Sisteme de alimentare cu gaze

2

II.Structura sistemului de alimentare cu gaze naturale. Schema generalã. Elemente componente.
În mod generic, prin sistemul de alimentare cu gaze se în elege totalitatea instalatiilor, echipamentelor si dotarilor aferente acestora, func ional i tehnologic interconectate, destinate captãrii, tratãrii, distributiei si utilizãrii gazelor naturale (fig.1), unde:

Fig. 1 - Schema sistemului de alimentare cu gaz: 1. Sonda pentru extractie; 2. Încãlzitor; 3. Ventil de reglare a presiunii gazului; 4. Separator de apã; 5. Compensator; 6. Separator de ulei; 7. Conductã de transport; Schema prezentat mai sus este o schemî general i un astfel de sistem poate s se întind pe un areal foarte extis, dep ind în foarte multe cazuri grani ele na ionale. În acest context, se disting, din punct de vedere administrativ urm toarele sisteme: Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, S.N.T. este sistemul de transport al gazelor naturale in regim de inalta presiune, de peste 6 bari, constituit din conducte magistrale, precum si din toate instalatiile, echipamentele si dotarile aferente acestora, prin care se asigura preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import si transportul acestora in vederea livrarii catre distribuitori, consumatorii directi, la export si/sau la inmagazinare. Sistem de Transport si/sau de Distributie, ansamblul retelelor de transport si/sau de distributie a gazelor naturale conectate intre ele, inclusiv instalatiile si echipamentele aferente.

35 U. T. Gheorghe Asachi , Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI

Sisteme de alimentare cu gaze

2

1. Captarea gazelor
Z c minte naturale de gaze. Gazele naturale libere i cele de sond provin din depuneri organice i anorganice care, în decursul timpului i în condi ii favorabile, au fost transformate în hidrocarburi i s-au acumulat în cantit i mari. Z c mintele în care se g sesc gazele naturale sunt alc tuite din alternan e de straturi colectoare permeabile (nisipuri, calcare, dolomite) desp r ite prin orizonturi impermeabile din argile i marne compacte. În straturile colectoare gazele suntv închise la presiuni determinate de condi iile geometrice, de ordinul a 20-30 MPa. Gazele se colecteaz la partea superioar a straturilor permeabile, în cupole (numite boltiri) sau anticlinale, la baza c rora se afl ap , în cazul gazelor libere, sau i ei, în cazul gazelor de condensare. Anticlinale au flancuri cu înclin ri i întinderi variabile, i sunt desp r ite între ele prin sinclinale. Straturile productive pot avea grosimi de ordinul zecilor sau chiar sutelor de metri i întinderi variabile. Gazele naturale pot fi cantonate în orizonturi singulare sau suprapuse, separate de prezen a unor straturi impermeabile. Totalitatea straturilor care pot fi exploatate în condi ii eficiente constituie orizonturile gazeifere. Cantitatea de gaze acumulate depinde de volumul stratului colector i de presiunea din strat. Extragerea gazelor se realizeaz cu ajutorul sondelor forate pân la stratul impermeabil. Acestea ies la suprafa subinfluen a presiunii geologice, cu viteze i respectiv debite mari (milioane m3/zi). Presiunea ini ial a gazului în strat depinde de adâncimea acestuia i se afl în echilibru cu presiunea hidrostatic a apei sau a i eiului existent în z c mânt (aceasta cre te cu 0.0981 MPa, la fiecare 10 m adâncime.) Exploatarea gazelor se poate face în dou regimuri distincte:
y

y

Gaz-gaz, când gazele sunt libere, cantonate în orizonturi uscate. Presiunea de strat este determinat de gazele de substitu ie din zonele învecinate, care expandeaz i ocup volum gazelor extrase. Acest regim se nume te-regimul de expansiune a gazelor. Gaz-ap , volumul gazelor extrase este substituit de apa extras .

În situa iile ideale, substitu ia gazelor se realizeaz concomitent cu extrac ia, determinând men inerea presiunii de strat, la valori constante. În realitate îns , datorit diferen elor de vâscozitate a fluidelor i de permeabilitate a stratului pentru ap i gaz, evolu ia gazului este mai rapid decât a apei, iar presiunea în z c mânt se reduce în timp. Majoritatea z c mintelor de gaze au coeficient de substitu ie redus. 36 U. T. Gheorghe Asachi , Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI

Sisteme de alimentare cu gaze Coeficientul de substitu ie este raportul dintre volumul aferent Va i volumul de gaz extras Ve, în intervalul de timp considerat i în condi iile presiunii de strat..âpe m sura exploat rii, valoarea acestui coeficient cre te (se reduce presiunea gazului în timp). Cunoa terea regimului real de presiuni în zîc mânt are o importan eficient a caestuia. major pentru exploatarea

2

Captarea gazelor.

Se face prin intermediul sondelor de extractie, la temperatura si presiunea existentã. Gazele pãtrund în coloana de exploatare, perforatã în zona orizontului productiv, de unde, prin intermediul coloanei de captare, sunt preluate în instalatia de colectare. Presiunea în coloanã si în capul de eruptie este controlatã si corectatã prin intermediul dispozitivelor de reglaj, (fig.2).

2. Tratarea gazelor

y y y y

Comport în principiu urmãtoarele operatiuni: încãlzirea la presiune constantã; separarea vaporilor de apã; ridicarea presiunii, în vederea mãririi capacitãtii de transport; odorizarea.

Separarea vaporilor se realizeazã dupã condensare, în separatoare gravimetrice sau centrifugale, (fig.3). Condensarea are loc ca urmare a reducerii presiunii si temperaturii gazelor prin laminare adiabaticã, la trecerea printr-un ventil de laminare. Separatoarele gravimetrice sunt alcãtuie dintr-un tronson de conductã cu sectiunea mai mare decât cea a conductei de transport, racordat la partea inferioarã la un colector, din care condensul este evacuat periodic.

În separatoarele centrifugale, gazele sunt introduse tangential si evacuate central. Condensul se colecteaza la baza aparatului, de unde este purjat. Ridicarea presiunii se face prin intermediul compresoarelor, dupã purificarea gazelor în separatoare de impuritãti. Gazele cu presiune ridicatã sunt trecute prin saparatoarele de ulei si injectate în conducta de transport.

Fig. 2 - Sonda pentru captarea gezelor 1.Coloanã de foraj; 2.Coloanã de exploatare; 3.Orificii; 4.Coloana de extractie; 5.Dispozitiv pentru suspendarea tevilor de extractie; 6. Dispozitiv de reglare a debitului; 7. Robinet de retinere; 8 - 9. Manometru; 10. Tevi; 11. Robinet cu sertar; 12. Racord superior.

37 U. T. Gheorghe Asachi , Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI

Sisteme de alimentare cu gaze

2

a.

b.

Fig.3 - a. Separator gravimetric; b. separator centrifugal: 1a. Conductã de gaze; 2a. Sicane; 3a. Colector; 4a. Tevi de legatura; 1b. Coloana metalica cilindrica; 2b. Stut lateral; 3b. Partea tronconica; 4b. Conducta de evacuare a apei; 5.b. Conducta de evacuare a gazului. Întrucât gazele naturale sunt inodore, pentru semnalarea scãpãrilor accidentale din retelele de distributie si instalatiile de utilizare, se practicã odorizarea gazelor, astfel încât sã poatã fi recunoscutã prezenta lor la o concentratie minimã de 1% din volumul aerului ambiant. Ca odorizant se foloseste etilmercaptanul, un produs petrolier secundar, în doze de 1,2 z 1,6 Kg/100.000m 3 gaze, în conditii normale de presiune si temperaturã. Odorizarea se face prin vaporizare sau prin injectie, fig.4, de obicei la consumatori, în statiile principale de reglare a presiunii. Instalatia de odorizare prin vaporizare se monteazã pe o conductã de ocolire a conductei principale de transport, prin care este trecut o parte din debitul vehiculat. In rezervor se produce evaporarea intensã a odorizantului si antrenarea acestuia în curentul de gaze, ca urmare a diferentei de presiune din conducta principalã. Instalatiile prin ejectie preiau din conducta de transport o cantitate de gaze care este amestecatã cu odorizantul si reinjectatã în conductã cu ajutorul unui compresor.

1. Conductã de transport. 2. Rezervor odorizant;

a.

b.
38

Fig.4 Instalatie de odorizare : a - prin vaporizare; b - prin injectie.

U. T. Gheorghe Asachi , Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI

care alimenteazã consumatorii de la reteaua de distributie pânã la posturile de reglare individuale ( P. sunt transmise în sistemele de distributie. de protectie contra coroziunii.P. in una din urmatoarele variante: retea de repartitie cu presiune medie si retea de distributie cu presiune redusa.R. bransamente (B) . la debitele i presiunile solicitate Sã aibã o alcãtuir e cât mai simplã i robustã. care asigurã distributia gazelor de la instalatiile de reglare . (fig. ansamblul de conducte si accesorii prin care se asigurã alimentarea utilizatorilor la debitele si presiunile necesare.5): sursa de alimentare . In functie de destina ia re elei în cadrul sistemului de transport si distribu ie. instalatiile de reglare a presiunii . Transportul gazelor de la sursã la consumatori. retelele de repartitie .(R. de sector .) .M.12. Sã permitã sectionarea elementelor componente în vederea efectuãrii operatiunilor de exploatare i întretinere. Gheorghe Asachi .Sisteme de alimentare cu gaze 2 4.05 bari.R. la presiune înaltã sau medie. y presiune joasã .2. Principalele componente ale sistemului de distributie sunt.intre 6 si 2 bar pentru conducte din otel si PE 100 si intre 4 si 2 bar pentru conducte din PE 80. U. prin intermediul statiilor de pred are. mãsurarea debitelor si odorizarea gazelor.) .05 bar. pentru a permite exploatarea i între tinerea în conditii de securitate.intre 2 si 0. dupã cum urmeazã: y presiune medie .6. se întelege. în functie de presiunea zãcãmântului si de distanta de transport. se realizeazã prin conducte magistrale. în sistemele de distributie se integreazã dispozitivele si aparatura auxiliarã pentru mãsurã si control.) .5. care realizeazã reducerea si reglarea presiunii. retelele de distributie (R.M. localitãti sau mari industrii . Cerintele principale pe care trebuie sã le îndeplineascã sistemele de distributie sunt urmãtoarele: Sã asigure alimentarea neântreruptã a consumatorilor deservi ti.reprezentate prin statiile de reglare-mãsurare de zonã. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI y y y y y     39 .11.reprezentatã prin statiile de reglare-m surare de predare (S. precum i func ie de materialul utilizat la realizarea re elelor de conducte.mãsurare de consumatori. care asigurã alimentarea marilor consumatori industriali si a statiilor de reglare-mãsurare de zonã sau sector. Alegerea treptelor de presiune se face in functie de marimea localitatii.R. la instalatiile de utilizare 4.8.sub 0. sau direct la comsumatori. De la conductele magistrale. Transportul si distributia gazelor.) .D. în sistemele de alimentare cu gaze naturale se folosesc diferite regimuri de presiuni. Prin sistem de distributie a gazelor naturale într-o localitate.R. pentru preluarea deformatiilor din variatii de temperaturã. Pentru asigurarea exploatãrii si întretinerii în conditii de sigurantã si securitate. dup cum s-a precizat anterior. pentru localizarea avariilor si scoaterea din functiune a diferitilor consumatori etc. y presiune redusã .) . sau la mari consumatori industriali (S. T. sau direct.10. de repartizarea numarului consumatorilor si cerintele de presiune ale acestora.

7). pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0. Conform normelor tehnice de propiectare-execu ie gaze în instalatiile de utilizare pentru cladiri de locuit se admite numai presiunea joasa. Gheorghe Asachi . T. in instalatiile interioare: presiune joasa.  retea de distributie de presiune redusa. Fac excep ie de la aceste prevederi centralele termice montate in cladiri separate sau in cladiri civile (inclusiv de locuit) dotate cu instalatii de ardere pentru presiune redusa. se admit toate treptele de presiune mentionate anterior Stabilirea presiunii pentru instalatiile de utilizare industriale. se admit urmatoarele trepte de presiune: in instalatiile exterioare: presiune redusa si/sau joasa.5 bar. se face in functie de presiunea de regim a aparatelor de utilizare.  retea de repartitie cu presiune medie si retea de distributie cu presiune redusa.Sisteme de alimentare cu gaze 2  retea de distributie de presiune redusa. cu conditia intrarii conductei din exterior direct in centrala. atat in instalatiile exterioare cat si in cele interioare. U. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 40 . Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale In instalatiile de utilizare industriale (fig. In instalatiile de utilizare neindustriale din cladiri civile (fig. Figura. 6).

Se deosebesc sta ii de reglare-m surare:  De sector. Aparatul prin care se realizeaz procesul de reglare se nume te regulator de presiune. 1.robinet 4. prevederea unei instala ii de reglare/m surare care s func ioneze corect în tot domeniul de varia ie al debitului nu este posibil (regulatoarele de debit au capacit i limitate de debit) se impune prevederea a dou regulatoare. Consumul de gaz variaz în timp. O treapt reglare asigur un regim constant de presiune pe durata întregului an. La obiectivele individuale sunt prev zute posturi de reglare-m surare care îndeplinesc acele i func iuni dar într-o treapt de reglare. În plus.Sunt destinate reducerii i regl rii presiunii gazelor în corela ie cu regimul de presiune admise în sistemul de distribu ie. unde se reduce presiunea de la sistemul de distribu ie la cel cerut de consumatori. c s & 2 0& & 5 Inst l ii de edu ere i re l re & ) ( ' & & % presiunii g elor. Sta iile de reglare pot fi echipate cu 1. pe treptele de reglare se mai prev d: termometre cu supape de siguran i filtre pentru re inerea impurit ilor. armaturi.regulator _regleaza si reduce presiunea 2. ¤ ¨  © §¤ ¦ ¡ ¢ ¥¤   Ss e e e £ ¢ ¡   e ec e 2 41   ¤      |Vc B   . în care se realizeaz reducerea i reglarea presiunii i m surarea debitelor se nume te sta ie de regare _m surare . Instala ii de reglare m surare. Ansamblul de aparate.distribuitor 5. cele dou colectoare sunt prev zute cu manometre. În general se cere men inerea constant a presiunii din aval.2 sau mai multe trepte de reglare. manometre  #$# # ! ¤ § ¡      ¤¥ ¤ ¦ ¡    "      " ¨§ ¡ ¦ ! £ ¤ ¤ ¥¨ ¤ ¡ ¡   ¤   § © e e s c -F c e e s 1 Sta ii i posturi de reglare i surare. Ansamblul alc tuit din dou panouri de reglare.conducta 3. Întrucât. Pentru monitorizarea presiunilor amonte/aval. amplasate înaintea regulatoarelor. unul pentru var i unul pentru iarn . re elele de distribu ie i consumatori. Corespunz tor acestor cerin e se poate ac iona de maniera în care cealalt presiune s fie men inut în limite constante. conduct prev zut cu un robinet de închidere este cunoscut sub denumirea de treapt de reglare. Cerin ele func ionale impun în general debitul de gaze i una dintre presiunile din aval sau amonte. care se amplaseaz în incinta unor consumatori importan i. amplasate in construc ii proprii.  De consumator. în raport cu caracteristicile re elelor de alimentare. accesorii. Cea mai simpl instala ie de reglare se nume te panou de reglare i este alc tuit dintr-un regulator. echipate cu regulatoare de var i de iarn .7 . ni e sau construc ii proprii. montat între dou rob inete i racordat la colectoarele de presiune ridicat i respectiv reglat . dar prezint o varia ie relativ mare de la sezon ul rece (când gazul este utilizat i pentru înc lzire) la sezonul cald. i prev zut cu o conduct care s permit by -pasarea unuia dintre panouri. unde se realizeaz reducerea presiunii/trecerea gazului de la re eaua de reparti ie la cea de distribu ie. Amplasarea instala iilor pentru reglarea presiunii se face în corela ie cu dimensiunile lor în firide. St ii de predare.colector 6 .

conductele de ocolire de treapt i cele de ocolire a sta iei. cele pentru m surarea debitelor. fiind destinat opririi integrale a distribu iei. Robinetul de izolare 1 se monteaz în exterior.S s e e de alime are c gaze 2 Panoul de reglare Sta ii de reglare-m surare. Oportunitatea celorlalte echipamente prev zute în schem se studiaz de la caz la caz. evacuând gazele în atmosfer atunci c ând presiunea în aval a crescut peste limita admisibil . atunci când dup destindere gazul ar putea ajunge sub punctul de rou . În orice sta ie de reglare-m surare este obligatoriu s se prevad . Ghe rghe Asachi . indiferent de tip i domeniul de m sur . pe lâng regulatoare i instala iile pentru filtrarea gazelor. Ia i-Fac ltatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 9 7 8 7 6 4 5 4 3 42 . în condi ii de siguran pentru operator. T. în raport cu prevederile normative i urm toarele condi ii specifice: y Dispozitivul pentru înc lzirea gazelor se monteaz în func ie de r portul de detent a i gradul de satura ie cu vapori de ap . iar supapa de siguran 12 este destinat protej rii instala iilor din aval de sta ie. la 5 m de peretele sta iei de reglare. Au în principiu aceea i alc tuire. în cazul în care nu este posibil accesul în sta ie. U. Ventilul de siguran 8 are rolul de a opri trecerea gazelor în condi iile în care presiunea la intrare scade sub valoarea minim de siguran .

asigurand alimentare continua . 17. refulator _ tronson de conducta cu 2 robinete _montat la capatul conductei de ocolire pentru evacuarea excesului de gaz in atmosfera . manometru 13. 32.Sisteme de alimentare cu gaze 2 y Refulatorul nu se prevede la sta iile de reglare amplasate în centrele aglomerate. 2. 16. 3.schimbator de caldura . 4 . 8. caseta de protectie Statiei de rglare ±masurare cu o treapta. independente -m sau alipite altor construc ii. ventil de siguranta .asigurându-se accesul direct i permanent al personalului operatorulu SD. .conducta 3. Manometru . 1. T. 10. filtru grosier .regulator de presiune . 31. Pardoseala sta iilor de reglare-m surare se realizeaz : a) din materiale de construc ii care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din o el sau font .suprateran. filtru fin . 20. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 43 . 5.colector 27. 9.distribuitor instalatia de masurare . Distribuitor . Gheorghe Asachi .conducta de ocolire (in cazul defectiunilor care apar la panouri ) . executate din materiale incombustibile i f r pod.cu respectarea distan elor prev zute în normele tehnice. 22. 14. 7. cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului. robinet de izolare . se face: . 21 . y Dispozitivul de siguran 12 nu se prevede atunci c nd întreruperea gazului poate provoca pagube tehnologice. 15.robinete de inchidere ( la intrare panou si iesire din panou) . robinet de laminare . Instala ii de reglare m surare. 23. 19.supapa de siguranta .termometru .regulator de presiune pentru de ite mici 2.termometru .la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil. 25. 28. 24. conducta de distributie . cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD. 33. robinet _ gaze cu presiunea reglata @ Sta iile de reglare se amplaseaz în cl diri supraterane. Schema de functionare Statie de reglare ±masurare cu doua trepte montate in serie Statie de reglare ±masurare cu doua trepte montate in paralel 1.manometru .robinet de intrare in statie.regulator de presiune . 4. ventil de siguranta . robinet de laminare _reduce presiunea . Pentru cazuri excep ionale. ajutaje _pentru masurare debit gaze . 11.colector . 12.diafragme . prev zute cu ventilare corespunz toare i m suri de evitare a pericolului de incendiu i explozie. Colector . La realizarea construc iilor pentru sta iile i posturile de reglare m surare se pot lua în considerare cerin ele minime prev zute în STAS 4326 -87 i STAS 4327-87. U. 26. .conducta de alimentare .conducta de ocolire .robinete de manevra si siguranta 5. . cu avizul operatorului SD se p construi sta ii ot de sector subterane. Amplasarea construc iilor pentru sta ii i posturi de reglare surare. 29. 6. 30. Distribuitor .manometru .imbinare electroizolanta . i Amplasarea construc iilor pentru sta iile i posturile de reglare surare aferente -m re elei de distribu ie se face pe domeniul public. 18.

