Cap. 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE TVA........................................................................................3 1.1. Definirea taxei pe valoarea adăugată...........................................................................................

..3 1.2. TVA ca venit la bugetul de stat.......................................................................................................4 1.3. Evoluţia TVA în Uniunea Europeană.............................................................................................6 Cap. 2 PREZENTAREA FIRMEI S.C. SORIN MIHAI S.R.L..............................................................11 2.1. Date generale referitoare la societate............................................................................................11 2.2. Indicatori de activitate...................................................................................................................12 2.3. Piaţa şi serviciile firmei.................................................................................................................12 Cap. 3 METODOLOGIA DE STABILIRE A TVA................................................................................19 3.1. Reglementările TVA în România..................................................................................................19 3.2. Stabilirea bazei de calcul a TVA...................................................................................................20 3.3. Calculul TVA................................................................................................................................24 3.4. Obligaţiile fiscale ale plătitorilor...................................................................................................26 3.5. Studiu de caz la S.C. SORIN MIHAI.S.R.L.................................................................................28 3.6. Aplicaţie informatică pentru evidenţa livrărilor şi achiziţiilor efectuate de .................................45 S.C. SORIN MIHAI. S.R.L..................................................................................................................45 3.6.1. Obiectivele aplicaţiei..............................................................................................................45 3.6.2. Ieşirile aplicaţiei.....................................................................................................................45 3.6.3. Intrările aplicaţiei...................................................................................................................46 3.6.4. Schema legăturilor între tabele...............................................................................................48 Cap. 4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI.....................................................................................................51

INTRODUCERE Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislaţia naţională a fost armonizată cu cea europeană prin modificarea Codului fiscal la 1 ianuarie 2007. Astfel, regimul de impozitare asupra bunurilor achizionate sau livrate în cadrul Comunităţii se modifică. Urmărind aceste schimbări, se doreşte în prezenta lucrare să se analizeze taxa pe valoare adăugată specifică operaţiunilor intracomunitare realizate de către S.C. SORIN MIHAI S.R.L. În cadrul lucrării se vor trata ca şi aspecte principale noţiuni generale referitoare la taxa pe valoarea şi anume:definirea taxei, TVA ca venit al bugetului de stat, evoluţia TVA în Uniunuea Europeană. Se va întocmi şi o prezentare a societăţii menţionate pentru a se observa mai bine activitatea desfăşurată de aceasta. De asemenea dorim să urmărim şi modalitatea de taxare a operaţiunilor intracomunitare, respectiv a livrărilor şi achiziţiilor intracomunitare. Se doreşte de asemenea abordarea metodologiei de stabilire a taxei pe valoarea adăugată, prin prezentarea reglementărilor TVA în România, stabilirea bazei de calcul a TVA, calculul taxei, obligaţiile fiscale ale plătitorilor şi nu în ultimul rând prin analizarea operaţiunilor efectuate de S.C. SORIN MIHAI S.R.L. în luna decembrie a anului 2008. În cadrul lucrării se va realiza şi o aplicaţie informatică pentru obţinerea informaţiilor privind achiziţiile şi prestările de servicii intracomunitare de bunuri, evidenţiate cantitativ şi valoric, precum şi a achiziţiilor şi livrărilor din interiorul ţării.

2

Cap. 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE TVA

1.1. Definirea taxei pe valoarea adăugată În conformitate cu prevederile art. 125 din Codul fiscal, “taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului”1 şi care este colectat conform titlului VI din Codul fiscal. Principiul privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) presupune aplicarea asupra bunurilor şi serviciilor a unei taxe generale de consum exact proporţională cu preţul bunurilor şi serviciilor, indiferent de numărul de operaţiuni care au loc în procesul de producţie şi de distribuţie anterior etapei în care este percepută taxa. La fiecare operaţiune, TVA, calculată la preţul bunurilor sau serviciilor la o cotă aplicabilă bunurilor sau serviciilor respective, este exigibilă după deducerea valorii TVA suportate direct de diferitele componente ale preţului. Sistemul privind TVA se aplică inclusiv până la etapa de vânzare cu amănuntul.2 Taxa pe valoarea adăugată are un caracter neutru, cota sa aplicându-se asupra tuturor activităţilor economice, respectiv asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor şi eliminându-se astfel inegalităţile între fazele circuitului economic. Este un impozit unic, acest lucru constând în faptul că se păstrează acelaşi nivel al cotei, indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, taxa fiind astfel independentă de întinderea circuitului economic. TVA reprezintă un impozit cu plata fracţională, în sensul că se calculează pe fiecare stadiu al realizării şi valorificării produsului. O altă caracteristică importantă este dată de transparenţa taxei, întrucât asigură fiecărui subiect impozabil oportunitatea de a cunoaşte exact care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce îi revine. Aplicarea taxei se face numai în ţara în care se consumă produsul, deci nu unde se realizează acesta. Valoarea adăugată reprezintă “diferenţa dintre încasările obţinute din vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunurile şi serviciile aferente aceluiaşi stadiu al

