Dezvoltare Regionala Capitolul I Capcana conceptelor

Una din conditiile comunicarii productive o constituie insusirea unui pachet de concepte si definitii acceptate de toti membrii grupului. In vartejul cvasi-sinonimiilor si al multiplicarii conotatiilor, intretinut de o dubla sustinere, aceea a unei reale nuantari a faptelor, dar si de o complicata ratiune academica a teoriei subtilului, o lamurire transanta a continutului unor termeni este dificila si riscanta.

1.1 Regiunea
Aparut la geografi la inceputul secolului XX, conceptul de "regiune" urmeaza sa evolueze foarte rapid. Astazi, definitiile si dimensiunile propuse nu sunt lipsite de ambiguitate, dar se pot recunoaste, totusi, cateva sintagme intrate in limbajul specific al analizei regionale al caror continut este oarecum clar si acceptat. Nu ne vom lasa tentati de caruselul enunturilor, teoriilor si definitiilor demonstrate care au marcat acest culoar deanaliza de-a lungul acestui secol pentru a face o istorie a subiectului "despre regiune". Diversitatea criteriilor, a argumentelor si rezultatelor privind regiunea a aliniat la startul cercetarii si a elaborarii teoriilor o impresionanta adunare de capacitati intelectuale diverse, ca intr-un maraton de masa , la sfarsitul caruia doar cateva nume au finalizat demersul cu rezultate reper pentru competitiile viitoare. Multe lucrari asupra regiunii nu reusesc sa depaseasca faza descrierii aleatorii a unei istorii stufoase a clasificarii regiunilor pentru ca apoi, raliindu-se partizan unei linii apropiate de formatia autorului, sa incerce sa scoata in evidenta intaietatea domeniului sau in fata celorlalte. Aprioric si detasat de orice cliseu de reprezentare a regiunii, putem sa acceptam ca regiunea are o componenta materiala,decupajul teritorial, pe care se proiecteaza componenta relationala, a competentelor institutionale, intr-o indisociabila manifestare. Luand in considerare calitatea publica a segmentului de receptori caruia se adreseaza cu precadere randurile urmatoare, si fara sa ne contrazicem afirmatiile anterioare, ne vom ralia totusi, unei anumite clasificari a regiunilor, ca reper si nu ca dogma , pentru a avansa in parcurgerea temei propuse. Clasificarea propusa de Philippe Aydalot (1),in 1985, ar putea fi socotita ingerabila in numeroase opinii, prin subtilitatea formularii. Asadar, se poate analiza regiunea ca : regiune omogena, polarizata sau regiune plan. Regiunea omogena are la baza gruparii unitatilor teritorial relativa identitate de parametri economici, care sunt in ultima instanta reflexia vocatiilor naturale ale teritoriului, sau cel putin a acelor factori care direct sau indirect poarta amprenta cadrului natural. Spre exemplificare, se vorbeste de regiuni sarace sau bogate, de regiuni industriale, agricole sau turistice, etc. Regiunea polarizata este definita de ansamblul punctelor legate de un pol unic, de ex. campul de polarizare al unei metropole, teritoriul de influenta a unui complex industrial putand determina ansambluri regionale. Regiunea plan este spatiul ale carui componente se supun aceluiasi plan, plan regional sau al unei unitati economice dominante. Se intelege ca fiecare teritoriu national poate face obiectul, pe aceste baze, a unor decupaje multiple, dar regiunea plan prezinta cadrul cel mai potrivit de condus, deoarece decupajul administrativ in vigoare, chiar daca este artificial si criticabil, furnizeaza baza planificarii regionale si poseda din acest motiv propria sa coerenta. Acestui ultim tip pare sa i se potriveasca cel mai bine definitia adoptata de Adunarea Regiunilor Europei ( ARE) in Declaratia asupra Regionalismului in Europa, in 1996, conform careia, regiunea este entitatea publica teritoriala corespunzatoare nivelului imediat inferior celui de stat si dotata cu un guvern care dispune de puteri politice proprii (2). Conform aceluiasi document, in anexa articolului 3 se arata , privitor la competentele regiunii ca, acestea pot viza : -politica economica regionala ; - amenajarea teritoriului, politica in materie de constructii si locuinte ; - infrastructuri de telecomunicatii si de transport ; - energie si mediu, - agricultura si piscicultura, - educatie la toate nivelurile , - cultura si media, - sanatate publica , - turism, petrecerea timpului liber si sport , - politie si securitate publica.

1.2 Dezvoltarea regionala
Nu indraznim sa credem ca ar fi locul sa definim conceptul de dezvoltare, pentru ca ar insemna fie sa facem loc unei discutii despre filosofia dezvoltarii, fie sa fim priviti cel putin cu indulgenta pentru ca ne legam de aspecte considerate elementare, cum este notiunea de dezvoltare. Nu la fel stau lucrurile cu sintagma dezvoltare regionala, care suporta o acceptiune globala dar, in acelasi timp, o suprapunere variabila a sferei continutului, a instrumentelor si tehnicilor de realizare cu alte domenii cu care se creaza o confuza asimilare :dezvoltare locala, dezvoltare durabila, dezvoltare economica, amenajarea teritoriului, etc Dezvoltarea regionala este un concept nou care semnifica nu doar impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si imbunatatirea nivelului de trai, ci un intreg mediu de sustinere si adaptare a actiunilor durabile care converg cu domeniile de competenta ale regiunii. Privitor la natura dezvoltarii regionale exista doua raspunsuri : -raspunsul clasic al dezvoltarii functionale ; -raspunsul critic al dezvoltarii teritoriale. Cat despre ingalitatea dezvoltarii in spatiu, se propun trei raspunsuri : -convergenta ; -independenta ; -divergenta. Natura procesului de dezvoltare regionala In teoria economica, reglatorul natural este piata. Schimbul, libera actiune a agentilor independenti, trebuie sa defineasca ansamblul parametrilor vietii economice. In termeni spatiali se ajunge la o logica a specializarii spatiilor si a integrarii interspatiale.Aceasta este esenta teoriei comertului international - prin specializarea fiecarui decupaj de spatiu in activitatile pentru care el este mai bine dotat sa poata atinge optimul. Acest optim este obtinut spontan si permite, in dinamica, dezvoltarea cea mai rapida. Intr-o asemenea conceptie, spatiul nu exista ca atare, el nu este decat o constrangere de cost care poate limita sau diferentia acest proces de integrare sau ii poate da o forma particulara. Acest gen de dezvoltare este de natura functionala. Ea va fi pusa in practica de agentii maximizatori, care isi vor utiliza atuu-rile (economii de scara) pentru a maximiza eficienta combinatiilor. Insuficienta acestui model functional clasic a generat propunerea unui model de dezvoltare teritoriala. Unii autori vad geneza acestei noi paradigme de dezvoltare in revolutia culturala din China, rapoartele Clubului de la Roma, existenta notiunii de nevoi fundamentale in teoria economica, aparitia unor sintagme noi, cum ar fi, dezvoltare agropolitana, ecodezvoltare , gandire ecologica etc. Ruptura cu logica fundamentala a organizarii vietii economice inseamna de fapt revenirea la o viziune teritoriala, si anume, numai in cadru local, prin punerea in valoarea a resurselor locale si cu participarea populatiei, dezvoltarea va putea sa raspunda in mod real nevoilor populatiei. Sursele inegalitatii teritoriale : 1. Independenta evolutiilor spatiale Se spune frecvent ca fiecare spatiu, fiecare regiune, fiecare natiune urmeaza o evolutie autonoma. Dezvoltarea este rezultatul anumitor comportamente, a anumitor propensiuni, fiecare spatiu fiind responsabil pentru nivelul sau de dezvoltare. Acest discurs este totusi rar in materie de dezvoltare regionala, din ratiuni evidente : integrarea avansata care uneste regiunile unei tari. Consideratii sociale si politice simple arata ca nu ne putem limita la o alipire artificiala , spate in spate a regiunilor, cerandu-le doar sa faca eforturi. 2. Dezvoltarea regionala pe etape Ideea de dezvoltare regionala sprijinita pe parcurgerea unor etape a constituit punctul de plecare al reflectiei. Fara indoiala, explicatia cea mai simpla a disparitatilor regionale este de tip diacronic : regiunile parcurg o serie de etape dar nu demareaza toate in acelasi timp. In fapt este vorba de un dublu proces, de divergenta urmat de convergenta ( Friedman & Richardson, 1973). Richardson imagineaza trei ipostaze simetrice : - dezvoltarea nationala este mai intai polarizata, apoi integrata ; - in interiorul fiecarei regiuni, dezvoltarea este mai intai concentrata intr-un numar mic de centre inainte de a se difuza ( integrarea interregionala nu pune in relatie la inceput decat centrele din regiuni diferite) ; - in interiorul unitatilor urbane descentralizarea progresiva se realizeaza in beneficiul periferiilor. Impartasind parerea lui Richardson, prima ipoteza se verifica din mai multe ratiuni. La inceputul procesului de dezvoltare, investitia este concentrata intr-un singur centru, care beneficiaza de efecte cumulative numeroase (economii de scara ale unitatilor de productie, economii de aglomeratie, efecte de polarizare, crearea unui dualism intre centrul bogat si regiunile periferice inapoiate, concentrarea populatiei, dezvoltarea concentrata a aparatului educativ).Concentrarea urbana favorizeaza dinamismul, spiritul de risc si de intreprindere, inovatia. Simetric, apar insa si efectele de imbatranire ale centrului, imbatranirea intreprinderilor, poluarea, degradarea spiritului de

intreprindere.

13 Teoria dezvoltarii endogene (3)
Originile teoriei sunt relative la eforturile si caracteristicile regiunilor lumii a treia, pentru care, teoria dezvoltarii "autocentrate" reprezinta o critica la adresa societatilor de consum ale economiilor occidentale. Dezvoltarea nu poate fi un proces de difuzie a unei cresteri care vine de la centru, mai ales daca centrul si-a incetat cresterea. Regiunile inteleg ca modelul clasic de dezvoltare nu mai poate sa le aduca decat efecte negative : dependenta crescuta, imprastierea resurselor locale, degradarea mediului, specializarea in functii si sectoare subordonate sau regresive. Dezvoltarea autocentrata face obiectul dezvoltarii la doua nivele. Daca pentru tarile occidentale are un continut regional, a se vedea microregional, ea poate fi aplicata in tarile lumii a treia in ansamblul lor. Se prezinta mai putin ca o teorie a dezvoltarii regiunii si mai ales ca o paradigma noua a dezvoltarii : dezvoltarea teritoriala, adica dezvoltare "from below" opusa dezvoltarii functionale si "up-down" care constituia practica anterioara. Componentele dezvoltarii endogene sunt, in termeni sintetici, urmatoarele : critica economiei ateritoriale, critica modurilor de evaluare a optimului, dezvoltare teritoriala, referire la nevoile de baza, dezvoltare comunitara, valorizarea resurselor locale, dezvoltare integrata, autarhie selectiva, scara redusa, economie informala, microfederalism, inovatii cu caracter local.

Capitolul II Componentele sectoriale calitative si cantitative ale dezvoltarii regionale
2.1 Dezvoltarea institutionala
Dezvoltarea institutionala este, in mod esential, mijlocul prin care institutiile devin apte sa mobilizeze de o maniera eficace resursele umane si financiare disponibile. Acest concept a fost asimilat unor notiuni foarte diferite -intarirea institutiilor, gestiunea sectorului public, administrarea dezvoltarii etc. Conteaza prea putin cuvintele utilizate. Chestiunea esentiala este de a sti cum sa mobilizezi eficient resursele unei tari. Acest obiectiv este in miezul dezvoltarii si a devenit o prioritate in raport cu criza mondiala. Interesul pentru dezvoltarea institutionala nu este nou. El a reprezentat o parte importanta a strategiilor de dezvoltare, mai ales pentru agentiile si fundatiile specializate. Sunt cunoscute exemplele fundatiilor Rockefeller si Ford, care au pus in miscare in anii '50 -'60 programe de sustinere ale institutiilor de administratie si gestiune, iar Agentia Americana de Dezvoltare International s-a interesat de intarirea institutionala in anii '60- '70 (4). Dezvoltarea institutionala inseamna in fapt capacitatea unei institutii de a folosi eficient resursele umane si financiare disponibile. O asemenea mobilizare a resurselor poate fi pusa in opera din interior, prin gestionarii institutiei insasi, sau stimulata din exterior de catre guvern sau agentii de dezvoltare (5). Conceptul de institutie, in sens larg, include deopotriva entitati de la nivel local sau national, unitati de gestiune de proiect, intreprinderi para-publice, agentii executive la nivel central etc. O institutie poate apartine sectorului productiv, public sau privat, dar poate releva si functii publice administrative ale guvernului, in sensul cel mai larg. Dezvoltarea institutionala , ca si analiza institutionala in general, priveste sistemele de gestiune, schimbarile institutionale, planificarea , politicile de resurse umane, formarea, gestiunea financiara si programarea, procesele bugetare, contabilitatea, auditul, intretinerea, etc. Eficacitate si eficienta Eficacitatea institutionala priveste localizarea activitatilor si tehnologiilor unei institutii. Evaluarea eficacitatii si comparatiile intre tari, sectoare si tehnologii ridica numeroase probleme de metodologie. In ce masura sunt posibile comparatiile? In acest sens pot fi concepute cateva clasificari. Mai intai este important de a se pastra distinctia intre eficacitate si eficienta. Conceptul de eficacitate este mai larg si inglobeaza capacitatea de a pune in practica obiective operationale adecvate. In aceasta perspectiva, criteriul de eficacitate se refera la capacitatea unei organizatii de a se conforma propriilor exigente. Dar eficacitatea se poate masura si in raport cu exigentele externe ale institutiei. In aceasta directie nu exista nici un consens cu privire la parametrii externi ce trebuie luati in consideratie. Conceptul de eficienta se refera numai la maniera in care sunt utilizate resursele disponibile pentru a realiza obiectivele definite, fara a se preocupa daca obiectivele sau scopurile sunt adecvate. Din punct de vedere pur tehnic, o institutie eficienta este cea care afiseaza o rata ridicata a iesirilor in raport cu intrarile. In acest sens o organizatie putin eficienta poate fi relativ eficace daca ea isi realizeaza obiectivele, chiar cu un cost ridicat. Invers, dar cu inconveniente mai sensibile, o institutie poate fi considerata ca eficienta doar din punctul de vedere al rentabilitatii, dar cu obiective inadecvate. O alta distinctie care opereaza vizeaza diferenta intre eficienta operationala si cea "alocativa". Eficienta

urmatoarele cauze: . care se reflecta in dificultatea de a ameliora administratia publica si de a stimula anumite servicii sa lucreze in maniera adecvata. in timp ce eficienta operationala vizeaza <<maximizarea utilizarii capitalului si a muncii. a pietei si a interventiilor administratiei>>.2 Dezvoltare economica Dezvoltarea economica este rezultatul unei politici definite pe plan national. . autoritatile se plang de dificultatile pe care le intampina in dezvoltarea unui serviciu oarecare in mediul rural. . intreprinderile. cum ar fi slabiciunea institutiilor lor .. puterile publice si societatea civila pot sa se asocieze dupa modalitati noi de parteneriat si sa urmareasca o strategie adaptata la situatia lor . Traducerea acestei politici la scara regionala sau locala va fi mult mai productiva daca autoritatile locale iau initiative complementare.deplina reusita a reformelor economice si structurale depinde de stimularea inovatiei si a antreprenoriatului local si regional . c. structurale si teritoriale este importanta din mai multe ratiuni : . utilizarea presei si a altor canale de comunicatie in vederea mobilizarii grupurilor interesate.activitatile non concurentiale si slab specifice sunt cele mai numeroase. . Aici intervine un lant al slabiciunilor care incepe cu inconsistenta contextului politic in care organismele publice trebuie sa functioneze. . prin intermediul unei sanatoase gestiuni a intreprinderilor. administratori. in practica el este frecvent uitat.activitatile concurentiale si moderne. Aceasta complementaritate intre politicile macro-economice.cea mai mare parte a acestor activitati priveste zonele rurale si paturile cele mai sarace ale populatiei. care consta in adoptarea unor masuri macro-economice dar si structurale care sa favorizeze eficacitatea pietei dar si imbunatatirea generala a nivelului de viata. organizarea de seminarii de sensibilizare pentru decidentii de la nivel inalt. Agentiile bilaterale si multilaterale de dezvoltare pot juca un rol catalizator important in acest sens. ca si in sectorul public>>. .o politica de preturi adecvata. dar depinde de decidenti daca vor sa-si schimbe atitudinea fata de aceasta problema si sa abordeze frontal chestiunea insuficientei capacitatii de actiune.alocativa priveste <<alocarea resurselor.rolul determinant al unui individ sau grup de indivizi.un angajament suficient de profund. Este evident ca o societate traditionala nu are aceiasi parametri de performanta ca una moderna.care ar putea fi interpretata ca un semn de inadaptare la societate. . economisti si universitari . in ordine crescanda. posibilitatea implicarii organismelor si comunitatilor interesate sa evidentieze costul lipsei de capacitate institutional si toate avantajele care decurg din intarirea institutiilor . prin intermediul pretului. Prioritate acordata activitatilor putin concurentiale si putin specifice Multi se vor intreba daca importanta data aspectelor institutionale ale activitatilor putin specifice sau non concurentiale se justifica in materie de dezvoltare.factori exogeni .colectivitatile teritoriale dinamice pot sa intareasca coeziunea sociala sprijinind.o programare eficace si o buna aplicare a programelor de dezvoltare institutionala. 2. 2. programelor si proiectelor in sectorul privat. . b. Ele trebuie sa constituie. .o aplicare efectiva a tehnicilor de management. pot fi intreprinse trei tipuri de demersuri : a. in masura in care aceasta conduce la neglijarea sectoarelor moderne. in general. Incitarea autoritatilor spre luarea la cunostinta a problemelor institutionale Desi faptul pare evident necesar. se dezvolta oricum mult mai repede si mai bine decat celelalte. reinsertia somerilor si lansand noi forme de participare democratica la dezvoltarea economica durabila a spatiului urmarit. Asemenea seminarii se pot organiza de catre institutii nationale insistandu-se atat asupra aspectelor teoretice cat si asupra aspectelor practice traite. (6) De ce unele institutii sunt mai eficace decat altele? Explicatiile furnizate in mod obisnuit prezinta. Decidentii sunt uneori destul de reticenti pentru a trata in mod explicit anumite probleme. o tinta a strategiilor de dezvoltare. de exemplu. . Mai departe.politicile nationale se sprijina pe dinamismul colectivitatilor locale unde. dar vor avea tendinta sa uita ca salariile sunt prea mici sau ca serviciul respectiv este sub-reglementat si nu are decat o mica libertate de actiune. O asemenea temere nu este deloc justificata . Cateva strategii pentru dezvoltarea capacitatilor institutionale (7) 1. in consecinta. Pentru a sensibiliza mai mult cu privire la dezvoltarea institutionala pe cei care au un rol de jucat ca promotori ai dezvoltarii -decidenti politici. Dezvoltarea economica este vazuta ca o proiectie inmanunchiata a dezvoltarii sectoarelor si ramurilor . La aceasta temere se pot aduce mai multe raspunsuri : .