reglare. Protec ia construc iilor sta iilor de reglare-m surare i a instala iilor exterioare. Iluminatul interior al sta iilor de reglare-m surare se realizeaz : a) natural. Pot fi: y Statii reglare-masurare-predare SRMP y Statii reglare-masurare SRM Statii reglare-masurare-predare SRMP Descriere Statiile de reglare-masurare-predare (SRMP) se folosesc la racordarea localitatilor sau a marilor consumatori industriali la magistralele de transport a gazelor naturale si asigura reducerea de presiune in conditii optime de la presiunile inalte specifice retelei de transport la valori utilizate in reletele de distriburie. diafragma si corector PTZ) y Aparate indicatoare (manometre si termometre) y Cladire sau cofret metalic Echipamente optionale y ispozitiv de evacuare automata a lichidului separat y Alte aparate de masura omologate y Odorizare (odorizator prin evaporare sau injectie) U. 64 bar y ebite: pana la 300. masurare a gazelor naturale. 160. 50. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 44 . prin ferestre. pistoane rotative. incalzire. însumând: a) 8% din suprafa a înc perii. 800 µm) y Instalatie de reglare: . se realizeaz conform prevederilor din normele în vigoare. armaturi si accesorii montate intr-o cladire sau cofret metalic si au rolul de separare.Sisteme de alimentare cu gaze 2 b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului Evacuarea eventualelor sc p ri de gaze naturale se asigur prin goluri dispuse în mod egal la partea superioar i inferioar .000 Nmc/h Configuratie de baza y Instalatia de separare (din separatoare cu evacuare manuala) y Instalatie de filtrare (filtre cu finetea de 10. pentru sta iile de reglare-m surare i instala iile montate în exterior. Gheorghe Asachi .elemente de siguranta: supape de blocare la sub si suprapresiune incorporate in regulator sau separate. Protec ia împotriva desc rc rilor electrice. din exteriorul construc iei. se realizeaz prin împrejmuire. supape de descarcare . 40. 300. T. y Presiuni nominale: 25. împotriva accesului persoanelor str ine. SRMP-urile sunt un ansamblu de aparate. filtrare. b) artificial. b) 4% din suprafa a u ilor la cabine i firide.sisteme locale de incalzire a elementelor sensibile y Instalatie de masura (contor cu turbina. la construc iile independente ale sta iilor.regulatoare cu actionare directa sau indirecta .

Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . T. Gheorghe Asachi .Sisteme de alimentare cu gaze 2 y Elemente de automatizare si teletransmisie 45 U.

diafragma si corector PTZ) y Aparate indicatoare (manometre si termometre) Echipamente optionale y Manomentre diferentiale y Separatoare y Filtre separatoare y Baterii de filtrare y Cofret metalic. 800 µm) y Instalatie de reglare (regulatoare cu actionare directa sau indirecta) y Elemente de siguranta (supape de blocare la sub si suprapresiune) y Instalatie de masura (contor cu turbina. pistoane rotative.masura gazele naturale in aplicatii industriale si civile. armaturi si accesorii care au rolul de a filtra . cladire sau firida y Elemente de automatizare si teletransmisie 46 U.regla . 300. Configuratie de baza y Instalatia de filtrare (filtre cu finetea de10.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Statii reglare-masurare SRM Descriere Statiile de reglare-masurare (SRM) si panourile de reglare-masurare (PRM) sunt un ansamblu de aparate. Pot fi realizate pentru debite de pana la 300. Gheorghe Asachi . T. 160. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI .000 Nmc/h (in functie de cerintele clientului). 50.

Sisteme de alimentare cu gaze 2 Toate sta iile moderne se prev d cu sistem supraveghere. y Interventii prompte pentru corectia erorilor. periferice conectate la senzorii amplasati in sistem si sunt capabile sa actioneze functiile de achizitie de date si management al alarmelor precum si cele de executie a comenzilor/setarilor de la distanta si al controlului PID local. procesand si afasand datele ce provin de la echipamentele electronice periferice amplasate in sistem. garantand un nivel inaltde siguranta in functionare si in acelasi timp reducerea costurilor de intretinere. T. Obiective y Oferirea tuturor informatiilor necesare administrarii sistemului. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . GSM (CSD/GPRS/3G). Nivelul de jos este constituit din unitati electronice inteligente. y Solutii pentru simplificarea intretinerii sistemului. radio. y Managementul eficient al resurselor. y Fiabilitatea si securitatea sistemelor. y Emiterea de alarme si atentionari asupra posibilelor erori de functionare sau a avariilor ce pot avea efecte asupra mediului: scurgeri de gaz din retea. colectand. control si achizitie de date. Gheorghe Asachi . în general de tipul SCADA. y Furnizarea de date in timp real referitoare la orice eveniment regulat sau neregulatce poate aparea in sistem. Retele de comunicatie: retea locala. 47 U. control si achizitie de date Descriere Sistemul este conceput si dezvoltat pentru a facilita comanda de la distanta a retelelor de distributie a gazului natural si a echipamentelor componente. Prezentare tehnica Sistemul este impartit pe doua nivele ierarhice permitand managementul tuturor elementelor functionale ale retelolor de gaz. Nivelul inalt este reprezentat de calculatorul de proces amplasat in centrul operational de monitorizare care se ocupa cu managementul intreguilui sistem. SCADA Sisteme de supraveghere.

Gheorghe Asachi . Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI .Sisteme de alimentare cu gaze 2 48 U. T.

14.regulator de presiune . Schema de functionare 49 U. arm turi i accesorii. 4. filtru fin .supapa de siguranta . putând fi pozate în condi ii relativ diverse. 28. Solu iile moderne prezint gabarite mult mai mici i sunt caracterizate prin posibilitatea de modulare i tipizare/prefabricare.diafragme . 17. ventil de siguranta . 2. 19. T. 10. conducta de distributie .robinete de inchidere ( la intrare panou si iesire din panou) . 18. amplasate într-un cofret. 8. caseta de protectie Statiei de rglare ±masurare cu o treapta.conducta de alimentare . Manometru . 20. 30.regulator de presiune .imbinare electroizolanta . Gheorghe Asachi . robinet de laminare .colector . robinet de izolare .termometru . 25.robinet de intrare in statie.termometru . Posturile de reglare/ reglare-m surare sunt constituite din ansamblu de aparate. 21 .conducta de ocolire (in cazul defectiunilor care apar la panouri ) . 15. robinet de laminare _reduce presiunea . 3. 26.distribuitor instalatia de masurare . asigurand alimentare continua . Distribuitor . ventil de siguranta . 29.schimbator de caldura .colector 27. 31.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Posturile de reglare m surare.manometru . 24. 6. refulator _ tronson de conducta cu 2 robinete _montat la capatul conductei de ocolire pentru evacuarea excesului de gaz in atmosfera . Distribuitor . Colector . 16. 12. 32. 22. cabin sau firid .conducta de ocolire . 33. ajutaje _pentru masurare debit gaze .manometru . în scopul reducerii/regl rii presiunii gazelor naturale în mod centralizat. Instala ii de reglare m surare. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . manometru 13. 23. filtru grosier . 11. 9. 7. 1. 5.

robinete de manevra si siguranta 5. distribuitor 6.4.regulator de presiune pentru debit mic_treapta I I 3. Schema Posturi de reglare cu regulatoarele montate in parallel i distribuitorul si colectorul in pozitie orizontala Posturi de reglare cu regulatoarele montate in parallel i distribuitorul si colectorul in pozitie verticala 1.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Statie de reglare ±masurare cu doua trepte montate in serie Statie de reglare ±masurare cu doua trepte montate in paralel 1.7 . colectoare 8. manometru Post cu doua trepte de reducere si reglare a presiunii gazelor 50 U. Gheorghe Asachi . 4 . robinet _ gaze cu presiunea reglata Post de reglare cu un regulator.regulator de presiune pentru debite mici 2.regulator de presiune _ treapta I 2. conducte pentru distributie catre instalatiile de utilizare 5. T. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI .conducta 3.

ferestre etc. utilizate pentru alimentarea consumatorilor mici sunt echipate cu unul sau mai multe regulatoare pentru debite mici. se pot -6 monta i în cabine aerisite. în locuri u or accesibile. T. cabine sau direct pe instala ia de utilizare. Posturile de reglare-m surare pentru presiunea maxim de intrare între 2 bar. de reglare-m surare i de m surare se monteaz în firide.firid îngropat în peretele exterior al cl dirii.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Posturile de reglare.cabin independent sau alipita de un perete exterior al cl dirii .pe o l ime care s dep easc cabina cu minim 5 m.pe o în l ime de cel pu in 8 m. cu condi ia ca pere ii respectivi s nu prezinte goluri (u i. în ziduri sau garduri. Gheorghe Asachi . conform schemelor de principiu indicate. b) sub ferestrele cl dirilor i în locuri neventilate.): . . Posturile de reglare-m surare de la presiune redus la presiune joas se monteaz în: . alipite pere ilor cl dirilor. În cazul excep ional în care nu sunt condi ii tehnice i pentru postul de reglare exist spa iu de amplasare numai sub fereastr . Posturile de reglare-m surare nu se amplaseaz : a) pe c ile de evacuare din cl diri cu aglomer ri de persoane. Posturile de reglare. . Panourile de reglare pot fi montate în plan orizontal sau vertical (solu ie mai pu in agreat ). se vor realiza urm toarele m suri de protec ie: U. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 51 . în ambele sensuri.

Regulatoarele de presiune moderne pot func iona cu una sau dou trepte de presiune. numit pilot. La alegerea m rimii regulatoarelor se pot utiliza urm toarele rela ii de calcul: Qn = (1. unde Qt reprezint debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazo i deservite. În func ie de principiul func ional care st la baza procesului de reglare regulatoarele pentru presiune gazelor naturale pot fi: .2) × Qt.1. în mod direct. pe a c rei suprafa a ac ioneaz arcul 5 . Gheorghe Asachi . în condi ii care s nu permit infiltrarea gazelor în cl dire. b) axul de manevr al robinetelor postului se etan eaz . cuprinse între 10 i 100 m3 N/H i presiuni la intrare 0. Orice regulator se caracterizeaz printr-o diferen de presiune amonte-aval. sunt utilizate pentru: debite mici. T. y y Qn = 1. În cazul în care în instala ia de utilizare industrial sunt necesare diferite trepte de presiune se prev d panouri de reglare pentru fiecare treapt de presiune. Regulatorul poate men ine diferen a de presiune amonte-aval constant sau o poate varia între anumite limite i dup anumite reguli. tinzând sa închid orificiul 2. Ventilul este pus in leg tura cu o tija si o membrana 4. Firidele practicate în pere ii unei cl diri se tencuiesc i se sclivisesc la interior. Reducerea presiunii are loc la trecerea gazului prin sec iunea îngusta a unui orificiu . Regulatoare de presiune Reducerea i reglarea presiunii gazelor se realizeaz cu ajutorul aparatelor numite regulatoare. sunt ac ionate cu resort i contragreutate.Sisteme de alimentare cu gaze 2 eava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelunge te astfel încât s evite p trunderea gazelor în interiorul cl dirii. Regulatoarele cu ac ionare direct : varia iile sec iunii orificiului de laminare a gazului este realizat în mod direct.45 × Qt. se face conform specifica iilor tehnice date de produc tor. prev zut cu sita ac ioneaz ventilul 1 cu o for a de presiune F1.cu ac ionare indirect : la acestea. . pentru regulatoarele cu ac ionare indirect .1. cu forta elastica F2. i un arc de reglaj. func ie de debitul nominal al regulatoarelor Qn. fenomenul care se produce este numit proces sau efect de laminare. pentru regulatoarele cu ac ionare direct . membrane elastice. for a necesar ac ion rii dispozitivului de modificare a sec iunii orificiului de laminare este amplificat de un dispozitiv auxiliar. în func ie de diferen a de presiune amonte-aval..03 bar. Gazul este laminat când trece prin sec iunea îngust a ventilului i reglat de arcul. asupra c reia se poate ac iona prin modificarea valorilor ini iale simultan sau succesiv. pe cale mecanic .ac ionare direct : la acestea se comand varia iile sec iunii orificiului de laminare a gazului.015-0. Abaterea maxim a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5% . în func ie de diferen a de presiune amonte-aval. Cele 2 forte tind sa se echilibreze mentinand orificiul deschis U. cu ajutorul unui sistem de pârghii. pe cale mecanic . iferen a de presiune amonte-aval la aceste regulatoare trebuie s fie suficient de mare pentru a permite func ionarea acestuia. in sens invers fortei F1. Gazul intra cu presiune redus P1 prin racordul amonte. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI a) 52 .2-2 bari i la ie ire. Alegerea regulatoarelor.. 0.

