Drepturile femeilor Drepturile femeii sunt drepturi ale omului ² drepturi care revin femeilor pentru simplul fapt

ca sunt fiinte umane. Se stie ca drepturile omului se afla la baza constitutionalismului, iar principalul scop al unei constitutii consta in garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele sale. Promovarea conceptului de drepturi ale omului, precum si a consacrarii lor juridice constituie una din problemele fundamentale ale secolului. Evenimentele istorice si social-culturale ale omenirii, cu repercusiuni asupra drepturilor omului au ramas in continuare in centrul vietii ei politice, sociale, religioase, etico-morale, juridice si filozofice. Problema cercetarii drepturilor omului a cunoscut o evolutie in domeniul stiintelor sociale: filozofie, stiinte politice, teologie, inclusiv in doctrina dreptului natural (jus naturale). Ideea drepturilor omului a constituit o preocupare a inteleptilor inca in epoca antica, printre acestia fiind Socrate (470-399), Aristotel (384-322), Platon (427-347), Cicero (106-43) si altii. Aceasta doctrina s-a raspandit mult in perioada revolutiilor burgheze din secolele XVII-XVIII in statele Europei de Vest. Conceptul ei a fost aprofundat in lucrarile ganditorilor cu renume mondial Hugo Grotius (1583-1645), John Locke (1632-1704), Charles-Louis Montesquieu (1689-1755) si Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) etc. Doctrina dreptului natural a fost cercetata mai profund in lucrarea juristului si eruditului olandez H. Grotius De jure belii etpacis (Despre dreptul razboiului si al pacii), aparuta in 1625, in care se preciza ca "dreptul natural nu se preocupa numai de lucrurile ce nu depind de vointa omului, ci are ca obiect si multe lucruri care sunt urmarea unui act al vointei omenesti". Deci, teoriile si conceptiile doctrinei dreptului natural (Jus naturale) pornesc de la teza potrivit careia dreptul isi are originea in natura fiintei omenesti. O contributie deosebit de importanta la progresul conceptiei general-universale de reguli referitoare la fiinta umana a adus-o Platon, care a stabilit o distinctie clara intre idei si cultura sau traditie, lucrarile lui avand un pronuntat caracter de afirmare, descoperire a libertatilor si drepturilor omului. In lucrarea Politica Aristotel afirma: "numai prin lege devine cineva sclav ori liber, prin natura oamenii nu se deosebesc cu nimic" . Convingerea ca individul, ca fiinta umana, dispune de drepturi iminente, intrinseci acestei calitati, desi are origini indepartate, mai ales in conceptia crestina asupra omului, in filozofia politica si juridica s-a impus mult mai tarziu, atunci cand conditiile social-politice, impunatoare la un moment dat, au ingaduit-o. Textul de referinta ramane Declaratia Universala a Drepturilor Omului, proclamata in 1948. La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia universala a drepturilor omului.1 Aceasta contine un Preambul si 30 de articole in care sunt enuntate o serie de drepturi fundamentale, un "ideal comun ce trebuie implinit" pentru toti oamenii, indiferent de rasa, sex, limba, religie, opinie politica, origine nationala sau sociala, bunuri sau situatie materiala. Dupa foarte multe si indelungate discutii si dezbateri a fost adoptat alt instrument international cu putere de lege pentru statele-parti, si anume: Conventia internationala cu privire la drepturile civile si politice Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966. Aceasta este formata dintr-un Preambul si sase parti continunad in total 53

1

http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/

Editura V. social. sex. 13. ele fiind garantul demintatii umane. Carta Internationala a Drepturilor Omului a inspirat in mod direct si a reflectat. in demintatea si valoarea persoanei umane.onuinfo. educativ si sanitar si de a sprijini infaptuirea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti. In formula lor sintetica ele se regasesc in Declaratia universal a drepturilor omului din 10 decembrie 1948. ca de exemplu. Egalitatea si nediscriminarea sunt doua mari principia de drept international care guverneaza material drepturilor omului. ³Daca discriminarea si manifestarea sa incontestabil cea mai flagranta ± rasismul. cultural. Principiile respective postuleaza drpetul de exercitare a tuturor drepturilor recunoscute si asigurarea protectiei fiecarei personae in fata eventualelor abuzuri ale autoritatii. Tratat de drepturile omului.I. o intreaga gama de instrumente complementare referitoare la: autodeterminare si dreptul la independenta al tarilor si popoarelor colonizate. profesie. lupta impotriva discriminarii bazate pe sex. 85-86. lupta impotriva crimelor de razboi si crimelor impotriva umanitatii protectia persoanelor supuse unui regim de detentie sau de inchisoare interzicerea torturii si altor tratamente analoage inumane libertatea de asociere (drepturi sindicale). rasa. in egalitatea in drepturi a barbatilor si femeilor.ro/documente_fundamentale/instrumente_internationale/conventie_drepturi_civile_politice / 3 Ion Closca. 