Drept comercial

completat cu notiunile fundamentale de drept civil
- curs universitar -

Abrevieri si definitii.........................................................................................................12 Consideratii introductive privind dreptul,....................................................................14 in general si dreptul comercial, in particular................................................................14 1. Definitia dreptului. Norma juridica...........................................................................14 2. Diviziunile generale ale dreptului..............................................................................15 2.1 Dreptul public si dreptul privat............................................................................15 2.2 Dreptul intern si dreptul international..................................................................16 3. Notiunea dreptului comercial.....................................................................................16 4. Corelatia dintre dreptul comercial si celelalte sub-ramuri ale dreptului....................17 4.1 Corelatia dintre dreptul civil si dreptul comercial...............................................17 4.2 Corelatia dintre dreptul comerical si dreptul procesual civil...............................18 4.3 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul comertului international................18 4.4 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul financiar (fiscal)............................19 4.5 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul penal..............................................19 Raportul juridic...............................................................................................................21 5. Definitie, caractere, structura.....................................................................................21 6. Partile raportului juridic.............................................................................................21 7. Continutul raportului juridic......................................................................................22 8. Obiectul raportului juridic.........................................................................................23 Izvoarele dreptului comercial.........................................................................................24 Principiile dreptului comercial.......................................................................................24 9. Notiunea de izvor de drept.........................................................................................24 10. Izvoarele dreptului comercial..................................................................................24 2

10.1 Constitutia..........................................................................................................24 10.2 Izvoarele dreptului civil.....................................................................................25 10.3 Izvoarele proprii ale dreptului comercial..........................................................25 11. Raportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului comercial.................26 12. Izvoarele interpretative............................................................................................26 13. Principiile dreptului comercial.................................................................................27 13.1 Principiile fundamentale ale dreptului romanesc...............................................27 13.2 Principiile proprii dreptului comercial...............................................................27 Faptele de comert.............................................................................................................29 14. Actele si faptele juridice. Terminologie..................................................................29 14.1 Definitia actelor juridice....................................................................................29 14.2 Definitia faptelor juridice – stricto sensu...........................................................29 14.3 Clasificarea actelor juridice...............................................................................29 14.3.1 Actele unilaterale, bilaterale si multilaterale..............................................30 14.3.2 Acte patrimoniale si acte nepatrimoniale....................................................30 14.3.3 Acte cu titlu oneros si cu titlu gratuit......................................................30 14.3.4 Acte consensuale, solemne si reale.........................................................31 14.3.5 Actele pure si simple si actele afectate de modalitati.............................32 14.3.6 Acte principale si acte accesorii..............................................................32 14.3.7 Acte numite si nenumite.........................................................................33 14.3.8 Acte cu executare dintr-o data si succesiva............................................33 14.4 Elementele de validitate ale actelor juridice......................................................33 15. Enumerarea faptelor de comert................................................................................35 16. Clasificarea faptelor de comert................................................................................37

3

.......39 18........................................1 Contractele de report asupra titlurilor de credit..........47 19.2 Intreprinderile de fabrici si manufactura...........................1 Intreprinderile de constructii....................38 18.............................................................................5 Intreprinderile de comision..........................41 18.........40 18......2 Opretiunile de banca si schimb.46 19..................43 18.........3 Intreprinderile de furnituri.........17........................................................2............................... de imprimerie si de vanzare a obiectelor de arta .....1 Operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie..............................................3 Operatiunile de mijlocire in afaceri.............42 18............2....1...........................................................................................................................................37 18...........40 14..................7 Contul curent si cecul..............................................................................47 19.....37 18.......................................................................2................41 18.............................................................2.....................................4 Cambia si celelalte efecte de comert.................................2.......2..............44 19..........8 Intreprinderile de asigurare............................................................................6 Depozitele pentru cauza de comert....5 Operatiunile cu privire la navigatie............................................ Faptele de comert conexe (accesorii)...............................................................................2...................45 19................................2...............4 Intreprinderile de spectacole publice........ agentii si oficii de afaceri...........7 Intreprinderile de transport de persoane sau lucruri...........43 18.........2 Intreprinderile........42 18......................................1 Vanzarea-cumpararea comerciala...............................1...............38 18....48 4 ...............44 19......................44 19......................6 Intreprinderile de editura.. Faptele de comert obiective.....9 Depozitele in docuri si antrepozite.......46 19....................2 Cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni..........................................................................................2..41 18................. Clasificarea faptelor de comert obiective.......................

............................... Caracteristici generale........2 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei juridice.........................................60 27..................9 Contractele de garantie..................................................... Constituirea societatilor comerciale........................................................... caracteristici.......... Capacitatea de a fi comerciant................................................55 24..........................2 Tinerea registrelor comerciale.................................................................... Faptele de comert subiective............59 25.........55 24.............................. Obligatiile profesionale ale comerciantilor..................51 Comerciantii................................................60 Societatile comerciale.........................................3 Alte obligatii ale comerciantilor...........49 19.........................19..1 Publicitatea prin Registrul Comertului......................................57 25.......... Compunerea fondului de comert.........53 23..............................................................................1 Comerciantii – persoane fizice......................................................... Constituirea capitalului social.....55 24............................59 Fondul de comert...........................................................49 20...........................................................................54 23.......................................................... Faptele de comert unilaterale (mixte).................. caracteristici........... Notiunea de titluri de participare....................................1 Definitie......................................................................... comision si consignatie.....68 5 ........... Definitie..........2 Comerciantii – persoane juridice................2 Semnificatia capitalului social....................67 30.........67 30................50 21........................8 Contractele de mandat.................... Definitie... Calitatea de comerciant............................................................................................................................................................62 28................................................................56 25...........................................................................................................................................63 30...........57 25......................54 23..................................1 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice......................... forme societare......................................60 26...........................62 29.............................................

.........................76 33......................................................1 Rezervele constituite prin prelevare din profit..........4 Raspunderea limitata........................71 30.....6.................................80 33...................2......................................................................72 31......................................................................................................................75 31................................5....................................................69 30...82 33..........................1 Aspecte generale..69 30.............................................81 33...........................2.......79 33............3 Regimul juridic al bunurilor aduse ca aport la capitalul social ...............5 Majorarea capitalului social din surse externe (noi aporturi)..............................2 Majorarea prin aporturi in natura....................4 Aporturile in creante.77 33.............1........................................2............78 33...............................82 33.................83 33........................................1 Majorarea prin incorporarea rezervelor.........84 6 ....................................6 Majorarea capitalului social din surse interne...............................5.....74 31.........................77 33.........2 Subscriptia si varsamantul.....................................................81 33...................2 Aporturile in numerar...............3 Majorarea prin aporturi in creante.....................................3 Aporturile in natura..................1 Majorarea prin aporturi in numerar....................................72 31.....6..............................................................2 Majorarea prin incorporarea beneficiilor.......70 30....................82 33..............75 32.........2 Rezervele rezultate din reevaluare...........................gajul general al creditorilor sociali.........................................81 33............................4 Prima de emisiune...................................................2 Capitalul social .....6..........6........ Constituirea prin subscriptie publica............................................................................................................... Majorarea capitalului social........71 31......5.....................3 Capitalul social si valoarea societatii........................1...................................................1 Subscriptia si varsamantul..1 Stabilirea structurii capitalului social..........30...................... Aporturile...................................

...........96 42..................... Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale........................88 Functionarea societatilor comerciale............................................95 42.... Administrarea si conducerea executiva a societatii...........101 44................................................................90 39...................... Reducerea capitalului social.......................................................................................................1............................................101 44..............2 Competenta adunarilor generale......................1 Incheierea contractelor intre prezenti.....................................................................................90 38.................... Fuziunea si divizarea societatilor comerciale.......87 37........................87 36....................................98 Obligatiile civile si comerciale.......................92 40.....................94 41.................................. Retragerea si excluderea asociatilor..............................2 Incheierea contractelor intre absenti................................96 42....2 Convocarea adunarilor generale.....84 33........................................................................3 Tinerea sedintelor.....................................................................97 43.......................1 Felurile adunarii generale..... Despre contracte........ Controlul gestiunii (administrarii) societatii..86 35....92 40...........3 Majorarea prin incorporarea primelor legate de capital................................................1.........6....... adoptarea hotararilor si punerea acestora in executare .................................................................................... Transferul titlurilor de participare.........................1 Adunarea generala........................ ca izvor al obligatiilor ..............................................................................................................................................91 40...........................85 34..................91 40.....................................................................................................93 40............1 Cenzorii...... Drepturile conferite de tilurile de participare.................................................................4 Majorarea prin compensarea (conversia) creantelor......102 7 ................33....................................................................................... Organele societatii...6.......90 40...............101 44... Consideratii introductive........................2 Auditorii financiari ........................

..............................1 Pretul in obligatiile comerciale................................................................................. Reguli speciale privind obligatiile contractuale comerciale..1 Elementele de valabilitate ale contractului de vanzare-cumparare..3 Consecintele nerespectarii obligatiilor ........119 51.................................................................................3 Interdictia acordarii termenului de gratie............................ Garantiile contractuale..4 Solidaritatea co-debitorilor....................................................................................................................................................111 49................ in general....................................................109 48. Contractul de vanzare-cumparare.......................114 50........................................................118 51...................................... Contractul de leasing..107 48.........................................................5 Interdictia exercitarii retractului litigios.............121 51...............108 48........................................................111 49...................................................2 Regimul juridic al dobanzilor..104 45......................... Contractul de imprumut........... Efectele obligatiilor.................104 46..........107 47...........................122 52...................................................... Contractul de depozit...................... Clauza penala............2 Reguli specifice depozitelor bancare..................116 50.113 49.............................123 53..110 Contractele comerciale............................................................................................................................................................2 Efectele obligatiilor rezultand din contractele bilaterale (sinalagmatice)......2 Obligatiile partilor........................128 8 ................................................ Prescriptia extinctiva................113 50...................................................................................................111 49.........109 48...........................107 48......................1 Reguli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani...................1 Reguli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani.....................................1 Efectele obligatiilor rezultand din acte juridice....................................108 48..............45.........................103 45....................2 Reguli specifice imprumuturilor bancare...........................................................

........2 Garantiile reale............................2 Clauza clientului cel mai favorizat...2....................136 54....................................................2.........1 Gajul..............134 53......................................................................................................................136 53...........................129 53................................130 53......................1...1 Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare................................................134 54.....2...............130 53................................................................................................2.................................2.............................2....137 9 ......137 54....................................................................136 54.......................136 54............................135 54...................1 Garantia personala (fidejusiunea)....1........135 54..............1 Clauza ofertei concurente.....4 Dreptul de retentie......................2 Clauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale....................3 Clauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite..............................3 Privilegiile.............................................................53..3 Pactul (dreptul) de preferinta (preemptiune).........135 54........2 Ipoteca.....2 Clauza multivalutara (cosul valutar)...................132 53......2.......1 Clauza monovalutara...... Clauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international...............................................................

1996 Legea contabilitatii – Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat. 927/23. 245/01.Legea nr. 33/29. nr. 21/1996 privind concurenta.02.Of.10. republicata in M.04.Of. – Monitorul oficial al Romaniei.12.01. 297/2004 privind piata de capital.1999 Legea insolventei – Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului. publicata in M. nr. constituita conform Legii garantiilor reale mobiliare BNR – Banca Nationala a Romaniei CNVM – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Codul Fiscal – Legea nr. nr. nr.2006 Legea societatilor comerciale – Legea nr. publicata in M.2008 Legea garantiilor reale mobiliare – Titlul VI al Legii nr. nr. publicata in M.Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a inregistrarilor nr.04.Abrevieri si definitii AEGRM – Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.Of.05. 1027/27. nr. publicata in M. 359/21.Of. 49/04.1998.12. 571/29. publicata in M.Of.2003.2004.Of. cu modificarile si completarile ulterioare HG – Hotarare de Guvern Legea concurentei comerciale . 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice.Of. 88/30. nr.Of. republicata in M.Of. 454/18. P/608-773/1998.Of.07. nr. emise de 10 . publicata in M.1998 Legea raporturilor de drept international privat – Legea nr.2006 Legea registrului comertului – Legea nr.06. 85/2006. partea I sau I bis Normele registrului comertului . 31/1990 privind societatile comerciale.Of. cu modificarile si completarile ulterioare Legea pietei de capital – Legea nr. M. nr. republicata in M.G. nr. 571/2003 privind Codul fiscal. 82/1991 privind contabilitatea.1992 Legea institutiilor de credit – O. publicata in M. 236/27. nr.

nr. Ultimul Plan de conturi general este parte a Reglementarilor contabile simplificate.Of. 279/25.04. publicata in M.2005 11 . 176/11. 4/2005 privind efectuarea operatiunilor valutare. nr.Of. 279 bis din 25. nr. publicate in M. nr.Of. 306/2002.Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Ministerul Justitiei.1998 OG – Ordonanta de Guvern OUG – Ordonanta de urgenta (a Guvernului) Planul de conturi general – Totalitatea conturilor contabile ce se ragasesc in bilantul contabil.05.12. publicate in M. publicat in M.1993 Regulamentul valutar – Regulamentul BNR nr.Of. 297/08.2002 Regulamentul legii contabilitatii – Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii. amortizate cu directivele europene. 704/1993. aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr.Of.04. publicat in M. aprobat prin HG nr. nr.04. 303/22.2002.

in general si dreptul comercial.Consideratii introductive privind dreptul. sanctiunea nu are repercursiuni asupra libertatii ori patrimoniului persoanei vinovate de incalcarea normei. la activitatea constiintei sale. ca forma de organizare suprema a unei colectivitati. in particular 1. In concluzie. reguli care exprima vointa unei natiuni ridicata la rang de lege. sa nu furi. in contact cu celelalte persoane. in acest caz vinovatul fiind sanctionat atat in plan juridic (inchisoare) cat si moral si religios. gintei ori tribului. nu toate intra in sfera dreptului. un stat transpune aceste necesitati in texte de lege3. sa nu ucizi etc. De fapt. dreptul este un ansamblu de reguli de conduita care consfiintesc anumite drepturi. 42 3 Ibidem 12 . care cuprinde un numar restrans de norme din multitudinea de posibilitati care exista la un moment dat. ci doar acelea care sunt consacrate prin legiferare (acte normative scrise si publicate). Norma juridica Ca definitie generica. pedepsele aplicate de Inchizitie). in functie de evolutia acestor comunitati. Odata cu evolutia formelor de organizare sociala a avut loc si o evolutie a dreptului. Bucuresti. sunt norme de drept2. cum ar fi cazul savarsirii unei infractiuni asupra vietii unei persoane. In afara regulilor (normelor) de drept. Editura All. de conducatorul/conducatorii familiei. toate normele care se refera numai la activitatea sufleteasca a omului. Definitia dreptului. p. 1995. la nevoie. Acestea la randul lor s-au dezvlotat si consolidat odata cu aparitia statului. putem spune ca dreptul reprezinta totalitatea regulilor de conduita instituite si recunoscute de stat. Acestea din urma norme formeaza dreptul pozitiv. de catre forta publica1. autoritatea fiind impusa. Existenta normelor de conduita este contemporana cu existenta primelor comunitati de oameni. adica dreptul care se aplica. Bucuresti. in functie de necestitatile pe care le considera prioritare la un anumit moment. libertati si obligatii ale oamenilor in relatiile lor reciproce a caror respectare este asigurata. alta decat juridica. celui vinovat i se aplica o sanctiune de catre forta coercitiva a statului. cum ar fi normele morale sau normele religioase. pana la aparitia statelor laice. astfel ca in prezent notiunile de “stat” si “drept” sunt inseparabile. 1996. dupa caz. p. incalcarea unei norme exclusiv religioase atragea sanctiuni din partea statului (de exemplu. Editura All. in cazul incalcarii lor. la intentiile sale sunt norme morale. a 1 2 Ioan Ceterchi. 5 Mircea Djuvara – Teoria generala a dreptului. Exista desigur cazul in care prin aceeasi fapta se incalca atat o norma juridica cat si o norma morala. Diferenta dintre cele doua categorii este in planul sanctiunii: numai cele dintai au avantajul ca. Dintre acestea din urma. In cazul incalcarii unei norme de activitate. Sumarizand. Am facut aceasta paralela dintre regulile de drept si cele morale tocmai pentru ca cele mai importante reguli de drept au la baza principii morale sau religioase: sa restitui ceea ce ai imprumutat. exista si ale norme.Introducere in teroria generala a dreptului. pe cand acelea care se refera la activitatea materiala realizata in afara propriei persoane. Asadar. de la reglementari rudimentare la reglementari complexe de tipul codurilor. Ion Craiovan .

Art. 123 din Constitutie prevede ca justitia se infaptuieste in numele legii si este unica. p. in ultima instanta. care infaptuiesc justitia. 2.06. 337 (extras din pledoaria in procesul Burileanu. Nu exista nimic care sa nu fie supus judecatii pentru ca nici o pretentie nu se poate transforma in drept inainte de a fi justificata si. formate din totalitatea instantelor de judecata. dreptul administrativ. pentru a fi justificata.a. astfel incat stabilirea apartenentei unei anumite discipline – printre care si dreptul comercial – la o anumita ramura este importanta. (ii) partile unui raport juridic de drept public sunt in relatii de subordonare si (iii) majoritatea normelor de drept public sunt imperative6. Diviziunile generale ale dreptului Dupa ce am prezentat succint ce este dreptul. 12 Istrate Micescu – Curs de drept civil. (ii) partile unui raport juridic de drept privat se aflla pe pozitii de egalitate juridica (chiar daca statul participa la un raport juridic de drept privat. Editura Actami.a. 2000. Apartin dreptului privat urmatoarele: dreptul civil. dreptul penal. Alte discipline.(i) in dreptul privat. fiecare din aceste doua ramuri continand sub-ramuri iar fiecare din aceste sub-ramuri fiind o disciplina de studiu. el are aceleasai drepturi ca si oricare alt participant) si (iii) majoritatea normelor de drept privat sunt dispozitive7. 25.1 Dreptul public si dreptul privat Prima si cea mai mare diviziune a dreptului este aceea in drept public si drept privat. Bucuresti. Apartin dreptului public urmatoarele: dreptul constitutional. deci conduita lor este obligatorie conform normei. precum dreptul muncii.1931) 6 Normele imperative sunt acele norme de la care nu se poate deroga. dreptul international public. in mod obligatoriu una dintre parti este statul.caror aplicare este realizata de buna-voie si. p. dreptul familiei sunt greu de incadrat intr-una din cele doua ramuri datorita faptului ca o serie de norme ale acestei discipline au caracteristicile dreptului public iar altele ale dreptului privat. dreptul comertului international. Vom enumera in continuare criteriile principale dupa care se face distinctia intre dreptul public si dreptul privat: . in caz contrar fiind incidente sanctiuni 7 Normele dispozitive sunt acele norme care se aplica pentru ca partile au decis ca ele sa le fie aplicabile 13 . prin forta coercitiva a statului4. in continuare vom expune diviziunile acestuia. Editura All Beck. dreptul financiar (fiscal) s. trebuie judecata5. impartiala si egala pentru toti iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. pentru a face o trecere de la notiunea generala de drept la notiunea particulara de drept civil si drept comercial. Aplicarea dreptului in fiecare caz in parte este atributul puterii judecatoresti. 1997. dreptul international privat s. prin vointa partilor.(i) in dreptul public. dreptul comercial. Bucuresti. 4 5 Ioan Muraru – Drept constitutional si institutii politice. 2. partile sunt persoane fizice sau juridice. .

pe intreg teritoriul si numai pe acest teritoriu. au aparut disciplinele dreptului international. fie au un obiect comercial. Ce au in comun toate aceste notiuni ce fac obiect de studiu al dreptului comercial? Faptul ca. vol.2. 20 si 1451 din Constitutie. etc). Functia fundamentala a unui stat este aceea de a exprima si realiza vointa general obligatorie a natiunii (vointa de stat). pe de-o parte. p. 4 C. institutia obligatiilor 8 9 Ioan Muraru – op. ca si cum ar fi produsul legislativ al statului respectiv si au aceeasi forta juridica precum celelalte reglementari interne. art.2 Dreptul intern si dreptul international Asa cum aratam mai sus. 7 10 Intelesul fiind deci diferit de cel din limbajul comun 14 . se ocupa cu actele (faptele) comerciale. dreptul intern. aparitia si evolutia dreptului sunt strans legate de stat. cu falimentul etc. precum si raporturilor care rezulta din operatiunile juridice la care participa acele persoane considerate de lege ca avand calitatea de comerciant9. Parte din acestea vor fi prezentate pe parcursul acestui curs. pe de-o parte. iar dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului. Bucuresti. Notiunea dreptului comercial Dreptul comercial.N. ca forma de organizare sociala a puterii natiunii (puterii politice). totalitatea acestor legi formand. pe de alta parte. fie partile operatiunii (sau cel putin una din ele) sunt comercianti. Th. I. inclusiv Directivele Uniunii Europene isi produc efectele pe teritoriul unui stat datorita faptului ca acel stat a aderat la acea conventie sau s-a asociat la o organizatie supra-statala din proprie vointa. in speta dreptul international public. Ambele discipline au ca obiect de studiu conventiile internationale. Mai mult. putem defini dreptul comercial ca fiind un ansambul de norme juridice apartinand dreptului privat si care se aplica tuturor raporturilor care rezulta din opretiunile (actele/faptele) juridice considerate de lege ca fiind comerciale. constand in puterea de actiune a legilor emise. Odata adoptate de un stat. p. pe de alta parte. Cum unul din elementele statului este suveranitatea8. Din necesitatea reglementarii raporturilor dintre state. Asadar. fiecare stat legifereaza pe teritoriul sau. Editat de Al. cele din urma primeaza (art. Statul creaza dreptul. 1929. institutia comerciantilor – persoane fizice si societati comerciale. pentru acel stat. respectiv dreptul international privat. Vom studia asadar: institutia actelor (faptelor) de comert. Fisc. conventiile internationale devin parte a dreptului intern. in caz de neconcordante intre conventiile internationale si reglementarile interne. Elemente ale acestei definitii urmeaza a fi prezentate in continuare sub forma institutionala. 1 alin. cit. Aceste conventii internationale. Fintescu – Curs de drept comercial. precum si a raporturilor economice transnationale. cu comerciantii – persoane fizice sau juridice. fiecare stat isi exercita aceasta suveranitate. Prin institutii ale dreptului se intelege un ansambu de norme juridice avand acelasi obiect de reglementare10.. ca disciplina de studiu. cu obligatiile ce deriva din ele. Doicescu. 12 I. cu titlurile comerciale de valoare. in mai mult sau mai putin detaliu. Asadar. 3. cu contractele comerciale.

cu excluderea celor civile similare. 11 12 I. vol.comerciale si institutia contractelor comerciale. exista reglementari comerciale care sa-i fie aplicabile.. Fintescu – op. 7 Caracteristica de “drept comun” a dreptului civil se aplica in toate sub-ramurile dreptului privat (dreptul familiei. dreptul civil. In ceea ce priveste raportul drept comercial – drept civil. 4. “imprumuta” norme ale sale catre dreptul comercial atunci cand acesta nu are norme proprii (deloc sau suficiente) pentru o anumita operatiune12. In unele cazuri. De exemplu. apartin exclusiv dreptului civil mostenirea. leasing.a. cuprinzand si unele clauze ce se ragasesc in general in contractele de comert international. Invers. Aceasta inseamna ca dreptul comercial reprezinta drept special fata de dreptul civil. p. cat si cel comercial. Com. Astfel. Atat dreptul civil. donatia s. in calitate de drept comun.N. factoring sau rprivind titlurile comerciale de valoare. care ramane dreptul general (dreptul comun). dreptul muncii. profesiunii acestora)11. cit. dreptul comertului international etc. mai bine zis. se vor aplica regulile comerciale. alaturi de alte sub-ramuri pe care le vom analiza generic. Invers. atunci cand o operatiune este guvernata atat de reguli din dreptul civil. altfel spus. pe rand. acesta este unul de subsidiaritate. insa acestea nu sunt exhaustive. I. apartin exclusiv dreptului comercial operatiunile de credit bancar. 4. Asadar. Adica. cat si de reguli din dreptul comercial.. 1 C. O situatie intermediara este aceea cand o operatiune este comerciala. reglementeaza raporturile juridice dintre persoane fizice si juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica (particulari). fie nici una din partile operatiunii nu este comerciant. aceeasi operatiune poate avea fie caracter civil.) 15 . anumite operatiuni sunt exclusiv comerciale sau exclusiv civile. in comert se aplica legea de fata si unde ea nu dispune se aplica dreptul civil. dreptul comercial face parte din ramura dreptului privat. dreptul civil este cea mai reglementata sub-ramura. Alteori. fie comercial. atunci cand nu avem o reglementare comerciala a unei operatiuni. franciza. in functie (asa cum aratam) de obiectul vanzarii ori de calitatea de comerciant a participantilor. In acest caz reglementarile comerciale se completeaza cu reglementarile civile sau.1 Corelatia dintre dreptul civil si dreptul comercial In cadrul dreptului privat. Diferenta este ca dreptul comercial se aplica numai acelor operatiuni juridice care fie au obiect considerat de lege ca fiind comercial – deci in considerarea obiectului – fie acelor operatiuni la care participa comercianti – deci in considerarea partilor (sau. conform art. Corelatia dintre dreptul comercial si celelalte sub-ramuri ale dreptului Asa cum aratam anterior. daca operatiuniea este calificata ca si comerciala. ramane ca normele dreptului civil sa fie aplicabile acelor acte sau fapte juridice care fie nu au un obiect considerat de lege ca fiind comercial. aceasta va fi guvernata de regulile din dreptul civil.

Prin includerea. Din cele aratate mai sus rezulta ca dreptul comertului international constituie o subramura a dreptului comercial. care nu cuprinde decat dispozitii de drept substantial (material). Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul procesual civil rezulta din dispozitiile art. In plus fata de Codul Civil. precum si raporturile juridice ce se nasc in intampinarea si pe parcursul acestuia. unde majoritatea dispozitiilor sunt supletive. pp. Codul Comercial contine atat dispozitii de drept substantial. 1966. Deci. afara de dispozitiile codului de fata. Bucuresti.2 Corelatia dintre dreptul comerical si dreptul procesual civil Dreptul procesual civil cuprinde totalitatea normelor care reglementeaza modul in care se desfasoara activitatea organelor judiciare si a celorlalti participanti la procesul civil judecata. notiunea de comert international capata un sens larg (lato sensu)14. dreptul comertului international reglementeaza raporturile comerciale cu un element de extraneitate. comertul international cuprinde – stricto sensu – totalitatea operatiunilor de import-export de marfuri si servicii pe care le desfasoara persoanele fizice/juridice apartinand unui stat cu parteneri straini sau pe piete straine. Sitaru – Dreptul comertului international. Aceasta inseamna ca intre Codul Comercial si Codul de Procedura Civila este aceeasi relatie de subsidiaritate drept special – drept general (comun) ca si cea existenta intre Codul Comercial si Codul Civil. cat si in faza de executare silita. p. procesul comercial se judeca dupa regulile din Codul Comercial si. Editura Didactica si Pedagogica.3 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul comertului international Conform unei definitii. Gratian Porumb – Drept procesual civil roman. vol. atat in faza de judecata. I. intre rezidenti. pe cand dreptul comercial are ca obiect raporturi de drept intern. 4. dupa regulile Codului de Procedura Civila. alaturi de operatiunile clasice. ceea ce inseamna ca dreptul comertului international apare 13 Ilie Stoenescu. Editura Actami. a operatiunilor de cooperare economica internationala. dreptul procesual civil reglementeaza modul de desfasurare a procesului civil sau comercial. facand parte din ramura dreptului privat. care prevad ca exercitiul actiunilor comerciale se reglementeaza de Codul de Procedura Civila. Com. unde acesta nu dispune. in baza normelor dreptului international privat ale statului sub a carui jurisdictie se afla respectiva instanta. pentru infaptuirea justitiei in cauze civile si comerciale13. 9-10 16 . Desigur ca. Bucuresti. Altfel spus. Pe langa reglementarile din Codul Comercial si celelalte acte normative cu caracter comercial. raporturile de comert international sunt guvernate si de conventiile internationale la care Romania este parte. cat si de drept procesual. chiar si legea care guverneaza o operatiune de comert international poate fi subiect de negociere intre participantii la operatiune.4. 1995. Altfel spus. 899 C. 9 14 Dragos Al. In cazul in care partile nu stabilesc care este legea aplicabila – care poate fi legea romana sau o lege straina – stabilirea legii aplicabile se face de catre instanta de judecata investita in a solutiona un litigiu intre parti.

prin tragerea la raspundere penala a persoanelor care savarsesc asemenea fapte20. 1994. p. de regula. in forma baneasca. Dreptul penal. spre deosebire de dreptul comercial. incidenta acetora asupra reglementarilor comerciale este importanta de stiut. in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului Fiscal 20 Ion Oancea – Tratat de drept penal. 4. Spre deosebire de relatia drept comercial – drept civil. pe de alta parte. abuz de incredere) sunt indreptate impotriva dreptului de proprietate. pe de-o parte. Principalul obiect de reglementare al dreptului financiar il constituie raporturile in legatura cu finantele publice. in materie fiscala instabilitatea legislativa este maxima18. 1997. 4. partea generala. p. Bucuresti. Bucuresti.: “prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege. ale carui sanctiuni singure nu ar fi suficiente pentru a oferi o protectie completa. Avand in vedere obligatiile bugetare ale comerciantilor stabilite prin legi cu caracter fiscal. Din pacate.5 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul penal Conform unei definitii. prin sanctiunile sale. Carpenaru – Drept comercial roman. promovata. cit. 15 16 Stanciu D. prevede ca in materie fiscala. 3 C. cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia) 19 Art. 6 17 . Fisc. 4 C.. unde reglementarile cunosc o oarecare stabilitate. distrugere. in relatia dintre dreptul civil sau dreptul comercial si dreptul financiar (fiscal) subsidiaritatea este minima. acesta din urma indeplinind acum rolul de drept general (comun) fata de cel dintai15. Bucuresti. Editura Oscar Print. atata timp cat dreptul finaciar (fiscal) face parte din ramura dreptului public. Editia a III-a. Editura All. dreptul penal reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de aparare a valorilor sociale impotriva infractiunilor. publica sau privata.4 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul financiar (fiscal) Conform unei definitii. Fisc. dispozitiile Codului Fiscal prevaleaza asupra oricaror acte nornative. p. dreptul financiar este sub-ramura de drept care reglementeaza raporturile sociale nascute in procesul constituirii si utilizarii sumelor cuprinse in bugetele statului16. Legatura dintre dreptul civil si dreptul penal exista prin prisma faptului ca multe infractiuni (furt. apara relatiile sociale reglementate de dreptul civil.ca un drept special fata de dreptul comercial. 5 18 Prin adoptarea Codului Fiscal se incerca o stabilizare (art. 36 17 Dan Drosu Saguna – Drept financiar si fiscal. prin incriminarea si sanctionarea faptelor care prezinta un pericol social grav infractional si. 1 alin. Editura All Beck. 1998 Gheorghe Beleiu – op. Finantele publice sunt formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii. respectiv drept al comertului international – drept comercial. cu caracteristicile sale diferite fata de dreptul privat din a carui familie face parte dreptul comercial (bineinteles insa ca ramane valabila aplicarea cu intaietate a normelor fiscale)19. a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale17.

pentru a impiedica savarsirea unor infractiuni comerciale. unele legi comerciale prevad si pedepse penale pentru nerespectarea unora din conduitele sale. in marea lor majoritate. 18 . Astfel. dintre care cele mai evidente sunt cele de natura penala. caracter supletiv (dispozitiv).Desi normele dreptului comercial au. Spre deosebire de civil. legile comerciale care contin si infractiuni comerciale nu contin si norme de procedura penala. Judecarea si condamnarea celor care savarsesc infractiuni comerciale sau economice se face dupa regulile cuprinse in Codul de Procedura Penala. In afara dispozitiilor speciale cu caracter penal aflate in cuprinsul unor acte normative comerciale exista si dispozitiile cu caracter general din cuprinsul Codului Penal referitoare la infractiuni cu caracter economic. exista si unele dispozitii cu caracter imperativ.

c) caracterul de egalitate de pozitii a partilor. Partile raportului juridic Partile raportului juridic sunt persoane fizice sau juridice care devin titulari de drepturi si obligatii civile sau comerciale. constand in nesubordonarea unei parti fata de cealalta. Editura Academiei Romane. cu dubla cetatenie si fara cetatenie (apatrizi). comerciala etc). Caracterele raportului juridic sunt: a) caracterul social. b) caracterul volitional. “Poate deveni” si nu “devine” deoarece. cit. Aceasta inseamna ca. in calitate de emitent al normei juridice. raportul juridic contine trei elemente: (i) partile (subiectele). Din punct de vedere structural. In functie de intinderea capacitatii de a incheia acte juridice. 61 23 Companiile multinationale sau transnationale au un sediu central si in fiecare tara au infiintata o entitate care. doar o parte sunt in acelasi timp si raporturi juridice. Aceasta inseamna ca. relatia reglementata este una sociala. Aceasta este o caracteristica a raportului juridic de drept privat. 155 Gheorghe Beleiu – op. structura Raportul juridic este o relatie sociala reglementata de norma de drept 21. acestea pot fi de stat sau private. Bucuresti 1967. I. Aceasta inseamna ca o relatie sociala devine raport juridic pentru ca asa a voit legiuitorul. o relatie sociala poate deveni raport juridic daca “imbraca haina juridica” data de norma de drept22 (civila. vol. In ceea ce priveste persoanele juridice. 21 22 Traian Ionascu si colab. adica de interactiune intre oameni. De asemenea. de nationalitate romana (rezidenti) sau straina (nerezidenti)23. p. partile pot fi de cetatenie romana (rezidenti). poate fi inclusiv persoana juridica a statului unde functioneaza (filiala) 19 . vine legiutorul si edicteaza norma juridica. – Tratat de drept civil. Altfel spus. Asadar. pe langa conditia existentei unei norme de drept care sa reglementeze relatia sociala. din infinitatea de relatii sociale. (ii) continutul si (iii) obiectul. ca subiect colectiv de drept. inainte de a fi raport juridic. de cetatenie straina (nerezidenti). cand aceasta capata un caracter de uz si se generalizeaza. Definitie. caractere. deosebim intre (i) persoane fizice fara capacitate de exercitiu (minorii sub 14 ani si interzisii). este necesara si manifestarea de vointa a partii sau partilor participante la relatia sociala in speta. in speta doar acelea care sunt reglementate de norma de drept.Raportul juridic 5. intai apare relatia sociala si. in functie de forma de organizare.. 6. (ii) persoane fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii intre 14 si 18 ani) si (iii) persoanele fizice cu deplina capacitate de exercitiu (majorii). p.

patrimoniale si nepatrimoniale. cat si subiectul pasiv (denumit debitor).denumit creditor . (iii) privilegiile si (iv) dreptul de retentie. Invers. Obigatia poate consta in (i) a constitui sau a transmite un drept real (“a da”). in caz de nevoie25. (ii) dreptul de gaj. determinat. sa faca sau sa nu faca ceva – subiectului pasiv. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. cit. Principalele asemanari si deosebiri dintre dreptul real si dreptul de creanta: . de care este legat. Este principal acel drept subiectiv care are o existenta de sine statatoare. care conduita poate fi impusa la nevoie de forta coercitiva a statului. acesta este nedeterminat. p. in funtie de natura continutului lor.sa isi execute obligatia de care este tinut in mod specific. sunt nepatrimoniale acele drepturi care nu pot fi exprimate in bani.denumit debitor .dreptul real are cunoscut doar subiectul activ (titularul dreptului). servitutea si superficia. Aceasta din urma este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita fata de subiectul activ. Este patrimonial dreptul subiectiv al carui continut poate fi exprimat in bani (pecuniar). atat subiectul activ (denumit creditor). fara a avea o obligatie determinata (de exemplu. . Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta. soarta sa nedepinzand de un alt drept.. Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscuta de lege subiectului activ (persoana fizica sau juridica) in virtutea careia careia acesta poate. Drepturile subiective sunt. Dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ . format din toti ceilalti in afara subiectului activ. cit. in cazul drepturilor de creanta.in cazul drepturilor reale. p. subiectii pasivi (nedeterminati) sunt tinuti doar sa respecte dreptul real al subiectului activ.7. in ceea ce priveste subiectul pasiv. Drepturile reale accesorii drepturilor reale principale sunt: (i) dreptul de ipoteca. in limitele dreptului. adica uzul. acestea au cunoscut. Invers. – op. obligatia tuturor celorlalti in afara proprietarului este 24 25 Traian Ionascu si colab. in cazul dreptului de proprietate. Continutul raportului juridic Contintul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile24. a presta un serviciu ori a preda un lucru (“a face”) si (iii) a nu face ceva ce ar fi facut daca nu s-ar fi obligat la abtinere (“a nu face”). 181 Gheorghe Beleiu – op. Dreptul real este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva. (ii) a executa o lucrare. Corelativ unui dreptului subiectiv de creanta exista obligatia.. dreptul accesoriu este acel drept subiectiv a carui soarta depinde de soarta unui drept principal. abitatia. sa aiba o anumita conduita. si sa ceara concursul fortei coercitive a statului.poate pretinde de la subiectul pasiv . 72 20 . uzufructul. Drepturile reale principale sunt: (i) dreptul de proprietate si (ii) dezmembramintele sale.

un numar sau o masura (catime) egala din acelasi bunuri. 86 28 Vezi infra nr. numarare (bani.).in functie de natura lor: (i) mobile si (ii) imobile (cladiri si terenuri). restituindu-se acelasi numar din aceleasi unitati monetare). . in general.dupa cum pot fi inlocuite sau nu in executarea unei obligatii: (i) fungibile si (ii) nefungibile. p. 26 27 Traian Ionascu si colab. drepturile reale sunt limitate. bunurile generic determinate sunt consumptibile.4 29 De a fi obiect al dreptului de proprietate 21 .dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea ori instrainarea substantei lor: (i) consumptibile si (ii) neconsumptibile. obiect al raportului juridic reprezinta conduita partilor. in general. obiect derivat al raportului juridic.. obiect al unui raport juridic este un bun28. subiectul pasiv (debitorul) este tinut sa execute o obligatie specifica fata de subiectul activ (creditorul). cit. 14. 197 Gheorghe Beleiu – op. in cazul drepturilor de creanta. fructe etc.. – op. adica se consuma prin intrebuintare. din acelasi gen sau specie (un numar de unitati monetare luate cu imprumut se cheltuie. In acceptiunea larga (lato sensu). imprumutatul dintr-un contract de imprumut trebuie sa ramburseze imprumutul imprumutatorului). Acesta din urma mai este denumit. cit. adica actiunea la care este indrituit subiectul activ si cea de careceste tinut subiectul pasiv27. valori mobiliare) etc. adica se pot inlocui cu altele din acelasi gen sau specie (un numar de unitati monetare se poate inlocui cu acelasi numar din aceleasi unitati monetare). prin obiect al raportului juridic se intelege un bun. Clasificarea bunurilor: . drepturile de creanta sunt nelimitate26. p. spre a-l deosebi de obiectul lato sensu. stofa etc. Bunul este definit ca o valoare economice ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale si spirituale a omului si este susceptibila de apropriere29 sub forma dreptului patrimonial. Obiectul raportului juridic 8. individualizarea bunurilor de gen se face prin cantarire (cereale.in functie de modul in care sunt determinate: (i) individual determinate (se individualizeaza prin calitatilor lor intrinseci) si (ii) generic determinate (se individualizeaza dupa calitatile lor generice). In general. . masurare (lichide. .).- de a nu il tulbura pe proprietar in posesia sa). iar inapoi se da o cantitate. In acceptiunea restransa (stricto sensu). executare in lipsa careia dreptul acestuia din urma nu se poate realiza (de exemplu. bunurile generic determinate sunt fungibile.

980 C. cit. primarii). cit.. Acestea sunt: obiceiurile (cutumele). Ceilalti emitenti de acte normative sunt: (i) Guvernul. care este principala autoritate cu atributiuni de legiferare iar actele normative emise de acesta poarta denumirea de legi. 47 33 Stanciu D. sub forma actelor normative. p. care emite hotarari si. prin delegare legislativa din partea Parlamentului. p. Consiliul Concurentei etc. 1). 30 31 Ioan Ceterchi. Emitentii de acte normative sunt: Parlamentul. p. 134 alin. Ion Craiovan – op. Astfel. ordonante simple si de urgenta. indiferent de emitent). de elaborare a dreptului de catre stat. art. 10.). prin legi se intelege orice act normativ. 10. Notiunea de izvor de drept Prin izvoare ale dreptului. formele de exprimare ale normelor juridice in cadrul unui sistem de drept30. actele normative reprezinta singurul izvor de drept. stiinta juridica are in vedere. care emit ordine ale ministrilor. Daca. bazata pe libera initiativa si concurenta (art. Carpenaru – op. (ii) celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate precum ministerele. cit. Principiile dreptului comercial 9. (iii) autoritatile administratiei publice locale (consilii judetene si locale. stricto sensu (lato sensu. Notiunea de izvor de drept este legata asadar de activitatea de creare. BNR.1 Constitutia Ca izvor de drept comercial. 490 32 Gheorghe Beleiu – op. Izvoarele dreptului comercial Izvoarele dreptului comercial sunt atat izvoarele dreptului civil. regulile de convietuire. 970 alin. o serie de acte sociale devin izvoare de drept odata cu recunoasterea lor ca legitime prin reglementarea lor cu ajutorul normelor juridice31.Izvoarele dreptului comercial. In sistemul de drept romanesc. 2 si art. ci au doar rolul de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale33. acestea sunt izvor de drept doar atunci cand legea face trimitere expresa la ele (de exp. doctrina si practica judiciara. cat si propriile izvoare. Constitutia stabileste faptul ca economia Romaniei este una de piata. cele din urma nu sunt izvoare veritabile. in ceea ce priveste primele doua. indiferent de emitentul respectivelor acte32. cit. p. Civ. respectiv Codul Comercial si legile comerciale speciale.. 16 22 . intr-o formulare foarte generala. De asemenea... CNVM. 51 Mircea Djuvara – op. In afara legilor (lato sensu) exista si asa-numitele izvoare interpretative ale dreptului.

