Capitolul 5 ELEMENTE PRIVIND IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI DE AMENAJAREA RESURSELOR DE APA

5.1 . Generalităţi, definiţii
Problemele mediului înconjurător fac parte din problemele grave ale omenirii şi în curând nici un domeniu de activitate, din nici o ţară, nu se va putea sustrage rezolvării lor. Declaraţia de la Stockholm (iunie 1972) dată cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite cu privire la mediul înconjurător proclamă: “Apărarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător este o problemă de importanţă majoră care afectează bunăstarea populaţiilor şi dezvoltarea economică în întreaga lume; ea corespunde dorinţei popoarelor lumii şi constituie o datorie pentru toate guvernele”. În acest sens amenajarea resurselor de apă trebuie să se facă în sensul respectării următoarelor principii: a. Dezvoltarea economică şi socială este indispensabilă dacă se doreşte asigurarea unui mediu înconjurător propice existenţei şi muncii omului şi crearea pe pământ a condiţiilor necesare îmbunătăţirii calităţii vieţii. b. Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pământul, flora şi fauna şi în special eşantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie să fie apărate în interesul generaţiilor prezente şi viitoare printr-o planificare sau administrare atentă, în funcţie de nevoi. c. Capacitatea globului de a produce resurse esenţiale, ce pot fi reînnoite, trebuie să fie apărată şi acolo unde acest lucru este posibil, restabilită sau îmbunătăţită. d. Conservarea naturii, în special a florei şi a faunei sălbatice, trebuie să ocupe un loc important în planificarea dezvoltării economice e. În toate ţările trebuie încurajată cercetarea ştiinţifică şi activităţile tehnice în contextul problemelor mediului înconjurător, iar informaţiile, datele experimentale şi tehnicile interesând mediul înconjurător trebuie puse la dispoziţia tuturor ţărilor, în special celor în curs de dezvoltare. Având în vedere principiile de mai sus prin “impact asupra mediului înconjurător” se înţelege “orice efect al unei activităţi produse asupra mediului şi anume: asupra sănătăţii şi securităţii faunei, florei, solului, aerului, apei, climei, peisajului şi monumentelor istorice sau altor construcţii sau asupra interacţiunii dintre aceşti factori”. De asemenea se înţeleg “efectele asupra patrimoniului cultural sau condiţiile socio-economice care rezultă din modificarea acestor factori”. Deci când vorbim de impact asupra mediului înconjurător, prin mediu se înţelege nu numai cadrul biologic şi fizic ci şi cel socio-economic. Evaluarea impactului unui obiectiv de investiţie este necesară pentru a cunoaşte şi ameliora efectele negative asupra mediului înconjurător, ca şi pentru a pune în valoare şi potenţa efectele benefice. Se menţionează că materialul care formează acest capitol se bazează, atât ca structură, cât şi în cea mai mare parte a conţinutului, pe un material alcătuit de colectivul specializat în probleme de protecţia mediului de la Institutul de Studii şi Proiectări

În acest sens sunt necesare informaţii generale de specialitate chiar în fazele primare de proiectare . Scheme de amenajare de tip mixt Acest tip de schemă generează schimbări profunde în hidrologia şi morfologia zonei. istorice.măsuri ce se pot lua pentru ameliorarea efectelor negative asupra mediului. 5.2. material ce urmărea stabilirea unor normative în acest domeniu. sunt: .impactul amenajărilor hidroenergetice asupra mediului înconjurător. din aceste puncte de vedere. Plecând de la conţinutul şi structura acestuia lucrarea de faţă sintetizează aspectele principale ale impactului produs asupra mediului prin amenajarea resurselor de apă şi ţinând seama de caracteristicile acestora scoase în evidenţă în primele capitole.1. începând cu ridicarea nivelului stratului de apă freatică. cum ar fi: -evitarea zonelor ce constituie rezervaţii sau parcuri naturale. Acumularea apei în lacuri mari schimbă radical regimul hidrologic. arheologice.din bief în bief (uzină baraj. 