2003. culoare. se arata intr-un document al ONU. care in art. drepturile politice ale femeii. Popoarele Natiunilor Unite ± se arata in al doile alineat din preambulul Cartei ± se declara hotarate sa reafirme ³a) credinta in drepturile fundamentale ale omului. de nastere sau decurgand din orice alta situatie´. de origine nationala sau rasiala. Principiul discriminarii este enuntat si in articolele 55 litera c) si 76 litara c). etc. de avere. limba sau religie´. in totalitate sau in parte. de opinie politica sau de orice alta opinie.de articole. p. care o 2 http://www. noi nu vom putea spera sa edificam o societate international fondata pe deminitate si valoarea finite umane. Bucuresti. cat si in diverse declaratii si rezolutii. In baza art. inlaturarea discriminarilor dintre barbat si femeie. p. 85. fara deosebire de rasa. Ion Suceava.2 Un protocol facultativ referitor la pact prevede un mecanism de examinare. 1 prevede: ³Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demintate si in drepturi. credinta sau educatie. Or.loc de munca. sex. acest obiectiv este legat de insesi telurile Natiunilor al careui act constitutive enunta acest triptic ± egalitate. el gasindusi materializarea atat in instrumente juridical-diplomatice. 4 Ibidem. editia a II-a. limba sau religie.4 Principalele directii in care a actionat Organizatia Natiunilor Unite au fost: eradicarea rasismuliui si a discriminarii rasiale. precum si a natiunilor mari si mici´. inegalitatea si discriminarea sunt o negatie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei umane. politica locurilor de munca. Dimpotriva. iar art. . a plangerilor parvenite de la persoane particulare. 2 dispune ca ³Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si de toate libertatile proclamate in prezenta Declaratie. religie.S Print.3 Transpunerea in viata a acestor principia a constituit una din precuparile majore ale forumului mondial de la New York si ale unor institutii specializate din sistemul sau. fara nici o deosebire. nediscriminare. ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trb sa poarte unele fata de celelalte spiritual fraternitatii´.vor continua. in anumite cazuri. Adunarea Generala este autorizata sa initieze studii sis a faca recomandari in scopul ³ b) de a promova cooperarea international in domeniile economic. de rasa. deminitate ± in multe din articolele sale.

Natiunile Unite au actionat in vederea eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei. Preocuparea comunitatii international fata de eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei se inscribe in actiune de promovare a principiului ega. prin urmare. aveau mai multe drepturi. situatie de inegalitate in care se alfa in raport cu barbatul si care se manifesta in diverse domenii de activitate. fie pe un anume conservatorism (in Europa). Prin dezvoltarea activitatii capitaliste de productie. fiind mai inalt decat mine cu peste o palma si paros ca un urs. totul intemeindu+se ae forta. dar acest succes a insemnat inceputul unor noi lupte. In unele culturi nu erau considerate decat proprietatea privata a sotului sau a tatalui. dar de fapt este vorba de o singura problema si anume conditia femeii in societate. Iar acest lucru a condus la o redefinire a diviziunii muncii intre sexe. Phil. fie pe anumite obiceiuri . . "Familia" a devenit 5 6 7 Ibidem. 86.´(Dict. ³Sotul meu sustine ca-mi este superior si stapan. ii datorez totul. Adultere). iar el nimic´(Voltaire. Ibidem.. fata de care comunitatea internationala a luat atitudine.5 In afara de discriminarea rasiala. p.phil. Voltaire spunea µµ Femeile preocupate fara incetare de educarea copiilor lor si claustrate in ingrijirile casnice.7 Istoria evolutiei drepturilor femeilor Pe parcursul istoriei. Phil. Asia). Ibidem. locul de munca si cel de domiciliu au devenit entitati din ce in ce mai diferite. Aceasta inegalitate este fondata. Tot Voltaire spunea ³Nu este de mirare ca in toate tarile barbatul a ajuns stapanul femeii. actiune amorsata de crearea Natiunilor Unite si materializata in numeroase documente international.6 Pornind de la aceasta stare de fapt. femeile au fost considerate inferioare fata de barbati. ca eu. de pilda). In civilizatiile erelor trecute situatia femeilor era foarte diferita. Femeia se definea in mod primar ca sotie si mama.litatii intre barbat si femeie. barbatii. Calea drepturilor garantate de lege si a afirmarii largi s-a deschis in fata lor numai in secolul al XIXlea.plasau pe aceasta din urma intr-o flagranta situatie de inegalitate. Femme). pe anumite pecepte religioase (in dreptul Islamic. in altele au primit o libertate destul de mare si drepturi legale. disciminarile respective vizeaza mai multe domenii.. a carei munca in cadrul familiei facea posibil si consolida succesele extra-domestice ale barbatului. sant excluse de la exercitarea acelor profesiuni care pervertesc natura umana¶¶(Dict. dar chiar si in aceste civilizatii. in practica unor state se mai practica diverse alte forme si manifestari discriminatorii . combaterea prejudecatilor si a intelerantei. considerati sexul superior. 100. Dict. In final au obtinut si dreptul la vot. p. traditii (in Africa. Homme). Formal.

