CAPITOLUL I

INTRODUCERE
1.1 Obiectivul lucrării
Studiul asupra performanţelor funcţionale asupra mecanismelor de direcţie acţionate electric. Ştandul este folosit pentru studiul cinematic al transmisiilor cu roţi dinţate. Se urmăreşte determinarea experimentală a vitezei de deplasare între două puncte, precizia de deplasare şi poziţionarea. Prezenţa senzorilor facilitează schimbarea vitezei de deplasare a curelei şi oprirea mesei deplasabile într-un anumit punct. Rezultatele obţinute sunt comparate ulterior cu cele teoretice. Automatizarea se referă la posibilitatea modificării vitezei curelei între anumite puncte şi prin acest sistem se poate realiza o deplasare cu viteză variabilă. Comanda pentru modificarea turaţie sistemului de acţionare este dată de un sistem de automatizare, care transmite motorului electric efectuarea unor mişcări de lucru necesare sistemului de transmitere a mişcării de direcţie printr-o curea dinţată. Am ales această temă pentru a arăta funcţionalitatea transmisiei printr-o curea dinţată comandată de o instalaţie electrică de automatizare, mişcarea indicatorului fiind urmărită de trei senzori inductivi între punctele A-B (apropiere rapidă), B-C (mişcare tehnologică) şi C-A (retragere rapidă). Ştandul care simulează această mişcare este format din următoarele părţi:
- Actuatorul - format din motorul electric cu game de turaţii între 60 - 80 rot/min, puterea

motorului fiind de 0.2 kw- in curent continuu la a tensiune de alimentare de 12 V. Reductorul mecanic fiind compus din melc, roata melcată, cuplajul electric si transmisia cu curea dinţată.

- Partea de comandă – formată din senzori inductivi , surse de alimentare pentru motor ,

punte redresoare, siguranţe automate, patru relee intermediare, două butoane de start şi un buton de stop.
1.2

Transportoare cu curea dinţată

a)Destinaţie: Sunt destinate pentru transportul încărcăturilor în vrac şi bucată cu bucată în plan orizontal, în plan înclinat şi uneori chiar şi în plan vertical. În funcţie de construcţia podinei se deosebesc:
- Transportoare cu plăci,

- Transportoare cu raclete, - Transportoare cu balansiere, - Transportoare cu poliţe, - Transportoare cu cupe, - Transportoare suspendate (cu sau fără cărucioare). Avantajele transportoarelor cu curele dinţate sunt: - Permite transportul pe distanţe mari, - Mişcarea se transmite sincron, - Vitezele unghiulare ale roţilor sunt constante şi ridicate, - Randament mare al transmisiei, - Pretensionare mică la montaj, deci o solicitare mică a arborilor şi reazemelor, - Permite transportul încărcăturilor fragile datorită faptului că amortizează şocurile şi vibraţiile, - Funcţionează fără zgomot, - Costurile de fabricaţie sunt reduse, - Necesită precizie de execuţie şi montaj reduse, etc. Dezavantaje: - Dimensiuni de gabarit mari,

- Tehnologie de execuţie ridicată,
- Necesitatea unor dispozitive de întindere ale curelei,

CAPITOLUL II
TRANSMISII PRIN CURELE
2.1 Caracterizare. Domenii de folosire

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul unui element flexibil, fără sfârşit, numit curea. Transmiterea mişcării se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate). Transmiterea sarcinii se realizează prin intermediul frecării care ia naştere între suprafeţele în contact ale curelei şi roţilor de curea (în cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct dintre dinţii curelei şi cei ai roţii (în cazul transmisiilor fără alunecare). O transmisie prin curele se compune din roţile de curea – conducătoare 1 şi condusă 2 – elementul de legătură (cureaua) 3 sistemul de întindere şi apărători de protecţie.