5. din faza incipientă. inclusiv a soluţiilor constructive concrete. Prin urmare avantajele şi dezavantajele fiecărei soluţii trebuie bine cântărite şi hotărârea de a concretiza una sau alta dintre ele serios argumentate. chiar dacă se referă la specii banale. inundarea unei suprafeţe mari de teren şi terminând cu eroziunile accentuate din aval.Hidroenergetice (ISPH) din Bucureşti [27]. calitatea vieţii. oprirea aluviunilor. Alegerea soluţiilor constructive Diferitele soluţii constructive exercită un impact asupra mediului înconjurător semnificativ diferit. diferite semnificativ din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător.alegerea schemelor de amenajare.1. Tipuri de scheme Concepţia generală a schemei şi amplasarea obiectelor principale trebuie să aibă în vedere. . . Tipurile de schemă. -interdicţia executării lucrărilor în zone care ar periclita existenţa unor specii endemice sau rare. în cele ce urmează se vor aborda. culturale. -evitarea secţionării arealelor naturale de dezvoltare a faunei acvatice interesante. cadrul şi microclimatul zonei.2.1. 5.schema de tip mixt (cu derivaţii şi concentrare de debite şi căderi). Pe de altă parte posibilitatea uriaşă de . în ceea ce priveşte condiţiile biologice. -evitarea zonelor cu monumente ale naturii. În consecinţă. -protejarea zonelor cu un potenţial biologic foarte ridicat. unele criterii restrictive sau de protejare a mediului înconjurător. nivelul economiei. uzină de derivaţie) folosite în zona de şes şi colinară. apare o problemă delicată care poate da naştere şi unui impact asupra mediului înconjurător extrem de nefavorabil: necorelarea claselor de importanţă ale amenajărilor din aval cu cele din amonte.2. În cazul obişnuit al amenajărilor hidroelectrice în cascadă. folosite preponderent în zona montană. etnografice. următoarele probleme: . cu uvraje supraterane şi /sau subterane. .

izvoarelor subterane.înmagazinare a amenajărilor hidroelectrice opreşte sau atenuează viitura protejând populaţia şi transformă efectele negative ale unei calamităţi în efecte pozitive prin producerea de energie. amonte de captări. celor cu uvraje supraterane. .ridicarea stratului de apă freatic cu afectarea puţurilor. d.1. . din acest punct de vedere. -eutrofizarea. . cele 4 ecosisteme menţionate fiind sensibil diferite. c. iar în unele cazuri imposibilă (lipanul). Schemele cu uvraje subterane sunt în general de preferat. deci la necesitatea supraînălţării digurilor şi implicit a schimbării clasei de importanţă a amenajării hidroelectrice. În general stabilirea debitelor de servitute şi a oportunităţii lor pe fiecare afluent pune mari probleme. băltiri în zone mai joase. lacul de acumulare.Uzine baraj Acest tip de schemă schimbă regimul de curgere al apei. dar şi pozitiv dacă luăm în considerare dezvoltarea zonei (economie. Impactul asupra populaţiei poate fi negativ dacă ne gândim la strămutare. Din punct de vedere ecologic schema de amenajare de tip mixt duce la apariţia a 4 ecosisteme pe fiecare râu: a. -adaptarea faunei şi florei terestre la noul biotop. o apă curgătoare se transformă într-o apă stagnantă şi în acelaşi timp se ridică semnificativ nivelul apei. Prin bararea râului. Schema de amenajare din bief în bief A . singurul impact posibil fiind prin influenţă.2.nu se mai face un tranzit continuu de debit solid. b. aval de restituţia debitelor turbinate. aval de captări până la restituţia debitelor turbinate. -adaptarea faunei şi florei la condiţiile oferite de debitul de servitute. după cum urmează: a. configuraţia schemei trebuind să cuprindă analize de eficienţă şi oportunitate a fiecărei ramuri de captări şi a fiecărei captări în parte. -adaptarea faunei şi florei acvatice de la viaţa de râu la cea de lac este dificilă. -mediul rămâne practic neschimbat.2. fântânilor. din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător. cu consecinţe importante asupra mediului înconjurător: . turism. b.apare rapid şi masiv fenomenul de colmatare. c. . Schimbările hidrologice şi morfologice conduc şi la schimbarea esenţială a condiţiilor biologice. pe baza raportului între potenţialul energetic şi impactul asupra mediului înconjurător. 5. irigaţii etc. -adaptarea faunei şi a florei la condiţiile unui debit cu oscilaţii mari pe parcursul unei zile (stres).eutrofizarea lacului. care duce la micşorarea secţiunii. d.) alimentarea cu apă potabilă. -atragerea unor noi specii de faună şi floră terestră şi acvatică (natural sau prin repopulare).

