STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI RUPEA , JUDETUL BRASOV

CUVANT INTRODUCTIV
Cuvânt introductiv pentru Cetatean, Oras si Lumea înconjuratoare… De-a lungul timpurilor omul a reusit sa prospere prin munca si cercetare, de multe ori actionînd brutal, fara sa tina cont de urmari. Stiinta, cea care ne-a facut capabili sa descoperim minunile lumii în care traim, nu ne-a învatat si cum sa le pretuim. Ne-am facut stapâni pe comori create de natura si lasate noua mostenire din generatie în generatie. Oare suntem constienti de acest lucru ? De câte ori ne trece prin minte ca am putea ajunge zile când padurile vor fi doar niste pajisti saracacioase, cand florile din jurul nostru vor fi înlocuite de uscaciuni, când aerul pe care azi îl respiram va fi atât de poluat ca va trebui sa petrecem mai mult timp în casele sau birourile noastre ?! Bunastarea si dezvoltarea au un pret pe care noi toti trebuie sa-l platim, de multe ori acesta depasind puterea noastra de a-i face fata. E timpul sa ne uitam în jurul nostru, sa spunem ca ne pasa, mai mult decât de la usa propriei case si pâna în strada pe care locuim. E vremea când putem spune ca orasul RUPEA este CETATEA noastra. De ce sa nu facem din ea o oaza de curatenie, liniste si bunastare ? STA ÎN PUTEREA NOASTRA ! Astfel, spre finele anului 2006, Primaria orasului Rupea a început implementarea unui nou proiect, Agenda Locala 21, care se constituie într- un cadru de lucru ce ne ofera posibilitatea de a ne imagina cum va arata comunitatea noastra în viitor. Ideea acesteia a prins contur la întâlnirea de vârf a Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro din 1992, în cadrul careia a fost exprimata îngrijorarea cu privire la cresterea efectelor negative pe care noi oamenii, constient sau nu, le avem asupra planetei: încalzirea globala, distrugerea habitatelor, diminuarea stratului de ozon, poluarea etc. De asemenea s-a subliniat faptul ca diferenta dintre statele lumii cu privire la utilizarea resurselor naturale este în continua crestere, fapt care atrage deosebiri semnificative privind nivelul de trai al oamenilor din întreaga lume. În acest sens, ca un început al rezolvarii problemelor sociale si de mediu, conducatorii statelor reuniti la acea conferinta au semnat o întelegere cu privire la elaborarea unor strategii noi care sa asigure o dezvoltare durabila a societatii umane, numite generic AGENDA 21.

1

Agenda Locala 21 trebuie sa stea la baza guvernarii locale fiind procesul prin care autoritatile locale lucreaza în parteneriat cu toate sectoarele comunitatii pentru a întocmi planuri de actiune realiste care sa stea la baza Strategiei de Dezvoltare Durabila a oraului. Agenda Locala 21 trebuie sa propuna un model de dezvoltare economica care sa fie în deplin acord cu rezolvarea problemelor sociale, precum si cu exploatarea rationala a resurselor si protejarea mediului ambiant. Noi credem ca fiecare generatie îsi are propriile provocari, iar de-a lungul istoriei acestea s-au confruntat cu responsabilitati diferite. Responsabilitatea generatiei actuale este de a crea o societate durabila. Trebuie sa asiguram generatiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerinte pentru o viata sanatoasa. Pentru a nu da gres în îndeplinirea acestei responsabilitati istorice, am realizat acest document, « Strategia de Dezvoltare Durabila a Orasului Rupea », iar prin ceea ce el reprezinta, comunitatea a devenit o veriga importanta în cadrul miscarii mondiale care promoveaza conceptul de dezvoltare durabila. Realizând împreuna strategia locala vom da cetatenilor acestui oras posibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a lua atitudine si de a avea un cuvânt de spus - actionând împreuna cu toate sectoarele comunitatii pentru a crea un viitor cât mai durabil. Vom reveni asupra acestei strategii în mod regulat pentru a-i aduce îmbunatatiri astfel încât ajustarea sa corespunda schimbarii continue. Acest document este un raspuns al comunitatii si ofera oportunitatea reala de a identifica si de a adopta practici ale dezvoltarii durabile. PRIMAR, Ing. Flavius Dumitrescu

2

PARTEA I-A
1.
1.1.

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI
CARACTERIZARE FIZICO –GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

Asezare
Orasul Rupea , este situate la 25°12‚ longitudine estica si 46,3°latitudine nordica . Se afla la altitudinea de 451 metrii fata de nivelul marii si este punctual de trecere din Valea Oltului in Valea Tarnavelor , situate in zona de contact dintre Podisul Transilvaniei si Carpatii Orientali.

Relieful
Este caracterizat prin doua forme : Luncile de-a lungul paraielor cu versantii cu pante diferite situati de o parte si de alta a cursurilor de apa. Orasul este strabatut de Valea Cozd si paraul Fiser .

Clima
Este o Clima Continental moderata sub influenta circulatiei vestice prin intermediul careia ajung mase de aer mai umed . Pe aceasta circulatie dominanta se suprapun si mase de aer sudic si sud-vestic de origine mediteraneeana . Valoarea medie a temperaturii anuale este relativ ridicata atingand 9,5° C Primaverile sunt tarzii , iar toamnele se prelungesc mult . Temperaturile anuale variaza intre -30°C si +30°C
Localitati componente. Localitatile componente sunt : Satul Fiser care este situat la 7 km N/V de Rupea pe drumul national 13 BrasovRupea-Sighisoara Colonia Rupea-Gara care se afla la 4 km S/E de orasul Rupea pe drumul national 13.

Date administrativ-teritoriale

a). Suprafata
Total - 7900,92

Din care
Intravilan - 522,42 Extravilan - 7377,92 ha

3

280 1.858 ha • agricol 3.590 2. Targurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii.fizice 1.356 1.2.95 ha c).598 ha neproductiv 56. In anul 1688 se instaleaza in cetate primii soldati austrieci. Ca resedinta de targ Rupea este amintita inca din 1433 si cunoscuta ulterior ca un centru comercial dezvoltat.315 pers.245 ha faneata 1. in partea de jos a orasului descoperindu-se o piatra militara romana. Rupea fiind si un centru comercial si de meserii foarte important 4 .1.337 ha din care : • • - arabil 2.379 ha paduri si terenuri cu vegetatie forestiera – 1. Numar de gospodarii (locuinte ) Gospodarii --------. Pe timpul lui Matei Corvin Rupea era centrul a 12 bresle de mestesugari. aceasta fiind atestata documentar pentru prima oara in anul 1324 cu toate ca a fost construita cu mult inainte de acea data. Anual se tineau aici 4 targuri mari. Rupea la jumatatea secolului al XII-lea Principala ocupatie a locuitorilor era agricultura si cresterea vitelor. Suprafata terenurilor pe categorii de folosinta • pasuni l. REPERE ISTORICE IMPORTANTE In urma sapaturilor efectuate pe raza orasului Rupea s-a atestat prezenta omului pe aceste meleaguri inca de acum 2.b). dar nu exista documente in acest sens.942 din care racordate la : alimentare cu apa potabila canalizare gaze naturale electricitate(locuri consum) 315 agenti eonomici telecomunicatii 1.837 Locuinte ------------1. In anul 1601 Mihai Viteazu trece pe aici iar mai tarziu Stefanita Voda. In vestul orasului pe o stanca abrupta de roca de bazalt este asezata Cetatea Rupea care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania. acestia renovand cetatea . Denumirea localitatii deriva din cuvantul latin “rupes” care inseamna con de stanca si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea. Sasii au populat or.196 1.000 ani.