retinerea termenului de management in defavoarea celui de "gestiune" chiar daca ambii impart ideea de functionare. Cu tratatul de la Maastricht. mai puternica in limba franceza. Finalitatile si modalitatile MT Mai intai. ca si o supraveghere regulata . Programul integreaza de asemenea dimensiunea <<mediu>> in toate celelalte politici ale uninii si vizeaza in mod particular : . Intelegerea campului de actiune al MT este legata de cateva caracteristici : . Aparut pentru prima data in cadrul Natiunilor Unite. Dezvoltarea economica si dezvoltarea durabila Din 1992. . MT este distinct de notiunea de management dezvoltata de stiinta economica. Astfel. . Dar greutatea si semnificatia sectoarelor este extrem de diferita in economia actuala si dezvoltarea economica pare sa se coreleze din ce in ce mai mult cu sectoarele tertiar si cuaternar.schimbarile climatice. protectia civila si catastrofele naturale. iar industria se mentine in competitie prin forme pivot de tipul tehnopolilor. odata cu introducerea notiunii de "dezvoltare durabila" la nivel comunitar. protectia naturii. . iar al cincilea program comunitar de actiune pentru mediu intitulat "Spre o dezvoltare sustenabila "(1992-2000) marcheaza o turnanta in politica europeana privind mediul inconjurator.asocierea managementului cu calificativul teritorial face trimitere directa la conceptele de teritoriu si teritorialitate dezvoltate cu precadere de geografi. evocand legatura sa cu dezvoltarea durabila si ecologia umana. orasul sau cartierul.nu este intamplatoare nici asemanarea.riscuri industriale. acest concept implica o dezvoltare moderata si respectuoasa fata de mediu pentru a asigura supravietuirea ecosistemelor. pe a carei filiera au si fost preluate unele concepte. Nu este numai managementul unei resurse sau a unui spatiu-suport cum este regiunea. dar managementul implica in plus alegerea unei optiuni de dezvoltare si in consecinta. agricultura si turism. energie. a carei folosinta se afla la limita dintre secundar si tertiar(8). transporturi. filiatia etimologica anuntand dimensiunile sociale. influentand repartitia fizica a activitatilor intr-o regiune data.economice . MT ia in considerare faptul ca elaborarea si aplicarea oricarui proiect. sau chiar regulile formale de utilizare a terenurilor. . ci este mai degraba managementul de ansamblu al relatiilor interumane care contribuie la producerea de teritorii. securitate nucleara si protectie radioactiva. dintre management si amenajare (sau amenajament).asupra teritorialitatii (10).intelegerea mecanismelor care actioneaza in sectorul privat permit o mai buna sesizare a diferentelor intre intreprindere si societatea civila (la care se aplica actiunea publica).pe impartirea responsabilitatilor mijlocind o mai mare participare a diferitilor actori a lumii sociale si economice. conceptul de dezvoltare durabila figureaza in centrul misiunilor Uniunii Europene. calitatea aerului. temporale si culturale ale MT. zonele costiere. mediul urban. recurgerea la termenul de management teritorial este explicabila. economice.industrie.trei domenii sensibile care implica "gestiunea riscului" . .cinci domenii cheie asupra a caror impact de mediu este major . Aceasta actiune asupra teritorialitatii se face prin : . El favorizeaza o abordare globala si pune accentul : .3 Management teritorial (9) Managementul teritorial este un neologism care se inscrie in grupul conceptelor generate de analiza functionarii sectorului privat. Tehnopolii sunt rezultatul strategiilor oraselor universitare pentru o dezvoltare economica care sa valorifice potentialul de cercetare antrenand un nou tip de industrializare de inalta tehnologie. Cum modelul intreprinderii serveste drept sursa de inspiratie pentru abordarea sectorului public. 2. gestiunea deseurilor. gestiunea resurselor de apa.pe complementaritatea instrumentelor financiare si a masurilor legislative. legatura intre dezvoltarea economica si mediul inconjurator este definitiv consacrata. ecologice. program sau politica publica exercita intotdeauna un impact teritorial mai mult sau mai putin direct : -asupra teritoriului. . influentand posibilitatile de relationare intre actorii unei colectivitati.sapte teme specifice . amnsamblul demersurilor necesare acestei decizii. .

. tinand cont in acelasi timp de specificitatile locale. Asadar actorul "teritorializeaza" spatiul (14). respectarea reglementarilor internationale. Ca finalitate operationala se considera ajutorul dat colectivitatilor publice sa recastige o marja de manevra operationala in contextul actual si a le ajuta sa trateze dificultatile specifice generate de adaugarea de noi teritorii. Cele doua tipuri nu se exclud. din contra.modificarea activelor intangibile ale unei colectivitati ( imagine. de fapt un ansamblu de modalitati. Pe scurt.Dar acest "calaj" se justifica mai ales pentru a incerca un paralelism cu teritoriul institutional care este asociat statului modern. gratie luarii in considerare a producerii de noi teritorii (11). Notiunea de teritoriu relational poate functiona la scari diverse. cu orice loc in care se poate dezvolta autoreglarea .etc nu ar putea in nici un caz sa suplineasca avantajele complementare aduse de teritoriul relational. una strategica si une operationala. El are ca finalitate operationala ajutarea colectivitatilor publice de a-si pilota insertia in contextul mai vast din care fac parte integranta. teritoriul institutional nu este decat un aranjament imperfect .dezvoltarea retelei tehnice de transport si comunicatii.si cu reteaua. dificultatea de a-l face sa jongleze cu scarile ( finantarea serviciilor si echipamentelor intercomunale. MT cauta de fapt sa intareasca capacitatea unei colectivitati publice si a actorilor sai de a lua in considerare evolutiile teritoriale. creatoare de sensuri mulriple. nu numai sub aspectul chestiunilor economice si tehnologice. delimitat de o frontiera. luand in considerare in mod explicit dimensiunea lor teritoriala si avand ca finalitate favorizarea unei dezvoltari autonome si creatoare in sensuri multiple si cresterea marjei de manevra organizationala a colectivitatii publice. se degaja doua tipuri de teritorii : . Dezvoltarea desemneaza aici producerea unui teritoriu in sens istoric. . crearea de retele sau alte forme de coordonare si verificarea rezultatelor si a efectelor teritoriale ale politicii (13).teritoriul relational. si cuprinde ansamblul fiintelor vii. catre producerea de noi teritorii in sensul unei dezvoltari care nu este o simpla cautare a unei cresteri economice pe termen scurt ci o dezvoltare multidimensionala. prin extensie. Rigiditatea organizarii sale. etc).dezvoltarea depaseste latura economica : " o crestere a PIB insotita de excludere sociala de deculturalizare si de o degradare a mediului natural nu este dezvoltare " (12). Finalitatea strategica are in vedere orientarea. Simplificand. inegalitatile si sansele pe care le genereaza. in fapt. Acesta presupune colaborarea intre colectivitati.cresterea trebuie sa raspunda nevoilor trecutului fara sa compromita capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor nevoi. capacitatea organizationala a colectivitatilor publice este cel mai important atuu in dezvoltarea locala. capacitatea de a avea relatii durabile si coerente. Astazi.complexa -crescand. Teritoriul institutional este in fapt teritoriul statului modern. grosso modo.teritoriul institutional. Reperul istoric est revolutia industriala. cultura colectiva proprie. MT pleaca de la principiul ca. antreprenori.durabila .maniera de luare in considerare a acestor actori in elaborarea si aplicarea politicilor publice. Toate masurile luate insa de-a lungul secolului pana in anii '70 au relevat primatul teritoriului institutional fata de cel relational. Autonomia nu inseamna aici autarhia actorilor sau independenta cu privire la altii ci. mergand de la global -<<mondializarea>> schimburilor economice . Despre teritoriu Teritoriul este generat de spatiu. Asta inseamna ca teritoriile relationale nu ar fi existat si inainte. pe cat posibil. de inovatie si de schimbare. resurse umane) pe care actorii unei regiuni le mobilizeaza in activitatile cotidiene si care influenteaza capacitatea lor de dexvoltare.pana la local . de elaborare si aplicare a politicilor publice. A adopta un MT inseamna. . sa pledezi pentru eleborarea si aplicarea politicilor luand in considerare dezvoltarea globala a unei colectivitati. asa cum organismele politice si administrative care formeaza colectivitatea publica nu sunt decat un tip de actori care concura la producerea de noi teritorii . ci si modul in care acestea sa favorizeze autonomia teritoriala si a actorilor. MT reprezinta o modalitate particulara. teritoriile generate de autoritatea publica.multidimensionala . Pentru a se putea vorbi de dezvoltare trebuie ca aceasta crestere sa fie: . resurselor si relatiilor strict incluse in interiorul acestuia (15). Asadar. un sistem se diversifica si trebuie sa se reorganizeze prezervand coerenta si integrarea elementelor care il compun . know-how. Totusi trebuie retinut ca politicile publice nu sunt decat instrumente ale producerii teritoriilor. corespunzand intreprinderii. Totusi. Finalitatile MT imbraca doua forme. cum ar fi revendicarile unei asociatii de cartier. finantisti sau cetateni sunt extrem de diverse. Pentru a defini teritoriul relational trebuie sa urmarim legatura cu ''piata" . vanitatea de a defini reteaua adecvata pentru a trata toate problemele ( poluarea este departe de a respecta granitele nationale) . indiferent la ce nivel ar fi acesta.cel al statului si al cetateanului. el este rezultatul unei actiuni conduse de un actor care realizeaza un program.Conceptia unei politici cum este cea . in circumstantele actuale. care este . . utilizatorului si locuitorului. ci se completeaza.si. de noile clivaje si de problemele specifice provocate de producerea de noi teritorii astazi. . .

4 Dezvoltarea locala Dezvoltarea locala ar putea fi descrisa ca un demers de dezvoltare teritoriala globala. . militanti adesea grupati in forme asociative. impuse din exterior. Propria lor conceptie de dezvoltare plasa omul in centrul economiei. mediul inconjurator. se va intelege necesitatea unei grile de analiza a MTcare va cauta sa identifice elementele.MT trebuie sa reuseasca sa articuleze ( comunice. ea are consecinte fundamentale asupra formularii si rezolvarii problemei.de amenajarea teritotiului dovedeste prezenta mai multor forte -suprafata domina reteaua. Oricum ar fi ele trimit intotdeauna la interdependentele care se nasc din conjunctia relatiilor de diferite naturi si proximitatea fizica. grupuri socio-profesionale. actiune si dezvoltare economica Cand se vorbeste despre teritoriu in relatie cu dezvoltarea economica regionala se evidentiaza urmatoarele aspecte: -teritoriul nu se reduce la spatiul fizic ci este. Teritoriu si MT Revenind la faptul ca MT se refera la pilotajul unei entitati teritoriale de catre colectivitatile publice. Declinul statului-providenta. Ea a fost creata "de jos in sus" de catre actorii locali care se opuneau in acest fel dezvoltarii "descendente ". culturale. sociale. relatii de putere. sociala. Dupa o perioada de critici si scepticism au aparut totusi elemente pozitive. economica. chiar daca au o contributie importanta la aceasta. promotori de proiecte asupra unui teritoriu ) dar si a populatiei locale. Dezvoltarea locala s-a nascut in Franta. nu constituie ele insele << dezvoltare locala>>. articulatia celor doua dimensiuni ( relatii si proximitate fizica ) face ca doua persoane sa se afle implicate in aceleasi alegeri locale sau sa fie in concurenta pe aceeasi piata a muncii (16). know-how. globalizarea economica sunt semnele acestor mutatii care impun reducerea regulilor ce franeaza sau perturba schimburile. Alegerea unui decupaj geografic nu este o operatiune neutra.teritoriul este rezultatul constructiei istorice a societatii sau comunitatii . Extensia cea mai potrivita va fi intotdeauna in functie de problema tratata. Metoda dezvoltarii locale era endogena. asociatii si institutii profesionale. 2. culturala. adica incluzand aspecte economice. In aceasta acceptiune. . prin favorizarea dezvoltarii endogene. mobilizand ansamblul mijloacelor umane si financiare care concura la aceasta si asigurand convergenta lor. grupuri asociative. Se pune atunci problema extensiei spatiale a unui asemenea ansamblu .relatiile din teritoriu pot fi de natura fizica (sosele. Asociind diferiti actori se modifica natura problemei tratate. produsul si producatorul acestuia din urma . . coordoneze) diferiti actori.teritoriul poate fi inteles ca un ansamblu de relatii intre elementele materiale si imateriale. culturale si sociale si persoane in multiplele lor calitati . de proiectul elaborat. . Grila va tine insa seama ca : . cooperare. cu atat mai mult cu cat actorii nu sunt intotdeauna aceiasi. si luand in considerare in mod egal.cetateni. din contra.erau de fapt. elementele care concura la aceasta.se impune o evaluare a schimbarilor inregistrate. grupuri. economica sau culturala. Astfel. salariati. utilizatori. o tara sau chiar un continent ? Raspunsul spune ca trebuie sa ne ferim sa fixam o limita obiectiva. intelegerea si evaluarea practicilor MT. sprijinindu-se pe initiativa actorilor locali si nebazandu-se pe aportul de capital si experti din afara.Dezvoltarea locala se gaseste de atunci in disociere cu notiunea dominanta de dezvoltare ! Dezvoltarea locala se dorea globala. familii) sau culturala ( cunostinte.dupa ce s-au integrat elementele si relatiile care participa la o operatie de MT trebuie urmarita producerea teritoriilor. cauta sa creasca solidaritatea si exercitiul de implicare a cetateanului prin practica democratiei locale. Ea este profund legata de influenta crescanda a schimburilor informationale si imateriale. intreprinderi. actori si spatii fizice . antreprenori.un teritoriu este o entitate limitata la un oras. intereseze. prin comparare cu punctul de vedere al finalitatilor MT. Actorii implicati vor fi autoritati publice la diferite scari geografice. Este vorba de un proces fondat pe implicarea tuturor actorilor interesati (alesi locali. politice. dar poate sa priveasca orice aspect al dezvoltarii teritoriilor. . Teritoriu. Ori inversiunea acestui raport este in curs de a se realiza. de dorinta de a crea "nise" arhaice. in zonele aflate in dificultate. autostrazi). integreze. politica (concurenta. Ori aceasta respingere a statului poate deveni sursa de excludere sociala. .MT nu se aplica la un spatiu dat o data pentru totdeauna. relatiile si dinamicile principale care permit descrierea. aflate in afara diviziunii internationale a muncii etc. acuzand miscarea de autarhie. sprijinindu-se in acelasi timp pe dezvoltarea economica. eterogeni prin pozitia lor economica si sociala. dezvoltarea dominanta se face esentialmente pe sectoare si domenii. valori ). Toti acesti actori. institutii de cercetare si formare. . care puneau la indoiala eficacitatea modelului dominant de reducere a decalajelor crescande intre beneficiarii dezvoltarii si populatiile si teritoriile marginalizate. in mediul rural . O noua articulatie intre teritoriul institutional si cel relational trebuie sa se rediscute . consumatori. sociala. de abordarea aleasa. o comuna. in scopul de a o dezvolta. Reactiile negative la adresa acestui demers nu au intarziat. in parte. Ori. cum ar fi dezvoltarea economica sau interventiile actorilor izolati. criza finantelor publice. iar modalitatile apartin MT. la inceputul anilor '70.