1 2

Codul Fiscal, Best Publishing, Bucureşti, 2009, pag. 157 Directiva 112, 2007, pag.19

3

circuitului economic.”3 Prin stabilirea valorii adăugate se evită înregistrările repetate ale consumurilor externe ale întreprinderilor productive. Aceasta cuprinde marja comercială din revânzarea mărfurilor şi aportul industrial propriu din activitatea de exploatare. La baza sistemului de funcţionare al taxei pe valoarea adăugată stă principiul potrivit căruia din taxa facturată pentru bunurile livrate şi serviciile prestate se scade taxa aferentă bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau executate.

1.2. TVA ca venit la bugetul de stat Taxa pe valoarea adăugată reprezintă principalul impozit indirect ce se datorează bugetului de stat. Impozitele indirecte alcătuiesc o parte importantă a veniturilor bugetare, fiind suportate de consumatorul final, respectiv de cel care păstrează şi utilizează pentru sine bunul achiziţionat sau serviciul solicitat. Specificul impozitelor indirecte este dat de introducerea acestora în preţul de cumpărare al bunului sau serviciului, acest lucru fiind valabil şi în cazul taxei pe valoarea adăugată, reprezentată printr-o cotă proporţională asupra valorii bunurilor şi serviciilor achiziţionate. Luând în considerare Legea bugetului de stat pe anul 2008, taxa pe valoarea adăugată reprezintă impozitul cu cea mai mare pondere în veniturile bugetare, reprezentând 68% din veniturile fiscale, 60,4% din veniturile curente şi 61% din veniturile totale. Taxa pe valoarea adăugată în practica fiscală a României poate fi considerată o premisă pentru stimularea circuitului economic din întreprinderi, pentru stimularea investiţiilor, şi în general, pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiară a agenţilor economici. Aceste considerente se bazează pe faptul că, pentru a-şi exercita cât mai rapid dreptul de deducere, cumpărătorii de bunuri şi servicii trebuie să devină vânzători într-un timp cât mai scurt. Acest lucru presupune aprovizionarea numai a cantităţilor absolut necesare de utilaje, materii prime, materiale, o organizare eficientă a producţiei şi a muncii pentru ca produsele obţinute să corespundă calitativ şi sortimental contractelor încheiate şi respectiv cererii manifestate pe piaţă, astfel încât, încasarea contravalorii mărfii vândute să nu întâmpine dificultăţi. Întârzierea încasării contravalorii mărfurilor conduce la întârzierea recuperării sumelor vărsate statului cu titlu de taxă pe valoarea adăugată şi implicit reprezintă un efect negativ asupra vitezei de rotaţie a fondurilor şi asupra situaţiei financiare a societăţlior.4
3 4

Puşcaşu, I. – Fiscalitate-partea a II-a, Fundaţia “Dacia”, Braşov, 2003, pag. 52 Puşcaşu I. – Fiscalitate-partea a II-a, Fundaţia “Dacia”, Braşov, 2003, pag. 51-52