nu modifică prea mult stratul de apă freatic. avantajele celor două tipuri de schemă. ocupă un spaţiu mai mic. De asemenea este afectat regimul aluviunilor şi pâraielor traversate de canal. istorice . suprafaţa ocupată. B. aspecte privind împiedicarea tranzitului rutier obişnuit. c. . nu strică zonele de balast. C. el trebuind să fie refăcut prin lucrări de artă. 5. conducte. Debitul de servitute care mai trece prin albie este de obicei la limita minimă.volumul de apă reţinut în lac. afectează mai puţin stratul de apă freatic etc. O soluţie folosită în vestul Europei pentru acest tip de schemă este cea cu baraje multe şi mici. aspecte privind împiedicarea adăpatului. pentru lacuri: mărimea lor în raport cu aportul energetic şi pentru alte folosinţe. arheologice.etc. De asemenea se va evita ocuparea unor suprafeţe mari de teren sau strămutările masive de populaţie. Tipuri de obiecte Amplasarea obiectelor se va face cu evitarea dezafectării de monumente naturale.Lacul creat ocupă mult teren pe care îl scoate din circuitul agricol şi prin înecarea fondului de balast aferent împiedică folosirea lui ca sursă de materiale. culturale. cantitatea de aluviuni. deoarece este prelevat din debitul uzinabil scăzând producţia de energie electrică. oportunitatea exploatării de materiale locale în raport cu impactul asupra mediului înconjurător. . La alegerea tipului de obiecte ar trebui urmărit: a. cu un impact important asupra mediului înconjurător. este folosit pentru producerea de energie. care este mult mai flexibilă.lacurile atenuează viitura. În funcţie de stabilirea tipului de obiecte se produce modificarea regimului hidrologic. . ocupă mai puţin teren. stratul de apă freatic. Uzine de derivaţie Acest tip de schemă nu schimbă atât de mult regimul de curgere al apei în zona corespunzătoare lacului din varianta anterioară. eroziunea albiei. b.2. a sporturilor nautice şi agrementului. să se îmbine spre eficienţa economică şi ecologică a schemei.2.. în ceea ce priveşte transportul de aluviuni. Acest tip de schemă are şi avantaje din punctul de vedere al impactului asupra mediului înconjurător: . regimul de curgere al apei în aval şi uneori chiar microclimatul zonei. . pentru aducţiuni (canale. Schema de amenajare din bief în bief mixtă Soluţia mixtă poate fi astfel concepută încât folosind în mod inteligent terenul.se îmbunătăţeşte aspectul estetic. oportunitatea folosirii sau nu a unor tehnologii poluante.favorizează dezvoltarea turismului. galerii): aspecte estetice. pentru baraje (în funcţie de tipul barajului): încadrarea în peisaj. din care se compune. deci scot de sub efectul inundaţiilor zonele aval. Din acest motiv este afectată viaţa peştilor ce trăiesc în râu şi de asemenea aspectul estetic nu este cel mai plăcut. în perioadele de viitură. Regimul apelor pluviometrice este întrerupt. regimul de exploatare inclusiv atenuarea viiturilor. mai ales dacă sunt realizate înierbări ale digurilor.