Brazilia. Atunci. ANALIZA DE POTENTIAL ANALIZA FACTORILOR EXTERNI Agenda 21 este planul de actiune al ONU pentru dezvoltare durabila în secolul XXI. s-a rezolvat aductiunea apei si s-au dezvoltat intreprinderile industriale si mestesugaresti. iar in 1920 a luat fiinta prima Scoala gimnaziala. În cel de-al V-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene «Catre Durabilitate». Dupa cel de-al doilea razboi mondial desi situatia geo-politica a Romaniei a determinat o stagnare a dezvoltarii atat la nivel national cat si local. 2. aprobat de 173 de state în cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro. Din punct de vedere economic si cultural este de remarcat ca inainte de anul 1918 Rupea avea 4 banci dintre care cea mai importanta Banca Cetatea. 5 .se recunoaste faptul ca «autoritatile locale detin un rol deosebit de important în asigurarea durabilitatii dezvoltarii. 2. Rupea a continuat sa se dezvolte construindu-se policlinica. casa de cultura. cinematograful. 1992. Rupea a jucat un rol important in intreg tinutul.Pana la mare unire din 1918 dominatia saseasca dadea un aspect cu totul strain orasului. Aici s-a format primul consiliu national din judetul Tarnava Mare. cartierele cu blocuri de locuinte. prin exercitarea functiilor lor statutare de autoritati competente fata de multe din directivele si reglementarile existente si în contextul transpunerii practice a principiului subsidiaritatii». Capitolul 28 al documentului este dedicat autoritatilor locale cu privire la elaborarea si implementarea unei strategii proprii privind Agenda 21.1.

Oportunităţi • Potenţial turistic neexploatat 6 . Zell am See. monumentelor naturale şi arhitecturale. SAPARD . Germania – Dortmund.numeroase resurse naturale: lemn.fertilitatea naturală a solului -xperienţă în implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă din fonduri PHARE.bogată faună cinegetică. situându-se la distanţe aproximativ egale de punctele de trecere a frontierelor ţării . Belgia – Danderleeuw.potenţial turistic foarte ridicat datorită peisajului. ANALIZA FACTORILOR INTERNI Analiza contextului socio-economic al comunităţii Puncte tari . materiale de construcţie. ape minerale. rezervaţii naturale. activităţilor culturale prilejuite de datinile şi obiceiurile revigorate . .fărâmiţarea terenurilor agricole .potenţial agricol (cultura cartofului) şi creşterea animalelor ( bovine şi ovine) .Saalfelden.Patrimoniul cultural bogat şi variat Puncte slabe . .lipsa unor rampe ecologice pentru deşeuri menajere .Calitatea apei de la băile curative din Rupea rivalizează cu apele de la Herculane şi aşa cum a apărut într-o broşură din anul 1920 sunt considerate mai bune decât cele de la Karlovy -Vari din Cehia . Unna.oraş mic cu caracter monoindustrial -lipsa surselor de informare şi accesul la informaţie pentru publicul larg -Număr mic de întreprinzători privaţi .imposibilitatea satisfacerii cererilor de locuinţe pentru familiile tinere şi familiile cu venituri foarte mici.creşterea rapidă a şomajului . Dorsten. etc.2.Înfrăţiri ale oraşului cu Austria .poziţionată în zona centrală a României la confluenţa drumurilor europene ce fac legătura dintre Europa Centrală şi de Vest cu Orientul .2. ISPA. monumente ale naturii .

reabilitarea şi extinderea căilor de comunicaţii.gradul de sărăcie ridicat al locuitorilor . canalizare. a populaţiei de etnie germană şi maghiară şi a tineretului . unde de Rusalii se organizeaza o manifestare traditionala campeneasca in locul numit “La Rond ” Stejarii seculari de la Fiser Rezervatia de liliac din jurul cetatii Rupea. care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania. pe care se afla amplasata Cetatea Rupea . padure se foioase .randamentul scăzut pentru marea cultură a pământurilor . . • • • 7 .1. . Cuvantul latinesc Rupes din care deriva denumirea localitatii inseamna “Con de stanca ”si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea.emigrarea accentuată a specialiştilor.existenţa unor programe de susţinere a investiţiilor în domeniul protecţiei mediului.patrimoniul natural şi urbanistic cu numeroase construcţii medievale reprezintă o bază de plecare importantă pentru diversificarea turismului . • CAPITAL NATURAL ARII NATURALE OCROTITE Stanca bazaltica de la Rupea. epurare şi managementul deşeurilor -existenţa unor legături strânse între populaţia judeţului şi persoane emigrate în ţările Uniunii Europene .menţinerea stării de relativă inerţie a iniţiativei private .potential de dezvoltare al micilor intreprinzatori . a sistemelor de alimentare cu apă.tradiţie şi condiţii propice pentru creşterea bovinelor şi ovinelor . zona naturala protejata de interes national . 3. Padurea lui Grigore (Gigoriwald ) .Riscuri • Infrastructură rutieră excelentă • Utilităţi .scăderea numărului de anagajaţi în comparaţie cu creşterea populaţiei inactive ( număr ridicat de copii şi pensionari).potential de dezvoltare al agoturismului .mentalităţile şi comportamentul specific populaţiei de rromi aflată în dificultate economică 3.

si altele completeaza faunistica a zonei .000 litri si care se intrebuinta numai in cura externa 8 . carpenul . paducel . mreana etc. In fagete se mai intalnesc ca specii arborescente . crapul . IZVOARE DE APE MINERALE SI TERAPEUTICE la poalele Cetatii Rupea . constituind un minunat loc de recreere pentru cetatenii orasului. 3. In cursurile de apa si in lacurile existente traiesc . carpenul . PARCURI SI ZONE VERZI Suprafata intravilana este de 522. vezurii .maces. de-a lungul Vaii Cozd ( promenada cu tei ) . caprioarele. din care suprafata totala a spatiilor verzi din orasul Rupea este de aproximativ 20 ha. • FAUNA – este si ea foarte bogata. podis si munte de joasa altitudine . ursii. ulmul. iar de-a lungul cursurilor de apa – salcii si plopi.3. se afla 7 izvoare minerale captate intr-o fantana a carei capacitate zilnica este de 20. amintim arbustii. Pasarile cantatoare . Dintre speciile de animale ocrotite . VEGETAŢIA FORESTIERĂ Este alcatuita din mai multe subzone : • Subzona stejarului– unde a alaturi de stejar apare si si stejarul pufos si sunt si alte plante lemnoase ca : jugastrul .5. terenul sasilor aflat la liziera padurii si zona din imprejurul cetatii. Alte locuri de recreere sunt in zona stadionului orasenesc . dintre mamifere amintim . Zona reprezentativa a orasului este Parcul Central situat in centrul orasului care cuprinde o mare varietate de copaci . rate salbatice . cocosul de munte . sorecarul comun . ca si diverse specii arbustive si plante ierboase caracteristice • Subzona gorunului – In Podisul Tarnavelor gorunul intra in amestec cu stejarul . carasul . berze .42ha. diferiti arbusti si plante erbacee • Subzona fagului – este cea mai extinsa si se gaseste sub forma fagetelor pure cat si prin padurile de amestec – fag molid sip e alocuri brad . flori si plante ornamentale . palinul de munte . Pe langa vegetatia forestiera bogata . cuci. somnul . iepurii. batlani . si mai rar – lupii . ursul carpatin .4. gaste . porumbel. amintim acvila de munte . vulpile . zona strandului orasenesc . 3. artarul si frasinul. • FLORA ŞI FAUNA FLORA – din jurul orasului Rupea se caracterizeaza prin prezenta unei varietati specifice zonelor de lunca . rasul. ulii. 3. mistretii. cleanul . frasinul .2.3.

