1.1.

Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana. Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din impletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in: - repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare: - igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura. 1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intalni doua situatii: - Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele.

sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea . Dupa ce se murdareste..confectionate din beton. Acest filtru se leaga afara. deoarece un strat mai gros (30 – 40 cm ). Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon. chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. mai ales in sezon cald. in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%. din lemn sau din alt material rezistent. transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. ca un pantalon. In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje. 1.instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala.3 Alte amenajari necesare localului de cultura .a.1 mm. cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei. compostul se aseaza direct pe parapet. In cazul rafturilor din beton.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm. Lazile confectionate din lemn. cu laturile de 20 cm latime. cu latimea de 60 –70 cm. sau mobile. De aceea. inaltimea de 10 –15 cm. . rotund sau patrat. Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan. cu scop de paravan. distrugand miceliul.sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald. se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile. temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C. aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic. iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena. poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere. 25 kg . intre care se intercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm . udare etc. din cauza umezelii ridicate. grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15.2.sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat. cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau din zid. tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). in substratul insamantat. se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat.amplasarea unei ladite din lemn. .Rafturile pot fi fixe. In cazul folosirii sacilor. pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie. iar lungimea egala cu latimea usii de acces. peste o folie de polietilena asternuta pe el . la gura ventilatorului (la admisie). compostul se poate aseza direct pe raft. lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0. . . de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena. aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. . cu diametrul de 20 – 40 cm. au o perioada scurta de utilizare.amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii.canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare. Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena. 20. in strat gros de 25 –30 cm. . in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila).

.lungimea spatiului de cultura – 6m. Ventilatoarele exhaustoare. 1. suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ). Pentru cei cu posibilitati materiale. duble la mijloc. insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura. cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor. cu posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa. adincimea la care este ingropata – 1-2 m. cu apa freatica la adancime.Un viitor cultivator de ciuperci. In spatiile mici situate la nivelul solului.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate.1 m.6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm). la distanta de sursele poluante. Prezentam in continuare schita unei ciupercarii. precum si distanta dintre ele: . Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm. se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc.Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. adapostita de curentii puternici de aer. inaltimea – 2.Aceasta se fixeaza pe tavan.4x1. cu ajutorul unor suruburi. evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ). fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C. rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : din care simple la peretii laterali – 2 buc (4. pentru evacuarea aerului viciat. tigla sau stuf.4m).3. la tubulara din tabla si cu niste ghemotoace din vata curata. Acoperisul se face din placi de azbociment.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate. suprafata utila de cultura – 37 mp . la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1.5m. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid. aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm. ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti). dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces. Impotriva umezelii. care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ). Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte.7m). 1. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat.4x0.2m.5-0.1buc (4. distanta de la pardoseala la primul raft – 0. in apropierea cailor de acces. latimea – 4m. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.). construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala.2. la tubulatura din polietilena. isi poate construi unulde dimensiunile dorite. care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior. distanta ditre rafturi – 0.

socotind cate 80-100 kg compost la mp. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ).format din unul din urmatoarele materiale:paie.a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : . Exemplu de calcul.gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ). 1. cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%). Paiele.gunoi de porc (uscat ). se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. pe cat posibil. deoarece prin procesul de prezatire – preinre. in apropierea ciupercariei. pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : .Tinand seama de aceste date. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P -colti de malt (de la fabricile de bere ). Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinre circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu .3.3.b Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata. gunoi de cal pe asternut de paie. pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. inainte de a fi folosite. Materii auxiliare: La materiile de baza prezentate mai sus. . ginoi de porc ) conform retetei.paie de griu (orz sau orez ). se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.in functie de reteta de compost utilizata. .Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-100 kg compost.ingrasaminte chimice (superfosfat. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule.iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . -sulfat de cupru (piatra vanata ).1. coji de floarea-soarelui. de culoare galbena. rumegus sau talas de esente foioase.3c Tehnologia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face. sulfat de amoniu.ipsos (pentru constructii ).gunoi de pasari pe suport solid. deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. . nefermentat. compostare aeroba.pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. 1. continand 25-30% fecale. deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. .compostare anaeroba. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost. Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ). gunoi de pasari. In perioadele reci .

