Cod broşură: X 1. Motivele formării unui cabinet supradimensionat pot fi: a. Efectul ideologic b. Efectul informaţiei c.

Efectul sprijinului extern d. Existenţa unei doze de incertitudine faţă de loialitatea unor partide din coaliţie e. Existenţa certitudinii faţă de loialitatea partidelor din coaliţie 2. Atributele sistemelor electorale includ: a. Legăturile electorale dintre partide b. Legăturile electorale dintre executiv şi legislativ c. Distribuţia inechitabilă d. Distribuţia echitabilă e. Formula electorală 3. Forma prezidenţială de guvernare are un executiv: a. Ales de legislativ b. Ales de alegători c. Ales de parlament d. Unipersonal e. Dependent de încrederea legislativului 4. Concluziile comparaţiei între modelul majoritarist şi cel consensualist sunt: a. democraţiile consensualiste se comportă mai bine la controlul inflaţiei b. democraţiile majoritariste se comportă mai bine la controlul inflaţiei c. democraţiile majoritariste au un avantaj clar în ceea ce priveşte managementul macroeconomic şi controlul violenţei d. democraţiile majoritariste sunt superioare celor consensualiste e. democraţiile majoritariste nu sunt superioare celor consensualiste 5. Cele patru caracteristici instituţionale, definite prin contrastele reprezentare proporţională-pluralitate şi parlamentar-prezidenţial,

manifestă: a. Congruenţă cu cele patru regiuni geografice ale lumii b. Incongruenţă cu cele patru regiuni geografice ale lumii c. Simetrie cu cele patru regiuni religioase ale lumii d. Asimetrie cu cele patru regiuni religioase ale lumii e. Nici una din variante nu este corectă 6. Metoda pluralităţii se caracterizează prin: a. Ultimul clasat învinge b. Primul clasat învinge c. Primul clasat intră în turul doi d. Primii doi clasaţi intră în turul doi e. Primul şi ultimul clasat intră în turul doi 7. Camera inferioară a legislativului Uniunii Europene este: a. Consiliul Europei b. Parlamentul European c. Comisia Europeana d. Curtea Europeană de Justiţie e. Banca Centrală Europeană 8. Modelul majoritarist este caracterizat de: a. Guvernare centralizată şi federală b. Guvernare centralizată şi unitară c. Guvernare descentralizată şi federală d. Guvernare descentralizată şi unitară e. Nici una din variante nu este corectă 9. Amendarea constituţională prin referendum este un mecanism: a. Majoritarist b. Antimajoritarist c. Consensualist d. Anticonsensualist e. Nici una din cele de mai sus 10. Pluralismul grupurilor de interese înseamnă că acestea acţionează: a. Necoordonat b. Coordonat

c. Concurenţial d. Concertat e. Toate variantele sunt corecte 11. Pe măsură ce numărul efectiv de partide parlamentare creşte, … a. Incidenţa cabinetelor monocolore câştigătoare creşte b. Incidenţa cabinetelor monocolore câştigătoare scade c. Incidenţa cabinetelor monocolore câştigătoare rămâne constantă d. Incidenţa cabinetelor de coaliţie creşte e. Incidenţa cabinetelor de coaliţie scade 12. O bancă centrală este considerată independentă dacă: a. Mandatul guvernatorilor este mai lung b. Mandatul guvernatorilor este mai scurt c. Au responsabilitate exclusivă în formularea politicii monetare d. Guvernatorilor le este interzis să aibă funcţie în executiv e. Guvernatorilor nu le este interzis să aibă funcţie în executiv 13. Managementul macroeconomic de succes necesită: a. Decizii rapide b. Politică constantă c. Politică coerentă şi viteză mare de implementare d. Politici bazate pe consens larg e. Nici una din cele de mai sus 14. Într-un sistem corporatist, grupurile de interese sunt constituite în organizaţii: a. Naţionale b. Specializate c. Ierarhizate d. Pluralitare e. Monopoliste 15. Mărimea legislativului tinde să fie egală cu: a. Mărimea populaţiei b. Radical din populaţie c. Rădăcina cubică a populaţiei d. Indicele nivelului de trai la