cum sunt tehnologiile de betonare sau cele de cofrare şi altele cu un impact major asupra mediului înconjurător. . Debitele turbinate la debuşarea din ultima centrală trebuie să fie modulate în limite acceptabile pentru impactul asupra mediului înconjurător. . care poate fi făcută în albia râului sau separat de albie 5.debuşare Stabilirea cotei de amplasare a captării pentru amenajările hidroelectrice din zona de munte este recomandabil să se facă în raport cu arealul de răspândire al unor specii de peşti valoroşi sau rari cum sunt păstrăvul. mişcarea stratului de apă). . pentru bazinele de compensare: interesează amplasarea lor. care trebuie să fie pline în sezon pentru atragerea turiştilor şi să aibă nivel constant în perioada de eclozare a icrelor la specii de peşti valoroşi (cu consecinţe energetice). A.debitul de servitute. Transportul materialelor (terasamente) se poate face în mai multe moduri: a) transportul pe cale ferată care nu produce necazuri majore din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător.2. 5.regimul de exploatare la ape mari. Amplasarea debuşării într-un lac de acumulare este avantajos să se facă submersat. e. . pentru evitarea depunerilor şi pentru obţinerea unei cantităţi maxime de energie. pentru: . Parametrii amenajării La stabilirea parametrilor amenajării este important să se considere variante diferite semnificativ.debitul de spălare al albiei în aval. Un regim de debuşare în salturi duce la distrugerea albiilor. care pot fi poluante pentru mediul înconjurător. lostriţa. din punct de vedre al impactului asupra mediului înconjurător. Zone de captare .2.4.d. soluţiile tehnologice diferite au un impact diferit asupra mediului înconjurător.3. De asemenea astfel de debite au un efect stresant asupra peştilor şi pot provoca şi accidente oamenilor sau animalelor surprinse în albie. pentru centrale (subterane şi supraterane): în principal interesează încadrarea în peisaj.5. lipanul.regimul nivelurilor în lacuri. Alegerea soluţiilor tehnologice Ca şi în cazul soluţiilor constructive.2. 5. cum sunt tehnologiile de transport sau excavaţie. la erodarea malurilor şi chiar la ruperea drumurilor şi podurilor. Tehnologii de lucru Printre tehnologiile folosite la amenajările hidroelectrice sunt unele cu un impact asupra mediului înconjurător mai puţin semnificativ. . perpendicular pe suprafaţa cuvetei lacului pentru ca efectul asupra apei stagnate din lac să fie cât mai eficient (aerare.regimul defluerii debitelor în aval de ultima centrală din cascadă. dar şi aspecte privind tehnologiile de execuţie.

cofraje. din cauza evacuării gazelor şi a ridicării prafului. betoane etc.).b) transportul cu funiculare şi cel cu benzi transportoare este bazat pe energie electrică. zone mai potrivite pentru amplasarea lor fiind versanţii ascunşi sau chiar cuveta lacului. este şi cel mai poluant folosind combustibili pe bază de hidrocarburi. în mod special. În scopul folosirii ulterioare este indicată amplasarea platformelor tehnologice în incinta şantierului. dar pentru transportul de materiale pulverulente este absolut necesară prevederea unor capace pentru împiedicarea poluării mediului înconjurător. . la înierbarea unor zone care necesită o astfel de protecţie. • Halde de depozitare a materialelor În prealabil se decapează stratul vegetal de pe suprafaţa hotărâtă drept ampriză pentru depozitare. De asemenea se realizează o reducere a spaţiului afectat. dar din păcate. • Staţii de betoane şi sortare a agregatelor Ocupă o suprafaţă mare care trebuie redată în circuitul natural după dezafectare. La alegerea amplasamentului se va ţine seama de integrarea în morfologia locului. Prin folosirea cimentului produc o poluare gravă a mediului înconjurător pe o rază de cel puţin 1 km. În urma proceselor tehnologice sunt produse reziduuri care poluează mediul înconjurător (fier beton. Din procesul tehnologic rezultă o serie de reziduuri provenite din spălări şi din materialul sortat rezolvate prin haldare. din motive ţinând de estetica zonei. balastiere Prelevarea de materiale locale pentru construcţia obiectelor este una din urmele de intervenţie brutală care produce o degradare evidentă a mediului înconjurător. Efecte violente în morfologia zonei produc încărcăturile cu dinamită care explodează cu un zgomot puternic (poluare fonică). pe cât posibil. De asemenea excavaţiile şi drumurile temporare. uleiuri şi materiale nebiodegradabile (cauciucuri. din punct de vedere al impactului mediului înconjurător este recomandabilă dispunerea lor concentrată şi modulată. De asemenea la noi în ţară. Obiecte tehnologice • Cariere. Amplasarea carierelor nu trebuie făcută pe versanţii vizibili. se produce datorită densităţii mari de mijloace auto şi consumului specific de carburanţi foarte mare. În cazul utilizării transportului cu mijloace auto poluarea mediului înconjurător se produce în mai multe moduri: a) poluarea aerului. • Platforme tehnologice Şi ele ocupă suprafeţe ce trebuie redate în circuitul natural după execuţia lucrării. pe care se desfăşoară transportul auto. în scopul evitării distrugerii lui. se remarcă un consum foarte mare de combustibil datorat parcului auto prost întreţinut şi maşinilor vechi având norma de casare depăşită. el urmând a fi folosit. materiale plastice). B. datorat manevrelor. b) poluarea solului şi apei determinată de întreţinerea neadecvată a autovehiculelor şi concretizată prin pierderi de carburanţi. c) transportul auto este cel mai utilizat datorită manevrabilităţii. În principiu dispunerea concentrată are un impact mai redus asupra mediului înconjurător. creează un impact important asupra mediului înconjurător. deci curat. c) poluarea fonică prin zgomotul şi trepidaţiile produse de autovehicule de mare tonaj în circulaţia lor cotidiană. De asemenea. Staţiile de betoane şi sortare a agregatelor se pot dispune concentrat sau dispersat în funcţie de necesităţile ce derivă din planul de execuţie al lucrării.