1

1

Radu Florea,Organe de masini

Forţa necesară de apăsare a curelei pe roţile de curea se realizează la montaj, prin întinderea (deformarea elastică) curelei.
2

Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin curele cu alunecare prezintă o
-

serie de avantaje: se montează şi se întreţin uşor; funcţionează fără zgomot; amortizează şocurile şi vibraţiile; necesită precizie de execuţie şi montaj relativ reduse; costurile de fabricaţie sunt reduse; transmit sarcina la distanţe relativ mari între arbori; permit antrenarea simultană a mai multor arbori; funcţionează la viteze mari; asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot menţiona:
-

capacitate de încărcare limitată; dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu transmisiile prin roţi dinţate; forţe de pretensionare mari, care solicită arborii şi reazemele; raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecării curelei pe roţi; sensibilitate mărită la căldură şi umiditate; durabilitate limitată; necesitatea utilizării unor dispozitive de întindere a curelei.

Unele dintre dezavantajele transmisiilor cu alunecare sunt anulate de transmisiile prin curele dinţate. Astfel: mişcarea se transmite sincron, vitezele unghiulare ale roţilor fiind constante şi ridicate; randamentul mecanic este mai ridicat; pretensionare mai mică la montaj, deci o solicitare redusă a arborilor şi lagărelor.

2 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag.381

Principalele dezavantaje ale transmisiilor prin curele dinţate sunt legate atât de tehnologia de execuţie, mai pretenţioasă, atât a roţilor de curea dinţate cât şi a curelelor, cât şi de costurile montajului.
2.2 Clasificarea

transmisiilor prin curele3

2.2.1

După poziţia relativă a axei arborilor:

a. Cu axe paralele: Cu ramuri deschise Cu ramuri încrucişate

b. Cu axe încrucişate:

Fără role de ghidare

Cu role de ghidare

2.2.2

După numărul arborilor conduşi:

3 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 400

Cu un arbore condus (conduşi)

Cu mai mulţi arbori antrenaţi

2.2.3
• •

După tipul raportului de transmisie: Cu raport de transmitere constant (vezi figurile de mai sus) Cu raport de transmitere variabil (vezi fig.1 şi 2) Continuu (variator )

În trepte (cutie de viteze)

2.3
2.3.1

TIPURI DE CURELE. MATERIALE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE
Clasificarea curelelor

După forma secţiunii, curelele pot fi:

-

late (netede) – a, politriunghiulare – b, dinţate – c, trapezoidale - d, Rotunde - e.

-

-

Transmisiile prin curele late pot transmite puteri până la P = 2000 kW, la viteze periferice v ≤ 12 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 6 (maxim 10). Utilizarea curelelor moderne, de tip compound, a dus la ridicarea performanţelor acestora, domeniul lor de utilizare fiind: P≤ 5000 kW; v ≤ 100 m/s; i ≤ 10 (maxim 20). Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri P ≤ 2500 kW, la viteze periferice v ≤ 50 m/s. Transmisiile prin curele late dinţate pot transmite puteri până la P = 400 kW, la viteze periferice v ≤ 80 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 8 (maxim 10).

Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri până la P = 1200 kW, la viteze periferice v ≤ 50m/s, atunci când distanţa dintre axe A < 3 m, iar raportul de transmitere maxim i ≤ 8 (maxim 10).
2.3.2

Performanţele transmisiilor prin curele

Pentru aceste curele, în tabelul de mai jos sunt prezentate câteva performanţe ale transmisiilor echipate cu aceste curele, în funcţie de diverşi parametri (economici, funcţionali etc.).

Parametrul Indicele costului instalării Întreţinere Raport putere/volum (kW/cm3) Frecvenţa maximă a îndoirilor Încărcarea arborilor*) Randament % Raportul Fu/F0*)
*) ND

Curele late 1,1 Da 0,8 200 (2…3)Fu 97…98 0,3…0,4

Curele politriunghiulare 1,2 Da 1,7 100 (2…2,5) Fu 97 0,4…0,5

Curele dinţate 1,4 Nu 1,9 200 Fu 98 1

Curele trapezoidale Clasice 1,4 Da 0,7 40 Înguste 1,0 Da 1,8 80

Curele rotunde ND*) Da ND*) 40 (2…3) Fu 95 0,4

(2…2,5) Fu 95 0,5…0,6 96

– nu sunt date; Fu – forţa utilă; F0 – forţa de pretensionare.