refacerea agiculturii considerata arhaica. Desi la nivel de maxima generalitate sferele celor doua notiuni.utilizarea rationala a pamantului.Diferentele intre mediul rural si mediul urban au vizat directia dezvoltarii locale . Politica de amenajare a teritoriului si-a schimbat profund natura de la inceputurile sale. economiei si analizei mediului inconjurator. recte regionala. care au pus in evidenta considerabilele inegalitati teritoriale intre aglomeratia pariziana si restul tarii.1). Obiectivele sale sunt : .reinnoirea echipamentelor turistice si favorizarea unei descentralizari culturale. asemanat unui "desert" . Amenajarea teritoriului si politica regionala. Alegerea a opt metropole de echilibru care sa gazduiasca activitatile tertiare descentralizate si sa devina motorul dezvoltarii regionale. Acesta activitate este de interes pentru intreaga societate si se caracterizeaza prin dezvoltare pe intregul teritoriu national. succesiunea de scopuri si instrumente vis-a-vis de spatiu corespunde unui traseu politic talonat de reactia colectivitatii. in comparatie cu titulaturi sinonime utilizate in literatura de specialitate a altor tari (17). reprezinta o actiune benefica pentru scopul urmarit. propunand patru obiective : promovarea unei industrializari descentralizate de maniera sa orienteze noile intreprinderi spre provincie. asa cum se definea ea in anii '50-'60 si dezvoltarea locala. directorul DATAR. prin obiectivele si modul de realizare si prin efectele obtinute (fig. in care intervin si se conjuga factori economici. amenajarea teritoriului are drept scop redistribuirea cresterii. sociale si culturale ale dezvolterii. Sistematizarea teritoriului a fost termenul folosit in nomenclatorul stiintific romanesc pentru desemnarea sferei de activitati teoretice si practice aferente acestui domeniu. amenajarea teritoriului se afla la intretaierea geografiei. care descrie mai mult mijloacele la care face apel dezvoltarea locala. in acord cu principiile dezvoltarii durabile. chiar daca primul a devenit minoritar. ca activitate cvasisinonima cu sistematizarea. in 1963.Delegatia pentru amenajarea teritoriului si actiune regionala. DATAR . culturali. iar revirimentele succesive i-au dat un caracter din ce in ce mai rigid si mai confuz. mai institutionala. CIAT -Comitetul interministerial pentru amenajarea teritoriului. ecologici>>. Schitarea unei politici de amenajare a teritoriului se plaseaza intre anii 1950-1960.managementul responsabil al resurselor naturale si protectia mediului . Doua definitii ale dezvoltarii locale par sa trimita la conceptiile exprimate. Dupa 1990. Pecqueur reprezinta o incercare de definire a conceptului insusi : <<dezvoltarea locala reflecta capacitatea grupurilor localizate de a se adapta la constrangerile internationalizarii concurentei plecand de la potentialurile de organizare care le sunt proprii. Este vorba de traiectorii care pun in joc un proces de transformare sociala.5 Amenajarea teritoriului Dupa parerea lui Jean-Louis Guigou. 2. de catre alesii locali . dar si cu orientarile politicii interne si externe. .Istoricul politicilor de amenajare a teritoriului in Franta Intre amenajarea teritoriului. politici. dupa faza de reconstructie. Anii '60 sunt marcati de aparitia unui nou context . Dupa aprecierea multor specialisti. Initiat. . in 1960. prezinta in 1950 un prim plan national de amenajare a teritoriului. urmare a sesizarilor unui grup de oameni politici si universitari. p. In Romania. Eugene Claudius-Petit. . schimbarile politice au introdus termeni si practici noi. de la sfarsitul secolului XX. decolonizarea. vorbindu-se astazi de amenajarea teritoriului. este cea a grupului interministerial al celui de-al IX -lea plan . conform careia dezvoltarea locala reprezinta << crearea unui veritabil parteneriat in care se asociaza aspectele economice. Intre 1960 -1974. vezi Puscasu. reorganizarea agriculturii etc.dezvoltarea economica si sociala echilibrata prin respectarea specificului fiecarei regiuni . sistematizare si amenajare par suprapuse. Cealalta definitie. si. Reperele istorice ale politicii de amenajare a teritoriului in Franta corespund unor etape de schimbari institutionale si comportamentale in acelasi timp.109-113 1. Cea a lui B.mai mult o dezvoltare sociala decat o dezvoltare locala propriu-zisa in mediul urban. Eforturile nu au produs totusi efectele scontate din cauza lipsei unei autoritati care sa asigure unitatea de conceptie si sa traduca vointa politica de punere in aplicare. diferentele specifice sunt numeroase.imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si a colectivitatilor . . reprezentate printr-o serie de principii adoptate. pe atunci ministru al reconstructiei si urbanismului. acest termen este chiar cel mai potrivit profilului unei astfel de discipline. ca un ansamblu de activitati cu caracter interdisciplinar si global a carui obiectiv este reorganizarea si planificarea fizica a spatiului. concentrarea industriala. In prezent cele doua concepte coexista.un proces de dezvoltare locala se elaboreaza plecand de la concertare larga a unui numar mare de cetateni si de parteneri interesati si isi gaseste traducerea intr-o stapanire comuna a situatiei>>.constructia europeana. notiunea de amenajarea teritoriului este foarte noua si lasa impresia ca ar putea sa inlocuiasca discreditata sistematiza re a teritoriului si a localitatilor. in concordanta cu principiile economiei de piata. in general.Se creaza astfel.1.

pe langa uniunea economica si monetara. care sa intareasca Comunitatea.continuarea celor doua politici de solidaritate in favoarea zonelor de conversie si a zonelor cele mai fragile din mediul rural. care va crea noi zone " de exceptie" care se adaugau altor zonari . rate ale dobanzilor crescute. cel de "tinut". Acest proces presupune cativa pasi de sustinere a proiectelor globale de dezvoltare : a. servicii de calitate oferite intreprinderilor. Cum se face acest lucru devine intrebarea firesca . politica de amenajare incearca sa se adapteze pe mai multe cai : . cresterea deplasarilor si preponderenta automobilului. fondul de investitie a transporturilor terestre. care asociaza alesi locali si reprezentanti din sfera socio-profesionala. fara sa se poata distinge insa . se adopta legea de orientare asupra dezvoltarii si amenajarii teritoriului. In 1995.aplicarea unei descentralizari planificate odata cu prima elaborare a contractelor de plan Statregiune si Stat-intreprinderi publice.constituirea unui plan de actiune pentru locuri de munca si schimbari in industrie . -conservarea si valorizarea atuu-lui pe care il reprezinta spatiul rural pentru generatiile urmatoare. avand o orientare mai degraba rurala decat urbana.si se creaza totodata alte patru noi fonduri -fondul de perecuatiune a transporturilor aeriene. pe asigurarea dezvoltarii oraselor mici si mijlocii si intarirea actiunii de revitalizare a mediului rural (crearea FIDAR-Fondul interministerial de dezvoltare si de amenajare rurala). cresterea dificultatilor industriale in nordul Europei si largirea sa spre sud au dus la cresterea disparitatilor si au determinat mai mult orientarea catre o abordare globala comunitara. fondata pe accesibilitate si atractivitate ( transporturi. la conferinta europeana a sefilor de stat se decide definirea unei veritabile politici regionale. veghindu-se totodata ca regiunile cele mai dinamice sa nu mobilizeze doar in profitul lor investitiile. Dezenclavarea teritoriului este. . In Franta este totodata momentul cand se decide transformarea institutiilor publice regionale in veritabile colectivitati teritoriale. limitand expansiunea urbana.Politici specifice au fost puse in actiune si pentru zonele rurale depopulate. mana de lucru calificata. intarirea monedei nationale. asigurarea sanselor fiecarui cetatean si promovarea unei dezvoltari echilibrate a intregului teritoriului.prin politici de creare si sustinere a infrastructurii de comunicatii. legea oficializa un nou concept. Se creaza instante specifice -CNADT (la nivel national) si Conferintele regionale de amenajarea teritoriului. intr-un cadru politic in care actiunile. In intervalul 1981-1994. atat pentru a scoate din izolare o serie de regiuni cat si pentru a face din Franta un nod de comunicatii in Europa. spatiu in care actorii puteau sa-si defineasca si sa-si puna in practica actiunile care nu se inscriau in mod necesar in cadrele administrative si politice clasice. In aceeasi perioada (1972). Perioada care urmeaza legii din 1982 se caracterizeaza printr-o adaptare a politicii nationale de amenajare a teritoriului la noul context economic si al descentralizarii : cresterea actorilor publici si privati. . prezentata ca o conditie primara a dezvoltarii.dezvoltarea infrastructurilor. ca obiectiv..dar a carui raspuns nu este spectaculos: . fara deci sa le suprime : regiunile urbane sensibile. inseamna a orienta politicile teritoriale in jurul a trei obiective: -organizarea unui oras durabil. -controlarea mobilitatii interurbane. Confruntarea politicii cu criza din perioada 1974-1984. intr-un univers economic in care concurenta crescuta in interiorul Uniunii europene risca sa favorizeze migrarea intreprinderilor spre strainatae. regiunile de redinamizare urbana.o reforma a regimului primelor de dezvoltare regionala. Comentatorii acestei politici considerau in 1975 ca ea si-a atins obiectivele cantitative. . demografice si economice defavorabile. Sistemul de ajutoare cunoaste mai multe evolutii. ceea ce corespunde legilor de descentralizare din 1982. ceea ce ar fi rezultat oricum dintr-o evolutie spontana. cautand printr-o mai buna combinatie a mijloacelor de transport sa se limiteze costurile infrastructurii si a impactului lor asupra mediul inconjurator.cu adevarat. teritoriile rurale de dezvoltare prioritara. fondul de gestiune a spatiului rural si fondul national de dezvoltare a intreprinderilor. regiunile de revitalizare rurala. printr-o actiune asupra factorilor de localizare. Efectele politicii de amenajare a teritoriului asupra dezvoltarii locale Politicile de amenajare si de dezvoltare a teritoriului isi propun. A amenaja teritoriul inseamna a crea conditiile generale de dezvoltare a intregului teritoriu. in fata mutatiilor politice. . obiectivele si puterile se amestecau. corectand inegalitatile si redresand situatiile datorate conditiilor geografice.conducerea unei politici de repartitie echilibrata a activitatilor. In sfarsit.Incepand din anii '80. a determinat punerea accentului pe cresterea rolului calitativ al metropolelor de echilibru. . reducerea numarului de reglementari. Dezvoltarea durabila A conjuga amenajarea teritoriului si dezvoltarea durabila. si intr-un context social in care aspiratiile populatiei pentru o imbunatatire a conditiilor de trai cresteau.se regrupeaza diversele fonduri intr-un fond unic -Fondul National de amenajare si de dezvoltare a teritoriului ( FNADT) . daca statul penaliza regiunile bogate. Scoaterea din izolare a teritoriului. fara insa sa ramana si suficienta. proximitatea unui potential de cercetare si invatamant superior ). . in general.

... Acestea vor trebui sa joace un veritabil rol in integrarea teritoriilor izolate..Experienta franceza in domeniu arata un interes crescut pentru acest subiect. exacerbarea rolului unor orase care vor tinde sa-si creeze propriul lobby... Regiunile si celelalte colectivitati teritoriale. departamente... regiunea atinge direct marile orase punand problema statutului lor in raport cu zonele rurale si orasele mai mici.. Epoca de aur a amenajarii teritoriului in Franta a fost marcata de o politica de redistributie a activitatilor economice in teritoriu. cu obiectivul declarat de a amenaja si dezvolta acest teritoriu.... Organizarea si dezvoltarea serviciilor publice .... statul propunandu-si ca obiectiv acoperirea intregului teritoriu cu mijloace moderne de comunicatie. In Romania.... Raspunsul regiunilor si a celorlalte colectivitati teritoriale... dar se recunoaste si suprapunerea confuza si nefasta a acestora.. universitatea.. Cand este vorba de dezvoltare regionala se admite implicarea mai multor nivele de competenta..Regiunile au la randul lor interesul de a-si reechilibra propriile teritorii. care complica parteneriatele si suprapune responsabilitatile si puterile. b..... daca perimetrul lor de interventie le permite acest lucru..... ba mai mult sa se substituie acesteia. Aparitia geomaticii este cea mai buna confirmare a acestui fapt... Statul se indrepta catre o pierdere treptata a prerogativelor sale si experienta occidentala verifica valabilitatea procesului. statul si serviciile sale deconcentrate.. mai ales marilor orase... Implantarea activitatilor economice.. d....... planificarea socialista a orientat investitiile in industrie si infrastructura catre toate zonele tarii.... in planul politic si institutional. In Nord-Pas-de-Calais. Regiunea isi organizeaza teritoriul Organizandu-si teritoriul. .. A fost fixat astfel.. a regiunilor urbane....... in acest context.. Capitolul III Suprapunerea responsabilitatilor.. Morala tine de o orientare a resurselor catre acele regiuni unde maximizarea utilizarii lor este posibila...prin intermediul noilor tehnologii de informare si comunicare (NTIC). trebuie sa se reflecte in planificarea lor si in institutiile lor. Asadar actiunile sunt intim legate. daca nu vor sa se confrunte cu o noua manifestare a concentrarii activitatilor..... slab conectate la centru.. Actorii locali pot la randul lor sa elaboreze o adevarata politca locala privind infrastructura.prin actiunea regiunilor. competentelor si reglementarilor .... regiunile intervenind sub triplu aspect in guvernarea orselor : in organizarea teritoriului.. Temerea regiunilor sau a ansamblelor regionale actuale si viitoare ar putea sa aiba in vedere.... Majoritatea regiunilor stabilesc planuri regionale generale sau sectoriale. c...... Facand aceasta. suna oarecum asemanator : repartitia echilibrata a fortelor de productie in teritoriu. In prezent in Franta. in relatie cu politica nationala. daca exceptam politica dusa pentru crearea conditiilor favorabile implantarii intreprinderilor straine.. nu pot sa impuna nimic atat timp cat nu au personalitate juridica .... fragmentand eficacitatea si lizibilitatea actiunilor angajate. devenita un adevarat hatis si absenta ierarhiei intre colectivitatile teritoriale............... in incercarea sa de a asigura o dezvoltare echilibrata ( in sens egalitarist)a tuturor regiunilor. Suporturile multimedia... formularea consacrata pentru explicitarea sistematizarii la noi... .. Aceste planuri acorda un ststut aparte spatiilor urbane.orase.Totodata statul trebuia sa isi creeze calitati noi. indiferent daca aceste investitii erau justificate din punct de vedere economic. Aici se interpune insa si raspunsul orasului... NTIC vor reprezenta un instrument de amenajare a teritoriului in viitorul nu foarte indepartat. Consiliul regional. inclusiv Internet-ul sunt din ce in ce mai utilizate in promovarea economica sau turistica a unui oras sau regiuni..s-a constituit progresiv un "teritoriu de dezvoltare" dea lungul litoralului..... Efectele s-au vazut in ultimii ani.. ele insa trebuie sa gandeasca la o complementaritate a traseelor nationale... porturi. ... printre care cea de a sti sa accepte repartitia competentelor... Desi aflate inca la inceputuri. Daca ne amintim bine. asociatiile diverse.... in jurul catorva axe.. si nici modalitati de negociere cu statul pentru obtinerea finantarii unei investitii........... regiunile individualizeaza ariile urbane in planul teritorial. de exemplu.. in cooperarea intre colectivitatile locale si in gestiunea propriu-zisa a ariei urbane.Organizarea teritoriului . grupari intercomunale. ca obiectiv.prin actiuni demarate la initiativa actorilor locali. ele individualizeaza de asemenea... acordandu-le competente sau responsabilitati diferite de celelalte teritorii. organismele publice si private interesate .Care ar trebui sa fie reactiile principalelor nivele cu privire la organizarea teritoriului. politica a constat mai ales intr-o rationalizare a costurilor... camere consulare...... sa scape de sub influenta regiunii... desi insarcinate la randul lor cu realizarea unei dezvoltari locale... procesul este incheiat....... datorita unei initiative concertate . suprimand liniile prea putin rentabile financiar si dezvoltand transportul de mare viteza....... ( Franta a primit 264 de proiecte ale investitorilor straini in 1995 si 350 de proiecte in 1996 !). dezvoltarea retelei de autostrazi si a TGV-ului astfel incat nici o localitate sa nu se afle la o distanta mai mare de treizecisicinci de km de aceste cai de comunicatie ! In materie feroviara. Specificitatea marilor orase. in vederea cresterii nivelului de dezvoltare ? Raspunsul statului : mijloacele clasice de interventie ale statului in organizarea si structurarea teritoriului sunt din ce in ce mai discutate... adesea foarte diverse.