a sporturilor nautice. materialul fin nerulat (aspru) determinând rănirea bronhiilor peştilor. Este recomandabil ca haldarea să se facă în platforme mari cu transport şi amenajare utilă. • Drumuri tehnologice şi de acces De regulă sunt amenajate ca trasee utile în exploatare. drumurilor dezafectate. De asemenea spaţiile de cazare pot fi concepute ca şi construcţii provizorii sau construcţii definitive cu alte utilităţi ulterioare (turism. navigaţie.2. a pescuitului industrial şi a celui sportiv etc. Lucrări şi măsuri corective În cazul în care motive economice impun soluţii nefavorabile impactului asupra mediului înconjurător (în execuţie sau exploatare) este necesar ca proiectul să prevadă separat.amenajarea finală a platformelor. Nerealizarea amenajării hidroenergetice conduce însă la realizarea .. C. în special a celor definitive. 5. redarea în circuitul vegetal. aspectelor vieţii şi cadrului social 5. Elemente privind impactul economic Toate tipurile de amenajări hidroelectrice produc în general efecte economice benefice: obţinerea de energie electrică. 5. . agrement). . îmbunătăţind astfel condiţiile de transport.3.măsuri de corectare a peisajului (perdele forestiere de mascare. toate activităţile poluante legate de prezenţa omului având o arie de desfăşurarea mai restrânsă.. recuperarea unor terenuri inundabile. . repopulări anuale cu peşti valoroşi din punct de vedere economic etc. împăduriri. În general dispunerea concentrată are un impact mai puţin dezavantajos. piscicultură în viviere. lucruri şi măsuri corective cum ar fi : . între 3. apă industrială sau pentru irigarea unor suprafeţe de teren agricol. conform uzanţelor internaţionale. carierelor de materiale locale etc. haldelor.10 % din costul investiţiilor de bază. terasamente speciale). Spaţii de cazare şi drumuri tehnologice • Spaţii de cazare şi utilităţi Dispunerea spaţiilor de cazare în zona lucrărilor se poate face concentrat sau dispersat.3. Amplasarea poate fi făcută în perimetrul localităţilor (cu un impact social deosebit) sau separat de acestea (cu un impact ecologic).1. reducând poluarea şi constituind suportul unei utilităţi ulterioare definitive. coloniilor.lucrări compensatorii pentru menţinerea faunei acvatice de interes economic sau sportiv (păstrăvării.6.. Cheltuielile speciale de ameliorare a impactului asupra mediului înconjurător pot varia.). Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra economiei.asigurarea unor utilităţi permanente pentru lucrări de organizare tehnologică. cu valori corespunzătoare. potenţarea turismului. este recomandabil să se ţină seama de încadrarea în peisaj. La construirea drumurilor. Erodarea lor duce la modificarea patului albiei. stocarea unor cantităţi de apă în scopul utilizării ca apă potabilă.Haldele trebuie protejate împotriva erodării datorată apelor mari. Drumurile utile în exploatare pot fi turnate din beton. Drumurile constituie un factor de impact asupra mediului înconjurător chiar prin construirea lor şi apoi prin transportul auto al cărui suport este.