arc (resort) .( datorita cresterii debitului de gaze) . Regulatoarele de tip RTD au debite ridicate. presiunea reglat tinde s scad . 3. creste debitul gazelor care trec prin orificiul 2. T. Ventilul de regl re este a men inut în pozi ia normal deschis. din aval de regulator . echilibrul dintre F1 si F2 este perturbat . F2>F1. orificiu de laminare. membrana elastic. presiunea reglat tinde s creasc . care se transmite si sub membrana. ventilul coboar i cre te sec iunea orificiului de laminare. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI E E 53 . Reglarea presiunii se face in functie de presiunea P2 . Regulator de presiune pentru gaze naturale. Solu ii îmbun t ite sunt realizate la regulatoarele RTG. 5. restabilindu-se treptat echilibrul dinamic ini ial i respectiv presiunea reglat .ventil 2. U. si presiunea scade la valoarea P2 <P1. de aceea spatiul de sub membrana este pus in legatura cu racordul de iesire a gazelor . i se modific echilibrul dinamic în favoarea for elor ce ac ioneaz de sus în jos. Gheorghe Asachi . astfel incat gazul care trece prin orificiu este laminat . prin conducta 6 . 4. restabilind echilibrul intre F1 si F2. In cazul cand P2 scade la o valoare mai mica P 2 . În tabelele de mai jos sunt prezentate caracteristicile regulatoarelor RTD. ceea ce conduce la cre terea for ei de presiune pe suprafa a nferioar a i membranei de comand . ventilul coboara . produse de total g az. 6. prin conducta 6. fiind în echilibru dinamic cu ac iunea rezultantei for ei exercitate pe suprafe ele inferioar i respectiv superioar ale membranei de comand . Dac debitul de gaz cre te. 1.conducta CH D C B B H G F D C B A Re l t r e re i ec ci re irect . Schema de principiu.. În consecin .Sisteme de alimentare cu gaze 2 intr-o anumita pozitie . creste P2 . tija . marind sectiunea orificiului 2.

54 U. T. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . Gheorghe Asachi .Sisteme de alimentare cu gaze 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate i modele cu supap de blocare încorporat .

T. Gheorghe Asachi . Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI .Sisteme de alimentare cu gaze 2 55 U.

care este ac ionat prin tij i membran elastic . Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 56 . numit pilot. Gazul p trunde în regulator la presiunea din amonte. Gheorghe Asachi . este laminat la trecerea prin sec iunile orificiilor ventilului. for a necesar ac ion rii dispozitivului de modificare a sec iunii orificiului de laminare este amplificat de un dispozitiv auxiliar.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Regulatoare cu ac ionare indirect : sunt la acestea. T. dup U.

Sisteme de alimentare cu gaze 2 care iese din regulator la presiunea P2. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI .abaterea maxim a presiunii deie ire P2 fa de presiunea reglat P2r. Excesul de gaz se evacueaz printr conduct . ‡Presiunea de intrare P1 este valoarea presiunii m surat pe partea de intrare înregulator. ‡Presiuneadeînchidere Pi este valoarea presiunii m surat pe partea de ie ire din regulator când debitul este nul ‡Grupa de reglare GR este valoarea carei ndic . ‡Presiuneanominal Pn este presiunea maxim pentru care a fost proiectat s func ioneze regulatorul. Gheorghe Asachi . T. sunt fiabile i au un domeniu de lucru extins. medie. unde i se scade presiunea la valoarea p i intr în conduct pentru comanda 2 servoregulatorului. O parte din gazul p truns prin racordul de intrare. Reglarea presiunii de ie ire a gazelor se face de c tre servoregulatorul compus din arcul i membrana care comunic cu conducta de gaze din aval de regulator. Sortotipodimensiunile existente pe pia în prezent au gabarite reduse. Func ie de valoarea -o presiunii la ie ire aceste regulatoare pot fi destinate pentru joas .exprimat în procente.înprocente. ‡Grupa de presiuni i deînchidereGI este dat de valoarea maxim .a abaterii presiuniide ie ire P2 fa de presiunea reglat P2r ‡Debitul de gaz Q este volumul de gaz ce trece prin regulator în unitatea de timp. ‡Presiunea de ie ire P2 este valoarea presiunii m surat pe partea de ie ire din regulator. redus . înalt presiune. ‡Presiunea de ie ire reglat P2r este valoarea efectiv a presiunii de ie ire ob inut la reglarea regulatorului pe tand. ‡KG±coeficient de debit (depinde de forma i sec iunea ventilului) 1 57 U. la presiunea P11 trece prin filtru i prin reductorul de presiune.

precum i componentele regulatoarelor care comunic cu exteriorul s prezinte stabilitate la temperaturi înalte (minim 650°C). c) elementele de etan eitate fa de mediul exterior.m surare se face inând seama de parametrii hidraulici (debit. Dimensionarea i echiparea sta iilor i a posturilor de reglare . Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . b) regulatoarele s fie în construc ie etan . Amplasarea regulatoarelor pe instala ia de utilizare se face cu îndeplinirea cel pu in a urm toarelor condi ii: a) înc perile în care se monteaz s fie ventilate. presiune. Gheorghe Asachi . domeniul de varia ie a acestora i de calitatea gazelor naturale 58 U.Sisteme de alimentare cu gaze 2 In concluzie regulatorul de presiune realizeaza si reducere si reglare de presiune. temperatur ). T.

Pe conductele de intrare i de ie ire din sta iile de reglare-m surare se monteaz flan e electroizolante în locuri u or accesibile. Racordurile prin flan e nu se consider electroconductoare decât dac sunt conectate între ele cu platband zincat cu sec iunea de minim 40 mm2. Echipamentul de securitate se prevede: a) f r arm turi de închidere pe deriva ia pe care este montat supapa. atât înainte cât i dup aceasta. Pentru echipamentele care prev d în mod expres filtre de protec ie. avându-se in vedere i accesul la echipamentele i dispozitivele componente. vizibil. b) cu conducte de evacuare la exterior. (3) Cap tul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curb îndreptat în jos. când alimentarea aparatelor de utilizare nu poate fi întrerupt . (2) Pe colectoarele filtrelor se prev d manometre.arm turi pentru termometre. (2) Pe dispozitivele de securitate se înscrie. se face în aer liber la 0. c) sc derea presiunii sub nivelul minim de func ionare al aparatelor consumatoare de combustibili gazo i ale consumatorului. sau cu o c ciul de protec ie. Sta iile de reglare ± m surare se prev d cu priz i centur de împ mântare (impedan a sub 4 ). la intrarea în sta iile de reglare-m surare. b) cre terea presiunii peste nivelul admis la consumator. (3) Sta iile i posturile de reglare-m surare se echipeaz cu dispozitive de securitate corespunz toare cerin elor legisla iei în vigoare. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . peste nivelul maxim al treptei de presiune. b) . Proiectarea sta iilor i posturilor de reglare ± m surare se face astfel încât s rezulte o grupare cât mai compact . Sta iile de reglare-m surare pot fi prev zute cu ocolitor. presiunea de declan are. 59 U. Pe colectoarele i distribuitoarele sta iilor i posturilor de reglare m surare se monteaz : a) manometre prev zute cu robinet de închidere. se pot monta echipamente de filtrare i / sau separare. b) cl dirilor la care sunt alipite posturile sau în care se afl utilajele. la care se racordeaz p r ile metalice ale fiec rui element din sta ie cuprins între dou flan e. Gheorghe Asachi . În func ie de natura i con inutul de impurit i a gazelor naturale. (2) Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate i de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje. T.Sisteme de alimentare cu gaze 2 (2) Sistemele de m surare se aleg i se pozi ioneaz în conformitate cu cerin ele normelor în vigoare.5 m peste cel mai înalt punct al acoperi ului: a) sta iilor sau posturilor independente. (1) Sta iile i posturile de reglare a presiunii se doteaz cu echipament de securitate care s previn : a) cre terea presiunii la ie irea din regulator. acestea se monteaz obligatoriu conform instruc iunilor produc torului. în atmosfer . care pot fi legate la un colector comun. Instala ii i dispoziti e auxiliare.