In afara legilor (stricto sensu) mai exista o serie de alte acte normative precum hotarari de guvern. Cele mai cunoscute si aplicate legi comerciale speciale sunt: Legea societatilor comerciale. In materia faptelor de comert. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Legea concurentei comerciale. in baza principiului “legea speciala deroga de la legea generala” (specialia generalibus derogant) 23 . iar dreptul de proprietate. Dintre multitudinea de legi speciale enumaram: Decretul nr. Legea registrului comertului.Constitutia prevede ca proprietatea privata este inviolabila (art. Legea nr. Legea pietei de capital. 10. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare. se stabilesc derogari de la regulile din Codul Civil. Legea falimentului. In materia obligatiilor. 10. depozitul. deci indiferent daca aceasta apartine statului sau particularilor. Legea nr. in cele mai multe din cazuri. Legile comerciale speciale sunt acele legi (stricto sensu) care reglementeaza aspecte comerciale care nu sunt prinse in Codul Comercial. In materia contractelor comerciale. 41). toate aceste fapte se circumstantiaza. Codul Comercial este principalul izvor de drept in materie comerciala in ceea ce priveste stabilirea caracterului comercial al unor faptelor de comert. 34 De fapt. nr. respectiv Codul Comercial si legile comerciale speciale. reportul. 5). astfel incat interpretul sa poata deosebi o operatiune comerciala de una civila. ca si creantele asupra statului. vanzarea-cumpararea. ordine ale ministrilor. CNVM. imprumutul etc. legile comerciale speciale au abrogat titluri intregi din Codul Comercial.) sau ale administratiei locale care au rolul de a pune in aplicare legile in baza carora sunt emise.G. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 1945-1989. Decretul nr. 18/1991 privind fondul funciar. Legea societatilor bancare. acte ale conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate (BNR. a obligatiilor comerciale.2 Izvoarele dreptului civil Izvoarele dreptului civil sunt Codul Civil si legile civile speciale (lato sensu)34.3 Izvoarele proprii ale dreptului comercial Izvoarele dreptului comercial desemneaza formele specifice de exprimare a normelor dreptului comercial. contul curent). indiferent de titular. garantata si ocrotita in mod egal de lege. Legea nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.) dar se si reglementeaza contracte exclusiv comerciale (de exp. Consiliul Concurentei etc. 135 alin. a probelor si a contractelor comerciale. O. sunt garantate (art. Legea nr. ordinea de aplicare este inversa. se stabilesc regulile care deosebesc un contract comercial de unul civil avand acelasi obiect (de exp.

ceea ce inseamna ca. 1 C. ci si la toate urmarile ce echitatea. obiceurile sau cutumele (care. Se considera ca uzurile. in comert. 26/25.) prevede ca o conventie (contract) obliga nu numai la ceea ce este mentionat in ele. Izvoarele interpretative In ceea ce priveste izvoarele interpretative. de dispozitiile Codului Civil si ale celorlalte legi speciale.. In acest caz. obiceiul sau normele legale dau obligatiei. este urmatoarea: (i) legea comerciala speciala. respectiv Codul Civil si legile civile speciale. 1 C. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatiile banesti. Civ. 501/2002. I. Insasi legea (art. acesta are aceeasi putere ca si un act normativ. cat si comerciale35. in materie comerciala. pentru a fi recunoscute ca atare.Of. Aceasta regula se interpreteaza in felul urmator: raporturile comerciale sunt guvernate de Codul Comercial si de celelalte legi comerciale speciale si. 28 24 . (iii) legea civila speciala si (iv) Codul Civil. 12.. In ceea ce priveste dreptul comercial. Fintescu – op. publicata in M. asa cum aratam. apoi dispozitiile Codului Comercial. lucrurile sunt clare. (ii) Codul Comercial. Raportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului comercial In ceea ce priveste dreptul civil. publicata in M. 2 C. 425/18. in comertul international36 sau maritim). in materia dreptului comercial. unde acestea nu dispun. nr. regula este cea stabilita de art. dupa natura sa. In continuare. adica in civil se aplica dispozitiile cu caracter civil din respectivul act normativ. poarta denumirea specifica de uzuri) se aplica doar atunci cand legea face trimitere la ele.N.2002 36 Pentru aceste uzuri exista chiar standardizari facute de Camera de Comert Internationala de la Paris (denumite Incoterms) 37 I. Spre deosebire de civil. atata timp cat uzul nu este contrazis de vreun act normativ. nr. in final. 970 alin. dispozitiile Codului Civil.11. 980 si 981 C. se aplica Codul Civil. Com. unde acesta nu dispune. Pentru a detalia mai mult regula continuta de art. iar in comercial se aplica intai dispozitiile cu caracter comercial din respectivul act normativ. vol. unde obiceiurile au mai mult un caracter regional. trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: (i) sa fie observate in mod uniform un anumit timp si nu in mod trecator. O. din convingerea ca nu se poate altfel37. apoi dispozitiile cu caracter civil din respectivul act normativ ori din alte acte normative civile (daca este cazul) si. ordinea in care se aplica izvoarele. Com. aprobata cu modificari prin Legea nr.06. Civ. 35 De exemplu. art. izolat sau ca simple tolerante si (ii) sa fie observate ca o regula de drept. ordinea de aplicarea a acestor izvoare este aceeasi.2000. aplicand regula legii speciale ce deroga de la legea generala (specialia generalibus derogant). prevad ca dispozitiile indoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul si ca acele clauze obisnuite intr-un contract se subinteleg. in comercial uzurile au o aplicabilitate mult mai mare (de exp. p. cit. adica se aplica Codul Comercial si. legea civila are un caracter de subsidiaritate fata de legea comerciala. desi nu sunt prevazute expres.G. nr.Of. se aplica dispozitiile civile. 01. Desigur ca exista legi care contin atat dispozitii civile. Asadar.

fie dedus prin interpretarea coroborata a mai multor texte de lege. si ale dreptului comercial. adica nu exista legi sau existenta lor este redusa doar la anumite aspecte (faliment. In dreptul romanesc. exista interpretarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie care. in general. (ii) principiul egalitatii in fata legii. atunci cand este investita38 sa se pronunte asupra interpretarii unor aspecte care. isi uneste sectiile pentru a da o hotarare cu valoare de indrumare pentru instantele inferioare. Principiile dreptului comercial Principiile dreptului. fie in mod expres. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei 25 . invocarea unei hotarari judecatoresti prezinta importanta. Astfel. 13. in general. (iii) principiul legalitatii si (iv) principiul separatiei puterilor in stat. (iii) in contractele comerciale. In afara de invocarea izolata a unei practici judiciare sau chiar unei singure hotarari judecatoresti. 13. care este de inspiratia romano-germanica. De asemenea. respectiv comerciale. in dreptul anglo-saxon practica judiciara reprezinta izvor de drept.Spre deosebire de dreptul romanesc. banii sunt intotdeauna frugiferi (produc dobanzi).2 Principiile proprii dreptului comercial Doctrina recunoaste drept principii ale dreptului comercial urmatoarele: (i) in comert.). invocarea de catre o parte intr-un litigiu a unei hotarari judecatoresti pronuntate de o alta instanta intr-o speta similara obliga instanta investita cu solutionarea litigiului sa tina cont de hotararea celeilalte instante ca si cum aceasta din urma hotarare ar fi o lege. valori mobiliare etc. se aplica regula care favorizeaza 38 Procedura poarta denumirea de recurs in interesul legii si este promovat de procuroul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. 13. sunt acele reguli generale prevazute intr-un act normativ.1 Principiile fundamentale ale dreptului romanesc Principii fundamentale ale dreptului romanesc sunt principii care guverneaza intreaga legislatie romaneasca iar izvorul lor este Constitutia. care guverneaza la modul principial operatiunile juridice. in caz de dubiu. in special. pana atunci. hotarare care se publica in monitorul oficial. invocarea unei hotarari a unei instante superioare poate uneori influenta membrii completului de judecata a instantei investite cu solutionarea litigiului. aplicabile tuturor ramurilor si sub-ramurilor de drept urmatoarele: (i) principiul democratiei. Sunt asadar principii fundamentale de drept. primisera interpretari diferite din partea instantelor inferioare. mai ales atunci cand s-a format o adevarata practica intr-un anumit domeniu. (ii) in comert. Aceasta in conditiile in care dreptul anglo-saxon este in mare parte un drept necodificat. actele juridice sunt cu titlu oneros. in special.

circulatia; (iv) contractarea in favoarea celui de-al treilea este obisnuita39; (v) legea comerciala protejeaza creditul; (vi) libertatea probelor in litigiile comerciale s.a.

39

Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 19

26

Faptele de comert
14. Actele si faptele juridice. Terminologie

Faptele juridice au o dubla acceptiune: lato sensu, prin fapte juridice se inteleg atat faptele juridice – stricto sensu, cat si actele juridice. 14.1 Definitia actelor juridice

Prin act juridic se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, a modifica sau stinge un raport juridic40. Aceasta definitie prezinta notiunea de act juridic in acceptiunea de operatiune juridica (negotium juris). O a doua acceptiune a notiunii de act juridic este aceea de inscris constatator al unei operatiuni juridice (instrumentum probationis). 14.2 Definitia faptelor juridice – stricto sensu

Spre deosebire de actul juridic, care este o manifestare de vointa constienta, facuta cu scopul de a produce efecte juridice (de exp. incheierea unui contract), faptele juridice – stricto sensu sunt fie acele situatii care nu presupun o manifestare de vointa (de exp., evenimentele naturale), fie ca, desi presupun o astfel de manifestare, nu intrunesc elementele necesare spre a fi acte juridice (de exp. delictele civile) 41, insa sunt producatoare de efecte juridice. Efectele juridice se produc deoarece chiar legea a stabilit acest lucru si nu pentru ca, de exemplu, autorul faptei le-a dorit. 14.3 Clasificarea actelor juridice

Actele juridice se clasifica in functie de mai multe criterii, dintre care enumeram cateva mai importante42: a) dupa numarul partilor: (i) unilaterale, (ii) bilaterale si (iii) multilaterale; b) dupa continutul lor: (i) patrimoniale si (ii) nepatrimoniale; c) dupa scopul urmarit la inchiererea lor: (i) cu titlu oneros si (ii) cu titlu gratuit; cele dintai, la randul lor, se impart in (i) comutative si (ii) aleatorii, iar cele din urma, la randul lor, se impart in (i) acte dezinteresate si (ii) liberalitati; d) dupa modul (forma) de incheiere: (i) consensuale, (ii) solemne si (iii) reale; e) dupa existenta sau nu a modalitatilor: (i) acte pure si simple si (ii) acte afectate de modalitati; f) dupa raportul dintre ele: (i) principale si (ii) accesorii;
40 41

Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 114 Tudor R. Popescu, Petre Anca – Teoria generala a obligatiilor. Editura Stiintifica, Bucuresti, 1968, p. 19 42 Gheorghe Beleiu – op. cit., p. 115

27

g) dupa reglementarea si denumirea lor: (i) numite si (ii) nenumite; h) dupa modul de executare: (i) dintr-o data (uno ictu) si (ii) succesiva. 14.3.1 Actele unilaterale, bilaterale si multilaterale Actele unilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei unei singure parti, adica emana de la autorul lor unic, cum ar fi: oferta de a contracta, promisiunea de recompensa, testamentul. Actele bilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a doua parti, adica emana de la ambele si reprezinta acordul lor de vointa. Actul bilateral mai este denumit si contract ori conventie43 sau, atfel spus, contractul este un act bilataral. Exemple de contracte sunt: vanzarea-cumpararea, mandatul, donatia, imprumutul, depozitul, leasing-ul. La randul lor, in functie de cum dau nastere la obligatii – pentru o singura parte sau pentru ambele paarti, contractele la randul lor se clasifica in unilaterale si bilaterale (sinalagmatice). Sunt exemple de contracte unilaterale: donatia, mandatul neremunerat, depozitul neremunerat, imprumutul iar de contracte bilaterale (sinalagmatice): vanzarea-cumpararea, mandatul remunerat (comisionul), depozitul remunerat, leasing-ul. Actele multilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a trei sau mai multe parti, adica emana de la toate si reprezinta acordul de vointa al acestora. Exemple de contracte multilaterale sunt contractul de societate civila sau contractul de societate comerciala (actul constitutiv) cu trei sau mai multi asociati. 14.3.2 Acte patrimoniale si acte nepatrimoniale Sunt patrimoniale acele acte juridice care au un continut evaluabil in bani. Exemple de acte patrimoniale sunt: vanzarea-cumpararea, donatia, imprumutul, mandatul, locatiunea (inchirierea), leasing-ul. Sunt nepatrimoniale acele acte juridice care nu au un continut evaluabil in bani. Exemple de contracte nepatrimoniale sunt casatoria, acordul fostilor soti cu privire la pastrarea dupa divort a numelui din casatorie etc. 14.3.3 Acte cu titlu oneros si cu titlu gratuit Actele cu titlu oneros sunt acele acte in care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste de catre aceasta din urma parte obtinerea unui alt folos patrimonial44. Exemple de contracte oneroase sunt: vanzarea-cumpararea, mandatul
43 44

Traian Ionascu si colab. – op. cit., p. 243 Gheorghe Beleiu – op. cit., p. 116

28

la randul sau. acesta trebuie sa imbrace forma scrisa (deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr-un inscris). depozitul neremunerat. jocul de noroc. Exemple de liberalitati sunt donatia si legatul. contractul de societate civila sau contractul de societate comerciala (actul constitutiv)46. solemne si reale Sunt consensuale acele acte juridice care se incheie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa47. asadar. leasing-ul. imprumutul fara dobanda. fara nici o alta formalitate. imprumutul cu dobanda. depozitul. Exemple de acte comutative sunt: vanzarea-cumpararea. asumandu-si astfel riscul ca.remunerat. In materie comerciala. actele comutative sunt acele acte juridice a caror parti stiu. mandatul neremunerat. liberalitatile sunt acele acte cu titlu gratuit in care dispunatorul isi vede micsorat patrimoniul ca urmare a procurarii folosului (avantajului) patrimonial prin incheierea actului. trebuie ca partile (sau cel putin una) sa nu fi cunoscut la momentul incheierii contractului – si nu ulterior – intinderea obligatiilor contractuale 47 Printr-o simpla “strangere de mana” 48 In unele cazuri. sa iasa in castig sau in pierdere. donatia. Exemple de acte dezinteresate sunt: depozitul neremunerat. Actele cu titlu gratuit sunt actele juridice in care cel ce procura un folos patrimonial celeilalte nu urmareste. mandatul neremunerat. Spre deosebire de actele dezinteresate. pentru a putea face dovada actului. altfel spus. actele dezinteresate sunt acele acte prin care dispunatorul. imprumutul fara dobanda. Din categoria actelor cu titlu oneros. care este intinderea obligatiilor ce le incumba. pentru a califica un contract aleatoriu. Spre deosebire de actele comutative. 14. comodatul. nu isi diminueaza in acest fel patrimoniul. ca operatiune juridice (negotium juris). leasing-ul. depozitul remunerat. actele aleatorii sunt acele acte juridice ale caror parti (sau doar una din ele) nu cunosc. la momentul incheierii. 45 46 Asta nu exclude insa posibilitatea ca un comerciant sa incheie si acte cu titlu gratuit ori de natura civila Nu trebuie facuta confuzie intre riscul din cadrul unui contract aleatoriu si riscul comercial. Marea majoritate a actelor juridice civile si comerciale este guvernata de principiul consensualismului48. intinderea obligatiilor nu mai corespunde cu ceea ce reflecta contractul. partile stiu intinderea obligatiilor insa. la terminarea contractului. care este intinderea obligatiilor ce le incumba.4 Acte consensuale. desi procura un folos (avantaj) patrimonial celeilalte parti. mandatul. un astfel de folos in schimb. locatiunea. Exemple de acte aleatorii sunt: contractul de renta viagera. imprumutul. datorita unor situatii care intervin dupa incheierea contractului. sa-si procure de la cel dintai. locatiunea. la momentul incheierii. Din categoria actelor cu titlu gratuit. legatul. contractele se incheie in general cu titlu oneros45. Exemple de astfel de contracte sunt: donatia.3. forma scrisa este ceruta ad probationem 29 . contractul de asigurare. in acest din urma caz.

Aceste evenimente poarta denumirea de modalitati. cit. donatia sub forma darului manual51. p. actul este lovit de nulitate absoluta 49. Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare. 104 30 . in sensul ca modalitatea este un mod al actului.5 Actele pure si simple si actele afectate de modalitati Sunt pure si simple acele acte juridice a caror existenta sau executare nu este afectata de un eveniment viitor. ipoteca si testamentul. gajul (garantia reala mobiliara). sunt accesorii acele acte juridice a caror soarta juridica depinde de soarta altui act.6 Acte principale si acte accesorii Sunt principale acele acte juridice a caror existenta este independenta. Termenul este un eveniment viitor si sigur ca realizare. fara legatura cu soarta altui act juridic. Sunt acte accesorii: ipoteca. Sunt acte reale: depozitul. fiind deci o exceptie de la conditia solemnitatii actului. 49 50 Traian Ionascu si colab. cit. consacrata din motive practice 52 Istrate Micescu – op. Modalitatile sunt de trei feluri: (i) termenul. vanzarea unui bun sub conditia cumpararii altui bun similar. Forma este deci o conditie de validitate a actului (ceruta ad validitatem sau ad solemnitatem) si in lipsa acestei forme. unele acte pot fi afectate de un astfel de eveniment viitor. (ii) conditia si (iii) sarcina. mai nou). care este influentat de acestea52. Invers. pentru a fi valabil incheiate. de care depinde nasterea (conditie suspensiva) ori desfiintarea (conditie resolutorie) unui act juridic (de exp. orice afecteaza actul principal va afecta si actul accesoriu (regula accesorium sequitur principale). desi este o forma de donatie. termenul la care imprumutatul este obligat sa ramburseze imprumutatorului imprumutul). 293 Dupa cum se observa.3.Sunt solemne acele acte juridice care. trebuie sa fie insotite de remiterea (predarea materiala) a bunului ce face obiectul contractului50. pentru a fi valabil incheiate. imprumutul. 14. donatia. manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege (de exemplu forma autentica). Sunt acte solemne: vanzarea-cumpararea de terenuri.3. fie incetarea (termen extinctiv) efectelor nascute in temeiul unui act juridic (de exemplu. actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care are printre aporturi un teren. arvuna. termenul “real” are un alt inteles decat in limbajul comun 51 Darul manual nu este un act solemn. invers. Unele acte sunt pure si simple ori afectate de modalitati prin chiar esenta lor si nu prin vointa partilor. pana la care este amanata fie inceperea (termen suspensiv). Fiind dependente de soarta actului principal... – op. p. fata de care se afla in raport de accesorialitate (dependenta). 14. Sunt acte reale acele acte juridice care.

cumpararea de energie etc. 14. precum si orice persoana juridica. leasing-ul. asocierea in participatiune. Acestea sunt prevazute la art. iar cea de exercitiu se dobandeste la majorat. sunt acte cu executare succesiva acele acte juridice a caror executare din partea debitorului presupune o succesiune de prestatii. Sunt contracte nenumite asa-numitele “contracte de prestari servicii” ori alte contracte care au intrat in practica romaneasca prin imprumut din alte legislatii sau practici internationale: lohn-ul. Minorii intre 14 si 18 ani au capacitate de 53 Unele contracte de comert international au fost adoptate si de legislatia noastra (leasing-ul.. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice se dobandeste la nastere si se pierde prin moarte. Capacitatea juridica este compusa din capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. mandatul civil si comercial (comisionul). Sunt acte numite: vanzarea-cumpararea civila si comerciala. adica sa isi produca efectele. In cazul unui act numit. Sunt contracte cu executare succesiva creditul bancar. factoring-ul. franciza. 948 C. franciza etc.7 Acte numite si nenumite Sunt numite (tipice) acele acte care au o denumire stabilita de lege si o reglementare proprie. donatia.) 31 . Capacitatea de a incheia acte juridice (de a contracta) este parte a capacitatii juridice a persoanei fizice sau juridice. locatiunea. ci de regulile aplicabile actelor juridice. in completare. Civ. de regulile aplicabile actelor juridice. acesta nu va fi guvernat de regulile unui act numit cu care prezinta similitudini. asigurarea. In cazul unui act nenumit. sunt acte nenumite (atipice) actele juridice care nu au o denumire stabilita de lege sau. 14.3.8 Acte cu executare dintr-o data si succesiva Sunt acte cu executare dintr-o data (uno ictu) acele acte juridice a caror executare se face printr-o singura prestatie din partea debitorului.14. aceasta este doar mentionata fara a fi urmata de o reglementare proprie. imprumutul civil si comercial. cumparatorul plateste pretul si vanzatorul preda bunul. societatea civila si societatea comerciala etc. esalonate in timp. in general. (iii) obiectul. nu au capacitate de a contracta minorii si intezisii. forfaiting-ul. Invers. Capacitatea reprezinta acea conditie de fond care consta in aptitudinea unei persoane de a dobandi drepturi si/sau de a se angaja in obligatii. De exemplu. prin incheierea de acte juridice. (v) forma solemna. (iv) cauza si.3. locatiunea. leasing-ul. si anume: (i) capacitatea. Invers. chiar daca au. (ii) consimtamantul.53). el va fi guvernat de regulile special edictate pentru acel contract si. in general. Per a contrario. De capacitatea de a contracta beneficiaza orice persoana fizica majora sau care nu a fost pusa sub interdictie54. in anumite cazuri prevazute expres de lege.4 Elementele de validitate ale actelor juridice Elementele de validitate ale unui act juridic reprezinta conditiile esentiale ce trebuie sa existe pentru ca actul sa fie valabil. in cazul unei vanzaricumparari.

31/1954 privind persoanele fizice si juridice. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice. persoanele considerate capabile pot fi in anumite momente in situatia de a nu avea. respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute (de exemplu. consimtamantul acesteia se exprima prin persoanele fizice care compun organele sale de conducere. 57 In lipsa unei prevederi exprese a legii sau vointei partilor. in lipsa amenintarii. Asadar. in limuta puterilor ce le-au fost conferite. discernamant. ceea ce inseamna ca pot incheia doar anumite acte juridice. stabilit prin lege. facand ca acesta sa nu fie dat in mod valabil. respectiv amanata pana la majorat. nu l-ar fi incheiat. In ceea ce priveste persoana juridica. violenta si leziunea. conform art. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice56 si sa fie exteriorizat57. altfel spus. p. Deoarece persoana juridica este o fictiune a legii. prevazute limitativ de lege. a caror lipsa de discernamant este permanenta. din diferite motive. 129) 56 Consimtamantul este exprimat fara intentia de a produce efecte juridice atunci cand este dat in gluma. drept pentru care sunt lipsiti de capacitate juridica (incapabili). dreptul cumparatorului de a primi bunul cumparat si obligatia vanzatorului de a-l preda. Leziunea este disporoportia vadita dintre contraprestatiile nascute in temeiul unui act juridic in care una dintre parti este un minor cu capacitate de exercitiu restransa. cit. Viciile de consimtamant sunt eroarea. Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil iar dolul este eroarea provocata de altcineva prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie un act juridic. tacerea nu valoreaza consimtamant. respectiv interzisi. dolul. 31/1954). respectiv dreptul vanzatorului de a primi pretul. 2 din Decretul nr. pe cand vicierea acestuia face ca actul juridic sa fie anulabil. din Decretul nr. iar lipsa consimtamantului e o stare de fapt (Gheorghe Beleiu – op. actele juridice facute de organele persoanei juridice. incapacitatea este o stare de drept. Obiectul actului juridic civil reprezinta acea conditie de fond constand in conduita partilor impusa prin respectivul act. Violenta este amenintarea reala. Astfel.. capacitatea juridica se dobandeste la momentul inregistrarii sale. actul de infiintare sau statut. 35 alin. Lipsa consimtamantului face ca actul juridic sa fie nul (lovit de nulitate absoluta). Cand conduita partilor priveste un 54 Interdictia se instituie asupra persoanelor care nu au deloc discernamant (persoanele cu anumite boli psihice) 55 Spre deosebire de minori. 34 alin. Pentru a fi valabil. consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant55. respectiv obligatia cumparatorului de a-l plati). Aceasta inseamna orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice este sanctionat cu nulitatea (art. a unei persoane de a incheia un act juridic pe care. Viciile de consimtamant sunt acele situatii care altereaza consimtamantul. 34 alin.exercitiu restransa. insa este circumscrisa principiului specialitatii. de simpla complezenta etc. 1 din Decretul nr. Conform art. persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei. sunt ale persoanei juridice insasi. manifestarea de vointa trebuie sa fie expresa si nu tacita 32 . Consimtamantul reprezinta acea conditie de fond care consta in intentia (vointa) de a incheia un act juridic. fizica sau morala.

sa fie in circuitul civil (adica sa poata fi vandute si cumparate)60. fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru. armele de foc. fie in natura. 2. sa fie licit si moral. anumite acte juridice necesita si indeplinirea unor conditii speciale. Cauza actului juridic este acea conditie de fond ce consta in scopul urmarit la incheierea unui act juridic. 58 59 Gheorghe Beleiu – op. partile incheie actul in forma scrisa chiar daca dovada acestuia se poate face si cu alte mijloace de proba (precum martori sau prezumtii) 64 De exemplu. Com. p. datorita avantajelor probatorii ale inscrisurilor.. actul juridic trebuie sa imbrace o anumita forma (in general. 14. Forma scrisa este o conditie ceruta uneori doar pentru proba actului (ad probationem)63 si nu afecteaza valabilitatea acestuia. Cumpararile de produse sau de marfuri spre a se revinde.4 63 Desigur ca in practica. bunul mai poarta denumirea de “obiect derivat al actului juridic”58. adica dreptul tertilor de a ignora efectele actului juridic. supra nr.bun. In lipsa conditiei publicitatii. Cauza este ilicita cand este interzisa de lege sau este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. enumera “faptele de comert”. forma autentica). drogurile. In unele cazuri. dar va exista in viitor 60 Sunt scoase din circuitul civil bunurile proprietate publica. adica acele operatiuni pe care le considera ca fiind comerciale. daca partile cunosc faptul ca bunul nu exista in prezent. 15.3. cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inchiriere. inscrierea ipotecii in cartea funciara ori a gajului in AEGRM 33 . Acestea sunt: 1. pentru ca anumite acte sa fie opozabile si tertilor. 139 Bunurile viitoare pot face obiectul actului. 61 Nu este obligatoriu sa fie expresa 62 Vezi actele solemne. cit. vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau lucrate si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert. atunci cand legea prevede. Pentru a fi valabil. Deoarece regula dreptului privat este cea a consensualismului. sanctiunea este inopozabilitatea. pentru a-l deosebi insa de conduita partilor. acesta este de asemenea denumit obiect al actului juridic. In afara de aceste conditii generale. exceptiile formalismului trebuie sa fie expres prevazute de lege62. asemenea si cumpararea spre a se revinde de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert. sa fie posibil. obiectul (respectiv obiectul derivat) al actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: (i) sa existe (la momentul contractarii59). in lipsa acesteia actul fiind nul absolut. ori numai spre a se inchiria. Vanzarile de producte. pe langa forma scrisa ceruta ad probationem trebuie ca actul sa fie inscris in anumite registre publice 64. Nu trebuie confundata forma scrisa cu forma solemna. 3 C. In afara de cele patru condtitii de fond. Enumerarea faptelor de comert Art. sa fie reala si sa fie licita si morala. Cauza trebuie sa existe61.

18. folosind sintagma fapte de comert legiuitorul a considerat ca fiind comerciale si faptele de comert nascute in legatura cu unul din actele de comert enumerate. efectele nascute in urma unui astfel de fapt juridic au acelasi regim . 13 arata ca sunt fapte de comert intreprinderile de transport. Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale. astfel ca alte acte de comert (leasing-ul. Caracterul enuntiativ al enumerarii este motivat de faptul ca. Expeditiunile maritime. 20. 15. Din analiza operataiunilor enumerate la art. librarie si obiecte de arta. franciza etc. vol. la data adoptarii Codului Comercial. adica sunt facute cu intentia de a produce efecte juridice. 4. 5. p. 14. in contra daunelor si asupra vietii. Intreprinderile de spectacole publice. 17. cand altul decat autorul sau artistul vinde. 9. Cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale. Orice intreprindere de furnituri. chiar mutuale. pct.) prevazute in legi speciale sunt de asemenea acte de comert. vanzarea si revanzarea de tot felul de vase pentru navigatiunea interioara si exterioara si tot ce priveste echiparea.. Operatiunile de banca si schimb. factoring-ul. Intreprinderile de comisioane. Depozitele in docuri si antrepozite. 13. 1908. Asigurarile. p. cit. Fintescu – op. chiar din exprimarea Codului Comercial “se considera ca fapte de comert” in loc de “sunt fapte de comer” rezulta ca intentia de a da caracter enuntiativ enumerarii a fost urmarita din start de legiuitor66. 3 sunt acte de comert. In ceea ce priveste enumerarea continuta la art. 3 C. Intreprinderile de fabrici. I. 19. Intreprinderile de constructii. 3 C. cumpararea.. armarea si aprovizionarea unui vas.ca si actul juridic propriu-zis al transportului65. Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri. 65 66 I. 6. In plus. 10. 11. 25 34 . Asigurarile terestre. Cambiile si ordinele de producte si marfuri.3. 12. Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri de credit circuland in comert. asupra riscurilor navigatiunii. Depozitele pentru cauza de comert. 32 Eftimie Antonescu – Codul Comercial adnotat. pe apa sau pe uscat. I. Daca in cursul transportului se produc anumite evenimente calificate ca si fapte juridice (cum ar fi o deteriorare a marfurilor). precum si toate operatiunile asuprta recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisorilor de gaj eliberate de ele. acestea erau actele de comert cunoscute. Intreprinderile de editura.N. Intre timp insa comertul a evoluat. vol. Com. imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatie. inchirierile de vase. De exemplu. chiar mutuale. 7. agentii si oficiuri de afaceri. Editura Librariei Socec & Co. 8.comercial . Com.. Desi toate operatiunile enumerate la art. de manufactura si imprimerie. 16.. aceasta nu este limitativa. Constructiunea. se poate formula o definitie generica a faptelor de comert ca fiind acele operatiuni de producere de marfuri.

3 C. Clasificarea faptelor de comert obiective Operatiunile enumerate de art. 4 si 56 C. 67 68 Stanciu D. 29 Idem. 3 C. rezulta ca faptele de comert se impart in urmatoarele categorii: (i) faptele de comert obiective. p.. Asadar. 16.. independent de calitatea de comerciant sau necomerciant a subiectului. Interesul calificarii unei operatiuni ca fapta de comert este aceea ca. operatiunea este guvernata de dispozitiile legislatiei comerciale si nu de cele ale legii civile. (ii) intreprinderile si (iii) operatiunile accesorii (conexe)68. cit. p. indiferent daca partile sau doar una din ele are sau nu calitatea de comerciant. Com. Carpenaru – op. precum si alte fapte obiective prevazute in legi speciale. In plus. 56 C. realizate in scopul obtinerii de venituri67. 17.... in conformitate cu art.executarea de lucari ori prestarea de servicii sau interpunerea in circulatia marfurilor. Com. Com. exercitarea unei operatiuni din cele enumerate enuntiativ de art. 18. 32 35 . Com. Faptele de comert obiective Faptele de comert obiective sunt cele enumerate la art. 3 C. 56 C. Com. adica incidenta legii comerciale. pot fi impartite in trei categorii: (i) operatiunile de interpunere in schimb sau in circulatie. Com. 3. instanta chemata sa judece un litigiu comercial este instanta comerciala. Clasificarea faptelor de comert Din interpretarea coroborata a art. (ii) faptele de comert subiective si (iii) faptele de comert unilaterale (mixte). duce la aplicarea dispozitiilor art. Acestea se numesc obiective deoarece caracterul comercial al acestora este dat de obiectul operatiunii.

Interpretarea data in trecut celor doua dispozitii citate. precum si vanzarea unui bun cumparat in vederea revanzarii ori inchirierii lui constituie fapta de comert si intra sub incidenta legii comerciale. 1169 C. doctrina considera ca dispozitia respectiva trebuie interpretata extensiv. acesta se razgandeste si pastreaza bunul pentru el sau revanzarea nu se face in castig69. 1.A. a cumparatorului ori a ambilor de a obtine un castig de pe urma operatiunii. cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inchiriere. Conform regulii generale prevazute de art. in schimbul unei sume de bani numita pret. Productele sau marfurile pot fi revandute in aceeasi stare in care au fost cumparate sau dupa ce vor fi fost prelucrate. adica sa fie expresa sau sa rezulte din imprejurarile incheierii contractului. privind sarcina probei. fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru. sa fi existat intentia cumparatorului de a-l revinde sau inchiria. 1 si 2 vorbeste doar de producte.1 Operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie Dintre faptele de comert enumerate la art. Desi art. acesta poate consta in producte (produse naturale ale pamantului). Com. in aceleasi conditii ca si bunurile mobile. cumpararea unui bun in scopul revanzarii lui in castig ori a inchirierii. sunt comerciale cumpararile de produse sau de marfuri spre a se revinde. marfuri si titluri de credit (adica bunuri mobile). (ii) vanzarea comerciala si (iii) operatiunile de banca si schimb. la momentul cumpararii bunului. 3 C. In ceea ce priveste obiectul vanzarii-cumpararii. Civ. castig obtinut in urma revanzarii sau inchirierii bunului cumparat. in caz contrar actul va fi considerat civil. In continuare.1 Vanzarea-cumpararea comerciala In dreptul civil. ori numai spre a se inchiria. I. de asemenea si cumpararea spre a se revinde de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert. pct. 1294 C. intentia de revanzare trebuie sa fie exteriorizata. daca intrunesc conditiile prevazute de lege pentru a fi calificate ca si comerciale. 3 pct. Este irelevant daca. vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau lucrate si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert.18. Asadar. 3 pct.1. dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui bun (art.Codul de comerciu adnotat. Ceea ce este esential in stabilirea caracterului comercial al operatiunii este ca. fie in natura. sunt operatinui de interpunere in schimb sau circulatie urmatoarele: (i) cumpararea comerciala. 35 36 . p. 18. cel care pretinde ca actul are caracter comercial trebuie sa dovedeasca acest lucru. p.). Conform art. 14 Idem. Dumitrescu . Editura Cugetarea Bucuresti. Ceea ce face. vol. atat 69 70 M. vanzarea-cumpararea reprezinta acel contract prin care una dintre parti (vanzatorul) transmite celeilalte parti (cumparatorul). Civ.. 1926. in conceptia Codului Comercial. dupa cumparare. ca o operatiune de vanzare sau cumparare sa fie comerciala este intentia vanzatorului. De asemenea. marfuri sau titluri de credit. in categoria faptelor de comert putand intra si vanzarile-cumpararile de imobile 70. 2 prevede ca sunt de asemenea comerciale vanzarile de producte.

3 pct. I. p. 18. pe cand bancile populare efectueaza aceste operatiuni pentru la membrii sai cooperatori74. Desigur ca. Editura Tiparul Romanesc. Interpretarea se baza pe argumentul ca legiutorul a inteles sa protejeze vanzarea-cumpararea de imobile.. In afara bancii centrale. Comercialitatea acestor operatiuni este data de elementul interpunerii in schimbul sau circulatia banilor. precum si prin alte persoane juridice autorizate. cu nota introductiva de Ioan C. In prezent insa aceasta diferenta de valoare nu mai este de actualitate. (ii) revanzarea acestor bunuri si (iii) vanzarea produselor agricole de catre cultivatori. 1944. Com. activitatea bancara in Romania se desfasoara prin BNR si prin banci (comerciale). vol. cat si de practica judiciara72. 71 I. 41. 582/30. Com. nr. I. p. pp. intocmai ca si bancile comerciale. 8 72 M. sub aspectul capitalizarii si cerintelor prudentiale 75 Conform Legii pietei de capital. cazurile de vanzari-cumparari comericale avand ca obiect imobile73 sunt mult mai reduse numeric decat cele avand ca obiect mobile. Bucuresti. operatiunile de investment banking fac obiectul de activitate al societatilor de servicii de investitii financiare.N. In ceea ce priveste bancile de investitii. 5 C. cu respectarea legii. cit. insa frecventa redusa nu inseamna excluderea operatiunilor cu imobile din sfera actelor comerciale.. vol. bancile (private) pot fi de trei feluri: banci comerciale.1. Primele doua categorii de banci au ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite din depozitele atrase sau din alte surse.Of. p. banci populare (cooperative de credit) si banci de investitii. exclude din sfera activitatilor comerciale (i) cumpararea de bunuri pentru uzul sau consumul propriu al comerciantului ori a familiei sale. principala activitate a acestora este intermedierea obtinerii de finantari pe piata primara de capital75.2004 37 . practic. In plus.. 45. Diferenta dintre acestea doua este aceea ca bancile comerciale se adreseaza publicului. In prezent.2 Opretiunile de banca si schimb Caracterul comercial al operatiunilor de banca si schimb este prevazut de catre art.A. ca bunuri de o valoarea in general superioara bunurilor mobile. Marinescu – Codul Comercial adnotat. in general. BNR beneficiaza si de prevederile speciale ale Legii nr. I. Conform art.de doctrina71. cit. 59 73 De exemplu o societate comerciala de intermediere imobiliara care uneori cumpara imobilele in nume propriu spre a le revinde 74 Initial bancile populare functionau in afara supravegherii BNR. Ministerul Justitiei. Eftimie Antonescu – op. 11 C. 10. era aceea ca vanzarea-cumpararea de imobile este un act exclusiv civil.06. acestea fac obiectul unei astfel de supravegheri. alaturi de acativitatea de tranzactionare de valori mobiliare si alte activitati conexe 76 Publicata in M. cit. dandu-i astfel un caracter civil. Fintescu – op. Art. vol. 1 din Legea societatilor bancare. Dumitrescu – op. 312/2004 privind Statutul BNR76.

Carpenaru – op. de manufactura si imprimerie (pct. (vi) intreprinderile de editura. 7). (v) intreprinderile de fabrici. 3 C.. (vii) intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri. (ii) intreprinderile de spectacole publice (pct. in vederea producerii de bunuri sau furnizarii de servicii care sa-i aduca un cat mai mare profit77. 18. Trebuie facuta distinte intre notiunea de intreprindere folosita de Codul Comercial si notiunea de intreprindere din perioada economiei centrazilate78. vol. Fintescu – op. agentii si oficiuri de afaceri (pct. (iii) intreprinderile de comisioane. 8). In conceptia Codului Comercial. factorii de productie si de a combina acesti factori. 40 38 . civile sau industriale..2. 44-45 Persoane juridice organizate conform Legii nr. 15/1990 79 I. 6).1 Intreprinderile de constructii In cazul intreprinderii de constructii. conform Legii nr. I. intreprinderea este o societate comerciala de mici dimensiuni (atat ca numar de salariati. 20). Activitatea poate fi de producere de bunuri (intreprindere industriala) sau furnizare de servicii (intreprindere comerciala).. librarie si obiecte de arta (pct. hotatari de guvern. In conceptia moderna. Com.N. Rolul intreprinzatorului in economie este de a-si procura de la altii. 17) si (ix) intreprinderile de depozit in docuri si antrepozite (pct. 5/1978 (in prezent abrogate) si transformate in societati comerciale sau regii autonome. cit. vol. p. 77 78 I. I. cat si ca cifra de afaceri) in care fondatorul este manager si administrator in acelasi timp. Toate actele si faptele juridice savarsite pentru realizarea lucrarilor de constructii au caracter comercial79.: (i) intreprinderile de furnituri (pct. pe apa sau pe uscat. obiectul intreprinderii este ridicarea de cladiri si alte constructii. in conditiile riscului economic.2 Intreprinderile Intra in categoria intreprinderilor urmatoarele fapte de comert prevazute de art. 9). cit. rezultat al unei activitati antreprenoriale. (iv) intreprinderile de constructii (pct. prin intreprindere se intelege o organizare. cit. Aceasta inseamna ca sunt operatiuni comerciale si contractele de cumparare de materiale. pp. amplasarea si alte restrictii urbanistice. Activitatea de constructii se supune reglementarilor in domeniu (legi.18. p. munca si capitalul) in scopul desfasurarii unei activitati aducatoare de profit. 5).N. in totalitate sau numai in parte. 46 80 Stanciu D. Prin intreprindere se intelege o organizare structurala a factorilor de productie (natura. 10). hotatari ale consiliilor locale si ordine ale primarilor) privind calitatea. (viii) intreprinderile de asigurari (pct. contractele de antrepriza incheiate cu beneficiarii lucrarilor etc80. Fintescu – op. care poate fi sau nu persoana juridica.

pe cand manufactura presupune o activitate in care predomina munca manuala (de exp. gaz. gaz etc. 18.. fara relevanta juridica. In cazul in care livrarea se face la un singur termen.14. Spectacolele pot fi de orice fel: film. Diferenta dintre fabrici si manufacturi este una de volum al activitatii. este intrunirea elementelor unei intreprinderi si nu calitatea de comerciant ori nu a organizatorului83. p. ridicarea gunoiului menajer). Elementele esentiale pentru calificarea unui spectacol ca fiind fapta de comert sunt (i) acesta sa fie public si (ii) intreprinzatorul (managerul. distribuirea corespondentei. fabrica reprezinta o activitate industriala (de exp.2. intrecere sportiva etc. cit. 52 83 Pentru o opinie contrara. producerea de ciment). insa in vederea obtinerii unui castig. ridicarea gunoiului menajer etc.4 Intreprinderile de spectacole publice Organizarea de spectacole publice este. Fintescu – op. I.2.). producerea de ceasuri). aceasta deosebire nu are nici o relevanta practica sau juridica. lipsind elementul obtinerii de castiguri. p. In prezent.. in conceptia Codului Comercial. cit. fara ca durata dintre datele la care sunt prestate serviciile sa fie neaparat egale (distribuirea corespondentei. 43 39 . operatiunea se incadreaza in categoria faptelor de comert deoarece. impresarul) sa fie altul decat artistul sau sportivul care evolueaza in cadrul spectacolului82. In cazul in care spectacolul este dat in scopuri caritabile. cit. ceea ce intereseaza.2 Intreprinderile de fabrici si manufactura Intreprinderile de fabrici si manufactura presupun producerea de bunuri in urma prelucarii sau asamblarii unor materii prime ori componente. suntem in fata unei vanzari-cumparari si nu al unei furnituri81. teatru. vezi Stanciu D..). p.2. vol. Daca insa spectacolul este organizat de o persoana juridica fara scop lucrativ. vezi I. fapta nu mai este comerciala. precum activitatea de catering) sa se faca la termene succesive (furnizarea corespondentei. Daca in cazul furnizarilor continue lucrurile sunt clare (furnizarea de electricitate.. pe suport material sau electronica). 81 82 Stanciu D. concert. in ceea ce priveste celelalte servicii este esential ca executarea lor (care include inclusiv livrarea unor produse. furnizarea de energie electrica.N. 18. furnitura este o activitate prestata de un intreprinzator specializat care furnizeaza un serviciu de utilitate publica in mod continuu sau la intervale regulate de timp (de exp. fapta de comert. In conceptia Codului Comercial. Carpenaru – op. Carpenaru – op. 41 Pentru o opinie contrara.3 Intreprinderile de furnituri In conceptia Codului Comercial. circ.

). stiintifice sau artistice prin care acestia din urma cedeaza editurii dreptul de a reproduce si de a difuza opera. de imprimerie si de vanzare a obiectelor de arta Intreprinderile de editura.2. pp.).6 Intreprinderile de editura. cu modificarile si completarile ulterioare 86 Stanciu D. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe85.18. stiintifice sau artistice. Valorificarea acestor drepturi se realizeaza prin exercitarea dreptului de reproducere si difuzare a operei84. imprimerie sau librarie este necesar ca persoana antreprenorului sa fie alta decat cea a autorului86. 405 si urm. Imprimeria reprezinta activitatea de redactare si multiplicare a unei opere literare.Of. 60/1996. in schimbul unei remuneratii. 1532 si urm. Pentru a fi in prezenta unei intreprinderi de editura.2. Contractul de comision face obiectul unei reglementari speciale in Codul Comercial (art. 44-45 40 . cit. Libraria reprezinta activitatea de distribuire si difuzare catre clienti a operei literare sau stiintifice. In cazul vanzarii organizate a operelor artistice (picturi. Valorificarea drepturilor de autor este reglementata prin Legea nr. 129 Publicata in M. comisionarul incheie contractul pe seama comitentului. Aceasta se poate face atat pe suport material (tiparire) cat si postarea pe Internet. 2001. 84 85 Viorel Ros – Dreptul proprietatii intelectuale. Bucuresti. care face posibila incheierea contractului. 18. agentii si oficii de afaceri Comisionul si agentia (oficiul de afaceri) sunt activitati de intemediere in afaceri ce apar atunci cand intre furnizorul si beneficiarul unui contract se interpune o a treia persoana.5 Intreprinderile de comision. nr.) care se completeaza cu dispozitiile din Codul Civil referitoare la mandat (art. in cazul comisionului. fara a participa la incheierea contractului.. sculpturi etc. Carpenaru – op. de imprimerie si de vanzare a obiectelor de arta se ocupa cu valorificarea drepturilor patrimoniale izvorand din creatia intelectuala. Diferenta dintre comision si agentie (respectiv contractul de comision si contractul de agentie) este aceea ce. Editarea este intreprinderea care se bazeaza pe incheierea de contracte de editura cu autorii de opere literare. in timp ce agentul doar pune partile in legatura. Editura Global Lex. dupa multiplicarea acesteia. activitatea nu are o denumire specifica. p.