2.3.3

Materiale pentru curele

Materialele din care se confecţionează curelele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază: să fie foarte elastice, pentru a se putea înfăşura pe roţi cu diametre mici, fără ca tensiunile de încovoiere, care iau naştere, să aibă valori însemnate; coeficientul de frecare a elementului curelei în contact cu roata de curea să fie cât mai mare (pentru transmisiile prin curele cu alunecare); elementul curelei care preia sarcina principală de întindere să aibă o rezistenţă ridicată; elementul curelei, în contact cu roata, să fie rezistent la uzură şi oboseală şi să fie rezistent şi la acţiunea agenţilor externi; să fie ieftine. 2.3.3.1 Curele late netede (lise) Materialele pentru aceste curele pot fi: pielea, ţesăturile textile, pânza cauciucată, materialele plastice, benzile metalice. 2.3.3.2 Curelele late politriunghiulare (Poly-V).

Au o construcţie specială, suprafaţa exterioară fiind netedă, iar suprafaţa interioară este profilată. Suprafaţa interioară prezintă proeminenţe, dispuse longitudinal, cu profil triunghiular. Elementul de rezistenţă este un şnur din material plastic, înglobat în masa de cauciuc a curelei. Cureaua este acoperită la exterior cu un strat protector, realizat din material plastic, care asigură aderenţa şi rezistenţa la uzare a curelei. Porţiunea profilată, având înălţime mică în raport cu înălţimea totală a curelei, conferă acestor curele o flexibilitate mare, comparabilă cu cea a curelelor late obişnuite. Proeminenţele triunghiulare – de contact ale curelei cu roata – asigură o aderenţă sporită şi presiuni de contact mai mici decât în cazul curelelor late. Curelele politriunghiulare transmit puteri P ≤ 1250 kW, la viteze v ≤ 50 m/s.

2.3.3.3 Benzile metalice. Se prezintă sub forma unor benzi din oţel de mare rezistenţă (σ r = 1300...1600 MPa), cu lăţimi cuprinse între 20...250 mm şi grosimi între 0,6...1,1 mm. Transmisiile cu benzi metalice pot funcţiona la viteze foarte mari (apropiate de viteza sunetului), asigurând transmiterea unor puteri mari. Necesită forţe de întindere, iniţiale, foarte mari, o foarte ridicată precizie de execuţie şi montaj a roţilor şi o rigiditate mare a arborilor. Se pot utiliza în locul curelelor din piele sau textile sau în locul angrenajelor, la locomotive, vapoare, termocentrale etc. În comparaţie cu angrenajele, transmisiile cu bandă funcţionează cu zgomot mult mai redus. Pentru mărirea coeficientului de frecare dintre banda metalică şi roţile transmisiei, roţile de curea se pot căptuşi cu plută (µ = 0,35). La transmisiile care funcţionează cu viteză foarte mare, pentru ca pierderile prin frecarea dintre elementele în mişcare şi atmosferă să fie cât mai reduse, se recomandă introducerea acestora în carcase cu un anumit grad de vid 2.3.3.4 Curele late dinţate (sincrone) Cureaua dinţată se compune dintr-un element de înaltă rezistenţă, înglobat într-o masă compactă de cauciuc sau material plastic . Suprafaţa exterioară şi zona danturată sunt protejate cu un strat din ţesături din fibre sintetice rezistente la uzură şi la agenţi chimici şi termici. Elementul de rezistenţă poate fi realizat din cabluri metalice, din fibre de poliester sau fibre de sticlă.

CAPITOLUL III
TRANSMISII PRIN CURELE DINŢATE
3.1 Caracterizare. Domenii de folosire

Transmisiile prin curele dinţate realizează transmiterea mişcării fără alunecare, dinţii curelei angrenând cu dantura roţii de curea. Aceste transmisii cumulează avantajele transmisiilor prin curele late şi ale transmisiilor prin lanţ. Datorită avantajelor pe care le prezintă, aceste transmisii s-au impus, fiind utilizate în multe domenii, cum ar fi: construcţia de autovehicule (la sistemul de distribuţie); construcţia maşinilor unelte, construcţia maşinilor textile, birotică, computere, proiectoare, maşini de scris etc Transmisia cu curele dinţate fig. 3 se caracterizeaza printr-o miscare de angrenare între dantura interioara a curelelor si dantura rotii de curea.