4

TVA se percepe independent de aplicarea altor categorii de impozite, iar averea sau veniturile contribuabilului nu influenţează perceperea acesteia şi nici nu modifică cota prevăzută de lege. Cuantumul final al taxei, stabilit în ultima etapă a circuitului economic parcurs de un produs semnifică de fapt taxa pe valoarea adăugată cumulată de la toţi agenţii economici care au participat la realizarea produsului respectiv, perceperea acesteia efectuându-se fragmentat în fiecare fază a circuitului economic corespunzător valorii adăugate. În realitate, taxa este raportată de la un stadiu la altul al procesului de producţie şi distribuţie pentru a ajunge la consumatorul final, în momentul în care se încheie circuitul economic. Producătorul care s-a aprovizionat de la furnizori cu materialele necesare procesului de producţie, nu suferă o pierdere bănească, în ciuda plăţii taxei pe valoarea adăgată la momentul livrării acestora, datorită faptului că, la vânzarea bunului produs, va încasa suma respectivă, fiind “creditat” de către stat, la nivelul taxei plătită furnizorilor. Cel care însă va suporta integral taxa pe valoarea adăugată aferentă produsului creat este consumatorul final. Din această cauză, TVA este considerată a fi un impozit pe consum datorat de acesta. TVA datorată bugetului de stat se stabileşte lunar, trimestrial, semestrial sau anual pe baza declaraţiilor fiscale sub forma deconturilor depuse la organul fiscal competent de către plătitorii de TVA, ca diferenţă între taxa colectată şi cea dedusă potrivit legii. În situaţia în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă, rezultă taxa de plată la bugetul de stat, iar în situaţia în care taxa dedusă este mai mare decât cea colectată, rezultă taxa de recuperat. Taxa de recuperat/rambursat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se regularizează astfel: prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei rămase de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare, după caz, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată; prin compensarea cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau, după caz, la solicitarea expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare; prin rambursarea efectuată de organele fiscale.5 Rambursarea diferenţei de taxă, rămase după compensare şi după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor, se efectuează de organele
5

Ţâţu, L. – Fiscalitate – De la lege la practică, C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 103

5

cu verificarea ulterioară a documentaţiei. Bucureşti. Taxa colectată se determină cu ajutorul Jurnalului de vânzări întocmit de agentul economic în fiecare lună. La nivelul Uniunii Europene. Ca o excepţie se poate menţiona faptul că organele fiscale teritoriale vor efectua. Acest jurnal sintetizează livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate din luna pentru care se realizează calculul. TVA deductibilă se determină cu ajutorul Jurnalului de cumpărări întocmit lunar şi care centralizează operaţiunile reprezentând achiziţiile efectuate în luna respectivă. toate statele membre au fost obligate să înlocuiască impozitele indirecte cu un sistem comun al TVA. şi mai ales. L 347 din 11 decembrie 2007. avându-se în vedere două argumente principale. sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată este reglementat prin Directiva 112/2006 a Consiliului din 28 noiembrie 2006 publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. pag. – Fiscalitate Europeană. faţă de impozitul pe circulaţia mărfurilor aplicat în cascadă.3. Evoluţia TVA în Uniunea Europeană Odată cu înfiinţarea Uniunii Europene. P. şi anume: avantajele TVA faţă de alte forme de impozite indirecte generale. respectiv a Directivei 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 referitor la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire. 2005. Această Directivă constituie republicarea Directivei a 6-a. Până la începutul anului 1970. în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare. în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare. respectiv semestrial. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată se poate solicita şi lunar. la care se adaugă şi sumele de TVA preluate prin mecanismul “taxare inversă” (înregistrarea atât a taxei colectate. 1. rambursări de TVA. cât şi a taxei deductibile). Editura Economică. a fost necesară armonizarea reglementărilor cu privire la impozitul pe cifra de afaceri. transparenţa operaţiunilor de impozitare a importurilor şi de exceptare de la impozitare a exporturilor realizate în comerţul între statele membre. 225 6 . respectiv sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. pe baza documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanlţelor publice şi a verificărilor efectuate de organele de control fiscal.fiscale teritoriale. la solicitarea persoanelor impozabile care se încadrează în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a legii.6 6 Brezeanu.

