urmare. cu scopul de a atinge cea mai scurtă perioadă de rambursare. metoda de calcul. Se calculează după cum urmează [Hermelink 2009]: Investiţia iniţială este recalculată în anuităţi egale pe perioada de viaţă a investiţiei măsurilor de eficienţă energetică. atât optimiste cât şi pesimiste. rata dobânzii trebuie să fie luată în calcul.

În acest moment. Calculul investiţiei pe kWh economisit poate fi efectuat fie pentru întreaga renovare.protecţie impotriva schimbărilor climatice. Independenţă sporită faţă de importul de energie şi preţuri. anuitatea este împărţită la economiile anuale de energie. Următoarele cifre indică preţul unui kWh economisit în urma aplicării măsurilor specifice (calcul realizat de PHI).confort termic sporit şi calitate mai bună a aerului. Beneficiile măsurilor de eficienţă energetică pot fi considerate ca avantaje sau valoare adăugată a construcţiei care. Toate acestea fac ca retehnologizarea să devină o investiţie interesantă pentru viitor. “investiţia pe kWh economisit al energiei finale” poate fi comparată cu preţul actual la energie sau cu orice preţ viitor presupus al investiţiei energetice. unde o casă cu un consum de energie foarte scăzut poate fi şi o bună asigurare pentru pensie.risc scăzut de sărăcie în cazul creşterii preţurilor la energie. Figura 20: Costul pe kWh economisit ale energiei finale pentru măsurile specifice (sursă PHI) Analiza de eficienţă trebuie să ţină seama de toate aspectele obţinute prin realizarea lucrărilor de renovare. Reducerea riscurilor . Efect asupra mediului . fie pentru măsuri specifice de eficienţă energetică.25 În final. Calitate mai bună a mediului interior . . Durată de viaţă mai mare a componentelor. în concordanţă cu un standard înalt al calităţii aerului interior. cu siguranţă nu poate fi ignorată: Valoare ridicată pe piaţă.

. este prin urmare esenţială pentru obţinerea efectului dorit. Din păcate. De asemenea. Procesul de luare a deciziei poate fi influenţat de diferite aspecte.această opţiune nu este încă suficientă deoarece nu toate cheltuielile suplimentare pentru măsurile de eficienţă energetică pot fi achitate prin chirii mai mari. din cadrul asociaţiei de locatari. Drepturile de proprietate. Procesul de renovare 4. din păcate gradului de motivare. există companii similare companiilor de construcţii care oferă împrumuturi cu rate avantajoase ale dobânzii pentru a acoperi costurile suplimentare legate de componenetele casei pasive. de obicei. persoane juridice. Tendinţa este de a aplica numai metodele parţiale de reabilitare (izolarea pereţilor exteriori. etc. Aceste costuri sunt apoi rambursate din economiile costurilor de operare. urmaţi de asociaţiile de locatari. Împrumuturi / ipoteci . sumei sau ratei dobânzii. În străinătate este o practică comună ca reconstrucţiile la standardele pasive să fie privilegiate. decizia trebuie să vină din partea proprietarului. deseori proprietarii nu primesc informaţii suficiente şi nici arhitecţii sau inginerii nu îi pot ajuta din moment ce nu cunosc tehnologia casei pasive. băncile din Cehia nu acordă o atenţie sporită nici calităţii măsurilor de economisire a energiei deja realizate şi nici ofertei de creditare.26 4.). Pentru proprietarul individual sau asociaţia mică de locatari este mai dificil să obţină suma corespunzătoare pentru finanţare. referitor la măsurile corespunzătoare şi beneficiile (explicate în secţiunile anterioare). statul / municipalitatea. asociaţia de locatari. Educarea. De asemenea. Băncile sau companiile de construcţii oferă cele mai scăzute rate ale dobânzii sau garantează o sumă mai mare pentru a acoperi eventualele costuri suplimentare legate de standard de casa pasivă sau casa eficient energetic. finanţare şi realizare. există legi legate de chiria locuinţelor (noncontribuabili. Din păcate.1. în continuare prezentându-se câteva soluţii : Cheltuieli suplimentare pentru modernizare incluse parţial în chirie . Ce tip de de proprietate este cel mai bun pentru modernizările complexe? In cele ce urmează se prezintă rezultatele unui studiu întocmit pentru Republica Cehă de către Institutul pentru Dezvoltare Teritorială ce indică faptul că cel mai mare grad de motivare îl au proprietarii individuali ai apartamentelor. dintre care cele mai importante sunt: Nivelul de informare a proprietarului cât şi a arhitectului. proprietarul unei unităţi individuale de apartament. atât a investitorului cât şi a arhitectului. deseori fără o continuitate logică. Drepturile de proprietate şi influenţa asupra procesului de luare a deciziei Există mai multe tipuri de drepturi de proprietate cu oportunităţi de luare a deciziei. combinată cu o durată sau calitate nesatisfăcătoare. Participarea locatarilor proprietarilor apartamentelor . înlocuire a ferestrelor.este cea mai comună sursă de finanţare pentru renovări. Procesul de luare a deciziei În vederea realizării renovării cu o înaltă eficienţă energetică şi cu un cost optim. Principala problemă constă în posibilitătile de finanţare. Proprietar poate fi: persoană fizică. Stadiul actual al retehnologizărilor nu corespunde. chiria la negru).