4

Fig. 3 Fata de transmisiile cu curele late sau trapezoidale, transmisiile dinţate prezintă următoarele avantaje:

• • • • • • •

funcţionare silentioasa raport de transmitere riguros constant-prin eliminarea alunecarilor între curea si roata forta de întindere initiala mica alungirea curelei în timpul functionarii neglijabila încarcari reduse pe arbori lipsa necesitatii reglarii periodice a transmisiei întretinere si montaj ieftin.

Transmisia prin cure-le dinţate poate transmite puteri de N<450 [kw], v<60 [m/s], raport de transmitere , randamente .

Fig. 4 Fig. 5
4 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 400

Dantura poate fi dispusă pe o parte a curelei (fig. 4) sau pe ambele părţi (fig. 5). Curelele cu dantură pe o singură parte se folosesc la transmisiile cu axe paralele şi ramuri deschise, cu sau fără rolă de întindere, iar curele cu dantură pe ambele părţi se folosesc la transmisiile cu mai mulţi arbori, dispuşi de o parte şi de alta a curelei Pentru o anumita tipodimensiune exista curele de lăţimi si lungimi diferite. În secţiune dinţii au forma trapezoidala . Dinţii curelelor pot fi trapezoidali, parabolici şi semicirculari. Profilul clasic al dintelui este cel trapezoidal, în ultimul timp executându-se şi profile curbilinii, prin aceasta urmărindu-se reducerea zgomotului şi îmbunătăţirea modului de intrare şi ieşire în şi din angrenare. Profilul cu formă parabolică permite utilizarea dinţilor mai înalţi în raport cu profilul tradiţional. Această caracteristică, cumulată cu robusteţea dintelui, permite o creştere a sarcinii transmise şi o reducere a interfeţei create în timpul angrenării dintre dintele curelei şi cel al roţii. Forma parabolică determină următoarele avantaje: reducerea zgomotului în funcţionare; sporirea puterii transmise; creşterea rezistenţei dintelui la oboseală. Curelele sincrone cu dinţi trapezoidali, considerate standard, se utilizează în transmisii de până la 150 CP şi 16.000 rot/min. Dimensiunile standardizate sunt cele corespunzătoare pasului de (în ţoli): 0,080 (2/25); 0,125 (1/8); 0,200 (1/5); 0,375 (3/8); 0,500 (1/2); 0,875 (7/8) şi 1,25 (1 1/4), conform ISO 5294, 5295, 5296. Curelele cu dinţi curbilinii, cu profil parabolic şi semicircular, pot prelua sarcini mai mari cu până la 200% faţă de cele cu dinţi trapezoidali. Se regăsesc în gama de dimensiuni corespunzătoare paşilor de 3, 5, 8 şi 14 mm.

3.2

Parametrii curelelor dinţate

Parametrii curelelor dinţate sunt:

• pasul p • lăţimea b • grosimea totală • lungimea primitivă

• numărul de dinţi • dimensiunile geometrice ale dinţilor curelei.

3.3

Dimensionarea transmisiei prin curea dinţată

Pentru dimensionarea unei transmisii prin curele dinţate sunt necesare următoarele date iniţiale :

• • • • • •

puterea utila de transmis turația de intrare

=0,2 [kw] [dată prin tema de proiect] [dată prin tema de proiect]

=60-80 [rot/min]

raportul de transmitere i=1,5 [dată prin tema de proiect] distanta dintre axe a=500 [dată prin tema de proiect] tipul maşinii de antrenare si antrenata [motor electric] modul de întindere a curelei. [cu rolă de întindere]

Pornind de la aceste date, trebuie determinaţi si verificaţi următorii parametrii:

Puterea de calcul Nc rezultata din modificarea puterii utile funcţionare

, ținând cont de condițiile reale de

Nu = 0,2 [kw] unde: C- coeficient total de corectie

- coeficient de siguranța care tine cont de tipul mașinilor de antrenare si antrenata [Tab. 1] c1= 1,3 [pentru motor de curent continuu, funcționare până la 8 ore/zi în regim de lucru alternativ]

Tabelul 1.