dupa data aderarii României la Uniunea Europeana. Sistemul este alcatuit din urmatoarele componente: y Tronsoane de conducte amonte si aval. exploatate si întretinute în conformitate cu legislatia în vigoare. cu instructiunile producatorilor de contoare / sisteme si echipamente de masurare si vor îndeplini conditiile minime de performanta stipulate în contractul dintre parti. Diafragmele se pot monta în dispozitive port-diafragma. Mijloacele de masurare utilizate la masurarea cantitatilor de gaze naturale pe piata angro trebuie sa corespunda legislatiei metrologice în vigoare. SM-urile sau SRM-urile trebuie sa fie proiectate. T. 2. U. astfel încît sa fie asigurata incertitudinea necesara.01325 bar si T=288. y Element primar  element deprimogen de tipul : 1. 3. diafragma cu prize de presiune la D si D/2. sau posturile de reglare-m surare. Caracteristici metrologice ale sistemelor de masurare utilizate pe piata angro. Clasa de exactitate a mijloacelor de masurare trebuie sa fie mai buna sau cel putin egala cu cea precizata în reglementarile emise de ANRGN.15 K. y p=1. Masurarea comerciala a gazelor naturale pe piata angro se realizeaza prin intermediul mijloacelor de masurare care sunt montate în statii de masurare (SM) sau statii de reglare masurare (SRM).01325 bar si T=273.Sisteme de alimentare cu gaze 2 3.  prize de presiune y Elemente secundare (traductoare). Conditiile concrete si precizarea particularitatilor de exploatare a SM-urilor si SRM-urilor sunt precizate în Acordul Tehnic de exploatare a punctelor de predare / preluare comerciala a gazelor naturale. normele si reglementarile tehnice europene si internationale aplicabile. iar dupa data aderarii României la Uniunea Europeana. Sisteme de masurare cu element deprimogen.15 K. acestea vor fi Temperatura de combustie pentru determinarea compozitiei chimice a gazelor naturale este de 150C. Gheorghe Asachi . aceasta va fi 25 0C . diafragma cu prize de presiune la flanse. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 60 . diafragma cu prize de presiune în unghi. Cerinte generale Masurarea gazelor naturale se realizeaza prin intermediul mijloacelor de masurare care sunt montate în statii de masurare (SM) sau statii de reglare masurare (SRM). construite. Conditiile de baza sunt y p=1. Pentru gazele naturale masurate pe piata angro este obligatorie conversia volumelor masurate în conditii de lucru la conditii de baza. Caracteristicile fiecarei componente a sistemului de masurare trebuie sa corespunda caracteristicilor masurandului caruia i se adreseaza. care pot fi:  traductoare de presiune statica.

. multivariabile sau densitate.complet (cu traductoare integrate). . 2. Erorile maxime admise la verificarea metrologica initiala pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu turbina sunt: y pentru Qmine Q <Qt. unde: Qmax debitul maxim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac cerintele cu privire la erorile maxime admise.cu traductoare externe. Elementul tertiar al sistemului de masurare.2% . respectiv traductoarele de presiune statica. a. y pentru Qte Q eQmax. a. care poate fi de dou tipuri: . c. traductoare: . Valoarea debitului de tranzit este functie de raportul Qmax/Qmin.  traductor de densitate. care au erori maxime admise diferite. eroarea maxima este de ±1% . y Element tertiar (calculator de debit). Convertoarele electronice de volum trebuie sa fie în conformitate cu normativele europene si / sau internationale în vigoare. nu trebuie sa depaseasca o eroare maxima de ±0.de densitate. diferentiala. y Elemente auxiliare. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . Incertitudinea de masurare cu aceste sisteme a volumelor de gaze naturale. este debitul care desparte domeniul de debit în doua zone distincte. temperatura. Aceste sisteme pot fi alcatuite în doua configuratii: 1. Qt debitul de tranzit. calculator de debit.  cromatograf de linie. este de maxim ±1. în cazul m sur rii gazelor naturale tranzac ionate engros. care sunt tevi de impuls pentru preluarea parametrilor gazelor naturale. b. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina. Sisteme de masurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbina . b. convertor electronic de volum de gaz. Qmin debitul minim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac cerintele cu privire la erorile maxime admise. eroarea maxima este de ± 2% .Sisteme de alimentare cu gaze 2  traductoare de presiune diferentiala. respectiv calculatorul de debit (incluzând convertoare le de intrare) va avea eroarea maxima admisa de calcul a volumului corectat de ±0. Gheorghe Asachi . Incertitudine de masurare a cantitatilor de gaze naturale (în volume) trebuie s fie de ±1%.  traductoare de temperatura.  traductor multivariabil .  termorezistenta. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina. T. Elementele secundare din sistemul de masurare.de presiune statica si de temperatura.5%.1%. 61 U.

5% Er rile maxime admise la verificarea metr logica initiala pentru convertoarele electronice sunt: . presiune. onvertoare electronice de volum . pentru conditii de lucru Si teme de masurare cu c toare cu ultrasu ete. T. temperatura).de presiune statica si de temperatura. contor cu ultrasunete. calculator de debit. Erorile maxime admise la verificarea metrologica a contoarelor cu ultrasunete sunt prezentate în tabelul de mai jos (unde Dn reprezinta diametrul contorului): Debit QmineQ Qt QmineQ Qt QteQ Qmax Eroare maxim admis Dne12dd Dn=12dd s1. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI T S 62 S .Sisteme de alimentare cu gaze 2 i a i itiala se face la presiu i mai mari de 4 bar iar er rile Veri i rea metr maxime admise su t urmat arele: .de densitate. care pot fi . 2.±0. de calitate a gazelor naturale masurate si de mediu în care acestea sunt montate. . cu turbina sau cu ultrasunete trebuie sa functioneze corespunzator si în cazul masurarii unui debit de 1. Gheorghe Asachi .4% s0. aprobare de model eliberata de BR L.±1% . er area maxima este de ±1% . dar numai cu acordul partilor participante la tranzactie. Mijloacele de masurare utilizate trebuie sa corespunda parametrilor de curgere (debit. eri te tehnice Toate mijloacele de masurare trebuie sa fie realizate de catre producatori care detin un sistem al calitatii certificat.5%.pentru Qt e Qe Qmax.4% s1% s1.pentru Qmi e Q<Qt. er area maxima este de ±0. traductoare. Acest sistem este alcatuit din: 1.7% R RQ P I Pe piata angro a gazelor naturale se pot folosi si alte tipuri de mijloace de masurare.2 Qmax timp de minim de o ora. 3. Contoarele cu pistoane rotative. pentru conditii de referinta(t 20±50C si presiune atmosferica ) . Acestea trebuie sa detina marcaj CE sau dupa caz. U.

sa poata fi cititi indicatorii mentionati. SR ISO 12213-3. de temperatura. convertorul trebuie sa afiseze un semnal de avertizare vizibil pe ecran. Elementul sensibil al termorezistentei trebuie sa fie alcatuit din metale pure. Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimanta în vederea tiparirii declaratiei de configurare. a consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale. Gheorghe Asachi . Convertorul nu trebuie sa influenteze functionarea corecta a contorului. Convertorul trebuie sa sesizeze functionarea în afara domeniului de masurare a diversi parametrii (temperatura. sau sa dispuna de o interfata la care. sa se calculeze în conformitate cu SR ISO 12213-1. Elementele componente care alcatuiesc traductorul. Termorezistenta va fi. de presiune diferentiala. debit). presiune. T. Toate traductoarele utilizate vor fi în constructie antiex corespunzatoare cerintelor impuse de locul de montaj. Valorile de presiune si temperatura de substitutie vor fi precizate de catre operatorul care preda gazele naturale si vor fi aprobate de catre beneficiar. este permisa si utilizarea contoarelor / sistemelor si echipamentelor de masurare care au un grad de protectie IP 54. SR ISO 12213-2. In cazul montarii într-o incinta. de tip cu trei fire. prin conectarea unui calculator. Convertoarele electronice de volum si mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative sau cu turbina trebuie sa aiba un grad de protectie de cel putin IP 64. La consumarea a 90 % din durata de viata a acesteia. U. Convertorul trebuie sa afiseze toate datele relevante ale masurarii fara utilizarea unor echipamente aditionale. Pentru presiuni absolute ale gazelor naturale de peste 21 de bar se pot utiliza si traductoare de presiune relativa.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Se recomanda ca factorul de compresibilitate Z. Convertoarele electronice de volum si accesoriile lor vor fi în constructie antiex daca locul de montaj o impune. echipamentul va opri contorizarea volumului corectat si va contoriza în alt registru de memorie volumul necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de presiune si temperatura de substitutie presetate. Traductoarele de presiune statica. aflate în zona de contact cu mediul ambiant si cu fluidul d e lucru. pentru masurarea presiunii statice se vor utiliza traductoare de presiune absoluta. Traductoare si calculatoare de debit. In acest caz. Calculatoarele de debit vor afisa separat consumul înregistrat în timpul alarmelor. multivariabile si de densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitarile la care sunt supuse în timpul functionarii. Pentru a evita erorile introduse de variatia presiunii atmosferice. cel putin. trebuie sa aiba acoperiri de protectie sau sa fie executate din materiale care sa reziste la actiunea coroziva a acestora. Bateria de alimentare a convertorului trebuie sa aiba o durata de viata de minim 5 ani. Afisarea volumului corectat trebuie sa se faca de regula la nivel de unitate de volum. pentru indicarea volumului corectat se pot utiliza afisaje de tipul 10n unitati de volum. Prin acordul partilor implicate în masurarea gazelor naturale. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 63 .

presiuni si temperaturi specificate în tema de proiectare. Se accepta viteze de curgere mai mari în cazul liniilor de masurare cu debitmetre cu ultrasunete. În cazul în care sistemul de masurare este echipat cu grup electrogen automat. Robinetele amonte si aval de sistemul de masurare vor fi cu deschidere completa la dimensiunea diametrului interior al conductelor (aceasta conditie nu este obligatorie în cazul utilizarii contoarelor cu pistoane rotative). se vor prevedea din proiectare separatoare si filtre adecvate. Exceptie de la aceasta regula vor face conductele situate amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor.compozitia gazelor. In cazuri extreme. Pentru cazurile în care este posibila o curgere bidirectionala a gazelor naturale prin sistemul de masurare si acest lucru este de natura sa afecteze masurarea corecta.date climaterice. Mijloacele de masurare se monteaza de regula într-o încapere.destinatia. si în limitele de variatie a compozitiei chimice a gazelor. cu conditia ca o astfel de instalare sa nu inflenteze exactitatea acestor aparate. . tipul si nivelul impuritatilor. pentru amplasamente noi. se limiteaza viteza maxima la 20 m/s. este obligatorie montarea unei clapete de curgere unisens. T. . se va lua în calcul o viteza de maxim 20 m/s. autonomia sursei neîntreruptibila de tensiune trebuie sa fie de cel putin 2 ore. La proiectarea SM-urilor si SRM-urilor. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 64 . Pentru cazul în care sunt prezente impuritati solide si lichide în gazele naturale. Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare data de titularul de licenta care urmeaza sa predea gazele naturale în punctul respectiv si care va cuprinde cel putin urmatoarele precizari : . pentru determinarea diametrului interior al conductelor situate în aval de organul de reglare. U. prin care indiferent daca se afla înainte sau dupa elementul de reglare a presiunii. în conditii de siguranta.locatia de amplasare. Proiectarea SM si SRM SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în conformitate cu reglementarile în vigoare astfel încât: y sa fie asigurata functionarea lor corecta pentru întregul domeniu de debite. Gheorghe Asachi . Este permisa si montarea în aer liber.studii de teren. . trebuie sa fie posibila separarea statiei de conducta amonte si aval prin robineti de sectionare cu închidere rapida. y sa asigure continuitatea în furnizare în conditii de siguranta si în timpul efectuarii operatiunilor de întretinere. acestea vor fi prevazute cu surse neîntreruptibile de tensiune cu autonomie de cel putin 8 ore. diametrul interior al conductelor situate amonte de organul de reglare a presiunii se va calcula astfel încât viteza de curgere a gazelor sa fie de maxim 30 m/s. în conformitate cu recomandarile producatorului.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Pentru a asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica a sistemelor de masurare electronice. .