3 pct. Com. O varianta a contractului de transport este contractul de expeditie.7 Intreprinderile de transport de persoane sau lucruri Obiectul activitatii de transport consta in deplasarea in spatiu de calatori si marfuri87. ridicarea marfurilor si deplasarea lor la destinatar etc91. precum si contra riscurilor navigatiei.18. carausul) se obliga. cu modificarile si completarile ulterioare. in schimbul unei remuneratii (prima de asigurare). p. 413 si urm.). vorbeste doar de transportul pe apa si pe uscat.8 Intreprinderile de asigurare Potrivit art. deplasarea lor de la depozit la locul de expeditie. pentru identitate de ratiuni (a pari). cum ar fi transportul informational. Asigurarea este un contract (polita de asigurare) prin care o parte (asigurator) se obliga fata de o alta parte (asigurat) ca. avioanele fiind fie militare.Of. Dupa cum se observa. 3 pct. adica acel contract prin care o parte (expeditionarul) se obliga fata de cealalta parte (expeditorul) sa incheie un contract de transport. pe seama celei din urma. exista si numeroase uzuri 91 Stanciu D. 1996. in cazul producerii unui risc prestabilit (riscul asigurat). 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea 87 Nu constituie insa activitate de transport orice deplasare in spatiu. in afara de reglementarile scrise. Com. pe apa 90 sau pe calea aerului). in acest caz fiind in prezenta unuei intreprinderi de furnituri 88 Octavian Capatina – Contractul comercial de transport. 13 C. transportul de lichide si gaze prin conducte (vezi si Gheorghe Filip – Dreptul transporturilor. dispozitia este aplicabila si transporturilor aeriene89. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania92. completat cu reglementarile specifice fiecarei forme de transport (pe calea ferata. 26 89 La data adoptarii Codului Comercial. p. Desi art. Contractul de transport reprezinta conventia prin care o parte (transportatorul. 18.2. cit. fie de agrement 90 In ceea ce priveste transporturile maritime si fluviale. Bucuresti. 5). Editura Lumina Lex. p. 47 92 Publicata in M. sunt fapte de comert asigurarile terestre contra daunelor si asupra vietii. nr. 7 si pct. conform Legii nr. Activitatea de asigurare se desfasoara numai prin sociatati autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. contractul de expeditie este de fapt un contract de transport la care se adauga un contract de comision. cu un vehicul corespunzator88. Asigurarile fac obiectul reglementarii Legii nr. expeditionarul isi asuma si alte obligatii conexe precum manipularea marfurilor.1995 41 . in schimbul unei remuneratii. interne si internationale (conventii). Bucuresti.. Editura Sansa. sa efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri pe o anumita distanta. 303/30.. Contractul de transport face obiectul reglementarii Codului Comercial (art. in baza unui contract de transport. cu o terta parte (carausul). Carpenaru – op. 1995.2. sa plateasca acestuia din urma sau unei alte persoane indicate de aceasta (beneficiar) o suma determinata (suma asigurata). In afara de obligatiile specifice contractului de transport si de comision.12. 18 C. transportul aerian comercial nu exista.

desi izolat. Depozitul este un contract prin care o persoana (deponent) remite spre pastrare un lucru unei alte persoane (depozitar). pentru anumite categorii de riscuri (de exp. 3 pct. 3 C. Com. In vederea diminuarii sarcinii de plata a unor sume asigurate. gajul si fidejusiunea. faptele de comert accesorii (conexe) “imprumuta” caracterul comericial.1) 95 Daca depozitul. Sunt incadrate in categoria faptelor de comert accesorii (conexe) urmatoarele: contractele de report asupra titlurilor de credit. sunt fapte de comert depozitele in docuri si antreprize. 93 94 Publicata in M. operatiunea este fapta de comert. 53. este accesoriu unui alt contract care este comercial. operatiunile de mijlocire in afaceri. un depozit izolat facut de un necomerciant neintrunind conditiile pentru a fi fapta de comert95. in acest caz.9 Depozitele in docuri si antrepozite Potrivit art. Faptele de comert conexe (accesorii) Faptele de comert accesorii (conexe) sunt acele operatiuni care dobandesc caracter comercial datorita stransei lor legaturi cu o alta operatiune care este considerata de lege ca fiind fapta de comert. mandatul. Com..1 Contractele de report asupra titlurilor de credit Conform art. sau datorita obiectului lor. 19. Pentru a fi insa fapta de comert obiectiva. deces sau chiar evenimente economice (riscul neplatii94).asigurarilor93. desi ele in sine nu au caracter comercial. insa conexa (vezi infra nr. 148/10. precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra inscrisurilor de gaj eliberate de ele.04. 19. contractul de asigurare se confunda in multe privinte cu contractul de garantie personala (vezi infra nr. comisionul si consignatia. invaliditate. Riscul asigurat poate consta in deteriorarea sau furtul unor bunuri. cu modificarile si completarile ulterioare. facultative dar. Civ. asiguratorii se reasigura la randul lor cu alti asiguratori (contractul de reasigurare). contul curent si cecul..2. vatamare corporala. 18. Asigurarile sunt. sunt fapte de comert contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri circuland in comert. cu obligatia pentru acesta din urma de a-l conserva si restitui in natura la cererea deponentului (art. in general. 3 C. cambia sau ordinele in producte sau marfuri. 19. depozitul trebuie sa imbrace forma unei intreprinderi.2000 Desi. acestea sunt obligatorii.nr. 3 pct.6) 42 . 1591 C.). depozitele pentru cauza de comert. vanzarile si cumpararile de parti sociale sau de actiuni ale societatilor comerciale. Altfel spus..Of. accidente auto). operatiunile cu privire la navigatie.

N. Fintescu – op. Com.Codul Comercial defineste la art. 74 contractul de report ca fiind o operatiune juridica ce consta in cumpararea unor titluri de credit circuland in comert urmata de revanzarea simultana cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie.. vol. contractul de report care cuprinde in acelasi inscris o dubla vanzare: una care se executa imediat si care are ca obiect transferul drepturilor asupra unor tiluri de credit si alta care se executa la un anumit termen de la prima vanzare si care are ca obiect transferul inapoi catre primul vanzator a unor titluri de aceeasi specie cu cele transferate initial. care nu reprezinta decat un imprumut acordat societatii (vezi Eftimie Antonescu – op. el va castiga sau va pierde. cit. I. Asadar. cat si o fapta de comert conexa. a obligatiunilor. vol..A. Asadar. mai sunt fapte de comert operatiunile de bursa (de valori sau de marfuri) facute cu respectarea regulamentului bursei96. 79 Pentru identitate de ratiuni. 80 101 M. Alaturi de contractul de report. 81). Daca vanzarea sau cumpararea nu ar avea ca obiect titluri de valoare de tipul titlurilor de participare. cu raspundere limitata sau pe actiuni. avand in vedere calitatea de comerciant a emitentului (o societate pe actiuni). in ambele cazuri operatiunea fiind calificata oricum ca si comerciala. dupa cum emitentul castiga sau pierde din operatiunile pe care le face99. p. I. deci. 60 100 Eftimie Antonescu – op. vol. vol.2 Cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni Partile sociale si actiunile (denumite si titluri de participare) sunt titluri de valoare reprezentand participarea intr-o societate comerciala. In considerarea naturii operatiunii100 (obiectului contractului) insa.. 14 43 . atunci operatiunea este atat o interpunere in circulatie. p. Daca aceasta exista. I.. Dumitrescu – op. independent de existenta sau inexistenta. I. Art. p. suprapunere fara efecte juridice. cit. daca reportul nu ar avea ca obiect titluri de credit. p. 96 97 Eftimie Antonescu – op. 4 C. operatiunea ar fi una civila. cit. a intentiei de revanzare sau a obtinerii unui castig101. cit. care sunt instrumente comerciale. din aceleasi motive: obiectul lor il constituie bunuri care au o legatura stransa cu comertul. operatiunea este fapta de comert subiectiva (vezi supra nr. Cu toate acestea. vol. considera vanzarile si cumpararile de astfel de titluri ca fiind operatiuni comerciale in considerarea obiectului lor: partile sociale si actiunile 97. la data vanzarii sau cumpararii. Cel ce dobandeste astfel de titluri se leaga de emitent si riscurile acestuia vor fi si ale lui. dispozitia trebuie extinsa si la partile de interes emise de societatile in nume colectiv 98 Cu excluderea. actul ar fi civil. cit. adica titluri de valoare reprezentand o participare la capitalul social98 emise de o entitate comerciala prin excelenta. I. Reportul avand ca obiect titluri de credit (obligatiunile facand si ele parte din categoria titlurilor de credit) este considerat fapta de comert datorita obiectului special asupra caruia poarta: titluri de credit. 20) 99 I. 19. operatiunea capata caracter comercial. p. 3 pct..

p. Asadar. p. cit. agentul fiind exact un intermediar (mijlocitor). vol. Com.. piata de desfacere a produselor (in cazul unei vanzaricumparari). care contine o obligatie de plata sau de a face sa se plateasca fara contraprestatie o suma determinata. 50 105 Mircea Costin – Dictionar de drept international al afacerilor. la implinirea scadentei si la locul mentionat105. cat si atunci cand are ca obiect titluri nou emise in cursul constituirii sau majorarii capitalului social102. atat cand are ca obiect titluri deja emise. 3 pct. Dupa cum se observa. I. Editura Lumina Lex. 111 104 Stanciu D. 19. de a furniza informatii uneia sau ambelor despre implicatiile contractului. 19. 12 C. dispozitia se extinde de la cambie si la biletul la ordin. Carpenaru – op. 1996. cit.3 Operatiunile de mijlocire in afaceri Mijlocirea (samsaria) reprezinta o intermediere a incheierii unui contract in scopul facilitarii incheierii lui. cit. 3 pct.4 Cambia si celelalte efecte de comert Art. Natura comerciala a operatiunilor de emitere a efectelor de comert rezulta din faptul ca raportul juridic fundamental care reprezinta cauza emisiunii este unul comercial (de exp. I. nu intruneste conditiile unei intreprinderi. Spre diferenta de mandat (comision). o persoana (tragator) da mandat (ordin) unei alte persoane (tras). Biletul la ordin este un titlu de credit in temeiul careia o persoana (emitent) isi asuma obligatia de a plati altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia o suma de bani. I. 49 Eftimie Antonescu – op.. activitatea de mijlocire se suprapune in mare masura peste cea de agentie. Bucuresti. Carpenaru – op. formal si complet. 133 106 Idem.. persoana co-contractantului. 3 pct. intermediarul doar ajuta partile sa incheie mai usor contractul. p. Com. aceasta are acelasi regim comercial stabilit de art. Com.. chiar daca actul de intermediere este izolat104. in virtutea acesteia. 119 44 . vanzarea-cumpararea comerciala103). 102 103 Stanciu D. vol. p. considera fapte de comert cambiile si ordinele in producte si marfuri. 3 pct. intermedierea este considerata fapta de comert in conditiile art. sa execute acea obligatie in favoarea unei a treia persoane (beneficiar). Cambia este un titlu de de credit esentialimente girabil (transferabil). daca agentia prevazuta la art. 7 C. 4 C. Pentru identitate de ratiuni. daca este accesorie unei fapte de comert (de exp. 14 C.In cazul cand operatiunea reprezinta o cumparare de titluri de participare. activitatea intermediarului fiind de a pune partile in contact. p. la implinirea scadentei106. Com. vol.

3 pct. imprumutul luat in legatura cu nava (imprumutul maritim) si ipoteca maritima... Com.5 Operatiunile cu privire la navigatie Codul Comercial considera ca fiind fapte de comert toate operatiunile referitoare la navigatie. avand caracter accesoriu.N. p. Deosebirea dintre cele doua forme de depozit reglementate la pct..6 Depozitele pentru cauza de comert In plus fata de depozitele constituite in docuri si antrepozite care. contractele de transport si de expeditie. 20. Aceasta face ca titlul respectiv sa fie asimilat unui contract forward sau futures. acesta dobandeste caracter comercial daca marfurile depozitate au vreo legatura cu o fapta de 107 Pentru o opinie criticabila conform careia cambia in producte si marfuri este o notiune fara aplicabilitate.. indiferent de forma (maritima sau fluviala108): construirea vaselor. Com. cit. avand in vedere calitatea de angajat al unui astfel de membru. 14 C. precum si faptele cauzatoare de prejudicii prin lovirea vaselor (abordaj)112. de inchiriere a navei in orice sistem (cu echipaj109 sau fara110). la fel ca si in cazul celorlalte astfel de fapte. inchirierea echipajului111. cu particularitatea ca obligatia are ca obiect nu plata unei sume de bani. Cat priveste ordinul in producte sau marfuri la care se refera ultima parte a art. sunt considerate fapte de comert conform art. p. aprovizionarea. 20 C. 19 califica depozitele pentru cauza de comert ca fiind de asemenea comerciale. 3 pct. ci predarea unei cantitati de marfa. Fintescu – op. echiparea lor. aceste din urma contracte fiind oricum comerciale datorita faptului ca se deruleaza pe o bursa de marfuri107. 531 si urm. vol. cit. acesta este o cambie. I. daca in primul caz suntem in fata unei intreprinderi – atunci cand sunt indeplinite conditiile unei asemenea forme de organizare –in cazul din urma suntem in fata unei fapte de comert accesorii care. p. Carpenaru – op.. vezi Stanciu D. Asadar. Carpenaru – op. 51 109 Navlosire 110 Bare-boat 111 Consideram ca un conflict intre aplicarea legii comerciale operatiunilor de angajare a membrilor echipajului (inrolarea echipajului) prevazuta de art. in masura in care nu exista incompatibilitate.plata pretului dintr-o vanzare-cumparare comerciala printr-un cec). nu este necesara existenta unei organizari sub forma unei intreprinderi sau intentia uneia sau a ambelor parti de a se interpune in circulatie. In cazul depozitului. 19. 128 45 . si aplicarea legislatiei muncii. respectiv pct. cu dispozitiile legii comerciale in materie 112 I. cit. se transeaza in favoarea aplicarii legislatiei muncii. 19. in conditiile unei intreprinderi. dobandesc caracter comercial si transmiterea si executarea obligatiilor nascute in baza efectelor de comert. C. 50 108 Stanciu D. Consideram in continuare ca dispozitiile legislatiei muncii se completeaza. 19 este ca. ca forma de protectie a angajatului. Com. dobandeste caracter comercial prin conexitatea cu o alta operatiune comerciala. Prin extensie. pct.

balanta dintre ce are de primit si ce are de datorat (soldul). cu modificarile si completarile ulterioare117.7 Contul curent si cecul Conform art. publicata in M.comert (de exp. Bucuresti. 201/23. 130 Publicata in M. sunt fapte de comert contul curent si cecul. 91) 116 Publicata in M. in acest caz. Din definitia contului contului curent rezulta ca este o aplicatie a compensatiei conventionale din dreptul comun.. Dupa implinirea termenului. 59/1934 117 O. cit. 19. Contul curent este un contract prin care partile convin ca.. rezulta ca fiind debitoare. in loc sa-si stinga creantele lor reciproce rezultand din prestatii reciproce. Pentru a fi fapta de comert.Of. dupa compensare. 370 si urm. Cecul este reglementat prin Legea nr. cecul trebuie sa aiba o cauza comerciala. Com. 3 C.Of. Contractul de cont curent este reglementat de art. conform art.G. se intentioneaza a fi revandute iar pana la revanzare sunt pastrate intr-un depozit). Asadar. 77/1999 privind unele masuri pentru evitarea incapacitatii de plata114. 370 si urm.06. 6 alin. Editura Lumina Lex. este diferit de contul curent regmenentat de art. p. p.. care reglementeaza modalitatea de compensare intre agentii economici cu creante reciproce. pusa in aplicare prin HG 685/1999. 256/04. stingerea se face la un anumit termen prin plata sumei ramase dupa compensarea intre ele a tuturor crentelor reciproce nascute din raporturi juridice comerciale pana la implinirea termenului de catre partea care. nr. Com (care am vazut ca are o aplicatie restransa) si este o forma a contractului de depozit bancar (vezi Ion Turcu – Drept bancar.Of. Cecul este un inscris prin care o persoana (tragator) sa ordin unei banci comerciale la care are un disponibil (in cont curent)115 sa plateasca o suma de bani unei alte persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. 59/1934116. la inchidere. cel care are calitatea de debitor datoreaza celui care are calitatea de creditor dobanzi. II. 11/1993. I. 2 C. nr. creditor va fi acela in favoarea caruia se apleaca. compensare care se face cu acordul unei comisii din cadrul Ministerului Industriei. C. 1 pct. C. cu modificarile si completarile ulterioare.1993 46 .08. Dispozitiile Codului Comercial trebuie insa interpretate impreuna cu dispozitiile OUG nr. 370 alin. nr. Com. 113 114 Eftimie Antonescu – op. Com. vol. Nu intereseaza daca partile (inclusiv depozitarul) sunt sau nu comercianti113. 1999. daca au cauza comerciala.1999 115 Contul curent. vol.

Astfel. (comisionul si consignatia).8 Contractele de mandat. ci asupra intregului patrimoniu al garantului (fidejusor). sa incheie in numele si pe socoteala ei anumite act juridice. fara ca aceste bunuri. si au ca obiect constituirea unei garantii asupra unui bun determinat. Garantiile reale sunt acele garantii care poarta asupra unui bun determinat sau al unui ansamblu de bunuri determinate sau determinabile si insotesc bunul indiferent de cine este. asupra unei universalitati de bunuri sau asupra intregului patrimoniu al unei terte persoane care garanteaza creditorului indeplinirea de catre debitor a obligatiei aferente dreptului de creanta principal. Contractul de mandat este contractul in temeiul caruia o parte (mandant). respectiv art. intr-un spatiu adecvat. prin care mandatarul este platit cu un comision din valoarea actului incheiat cu tertul cocontractant. Contractul de comision este un contract de mandat. considerat principal. adica nu aduce la cunostinta tertului co-contractant ca lucreaza de fapt pe socoteala mandantului. adica aduce la cunostinta tertului co-contractant faptul ca lucreaza in numele si pe socoteala mandantului si nu in nume propriu. Astfel. Invers. dar in nume propriu. imputerniceste cealalta parte (mandatar).19. (mandatul). in general fara reprezentare. 374 si urm. 405 si urm. Garantia personala (fidejusiunea) este acea forma de garantie care nu poarta asupra unui bun determinat sau a unui ansambu de bunuri determinate. Garantiile sunt de doua feluri: reale si personale. o vanzare sau cumparare comerciala). 47 . comericialitatea mandatului este “impumutata” de la comercialitatea actului ce face obiectul mandatului. comisionar. Mandatul poate fi cu sau fara reprezentare. mandatul fara reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul incheie actul pe socoteala mandantului. la orice moment. in speta art.9 Contractele de garantie Contractul de garantie este un contract accesoriu unui contract ce da nastere unui drept de creanta. comision si consignatie Aceste contracte fac obiectul reglementarii Codului Comercial. Partile contractului de comision poarta denumiri specifice: mandantul se numeste comitent iar mandatarul. cat si in numele acestuia. Mandatul cu reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul incheie actul atat pe socoteala mandantului. Consignatia este o specie a contractului de comision care are ca obiect vanzarea de catre comisionar (consignatar) a unor bunuri mobile in nume propriu dar pe seama comitentului (consignant). proprietarul acestora. Mandatul este fapta de comert obiectiva daca actul juridic pe care il incheie mandatarul este comercial pentru mandant (de exp. 19. garantiile reale sunt sarcini care greveaza bunul ce face obiectul garantiei. in mod individual sau ca ansamblu determinat sau determinabil sa fie grevate in verun fel de vreo sarcina.

Sunt astfel de acte donatia. 4 C. atat mobiliare cat si imobiliare.. s. Conditiile in care se poate rasturna prezumtia sunt prevazute tot in cuprinsul art. 525/RC din 28. si celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant. adm.Ipoteca este acea garantie reala constituita in temeiul unui contract incheiat intre debitor si creditorul sau. se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria debitorului. imobiliara sau mobiliara. Gajul118 este acea garantie reala constituita in temeiul unui contract incheiat intre debitor si creditorul sau. 20. Fintescu – op. respectiv (i) natura civila a obligatiei sau (ii) natura necomerciala a obligatiei. Ploiesti. Asadar. 3/2003.N. Art.2002 in Pandectele Romane nr. afara de faptele de comert de la art. 64 si Stanciu D. cit. nr. 4 C. conform Legii garantiilor reale mobiliare Alti autori (I. pe langa actele de comert care le face in exercitarea obiectului de activitate al afacerii sale. legea reglementeaza si faptele de comert subiective. sunt fapte de comert conexe atunci cand obligatia din contractul principal (obligatia garantata) este comerciala119. 53) nu includ garantia reala imobiliara (ipoteca) printre contractele comerciale conexe (accesorii) 120 Inclusiv deci in cazul ipotecii (vezi si C.. 3 C. respectiv prin “imprumut” de la o fapta de comert obiectiva. Asadar. cit.Ap. Carpenau – op. O forma intermediara de garantie este cautiunea reala care este un contract accesoriu prin care un tert. in cazul in care acesta nu plateste. indiferent – in principiu – de obiectul operatiunii (contractului). instituie o prezumtie de comercialitate asupra tuturor operatiunilor savarsite de un comerciant – persoana fizica sau juridica. pentru garantarea creantei acestuia din urma cu unul sau mai multe bunuri imobile determinate. p. altul decat debitorul din contractul principal.06. 116) 48 . Faptele de comert subiective In afara de faptele de comert obiective enumerate la art. Com. com. daca nu sunt de natura civila sau necomercialitatea nu rezulta din insusi actul. pe cand comercialitatea faptelor de comert obiective este data de natura (obiectul) operatiunii. prezumtia este simpla (poate fi rasturnata prin proba contrara). dec. si a celor conexe (accesorii) considerate comerciale datorita naturii (obiectului) lor. testamentul. Com. 3 (obiective). Contractele de garantie. p. 118 119 Garantiile reale mobiliare.. 4. comercialitatea faptelor de comert subiective este data de calitatea de comerciant a uneia sau a ambelor parti ale operatiunii. Com. vol. prevede ca se socotesc ca fapte de comert. atat personale cat si reale. pentru garantarea creantei acestuia din urma cu unul sau mai multe bunuri mobile determinate sau cu un ansablu de bunuri mobile determinate. mai face si acte de natura civila prin excelenta. Observam asadar ca acest contract este o combinatie intre contractul de garantie reala si contractul de garantie personala. si in acest caz comericialitatea garantiei este “impumutata” de la comercialitatea obligatiei principale120. Asadar. I. p. Exceptia caracterului civil a obligatiei se bazeaza pe considerentul ca un comerciant. constituind in favoarea creditorului o garantie reala. si de cont. art.

desi multe din operatiunile comerciale se incheie intre comercianti. producator etc. celelalte acte pot fi facute numai de comerciantul persoana fizica 122 In acest caz. legii comerciale. comerciantul poate cumpara anumite bunuri pentru uzul sau personal ori al familiei sale. Com. este discutabil daca un contract de cumparare sau de vanzare a unui imobil facut izolat (de exemplu. adoptia etc. un liber-profesionist inchiriaza un sediu profesional intr-o cladire de birouri. atata timp cat natura unui poate fi atat civila. aplicabila nu numai faptelor de comert obiective si subiective. 21. 56 C. trebuie stabilit carei legislatii i se supune opereratiunea – celei civile sau celei comerciale. De asemenea. citat. un necomerciant contracteaza constructia unui imobil cu o societate de constructii. legea comerciala 121 Dupa cum se observa. care contine regula aplicarii legii comerciale operatiunilor considerate fapte de comert. a fost doar o problema de optiune intre una din cele doua categorii de legi – comerciala si civila – in a guverna aceste raporturi. cat si comerciala. precum si toate actele juridice de dreptul familiei (recunoasterea unui copil. Avand in vedere ca. Avand in vedere controversa privind caracterul comercial sau nu al vanzarii-cmprararii de imobile. iar pentru necomerciant este civila. fara legatura cu comertul pe care il practica122. Com. Faptele de comert unilaterale (mixte) Faptele de comert unilaterale (mixte) sunt acele operatiuni care sunt comerciale doar pentru una dintre parti. pentru comerciant. sponsorizare si mecenat. comerciantul poate sa imprime caracter civil actului prin vointa sa. toate situatiile de necomercialitate a actului sunt proprii doar comerciantului persoana fizica.). la fel de multe operatiuni au loc intre comercianti si necomercianti (clienti). pentru stabilirea sediului) are natura civila sau comerciala. toti contractantii sunt supusi incat priveste acel act. afara de donatie. 56 C. Inclinam sa credem ca. in acelasi timp. pentru cealalta avand caracter civil.acceptarea sau repudierea unei succesiuni. un necomerciant incheie un contract de asigurare. Asa cum se arata in ultima parte a art. litigiile izvorate din fapte de comert unilaterale sunt supuse solutionarii instentelor comerciale. Exemplele sunt numeroase: un necomerciant cumpara un bun de larg consum de la un comerciant (retailer. Aceasta regula este. afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel”. sponsorizarea. Solutia este data de art. Adica. desi legea comerciala este aplicabila si pentru necomerciantul-parte a raportului juridic. Motivul pentru care tuturor partilor – comercianti sau necomercianti – li se aplica legea comerciala este acela de a mentine unitatea reglementarii raportului juridic. Asadar. legiuitorul optand pentru legea comerciala123. conform acestui articol. operatiunea este comerciala. atunci cand actul nu se realizeaza cu titlu profesional. nefiind posibil ca doua categorii de legi sa guverneze. acelasi raport juridic. mecenatul. Exceptia caracterului civil al obligatiei se bazeaza pe faptul ca. acesta din urma nu este supus obligatiilor profesionale la care sunt supusi comerciantii. ci si celor unilaterale: “daca un act este comercial numai pentru una din parti. actul are natura civila 123 Pe principiul protejarii creditului 49 .)121. Astfel. Asadar. dealer.

1 C. de a se declara in faliment. Fintescu – op. Civ. cit. In afara de inexistenta obligatiilor profesionale ale comerciantilor. p. 58 I. vol. dar nu si statutul personal al necomerciantilor.) 125. cit. 42 alin. necomerciantilor participanti la raporturi juridice comerciale li se aplica prin exceptie dispozitiile legii civile atunci cand exista o prevedere expresa in acest sens. executarea obligatiilor rezultand din acesta. conform caruia debitorilor necomercianti continua sa le se aplice regula divizibilitatii raspunderii contractuale din dreptul civil (art. 42 alin.. 1041 raportat la art. atunci cand este cazul etc. Com. un comerciant nu poate deveni comerciant – cu toate obligatiile si raspunderile ce deriva din aceasta calitate124 – impotriva vointei acestuia. 3 C.).. Aceasta prevedere este logica deoarece. 1039 C. Sunt obligatii ale unui comerciant aceea de a se inmatricula la Registrul Comertului.N.. p. dovada drepturilor etc. spre deosebire de debitorii comercianti carora li se aplica regula solidaritatii raspunderii (art. O astfel de prevedere este cea continuta de art. 73 50 . Com. I. prin incheierea unui act unilateral (mixt). de a tine registre comerciale. Carpenaru – op. 124 125 Stanciu D.guverneaza incheierea actului. art. de a respecta reglementarile privind concurenta comerciala.

Din definitia continuta de art.Of. C.. indiferent de obiectul lor.de catre stat sau unitatile sale administrativ-teritoriale a actiunilor intr-o societate comerciala este act de comert. judetul sau comuna nu pot avea calitatea de comercianti”. pentru faptele de comert ale acestora din urma respectivele entitati sunt comercianti si nu statul. Astfel statul si unitatile sale administrativ-teritoriale pot intra in parteneriate publice-private128 sau pot incheia acorduri de asociere in participatiune129 sau constitui societati comerciale cu particularii130. 251 si urm. Com. In cazul in care statul infiinteaza regii autonome sau societati comerciale. Totusi. 15/1990.Of. 2.. ci din taxe si impozite. marea majoritate a veniturilor sale nu provine din asocierile cu privatii. 94/02. adica desfasoara fapte de comert cu titlu profesional. acestea sunt supuse legii comerciale si competentei de judecata a instantelor comerciale. in ceea ce priveste societatile cooperatiste. prin comerciant se intelege persoana care efectueaza orice fel de fapte de comert. conform art. republicata in M. 7 C.07. falimentul regiilor autonome se reglementeaza prin lege speciala) 51 . care este doar fondatorul/asociatul lor (desigur ca dobandirea . in multe situatii statul se comporta ca si comerciant.04. 7 C.).2000 128 Reglementate prin O. 1 pct. nu isi da singur autorizatie pentru exercitarea de fapte de comert. “sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale”. evident. 8 C. in scopul exploatarii cat mai judicios a proprietatii publice sau private proprii. 3 pct. h din Legea nr. Com. Distrigaz. nr. Com. 79/18.1996 131 Fiindu-le aplicabile inclusiv prevederile insolventei (conform art.inclusiv prin subscriptie . centrale sau locale. In ceea ce priveste regiile autonome si cooperativele de credit. 130 Conform art. acestea sunt comercianti (fiindu-le aplicabile inclusiv procedurile falimentului prevazute de Legea insolventei131 deoarece a fi de interes 126 Conform Legii nr. “statul. Cu toate acestea. Conform art. In drept.Comerciantii 22. nu tine registre comerciale si. Competrol etc. Acolo unde operatiunile statului constituie acte de comert. 20 lit. In aceste conditii. 4 C. 330/14. 69/1991.Of. nr. Parte din aceste regii sau transformat in societati comerciale (societati si companii nationale) si s-au privatizat sau sunt pe cale de a se privatiza (Romgaz.G. In limbaj juridic. nr. desi statul se comporta ca un comerciant. precum regiile autonome126 sau cooperativele de credit127. statul nu dobandeste calitatea de comerciant nici macar in fapt. Notiunea de comerciant Conform art.02.2002 129 Contractul comercial de asociere in participatiune este reglementat de art. conform art. Petrom. Comerciantii sunt acele persoane fizice sau juridice care desfasoara o activitate comerciala consecventa. mai exista insa si altele categorii reglementate prin legi speciale. acestea se infiinteaza in ramuri strategice ale economiei nationale si sunt de interes national sau local. 151 din Legea insolventei. publicata in M. publicata in M. statul (sau unitatile sale administrativ-teritoriale) nu se inregistreaza in Registrul Comertului. si nu doar cei care vand sau cumpara. Electrica. Pe langa aceste categorii. Com. nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit. rezulta existenta a doua categorii de comercianti: (i) comerciantii – persoane fizice si (ii) societatile comerciale. Com.) 127 Conform OUG nr. 16/2002.

In plus fata de conditiile Codului Comercial.01. 23.Of.Of.1 Comerciantii – persoane fizice Din interpretarea art. a autorizatiei administrative.2002 136 In baza Legii nr. conform art.2000 133 Denumite si “organizatii non-profit” sau “ONG-uri” 134 Art.). republicata in M.04. din acel moment pierderea calitatii de comerciant devenind opozabila tertilor. asociatiile si fundatiile133 nu dobandesc calitatea de comerciant. 1 lit. (ii) savarsirea faptelor de comert sa aiba caracter profesional (deci cu titlu de indeletnicire si nu izolate)134 si (iii) faptele de comert sa se desfasoare in nume propriu si nu in numele altuia.G. Desi au dreptul sa desfasoare unele activitati economice132. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile. cotizatii ale membrilor. 582/06. dupa cum este vorba de persoane fizice sau societati comerciale.1996 52 . la organul emitent. precum si prin retragerea acestei autorizatii in conditiile legii. De altfel. aceasta trebuie sa indeplineasca trei conditii: (i) sa desfasoare in mod efectiv una sau mai multe fapte de comert obiective (adica din cele enumerate in mod enuntiativ de art. In ambele situatii. 5 din Legea nr. inregistrarea de la Registrul Comertului urmeaza a fi radiata. nr. ci din contra. 23. 69/1991 privind administratia publica locala. 7 C. d) din O. 39/31. nr.Of. Pierderea calitatii de comerciant se face prin renuntarea persoanei fizice la activitatea comerciala. 132 Conform art. pentru dobandirea calitatii de comerciant de catre o persoana fizica. sponsorizari. nr. finantari publice etc. prevede ca sunt comercianti “aceia care au comertul ca profesiune obisnuita” 135 Publicata in M. Com.08. rezulta ca. Calitatea de comerciant Calitatea de comerciant se dobandeste si se pierde diferit. acestea trebuie sa obtina o autorizatie pentru exercitatarea comertului respectiv. veniturile obtinute din activitatile economice directe. insotita de depunerea. Com. publicata in M. Com. regiilor autonome si cooperativele de credit au obligatia de a se inregistra in Registrul Comertului. fiind prin definitie persoane juridice fara scop lucrativ (non-profit). 3 C. nr.public nu inseamna a nu urmari profitul. 46 alin. eliberata de primar136. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoanele fizice135. precum si cele obtinute din participatiile acestora la societati comerciale fiind obtinute in completarea altor venituri precum donatii. 79/16. 7 C.

Solutia se bazeaza pe argumentul ca societatile comerciale se infiinteaza tocmai pentru a savarsi acte de comert. 31/1954. invocarea lui ca baza legala. avand vedere ca a fost epoca in care a fost emis) 53 . iar dovada calitatii de comerciant a acestora se face cu certificatul de inregistrare. ambelor aplicandu-li-se acelasi regim juridic. o societate comerciala devine comerciant si ii incumba toate obligatiile proprii comerciantilor. respectiv 15 si 16 C. 10. la modul general. in conceptia Codului Comercial societatile comerciale dobandesc calitatea de comerciant chiar de la momentul constituirii. Com.. prin interpretarea extensiva a regulii continute de art. incapacitatea generala de a fi comerciant ii privea pe minor si pe femeia maritata. p. Pierderea calitatii de comerciant a persoanei juridice se face in urma dizolvarii si lichidarii sale (voluntare.23.2 Comerciantii – persoane juridice Citand din nou art. vezi Stanciu D. Asadar. p.. Capacitatea de a fi comerciant Capacitatea de a fi comerciant desemneaza aptitudinea generala a unei persoane de a putea dobandi calitatea de comerciant. urmata de radierea sa din Registrul Comertului. suntem de parere ca in prezent capacitatea generala de a fi comerciant se confunda cu capacitatea de a efectua acte de comert. Dupa abrogarea art. nu a mai ramas nici o prevedere legala care sa reglementeze. in general (sediul materiei fiind Decretul nr.1 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice In conceptia Codului Comercial.. Com. 31/1954. – op cit. Solutia in cazul societatilor comerciale este valabila. ca urmare a falimentului. chiar si avand capacitate restransa 137 138 Si a femeii maritate  Pentru opinie contrara. In toate cazurile. in speta cel privitor la capacitatea de a incheia acte juridice. atat societatile comerciale. dobandirea calitatii de comerciant de catre un minor. fie cu titlu profesional. adica de a-i fi permis sa desfasoare acte de comert cu titlu profesional. Com. In orice caz. cit.. 54 (in ceea ce priveste Decretul nr. anularii constituirii sau neintrunirii cerintelor de capital social). deci solutia interdictiei minorului137 de a fi comerciant nu se mai sprijina pe nici o dispozitie legala138. 31/1954). independent daca savarsesc sau nu fapte de comert. conform caruia “sunt comercianti aceia care fac fapte de comert. 24.. 7 C. fie izolate. chiar daca nu a efectuat nici macar un singur act de comert. 7 C. si pentru celelalte persoane juridice cu scop lucrativ: regii autonome sau cooperative de credit. bazata pe interpretarea Codului Comercial (fara a mentiona articolele) si a Decretului nr. 77 si Smaranda Angheni si colab. odata constituita. 24. Carpenaru – op. cat si regiile autonome ori cooperativele de credit se inregistreaza la Registrul Comertului. avand comertul ca o profesiune obisnuita. si societatile comerciale”. problema capacitatii de a fi comerciant a persoanei fizice. in ceea ce priveste capacitatea de a fi comerciant. la data adoptarii sale. In concluzie. acest din urma moment fiind cel de la care entitatea isi pierde personalitatea juridica. 11 si 12. este hazardata.

distributia de gaz si de energie electrica precum si restul monopolurilor de stat sau industriilor “strategice”. policlinici si spitale etc. dupa ce au fost transformate din regii autonome in societati comerciale. este inutila atata vreme cat comertul presupune in primul rand incheierea de acte de dispozitie. Asadar Romania ar trebui sa adopte sistemul anglo-saxon in care acesti profesionisti sunt asociati in societati comerciale (societati de avocati. prin natura sa. prin intermediul regiilor autonome142. exploatarea aurului. In afara de interdictiile generale care opreste doar pe minori si pe interzisi de a fi comercianti (altfel spus. acte interzise a se incheia de catre minor fara acordul parintilor139. au trecut sau sunt pe cale sa treaca in domeniul privat al particularilor prelucrarea tutunului. decaderi si interdictii) ale unor persoane de a detine calitatea de comerciant. p. oricine are vocatia de a fi comerciant). cooperativele de credit se constituie pentru a fi comercianti.2 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei juridice Capacitatea unei persoane juridice de a fi comerciant este limitata doar de forma de organizare a respectivei persoane juridice. militarilor s.de exercitiu. il opreste pe acesta sa fie comerciant140. arhitectilor s. Astfel.a. 14 C.a. Com. notariilor. in calitate de salariat. Motivul interdictiei este in acest caz natura profesiei – liberale – care. – op. 53 54 . Decaderea este.. In afara de interdictiile legale mai pot exista si interdictii conventionale. art. (ii) avocatilor. daca nu vor fi lichidate ca neprofitabile si nevandabile 143 Smaranda Angheni si colab. Incompatibilitatea de a fi comerciant se aplica: (i) parlamentarilor. in afara acestor categorii de persoane. producerea de medicamente. magistratilor (judecatori si procurori). regiile autonome. 24. 31/1954 il opreste pe interzis de la incheierea oricaror acte juridice 141 Desi consideram aceasta din urma solutie ca fiind depasita si chiar neavantajoasa pentru aceste catgorii care. pentru a derula operatiuni (fapte) de comert obiective. 1 din Dcecretul nr. in acest caz. executorilor judecatoresti. societatile comerciale.) 142 In ceea ce priveste aceste interdictii. 31/1954) cu capacitatea de a incheia acte de comert deoarece. functionarilor publici. Astfel. legea prevede si o serie de incapacitati speciale (incompatibilitati. Decretul nr. 10 alin. nu face obiectul comertului141. 139 Nu putem asimila capacitatea minorului care a implinit 16 ani de a incheia singur un contract de munca (art. acestea se constituie pentru alte motive decat derularea de operatiuni comerciale. acest lucru fiind rezervat statului. o pedeapsa penala complementara. tendinta este aceea de a se renunta treptat la ele (odata cu schimbarea mentalitatilor). Decaderea din calitatea de comerciant se aplica persoanelor condamnate penal pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica. minorul se bucura de protectia acordata prin dispozitiile de dreptul muncii. Interdictia se bazeaza in acest caz pe motivul conflictului de interese intre persoane chemate sa gestioneze averea statului sau sa reprezinte statul in diferite ipostaze. pierd o serie de avantaje economice (precum primirea de finantari) sau fiscale (precum deducerea cheltuielilor intr-o masura mai mare). cit. In ceea ce priveste interzisul. stabilite prin conventii particulare143. lucru inexistent in dreptul comercial 140 Oricum. medicilor. Interdictia este interzicerea prin lege a desfasurarii de activitati comerciale de catre particulari in anumite domenii strategice. In ceea ce priveste alte categorii de persoane juridice. din motive de traditionalism.

vanarea sau cumpararea izolata a unor active. capacitatea de folosinta este circumscrisa principiului specialitatii. 2 din Decretul nr. 31/1954). persoana juridica fabrica tevi. cu titlu profesional (de exemplu. sindicatele.1 Publicitatea prin Registrul Comertului Conform art. 55 . cu exceptia acelor acte pentru care nu este necesara mentiunea in obiectul de activitate (de exemplu. art. Desi persoanelor juridice enumerate le este permisa desfasurarea unor activitati aducatoare de venituri.Intra in aceasta categorie asociatiile. 31/1954. La fel ca si Codul Comercial. partidele politice. au fost denumite obligatii profesionale ale comerciantilor. de intermediere de valori mobiliare. 25. In cazul persoanei juridice. iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului. 1 alin. actul de infiintare sau statut”. 25. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la actele exercitate repetat. 1 alin. locatiunea unui spatiu pentru desfasurarea activitatii. 34 alin. 1 din Decretul nr. care trebuiesc sa fie indeplineasca o serie de conditii speciale pentru a putea desfasura in mod legal o astfel de activitate. “persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei. Aceasta inseamna orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice este sanctionat cu nulitatea (art. sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. sa ceara inmatricularea in Registrul Comertului. chiar comerciant. societatile comerciale. inainte de inceperea comertului. de asigurari. Astfel. calitatea de comerciant impune indeplinirea anumitor obligatii stabilite prin lege in considerarea acestei calitati. 34 alin. scopul constituirii lor ramane insa unul nepatrimonial. comerciantii au obligatia ca. 2 din Legea registrului comertului intelege prin “comercianti” persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert. Obligatiile profesionale ale comerciantilor Asa cum aratam mai devreme. fundatiile. prin legi speciale se prevad anumite limitari ale exercitarii anumitor fapte de comert de catre o persoana juridica. 1 din Legea registrului comertului.). desi obiectul de activitate prevede producerea de alcool. Intrucat sunt aferente calitatii de comerciant. stabilit prin lege. emiterea unei garantii etc. nefacand parte din obiectul de activitate. toate actele juridice ce au ca obiect fabricarea de tevi sunt nule). autoritatile administratiei publice etc. conform art. ceea ce motiveaza concluzia inexistentei capacitatii (aptitudinii generale) a acestor persoane de a fi comercianti. Exemple de astfel de limitari sunt prevazute pentru persoanele juridice care desfasoara activitate bancara. de administrare de active etc. regiile autonome si organizatiile cooperatiste. In plus fata de aptitudinea generala de a fi comercianti.

dupa caz. care poate fi un tert sau chiar comerciantul (art. faptele si mentiunile deja inregistrate (modificari in structura si volumul capitalului social. 12 din Legea registrului comertului. inregistrarea in Registrul Comertului a actelor si faptelor juridice obligatorii se dispune de catre judecatorul delagat (prin incheiere) sau.08. Registrul Comertului functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei si este organizat sub forma unui Oficiu National al Registrului Comertului si a cate unui oficiu judetan. Sunt supuse inregistrarii. 2 din Legea registrului comertului). judecatorul delegat isi exercita functia in baza unei delegatii anuale din partea tribunalului. in afara de inmatricularea.Of.Registrul Comertului este un document144 public ce asigura publicitatea activitatii comerciantilor cu scopul protejarii intereselor acestora dar. oricine poate sa ceara informatii despre actele si faptele inregistrate. Cererea de radiere va fi insa respinsa daca petentul are la indemana o actiune judecatoreasca impotriva actului sau faptului vatamator inregistrat. 29/2003 privind organizarea Registrului Comertului.2003 146 Art. Mentiunile inregistrate la cererea comerciantilor pot fi radiate la solicitarea oricarei persoane interesate. Administrativ. locatiunea sau gajul fondului de comert. Controlul legalitatii operatiunilor efectuate la Registrul Cometului se face de catre acelasi judecator delegat. mai cu seama. fara a fi tinut sa-si justifice interesul. din Legea registrului comertului. 25 din Legea registrului comertului). inclusiv orice modificare cu privire la actele. Oficiul National centralizand datele din fiecare judet la nivel central145. registrul se tine in sistem computerzizat Regulamentul nr. lipsa inregistrarii unei mentiunii este sanctionata si cu inopozabilitatea fata de tertii de buna-credinta a actului a carui mentiune trebuia inscrisa (art. a tertilor cu care acestia intra in contact. respectiv radierea comerciantului. In plus. 21 din Legea registrului comertului 56 . de catre instanta de judecata (prin hotarare definitiva). 579/19. Oficiile judetene tin evidenta comerciantilor al carui sediu social se afla pe raza teritoriala a judetului respectiv. urmatoarele acte (denumite “mentiuni”146): donatia. situate in municipiul de resedinta al fiecarui judet si in Municipiul Bucuresti. Neefectuarea mentiunilor in termenul legal atrage raspunderea comerciantului constand in plata unor amenzi civile. publicat in M. In cazul in care mentiunea ce trebuie inscrisa face obiectul unei hotarari judecatoresti definitive. daca aceste mentiuni sunt vatamatoare pentru acea persoana. precum si orice alte modificari ale actului constitutiv). in administrare. Fiind public. 6 si urm. instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita Registrului Comertului copii legalizate dupa respectiva hotarare (de exp. deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau faliment si alte evenimente. nr. in baza unei dispozitii legale speciale. 5 alin. schimbarea sediului ori a formei juridice. inmatricularea si inscrierea celorlalte mentiuni prevazute de lege au efect declarativ cu privire la calitatea persoanei care cere 144 145 Conform art. Conform art. In dreptul romanesc. cea de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului). infiintarea de sedii secundare. de inspiratie franceza.

asa cum este aceasta stabilita prin actele normative in vigoare (Legea nr. Acestea se pastreaza timp de 10 ani.desfasurarea activitatii in limitele concurentei loiale. 11/1991 privind concurenta loiala si Legea concurentei comerciale. Registrele obligatorii pentru un comerciant sunt: (i) registrul jurnal. la termenele stabilite prin lege.inscrierea. 25. 25.2 Tinerea registrelor comerciale Registrele comerciale sunt registre ale comerciantului in care sunt mentionate toate operatiunile privitoare la patrimoniul sau. 147 Acesta este prevazut in Legea nr. precum si regulamentele si instructiunile emise de Consiliul Concurentei pentru punerea in aplicare a Legii concurentei). creandu-se o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la calitatea de comerciant si cu privire la faptele pe care aceasta le savarseste. (iii) registrul cartea mare si (iv) registrul unic de control147. 252/2003 57 . (ii) registrul inventar. comerciantii mai au obligatii precum: .3 Alte obligatii ale comerciantilor In afara de cele aratate mai sus. . cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. catre administratiile financiare si Registrul Comertului.depunerea situatiilor financiare.

produse finite etc. cit. Carpenaru – op. 1995. – Societatile comerciale. inseosebi. chiar daca acceptam ca in cuprinsul lui se afla si bunuri imobile ori corporale.N. vol. in speta in completarea adusa prin Legea nr.Fondul de comert 26. 164 le include pe cele care au caracter comercial. cit.N. opiniile divesilor autori in ceea ce priveste compunerea acestuia sunt foarte diferite. Corneliu Birsan. pe cand I. autonom de elementele care il compun. mobile si imobile. Singurul element din compunerea acestui fond cu care doctrina este unanim de acord sunt bunurile mobile.bunurile mobile incorporale (firma. 148. 23 si Stanciu D. ca un ansamblu de bunuri. incorporale.este o universalitate de fapt. de natura sa atraga clientela. Editia a II-a. 11/1991 peivind combaterea concurentei neloiale149. Fintescu – op. 24/30. Octavian Capatina – Caracteristicile generale ale societatilor comerciale.Of. p.01.. p. Fondul de comert se creaza asadar prin afectarea unor bunuri ale societatii comertului pe care aceasta il face150. In continuare. vadul comercial. marcile etc. stocurile de 148 149 Stanciu D. cit. 163.buniri mobile corporale (utilaje. corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale in desfasurarea activitatii sale lucrative148.. 164 151 Plus marcile. materii prime.. pe cand I. emblema. 109 le includ 58 . 107 153 Stanciu D. 298/2001. p.).. Carpenaru – op. cit. aport. Fintescu – op. uneori extreme153. 27. 106 Publicata in M. 152 Pentru discutii privind deosebirea dintre teoria universalitatii de fapt si teoria patrimoniului-afectatiune vezi Stanciu D. exclud imobilele din fondul de comert. vol. know-how-ul. echipamente.este un bun in sine. caracteristici Fondul de comert este definit. I. si anume: . Compunerea fondului de comert Prin compunerea fondului de comert se inteleg elementele care il alcatuiesc. . nr. Carpenaru – op. adica produsele fabricate sau aflate in curs de fabricare.. gaj etc. Fintescu – op. . p.). Dreptul nr. I. Vasile Dobrinoiu si colab. Definitie. p. considerand ca reprezinta“majoritara” doctrinei. Aceasta deoarece principala componenta a fondului de comert o constituie bunurile mobile incorporale (clientela. inventiile.este un bun mobil incorporal. drepturile de proprietate industriala151). . Desi toata doctrina si practica judecatoreasca recunosc existenta fondului de comert. 9-12/1990. . dupa unii autori. putand face (teoretic) obiect al unor acte juridice (vanzare. creata prin vointa titularului sau care confera astfel o afectatiune speciala a bunurilor din patrimoniu care il compun152. p. p. clientela. cit. p.. cit. p. vadul comercial.) in mod distinct de aceste elemente. Aceasta definitie a fost preluata si de Legea nr. drepturile de autor etc. locatiune. vol.N. 106 exclude din fondul de comert creantele si datoriile.1991 150 I. Editura Sansa.bunuri imobile (constructii si cladiri). Carpenaru – op.. Bucuresti. I. vol. I. corporale si. doctrina a aratat ca fiind caracteristici ale fondului de comert urmatoarele: . cit.