În principal. Cu toate acestea. acest lucru poate afecta realizarea procesului şi comportamentul locatarilor pe perioada utilizării şi a obţinerii economiei de energie. Prin urmare. Participarea locatarilor la procesul de luare a deciziei Identificarea nevoilor locatarilor sau proprietarilor şi adaptarea dorintelor de renovare la aceste nevoi este extrem de importantă deoarece. Acest lucru ajută la crearea grupurilor de lucru ale voluntarilor din rândul locatarilor prezenţi la prima întâlnire. Mai multe informaţii referitoare la schema de subvenţionare se pot găsi pe www. cel mai bun remediu este comunicarea efectivă cu locatarii încă de la începutul procesului de renovare. Numai asociaţiile de locatari puternice şi municipalităţile deţin capital suficient pentru a finanţa principala parte a măsurilor. să fie invitate organizaţii externe care să ajute la facilitarea întâlnirilor parţiale. în scopul unui consens sau unei decizii comune. Dacă locatarii nu se identifică cu schimbările propuse şi nu sunt informaţi corespunzător.zelenausporam. Acestea apar practic în toate cazurile şi. gradul de satisfacţie a locatarilor depinde de nivelul de acceptare a măsurilor. În trecut şi. Pentru a se asigura obiectivitatea întregului proces este posibil şi deseori de preferat. . acest lucru a fost cauzat de îndoiala locatarilor şi lipsa de informaţii referitor la beneficiile renovării.există o schemă de subvenţionare care susţine renovarea locuinţelor multifamiliale şi a blocurilor de locuinţe. Facilitarea întâlnirilor şi discuţiilor sunt un proces important care poate ajuta semnificativ comunicarea între locatari în cazul opiniilor de grup exprimate. să interpreteze chestionarele şi să aibă rolul de mediator şi supervisor în procesul de renovare. este nevoie de abilităţi profesionale care să rezolve situaţiile problematice. acest rol revine anumitor locatari. chestionare.27 Subvenţii . < 55 kWh/(m2a) nivelul de sprijin este de 42 €/m2. Cele mai utilizate metode de comunicare sunt: întâlniri/seminarii/conferinţe publice. din păcate şi în zilele noastre.cz . acest lucru stabileşte succesul moderizării. Capital propriu .este utilizat de multe ori pentru co-finanţarea împrumuturilor. În cazul absenţei facilitatorilor. iniţiază întâlnirile de informare sau alte acţiuni. interviuri. Aceştia vor avea rolul de "comunicatori" între locatari. posibilităţi de obţinere a unor răspunsuri autorizate pe parcursul realizării lucrărilor. Există două niveluri de susţinere pentru diferite nivele de randament energetic atinse ulterior renovării la momentul îndeplinirii cererii anuale de energie pentru încălzire în valoare de: < 30 kWh /(m2a) nivelul de sprijin este de 60 €/m2. la final locatarii vor fi cei care vor utiliza clădirea în viaţa de zi cu zi. dar imparţialitatea alegerii poate fi diferită. Este important ca locatarii să fie pregătiţi să se implice încă de la începutul etapei de planificare şi de la prima informare. Următoarele puncte pot ajuta la implicarea locatarilor. Identificarea nevoilor şi intereselor locatarilor poate avea mai multe forme. S-a întâmplat de câteva ori ca un grup de locatari să protesteze sau să se folosească de puterea legală împotriva procesului de renovare. informări periodice. acest lucru este neglijat. De asemenea.

dar şi individuale (unde decizia priveşte apartamentul personal al unui locatar). telefonice). . Deciziile sunt colective.note ale negocierilor asociaţiei de locatari. Pe de altă parte.locatarii trebuie să aibă acces la detaliile proiectului.informaţii în aviziere. sugestiile şi opiniile acestora trebuie tratate foarte serios. .procesul de participare nu va servi la manipularea sau utilizarea greşită şi trebuie să fie obiectiv. Al doilea nivel .scrisoare personală sau publică expediată prin poştă sau e-mail. intervine implicarea populaţiei. întrebările şi dorintele în planuri. .invitaţii.grupuri de lucru .jurnal intern.Consultanţa Dialogul între arhitect şi locatari poate avea următoarele forme: . Al treilea nivel . .chestionare (personale. Nivelul patru .pagină de web.workshop-uri Un aspect negativ al colaborarii constă într-un număr mic de locatari implicaţi. Posibilele forme de informare sunt: . Principii de bază ale participării locatarilor . votarea. de exemplu pentru tot blocul.mese rotunde .28 Locatarii se pot implica la diferite nivele. Prin urmare.interviuri personale. . . scrise. Moduri de implicare: de exemplu.toţi locatarii interesaţi de participare trebuie implicaţi. Cetăţenii îşi gestionează actualele probleme. îşi scriu plângerile. Primul nivel . . Moduri de implicare: . . nu este posibil ca toată lumea să se implice în proiectele mari. . .Colaborarea În această etapă. oameni îşi asumă responsabilitatea pentru decizia luată. cetăţenii sunt consideraţi experţi ai propriilor case şi ai mediului interior din apartamentul propriu.Informarea Informarea este esenţială pentru implicarea locatarilor în procesul de renovare. se depune un efort pentru a înfiinţa un cerc stabil de oameni dornici să participe.întâlniri/negocieri publice.modul de tratare a rezultatelor participării locatarilor trebuie stabili încă de la început. .Luarea deciziei în comun În acest proces. . Există un flux de informaţii venit de la constructor către locatari. La acest nivel.cererile locatarilor.excursii. .