d. Amplasarea instalatiei de odorizare se va face în aval de sistemul de masurare. b. Gheorghe Asachi . debitul de gaze naturale maxim si minim. In functie de necesitati. Tabelul de mai jos prezinta unele cerinte recomandate la proiectarea SMurilor sau SRM-urilor. T. temperatura la intrare în statie. sisteme de monitorizare. cu/fara personal operativ. c. filtre si separatoare. monitorizare parametrii. Echiparea statiilor de reglare masurare / masurare. numarul acestora trebuie sa fie ales astfel încât debitul maxim pe statie sa poata fi masurat cu o linie închisa si cu celelalte linii functionând în conditiile specificate . caderea maxima de presiune admisa pe statie si pe fiecare echipament. aparate indicatoare. Odorizarea gazelor nu trebuie sa influenteze performantele mijloacelor de masurare. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI UU a YU X W`U Y X -f t h car sa cupr a parametr de intrare si iesire ai gazuluilivrat si anume: 65 . U. echipament pentru determinarea compozitiei gazului. echipamente de reducere a pulsatiilor si vibratiilor. cerinte functionale ale statiei (grad de automatizare. robinete de izolare. în functie de marimea debitului vehiculat. echipament de reglare a debitului . SM-urile sau SRM-urile pot fi echipate cu urmatoarele componente principale: mijloace de masurare pentru determinarea cantitatilor de gaze naturale. Orice echipament periferic care se conecteaza la mijloacele de masurare nu trebuie sa influenteze exactitatea masurarii.Sisteme de alimentare cu gaze W U V 2 a. presiunile reglate si temperatura la iesirea din statie. flanse electroizolante . presiunea maxima/minima. teletransmisie de date). încalzitoare de gaze naturale. In cazul proiectarii mai multor linii de masurare a gazelor naturale. echipamente pentru reducerea zgomotului.

sondele de temperatura se monteaza în aval de contor pentru a evita deformarea profilului curgerii. Gheorghe Asachi . care s garanteze func ionarea în clasa de precizie adoptat /normat . altele decât cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu element deprimogen. Elementele secundare se vor monta astfel încît sa poata fi izolate de proces. pentru a asigura o temperatura de lucru corespunzatoare exactitatii indicatiilor. T. multivariabile si de densitate se pot monta în cofrete termostatate. se prevad portiuni de conducta rectilinii. Montarea traductoarelor de temperatura. distantele amonte/aval pot ramâne neschimbate. b) La sistemele de masurare cu contoare cu pistoane rotative. prize de presiune în amonte si aval de contor. conform standardelor aplicabile fiecarei metode de masurare în parte. Pentru sisteme de masu rare. pentru a putea fi verificate pe teren. Acestea se diferen iaz în raport cu principiul de m sur avut la baz . SR E ISO 5167. de temperatura. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 66 . teaca pentru sonda termometrica trebuie sa patrunda în interiorul conductei aproximativ o treime din diametrul U.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Montarea mijloacelor de masurare s realizeaz în raport cu respectarea unui ansamblu de conditii de montaj a mijloacelor de masurare normate. fara obstacole. se recomanda respectarea m conditiilor de montaj prevazute în SR E ISO 5167-1:2004. de presiune statica.2:2004. cu turbina si ultrasonice. daca prin aprobarea de model nu se specifica altfel. astfel: a) La sistemele de masurare cu element depri ogen. de presiune diferentiala. SR E ISO 5167-3:2004 si SR E ISO 5167-4:2004. pentru a asigura un profil uniform al curgerii. lungimile tronsoanelor amonte si aval de contor recomandate de SR E 1776:2002 sunt date în tabe lul urmator. Lungimile rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a curgerii. de presiune diferentiala. multivariabile si de densitate Traductoarele electronice de presiune statica. Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piata angro vor fi montate în conformitate cu indicatiile producatorului. deviatii. Pentru asigurarea masurarii corecte a temperaturii. Pentru mijloacele de masurare aflate în functiune la data intrarii în vigoare a prezentului regulament. Daca producatorul de contoare nu recomanda altfel.

amplasarea acestora se recomandã a fi fãcutã. In cazul în care se utilizeaza traductoare de densitate care se monteaza în conducta. trebuie îndeplinite prevederile normativelor europene si/sau internationale în vigoare. de temperatura. în functie de precizia dorita a masurarii. În cazul prevederii unei singure sta ii de predare. pentru a evita deformarea profilului curgerii. Traductoarele de presiune statica. Teaca de temperatura se va monta numai în amonte de elementul deprimogen. cu conditia ca sistemul de masurare sa detina aprobare de model cu precizarea expresa a posibilitatii de masurare a temperaturii gazelor naturale în aval de elementul deprimogen. se recomandã ca alimentarea sistemului de distribu ie sã fie realizatã prin conducte duble. pentru mãrirea gradului de siguran ã. diametral opus. Pentru a asigura masurarea corecta a temperaturii gazelor naturale poate fi necesara izolarea partii exterioare a traductorului de temperatura si a unor portiuni de conducta amonte si aval de contor / element deprimogen. unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în amonte. În cazul utilizarii traductoarelor de densitate. 4. Conducta de legatura între punctul de prelevare pm si traductorul de densitate trebuie sa fie izolata te rmic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare. si multivariabile se monteaza astfel încât sa poata fi izolate de proces. pe cât posibil. Gheorghe Asachi . din considerente economice i de siguran ã. teaca pentru masurarea temperaturii se va monta în amonte de elementul deprimogen. printre altele i de numãrul sta iilor de predare. Cu ocazia modernizarii acestor panouri. 67 U. Robinetii de izolare trebuie sa aiba posibilitatea de sigilare pentru a preîntâmpina închideri accidentale care afecteaza calitatea masurarii. În cazul prevederii a douã sau mai multe sta ii de predare. acestea se vor monta numai în aval de contor/sistem sau echipament de masurare. pentru a putea fi verificate si calibrate.Sisteme de alimentare cu gaze 2 conductei. In cazul în care se utilizeaza un alt sistem de masurare decît cel cu element deprimogen.3. La panourile existente. Stabilirea numãrului sta iilor de predare. care reprezintã sursa pentru sistemele de distribu ie. de presiune diferentiala. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . proba de gaz pentru traductorul de densitate trebuie prelevata de la priza de presiune a contorului marcata pm. se admite montarea acesteia în aval. T. Aceasta regula nu este obligatorie în cazul contoarelor cu pistoane rotative. La conducte cu diametrul mai mare de 300 mm este permisa reducerea lungimii de insertie la minimum 75 mm. Siguran a alimentãrii cu gaze a consumatorilor este determinatã.

8 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit exclusiv dintr-o retea de distributie (buclata i ramificata) Independent de regimul de presiune utilizat. Gheorghe Asachi . Re ele ramificate (fig. 12). T. y structura. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 68 . Forma si structura sistemului de alimentare cu gaz pentru o localitate depind de mai multi factori printre care cei mai importanti sunt: y configuratia si mãrimea localitãtii. presiunea reducându-se continuu de la punctul de injec ie spre extremitã ile re elei. în raport cu factorii mentionati. y repartizarea diverselor tipuri de consumatori (concentrarea consumatorilor industriali sau a altor consumatori importanti). U.9 . Fig. Pentru o localitate de întindere redusã este suficientã o singurã retea de distributie (fig. y mixt.9.12). retelele pentru distributia gazelor pot fi realizate în urmãtoarele configuratii: y ramificat sau arborescent.1. Schema se adoptã de la caz la caz. CONCEP IA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE COMBUSTIBILE. 4. având în vedere necesitã ile func ionale i considerente de ordin tehnico -economic.Sisteme de alimentare cu gaze 2 4. Extremitã ile ramifica iilor nu sunt legate între ele. Alimenteazã consumatorii succesiv. în serie.8). în fucn ie de situa ia localã. este necesar sã se utilizeze una sau douã retele de distributie si una sau douã retele de repartitie (fig. mãrimea si perspectivele consumului. fiind alcãtuie din tronsoane de conducte dispuse ramificat. Dimpotrivã.1. pentru localitãti mari sau foarte mari. atoritã acestei particularitã i curgerea gazelor se face în sens unic. y inelar sau buclat. 4.Alegerea formei i structurii sistemului.1.

ca urmare a scoaterii din func iune a tuturor consumatorilor situa i dupã sec iunea întreruptã în caz de avarii. Are dezavantajul unei siguran e reduse în exploatare. 6.9 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr-o re ea de reparti ie ramificat (în coloan vertebral ) i re ea de distribu ie buclat i ramificat Fig.11. 8. în formã de inele. Limita zonei alimentate. Conduct de transport. 2. 12) Sunt alcãtuie din tronsoane de conducte legate între ele în sisteme închise. fiecare cu re ea de distribu ie buclat i ramificat : 1. Traseu de interconectare. 9.1. y alimetarea localitã ilor mici. 5. T. 4. Re ea de reparti ie. U. 7. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 69 . Gheorghe Asachi . Fig. 4. Re ea de distribu ie.2. alimentat în dou puncte deservind mai multe localit i. Sta ie de predare. Sta ie de reglare de sector. Sta ie de reglare la consumatori importan I. Re ele inelare (fig.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Ca avantaj. Aceastã schemã se aplicã pentru: y distribu ia gazelor în incinte i în interiorul cvartalelor de locuin e.10 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr -o re ea de reparti ie în coloan vertebral . Zon industrial . 3. necesitã un consum mai mic de evi în compara ie cu schema inelarã.

y u ureazã opera iunile de interven ie pentru exploatare i între inere. y uniformizeazã regimul de presiuni la consumatori. Conduct de transport. Traseu de interconectare. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . Schema se utilizeazã cu precãdere pentru alimentarea consumatorilor mari. 10.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Comparativ cu schema ramificatã. Gheorghe Asachi . cu cerin e de func ionare neântreruptã. Re ea de distribu ie.12. Fig. alimentat în trei puncte i o re ea de Fig. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit din dou re ele de reparti ie inelare (de presiuni i diametre diferite) si mai multe re ele de unde: 1. 9. ca urmare a posibilitã ilor de alimentare a consumatorilor din mai multe direc ii. o re ea de distribu ie deservit de un inel central. o re elele principale în regim de joasã presiune. Sta ie de reglare la importan I. 3. 5. 8. 7. 12.11. consumatori 70 U. Localitate satelit. 6. 4. Sta ie de reglare intre inelul exterior i a doua re ea de reparti ie. alimentat în dou puncte. 11. Re ea de reparti ie. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr-o re ea de reparti ie inelar . 2. Sta ie de predare. y re elele de incintã i instala iile interioare industriale. În sistemele de distribu ie schema se recomandã pentru: o re elele de reparti ie i distribu ie în regim de medie presiune.montaj. y Ca dezavantaje se men ioneazã: y cantitatea mai mare de evi necesare i volumul sporit de lucrãri de construc ii . schema inelarã prezintã urmãtoarele avantaje: y mãre te gradul de siguran ã în exploatare. Inel exterior. pentru alimentarea consumatorilor vitali. Zon industrial . Limita zonei alimentate. Sta ie de reglare de sector. T.