AERUL Datorita faptului ca in orasul Rupea activitatea industriala este redusa . APELE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE . Reţeaua de distribuţie apă însumează 21.935 clorura de potasiu – 3. afectiuni inflamatorii cronice . 3.00204 temperatura .6. Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii si centrale termice de bloc sau scara) necesare încalzirii rezidentiale.274 clorura de magneziu – 0.019 TOTAL – 27.7. Muller (1914) arata intr-un litru de apa .276 clorura de calciu – 0. institutionale si industriale precum si de emisiile de la rampa de deseuri menajere 3. afectiuni ginecologice .478 carbonat de magneziu – 0.analiza chimica a acestei ape facuta de dr. nu exista surse importante de poluare. Din această lungime 8 km de distribuţie este întrun grad avansat de deteriorare. urmatorii componenti stabili: sulfat de calciu – 0. guta .508 clorura de sodiu – 21. Alimentarea cu apa potabila a orasului Rupea se face prin Compania Apa Brasov si are ca sursa Barajul de la Dopca si izvorul Saros de la Hoghiz 9 . calitatea aerului nefiind afectata in mod deosebit .273 greutate specifica – 1.APA PORABILA Rupea dispune de o staţie de filtrare – tratare – pompare şi o staţie de pompare.5 km.320 hidrogen sulfurat – 0.304 carbonat de calciu – 0.272 acid salicilic – 0.10°C Inca de la inceputul sec XX erau mentionate in documentele vremii BAILE DE LA RUPENI ( Cohalm ) cu actiune vindecatoare pentru bolile de reumatism .058 oxid de aluminiu – 0.

1. dar nu este o statie de epurare . Cantitatea medie de deseuri menajere produsa în orasul Rupea este de 470 tone /luna. Deseuri menajere Serviciul public de salubritate în municipiul Baia Mare se alfa in subordinea Consiliului Local Rupea . Homorod. o reprezinta .000 mp.2 km din care 50 % este deteriorată. 4. depozitarea apelor menajere facandu-se prin 3 decantoare de mare capacitate care ulterior se vidanjeaza Reţeaua de canalizare are o lungime de 16. Rampa va fi autorizata sa functioneze maxim pana in anul 2017.000 mc. localitate apatrinatoare . satul Fiser . PROTECTIA MEDIULUI 4. O situatie aparte fata de restul orasului . urmând a fi accesat un program cu finanţare externă. Deseuri industriale – nu sunt 10 . iar staţia de epurare este scoasă din funcţiune . APELE MENAJERE Principalele surse de ape menajere provin din activitati menajere si sociale . Depozitarea deseurilor menajere se realizeaza printr-o rampa neecologica supravegheata .Datorita faptului ca aceste surse se afla la o distanta relativ mare de localitate si este extrem de sensibila la un regim pluviometric sarac se ceeaza anual probleme in asigurarea cu apa a orasului Rupea . B. MANAGEMENTUL DESEURILOR A. cu o capacitate proiectata de 200. unde in anul 2003 s-a realizat proiectul „Alimentare cu apa a localitatii Fiser ” din fonduri nerambursabila si contributie locala prin programul RICOP prin care s-au creat rezervoare noi de apa si s-a inlocuit conducta de alimentare a satului si s-au infiintat cismele stradale . Pentru rezolvarea canalizării este realizat un proiect zonal (Rupea. aflata in curs de autorizare care ocupa o suprafata de 15. nefiind concesionat. In partea de jos a orasului locul de deversare al apelor menajere il reprezinta un canal care nu corespunde din punct de vedere ecologic. La nivelul orasului exista retea de canalizare . Hoghiz. Ungra).

Consiliul local al orasului se preocupa in permanenta de protectia mediului inconjurator prin elaborarea unui plan de masuri privind gospodarirea localitatii . inclusiv pentru femei (lohn tinerilor activity) Lipsa unor zone sociale urbane Deschiderea Primariei pentru parteneriate (cluburi. Din punct de vedere al protectiei mediului si calitatii vietii ambientale reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar si a impactului antropic asupra mediului înconjurator: poluare urbana. Dejectiile rezultate in urma activitatii sunt stocate pe paturi de uscare de cate localinci . programe de Nivel scazut de educatie a 11 . Deseuri zootehnice Cantitatile de dejectii animaliere rezultate din unitati de crestere a animalelor in sistem ferma. au scazut in ultimii ani semnificativ. exprimat prin afectarea mediului natural si pericolele naturale. atmosferei. colectarea acestor deseuri se face de 2 ori pe saptamana. exprimata prin degradarea starii de sanatate a populatiei. obiecte ascutite. fragmente umane) sunt transportate de catre o firma specializata pentru a fi incinerate . EDUCATIA ECOLOGICA SI ACTIVITATI COMUNITARE SPECIFICE. 5. • poluarea factorilor de mediu. Din informatiile existente rezulta o cantitate anuala de deseuri speciale spitalicesti de aproximativ 7.5 tone.2. transformându-se intr-o forma accesibila pentru plante (fertilizant pentru pomicultura sau agricultura). accentuat in randul traditionale. exprimata prin poluarea apelor de suprafata.Deseuri speciale spitalicesti . subterane. • surse ale poluarii. Deseurile speciale (fase. plan in care sunt cuprinse si o serie de masuri in ceea ce priveste mediul. calitatea si cantitatea apei potabile. spatii deschise pentru sociale socializare ) Cooperari internationale.30 % din capacitatea proiectata. • impactul asupra mediului natural. proces prin care compusii organici cu azot si fosfor se mineralizeaza. Educatia scolara de protectia mediului se desfasoara în cadrul unitatilor de învatamânt preuniversitar. fonica. 4. gestiunea si managementul deseurilor. solului. MEDIUL SOCIAL CULTURAL • SWOT mediu Factori pozitivi Factori negativi social Factori Puncte tari Puncte slabe interni Mâna de lucru calificata în domeniile Somaj . datorita diminuarii efectivului de animale la 20 . exprimate prin urbanizarea mediului.

Muzeul traditiei populare profesionala a problemelor reale Coeziune scazuta în corpurile Baza sportive Rupea (fotbal. creativitate Etatizarea sistemului de asigurari Valorificarea traditiilor cultural -artistice sociale (disfunctionalitati guvern Implicarea sectorului privat admin. TV cablu local ) mascate) Relatia cu minoritatile nationale Insuficient sprijin pentru (maghiari. Factori Oportunitati externi Amenintari Participarea cetatenilor. licee. « Balul portului insuficienta a cetatenilor popular » ( lipsa de solidaritate sociala ) Activitati artistice desfasurate prin Casa Insuficienta comunicare între de Cultura – ansambluri folclorice institutii Institutii de cultura – Muzeul etnografic Insuficienta mediatizare Rupea . locala ) Fondul de Solidaritate Sociala Lipsa fondurilor bugetare Venitul minim garantat Evaziunea fiscala Rata ridicata a natalitatii pentru România Munca la negru si la limita Evolutiile -modernizarea mass media salariului minim (evaziuni (prezenta . . romi. cresa ) copii Sarbatorile traditionale orasului Informare si participare « Festivalul cetatilor « .înfratire (twinnings ) între orase populatiei asistate Unitati de asistenta sociala (serviciul Lipsa programe pentru vârstnici public de asistenta sociala – cantina Stare precara a familiilor cu multi sociala .5759 locuitori Populatie ( conform recensamant 2002) Romani .4063 locuitori Maghiari . popice tehnice. Retea de învatamânt extinsa (prescolar. experti Sistem sanitar subfinantat . asociatii profesionale. inot etc) . volei.1245 locuitori 12 . Aspecte demografice si ocupationale Numarul si structura populatiei Total Din care . ). alte culte ) reconversii dificile Emigrare a resurselor umane adulte. internet.1. a) pe etnii : . etc) si continuarea proiectelor religioase (ortodoxi. Economie monoindustriala. germani. scolar. reformati. calificate si necalificate Lipsa de locuri de munca /adecvate cererii 5. catolici. handball .