Ele erau excluse de la multe decizii de ordin economic. Femeile aveau posibilitati limitate de educatie. femeia era deosebit de importanta prin simplul fapt ca acesteia ii revenea sarcina de a naste copii. Femeile au fost "scutite" de munci. La fel. Adunarea Generala a scos in afara legii cluburile femeilor aparute dupa Revolutie. "cetateanca". breslele precupetelor si ale spalatoreselor erau temute pentru puterea lor de expresie. Aceasta situatie generala a constituit sursa din care s-au nascut primele revendicari publice pentru dobandirea de drepturi si posibilitati egale pentru femei. emitand si o lege care le acestora sa se intruneasca. rezervata exclusiv sotilor si copiilor acestora. Astfel. economica si politica. proclamat in anul 1789. ea trebuie sa aiba dreptul sa se urce la tribuna pentru a se adresa multimii. ea a inlocuit cuvantul "om" sau "barbat" cu "femeia si barbatul". Asa au esuat toate sperantele lor de a fi considerate egalele barbatilor. ea a atribuit femeii ca mama drepturi speciale. Ea a trimis aceasta declaratie Adunarii Generale spre ratificare. Ceea ce este revolutionar in continuturile acestei Declaratii este implicarea consecventa a femeii in formularile si articolele legii: "Femeia are dreptul sa urce pe esafod. precum si ale conducatorilor Revolutiei. "Contrat Social"). In divorturi si in hotararile judecatoresti cu privire la custodia copiilor. adaugand langa cuvantul "cetatean" si pe cel de gen feminin. De abia odata cu aparitia miscarii . Totusi. nefiind inclusa pe lista oficiala a documentelor vremii.astfel un spatiu de comunicare sociala si de reproducere aflat in afara sferei profesionale. De Gouges dorea sa inlocuiasca casatoria cu un contract bazat pe drepturi egale. "Declaratia drepturilor femeii si ale cetatencei" a zacut multa vreme neobservata prin arhive. care sa completeze in mod armonios lumea exterioara a activitatii lucrative. Olympe de Gouges a fost executata de regimul revolutionar al terorii in anul 1793. femeile care munceau primeau cele mai mici salarii si erau exploatate la maximum. Societatea burgheza nu permitea femeilor sa devina concurente directe in cadrul procesului de productie. Revoltele care izbucneau in Franta pe timpul foametei erau conduse in mod traditional de catre femei. Femeile au ramas in afara drepturilor proclamate. politic si chiar si privat. ea a mai elaborat si un "Contract social intre barbat si femeie" (analog textului lui Rousseau. Pentru ca acestia considerasera ca rolul biologic al femeii o excludea pe aceasta in mod automat de la orice activitate politica publica. Declaratia a trezit interes atat in Franta cat si in strainatate. ele nu au putut sa se impuna in mod unitar pentru drepturile lor. In plus. nu puteau semna contracte si nici nu puteau sa lucreze fara consimtamantul sotului lor. concurentiale si centrate in jurul puterii si a banilor. Multe femei au luptat cot la cot cu barbatii lor pe baricade in timpul Revolutiei Franceze. Si pentru ca afinitatile femeilor erau impartite intre diferite partide si grupuri de interese. Cu aceste idei revolutionare ea a contestat conceptiile lui Rousseau si ale adeptilor lui. In acelasi an. sarcina lor fiind in schimb sa transforme familia intr-un loc de refugiu privat si intim. In ceea ce o privea. In acelasi timp. dorinta lor de a fi considerate egalele barbatilor nu s-a implinit. Pe cat se consolida mai mult societatea burgheza. femeile erau dezavantajate in mod clar. Femeile au jucat un rol important in procesele de schimbare sociala din Franta secolului XVIII. pe atat pareau femeile sa-si piarda din drepturi. Acesta a fost contextul istoric in care scriitoarea Olympe de Gouges a formulat "Declaratia drepturilor femeii si ale cetatencei". nu dispuneau de bunurile lor. De aceea." Ea a clarificat toate elementele din acest text pentru a dovedi ca si femeile cad sub incidenta acestuia. Documentul este inspirat puternic din "Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului". Femeile asi creasera o nisa sociala in care puteau exercita o oarecare influenta culturala. La Paris.

SUA: "Declaration of Sentiment". religios. Sfidand aceasta vedere marginita. s-a nascut legea care garanta fiecarei femei dreptul atat la proprii copii cat si la proprietati. Toate legile care obligau femeile sa adopte o pozitie subordonata au fost declarate ilegitime. In Anglia in 1792 Mary Wollstonecraft a terminat opera sa literara considerata azi clasica . dupa conceptia epocii victoriene. acest moment constituie inceputul miscarii feministe din SUA. femeia era "zana cea buna" a barbatului. libertatii si fericirii si ca garantarea acestor drepturi inalienabile ar trebui sa constituie singurul scop legitim al statului. cand dezvoltarea societatii si a cresterii bunastarii au creat posibilitatea ca unele femei sa se cultive si astfel unele dintre ele au devenit scriitoare sau artiste. Insa egalitatea sexelor in drepturi politice nu facea parte din aceste teluri. Sub influenta Revolutiei Franceze din 1789 in toata Europa s-au raspandit idei radicale. posibilitati mai extinse de a li se aproba divortul. drepturi legale si economice mai bune pentru femeile divortate. Miscarea anti-sclavagista a ascutit constiinta femeilor care si-au dat seama acum ca si ele erau discriminate. In plus. Aceasta declaratie era indreptata impotriva dominatiei barbatilor din toate domeniile vietii. economic si politic.feministe ea a fost redescoperita si confirmata in statutul ei de document istoric unic si valoros. mama si creatoare a caminului familial. in secolul al XIX-lea s-a intensificat radicalismul politic si si-a atins multe scopuri. Elizabeth Cady Stanton si Lucretia Mott au organizat o conferinta pe a carei ordine de zi s-a aflat pentru prima data discriminarea femeilor. Perseverenta lor a fost in final incununata de succes. printre altele: dreptul de a dispune de proprietatea si veniturile proprii. cateva femei au inceput sa-si ceara drepturile. care avea rolul natural de a fi sotie. Cu toate ca atat declaratia cat si autoarele ei au avut de indurat in cele ce au urmat remarci sarcastice si interpretari nedrepte. dreptul de a primi custodia copiilor in cazul unui divort. In alte domenii. "Declaration of Sentiment" se sprijinea ² la fel ca "Declaratia drepturilor femeii si ale cetatencei" a lui De Gouges ² pe Declaratia de Independenta de la 1776. acces sporit la educatie si la activitati profesionale precum si dreptul de vot. Acest text se baza pe premisa ca toti barbatii si femeia se nasc cu aceleasi drepturi asupra vietii. in localitatea Seneca Falls din statul New York. a fortat in ilegalitate miscarea feminista. Adeptele miscarii pentru drepturile femeii cereau. cu o atitudine dusmanoasa fata de Revolutia Franceza. Majoritatea femeilor de la acea intrunire se implicasera deja mai inainte in miscarea pentru drepturile negrilor. au mai fost elaborate doisprezece rezolutii in care se cereau drepturi egale pentru femei in context privat. care a intrat in lupta pentru impunerea drepturilor femeii mult mai devreme decat cele de pe continentul european si care a detinut cu siguranta o functie exemplara. deoarece. Miscarile feministe Revendicari initiate si Masuri tinzand la promovarea conditiei femeii premargatoare crearii ONU Cerinta egalitatii in drepturi a femeilor a aparut prima data la sfasitul secolului al XIXlea. Deoarece portile universitatilor Oxford si Cambridge ramaneau inchise an fata lor cu incapatanare.In apararea drepturilor femeilor. ele au creat scoli superioare pentru femei. In 1848. . Cu toate ca guvernul englez.