10 Legea garantiilor reale mobiliare accepta. Carpenaru – op. de asemenea implict. ramane la latitudinea asociatilor unei societati comerciale sa hotarasca dizolvarea societatii ramase fara fond de comert. emblema. 154 Art. art. in conditiile in care va fi obligata. si Stanciu D. cit. cit.N. drepturile de proprietate intelectuala si chiar clientela in sine. 21 Legea registrului comertului accepta implicit instrainarea sau gajarea fondului de comert. firma. fondul de comert este strans legat de persoana comerciantului. In conditiile in care.. fara ca acest lucru sa excluda dreptul creditorilor sociali de a exercita actiunea pauliana impotriva actului de instrainare a fondului de comert sau de a cere falimentul. p. ceea ce inseamna cainstrainarea intregului fond sau cea mai mare parte a lui este permisa doar comerciantului-persoana fizica. platindu-si datoriile (considerand ca acestea nu intra in fondul de comert). vadul comercial. ulterior instrainarii fondului. de lege lata. fiind greu de crezut ca societatea poate continua sa functioneze. gajarea fondului 155 Continuarea unui comert identic sau asemanator fiind fapta de concurenta neloiala (vezi I.. 118) 59 . In opinia noastra. sa isi schimbe radical domeniul comertului155. p. 68 si urm. actele de dispozitie asupra fondului de comert sunt permise154.marfuri. Fintescu – op.

constituita in vederea exercitarii de fapte de comert. (iii) societati pe actiuni. societatea comerciala este o entitate cu personalitate juridica. In functie de intinderea raspunderii asociatilor: . functionarea. societati de investitii financiare. care reprezinta astfel sediul principal al materiei. Aceste norme sunt grupate in marea lor majoritate in Legea societatilor comerciale. Clasificarea societatilor comerciale: 1. . societati de asigurare etc.).societati de persoane. Definitie. In functie de existenta sau inexistenta caracterului intuitu personae156 al societatii: . Din punct de vedere organizational. societatea comerciala este un ansamblu (manunchi) de norme juridice care reglementeaza constituirea. . care reglementeaza obligatiile fiscale ale societatailor comerciale etc. in functie de obiectul lor de activitate (banci. subiect de drept.se inteleg sa puna in comun anumite valori pentru a desfasura impreuna o activitate profitabila si sa imparta intre ei eventualul profit. societatile comericiale sunt de cinci feluri: (i) societati in nume colectiv. (iv) societati in comandita pe actiuni si (v) societati cu raspundere limitata.societati cu capital mixt. 2.cu raspundere nelimitata. . In functie de nationalitatea/cetatenia participantilor la capitalul social: .Societatile comerciale 28. forme societare Din punct de vedere contractual.societati cu capital integral romanesc.societati cu capital integral strain. Desigur ca exista o multitudine de alte legi speciale cu incidenta in domeniul societatilor comericiale precum legile care reglementeaza anumite societati comerciale.societati de tip inchis 4. 156 In considerarea calitatilor personale ale celorlalti asociati si nu a capitalului acestora adus ca aport 60 . caracteristici. societatea comerciala este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane . Din punct de vedere institutional. Conform Legii societatilor comerciale. In functie de modalitatea transferului titlurilor (in cazul societatilor de capitaluri): . dizolvarea si lichidarea unei astfel de entitati.denumite asociati .societati detinute public (deschise) . (ii) societati in comandita simpla.cu raspundere limitata. . 3.societati de capitaluri.

Constituirea societatilor comerciale Asa cum rezulta din definitia societatii comerciale. pe langa datele de identificare ale asociatilor.societati cu capital privat. acesta purtand denumirea de act constitutiv. deoarece acolo unde exista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi solutie (ubi eadem ratio ibi eaden solutio) 158 In principiu datorita caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere limitata 159 Exceptie face societatea cu raspundere limitata cu asociat unic 61 . folosind doar termenul “actiuni”. societatile cu capital integral sau majoritar de stat se bucura de amanari si amnistii fiscale sau de tergiversare a declansarii procedurii falimentului. indiferent de natura etatista sau nu a capitalului.societati cu capital integral sau majoritar de stat. In afara contractului. Deoarece Legea societatilor comerciale este zgarcita in ceea ce preveste reglementarea societatilor cu raspundere limitata. singurele referiri la ele vor fi incidentale si exprese. pentru identitate de ratiuni vom analiza imreuna atat societatile pe actiuni. NOTA: Dintre cele cinci forme de societati comerciale existente. din nefericire. Singura relevanta ar fi aceea ca. partile trebuie sa intocmeasca si un statut al societatii care cuprinde. in ceea ce priveste societatile cu capital integral sau majoritar de stat. incalcand regulile concurentei loiale. respectiv “parti sociale” ori “adunarea generala a actionarilor” pentru societatea de actiuni).5. Ultimele doua clasificari au o relevanta redusa deoarece societatea comerciala este persoana juridica romana si are acelasi regim juridic indiferent de nationalitatea/cetatenia participantilor la capitalul social. 29. cat si societatile cu raspundere limitata157. societatile comerciale cu capital strain au beneficiat de facilitati fiscale. In functie de participarea sau nu a statului la capitalul social: . Atunci cand prevederile aplicabile celor doua forme societare nu coincid158. in lipsa de stipulatie contrara. capacitate. a unui contract de societate care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond ceruta pentru valabilitatea unui act juridic: consimtamant. acest regim juridic fiind unic si aplicabil tuturor societatilor. La fel. vor face analiza acestui curs doar societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. prin “adunare generala a asociatilor” se va intelege inclusiv “adunarea generala a actionarilor” iar prin titluri de participare se va intelege atat “actiuni”. si clauze reglementand organizarea. Contractul de societate si statutul se incheie in general sub forma unui singur inscris. societatea se constituie prin incheierea. vom analiza separat cele doua forma societare (de exemplu. In ceea ce priveste celelalte forme societare. functionarea si desfasurarea activitatii societatii. cat si “parti sociale”. obiect determinat si cauza. in baza unor legi speciale privind investitiile straine. in trecut. de catre doua sau mai multe persoane159. . acestea fiind rare sau inexistente in practica. 157 Prin extensia unei norme edictate pentru societatea pe actiuni si la societatea cu raspundere limitata. aceasta participare nu schimba cu nimic regimul juridic al societatii comerciale respective. din punct de vedere contractual. Singura relevanta ar fi aceea ca. Asadar. in prezent abrogate.

in natura sau in creante. locul si data nasterii. anume atunci cand: (i) printre bunurile aduse ca aport la capitalul social se afla un teren. 160 Data actului se certifica de catre un notar.).durata societatii . Registrul Comerului cerceteaza disponibilitatea denumirii emblemei si. refuza inregistrarea. (ii) in numarar.identitatea asociatilor . sub care aceasta isi desfasoara afacerile. Denumirea este un atribut de identificare al societatii in raport cu alti comercianti. Emblema este semnul sau numele unei societati. in cazul in care nu exista suficiente elemente distinctive.sediul societatii . Denumirea societatii este numele comercial al societatii comerciale. societate in comandita simpla. Forma juridica (sau forma societara) desemneaza apartenenta unei societati comerciale la una dintre cele cinci forme prevazute de lege: societate in nume colectiv. Actul constitutiv va cuprinde: . avocat. actul trebuie sa poarte data certa160. (iii) in lei sau in valuta si (iv) cum este repartizat intre asociati (sub forma de procent si de numar de parti sociale/actiuni) 163 Persoanele juridice straine trec un element similar (numarul de inregistrare intr-un registru public).clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor . Emblema se deosebeste de firma prin aceea ca face distinctie intre societati concurente. Identitatea asociatilor inseamna numele si prenumele. societate in comandita pe actiuni.capitalul social162 .emblema societatii (facultativ) .forma juridica a soicietatii .clauze privind controlul gestiunii societatii (prin cenzori sau auditori financiari) . drept pentru care trebuie sa aiba elemente distinctive. Cu toate acestea. consilier juridic sau de catre functionarul Registrului Comertului insarcinat cu primirea dosarului societatii 161 Aceasta trebuie sa contina elemente de diferentiere fata de alte denumiri existente 162 Acesta trebuie defalcat pe: (i) subscris si varsat. forma autentica a actului constitutiv este obligatorie. (ii) forma juridica a societatii implica raspunderea nelimitata a unora sau tuturor asociatilor si (iii) societatea se constituie prin subscriptie publica. domiciliul si cetatenia persoanelor fizice. sediul si nationalitatea si codul unic de inregistrare al persoanelor juridice163.denumirea societatii161 . In anumite cazuri. codul numeric personal. sub care aceasta isi desfasoara afacerile.alte clauze (privind lichidarea. daca exista 62 .In ceea ce priveste forma actului constitutiv. privind eventualele sedii secundare etc. respectiv denumirea. societate pe actiuni si societate cu raspundere limitata.obiectul de activitate al societatii . acesta face parte din categoria actelor consenuale (care se incheie valabil prin simplu consimtamant al partilor).clauze privind administrarea societatii . Denumirea impreuna cu forma juridica formeaza firma.

Sediul este si el. societatea mai poate avea si unul sau mai multe sedii secundare. Limitarea este mentionata in actul constitutiv si. administratorilor. dupa care motivele pentru functionarea societatii inceteaza.dovada achitarii taxelor administrative de constituire.dovada sediului social166 .. . reprezentantilor legali si cenzorilor ca indeplinesc condtiile legii pentru detinerea acestei calitati. . Inmatricularea societatii se dispune prin incheiere de catre judecatorul delegat. In urma inmatricularii. la expirarea duratei limitate. Acesta poate fi schimbat prin hotararea adunarii generale (extraordinare.Sediul social este locul in care o societate comerciala isi desfasoara activitatea. in cazul societatii pe actiuni).altul decat cel al sediului principal . este un atribut de identificare a unei societati. sucursala sau alt dezmembramant al societatii. contract de inchiriere/comodat etc. Durata societatii este perioada de timp pentru care se constituie societatea. societatii i se va elibera un certificat de inmatriculare care va contine: 164 165 Acesta trebuie sa fie precis determinat.dovada rezervarii denumirii . Durata limitata apare atunci cand asociatii si-au propus ca societatea sa atinga un anumit obiect in intervalul de timp respectiv. mentionat in actul constitutiv. Activitatea secundara completeaza activitatea principala a unei societati comerciale. In plus.dovada varsarii capitalului social . Obiectul este compus dintr-un domeniu principal.la care functioneaza o filiala.pentru bancile comerciale: autorizatia BNR . daca este modificat. adeverinta de la vecinii de apartament 63 . Asociatii pot hotari ca perioada sa fie limitata sau nelimitata. 32 din Normele registrului comertului 166 Act de proprietate. este necesara si autorizatia eliberata de organul administratiei publice centrale de specialitate pentru functionarea respectivei societati: .declaratie pe proprie raspundere a fondatorilor.pentru societatile de pe piata de capital (exceptand emitentii): autorizatia CNVM . Obiectul trebuie sa se regaseasca printre activitatile economice existente la un moment dat in economie164 si trebuie autorizat odata cu inmatricularea societatii sau ulterior.pentru societatile de asigurare: autorizatia Comisiei Nationale de Asigurari. societatea se considera dizolvata de drept si intra in lichidare. dosarul de inmatriculare la Registrul Comertului al unei societati comerciale mai cuprinde165: . Asociatii pot bineinteles decide dizolvarea anticipata a societatii. o activitate principala in cadrul acestui domeniu si alte eventuale activitati secundare. In afara de sediul social (denumit si sediu principal). Obiectul de activitate este activitatea pe care societatea isi propune sa o realizeze pe parcursul functionarii sale. In afara de actul constitutiv. conform Codului Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) Art.cazierul fiscal. in functie de obiectul de activitate. pentru anumite societati. Sediul secundar este locul .

35 din Decretul nr. prin incheierea de acte juridice. iar ele vor fi preluate de societate dupa inmatriculare. 3 din Decretul nr. indeplinirea obligatiilor si a oricaror masuri preliminare ce ar fi necesare. acestea sunt valabile daca au fost facute in vederea inmatricularii societatii171. urmate de numarul atribuit societatii si de anul inmatricularii 168 Art. 33 alin. 31/1954. 1 din Decretul nr. legiuitorul nostru preluand aceasta dispizitie din legislatiile care i-au servit drept model. Pentru a mentine totusi distinctia. persoana juridica poate in mod concret sa aprobe incheierea de acte juridice in organele sale colective de conducere169 si apoi sa incheie efectiv respectivele acte juridice prin reprezentantii sai legali. In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu. si inainte de inmatricularea persoanei juridice (societatii). se considera ca persoana juridica dobandeste capacitate de exercitiu de la data desemnarii organelor sale reprezentative. aceasta este aptitudinea acesteia de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii in mod concret. dar numai intrucat acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil 172 In completare. capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea generala de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii. Avand in vedere ca prin inmatriculare a dobandit personalitate juridica168. In ceea ce priveste actele incheiate de fondatori inainte de inmatriculare 170. varsarea capitalului social. 53 din Legea societatilor comerciale spune ca societatea poate prelua de la fondatori actele facute de acestia din urma. societatea este libera sa-si desfasoare activitatea in limitele legii si ale obiectului sau de activitate. Ca si in cazul persoanelor fizice. 31/1954. de la aceasta data. in lipsa unui criteriu de departajare asa de evident precum varsta. Astfel. conform art. Pentru a se constitui in mod valabil. distinctia dintre capacitatea de folosinta si cea de exercitiu este clara: pragul varstei de 18 ani. Asadar. persoana juridica isi exercita drepturile si obligatiile prin organele sale iar actele juridice facute de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi. societatea dobandeste o capacitate juridica restransa. aceasta are capacitate chiar de la data actului de infiintare (actului constitutiv) cat priveste drepturile constituite in favoarea ei. in adunarea generala a membrilor (asociati. 31/1954 169 De exemplu. art. Argumentul este acela ca. angajarea unui avocat care sa se ocupe de inmatriculare 171 Conform art. ca un mandat retroactiv172. 167 Acesta incepe cu litera “J” urmata de un numar din doua cifre alocat fiecarui judet.- - denumirea societatii forma juridica a societatii sediul societatii numarul de inregistrare (inmatriculare)167 codul unic de inregistrare data eliberarii semnatura si stampila emitentului. 33 alin. Daca in cazul persoanei fizice. in cazul unei societati comerciale) sau consiliul de administratie 170 Contractarea unui spatiu pentru sediu. inca inainte de constituire. in cazul persoanei juridice distinctia nu este la fel de clara.000 euro (echivalentul in lei)173 si un numar minim de doi actionari. actele preluate sunt considerate a fi fost ale societatii insasi inca de la data incheierii lor 173 Care se actualizeaza prin hotarare a Guvernului 64 . societatea pe actiuni trebuie sa aiba un capital social minim de 25.

1 Definitie. intocmai ca persoanele fizice. ca acesta reprezinta valoarea nominala totala a actiunilor/partilor sociale emise de o societate comerciala si care se poate modifica pe parcursul existentei societatii. (ii) firma si (eventual) emblema si (iii) nationalitatea . Constituirea capitalului social Partea esentiala a unei societati comerciale. o reprezinta constituirea capitalului social. in ceea ce priveste capitalul social exista definitia data de Regulamentul legii contabilitatii. a rezervelor incorporate si a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operatiuni care conduc la majorarea acestuia”. de la cei care le-au dobandit initial de la societate (titluri emise in prealabil). prin subscriptie (titluri nou emise). la modul general.existenta unui patrimoniu distinct de cel al asociatilor ei175 . desi acesta apare pe parcursul intregului act normativ. Cerintele privind cuantumul minim de capital social si numar minim de asociati este obligatoriu a fi indeplinite pe tot parcursul existentei societatii. cu exceptia unor perioade temporare care nu pot depasi durata prevazuta de lege. Consecintele dobandirii de catre societate a statutului de persoana juridica: . Spre deosebire de actiuni. 174 175 O forma specifica acestei din urma societati este societatea cu asociat unic Valorile aduse ca aport la capitalul social ies din patrimoniul asociatului si intra in patrimoniul societatii 176 Acesta poate totusi sa coincida cu domiciliul unuia din asociati – presoana fizica 65 . precizeaza: “Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor […]. care la punctul 36. putem spune.nasterea unui subiect de drept distinct.obtinerea atributelor de identificare: (i) sediu distinct de cel al asociatilor ei (sediul social)176. Detinerea de titluri de participare emise de o societate comerciala persoanelor confera calitatea de asociat. unde nu exista o definitie legala. fie ulterior. . prin reprezentantii sai legali 30.Societatea cu raspundere limitata are un capital social minim de 200 lei si un numar maxim de de 50 de asociati174.posibilitatea de a dodandi drepturi si de a-si asuma obligatii. O persoana (fizica sau juridica) poate dobandi aceasta calitatea fie prin dobandirea de titluri de participare direct de la societate. In baza caracteristcilor legale ale capitalului social. Notiunea de titluri de participare Legea societatilor comerciale (ca si Codul Comercial inaintea ei) nu defineste notiunea de capital social. necesara intelegerii mecanismului de formare a acesteia. in conditiile legii. ca element definitoriu al societatii. calitate in care societatea poate sta in instanta. indiferent de forma sa juridica. Caracteristici generale. respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar. 30. ca reclamanta sau ca parata.

Asadar, titlurile de participare sunt titluri de valoare care constata o participare la capitalului social al unei societati comericiale si care confera titularului - denumit asociat - anumite drepturi asupra patrimoniului societatii emitente. Intinderea drepturilor aferente titlurilor de participare rezulta din lege si din actul constitutiv al societatii emitente (in masura in care nu incalca prevederi imperative ale legii). Titlurile de participare se numesc parti sociale, atunci cand sunt emise de o societate cu raspundere limitata, respectiv actiuni, atunci cand sunt emise de o societate pe actiuni. Ambele pot fi emise atat in forma materiala, cat si dematerializate, in acest din urma caz dovada detinerii facandu-se cu un certificat constatator emis de societate. Actiunile pot fi nominative sau la purtator, spre deosebire de partile sociale care sunt doar nominative. Titlurile nominative sunt cele care individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate, iar acesta este inscris in registrul asociatilor, respectiv actionarilor societatii. Titlurile la purtator sunt cele care nu individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate, simpla detinere reprezentand apropriere. Conform Legii societatilor comerciale, titlurile de participare la capitalul social al unei societati comerciale au urmatoarele caracteristici: (i) reprezinta fractiuni ale capitalului social; (ii) au o valoare egala; (iii) sunt indivizibile; (iv) acorda, in principiu, drepturi egale; (v) drepturile acordate sunt patrimoniale si nepatrimoniale si (v) sunt liber transmisibile, in cazul actiunilor, respectiv restrictionate cu privire la transferabilitate, in cazul partilor sociale177. Capitalul social al unei societati nu se confunda cu patrimoniul societatii. Patrimoniul include totalitatea drepturilor si obligatiilor entitatii colective, deci activ si pasiv, pe cand capitalul social este doar o parte a pasivului reprezentand datorii ale societatii catre asociatii sai, datorii izvorate din detinerea de catre acestia a titlurilor de participare emise de societate. Pe langa distinctia de mai sus, Legea societatilor comerciale mai distinge, in cazul societatii pe actiuni, intre capitalul social subscris si capitalul social varsat. Diferenta dintre cele doua poate rezulta in cazul in care actionariii care su subscris capitalul social (acesta fiind deci capitalul subscris) beneficiaza de un termen suspensiv acordat in limitele legii pentru plata integrala a actiunilor subscrise. Asadar, capitalul subscris consta in totalitatea aporturilor cu care actionarii se obliga sa contribuie la formarea capitalului social. Capitalul varsat consta in totalitatea platilor realizate efectiv de actionari in urma asumarii obligatiei prin actul subscriptiei; dupa efectuarea integrala a acestor plati, capitalul subscris devine egal cu cel varsat. 30.2 Semnificatia capitalului social

177

Aceasta caracteristica fiind cea care face distinctia esentiala intre actiuni si partile sociale emise de societatile de persoane

66

Capitalul social are atat o semnificatie contabila, cat si una si juridica. Din punct de vedere contabil, capitalul social reprezinta datorii ale societatii catre asociati si este deci indicat in pasivul bilantului contabil. Din punct de vedere juridic, rolul capitalului social este dublu, la randul lui, si anume (i) acela de a reflecta structura actionariatului, adica participarea asociatilor la capitalul social sau cota-parte (procentul) detinuta de fiecare din acest capital si (ii) acela de gaj general al creditorilor sociali. 30.2.1 Stabilirea structurii capitalului social Structura capitalului social reprezinta distributia cotelor de participare ale tuturor asociatilor la capitalul social al societatii, cote exprimate in functie de numarul de titluri de participare detinute de fiecare asociat. Structura capitalului social se stabileste initial la constituirea societatii si ea se poate modifica ulterior ca urmare a majorarii capitalului social (in mod direct sau indirect, prin fuziune) sau a operatiunilor de cesiune de titluri de participare. Participarea se poate exprima atat ca procent din capitalul social, cat si ca numar de titluri, importanta fiind insa doar cea din urma. Structura capitalului social, respectiv participarea fiecarui asociat la acest capital este esentiala, deoarece in functie de aceasta participare (cota) - in principiu - asociatul isi exercita drepturile conferite de titlurile detinute. 30.2.2 Capitalul social - gajul general al creditorilor sociali Sintagma ce da titlul acestei sectiuni se traduce prin aceea ca valoarea bunurilor si sumelor inregistrate fiecare individual in capitalul social, deci valoarea totala a capitalului social, nu poate folosi asociatilor in detrimentul creditorilor sociali, deoarece in conceptia Legii societatilor comerciale, ca regula, ordinea de indestulare este inversa, adica intai creditorii sociali si apoi asociatii. Astfel, societatea este obligata sa mentina in permanenta o valore a capitalurilor proprii (activele nete) cel putin egala cu valoarea capitalului social. Principalele aplicatii ale principiului conform caruia valoarea capitalului social reprezinta gajul general al creditorilor sunt: (i) interzicerea emiterii de titluri de participare sub valoarea nominala (art. 92 alin.1); (ii) interzicerea emisiunii de noi actiuni inainte ca cele dintr-o emisiune anterioara sa fi fost integral platite (art. 92 alin. 3); (iii) interzicerea repartizarii de dividende din capitalul social si din rezervele legale178 (art. 67 alin. 3), publicitatea situatiilor financiare (art. 185 alin. 1 si art. 201 alin. 1), (iv) obligativitatea constituirii si mentinerii fondului de rezerva (art. 183 alin. 1); (v) in caz de pierderi din activul net (capitalurile proprii), completarea sau limitarea acestuia (art. 69); (vi) interzicerea rascumpararii propriilor actiuni de catre societate urmata de anularea lor si reducerea capitalului social ori a rezervalor legale (art. 103(1) lit. d); (vii) dreptul creditorilor sociali de a obtine garantii in cazul reducerii de capital social (art. 208 alin. 3 si 4) si, nu in ultimul rand, (viii) plata cu prioritate a creditorilor sociali din sumele
178

Interesul societatii nu este neaparat acela de a avea un capital social cat mai mare, pentru ca asociatii si creditorii au, la un moment dat, interese diferite, respectiv primii sa primeasca dividende, iar cei din urma sa le fie platite creantele, ceea ce inseamna ca interdictia platii de dividende din capitalul social nu confera decat o protectie limitata. Astfel, intedictiile conventionale in plata dividendelor apar ca instrumente mult mai eficiente

67

obtinute din vanzarea activelor societatii in caz de lichidare a acesteia (art. 256). In acest fel se asigura afectarea permanenta a capitalul social si a rezervelor legale179 obiectului de activitate al societatii, ca o garantie indirecta (gaj) a creditorilor. 30.2.3 Regimul juridic al bunurilor aduse ca aport la capitalul social Din punct de vedere contabil, odata aportul efectuat, valorile reprezentate de aceste aporturi se inregistreaza in pasivul bilantului, in contul de capital social 180 si reprezinta datorii ale societatii catre asociati, iar bunurile in materialitatea lor se inregistreaza in activul bilantului (in conturile aferente, conform naturii bunului), alaturi de celelalte active ale societatii intrate in patrimoniul societatii pe diferite alte cai181 (fie ca drept complet de proprietate, fie ca dezmembramant al acestuia, in functie de natura aportului). Din punct de vedere juridic, dupa aportare bunul devine proprietatea societatii si aceasta poate dispune de el dupa cum considera de cuvinta, prin vanzare, gajare/ipotecare etc. sau, dupa ce bunul este amortizat complet, poate fi casat182. Asadar, asa cum societatea cheltuie sumele de bani aduse cu titlu de aport in numerar si nu le tine blocate intr-un cont bancar doar pentru ca sumele au intrat in societate pe calea aportului, tot asa si bunurile aportate sunt libere a fi instrainate, neexistand o interdictie de a dispune de ele in vreun mod. De altfel, o astfel de interdictie ar echivala cu o scoatere din circuitul civil a aporturilor in natura, ceea ce Legea societatilor comerciale nu face si ar fi fost aberant sa faca. Odata intrate in patrimoniul societatii, pe calea aportului sau pe alte cai legale, calea pe care bunurile, sumele si creantele au intrat in acest patrimoniu isi pierde importanta, toate urmand a servi indeplinirii obiectului de activitate al societatii. In consecinta, rolul aportului se reduce la acela ca, in schimbul sau, subscriitorul a obtinut titluri de participare nou emise de societate, devenind asociat al societatii (participand la capitalul social). In acest fel, in loc ca societatea sa dobandeasca un bun, de exemplu, prin cumparare, platind pe el un pret, il dobandeste pe calea contribuirii lui la capitalul social, “platindu-l” in titluri de participare. Concluzia celor prezentate in cadrul acestei sectiuni este aceea ca bunurile (activele) din patrimoniul societatii au acelasi regim juridic, indiferent de calea pe care au intrat in patrimoniu. O alta consecinta a faptului ca in capitalul social se inregistreaza valori este aceea ca, daca bunul sau sumele aduse ca aport sunt ulterior instrainate, respectiv cheltuite, capitalul social al societatii nu se reduce. De asemenea, actul constitutiv nu urmeaza a fi modificat ca urmare a faptului ca bunul nu se mai afla in patrimoniul societatii, deoarece din punct de vedere istoric, bunul a fost candva adus ca si aport, iar valoarea acestuia ramane in capitalul social, la fel cum titlurile de participare emise in schimbul acestuia nu se anuleaza ca urmare a instrainarii bunului (precum in cazul unei reduceri de capital social).

179 180

Acestea fiind considerate o prelungire a capitalului social Contul contabil 101 181 Cumparare, schimb, donatie etc. 182 Adica valoarea lui contabila este 0, ca urmare a trecerii treptate pe cheltuieli a valorii de intrare

68

valoarea nominala a unui titlu de participare nu are nici o legatura cu valoarea lui de piata. Cele mai intalnite doua procedee sunt (i) metoda fluxului de numerar actualizat in prezent (Discounted Cash-Flow). un tert va investi (indiferent de forma pe care o imbraca investitia) intr-o societate atunci cand suma intrarilor de numerar viitoare aferente investitiei este mai mare decat valoarea respectivei investitii. Insa aceasta din urma valoare nu influenteaza decat eventual valoarea de piata. ceea ce reprezinta aptitudinea societatii de a produce numerar183 si (ii) metoda activului net ajustat (Adjusted Net Asset Value). in primul caz. raspunde cu intreg patrimoniul (activul) sau. In cazul valorilor mobiliare cotate. 30. Altfel spus. societatea.). Diferenta dintre raspunderea limitata si cea nelimitata este aceea ca. altfel spus. calculata ca raport intre valoarea societatii si numarul de titluri aflate in circulatie) reprezinta suma de bani pe care cineva este dispus sa o plateasca la un moment dat pentru un pachet de titluri. prin comparatie cu alte titluri similare. nou emise sau emise in prealabil. Definitia de mai sus este evident valabila pentru valoarea sau pretul de piata. asociatii nu raspund deloc cu propriul patrimoniu. adica valoarea activelor nete ajustate in functie de situatia reala (active fixe mai putin folositoare. inseamna ca nu exista piata iar orice estimare asupra valorii este subiectiva. in al doilea caz. o fac. Atunci cand nu exista cel putin o cerere si o oferta de buna-credinta care sa interactioneze. aceasta investitie. pierderile asociatilor cu raspundere limitata sunt limtate la valorile investite in titlurile de participare (actiuni/parti sociale). ca persoana juridica distincta de asociatii ei. ce sunt de vanzare. In esenta. pierdere ce se reflecta in 183 O decizie investitionala bazata pe evaluarea societatii dupa aceasta metoda reflecta riscul fluxului de numerar viitor. adica valoarea activelor sale nete (valoarea capitalurilor proprii). indiferent de calea prin care bunurile. In ceea ce priveste insa valoarea capitalului social. potentiale datorii viitoare etc). aceasta nu are absolut nici o legatura cu valorea de piata a societatii sau. In afara de valoarea de piata exista si valoarea contabila a societatii. respectiv aporturile initiale si/sau sumele platite pentru dobandirea respectivelor titluri. valoarea (pretul) de piata a unei actiuni este afisata permanent de catre piata respectiva. Cat priveste titlurile de participare care nu se califica ca si valori mobiliare (adica actiunile societatilor de tip inchis si partile sociale). cu bunurile proprii. Evaluarea se face luand in calcul previziunile fluxului net de numerar viitor discontat pana in prezent 184 In cazul necompletarii aporturilor la care s-au obligat prin subscrierea actiunilor. pe cand cei cu raspundere limitata nu raspund184. ceea asociatii cu raspundere limitata pot pierde la modul concret este.4 Raspunderea limitata Ca orice subiect de drept. Asociatii cu raspundere nelimitata raspund personal (in subsidiar) pentru datoriile societatii. cel mult.3 Capitalul social si valoarea societatii Valoarea societatii (sau valoarea unui titlu de participare. cumparare. Avand in vedere ca dobandirea de titluri de participare intr-o societate comerciala este o investitie in sine. sumele si creantele au intrat in patrimoniu (aport.30. pe cand. schimb etc. raspunderea este fata de societate 69 . valoarea de piata se stabilste pe baza unei negocieri in care fiecare parte isi argumenteaza evaluarea pe diferite procedee de calcul.

asociat) si societatea emitenta si al carui obiect il constituie titluri de participare nou emise de societate. respectiv Legii pietei de capital. in unele cazuri totusi. Subscriptia este un act juridic independent de actul constitutiv al societatii. Plata trebuie facuta simultan sau ulterior subscriptiei. un astfel de contract de subscriptie apare in practica in forma scrisa. in cazul societatii cu raspundere limitata asociatul avand si alte obligatii derivand din caracterul intuituu personae al societatii188. de finantare etc. Aporturile O prima acceptiune a notiunii de aport este aceea de obligatie nascuta din subscrierea de titluri de participare (actiuni/parti sociale).1 Subscriptia si varsamantul Subscriptia actiunilor/partilor sociale este o operatiune juridica pe care o calificam ca fiind un act juridic bilateral (contract185). proprietatea se transfera de drept de la societate la asociat. iar predarea lor se face doar in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala. sinalagmatic. in cazul societatii pe actiuni. de investitie. Pentru a intelege mai bine functia capitalului social. intreg capitalul social. In aceste cazuri. 186 In ceea ce priveste varsamantul partial. in caz contrar eliberandu-i-se asociatului un certificat constatator. 31. In cazul bancilor comerciale si a societatilor de servicii de investitii financiare varsamantul se face obligatoriu simultan cu subscriptia si integral 188 Respectiv obligatia de loialitate 70 . Executarea obligatiei partii devenite asociat ca urmare a subscriptiei mai poarta. aporturile.). prin subscrierea titlurilor. 31. constand in aducerea unei valori in societate. asociatul este considerat un debitor al societatii (art. suma etc. Conform dreptului comun. acesta este interzis societatilor pe actiuni constituite ca si banci comerciale si societati de servicii de investitii financiare. adica obiectul raportului juridic al subscriptiei. cu titlu oneros si translativ de proprietate. ale carui parti sunt subscriitorul (devenit. consensual. in urma subscriptiei. in schimbul titlurilor subscrise. 8 lit. sub denumirea de contract/acord de subscripitie. si denumirea specifica de varsamant (art. cum ar fi acela in care un investitor institutionalizat intentioneaza sa efectueze investitia prin participare la capitalul social. reprezentand materializarea investitiei.final asupra valoarii titlurilor de participare pe care le detin in respectiva societate comerciala. varsamantul este deci obligatoriu simultan cu subscriptia si integral 187 Legea societatilor comerciale prevede la art. vom analiza in continuare. actul constitutiv urmand sa prevada cuantumul varsamintelor (capitalului social varsat).). adica obiectul derivat al aceluiasi raport juridic. Civ. in caz contrar fiind aplicabile sanctiunile legale187. conform Legii societatilor bancare. Varsamantul este singura obligatie care incumba subscriitorului. Dupa subscriere dar inainte de efectuarea integrala a varsamantului. pe langa denumirea de plata din dreptul comun. O a doua acceptiune este aceea de valoare patrimoniala in materialitatea sa (bunul. d) ca actionarii nu sunt obligati sa verse. 1503 C. la momentul subscriptiei. iar titlurile de participare rezulta din actul de subscriptie. 100 din Legea societatilor comerciale). in functie de prevederile actului constitutiv al societatii sau dispozitii legale speciale 186. mai in detaliu. In cazul societatii cu raspundere 185 Desi in general acest contract nu este materializat intr-un inscris distinct.

Com. varsamantul poate fi partial (plata partiala a valorii nominale a actiunilor). acestia din urma apeleaza la varianta subscriptiei publice. 3 pct. 189 Desi articolul de lege citat se refera la vanzari si cumparari. Defalcarea in timp a varsamantului in cazul societatii pe actiuni (atunci cand nu este interzisa prin dispozitii ori legi speciale) se face conform prevederilor actului constitutiv al societatii sau hotararii adunarii generale a actionarilor191. Constituirea se numeste simultana sau concomitenta deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actului constitutiv al societatii. respectiv varsat (egal cu produsul dinter numarul de actiuni si varsamantul efectuat per actiune) 192 Art. subscriitorul devine proprietarul acestora. respectiv cand capitalul social initial propus depaseste posibilitatile fondatorilor.limitata. subscriptia este inclusa. Acceptand titlurile de participare. subscriptia este o fapta de comert. In cazul societatii pe actiuni (cu exceptia celor constituite prin subscriptie publica).)189. aceste doua modalitati de formare (subscriere) a capitalului social fiind considerate in acelasi timp modalitati de constituire a societatii pe actiuni. succesiva sau publica190. 4 C. integral sau in procentul minim stabilit de lege. Motivul impunerii unui procent minim de varsamant (ori chiar a unei plati integrale. Varsamantul partial este permis doar la societatile pe actiuni si reprezinta o facilitate acordata subscriitorilor. Constituirea simultanta este acea forma de constituire in care fondatorii societatii dispun de sumele necesare constituirii capitalului social. Subscriptia este asadar o forma particulara de vanzare-cumparare iar subscriptia partiala este o forma particulara de vanzare-cumparare in rate. ca acte inter vivos cu titlu oneros.inclusiv proprii mai mari decat societatile de persoane. constituirea nu poate fi decat simultana. iar litigiile rezultate sunt supuse solutionarii instantei comerciale. tinand cont de faptul ca. in cazul societatilor pe actiuni ce functioneaza intr-un anumit domeniu de activitate) este acela de a asigura societatii capitaluri proprii reprezentand o temelie economica serioasa. In cazul societatii pe actiuni constituite prin subscriptie publica insa este obligatoriu ca la momentul subscriptiei sa fie efectuat minimul de varsamant cerut de Legea societatilor comerciale (50%192). fie prin intermediari autorizati de CNVM (societati de servicii de investitii financiare actionand in acest caz ca banci de investitii). unde nu se justifica amanarea platii. necesara functionarii sale pe baze financiare cat mai solide. adica varsamantul (corespunzator notiunii de “liberare” din dreptul comun). capitalul social este de doua feluri: subscris (egal cu produsul dintre numarul de actiuni si valoarea nominala per actiune). varsamantul trebuie sa fie integral la momentul subscriptiei. fiind guvernata de legea comerciala (art. In plus. publicul putand subscrie actiunile fie direct. 21 alin. 1 din Legea societatilor comerciale 71 . societatile pe actiuni vehiculeaza capitaluri . fiind obligat la randul sau sa isi execute obligatia corelativa constand in plata lor. Conform Legii societatilor comerciale. precum si de numarul minim legal de cinci asociati. in general. subscriptia este de doua feluri: (i) simultanta sau concomitenta si (ii) continuata. In cazul societatii cu raspundere limitata. indiferent de calitatea partilor (comercianti sau nu). In cazul in care prima din cele doua conditii pentru constituirea simultana nu este indeplinita. fiind vanzarea-cumpararea originara 190 Legea societatilor comerciale foloseste termenul de subscriptie publica 191 Atunci cand varsamantul nu se face integral cu subscriptia.

in conformitate cu art. pentru o parte sociala. constand in aceea a suspendarii dreptului de vot pentru actiunile respective. 1 din Regulamentul valutar. subscriitorul dobandeste calitatea de asociat pentru titlurile de participare subscrise. ceea ce echivaleaza cu executarea silita din dreptul comun.2 Aporturile in numerar Prin chiar actul constitutiv al societatii. 3 alin. 193 194 Art. Daca nici in urma acestei somatii actionarii nu isi executa obligatia. 1 din Legea societatilor comerciale). pentru o actiune. cu specificarea operatiunii in baza careia s-a facut plata (care este preluata tot din ordinul de plata sau din alte documente justificative prezentate de subscriitor bancii ordonatorului) 72 . inclusiv cu posibilitatea acordarii de daune si (ii) anularea actiunilor. aceasta nu poate fi mai mica decat valoarea minima legala de 0. dar in toate cazurile. platile intre rezidenti pe teritoriul Romaniei se fac in lei. la cursul de schimb valuta/leu comunicat de BNR in ziua efectuarii inregistrarii. eliberat de banca ordonatorului dupa efectuarea operatiunii de transfer bancar. Exemplarul de culoare verde nu se elibereaza ordonatorului decat daca ordinul de plata a fost acceptat de banca iar revocarea ordinului inainte de plecarea banilor nu se admite decat cu restituirea catre banca a exemplarului de culoare verde 195 Pentru mai multa siguranta. societatea poate opta intre urmatoarele: (i) urmarirea acestora pentru varsamintele restante. 92 alin. Aporturile in numerar pot fi in lei sau in valuta193. 34 alin. respectiv subscrise la valoarea lor nominala sau cu prima de emisiune. insa niciodata sub valoarea nominala (art. 1 din Legea societatilor comerciale).In urma subscriptiei. conform Legii societatilor comerciale. publicata de doua ori intr-un interval de 15 zile in monitorul oficial si intr-un ziar de larga raspandire. Valoarea nominala este cea stabilita prin actul constitutiv si nu se poate modifica decat prin amendarea acestuia. Neplata actiunilor subscrise in termenul legal. Dovada platii actiunilor/partilor sociale se face prin ordinul de plata adresat bancii subscriitorului194 (prin care se confirma trimiterea banilor)195. Atat actiunile. respectiv 10 lei. rezulta ca numai nerezidentii pot plati in valuta. in conformitate cu Legea contabilitatii. 15 alin. 3 din Normele registrului comertului In speta. Aportul in numerar reprezinta suma de bani pe care subscriitorul se obliga sa o plateasca societatii in schimbul titlurilor de participare subscrise. 100. asociatii evidentiaza aporturile lor initiale. printr-o somatie colectiva. 31. Prima sanctiune este cea aratata la art. exemplarul de culoare verde. statutar sau cel prevazut in hotararea adunarii generale a actionarilor duce la aplicarea unor sanctiuni subscriitorului-actionar. intre care aporturile in numerar trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu (art.1 lei. societatea nu poate sa faca inregistrari contabile altfel decat in lei. cat si partile sociale pot fi emise. in practica se solicita uneori o confirmare a primirii banilor in contul bancar al societatii (extras de cont). Inainte de a trece la alte sanctiuni legale. Desi capitalizata in valuta. Avand in vedere ca. societatea trebuie sa solicite actionarilor care nu au efectuat la termen varsamintele datorate sa-si indeplineasca aceasta obligatie.