3 locuitori (croati. etc) din care: Unitati de stat Spitalul orasenesc 1 Dispensar uman 4 cabinete medici familie Cabinet stomatologic 2 Unitati private 2 Numar total de cadre sanitare . mici intreprinzatori . nivelul somajului fiind de 30 % in anul 2005 ( someri luati in evidenta la AJOFM . institutii publie . din care : 13 . compartimentul stare civila s-au inregistrat : 2004 NASTERI 254 DECESE 63 • 2005 210 61 2006 238 65 . policlinici. agricultura .Rromi Germani b. OCROTIREA SANATATII POPULATIEI Numar de unitati medicale si profilul acestora (spitale. Datorita lipsei locurilor de munca o mare parte din populatia activa tanara . 5. dispensare. emigreaza. comert. Cea mai mare parte a populatiei active lucreaza in : invatamant . administratie .2.) in functie de religie 338 locuitori 110 locuitori Alte nationalitati .Forta de munca si somajul Ocuparea fortei de munca in localitatea Rupea este relativ scazuta . datorita lipsei activitatii industriale . precum si cei neindemnizati). sanatorii. italieni) ortodocsi romano catolici Greco – catolici Reformati Evanghelici augustini Evanghelici luterani Unitarieni Altii + fara religie - 4043 persoane 474 persoane 26 persoane 375 persoane 84 persoane 80 persoane 347 persoane 339 persoane Fenomene demografice In ultimii 3 anis-a inregistrat o crestere din punct de vedere al natalitatii. La nivelul Serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor. statii de ambulanta.

26 . ( Coeziune Economica si Sociala – Proiecte de Infrastructura Mica ) de care beneficiaza un numar de 50 persoane pe luna .44 5. 5. Numar de gradinite Numar de elevi si profesori pentru fiecare unitate Liceul “St.O. Centre de plasament – In localitate exista un centru de plasament pentru copii.21 Asistente personal de intretinere.- Medici . printr-un program cu finantare nerambursabila si cu participarea Guvernului Romaniei . In cadrul Primariei orasului Rupea . ASISTENTA SOCIALA Prestaţii sociale alocaţii familiale ajutoare sociale indemnizaţii facilităţi alocaţii pentru încălzirea locuinţei cu lemne şi combustibili petrolieri Beneficiari Anul 2004 362 243 37 210 Anul 2005 244 240 32 210 Cereri Anul 2004 368 72 37 210 Anul 2005 34 60 32 210 In cadrul orasului Rupea a fost infiintat Centrul Social Rupea . Scoala generala : profesori 57.Iosif Rupea : profesori 30. in care sunt institutionalizati aproximativ 50 copii ( fete si baieti ) . EDUCATIA SI INVATAMANT a. Gradinita : educatori elevi elevi 8. Numar de scoli primare si gimnaziale c. iar 3 persoane beneficiaza de indemnizatie de handicap din partea instituiei noastre. sunt incadrati ca si asistenti personali pentru persoanele cu handicap un numar de 27 persoane . Numar de licee si colegii : b.3.4. 1 3 3 542 825 prescolari 184 14 .

6. numarul acestora fiind în crestere . balul în sine fiind precedat de un spectacol artistic. biblioteci. In urmatorii ani aceasta baza sportiva va continua sa fie modernizata . muzee. Acesta are loc în luna februarie a fiecărui an. sali de expozitie ) Casa de cultura 1 Camine culturale 2 Biblioteca 1 Muzeu 1 a. activitatea sportiva din oras s-a revigorat prin reamenajarea bazei sportive care cuprinde sala de sport . . strandul si stadionul . cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec în mediul familial. Zell am See. de corurile folclorice de amatori. toate din oraşul Rupea.Danderleeuw.5. popicaria . asigurarea linistii publice . Portul popular fiind obligatoriu pentru participanţi dă momentului o unicitate prin diversitate Sportul In decursul ultimilor ani . Anual in Rupea se organizeaza „Festivalul Cetatilor” – sarbatoare folclorica traditionala la care participa ansambluri din tara si strainatate . Numar de unitati de cult (biserici.5. obiceiurilor şi a costumului popular. manastiri. O alta manifestare traditionala este „Balul Portului Popular ” – un eveniment special. Belgia . ansamblurile folclorice ale casei de cultura participand la diverse spectacole si manifestatii in tara si strainatate. În scoli se organizeaza periodic întâlniri cu caracter 15 • combaterea criminalitatii. protagoniştii fiind persoanele căsătorite. case de cultura. Unna. pastrand vie traditia folclorica a zonei . camine culturale. case de rugaciune) . de factură populară. Numar de salariati ocupati in unitatile de cultura : b. de Fanfara Ţărănească. pe fondul consumului de alcool. numarul de infractiuni cu violenta în care sunt implicati minori a scazut semnificativ. oferit de ansamblurile de dans. Totusi. SIGURANTA CETATEANULUI În judetul Brasov .Saalfelden. care iese din tiparul celorlalte baluri.care se desfăşoară în fiecare an în luna septembrie şi reuneşte formaţii artistice de amatori şi profesionişti din oraşe cu cetăţi din Transilvania cât şi din oraşe din ţări cu care Rupea întreţine relaţii de colaborare sau înfrăţire (Austria . Dorsten). CULTURA SI SPORTUL Cultura Numar de unitati de cultura (teatre. Germania – Dortmund. cinematografe.11 Localitatea noastra se mandreste cu o activitate culturala bogata. festivalul fiind o dovadă incontestabilă a cultului rupenilor pentru conservarea tradiţiilor.5 .

una scara imperechere. gaz) canal. • protectie civila. Serviciul are in dotare: 2 sirene electrice . ) Retea comerciala Declin economic al industriei Sector de constructii puternic Slaba reprezentare a reprezentat activitatilor economice în Initiativa privata activa sectorul agricol Retea de institutii financiarSlaba dezvoltare a serviciilor bancare pentru populatie Deschidere din punct de vedere Investitii reduse în segmentele al transportului la Drumul cu valoare adaugata mare : European E60 productie. 2 autospeciale . un radio receptor Zefir .educativ-preventiv.una de protectie civila si una de prevenire si stingere a incendiilor . politisti. Serviciul are incadrati 3 angajati cu contract de munca si sunt prevazuti un numar de 119 voluntari . cadre didactice. canal. 7. 2 scari culisabile . stingerea incendiilor: La nivelul localitatii s-a infiintat “Serviciul Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta ” care are doua componente : . la care participa elevi. Exista deficiente in ceea ce priveste incheierea contractelor de voluntariat pentru asigurarea unei interventii optime in caz de urgenta. energie retelelor tehnico-edilitare (apa. tehnologii înalte Buget local auster Creearea de facilitate pentru Inexistenta unor institutii de potentialii investitori învatamânt preuniversitar în domenii moderne care sa Zona cu potential turistic atraga in timp investitori în ridicat domenii de vârf Oportunitati: Parteneriat public privat 16 Riscuri/Pericole: Factori externi .1. . MEDIUL ECONOMIC 7. electrica. ANALIZA SWOT SWOT Factori pozitivi mediu economic Factori Puncte tari: interni Patrimoniu arhitectural Factori negativi Puncte slabe: Starea patrimoniului Retea reprezentativa a arhitectural si nevalorificarea institutiilor publice lui economica Retea intraurbana Insuficienta dezvoltare a corespunzatoare în comunicarii si comunicatiei telecomunicatii între institutiile publice Retele tehnico-edilitare Grad de uzura avansat al dezvoltate (apa.