Bucuresti. Atat pentru femeile reformatoare. cat si pentru barbatii simpatizanti cu miscarea lor. p. au ajuns la inchisoare. au obtinut diplome in medicina. Si aceasta era un fel de "egalitate". Tratat de drepturile omului. In 1903 infnintea aripii cele mai darze a miscarii pentru obtinerea dreptului la vot a ajuns Emmeline Pankhurst. femeile primeau dreptul de acces la Secretariatul Societatii. au introdus reforme asemanatoare. unde au intrat in greva foamei. Ion Suceava. (dreptul la vot in engleza este suffrage) au intrerupt adunari politice. Luptatoarele in aceasta miscare. 9 . Miscarea a avut multi adepti. nu au reusit insa sa aiba acces la multe meserii "barbatesti" si reprezentau o minoritate nesemnificativa in cercurile conducatoare politice si economice. incercand astfel obtinerea revendicarilor. In anii urmatori tot mai multe meserii au devenit practicable si pentru femei. de divort si de incredintare a copiilor. care continea prevederi referitoare la asigurarea si mentinerea ³de conditii de munca echitabile si umane pentru barbat.S Print. iar in 1904 si 1910 prin alte doua conventii international a fost suprimat traficul cu femei si copii.8 Un progress important in ameliorarea conditiei femeii a fost inregistrat in 1919. dar nicaieri atat de dramatic ca in Anglia. iar acele femei care au intrat in uzine in locul barbatilor plecati pe front. 10 Ion Closca. editia a II-a. invingand orice greutate. atat Statele Unite cat si multe state europene. s-au legat de garduri cu lanturi. Primele actiuni vizand diverse aspecte particulare ale conditiei femeii au fost intreprinse la inceputul secolului al XX-lea. fiind alimentate apoi prin metode artificiale brutale. regina Victoria. a devenit tot mai evident faptul ca cel mai important drept pentru femei il constituia dreptul la vot. au obtinut succese profesionale: deci trebuiau sa fie recunoscute.I. dar salariul lor a ramas mai mic. Guvernul britanic a preferat sa aprobe dreptul femeilor la vot. miile de femei sarace faceau munci de corvoada in conditii inumane in mine si fabrici numai pentru simpla subzistenta. In perioada de dupa razboi. 8 V Capitolul VI. Astfel americanca Elizabeth Blackwell si englezoaica Elizabeth Garett Anderson. a independentei si a respectului de sine). In cateva state luminate (Noua Zeelanda. 101. Derularea evenimentelor in multe tari occidentale a fost relativ asemanatoare. In alte tari lupta s-a intensificat. iar Florence Nightingale. In Marea Britanie principalul oponent al acestei aspiratii a fost chiar o femeie. In anul 1902 a fost adoptata la Haga. decat sa riste revigorarea miscarii. 2003.10 Cand a izbucnit primul razboi mondial. Lupta pentru dreptul la vot al femeilor a luat amploare la mijiocul secolului al XIX-lea in Marea Britanie si in SUA. si-au indeplinit telurile propuse. Totodata. Editura V. un minerit egal. Finlanda si Norvegia) femeile au obtinut dreptul la vot inca inaintea primului razboi mondial (1914-1918). conventia international referitoare la conflictele de legi in materie de casatorie. sufragetele. impartit cu barbatii. Acestea au zdruncinat majoritatea argumentelor aduse impotriva luptei lor pentru egalitatea politica. Dupa ce n-au fost de acord cu plata amenzilor.unele femei. prin munca sa plina de abnegatie a ridicat la rang de profesie munca surorilor medicale. luptand solitar si prin eforturi eroice. odata cu adoptarea Pactului Societatii Natiunilor. Articolul 23 litara a. in timpul razboiului din Crimea. dar foarte greu a reusit sa invinga conceptia traditionala. femeie si copil«´9. din care femeile au fost salvate de reforma legilor referitoare la industrie si de nivelul de trai aflat in crestere. majoritatea sufragetelor au suspendat lupta imediat. Subcapitolul II intitulat Combaterea traficului cu finite umane . O grimasa stranie a istoriei este faptul ca pana cand aceste personalitati au obtinut dreptul la munca (ca mijiocul suprem de obtinere a libertatii. Australia.