B. ceea ce poate fi un avantaj major în zona cursului mijlociu sau inferior al unui râu sau fluviu.). agricultura şi creşterea animalelor În funcţie de poziţia faţă de amenajarea hidroelectrică terenurile îşi pot schimba valoarea. care constituia obiectul muncii şi/sau proprietatea unor oameni. în general.). Dezvoltarea noilor industrii duce la creşterea numărului locurilor de muncă. prin dezvoltarea turismului şi a agrementului şi în general prin dezvoltarea economică a zonei se creează un important număr de locuri de muncă.agrement Realizarea amenajărilor hidroelectrice este de obicei un prilej de a îmbunătăţi şi diversifica căile de comunicaţie existente (drumuri. unde se construiesc în general amenajări hidroelectrice. poate de bună calitate. De asemenea zonele mai greu accesibile. Căi de comunicaţie. Reaşezarea valorii funciare. deci la atragerea populaţiei în zonă. estetică şi turism . în aceste cazuri. coronamentul lui putând fi amenajat cu cheltuieli minime ca o şosea de traversare. nu este justificată decât dacă avantajele sunt semnificativ mai mari decât efectele negative. în timp ce un teren mai slab dintr-o zonă mai secetoasă. Creşterea populaţiei şi dezvoltarea turismului determină dezvoltarea comerţului. căi navigabile etc. nu va mai avea nici un fel de valoare. pentru că ocupă suprafeţe mari de teren cultivat şi păşuni (uneori singurele din zonă). De aceea decizia de a construi amenajarea hidroelectrică.obiectivelor acesteia prin soluţii alternative (energie termică. Locuri de muncă. care pot determina o poluare gravă a mediului înconjurător. îşi va ridica sensibil valoarea. datorită amenajărilor hidroelectrice se creează mai multe locuri de muncă decât se pierd. De asemenea creşterea nivelului lacului duce la creşterea nivelului apelor subterane şi implicit la băltiri pe unele suprafeţe arabile joase. nucleară etc. devin uşor de accesat. industrii noi şi comerţ Prin realizarea unei amenajări hidroenergetice sau termoenergetice (prin folosirea răcirii cu apă) şi a instalaţiilor industriale aferente. De exemplu: terenul inundat este de zeci de ori mai mic decât terenul protejat de inundaţii ca urmare a construcţiei amenajărilor hidroelectrice. În mod evident dezvoltarea infrastructurii rutiere împreună cu posibilităţile turistice oferite de realizarea . care este acum irigată. Pentru a păstra în zonă o reţea rutieră eficace este bine ca majoritatea drumurilor ce se realizează în cadrul amenajării să fie concepute cu utilitate definitivă. Desigur că prin inundarea lacului sau prin ocuparea unor terenuri situate în traseul derivaţiilor sau canalelor navigabile se pierde un teren agricol. Prin stocarea în lacul de acumulare a unei cantităţi mari de apă se creează premizele construirii unor sisteme de irigaţii care ridică sensibil valoarea terenurilor pe suprafeţe întinse. Lacurile mari de acumulare au un impact important asupra agriculturii şi a creşterii animalelor. C. Astfel un teren de foarte bună calitate. A. care se găseşte pe fundul lacului de acumulare sau canalului de derivaţie (sau navigabil). Totuşi. Chiar barajul prin el însuşi constituie un pod de trecere de pe un mal pe celălalt. Canalele navigabile şi derivaţiile sunt şi ele prevăzute cu poduri pentru traversare de pe un mal pe celălalt în zonele de interes pentru oameni şi animale sălbatice sau domestice. care poate chiar depăşi posibilităţile locale. Defrişarea suprafeţelor de pădure poate duce la degradarea unor suprafeţe de teren arabil sau păşuni.