s-a realizat o anumită omogenitate în statele membre. în ceea ce priveşte produsele şi serviciile exportate. în general. în condiţiile principiului destinaţiei. pe cât posibil. Realizarea obiectivului privind înfiinţarea unei pieţe interne în cadrul Comunităţii Europene presupune aplicarea în statele membre a legislaţiei cu privire la impozitele pe cifra de afaceri care să nu denatureze condiţiile concurenţei sau să împiedice libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor. În general. există însă diferenţe importante în nivelul cotelor procentuale de TVA.Pornind de la instituirea obligaţiei statelor membre de a contribui la bugetul UE cu o parte din taxa pe valoarea adăugată încasată. sistemul comun privind TVA este necesar să conducă la o neutralitate în domeniul concurenţei. deşi statele membre sunt de acord în privinţa faptului că un sistem de TVA cu o cotă unică este mai eficientă şi reduce costurile administrării acestuia. de 25%. s-a trecut la armonizarea bazei de impozitare pentru TVA. din raţiuni sociale. Suedia şi Marea Britanie. iar cea mai mare. deoarece acestea sunt exceptate de la plata TVA. nu distorsionează alocarea resurselor pentru producţie. 7 . factorii care pot denatura condiţiile concurenţei. bunurile şi serviciile similare să suporte aceeaşi sarcină fiscală. Ţinând cont de acest lucru. în practica fiscală se utilizează mai multe cote. de regulă. Evident. cea mai mică remarcându-se în Luxemburg. de 15%. atât la nivel naţional. respectiv fiecare stat membru aplică TVA. este necesară armonizarea legislaţiei privind impozitele pe cifra de afaceri prin intermediul unui sistem privind taxa pe valoarea adăugată. Se practică şi o cotă zero de TVA în ţări precum Belgia. indiferent de lungimea lanţului de producţie şi de distribuţie. cât şi la nivel comunitar. Un sistem referitor la TVA atinge cel mai înalt nivel de simplitate şi neutralitate atunci când taxa este percepută într-un mod cât mai general posibil şi atunci când sfera sa de aplicare acoperă toate etapele producţiei şi distribuţiei. pentru ca pe teritoriul fiecărui stat membru. precum şi prestarea de servicii. totuşi. în Danemarca şi Suedia. Prin urmare. astfel încât să se elimine. aplicarea unui sistem comun care să se aplice şi comerţului cu amănuntul este în interesul pieţelor interne şi al statelor membre. la aceleaşi tranzacţii. nivelul diferit al cotelor de TVA au un efect direct asupra consumatorilor de produse şi servicii purtătoare de TVA. Chiar şi în cazul în care cotele şi scutirile nu sunt pe deplin armonizate. Este de menţionat faptul că nivelurile diferite ale cotelor de TVA existente în statele membre ale Uniunii Europene. Dacă în ceea ce priveşte conţinutul bazei de impunere pentru TVA.

– Fiscalitate Europeană. şi nu la bugetul statului de destinaţie. în conformitate cu respectivele cote şi în condiţiile stabilite de statul membru respectiv. în lipsa unor dispoziţii speciale. pot cauza denaturări importante asupra concurenţei între statele membre. achiziţiile intracomunitare de o anumită valoare. economic şi social. Editura Economică. unde are loc consumul. în materie de TVA. începând cu 1993. în conformitate cu respectivele cote şi în condiţiile stabilite de către statul membru respectiv. efectuate de persoane scutite de la plata taxei sau de persoane juridice neimpozabile. P. Pentru a se permite adaptarea treptată a legislaţiilor naţionale în domeniile mai sus menţionate. Abolirea frontierelor fiscale înseamnă că un produs sau serviciu adus dintr-un stat membru în alt stat membru îşi pierde caracterul de “exportat” sau “importat”. este esenţială existenţa unei perioade de tranziţie. TVA se aplică în statul de origine. a impus căutarea de soluţii pentru a se renunţa şi la frontierele fiscale în cazul TVA. unde are loc producţia. ar trebui impozitate în statul membru de destinaţie. pag. Aplicarea acestui principiu ar simplifica administrarea TVA şi ar reduce oportunităţile de fraudă fiscală.7 Adoptarea principiului originii presupune că. adoptarea unui mecanism de corectare pentru evitarea realocărilor importante de TVA între bugetele diferitelor state membre. şi are exact acelaşi regim fiscal ca şi un produs naţional. altele decât cele scutite de la plata impozitului. de asemenea. 7 Brezeanu. în măsura în care operaţiunile respective. Pe parcursul acestei perioade. Bucureşti. 227 8 . după caz.Datorită faptului că armonizarea impozitelor pe cifra de afaceri determină modificări în structura fiscală a statelor membre şi consecinţe semnificative în domeniile bugetar. pentru produsele şi serviciile care circulă dintr-un stat membru în alt stat membru. anumite vânzări intracomunitare la distanţă şi livrarea de mijloace de transport noi persoanelor fizice sau organismelor scutite de la plata impozitului sau neimpozabile să fie impozitate în statul membru de destinaţie. operaţiunile intracomunitare efectuate de persoanele impozabile. Corespunzător. Perspectiva trecerii la piaţa unică. Acest obiectiv ar putea fi atins dacă statele membre ar agrea două condiţii: trecerea de la principiul destinaţiei la principiul originii. iar în statul de destinaţie nu se mai plăteşte TVA la produsele şi serviciile respective consumate. TVA se face venit la bugetul statului de origine. 2005. ceea ce presupune şi desfiinţarea controlului la circulaţia produselor şi serviciilor între statele membre. ca în perioada de tranziţie. este necesar ca acest proces să se realizeze pe parcursul mai multor etape. Este necesar.