Pana la izbucnirea Celui de. care a abordat conditia femeii sub aspectele civile si politice. pentru ca aceasta sa poata beneficia de toate drepturile civile si politice. Suceava.In perioada care a urmat dupa crearea Societatii Natiunilor problema ameliorarii conditiei femeii in societate a inceput sa fie abordata pe un plan mai larg. constata diferentele sensibile existatente in acest sens de la o tara la alta. sex«´ . s-a hotarat sa inscribe in programul viitoarele Conferinte studierea mijloacelor de natura a aboli incapacitatea constitutional si juridical a femeii. Ion. Editura V. la cea de-a 5-a Conferinta interamericana. articolele 13. a hotarat crearea unei Comisii interamericane a femeilor. Ca urmare a studiilor intreprinse in cadrul Comisiei. p. cat si instrumenete specific asupra drepturilor femeii. fara disctinctie de rasa. Astfel.S Print.I. Ele au fost apoi enuntate. anunta ca unul din scopurile ONU incurajarea ³respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti. care si-a desfasurat lucrarile intre 25 martie si 3 mai 1923 la Santiago de Chile. p. Insrtrumente cu character general consacrand principiul egalitatii femeii cu barbatul Carta Organizatiei Natiunilor Unite enunta aceste doua principia in Preambul si in sase dintre articolele sale. Insa opera cea mai importanta in materie a acestei organizatii a fost infaptuita la ce de-a IX-a Conferinta de la Bogota din 1948 care a adoptat doua importante Conventii ± una cu privire la drepturile politice ale femeii. editia a II-a.13 Drepturile femeilor in secolul XX Instrumente ale Natiunilor Unite tinzand la eliminarea discriminarii fata de femei Principiile nediscriminarii si egalitatii intre barbat si femeie au fost foarte clar expirmate inca la cele doua Conferinte international ± de la Dumbarton Oaks si San Francisco ± care au elaborate Carta Organizatiei Natiunilor Unite. articolul 1. in organele principale si subsidiare´ ale ONU. iar articolul 8 garanteaza ³accesul barbatiolor si femeilor. sex«´. Tratat de drepturile omului. fara distinctie de rasa. ea facand obiectul unor rapoarte si studii elaborate atat in cadrul Societatii. 102. Bucuresti. printer altele. dreptului privat si dreptului civil. 55si 56 cer sa fie respectate drepturile omului si libertatile fundamentale ³pentru toti. Aceatsa problema a fost inscrisa pe ordinea de zi a celei de-a sasea Conferinte de la Havana (16 ianuarie-20 februarie) care. Un raport intocmit de Societatea Natiunilor in 1935.al Doilea RAzboi Mondial numai partea referitoare la dreptul privat a fost terminate. 2003. cea de-a saptea Conferinta interamericana de la Montevideo (3-26 decembrie 1933) a adoptat Conventia asupra cetateniei femeii cosatorite12. Closca. 101. In 1937 Adunarea Societatii a hotarat sa se elaboreze un studio detaliat asupra conditiei femeii in diferite state si care trebuia sa cuprinda trei parti consecrate respectiv dreptului public. In 1935 Adunarea Societatii Natiunilor a recomandat tuturor statelor de a adera la aceasta Conventie. reiterate si dezvoltate atat in instrumente cu character general. Ibidem. Asftel: Preambulul proclama credinta popoarelor Natiunilor Unite ³in egalitatea in drepturi a barbatilor si femeilor´.14 11 12 13 14 Ibidem. in toate functiile. Ion. cat si al unor organizatii regionale. in conditii egale.11 Prima organizatie interguvernamentala care a adotpat masuri concrete contra discriminarii dintre sexe a fost Organizatia Republicilor Americane. iar alta referitoare la drepturile civile. .