Aceasta deoarece scopul publicarii actului constitutiv/aditional este acela de a aduce la cunostinta tertilor constituirea societatii ori majorarea capitalului sau social si nu de a instiinta stramutarea unei proprietati imobiliare adusa ca aport in societate. aceasta se face atunci cand societatea. Conform art. cel care aporteaza trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului196. Aportul poate consta atat in bunuri corporale. prin urmare. nu este valabil aportul unor bunuri aflate in patrimoniul unei alte societati adus de catre asociatii respectivei societati la capitalul social al unei noi societati 197 Pentru un tert diligent care intentioneaza sa finanteze societatea. in 196 De exemplu. considerand aportul in acceptiunea sa de obligatie.). Din punct de vedere fiscal. fapt ce i-ar prejudicia atat pe ceilalti asociati. in schimbul titlurilor de participare primite in urma subscriptiei. 1 lit.31.3 Aporturile in natura Aporturile in natura constau in dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unui bun transmis in schimbul titlurilor de participare emise de societate. in masura in care aportul este facut de o persoana impozabila in sensul taxei pe valoare adaugata. atunci ne aflam in prezenta unei conversii a creantei 73 . aportul in bunuri la capitalul social este considerat livrare de bunuri efectuate cu plata in sensul taxei pe valoare adaugata.4 Aporturile in creante Acest tip de aporturi. Rolul expertizei este acela de a preveni supraevaluari ale bunurilor aduse ca aport in vederea subscrierii unui numar mai mare de actiuni. 34 alin. cat si pe tertii care se vor increde in valoarea aportului inscrisa in actul aditional sau in bilantul contabil197. valoarea capitalului social nu are nici o relevanta. Dreptul de proprietate asupra bunului adus ca aport se transmite de la subscriitor la societate la momentul subscriptiei. valoarea societatii fiind stabilita dupa cu totul alte metode.). 1 din Legea societatilor comerciale si art. nu este decat o aplicatie particulara a cesiunii de creanta din dreptul comun (art. Pentru ca transferul sa fie insa opozabil si tertilor. anterior subscriptiei aporturile in natura trebuiesc evaluate de catre un expert autorizat. cat si in bunuri incorporale precum fondul de comert sau drepturi de proprietate intelectuala (brevete. In speta. atunci cand aportul consta intr-un bun imobil. operatiunea de aport in bunuri la capitalul social este purtatoare de TVA. impreuna cu celelalte acte prevazute in norme. licente. trebuie facuta publicitatea prin monitorul oficial a actului constitutiv/aditional care constata operatiunea. bilantul contabil fiind doar o eventuala etapa a procesului de investigare (due diligence) 198 Altul decat societatea. imprumut. C. In cazul in care chiar societatea este debitor. sunt necesare si indeplinirea formalitatilor de inscriere in cartea funciara. 38 alin. In plus. subscriitorul (cedentul) transmite societatii (cesionarul) creanta lui asupra unui tert198 (debitorul cedat). Raportul de expertiza se depune la registrul comertului. know-how. Civ.). In ceea ce priveste plata efectiva a titlurilor. drepturi de autor etc. 31. leasing etc. sub orice forma (participare la capitalul social. Pentru acest lucru. c din Normele registrului comertului. marci. 1391 si urm.

este tot un bun (incorporal). dupa inchiderea etapei reprezentand subscriptia. In ceea ce priveste nivelul varsamintelor subscriitorilor. 199 Spre deosebire de constituirea simultana.2000 (data autorizarii de catre BNR). Legea societatilor comerciale asimileaza aporturile in creante celor in natura.E. oferta ce imbraca forma unui prospect de emisiune care este un rezumat al actului constitutiv. pe piata primara. plus dobanda legala din ziua scadentei creantei. unde nivelul capitalului varsat.C. cand desemnarea acestor organe se face de la bun inceput. isi valorifica creanta in integralitatea ei (art. Subscriptia si varsamantul reprezinta acceptarea de catre subscriitori a unei oferte publice facute de fondatori.E. 84 alin.noua sa calitate de creditor al tertului cedat. prin care initiatorii societatii (fondatorii) apeleaza pe cale de publicitate la capitalul investitorilor in vederea completarii capitalului social al societatii pana la valoarea avuta in vedere de fondatori. alin. Aceasta deoarece. 21 din Legea societatilor comerciale prevede ca societatea nu se poate constitui decat daca fiecare acceptant (subscriitor) a varsat in numerar cel putin jumatate199 din valoarea actiunilor subscrise la C. In caz contrar. acesta cuprinde toate datele respectivului act. trebuie sa fie de 30% din cel subscris (art. 2 din Legea societatilor comerciale prevede ca acestea trebuie acoperite integral la data subscriptiei. Aporturile in creante sunt interzise la societatile pe actiuni constituite prin subscriptie publica si nici la societatile cu raspundere limitata si cele in comandita pe actiuni. Constituirea prin subscriptie publica Subscriptia publica este acea modalitate de constituire a unei societati pe actiuni.01. spre deosebire de constituirea simultana. C. d din Legea societatilor comerciale) 200 Din 31. semnat de fondatori. 2 al art. per ansamblu. art. 32. Pe cale de consecinta. intocmai ca si aporturile in natura sub forma de bunuri corporale.-ul a devenit de asemenea banca comerciala. 16 alin. Diferenta trebuie varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii la registrul comertului. creantele trebuiesc si ele evaluate economic. sau la o banca comerciala200. avand in vedere ca si creanta. 21 alin. plus daune. dobandita in urma cesiunii. se depune la registrul comertului spre a fi verificat de judecatorul delegat care. 84 din Legea societatilor comerciale prevede ca sanctiuni specifice raspunderea asociatului (cedentului) pentru suma datorata de catre debitorul cedat. in cazul subscriptiei publice desemnarea lor are loc ulterior. in numele societatii ce se vrea a se constitui. 8 lit.C. mai putin cele referitoare la administratori si auditori financiari. ceea ce este firesc. avand in vedere ca rezultatul subscrierii depinde de subscrierea sumelor necesare constituirii capitalului social. 1 raportat la art. In speta. 3 din Legea societatilor comerciale). ale carei depozite atrase sunt insa garantate de stat (ceea ce nu se va mai intampla dupa privatizare) 74 . In ceea ce priveste aporturile in natura. dupa constatarea indeplinirii conditiilor de valabilitate dispune publicarea sa. art. Prospectul de emisiune. la randul ei.

in cazul societatii pe actiuni). a prospectului) de catre CNVM. dobandirea de actiuni. si anume: (i) din surse externe si (ii) din surse interne. cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare. reprezinta piata secundara de capital. datorita caracteristicilor fiecareia. majorarea capitalului social se poate face din doua surse. In ceea ce priveste societatile pe actiuni te tip inchis ori societatile cu raspundere limitata. daca acest lucru a fost prevazut in actul constitutiv203. un aspect al functionarii societatii comerciale si intervine in situatiile analizate in continuare. Totalitatea transferurilor succesive ale acestor titluri de catre proprietarii lor. ulterior subscriptiei. In plus fata de cerintele Legii societatilor comerciale.Conform art. piata primara reprezinta cadrul institutional in care acestia atrag resurse financiare. fondatorii trebuie sa convoace adunarea constitutiva. 1 din Legea societatilor comerciale). 20 din Legea societatilor comerciale. trebuie facuta precizarea ca. majorarea se poate face in doua variante: (i) prin emisiunea de noi titluri de participare si (ii) prin marirea valorii nominale a titlurilor de participare existente (art. Operatiunea nu poate sa intervina mai tarziu de 5 ani de la data inmatricularii societatii 75 . respectiv parti sociale nou emise reprezinta piata de capital neorganizata. majorarea poate fi dispusa si de administratia societatii. precum si problemele ce vor face obiectul discutiilor. si ca surse externe. Din punctul de vedere al societatilor (denumite in acest caz emitenti). nereglementata si nesupravegheata (de CNVM) 203 Pragul pana la care se poate majora capitalul social se numeste capital social autorizat. Totalitatea dobandirilor de actiuni201 de catre persoane determinate ori public (denumiti in mod specific investitori) direct de la o societate comerciala care fie se constituie prin subscriptie publica fie isi majoreaza capitalul social prin oferta publica reprezinta piata primara organizata de capital202. cea mai importanta dispozitie se refera la obligativitatea autorizarii operatiunii (in speta. indiferent de sursa aleasa. printr-o instiintare publicata in monitorul oficial si in doua ziare de larga raspandire. Data tinerii adunarii nu poate depasi doua luni de la data inchiderii subscrierii. respectiv cele ale Legii pietei de capital si ale regulamentelor CNVM referitoare la oferta publica. in cazul sociatatii pe actiuni.1 Aspecte generale Conform Legii societatilor comerciale. in termen de cel mult 15 zile de la data inchiderii subscriptiei. Instiintarea trebuie sa cuprinda locul si data adunari. 207 alin. 33. prima si cea 201 202 Si obligatiuni Piata reglementata si supravegheata de CNVM. Majorarea capitalului social Majorarea capitalului social este. Printre acestea. In mod exceptional. subscriptia publica trebuie sa fie conforma si cu reglementarile pietei de capital. 33. Aceasta este o hotarare ce cade in competentaadunarii generale a asociatilor (adunarea extraordinara. alaturi de reducerea sa. Inainte de a trece la analiza detaliata a celor doua tipuri de surse. Clasificarea este insa perfectibila. avand in vedere ca unele surse clasificate ca interne ar putea fi incadrate.

daca aceasta nu presupune marirea valorii nominale a actiunilor. fara autorizatia BNR (data in conditiile prevazute de acelasi Regulament valutar) sa plateasca 204 205 In speta. In cazul in care majorarea se face prin marirea valorii nominale in schimbul a noi aporturi. singura competenta sa faca acest lucru fiind instanta de judecata sesizata printr-o cerere de anulare a hotararii adunarii generale a actionarilor care a hotarart majorarea. 3 din Legea societatilor comerciale). el nu poate.1. 123 alin. Cei care au calitatea de actionar la data de referinta. deci. societatea va emite noi actiuni cu aceleasi caracteristici cu cele deja existente (cu exceptia cazului cand se emit actiuni de alta categorie206) si care vor fi oferite spre subscriptie conform legii. Aceasta reprezinta in acelasi timp si modalitatea cea mai potrivita si avantajoasa. 207 alin. In ceea ce priveste rezidentii. insa ea nu poate depasi 60 de zile inainte de data inceperii perioadei de subscriptie. 4 din Legea societatilor comerciale). adica data la care cei care sunt inregistrati in evidentele registrului asociatilor/actionarilor.1). data sa certa Din oficiu sau in baza unei cereri de radiere formulate in temeiul art. In acest fel. aceste aporturi trebuie sa fie proportionale cu participarea la capitalul social al asociatilor. subscriptia de titluri pe participare duce la formarea contractului de subscriptie si. Dupa data de referinta. indiferent de sursa acestora. Data de referinta se stabileste de catre consiliul de administratie. adaugam ca. facem precizarea ca aceasta calitate se dobandeste independent de indeplinirea formalitatilor de validitate a actului aditional204 si inregistrare a mentiunii la registrul comertului. in urma hotararii adunarii generale a actionarilor de majorare a capitalului social.mai uzitata varianta este emisiunea de noi actiuni. preferentiale 76 . Acesta este motivul pentru care hotatarea de majorare trebuie luata de adunarea generala a asociatilor cu unanimitatea capitalului social (art. respectiv dreptul de a subscrie noile titluri in cadrul termenului de preemptiune. 21. cel indreptatit sa subscrie fiind cedentul. In plus fata de cele aratate in cadrul sectiunii privind constituirea capitalului social (supra nr. 31. duce la dobandirea calitatii de asociat. 33. asociatii isi exercita unul din drepturile derivand din actiuni (art. acestia sunt obligati sa plateasca actiunile subscrise in lei deoarece. orice transfer de actiuni/parti sociale nu mai este opozabil societatii. toate platile intre rezidenti se efectueaza. conform art. in moneda nationala (leu). In plus fata de cele aratat in cadrul sectiunii nr. sunt cei indreptatiti sa subscrie. Chiar daca investitorul rezident dispune de lichiditati in valuta. 25 din Legea registrului comertului 206 In speta. Aceasta deoarece rolul registrului comertului se limiteaza la a verifica existenta unui set de documente si nu de a cerceta pe fond valoarea juridica a unei operatiuni205 precum majorarea capitalului social.2 Subscriptia si varsamantul Odata luata hotararea de majorare si oferire a actiunilor spre subscriere. actului constitutiv si hotararii adunarii generale a actionarilor privind majorarea. 1 din Regulamentul valutar. pe teritoriul Romaniei. 3 alin.

pot fi facute atat in lei. 36 din Regulamentul legii contabilitatii). Rolul primei de emisiune este acela de a compensa eventuala diferenta pozitiva de valoare a societatii inregistrata pana la momentul majorarii. raportate la un capital social mai mare decat cel existent anterior majorarii. Nerespectarea dreptului de preemptiune se sanctioneaza cu anularea hotararii de majorare. in valuta. 33. dupa cum a decis adunarea207. care termen nu poate fi insa mai mic de 30 de zile de la data publicarii. acestia nu pot plati titlurile subscrise in lei decat cu aprobarea BNR. De obicei insa. diluarea ca efect reducerea intinderii drepturilor asociatului in raport cu drepturile sale anterioare majorarii. insa nimic nu impiedica partile sa stabileasca o astfel de prima si la constituire 77 . Aprobarea fiind data in situatii de exceptie. 207 In cazul societatii cu raspundere limitata. Avand in vedere ca drepturile societare se exercita proportional cu cota de capital social si nu cu numarul de titluri de participare detinute. avand in vedere ca valoarea nominala a titlurile de participare emise de societatile comerciale rezidente este stabilita in lei. a hotararii adunarii. principul in acest caz este ca nerezidentii nu pot plati decat in valuta. Exercitarea dreptului de preemptiune se face in cadrul termenului hotarat de adunarea generala a asociatilor. Subscriptia nefiind similara cu plata. asociatul ramane cu acelasi numar de titluri care. reprezinta o cota mai mica.actiunile subscrise. ca notiuni. subscriptiile se fac in moneda nationala. cat si in valuta. prima de emisiune apare doar la majorare. Prin nesubscriere. proportional cu participarea la capitalul social de la data emisiunii. in monitorul oficial. Diluarea reprezinta reducerea cotei de participare la capitalul social a unui asociat ca urmare a nesubscrierii (in cadrul termenului de exercitare a dreptului de preemptiune) titlurilor de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social. iar interdictiile valutare aplicandu-se doar pentru operatiunile de plata. atat ale rezidentilor. hotararea de a oferi partile sociale unor terti trebuie luata obligatoriu cu votul a trei patrimi din capitalul social 208 Practic. rezulta ca subscriptiile. cat si ale nerezidentilor. 33.3 Dreptul de premptiune Dreptul de preemptiune reprezinta acel drept patrimonial al asociatilor de a subscrie cu preferinta titluri de participare nou emise in cadrul unei majorari de capital. indiferent de forma juridica (pct. Dupa expirarea acestui termen.4 Prima de emisiune Prima de emisiune reprezinta diferenta in plus dintre valoarea nominala si valoarea la care sunt subscrise titlurile de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social al unei societati comerciale208. titlurile ramase nesubscrise pot fi oferite altora sau anulate. Rolul dreptului de preemptiune este a da posibilitatea asociatilor existenti sa evite diluarea lor prin neparticiparea la majorare. In ceea ce priveste nerezidentii. Gradul diluarii difera dupa cum neparticiparea la subscriere este totala sau partiala.

Fara a intra in detalii. indirect. noi aporturi ale asociatilor existenti sau ale unor terti210. noi fonduri sau bunuri intrand in patrimoniul societatii. valoarea societatii nu mai prezinta nici o importanta din punct de vedere al structurii actionariatului rezultata in urma subscriptiei. ceea ce explica inca odata interesul asociatilor nesubscriitori de a stabili un pret de emisiune cat mai mare pentru titlurile de participare. Aporturile pot consta in numerar si/sau natura. ci doar la constituirea sa (cu exceptia constituirii prin subscriptie publica.5 Majorarea capitalului social din surse externe (noi aporturi) Prin surse externe intelegem. tuturor asociatilor sai si nu doar asociatului care a platito. opinie pe care nu o impartasim. subscriitorii anteriori ar fi dezavantajati fata de subscriitorii actuali. exprimata sub forma procentuala (cota-parte). mentionam doar ca. 209 210 Egalizarea drepturilor asociatilor noi cu cele ale asociatilor vechi Majorarea prin noi aporturi este considerata o sursa de finantare exterioara. Prima de emisiune se inscrie in contul contabil de prime de emisiune si de aport. valoarea de emisiune a titlurilor creste si cei care subscriu primesc titluri mai putine. erodand (diluand) in acest fel mai putin cota de participare a asociatilor neparticipanti. e normal ca si costurile finantarii prin participare la capitalul social sa fie mai mari decat cele ale finantarii prin credit 212 Aceasta interdictie fiind inexplicabila 78 . in cazul societatii pe actiuni). Adaugand insa la valoarea nominala prima de emisiune. deoarece valoarea de emisiune a titlurilor de participare este lipsita de importanta. asociatii neparticipanti ar pierde deoarece ceilalti ar subscrie mai multe titluri de participare in schimbul aportului adus. atata vreme cat riscurile asociatilor de recuperare a investitiei realizate sub forma de participare la capitalul social sunt mai mari decat cele ale creditorilor sociali.Daca titlurile de participare ar fi subscrise (in cazul in care la majorare participa doar o parte din asociati si/sau un tert) la valoarea lor nominala. cei dintai fiind ultimii care realizeaza recuperarea. ca diferenta intre valoarea unui titlu astfel stabilita si valoarea lui nominala. in prezenta sectiune. atunci cand valoarea societatii intre cele doua subscriptii a crescut din oricare cauze209. ramane aceeasi in urma subscriptiei. ca raport intre valoarea societatii la numarul de titluri de participare aflate in circulatie. respectiv o prima de emisiune pe masura. in limita dreptului de preemptiune al fiecaruia si la acelasi pret. in lipsa primei de emisiune. deoarece participarea asociatilor. mai exista si posibilitatea majorarii capitalului social ca urmare a fuziunii. dupa care se calculeaza valoara unui titlu de participare. aceasta prima profita societatii si deci. intai se stabileste valoarea societatii. Altfel spus. 33. aporturile in creante nefiind admise la majorarea capitalului social al societatii212. marind activele si revigorand forta sa economica 211 S-a mai spus ca finantarea prin majorare de capital este mai ieftina fata de cea prin credit. Pentru a calcula prima de emisiune. In plus. titlurile ar putea fi emise in principiu si fara prima de emisiune. dupa care se calculeaza prima de emisiune. Finantarea prin majorarea capitalului social este alternativa finantarii prin credit a unei societati211. In acest caz. In situatia in care subscriu toti asociatii existenti.

215 alin. cel de capital social si cel de prime de emisiune. In cazul din urma. 1 din Legea societatilor comerciale).2 Majorarea prin aporturi in natura In plus fata de cele spuse despre aporturile in natura la constituirea capitalului social (supra nr. prin prime de emisiune vom intelege si primele de aport 214 Este drept ca. Valoarea de emisiune a actiunilor/partilor sociale poate fi egala cu valoarea nominala sau mai mare. 3).5.5. De altfel. adaugam ca hotararea adunarii generale a asociatilor de majorare va trebui sa stabileasca in acest caz. in conditiile in care acestea sunt permise la constituirea societatii (mai putin atunci cazul cand are loc prin subscriptie publica).3 Majorarea prin aporturi in creante Acest tip de aporturi este interzis in mod expres in cazul majorarii capitalului social. facultativ. Desi Legea societatilor comerciale nu precizeaza. se va inregistra in contul de capital social iar (ii) prima de emisiune se va inregistra in contul de prime de emisiune si de aport. ratiunile pentru a fi admis acest tip de aport sunt cu atat mai mari la majorarea capitalului decat la constituirea lui. numarul de actiuni/parti sociale emise. mai precizam ca stabilirea unei prime de emisiune este perfect posibila si la aporturile in natura. 31. acolo unde sunt admise. valoare care. din punct de vedere contabil. prin prisma Legii contabilitatii. Consideram asadar ca majorarea de capital ar trebuie sa poata 213 Desi Legea societatilor comerciale foloseste doar termenul de “prime de emisiune” (art.3). in ceea ce priveste primele in functie de felul aporturilor. pentru identitate de ratiuni si.1 Majorarea prin aporturi in numerar In plus fata de cele spuse de spre aporturile in numerar la constituirea societatii (supra nr. diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale poarta numele de prima de emisiune. intre ele neexistand nici o diferenta213. aceasta se regaseste in doua conturi contabile diferite. Stabilind o prima de emisiune. sumele pe care societatea le are de primit ca urmare a subscrieri actiunilor/partilor sociale se vor inregistra diferit in contabilitatea societatii si anume (i) valoarea nominala. in principal. 33. Legea contabilitatii nu distinge. o valoare mai mica fiind interzisa de lege in mod expres (art. de aporturi in natura 79 . De altfel. primele de aport au acelasi regim juridic ca si primele de emisiune Pentru a folosi limbajul Legii societatilor comerciale. trebuie insotite obligatoriu de aporturi in numerar si.2). aporturile in creante. acestea se numesc “prime de emisiune”. 92 alin. 220 alin.33. conform art. Deoarece ceea ce se aduce aport este valoare lui si nu bunul insusi. calculata pentru toate actiunile/partile sociale subscrise. 31. Nu intelegem motivul interdictiei.5. spre deosebire de bunul in materialitatea sa. iar in cazul aportului in natura. este divizibila. se numesc prime de aport. atata timp cat societatea are la constituire mai mare nevoie de numerar (si/sau bunuri in natura) decat de creante214. valoarea de emisiune si termenul de exercitare a dreptului de preemptiune. in faza de constituire. in cazul aportului in numerar. 2 din Legea societatilor comerciale. 33.

ramane ca societatea sa poata sa incorporeze doar rezervele constituite pe seama profitului. Civ. 33. fara a fi insa veritabile finantari.1. 185 din Legea societatilor comerciale. 216 Considerate si surse de autofinantare. in mod colectiv. in conditiile art. Tocmai datorita inexistentei finantarii. Scopul constituirii rezervelor legale si facultative este acela de a mari capitalurile proprii in vederea compensarii pierderilor pe care societatea le-ar putea 215 Interdictia majorarii capitalului social cu rezervele rezultate din reevaluarea patrimoniului a fost introdusa in Legea societatilor comerciale (art. 33. societatea preleveaza anumite sume din profitul anual. atata timp cat societatea poate. Rezervele legale sunt acele rezerve care trebuiesc prelevate in mod obligatoriu si in cuantumul prevazut de lege (orice clauza contrara fiind nula). cel putin pentru prime societatii si creantele asupra acesteia (in ceea ce priveste beneficiile. precum sursele externe.6 Majorarea capitalului social din surse interne Legea societatilor comerciale prevede posibilitatea majorarii capitalului social si din alte surse decat noi aporturi. motivele pentru care este facuta fiind o reorganizare interna a bilantului 80 . In afara rezervelor legale. 210 alin.1 Rezervele constituite prin prelevare din profit Pe parcursul unui exercitiu financiar. Aceasta deoarece. deja suntem in prezenta unei autofinantari sub forma profitului reportat. autofinantarea se opreste in acest punct. Aceste rezerve sunt de doua feluri: legale (obligatorii) si statutare (facultative). C. majorarea capitalului social din sursele aratate nu mai reprezinta o autofinantare. atata timp cat acesta este reinvestit).6. si anume: (i) beneficiile. cu exceptia celor legale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului215 si (iii) creantele asupra societatii. rezervele. 3) prin Legea nr. desi prin autofinantare se intelege finantarea investitiilor (dobandirea de active fixe). asociatii mai pot hotari prelevarea din profit a unui procent suplimentar pentru constituirea de rezerve facultative. sume care se inregistreaza in bilantul contabil aferent respectivului exercitiu sub forma rezervelor. la fel de bine. 1391 si urm. credem ca sintagma “surse de autofinantare” nu este cea mai potrivita. sa dobandeasca liber astfel de creante prin cumparare.1 Majorarea prin incorporarea rezervelor Rezervele la care ne referim in prezenta sectiune sunt cele constituite prin prelevarea unei cote din profitul unui exercitiu financiar si cele rezultate din reevaluare activelor.fi efectuata si prin aporturi in creante. odata ce acestea nu au fost distribuite sub forma de dividende. (ii) primele de emisiune. 210 alin. 161/2003. societatea preia cel putin 5% din profit pentru constituirea fondului de rezerva pana cand acesta ajunge sa reprezinte minimum a cincea parte din capitalul social. Mai departe.6. 33. Interzicand majorarea capitalului cu rezervele legale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului. toate acestea le-am denumit. Legea societatilor comerciale prevede in mod generic la art. Titlul II. 2 posibilitatea majorarii capitalului social cu rezervele societatii. surse interne216. Rezervele legale se evidentiaza contabil distinct de cele facultative (in conturi diferite dar avand aceeasi natura). Conform art.

diferenta dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii in conditiile legii. Pentru a mentine echilibrul intre active si pasive (care trebuie sa fie egale).1. Desi pot fi incluse in rezerve. 161/2003. De exemplu.suferi in anii urmatori constituirii acestor rezerve. alte rezerve pot fi constituite si prin inregistrarea de diferente favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului social. cat si la reconstituirea acestuia in cazul in care capitalurile proprii (activele nete) se diminueaza corespunzator pierderilor217. In urma reevaluarii.000 lei. respectiv diferenta in plus dintre cele doua valori: valoarea la care a fost inregistrat la momentul dobandirii (valoarea de intrare) si valoarea actuala. diferentele pozitive rezultate din reevaluarea patrimoniului nu pot fi folosite pentru majorarea capitalului social220. se crediteaza contul 105 (cont de pasiv – rezerve din reevaluare) cu aceeasi diferenta de 20. poate sa creasca in timp ca valoare. din diferite motive219. deoarece aceasta crestere profita asociatilor. Atat in situatia completarii. valoarea activului supus acestei proceduri creste. Societatea poate sa procedeze la reevaluarea patrimoniului (activelor). ca efect al cererii si ofertei) 220 Anterior modificarii Legii societatilor comerciale prin Legea nr. diferenta rezultata in plus se inscrie in pasiv. 33. operatiunea presupune o “trecere” a valorilor din contul contabil de rezerve in contul contabil de capital social. teoretic. Consideram ca ar trebui sa se revina la aceasta. ambele fiind conturi de pasiv 219 Inflatia fiind primul motiv (desi aceasta nu este o crestere reala.000 inseamna debitarea contului respectiv cu 20. reevaluarea unei cladiri (cont de activ 212 – constructii) ce duce la cresterea valorii acesteia de la 100. pentru o cat mai corecta si reala 217 Folosirea lor in acest scop nu este obligatorie. atata timp cat majorarea ramane optionala si nu obligatorie 81 . cat si al majorarii. Rezervele facultative constituie prin prelevare din profit pot fi folosite atat la majorarea capitalului social. sa reface nivelul initial al capitalurilor proprii prin noi aporturi 218 Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului de rezerve insotita de o creditare a contului de capital social. Conform punctului 21 din Regulamentul legii contabilitatii.6. reevaluarea se face doar in cazul in care exista reglementari legale speciale in acest sens.000 lei la 120. majorarea cu rezervele rezultate din reevaluare era optionala pentru societate. proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare. deci o operatiune scriptica218. In continuare. Rolul reevaluarii periodice (nu si al majorarii capitalului social cu diferentele rezultate) este acela de a actualiza valorile activelor din patrimoniu. indiferent de modalitatea dobandirii. Aceasta inseamna ca un bun (activ) al societatii intrat in patrimoniul acesteia. acestea se repartizeaza cu titlu gratuit tuturor asociatilor.2 Rezervele rezultate din reevaluare Independent de rezervele constituite prin prelevare din profit. asociatii putand. Prin diferente favorabile se intelege. conform punctului 37 din Regulamentul legii contabilitatii.000 lei. mai exact in partea de capitaluri proprii a bilantului. In cazul majorarii capitalului social prin emisiune de noi titluri.

241 lit. Ulterior prelevarii cotelor pentru constituirea si mentinerea rezervelor. f care reglementeaza fuziunea si divizarea. fie aferent ultimului exercitiu financiar223. In urma majorarii cu beneficiile. 221 222 Dupa cum spuneam anterior. profitul este brut. La momentul emisiunii (ori primirii) titlurilor de participare. iar art. Asadar. ca principali finantatori 223 Inscris in contul contabil de profit si pierdere (121) 224 Inscris in contul contabil rezultat reportat (117) 225 Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului (conturilor) de plecare insotita de o creditare a contului de capital social.2 Majorarea prin incorporarea beneficiilor Beneficiul (profitul) reprezinta rezultatul pozitiv obtinut de o societate comerciala la sfarsitul unui exercitiu financiar. ca diferenta intre venituri si cheltuieli. respectiv primele de emisiune. beneficiul inregistrat in bilantul contabil. va fi “trecut” in contul de capital social al societatii printr-o operatiune scriptica225.3 Majorarea prin incorporarea primelor legate de capital Primele legate de capital sunt de mai multe tipuri. procedeu cunoscut si sub denumirea de plata a dividendelor sub forma de actiuni. ambele fiind conturi de pasiv 226 Primele de fuziune si de divizare (prevazute la art. 241 lit. Desi Legea societatilor comerciale nu precizeaza expres. operatiunea este impozabila. pentru identitate de ratiuni. 33. adunarea generala a asociatilor poate hotari direct majorarea capitalului cu excedentul respectiv. in locul dividendelor. asociatii primesc noi actiuni emise de societate. f mentioneaza posibilitatea constituirii capitalului cu prima de divizare) 82 . f din Legea societatilor comerciale) reprezinta echivalentul primei de emisiune in cazul majorarii. singura oglinda a societatii ramane bilantul. valoarea lor nominala se va inregistra in contul contabil de capital social iar primele legate de capital aferente se vor inregistra distinct de acesta.6. fie reportat de pe anii anteriori224 si evidentiat in conturile contabile aferente. 241 lit. primele de aport. si anume in contul contabil de prime alocat in functie de tipul (izvorul) primei. In conditiile in care stabilirea valorii societatii pe baze economice si nu contabile nu este inca aplicata cu valoare de principiu222. participarea asociatilor la capitalul social ramane nemodificata. primele de fuziune si primele de divizare226 iar toate reprezinta diferenta (in plus) dintre valoarea nominala a actiunilor emise si pretul la care acestea au fost subscrise227 (ori primite de asociati in urma fuziunii sau divizarii). Deci. 33. respectiv constituirii capitalului social ca urmare a fuziunii ori divizarii 227 Desi Legea societatilor comerciale mentioneaza primele legate de capital la art. Inainte de plata impozitului legal. in perioadele in care inflatia este ridicata Cel putin de catre bancile comerciale. in locul distribuirii acestuia catre asociati sub forma de dividende.reflectare a capitalurilor proprii ale societatii221. capitalul social al persoanelor juridice noi rezultate in urma divizarii unei societati comerciale se constituie ca urmare a respectivei divizari. fie direct. Din punct de vedere fiscal. 210 care reglementeaza majorarea de capital si la art.6. iar dupa este net. fie ulterior “trecerii” acestora prin rezerve. dispozitiile referitoare la primele de emisiune sunt aplicabile si celorlalte tipuri de prime. fiind asimilata cu distribuirea de dividende. nimic nu impiedica existenta primei de emisiune si la constituirea capitalului social (in plus. care trebuie deci sa se prezinte cat mai bine pentru ca societatea sa poata avea acces la credite.

subscrierea de noi de actiuni/parti sociale de catre creditor da nastere la o datorie a acestuia din urma fata de societate.6. constand in plata actiunilor subscrise. 1023 C.1997 si in prezent abrogata prin Legea nr.06. cu conditia ca aceasta sa fie certa si exigibila (Legea societatilor comerciale nu mai pune conditia lichiditatii creantei. de la data subscriptiei) si chiar si lichide (avand un cuantum precis determinat). acestea fiind repartizate cu titlu gratuit tuturor asociatilor. Civ. 1024 C. Ne aflam deci in prezenta a doua datorii certe (nefiind contestate). aprobata si modificata prin legea nr. nr. Majorarea capitalului social cu valoarea primelor are loc prin “trecerea” acestora din contul contabil aferent (in functie de tipul primei) in contul contabil de capital social. 10/1997 privind diminuarea blocajului financiar. publicata in M. societatea trebuie sa depuna la registrul comertului bilantul contabil si raportul administratorilor si cenzorilor/auditorilor financiari (art. datorii ce au ca izvor acte sau fapte juridice preexistente (inclusiv obligatiuni). nr. in loc de a-si plati o datorie catre un creditor al sau. este datoria societatii fata de creditor. adica un cuantum precis determinat231). nr. Conform Normelor registrului comertului. 15/1997. indiferent de izvorul respectivei datorii (act sau fapt juridic).) 83 . 172/28. respectiv stingerea unor datorii reciproce existand simultan. In urma operatiunii se emit noi actiuni. 1025 C. sub denumirea de conversie. in vederea inregistrarii mentiunii de majorare prin incorporarea primelor legate de capital. care majorare. 33. sa ofere acestuia in compensare actiuni/parti sociale nou emise. Din punctul de vedere al ambelor parti.4 Majorarea prin compensarea (conversia) creantelor Compensarea de creante este o cale de majorare a capitalului social prin care societatea hotaraste ca.). 71/22. prin renuntarea la termen de catre cel sau cei in favoarea caruia curge termenul (art.Of.Of.) sau prin decaderea din termen (art. fiind intrunite conditiile compensatiei. compensarea de creante nu este decat o aplicare a compensatiei din dreptul comun.04. Civ. exigibile232 (prima. respectiv constituirea capitalului social.Of.1997. publicata in M.2002 231 Desi aceasta conditie este implicita 232 Prin ajungere la termen (art. care se sting astfel reciproc. Pe de cealalta parte. adica al societatii si al creditorului. printr-o operatiune scriptica229. 228 229 Din care sa reiasa existenta primelor Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului (conturilor) de plecare insotita de o creditare a contului de capital social. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare. 67 lit. b)228.07. iar a doua. publicata in M. respectiv constituire poate contine si o prima. precum si in unele acte normative230. 529/19. Civ. Care sunt asadar cele doua datorii? Pe de-o parte. conform actului sau faptului din care a izvorat. proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare. Compensarea de creante apare in practica.Aceasta deoarece fuziunea si divizarea au ca efect majorarea. in acest caz ambele fiind conturi de pasiv 230 OUG nr.

acestia au dreptul sa se opuna operatiunii. din contul contabil de pasiv (datorii catre terti233) in care au fost inregistrate initial. . proportional cu aceasta participare. Numeric. astfel ca. fie (ii) se reduce valoarea nominala a tuturor titlurilor de participare. operatiunea are loc tot scriptic.retragerea unui asociat. Motivele reducerii capitalului social sunt urmatoarele: . conturile au denumiri si numere diferite in cadrul Planului de conturi general (exp. prin “trecerea” contravalorii actiunilor. “imprumuturi si datorii asimilate” – conturile din grupa 16 sau “furnizori” – cont 401) 84 .excluderea unui asociat (doar in societatea cu raspundere limitata). . in ambele situatii. a fost facuta cu prima. dupa aceasta anulare. . ca latura a compensarii. fie isi pierde chiar calitatea de asociat.neplata de catre un asociat a titlurilor sale. ajunge fie sa detina un procent de capital social mai mic (raportat la capitalul social total). Deoarece prin reducerea capitalului social este afectat gajul general al creditorilor sociali. cu exceptia cazurilor de retragere sau excludere. . in urma operatiunii. fie numeric. Reducerea capitalului social.La fel ca in cazul incorporarii elementelor de capitaluri proprii (profit. reducerea de capital social desemneaza operatiunea in care tuturor asociatilor fie (i) li se anuleaza un numar de titluri de participare la capitalul social. 233 In functie de izvorul datoriei. astfel incat. daca subscriptia. la valoarea de emisiune. in monitorul oficial. Pana la expirarea acestui termen. 34.pierderi. contabil. in cazurile prevazute de lege. in contul de capital social si. a hotatarii adunarii generale a asociatilor privind reducerea.scutirea de varsaminte a asociatilor. Reducerea capitalului social Reducerea capitalului social este modalitatea in care asociatii isi reduc particparea fie procentual. eventual de prime legate de capital. Procentual. Dreptul de a face opozitie in instanta se poate exercita in termen de doua luni de la publicarea. in cazul anularii tuturor titlurilor sale. indiferent de motive. reducerea de capital social desemneaza operatiunea de reducere a capitalului social in care unui asociat i se anuleaza titlurile de participare. efectele reducerii capitalului sunt suspendate. desi capitalul social se reduce ca valoare. se dispune numai de catre adunarea generala a asociatilor. prime si rezerve).restituirea catre asociati a unei cote-parti din valoarea activelor societatii. participarea asociatilor la capitalul social ramane aceeasi ca inainte de reducere. . daca acestea ajung sa reduca valoarea activelor nete sub valoarea inregistrata a capitalului social. in cazurile prevazute de lege.

a societatii care isi inceteaza existenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare (existente sau care iau fiinta). sunt societati deschise. intre doua sau mai multe societati existente sau care i-au astfel fiinta. Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale Dizolvarea si lichidarea societatii comerciale este operatiunea in urma careia o socitate comerciala isi inceteaza existenta. legate sau nu de vointa asociatilor. din diverse motive. fie (iii) o combinatie celor doua metode de mai sus. dizolvarea si lichidarea se numeste voluntara. 36. respectiv partile sunt o societate pe actiuni deschisa si una inchisa. respectiv societatile rezultate in urma divizarii. . . Cand este urmare a vointei asociatilor. Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei societati. daca indeplinesc criteriile pentru a fi considerate astfel de societati 235 Falimentul (insolventa comerciala) reprezinta imposibilitatea comerciantului de a-si plati datoriile scadente cu sumele de bani disponibile 85 . 234 In cazul in care difera tipul societatii. forma societatii/societatilor rezultate in urma operatiunii fiind la latitudinea societatilor implicate234 In toate cazurile. societatea rezultata in urma fuziunii. Cand aceasta se produce ca urmare a cererii creditorilor (sau chiar a debitorului insusi) se numeste faliment235 (lichidare judiciara).societatea care preia patrimoniul (sau parte din acesta) a unei societati dizolvate preia si drepturi si obligatii (sau parte din acestea) ce au apartinut societatii dizolvate. ca persoana juridica. Procedura dizolvarii (inclusiv fuziune/divizare) si lichidarii voluntare este reglementata de Legea societatilor comerciale.dizolvarea. Efectele fuziunii/divizarii sunt urmatoarele: .35. luata in cadrul formal al adunarii generale. vointa societatilor cu privire la operatiune este vointa asociatilor fiecareia dintre acestea.in schimbul titlurilor de participare pe care le aveau la societatile care isi inceteaza existenta (se divolva) primesc titluri in societatea care beneficiaza de pe urma transmiterii patrimoniului (sau a unei parti din acesta) societatii dizolvate. Divizarea poate avea loc (i) prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati existente sau (ii) prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati care i-au astfel fiinta. Reunirea se face (i) prin absorbirea unei/unor societati de catre o alta societate sau (ii) prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua. fara lichidare. procedura falimentului este reglementata de Legea insolventei. Fuziunea si divizarea societatilor comerciale Fuziunea si divizarea sunt cele doua forme de reorganizare voluntara a unei societati comerciale. care isi inceteaza existenta. Fuziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale se reunesc intr-una singura. Parti ale unei operatiuni de fuziune/divizare pot fi societati de forme diferite si de tipuri diferite.

dupa ce in prealabil au fost platiti toti creditorii sociali. 222 din Legea societatilor comerciale237): (i) atunci cand asociatul nu aduce aportul la care s-a obligat238 si (ii) atunci cand asociatul-administrator savarseste. Lichidarea cuprinde operatiile de vanzare a tuturor activelor societatii si sumele obtinute se impart asociatilor. calculata ca raport intre valoarea societatii de la data anularii titlurilor si procentul de titluri anulate din total titlurilor existente.Dizolvarea si lichidarea sunt cele doua faze succesive ale incetarii existentei societatii. 226 din Legea societatilor comerciale): (i) in situatiile prevazute de actul constitutiv. actionarul se poate retrage doar in cazul in care acesta nu este de acord cu hotararea adunarii generale de: (i) schimbare a obiectului principal de activitate. cea de-a treia presupune cenzurarea de catre instanta a motivelor de retragere. Cu titlu de exceptie. in cazul anularii actiunilor pentru neplata 86 . situatia in speta se refera la aporturile in natura nepredate societatii 239 Proportional cu partea de varsamant efectuata. (ii) schimbare a formei societatii sau (iii) schimbare a sediului social. respectiv actiunilor anulate239. membre ale unui corp profesional. (ii) cu acordul tuturor celorlalti asociati sau (iii) pentru motive temeinice236. aplicabile insa societatilor cu raspundere nelimitata 238 Avand in vedere ca plata partilor sociale trebuie facuta integral la momentul subscriptiei. Lichidarea societatii se face de catre persoane specializate. in baza unei hotarari judecatoresti. Prima faza. denumiti practicieni in lichidare (lichidatori). daca primele doua cazuri de retragere se fac amiabil. actionarul nu poate fi exclus pentru nici un motiv. daca societatea nu are creditori sau asociatii au ajuns la un consens cu acestia. retragerea actionarului dintr-o societate pe actiuni este o exceptie de la regula ca acesta poate sa renunte la calitatea de actionar prin cesiunea actiunilor. Asadar. Acesta din urma are dreptul la o suma de bani reprezentand contravaloarea partilor sociale. respectiv actionarului retras ori caruia i s-a aplicat sanctiunea anularii. Asadar. societatea isi reduce capitalul social proportional cu partile sociale. In societatea pe actiuni. dizolvarea. Retragerea si excluderea asociatilor In cazul societatii cu raspundere limitata. In cazul societatii pe actiuni. insa efectele anularii actiunilor pe motiv de neplata a acestora produce aceleasi efecte ca si in cazul excluderii asociatului din societatea cu rasoundere limitata. societatea comerciala isi pastreaza personalitatea juridica pana la ultimul act de lichidare. 236 Precum neintelegeri grave intre asociati. asociatul se poate retrage (art. care fac imposibila sau ingreuneaza semnificativ functionarea societatii 237 Acest articol contine si alte cazuri de excludere. respectiv actiunile anulate ce au apartinut asociatului retras sau exclus. lichidarea poate fi facuta direct de catre asociati. cu intentie. cuprinde operatii care declanseaza si pregatesc aceasta incetare. Excluderea asociatului din societatea cu raspundere limitata intervine in urmatoarele cazuri (art. in beneficiul sau sau al altora. 37. acte care cauzeaza societatii prejudicii. In toate cazurile.

87 .

si societate. alte drepturi pot rezulta din actul constitutiv sau intelegerea partilor242. subscriptia si varsamantul etc. Distribuirea se decide de catre adunarea generala (ordinara. cat si nepatrimoniale. Profitul distribuit poate fi aferent exercitiului financiar incheiat sau reportat de la exercitii financiare anterioare (ramase nedistribuite ori nerepartizate pentru alte destinatii). dreptul de a convoca. in calitate de subiect de drept distinct de asociatii sai. acestea au fost tratate anterior (vezi supra nr. ori intre acestia. respectiv 34) 241 Precum cele aplicabile societatilor pe actiuni deschise 242 Cum ar fi dreptul de preferinta la cesiunea de actiuni sau dreptul de a participa la o vanzare de actiuni 243 Dreptul de a fi ales in organele de conducere ale societatii nu il consideram a fi un drept derivand din titluri. Daca. 39. Dividendul reprezinta creanta asociatului asupra societatii in care detine titluri de participare. aceasta clauza fiind denumita “clauza leonina”244. precum si raporturile dintre asociati. poate fi aleasa intr-un astfel de organ 244 De la partea leului. in ceea ce priveste capitalul social. cu privire la actele pe care urmeaza sa le incheie. In toate cazurile. regulile aplicabile celor doua forme societare sunt. Partea ramasa in urma lichidarii reprezinta creanta asociatului asupra societatii dizolvate in temeiul caruia acesta poate participa la distribuirea sumelor obtinute in urma lichidarii 240 In ceea ce priveste modificarile capitalului social intervenite pe parcursul existentei societatii. Consideratii introductive Prin functionarea societatii intelegem hotararile pe care societatea le ia. in cazul functionarii societatii sunt destul de diferite la cele doua forme societare studiate: societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. aceleasi. Drepturile neptrimoniale incorporate de actiuni. aporturile.Functionarea societatilor comerciale 38. Pe langa acestea. Drepturile patrimoniale incorporate de titluri. din fabula cu impartirea prazii intre animale 88 . in anumite conditii. dreptul de vot si dreptul la informare si de control243. atata vreme cat orice persoana. exprimata ca si cota-parte din profitul respectivei societati. cu mici exceptii241. pe de alta parte240. 33. Drepturile conferite de tilurile de participare Titlurile de participare confera detinatorului (asociatului) atat drepturi patrimoniale. fizica sau chiar juridica. conform Legii societatilor comerciale. pe de-o parte. la nivelul organelor interne de decizie. adunarea generala a asociatilor. in cazul societatii pe actiuni) si se face in proportional cu participarea asociatilor la capitalul social. dreptul la partea ramasa dupa lichidarea activelor societatii si dreptul de preemptiune). daca actul constitutiv nu prevede alte cote. este nula clauza prin care un asociat primeste dividende in lipsa profitului sau isi asuma toate dividendele. sunt: dreptul la dividende. conform aceleiasi Legi a societatilor comerciale. sunt: dreptul de a participa la sedintele adunarii generale a asociatilor.