Deşi tecerea la un sistem definitiv al TVA era prevăzută pentru sfârşitul anului 1996. P. în localităţile în care se situează. dar au fost de acord cu un sistem tranzitoriu. nedistorsionate impun armonizarea cotelor de TVA în cadrul UE. având obligaţia de a declara TVA datorată şi de a o vărsa la buget. 228 9 . Editura Economică. caracterizat prin diferite elemente: menţinerea principiul destinaţiei. cerinţele pieţei unice şi. este necesar un amplu schimb de informaţii între autorităţile fiscale ale statelor membre.În cadrul trecerii la principiul originii. firmele. Un asemenea sistem de corecţie ar putea funcţiona pe baza datelor privind TVA înscrise în documentele de înregistrare a obligaţiei fiscale sau a calculelor la nivel macroeconomic. favorizând statele membre cu cele mai mici cote de TVA. – Fiscalitate Europeană. ale asigurării unei competiţii libere. în primul rând. 8 Brezeanu. mai ales în condiţiile de disciplină bugetară riguroasă acceptată prin semnarea Pactului de stabilitate şi creştere (cadrul de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale naţionale în cadrul Uniunii Economice şi Monetare). Uniunea Europeană funcţionează şi astăzi cu un sistem al TVA considerat tranzitoriu. Riscul de fraudă creşte. adică să nu fie practicate niveluri diferite ale cotelor de la un stat membru la altul. dar administrarea TVA continuă să fie complicată. Bucureşti. UE a realizat progrese în armonizarea TVA. solicitând multe formalităţi care necesită timp şi costuri pentru a fi îndeplinite. 2005. care distorsionează localizarea investiţiilor productive. continuarea eforturilor pentru armonizarea cotelor de TVA. renunţarea la controlul fiscal la frontieră pentru produsele şi serviciile venite din state membre de origine. pag. Introducerea unui sistem de corecţie pentru prevenirea realocărilor semnificative de TVA din bugetele statelor membre de destinaţie în bugetele statelor membre de origine este necesară întrucât un stat membru pe teritoriul căruia se consumă produse şi servicii produse în alt stat membru nu ar accepta să piardă din TVA. iar pentru menţinerea acestuia sub control.8 Statele membre nu au ajuns la un consens asupra trecerii la principiul originii în domeniul TVA. Motivul pentru armonizare provine din nivelurile diferite ale cotelor de TVA. aplicate în statele de origine. ajustată cu elemente necuprinse în baza de impozitare pentru TVA. folosindu-se informaţia din conturile naţionale.

I. Braşov. P. Fiscalitate Europeană. Beck.Codul Fiscal. Fiscalitate – partea a II-a. 2007 Puşcaşu. Fundaţia “Dacia”. Bucureşti. L.. Bucureşti. Best Publishing. Editura Economică. 2008 Brezeanu.. 2003 Ţâţu. Fiscalitate – De la lege la practică.H.. 2005 10 . 2009 Directiva 112. C. Bucureşti.

1. asistenţă tehnică şi service atât în perioada de garanţei.L. Compania a fost înfiinţată în luna Aprilie 1990 ca firmă privată.R. Datorită dezvoltării şi modernizării sectorului de prelucrare a lemnului din ţara noastră. elveţiene şi austriece. Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului din data de 26 Noiembrie 1992. Astăzi firma realizează: proiecte tehnologice complexe pentru fabricarea mobilei din panouri de PAL. având ca obiect de activitate. PAF (MDF). Ulterior. De Mijloc nr.L.L. activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. având codul unic de înregistrare 1095424 şi fiind plătitoare de TVA. 11 . firma a reprezentat. Societatea comercială SORIN MIHAI este o societate cu răspundere limitată. Odată cu darea în funcţiune a noului sediu de firmă activitatea a fost completată cu furnizarea din depozitele proprii.Cap. cât şi postgaranţie. a pieselor de uzură şi de schimb pentru maşinile şi instalaţiile livrate precum şi a altor materiale necesare în procesul de prelucrare a lemnului. în mod exclusiv în România. având numărul de înmatriculare J08/173/1991. 2. Capitalul subscris şi vărsat este în valoare de 10200 RON. producătoare de maşini şi instalaţii pentru prelucarea lemnului.C.R. folii. 2 PREZENTAREA FIRMEI S. lemn masiv încleiat. adezivi.L. cele mai mari firme germane. SORIN MIHAI S. SORIN MIHAI S. cu sediul în Braşov. având ca acţionar unic pe D-l Ing.. 183. este o persoană juridică română. deţine o poziţie importantă în ţara noastră în domeniul prelucrării lemnului şi vine în ajutorul celor care doresc prelucrarea acestuia cu maşini şi tehnologii competitive de nivel european. SC. SORIN MIHAI S. competitive mondial. ca: scule. instalaţii şi tehnologii de prelucrare a lemnului de înalt nivel. materiale de acoperit canturi şi materiale de finisare. este specializată în vânzarea de maşini. Str. cu activităţi de engineering. profilul firmei a fost completat cu activităţi de montaj.R. firma sa aflat în faţa unor noi provocări ce au determinat completarea activităţii de consultanţă desfăşurată în anii de început ai firmei. în primul rând. De la înfiinţare. Firma SORIN MIHAI S. conform clasidicării CAEN. Sorin Niculae Mihai. Date generale referitoare la societate SC.R. punere în funcţiune. şcolarizare personal.