ca de exemplu de rasa.I. dreptul de a-si allege liber sotul.18 In celelalte articole sunt enuntate drepturile sau anumite categorii de drepturi: in articolul 4 ± drepturile politice19. 3 din Pactul cu privire la drepturile economice .21 Ibidem.Declaratia universal a drepturilor omului. in art. drepturi si indatoriri egale cu barbatii cu privire la copii etc. 20 Dreptul al mostenire. Tratat de drepturile omului. 103. pe care Adunarea Generala a ONU o proclama ca ³ideal comun ce trebuie atins de catre toate popoarele si toate natiunile´ stipuleaza in articolul 2 ca ³fiecare om se poate prevala de toate drepturile si de toate libertatile proclamate in prezenta Declaratie. editia a II-a.17 O importanta capital in structura Declaratiei o prezinta articolul 3 care mentioneaza. Declaratia a fost adoptata prin rezolutia 2263/XXII. din Declaratia universal a drepturilor omului si din cele doua Pacte international.I. rolul educatiei in schimbarea mentalitatii. Bucuresti. in ciuda prevederilor din Carta ONU. p. 8 ± interzicerea traficului de femei si a exploatarii prostitutiei feminine. Closca. egalitatea in drepturi a femeilor continua sa faca obiectul a numeroase discriminari.S Print. dreptul la vot in orice referendum public. in aceleasi conditii cu barbatii si fara nici o discriminare. Tratat de drepturile omului. 18 Articolul este astfel formulat: Trebuie luate toate masurile potrivite pentru a educa opinia publica si a insufla in toate tarile dorinta de a aboli prejudecatile si a suprima toate practicile cutuminare sau altele care se intemeiaza pe inferioritatea femeii . Suceava. Declaratia reia si reafirma. Suceava. Mutatis mutandis aceeasi prevedere este continuta si in articolul 3 din Pactul referitor la drepturile civile si politice. Closca. Bucuresti. Art. de sex«´. Ion. Discriminarea fondata pe sex este interzisa si in Pactele international referitoare la drepturile omului. 17 Ion. in primul sau articol. 9 ± dreptul la educatie. 2003. articolul 7 ± abrogarea dispozitiilor discriminatorii din codurile penale. la 7 noiembrie 1967 cea de-a XXII-a sesiune a Adunarii Generale a ONU a adoptat in unanimitate Declaratia asupra eliminarii discriminarii fata de femei. 103. p. 16 15 . fara nici o deosebire. Editura V. de culoare. 10 ± drepturi economice si sociale. editia a II-a. sociale si cultural stipuleaza: ³Statele parti la prezentul Pact se angajeaza sa asigure dreptul egal pe care-I are barbatul si femeia la beneficial tuturor drepturilor economice. Editura V. pe de o parte principiile enuntate in instrumente anterioare. articolul 6 ± drepturile civile 20. iar pe de alta parte proclama principia noi. 2003. in art.16 Necesitatea adoptarii acestui document rezulta din faptul ca. Ion. organizatiile neguvernamentale si indivizii :sa faca tot ce le sta in putinta pentru a promova aplicarea principiilor cuprinse in prezenta Declaratie´. cutumelor. regulamentelor si practicilor in vigoare care constituie o discriminare fata de femei si adoptarea de masuri juridice adecvate pentru a asigura egalitatea in drepturi a barbatilor si femeilor. in art. 21 Ion.S Print. ca discriminarea fata de femei este fundamentalmente injusta si constituie o atingere la demnitatea umana. In cele 11 articole ale sale. Articolul 11 afirma punerea in practica de catre toate statele a principiului egalitatii intre barbat si femeie si invita Guvernele. 19 Dreptul de a vota si de a fi alese. dreptul de a ocupa posture publice si de a exercita toate functiile publice. cel de-al doilea articol cere abolirea legilo. sociale si cultural care usnt enumerate in prezentul Pact´. Considerand. articolul 5 ± dreptul la o cetatenie. dreptul de circulatie.15 Eliminare discriminarii fata de femei prin instrumente special Declaratia privind eliminarea discriminarii fata de femei Dupa patru ani de dezbateri si negocieri in Comisia conditiei femeii. pentru prima oara intr-un instrument international.

civil sau in orice alt domeniu´ (art. care are drept effect sau scop sa compromita sau sa anihileze recunoasterea. sau pe imaginea sablon orivind rolul barbatului sau al femeii. Tratat de drepturile omului. in termenii articolului 1 ³vizeaza orice diferentiere. cultural. 2003. statele contractante s-au angajat. cultural si civil sau in orice alt domeniu´.La un an dupa adoptarea Declaratiei. Guvernele. sa abroge orice lege. la recomandarea Comisiei pentru conditia femeii. p. economic. Astfel. beneficial si exercitarea de catre femei. Consiliul Economic si Social a adoptat. sa instituie o protective pe cale jurisdictional a drepturilor femeilor pe baza de egalitate cu barbatii. Thomas Buergenthal. social. 24 Ibidem. O prevedere principal este continuta in articolul 5. sub toate formele existente.22 Romania a semnat Conventia la 4 septembrie 1980 si a ratificat-o prin Decretul 342 din 26 noiembrie 1981. inclusive dispozitii legislative pentru a asigura depina dezvoltare si progresul femeilor. economica si culturala pentru a promova realizarea unor drepturi egale pentru femei indifferent de pozitia sociala. definite ca fiind ³orice deosebire. excludere sau restrictive bazate pe sex. social. pe baza egalitatii dintre barbat si femeie. mai ales. care oblige statele parti la Conventie ³sa ia toate masurile corespunzatoare pentru: a) a modifica schemele si modelele de comportament social si cultural al barbatului si femeii. Dreptul international al drepturilor omului.23 Pe langa obligatia de a condamna aceatsa forma de discriminare. 2). ³sa inscriein constitutia lor nationala sau in alte dispozitii legislative corespunzatoare princpilul egalitatii barbatilor si femeilor´ sis a adopte legi si alte masuri corespunzatoare. Prin aceasta Cinventie (CEFDF) se cauta eliminarea discriminarii fata de femei. sociala. social. excludere. Conventia mai cere statelor parti sa adopte o serie de masuri in sfera politica. institutiile specializate si organizatiile neguvernamentale au fost invitate sa prezinte raporturi periodice asupra masurilor luate de ele in vederea difuzarii si aplicarii Declaratiei. 1996. in domeniile politic. acre sunt bazate pe idea de inferioritate sau superioritate a unui sex. o serie de masuri privind punerea in aplicare a acesteia.I. care sa interzica orice discriminare fata de femei. Bucuresti. ³sad ea expresie principiului egalitatii dintre barbate si femei in constitutiile lor nationale si legislatia adecvata´ sis a adopte acele legi sau alte masuri ³inclusive sanctiuni daca este oportun. 23 Ion. 1). Bucuresti. Closca. Statele parti trebuie sa adopte. interzicand orice discriminare fata de femei´ (art. cutuma sau practica ce constituie o discriminare fata de femei. a traficului de femei si a exploatarii prostituarii femeii. sau restrictive intemeiata pe sex´ care restrange pentru femei posibilitatea de a se bucura de ³drepturile omului si libertatile fundamentale in domeniul politic. de asemenea. Editura V. o serie de masuri de ordin politic. economic si cultural. inclusive sanctiuni . pentru a se ajunge la eliminarea prejudecatilor si practicilor cutumiare sau de alta natura. printer altele. editia a II-a. dispozitie. p. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei Acest tratat a fost adoptat de Adunarea Generala a ONUla 18 decembrie 1979 si a intrat in vigoare la 3 septembrie 1981. 50.´24 Alte prevederi ale conventiei se refera la masurile ce trebuie adoptate de state pentru: reprimarea. statele parti se angajeaza.S Print. Pe langa obligatia de a condamna discriminarea fata de femei. Renate Weber. a drepturilor omului si liberatilor fundamentale. 22 . Ion. indifferent de starea lor matrimonial. 104. Conventia debuteaza cu definirea conceptului de ³discriminare fata de femei´ care. editura ALL. economic. Suceava.