727 8. nr.590..166 1 Decembrie nr. surse guvernamentale.2.Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi ) ca surse atrase ale bugetelor locale Posibilitatea accesarii unor surse atrase ale bugetului local (proiecte.L. 2. 1 Republ. Rupea fiind in imposibilitate de a le procura.970.684 17 . 3.958 3. Denumirea crt economic 1.713. 4. Primaria or.767. avand un numar de 125 de angajati Maba S. avand un numar de 60 angajati COMERT In orasul Rupea isi desfasoara activitatea mai multi agenti economici enumerati in tabelul de mai jos . –Rupea Intreprindere de confectionare covoare .018.M. surse private.R. Rupea.901 56. agentului Domeniul de activitate Agricultura Agricultura comert Comert Adresa str.intreprindere de traverse cale ferata avand un numar de 25 angajati Atelier mobila antica. Nr.intreprindere de reconditionare mobila veche . Cifra de afaceri Nr.6 1 Decembrie 15 1. Situatia este incompleta datorita faptului ca unele date nu se afla decat in arhiva Registrului comertului. taxe speciale) Existenta Planului Urbanistic General (Master Plan) -instrument de dezvoltare urbana Existenta unor planuri de reabilitare urbana Declinul economic continuu al activitatilor industriale Insuficienta resurselor bugetare Necorelarea responsabilitatilor transmise in finantare cu resursele bugetare aferente Rata ridicata a indicelui de inflatie Crestere economica nesemnificativa Competitia regionala la surse de finantare Fiscalitate excesiva favorizând activitatea economica Prezenta unor investitori straini neimpozitata în zona Schimbari rapide in legislatia Pozitionarea geostrategica ( in economica centrul tarii) si in apropierea viitoarei autostrazi Bucuresti Bors 7.423.C. total salar 6 31 40 20 Agromec SA Agroindustriala SA Agritomar SRL Astar Com SRL Hill nr.299.270. ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE ACTUALE A LOCALITATII Analiza situatiei economice actuale a localitatii pe domenii de activitate: INDUSTRIE R.

6 Republicii nr.224.874 13.461 430.479 2.235. 18 . Consum Rupea Coop Mestesug.362.316.191. 347 Republicii 120 Rep. 8 Republicii 110 Sg.Boieriu nr.136 4. 22.658 4 7 6 13 12 4 10 4 8 4 7 10 13 24 15 3 17 4 28 28 5 4 5 16 1 7 2 6 4 1 TURISM Numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare.288 3.955 11.constr. monumente naturale. 33 34.159 3. Cetatea Rupea.017.436.953.875. 7.11 Serg.573 2. comert Comert Prestari Prestari Comert Prestari Muncii nr.Boieriu nr.469.133 6. SRL SC.003.Rustoca Constr.877 6.512.193 Sg.serv. 20. etc).285.778.791. Taxus Prod SRL Todex Com SRL Consecvent SC Bolmund SRL SC Sanel SRL SC Germany Impex Sarghe ComnSRL SC Vladeasa SRL Gedo Trans SRL Forest Industries SRL SC Baldini SRL Rupis Construct SRL SC Electrola SRL SC Fimo SRL SC Elemag SRL SC Global Forest SRL Transp. Comert +prest. 1 Sg. 18 19. 17.U.472.capacitate cazare 180 locuri c.998.Boieriu nr.179.759.252 4.038. 35. 29. monumente istorice. 8.450.505 2. 10 11. Obiective turistice (cetati.P. 24.Boieriu 2 Republicii 325 1 Decembrie 160 Republicii 13 Republicii 39 Republicii 176 Republicii 66 Muncii 4 Ferma 1 1.Reps.Boieriu 6 1 Decembrie 2 Cetatii 37 Pietii 1 Muncii 10 Republicii 62 DN 13 15 Noiembrie 19 Republicii 110 Republicii 196 Cetatii 16 Republicii 220 Vaii 32 A.128.011. 32.644.670 2. 31.995.serv Transport Constr.991.232.281.997 5. Intrajutorare at.205 990.auto Comert Prest. Constructii Farmacie Comert Prest.382. parcuri si rezervatii.391. 13.677 8.636 2.879.297. 14 15 16.830 841.030. 23.474.901 11. 30. Comert Panificatie Comert Prestari Prestari Prestari Comert Comert Transport Prestari Prestari.402 527.serv Prestari Comert Comert Prest. 28.334.157 299.944. 9.676.999.271.656. 12.990.453.158 1.311. Auto Mathe Oliver SRL A.144 1. 25 26 27.700. 36.SRL SC Mihand SRL SC Mit-Grus SRL Muata SRL Rational SRL Roxana Sercom SRL SC.969.051.Boieriu 25 Sg.838 1.Unirea Constructii Alexana Dhalia Farm Lib-Ro SRL Laci Constr. 21.019 4.306.878. din care : Hoteluri : 3 . 37 Sg.683.326.287. Nowero SRL Cerycom Pityu SRL Coop.659.Banut nr.330 794.086 1.pers.025 6.825.231 3. 6.5.204.

Astfel in intreaga zona. Astfel. incubatoare de afaceri. intr-un teritoriu punctat de satele sasesti. calificata. 19 . In functie de criteriul tipologic sau de cel functional peisajul arhitectural din intreaga zona este marcat de asocierea programului defensiv cu cel de cult.UNGARIA cu localitatile 8. dupa modelul defensiv si structural al asezarii sasesti. la Cuciulata. Maierus. deocamdata COOPERARE REGIONALA SI TRANSFRONTALIERA Cooperare regionala – asociere intre primariile Homorod . terenuri. PATIMONIUL FIZIC ARHITECTURAL Zona Rupea este caracterizata prin intrepatrunderea unor arii cu proprietati distincte.BELGIA si CSANADPALOTA.10 7 Oportunitati oferite investitorilor (terenuri. iar PUZul va fi finalizat in decurs de maxim 2 luni . forta de munca calificata existenta. Hoghiz. din punct de vedere cultural . forta de munca.1. Apata . tendinta generala este de fortificare a nucleului asezarii. nu departe de Rupea.URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI Localitatea Rupea va poate pune la dispozitie PUG aprobat in anul 1997 .). Dupa criteriul potentialului cultural. etc. INFRASTRUCTURA 8. resurse naturale ce pot fi exploatate). CONSTRUCTII (numar) Civile Industiale Agricole MEDIUL DE AFACERI . zona se manifesta ca un spatiu de interferenta al mai multor culturi Intr-un teritoriu marcat de cultura colonistilor sasi se disting subzone aparte . pe Dealurile Homaroadelor. nucleu reperezentat de biserica. oportunitati agricultura ecologica si turism Proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri (parcuri industriale. Localitatile secuiesti se afla la limita nordica a teritoriului sasesc . – nu exista. facilitati fiscale. se profileaza grupul satelor romanesti din Tara Oltului. marcate de prezenta altor grupuri etnice sau sociale. Rupea – pentruconstituirea Asociatiei “Padurea Bogatii”. Aceste sate se desfasoara de-a lungul Culoarului Comana pana la limita extrema nordica a acestui spatiu geografic.1101 .ocol silvic privat Cooperare transfrontaliera – Orasul Rupea este infratit DENDERLEEUW. Aceste asezari sunt construite in jurul bisericilor fortificate.

si sunt proiectate pe fondul programului dominant – de locuire. fiind declarate rezervatii de arhitectura.5 km b. forestiere • Da c. exista 3 cazuri de exceptie. este de mentionat ca in toata aceasta zona exista o serie destul de extinsa de asezari ale caror nuclee centrale sunt protejate. Casa memoriala a compozitorului William Berger Monumentul Eroilor din „Padurea Lentea” Casa memoriala Nicolae Filipescu Bisricile ortodoxe si catolice din oras Rezervatia de arhitectura (Sec XVIII-XIX) de pe strada Republicii si Cetatii. Aceste 3 cazuri sunt reprezentate de cele 3 cetati taranesti: Rupea . Toate se situeaza la vest fata de Rupea. CAI DE COMUNICATIE. - 8. In concluzie. Ar mai fi de mentionat ca in zona exista si cateva monumente atipice – resedinte nobiliare . Accesul la reteaua de drumuri nationale. orasul Rupea ofera o serie de obiective turistice inca neexploatate si care ar putea transforma localitatea noastra intr-un adevarat centru turistic al zonei .2. care se desprind din peisajul arhitectural marcat de asocierea programului defensiv cu cel de cult .Fata de acest tip de ansamblu defensiv . unde se afla unele dintre cele mai reprezentative monumente istorice din zona Transilvaniei. Biserica Evanghelica Rupea – unde exista inca in stare de functionare unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale – orga bisericeasca. localitatea Rupea face parte dintr-o regiune cu un ridicat potential de dezvoltare turistica. Dintre aceste obiective amintim : Cetatea Rupea – atestata documentar inca din anul 1324 –cetate taraneasca – care la monentul actual se afla intr-o pronuntata stare de degradare si care necesita implicarea autoritatilor locale si judetene pentru reabilitarea acesteia si introducerea in circuitul turistic. pe culoarul principal de circulatie sau pe ramnificatii ale acestuia. Accesul la reteaua de cai ferate (distanta pana la cea mai apropiata statie sau halta CFR ) . a. Saschiz si Jimbor. Gruparea acestor asezari este relativ uniform distribiuta de-a lungul culoarului Drumului European E60 . judetene. Dincolo de criteriul tipologic sau de cel functional. 20 . comunale.ridicate in imediata vecinatate a asezarilor respective ( cele doua din urma sunt localizate la mica distanta de orasul Rupea ) . Printre valorile de patrimoniu construite in zona se contureaza o grupare majora: asezarile inscrise in Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) . accesul la aeroport – Targu Mures – 108 km. Aflat intr-o zona cu un potential turistic ridicat.