chiar cu preţuri iniţiale mai ridicate. plafoane. mansarde. . . etc. Investitotul poate opta pentru utilizarea principiilor menţionate mai sus pentru creşterea eficienţei energetice.proiectarea izolaţiei corespunzătoare cu caracteristici termice ale construcţiei în conformitate cu recomandările casei pasive. referinţele renovărilor anterioare trebuie verificate de către investitor. . realizarea de primă-clasă şi calitatea (testul de etanşeitate. .2. . cu experienţă corespunzătoare şi garanţie a calităţii. Preţul mai ridicat al unui proiect poate fi justificat printr-un proiect mai detaliat. se pot solicita serviciile inspectorului de stat în construcţii din zonă.proiectarea ventilaţiei mecanice (sistem de ventilaţie corespunzător. . taxele şi penalizările. protecţie împotriva zgomotului şi a incendiilor.soluţia de eliminarea a punţilor termice din detaliile construcţiei (ex. În cazul în care există îndoieli referitoare la proiect. Numai o echipă de proiectare cu experienţă în tehnologia consumului scăzut de energie sau caselor pasive poate proiecta o soluţie pentru creşterea eficienţei energetice.3. dar este nevoie de cineva care să le poată implementa în proiectul clădirii. la un cost optim. de preferat. de un avocat.proiectarea anvelopei. care nu pot fi realizate de “amatori”. poate beneficia de economii substanţiale pe parcursul realizării.29 4. . verificat.Trebuie incluse garanţia. La realizarea măsurilor care necesită cooperarea locatarilor este necesar ca aceştia să fie informaţi corespunzător în ceea ce priveşte procesul. . majoritatea lucrărilor trebuie desfăşurate în decursul funcţionării normale a apartamentelor. gradul lucrărilor şi programul pentru a evita eventualele inconvenienţe şi plângeri. dar şi lucrări de construcţie de înaltă calitate. Selecţia societăţii de construcţii care poate să asigure partea de logistică pe şantier. termografia) sunt extrem de importante. Proiectul renovării clădirii trebuie să includă: . 4.reglarea sistemului de încălzire şi izolarea corespunzătoare a ţevilor (eventual înlocuirea sursei de căldură). . Toate lucrările trebuie realizate de societăţi calificate. .Contractul de muncă este important. etc. umbrirea pe perioada verii. Selectarea constructorului / faza de realizare Renovările complexe necesită nu numai o proiectare exactă. Compania de construcţii poate face o ofertă clară fără să crească bugetul pe parcursul lucrărilor.). cadrul. se poate oricând solicita inspecţia proiectului din partea organizaţiilor sau proiectanţilor externi.Informarea referitor la referinţele şi experienţa companiei de construcţii. Dacă există dubii referitor la calitatea companiei de construcţii.Compararea cotaţiilor de preţ între companii. Selectarea proiectantului Proiectul de calitate este o piatră la temelia unei renovări de înaltă calitate. . Proiectul complex şi detaliat.Menţionarea în contract a cererii de realizare a valorilor şi asigurarea calităţii corespunzătoare. În mod normal.calculul necesarului de energie în conformitate cu standardele naţionale şi calculele economice cost-benefit. reglare şi control). .). supervizarea. ferestre. iar calculul bugetului cu o listă cu un singur element este mult mai simplă. Prin urmare.optimizarea ferestrelor (tipul de geam.

se poate păstra temperatura presetată a camerei. Prin urmare. dar preţul este neavantajos în comparaţie cu posibilele economii. . care scad valoarea măsurilor de eficienţa energetică: . fie individual. suprafeţele interioare ale pereţilor. .Utilizarea ventilaţiei naturale prin intermediul ferestrelor. etc. Câteodată. Dacă este nevoie.stabilirea gradului corespunzător în funcţie de gradul de ocupare a apartamentului. În unele cazuri.30 4.). soluţia este să fie utilizate sistemul de umbrire împreună cu ferestrele închise şi ventilaţia mecanică cu derivaţia de vară. se poate monta un sistem automat de administrare a energiei cu dispozitive de consum.Neutilizarea robineţilor termostataţi ai caloriferelor pentru controlul temperaturii .4.acest lucru poate duce la supraîncălzirea interiorului şi la disconfortul utilizatorilor. locatarii au tendinţa să utilizeze ferestrele pentru a ventila camera. utilizarea sistemului de ventilaţie.Temperatură interioară prea ridicată . Utilizarea apartamentului renovat Pentru a atinge cifrele dorite de reducere a energiei. Aceste probleme menţionate mai sus apar.Pe perioada verii.Rata prea mare de schimbare a aerului (intensitatea ventilaţiei) poate cauza un aer interior mult prea uscat . . chiar dacă unitatea de ventilaţie funcţionează sau să reducă tempereatura din interior prin deschiderea ferestrelor în locul închiderii robinetului caloriferului. Se recomnadă întâlniri privind problemele de comportament al locatarilor şi soluţiile posibile. Principalele probleme ale comportamentului locatarilor. poate fi asigurată o monitorizare suplimentară (ex. de obicei în timpul primului an după renovare. Trebuie să existe posibilitatea ca locatarii să primească sfaturi viitoare. iar ferestrele sunt deschise pe timpul zilei .ulterior renovării. în locul utilizării ventilaţiei mecanice cu recuperare de căldură. Este recomandat să fie ţinut un curs de instruire pentru utilizarea sistemului. manualul utilizatorului care cuprinde şi întrebările frecvente trebuie întocmit de proiectant sau de organizaţii externe şi trebuie înmânat fiecărui utilizator la finalul procesului de renovare. Este foarte dificil să schimbi obiceiurile vechi. este foarte important comportamentul corespunzător al locatarilor. . temperatura camerei. elementele de umbrire nu sunt utilizate corespunzător. fie colectiv. mai ales în timpul iernii. deschiderea ferestrelor. sunt mai calde astfel încât temperatura camerei poate sa fie scăzută păstrându-se confortul termic. ferestrelor etc. ..