sa acorde o importanta mai mare muncii femeilor din agricultura. unde marginalizarea lor este evident. statele s-au angajat sa asigure: aceleasi conditii de orientare profesionala. accesul la aceleasi program. a facut deopotriva obiectul articolul 14 al Conventiei si al unor programe international. de a ocupa functii publice si de a exercita asemenea functii la toate esaloanele de guvernamant. acces la studii de toate gradele si la obtinerea de diploma institutiile de invatatmant de toate categoriile. 13). 111 din 4 iunie 1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei. 100 din 1951 privind egalitatea de renumerare a mainii de lucru masculina si a mainii de lucru feminina. si de Conventia nr. de a participa in organizatiile si asociatiile neguvernamentale care activeaza in viata publica si politica a tarii. . pe langa faptul ca in Conventie este consacrat un articol special ± articolul 11 ± . inclusive la sfaturile referitoare la planificarea familiala. inclusive la programele de alfabetizare pentru adulti si la programele de alfabetizare special. Organizatia Internationala a Muncii a elaborate doua conventii special referitoare la acest aspect. acces in conditii egale la practicarea sportului si educatiei fizice. posibilitati egale in ceea ce priveste abordarea de burese. cand Comisia pentru conditia femeii a invitat pe Secretarul general al ONU ca. a dreptului de a lua parte la elaborarea politicii statului. de a beneficia in mod direct de programele de securiate sociala. de a participa la toate activitatile publice etc.15). asigurarea dreptului de a vota si de a fi alese in toate organismele eligibile. Domeniul in care femeile sunt cel mai flagrant discriminate este acela al angajarii in munca. asigurarea posibilitatii de a reprezenta Guvernul lor. pentru o munca de valoare egala. Problemele specific femeilor care traiesc in mediul rural. Natiunile Unite au elaborate un ansamblu de masuri vizand ameliorarea statutului socioeconomic al acestora.26 Alte domenii in care Conventia angajaza statele parti sa adopte masuri pentru eliminarea discriminarii fata de femei si asigurarea egalitatii intre barbat si femei sunt: al sanatatii (art. pornind de la rolul important al acestor femei in sustinrea materiala a familiilor lor. in aceleasi conditii cu barbatul. pe plan international si de a participa la activitatea organizatiilor international.27 Astfel. Ibidem. s-au angajat sa le faciliteze participarea la dezvoltarea rurala si la avantajele acestei dezvoltari sis a le asigure urmatoareledrepturi: de a participa plenar la elaborarea si exacutarea planurilor de dezvotare la toate nivelurile. Astfel. 105. accesul la programele de educatie permanenta. schimbarea sau pastrarea cetateniei. 25 26 27 Ibidem.eliminarea discriminarii fata de femei in viata politica si publica. la un corp didactic predand o calificare la acelasi nivel si la localuri si echipamente scolare de aceeasi caltitate. al vietii economice si sociale (art. asigurarea de drpeturi egale cu barbatii in ceea ce priveste dobandirea. mai ale ale acelora din tarile in curs de dezvoltare. p. precum si la cetatenia copiilor lor. Pornind de la problemele deosebit de grele cu care se confrunta femeile din zonele rurale. Preocuparile in aces sens au inceput in 1953. acces la infoermatiile specific de ordin educative. Este vorba de Conventia nr. eliminarea oricarei conceptii sablon privind rolul barbatului si al femeii la toate nivelurile si in toate formele de invatamant prin incurajarea educatiei mixte si a altor tipuri de educatie.25 Pentru a asigura fundamental egalitatii barbatului cu femeia. de a organiza grupe de intrajutorare si cooperative pentru a le asigura sarcini egale pe plan economic. la aceleasi examene. statele parti. de a avea acces la serviciile corespunzatoare in domeniul sanatatii. al capacitatii juridice (art. Idibem. postulat de procesul educational. 12). in colaborarea cu Organizatia Internationala a Muncii.