iar lungimea – in functie de cantitatea de compost. care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut. la intervale de 3-4 zile .cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton.2 % ca insecticid. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii.8-2 m. Pasteurizarea naturala. dupa care incep intoarcerile. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). practic se muta vechea platforma alaturi. superfosfat (simplu concentrat) . La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. cu substante dezinfectate sau cu pesticide. pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ).3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului.7-1.deci la aceasta faza.2 %. 3-5 kg la tona de compost. cate 3-4 kg . cu furtunul. de asemenea zilnic.de asemenea. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza.pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos. presarata la asezare. inaltimea 1. in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi). timp de inca 4 zile. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite. Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o”platforma” cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1. la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din . cu furca. sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P. Dupa ce se amesteca bine componentele. cantitatea fiind in functie de concentratie. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina. se taseaza. pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet.1 (compost clasic ) . solutie in concentratie de 2-3 %. Fazele tehnologice de pregatire Preinrea. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ). ipsos si ingrasaminte.inainte de asezare. 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg. din nou se aseaza in gramada si se uda. Se lasa astfel 4-5 zile. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. Dupa ultimul intors. Se fac 4 -5 intoarceri. Intorsul se executa cu furca.ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost. 1.7 kg.8 m. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0.

Se mai uda in continuare timp de 4 zile. Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: -paie de grau -350 kg -gunoi de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg . Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinrea se face.7 -1. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile.Se taseaza. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg. Reteta nr. Asezarea lacompostarea aeroba. Executarea intoarcerilor.Dureza 12 zile.8 m si lungimea – cat este necesar. Asezarea compostului in platforma de preinre. Reteta nr. -paie de grau -150 kg.interior. .8 -2.8-2 m si inaltimea de 1. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare. timp de 7 zile. de asemenea.2 (compost mixt ) pe baza de paie. iar mustul se recircula. se uda zilnic. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ). Se taseaza. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.7 -1. Omogenizarea (amestecarea ) la preinre se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui.8 m. uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg. Se uda in continuare inca 6 zile.0 m. Se aduga ureea. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C . se desface platforma anterioara (executata la preinre ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1.Se adauga ipsos la fiecare intors.intr-un numar tot de 3-4.1. Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinre – o zi. gunoi de porc si gunoi de pasari. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinrea se face ca la reteta nr.inaltime 1.fara a se mai tasa.5 kg ). In ultima zi de preinre se adauga jumatate din cantitatea de uree (3. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca. La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.in numar de 4.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. apoi se asaza si se taseaza.Deci. Cele trei materiale se amesteca bine. -gunoi de pasari -100 kg. in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree.1 si dureaza 12 zile.

insa cu foarte multa grija. dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700800 kg ( 70-80 kg/mp). care trebuie sa aiba valori de peste 1.p.07% s. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. . la preinre se poate folosi apa calda.la asezarea pentru compostarea aeroba.p. si amoniacul liber de 0. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. I se mai adauga ipsos.6. atunci compostul are umiditatea optima.2mg% s.3..3. acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite).daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda. .8-2.continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ).e.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului . in nici un caz de amoniac. pentru a . pentru o buna aerisire a compostului. timp in care se executa 5 intoarceri. daca este uscat. . .Paiele se rup cu usurinta. daca aceasta nu se face bolovann. . 1. cu limita maxima 0. . Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile.Textura – elastica. Aprecierea calitatii compostului .adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.3. .daca are o reactie acida. I se mai adauga apa sau mist de gunoi.Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis.03-0.2-7. 1.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati.gunoi de cal pe suport de paie –400 kg. se vantura cu furca.1. se face timp de 12 –14 zile. Practic. Fazele tehnologice de pregatire Preinrea. .daca compostul prezinta miros de amoniac. . . ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun. se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura.vara.iarna.u. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total. . Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina. cu pH cuprins intre 7. In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: .1 mg% s. se verifica practic prin strangerea in mana.Sa contina ctinomicete.Gradul de umiditate a compostului.Mirosul sa fie de paine coapta.

paiele sa se rupa usor. la insamintare. Deci. Dupa insamantare si acoperire cu hartie.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp In vederea insamintarii.0 . sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz). Acoperirea straturilor insamantate Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Miceliul se marunteste cu grija.4. eliminandu-se utilizarea hartiei. Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care. 1. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta). in lipsa acesteia. nici prea groasa si nici prea subtire. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile. prin stropiri fine. repartizat uniform pe un mp.5. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat.0 kg la 100 kg compost ). Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce.4. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia. nu trebuie sa depaseasca 27-28^C.fara miros de moniac . pana la fundul recipientului. dupa insamantare. introducand miceliul in interior.7 –1. 1. Pentru a asigura racirea. din fiecare kilogram. cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile.5. zilnice sau mai des. Inainte de efectuarea insamantarii. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca .umiditatea 62-65% . care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control).a. dar mai adanc. efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina. Nu se foloseste hartie murdara.5-8. pamantul de telina. de culoare bruna –negricioasa. nu lucioasa. Ttemperatura in interiorul compostului. Aprecierea calitatii : . intotdeauna pe suprafata. Dupa introducerea compostului in local. insamintarea se executa direct in lada.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0.a. Se niveleaza apoi stratul. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile. se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. 1. compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. Karate. se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ). in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat. dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. Mirage.rezulta un compost bine fermentat.ph-ul 7. 1. se opreste o cantitate de 100 g miceliu. productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. pentru urmarirea temperaturii. rupta sau din doua bucati. se va numi substrat nutritiv).