R.54%. se remarcă o diminuare de 3.25% în anul 2008 faţă de anul 2007. Crt. firma a înregistrat o scădere în anul 2007 faţă de anul precedent de 34.L. În ceea ce priveşte capitalul propriu. - linii de finisare ecologice agreate de Uniunea Europeană. semifabricate pentru uşi şi ferestre. elveţiene şi austriece producătoare de utilaje pentru industria lemnului. Numărul de salariaţi rămâne constant în 2008 faţă de 2007.94%. La nivelul rezultatului net. Datorită faptului că România constituie una din ţările care prezintă un grad sporit al potenţialului de exploatare al materialului lemnos. o creştere de aproximativ 25%. a înregistrat o creştere de 28. elemente din lemn masiv sau lemn încleiat pentru construcţii.85%. iar în anul 2008 faţă de 2007. utilajele promovate se adresează tuturor firmelor din domeniu. 2.2.- proiecte tehnologice pentru prelucrarea lemnului masiv în cherestea. în ultimii 3 ani. se poate analiza evoluţia societăţii SORIN MIHAI S. plăci din lemn masiv încleiat pentru fabricarea mobilei.1.75%.3. 1 2 3 4 5 Indicatori Cifra de afaceri (CA) Rezultatul net (RN) Capitalul propriu Datorii totale Număr de salariaţi Unitate de măsură Lei Lei Lei Lei Număr persoane 2006 7259244 1391843 6180341 1993266 40 2007 9072188 906733 5961023 2542166 42 2008 10979154 1167409 6393078 3252435 42 În urma acestui tabel. 2. 12 . astfel: în anul 2007 faţă de anul 2006. Se observă o creştere la nivelul cifrei de afaceri de la un an la altul. sporind cu 27. Evoluţia firmei în ultimii 3 ani Nr. Indicatori de activitate Tab.2. lideri mondiali în domeniu. cele mai mari firme germane. acesta crescând de la 40 în 2006 la 42 de salariaţi în 2007. Datoriile totale ale entităţii urmează un trend ascendent în aceşti ani.55% în anul 2007 faţă de anul 2006 şi o creştere de 7. prefabricate. respectiv 27. iar în 2008 comparativ cu 2007. Piaţa şi serviciile firmei Compania reprezintă în exclusivitate în România. semifabricate. fiind unic distribuitor de echipamente Weinig şi Homag. o creştere de 21%.

utilaje şi instalaţii de prelucrare a lemnului pentru producţia de: de mobilier din panouri. Furnizorii produselor oferite spre vânzare de societatea SORIN MIHAI S. MÜHLBÖCK GmbH Holzttrocknungsanlangen din Austria. prese de montaj pentru mobilă corp.L. ferestre şi uşi. uscarea cherestelei. LIGMATECH Maschinenbau GmbH: instalaţii de transfer. maşini complexe de şlefuit lemn sau lac. prelucrarea lemnului masiv. sunt reprezentaţi HOMAG GRUPPE şi WEINIG GRUPPE din Germania. BRANDT Kantentechnik GmbH: maşini pentru acoperirea canturilor drepte şi curbe cu furnir sau folii. Din Grupul HOMAG.R. FISHER+RÜCKLE AG şi STEINEMANN Tehnology AG din Elveţia. linii de îmbrăcat profile cu folii. prelucrarea şi îmbinarea furnirelor. precum şi de PAUL ERNST Maschinenfabrik GmbH şi VENJAKOB Maschinenbau GmbH&Co. KG din Germania. maşini de formatizat panouri şi de acoperit canturi drepte şi curbe. aburirea lemnului masiv. instalaţii de ambalat în cutii de carton. FRIZ Kaschiertechnik GmbH: prese cu membrană. BARGSTEDT Handlingsysteme GmbH: sisteme de transfer (manipulare) repere. fac parte următoarele firme care oferă o serie de produse: HOMAG Holzberarbeitungssysteme AG: centre de prelucrare. 13 . linii complexe de fabricaţie (uşi celulare. maşini de găurit multiplu pentru plăci. parchet. fabricant de utilaje pentru producţia de mobilier din panouri. WEEKE Bohrsysteme GmbH: centre de prelucrare-CNC.Un prim obiect de activitate ar fi comercializarea de maşini. BÜTERING Schleiftechnik GmbH: maşini de calibrat şi şlefuit panouri (în alb sau lăcuite). parchet laminat). linii de caşerare. HOLZMA Plattenaufteiltechnik GmbH: ferăstraie circulare pentru plăci.