Sector Rupea. judetene. precum si Oficiul postal.Iosif Scoli primare si gimnaziale Gradinite Spitalul orasenesc Rupea Politia - 1 3 3 1 1 Serviciul comunitar local de evidenta a persoanei Serviciul public de specialitate ( asigura salubrizarea orasului) Serviciul de asistenta sociala ( cantina sociala .3. cresa) 21 . Distrigaz Sud Sector Rupea. buna judetene . Banc Post.6 km stare tehnica buna reteaua de alimentare cu apa potabila . CEC.A. Liceul St.34. ROMTELECOM. cablu TV retea de electricitate . Electrica S. RETELE TEHNICO – EDILITARE b Dotari edilitar-gospodaresti (lungimea retelelor si starea lor tehnica ) • • • • • Drumuri nationale.8.18 km reteaua de canalizare . forestiere pe teritoriul localitatii drumuri nationale – 16 km stare tehnica f.2 km administrativ al 8.O. comunale.11 km stare tehnica buna comunale forestiere .2 km retea de internet .4. Compania Apa Sector Rupea.13.41 km retea de gaze naturale retea de telecomunicatii . PATRIMONIUL INSTITUTIONAL In unitatea administrativ-teritoriala exista sucursale. respectiv agentii ale bancilor Raiffeisen.

pentru managementul strategic comunitar. aceasta schimbare fiind definitorie si. Un specific aparte pentru orasul Rupea poate fi considerat în acest moment schimbarea accentuata a manierei de abordare a managementului sectorului public. Revitalizarea activitatii urbane în arealul vechii cetati. administratia. speram determinanta. aplicate într-un mod inovativ. Avand in vedere potentialul turistic ridicat . Autorităţile locale isi orienteaza strategia de dezvoltare spre reabilitarea din punct de vedere economic prin promovarea turistică a localităţii. într-un oras tipic pentru Europa de Est. au facut ca. respectiv trecerea de la un oras cu profil agricol accentuat la un oras modern atât ca si forma urbana cât si ca fond civic. 22 . formularea viziunii de « oras ideal » si trecerea la planurile de actiune specifice Agendei Locale 21 în conformitate cu conceptele de dezvoltare durabila. prin management si mobilizare de resurse umane. orasul sa reziste provocarilor (riscurilor majore) si sa se pregateasca pentru noile tendinte aparute o data cu integrarea in Uniunea Europeana. pot fi considerate dimensiuni urbane adecvate cu principiile managementului calitatii totale. aflat în tranzitie inter-milenara si între tipuri de structuri sociale: capitalismcomunism-capitalism. Mici intreprinderi de prelucrare a resurselor zonei.PARTEA A II A VIZIUNE Provocarile din ultimii ani la care orasul Rupea . în conditii de resurse financiare locale insuficiente. Dezvoltarea unei infrastructuri agroindustriale care sa satisfaca necesarul de forta de munca a orasului si zonei prin atragerea de investitori romani si straini. bazându-se pe moştenirile istorice şi culturale. orasul Rupea tinde sa devina un centru turistic important al zonei si de ce nu al intregii regiuni . introducerea conceptului de educatie moderna comunitara. creandu-se astfel premise pentru : • • • • dezvoltarea serviciilor agroturistice dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale dezvoltarea cabinetelor şi atelierelor de prestări servicii. sistemul educational si locuitorii sai au trebuit sa raspunda. de la managementul bugetar la managementul pe proiecte.

Dezvoltarea durabila a orasului se va baza pe educatia continua a cetatenilor. 23 .Adaptarea profilelor Liceului in parteneriat cu cerintele intreprinzatorilor privati in scopul dezvoltarii fortei de munca in concordanta cu cerinta sociala. Finalizarea investitiilor la baza sportiva si de agrement a orasului in vederea creerii premiselor inscrierii unor echipe din Rupea in diverse competitii cu caracter judetean. astfel încât acestia sa dobândeasca o atitudine deschisa proceselor de învatare continua. caracteristice viitorului cunoasterii si informatiei. impreuna cu serviciile oferite de Spitalul Orasenesc rupea sa satisfaca exigentele locuitorilor cu probleme de sanatate din intreaga zona.profesionale Realizarea unui centru de sanatate care . Transformarea Casei orasenesti de Cultura intr-un pol in jurul caruia sa graviteze intreaga activitate culturala a zonei precum si intr-un centru de perfectionare in diverse domenii socio.

Identificarea altor zone cu potential turistic Înfiintarea unui centru de Informatii Turistice. b) Protejarea si utilizarea eficientã a rezervelor de apã Gospodãrirea rationalã a rezervelor de apã. Realizarea unei pagini web. . 24 . OBIECTIVE STRATEGICE PE DOMENII DE ACIVITATE TURISM Promovarea orasului Rupea ca oras turistic national Avand in vedere potentialul turistic ridicat . Extinderea spatiilor verzi . introducerea tuturor utilitatilor . In realizarea acestui obiectiv major pentru dezvoltarea durabila a locatitatii autoritatile locale au in vedere : - - Reabilitarea infrastructurii turistice a localitatii Rupea. si introducerea acesteia in circuitul turistic .PARTEA A III A 1. orasul Rupea tinde sa devina un centru turistic important al zonei si de ce nu al intregii regiuni . bazându-se pe moştenirile istorice şi culturale. Valorificarea intregului potential turistic al orasului prin scoaterea in evidenta a monumentelor arhitecturale si rezervatiilor naturale . reabilitarea cetatii . amenajarea unei baze de tratament balnear . avand in vedere calitatile terapeutice ale izvoarelor. proiect de presupune creearea cailor de acces modernizate spre cetate. 1. dedicate turismului Promovarea turismului sportiv (pescuit si vânat). Autorităţile locale isi orienteaza strategia de dezvoltare spre reabilitarea din punct de vedere economic prin promovarea turistică a localităţii. Pãstrarea si valorificarea apelor de suprafatã ce traverseazã orasul Rupea Eficientizarea epurãrii corespunzãtoare a apelor uzate. Reabilitarea bailor curative .2 MEDIU a) Îmbunãtãtirea calitãtii aerului Reducerea nivelului de poluare a aerului. creandu-se astfel premise pentru : • • • dezvoltarea serviciilor agroturistice dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale dezvoltarea cabinetelor şi atelierelor de prestări servicii. Eliminarea pericolelor de deversare a apelor neepurate în apele de suprafatã. Reducerea impactului traficului rutier asupra calitãtii aerului.