SNADT este completata de Schemele Regionale si Sectoriale de Amenajarea si Dezvoltarea Teritoriului . pe plan infraregional . pe plan international . FGER ( Fondul de Gestiune al Spatiului Rural).plan intre stat si regiune.institutionale in materie de dezvoltare regionala .comisariatele pentru dezvoltare economica ( comisariatele pentru reconversie industriala din regiunea Nord-Pas-de-Calais. Acesta formuleaza pareri si sugestii referitoare la aplicarea politicii de amenajarea teritoriului si dezvoltare de catre stat. administratiile de misiune. justifica o succinta trecere in revista a specificului regional francez si motiveaza o eventuala copiere sau in orice caz o raportare la istoria si instrumentele dezvoltarii regionale din Franta. afaceri europene si actiunea statului si organisme publice. in raport cu competentele acestora in materie de amenajarea teritoriului. compusa din prefectii departamentelor. disponibilitatea la cooperare si multe alte cauze particulare. comunicatiile. insarcinati de a atrage intreprinderile straine pe teritoriul francez.biroul DATAR de pe langa Comunitatea Europeana. deciziile la nivel de regiune implica urmatoarele forme de reprezentare ale administratiei teritoriale a statului : . Vosgi ) . echipamentele culturale. secretarul general al Institutii si instrumente . Fondul de perecuatiune a trensporturilor aeriene. DATAR colaboreaza cu numeroase structuri. din reprezentanti ai activitatilor economice.secretariatul general cu afaceri regionale.prefectii regiunilor. Auvergne.Rolul acesteia din urma era de a determina actiuni si nu acela de a face ea insasi . pe plan interministerial . organizarea spatiului. creatie noua. care fixeaza orientarile fundamentale in materie de amenajarea teritoriului. Dificultatile de intelegere a administratiei teritoriale de catre administrati sunt adesea doar o chestiune de vocabular. Roussillon. la diferite nivele. FNDE ( Fondul national de dezvoltare al intreprinderilor ).. In materie de dezvoltare. comisarii pentru amenajarea masivelor muntoase Alpii de nord. privind amenajarea si dezvoltarea teritoriala. Fondul de Investitii al Transporturilor terestre si Cailor navigabile. grupari asociative. sociale. Schemele sectoriale vizeaza invatamantul superior si cercetarea. Este de notorietate faptul ca administratia franceza abunda in structuri. Ardennes sau Loire.Consiliul National al Amenajarii si Dezvoltarii Teritoriului.Comitetul interministerial al amenajarii si dezvoltarii teritoriului (CIADT). Departamentul si regiunea denumesc in acelasi timp o circumscriptie administrativa a statului si o colectivitate teritoriala.E. pe plan regional . reunind Comisariatul General al Planului. dupa cum urmeaza : pe plan national . comisariatele pentru industrializare din Languedoc. Sarcina CIADT este de examina chestiunile relative la amenajarea si dezvoltarea teritoriului in scopul de a pregati deciziile guvernamentale. Prin legea din 1992 privind administratia teritoriala a Republicii. . una dintre acestea. Masivul central. comisii si organisme ale caror domenii de actiune sunt frecvent nu doar contigue ci de-a dreptul suprapuse. Limousin.reprezentantii DATAR in ambasadele Frantei. care inlocuieste din 1995 vechiul CIAT. Intr-adevar. rolul sau concretizandu-se in momentul negocierii si concluzionarii contractului.conferinta administrativa regionala. Instrumentele financiare sunt reprezentate prin doua fonduri bugetare specializate si trei conturi speciale ale trezoreriei : FNADT (Fondul National pentru Amenajarea si Dezvoltarea Teritoriului) administrat de CIADT. si DATAR. al carui scop la crearea lui in 1946 era reconstructia si dezvoltarea economiei franceze. culturale. creata in 1963. . Instrumentul de programare il constituie Schema Nationala de Amenajarea si Dezvoltarea Teritoriului. actiune economica. caracterizata drept piesa forte a administratiei centrale pentru amenajarea teritoriului. de sud. mediu si dezvoltare durabila. In structura sa functioneaza departamente spaecializate pe actiune regionala si dezvoltare rurala. prezidat de primul ministru si format din alesi locali si nationali. dar suprareglementarea se justifica tocmai prin nevoia de a acoperi toate aspectele dezvoltarii in plan teritorial.prefectul regiunii . ca sinteza a orientarilor statului si a politicilor regionale imaginate de consiliul regional . din 1995. traditia unor relatii pe multiple planuri. termenii de departament si regiune acopera realitati administrative diferite. aceasta este asigurata prin colectivitatile teritoriale si prin serviciile descentralizate ale statului. colectivitatile teritoriale si U. In administratia centrala a statului functioneaza cinci categorii de institutii. personalitati.cazul francez O similitudine a trasaturilor sociale si de grup si a comportamentelor. intre care nu trebuie omisa colaborarea interuniversitara care se afla la originea acestei lucrari. . Prefectii fixeaza orientarile necesare punerii in aplicare a politicilor nationale si comunitare privind dezvoltarea economica si sociala si amenajarea teritoriului. intarite prin legile din 1992 privind administratia teritoriala a republicii si din 1995. functioneaza ca si corespondent al DATAR.

Exista asadar o regionalizarea care nu este numai administrativa ci si democratica.in domeniul urbanismului. Ele se prezinta deci fie ca o continuitate istorica in raport cu vechile provincii( Alsace. cu peste 40 de legi privitoare la organizarea si functionarea administratiei descentralizate. Aquitaine. Istoria regiunii ca si colectivitate teritoriala incepe in 1972. fara sa ajunga la crearea unui stat autonomic ! Aceasta regionalizare prezinta mai multe caracteristici. transferuri de competenta. Regiunile franceze sunt mai degraba de talie medie. Regiunea constituie o colectivitate teritoriala specifica in tesatura administrativa si institutionala a Frantei. invatamant. planificarea si amenajarea teritoriului. Departamentul. cele 22 de regiuni metropolitane au contururile geografice definite pentru circumscriptiile regionale din anni 1950. Lorraine. Midi-Pyrenees. Ea are ca obiectiv asocierea mai multor comune in cadrul unui "spatiu de solidaritate ". privind patru domenii : transformari institutionale. Aceasta regionalizare nu este comparabila cu statele federate din RFG sau cu componentele statului federal belgian. locuintelor. Acest decupaj este in mod regulat criticat ca si cum ar exista intr-adevar un standard regional european sau un optim dimensional regional. a societatilor de finantare inter. functia publica si activitati spaecifice asupra teritoriului.in domeniul formarii. principiul liberei administrari a colectivitatilor teritoriale se aplica si regiunilor care devin colectivitati teritoriale. privitoare la administratia teritoriala a republicii. In 1986. serviciilor sanitare. ea inscriindu-se in demersul U. Bretagne. Urmarind decupajul teritorial. sociala si amenajarea teritoriului si este consultata asupra pregatirii contractelor-plan. precum si si asupra programelor nationale si comunitare care privesc regiunea... sociale. este colectivitatea cea mai bine implantata in sistemul administrativ francez beneficiind de o buna traditie. Competentele generale privesc promovare dezvoltarii economice. vezi nivelul infraregional al colaborarii DATAR ). la care se aduga decretele aferente. . Conferinta se pronunta in materie de dezvoltare economica. sa participe la capitalul societatilor de dezvoltare regionala. cand o modesta descentralizare teritoriala creaza regiuni cu structura de institutie publica regionala ( EPR =etablissement publique regional ). presedintele si administratia regionala la care se adauga consiliul economic si social regional. asimilabil judetului din Romania. amenajarea teritoriului sau interventionism economic.prefecturii sau departamentului unde se afla resedinta administrativa a regiunii.). de-a lungul timpului.in domeniul dezvoltarii economice : poate sa acorde ajutoare directe sau indirecte intreprinderilor sau garantii de imprumut. Competentele regiunii pot fi grupate in competente generale si specializate. participari sau realizari de echipamente colective de interes regional direct. Ea este esalonul administrativ de baza. in sensul de localitate. la districtul din 1959 si pana la comunitatea de comune. culturale. pescuitului . porturi maritime (cand nu sunt autonome sau de interes national ). in vederea elaborarii unui proiect Cooperarea locala . .in domeniul planificarii. propuneri. cultura. Regiunea incepe sa-si afirme identitatea si sa construiasca politici regionale specifice. Comunitatea de comune este o institutie publica de cooperare intercomunala grupand mai multe comune. Bourgogne. sefii de servicii descentralizate ale statului.. Competentele departamentului actioneaza in domeniul sanatatii si actiunii sociale. Exista o anume inegalitate in termeni de suprafata. Colectivitatile teritoriale Reforma descentralizatoare dupa 1982 este o opera legislativa. Printr-un fel de sedimentare administrativa. Ea se apropie de regiunile italiene sau de comunitatile autonome spaniole. Forma moderna a regiunii este consfintita prin legea din 1992. . . echiparea si intretinerea liceelor ( cu exceptia cheltuielilor cu personalul si materialul didactic). retaua de transport. .) fie ca un decupaj arbitrar sau impus ( Rhone-Alpes. corespunde la doua realitati administrative distincte . regiunea s-a adaugat. sociale sau sub forma comisariatelor pentru industrializare. mediu inconjurator. rod al legii 125/1992. porturilor fluviale si canalelor. . in cadrul mentinut de unitatea republicii.serviciile descentralizate ale statului in regiune ( mai ales misiuni de coordonare. identitatea regionala este mai mult sau mai putin facil de construit. Competentele specializate imbraca forma : .o circumscriptie administrativa a statului. regiunea negociaza si concluzioneaza contractul-plan intre stat si regiune . si o colectivitate teritoriala cu un presedinte al consiliului general ca autoritate responsabila. numar de departamente sau populatie intre regiuni. In 1982. cum sunt directiile regionale ale echipamentului. mediu inconjurator.E. Regionalizarea administrativa vizeaza mai ales o administrare mai buna a teritoriului in circumscriptii mai mari decar departamentul pentru teme ca supravegherea politieneasca si mentinerea ordinii publice. industriei si cercetarii. Comuna..direct sau in colaborare cu statul si celelalte colective prin studii. cu prefectul ca autoritate responsabila. Institutiile publice de cooperare transcomunala au evoluat de la sindicatele de comune din 1890. stiintifice si amenajarea teritoriului pentru a asigura identitatea regiunii. Institutiile regiunii sunt reprezentate prin consiliul regional. legitimitatea politica a regiunii este afirmata prin extinderea sufragiului universal la consiliul regional. sau proprii fiecarei regiuni sau societati cu economie mixta. trezorierul. departamentul a ramas in continuare. invatamantului si cercetarii regiunea este responsabila de construirea.contributie la dezvoltarea economica sau culturala a spatiului .. .

economica sau sociala. transferuri de competente. portuara sau aeroportuara.d. b.e. comunitatii de comune. in conditiile majoritatii prevazute. sa excluda integral sau partial unele din competentele comunitatii urbane.protectia si punerea in valoare a mediului inconjurator (in cadrul schemelor departamentale) . precum si incredintarea gestiunii unor echipamente sau servicii. harti intercomunale de dezvoltare si amenajare. amenajarea si intretinerea retelei de drumuri. turistica. actiunea de reabilitare de interes comunitar . amenajarea si intretinerea localurilor scolare .amenajarea spatiului. recte judteana. canalizarea. Sunt transferate comunitatii urbane competentele atribuite comunelor in urmatoarele domenii : a. fata de care. Competentele comunitatii de comune vizeaza doua aspecte : 1. crearea si echiparea zonelor de activitate industriala.crearea. Cand comunele au decis crearea unei comunitati de comune substituie dreptul deplin fata de sindicat sau district. programe locale privind habitatul.g. drepturi si obligatii. reprezentantul statului in departamentele interesate fixeaza. termenul de fiintare fiind determinat sau nu. "tara" sau provincie. posibilitatea regruparii comunelor in jurul unei mari aglomeratii (cu minim 50000 locuitori). legea din 1992 aduce imbunatatiri si schimba. artizanala. d. La initiativa unuia sau a mai multor consilii municipale care cer crearea unei comunitati de comune. parcarile. cu exceptia celor de la punctele a.actiunea de dezvoltare economica care priveste intreaga comunitate. transferuri de bunuri.Comunitatea urbana este creata fara limita de durata.f. drepturi si personal. e. abatoare si piete de interes national . competentele. crearea si extinderea cimitirelor si a crematoriilor.. scheme directoare. gunoiul menajer . prin hotarare . integral sau partial.construirea. a liceelor si colegiilor . h. c. culturala. comunitatea de comune trebuie sa exercite competente cel putin in unul din urmatoarele domenii : . liceele si colegiile . cu intelesul romanesc de tinut. modalitati particulare de interventie. j. i. constituirea rezervelor funciare in interesul comunitaii.a cooperarii intercomunale (sau . Competentele obligatorii. Decupaje paralele in sprijinul dezvoltarii regionale Cuvantul "pays" isi leaga relansarea de legea Pasqua (1995). 2. comisia departamentala. k. actiunea de dezvoltare economica. semnifica teritorii prezentand o coeziune geografica. g. intretinerea si functionarea echipamentelor culturale. transportul urban de calatori . comunitatea de comune exercita dreptul deplin in locul comunelor membre. a fost consfintita printr-o lege in acest sens. pentru conducerea actiunilor de interes comunitar in : .orientarea gruparilor catre aglomeratii mai mici ( minim 20000 locuitori). printre altele. f. lista comunelor interesate. . . legea de orientare pentru amenajarea si dezvoltarea teritoriului care prevede ca solidaritatea teritoriala sa nu se sprijine pe decupajele administrative ! " Pays". Transferuri de bunuri. tertiara. sportive si de invatamant prescolar si elementar.politca locuintelor si a cadrului de viata .j. Transferuri de competenta. Comunitatea urbana. echipamentele sau serviciile publice utile exercitiilor acesteia. apa. Originalitatea acestei structuri in raport cu formele clasice de coperare rezida in competentele si regimul lor financiarsi fiscal.h. bunuri proprii ). competentele excluse (ramase) fiind restituite comunelor. crearea si realizarea de zone de amenajare concertata.comun de dezvoltare si amenajare a spatiului. . Comunitatea urbana poate sa atribuie fonduri comunelor membre pentru a contribui la realizarea sau functionarea echipamentelor de interes comunitar. serviciile de pompieri . fiind o forma de cooperare foarte integrata daca tinem seama de intinderea competentelor transferate si care beneficiaza de o mare autonomie( finante si fiscalitate distincte. personal specific. . Comunele membre pot decide. luarea in considerare a unui program de amenajare de ansamblu si determinarea sectoarelor de amenajare conform codului de urbanism . planuri de ocupare a terenurilor ( sau documentele de urbanism care tin loc). reteaua de drumuri si de semnalizare. Bunurile mobile si imobile ale localitatilor membre sunt transferate comuniutatii urbane fie prin acord amiabil sau prin decret al consiliului de stat. Inca din 1966. pentru care consiliile municipale trebuie sa fie sesizate pentru aviz. Competentele comunitatii urbane se grupeaza in : competente obligatorii. Numai ca in speta franceza. construirea. Modalitati particulare de interventie. Comunele membre pot transfera oricand.