exercită un impact asupra vieţii populaţiei locale prin conflictele ce apar în special datorită relaţiilor cu femeile localnice şi prin aducerea unor noi obiceiuri şi tradiţii. Alimentarea cu apă potabilă se face. De aceea trebuie efectuate studii detaliate privind caracteristicile fizico . nu se mai dezafectează colonia provizorie şi se pot obţine venituri semnificative după terminarea execuţiei. va fi extrem de dezagreabilă şi dacă nu vor fi luate de urgenţă măsurile corectoare necesare.chimice ale apelor de suprafaţă şi din subteran din zona amenajării hidroelectrice şi dacă este cazul trebuie puse în evidenţă efectele negative pe care construcţia amenajării hidroelectrice le provoacă asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane (eutrofizarea. Gradul de acceptare socială este în general direct proporţional cu eforturile depuse de autorităţi pentru explicarea avantajelor ce decurg din construirea amenajării hidroelectrice. peisaje atrăgătoare şi o reţea hotelieră corespunzătoare. Pe de altă parte marile baraje introduc un risc social legat de probabilitatea de avariere a acestora. În acest sens o soluţie eficace este conceperea spaţiilor de cazare necesare pe perioada execuţiei lucrării cu utilităţi definitive. cu rănile în mediul înconjurător datorate şi balastierelor. dar în acelaşi timp. prin uriaşa posibilitate de înmagazinare a lacului de acumulare. determinând astfel exproprieri masive. poate desigur să atragă turiştii dornici de o privelişte grandioasă sau de practicarea sporturilor nautice. B. obiective turistice. Impactul este cu atât mai serios cu cât spaţiile de cazare pentru muncitori sunt mai apropiate sau chiar în interiorul localităţilor. exod rural şi sănătate În special în cazul barajelor a căror lacuri de acumulare pot ocupa suprafeţe întinse. barajul sau canalul navigabil) determină dezvoltarea turismului. prin prelevarea apei din lac. de asemenea. Exproprieri. pe lângă o reţea rutieră bine pusă la punct. Frumuseţea noii privelişti create de baraj. consumurile cele mai mari de apă pe cap de locuitor înregistrându-se în ţările cu un standard ridicat.2. Impactul asupra aspectelor vieţii şi cadrului social A. Protecţia contra riscurilor naturale. 5.amenajărilor hidroelectrice (în special lacul de acumulare. încadrată firesc în cadrul existent. Această situaţie trebuie evitată pe cât posibil. alimentare cu apă potabilă şi acceptare socială Barajul. tot prin cantitatea de apă acumulată şi dirijată prin sistemele de irigaţii. a înotului sau pescuitului în apele lacului. S-a observat că pentru a ajunge la o acceptare socială mai lină şi mai rapidă trebuie făcută exemplificarea pe cazuri concrete de realizare a unor astfel de obiective cu consecinţele constatate. afluxul turistic se va diminua considerabil. modificarea regimului de curgere a apelor freatice). În acest fel se rezolvă o cazare civilizată pentru muncitorii şi tehnicienii care construiesc amenajări hidroelectrice. o apără şi de secetă. apără populaţia din aval de inundaţii. Indicele de consum al apei exprimă în acelaşi timp şi un indice al calităţii vieţii oamenilor. În caz contrar estetica zonei în care a fost organizarea de şantier cu construcţiile provizorii nedezafectate. În perioada de execuţie a lucrărilor apariţia muncitorilor care construiesc amenajări hidroelectrice. prin studierea mai multor variante diferite din punct .3. Pentru turism sunt necesare însă. cu locurile de cazare alese poate la întâmplare. se produc deplasări importante de populaţie.

dacă în lac sunt deversate sau ajung prin oricare alt mijloc substanţe poluante. trebuie să se încerce fixarea populaţiei deplasate într-o regiune apropiată de acumulare. Totuşi. dar pentru care suprafaţa expropriată să fie minimă. care apoi consumaţi pot duce la otrăviri. în jurul căreia. în anumite cazuri.de vedere al suprafeţei lacului şi prin preferarea unei variante poate mai puţin reuşită din punct de vedre energo . oricum ca urmare a dezvoltării economiei şi turismului. de înmulţirea excesivă a ţânţarilor sau de apariţia în apa lacului a unor bacterii patogene ca: salmonella şi shigella (apa fiind în principiu un mijloc ideal de transmitere a bacteriilor patogene). În ceea ce priveşte sănătatea populaţiei din zona riverană acumulării. ea poate fi afectată. în cazul în care exproprierile se produc. De asemenea. unele dintre ele (mercurul) pot fi acumulate în peşti. este necesară o forţă de muncă suplimentară. Prin intermediul apei pot fi transmise: febra tifoidă şi enteroinfecţiile.economic. .