La noi se gaseste in nordul tarii.Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase. Se foloseste numai in amestec. Nu se foloseste singur. nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului. Pamantul de telina. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). 3 . care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti.c. preferand piatra de culoare alba. sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului. poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. Nisipul. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. 1.creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Reteta nr. ci numai in amestec cu alte materiale. in Maramures. in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm. 1. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).5. Se recomanda nisipul calcaros. marunteste si se cerne.piatra calcaroasa – 1 parte . folosirea pietrei calcaroase.praf de carbune –2 parti Reteta nr. cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate. 2 . pe cat posibil. Perlit expandat sau perliflor.5. datorita capacitatii ridicate de retinere a apei.creta furajera –5% Reteta nr. se cerne.b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr.pamant de telina – 3 parti .pamant de telina – 3 parti .creta furajera –10 % De retinut ca. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire .nisip – 1 parte .nisip – 1 parte . Se va evita. dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. 1 .turba – 3 parti . Daca este prea umeda se usuca. Daca contine pietre mari. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. Se prefera pamantul din lucerniere.nisip –1 parte . 4 .turba – 3 parti . Bine maruntit.

6. .cenusii. in concentratie de 1%. amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile.Dupa ce a fost aleasa convenabila. pe o adancime de 1-2 cm.Nu se taseaza. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina. inainte de a fi folosit.6 (daca este acid se va corecta cu creta ). se indeparteaza zonele de substrat contaminate. 1.pH –ul 7. pentru a i se aplica corecturile necesare astfel: .rosii). iar in restul spatiului.Se stropeste gramada de amestec. Daca se constata astfel de infectii.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.continutul in azot organic 0. Dupa amestecul chimic.a ).Dupa insamantare Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 –24^C. . Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ).6%. apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor. Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si concentratia in bioxid de carbon. in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului. degajat prin cresterea miceliului. Inainte de fi folosit.negre. . . Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 – 500 ml solutie. In cele mai frecvente cazuri. deci peste tot. mai mari de 3 –4^C. Daca sunt uscate. Dupa incheierea lucrarii.continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei . Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator.a.18%. Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0. amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice. se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. pana cand se umezeste totul. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi. Daca amestecul nu a fost umezit initial. in tot spatiul de cultura se face un tratament preventiv cu Formalina.2-7. pe stelaje. se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ). in spatiul de cultura. Tehnica acoperirii. se lopateaza.a ). care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. aplicat pe peretii lazilor. cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s. Unde exista posibilitati.sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.fara continut in mangan sau fier.pe pardoseala. Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie. timp de 5-6 ore ). Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C. Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 . Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm.umiditatea 67-70%. . I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .6. Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substrat).Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate 1.

dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita. prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. umeda si pardoseala din ciupercarie.5% -1%. de asemenea. Daca aceasta concentratie este mai mare de 0. de asemenea.c. Se mentine. de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalina 0. sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0. se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. in concentratie de 0.5%. tratamente preventive cu Formalina 0. 1.b.adica la 10-12 zile de la acoperire.iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturii de 24 –26^C . iar dupa 10 –12 zile incep sa se formeze fructificatiile. Daca hartia s-a rupt. La interval de 3 zile.6. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de acoperire.6. pe toata perioada recoltarilor.Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asemanator. pe cat posibil. De aceea. chiar pana la 10^C. iar cultura compromisa.5%.5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie.inlocuind stropitul obisnuit pentru mentinerea umiditatii.umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%.2%. temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C.5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tratamente cu Mirage si Dithane 0.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 85%. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul. fara ca aceasta sa balteasca. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 –34 zile de la insamantare. la interval de 4 –5 zile . Cantitatea de apa pentru stropit.In faza in care incepe formarea primelor fructificatii.In perioada recoltarilor Temperatura aerului se mentine. ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate. Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel. maximum 3 valuri de cultura ).Dupa acoperire Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C.2%.03 – 0. intercalat. se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere. Daca aceasta conditie nu este indeplinita. Aceste limite sunt cuprinse intre 0. pentru dispersarea foarte fina a apei. prin pulverizarea fina a apei.1%. aplicata o singura data. pier. 1. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta.la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C). De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac. apar din ce in ce mai putine.De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal. ciupercile aparute se inmoaie. Nogos 0. Daca nu intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza. din diferite cauze. toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in permanenta umeda.pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2. nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura. De asemenea. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura. precum si de solutie pentru tratamente. Ventilatia se mareste la 1-2 mc aer/ora/mp. corelata .