. Organele societatii Fiind persoana juridica. in cadrul unei sedinte a adunarii generale a asociatilor245. Aceasta deoarece. asociatul respectiv indeplineste rolul adunarii generale a asociatilor.organul de control. reprezentat de directorii executivi (managerii) societatii. dupa caz. persoana juridica este o fictiune a legii si. neavand o existenta materiala. daca in context nu se prevede altfel in mod expres. in cazul societatii ep actiuni ce adopta sistemul dualist. in speta. cat si adunarea generala a actionarilor unei societati pe actiuni. reprezentat de adunarea generala a asociatilor. dupa plata creditorilor sociali. In functie de forma juridica a societatii. NOTA: In continuare. si . Rezultatul votului este majoritar “pentru” sau majoritar “impotriva” problemei supuse votului si poate fi exprimat personal sau prin reprezentare (mandat). respectiv auditorii financiari ai societatii. 40.1 Adunarea generala Adunarea generala este organul format din totalitatea persoanelor – fizice sau juridice – care au calitatea de asociat intr-o societate comerciala. aceasta fiind considerata tot o clauza leonina. prin “adunare generala a asociatilor” vom intelege atat adunarea generala a asociatilor unei societati cu raspundere limitata. unitar sau dualist). in cazul societatii pe actiuni (in functie de sistemul adoptat. 245 Cu exceptia cazurilor de conflict de interese. adunarea generala poarta denumiri specifice. Este nula stipulatia ca un asociat va beneficia de intregul activ ramas. Organele societatii sunt de patru feluri: . Partea ramasa in urma lichidarii se distribuie asociatilor proportional cu participarea acestora la capitalul social.organul deliberativ. reprezentat de administratorii societatii. respectiv membrii directoratului. .organul executiv. unul din elementele definitorii ale personalitatii juridice a unei societati este existenta organelor sale decizionale. Dreptul de vot este dreptul nepatrimonial in temeiul caruia un asociat isi exprima pozitia “pentru” sau “impotriva” unei probleme supuse dezbaterii. respectiv ca altul nu va beneficia de nimic. spre deosebire de persoana fizica. abtinerile echivaleaza cu votul “impotriva” 89 .organul administrativ. rolul vointei societare este inlocuita de vointa persoanelor fizice ce alcatuiesc organele sale. 40. aceasta se numeste adunare generala a actionarilor (actionarii fiind asociatii societatii pe actiuni). reprezentat de cenzorii.activul social. In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. respectiv membrii consiliului de administratie ori membrii consiliului de supraveghere. daca actul constitutiv nu prevede alte cote. in cazul societatii pe actiuni.

precum si a oricarei modificari substantiale a acestora. . spre deosebire de adunarea generala extraordinara care delibereaza asupra unor probleme care apar in mod deosebit.aprobarea remuneratiei si garantiei administratorilor si cenzorilor. de aceea. modificarea situatiilor financiare sau oricarui raport financiarcontabil pregatit la cererea adunarii generale sau a oricarui creditor.aleagerea administratorilor si cenzorilor/auditorilor financiari (si revocarea) oricând considera oportun. urmatoarele hotarari: .1.aprobarea Planului de Afaceri Anual si a Bugetului de Venituri si Cheltuieli Anual.1. .autorizarea distribuirii de dividende catre actionari . .discutarea. 111 alin. adunarea generala ordinara delibereaza asupra problemelor repetitive si care apar in viata societatii cel putin o data pe an. . dupa luarea în considerare a rapoartele administratorilor si cenzorilor/auditorilor financiari . orice derogare statutara de la aceasta regula constand in transferul de atributii de la o adunare la cealalta (pentru a beneficia de conditiile diferite de cvorum si majoritate cu care se adopta hotararile in cadrul celor doua feluri de adunari) fiind nula. Intre cele doua feluri de adunari nu exista subordonare sau.1 Felurile adunarii generale In functie de atributiile ce cad in competenta adunarii generale. . 40. NOTA: Aceasta deosebire este specifica numai societatii pe actiuni. aprobarea.gajarea. Peste aceasta vointa nu poate sa treaca nici unul din celelalte organe ale societatii. altfel spus. asa cum sugereaza si denumirile diferite ce le poarta.Adunarea generala a asociatilor este forul deliberativ al unei societati comerciale si reprezinta vointa sa suprema. cand vom folosi termenii “adunare generala ordinara” sau “adunare generala extraordinara”. inchiderea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii247. acestea din urma subordonandu-se toate adunarii generale sau raportandu-i acesteia. 246 247 Consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere Prin unitate consideram ca se intelege un sediu secundar cu personalitate juridica (filiala) 90 . 2 din Legea societatilor comerciale.evaluarea activitatii membrilor organului administrativ246. aceasta este de doua feluri: (i) ordinara si (ii) extraordinara. ne vom referi exclusiv la adunarea generala a actionarilor. . nu se poate spune ca hotararile ce cad in competenta uneia sunt mai importante decat cele care cad in competenta celeilalte.2 Competenta adunarilor generale Sunt de competenta adunarii generale ordinare a actionarilor. 40. Diferenta dintre ele este data de faptul ca. conform art. Adunarea generala extraordinara nu poate lua hotarari ce tin de adunarea ordinara sau invers.

.emiterea de obligatiuni. .infiitarea sau desfiintarea de sedii secundare fara personalitate juridica (sucursale. fie in competenta adunarii extraordinare. .modificarea obiectului de activitate al societatii. cu exceptia celor care sunt proprii doar societatilor pe actiuni (in principiu. 113 din Legea societatilor comerciale. sunt de competenta adunarii generale a asociatilor urmatoarele hotarari: .conversia unei categorii de obligatiuni in alte categorie sau in actiuni.dizolvarea si lichidarea societatii .urmarirea administratorilor si/sau cenzorilor/auditorilor financiari pentru daunele pricinuite societatii. . Acestea din urma dau dreptul titularului la un drept preferat la distribuirea de dividende (inaintea oricarei alte repartizari a profitului). puncte de lucru. . .).orice modificare a actului constitutiv. . Astfel.fuziunea sau divizarea societatii. 40. . . . legea nu face diferenta intre adunare ordinara sau extraordinara.modificarea actului constitutiv. in schimb nu dau drept de vot 249 Prevazuta de lege (precum reintregirea capitalului social sau incheierea de acte de dispozitie avand ca obiect active ale societatii care depasesc jumatate din valoarea contabila a activelor acesteia) sau in actul constitutiv (de exemplu.desemnarea administratorilor si cenzorilor/auditorilor financiari. art. .mutarea sediului social al societatii. . in cazul societatii pe actiuni. revocarea lor si descarcarea acestora de gestiune. . in mod obligatoriu. 194 din Legea societatilor comerciale enumerand atributiuni care.orice alta hotarare pentru care Legea societatilor comerciale cere aprobarea hotararii adunarii generale. In cazul societatii cu raspundere limitata. introducerea cererii de aplicare a procedurii falimentului) 250 Cele legate de obligatiuni si de categoriile de titluri de participare 91 .2 Convocarea adunarilor generale Sedintele adunarilor generale ale asociatilor se convoaca ori de cate ori este nevoie. a actionarilor.Sunt de competenta adunarii generale extraordinare a actionarilor. . conform art. agentii etc. ordinare sau extraordinare. trebuie sa aiba loc in cel mult patru luni de la incheierea exercitiu 248 Cele doua categorii de actiuni prevazute de Legea societatilor comerciale sunt actiunile ordinare si preferentiale. urmatoarele hotarari: . se regasesc fie in competenta adunarii ordinare. .majorarea sau reducerea capitalului social. cele care sunt incompatibile cu caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata250). cu exceptia adunarii generale ordinare anuale (atat a actionarilor cat si si a asociatilor) care.modificarea formei juridice a societatii.conversia actiunilor dintr-o categorie in alta248.aprobarea situatiilor financiare anuale si stabilirea repartizarii profitului net.orice alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare249.

In cazul in care o hotarare este nelegala (nu si inoportuna). Aceasta din urma este o data calendaristica stabilita de catre administratori si mentionata in convocator. In cazul adunarii generale extraordinare. hotararile adunarii generale se publica in monitorul oficial. De la data publicarii. aceasta nu depaseste nivelul de interes al societatii si al asociatilor acesteia. implicand si organul fiscal si toti tertii care. Asadar. 40. de la aceeasi data incepe sa curga si termenul legal in care hotararile nelegale ale adunarii pot fi atacate in instanta. raportat la intreg capitalul social. actionarii minoritari care au votat impotriva sau nu au fost prezenti pot cere instantei de judecata anularea ei. hotararile adunarii generale trebuie sa indeplineasca cerintele de cvorum si majoritate cerute de lege. 251 Repartizarea sub forma distrubuirii de dividende trebuie sa fie expresa. Motivele convocarii adunarii ordinare sunt: (i) discutarea situatiilor financiare pentru a fi depuse apoi la Administratia Financiara si la Registrul Comertului. Convocarea sedintei adunarii generale se face pentru ambele forme societare de catre administratori. (ii) aleagerea administratori si cenzori/auditori financiari. chiar daca hotararea este importanta. pana la pronuntarea unei decizii cu privire la cererea de anulare.a. interesul adoptarii hotararilor ce tin de competenta adunarii generale ordinare depaseste nivelul de interes al societatii si asociatilor. Societatea comerciala ia decizii in cadrul adunarii generale pe principiul majoritatii. vor sa stie situatia patrimoniala a societatii. altfel profitul reportandu-se 92 . poate fi ceruta direct instantei de judecata de orice asociat care detine cel putin 10% din capitalul social. In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc aceasta obligatie. Odata cu cererea de anulare. Prin cvorum se intelege prezenta unui anumit numar de asociati. In cazul in care instanta anuleaza hotararea. cu respectarea termenelor si formalitatilor de publicare/instiintare prevazute de lege. Pentru a se putea lua in mod valabil. la sedinta putand participa asociatii care detin aceasta calitate la data de referinta. procent raportat fie la partea de capital reprezentat de asociatii prezenti (majoritate relativa sau simpla). (iii) repartizarea eventualului profit rezultat la sfarsitul unui exercitiului financiar 251 s. fie la intreg capitalul social (majoritate absoluta). Pentru a fi opozabile tertilor. neputand functiona fara acestia. asociatii petenti pot cere instantei si suspendarea hotararii. poate chiar vitala pentru societate. de asemenea. dupa cum se observa. adoptarea hotararilor si punerea acestora in executare Sedinta adunarii generale se tine la sediul societatii sau in alt loc prevazut in convocator. minoritatea fiind obligata sa respecte hotararile luate de majoritate cu respectarea legii. ca si cum nu ar fi existat niciodata.3 Tinerea sedintelor. in extremis. hotararile pot fi puse in executare. ea cade in sarcina cenzorilor/auditorilor financiari sau. de exemplu. aceasta inceteaza sa-si mai produca efecte retroactiv.financiar. Prin majoritate se intelege 50% plus unu din voturile exprimate in adunarea generala a asociatilor.

tine sedinte in urma unor convocari si ia decizii in conditii de cvorum si majoritate. administratorii – care sunt si fondatori si asociati – sunt. la fel ca si adunarea generala. in cazul societatii cu raspundere limitata de dimensiuni mici253. Regulile care guverneaza activitatea lor sunt cele ale contractului de munca. In cadrul sistemului unitar. pe de-o parte si membrii consiliului de supraveghere. intre ei. in privinta celorlalte probleme importante. in general. bineinteles. In cadrul formei societare a societatii pe actiuni. pe de cealalta parte. 252 In speta. micro-intreprindere 254 Administratorii unei societati pe actiuni care se implica in management se numesc administratori executivi (ceilalti fiind neexecutivi) 255 In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare sun auditate in mod obligatoriu. pe cand cei din urma reprezinta doar veriga de legatura intre directori si actionari. respectiv dualist membrii organului de administrare formeaza un consiliu de administratie. din motivele prevazute de lege. O societate pe actiuni poate adopta sistemul de administrare unitar sau dualist. in cazul societatilor care depasesc stadiul de antreprenoriat. a societatii. si manageri ai societatii. decide consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere. cenzurate de adunarea generala (nu si de instanta de judecata. dar care nu sunt de competenta adunarii generale. la nivelul unei societati mici. cu conditia ca acestea sa nu fie contrare chiar interesului societatii insasi. Daca adunarea generala decide in problemele importante ale societatii. existenta distincta a directorilor este obligatorie 93 . conform legii si actului constitutiv. economice si functionale. Poate avea aceasta calitate orice persoana. in limita legii si a hotararilor adunarilor generale ale asociatilor. sunt in sarcina unor directori (directori executivi. principala diferenta dintre membrii consiliului de administratie si cei ai consiliului de supraveghere este aceea ca administratorii stabilesc directiile principale de activitate si de dezvoltare a societatii256. au cazier fiscal 253 Intreprindere mica sau mijlocie. difera atat la nivel legal cat si practic de la o forma societara la cealalta. respectiv membrii consiliului de supraveghere sunt desemnati de catre adunarea generala a asociatilor pentru o perioada determinata. De altfel. calitatea de administrator este. cat si acte de executie. direct). Regulile care le guverneaza activitatea sunt cele de la mandat. de cele mai multe ori. Administrarea si conducerea executiva a societatii Administrarea societatii inseamna stabilirea politicii generale. dupa caz. decizii care pot fi. care formeaza impreuna managementul sau executivul societatii. in cazul societatii pe actiuni. Competentele administratorilor. in principiu. actele de administrare si cu actele de executie se confunda254. deci fac atat acte de administrare. fara ca legea sa prevada o incompatibilitate intre calitatea de administrator si cea de director executiv. Astfel. persoanele care au fost condamnate pentru infractiuni economice sau care. impusi de detinatorii majoritatii capitalului social si reprezinta interesele acestora din urma in societate. respectiv un consiliu de supraveghere care. Ei sunt. precum si intre ei. Dimpotriva. manageri). Administratorii.41. diferita de cea de manager255. daca nu este decazut din dreptul de a detine o astfel de functie252. Operatiunile determinate ale societatii si care se produc zi cu zi. Managerii sunt profesionisti in domeniul lor si dau socoteala in mod direct administratorilor sau membrilor consiliului de supraveghere.

care fiind mai aproape de miezul problemei. acest lucru este nepermis. in calitate de for suprem de decizie la nivelul societatii. existenta comisiei de cenzori formata din trei persoane avand calitatea de membru (si inca trei avand calitatea de supleanti257) este obligatiorie. isi motiveaza angajatii sau castiga sprijinul autoritatilor publice. in special a societatilor pe actiuni deschise. diviziunea muncii intre actionari. pot veni cu solutii. atat in Romania cat si in alte tari. In cazul societatii cu raspundere limitata. pe calea motiunii de cenzura. iar managementul ar fi guvernul. al caror rol este de a informa adunarea generala. actionarii (dar si asociatii. Asa cum nu electoratul este cel care sanctioneaza in mod direct guvernul. adunarea generala ar fi electoratul. asa nici actionarii nu intervin in mod direct in managementul societatii. ulterior. in cazul societatilor mari si. consiliul de administratie ar fi parlamentul. 142 din Legea societatilor comerciale. Pe cand auditorii sunt. La randul lor. inexistenta directorilor executivi profesionisti creand incertitudine si confuzie. ci parlamentul. Controlul gestiunii (administrarii) societatii Controlul activitatii societatii este exercitat de cenzori sau auditori financiari. Din aceasta cauza este preferabil ca si administratorii sa dispuna de cunostintele necesare unei alegeri. in cazul societatilor mici (indiferent de forma juridica). in functie de dimensiunile societatii) depind de administratori. numirea unuia sau mai multi cenzori este obligatorie la cele cu cel putin 15 asociati si facultativa la celelalte. confirmate sau infirmate de aceasta. 256 Conform art. administratorii pot fi divizati in opinii. administratori si manageri este clara. acestia stabilesc si sistemul contabil si de control financiar si aproba planificarea financiara 257 Rolul supleantilor este acela de a-i inlocui pe membrii plini daca mandatul acestora inceteaza inainte de termen. care sa duca la cresterea profitului societatii si sa ii supravegheze pe acestia din urma. membri ai unui corp profesional. statul si creditorii asupra acestei activitati. dar si cu modul in care societatea serveste intereselor clientilor. In general. cumulul dintre calitatea de administrator si cea de managar este normala.1 Cenzorii In societatea pe actiuni. respectiv a unei supravegheri eficace.Daca. o sarcina reprezentand mai mult decat o simpla rutina pentru actionari este monitorizarea activitatii administratorilor nu numai in raport cu performantele financiare ale societatii. din diverse motive 94 . in mod obligatoriu. Facand o paralela cu regulile constitutionale. 42. lasand acest lucru pe seama administratorilor. profesionisti. In marile societati de capitaluri. De aceea. actionariatul trebuie sa se preocupe doar ca administratorii sa isi indeplinesca in mod eficient rolul de a cauta manageri competenti. Deciziile importante ale consiliului de administratie pot fi supuse aprobarii adunarii generale inainte de punerea lor in practica sau pot fi. Astfel. 42. cenzorii pot fi si persoane desemnate din randul asociatilor.

verificarea legalitatii si acuratetii situatiilor financiare.08.Cenzorii pot fi persoane fizice sau juridice. Aceasta organizatie este Camera Auditorilor Financiari din Romania. Auditorul financiar este persoana fizica sau juridica ce dobandeste aceasta calitate in conditiile legii si reglementarilor emise de organizatia profesionala colectiva care coordoneaza. 2 din acest act normativ. acestia trebuie sa fie experti contabili sau contabili autorizati. (ii) persoanele care primesc orice fel de remuneratie de la societate. Conform art. autorizeaza si supravegheaza in numele statului258 activitatea de audit. verificarea tinerii regulate a registrelor si a corectitudinii evaluarii elementelor patrimoniale.Of.2 Auditorii financiari Conform art. persoana juridica de utilitate publica fara scop lucrativ. în conformitate cu standardele de audit. auditul financiar reprezintă activitatea de examinare. ei sunt independenti si fata de orice autoritate a statului. Conform art. republicata259. Fata de contabili. în vederea exprimării de către auditorii financiari. auditorii financiari au un mandat in a carui exercitare se bucura de independenta fata de societate. Nu pot fi asadar cenzori: (i) persoanele aflate in relatii de casatorie. evaluare prezentata in situatiile financiare. rudenie sau afinitate pana la gradul IV inclusiv. De asemenea. 42. 160 alin. cu modificarile si completarile ulterioare. 1 din Legea societatilor comerciale. 75/1999. care pot sau nu sa fie persoane specializate. Activitatea de audit financiar este diferita atat de cea de cenzor. situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare. Temeiul incompatibilitatii este fie cel al conflictului de interese. fie cel al moralitatii. 258 259 Orgaizatia ne(mai)fiind subordonata Ministerului Finantelor Republicata in M. controlul cenzorilor consta in supravegherea gestiuni societatii. 163 din Legea societatilor comerciale. a unei opinii asupra situaţiilor financiare. nr. cu exceptia onorariilor cuvenite pentru activitatea prestata in calitate de auditor. alta decat pentru activitatea de cenzorat si (iii) persoanele carora le este interzisa functia de administrator. cat si de cea de contabil. In cazul in care nu au calitatea de asociat. fiind supusi numai principiului obiectivitatii si integritatii profesionale. Activitatea de audit financiar este reglementata de OUG nr. 598/22. auditorii financiari sunt in mod obligatoriu specialisti. Independenta auditorilor financiari presupune interdictia acestora de a se afla in raporturi de munca sau civile cu societatile auditate sau de a avea alte interese materiale directe sau indirecte cu acestea din urma. precum si cele care adopta sistemul dualist trebuie auditate de catre auditori financiari. Fata de cenzori. membri ai unui organizatii profesionale (Camera Auditorilor Financiari din România).2003 95 . armonizate cu standardele internaţionale de audit şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România. Legea prevede anumite incompatibilitati pentru cenzori.

Desigur ca. 1 din Legea societatilor comerciale. Transferul titlurilor de participare Transferul titlurilor de participare reprezinta transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora. 43. ca parte a obiectului contractului. sa analizeze si sa interpreteze aceste date. in modalitatile stabilite de lege.Categoriile de entitati care sunt obligate sa-si organizeze activitate de audit intern. aceasta se inscrie in registrul comertului printr-o confirmare a administratorului societatii privind inregistrarea transferului in registrul actionarilor. in vederea auditarii situatiilor lor financiare auditate in conformitate cu standardele de audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania (pe baza standardelor autohtone. 4 C. aceste reguli pot fi inlocuite sau dublate (la ambele forme societare) de un contract de cesiune260 incheiat in forma scrisa care cuprinde toate elementele de valabilitate a unui contract. atunci cand transmiterea se face prin acte inter vivos. conform art. prin actul constitutiv partile pot prevedea si alte modalitati de transmitere a proprietatii asupra actiunilor in afara declaratiei facuta in registrul actionarilor 96 . In toate cazurile. act normativ care obliga agentii economici care depasesc cumulat un volum de vanzari (cifra de afaceri) si un numar de salariati sa-si intocmeasca situatiile financiare atat in conformitate cu standardele romanesti de contabilitate. indiferent de forma de organizare. 260 Conform art. la activitatea respectiva participand o intreaga echipa care sa culeaga date. dar daca totusi se solicita. daca se face cu titlu oneros. inclusiv pretul (in cazul cesiunii cu titlu oneros). respectiv actionarilor emitentului si prin mentiunea facuta pe fiecare titlu (in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala). Com. Dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare nominative se transmite prin declaratie a cedentului si cesionarului in registrul asociatilor. armonizate cu standardele europene si internationale) se stabilesc de catre Ministerul Finantelor in acord cu Programul de implementare a reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. cat si celorlalti terti. in functie de forma sau tipul societatii emitente. 98 alin. acesta ramane necunoscut atat societatii emitente. Normele registrului comertului prevad ca mentiunea in registrul comertului privind modificarea actionariatului unei societati pe actiuni nu este obligatorie. cu modificarile si completarile ulterioare. fiind supletive. contractul are caracter comercial. fie prin intermediul declaratiei din registrul asociatilor/actionarilor. de a-si audita extern situatiile financiare In toate aceste cazuri. 3 pct. cat si cu cele europene si internationale. de cele mai multe ori multinationale. iar cei din urma prin eventuala mentiune facuta la registrul comertului. nimic nu interzice oricarui alt agent economic. Fiind insa un element confidential in multe cazuri. indiferent de calitatea partilor (comercianti sau nu). cea dintai luand la cunostinta despre transfer fie prin notificarea cesiunii (in cazul in care actul constitutiv permite). In afara agentilor economici obligati sa raporteze financiar conform actului normativ mai sus mentionat. Acestea din urma fac obiectul Ordinul ministrului economiei si finantelor 1752/2005. actul are caracter contractual. indiferent de tip. in plus. auditul se face de catre firme specializate.

In acest caz. are aceleasi efecte ca in dreptul comun. respectiv extrasul de cont (pentru cele deschise) al cedentului. Cat priveste certificatul de actionar (pentru societatile inchise). pentru exercitarea drepturilor conferite de astfel de actiuni. ramanand insa valabile toate celelalte conditii expuse mai sus. piata secundara este cadrul institutional prin care detinatorii titlurilor respective isi valorifica ceea ce pentru ei a reprezentat. din punct de vedere al societatii.Lipsa informarii formale a societatatii. 261 Conform dreptului comun in ceea ce priveste cesiunea de creanta. ca fiind singura indreptatita. lipsa informarii tertului cedat asupra cesiunii. se va considera proprietar legitim fata de societate acela care va face primul cesiunea opozabila societatii. inclusiv datele de identificare ale acestuia din urma. pentru societate. posibilitatea notificarii cesiunii. echivalenta cu inscrierea transferului asupra actiunilor nominative in registrul actionarilor. conform dreptului comun. In cazul actiunilor dematerializate. a transferului. acesta pierzandusi valabilitatea dupa cesiune. sa exercite drepturile derivand din calitatea de asociat/actionar261. titularul va trebui sa le depuna la societate pentru a dovedi calitatea de a exercita aceste drepturi. care presupune o finantare a societatii emitente deoarece banii proveniti din vanzarea titlurilor de participare reprezinta aporturi de capital social care intra in societate. altfel transferul fiind perfect valabil intre parti de la data acordului de vointa. cerinta mentiunii facute pe spatele actiunii este fara obiect. Formalitatile de inscriere a cesiunii sunt edictate in vederea stabilirii proprietatii fata de societate si terti. respectiv a registrului comertului. in cazul in care partile au prevazut. a respectivei cesiuni 262 Si obligatiunilor 97 . societatea va recunoaste drept actionar pe cel care se afla in posesia fizica a actiunilor. proprietatea asupra lor putandu-se transfera insa si prin incheierea unui act de cesiune. piata care este reglementata si supravegheata de CNVM. fata de acesta din urma. Deci traditiunea actiunilor este in primul rand o conditie de opozabilitate fata de societate si terti. transmiterea lui nu produce nici un fel de efect. ramanand ca proprietatea sa se stabileasca conform dreptului comun. Totalitatea transferurilor actiunilor262 (si chiar si partilor sociale) de la detinatorii lor initiali reprezinta piata secundara de capital. respectiv fata de alti terti a transferului. conform prevederilor legii sau ale actului constitutiv. cele avand ca obiect valorile mobiliare reprezinta piata secundara organizata. Acesta deoarece societatea recunoaste drept asociat doar persoana inscrisa in registrul asociatilor/actionarilor. transmiterea dreptului de proprietate se face prin simpla traditiune. Daca efectele inopozabilitatii fata de terti sunt neglijabile. cesionarului urmand sa ii fie emis un nou document continand mentiunile prevazute de lege. ceea ce inseamna ca. echivaland cu inexistenta. Din toate aceste transferuri. la moment dat (momentul subscriptiei sau dobandirii ulterioare). respectiv inopozabilitatea fata de societate. In caz de cesiune catre doi cesionari succesivi ai aceluiasi cedent. o investitie. In ceea ce priveste actiunile la purtator. efectele inopozabilitatii fata de societate sunt severe. Spre deosebire de piata primara. de exemplu. ca in cazul tuturor titlurilor emise la purtator. are ca efect inopozabilitatea.

nu exista restrictii legale privind libera circulatie a actiunilor insa astfel de restrictcii pot fi stabilite pe cale conventionala (de exemplu. insa sunt incompatibile cu statutul unei societati deschise ale carei actiuni. Transmiterea catre terti este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. Aceasta aprobare rezida din caracterul intuitu persoanae al societatii cu raspundere limitata. sunt liber transferabile (art. prin actul constitutiv). 98 . 215 din Legea pietei de capital). In cazul societatii pe actiuni. art. fiind calificate ca si valori mobiliare.In cazul societatilor cu raspundere limitata. 202 din Legea societatilor comerciale prevede libera circulatie (transferabilitate) a partilor sociale doar intre asociati. Astfel de clauze sunt in principiu valabile in cazul societatilor de tip inchis.

(toate acestea fiind contracte civile)266. ca izvor al obligatiilor Contractul. pentru a fi valabil incheiate. se pune problema determinarii atat a existentei acordului de vointa.1 Incheierea contractelor intre prezenti Acordul de vointa este usor de constatat cand partile sunt prezente la incheierea operatiunii si semneaza ambele pe inscrisul constatator al operatiunii respective. cat si a momentului si chiar locul incheierii lui.: donatia. pentru a putea face dovada actului. Exceptia de la principiul consensualismului este formalismul. Sunt consensuale acele contracte care se incheie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa263. ci forma autentica este o specie a actului solemn 268 Dupa cum se observa. O categorie intermediara intre contractele consensuale si cele solemne sunt contractele reale. ca operatiune juridice (negotium juris). contractul de transport pe calea ferata si actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care constata aportul unor imobile. biletul la ordin si cecul). In cazul incheierii contractului prin corespondenta. (ii) warantul. fiind deci o exceptie de la sonditia solemnitatii actului. donatia sub forma darului manual269. respectivul inscris mentionand inclusiv data incheierii lui. O specie a contractelor formale (solemne) sunt contractele autentice265. acesta trebuie sa imbrace forma scrisa (deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr-un inscris). manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege. 44. 263 264 Printr-o simpla “strangere de mana” In unele cazuri. Sunt formale (solemne) acele contracte care. este guvernat de principiul consensualismului. actele de dispozitie avand ca obiect terenuri etc. ipoteca. desi este o forma de donatie. Sunt contracte reale: depozitul. trebuie sa fie insotite de remiterea (predarea materiala) a bunului ce face obiectul contractului268.Obligatiile civile si comerciale 44. Forma este deci o conditie de validitate a actului (ad validitatem sau ad solemnitatem) si in lipsa acesteia. Despre contracte. consacrata din motive practice 99 . contractul este lovit de nulitate absoluta. In materia dreptului comercial intra sub incidenta formalismului267: (i) efectele de comert (cambia. altfel spus. forma scrisa este ceruta ad probationem 265 Autentificarea unui act se face de catre un notar public 266 O alta forma de act autentic fiind hotararea judecatoreasca 267 Formalismul nu este echivalent cu forma autentica. (iii) titlurile de credit emise in forma materiala. fara nici o alta formalitate264. pentru a fi valabil incheiate. imprumutul. termenul “real” are un alt inteles decat in limbajul comun 269 Darul manual nu este un act solemn. adica acele contracte care. in sensul de operatiune juridica (negotium juris).

oferta nu poate fi perpetua. (ii) sa concorde cu oferta (daca acceptarea depaseste. La fel ca in cazul ofertei. neviciata si cu intentia de a se angaja juridic. caci viata lor ia sfarsit in momentul in care. Pentru a fi valabila – adica pentru a produce efecte juridice – oferta trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii: (i) sa fie o manifestare de vointa reala. Considerate separat. prelungirea automata a contractului de locatiune. in toate cazurile. Pentru nasterea unui contract intre absenti. 270 271 Precum in cazul subscriptiei publice Trebuind sa indeplineasca toate conditiile unei oferte. numai aceasta poate accepta. Conform principiului potrivit caruia tacerea nu valoreaza consimtamant. acceptarea trebuie sa fie expresa. Oferta de a contracta este o propunere a unei persoane adresata altei persoane (sau publicului270) de a incheia un contract. constienta. dispozitii aplicabile tuturor contractelor. (ii) sa fie ferma (neindoielnica). aceste declaratii de vointa au o valoare juridica autonoma si. acceptarea devine o contra-oferta271). Avand in vedere exzistenta lor separata. (iii) sa fie neindoielnica. Civ. si acceptarea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valabilitate: (i) sa fie o manifestare de vointa reala. constienta. prin reunirea lor. Oferta devine caduca atunci cand expira termenul pentru care ea a fost adresata.legea da valoarea juridica tacerii (exp. Com. Exceptia acceptarii tacite este valabila atunci cand: . conditioneaza ori limiteaza cupriinsul ofertei. atunci acesta se apreciaza dupa imprejurari. acestea trebuiesc analizate separat. . (iv) daca oferta a fost adresata unei anumite persoane (si nu publicului). prin analogie aplicanduse dispozitiile comerciale). sunt necesare doua manifestari de vointa care intervin succesiv: (i) oferta si (ii) acceptarea ofertei. chiar temporara. daca a fost adresata publicului) de a incheia contractul in conditiile ofertei. serioasa. serioasa. conform art.partile sa fi convenit inainte ca tacerea are valoare de acceptare. in acest caz..44. atat comerciale cat si civle (in lipsa unor prevederi legale civile. rolurile dintre ofertant si acceptant se inverseaza 100 . (v) acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata. 1437 C. Daca un astfel de termen nu exista. in acelasi timp. se realizeaza acordul de vointa ce da nastere contractului care le absoarbe. (iv) sa fie precisa si completa (simpla ei acceptare sa dea nastere contractului).). (iii) sa fie neechivoca. tranzitorie. neviciata si cu intentia de a se angaja juridic (oferta data in gluma sau din simpla curtoazie nu este o oferta serioasa). Acceptarea intervenita dupa ce oferta a devenit caduca nu duce la incheierea contractului decat daca ofertantul consimte expres acest lucru. 35-39 C. Acceptarea reprezinta manifestarea de vointa a destinatarului ofertei (sau perosnelor din public.2 Incheierea contractelor intre absenti Sediul materiei face obiectul art.

locul este important prin prisma art.in functie de acel moment se stabileste care este legea aplicabila. Com. adica legea dupa care se va judecat litigiul. pentru dreptul comercial. are loc formarea contractului. 1 C. adica rodul a doua vointe. . in general (unilaterale. In acest caz trebuie determinata legea aplicabila. bilaterale ori multilaterale) si (ii) efectele contractelor sinalagmatice (bilaterale)273. avand in vedere ca a lua la cunostinta este un fapt dificil de demonstrat de catre acceptant. Com. 1104 C. fiind interdependente 101 . 35 C. 45.Oferta poate fi revocata oricand inainte de a fi ajuns la destinatar. Cu toate acestea.). .in functie de acel moment se stabileste existenta eventualelor vicii de consimtamant. Dupa aceasta data. In domeniul comertului intern. Dupa intalnirea ofertei cu acceptarea. Interesul juridic al momentului incheierii contractului este urmatorul: . dovada transmiterii faxului de catre acceptant face sa se nasca prezumtia de informare a ofertantului si rasturnarea prezumtiei cade in sarcina acestuia. Aceasta prevedere este derogatorie de la regula din dreptul civil. care stabileste ca loc al executarii obligatiilor domiciliul debitorului. Locul incheierii contractului are importanta in domeniul comertului international.la acel moment se transmit proprietatea si riscul imposibilitatii fortuite de executare.. in caz de conflict temporal de legi etc. . in practica se prezuma ca ofertantul a luat cunostinta de acceptare la momentul cand a primit respectiva acceptare (sistemul receptiei)272.la acel moment se stabileste capacitatea partilor de a contracta. 59 alin. care prevede ca orice obligatie comerciala. regula din dreptul civil fiind. Contractul se considera incheiat la momentul la care ofertantul ia cunostinta de acceptarea ofertei sale (sistemul informarii. conform art. care este un act bilateral. respectiv dovada faptului ca faxul cu pricina continea altceva decat acceptarea ofertei 273 Contractele sinalagmatice sunt acele contracte in care obligatiiile incumba ambelor parti. cand partile se afla in state diferite. indiferent de obiectul ei. in speta cand locul contractului nu se poate determina. Natura juridica a ofertei si a acceptarii este aceea de acte unilaterale.la acel moment se stabileste daca partile erau sau nu in faliment. adica vointe independente. 272 In cazul in care corespondenta se poarta pe fax. trebuie sa fie executata in locul aratat in contract. doar exceptia. adoptat de art. revocarea da dreptul destinatarului sa ceara despagubiri pentru repararea eventualului prejudiciu cauzat prin revocarea intempestiva. Efectele obligatiilor Efectele obligatiilor se clasifica in (i) efectele obligatiilor rezultand din actele juridice. . Civ.

Civ. o garantie a aplicarii principiului fortei obligatorii. Asadar. Asadar. Civ. potrivit careia conventiile (contractele) legal facute au putere de lege intre partile contractuale. actul juridic bilateral (contractul) este legea partilor. 973 C.. 2 C. potrivit careia conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti. 45. rezultand din interdependenta si reciprocitatea prestatiilor ce revin partilor in contractele sinalagmatice. fata de cealalta parte. sa-si 102 . 969 alin. atat calitatea de debitor. in acelasi timp. Civ. daca acestea nu convin altfel. (ii) principiul irevocabilitatii si (iii) principiul relativitatii. 969 alin. principiul irevocabilitatii este acea regula potrivit careia actul bilateral (contractul) nu poate fi desfiintat prin vointa unei singure parti.2 Efectele obligatiilor rezultand din contractele bilaterale (sinalagmatice) Efectele contractelor sinalagmatice sunt acele efecte specifice. ci doar prin vointa comuna a ambelor parti care l-au incheiat. 1 C. in general. principiul relativitatii este acea regula potrivit careia un act juridic produce efecte numai fata de autorii (partile) sau autorul lui. respectiv sanctiunile pe care cealalta parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor din contract. principiul fortei obligatorii este acea regula potrivit careia actul juridic legal incheiat se impune autorilor (partilor) sau autorului intocmai ca legea. Aceasta inseamna ca executarea obligatiilor izvorate dintr-un act juridic este obligatorie si nu facultativa sau. Principiul irevocabilitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art.. Cele trei principii aplicabile obligatiilor rezultate din actele juridice. principiul irevocabilitatii este o consecinta si. in lipsa oricarui fel de culpa. el neputand nici sa profite si nici sa dauneze altor persoane (terti).1 Efectele obligatiilor rezultand din acte juridice. (ii) desfiintarea contractului si (iii) suportarea riscului contractului. straini de act. cat si calitatea de creditor. sunt: (i) principiul fortei obligatorii. Cel de-al treilea stabileste ce se intampla in cazul in care o parte nu poate. Principiul fortei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda) se bazeaza pe dispozitia art. Dupa cum se observa. ci doar prin acordul comun al partilor. unde fiecare parte are concomitent. Efectele specifice obligatiilor rezultand din contractele sinalagmatice sunt: (i) exceptia de neexecutare a contractului.. Primele doua reprezinta actiunile pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti.45. Asadar. in general Principiile efectelor obligatiilor sunt regulile de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte. Fundamentul principiului fortei obligatorii a actului juridic consta in: (i) necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate prin incheierea de acte juridice si (ii) imperativul moral al respectarii cuvantului dat. Principiul relativitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. potrivit careia conventiile nu au efect decat intre partile contractante. altfel spus.

exista si rezolutiunea conventionala. efectele desfiintarii coboara in trecut.indeplineasca obligatia. Cel mai energic este pactul comisoriu de gradul IV care. in temeiul art. partile trebuie sa-si restituie contraprestatiile (de exp. Aceasta consta intr-o clauza denumita “pact comisoriu” prin care partile stabilesc conditiile in care o parte poate considera contractul desfiintat (rezolvit) in cazul in care cealalta parte nu isi executa in mod culpabil obligatia sau obligatiile fata de cea dintai parte. pana la momentul incheierii contractului. executarea unor obligatii comericale avand ca obiect sume care depasesc un anumit cuantum274 este obligatoriu a se face prin transfer bancar. In cazul rezolutiunii. In plus. instanta chemata sa intervina la cererea partii culpabile pentru a impedica rezolutiunea/rezilierea nu poate decat sa constate daca sunt indeplinite conditiile pentru desfiintare. in cazul in care o parte nu isi indeplineste culpabil obligatia. iar cel de-al treilea presupune aparitia unei imposibilitati fortuite de executare din partea debitorului. 1020 si urm. partile nu isi pot in mod natural restitui prestatile. in cazul inchirierii. In practica insa. in caz ca o parte vrea sa se prevaleze de el. C. primele doua cazuri presupun culpa debitorului. In afara de rezolutiunea/rezilierea pronuntata de instanta (legala). Exceptia de neexecutare este acel mijloc de aparare pe care o parte il poate folosi impotriva celeilalte atunci cand aceasta din urma ii cere sa isi execute obligatia.. Rezolutiunea/rezilierea se pronunta de instanta. Pactele comisorii sunt de patru grade. desi ea la randul ei nu si-a executat-o. simultaneitatea ramane doar la nivel teoretic. Exceptia de neexecutare este deci o consecinta a simultaneitatii executarii obligatiilor. Odata cu pronuntarea rezolutiunii. In conditiile in care. simultaneitatea nu este posibila nici la piata de zarzavaturi. Un exemplu este clauza solve et repete (plateste si cere apoi ceea ce ti se cuvine). vanzatorul restituie pretul primit iar cumparatorul restituie bunul cumparat). In cazul rezilierii. Desfiintarea contractului consta in incetarea efectelor acestuia si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui. In aceste conditii partile renunta (de obicei prin chiar contractul incheiat) la simultaneitate. insa acestea vor inceta pe viitor (de exp. In cazul rezilierii. partea cealalta este indreptatita sa considere277 contractul desfiintat de plin drept 274 275 50. in cazul contractelor cu executare succesiva. Desfiintarea este de doua feluri: (i) rezolutiune.. partea care cere desfiintarea poate solicita si despagubiri celeilalte partii din culpa careia se produce desfiintarea. platind pretul. prin esalonarea prestatiilor 277 Printr-o simpla notificare adresata celeilalte parti 103 . Asadar.000 euro Aceasta clauza considerandu-se ca si nescrisa 276 De exemplu. nu se poate restitui nici folosinta bunului inchiriat si nici chiria platita pentru aceasta folosinta. efectele desfiintarii se produc doar pentru viitor. Civ. in cazul contractelor cu executare dintr-o data (uno ictu) si (ii) reziliere. incepand cu momentul desfiintarii contractului. conform regulilor impuse de BNR. insa dupa desfiintare folosinta inceteaza si chiria nu se mai plateste). urmand ca apoi sa ceara vanzatorului predarea bunului275. fara a putea interveni altfel in favoarea partii culpabile276. Pactul comisoriu de grad IV contine prevederea ca. la cererea partii care si-a executat obligatia.. in functie de cat de energice sunt. adica cel care trebuie sa isi execute primul obligatia este cumparatorul. cu atat mai putin in raporturile juridice comerciale.

Forta majora inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila si de neinlaturat pentru oricine. culpabile. Caz fortuit inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila pentru debitor si de neinlaturat de catre acesta. Com. urmand ca acestia sa fie platiti de banca direct creditorului.si fara punere in intarziere278. care impiedica in mod obiectiv si fara culpa din partea debitorului executarea obligatiei sale contractuale. in cazul pieirii fortuite a bunului ce face obiectul unei inchirieri. se pune problema care dintre parti suporta riscul imposibilitatii fortuite de executare. Chiar si in acest caz insa. Regulile stabilite de Codul de Procedura Civila sunt: executarea imobiliara si executarea mobiliara. Alternativa la rezolutiune/reziliere a partii care si-a executat obligatiile este de a cere instantei executarea silita a celeilalte parti. In afara de neexecutarea culpabila a obligatiei. de la momentul infiintarii popririi acesta nemaputand sa faca nici un fel de operatiune de retragere sau transfer a banilor. care impiedica in mod obiectiv si fara culpa 278 In toate cazurile. indiferent de obiectul acestora. aceasta din urma cu varietatile ei: executarea asupra mobilelor corporale si executarea asupra creantelor si sumelor de bani. In cazul popririi bancare.) 279 Care dupa ce ramane definitiva. devinind astfel titlu executoriu 104 . poate exista si situatia imposibilitatii fortuite de executare. Aceasta inseamna ca debitorul obligatiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte parti sa-si execute la randul sau obligatia corelativa. poate sa constate inexistenta acestor motive si sa considere contractul ca fiind in vigoare in continuare. Regula generala in materia contractelor sinalagmatice. este aceea ca riscul este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori). in baza titlului executoriu al acestuia din urma. In aceasta situatie. dar nici aceasta din urma parte nu va putea pretinde despagubiri pentru neexecutare de la debitorul obligatiei imposibil de executat (de exemplu. dar nici chiriasul nu va putea pretinde despagubiri pentru neindeplinirea obligatiei de a i se pune la dispozitie folosinta bunului). Acesta vinde la licitatie bunurile mobile sau imobile ale debitorului dupa punerea sechestrului asupra lor sau popreste sumele pe care debitorul le are de incasat de la terti (in general banci). adica o parte nu este in masura sa-si execute obligatia datorita unui eveniment independent de vointa acesteia (respectiv cazul fortuit sau forta majora). Instanta investita cu o cerere de executare silita pronunta o hotarare279 pe care apoi reclamantul (creditorul) o pune in executare. 43 C. se investeste cu formula executorie. executarea se face prin intermediul unui executor judecatoresc. aceasta consta in blocarea contului bancar al debitorului. Executarea se face conform regulilor stabilite de Codul de Procedura Civila sau de regulile speciale. daca paratul (debitorul) persista in neexecutarea obligatiei. Reguli speciale in materie de executare silita sunt stabilite prin Codul Comercial (executarea coactiva) si prin Legea garantiilor reale mobiliare. proprietarul nu va mai putea cere in continuare chiria. debitorul unei sume de bani este de drept in intarziere atunci cand obligatia este una comerciala (art. instanta investita de partea care nu considera ca sunt intrunite motive pentru desfiintare.