multiplicabil. SOLANOVA (Dunaújváros. iarna -15 ÷ -10°C 1975 2003 .energieinstitut. Exemple de bune practici de renovare Exemplele de succes şi înaltă calitate ale renovărilor provin.31 5. .. 7 etaje 42 2742 m2 Suprafaţă totală CONSUM DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE: ÎNAINTE DE RENOVARE: DUPA RENOVARE : PROPRIETAR : COSTUL MĂSURILOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI 213 [kWh/(m2a)] 40 [kWh/(m2a)] = economie 82% Asociaţie de proprietari 240 €/m2 + TVA Individual de către proprietarii apartamentelor.aarch. 20% din consumul de energie pentru încălzire şi apă caldă menajeră este asigurat din SRE (panouri solare).at/retrofit. Economia de energie pentru încălzire a fost de 82% în primul sezon de iarna. oraş Dunaújváros. multe dintre acestea sunt preluate din EU EI Education (http://ei-educatin.dk/). In continuare se prezintă câteva exemple ce constituie exemple pozitive şi merită urmate. Consumul total de energie pentru încălzire. iar după a doua iarnă economia a fost de 92%. din construcţia caselor şi ajută la multiplicarea viitoare. Exemple de „best practice” din 10 ţări ale UE se pot găsi la www.2005 Clădire rezidenţială. etaje Nr. înregistrat înainte de renovare de 213 kWh/(m2an) a scazut la 40 kWh/(m2an). apt Dunaújvárosi Viz-.90% Adresa Clima Anul construcţiei Perioda renovării Tip clădire / Nr. în special. iar după al doilea sezon a scăzut la 20 kWh/(m2an). cu ajutor financiar din partea Guvernului ungar şi al autorităţilor locale. Un exemplu negativ poate dăuna reputaţiei pentru o perioadă lungă de timp şi este greu de şters din memorie. Ungaria Continentală.Hőszolgáltató Kft. Hungary) Economie de energie: 82 . FINANŢAREA RENOVĂRII: Obiective şi rezultate Obiectivul a fost realizarea unui proiect pilot. Csatorna-.

Crearea unei zonei comune .8 – 2. ferestre cu vitraj triplu (2+1) cu obloane integrate. subsolului.0 W/(m2 K). în standard “low-energy”.Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii: . robineţi termostataţi 72 m 2 panouri solare – pentru a asigura 20% pentru încălzire şi apa caldă menajeră.Ventilaţie mecanic controlată cu recuperarea căldurii.1 W/(m2 K) Ventilaţie: Ventilaţie mecanic controlată cu recuperare de caldură. . el bazându-se pe trei strategii: .Budapest University of Technology and Economics .Etanşeitate.acoperiş verde. . Research (WZ III) .2 W/(m2 K) – in-built window Ventilaţie: Ventilaţie naturală Sistem de încălzire: Radiatoare – temperatura înalta 90/70°C După renovare Faţade izolate cu 16cm EPS U = 0. punţi termice mari Acoperiş U = 1. Etanşeitate: n 50 = aprox. .Geamuri cu trei foi de sticlă cu obloane integrate.Proiectare ce ţine cont de nevoile umane.19 W/(m2 K) Acoperiş izolat cu 30 cm XPS + acoperiş verde U = 0. . focalizat pe renovarea fondului existent de cladiri.32 În cadrul proiectului „ECO-BUILDING” finanţat de CE.11 W/(m2 K) Ferestre cu rame de plastic.Energy Centre Hungary . Center for Environmental Systems.3 /(m2 K) Ferestre cu rame de lemn UW = 3. . Succesul s-a datorat şi următoarelor instituţii implicate: University of Kassel. apropriat de standardul “casa pasiva”. ferestre neetanse Economie de energie şi monitorizare Consum total de energie pentru încălzire înainte de reabilitare: Consum total de energie pentru încălzire după reabilitare (după 1 iarnă): Consum total de energie pentru încălzire după reabilitare (după 2 ierni): 213 kWh/(m2an) 40 kWh/(m2an) 29 kWh/(m2an) . Rezultatul este un bun exemplu al unei renovări complete. SOLANOVA a constituit un exemplu de succes. .Asigurarea a 20% din consumul de energie pentru încălzire din SRE ( panouri solare). Comparaţie înainte / după renovare Înainte de renovare Faţade neizolate: U = 1. acoperişului . cu randament  80% Sistem de încălzire: Reducerea numărului de radiatoare – joasă temperatură 60/45°C. UW = 1.Optimizarea utilizării energiei solare. 1 h-1 Etanşeitate: n 50 = 7 – 12 h-1.Passive House Institute Conceptul renovării / caracteristici principale Izolarea faţadei.Satisfacerea cerinţelor proprietarilor. podului.