1

Legislativul bicameral simetric şi incongruent: a. Formula proporţională mixtă e. numărul de decese la 100. Numărul grupurilor etnice b. Cota de venit din taxe b. Nici una din cele de mai sus 26. Reprezentarea proporţională pe listă b. când graniţele politice şi sociale coincid b. Incongruent. Mărimea grupurilor religioase e. Sistemul multipartidist din 2 . Ambele camere au legitimitate democratică c. Votul paralel reprezentare proporţională-pluralitate 18. Votul paralel reprezentare proporţională-pluralitate 24. Votul unic netransferabil d. Suprafaţa în km pătraţi b. când graniţele politice şi sociale se intersectează e. când graniţele politice şi sociale se intersectează c. Reprezentarea proporţională pe listă b. Votul unic transferabil c. numărul de revoluţionari c. Ambele camere sunt alese prin vot popular direct 22. Incongruent. Magnitudinea circumscripţiei este: a. Dimensiunea susţinerea regimului 29. Politici bazate pe consens larg e. Cabinetele compuse din partide care totalizează 50% prin cooptarea celui mai mic partid din opoziţie e. Situaţia în care partidele din opoziţie totalizează exact 50% din locurile din legislativ 27. Guvernare federală c. Formulele reprezentării proporţionale includ: a. Congruent. Formele hibride de guvernare includ: a. Managementul macroeconomic de succes necesită: a. Conflictul partizan poate cuprinde următoarele dimensiuni tematice: a. Există suprareprezentare în camera secundă d. Cabinetele de blocaj b. când graniţele politice şi sociale coincid d. Votul unic transferabil c. Dimensiunea cultural-etnică e. Constituţie rigidă e. Mărimea grupurilor etnice c.pătrat e. Sistem pluralist al grupurilor de interese 20. Formulele reprezentării proporţionale includ: a. Guvernare descentralizată b. numărul de răniri în timpul demonstraţiilor e. Variabilele care măsoară violenţa în modelele majoritarist şi consensualist sunt: a. Executive colegiale independente de încrederea legislativului şi alese de către legislativ 25. Federalismul se poate clasifica în: a. Control constituţional descentralizat d. Executive colegiale dependente de încrederea legislativului şi alese de către alegători e. Congruent. Dimensiunea urban-rurală c. Executive unipersonale independente de încrederea legislativului şi alese de către legislativ c. Dimensiunea federal-unitar în modelul consensualist include: a. Executive unipersonale dependente de încrederea legislativului şi alese de către legislativ b. Gradul de federalism şi descentralizare pot fi evaluate în funcţie de: a. Este un bicameralism puternic b. Numărul grupurilor religioase d. numărul de revolte b. Cabinetele care devin cabinete de blocaj prin plecarea celui mai mic membru d. Numărul de voturi exprimate la ultimele alegeri 30. Dimensiunea executiv-partide în modelul majoritarist include: a. Cota din venituri c. Numărul de locuitori din zonă d. Nici una din cele de mai sus 28. Decizii rapide b. când omogenitatea este maximă 19. Dimensiunea postmaterialistă d. Cota din încasări neimpozabile e. Cota din cheltuieli d. Puterile formale ale celor două camere sunt egale sau moderat inegale e. Gradul de divizare societală este cuantificat prin: a. Sistem multipartidist e. Legislativ bicameral 23. Votul unic netransferabil d. Numărul de cetăţeni cu drept de vot c. Echilibru între executiv şi parlament d. Numărul de candidaţi ce urmează să fie aleşi e. Cabinetele compuse din partide care au exact 50% din locurile parlamentare c. Congruent. Executive unipersonale dependente de încrederea legislativului şi alese de către alegători d. Numărul efectiv de partide la puterea a treia 16. Toate variantele sunt corecte 21. numărul de decese datorate violenţei politice 17. Cabinete multipartidiste c. Dimensiunea socio-economică b. Cabinete de coaliţie b. Politică constantă c. Cazurile limită în clasificarea coaliţiilor sunt: a.000 oameni pe an d. Politică coerentă şi viteză mare de implementare d. Formula proporţională mixtă e.