C. pe de-o parte.Of. pe de alta parte. Deci creditorul poate in continuare obtine de la debitor indeplinirea obligatiei. ci doar apararea acestuia pe calea actiunii in justitie. 47. posibilitatea de a obtine executarea silita a obligatiei corelative lui. cat si forta majora sunt cauze care il exonereaza de raspundere pe debitorul contractual. dar si pentru cele comerciale.) 105 . Atat cazul fortuit. rapiditatea executarii obligatiilor etc. exceptii care sunt motivate de caractaristicile comercialismului (asigurarea creditului. Prescriptia extinctiva Prescriptia extinctiva reprezinta acel mijloc de stingere a dreptului la actiune. Prescriptibilitatea este specifica doar drepturilor patrimoniale. Si Codul Comercial prevede insa cateva dispozitii in materie de obligatii. ci doar faptul neexecutarii sau executarii defectuase a obligatiei282. aceasta se prezuma in cazul raspunderii contractuale. 167/1958281. iar sediul materiei se afla in Decretul nr. care reprezinta derogari de la dispozitiile Codului Civil. Clauza penala Clauza penala este o modalitate prin care partile unui contract pre-determina cuantumul despagubirilor pe care o parte le datoreaza celeilalte in caz de neindeplinire culpabila sau indeplinire defectuoasa culpabila a obligatiilor contractuale. fiind sarcina debitorului sa rastoarne aceasta prezumtie prin invocarea si dovedirea unui fapt exonerator (caz fortuit.06. nr.din partea debitorului executarea obligatiei sale contractuale. 280 281 Termenul general stabilit de lege este de 3 ani Republicat in B. Cu toate acestea. prevede astfel o serie de exceptii de la principiile civile. ea face ca titularul unui drept subiectiv sa-si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si.1961 282 In ceea ce priveste culpa. odata cu aceasta. Reguli speciale privind obligatiile contractuale comerciale Codul civil este sediul materiei nu numai pentru obligatiile civile. 46. 11/15. nemaiputand insa sa il constranga la executare. 40 si urm. 48. precum si abandonarea anumitor dispozitii protectoare pentru partile dintr-un raport juridic civil. insa doar de buna-voie. astfel incat partea care cere despagubiri nu va mai fi nevoita sa dovedeasca existenta si intinderea prejudiciului suportat. forta majora etc.). Art. Com. prin neexercitarea acelui drept in termenul stabilit de lege280. nu dreptul subiectiv dispare.

48. Dobanda care se acumuleaza la sumele datorate este determinata tot de lege286. acestia nu produc dobanzi. fara fie necesara nici un fel de formalitate din partea creditorului (regula curgerii de drept a dobanzilor ori regula potrivit careia debitorul este de drept in intarziere in ceea ce priveste obligatiile banesti). Codul Comercial valideaza aceste contracte. in principiu. Si in acest caz facem precizarea ca dobanda legala se aplica doar atunci cand 283 284 Bursa de marfuri sau bursa de valori In cazul pietei de capital. In lipsa unui astfel de loc. creditorul trebuind sa faca anumite formalitati pentru a putea obtine dobanzi asupra banilor pe care ii are de primit de la debitor. Com. ci la acele obligatii in care partile raportului juridic civil au omis sa stipuleze dobanzi la sumele de bani datorate.48. prin derogare de la dispozitiile Codului Civil care sanctioneaza cu nulitatea contractele de vanzare-cumparare fara pret. in comercial se poate considera ca vanzarea-cumpararea este valabila daca partile au inteles sa se refere la pretul curent sau pretul corect. pretul curent sau corect se stabileste prin orice mijloc de proba. cu conditia insa ca partile sa fi intentionat sa se refere la pretul pietei284. in obligatiile civile debitorul datoreaza dobanzi pentru sumele de bani ce are de platit doar din ziua cererii de chemare in judecata a creditorului. In cazul in care partile nu au determinat pretul si nici nu au stabilit criterii de determinare a lui. Com. Civ. 1088 C.2 Regimul juridic al dobanzilor Conform art.1 Pretul in obligatiile comerciale Pretul este definit ca suma de bani pe care cumparatorul dintr-un contract de vanzarecumparare se obliga sa o plateasca vanzatorului in schimbul bunului cumparat. 1088 C. atunci cand partile nu au indicat pretul. Altfel spus. Nu ne referim aici la acele obligatii banesti civile care produc dobanzi in baza intelegerii partilor. nu are trebuinta de banii datorati si. In concluzie. instantele fiind suverane in acest sens. potrivit litigiului si imprejurarilor cauzei. Se considera astfel ca. drept urmare. 43 C. in comert banii sunt frugiferi. tranzactiile de valori mobiliare (transferurile facute sub pragul peste care trebuie promovata o oferta publica) se fa numai la pretul pietei. 40 C. daca creditorul nu il cheama in judecata pe debitor. In comercial. conform art. art. In acest din urma caz.. Pretul curent sau corect se stabileste dupa cotatiile pietei organizate283 de la locul unde a fost incheiat contractul sau din locul cel mai apropiat de locul incheierii contractului pe care se vand/cumpara bunurile respective... stabilste ca sumele de bani produc dobanzi de automat. partile neputand stabili de comun acord pretul tranzactiei 285 Dobanda legala civila 286 Dobanda legala comerciala 106 . (ii) sa fie serios si (iii) sa fie determinat sau determinabil. debitorul va datora creditorului o dobanda stabilita conform legii285 din ziua cererii de chemare in judecata. Caracterele pretului sunt: (i) sa fie stabilit in bani. prin derogare de la art. Civ. spre deosebire de dreptul civil este un element de validitate.

care reglementeaza contractele sinalagmatice. Conditiile aplicarii regulii interdictiei acordarii termenului de gratie sunt: (i) obligatia sa fie comerciala.06. cu obligatia vanzatorului de a le rascumpara (cumpara inapoi) intr-un anumit termen 107 . intre (i) dobanda platita de BNR pentru depozitele constituite bancile comerciale sub forma de rezerve obligatorii si (ii) dobanda la titlurile de stat ce fac obiectul unor vanzari reversibile ale BNR288 efectuate in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.. asa cum rezulta din trimiterea pe care art. Dobanda de referinta a BNR se calculeaza ca medie. face obiectul OG nr. 356/2002. dobanda de referinta a BNR diminuata cu 20%. 44 C. In obligatiile civile. nr.Of. potrivit alin.). 4.3 Interdictia acordarii termenului de gratie Termenul de gratie este termenul acordat de instanta de judecata investita sa judece cererea creditorului de obligare a debitorului la executarea obligatiei civile. 48. 425/18. (ii) obligatia de plata sa fie exigibila (scadenta) si (iii) obligatia sa fie lichida (sa aiba un cuantum precis determinat). Regimul juridic al dobanzii legale. publicata in M.4 Solidaritatea co-debitorilor Dreptul civil (comun) consacra principiul divizibilitatii datoriei (art. dobanda legala la sumele in valuta din contractele de comert exterior este de 6% pe an. 1041 C. dreptul comercial prevede exact opusul. 1 din acest act normativ. Com. (ii) obligatia de plata sa fie exigibila (scadenta) si (iii) obligatia debitorului sa se fii nascut dintr-un contract bilateral (sinalagmatic). 44 C. 42 C. Civ. art. adica solidaritatea co-debitorilor (art.partile nu au convenit o alta dobanda. dobanda legala este. in materie comerciala. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. Com. interzice judecatorului sa acorde vreun termen de gratie debitorului dintr-un raport juridic comercial care nu si-a executat la scadenta obligatia contractuala. o face la art. Avand in vedere cerinta rapiditatii executarii obligatiilor comerciale si protejarea creditului comercial. 3 alin. atat civile cat si comerciale. 26/25. 287 Publicata in M. la nivelul dobanzii de referinta a BNR.Of. Potrivit art. 1021 C.01. nr. ponderata cu volumul tranzactiilor. Conditiile pentru ca dobanda sa curga de drept (automat) sunt: (i) obligatia sa fie comerciala. Com. 48. prin derogare. dobanda legala se stabileste.2000.2002 288 Vanzarile reversibile de titluri de stat (REPO) sunt contracte de report prin care banca centrala cumpara titluri de stat. Potrivit art.). mai mica sau mai mare decat dobanda legala comerciala. 3. Conventiile partilor privind anatocismul (dobanda la dobanda sau capitalizarea dobanzilor) sunt permise numai pentru dobanzile acumulate pe cel putin un an. Civ. 9/2000287. in interiorul caruia acesta trebuie sa-si execute voluntar respectiva obligatie.

In comert insa. avand in vedere ca. 56 C. Prezumtia de solidaritate a co-debitorilor nu se aplica insa in cazul in care fapta este de comert doar pentru una dintre parti. Prezumtia de solidaritate se extinde. fidejusorul devine un obligat principal si nu un obligat in subsidiar. acest motiv nu se mai justifica.). pentru necomerciantul debitor. o obligatie este solidara atunci cand. platindu-i pretul si spezele cumparari. In cazul in care un debitor solidar plateste mai mult decat partea care ii incumba. 108 .O obligatie este divizibila atunci cand. prezumtia de divizibilitate. astfel incat caracterul litigios sa dispara (litigiul sa se stinga). in acest fel. Acelasi lucru este valabil si cand sunt mai multi fidejusori. operatiunea este una civila si nu comerciala (art. imprumutand caracterul comercial al obligatiei principale garantate. Asadar.5 Interdictia exercitarii retractului litigios Retractul litigios este posibilitatea debitorului dintr-un contract litigios civil de a cumpara de la cumparatorul (cesionarul) dintr-un astfel de contract dreptul litigios cumparat de acesta din urma. partile putand-o inlatura prin vointa lor. acesta din urma poate cere de la oricare din ei intreaga datorie. in cazul unei fapte de comert obiective. vanzarile de drepturi litigioase nu pot fi afectate de posibilitatea debitorului de a exercita retractul litigios. Existenta posibilitatii exercitarii retractului litigios in civil este argumentata de faptul ca. Atat in civil. 48. in conceptia Codului Comercial. Com. indiferent de numarul debitorilor obligati impreuna fata de acelasi creditor. speculatia fiind de esenta comertului si. chiar si in cazul in care acesta nu este comerciant. si asupra fidejusorului (garantului). fiind mai multi debitori care si-au asumat o obligatie comuna fata de acelasi creditor. toti fiind tinuti solidar fata de creditor. obligatia respespectiva se imparte intre toti debitorii proportional cu numarul acestora. se impiedica operatiunile speculative ale cumparatorului initial. cat si in comercial. drept urmare. respectiv de solidaritate este relativa. Invers. acesta are un drept de regres impotriva celorlalti debitori pentru ce a platit in plus.

Caracterele jurdice ale contractului. facem cateva precizari: . in general (art. civil sau comercial.este un contract sinalagmatic (bilateral). se vor aplica regulile speciale din comert (privind pretul. 49. in general. . 18/1991 (nu si de constructii) 109 .este un contract comutativ. In ceea ce priveste capacitatea. exceptia formalismului se aplica doar in cazurile expres prevazute de lege289.printre incapacitatile (interdictiile) speciale se numara interdictia functionarilor publici de a cumpara bunuri ale statului care se vand prin acestia (motivul fiind cel al conflictului de interese). interdictia batranilor de a incheia anumite acte de dispozitie 289 De exemplu.fiind act de dispozitie (in principiu).. Civ. . In cazul in care operatiunea este comerciala. (ii) elementele de valabilitate aplicabile contractelor de vanzare-cumparare prin dispozitii legale civile si.). 1294 C. 46 alin. capacitatea necesara incheierii unui contract de vanzare-cumparare de catre o persoana fizica este capacitatea deplina de exercitiu. conform art.Contractele comerciale 49. O operatiune de vanzare-cumparare poate fi atat civila. interdictia acordarii termenului de gratie si interdictia retractului litigios).1 Elementele de valabilitate ale contractului de vanzare-cumparare Elementele de valabilitate ale contractului de vanzare-cumparare sunt: (i) elementele de valabilitate ale actelor juridice. adica partile stiu la momentul incheierii contractului intinderea obligatiilor. solidaritatea co-debitorilor. adica obligatiile incumba ambelor parti si fiecare este cauza celeilalte. curgerea de drept a dobanzilor. Contractul de vanzare-cumparare Conform art. . 1 din Legea fondului funciar nr. sunt: . . Interesul distinctiei dintre vanzarea-cumpararea civila si vanzarea-cumpararea comerciala este esential pentru a stabili legea aplicabila si instanta competenta sa solutioneze eventualele litigii aparute. forma autentica a vanzarii-cumpararii de terenuri. 948 C. adica ambele parti intentioneaza sa-si procure un avantaj patrimonial: vanzatorul – banii si cumparatorul – bunul. in plus pentru vanzarea-cumpararea comerciala.este un contract consensual. in schimbul unui pret.este un contract cu titlu oneros. (iii) elementele de valabilitate aplicabile contractelor de vanzare-cumparare prin dispozitii legale comerciale. Civ. prin exceptie de la regulile dreptului civil. in principiu simplul acord de voina fiind suficient pentru nasterea valabila a contractului. ca element de valabilitate a unui contract. cat si comerciala. vanzarea este un contract prin care o parte – denumita vanzator – se obliga sa transmita celeilalate parti – denumita cumparator – proprietatea unui bun.

armele. desi textul art. fara vreo formalitate ulterioara. aceasta nu inseamna ca persoana juridica nu poate incheia acte de vanzare-cumparare izolate (de exemplu. 34 alin. 1294 C. Civ. ceea ce inseamna ca orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice este sanctionat cu nulitatea291.avand ca obiect imobile fara acordul autoritatii tutelare.) . atunci cand se da in loc un alt bun si nu bani. in general. o creanta 294 Nu si de drept. proprietatea vanzatorului295. cu urmatoarele exceptii: . . interdictia cumpararii de drepturi litigioase de catre avocati si magistrati etc. 34 alin. desi obiectul de activitate prevede vanzarea cu amanuntul de guma de mestecat. 1 din Decretul nr. adica sa nu fi fost indisponibilizat prin lege (sunt scoase din circuitul civil: bunurile proprietate publica. seriozitatea nu se confunda cu vilitatea (valoarea mai mica decat cea reala).sa fie determinat sau determinabil. precum si o universalitate de bunuri (universalitate de fapt294.sa fie in circuitul civil.sa fie stabilit in bani (in orice moneda). 2 din Decretul nr. Odata incheiat contractul de vanzare-cumparare. ulterioare incheierii contractului (de exemplu. capacitatea este circumscrisa principiului specialitatii290. pret serios insemnand sa nu fie derizoriu. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bunul vandut sunt: . vanarea sau cumpararea unor unor active). acesta poate fi mobil sau imobil.contractul este afectat de un termen suspensiv sau o conditie suspensiva.sa fie. plata pretului). actul de infiintare sau statut” 291 Art. precum fondul de comert). . poate fi obiect al unei vanzari-cumparari si un dezmembramant al acestuia. atunci cand cumparatorul cunoaste acest lucru iar vanzatorul se obliga sa dobandeasca la randul sau proprietatea asupra lucrului vandut spre a-l preda cumparatorului 110 . Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul: . “persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei. vanzarile intre soti. 290 Conform art. patrimoniul unei persoane (in intregul lui) neputand fi obiect al unor acte de dispozitie 295 Sunt valabile.sa existe (la momentul incheierii contractului sau in viitor). in principiu. drogurile etc. In ceea ce priveste obiectul (derivat) al contractului de vanzare-cumparare.sa fie serios. cu exceptia vanzarii-cumpararii-comerciale facute la “pretul pietei”. precum uzul sau uzufructul. vorbeste de transferul dreptului de proprietate asupra unui bun. contractul nu este o vanzare-cumparare ci un schimb. cu titlu profesional292. proprietatea se transmite de drept de la vanzator. 31/1954 292 De exemplu. stabilit prin lege. de exemplu. Desi. . 31/1954. corporal sau incorporal293. persoana juridica vinde polite de asigurare 293 De exemplu. . Principiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la actele exercitate repetat. In ceea ce priveste bunul vandut. contractele in care vanzatorul vinde ceva ce nu este al lui.sa fie determinat sau determinabil. in cazul persoanei juridice.

fructe.sa predea bunul vandut. vanzarea are ca obiect bunuri viitoare. si contraventionale sau chiar penale. In acest caz. vanzatorul raspunde fata de cumparator fie prin restituirea unei parti a pretului. daca partile nu au convenit altfel. pe cheltuiala sa. combustibil etc. in caz de evictiune.sa plateasca pretul.2 Obligatiile partilor sunt obligatiile ce incumba vanzatorului. Evictiunea consta in pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra lucrului vandut ca urmare a actiunii unui tert caruia i se recunoaste un drept de proprietate sau alt drept real asupra aceluiasi lucru. O varietate a raspunderii pentru vicii este raspunderea pentru incalcarea normelor de calitate a produselor vandute consumatorilor.sa ia in primire lucrul cumparat. Obligatiile cumparatorului sunt: . 49. Prin cantarire. respectiv cumparatorului. daca partile nu au convenit altfel. fie a intregului pret. proprietatea se transfera la momentul determinarii297. cereale.3 Consecintele nerespectarii obligatiilor Consecintele nerespectarii obligatiilor reprezinta actiunile (mijloacele) pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti.sa il garanteze pe cumparator impotriva viciilor ascunse ale lucrului vandut. facand-o sa scada. respectiv sanctiunile pe care aceasta din urma parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor contractuale. raspunderile comerciantului pot si. Avand in vedere ca vanzarea-cumpararea este un contract sinalagmatic. numarare 298 In cazul in care pretul se plateste prin ordin de plata. Obligatiile partilor 49.sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii. . Astfel. Obligatiile vanzatorului sunt: . . daca este datorata (plata facandu-se dupa scadenta)298. in acest caz. desi diligent. pretul se considera primit la momentul la care suma de bani a creditat contul bancar al vanzatorului 111 . Viciile sunt acele deficiente care afecteaza utlilitatea lucrului. a fost creat Oficiul National pentru Protectia Consumatorului si oficiile judetene ale acestuia. In caz de existenta a viciilor.sa suporte cheltuielile vanzarii. nu a putut (personal sau printr-un specialist) sa le observe la momentul cumpararii (in unele cazuri. masurare. vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului pretul primit. . In scopul stabilirii si sanctionarii contraventiilor. in functie de gravitatea viciilor descoperite. prin incheierea unui contract de vanzare-cumparare. inclusiv dobanda asupra acestuia. cu executare dintr-o data 296 297 De exemplu. pe langa civile.- vanzarea-cumpararea are ca obiect bunuri de gen (determinate generic296). . viciile sunt ascunse cu viclenie). Viciile sunt ascunse atunci cand cumpararul.

in calitate de nou proprietar al bunului.) si deoarece acestea nu pier ca gen ori specie (genera non pereunt). regula este aceea ca riscul este suportat de acela care are calitatea de proprietar la data producerii evenimentului care a dus la pieirea bunului (res perit domino). insa inainte de a fi fost predat. in aceeasi cantitate. regula res perit debitori se aplica doar contractelor de vanzare-cumparare ce au ca obiect bunuri individual determinate.). mijloacele aflate la indemana partilor sunt (i) ridicarea exceptiei de neexecutare si (ii) desfiintarea contractului. Asadar. partile pot deroga de la ele fie inversand raspunderea. vanzareacumpararea . transporturile sunt in general asigurate impotriva riscurilor pieirii fortuite. se considera ca individualizarea acestora se face la momentul incarcarii acestora de catre transportator. comporta anumite particularitati fata de regula generala. cand riscul ramane al vanzatorului pana la ajungerea vasului in portul de destinatie (art. civile sau comerciale. In practica insa. 50. bani). in materia contractelor sinalagmatice conform careia riscul este suportat de catre debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori). Contractul de imprumut Contractul de imprumut (propriu-zis)300 este contractul prin care o parte – denumita imprumutator – transmite unei alte persoane denumite imprumutat – proprietatea asupra unei catimi de bunuri de gen in vederea consumarii lor. 299 300 Incendiu. Civ.(uno ictu). il formeaza bunuri de gen (de exemplu. Numit si de consumatie. avand in vedere ca transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora se face la momentul individualizarii lor (prin cantarire. In ceea ce priveste suportarea riscului imposibilitatii fortuite de executare. riscul acestei pieiri il suporta cumparatorul. In cazul marfurilor ce fac obiectul unui contract de vanzare-cumparare comerciala si care pier in timpul transportului de pe o piata pe alta. Exceptia o constituie pieirea marfurilor ce fac obiectul unui transport pe apa. Com. Asadar. volum. in cazul pieirii fortuite a bunurilor ce faceau obiectul unei vanzari.civila sau comerciala . daca vanzatorul nu si-a rezervat prin contract proprietatea. Astfel. pentru a-l deosebi de imprumutul de folosinta (comodatul) 112 . In plus. in cazul pieirii fortuite a bunului inainte de predare. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive. fie atenuand-o. desi nu mai poate primi bunul.). in cazul pieirii (disparitiei)/deteriorarii fortuite299 a bunului dupa ce acesta a fost vandut. vanzatorul va fi tinut in continuare sa predea alte bunuri de acelasi gen sau specie.in calitate de contract translativ de proprietate. 62 C. ceea ce inseamna ca riscul il suporta tot cumparatorul. cutremur etc. numar etc. odata facuta individualizarea. In cazul in care obiect al vanzarii. numarare etc. 1576 C. masurare. Aceasta inseamna ca el va fi tinut in continuare de obligatia platii pretului. partea care si-a executat obligatiile poate cere executarea silita a contractului. cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui la scadenta o catime egala de bunuri de acelasi gen si calitate (art.

pentru a putea fi considerat un ante-contract304. precum si daune (de exemplu. desi nu are nici o legatura cu garantiile. fungiblie si consumptibile (bani. precizeaza neechivoc ca orice persoana. In considerarea caracterului bilateral al contractului de imprumut incheiat dar neurmat de predarea materiala a bunurilor ce fac obiectul imprumutului (deci ante-contract). poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi. un contract de imprumut neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante-contract de imprumut.Caracterle juridice ale imprumutului sunt: . BNR 303 Este vorba de art. partile – persoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu. consideram ca imprumutatorului ii revine obligatia de a pune imprumutul la dispozitia imprumutatului. . in cazul contractelor comerciale sau civile cu titlu oneros. Cu referire la sumele de bani. cat si cu titlu oneros. Asadar. deci cu obligatii de ambele parti 305 Avand in vedere caracterul unilateral al contractului de imprumut.este un contract real.obligatia de plata a dobanzii. datorita caracterului unilateral al contractului. o parte poate cere rezolutiunea ante-contractului daca partea cealalta nu isi indeplineste obligatiile din ante-contract. imprumutatorul refuza sa-i puna la dispozitie capitalul. .poate fi atat cu titlu gratuit. . adica nu poate exista in lipsa traditiunii (remiterii) materiale a bunurilor imprumutate. imprumutatul care. imprumutatorul-comerciant trebuie sa aiba prevazut acest lucru in obiectul sau de activitate. conform principiului specialitatii capacitatii de folosinta 302 In speta. inscrisul trebuie semnat si de imprumutator. adica sa contina obligatia imprumutatorului de a pune la dispozitia imprumutatului imprumutul. Fiind act de dispozitie. Cu toate acestea. In ceea ce priveste persoanele juridice. daca nu primeste depozite. precum si a imprumutatului de a primi imprumutul306.obligatia de restituire. 301 Daca operatiunea este realizata cu titlu profesional (adica acte repetate). obligatia imprumutatorului este doar aceea de a raspunde pentru pagubele cauzate de eventualele viciile ascunse ale bunurilor fungibile imprumutate305. desi indeplineste toate conditiile pentru a primi un imprumut in bani. acordarea de imprumuturi trebuie sa faca parte din obiectul de activitate al persoanei juridice. Obligatiile imprumutatului sunt: . cu conditia insa ca imprumutatorul sa nu acorde aceste imprumuturi din depozite atrase. Inscrisul constatator al imprumutului este suficient sa fie semnat de imprumutat. chiar semnat.). valori mobiliare. fara a fi aplicabile prevederile Legii societatilor bancare 304 Care este un contract bilateral. 100 care. cauzandu-i astfel un prejudiciu) 113 . In plus. cat si da cu imprumut301. pentru a acorda imprumuturi comerciale cu titlu profesional. oricine poate atat lua cu imprumut. marfuri standardizate etc.are ca obiect numai lucruri de gen. imprumutatorul nu are alta obligatie 306 In caz contrar. posibilitatea acordarii de imprumuturi fara a fi necesara vreo autorizatie din partea vreunui organ administrativ302 a fost consacrata normativ prin Legea garantiilor reale mobiliare303. In considerarea caracterului unilateral al contractului de imprumut.

969 alin. In afara de plata (rambursare). conform art. in cazul unui imprumut acordat in transe de bani. remitere de datorie. 1582 C. obligatia de restituire a imprumutului se stinge si prin compensatie. acestia facand cel mai des obiect al unui imprumut. adica (i) exceptia de neexecutare a contractului.Obligatia de restituire este de esenta contractului de imprumut. contractul este reziliat. 2 C. 20 din Legea nr. in ceea ce priveste imposibilitatea ridicarii exceptiei de neexecutare. daca nu s-a stabilit un termen de restituire. in functie de imprejurarile concrete ale cauzei (art. in cazul contractelor unilaterale. Fiind un contract unilateral.)307. (ii) desfiintarea contractului308 si (iii) riscul contractului. o asemenea solutie ducand la consecinta de neacceptat ca imprumutatorul sa nu poata obtine restituirea imprumutului decat atunci cand va voi imprumutatul. decat in baza acordului comun al partilor. In cazul in care imprumutul nu are fixata o scadenta. Aceasta obligatie nu se stinge prin moartea imprumutatului – persoana fizica sau reorganizarea imprumutatului – persoana juridica. termenul de prescriptie curge separat pentru fiecare transa. 307 Aceeasi este situatia in cazul in care contractul spune ca imprumutatul va restitui atunci cand va putea sau cand va avea de unde 308 Asadar consideram fara efecte prevederea art. nu sunt aplicabile efectele contractelor sinalagmatice. In cazul unor imprumuturi succesive intre aceleasi parti. Restituirea se face la scadenta. Astfel. in ceea ce priveste restituirea imprumutului la scadenta. de la data fiecarui varsamant. insa in nici un caz nu ar putea sa considere creanta ca neexigibila si sa respinga pe acest motiv actiunea. Imprumutul. rezilierea neputand interveni. fungibile si consumptibile. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care instanta fixeaza intai scadenta si nu de la data remiterii bunurilor ce fac obiectul imprumutului. revocare conventionala etc. lucrurile sunt evidente. mutuus dissensus) 114 . In ceea ce priveste riscul imposibilitatii fortuite de executare. alaturi de creditul comercial. fiind intotdeauna subinteleasa chiar daca nu este prevazuta expres. care nu dispar niciodata (genera non pereunt) iar imprumutatul le poate procura de oriunde spre a le restitui imprumutatorului. acest lucru este imposibil de invocat si datorita faptului ca obiectul imprumutului il formeaza bunuri de gen. Daca. inclusiv bancar. 50. imprumutul de cosumatie (propriu-zis) are ca obiect orice fel de lucruri de gen. sa stabileasca un astfel de termen. Dreptul de a cere restituirea imprumutului se prescrie in termenul general de trei ani de la data scadentei. impreuna cu dobanzile aferente pana la momentul restituirii. iar banii sunt cel mai clar exemplu de astfel de bunuri. imprumutatorul poate obtine acest lucru pe calea executarii silite. datoriile fiind preluate de eventualii succesori. Civ. fungibile (interschimbabile).1 Reguli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani Dupa cum aratam mai sus. la cererea imprumutatorului. este o varietate a creditului. 190/1999 conform careia. in caz de neindeplinire a obligatiei de restituire. pentru fiecare imprumut va incepe sa curga un termen distinct. Civ. dare in plata. (mutuus consensus. instanta de judecata este in drept ca.

contractul de imprumut are caracter oneros. Dovada restituirii se face. imprumutatul dintr-un contract de imprumut comercial datoreaza dobanda penalizatoare de la data scadentei. avand natura unei despagubiri pentru neplata la scadenta a capitalului si a eventualelor dobanzi curente (daca se procedeaza la capitalizarea lor 310). potrivit dreptului comun. lucru permis de art. In sistemul transferurilor bancare. Civ. 1504 C. 309 In acest fel. (ii) mentiunea platii facuta de imprumutator pe titlul de creanta (art. 383 C. principal) 115 . drept urmare. se numeste anatocism 311 Art. nu se aplica in cazul in care devalorizarea monederi de referinta a avut loc dupa scadenta. Natura juridica a penalitatilor este aceea de clauza penala312. conform reguli “accesoriul urmeaza principalul” (accesorium sequitur principale). art. com. Se considera insa ca regula nominalismului monetar. 1088 C. cat si penalitatile. Argumentul adus de doctrina in favoarea nulitatii este acela ca atat dobanda curenta. in afara de imprumut. 1180 C. nu se pot cumula deoarece s-ar realiza o dubla reparatie. orice exceptie care poate fi ridicata de debitor in legatura cu capitalul (precum prescriptia extinctiva) afecteaza si dobanda 310 Capitalizarea sau unirea dobanzilor cu capitalul astfel incat sa rezulte un nou capital.). Conform regulii aplicabile obligatiilor comerciale in bani311. 1578 C. Dobanda penalizatoare este cea care se acumuleaza la sumele exigibile datorate de debitor creditorului. 43 C. 65 din Legea societatilor comerciale. ci un pret al serviciului constand in punerea de catre imprumtator a imprumutului (capitalul313) la dispozitia imprumutatului si numai dobanda penalizatoare este o despagubire. dupa acest moment diferenta de valoare putand fi obtinuta de catre imprumutator cu titlu de despagubiri. Civ. avand natura unui drept de creanta accesoriu 309. Civ. asadar. purtator de dobanzi. art. 1186 C. 312 Clauza penala reprezinta evaluarea despagubirilor facuta de parti anterior producerii prejudiciului 313 In practica. nefiind nevoie de o punere in intarziere din partea creditorului. exista si alte situatii. 1138 C. capitalul este denumit uneori “principal” (engl. cum a fost denumita aceasta prevedere. mai mare.. si art. Com. Dobanda poate fi (i) curenta si (ii) penalizatoare.). De altfel. 84 si 90 din Legea societatilor comerciale si art. indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede (art. in care dobanda se cumuleaza cu daune-interese (art. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din oarecari contracte si pentru adaosul unui alineat la art. 1669 C. In cazul imprumuturilor cu dobanda. Dobanda curenta cea care se acumuleaza asupra sumelor neexigibile datorate de debitor creditorului cu titlu de pret al capitalului cu care a fost creditat. printr-una din urmatoarele modalitati: (i) chitanta liberatorie eliberata de imprumutator imprumutatului (art.).. Argumentul pe care il aducem impotriva nulitatii este acela ca dobanda curenta nu trebuie sa fie considerata o despagubire.).) sau (iii) remiterea voluntara a titlului. Civ. Civ. debitorul ar fi obligat doar la plata dobanzii conventionale curente. Conform Legii nr. au aceeasi natura: daune-interese pentru intaziere si.Restituirea imprumuturilor acordate intr-o anumita moneda trebuie facute in aceeasi moneda. facuta de imprumutator catre imprumutat (art. Civ. dovada platii se face prin ordinul irevocabil de plata avand ca obiect suma de bani imprumutata. Civ. Sanctiunea nulitatii se aplica si clauzelor penale deghizate sau care rezulta din clauzele contractuale. 1089 C. Civ. clauza penala din contractele de imprumuturi (sau de prestatii in natura) este nula.

sub denumirea de comision pentru plati anticipate 317 Asadar. ci si in favoarea imprumutatorului. Dobanda contractuala trebuie sa fie expres prevazuta in contract. EURIBOR. Motivul acestei din urma interdictii este acela ca. engl. se considera in doctrina ca termenul aratat de art. atat civila cat si comerciala. nici imprumutatul nu poate face restitui inainte de aceeasi scadenta. Activitatea de creditare in sistem bancar face obiectul Legii societatilor bancare. cu titlu de despagubiri (in practica partile prestabilind prin contract cuantumul despagubirilor316). respectiv imprumutul reprezinta diferenta specifica 318 Leasing-ul fiind o forma de consumer finance (engl. neputandu-se prezuma. Rata dobanzii poate fi fixa sau variabila (legata sau nu de un element exterior315). dobanda legala fiind aplicabila tuturor obligatiilor banesti. cu dobanda.2 Reguli specifice imprumuturilor bancare Principalul instrument de finantare prin imprumut este creditul bancar.) 116 . + o marja 316 De exemplu. daca face o plata anticipata. imprumutatul poate fi obligat sa plateasca si diferenta de dobanda. Alternativa imprumutului comercial in cadrul creditarii este creditul comercial317. Acesta reprezinta amanarea conventionala a executarii obligatiei de plata a pretului unui contract de contract de vanzare-cumparare comerciala (vanzarea pe credit) sau prestari de servicii. 9/2000314. si protejarea creditului bancar. inclusiv in ceea ce priveste cuantumul ei. adica finantarea persoanelor fizice (in general) de a-si cumpara in rate bunuri de larg consum cu plata acestora in rate. O forma de credit comercial este creditul de consum (consumer finance. principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate.)318. dobanda LIBOR. adica in favoarea ambelor parti si deci numai ambele parti pot renunta la el. facand o plata anticipata fara acordul sau. Acesta constituie o varietate a imprumutului comercial avand ca obiect sume de bani (fapta de comert obiectiva) si are ca si caractaristica faptul ca imprumutatorul este o banca comerciala. Dobanda legala. fiind interzisa orice forma de creditare din depozite atrase de catre o entitate non-bancara.Dobanda poate fi legala sau contractuala. pe parcursul contractului. nu este stabilit doar in favoarea imprumutatului. creditul reprezinta genul proxim iar creditul comercial. indiferent de izvorul lor 315 De exemplu. este reglementata de OG nr. O banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite. 1023 C. Astfel. Civ. in caz contrar aplicandu-se automat dobanda legala. imprumutatorul ar fi privat de dobanda pe care ar fi trebuit sa o incaseze cu titlu de pret al serviciului de a pune capitalul la dispozitia imprumutatului. Dobanda poate fi exprimata atat cantitativ. pe langa faptul ca imprumutatorul nu poate cere restituirea imprumutului inainte de scadenta. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul fie separat. 50. BUBOR etc. In cazul in care imprumutul este cu dobanda. pe langa protejarea depunatorilor. cat si procentual (in acest din urma caz fiind in prezenta unei rate la care dobanda se acumuleaza). Asadar. Una din menirile Legii societatilor bancare este. In acest 314 Aplicabila la fel ca in cazul imprumutului.

este uneori omisa a se specifica in cuprinsul contractului (aplicandu-se astfel dobanda legala).este un contract real.)323. in aceleasi scopuri.sens. ratele de plata contin atat o componenta de capital cat si una de dobanda. un contract de depozit neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante-contract de depozit. dobanda se acumuleaza la capitalul ramas de restituit320. Civ. care este fix 321 O facilitare de creditare care este reinnoita si.obligatia bancilor de a solicita garantii aferente creditelor acordate etc. Asadar. 1591 C.). poate fi folosita in mod repetat. mortgage (engl. oricine poate atat lua in 319 320 Unii autori considerand aceasta derogare de la dreptul comun ca fiind discriminatorie Dar exista si posibilitatea ca partilor de a stabili ca dobanda se acumuleaza la capitalul initial. precum: . retail (engl.infiintarea functiei de executor bancar. Mai este denumita si open-end credit. in contractele de imprumut bancar dobanda este intotdeauna aratata in contract. In general. Contractul de depozit Depozitul este un contract prin care o persoana – denumita deponent – remite un lucru spre pastrare unei alte persoane – denumite depozitar – cu obligatia pentru acesta din urma de a-l conserva si restitui in natura la cererea celui dintai ( art. In cel de-al doilea caz. . Caracterele juridice ale depozitului sunt: . . chiar semnat. 51.acordarea calitatii de titlu executoriu contractului de credit bancar pentru a facilita executarea silita a imprumutatilor319. Forme ale imprumutului bancar sunt imprumutul revolving (engl. Dobanda se plateste esalonat separat de capital sau impreuna cu parti din acesta.)321.).)322. partile anexand la contractul de imprumut un scadentar reprezentand graficul rambursarilor. corporate (engl. . in contractele comerciale.poate avea ca obiect atat bunuri individual determinate. In primul caz. Daca dobanda. perioada pe care se plateste numai dobanda se numeste perioada de gratie.poate fi atat unilateral sau bilateral. In ceea ce priveste persoanele juridice. Un exemplu de astfel de imprumut este cartea de credit 322 Acordat societatilor comerciale 323 Acordat persoanelor fizice 324 Creditul ipotecar. marfuri standardizate etc. prin urmare. . adica imprumutul garantat chiar cu bunul imobil cumparat din imprumut 117 . Fiind act de dispozitie. adica nu poate exista in lipsa traditiunii (remiterii) materiale a bunurilor depozitate. cat si generic determinate. respectiv fungiblie si consumptibile (bani.)324 etc. actul normativ mentionat. pentru partile – presoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu a acestora. impreuna cu altele adiacente. . valori mobiliare.poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. aduc derogari dreptului comun.

ambele parti avand deci obligatii una fata de cealalta. Obligatia unica a deponentului este aceea sa plateasca depozitarului pretul (remuneratia) convenita de parti pentru serviciul de a depozita bunurile. Obligatiile depozitarului sunt: . contractul are caracter bilateral. in acest caz. de exemplu. drept de retentie care este opozabil inclusiv proprietarului bunurilor (cand persoana acestuia nu coincide cu cea a deponentului). Riscul pieirii fortuite a bunurilor ce formeaza obiect al contractului este suportat de depozitar. 18 alin. Atunci cand depozitul are ca obiect bunuri determinate generic. cu exceptia cazului cand obiectul depozitului il formeaza sume de bani. este interzis oricarei persoane sa desfasoare activitate bancara pe teritoriul Romaniei fara autorizatie emisa de BNR 327 Punerea in intarziere este necesara in acest caz.depozit. Conform art. aceeasi suma de bani). acesta din urma are un drept de retentie asupra bunurilor depozitate pana la achitarea acestui pret (art. pe parcursul executarii contractului. . cu exceptia cazului in care depozitarul a fost pus in intarziere327 de catre deponent pentru a restitui bunurile (art.sa restituie fructele bunului primit in depozit (in cazul banilor. 1 realizata de bancile comerciale. 5 din Legea institutiilor de credit.). in acest caz depozitarul trebuind sa fie o persoana juridica autorizata de BNR326. in sarcina deponentului se poate naste obligatia de a-l despagubi pe depozitar in cazul in care acesta sufera un prejudiciu datorita viciilor bunului depozitat (atunci cand depozitul are ca obiect.sa pastreze bunul primit in depozit. in calitate de proprietar al bunurilor (res perit domini). fungibile si consumptibile (de exemplu. fructele sunt civile. in speta dobanzi).sa restituie bunul primit in depozit. 325 Daca operatiunea este realizata cu titlu profesional (adica acte repetate). Obligatia depozitarului de a pastra bunurile date in depozit incumba acestuia atunci cand obiectul depozitului il formeaza bunuri individual determinate. Com. acordarea de imprumuturi trebuie sa faca parte din obiectul de activitate al persoanei juridice. urmand sa restituie deponentului o catime egala de bunuri de acelasi gen si calitate (in cazul banilor. cat si da in depozit325. riscul este suportat de deponent. banii). In cazul in care deponentul nu plateste depozitarului pretul contractului. bunuri perisabile). independent de cum depozitarul are grija de propriile bunuri). acceptarrea de depozite este prima activitate din activitatile enumerate art. deoarece bunurile de gen nu pier (genera non pereunt). 1619 C. Contractul de depozit remunerat il obliga pe deponent sa pastreze bunurile primite in depozit cu maxima diligenta. in cazul in care bunurile respective sunt de gen. de gen si consumptibile (precum sume de bani). In cazul in care bunurile sunt individual determinate. depozitarul dobandeste chiar dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. conform principiului specialitatii capacitatii de folosinta 326 Conform Legii institutiilor de credit. art. iar banii sunt bunuri de gen 118 . 43 C. mentionand ca debitorul este de drept in intarziere doar in cazul in care obligatia comerciala consta intr-o suma de bani. Civ. raspunderea acestuia fiind angajata pentru culpa levis in concreto (cea mai usoara culpa. . In plus fata de aceasta obligatie initiala. atunci cand contractul este incheiat cu titlu oneros (caracterul oneros fiind regula in comercial).

daca banca are o creanta fata de deponent (din acordarea unui credit) si aceasta este certa. partile pot deroga de la ele. Restituirea se face. 328 Contractele de depozit bancar au o rubrica speciala pentru desemnarea de catre deponent a eventualilor mandatari (imputerniciti) sa ceara restituirea 329 Consideram ca situatia este similara imprumutului fara termen de rambursare 330 Astfel. In cazul unor depozite succesive intre aceleasi parti. Obligatia nu se stinge prin moartea depozitarului – persoana fizica sau reorganizarea depozitarului – persoana juridica. lucru insa inutil pentru ca banca are oricum un drept de retentie iar compensatia opereaza oricum de drept. acesta are dreptul la despagubiri din partea deponentului. dobandind chiar dreptul de proprietate asupra lor. creditele acordate de banci sunt conditionate de constituirea de depozite (conturi curente) de catre debitori la banca creditoare. in principiu. O varietate a depozitului comercial o reprezinta acel depozit in temeiul caruia depozitarul emite deponentului un titlu reprezentativ (certificat) al bunurilor (altele decat sume de bani) ce fac obiectul depozitului. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care instanta fixeaza intai scadenta (transforma un termen incert intr-unul cert) si nu de la data la care bunirile au fost date in depozit 329. si bunuri determinate prin gen. obligatia depozitarului se stinge si prin compensatie330. fiind intotdeauna subinteleasa chiar daca nu este prevazuta expres. in cazul in care contractul are caracter oneros (remunerat). la simpla cerere a deponentului328.). dare in plata etc. Com. In practica. pentru fiecare depozit va incepe sa curga un termen distinct. intervine compensatia legala intre depozit si credit.1 Reguli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani Dupa cum aratam mai sus. folosinta lor este implicita). fungibile si consumptibile iar banii sunt cel mai clar exemplu de astfel de bunuri. remitere de datorie. In afara de restituirea depozitului. termenul depozitului este stabilit in favoarea ambelor parti iar daca restituirea anticipata il prejudiciaza pe depozitar. depozitul poate avea ca obiect. deponentii constituind in favoarea bancilor inclusiv un gaj pentru a evita concursul cu alti creditori chirografari ai debitorului-deponent asupra sumelor reprezentand depozite. 51. Situatia este aceeasi si in cazul in care depozitarul se poate folosi de bunurile depozitate (in cazul bunurilor de gen precum banii. pe langa bunuri individual determinate. lichida si exigibila. Obligatia de restituire este de esenta contractului de depozit. iar transmiterea lor echivaleaza cu transmiterea chiar a dreptului de proprietate/constituirea gajului asupra bunurilor asupra carora poarta. banca nefiind deci supusa sa suporte concursul altor creditori 119 . In cazul in care depozitul nu are fixata o scadenta. datoriile fiind preluate de eventualii succesori. Particularitatea acestor depozite este ca titlurile emise sunt liber transferabile/gajabile. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive. Dreptul de a cere restituirea depozitul se prescrie in termenul general de trei ani de la data scadentei.1601 C. Cu toate acestea.