În cadrul sondajului de opinie au fost puse următoarele întrebări: . Una dintre problemele cu care SOLNOVA s-a confruntat a fost aceea că renovarea s-a facut în timp ce clădirea era locuită. Numai o bună informare (numeroase prezentări ale unor proiecte de succes similare din alte ţări. Una din concluziile acestui proiect a fost aceea că nu este posibil să concepi soluţii şi să proiectezi fără să implici şi locatarii. dar masurătorile au aratat că media temperaturii interioare în apartamente era de de 24. unde după un program stabilit de comun acord.1 % Neutru 32. în care locatarii sunt informaţi în detaliu cum se foloseşte sistemul de ventilare.Ce vă place cel mai mult pentru bloc ? .0 % Nemultumiti 16. precum şi sfaturi în cazul unor posibile probleme. Temperatura iarna Temperatura vara Foarte multumiti 13.7 % 8.0 % Foarte nemultumiti 8.Ce vă place cel mai mult în apartament? . În ciuda tuturor eforturilor de a se realiza o informare corectă este greu de schimbat comportamentul locatarilor. s-a realizat şi manualul utilizatorului. Astfel s-a trecut la o noua etapa în realizarea proiectului. Ca urmare a acestui fapt. partenerii din proiect şi locatarii din apartamente au fost prezenţi pentru a se informa despre modul de funcţionare al sistemului de ventilare.Ce aţi dori să schimbati în apartament ? Conceptia renovării a fost modificată. astfel ca în iarna următoare s-a înregistrat un real progres.7 °C. Acest lucru a determinat schimbări în concept. Rezultatul a fost creşterea gradului de mulţumire a locatarilor. După prima iarnă economiile de energie au fost mai mari decât cele preconizate. şi anume s-a creat o cameră demonstrativă. În cadrul proiectului s-au realizat numeroase analize tehnice şi un studiu socio-economic.5 % 2.4 % 27. Manualul conţine răspuns la cele mai frecvente întrebări care s-au pus în perioada anterioară. care s-a dovedit a fi foarte folositor. Tabelul de mai jos arată gradul de mulţumire al locatarilor apartamentelor din bloc.1 % 35. Nivelul de mulţumire este direct proporţional cu voinţa lor şi convingerea cu privire la corectitudinea modificărilor efectuate.Ce aţi dori să schimbaţi în bloc? . Pe timpul verii au apărut şi alte probleme: umbrirea în timpul zilei şi ventilarea pe timpul nopţii (suprarăcirea). Ca urmare. a avut loc o nouă instruire a locatarilor.2 % 27. Creşterea temperaturii interioare a aerului comparat cu cea de proiect de 20°C a determinat o creştere de 50% a consumului de energie. întâlniri) şi o bună colaborare cu locatarii apartamentelor au făcut ca acest proiect să fie un succes.1 % Se observa un procent aproape alarmant legat de gradul de nemulţumire pentru confortul termic pe perioada verii. . ţinând cont de rezultatul acestui sondaj. Surprinzător pentru managerii proiectului a fost nemulţumirea arătată de locatari pentru confortul din timpul verii. cu punerea accentului pe asigurarea confortului termic pe timpul verii.33 Concluzii / comunicarea cu locatarii apartamentelor Conceptul proiectului a fost precedat de un sondaj de opinie / preferinţe ale locatarilor apartamentelor.7 % Multumiti 29.

. gradul de implicare a locatarilor şi de know-how a fost mare. Costurile pentru următoarele proiecte de reabilitari se estimează a ajunge sub 200 Euro/m2 (fără TVA). Pentru perioada de returnare se evalueză preţul pe kWh economisit pe durata de viaţă pentru care s-a considerat reabilitarea.3 % 33.Bun exemplu pentru întreaga vecinătate. Preţul poate fi comparat cu preţul curent sau cu o valoare estimată.9 % 31. fiind cunoscut ca proiectele pilot sau primele proiecte au costuri mai ridicate.5 ct/kWh + TVA. aşa cum este ilustrat de figura alăturată.Un confort stabil atât în timpul verii cât şi al iernii. Acest lucru a avut ca efect o întârziere în luarea deciziei şi stabilirea preţului. . . Funcţie de economiile de energie realizate şi de durata de viaţă. Nivelul de satisfacere al locatarilor apartamentelor din SOLNOVA înainte (portocaliu) şi după reabilitare (verde).Beneficii legate de protecţia mediului înconjurator. a zgomotului. În final partea financiară a proiectului arată ce shimbări majore se pot realiza în limita a 240Euro/m2 (fără TVA). Acest lucru înseamnă că proiectul Solanova este o “afacere“.3 % 15.34 În acest caz. .Calitate superioară a aerului interior: lipsa prafului. fără a mai ţine cont şi de alte efecte pozitive asociate unei asemenea renovări: .1 % 12. obiceiurile de utilizator au fost planificate departe de a fi ideale.Oportunităţi pentru utilizarea surselor regenerabile de energie.6 până la 4.7 % Se observă că 65% dintre locatari sunt foarte multumiţi. Pâna când a avut loc procedura de selecţie (vara 2004) echipa de proiect nu a întâmpinat probleme în ce priveşte proiectarea şi optimizarea părţii tehnice. . .Eliminarea „mucegaiului ” . (Sursa Solanova Consorcium) Tabelul următor arată gradul de mulţumire faţă de temperatura interioară.Alimentare continuă cu aer proaspăt.1 % 30.4 % 65. ca urmare a reducerii dimensiunilor radiatoarelor sau chiar a renunţării la acestea. În final nivelul de satisfacţie al locatarilor a fost foarte ridicat. . limitele în care variază costurile kWh economisit variază de la 2.Mai mult spaţiu disponibil în camere. .O anumită siguranţă financiară a proprietarilor de apartamente vis a vis de evoluţia preţului energiei. Foarte nemultumiţi Nemultumiţi Neutru Multumiţi Foarte multumiţi Înainte de reabilitare 9. De la foarte nesatisfăcuţi. Această situaţie s-a schimbat când a fost practic imposibil să se găsească o companie de construcţii care să-şi arate disponibilitatea a de a pune în practică principiile practic necunoscute în Europa de Est cu un buget excluzând „prima de frică”. oricum.2 % După reabilitare 0% 0% 2. la foarte satisfăcuţi.