14 . grund. pentru fabricarea placajului.L. punere în funcţiune şi şcolarizarea personalului. GRECON Holzoptimierung GmbH&Co. instalaţii de aburire a cherestelei. PAUL ERNST Maschinenfabrik GmbH: maşini complexe de şlefuit lemn sau lac. adezivi: JOWAT Klebstoffe AG. maşini de spintecat orizontal lamele (parchet stratificat). acestea să fie furnizate contracost. maşini automate de rindeluit şi profilat pe 4 feţe. RAIMANN Holzoptimierung GmbH: instalaţii pentru spintecarea optimizată a cherestelei. placaj şi panouri din lemn masiv. asistenţă tehnică şi service. fabricant de utilaje pentru prelucrarea lemnului masiv. masă de şpaclu şi baiţ. urmând ca în perioada de postgaranţie. DIMTER Holzoptimierung GmbH&Co. maşini de aplicat lac. Pe lângă comercializarea utilajelor şi instalaţiilor necesare în prelucrarea lemnului.KG: instalaţii de retezare cu optimizarea retezării cherestelei şi eliminarea defectelor. Societatea de asemenea aprovizionează produse specifice de la următorii furnizori: MÜHLBLÖCK GmbH Holztrocknungsanlangen: camere pentru uscarea cherestelei. FISHER+RÜCKLE AG: instalaţii specializate în prelucrarea şi îmbinarea furnirelor estetice pentru mobilă şi a furnirelor tehnice. Din Grupul WEINIG. instalaţii de uscare în vid pentru cherestea. VENJAKOB Maschinenbau GmbH&Co. prese pentru panouri şi grinzi din lemn masiv încleiat. maşini de ascuţit scule.R. KG: cabine de pulverizare automatizate-robotozate. SORIN MIHAI S. societatea vinde produse de calitate germană.KG: instalaţii de îmbinat în dinţi lemn masiv. În perioada de garanţie oferă gratuit. cum ar fi: scule: LEUCO LEDERMANN GmbH. de mare capacitate. STEINEMANN Tehnology AG: utilaje de calibrat şi şlefuit panouri de PAL. asigură pentru maşinile vândute montaj. instalaţii pentru fabricarea parchetului clasic. ferăstraie circulare pentru retezare şi spintecare (simplă sau multiplă) a lemnului. Din depozitele proprii. linii complexe de finisare. fac parte următoarele firme care oferă o diversitate de produse: MICHAEL WEINIG AG: maşini automate de rindeluit şi profilat pe 4 feţe. WACO JONSEREDS AB: ferăstraie panglică pentru spintecarea prismelor.- WEINMANN+PARTNER GmbH: maşini. centre de prelucrare pentru fabricarea binalelor. PAF. KARL GOLD Werkzeugfabrik GmbH. instalaţii şi sisteme pentru elemente constructive de case din lemn.