-40. daca teritoriul depaseste limitele unui departament) este cea care constata daca se poate forma un "pays".000 de locuitori. un proiect comun de dezvoltare. La ora actuala. Efectele negative ale acestei inflatii vin din lipsa de claritate juridica.E. in fiecare an. . cine ce face.aspecte calitative reprezentate prin prezenta principiilor de ierarhie si ascultare . reprezentata prin aproximativ 7500 de legi. FNADT. in concertare cu actorii interesati. remedierii dezechilibrelor regionale. Ajutoarele acordate de catre stat in cadrul politic al amenajarii teritoriului trebuie sa fie conforme regulilor comunitare. apoi descentralizarea regionala). in sanul administratiei statului. instantele regionale ale statului. Inflatia normativa.nu primesc raspunsuri simple si directe. care se cere completata prin decrete. O administratie apasatoare. ajutoarele acordate dezvoltarii rurale. Dreptul comunitar accepta totusi. Evolutia amenajarii teritoriului a fost constant legata de cea a regionalizarii ( regionalizarea asa cum s-a dezvoltat ea incepand din 1964. Istoria amenajarii teritoriului este legata de cea a planificarii.numarul mare al agentilor publici determinand recursul la moduri de guvernare adaptate numarului mare. instituind ajutoare intreprinderilor care acceptau sa se instaleze in anumite zone. orice ajutor al statului.Legea.comportamente corporatiste. joaca un rol esential in amenajarea teritoriului. 4. Articolul 92 din tratatul de la Roma interzice. Punerea in practica a politicii de amenajarea teritoriului in scopul dezvoltarii regionale. in principiu. aproximativ 15000 de circulare emise de autoritatile centrale. Politica franceza de amenajarea teritoriului se caracterizeaza sub acest aspect prin doua trasaturi fundamentale : . schemele sectoriale si directivele teritoriale de amenajare. Reforma instrumentelor financiare a insemnat de fapt regruparea diverselor bugete in cadrul unuia singur.ea prefera tehnicile de " pudrare"( repartitia avantajelor pe intregul teritoriu al regiunii ). in timp ce amenajarea teritoriului se preocupa de orientarile sale geografice. deja cunoscute. care este susceptibil de a strica jocul liberei concurente. Constatarea porneste de la aspectul cantitativ (aprox. la care se adauga. Tinutul este un teritoriu care nu are granite prestabilite dar in care oamenii se cunosc.( in realitate de delocalizare. cine este responsabil cu ce ?. U. tehnica numita " poli de dezvoltare " sau " zone de interventie masiva" care permite o actiune directe si importanta asupra unui punct determinat din teritoriu . Primele texte importante privind amenajarea teritoriului au aparut in 1955 : o serie de decrete care creau programe de actiune regionala. FEOGA (Fondul European de Orientare si Garantare Agricola). straduindu-se sa favorizeze o repartitie spatiala armonioasa a activitatilor economice.comisiile departamentale interesate. chiar daca numarul lor poate ajunge pana la 30. . Principalul instrument al acestei politici este FEDER ( Fondul European de Dezvoltare Economica Regionala) alaturi de altele ca.E. FSE ( Fondul Social European ) etc. . de aici nevoia repartitiei competentelor si a cizelarii mecanismelor de coordonare intre administratii si intre acestea si cetatean(20) 3. ca in armata -. Instrumentele strategice ale teritoriului interventiei economice : planificarea economica si amenajarea Planificarea economica se straduieste sa incadreze evolutia "istorica" a economiei.a ales sa actioneze dand un loc preponderent investitiilor publice considerate atractive si recurgand fata de particulari. din imposibilitatea acoperirii lui. ceea ce duce la o aplicare defectuoasa si la sprijinirea mai ales pe reguli generale. Criticile aduse administratiei 1. el putand sa initieze un contract cu regiunea. Dezvoltarea regionala prin amenajarea teritoriului si constructia comunitara. 2. in anumite conditii. Acest defect decurge din complexitatea aparatului administrativ public. Legea de orientare din 1995 (Legea Pasqua) a schimbat profund instrumentele juridice si financiare ale amenajarii teritoriului si a instituit schema nationala. plus alte norme si reguli ale autoritatilor administrative independente (21). Tinutul poate sa capete statutul neoficial de "stat" in interiorul regiunii. Intrebarile cetateanului . in cadrul tinutului. regiunile. in jur de 21000 de reglementari comunitare aplicabile in U. in aceste cazuri insa.5 milioane de agenti si functionari publici ) care induce trei aspecte derivate : . mai degraba la procedee indirecte de incitare decat la constrangeri sau procedee directe. indica faptul ca. aceste ajutoare sunt supuse controlului comisiei comunitare. a dificultatii procedurilor publice si a numarului mare de lucrari raportate la intervalul de timp. colectivitatile teritoriale si gruparile lor definesc. de instalare in provincie) a serviciilor si institutiilor statului. . Actiune publica lipsita de transparenta. a dezvoltat propria sa politica de ajutorare a regiunilor defavorizate.probleme bugetare. asa-numitele "contracte ale teritoriului"(" contrat-terroir"). acestea la randul lor generand dificultati la reforma si modernizare. careia regionalizarea i-a oferit un mijloc esential de ghidare si conceptie. si alte aproape 6 milioane de acte /an produse de colectivitatile teritoriale. P e de alta parte. si creand o procedura de "descentralizare". dupa reforma de descentralizare inceputa in 1982. dar mai ales din insuficienta cunoastere a intregului stoc de reglementari.cum.

contracte adevarate si conventii false se succed. Ele au fost dublate de << planurile de amenajare regionala destinate sa favorizeze o repartitie geografica armonioasa a populatiei si activitatilor>>. in acest sens. valorificare si renovare. cele cu peste 100. -Tehnicile de incitare imbraca forma ajutoarelor financiare ( Prima de dezvoltare regionala/ cf. Schema Regionala de Amenajare si Dezvoltare a Teritoriului << exprima orientarea fundamentala in materie de mediu. care constituie. un instrument de coordonare si coerenta. cel de a-si vedea secate fluxurile de subventie catre institutiile locale. fara finantarea prevazuta. dar ar putea fi acesta : un plan regional este fara indoiala util dar nu indispensabil. Franta. incheiate intre regiune si persoanele publice sau private implicate ( statul. in anumite zone. Planul regional era. se suprapun. garantii de imprumut etc). in termenii legii din 1982. programe. un rol important de jucat. intreprinderilor care creaza. In principiu. Executia planului. intreprinderile publice sau private. impreuna cu instantele nationale (DATAR si Comisariatul general al planului). carte. sa consulte departamentele. Aceasta schema este.sub autoritatea consiliului regional. asociatiile sau alte regiuni interesate). mai ales a celor care sufereau de o subocupare a locurilor de munca sau de o dezvoltare economica insuficienta. Si unul si altul se sprijina pe propriile lor servicii : servicii regionale conduse de directorul general al regiunii si SGAR. pentru regiune. dezvoltare durabila. Procedura de elaborare si aprobare este descentralizata . Serviciile statului. Inainte de adoptarea sa ea trebuie supusa pentru avizare consiliilor generale interesate. Este un proiect de dezvoltare si nu un document contabil. ale colectivitatilor locale si institutiilor publice si sa faca de asa maniera incat aceste proiecte nu numai sa nu se contrapuna ci sa intareasca coeziunea teritoriului regional. Aceste planuri imprecise nu au fost sincronizate cu planul national. vezi organele de elaborare) Tehnicile de aplicare a amenajarii teritoriului cumuleaza. localitatile resedinta de departament. Contractul-plan este un succes si constituie astazi "inima " planificarii. A nu contracta ar reprezenta pentru regiune. mijloacele planificarii si de o maniera mai generala. -Tehnicile contractuale sau cvasicontractuale. coprezidarea de catre prefectul regiunii si presedintele consiliului regional.( Se intelege ca autoritatile administratiei generale. Desi semnarea unui asemenea contract nu este o obligatie juridica. mentin sau creaza locuri de munca. de asemenea. poate fi acordata. dar mereu intr-un cadru administrativ restrans. mari infrastructuri de transport. -Tehnicile de constrangere sunt de natura reglementara si partajate cu activitatile de urbanism. toate regiunile Frantei au folosit aceasta tehnica pentru planurile IX si X. institutiile publice. un risc politic. etc. Planuri. procedura de elaborare a planului regional este determinata de fiecare consiliu regional si se deruleaza sub autoritatea presedintelui consiliului regional. fie pe cale contractuala. pe de o parte de a proiecta. la care s-ar adauga . se intretaie si se armonizeaza destul de rar. elaborarea schemei este obligatorie pentru regiuni. Contractele-plan. in mod special cele care sunt dotate cu puteri de conceptie a politicii de amenajarea teritoriului au. statul major economic al prefectului de regiune. Pregatite mai intai de o maniera tehnocratica. Aceasta prezentare teoretica a planificarii regionale actuale are nevoie de doua observatii : 1. si traducere juridica a formelor noi de parteneriat. comitetul economic si social regional. orientarile planului national si pe de alta parte de a stabili un plan propriu fiecarei regiuni. extind sau mentin activitati de cercetare sau anumite activitati tertiare ) sau a stimulentelor fiscale (acordarea de avantaje fiscale intreprinderilor care se instaleaza in zone ce se doresc intarite . Fie direct de catre regiune care pune in aplicare programul de executie cu propriile sale mijloace si resurse. in circumscriptiile regionale. intreprinderilor industriale care fac investitii. legii din 1972. ea trebuie sa ia in calcul orientarile schemei nationale. 2. apoi de o maniera mai concertata. de aproape patru decenii.ele nu au avut efectele scontate. ca si pentru stat. Utilitatea sa poate sa apara sub forma sustinerii contractului de plan ( ceea ce presupune ca el sa fie stabilit inainte de negocierea contractului) si ca proiect care permite o mai buna concertare a eforturilor colectivitatilor publice si deci de a favoriza emergenta unei constiinte si a unei identitati regionale acolo unde ea lipseste. dar era vorba de o obligatie imposibil de sanctionat. pot interveni la cerere. echipare. in mod obligatoriu.Ea este compusa din patru categorii de colectivitati publice: stat. Regiunea s-a impus de asemenea ca un partener privilegiat al statului in realizarea contractelor plan. sub autoritatea prefectului regiunii. Elaborarea si finantarea contractului-plan Elaborarea contractului-plan este asigurata de presedintele consiliului regional ( pentru regiune) si de prefectul regiunii (in numele statului ). in coordonare. departamentele din regiune. delocalizarea anumitor administratii nationale. departamentele. operatiunile de amenajare. Acesta trebuie sa faca apel la stat ( prefectul regiunii) si la toate structurile administrative ierarhic inferioare. Obiectivul acestei concentrari este clar : de a face din schema regionala un veritabil proiect comun de dezvoltare. Originea planurilor regionale vine din nevoia de a sustine expansiunea diferitelor regiuni. Pentru regiune este deci un ghid pentru localizarea si realizarea marilor operatiuni. Conditiile de aplicare a schemei regionale sunt examinate cel putin o data pe an intr-o conferinta regionala de amenajarea si dezvoltarea teritoriului. . O fuziune a acestor doua documente de planificare a fost operata in cadrul << planurilor regionale de dezvoltare economica si sociala si de amenajarea teritoriului>>. intr-un fel. planificare intarita de legea Pasqua. Un plan regional este util? Raspunsul nu este asa de usor de dat . consiliului economic si social regional si timp de doua luni ea este pusa la dispozitia publicului pentru consultare. regiune. Prioritatea regionala in eleborarea planului.. poate fi realizata in doua moduri. planurile regionale au fost elaborate intr-un desert juridic. care trebuie sa faca obiectul unui bilant anual. cu observatia ca regiunea trebuie . Nu mai est prevazuta nici o aprobare la nivel national : planurile aprobate de consiliile regionale trebuie sa fie doar adresate ministrului insarcinat al Planului si amenajarii teritoriului care va informa comisia nationala de planificare. comunele. Totusi. de asemenea. se manifesta clar o evolutie : regiunea se impune ca si cadru <<natural>> al planificarii locale. formele de interventie ale administratiei in economie : -Creatiile administratiei includ investitii publice. legea din 1995 a prevazut delimitarea zonelor prioritare de amenajare a teritoriului in care intreprinderile pot beneficia de scutiri fiscale. care se vrea liberala. dupa care a urmat o constrangere juridica excesiva. cautarea unei bune implantari ale administratiilor locale ale statului.Cu acest titlu. mari echipamente si servicii de interes regional>>. mecanismul acesta nu a functionat sau a functionat rau.Organele insarcinate sa puna in opera tehnicile de executie sunt organismele financiare si societatile de economie mixta. joaca un rol important intre serviciile deconcentrate ale statului. iar din 1977 orice referire la aceste documente a disparut. comunele asociate intr-o carta intercomunala de dezvoltare. nu inceteaza totusi sa planifice intr-o dezordine stupefianta. Aceasta conferinta are ca particularitate interesanta. cel putin politic daca nu juridic. in alte zone. prin caracterul lor si prin mijloacele juridice pe care le folosesc.000 locuitori. Aceasta executie conventionala se sprijina pe contractele plan. o obligatie pentru regiune. proiectele de investitie ale statului. Planificarea regionala este izvorata dintr-o dubla actiune. a unei comisii regionale de planificare a carei compozitie este fixata de consiliul regional) si de de aprobarea planului sau. pentru o munca de consiliere si expertiza (nimic nu interzice intreprinzatorul de a face apel si la consultantii privati) : SGAR (Secretariatul general pentru afaceri regionale) mai ales. Fecare regiune determina liber procedura de elaborare ( crearea de exemplu. Pana in 1982. comunele si gruparile de comune competente in materie de amenajarea teritoriului si urbanism.

. cresterea si dezvoltarea economica de ansamblu. cateva avantaje : . cele mai multe dintre elementele planificarii spatiale impun aceeasi abordare. ca unitati ad-tive. . drepturi de interventie in sectorul economic si in amenajarea teritoriului. afectate de masurile de anulare a creditelor. Tinuturile. pentru a delimita unitatile administrativ. cultural si politic. care tine in mare parte de caracterele relatiei contractuale ( << contractele plan tin loc de lege pentru cei intre care au fost facute>>) rezulta din urmatoarea constatare : bilantul de executie a contractului-plan este global pozitiv. Acestei organizari administrative i s-au adus mai multe imbunatatiri in anii 1952. Un comitet de pilotaj alege programele care trebuie sa fie evaluate de o instanta tehnica ( compusa din functionari si experti din afara administratiei) plecand de la indicatori acceptati de parti.este vorba in primul rand de un contract. Ele permit intr-adevar de a remedia o legislatie eficienta care da ansamblului colectivitatilor publice. Capitolul IV Regiunea in Romania -reconsiderare sau noutate absoluta ? Conceptii si actiuni ce pot fi considerate manifastari simultane ale planificarii spatiale macroteritoriale si microteritoriale s-au produs de-a lungul tuturor etapelor de dezvoltare a societatii omenesti. au fost desfiintate. financiar. sa tina seama de inegalitatile dintre regiuni.teritoriale considerate cele mai bune la un moment dat pentru aplicarea normelor de conducere si a politicii de dezvoltare locala sub aspect economic. Dar chiar tinand seama de aceasta imprecizie. cresterea numerica a populatiei.Avantajele acestui instrument pot fi structurate in cateva idei : . Cele 71 de judete au fost grupate in 10 tinuturi care aveau drept scop descentralizarea la acest nivel a principalelor probleme de ordin economic. dinamica politica si amplificarea constiintei ecologice au generat direct sau indirect conturarea unei atitudini distincte fata de planificarea spatiala in Romania. ca instrumente de aplicare a politicii de amenajarea si dezvoltarea regionala a teritoriului li se recunosc. bilantul nu este negativ. Aparent repetabile in plan notional. cantitativa si fizica de ansamblu a contractelor. dar poate fi de asemenea negociata.politice de baza pana in anul 1950 cand teritoriul a fost reorganizat pe regiuni si raioane. . chiar imposibil sa se cunoasca cu precizie executia financiara. a divizat teritoriul in 71 de judete . asadar. nefiind viabile. Criteriul politic este de o importanta primordiala. pluridisciplinara si sistemica in acelasi timp. Este desigur dificil. Oraganizarea ad-tiv teritoriala si selectarea unitatilor teritoriale administrative fundamentale se realizeaza conform unor criterii politice. istorice. judetele. judetele ramanand unitatile administrativ.contractul-plan prezinta avantajul de a fi contribuit la o stabilizare a raporturilor intre stat si regiuni. chiar daca nu este in fapt o garantie absoluta ( statul nu se angajeaza decat in <<limita creditelor deschise prin legea finantelor anului .legea bugetului anului respectiv>>) . Astfel. In acest secol. Aceasta stabilizare. se sprijina pe organizarea administrativ. 4. Romania asa cum este ea definita si delimitata in toate lucrarile istorice si cartografice ale timpului. in general. el fiind adesea primul utilizat in realizarea decupajelor teritoriale supuse factorilor decizionali si de actiune. 50-50. ca urmare a necesitatilor ce au decurs din faurirea statului national unitar roman si a faptului ca unele judete erau prea mici. si alesii sunt sensibili la aceasta.finantarea este garantata. Ea este condusa in regiune de catre stat si Consiliul regional. . ce grupau in interiorul lor 429 de plasi si cuprindeau 179 de orase si 15981 de localitati rurale. Pentru a cunoaste mai bine executia contractului-plan a fost aplicata o procedura de evaluare. decise de stat in cursul anului . .contractele plan au facut din regiuni stapanii amenajarii teritoriilor lor si permit totodata statului ca."cheia" de finantare prevazuta prin contract este . in general.teritoriala. printr-un dozaj de efort financiar. Dupa 1918. functionale. cultural. chiar de un contract administrativ. insa. s-a trecut la o arondare a unitatilor administrative ale Romaniei.creditele contractualizate nu sunt. ca ansamblu de idei si masuri practice care privesc procesul de aranjare a componentelor spatiului si de redimensionare a relatiilor dintre acestea. actiune complexa de modelare a structurilor teritoriale prin prevederi constitutionale. sociale. Ratiunile acestei imprecizii tin de diversitatea regulilor bugetare utilizate de stat si regiune . organizarea administrativa din 1926. de dificultatea de a cifra cantitatea de operatiuni si chiar de a identifica toti partenerii cocontractanti. Planificarea spatiala. iar altele foarte mari. economice si ecologice.1 Organizarea administrativ-teritoriala ca suport al planificarii spatiale (22) Reperele spatio-temporale ale planificarii spatiale se afla in conexiune cu evenimentele istorice si politice ce au marcat Romania. etape in care numarul regiunilor si raioanelor s-a .contractele plan joaca rol de corectori ai "incertitudinilor legislative" in domeniul repartitiei competentelor. Intre 1918 -1940. Contractelor-plan. social etc. cuprindea. social. de interventia de angajare a creditelor de stat. 1956 si 1960.