(Sursa Solanova Consorcium) .2002. (Sursa Solanova Consorcium) După renovarea de succes .2006.35 Stadiul clădirii înainte de renovare .

(Sorsa Solanova Consorcium) Colectorii solari protejează intrările şi în acelaşi timp asigură 20% din necesarul de încălzire şi apă caldă menajeră.36 Unitate de ventilaţie pe tavanul holului unui apartament. Aceasta a fost acoperită cu tavan fals. (Sursa Solanova Consorcium) .

Datorită stării acestor clădiri proiectul a cuprins o renovare majoră cu componente de Casă Pasivă. Criteriul a fost de a folosi utilităţile Casei pasive pentru a asigura cea mai mare parte a necesarului de energie pentru încălzire (prin intermediul aerului introdus de sistemul de ventilare). PHI Darmstadt 1000 €/m2 Bugetul Primăriei Frankfurt am Main Obiective şi rezultate Studiul a arătat că această clădire necesită urgent o izolare termică. 54 din Frankfurt au fost construite în 1950. Acest lucru nu a fost însă posibil pentru apartamentele de la parter. iarna -15 ÷ -10°C 1950 2005 Clădire rezidenţială din cărămidă/ 4 etaje / acoperiş de lemn 54 3850 m2 290 [kWh/(m2a)] 17 [kWh/(m2a)] = economie 95% ABG Frankfurt Holding GmbH faktor10 GmbH. Clădirile amplasate în Tevesstrasse de la nr. . a fost 17 kWh/(m2an) comparativ cu cel dinainte de renovare de 290 kWh/(m2an). De altfel există un numar mare de clădiri date în folosinţă în perioada 1950 1970.37 CLĂDIRE DE APARTAMENTE TEVESSTRASSE (Frankfurt am Main. 36 la nr. care se afla într-o stare proastă şi care necesită o modernizare majoră. Germania Continentală. care au fost echipate cu radiatoare mici. etaje: Nr apt: Suprafaţă totală: Consum de energie pentru încălzire: Înainte de renovare: După renovare: Proprietar / Constructor: Arhitect: Costul măsurilor de economisire a energiei Finanţarea renovării: Tevesstrasse. pentru a acoperi efectele produse de punţi. Germania) Economie de energie: 95% Adresa Clima Anul construirii: Perioda renovării Tip cladire / Nr. Structurile realizate între 1949 şi 1968 sunt în mare parte responsabile 30% consumul de energie pentru încălzire în clădirile rezidenţiale din Germania. Necesarul total de energie pentru încălzire după renovare. calculat conform PHPP. Frankfurt am Main.

47 W/(m2K) 400 mm izolare cu celuloză U = 0. cuplată cu polistiren sau vată minerală.rame de lemn cu un singur geam / rame de rame de plastic din anii `70.38 Conceptul renovării / caracteristici principale . nu a fost posibil. încălzire centralizat cu gaz Economie de energie şi monitorizare Consum total de energie pentru încălzire înainte de reabilitare: Consum total de energie pentru încălzire după reabilitare: 290 kWh/(m2a) 17 kWh/(m2a) Concluzii Eliminarea completă a punţilor termice la interiorul şi la exteriorul subsolului. Umediu ferestre UW = 2. Uperete = 0.2 W/(m2K) Ventilaţie Ventilaţie naturală prin ferestre Sistem de încălzire: Radiatoare. cu randament  85%.47 W/(m2K) Placă peste subsol: U = 1. adiţional radiatoare mici pentru apartamentele de la parter.6 W/(m2K) g=50% UW = 0. necesarul de energie . U=0. . .Ferestre de înaltă eficienţă / geamuri cu trei foi de sticlă cu obloane integrate.47 W/(m2K) Acoperiş: U U = 1.87 W/(m2K) Ventilaţie Ventilaţie mecanic controlată cu recuperare de caldură. sistem descentralizat. pivniţei şi a acoperişului .11 W/(m2K) Pentru a economisi spaţiu stratul de izolaţie a fost montat pe partea inferioară (80 mm de panouri de spumă PU) şi partea superioară (50mm de panouri spumă PU) a plafonului subsol.Eliminarea maximă a punţilor termice.45 m2 panouri solare pentru apa caldă pentru încălzire. de la montajul ferestrelor) nu au putut fi evitate din motive structurale sau de arhitectură.177 W/(m2K) Ferestre standard casă pasivă cu triplu vitraj Ug = 0.12 W/(m2K) La nivelul aticului nou construit.093 W/(m2K) Faţade neizolate: Valoarea medie U a anvelopei clădirii U = 1. Ferestre. sistem descentralizat Sistem de încălzire: Aer cald introdus prin sistemul de ventilaţie mecanic controlată.Ventilaţie mecanic controlată cu recuperarea căldurii cu randamentul recuperarii > 75 % . aşa cum cere criteriul Casa pasivă. Neputând optimiza toate punţile termice. Alte punţi termice (de la ancorarea balcoanelor. Comparaţie înainte / după renovare Înainte de renovare După renovare S-au folosit 2 sisteme diferite: pe pereţii masivi s -a realizat o izolare cu polistiren EIFS de 200 sau 260mm. un sistem de construcţie uşoară de lemn cu izolaţie între stâlpi. Uperete=0.Izolarea faţadei.