-1 mc/ora/mp iar umiditatea relativa a aerului de 95-100% . In cazul in care amestecul s-a terminat. dupa aceeasi reteta. intre valurile de cultura. care prezinta o actiune bactericida. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic. necesarul de aer va fi de 05.scazand astfel in mod substantial. Cultura clasica in sistem gospodaresc Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0. Alte lucrari ce se executa in perioada recoltarilor sunt: Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate. Odata cu aceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se scot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se mai dezvolta ciuperci). iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur. in cantitate suficienta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile.prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciuperci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.15 –0.flacara nu palpaie. Aceasta lucrare se executa acolo unde si daca este cazul.Acest lucru se verifica. Incubarea. Locurile goale dupa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. Se va folosi acelasi amestec pregatit pentru acoperire.7% (600-700 g la 100 kg compost ). Opusul acestei situatii. Temperatura . se administreaza o cantitate prea mare de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor.1 %. nu se mai fac tratamente cu substante pesticide.straturile se usuca prea repede. Din momentul aparitiei ciupercilor.dezinfectat in mod identic. patate. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ameliorata 303 de Agaricus edulis.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente. Lucrarea este absolut necesara. Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/mp.Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.urmata de stropit sau tratamente chimice. care se vor combate cu Decis 0.3m/sec. atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tratamentul recomandat.In caz contrar. Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile.5-4 cm. pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ). cu pasteurizare naturala. practic. favorizate insa si de umiditatea excesiva. Preventiv. se va face altul. de culoare alba. Dupa acoperire. dupa fiecare recoltat. Karate 0. Temperatura optima in localul de cultura se va situa intre 25-28^C. 1. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu. fungicida si chiar nematocida . Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3. vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ).6 –0.cu temperatura din local. impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0.2%. se executa dupa fiecare recoltare. Operatia se executa cu varful unui cutit. negre).d.2 % sau mai nou –Dimilin 0.5 %. In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata. valoarea comerciala a ciupercilor recoltate. cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste.6. se fac tratamente cu Formalina 0.

Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%. Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la atacul unor boli produse de virusuri. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat. Spatiul de cultura se curata. Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet. recoltarea lor se face esalonat. deci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus. fiecare val necesitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile.ciupercile pierd din greutate si . cu pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp. Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga. din valoarea lor comerciala.murdarire. Momentul optim al recoltarii corespunde aparitiei velumului.2 –0.ro/cresterea_ciupercilor_comestibile/ Comentează . se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit. Tehnica recoltarii Ciupercile apar in 5-6 valuri. se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la infiintarii culturii. Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare. marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp. SURSA: http://primaverii. 1. pana la 80-100 zile. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refolosirii. Ventilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile. in momentul ajungerii la maturitate. decat ciuperca Agaricus bisporus. cu un randament mai ridicat situandu-se intre 25-30%. prin patare. Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura. provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea celor recoltate. utilizand un compost clasic pe gunoi de cal. Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0. a ciuprecilor. palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca. velumul se rupe.3 %. Daca intr-un buchet sunt mai multe ciuperci. incluzand 6-7 valuri de ciuperci.7. fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita. bacterii si ciuperci parazite. deaorece ciupercile se smulg cu mult substrat. Tehnica recoltarii consta in desprinderea prin rasucire. mai ales. cu mana dreapta. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa. Substratul uzat se scoate din local si poate fi folosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura. recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian. de preferinta pentru legume. ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge cu totul. iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate acesteia. cu o functionare de 15 minute pe ora. Pentru conservare.optima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ).

16 Martie 2010 12:50 Cultura ciupercilor Agaricus Bisporus Ne vom ocupa in materialul de fata de ciupercile Psalliota (Agaricus) bisporus. generalitati privind morfologia acestei specii. cele mai raspandite sunt : Creasta cocosului (Clavaria aurea). Acestea fac parte din clasa Basidiomycetes.80 out of 5) Scris de Administrator Marţi. denumita popular ciuperca de camp. Rascovul (Lactarius deliciosus). average 4. Iutari (Lactarius piperatus). Buretii galbeni (Cantharellus cibarius). cat si principalele boli si daunatori care pot sa apara. Dintre acestea. precum si metode de combatere a acestora. . incercand sa expunem atat tehnici de cultura. Pe teritoriul Romaniei se gasesc in flora spontana multe specii de ciuperci comestibile. increngatura Mycophyta.Cultura ciupercilor Agaricus bisporus • • • • • • 1 2 3 4 5 (5 votes. Din genul Psalliota (Agaricus) cea mai raspandita este Psalliota (Agaricus) campestris. Manatarca (Boletus edulis). Flocoselul (Hydnum repandum).