1.finantate prin credite si surse proprii. Infiintarea transportului urban de calatori pe ruta Fiser – Rupea.)Utilizarea rationalã a terenurilor. Dimensionarea corespunzãtoare a arterelor de circulatie cu profil subdimensionat si amenajarea intersectiilor. Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical.) Îmbunãtãtirea conditiilor de trai si constructia de locuinte.. Rupea – Gara . Înfiintarea de strãzi în zonele noi de locuinte si finalizarea actiunii de modernizare a strãzilor din oras. 25 . c. a. Construirea de locuinte de închiriat pentru familii si persoane cu probleme sociale. Realizarea de zone de locuit de tip rezidential. prin construirea de locuinte tip vilã. canal. apã. gaze naturale) din zonele Fiser . Elaborarea unei strategii de gospodãrire a deseurilor menajere si industriale pe principiile dezvoltãrii durabile. Actualizarea documentaþiei de urbanism a orasului .) Integrarea în sistemul european de transport. Ocuparea rationalã a terenurilor proprietate privatã din intravilanul localitãtii prin organizarea extensiilor zonelor functionale pe bazã de Planuri Urbanistice Zonale.Crearea unui sistem integrat pentru colectarea şi epurarea apelor uzate din zona Rupeareţea zonală de canalizare şi staţie de epurare cu acces pentru Rupea. Hoghiz. d. URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI Dezvoltarea echilibratã si durabilã a teritoriului si ameliorarea cadrului urban în scopul cresterii calitãtii vietii locuitorilor. SOCIAL a) Îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate a populatiei Realizarea unui centru de sanatate care . Modernizarea infrastructurii (strãzi.) Cresterea gradului de urbanizare a zonelor periferice ale orasului. Extinderea si modernizarea retelelor de utilitãti în cartierele (zonele) nou înfiintate.Rupea Gara 1.4. Homorod şi Ungra. Asigurarea accesului neîngrãdit al cetãtenilor la serviciile medicale. cuprinzând perspectiva de dezvoltare urbanã pe termen mediu si lung. c) Managementul judicios al deseurilor Reabilitarea sistemului de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectiva a deseurilordin orasul Rupea . Dezvoltarea si diversificarea serviciilor de asistentã medicalã preventivã si curativã.3. b. Eliminarea parcãrilor improvizate prin amenajarea de spatii pentru parcare. Extinderea spatiilor verzi în intravilan in zonele neconstruibile. impreuna cu serviciile oferite de Spitalul Orasenesc Rupea sa satisfaca exigentele locuitorilor cu probleme de sanatate din intreaga zona.

în organizarea de activitãti care sã asigure recrutarea fortei de muncã disponibilizate. Crearea unui sistem informational pentru cunoasterea gradului de ocupare a fortei de muncã disponibile în Rupea. Dezvoltarea unei retele de servicii alternative pentru copilul cu deficiente. Orientarea profesionalã cãtre instituþiile de învãtãmânt cu profil social. Prevenirea abandonului si institutionalizãrii copilului. Stimularea aparitiei unor institutii de formare pentru noi meserii sau specializãri. c.) Valorificarea eficientã a resurselor umane Corelarea nivelului de instruire a resurselor umane cu oportunitãtile procesului de dezvoltare economico-socialã a orasului si judetului. 26 . Mentinerea in stare functionare a Cantinei Sociale. Prevenirea abandonului nou-nãscutilor. b) Combaterea sãrãciei si a marginalizãrii sociale Asigurarea conditiilor minime de viatã pentru toti cetãtenii. Combaterea delicventei juvenile si prevenirea cazurilor de abuz si neglijare a copilului. Cresterea motivatiei de învãtare a unor meserii pentru valorificarea resurselor locale existente. localã. Punerea la dispozitie a unor spatii disponibile pentru asociatii care angajeazã fortã de muncã. cu prioritate someri sau membrii familiilor beneficiare de ajutoare sociale.Asigurarea unui sistem informational si a unei baze de date necesare cunoasterii evolutiei biologice a cetãtenilor.) Protectia copilului Diminuarea numãrului de copii aflati în institutii de protectie de tip clasic rezidential. Elaborarea si implementarea unor politici comunitare pentru sprijinirea persoanelor si familiilor defavorizate. Implicarea comunitãtii locale în sprijinirea familiei cu copii aflate în dificultate. Crearea unui sistem informational cu privire la piata fortei de muncã. Combaterea marginalizãrii sociale si asigurarea conditiilor corespunzãtoare de petrecere a timpului liber pentru persoanele singure. Crearea de servicii de asistentã si sprijin pentru tinerii peste 18 ani care pãrãsesc sistemul de protectie si nu pot fi reintegrati în familie. d. Crearea unui parteneriat real între administratia publicã localã si institutiile cu responsabilitãti în domeniul social.

) Asigurarea unei reale sigurante comunitare Infiintarea politiei comunitare la nivel de oras Identificarea cauzelor care genereazã stãri conflictuale sau care duc la violenta în familie si luarea mãsurilor necesare de evitare a acestora. 27 . Consilierea persoanelor aflate în nevoie si a persoanelor legal obligate la întretinere. Înfiintarea unui grup de femei pe bazã de voluntariat care sã fie consultat la elaborarea unor programe sociale comunitare. f. Organizarea unor consilii anti-infractionale în institutiile de învãtãmânt. h. în scopul prevenirii recidivei. cu participarea tuturor autoritãtilor administratiei publice locale si a serviciilor descentralizate ale administratiei centrale Adoptarea unui sistem de monitorizare si evaluare a modului de implementare a strategiei sociale la nivel local Elaborarea de propuneri de modificãri. completãri. Prevenirea delicventei juvenile prin programe educationale. Dezvoltarea serviciilor sociale la domiciliul persoanelor aflate în nevoie.Combaterea fenomenului “munca la negru ” prin constientizarea cetãtenilor în cãutarea unui loc de muncã precum si a angajatorilor asupra riscurilor ce decurg din angajarea de fortã de muncã fãrã forme legale. Dezvoltarea colaborãrii cu politia a tuturor responsabililor în domeniul educatiei.) Cresterea rolului femeilor în rezolvarea unor probleme comunitare Crearea unor programe de promovare a femeii în societate. ) Dezvoltarea capacitãtii institutiilor locale de protectie si asistentã socialã în asumarea rãspunderii de a rezolva problemele sociale la nivel comunitar Elaborarea unei strategii de dezvoltare socialã la nivel local. elaborãri de acte normative în domeniul protectiei si asistentei sociale. Reintegrarea în viata socialã a celor care au executat pedepse privative de libertate. e. g. Asigurarea conditiilor de participare a femeilor la luarea unor decizii cu impact social. pentru prevenirea infractionalitãtii.) Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru noi servicii sociale Sprijinirea persoanelor în vârstã pentru a putea valorifica unele posibilitãti în scopul asigurãrii conditiilor normale de viatã. Cresterea responsabilitãtii politistilor în asigurarea unui climat de ordine si sigurantã comunitarã. pentru a evita abandonul persoanei vârstnice.

Adoptarea unui plan de mãsuri comun al autoritatilor administratiei publice locale si a celorlalte servicii descentralizate ale administraþiei publice centrale. racordat la nevoile actuale de calificare. Adaptarea profilelor Liceului in parteneriat cu cerintele intreprinzatorilor privati in scopul dezvoltarii fortei de munca in concordanta cu cerinta sociala.5. Promovarea si protejarea patrimoniului cultural si istoric local. Promovarea tehnologiilor didactice bazate pe comunicatii electronice. pe diverse domenii: cultural.profesionale Sprijinirea ansamblurilor artistice in vederea promovarii traditiior pe plan national si international 28 . Diversificarea si extinderea ofertei de educatie.) Îmbunãtãtirea procesului de formare a resurselor umane si de asigurare a unui grad de culturã corespunzãtor pentru toti cetãtenii. diversificat si care sã asigure concurenta. Promovarea imaginii orasului prin organizarea unor actiuni culturale si sportive la nivel national si chiar international Extinderea parteneriatelor si colaborãrilor internationale. Desfãsurarea procesului de învãtãmânt la standarde europene. Desfãsurarea unui învãtãmânt deschis. Combaterea consumului de alcool si droguri si a traficului de fiinte umane prin educatie. 1. consiliere si orientare profesionalã a tinerilor. sportiv.) Promovarea traditiilor culturale Transformarea Casei orasenesti de Cultura intr-un pol in jurul caruia sa graviteze intreaga activitate culturala a zonei precum si intr-un centru de perfectionare in diverse domenii socio. Promovarea schimbului de experientã cu institutii similare din strãinãtate. Asigurarea unui management scolar si cultural profesionist. EDUCATIE SI CULTURÃ a. Crearea unui parteneriat între administraþia publicã localã. institutii cu responsabilitãti în domeniul social si organizatii ale societãtii civile. b.la nivelul unitãtilor de învãtãmânt. educativ. pentru a se aplica legislatia referitoare la protectia si asistenta socialã a persoanelor. pentru crearea unei baze de date necesare stabilirii factorilor de risc social. parteneriat în baza cãruia sã se realizeze actiuni comunitare pentru eliminarea factorilor de risc identificati. Cresterea numãrului de programe de informare.