ar fi dus la economii suplimentare de până la 0. Conductele în cadrul proiectului Tevesstrasse au fost izolate cu 50 mm izolaţie cauciuc butilic pentru ţevi rotunde şi cu 50 mm izolaţie celuloză pentru conductele rectangulare. diferitele variante fiind comparate astfel încat instalaţia să fie cât mai eficientă şi din punct de vedere economic.5 h-1. Aceste fluxuri de căldură sunt luate în considerare în balanţa energetică. s-a realizat o etanşeitate medie n50 = 0. Diferenţa principală între clădirile renovate şi casele pasive noi. Punţile termice au fost calculate pentru toate îmbinările critice. izolarea sa nu se poate face aşa cum o cere standardul de casă pasivă.47 h-1. Pentru a limita efectele nedorite ale punţilor termice s-au instalat radiatoare mici în apartamentele de la parter. . acest lucru ar fi condus la un necesar de încălzire suplimentar de 0. Calculele efectuate cu programul PHPP s-au refăcut pe parcursul procesului de proiectare.8 kWh / (m2an). Unităţile de ventilaţie sunt amplasate local (pentru toate apartamentele) Elementele sistemului de ventilaţie sunt instalate local în toate apartamentele.3 h-1. În cazul în care. Pentru o clădire de mici dimensiuni. În cadrul acestui proiect. Deoarece placa peste subsol este foarte jos. Dacă. etanşeitatea la aer ar fi putut fi îmbunătăţită pentru a n50=0. este o izolare necorespunzătoare a plăcii peste subsol. există fluxuri semnificative de căldură de la baie şi bucătărie care preîncălzesc aerul exterior rece. O astfel de cerere suplimentară pentru încălzire nu ar fi putut fi făcută la un cost rezonabil.6 h-1.39 pentru încălzire a crescut cu 2 kWh/(m2an).5 kWh / (m2an). Un n50 = 1.6 kWh / (m2an). s-ar fi realizat o etanşeitate la aer de numai n50 = 0. oferind în mod eficient 100 mm de izolare. ar fi însemnat un necesar de încălzire suplimentară de 4. Aceste conducte de aer rece trebuie să fie bine izolate şi protejate împotriva condensului. Astfel. efectele punţilor termice ar fi avut alt impact. astfel eficienţa de recuperare a căldurii a devenit 75%. în conformitate cu PHPP. În acest caz producatorul declară un randament de 85%. Randamentul global al recuperării de caldură are de asemenea o influenţă majoră asupra balanţei clădirii. ceea ce raportat la dimensiunile clădirii este o valoare mică. pentru altfel de modernizare de clădire.

40 Clădire rezidenţială în Frankfurt/Tevesstrasse înainte (stânga) şi după renovare (dreapta). (Sursa Centrum pasivního domu) Priza de aer proaspăt şi evacuarea aerului uzat. (Sursa Centrum pasivního domu) . (Sursa Faktor 10 GmbH) Balcoanele sunt ancorate local pe pereţii exteriori. (Sursa Centrum pasivního domu) Apa caldă pentru încălzirea aerului de alimentare.

41 Unitatea de ventilaţie instalată în baie (Sursa Centrum pasivního domu) Unitate de ventilaţie cu recuperatorul de caldură (Sursa Centrum pasivního domu) .

80] Ferestre Instalatii Arzator cu gaze cu randament ridicat Ventilatie mecanica cu recuperator de caldura pentru fiecare camera GERMANIA Inainte de renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] [0. depozitare de apă caldă în rezervoare de 250 kW Sistem PV de 140mp (18 kWp.97] [2.75] [0.42 AUSTRIA Inainte de renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] Pereti exteriori Pardoseala podului Plafon subsol Ferestre Instalatii Arzator cu gaze [0.1] Un singur geam Instalatii Cazan individual de caldura si DHW cu eficienta convenabila Ventilatie naturala Dupa renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] [0.65] Înainte de renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 198 kWh/m2an (PHPP) După renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 15 kWh/m2an (PHPP) Economie de energie: 93% Dupa renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] [0.000 kWh/a) Temperatură scazută la încălzire (schimbător de căldură din apă în aer) Ventilaţie echilibrată cu recuperare de căldură 85% eficienţă Înainte de renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 250 kWh/m2an (PHPP) După renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 15 kWh/m2an (PHPP) Economie de energie: 94% . 18.11] Pardoseala podului [0.175] Izolarea tavanului pivniţei (la parter) [0.63] Izolarea tavanului (6 cm vată minerală) Parter neizolat Fatade neizolate [5.19] Plafon subsol [0.13] Pereti exteriori [0.47] [1.114] Izolarea mansardei (tavanului) [0.19] Izolarea faţadelor Triplu vitraj [0.83] si rame Eliminarea punţilor termice (balcoane separate de construcţia principală şi extinse) Eliminarea şemineelor obişnuite Instalatii Sistem CHP pe bloc 43 kW-75 kW.