Absenţa legislativului d. Alegătorii votează candidaţi puţine decât partidul individuali contracandidat? c. Creşterile economice anuale d. Dependent parţial de încrederea legislativului d. Dreptul liderilor politici de a b. Congruent. Forma prezidenţială de guvernare are un executiv: a. Colegial 34. Nu pot exista decât două partide corectă în parlament 43. Bancă centrală dependentă de preşedinte 36. 2 b. Congruent. Libertatea de expresie d. Are sistem pluralist al grupurilor d. Da. când omogenitatea este maximă 32. Bancă centrală dependentă de partide. în votul limitat uninominale c. Incongruent. Are sistem electoral majoritar consensualist cu cel majoritarist se c. Congruent. Bancă centrală independentă b. E:30 şi aceasta fiind şi poziţionarea lor de 41. B:20. Dreptul de vot mic număr de partide: b. DE c. Rigiditate c. Federalismul se poate clasifica în: a. 6 31. A doua cameră tinde să fie mai mică decât prima b. Corporatism congruent c. Camerele secunde se aleg de obicei în trepte e. CE concura pentru susţinere şi voturi c. Libertatea de asociere e. Partidele mai mici pot avea e. când graniţele politice şi sociale coincid b. peste 50% a. Dreptul de a fi ales a. Unipersonal e. C:15. Bancă centrală dependentă de executiv c. Nu pot exista decât două partide b. Are sistem electoral poate face în funcţie de: disproporţional a. când graniţele politice şi sociale coincid d. Nici una din variante nu este 38. Da. Compararea modelului b. Ales de legislativ b. Circumscripţiile au cel puţin majoritar disproporţional două locuri d. Are sistem electoral b. în reprezentare voturi câştigă proporţională d. BE d. Mărimea populaţiei reprezentare proporţională c. Modelul majoritarist: a. Unipersonal e. Circumscripţiile sunt b. Votul limitat: câştige majoritatea locurilor din a. Da. Ales de parlament d. care din următoarele democraţiei includ: variante sunt coaliţii cu cel mai a. Forma prezidenţială de guvernare are un executiv: a. în sistemul electoral e. Numărul lor de locuri fiind băncile comerciale . Constituie diferenţe dintre cele 2 camere în bicameralism: a. Constituţia nescrisă implică: a. Nu există constituţie nescrisă 35. Este posibil ca un partid să 37. Alegătorii votează liste de partid legislativ fără să aibă majoritatea voturilor şi chiar cu voturi mai b. Mandatul legislativ tinde să fie mai lung pentru prima cameră d.modelul consensualist implică un număr de partide parlamentare egal cu: a. Avem un parlament cu 5 e. Corporatism incongruent d. Corporatism liberal potenţial de coaliţie e. Criteriile propuse de Robert la stânga la dreapta pe spectrul Dahl pentru definirea şi evaluarea politic. sub 50% b. Are un sistem bipartidist 39. Independent de încrederea legislativului c. Ales de alegători c. Dependent de încrederea legislativului b. Nivelul mediu anual al inflaţiei de interese e. Prima cameră este mai mică decât a doua c. ADE e. Nici una din variantele de mai sus 44. Cabinetul minoritar are o 40. 3 c. 4 d. Bancă centrală dependentă de legislativ d. Caracteristicile modelului susţinere parlamentară de: consensualist sunt: a. Corporatism social pe scena politică d. AB 42. Parlamentul este dominat de interese are două variante: două partide mari. D:25. Dependent de încrederea legislativului 3 . Candidatul cu cele mai multe a. Nu e. când graniţele politice şi sociale se intersectează c. Indicele preţurilor de consum 45. dar există şi a. În sistemele bipartidiste: a. Absenţa executivului e. 5 e. Nivelul de dezvoltare e. Flexibilitate b. Corporatism simetric altele mai mici c. Camerele prime se aleg de obicei în trepte 33.A:10. când graniţele politice şi sociale se intersectează e. Corporatismul grupurilor de b. Incongruent.