zona functionala a Marmatieie si Tarii de Sus cuprinde tinuturile de puternica rezonanta istorica din nordul tarii. respectiv judetele Vrancea. In perioada 1968-1983 au fost efectuate mai multe modificari privind trecerea de la o categorie la alta sau desfiintarea unor localitati prin contopire sau prin dezafectare. luand in consideratie si elementele de specific regional s-au delilmitat urmatoarele zone (24) : . In cadrul lor s-au identificat subzone. au fost infiintate 10 sate noi si au fost schimbate denumirile a 331 de localitati. mai multe orase au trecut in randul municipiilor.zona functionala carpato-dunareana olteana. cu orasele sau cu centrele rurale polarizatoare. caracterizata prin complexitate fizicogeografica si economica. conturata de trasaturile economice comune orientate de profilul judetelor Caras-Severin si Hunedoara.zona functionala a Crisurilor si Somesului inferior. de conditiile oferite pentru organizarea activitatilor culturale si sociale nesocotind uneori afinitatile si legaturile istorice dintre teritorii. cuprinzand municipiul Bucuresti. axe. sau judete in plina dezvoltare sau mai slab industrializate ca Arges. Bacau si Vaslui . fiind vorba de judete puternic industrializate ca Prahova. iar 30 de sate au fost desfiintate prin dezafectare.zona functionala dunareana-maritima (ponto-danubiana) inscrie judetele Constanta si Tulcea . astazi regrupat in judetele Maramures. Teleorman si Ilfov . Salaj si Satu-Mare . Gorj. . sociala si istorica apartinand judetelor Bihor . orasul Buftea . Iasi.zona functionala central-nord moldoveneasca este partajata de judetele Botosani. arii. Dambovita. avand in structura ei o varietate de elemente ale cadrului natural . 9 localitati foste componente ale oraselor au trecut in categoria satelor . cuprinzand intinderea dintre curbura Carpatilor si pana la apele Dunarii. Dimensionarea spatiala a judetelor a fost facuta si in functie de posibilitatile oferite de reteaua de cai de comunicatie pentru facilitarea legaturilor cu centrele judetene.organism administrativ ce cuprinde un teritoriu mai intins in care se grupeaza o complexitate de activitati economico-sociale.teritoriala din 1968 au fost infiintate 49 de orase ( numarul localitatilor care au format aceste orase fiind de 101). Criteriul functional a stat la baza zonarii teritoriului Romaniei dupa 1968. in cuprinsul careia intra judetele Alba. de concentrarea populatiei si de gradul de urbanizare.zona functionala banatica. Noua organizare administrativ-teritoriala evidentiaza doua categorii de unitati teritoriale : judetul . sud-vestica. cuprinzand judetele Mehedinti. . La organizarea administrativ.zona functionala central-transilvaneana a Valahiei Interior se suprapune in cea mai mare parte cu provincia istorica Transilvania.Bucuresti. 136 de localitati componente ale municipiilor si oraselor au fost desfiintate prin contopirea lor cu alte sate . Bistrita-Nasaud si Suceava .zona functionala metropolitana .S-au delimitat 11 zone functionale tinandu-se seama de factori istorici. In acelasi timp.zona functionala carpato-dunareana central-valahica reuneste judete cu un grad de dezvoltare destul de diferentiat. . Cluj. delimitarea acestor zone functionale avand insa doar caracter auxiliar.organisme administrative de baza ce se suprapun unei suprafete restranse. De asemena. orasul si comuna . Braila si Ialomita . carora li s-au adaugat 13 localitati componente. . . Mures si Sibiu. Olt si Valcea. ignorandu-se uneori diferentele de pretabilitate la cerintele sistematizarii. . Galati. Brasov si Covasna . . . Buzau.Din interferenta factorilor mai sus amintiti. coridoare si cordoane teritoriale generate de distributia naturala a unor resurse. . economici si naturali. O noua organizare a avut loc in 1968(23). .zona functionala a tarii Barsei si Ciucurilor grupeaza judetele Harghita. in care se grupeaza activitati legate de specificul teritoriului respectiv si de dotarile economice si sociale existente sau posibile.zona functionala carpato-dunareana est-valahica. 63 de sate au fost trecute in categoria localitatilor componente ale municipiilor sau oraselor. Nemt.redus continuu ca urmare a transformarilor petrecute timp de un deceniu in cadrul structurii economico-sociale a tarii. Dolj.

si 12 comune suburbane ( Bragadiru.sunt nu numai adaptabile dar chiar verificabile pe o anumita treapta ierarhica de . pe fondul marilor unitati.Numarul lor era de 22. lunci. care se cer a fi promovate si perfectionate de-a lungul intregului proces de planificare si amenajare a mediului uman sunt : organicitate. Literatura de specialitate a anilor '70 considera sistemul de asezari o forma de organizare specifica Romaniei. zone specifice dezvoltarii agriculturii. In 1930 reteaua urbana numara 142 de orase. totodata. Chiajna. Selectia teritoriala a celor mai potrivite unitati pentru implementarea unor programe de amenajare a teritoriului nu a pierdut din vedere organizarea spatiului pe bazine hidrografice. asemenea delimitari necesita studii speciale de detaliu care solicita o cunoastere profunda a trasaturilor particulare in special ale fiecarui component al cadrului natural.Urmatorii 30 ani au adaugat alte orase retelei urbane romanesti care insuma 265 de orase in 1989. Influenta asupra retelei de asezari Evolutia retelei de asezari este in stransa legatura nu numai cu gradul de faramitare administrativa ci mai ales cu dinamica populatiei. zone de munte.3% din intrega populatie. cu procesele socio-economice si cu nevoile fundamentale ale omului.Pornind de la acest criteriu s-au delimitat 4 tipuri de zone mari . Teoria urbanizarii si a sistematizarii localitatilor in intrega perioada comunista include si translatia conceptuala de la retea de asezari la sisteme de asezari. reteaua urbana a Romaniei se compunea din 115 orase repartizate neuniform. asa cum a fost ea modelata si de practica sistematizarii. complexitate. depresiuni. specifica tarii si oranduirii sociale pentru o serie de argumente" (26). pana in 1989 un rol insemnat l-a avut depistarea zonelor cu profil geografic sau zonele geografice complexe. Chitila. zone cu resurse complexe. Dobroesti. se explica deopotriva printr-o evolutie continua de-a lungul acestui secol si printr-o vointa politica careia ii lipsea suportul material corespondent in realitate. campii. ca mod de alcatuire a formelor viitoare de asezare a populatiei -si care nu trebuie sa se limiteze doar la enuntarea unui principiu general organizatoric. In perioada 1950-1959 numarul oraselor tarii a crescut de la 148 in 1950 la 171 de orase si 132 de localitati de tip urban in 1959. Imbinarea conditiilor naturale ofera peisaje sau sisteme geografice. care ar putea fi considerata. Argumentele pentru care sistemele de asezari. proprie fiecarei unitati. Glina. Inainte de 1912. Otopeni. Aici se includ si orasele actualei Republici Moldova. Vom constata ulterior ca unele dintre aceste zone se suprapun regiunilor de dezvoltare propuse prin Carta Verde si adoptate de Legea nr. Continutul teoretic rezista sub multe aspecte si se regaseste chiar in lucrarile contemporane de planificare spatiala.Complexitatea retelei urbane. " Constituirea tuturor localitatilor tarii in sisteme de asezari ar genera o organizare teritoriala profilata la nivelul celor mai inalte conceptii contemporane in acest domeniu. integritate si adaptabilitate. Voluntari).s-au conturat zone ce trebuiau luate prioritar in atentie de catre orice practician. necesarul si resursele de apa. 151/1998. pe fondul carora se reliefeaza cele mai caracteristice trasaturi ce dau nota de originalitate. Cu o utilitate mai mare in politicile de dezvoltare teritoriala sectoriala. In teoria sistematizarii. abordare ceruta atat de specificul fizico-geografic cat si de ratiuni economice privind consumul.Bonitarea hidrografica desi dublata de o bonitare funciara si pedologica nu a putut constitui criteriu stabil al zonarii din cauza marilor diferente intre bazine si a dificultatii de inregistrare a datelor statistice privind populatia si economia. pe langa necesara completare si adaptare la orientarile societatilor avansate.zone cu resurse sigure cunoscute.Cele patru trasaturi specifice ale organismului teritorial sistemic. Magurele. majoritatea in centrele de judet. Jilava. dealuri. dar compromiterea argumentelor prin masuri si practici aberante datorate politicii comuniste ne obliga la reformularea lor. Mogosoaia. Pantelimon. in care locuiau 21.munti. Popesti-Leordeni. delimitarea lor putandu-se face inter sau intrajudetean (25). In acest sens.

Un al doilea grup de astfel de centre polarizatoare cu caracter auxiliar si-ar justifica existenta in zonele perimetrale si de interferenta ale ariilor circulare mai sus mentionate(27). raze similare de deservire la nivel judetean si interjudetean. 151/1998 definesc regiunile de dezvoltare ca fiind zone ce corespund unor grupari de judete. organelor locale ale administratiei de stat ca si populatiei. propunand in acest scop municipiile Iasi. Timisoara. apropierea cadrului institutional de cerintele de integrare in structurile europene. corelate. interne si internationale. fiecare in parte cuprinzand cate patru fasii paralele longitudinale. a diferitelor tipuri de mecanisme relationale care leaga actorii in interiorul unei productii urbane avand drept obiectiv " imblanzirea " teritoriului in triplul sens al identitatii spatiale. Pana in urma cu mai bine de 10.1 Cadrul legal si institutional Urmare a programului pentru politica de dezvoltare regionala initiat in cadrul PHARE de catre Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei in 1996. constituite prin asocierea voluntara a acestora pe . . Toate acestea ar detine. contrabalansand pozitia excentrica a municipiului Bucuresti. prin care se stabilesc cadrul institutional.asocierea in sistem a tuturor asezarilor din retea va genera acel cadru material echilibrat . Craiova. al exclusivitatii si compartimentajului interactiunii umane in spatiu. . in oarecare masura cu directiile de-a lungul carora se desfasoara elementele predominante ale cadrului natural -Dunarea si cele doua laturi ale unghiului carpatic. un prim grup ar detine functii majore descentralizate la nivel national. de care sa poata beneficia toate asezarile . prin care s-ar trasa cercuri virtuale ce ar acoperi intreaga intindere a tarii.si tinand seama de actualele grupari inlantuite orasenesti. stimularea cooperarii interregionale. privind cooperarea. mergand dincolo de simpla analiza a cauzelor si consecintelor repartitiei si stratificarilor teritoriale (Scoala de la Chicago)pentru a incerca perceperea prin aceeasi miscare.dezvoltare ar fi urmatoarele : -sistemul de asezari. Constanta si perechea asociata Galati-Braila. Tot pe aceasta cale vor putea fi furnizate argumente convingatoare institutiilor beneficiare de dotatii ca si celor titulare de investitii. In nodurile in care se interfereaza liniile de forta ale marelui teritoriu si-ar justifica dezvoltarea diferitele categorii de centre polarizatoare ale tarii. in mod teoretic. in care va fi posibila stapanirea exodului necontrolat al populatiei si a pendularii excesive a fortei de munca. parlamentul Romaniei a adoptat Legea privind dezvoltarea regionala in Romania (28). respectiv ocolind cele mai fertile intinderi agricole. 4. in vederea combaterii tendintelor de centralizare megalomana a obiectivelor construite ca si a unei descentralizari cumpanite. Normele metodologice de aplicarea a Legii nr. Dintre acestea. preocuparea pentru realizarea unor investitii eficiente comune. corespunde unei tendinte deja materializate in unele regiuni. Brasov.formatiunea in sistem de asezari intruneste dezideratul dezvoltarii echilibrate a tutror unitatilor teritorial-administrative ale tarii. Cluj. competentele si instrumentele specifice politicii de dezvoltare regionala in Romania. relizarea unor obiective comune. constituit din asocierea si dezvoltarea interconditionata a tuturor localitatilor in formatii teritoriale complexe si puternice. a carui principala sarcina a fost pregatirea unui set de principii fundamentale pentru dezvoltarea politicii regionale in Romania. obiectivele.2 Aspectele actuale ale regionarii 4. corelarea politicilor si activitatilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor. ani o viziune prospectiva a organizarii macroteritoriale a teritoriului Romaniei propunea o trama majora reticulara alcatuita din doua familii de benzi teritoriale. Prin acesta se urmareste reducerea dezechilibrelor regionale existente. Nimic nu interzice totusi de a concepe geografia urbana in cadrul unei abordari pseudo-ecologice.2.

baza de conventie semnata de reprezentantii consiliilor judetene si.regruparea regiunilor de similaritate in regiuni de dezvoltare. dar exista si numeroase neconcordante intre cele doua regionari .Daca parteneriatul intre actori publici. pentru a orienta politica regionala a guvernului. evidentiaza 8 regiuni de dezvoltare (fig. de tipul infrastructurii de comunicare sau al sistemelor de interactiune umana . unitatile de baza pentru politica regionala. de la o epoca la alta. planificarea si cofinantarea. sau regiunile 1 nord -est si 2 sudest care. reprezinta arii geografice strict delimitate teritorial. agricultura. sunt in mod deosebit utile pentru reducerea disparitatilor intraregionale. de a caror respectare depinde succesul politicii : descentralizarea. definite prin relatii functionale. regiunea de dezvoltare sud. regiunile de dezvoltare sunt cel mai bun cadru de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala. in acelasi timp. Termenul de arie prioritara nu se regaseste in Ordonanta de urgenta nr.oricine va spune ca daca suntem uniti si avem bani treburile vor merge bine -. prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local. avand ca actori nu numai guvernul. regiunea de dezvoltare vest. Regiunile nu sunt unitati administrativ-teritoriale si nu au personalitate juridica. par conditii simple.identificarea judetelor vecine cu profiluri economice si sociale similare . deoarece experienta "decide singur " nu este foarte bogata. de mediu etc) sunt definite ca arii problema sau arii prioritare. privati si voluntari si cofinantarea. care pot fi asimilate unor arii problema. ca ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile publice locale si centrale. privind regimul zonelor defavorizate (29). somaj. pentru a permite structurarea unor programe specifice de dezvoltare in domeniile industrie. regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov. de exemplu regiunea 4 sud-vest suprapusa zonei carpato-dunareana olteana. implica mai multe stadii de definire : . Comparand regionarea actuala cu cea dupa criteriul functional anterior prezentata. in sensul reducerii dezechilibrelor teritoriale majore de dezvoltare intre ariile cele mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. definite ca subregiuni sau grupari de localitati. ai Consiliului General al Municipiului Bucuresti. cu cate o singura exceptie. parteneriatul. . includ aceleasi judete ca si zonele functionale. interna si externa . industriale. . Politica de dezvoltare regionala. indeplinirea criteriilor de integrare europeana si corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare. comuna sau oras. ci si autoritatile la nivel de judet. comune sau judete. mediu inconjurator etc. elementare si aproape suficiente. regiunea de dezvoltare sud-vest. 24/1998. dar si un motiv de reflectie asupra variabilitatii decupajului teritorial care poate glisa major sau nesemnificativ. Elaborarea si aplicarea politicii de dezvoltare regionala se sprijina pe cateva principii majore. regiunea de dezvoltare sud-est.ariile prioritare. trebuie sa asigure o crestere economica si sociala dinamica si durabila. continue sub aspect teritorial. Regionarea actuala a teritoriului Romaniei. 1) : regiunea de dezvoltare nord-est. Ariile prioritare. in parteneriat cu diversi actori. dar zonele defavorizate in intelesul amintitei ordonante. O arie prioritara est o grupare de orase. Subregiunile cu probleme specifice de dezvoltare (agricole. regiunea de dezvoltare centru. in functie de transformarile inregistrate si de efectele unei anumite politici intr-un interval de timp. Constatarea poate reprezenta un argument pentru actuala regionare. iar planificarea mai are inca imaginea sifonata. caracterizate prin profiluri asemanatoare de probleme. respectiv regiunile de dezvoltare si ariile prioritare. in urma conventiilor semnate de reprezentantii consiliilor judetene. in schimb descentralizarea si planificarea pot determina atitudini contrare si o anume intarziere in aplicarea lor. Structurile nationale si corespondentele lor teritoriale pentru coordonarea procesului de dezvoltare regionala sunt Consiliile si Agentiile regionale si nationale. Conform Cartei Verde. rezolvabile prin politici regionale. respectiv. Regiunile de dezvoltare si ariile prioritare pot avea functie regionala distincta : . vom constata ca unele regiuni se suprapun sau includ zone delimitate similar si in urma cu doua decenii. Obiectivele acestei politici sunt orientate catre diminuarea dezechilibrelor regionale existente.regiunile de dezvoltare. Acestea pot fi considerate .