Îmbunãtãtirea calitãtii serviciilor de postã. in continuare a relatiilor de cooperare transfrontaliera pe plan social si cultural cu localitatile infratite percum si creearea in viitor a unor noi legaturi cu orase din Uniunea Europeana. Balul Portului popular . c.6. diversificarea serviciilor de telefonie fixã. Ridicarea nivelului de culturã si educatie prin utilizarea IT si dezvoltarea de produse si servicii IT. ECONOMIC a.) Dinamizarea sectorului industrial în orasul Rupea. Acordarea atentiei cuvenite protectiei mediului în desfãsurarea unor activitãti: depozitarea mãrfurilor.Desfasurarea unei activitati sustinute de promovare pe plan national si international a manifestarilor artistice traditionale ale orasului ( Festivalul Cetatilor . Protejarea aspectului arhitectural estetic al fatadelor spatiilor comerciale. Promovarea produselor agricole naturale. 1. Pastrarea si dezvoltarea . d. Promovarea investitiilor strãine Stimularea unor activitãti industriale nepoluante Recuperarea traditiei micii industrii Sustinerea în continuare a societãtilor industriale existente care fac fatã concurentei Creearea unei zone industriale prin concesionarea terenurilor catre investitori strategici Sistem stimulativ de taxe si impozite locale pentru activitati economice priotare b. ambalarea si generarea de deseuri. meşteşugurilor tradiţionale . cabinetelor şi atelierelor de prestări servicii.) Acordarea unui sprijin sustinut in pastrarea si valorificarea traditiilor folclorice.. Serbarea campeneasca “La Rond ” etc. Retehnologizarea unitãtilor de procesare a productiei agroalimentare. micilor intreprinderi de prelucrare a resurselor zonei etc. 29 .) Dezvoltarea industriei agroalimentare Înfiintarea de ferme familiale. formate prin cumpãrarea sau arendarea de terenuri agricole.) Dezvoltarea unui sector tertiar cu servicii evoluate Atragerea marilor comercianti en-gross si en-detail care sã ofere produse si servicii de calitate ridicatã la preturi accesibile.) dezvoltarea sectorului privat in domeniile: • serviciilor agroturistice.

) f. AGRICULTURA a. cositori. Mobilizarea comunitãtii locale în monitorizarea propriilor resurse umane.) Dezvoltarea agriculturii in concordanta cu protejarea mediului inconjurator si promovarea agriculturii ecologice.E. Elaborarea de proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri ( parcuri industriale .) Dezvoltarea pietii muncii în concordantã cu cerintele mediului economic Ridicarea nivelului general de educatie si de calificare în domeniul comertului si serviciilor.) Crearea unui mediu sãnãtos de afaceri. incubatoare de afaceri etc. 30 .7. Formarea culturii organizationale prin management performant.aparate de muls.e. mori Proiecte pentru achizitia de animale de rasa in ferme zootehnice.) Dezvoltarea zootehniei pentru sporirea veniturilor producatorilor agricoli • • • Proiecte pentru dotarea fermelor zootehnice cu utilaje necesare . Proiecte de constructii noi pentru adaposturi moderne cf normelor U. Dezvoltarea unor forme eficiente de educatie permanentã. Colaborarea cu organizatii specializate capabile sã sprijine initiativa IMMurilor. Sprijinirea agenilor economici în gãsirea de parteneri interni si externi.) reforma structurala a agriculturii Transformarea gospodariilor de subzistenta in exploatarii agricole orientate spre economia de piata profitabila • • Proiecte pentru ferme agricole infintate de tineri pe baza legislatiei care reglementeaza comasarea terenurilor Proiecte pentru sprijinirea formelor asociative in agricultura b. tancuri de racire. d. 1. Acordarea de catre autoritatile locale a unor facilitatii pentru potentialii investitori. Sprijinirea IMM-urilor din sectorul productiv.) Dezvoltarea activitatilor conexe generatoare de venituri -Proiecte pentru pensiuni agroturistice • • • Proiecte pentru apicultura Proiecte pentru acvacultura Proiecte pentru activitati mestesugaresti c.

precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii: . • integrarea politicilor atât pe orizontala. astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata. având în vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte. necesar gospodăririi durabile a pădurilor pe baza formelor de proprietate silvică . financiare si umane.dezvoltarea durabila. precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale într-un ciclu natural. definirea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale. materiale. precum si cu doleantele si cerintele comunitatii. • realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat. planificarea strategica urbana. pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare. • realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza.8. politicile. Dezvoltarea unor parteneriate cu comunităţi locale din UE pentru preluarea bunelor practici privind exploatarea durabilă a fondurilor silvice private Promovarea unui Regulament de exploatare durabilă a proprietăţilor silvice private b. iar realizarea obiectivelor se întemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare urbana. SILVICULTURA a. cu obiectivele dezvoltarii durabile. ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice.)Realizarea la nivelul comunităţilor locale a unei evidenţe cadastrale precise privind starea de proprietate asupra pădurilor Efectuarea de determinări şi măsurători cadastrale asupra proprietăţilor silvice Gestiunea informatică unitară a bazelor de date privind proprietăţile silvice cadastrale ale comunităţilor locale PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI URBAN Având în vedere ca o asezare urbana nu este un sistem închis. cât si pe verticala.)Promovarea în contextul integrării Romaniei în UE a unui cadru normativ local. reciclarea si eliminarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive din agricultura 1. • întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient.• • Proiecte vizand conversia fermelor vegetale si zootehnice care au conditii spre agricultura ecologica Proiecte de investitii vizand tratarea. 31 . • managementul resurselor.

zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale. „structuri verzi” în jurul cladirilor. aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate. eficienta energetica. analiza capacitatii tehnice de executie. cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate pe cât posibil sau integrate în parcuri. orientarea spatiala a cladirilor. daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare. identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia. ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat. corespondenta între lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii. asigurarea publicitatii informatiilor cu impact în investitii (informatii topografice. cu cele civice. locuri de munca si serviciile publice de baza. în situatia în care în zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural). evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii locale de a asigura accesul acestora la locuinta. daca acestea nu servesc unei nevoi locale. realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat. culturale si de agrement. regulamentul de urbanism. zona va contine spatii deschise în forma de scuar. pentru a transfera costurile unei investitii. evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute. zona de locuit va contine o diversitate de cladiri. informatii statistice privind economia locala si regionala. luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local. vor fi proiectate în mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. desing-ul unei cladiri. 32 . fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general. comunitatile vor utiliza în mod rational resursele de apa. fara a afecta proiectul în baza caruia s-a construit. comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor. microclimat.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii. spatii de verdeata sau parcuri. terenurile naturale . densitatea cladirilor într-un areal. evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane. protectia mediului. interzicerea multiplicarii serviciilor publice. evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu. realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati. ca instrument de planificare spatiala. respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice în sistem de piata. design-ul durabil arhitectonic în temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii. bioclimatul.forestiere. acestea vor fi reabilitate (fatada si interior). ori pentru a recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile întregii comunitati locale. planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal). În nici un caz.