Coeficientul de funcționare Cf

Tipul mașinii de acționare a transferului

Turbina cu n<600 rot/min

Motor cu ardere Motor de curent alternativ monofazat sau trifazat interna curent continuu Motor de

Mașini cu abur sau motor cu ardere interna

Motor de c.c. compound

Motor de curent alternativ cu moment de pornire ridicat

terna cu un cilindru

Motor de c.c. serie

Motor de c.a. cu rotor in scurt-circuit cu pornire directa sau cu dubla colivie de veveriță

Felul încărcării Regim de lucru aproape constant Mp ≤1,2Mtn Variații neînsemna te ale regimului de lucru Mp ≤1,5Mtn Variații neînsemn ate ale regimului de lucru

Numărul de ore de lucru al transmisiei, din 24 de ore
pana la 8 8-16 peste 16 pana la 8 8-16 peste 16 pana la 8 8-16 peste 16

1,0

1,1

1,4

1,1

1,2

1,5

1,2

1,4

1,6

1,1

1,2

1,5

1,2

1,4

1,6

1,3

1,5

1,7

1,2

1,3

1,6

1,3

1,5

1,7

1,4

1,6

1,9

Mp ≤2,0Mtn
Regim de lucru alternativ

1,3

1,5

1,7

1,4

1,6

1,8

1,5

1,7

2,0

Mp ≤3,0Mtn - coeficient ce depinde de tipul transmisiei multiplicatoare sau demultiplicatoare [Tab. 2] c2=0,1 [pentru o transmisie demultiplicatoare, cu i=0,7] Tabelul 2 c2 0 0 0,10 0,20 0,30 0,40

Raportul

>1,00 1,00-0,81 0,80-0,58 0,57-0,41 0,40-0,29 0,28 si mai putin

- coeficient de exploatare [Tab. 3] C3= 0 [pentru funcţionare 8-16 ore/zi]

Tabelul 3 Timp de functionare

Coeficient de exploatare 24 ore /zi 0,2 8-16 ore/zi 0 Functionare ocazionala -0,2

- coeficient care depinde de modul de întindere a curelei = 0.2 - întindere cu rola = 0 - întinderea se face cu una din rotile transmisiei Alegem Rezultă: = 1,3 + 0,1 + 0 + 0,2 = 1,6 Nc = Nu · C = 1,6 · 0,2 = 0,32 [kw] Tipul curelei se alege în functie de puterea de calcul si turația de intrare din figura 6. = 0.2

Fig. 6 Vom alege o curea de tip XL pentru Nc=0,2 şi n=800 rot/min

Raportul de transmitere i. Se verifica daca este mai mic decât raportul de transmitere maxim impus de tipul curelei tab. 4. Tabelul 4 Tipul Pasul inch [mm] z1 minim Dp1 minim Raportul de transmitere 10 12 16 22 22 [mm] 16.17 36.37 64.66 155.62 222.32 imax 7.20 8.40 8.57 6.67 5.00 fig. 3 suficient de mare astfel încât

curelei XL 15 5.0 L 38 9.525 H 12 12.7 XH 78 22.225 XXH 1,25 31.750

Condiția de limitare a lui este data de existenta unghiului în angrenare pe pinion sa avem minim trei dinti. Se observă că sunt îndeplinite aceste cerinţe.