. Gheorghe Asachi . Modul de alimentare a consumatorilor. tipul.R. care reprezintã sursa pentru sistemele de distribu ie. y particularitã ile de mediu natural-configuara ia terenului. pentru injec ie de amestec gaz -aer. schema cãilor de comunica ie rutiere i feroviare. y programul de dezvoltare social economic i planul de sistematizare al localitã ii. datoritã ponderii reduse a consumului urban fa ã de cel industrial. cât i pe cei industriali. 2 Reprezintã combinãri de re ele inelare cu re ele ramificate.1. În mod obi nuit. În cazul existen ei unor zone sau platforme industriale cu mari consumatori de gaze naturale. medie i joasã presiune. 4. printre altele i de numãrul sta iilor de predare. 4.Sisteme de alimentare cu gaze 4.4. T. Modul de structurare a schemelor de distribu ie. cursuri naturale de apã. mãrimea i amplasamentul diferi ilor consumatori industriali. y elemente de sistematizare de suprafa ã sau subteranã .trama stradalã. amplasate în vecinãtatea localitã ilor. 4. comparativ cu sistemele paralele. 71 U. Stabilirea numãrului sta iilor de predare.1.M. Re ele mixte.3. din localitã i mari.2. având în vedere regimul specific de consum (de bite i presiuni) i gradul de siguran ã în exploatare cerut. La stabilirea solu iilor se iau în considerare urmãtorii factori: y configuara ia i mãrimea localitã ii.) Siguran a alimentãrii cu gaze a consumatorilor este determinatã.1. . caracteristici geotehnice. centralele electrice de termoficare (CET) se racordeazã independent.stabilirea unor consumatori-regulatori a cãror alimentare se poate face i cu alte tipuri de combustibili. Adoptarea schemei pentru alimentarea cu gaze naturale a unei localitã i se face pe baza compara iei tehnico-economice a variantelor posibile de rezolvare. cu alimentare dublã sau din douã magistrale de transport. condi ii climatice. y densitatea popula iei pe zone. Criterii ce trebuiesc respectate la alegerea schemelor de alimentare cu gaze. De asemenea. alimentarea cu gaze a localitã ilor se face prin intermediul unor sisteme unitare care deservesc în comun atât consumatorii urbani. în perspectivã. tipul i densitatea echipamentelor tehnice subterane etc. acestea pot fi alimentate i independent.amenajarea unor sta ii de alimentare de vârf. Adoptarea solu iei de alimentare unitarã se justificã prin efortul de investi ie mai mic. distincte.2. (S.3. 4. Pentru preluarea varia iilor zilnice i sezoniere ale consumului de gaze este necesarã prevederea unor mãsuri de compensare corespunzãtoare: -asigurarea capacitã ii de acumulare în depozite subterane sau rezervoare supraterane. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI .P. Schema este caracteristicã pentru re elele de reparti ie i de distribu ie de înaltã.

cu micã densitate de construc ii.4. T. se recomandã utilizarea. La stabilirea schemei de distribu ie se au în vedere urmãtoarele principii de ordin general: Din considerente de siguran ã în exploatare se preferã sistemele inelare. subteran. conductele de gaze vor fi amplasate de-a lungul strãzilor sau în interiorul cvartalelor de locuit. Concomitent cu solu ionarea schemei de distribu ie a gazelor naturale se prevãd i sistemele complexe pentru dispecerizarea.Sisteme de alimentare cu gaze 2 În cazul prevederii unei singure sta ii de predare. În cazul ansamblurilor urbane izolate. pe supor i independen i sau pe fa adele construc iilor. Re elele de înaltã presiune vor fi amplasate pe cât posibil în zone periferice. distribu ia se realizeazã prin sisteme independente. Gheorghe Asachi . sistemul inelar se adoptã pentru conductele principale. y guri pentru verificare. tuburi de control i rãsuflãtori. se prevãd dispozitive de închidere în numãr corespunzãtor pentru realizarea interven iei. din considerente economice i de siguran ã. în urmãtoarea ordine de preferin ã: y în spa ii verzi. Pentru traversarea vãilor. Re elele de acela i nivel de presiune alimentate din mai multe sta ii de reglaremãsurare se interconecteazã prin intermediul unor conducte de legãturã prevãzute cu vane de sec ionare. re inere i reglare. Pozi ionarea conductelor se face în raport cu condi iile geotehnice i de sistematizare urbanisticã. amplasarea acestora se recomandã a fi fãcutã. y pe trotuare sau alei pietonale.100 m. re elele de distribu ie se echipeazã cu dispozitivele auxiliare necesare: y organe de compensare. Pentru sectorizarea re elelor i izolarea consumatorilor în caz de avarii. telemecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice de alimentare cu gaze. cursurilor de apã. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 72 . y instala ii de protec ie pasivã i activã contra coroziunii. În cazul prevederii a douã sau mai multe sta ii de predare. pe cât posibil. pentru mãrirea gradului de siguran ã. cãilor de comunica ii etc. y armãturi de închidere. se recomandã ca alimentarea sistemului de distribu ie sã fie realizatã prin conducte duble. suprateran sau aerian.2. U. 3. a regimului de înaltã presiune. Alcãtuirea i amplasarea re elelor de reparti ie i de distribu ie. evitând zonele cu gospodãrie subteranã aglomeratã. y pe strãzi sau alei carosabile. În func ie de planul general de sistematizare a localitã ii. y descãrcãtoare de presiune i facle de aerisire. diametral opus.. Lungimea bran amentelor la re elele de distribu ie va fi limitatã la 50 . y separatoare de lichide i impuritã i. în special în regimurile de presiune înaltã i medie. operativ i eficient. Pentru asigurarea condi iilor de exploatare i între inere în co ndi ii de siguran ã i securitate. pe cât posibil. În regim de joasã presiune se recomandã schema de distribu ie ramificatã.

distan a minimã referindu-se la conductele de apã i cablurile telefonice. traseele fiind marcate prin plãcu e indicatoare aplicate pe construc iile învecinate.eavã de protec ie. cãilor ferate sau liniilor de tramvai se executã prin montarea conductei de transport într .1. În instalatiile exterioare ale consumatorilor industriali se preferã montajul arerian. Alegerea traseelor. sau a re elelor termice.5 i 1. care au legãturã directã cu construc iile. în func ie de agresivitatea sol ului. de regulã. Montarea conductelor subterane se realizeazã numai în teritoriul public. prin aplicarea unor straturi izolante exterioare pe întreaga suprafa ã. T. folosind trasee mai putin aglomer ate cu alte instaltii subterane. Traversarea cablelor electrice se face cu respectarea mãsurilor specifice de protec ie. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 73 . se face. la alegerea lor prioritate are siguranta înaintea esteticii. pe estacade etc. variind între 0. Conductele de gaze naturale se pozeazã subteran. tinându se seama de urmãtoarea ordine de preferintã: zone verzi. la adâncimi variind între 0. cu robine i de separare la cele douã extremitã i. Ele se execut din conducte de o el sau polietil en de înalt densitate (PEHD).6 i 5. fãrã a lua alte mãsuri de siguran ã. Traseele retelelor si instalatiilor de gaze se aleg astfel încât sã fie cât mai rectilinii. Deasupra sudurilor de pozi ie i a ramifica iilor de bran ament. conductele de distributie a gazelor fãrã bransamente.în canale de orice tip. în lungul acestora. Instala iile de distribu ie se execut la presiune medie sau redus .0 m. Distan ele fa ã de celelalte categorii de conducte i construc ii sunt precizate prin Normele tehnice de proiectare si executie a gazelor. Pentru trasee situate la distan e mai mici de 2. pe constructii si stâ lpi din vecinãtate.0 m fa ã de clãdiri.5 m .. în portiunea carosabilã. trotuare. montând conducta de gaze într-un singur tub protector. . pentru identificarea eventualelor scãpãr i accidentale de gaze. Este interzisã montarea conductelor de gaze: . Gheorghe Asachi .pe terenuri rezervate prin planuri de sistematizare dezvoltãrilor urbane viitoare. Atunci când se stabile te traseul conductelo r de gaz. se monteazã în cadrul acestora cu respectarea urmãtoarelor U. Traversãrile subterane ale oselelor. pe peretii exteriori ai clãdirilor. aceste re ele se subtraverseazã.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Traseele re elelor se adoptã pe cât posibil rectilinii . se prevãd rãsuflãtori sau tuburi de control.2. Conductele de gaze se monteazã în pãmânt numai dupã protejarea împotriva coroziunii. subterane.sub orice fel de construc ie. alei pietonale. iar cele din PEHD doar îngropat.4.sub liniile de tramvai sau cale feratã. . Traseele vor fi marcate prin inscriptii sau prin aplicare de plãcute indicatoare. Conductele retelelor de distributie si instalatiilor exterioare din obiectivele neindustriale se monteazã de regulã. iar distan a maximã fa ã de axul liniilor ferate este de 5. Structura izola iei anticorozive se stabile te de la caz la caz. regulile de siguran sunt cele care trebuie respectate mai presus de orice. conditii pentru amplasarea si echiparea conductelor.5m.în cadrul localitã ilor . Dacã acest lucru nu este posibil.numai pe teritoriu public. Traversarea conductelor de apã. Conductele din o el se monteaz aparent sau îngropat. În cazul în care se prevãd galerii pentru retelele edilitare. pe deasupra acestora. canalizare. se interzice pozarea conductelor la cote inferioare tãlpii funda iilor . . 3.