7Wm2K ( tripluvitraj).43 DANEMARCA (OESTERBRO) Înainte de renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 125 kWh/m2an (PHPP) După renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 61 kWh/m2an (PHPP) Economie de energie: 51% Înainte de renovare Ferestre cu U=4. ABB Costurile lucrărilor de modernizare: 1. . Reabiltarea a avut loc între 1994 -1995. . est şi sud a acoperişului). 200 mm grosime izolaţie (faţadă: vată minerală bazaltică/ pod. cu 76 de apartamente ce însumează 9896 m2.Panouri fotovoltaice (178 m2 cu izolare Okalux) ce produc anual 18690 kWh.Sistem inteligent de monitorizare a energiei cu CTS. vată minerala de sticlă). .78 mil. construit în 1926. Acest proiect este cel mai important proiect de reabilitare utilizând panouri fotovoltaice. Proprietari: Danish Housing Association.Sistem de ventilare cu recuperare de căldură pe fiecare apartament.24 W/m2K Consum total pentru încălzire: 61Wh/m2 Cu sistem de ventilaţie cu recuperarea căldurii Acest proiect a constat în reabilitarea unui bloc de locuinţe de 5 etaje. . .Euro Finanţare: Programul Thermie al UE.Panouri solare pentru preparare acm (238m2 pe parte de vest.05 W/m2K Consum total pentru încălzire:125kWh/m 2 Fără sistem de ventilaţie După renovare Ferestre cu U=1. Danish Energy Authority Conceptul renovării: . .Izolarea pereţilor şi a podului. din care 105 kWh/(m2an) contribuţie pentru sistemul de ventilare.Ferestre super performante Rationel Windows cu U=0.

.org/buildings/Report_EconomicsOfRetrofit_final. 13th International Passive House Conference 2009 . J. Einsatz von Passivhaustechnologien bei der AltbauModernisierung. Brno.energieinstitut.solanova. Hochwärmegedämmte Dachkonstruktionen. Darmstadt www. Conference proceedings International Conference on Passive Houses 2000 2007. PEPER.org www.info www. Passivhaus Institut. Passivhaus Institut. R. W.: Scientific monitoring of the Tevesstarsse Passive House renovation in Frankfurt a. W.pdf [6] [7] [8] [9] [10] KAUFMANN. 2003 FEIST. 24.. S. Brno Kolektiv autorů: Tagungband Internationale Passivhaus Tagung 2000 2007. Centrum pasivního domu .eceee.2007. FEIST.: Report “Economics of retrofit” available on http://www. W.: Protokollband Nr. Darmstadt. Darmstadt.zukunft-haus. A. 29. Passivhaus Institut. ERA. PFLUGER.. 2005 Kolektiv autorů: Sborník z mezinárodní konference Pasivní domy 2005 . 2006 FEIST.: Regenerace panelových domů Krok za krokem. B. Bibliografie [1] [2] [3] [4] [5] DRÁPALOVÁ.44 6.at/Retrofit/ HERMELINK.: Protokollband Nr.M..

anastasiu@ispe. Tel: +386 2 333 1302 Institút pre energeticky pasívne domy IEPD www. E-mail: peter.se Contact: Kaisa Svennberg. E-mail: wouter. E-mail: miscevic@arhitekt.cz Contact: Juraj Hazucha.mra.uk. E-mail: juraj. E-mail: wolfgangfeist@googlemail.be Contact: Wouter Hilderson. Tel: +49 6151 826990 Arhitektonski Fakultet SveučiliŠta u Zagrebu (University of Zagreb.hazucha@pasivnidomy.igpassivhaus. Tel: +420 511 111 813 Passivhauskreis Rosenheim Traunstein e.at.de Contact: Wolfgang Feist. E-mail: gerhard.ro Contact: Adriana Milandru. www. Tel: +40212061002 Madalina Anastasiu.ispe.Austrian Society for Environment and Technology ÖGUT Project coordination www.de.passiefhuisplatform. E-mail: lubica.hilderson@passiefhuisplatform. E-mail: adriana.ro.co.at.ekart@mra.sk Contact: Lubica Simkovicova.passivhauskreis.bayer@oegut.iepd. E-mail: freundorfer@passivhauskreis. Tel: +385 1 4639394 Institutul de studii si proiectari energetice ISPE www.oegut.ro.unizg.aecb.pasivnidomy.si Contact: Peter Ekart. Tel: +32 3 235 02 81 Centrum pasivního domu CPD www.net Contact: Eric Parks.lang@gmx.passiv. Tel: +49 8033 304098 Passivhaus Institut Darmstadt PHI (Cooperation partner) www. E-mail: madalina. E-mail: kaisa.at Contact: Gerhard Bayer.svennberg@ivl. Tel: +40212061004 IVL Swedish Environmental Research Institute Ltd.hr/homepage Contact: Ljubomir Miscevic.at Contact: Günter Lang. Tel: +44 1759 360614 . Tel: +43 650 900 20 40 Passiefhuis-Platform vzw Belgium PHP www.milandru@ispe.sk. E-mail: guenter.com. Tel: +421 2 6428 6649 Association for Environment Conscious Building AECB www.be. Faculty of Architecture) www.hr.de Contact: Franz Freundorfer.cz.se.si. Tel: +43 1 5136393 16 Interessensgemeinschaft Passivhaus Österreich www.simkovicova@iepd.V PHK www.ivl. E-mail: eric@ericparks. Tel: +46 31 725 62 40 Mariborska razvojna agencija MRA (Maribor Development Agency) www.

Parteneriatul proiectului PASS-NET www. fax: 021 210 1255.Secţia Studii Finanţare Proiecte tel: 021 2061326.ro .net Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Devizia Energie şi Mediu .pass-net. email: sfp@ispe.