(vezi art.Of. cat si procentual (in acest din urma caz fiind denumita rata a dobanzii). sumele constituite in acest fond fiind folosite la despagubirea deponentilor 336 in cazul incapacitatii de plata a banii depozitare. precum si imprumuturi din partea altor institutii financiare. cu titlu de aport in numerar la capitalul social. 51. deponentul nu are nici o obligatie fata de depozitar. o protectie indirecta o reprezinta obligatia bancilor de a mentine un anumit activ net raportat la capitalul social. se subintelege ca depozitarul foloseste de ei atunci cand el este cel care plateste o remuneratie deponentului in schimbul constituirii depozitului. consultanta etc. exclusiv acestora334. in principiu. Banii fiind bunuri de gen. nr. Acesta este o varietate a depozitului comercial avand ca obiect sume de bani ce are ca si caractaristica faptul ca depozitarul este o banca comerciala. inclusiv in ceea ce priveste cuantumul ei. imprumut etc. In afara de aceasta protectie directa. Dobanda poate fi legala sau contractuala. cuantumul despagubiriilor pe care depozitarul le retine din suma ce trebuie restituita deponentului. bancile comerciale sunt obligate sa particpe la constituirea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar335.2 Reguli specifice depozitelor bancare Depozitul reprezinta principalul instrument de finantare al activitatii bancilor comerciale si rezervat. dobandind proprietatea asupra lor. instanta nu poate modifica. iar plafonul despagubirilor se indexeaza periodic printr-un comunicat al presedintelui Fondului. In acest caz. Alte venituri ale bancilor provin din operatiuni precum participari la capitalul social al altor societati. 18 din Legea institutiilor de credit) 335 Infiintarea si functionarea acestuia face obiectul OG nr. dupa cum au convenit partile (fiind vorba de o clauza penala.) 333 Exista unele exceptii precum cel al cooperativelor de credit care isi pot constitui banci populare destinate primirii de depozite de la propri membri cooperatori 334 In afara de depozite. contractul avand caracter unilateral perfect (adica exista doar obligatia depozitarului de a plati dobanda). ci si din suma depusa (capital). Contractele de depozit prevad in general.. pe durata contractului. O banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite. fie separat. fungibile si consumptibile.Conform regulii nominalismului monetar consacrate de art. principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. cuantumul ei) 332 Aplicabila tuturor obligatiilor banesti. de a nu depasi cotele de participare la 331 Retinerea sumelor poate sa se faca atat din dobanda datorata. Civ. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul depozitului. Dobanda legala este reglementata de OG nr. Dobanda poate fi exprimata atat cantitativ. publicat in monitorul oficial 120 . 141/2002. in acest caz. Pentru a asigura o protectie a deponentilor. cu modificarile si completarile ulterioare 336 Doar a persoanelor fizice. restituirea sumelor depuse intr-o anumita moneda trebuie facuta in aceeasi moneda in care au fost depuse. Rata dobanzii poate fi fixa sau variabila. republicata in M. 1604 C. comisioane. 9/2000332. in caz contrar aplicandu-se dobanda legala. in principiu333. Dobanda contractuala trebuie sa fie expres prevazuta in contract. 39/1996. de constitui depozite (rezerve) obligatiorii la BNR. bancile mai primesc finantare din partea actionarilor. indiferent de izvorul lor (vanzare-cumparare. indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede. in caz ca acesta din urma cere restituirea anticipata331.

acesta din urma fiind o aplicatie a compensatiei din dreptul comun 338 Cu toate acestea. ceea ce face ca depozitul sa poata fi restituit deponentului la cererea acestuia. In plus. Contul curent bancar este un depozit care. legea romana 337 A nu se confunda cu contractul de cont comercial curent prevazut la art. se instituise deja poprirea asiguratorie. ca fapta de comert si reglementat de art. in contul curent al acestora din urma deschis la aceeasi banca sau la o terta banca. titularul contului (deponentul) poate sa traga o cambie ori un bilet la ordin asupra bancii. Invers. aceasta din urma se transforma in poprire executorie iar banca. Obligatia bancii de a restitui deponentului depozitul si dobanda este suspendata. In al doilea caz poprirea executorie se instituie cand cererea reclamantului este admisa. in limita depozitului (disponibilului). Reprezinta o modalitate de promovare a vanzarilor deoarece. De asemenea. Contractul de leasing Leasing-ul reprezinta o metoda de finantare pe termen mediu si lung si. Com. O varietate a depozitului bancar este contul curent337. care finanteaza doar un un procent din investitia comerciantului. din contra. plateste vanzatorului pretul integral al bunurilor respective.. contul curent al titularului este alimentat fie prin noi depuneri. 52. acesta nu are voie sa tina in casa o suma care sa depaseasca la sfarsitul unei zile plafonul legal ([. este obligata sa plateasca suma de bani reprezentand depozitul si dobanzile acumulate numai reclamantului – creditor al deponentului – in conformitate cu hotararea instantei de judecata. Este modalitate de promovare a exporturilor deoarece multe din bunurile ce fac obiect al contractelor de leasing sunt echipamente. titularul-persoana juridica nu are voie sa scoata din cont o suma mai mare decat plafonul maxim legal pentru plati in numerar ([. un factor de promovare a vanzarilor (in special a exporturilor). utileje. la data admiterii cererii. adica nu are scadenta. respectiv executorie.] lei). fie prin plati (viramente) facute de terti prin ordin de plata..] lei) 121 . pentru a efectua o plata catre un tert. C.capitalul social al altor societati comerciale (pentru diminuarea riscului de portofoliu). la numarul celor care isi achizitionarea unor bunuri cu plata integrala se adauga cei care le achizitioneaza prin finantarea in sistem leasing. Com.. catre terti. Poprirea asiguratorie este o indisponibilizare temporara a sumelor de bani. in calitate de tert poprit. permite deponentului sa ordone bancii plati (viramente) pe care aceasta sa le efectueze. Spre deosebire de creditul bancar. Peste toate acestea exista si protectia asigurata prin politica de supraveghere a BNR. masini pentru care exista producatori consacrati la nivel mondial. dispusa de instanta investita cu o solutionarea unui litigiu avand ca obiect plata unei sume de bani de catre deponent unui tert. respectiv inceteaza in cazul in care asupra depozitarului se instituie o poprire asiguratorie. Daca. fara vreo retinere din suma cu titlu de despagubiri338. 6 alin.. prin aceasta. precum si sa emita un cec in limita acesluiasi disponibil. 370 si urm. la randul ei. 2 C. leasing-ul finanteaza integral aceasta investitie. O alta caracteristica a contului curent bancar este aceea ca acesta este un depozit la vedere. in plus fata de depozitul bancar obisnuit. Este o tehnica de finantare (creditare) pentru ca permite folosirea unor bunuri de catre o persoana care nu dispune de banii necesari pentru cumpararea lor cu plata integrala si atunci plateste mai multe rate de leasing (redevente) catre o institutie finantatoare care.

in calitate de cumparator. 2) si sa aiba evident leasing-ul ca si obiect de activitate. in echipamente.si utilizator . dreptul de proprietate asupra bunului finantat prin credit este proprietatea clientului. utilizatorul plateste finantatorului o rata de leasing (redeventa). 9/12. societatile de leasing nu atrag depozite de la populatie si deci nu se justifica un regim diferit de cel al celorlalti comercianti.) 122 . Bunul ce face obiectul contractului de leasing poate consta. nr. atunci cand acesta este rezident. la cererea utilizatorului. Pana la momentul exercitarii acestei optiuni.2000 341 In cazul creditului bancar.si finantator . nu exista evident nici o interdictie in ceea ce il priveste pe utulizator. aplicarea taxei vamale si a taxei pe valoarea adaugata la valoarea reziduala si nu la valoarea de intrare 340 Republicata in M. la solicitarea acesteia din urma. Desi tehnic sunt doua contracte. 51/1997.Of. garantia bancii fiind asigurata printr-un drept de gaj sau ipoteca asupra respectivului bun 342 Nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca societatile de leasing ar trebui sa aiba capitalul social egal cu cel al bancilor comerciale si sa fie supuse unei supravegheri si reglementari speciale deoarece. 19 alin. republicata.000 lei (art. ceea ce constituie o garantie pentru acesta din urma341. In ceea ce il priveste pe finantator. prima obligatie a finantatorului este sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul. urmat de un contract de locatiune a aceluiasi bun. a din OG nr. operatiunea numai este de leasing. asa cum aratam anterior. Activitatea de leasing nu este o activitate care sa cada in sarcina de supraveghere si reglementare a vreunei autoritati publice342.01. spre deosebire de banci. Operatiunea incepe cu un contract de vanzare-cumparare asupra unui bun. potrivit art. 9 lit. Pe parcursul perioadei de leasing. trebuie sa fie constituit ca si societate comerciala pe actiuni cu un capital social minim de 50. deoarece fiecare face ce vrea cu banii proprii 343 Home appliances (engl. 51/1997340 care defineste contractul la art. de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. utilaje sau diverse masini. practic operatiunea este tripartita prin prisma faptului ca utilizatorul este cel care alege bunul si furnizorul acestuia.in calitate de locatar. dar si in bunuri de larg consum343 ori imobile. incheiat intre furnizor . Astfel. 1 ca pe o operatiune comerciala prin care o parte – denumita locator/finantator – transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun (al carui proprietar este) celeilalte parti – denumita utilizator. In cazul in care furnizorul este una si aceeasi persoana cu finantatorul. 339 In speta. finantatorul neputand interveni in aceasta etapa decat prin prisma acceptarii sau respingerii cererii utilizatorului de finantare a operatiunii. ci de credit comercial.in calitate de vanzator . bunul ramane proprietatea locatorului-finantator. iar utilizatiorul nu poate instraina ori greva de sarcini bunul. nefiind proprietar al acestuia. A treia componenta a leasing-ului este dreptul (optiunea) utilizatorului de a cumpara bunul ce pana atunci a facut obiectul unei locatiuni.). incheiat intre finantator in calitate de locator . Leasing-ul este reglementat de OG nr. contra unei plati periodice (rata de leasing). In ceea ce priveste capacitatea partilor. La sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul.(ca si alte legislatii) stabieste o serie de facilitati fiscale pentru bunurile importate si platite in sistem leasing339. in general. in acest caz operatiunea fiind denumita consumer finance (engl.

este un contract consensual. arugumentata tocmai in considerarea probabilitatii ridicate ca utilizatorul sa devina proprietar asupra bunului. Leasing-ul financiar presupune acoperirea tuturor costurilor finantatorului privind cumpararea bunului (valoarea de intrare/de piata) plus o marja de castig pe o perioada care. Aceasta reprezinta o derogare de la regula din dreptul comun res perit domino. . 18). asa cum aratam mai sus. . bunul fiind achizitionat de finantator conform alegerii utilizatorului.Caracterele juridice ale contractului de leasing sunt: .partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului.riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing. utilizatorul nefiind interesat sa isi exercite optiunea de cumparare. de regula. intr-o proportie mult mai mare decat societatile cu profil ne-financiar344. Leasing-ul este de doua feluri: (i) financiar si (ii) operational (functional). 2 lit. obligatiile revenind ambelor parti. . 344 Gradul de indatorare ajungand la 8 sau chiar 9 123 . astfel incat. iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data cumpararii. reprezinta valoarea reziduala a acestuia. .este un contract bilateral (sinalagmatic).este un contract cu titlu oneros. utilizatorul sa fie interesat sa isi exercite optiunea de cumparare a bunului. In calitatea lor de factor de multiplicare a banilor.este un contract cu executare succesiva (presupune prestatii succesive atat din partea finantatorului – asigurarea folosintei bunului. a carui selectie se face dupa o analiza individuala a cererii de finantare a acestuia. in functie de valoarea de piata a bunului la sfarsitul perioadei de leasing. Valoarea bunului dupa achitarea integrala a ratelor de leasing de-a lungul perioadei de leasing. republicata. leasing-ul operational presupune ca finantatorul recupereaza doar o parte din costurile de achizitie ale bunului. e din OG nr. Bancile finantatoare impun insa co-finantarea leasing-ului in proportie de cel putin 15% din capitalurile proprii ale societatii de leasing. cat si din partea utilizatorului – plata ratelor de leasing). leasing-ul financiar este acea forma a leasing-ului care indeplineste cel putin una din urmatoarele patru conditii: . la sfarsitul perioadei de leasing.este un contract intuitu personae. optiunea de cumparare este exercitata chiar de la momentul incheierii contractului. Aceasta dispozitie este edictata in considerarea faptului ca.utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului. este mai mica decat perioada reala de folosinta a bunului (durata normala). . Aceasta din urma valoare este stabilita de parti prin contract. In acest caz. Conform art. costurule finantatorului sunt acoperite pe perioada de leasing din rata de leasing si nu din pretul platit la exercitarea optiunii de catre utilizator. pe care utilizatorul trebuie sa o plateasca in schimbul dobandirii dreptului de proprietate. 51/1997. Spre deosebire de leasing-ul financiar. . societatile de leasing se (re)finanteaza la randul lor prin credite bancare. ceea ce justifica si transmiterea pazei lui materiale si juridice (art.

reglementarea actuala cu privire la amortizarea bunului ce face obiectul unui contract de leasing financiar este corecta 349 De asemenea.perioada de folosire a bunului in sistem leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului. 21). in considerarea probabilitatii ridicate ca utilizatorul sa devina proprietar asupra bunului. Conform lit. 12 lit. In afara de obligatia de a pune la dispozitia utilizatorului bunul solicitat de acesta. b). aceasta din urma fiind singura care intereseaza statul. leasing-ul operational este operatiunea care nu indeplineste nici una din conditiile prevazute mai sus. Finantatorul nu raspunde insa de vicii ascunse. 2 lit. utilizatorul) este liber sa isi amortizeze contabil bunul dupa cum crede de cuviinta 124 . d prevede ca rata de leasing operational reprezinta cota de amortizare calculata conform actelor normative in vigoare347. avand in vedere ca cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile fiscal. e din OG nr. ar fi fost nedrept ca amortizarea sa o faca finantatorul. In rest. dispozitia este motivata de faptul ca. utilizatorul are la indemana actiunile posesorii impotriva tertilor (art. la fel ca si cumparatorul dintr-o vanzare-cumparare. 20)349. nu poate fi determinata astfel ca fiecare societate de leasing isi stabileste liber dobanda 347 Si in acest caz cota de amortizare este stabilita in mod liber de parti. In cazul leasing-ului financiar. care nu poate depasi insa rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca346.sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului. incheierea contractului va fi inscrisa in cartea funciara sub titlu de sarcini ale imobilului (art. avand in vedere ca utilizatorul a fost acela care a ales 345 Evidenta asemanarea a leasing-ului financiar cu imprumutul garantat cu bunul cumparat rezulta si din existenta celor patru conditii prevazute la art. 2 lit. d). proprietarul (sau. legiuitorul anticipand astfel calitatea utilizatorului de viitor proprietar al bunului. Aceasta inseamna ca finantatorul raspunde pentru evictiune intocmai ca orice vanzator dintr-un contract de vanzarecumparare si. In cazul leasing-ului financiar. republicata (enumerate mai sus) 346 Care. 51/1997. ca proprietar al bunului (art. indiferent de natura leasing-ului (financiar sau operational). Componenta de capital reprezinta cota-parte din valoarea la care a fost achizitionat bunul dat in leasing iar dobanda este cea stabilita de parti. In concluzie. atunci cand obiectul lor il constituie bunuri imobile. adica are o componenta de capital si una de dobanda (art. amortizarea o face utlilizatorul348 iar in cazul leasing-ului operational amortizarea ramane in sarcina finantatorului. 2 lit. f a aceluiasi articol de lege. . In cazul leasing-ului operational. nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca libertatea de amortizare a bunurilor sa fie ingradita printr-un act normativ deoarece amortizarea contabila este diferita de amortizarea fiscala. in cazul leasing-ului financiar. In acest caz. De aceea. 9): . in calitate de proprietar actual al bunului. in lipsa unui indicator legal. acelasi art. In plus. pentru ca finantatorul sa isi acopere costurile si sa obtina o marja. avand in vedere ca amortizarea operationala a bunului este liber aleasa (a nu se confunda insa amortizarea contabila cu amortizarea fiscala) 348 Iarasi. perioada de folosinta pe care utilizatorul plateste periodic rata de leasing trebuie sa fie cat mai mare. chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat. La ambele modalitati de leasing. finantatorul mai are urmatoarele obligatii contractuale (art. bunurile reprezentand mijloace fixe ce fac obiectul acestora reprezinta investitii amortizabile. la ambele modalitati de leasing. rata de leasing are aceeasi natura ca si rata de rambursare a unui imprumut345.sa ii garanteze utilizatorului linistita posesie. ca si colector de taxe si impozite.

societatea de leasing are dreptul de a rezilia contractul de leasing.) si valoarea totala a contractului de leasing reziliat. .sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de furnizor/producator si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze. Finantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat de catre furnizor utilizatorului (art. 10): . la randul lui. Finantatorul nu restituie utilizatorului ratele de leasing incasate deoarece leasing-ul. a). utilizatorul urmand sa restituie bunul si sa plateasca. de fapt (starea tehnica) si de drept (situatia juridica). . restul ratelor de leasing pana la sfarsitul contractului (art. 12 lit. cu plata de despagubiri (art.sa permita finantatorului sa verifice periodic situatia bunului. prevazuta enuntiativ la art. inchiriere etc. In cazul in care utilizatorul nu plateste rata de leasing timp de doua luni consecutive. 14 alin. 12 lit. Sanctiunile pe care legea le prevede impotriva utilizatorului sunt motivate de faptul ca bunul este achizitionat de finantator la solicitarea utilizatorului si finantatorului ii este 350 Tocmai de aceea legea vorbeste de reziliere si nu de rezolutiune 125 . Pentru acestea. .sa nu greveze de sarcini bunul fara acordul proprietarului. daca nu si-a exercitat optiunea de cumparare sau de continuare a contractului. bunul catre furnizor (daca poate sa faca acest lucru) si valoarea totala a contractului de leasing reziliat. in faza lui de locatiune. 14 alin. sa asigure bunurile impotriva riscurilor. cu titlu de despagubiri. a.sa nu aduca modificari bunului fara acordul finantatorului. insa utilizatorul are o actiune directa impotriva furnizorului in temeiul subrogatiei personale in drepturile finantatorului. . ca si pentru orice defectiuni ale bunului.sa plateasca ratele de leasing conform scadentelor. Utilizatorul are fata de finantator urmatoarele obligatii contractuale (art.sa restituie bunul. . 15).diferenta in minus dintre suma pe care o obtine din exploatarea bunului (in leasing. ambele discontate in prezent cu aceeasi rata de discont. 1). este un contract cu prestatii succesive350.- atat bunul. discontata in prezent. Consideram ca stabilirea cuantumului despagubirilor trebuie sa tina cont de: .sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing. utilizatorul are o actiune directa impotriva furnizorului (art.sa suporte cheltuielile de intretinere si ale cheltuieli care decurg din contractul de leasing (in calitate de utilizator si beneficiar al veniturilor rezultate din exploatarea bunului). . . 2). In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment. cat si furnizorul acestuia. .diferenta in minus dintre pretul la care finantatorul restituie. finantatorul poate rezilia contractul.

Scopul acestui contract este transformarea activelor fixe in lichiditati. Civ. O varietate a leasing-ului este contractul de lease-back. aflat in nevoie urgenta de bani. dreptul de gaj general nu este o garantie propriu-zisa deoarece crceditorul chirografar vine in concurs cu toti ceilalti creditori chirografari ai debitorului sau. Conform acestui articol. De aceea.foarte dificil sa mai gaseasca un alt utilizator pentru respectivul bun. Garantiile se clasifica. care s-a angajat sa execute ea obligatia debitorului. daca sunt intrunite unele elemente si (ii) o actiune prin care exercita drepturile debitorului sau asupra debitorilor acestuia din urma. civile sau comerciale. creditorul chirografar are (i) o actiune impotriva actelor incheiate de debitor in frauda drepturilor sale (actiunea pauliana sau revocatorie) prin care acesta poate obtine in instanta revocarea acestor acte. finantatorul se poate prevala de caracterul de titlu executoriu al contractului de leasing (art. Asadar. in caz de neexecutare a obligatiilor sale. prezente si viitoare”. dupa cum urmeaza: 126 . chiar daca il obtine. In vederea inlesnirii recuperarii sumelor ce ii sunt datorate de utilizator. acesta este de regula inferior celui care l-ar fi obtinut de la utilizator. Acesta reprezinta operatiunea prin care proprietarul. “oricine este obligat personal este tinut a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile mobile si imobile. creditorul poate constitui alte garantii care sa-i confere o pozitie privilegiata fata de alti creditori. in caz de neexecutare din partea debitorului. Garantiile contractuale Garantiile sunt acele masuri de care se bucura creditorul impotriva riscului neexecutarii. a unei obligatii contractuale. pentru a evita concursul celorlalti creditori chirografari. astfel incat este foarte posibil ca bunurile din patrimoniul debitorului sa nu ajunga pentru plata tuturor creditorilor. atunci cand debitorul dintai este inactiv (actiunea oblica sau subrogatorie). denumite “drept de urmarire” si “drept de preferinta”). constand de regula. In plus. 1718 C. dincolo de dreptul de gaj general si in plus fata de acest drept. adica sa obtina vreun venit de pe urma acestua sau. lichiditatile obtinute trebuiesc sa fie investite la o rata interna de rentabilitate acceptabila. sa urmareasca pe o alta persoana. fie in posibilitatea ca. isi vinde un bun unei societati de leasing care apoi ii ofera folosinta aceluiasi bun sub forma de leasing. 8). Orice creditor beneficiaza de dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului sau. Cu toate acestea. fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori (reprezentand atribute ale acestuia. instituit prin art. de catre debitor. 53. creditorul – denumit in acest caz chirografar – se poate indrepta cu o cerere de executare silita impotriva oricarui bun al debitorului sau existent in patrimoniul acestuia la data cand are loc executarea. Garantiile care confera calitatea de creditor privilegiat sunt deci acele mijloace juridice care. Pentru a fi oportun insa. confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare.

. prin constituirea unui drept real accesoriu. respectiv art. fata de care este insa un creditor chirografar. care constau in afectarea speciala a unui bun. Civ.este un contract accesoriu fata de contractul principal (aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia. 53. accesoriu contractului principal. in cazul in care debitorul principal nu o face. mobil sau imobil. in baza unei conventii cu acesta din urma 127 . denumita cautiune reala si care consta in constituirea unei garantii reale de catre un fidejusor asupra unui bun al sau.a) garantii personale. ci exista doar aplicatii ale acestuia in Codul Civil. C. dreptul de retentie nu este reglementat unitar. Civ. Caracterele juridice ale contractului de fidejusiune sunt: . (pentru privilegii). c) o forma intermediara ce combina cele doua forme de garantie de mai sus. (pentru ipoteca).este un contract cu titlu gratuit (fidejusorul nu obtine de la creditorul fata de care garanteaza nici o contraprestatie352). la cererea creditorului. C. Aceasta garantie poarta numele de fidejusiune. la scadenta. 1652 si urm. In obligatiile civile. 1769 si urm. de a executa obligatia.exceptia beneficiului de discutiune. cu privire la acest bun. Efectele contractului de fidejusiune sunt acelea ca. Garantiile reale sunt gajul (garantia reala mobiliara) si ipoteca. prin care o persoana denumita fidejusor sau garant351 se angajeaza sa execute obligatia debitorului din contractul principal.1 Garantia personala (fidejusiunea) Fidejusiunea este acel contract de garantie. pentru garantarea obligatiei. Civ. . C.este un contract consensual (nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma). in principal. precum si alte legi speciale (Codul de Procedura Fiscala. fidejusorul poate ridica creditorului urmatoarele exceptii. acesta din urma fiind de fapt transmitatorul (prin gir) a unei cambii sau bilet la ordin 352 Insa poate sa obtina o contraprestatie din partea debitorului garantat. Legea insolventei etc. prin care fidejusorul poate intarzia si conditiona actiunea impotriva sa de executarea silita a debitorului.. 1722 si urm. daca nu a renuntat la ele in mod expres: . . sediul materiei este art. corporal sau incorporal. art. sediul materiei este Legea garantiilor reale mobiliare (pentru gaj). mobil sau imobil.). de garantie. care constau in angajamentul pe care o persoana – alta persoana decat debitorul principal – si-l asuma fata de creditor.este un contract unilateral. sediul materiei este. in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere). 351 Garantul este denumit in mod gresit in practica “girant”. adica da nastere la o singura obligatie – cea a fidejusorului de a executa obligatia debitorului sau. creditorul poate sa se indrepte impotriva fidejusorului. b) garantii reale. d) alte forme atipice de garantii reale. respectiv privilegiile (mobiliare si imobiliare) si dreptul de retentie (mobiliar). in masura in care creditorul nu se indestuleaza de la acesta din urma.

-

exceptia beneficiului de diviziune, prin care fidejusorul poate cere creditorului sa-si divida actiunea intre toti fidejusorii aceluiasi debitor obligat fata de acelasi creditor, daca exista mai multi astfel de fidejusori.

In obligatiile comerciale insa, art. 42 alin. 2 C. Com. asimileaza pe fidejusor cu obligatul principal, deoarece atat co-debitorii sunt tinuti solidar sa execute intreaga obligatie, cat si fidejusorii (daca nu este prevazut altfel in contractul de garantie). Astfel, garantul unei obligatii comerciale nu poate ridica aceste doua exceptii. In cazul in care fidejusorul plateste creditorului, el are o actiune imptriva debitorului sau in masura platii facute, subrogandu-se in acest fel in drepturile creditorului (subrogatie personala legala). De asemena, fidejusorul care a platit mai mult decat partea lui se poate indrepta impotriva celorlalti fidejusori pentru partea acestora, insa actiunea este divizibila, prezumtia de solidaritate prevazuta de art. 42 alin. 2 C. Com. fiind edictata doar in favoarea creditorului, nu si a fidejusorului. Aplicatii (varietati) ale fidejusiunii sunt: scrisoarea de garantie bancara si scrisoarea de garantie societara (corporatista), care au ca element distinctiv faptul ca sunt emise la cererea debitorului de catre o banca, respectiv de catre o societate comerciala. In primul caz, debitorul ce urmeaza a fi garantat plateste un pret fix in schimbul emiterii scrisorii. In cel de-al doilea caz, scrisoarea poate fi data si cu titlu gratuit. Desi este o forma a fidejusiunii, s-a sustinut si opinia ca scrisoarea de garantie bancara creeaza o obligatie autonoma, independenta de obligatia principala garantata. Aceasta ar insemna ca banca nu poate ridica creditorului exceptiile pe care si debitorul le poate ridica, conform raportului juridic principal, fiind obligata sa plateasca valoarea scrisorii la simpla cerere a creditorului353. 53.2 Garantiile reale

Garantiile reale sunt garantiile constituite asupra unor bunuri apartinand debitorului. Acestea sunt de doua feluri: (i) mobiliare (gajul) si (ii) imobiliare (ipoteca). 53.2.1 Gajul Gajul este un contract prin care debitorul garanteaza executarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri mobile, corporale sau incorporale, aflate in patrimoniul sau la data constituirii gajului354.

353

Nu suntem de acord cu aceasta interpretare si consideram ca banca poate ridica aceste exceptii, deoarece, in lipsa unei prevederi legale exprese cu privire la independenta si autonomia raportului de garantie (precum in cazul efectelor de comert, in ceea ce priveste raportul juridic cambial fata de raportul juridic fundamental), se aplica regulile generale de la fidejusiune. 354 Cel care constituie gajul trebuie sa fie proprietarul bunului gajat

128

Gajul (denumit si garantie reala mobiliara) este de doua forme: cu sau fara deposedare. Gajul cu deposedare (amanetul) implica remiterea materiala catre creditor a bunului afectat gajului, pe cand in cazul celui fara deposedare bunul ramane in posesia debitorului. In materie comerciala, regula este cea a nedeposedarii, bunurile reprezentand active ale debitorului, necesare indeplinirii obiectului de activitate al debitorului comerciant. In cazul bunurilor incorporale, deposedarea este imposibila fizic. Caracterele juridice ale gajului sunt: - este un contract accesoriu fata de contractul principal (aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia, in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere); - este un contract consensual (nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma), in cazul gajului fara deposedare, respectiv real, in cazul gajului cu deposedare; - este un contract unilateral, adica da nastere la o singura obligatie – cea a partii in posesia careia se afla bunul gajat, de a-l conserva; - are ca obiect unul, mai multe sau chiar toate bunuri mobile, corporale sau incorporale, determinate sau determinabile (inclusiv sume de bani, valori mobiliare, fond de comert etc.); - este supus principiului dublei specializari: (i) determinarea exacta a bunului/bunurilor care fac obiectul gajului355 si (ii) determinarea exacta a valorii (cuantumului) creantei garantate356; - este o sarcina ce greveaza bunul afectat. Pentru a fi opozabil tertilor, gajul trebuie facut public. Publicitatea se efectueaza prin inscrierea gajului in AEGRM, de la aceasta forma de publicitate existand si derogari, in functie de obiectul gajului357. In cazul in care debitorul nu isi executa obligatia, creditorul poate sa il execute silit pe acesta, urmarind orice bun aflat in patrimoniul acestuia (in temeiul dreptului de gaj general). Avand insa un drept de gaj asupra unuia sau mai multe bunuri determinate sau determinabile, creditorul se va indrepta cu executarea evident intai impotriva acestui/acestor bunuri. Din pretul obtinut in urma vanzarii, in urma executarii silite, a bunului gajat, creditorul gajist este platit cu preferinta, inaintea creditorilor chirografari. Acesta drept se numeste de preferinta pentru ca creditorul este preferat, privilegiat in raport cu ceilalti creditori. In cazul in care, dupa vanzarea bunului gajat, creditorul nu se indestuleaza decat partial, pentru restul neacoperit de creanta acesta este chirografar si vine in concurs cu toti ceilalti creditori chirografari care au un drept de gaj general asupra restului de bunuri ale debitorului, daca acestea nu sunt afectate de alte garantii reale constituite in favoarea altor creditori privilegiati.
355

Conform art. 26 din Legea garantiilor reale mobiliare, când garanţia reală cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o listă amănunţită a bunurilor afectate garanţiei 356 Conform aceluiasi art. 26 din Legea garantiilor reale mobiliare, când garanţia reală cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligaţiei care a rămas a fi garantată. În acest scop, debitorul va da creditorului o listă cuprinzând evaluarea estimativă a bunurilor afectate garanţiei, spre a fi confirmată de acesta 357 De exemplu gajul asupra valorilor mobiliare, ipoteca maritima etc.

129

Gajul se poate constitui pe ranguri. Aceasta inseamna ca, daca mai multi creditori gajisti au un drept de gaj asupra aceluiasi bun, distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului mobil gajat se face in ordinea rangului fiecaruia. Gajul primeste rang in momentul inscrierii sale in AEGRM358 (sau alte forme de publicitate). In afara dreptului de preferinta, creditorul gajist se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire. Acesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul gajat indiferent de schimbarile de proprietar survenite dupa constituirea gajului. Pentru a fi insa opozabil tertului cumparator de buna-credinta (gajul fiind denumit in acest context “sarcina”359), gajul trebuie sa fi fost inscris in AEGRM (sau alte forme de publicitate mobiliara). Alte forme de publicitate ale gajului sunt registrul actionarilor, pentru actiunile societatilor comerciale pe actiuni (in ceea ce priveste societatile deschise, registrul actionarilor este o entitate independenta care are printre atributii inclusiv inscrierea unui gaj asupra valorilor mobiliare apartinand debitorului gajist). Asa cum aratam in finalul sectiunii referitoare la fidejusiune (supra nr. 53.1), o forma intermediara de garantie este cautiunea reala prin care un tert, in calitate fidejusor (garant) se angajeaza sa execute obligatia debitorului din contractul principal, la cererea creditorului, afectand in acest sens unul sau mai multe bunuri (in cazul gajului, mobile) asupra caruia/carora creditorul isi constituie un drept de gaj. Dupa cum se observa, in acest caz cautiunea reala este o combinatie intre fidejusiune (garantie personala) si gaj (garantie reala). 53.2.2 Ipoteca Ipoteca este un contract prin care debitorul garanteaza executarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri imobile aflate in patrimoniul sau la adata constituirii garantiei360. Spre diferenta de gaj, ipoteca nu poate fi, in mod natural, decat fara deposedare. Caracterele juridice ale gajului sunt: - este un contract accesoriu fata de contractul principal (aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia, in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere); - este un contract solemn (trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditia formei autentice); - este un contract unilateral, adica da nastere la o singura obligatie – cea a proprietarului de a conserva bunul ipotecat; - are ca obiect unul sau mai multe bunuri imobile (terenuri si cladiri);
358 359

Inscrierea arata ziua, ora, minutul si secunda inregistrarii Deoarece greveaza bunul mobil, ingreunand circulatia juridica a acestuia 360 Deci cel care constituie ipoteca trebuie sa fie proprietarul bunului ipotecat

130

- - este indivizibila (adica nu se poate ipoteca doar o parte ori o cota indiviza a imobilului ci intreg imobilul). ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang (art. ingreunand circulatia juridica a acestuia 131 . Acesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul ipotecat indiferent de schimbarile de proprietar survenite dupa constituirea ipotecatii. Pentru a fi insa opozabila tertului cumparator de buna-credinta. in urma executarii silite a bunului ipotecat. pentru restul neacoperit de creanta acesta este chirografar si vine in concurs cu toti ceilalti creditori chirografari care au un drept de gaj general asupra restului de bunuri ale debitorului. la cererea creditorului. Publicitatea nu tine de caracterul solemn al contractului de ipoteca. daca nu sunt afectate de alte garantii reale constituite in favoarea altor creditori privilegiati. Aceasta inseamna ca. Asa cum aratam in finalul sectiunii referitoare la fidejusiune.). in calitate fidejusor (garant) se angajeaza sa execute obligatia debitorului din contractul principal. creditorul ipotecar se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire. Din pretul obtinut in urma vanzarii. ci numai de asigurarea opozabilitatii si rangului de preferinta. In afara dreptului de preferinta. este supus principiului dublei specializari: (i) determinarea exacta a bunului/bunurilor care fac obiectul ipotecii si (ii) determinarea exacta a valorii (cuantumului) creantei garantate. 361 Deoarece greveaza imobilul. creditorul poate sa il execute silit. Ipoteca primeste rang din ziua inscrierii sale in cartea funciara. creditorul se va indrepta cu executarea evident intai impotriva acestui bun. 1779 C. ipoteca (denumita in acest context “sarcina”361) trebuie sa fi fost inscrisa in cartea funciara. este o sarcina ce greveaza bunul afectat. Acesta drept se numeste de preferinta pentru ca creditorul este preferat. inaintea creditorilor chirografari. Publicitatea se efectueaza prin inscrierea ipotecii in cartea funciara tinuta de judecatoria in raza teritoriala a careia se situeaza imobilul. urmarind orice bun aflat in patrimoniul acestuia (in temeiul dreptului de gaj general). dupa vanzarea bunului ipotecat. Avand insa un drept de ipoteca asupra bun individualizat. creditorul ipotecar este platit cu preferinta. Pentru a fi opozabil tertilor. Ipoteca se poate constitui pe ranguri de preferinta. In cazul in care. ipoteca trebuie facuta publica. Dupa cum se observa. o forma intermediara de garantie este cautiunea reala prin care un tert. privilegiat in raport cu ceilalti creditori. Civ. in acest caz cautiunea reala este o combinatie intre fidejusiune (garantie personala) si ipoteca (garantie reala). distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului imobil ipotecat de face in ordinea rangului acestora. creditorul nu se indestuleaza decat partial. In cazul in care debitorul nu isi executa obligatia. daca mai multi creditori ipotecari au un drept de ipoteca asupra aceluiasi bun. afectand in acest sens unul sau mai multe bunuri imobile asupra carora creditorul isi constituie un drept de ipoteca.

care confera unui creditor.este indivizibil (adica se extinde asupra intregului bun. 1737 pct.vanzatorul. cu conditia ca bunul asupra caruia poarta sa fie in posesia celui ce invoca dreptul de retentie. 123 pct.2. 123 pct.este un drept real deoarece este opozabil fata de orice tert (inclusiv fata de un creditor privilegiat362).a. mentionam urmatoarele exemple de privilegii: .privilegiul bancilor comerciale. Civ.4 Dreptul de retentie Dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect.privilegiul statului pentru creantele bugetare de a fi platit cu preferinta fata de alti creditori chirografari. in registrele de publicitate mobiliara.3 Privilegiile Privilegiul este un drept izvorat dintr-o prevedere expresa a legii. pana la plata integrala a datoriei) s. . si neincasat (art. in cazul falimentului (art. nr.este un drept de garantie imperfect deoarece nu confera prerogativa urmaririi. astfel. are dreptul sa retina bunul respectiv (sa refuze deci restituirea) pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea. 1322 C. in temeiul calitatii creantei sale. Civ. in general. garantia satisfacerii acesteia cu prioritate fata de creantele altor creditori ai aceluiasi debitor. privilegiul se inscrie. Aplicatii ale dreptului de retentie sunt: . 3 din Legea insolventei).) Pentru a fi opozabil celorlalti creditori si tertilor. Fara a intra in detalii. pe care trebuie sa il restituie. respectiv imobiliara etc. 1 C. in principiu. 362 363 Inclusiv ipotecar si gajist Aceasta este si o aplicatie a exceptiei de neexecutare a contractului derivata din simultaneitatea executarii obligatiilor nascute in temeiul unui contract sinalagmatic (bilateral) 132 . . odata pierduta posesia. .53. Privilegiile sunt drepturi reale instituite numai prin efectul legii asupra unor bunuri mobile sau imobile in vederea garantarii creantelor unor creditori considerati de lege ca privilegiati. intretinerea ori imbunatatirea acelui lucru. noul posesor nu mai poate fi urmarit. mobil sau imobil.)363. . atunci cand nu au constituite garantii reale. asupra lucrului vandut si nepredat. 85/2006). 53.privilegiul vanzatorului asupra pretului bunului vandut. 4 din Legea insolventei. pana la plata pretului (art. Natura juridica a dreptului de retentie: . in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva. de a fi platite cu preferinta fata de alti creditori chirografari (cu exceptia statului) in caz de faliment al debitorului (art.2.

. cat si de obligativitatea.2 Dragos Al. “un depozit de bani. 54. adica se masoara prestatia pecuniara. 2 C. considerata mai stabila. cat si in acela de scadere a valorii lor”. este cea in care se exprima pretul. partile sunt libere sa stabileasca in contractele lor 364 365 Vezi supra nr. atat in caz de sporire. 54. Aceasta clauza este determinata atat de nevoia mentinerii valorii creantei. aceste riscuri se impart in (i) riscuri valutare. nu si stabilirea pretului intr-o astfel de valuta.). pe teritoriul Romaniei.a. Civ. Civ. Riscurile sunt evenimente independente de culpa debitorului si sunt urmare a unor evenimente externe in afara controlului partilor. contractele se incheie in dolari SUA sau euro. Civ. constituind in acelasi timp etalon pentru calcularea cantitatii de moneda in care se face plata efectiv365. asupra lucrului depozitat.1. 1 din Regulamentul valutar). 1578 C. 8 alin.. vol II. trebuie sa se restituie in acele monede in care s-a facut. in termeni reali. “restituirea imprumuturilor acordate intr-o anumita moneda trebuiesc restituite in aceeasi moneda in care au fost acordate. In functie de natura lor. pana la plata cheltuielile cu depozitarea sau a prejudiciului creat de viciile lucrului depozitat (art.- depozitarul. cu plata in lei la cursul zilei din data platii. (ii) riscuri concurentiale si (iii) riscul aparitiei unor situatii fortuite (forta majora sau caz fortuit) 364. pana la plata cheltuielilor necesare si utile facut asupra lucrului s. indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede”. partile pot deroga de la principiu prin introducerea in contract a unor clauze care sa inlature riscul devalorizarii (denumit risc monetar sau valutar). Aceste doua prevederi au primit valoare de principiu (“principiul nominalismului monetar”). 83 133 . devenind aplicabile oricaror obligatii avand ca obiect sume de bani (leasing. 1619 C. locatarul. In practica comerciantilor romani. nevoile creditorului avute in vedere la momentul incheierii contractului. Conform art..] facuse intrebuintare de dansul. pentru lucrul luat cu chirie. Sitaru – op. Contractele comerciale (interne sau internationale) incheiate pe termen lung sunt supuse de multe ori unor riscuri care pot produce un dezechilibru intre prestatiile la care una sau ambele parti se obliga. Moneda de cont.1 Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare Conform art. a efectuarii platilor in lei intre rezidenti (art.). 45. Pentru a evita efectele devalorizarii monetare.1 Clauza monovalutara Aceasta clauza presupune legarea contractului de doua monede: una de cont si una de plata. Cum BNR interzice doar platile in valuta. facand ca obligatia – desi executata – sa nu intruneasca.. credit comercial etc. p. cand depozitarul [. 1604 alin.. cit. Clauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international 54.

un tert ii face o oferta valabila 367 de a incheia un contract avand acelasi obiect. 54.2 Clauza multivalutara (cosul valutar) Diferenta dintre clauza multivalutara si cea monovalutara este ca partile nu stabilesc o singura moneda de cont. pe parcursul executarii unui contract cu prestatii succesive. 54. o parte (beneficiar) dobandeste dreptul ca.1.2 Clauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale Aceste clauze intervin atunci cand o parte solicita celeilalte parti drepturi speciale contractuale. adaptarea contractului incheiat la o eventuala noua situatie aparuta pe o anumita piata fie (iii) protejarea unor interese legitime ale unei parti avand in vedere o anumita calitate a partii respective.) o moneda de cont in orice valuta. moneda de cont se calculeaza ca medie (aritmetica sau ponderata) intre monedele care formeaza un asa-zis “cos valutar”. incheie un alt contract avand acelasi obiect ca si primul. (ii) la nivel macroeconomic. care sa o puna intr-o pozitie egala sau privilegiata fata de alti contractanti ai partii care accepta sa acorde astfel de drepturi.2. dupa ce a inlocuit ECU. calculat de Fondul Monerar International). Aceaste clauze au drept scop fie (i) fructificarea unei oportunitati contractuale superioare celei existente. in cazul in care.2.1 Clauza ofertei concurente Prin aceasta clauza. vezi supra nr. 53. imprumut. o parte contractuala (promitentul) se obliga ca. 44. Astfel. insa in conditii mai avantajoase pentru cel de-al doilea 366 Euro nu mai poate fi considerata rezultatul unui cos valutar. dar in conditii mai avantajoase pentru beneficiar. astfel incat beneficiarul sa nu fie pus intr-o situatie economica inferioara unui concurent de-al sau care ar beneficia de oportunitatea aparuta fie. sub sanctiunea desfiintarii contractului. 54. Partile pot introduce in acest cos doua sau mai multe monede alese de ele. leasing etc. in cazul in care cealalta parte refuza sa accepte o astfel de adaptare. ci mai degraba un cos de performante comune economice ale statelor membre ale Uniunii Monetare Europene 367 Pentru conditiile de valabilitate a unei oferte. cealalta parte (promitent) se obliga sa adapteze contractul conform ofertei tertului. sau pot apela la o unitate de cont institutionalizata. ci mai multe. in cazul in care pe parcursul executarii contractului pe termen lung.(indiferent de obiectul acestora: vanzare-cumparare. adica un cos valutar calculat de o institutie financiara internationala (precum DST366.2 Clauza clientului cel mai favorizat In temeiul unei astfel de clauze.2 134 .

3 Pactul (dreptul) de preferinta (preemptiune) In general. 28).2. vezi Francisc Deak – op.3 Clauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite Avand in vedere ca. statele-parti semnatare ale conventiei isi acorda reciproc acelasi avantaje si privilegii (investitionale. dreptul de preferinta are caracter conventional iar dreptul de preemptiune caracter legal. el este obligat sa faca prima oferta beneficiarului pactului de preferinta.. sa adapteze clauzele acestui prim contract astfel incat si primul contractant (beneficiar) sa se bucure de aceleasi avantaje oferite de promitent celui de-al doilea contractant prin al doilea contract368. atat cazul fortuit. p. coordonatori – op. Octavian Capatina. cat si cazul de forta majora exonereaza partea care nu isi executa obligatia de raspunderea contractuala in cazul aparitiei unei astfel de situatii. I.. p. In afara conventiei. care are dreptul de a-l cumpara la acelasi pret ca cel al indicat de ofertant. coordonatori – op.. Un exemplu de drept de preferinta este dreptul actionarilor existenti de a subscrie cu preferinta noile actiuni emise in vederea majorarii capitalului social al unei societati (art. 211 alin. dreptul de preferinta poate izvori si din lege 370. p. Renegocierea contractului se face in conditiile si dupa o procedura prestabilita de parti in contract. fiscale etc. cit. III. 201) 369 Octavian Capatina in Brindusa Stefanescu. credem ca diferentierea nu se justifica atat datorita efectelor identice cat si datorita folosirii inclusiv de catre lege in unele cazuri (art. 292 si Dan Chirica – op. 54. daca se va hotari sa vanda369. cit.. Desi unii autori considera ca notiunile sunt diferite. 45) 135 . 1 din Legea societatilor comerciale) a notiunii de drept de preferinta (vezi Victor Tanasescu in Brindusa Stefanescu. Octavian Capatina. 24 370 Purtand fie denumirea de drept de preferinta (engl.) pe care le-au acordat sau le vor acorda in viitor unui stat tert (vezi Mircea Costin – op. In concret. first refusal right). in ciuda imposibilitatii celeilalte parti de a-si executa la randul sau obligatia contractuala. pentru a restabili echilibrul contractual afectat de obligatia de care co-contractantul partii care este in imposibilitate fortuita de executare continua sa fie tinut. Clauza de impreviziune prevede obligatia partilor de a renegocia contractul in vederea adaptarii acestuia la realitatile ulterioare aparitiei situatiei fortuite sau de forta majora. vol. pag. in cazul in care proprietarul unui bun primeste o oferta de cumparare pentru bunul sau. fie de drept de preemptiune (engl. cit. preemption right). care accepta aceasta promisiune. sa o prefere in conditii egale de pret. 292 si Mircea Costin – op. riscul fiind suportat de cealalta parte. 54. pentru a limita efectele negative pe care cocontractantul partii aflat in imposibilitate fortuita de executare este nevoit sa le suporte.. vol. cit. 368 O aplicatie in dreptul international public a acestei clauze este clauza natiunii cea mai favorizata. pactul de preferinta (clauza primului refuz) este o conventie prin care una dintre parti (proprietarul unui lucru) se angajeaza fata de o alta persoana (beneficiar).. avand izvoare diferite (in speta. In temeiul unei astfel de clauze. p. p. cit.contractant decat cele ale contractantului din primul contract. cit. partile introduc in contract asa-numita “clauza de impreviziune” (hardship). 211 din Legea societatilor comerciale).