deasupra fiecãrei ramificatii subterane. 3 tij .amplasarea vanelor în cãmine adiacente galeriei.la capetele tuburilor de protectie.nisip Tabel 3 U.5 cm. se monteazã rãsuflãtori deasupra fiecãrui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie.pozarea conductelor de gaze la partea superiaorã a gal riei (deasupra celorlalte e conducte . intreprinderi etc.6 m deasupra solului. c nd nu este asigurat controlul scãpãrilor de gaze cu detectoare pe retelele de distributie. . În cazul retelelor montate sub carosabil modernizat (artere de circulatie pe fundatie de beton) se monteazã rãsuflãtori. .controlul nedistructiv al tuturor sudurilor. 2 calot . si suduri de pozitie. . constructii sau obstacole (Tabelul 3). rãsuflãtori cu înaltimea de 0. 10 . c b g f e b d Fig. 9 pietri .). iar al unui tub de control de 2.evitarea legãturii directe a galeriilor cu subsolurile clãdirilor. se e monteazã la fiecare schimbare de directie.capac din Font . se recomandã ca în locul rãsuflãtorilor sã se monteze tuburi de control.în locul în care conductele ies din pãmânt. lângã un perete. dar nu la distante mai mici de 8 m. Pentru retelele de distributie la care se prevede controlul pierderilor de gaze cu detectoarele. aglomerate cu diverse ins talatii subterane (orase. . 7 capac. Mai jos sunt prezentate tipurile de rãsuflãtori sau tuburi de control folosite în diverse împrejurãri (fig. respectiv tuburi de control deasupra sudurilor. De mentinut cã diametrul interior al unei rãsuflãtori este de 4 . la depãsirea concentratiei de 0 5% gaz în aer.5 cm. 5 . T.cutie din font . Se mai prevãd rãsuflãtori sau tuburi de control: . la distante ce nu vor depãsi 50m.prevederea unui sistem de ventilare care s asigure evacuarea în esterior a sc pãrilor de gaze. . 8 orificii. 14 Tipuri de rasuflatori: a) pentru carosabil b) de perete i pentru spa ii verzi c) pentru spa ii verzi 1 conduct .Sisteme de alimentare cu gaze 2 conditii: . 4 . precum si în zone cu agresivitat redusã. 6 opritori. în cazul unei avarii pe conducta de gaze . Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI 74 .14) si distantele minime între conductele subterane de gaze si alte instalatii. pe câmp. Pe traseele fãrã constructii. În zonele construite. Gheorghe Asachi . respectiv instalatiile e terioare.prevederea unui sistem automat de avertizare. .

r.+p. triaje si incinte industriale .5 10 Linii de cale ferata exclusiv cele din . suduri întãrite. crt 1 Instalatia.2 8 Copaci 1. cabluri de forta. 2 2 3 2 Nr.j.5 m în spatii verzi. susceptibile de a fi construite 2 Cladiri fara subsoluri 1.5 2 4 Conducte de canalizare 1 1 1.0 m în carosabil cu fundatia de beton. de la conducta de gaze de: p. cu 20% cu conditia ca pe portiunea subdistantatã sã se prevadã tevi trase.in debleu. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . De preferintã. De asemenea. p. distan a minim admis pe orizontal între pere ii exteriori ai celor dou conducte este de 0. statii sau camine subterane in constructii independente 1 7 Linii de tramvaie (pâna la sina cea mai apropiata) 1. acestea pot fi reduse pentru pozitiile 1-6. conducta de presiune mai micã v a fi pozatã spre imobil.5 1. p. canalepentru instalatii telefonice 1.m.i. se interzice montarea conductelor de gaze: 75 U. pânã la distanta de 2 m de la clãdire. Când respectarea distantelor indicate în tabelul 3 nu este posibilã. sau caminele acestor instalatii 0.5* terenului Distantele între conducte de gaze si linii de cale feratã. controlul nedistructiv al tuturor sudurilor. verificarea cu peria electricã a continuitãtii izolatiei anticorozive. T. sau montarea în tub de protectie.Sisteme de alimentare cu gaze Distanta minima in m. pânã la generatoarea superioarã a conductei este de 1. Gheorghe Asachi .8 m. rãsuflãtori sau cãmine pentru drenarea în atmosferã a eventualelor scãpãri de gaze. triaje si incinte industriale sunt stabilite pe baza acordului organelor CFR. cabluri telefonice montate direct in sol. Se evitã instalarea a douã conducte de gaze pe traseu paralel. Când o astfel de solutie nu poate fi evitatã.6 6 Camine pentru retele termice. distanta între cele douã conducte de gaze va fi de cel putin 0. Adâncimea de pozare a conductei de distributie mãsuratã de de la fata terenului.4 m.5 2 3 Canale pentru retele termice.5 9 Stâlpi 0.in rambleu 2* statii. la nivelul 5. de cel putin 0. Se evit montarea conductelor din PEHD în vecin tatea unor conducte care au pe suprafa temperaturi mai mari de 30oC sau care transport uleiuri minerale. constructia sau obstacolul Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri.5 1.5 5 Conducte de apa. În instalatiile exterioare de utilizare adâncimea de îngropare este de cel putin 0. benzine sau alte materiale inflamabile.7 m în spatii pavate si de cel putin 0. Dac nu se pot elimina aceste vecin t i. pe trasee paralele cu clãdirile. Se interzice montarea conductelor de gaze la un nivel inferior celui bazei fundatiilor clãdirilor.4 m. telefonice si de canalizare.

în puncte convenabil alese. se monteazã separatoare de lichide. 15 Vana montata in camin prevederilor proiectului. . Capac din fonta. Orificiu pentru scurgerea apei 6.16). T. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . 11.în canale de orice fel care au comunicare directã cu clãdirea. . Flanse. . Orificii pentru ventilare. Robinete de control. în cutii înglobate în masã de bitum sau de material plastic (fig. Armãturile.15) sau. La ramificatiile importante ale retelelor de repartitie si distributie precum si în instalatiile exterioare industriale se prevãd robinete de se tionare.sub orice fel de constructie. 9. 5. Conducta de gaz. 8. separatoarele de lichide. îmbinãrile electroizolante si dispozitivele de dilatare se introduc în cãmine de vizitare (fig. 3.Sisteme de alimentare cu gaze 2 . 7. Lângã armãturile din fintã montate în subteran si pe conductele aeriene rectilinii se prevãd dispozitive de dilatare conform unde: 1. Prize de presiune. Radierul (fundul) caminului. h Fig. 76 U. dupã caz. si de considerentele de exploatare. Tub de protectie. Vana. Când se distribuie gaze care pot contine fractiuni condensabile sau apã. îmbinãrile cu flanse. 2. 12. Gheorghe Asachi .sub linii de tramvai sau de cale feratã. 4.pe terenuri destinate constructiilor. în lungul acestora. Drenaj din pietris. În functie de continutul de impuritãti al gazelor. ale retelelor de distributie si instalaþtilor exterioare se monteazã regulatoare prevãzute cu câte douã robinete. 10. Perete din beton.

4. 3. Prizele de presiune. 6. T. Vana. Gheorghe Asachi . Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii | Victoria COTOROBAI . 3 2 4 2 Traversãri i i i i 77 U. Tija de manevra.16 Vana montata ingropat unde: 1. Cutie de vizitare.Sisteme de alimentare cu gaze 2 Fig. 5. Conducta. 2. Tub de protectie a tijei din material plastic.

grup de imobile. corp de clãdire de pe aceeasi proprietate (incintã) va fi alimentat printr-un singur bransament chiar dacã imobilul. se mãrgineste cu mai multe strãzi (fig.8 m.3. în general.2. canalului sau cablului traversat. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii| Victoria COTOROBA . imobilele foarte mari si obiectivele situate pe suprafete întinse. în functie de conditiile locale.4. executia se face sub controlul delegatului intrep rinderii de distributie a gazelor. intersectiilor de autostrãzi etc. exceptie fac marii consumatori industriali..18) 78 p U.2 PROPRIET ILE GAZELOR Intersectarea conductelor de gaze cu alte instalatii subterane sau lucrãri la suprafata solului. perpendicular pe axul instalatiei sau lucrãrii tranversate: în cazuri exceptionale. În cazul în care aceste conditii nu pot fi îndeplinite. se face. Gheorghe Asachi . se va executa subteran sau aerian. în cazul conductelor alimentate dintr-o singurã directie. de la talpa sinei la generatoarea superioarã a tubului de protectie. a podurilor. Liniile de cale feratã vor fi traversate la adâncime de cel putin 0. Tuburile de protectie vor depãsi ce cel putin 0. conductele de gaze se monteazã deasupra conductei. De asemenea.. fie numai înainte de traversare. Bransamente. pasajelor de nivel. se admit traversãri sub un unghi mai mic. se prevãd vane de sectionare care sã permitã scoaterea din functiune a conductei de gaze fie în ambele pãrti ale traversãrii. pasajelor de nivel. Traversarea cursurilor de apã. autostrãzilor etc. respectiv terenul. La intersectãri cu alte instalatii subterane. conductele de gaz se introduc în tuburi de protectie. cu conditia ca instalatiile respective sã nu fie interconectabile (fig. q 3. însã cel puþin 60o. limitele instalatiei sau constructiei traversate. si se prevãd rãsuflãtori. tronsoane sau sectii prin bransamente separate. în ambele pãrti. La traversarea cãilor ferate. În cazul intersectiei cu conductele de gaz existente.8 m. la o distantã de cel putin 100 mm. nu mai mici de 5 m. ra orduri Fiecare imobil. T. pentru care se admite alimentarea diferitelor clãdiri. la subtraversarea liniilor de tramvai si de cale feratã. Traversãrile aeriene ale cãilor de circulatie de pe teritoriul unitãtilor industriale se fac la înãltimi convenabile.17). conducta de gaze va fi int rodusã în tub de protectie.

Gheorghe Asachi .2 PROPRIET ILE GAZELOR 79 r U. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii| Victoria COTOROBA . T.

2 PROPRIET ILE GAZELOR 80 s U. Ia i-Facultatea de Construc ii i Instala ii| Victoria COTOROBA . T. Gheorghe Asachi .