Multimetrul digital

Studiul aparatelor de m sur este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate m sura pe cale electric aproape orice m rime electric sau neelectric . Pentru a putea efectua o m sur toare se stabile te o metod de m surare i se utilizeaz un mijloc de m surare, adic un aparat de m surat. Aparatele de m sur pot fi clasificate, având în vedere urm toarele criterii:  modul de afi are al rezultatului m sur rii - aparate analogice - aparate digitale (numerice) Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua).  Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5«10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare; - posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor; - posibilitatea automatizarii procesului de masurare; -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;

prelucrarea specific a acestora i afi area sub o form numeric .masurari de precizie in laborator.  Datorita performantelor sunt utilizate la: .masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator.cost ridicat..masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta. .complexitate mare. Principiul de func ionare al unui aparat digital de m surare const în transformarea m rimii de m surat cu varia ie continu în timp. Opera ia de prelucrare numeric cuprinde urm toarele etape: . .masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial. în semnale digitale. . informa ia fiind reprezentat prin prezen a unuia sau a altuia din cele 2 nivele.masurari in procesele industrial de automatizare. . . . Convertorul analog digital transform un semnal analogic într-unul digital.  Dezavantaje: . ³0´ i ³1´.posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele.

consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat. care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. decodate.reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 ± A1). Ea seface atat in timp. y Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte.eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. y Masurarea directa. y Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice. y Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment). y Discretizarea-este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte.afi area. cat si in nivel (amplitudine). y Rezolutia aparatului. impulsuri ce sunt codate. treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. y Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. 0V i 5V). care reprezint opera ia de prezentare a rezultatului sub form de cifre.. . care reprezint opera ia de asociere a unor valori numerice la cuantele ob inute (codificarea binar opereaz cu nivelele ³0´ i ³1´. . y Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive.codificarea. care reprezint opera ia de divizare a semnalului în ³cuante´ (cantit i egale. masurarea efectandu-se la anumite intervale de timp. -eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului. iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. de o anumit valoare). cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. . numarate. Este o caracteristica metrologica a paratelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. Prin . care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua.cuantificarea semnalului.

. .numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima.Circuitul de intrare. y Masurarea mixta.Blocul de comanda. . sau binar-zecimal in sistem zecimal. pentru marimi de masurat mici. . . .Decodorul. . adica transforma rezultatul masurarii din binar. sensibilitate mare. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare.este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa.decodifica rezultatul masurarii. -atenuator pentru marimi de masurat prea mari.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. precizie ridicata. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale commune conectate intre ele . intensitate a curentului.Convertorul analog-digital ( CAD ) ± transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.Blocul de alimentare.El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: -amplificator cu mai multe etaje. temperatura.aceasta metoda se masoara timpul si frecventa.consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive.afiseaza numeric rezultatul masurarii. y Masurarea prin compensare. -redresor cand marimea de masurat este alternativa. Masurarea directa a altor marimi (tensiune.alimenteaza celelalte blocuri functionale.Dispozitivul de afisare.Numaratorul. presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. .

Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare.Circuitul SAU. putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior.Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice. . Sunt realizate pe baza functiilor logice. . Este circuitul SAU negat. fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0.Circuitul NU (circuit inversor ) ± are o singura intrare si o singura iesire. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. Circuitul basculant este un dispozitiv electronic. . putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens. .Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD. .Circuitul SI (produs logic) ± este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. .Prin legarea in cascada a ³n´ celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. Decodorul Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul. si ca element de memorie.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls. Este folosit ca element de comutatie.Numaratorul este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare).Ex: numerator binar cu 4 celule. cu doua stari distinct. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1.Circuite logice ± sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1. . Pentru a decodifica din binaryzecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare sis a aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. -Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil.Nu (nici) ± este un circuit SAu combinat cu un inversor cu mai multe intrari.Circuitul SI-NU (numai) ± este un circuit SI combinmat cu un inversor.Circuitul SAU (suma logica) ± este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. . ambele stabile.