Numărul total de membri ai executivului 58. Nu avantajează nici un partid 60.c. C:15. Toate variantele de mai sus 50. Formula pluralităţii b. Formulele majoritare necesită: a. Caracteristicile instituţionale care pot favoriza formarea unui cabinet minoritar sau supradimensionat: a. Nu există relaţie între magnitudine şi proporţionalitate 48. Votul unic transferabil d. Forma prezidenţială de guvernare are un executiv: a. Formula majorităţii e. CE c. Realizarea politicilor publice 53. Mişcările antidemocratice b. Scade disproporţionalitatea c. care din următoarele variante sunt coaliţii cu cel mai mic număr de partide: a. BE d. Dreptul de a contesta e. Majoritate absolută la alegeri d. Obligaţia votului formal de aprobare al parlamentului c. Curtea Europeană de Justiţie e. Avem un parlament cu 5 partide. Reprezentare proporţională 4 . Realizarea politicilor de impozite şi taxe e. Centrul-stânga spectrului politic e. Avantajează partidele mici e. Creşterea magnitudinii avantajează partidele mari d. Scăderea magnitudinii creşte disproporţionalitatea c. Dreapta spectrului politic b. cele două partide principale concurează pentru atragerea alegătorilor situaţi în: a. E:30 şi aceasta fiind şi poziţionarea lor de la stânga la dreapta pe spectrul politic. Independent de încrederea legislativului c. Camera superioară a legislativului european este: a. Existenţa votului de neîncredere combinată cu existenţa unei opoziţii majoritare divizate 57. Dreptul de a fi ales d. Cea mai importantă sarcină a băncilor centrale este: a. Supermajoritate la alegeri e. ADE e. Banca Centrală Europeană 49. Majoritate specială la alegeri b. Dreptul la competiţie deschisă în economia de piaţă 54. Sistem bipartidist e. Creşte disproporţionalitatea b. Distribuţia echitabilă c. Magnitudinea circumscripţiei în sistemele majoritare şi pluralitare: a. 50% d. Dimensiunea executiv-partide în modelul consensualist include: a. Pragul electoral d. Dependent parţial de încrederea legislativului d. Dreptul de vot b. Necesitatea unui al doilea tur de scrutin apare în: a. Avantajează partidele mari d. Într-un sistem bipartidist. peste 75% e. sub 40% 46. Legăturile electorale dintre partide b. Unipersonal e.A:10. Cabinete majoritare monocolore b. Numărul lor de locuri fiind . DE b. Sistem corporatist al grupurilor de interese c. Creşterea magnitudinii avantajează partidele mici e. Centrul spectrului politic d. Forţa şi coeziunea partidelor preşedintelui în legislativ e. Dominaţia guvernului asupra legislativului d. Colegial 51. Puteri proactive d. Dreptul la viaţă c. Pluralitate la alegeri 52. Creşterea magnitudinii circumscripţiei în sistemele majoritare şi pluralitare: a. Comisia Europeană d. Realizarea politicilor fiscale b. Criteriile lui Robert Dahl pentru definirea şi evaluarea democraţiei include: a. AB 56. Absenţa votului de neîncredere e. Motivele pentru formarea de cabinete supradimensionate de largă coaliţie pot fi: a. Existenţa votului de neîncredere d. Atributele sistemelor electorale includ: a. Creşterea magnitudinii creşte disproporţionalitatea b. Partidele antidemocratice c. Puteri reactive b. Realizarea politicilor monetare c. Absenţa unei proceduri de investire b. Magnitudinea circumscripţiei e. Majoritate simplă la alegeri c. Războaiele d. Parlamentul European b. Votul alternativ c. B:20. Diferenţele profunde dintre partidele prodemocratice din societăţile plurale e. Formula mixtă majoritatepluralitate 59. Dependent de încrederea legislativului b. Legitimitatea dată de votul popular 55. Sursele puterii prezidenţiale sunt: a. D:25. Consiliul Uniunii Europene c. Centrul-dreapta spectrului politic c. Dreptul prezidenţial de veto c. Realizarea politicilor economice d. Stânga spectrului politic 47.