mai exact : . managementul si implementarea PND.reperul planurilor de dezvoltare regionala Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul necesar pentru programarea asistentei acordate de U. se realizeaza o acomodare cu principiile politicilor structurale ale Uniunii : programarea. niveluri si perspective de dezvoltare este o arie de interes care se bucura de atentie prin unele planuri si programe speciale -Planul national pentru transporturi. . 4. de aceea analiza socio-economica la nivel national impune in fapt o radiografie directionata pe marile domenii pe care le incumba dezvoltarea : Analiza sectoriala este cea mai cuprinzatoare actiune prin numarul mare de componente si subcomponente studiate : agricultura. Analizand situatia actuala a dezvoltarii pe sectoare de activitate.si in concordanta cu Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila elaborata de Grupul de Lucru din cadrul Guvernului.sunt deopotriva necesare dar si deficitare.E.-ca parte componenta a acestuia . document ce trebuie sa se integreze in termenii Planului National de Dezvoltare. dezvoltarii tehnologice si a inovarii si dezvoltarea sectoriala. Coordonatele strategice ale Romaniei pentru dezvoltare economica sunt : . pentru care Romania solicita asiastenta financiara din partea U. informarea si publicitatea. planurile sectoriale elaborate de ministerele de resort. Cat despre planificare. .sprijinirea cercetarii stiintifice.E. constructiile. parteneriatul. Programul este in coerenta cu Programul National de Aderare a Romaniei la U. tarilor candidate la aderare. sol. locuintele. cu accent asupra : . arii protejate si a deseurilor.2.strategia de amenajarea teritoriului . Ca in aplicarea oricarui program este nevoie de o cunoastere prealabila cat mai exacta a situatiei. ea se materializeaza in Planul de Dezvoltare Regionala. infrastructura tehnica a localitatilor si infrastructura cercetarii stintifice. structura populatiei dupa variabile socio-economice si analiza structurala a pietii muncii. a evolutiei populatiei si a factorilor de crestere si descrestere demografica. Rezultatele analizei socio-economice la nivel national permit conceperea si fundamentarea strategiei nationale de dezvoltare in care sunt incluse coordonatele strategice ale dezvoltarii economice a Romaniei. Infrastructura. Cu o importanta in crestere. La intrebarea cum se poate asigura derularea strategiei nationale de dezvoltare raspunsurile sunt : . acorda fondurile de tip structural pentru finantarea prioritatilor de dezvoltare ale Romaniei.desi si celelalte componente -telecomunicatiile.2 Planul National de Dezvoltare .E. PND contine prioritatile strategice de dezvoltare pentru perioada 2000-2002. Prin aceasta. serviciile si asezarile umane (in aceasta ultima directie analizandu-se reteaua de localitati.dezvoltarea sectorului privat si promovarea investitiilor. a profilurilor regionale.imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale . somajul si politicile de protectie a somerilor. diversa ca si categorii . PND devine documentul pe baza caruia U.dezvoltarea resurselor umane . de jos in sus. .dezvoltarea turismului . prioritatile de dezvoltare si masurile corespunzatoare.E. dezvoltarii tehnologice si inovarii. . Am aratat anterior ca dezvoltarea regionala este superior cuprinzatoare dezvoltarii economice in sensul proiectiilor imediate si pe termen lung al interrelatiilor cu toate sferele societatii inclusiv cu cadrul natural de sustinere a acesteia. Prin urmare. nivelul si efectele procesului de urbanizare. Planul National pentru Transporturi. Dupa insusirea lor de catre comisia europeana. . si ca efect al unei experiente anterioare frecvent negative in domeniul preocuparilor ecologice.infrastructura de transport si . factorii de risc natural si disparitatile regionale si decalajele intre mediile de rezidenta).asistenta tehnica . industria. schita strategiei natioanale pentru dezvoltare regionala. PND cuprinde. .protectia si conservarea mediului.strategiile de dezvoltare a celor opt regiuni. Planul National pentru Mediu si Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane. realizat in Romania. . parteneriatul si procedurile de consultare. analiza socio-economica in plan regional impune prezentarea cadrului legal si institutional. problemele structurale ale localitatilor.eleborarea strategiilor sectoriale . Au fost elaborate in acest sens Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. PND este primul exercitiu de programare democratica. asistenta tehnica.agricultura si spatiul rural. Schita strategiei nationale pentru dezvoltare regionala si prioritatile nationale de dezvoltare privesc dezvoltarea regionala. Cu ce bani ? Programarea financiara pentru viitor ia in considerare in primul rand fondurile oferite pentru dezvoltare de catre Uniunea Europeana prin fonduri structurale. dar nu sunt excluse forme complementare care sa fie antrenate in schemele de finantare. . . migratia.prin parteneriat si proceduri de consultare . ca anexe. . si a cooperarii transfrontaliera. a zonelor defavorizate. In fine. .sprijinirea IMM-urilor .prin managementul si implementarea PND .formele-pionier ale descentralizarii in profil regional. PND include in analiza socio-economica o analiza separata a factorilor de mediu : aer.informare si publicitate. concretizand principiul descentralizarii. ca documente de sustinere a programelor de finantare SAPARD si ISPA. . paduri. . apa. aditionalitatea si concentrarea. a disparitatilor in dezvoltarea economica si sociala.schitarea strategiei nationale de dezvoltare economica pe termen mediu . capitalul uman face de asemenea obiectul unor studii distincte in vederea cunoasterii transformarilor pe piata muncii.

volumul investitiilor straine sau in orice caz exterioare regiunii. Aceasta observatie este in mod particular verificabila in interiorul regiunii care va trebui sa promoveze crearea polilor de competenta in tehnologii de varf daca doreste sa asigure o dezvoltare durabila si locuri de munca stabile pentru cetateni. combinand abordarile teoretice si observarea faptelor pentru a aduce lamuriri novatoare asupra fenomenelor economice si de a sugera tipurile de masuri concrete care pot fi luate de catre diversi actori. pentru a oferi infrastructurile adecvate. Cererea de personal calificat este din ce in ce mai mare. cu atat isi va asigura calitatea de " pole-position" in raport cu celelalte regiuni. Resursele umane vor juca in viitor un rol important in societatile industrial-informationale bazate pe cunoastere.. . Cu cat o regiune va avea mai multe intreprinderi de varf. forta de munca si puterea publica in vederea asigurarii formarii si calificarii cerute de piata muncii si progresul economic. Asupra acestui ultim punct se poate afirma ca regiunea. este cea mai potrivita pentru a supraveghea climatul de afaceri. capacitatea de adoptare si de difuzare a tehnologiilor. sa intampine sfidarile secolului XXI sunt de inspiratie europeana si consista in : . d. si pentru a servi ca liant intre intreprindere. nu este posibila decat cand isi creaza conditiile propice pentru a atinge acest scop. 1.In acest sens se aduc mai multe argumente. Strategia cea mai potrivita va consta in a fixa mai intai obiectivele. iar lucratorii cu o slaba calificare vor fi intotdeauna primii afectati de somaj. Disparitatile intre regiunile dinamice si regiunile aflate in dificultate se datoreaza mai multor factori : nivelul de dezvoltare a infrastructurii.a antrena direct pe toti cetatenii in luarea deciziilor privind problemele esentiale ale vietii lor cotidiene depasind anumite incoerente ale decupajelor administrative. greutatea cercetarii si a cunoasterii nu face decat sa se accentueze.luarea in considerare a nevoilor reale ale teritoriilor. ca institutie. Factorul uman ramane insa de departe cel mai important factor de influentare a dinamicii regiunilor. cand circumstantele o impun si natura actiunii de realizat o cere.2. in masura posibilului dar si de a-i face sa adere la solutiile si propunerile cu caracter operational schitate. Mai exact de a informa diversii protagonisti asupra diferitelor piedici dar si a atu-urilor . Parteneriatul productie-invatamant este o linie pe care multe din tarile occidentale au . . in Romania. Definirea obiectivelor Regiunea trebuie sa-si fixeze ca obiective imbunatatirea competentelor prin formarea (1) si transformarea ei intr-un arie de concentrare a tehnologiilor de varf pentru toate intreprinderile orientate catre inovatie. si apoi de a oferi mijloacele de a le atinge. In cadrul schimburilor intre regiuni. oricare ar fi ea. lidere in numeroase sectoare.2. a.a determina pe toti actorii institutionali. de o maniera concertata. c. pentru a lasa sa emearga adevaratele mize in cadrul noilor tinuturi. 2 Dezvoltarea regionala in Planul National de Dezvoltare 4. precum si pe reprezentanatii societatii civile la definirea proiectului global de dezvoltare. Experienta arata ca oamenii si competentele pe care le aduc la locul lor de munca sunt un factor esential al dezvoltarii economice. b. scurtand complicata retea a institutiilor administrative. In acest sens plasarea factorului uman in centrul strategiei este primul demers ce trebuie intreprins. grupuri socio-profesionale. Acest studiu vizeaza inainte de toate sa prezinte fiecare faza a strategiei de dezvoltare preconizata. Liniile majore ale strategiei care va permite regiunii.1 Scopul lucrarilor de cercetare la nivel regional Obiectivul cel mai important este de a releva acte si fapte observate la scara regionala. de exemplu.Promovarea polilor de competenta prin formare Dezvoltarea durabila a unei regiuni. I. specificul industrial.Fig.

alaturi de analiza sectoriala. Bogatia informationala a timpurilor pe care le traim obliga intreprinderile si toti ceilalti actori implicati in viata economica sa tina seama de acest lucru. Infrastructura urbana si de transport precum si amenajarile in scop economic au scari de existenta istoric-temporala superioare intereselor politice oricat de strategice ar fi ele. Cooperarea transfrontaliera . Necesitatea unei analize socio-economice in plan regional este dovedita de includerea sa ca parte distincta a analizei socio-economice. in timp ce mijloacele institutionale imbraca forma crearii unor structuri destinate a sustine initiativele. inclusiv cea a formelor speciale -conducte si magistrale-. cooperarea transfrontaliera este subliniata ca una din directiile care trebuie accentuate. Vom exemplifica succint aspectul euroregiunilor prin Euroregiunea Dunarea de Jos care reuneste unitati teritorial-administrative de diferite ranguri din Romania . Moldova si Ucraina. dincolo de granite . populatia. se suprapune alteia de nivel national -regiunea de dezvoltare SE . dotarile turistice si de loisir. Vedem mai mult decat un decupaj teritorial si o reasamblare a unitatilor regionale . Fara discutie ca istoria comuna . asociind intreprinderile private de anvergura si institutiile de invatamant superior. Determinarea mijloacelor de realizare Cel mai des mijloacele de realizare pot fi grupate in doua categorii :tehnice si institutionale. ci o suprapunere de planuri spatiale ca proiectii ale unei multiple regionari -cu care stiinta geografica opereaza de cateva decenii.Cum sa devii un centru de greutate al tehnologiilor de varf ? Cu cat sunteti mai conectat cu atat sunteti mai puternic.. dupa cum se vede nu suntem departe de o abordare cu rezonanta ecologica dar ce altceva este noua . 2.regionare sui generis Materializarea conceptului in plan teritorial a imbracat una din cele mai noi forme. Modelul francez este un bun exemplu in privinta descentralizarii invatamantului profesional si in realizarea programelor de invatamant fondat pe parteneriatul cu intreprinderile acestea din urma beneficiind de sustinerea autoritatilor nationale si regionale.am incercat o radiografiere a posibilelor suprapuneri care sa justifice o planificare spatiala comuna.exista si componente cu precadere din sfera materiala care pot fi previzionate pentru un orizont de timp indelungat. euroregiunile.] II.adoptat-o in vederea obtinerii de rezultate practice.. Desi planul teoretic se afla de regula cu cateva trepte in fata aplicatiei practice si marea familie a planificatorilor se imparte intotdeauna in preponderent teoretician sau preponderent practician . infrastructura de transport. Faptul ca o structura interstatala cum este euroregiunea. Forta unei tari se masoara astazi in raport cu importanta conexiunilor sale la reteaua mondiala. calitatea mediului. Mijloacele tehnice sunt destinate sa intareasca dispozitivele existente. [. scria recent un jurnalist american. In cadrul acesteia. Ce se poate proiecta in comun? Reteaua urbana existenta ca element de plecare in stabilirea unui sistem de sisteme urbane. In atari conditii ne asteptam ca planurile viitoare de dezvoltare regionala si locala sa priveasca dincolo de granitele administrative conform unor delimitari ce vin in acelasi timp in intampinarea intereselor locale cat si ale recomandarilor europene.ar trebui sa nu introduca divergente de scop si realizare. intrand in incidenta cu amenajarea teritoriului si cu planificarea spatiala. spatiile protejate si cele cu fragilitate ecologica ridicata. Regiunea MidiPyrenees a inregistrat intr-un interval de trei ani o crestere a numarului de ucenici cu 25% urmare a aplicarii acestei politici. Fara indoiala ca pe langa elementele de mare mobilitate -politica. depozitele de deseuri si valorificarea resurselor de apa. Cercetarea este la randul ei in mod particular un alt domeniu care se preteaza la parteneriate promitatoare. Nivelul de penetrare a NTIC in industrie si in invatamant influenteaza covarsitor efectele activitatilor specifice. compatibilitatea si complementaritatea subunitatilor spatiale implicate in acest demers regional favorizeaza alegerea instrumentelor politice si a masurilor practice comune asa cum o cere conditia reusitei.

Judetele care se situeaza mult peste ponderea numarului intreprinderilor pe economie sunt :Alba. Reperele teritoriale ale geografiei economice politic rationate s-au diluat unele pana la disparitie. Sibiu. mediul creat sau viteza de impact asupra dezvoltarii au devenit directii-cheie in majoritatea tarilor aflate intr-o forma de tranzitie. Harghita si Maramures este determinata de numarul acestora in industria lemnului. Constanta. In municipiul Bucuresti domina intreprinderile de comert si de servicii (peste 90 % din totalul IMM-urilor la nivelul municipiului ). in restul tarii numarul intreprinderilor corelandu-se direct cu dimensiunea judetului ( numarul de locuitori) si cu nivelul de dezvoltare economica. Campul de actiune al geomaticii se largeste : implantata mai intai in ministerele si organismele mandatate cu amenajarea si gestiunea teritoriului si a resurselor. locul fiind luat de o geografie a dispersiei elastice : nu numai resursele ci si mediul concurential vor determina aparitia unor "locus"-uri izomorfe cu grade de concentrare variabila Cum IMM-urile joaca un rol important pentru viitorul dezvoltarii regionale. majoritatea acestor judete fiind mari si dezvoltate : Bihor. Desi fiecare domeniu in parte este scena unor continue transformari si innoiri. Municipalitatile vor descoperi mai devreme sau mai tarziu valoarea si deci necesitate achizitionarii si introducerii sistemelor de informare si comunicare. Exemplul ariei geografice din nord-vestul Marii Negre nu este singular in practica planificarii spatiale concertate. Ponderea numarului de intreprinderi industriale private mici si mijlocii nu este conditionata de marimea judetelor si nici de nivelul de dezvoltare a acestora. Satu-Mare. Mures. infrastructura regionala. IMM-uri. cel putin in industria alimentara. astazi . ne vom opri doar asupra catorva dintre ele care prin noutatea intrinseca. cat si stilul general de viata in viitor. iar in judetele Alba. se constata ca. Timis. turism si cercetare. nascuta din mariajul informaticii cu stiintele pamantului este o disciplina relativ recenta care permite integrarea informatiilor geografice si descriptive in beneficiul cunoasterii teritoriului si a gestiunii resurselor sale. Dolj. Neamt si Satu-Mare domina cele din industria usoara . Datele privind structura sectoriala din industrie sustin mai degraba regula conform careia numarul intreprinderilor este influentat de tipul resurselor disponibile la nivelul judetelor.planificare spatiala si dezvoltarea regionala decat economie ecologica aplicata. judetele in cauza apartin tutror regiunile definite neinregistrandu-se diferente majore in nivelul de reprezentare. Neamt. Maramures. Geomatica. Municipiul Bucuresti continua sa concentreze un procent important din IMM-uri (30) . Cluj. dar singurul de acest fel in Europa centrala si de est prin cadrul pe care il implica. usoara si a lemnului. desi costurile pot parea prohibitive. Arad. Un numar redus de judete detine aproape o treime din numarul total de IMM-uri si de IMM-uri in constructii. distributia lor teritoriala poate sa ofere o imagine a mediilor regionale predispuse la transformare. intreprinderile mici si mijlocii (IMM) au schimbat configuratia repartitiei teritoriale a productiei si consumului. Brasov. din acest punct de vedere. Iasi. Ponderea mare a numarului intreprinderilor industriale din judetele Covasna. Bistrita-Nasaud. In judetele Arad. Cluj. Bistrita-Nasaud si Sibiu cele din industria alimentara.Situatia prezentata se explica prin perpetuarea specificului resurselor si a vocatiei economice care se transmit si noilor structuri teritoriale. in comert si servicii. precum si in sectorul constructii. Harghita. IMM-urile schimba geografia economica romaneasca Am aratat anterior ca schita strategiei nationale pentru dezvoltare regionala si prioritatile nationale de dezvoltare regionala pun accent asupra sectorului privat. In peisajul economic romanesc. Accesul direct la informare Marirea accesului la sursele majore de informare in toata lumea va schimba atat calea primara de actiune a actorilor ce opereaza in dezvoltarea spatiala. resurse umane. Oricum. Prahova. Covasna.