În cadrul laboratoarelor.dispozitive de afisare cu dide electroluminiscente (LED-uri).tensiune de alimentare mica (cativa volti). galben.dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). y Tuburile Nixie ± sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod. .Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. Tipul m rimii electrice care urmeaz a fi m surate se selecteaz din comutatorul 1 .Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea. Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea.cost redus Mutimetrul digital poate m sura mai multe tipuri de m rimi electrice. Sunt asezati unul in fata celuluilalt. care delimiteaz tipul m rimii electrice m surate.In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori( rosu. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul. .Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: . . Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: .consum de energie foarte mic.sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. .Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe sec iuni. y Cristale lichide ± sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi. curg precum lichidele si au structura precum cristalele.Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. acest aparat se va utilliza pentru m surarea: y valorii rezisten elor ± în acest caz aparatul se utilizeaz ca ohmetru. y valorii tensiunilor continue ± în acest caz aparatul se utilizeaz ca voltmetru. Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucr rilor de laborator este prezentat în Figura 1. .Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6 m-25 m. În cadrul fiec rei sec iuni . y Diode electroluminiscente (LED). portocaliu).dimensiuni reduse.dispozitive de afisare cu cristale lichide.

valoarea rezisten ei este indicat în kiloohmi. în cazul în care valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele). Procedeul se repet pân când valoarea indicat pe ecran este suficient de precis (con ine zecimale). 3. 200k). a. pe gamele indicate cu litera k. . se cite te valoarea rezisten ei pe ecranul aparatului. 4. M rimea electric vizat se m soar introducând în circuit testerele aparatului (a a cum se va preciza mai jos). M surarea rezisten elor se realizeaz astfel: 1. se aplic testerele aparatului. se scoate rezistorul din circuit. pe gamele indicate numai cu valori numerice (f r alte litere). valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de m sur selectat : a. 5. punctul indic virgula. fiecare pe câte un terminal al rezistorului. conectate la bornele acestuia: testerul ro u la borna ³+´. indicat prin valoarea 2000k. b. comutatorul aparatului trebuie pozi ionat în dreptul gamei de m sur maxime. În cadrul valorii afi ate.sunt indicate mai multe valori numerice ± acestea se numesc game de m sur . iar testerul negru la borna ³-´. Valoarea m rimii electrice m surate este precizat pe ecranul aparatului. valoarea rezisten ei este indicat în ohmi. se selecteaz din comutatorul 1 gama de m sur de valoare imediat inferioar (de exemplu. din sec iunea indicat prin simbolul Ÿ sau prin textul Ohm. 2.

Procedeul se repet pân când valoarea indicat pe ecran este suficient de precis (con ine zecimale). 2. se cite te valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului. M surarea tensiunilor contiue se realizeaz astfel: 1. se selecteaz din comutatorul 1 gama de m sur de valoare imediat inferioar (de exemplu. se va indica de fiecare dat modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit).b. . 200). comutatorul aparatului trebuie pozi ionat în dreptul gamei de m sur maxime. din sec iunea indicat prin simbolul V= sau prin textul DCV. se aplic testerele aparatului. 3. în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se m soar tensiunea. indicat prin valoarea 1000. cu testerul conectat la borna ³+´ a aparatului (testerul ro u) la poten ialul superior al tensiunii m surate i cu testerul conectat la borna ³-´ a aparatului (testerul negru) la poten ialul inferior a tensiunii m surate (în cadrul laboratoarelor. în cazul în care valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele).

4. . . Bineîn eles. valoarea rezisten ei este indicat în milivol i. 95H90. . rezultatele ob inute în m sur tori sunt în majoritatea cazurilor direct propor ionale cu complexitatea montajului i acurate ea execu iei. 11C90). peste 300mA în curent continuu. . 4. . Frecven metru digital de 1MHz Pentru lucrul în joas frecven .T. în majoritatea cazurilor cu 6. fie confec ionat dup s chema general .divizoare de intrare. pe gamele indicate numai cu valori numerice (f r alte litere).folosirea circuitelor CMOS de fabrica ie indigen. de multe ori se dove te util folosirea unui frecven metru. fie industrial. Afi area se face.baz de timp cu cuar .posibilitatea înlocuiri prin circuite TTL sau HCT în cazul în care se dore te extinderea gamei de frecven e m surabile. Montajul propus spre realizare întrune te câteva caracteristici notabile: .afi area pe numai 4 cifre a informa iei utile. Consumul de energie este deobicei.volum fizic redus. b. valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de m sur selectat : a. în cazul celor ÄHOME MADE´. 7 sau 8 cifre. Dup cum se observ în schema principal se disting ase blocuri principale: . ajungând la valori impresionante la variantele T. pe gamele indicate cu litera m. Desigur uni oamenii posed un asemenea aparat.L. .consum redus de energie. valoarea rezisten ei este indicat în vol i. cu 8 cifre i diverse divizoare la intrare (de ex.