28 La Conferinta mondiala asupra populatiei.31 Comitetul CEFDF este compus din 23 de experti alesi de statele parti adr care isi indeplinesc atributiile cu titlu individual. incurajarea productivitatii agricole. juridice. editura ALL. a asigura egalitatea juridical si drepturi economice femeilor in familii rurale. ceea ce pana in present nu s-a putut reusi. 30 Thomas Buergenthal. administrative sau de alta natura pe care le-au adoptat in scopul de a adduce la indeplinire prevderile Conventiei´ (art. Rezolutia V ³Politica si programe vizand ameliorarea nutritiei´. Rezolutia a II-a ³Familia rurala´. 50-52. in acelasi an. la dezvolatrea societatii. Conferinta mondiala a alimentatie. stabilirea de conditii socio-economice fondate pe deplina participare. in special pentru: a adduce avantaje femeilor care traiesc in conditii de saracie in mediul rural si care sunt dezavantajate in raport cu barbatii. Comitetul da seama de activitatea sa statelor parti. Unele dintre ele sunt evident incompatibile cu obiectul si scopul Conventiei. insa rezultatele sunt inca foarte modeste. Tot in 1974. Dreptul international al drepturilor omului. 29 28 . Masurile de punere in aplicare prevazute de Conventie constau in rapoarte periodice ale statelor parti referitor la ³masurile legislative. procesul de ameliorare a conditiei fememii din zonele rurale a continuat in sistemul ONU.p. Prin acste reserve se tinde a se conserva diverse institutii nationale sau religioase care sunt in contradictie cu Conventia. Adunarea Generala a ONU. atat in drept cat si in fapt. p. Renate Weber. intr-o rezolutie intitulata ³Situatia femeilor in zonele rurale´. a adoptat deasemenea. a fost sprijinit de Conferinta Mondiala de la Viena a Drepturilor Omului din 1993. 18(1). a industriilor bazate pe agricultura si a programelor integrate de dezvoltare rurala. Ibidem. ca partenere egale cu barbatul.)30 Prin articolul 17 a fost instituit Comitetul pentru eliminarea discriminarii fata de femei. intitulata ³Populatia si cionditia femeii´. 31 Comitetul a inceput sa functioneze in anul 1982. si Rezolutia a VIII ³Femeile si alimentatia´.In 1963. sa formulize sis a aplice programe de dezvoltare rurala. 106. trei rezolutii privind conditia femeii in zonele rurale: Rezolutia II ³Prioritati ale dezvoltarii agricole si rurale´. in parte. acre a avut loc la Bucuresti in 1974. si Rezolutia a III-a ³Populatiile rurale´. au fost adoptate trei rezolutii pe aceasta tema: Rezolutia I. tinuta la Roma. Comisiei ONU pentru Statulul Femeii si Adunarii Generale. Comitetul CEFDF este un fel de copil vitreg pentru organismele create in baza tratatelor ONU privind drepturile omului atunci cand il comparam de exemplu cu Comitetul Drepturilor Omului al ONU sa CEDR. Efortul de a face statele sa-si retraga rezervele. 1996. roaga toate Guvernele sa acorde in cadrul planurilor lor o mai mare prioritate strangerii de date asupra conditiei si rolului femeii in regiunile rurale. Consiliul Economic si Social a recomandat Guvernelor sa acorde prioritate programelor si activitatilor menite sa duca la dezvoltarea invatamantului si la formarea profesionala a tinerelor fete si femeilor din zonele rurale. Odata amorsat. care cerea Comitetului CEFDF sa ³continue revizuirea rezervelor la Conventie´ si indeamn statele ³sa-si retraga rezervele care sunt contrare obiectului si scopului Conventiei sau acre sunt in alt mod incompatibile cu dreptul international al tratatelor´. intr-o rezolutie din 1974.29 Eficienta CEFDF in promovarea protective drepturilor pe care le garanteaza a fost subminata in mare masura de numeroasele reserve formulate de state la ratificarea acestui tratat. Ibidem. Bucuresti. Conferinta mondiala a Anului international al femeii cerea Guvernelor. la toate nivelele si la toate tipurile sis a cuprinda actiuni adecvate in planurile nationale de dezvoltare. Acesta se datoreaza. desi articolul 28 (2) prevede ca ³nu va fi permisa ac a rezerva care este incompatibila cu obiectul si scopul prezentei Conventii´.

Bucuresti. p. In cazul in care s-a produs un diferend intre statele parti referitoare la interpretarea sau aplicarea Conventiei si care nu a putut fi solutionat prin negocieri.I. editia a II-a. Dreptul international al drepturilor omului. 50-52. 32 . 107. acesta va fi supus Arbitrajului obligatoriu si Curtii Internationale de Justitie prin simpla cerere. p.33 Thomas Buergenthal. Tratat de drepturile omului. Editura V. editura ALL. 2003.S Print. Ion. De asemenea. Renate Weber. 33 Ion. 1996. Suceava. Comitetul se va intruni pentru o perioada de nu mai mult de doau spatamani pe an´. Closca. a carui existent ar intari autoritatea Comitetului.32 Comitetul are competent sa examineze rapoartele prezentate de statele parti in baza carora intocmeste un raport annual pe care il prezinta Adunarii Generale a ONU prin intermdiul Consiliului Economic si Social. ceea ce ofera insufficient timp pentru indeplinirea atributiilor de examinare a rapoartelor statelor si de interpreatare a Conventiei.faptului ca articolul 20 (1) al Conventiei prevede ca ³in mod normal. Bucuresti. CEFDF nu infiinteaza un mecanism de plangeri inter-state sau individuale.