Modulul - m Se alege din tabelul 5, funcție de tipul curelei m= 1,617 pentru curea tip XL Tabelul 5 Tipul curelei XL L H XH XXH Modulul m 1,617 3,032 4,042 7,074 10,106 x 0,314 0,250 0,314 0,394 0,301 y1 0,785 0,626 0,564 0,897 0,942 y2 0,847 1,071 1,095 1,122 1,198 K1 0,235 0,168 0,252 0,222 0,225 K2 0,235 0,168 0,252 0,168 0,150 γ 50 40 40 40 40

Numarul de dinti ai pinionului - z1 . Se alege în functie de numarul minim de dinti de condițiile de montare pe arbore a rotii dintate. Vom adopta z1 = 20 dinţi > zmin=10 Numarul de dinti ai rotii conduse - z2

tab. 4 si

z2 = i ÷ z1 z2 = 1,5 ÷ 20 =13,333 Adoptăm z2 = 13 dinți Se recalculează raportul de transmitere: i = z1 ÷ z2 = 20 ÷ 13 = 1,54 Diametrele de divizare - Dp1, Dp2

Dp1=1,617 · 20 = 32,34 mm Dp2=1,617 · 13 = 21,021 mm Distanta axiala - a aleasa constructiv și este de 500mm și este limitata astfel

0,5 · (32,34 + 21,021) + 2 · 1,617 = 29,9145≤500≤106,222 Condiția este respectată Lungimea curelei - L

L=2 · 500 + 1,57 · (32,34+21,021) + (32,34+21,021)2 / 4 · 500 = 1085,2 mm Lungimea calculata se rotunjeste la un numar întreg de pasi dupa care se recalculeaza distanta axiala. 1085,2 / 1,617 = 671,12 pași Adoptăm 670 pași Rezultă Lc= 670 · 1,617 = 1083,39 mm Distanța dintre axe recalculată va fi a= 1083,39 · 500 / 1085,2 = 499,17 mm Latimea curelei - b

unde:

-puterea de calcul = 0,2 KW -puterea transmisa de o curea lata , tip XL, de 25.4 mm [kw] - fig.7.

N0 = 0,8 KW

5

Fig. 7

z- numarul de dinti ai rotii conducatoare -coeficient de latime pentru curele cu latime diferita de 1 inch (25,4 mm) p se masoara în inch. P= 1,617 / 25,4 = 0,064 inci Rezultă kb = 0,878 · 0,0641,217 = 0,031 -coeficientul numarului de dinti în angrenare ai rotii mici de curea tabelul 6.

z0 kz
5 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 404

3 0.4

4 0.6

5 0.8

>6 1

Tab. 6

b = π · arcsin[1,617 · (20-13] / (2 · 499,17) = 1,83 z0 = 1,83 · 20 / (2 · π) = 5,82 Din tabelul 6 kz = 0,4 Rezultă b ≥ 0,2 / (0,8 · 0,031 · 0,6) = 13,4 mm

În figura 8 este prezentata geometria rotilor pentru curele dintate.

Fig. 8
7

6

Relatiile de calcul pentru determinarea elementelor geometrice sunt:

Dp = m · z Dp1 = 1,617 · 20 = 32,34mm Dp2 = 1,617 · 13 = 21,021mm

Dc= m · (z – x)
6 7 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 405 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 405

x = 0,314 din Tab.7 pentru curea XL Dc1= m · (z1 – x) = 1,617 · (20-0,314) = 31,83 mm Dc2= m · (z1 – x) = 1,617 · (13-0,314) = 20,51 mm h = y1 · m y1 = 0,785 din Tab.7 pentru curea XL

h = 0,785 · 1,617 = 1,27 mm l0 = y2 · m y2 = 0,847 din Tab.7 pentru curea XL

l0 = 0,847 · 1,617 = 1,37 r 1 = k1 · m k1 = 0,235 din Tab.7 pentru curea XL

k1 = 0,235 · 1,617 = 0,38 mm r 2 = k2 · m k1 = 0,235 din Tab.7 pentru curea XL

k1 = 0,235 · 1,617 = 0,38 mm

Tabelul 7 Tpul curelei XL L H XH XXH Modulul m 1,617 3,032 4,042 7,074 10,106 x 0,314 0,250 0,314 0,394 0,301 y1 0,785 0,626 0,564 0,897 0,942 y2 0,847 1,071 1,095 1,122 1,198 K1 0,235 0,168 0,252 0,222 0,225 K2 0,235 0,168 0,252 0,168 0,150 γ 50 40 40 40 40