I. Dup acest divizor.I. Semnalul de intrare este format cu ajutorul por ilor NAND 1 i 2. un al doilea monostabil a c rei ie ire furnizeaz impulsul necesar la intrarea RST. respectiv 74LS132. la ie ire se va face o nou divizare cu .alimentare cu energie. tip 74HC132. a c rei ie ire atac blocul de num rare-afi are. Elementul original al acestui montaj îl întâlnim în mod de num rare-afi are i este reprezentat de C. Pentru a ob ine semnalul util de 1 Hz pentru ac ionarea corect a modului de num rare se mai face înc o divizare cu 2 prin intermediul a ½ 490 circuit TTL divizor cu 2 i 5. Acaest capsul DIL16.2. Urmeaz o prim divizare cu 5 necesar pentru corelarea bazei de timp (1s) cu perioada electiv de m surare efectiv a semnalului precum i furnizarea semnalelor RST i LE. Paralel se declan eaz un prim monostabil cuprins în C. este de fapt o reproducere a unui celebru cip Na ional Semiconductor. al c rui impuls de ie ire este furnizat blocului de num rare la intrare LE.I.modul de num rare-afi are. precum i un ir de 14 divizoare binare. . La pinul 3 al C. Cronograma asociat func ion ri corecte a frecven metrului descris pân în acest moment se poate observa în fig. . 4060 se va ob ine o divizare cu 214 un semnal de 2 Hz. totodat . Acesta con ine un oscilator. y Realizare practic Baza de timp este construit cu ajutorul unui alt circuit CMOS. respectiv 4060.4098 (4528). cei ce posed . . produs la ÄMicroelectrica´. pentru acest loc s-a preferat varianta TTL. bineîn eles.. comandând. pot folosi. notat 74C925. circuite CMOS rapide.-MMC22925. În cazul acestui montaj am folosit un cuar de 32768 Hz (214).formatoarele semnalului de intrare. cu precizia i stabilitatea cuar ului.circuite ce furnizeaz semnale LE (latch) i RST (reset). Semnalul furnizat la ie itrea lui 490 (1 Hz) comand poarta construit cu D1 i D2.

9 KHz. Înfunc ie de pozi ia întreruptorului I ce comand în c.99 KHz i 0 la 999. Sursa de alimentare de +5V prezint probleme deosebite. devenit o variant portabil . Rezult deci de altfel c orce alt frecven superioar acestei valori trebuie s sufere o divizare convenabil pentru a putea fi citit . elementul original al montajului este C. imprimate. HCT) ce îmbin freccven a de lucru gen TTL-Ls. 40-60 MHz cu consum mic al CMOS-urilor (1. Deci. Cele dou semnale :5 i :50 ajung printr-un comutator electronic cu patru por i NAND la intrare de num rare CLK. Tensiunea de func ionare optim (+5V) convine i pentru cazul folosirii unor divizoare TTL (74LS90 de exemplu) sau chiar ECL (10131 sau 95H90). la 1-2mA pe segment. consumul poate sc dea la numai 20-25mA. Solu ia optim ar reprezenta-o familia CMOS rapid (HC. deoarece acestea au o alimentare de 5V i o func ionare corect de cca 3 MHz. acesta poate m sura i afi a pân la 1 MHz frecven a de intrare. deci cu un regim mediu de cca 35mA.5mW) i tensiunea redus de lucru (+5V). având în vedere c afi area LED cu cel mai Ägurmand´ regim în curent se face cu multiplexare. vom ob ine dou game de m surare a frecven elor: 0 la 99. MMC22925. . precum i în cadrul unui complet de m sur tori electronice ar face improprie poate desf urarea unui anumite forme sau suprafe e.I. Prin folosirea în exclusivitate a circuitelor HC i a afi elor cu mare randament luminos. În concluzie circuitele folosite depind doar de zestrea fiec rui constructor. deoarece posibilit ile multiple de adapatare la piesele disponibile. Nu recomand m folosirea pe post de prime divizoare a capsulelor CMOS normale. În schema electric de baz prezentat au figurat varianta cea mai acceptabil . cu condi ia esen ial de a fi de tipul CATOD COMUN. Se pot folosi afi oare cu 7 segmente din produc ia ÄMicroeletrica´ sau tip VQE. consumul total va atinge 100mA în cele mai nefavorabile condi ii. conform datelor (1). via D1.10. Nu vom da o anume sugestie pentru cablaje. folosind TTL-LS i CMOS normal. Dup cum am ar tat.c. comutatorul.