cu o densitate eterogena.supraconcentrarea pe de alta parte. directorul DATAR. liniile de transport a energiei. coordonatele geografice. Jean-Louis Guigou identifica o serie de tendinte majore in amenajarea si dezvoltarea teritoriului francez. dezvoltarea transporturilor de mare viteza si mare distanta. Planul geomatic permite accesul la date din domeniile mediu inconjurator. Prin aceasta se sprijina dezvoltarea noilor modalitati de gestiune pentru optimizarea actiunii guvernamentale. 1. Spatiul romanesc este fragil si dificil de administrat. agricultura. care permite ministerelor si organismelor de stat sa-si imparta domeniile de competenta si expertiza. reteaua rutiera completa. expansiunea sectorului tertiar. La nivel regional si municipal. in Romania fata de populatia urbana din Romania tinde sa cresca . Utilitatea ei se verifica in special in planificarea si gestionarea regionala. El faciliteaza punerea la punct a metodelor de gestiune inovatoare si eficiente care fac apel la geomatica.pe de o parte depopulare . Fig. resurse naturale. deoarece este eterogen si cvasidiscontinuu. prabusirea demografica a unei mari parti a spatiului rural devitalizar se va produce in urmatorii 10 ani. pe care le putem verifica in parte si relativ la teritoriul Romaniei. fiscalitatea funciara si promovarea investitiilor. limitele administrative.in fapt o baza de date topografice si administrative. cresterea gradului de calificare a angajatilor. fiind in acelasi timp un mijloc de informare pertinenta a ministerelor in analizele spatiale ale zonelor.3 Tendinte majore in amenajarea si dezvoltarea teritoriului In 1992.este pusa in slujba altor domenii. Plan geomatic este un mecanism de concertare a initiativelor si investitiilor guvernamentale in materie de geomatica. instrumentul cu larga utilitate se dovedeste a fi SIG (Sistemul de Informatii Geografice) .Raportul populatie urbana/suprafata urbana este acceptabil pe plan economic si social. Tendinta spre metropolizare si concentrare este legata de globalizarea economiei. in vederea amenajarii teritoriului si a gestiunii socio-economice. la baza careia stau hartile numerice. asa-numitul Plan geomatic. Pentru a favoriza recursul la geomatica tarile dezvoltate au pus in functiune o structura de coordonare. si date socio-economice. gestiune funciara. zonele urbanizate. intre care capitala detine ponderea. caile ferate. in cateva orase. Faptul in sine nu ar fi extrem de negativ daca nu se considera si caile pe care se produce aceasta crestere : polarizarea populatiei din mediul rural. Irezistibila concentrare urbana Desi mai scazuta decat in multe tari europene. . Numeroase tari au un raport cu mult supraunitar si fac eforturi sa il pondereze. Supus economiei de piata. 3 Directii de acces prin planul geomatic GIS (Geographical Information Systems) va fi una din cele mai importante industrii ale secolului 21.(31) 4.etc. Cateva exemple ale continutului acestei baze de date topografice si administrative sunt : reteaua de canalizari si statii de epurare. 3. cum ar fi dezvoltarea socio-economica. Spatiul rural se diversifica si se fragmenteaza . toponomia. 30 % din teritoriul national inregistreaza o densitate sub 25 locuitori/kmp . el este amenintat de disfunctionalitati : . 2.

In fine. amenajarea teritoriului national si local revine in preocuparile politicienilor dar in alti termeni decat s-a facut in cazul sistematizarii. cu calitatea mediului etc. explicatia asocierii crescande a unor domenii multa vreme separate vine din accentuarea cererii de teritorii. se identifica spatiul rural fragil si dezechilibrat. .Dezvoltarea locala (dezvoltarea de jos in sus) si descentralizarea corespund unei cereri puternice Aceste doua cereri forte sunt : . se mondializeaza si se banalizeaza bunurile de consum de masa. Aceasta tine de nevoia de autonomie si de identificare : cu cat economia devine mai hegemonica si mai complexa.Statisticile judetene arata ca exista comune in crestere demografica . autonomia deciziei. Citirea lor este mult usurata de noile tehnologii si de obisnuita ochiului cu imagini si simboluri capatata gratie folosirii curente a mijloacelor video. ceea ce se traducea printr-o usurinta a penetrarii lor .formata din verigi de dimensiuni mici. procesele de teritorializare constituie antidoturi care asigura autonomia si identificarea. cu atat teritoriile. chiar si la distanta de anul 1991 cand se plaseaza inceputul fenomenului. cai ferate.Faptul ca populatia este mai informata si are posibilitatea sa-si exprime pozitia in raport cu calitatea vietii in oras.Realitatea existentei mai multor tipuri de spatii rurale se poate verifica si exemplifica usor. structurat pe viteze superioare sau pe transportul la mare distanta. Mai departe. 4. de unde diferentierea spatiului rural. Este vorba de a trece de la o geografie topografica (relatia de proximitate si ierarhie) la o geografie topologica (relatia de comunicare). cu monoactivitate agricola in declin si spatiul rural devitalizat cu o slaba densitate .nevoia de autonomie pentru a scapa tendintei de crestere a complexitatii limii moderne. Pentru Romania nu este inca vorba de a inregistra fenomenul din interior ci de a percepe reverberatia producerii lui in restul teritoriului european si de a-si adapta insertia viitoare. 5. Teritorializare si Amenajarea teritoriului Geografia are vantul in pupa. in care predomina o activitate agricola stabila sau care a inregistrat o deschidere spre activitati diversificate. Se cere Geografie. secolul XXI se va caracteriza printr-o retea cu verigi puternice. ci mai degraba imaginarea unor forme originale de activitate pe suprafete intinse dar cu o slaba densitate a populatiei. Pentru fiecare dintre aceste tipuri. in extindere inca . lasand zone intregi depopulate. si ca tendinta pentru anii urmatori . Va fi mult mai greu de a patrunde . cu initiativele locale. dar si asezari in declin. amenajarea unor cai de comunicatii sau reteau de universitati. descentralizarea sunt antidoturi la cresterea hegemoniei economice. De aici si iresversibilitatea concentrarii urbane in conexiune cu retele si noduri. in Romania ultimilor ani. spatii si locuri in calitatea lor de bunuri. si spatiul rural in expansiune. telefonie etc. radacinile locale. Pe langa spatiul rural periurban. 6. reprezinta in fapt ca este nevoie de amenajarea teritoriului si aceasta se adreseaza alesilor locali dar si statului. . tinuturile. se impun politici specifice.Trecerea de la o retea cu verigi mici la o retea cu verigi majore Secolele XIX si XX s-au caracterizat printr-o evolutie a retelelor de comunicatie -drumuri.nevoia de identificare pentru a contracara tendinta inevitabila la banalizare si la omogenizarea economiei (consumul de masa) in baza "dreptului la diferenta".de a fi conectat si de a iesi chiar din aceasta retea. locurile.si mai ales nu trebuie cautata mentinerea sau repopularea cu orice costuri a unor asezari rurale. Este vorba de concurenta sau de complementaritate ? In sfera Amenajarii teritoriului este vorba de o trecere de la un "model ierarhizat" la un "model in retele" si de facilitarea interconexiunii acestor retele. Dezvoltarea local. Hartile si imaginile sunt foarte des folosite.

in cazul marilor orase situate mai aproape de granite. intre individ si colectiv . Secolul XXI va fi secolul mobilitatii generalizate : mobilitatea persoanelor. a ruralului . 10.problemele de gestiune a timpului ( disocierea locului de munca de cel de rezidenta) . in sensul ca ea cere cercetare si bune cunostinte ale mecanismelor care structureaza viitorul dincolo de vizibilul aparent. a marfurilor (mondializarea economiei). democratiei. in masura in care ea calmeaza nelinistile reducand incertitudinile.intre sectorul public si privat. fac sa apara inegelitati crescande. al amenajarii teritoriului in societatile dezvoltate tine de faptul ca amenajarea teritoriului realizeaza mai multe interfate : . a periferiilor. colectivitatilor teritoriale si a institutiilor lor se abordeaza temele izolarii. toata actiunea asupra teritoriului impune o permanenta "naveta" intre prezent si viitor. oneroase. 13. din ce in ce mai central. 14. Prospectarea teritoriilor se impune ca o "obligatie arzatoare" Toate fenomenele si deciziile care se inscriu in spatiul geografic sunt lente.intre centru si periferie. segregarea sociala in spatiu are toate sansele sa fie din ce in ce mai marcata. . Orasele de marime mijlocie sunt de fapt orasele ideale. Marile orase nu raspund la problemele societatii contemporane : . grele. a activitatilor ( noile diviziuni ale muncii pe continentul european) modernizarea este concomitenta cu delocalizarea activitatilor .imigratia clandestina .virtute terapeutica. Nu este vorba de a proiecta prezentul in viitor (tehnica de previziune) ci mai degraba de a proiecta viitorul in prezent ( tehnica actualizarii). si cu precadere a celor situate in vest.impozitele locale si serviciile pentru public. Prospectarea este un demers care implica tehnici de anticipare permanente de a actiona intr-o perioada scurta pentru slefuirea unei perioade lungi. 8. . cetateniei.virtute de coerenta. De aici. dotate cu o mare inertie si cu o anumita ireversibilitate. 9.segregarea intre cartiere .problemele ecologice .singuratatea . Singurele probleme pe care marile concentrari urbane le rezolva fata de sat par sa fie locul de munca .insecuritatea .Acest rol. Geografia Romaniei este amenintata de dislocare in sanul continentului european ? Aspectul s-ar putea verifica cel mai devreme in urmatorul deceniu . unde o presiune crescanda a capitalului si a unor regiuni si orase vecine vor deborda peste teritoriul romanesc. De la inegalitatea regionala la segregarea urbana. ca si cele ale echilibrului si disparitatilor. concurenta legata cu descentralizarea si nu in ultimul rand scaderea rolului redistributiv al statului. integrandu-le totodata pe acestea intr-un mic circuit european. .mobilitatea informatiei (NTIC) iar conceptele de departare sau rastimp iau sfarsit. permitand diferitelor nivele de decizie sa devina compatibile. diversitatea culturala si calitate schimburilor. Inegalitatile teritoriale reproduc si amplifica inegalitatile sociale Diviziunea muncii cumulata cu concentrarea urbana.7. . A amenaja teritoriul inseamna a exprima un proiect global pentru societate Prin intermediul orasului. Prospectarea teritoriului are virtuti multiple : -virtute pedagogica .

uneori nici macar in interiorul granitelor nationale : problemele legate de somaj. Regiunea franceza este diferita de landul german sau de cantonul elevetian. Paris.7. Ed. poluare . (titlul original..V. detaliile fiind adesea intamplator sau fals similare. pe de o parte slefuita si adaptabila la valurile de scheme si tipare in care a trebuit sa intre periodic. locuinte.cit. . Comparatiile cu tarile in care regiunea are o istorie de cateva decenii limiteaza criticile dar si posibilitatea unei copieri a modelelor. Declaratia Asupra Regionalismului in Europa. 1996. migratie. chiar daca va imprumuta de la omoloagele sale europene directii si instrumente de dezvoltare. p. standardelesi valorile proprii ale tarii "(Brinkerhoff.107-154 4. Paris.intre diferitele ministere.p. p. Adunarea Regiunilor Europei.intre cautarea eficacitatii si exigentele solidaritatii. conceptul de dezvoltare institutionala sau de intarire institutionala a trecut prin diferite stadii si numeroase definitii. europene sau chiar globale. ci a intregii intelepciuni acumulate care da o forma proprie functionalitatii sistemului. Economica. 4.4 Dezvoltarea locala si mediul referential . A. rezultatul final nu este numai cel al ultimei variante acceptate si adoptate. L'Harmattan.101-103 2..Israel. fata de care noi putem incerca trasarea unei linii asemanatoare sau a unui desen nou cu totul original. Incentives to performance. Institutional development.Aydalot. Ph.intre termenul scurt si termenul lung.intre abordarea sectoriala si cea geografica. experienta personala si contactul cu realitatea franceza ne-au aratat o regiune contradictorie. ***.op. Nimeni nu indrazneste sa propuna un model. art. NOTE 1. Evident ca palierul comparatiilor va cuprinde termeni generali.. 1996. Collection Economie. . 1985. Ph.Cu cine ne comparam? Atat timp cat problemele legate de dezvoltare se vor inmulti si nu vor putea fi rezolvate in interiorul granitelor municipalitatilor.1 3. Le Developpement Institutionnel.Aydalot. Economie Regionale et Urbaine. . dar nu instantaneu ci dupa ce au produs efectele lor asupra cunoasterii .. Collection University Press ) 5. aspecte legate de cadrele socio-economice si contextele politice.etc se cer in continuare expuse legaturilor si programelor nationale.Asadar.The Evolution of Current Perspectives on Institutional Development : an Organisational Focus. Regiunea romaneasca va avea la randul ei propria fizionomie. tranzactii funciare. D. Legea evolutiei sistemelor a dovedit ca fiecare isi perfectioneaza mecanismul de autoreglare dupa o suma de incercari in care variantele neviabile sunt eliminate.. pe de alta parte incapabila sa spulbere fracturile teritoriale generate de potentialuri geoenergetice diferite. . Materialele pe care le-am folosit . Exemplul francez ar putea fi comparat cu un marcaj alb. etapelor sau tiparelor.. Una dintre ultimele definitii se refera la ideea ca "dezvoltarea institutionala este procesul de punere in practica a unor modele de comportament si de actiuni durabile conforme cu normele. structurile majore si orientarile globale.

London. J.99 26. Passet.Geografie Economica Mondiala. Ruegg J. 1985) 6.Theys. O. Ed. W. p. Joye D.Repere Geografice. 1994) 11. 2000. p. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. stabilirea obiectivelor strategice.. 1985.al Romaniei.Armstrong H. p. Oxford.14-16 16.. Regional Policy at the Crossroads: an Overview. Gouvernement du Quebec.University of Maryland. 1996 22. p.378/2. Brno..op. Decoutere.O.Auby J..B. Crevoisier. V.. Environnement et Developpement durable. p. Raport anual 1997. Gusti. Le territoire.V. al Romaniei.Academiei.180-181 19. Lausanne.. Arionda. Taylor J. Institutions Administratives.. De asemenea se refera la totalitatea organismelor teritoriale. Lausanne. Legea nr. A. Dalloz.. Amenagement du Territoire.O.44 31. p. ibidem.40-47 7..investigare. Phillip Publishers. Partea I. ***. 28. op. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Nr.. L'expertise du Quebec em matiere territoriale.cit.M.1998 30. Forme Noi de Asezare. Raffestin.1998 29. Partea I. Decoutere. p. Bucuresti.vezi si Coman. J. p...... p. si Encicloped.. Ed.29 12. p. programarea masurilor tactice optime. Puscasu.11 10...cit. analiza.. Geografia Romaniei.. 27. p. Paris..24/1998.129 15.. 24. Paris. Bucuresti. Developpement Economique Regional et MT : Grille d'Analyse. Le Management Territorial..Israel. XIV Congress AESOP.. S.VII.47 17. p.cit. Ministere des Ressources Naturelles. Bucuresti 21. considerate in relatii sistemice>> Gusti. Auby J.. Sectorul Privat de Intreprinderi Mici si Mijlocii din Romania. controlul activitatii de edificare.56-57 9. Ed. 1999. Galati. p. Bucuresti.. C.56 25..123 8. 2000 23. p..relatiile intre actorii care produc teritorii si intre acestia si mediul lor ( Raffestin. Regional Economics and Policy. Paris. ***. Nr. S.. in M. Spatial Planning in Romania and Moldavia. Pour la Prise en Compte des Territoires dans la Nouvelle Gestion Publique. 1996. F. Violeta . p.G. Stöhr. Ordonanta de urgenta nr..X. indiferent de marimea si complexitatea profilului. 151/1998. Pour une Geographie du Pouvoir. Puscasu. de l'Aube. R. op. Ruegg. ***.192 20. <<termenul romanesc "sistematizare" expliciteaza intrega multilateralitate a acestui proces remodelator al cadrului material .. op.. 1980. 1996. G. privind regimul zonelor defavorizate.. S. Cucu. St. p. 1989.30-32 14.ibidem. 1995 13. Decoutere. Studiu Prospectiv de Sistematizare Macroterotoriala.265/16. Jessica Kingley Publishers. propuneri selectate. 1977.cit. op. Litec. Sistematizarea Teritoriului si a Localitatilor din Romania. Ed. in M. Heritiers du Futur.Comunicare Publica. ibidem. 1999 . Ed.cit. p. 1974 18.