fabricarea de binale: ferestre şi uşi din lemn sau din MDF (PAF). Entitatea se ocupă şi de realizarea proiectelor tehnologice complexe pentru: fabricarea mobilei din panouri sau lemn masiv.20% 20. produsele sale. Astfel.32% 27.R. SORIN MIHAI S. finisare. producţia de grinzi din lemn pentru construcţii.84% 7. Procentajul produselor şi serviciilor oferite în total vânzări pe anul 2008 Asistenţă tehnică. baiţuri şi lacuri: VOTTELER Lackfabrik GmbH&Co.2. producţia de panouri şi grinzi din lemn masiv încleiat.28% 2. servicii de consultanţă.76% 16. încleiere pentru tehnologiile proiectate. oferă clienţilor din interiorul ţării. asistenţă tehnică şi service. iar clienţilor din afara ţării. KG. Structura produselor şi serviciilor firmei 15 .97% Fig. fabricarea placajului.18% Lacuri Maşini mici Piese de schimb Scule Utilaje mari Servicii externeconsultanţă 2.- folii: ALKOR GmbH Kunstoffe. service Adeziv 22.L.1.45% 0. a cherestelei. în continuare vom prezenta un grafic care evidenţiază procentajul ocupat de fiecare gamă de produse şi servicii oferite de societate în totalul vânzărilor firmei pe anul 2008.

L. Poziţia produselor şi serviciilor oferite de entitate comparativ cu cele ale concurenţilor în funcţie de raportul preţ – calitate este prezentată în tabelul următor: 16 ..L. în domeniul în care îşi susţine activitatea..R. Erdfa Comapany S. În privinţa lacurilor Sorin Mihai S.R. trebuie să facă faţă unor concurenţi care comercializează atât utilaje noi pentru prelucrarea lemnului..L. Wooden Technic Prodimpex S.R.. Asco S.L.R.L..R. Principalii clienţi ai societăţii Societatea.L.2.L..L.R. Seba S.L.L.A. Kenobi S. precum şi producătorii de adezivi din România.00% 3. are ca şi concurenţi firmele Leitz...R.L. şi Kleiberit S.R.R.. are ca şi concurenţi firmele: Becker Ackroma.L. Landshuter şi 3H Lacke.96% 1. Pondrea principalilor clienţi în totalul vânzărilor din interiorul ţării 6.L.L.R.R.00% 5.L. Milesi.89% 2.22% 4. Cei mai importanţi concurenţi sunt: Proconsel S. EET S.R. Tracon S.00% Staroxim Motoractive Aviva SRL SRL IFN SA Tracon SRL Erdfa Company SRL Sarmis Mob SA W ooden Technic Prodimpex SRL 3.01% 1.R.59% 2. AKE S.L.. Motoractive IFN S. În ceea ce priveşte vânzarea de scule firma Sorin Mihai S.R.R.A..L.R. Euroessicator Prodexim S. cât şi utilaje de mâna a doua.2.64% 4.L. Sarmis Mob S.. iar în ceea ce priveşte foliile PVC firma Sorin Mihai are ca şi principal concurent firma Rehau..00% 0. Metal World Service S.00% 1.R.Dintre clienţii de bază ai firmei se disting Staroxim S. Aviva S. Alcor Trading and Consulting S.00% 5.R.91% Fig. iar în domeniul adezivilor.00% 2. principalii concurenţi sunt reprezentaţi de Henkel S..

X X X comparabil mai mai comparabilă X mai bună reprezintă un concurent real. reprezintă un concurent real. X X este un pericol pentru Sorin Mihai S. mare slabă Preţ Calitate Concluzie 17 .Tab.R.R. X X X X X X Muhlbock reprezintă un concurent real. nu reprezintă un concurent real.L.L.R. reprezintă un concurent real.L.L si implicit si pentru firma Leitz S. AKE S.R. Seba S.R. Poziţia produselor şi serviciilor firmei comparativ cu cele ale concurenţilor Numele societăţii concurente mai mic Proconsel S. Euroessicator Prodexim S. acesta se adresează altei categorii de EET S.R.2.L. Metal World Service S. reprezintă un concurent real.L.L.R.R.2.L. reprezintă un real pericol X X X X consumatori.L.R. Alcor Trading and Consulting S.

reprezintă un concurent real. reprezintă un concurent real. SORIN MIHAI S.L.R. acesta se adresează altei categorii de Rehau S.R. care să contribuie la rentabilizarea activităţii acestora.Sorin Mihai S. În acest sens. poate mări pe cât posibil bugetul alocat promovării produselor şi prin promovare poate pune accentul pe caracteristicile forte ale produselor sale.R.L.L.L.R. îşi propune livrarea producătorilor de utilaje complexe de ultimă generaţie pentru execuţia de ferestre şi uşi.R. reprezintă un concurent real.R. nu reprezintă un concurent real. segmentul de piaţă al prelucrării lemnului şi materialelor compozite din esenţe lemnoase se înscrie în continuare pe un trend ascendent. Sorin Mihai S.L.R. alegerea soluţiei optime fiind tot mai dificilă.L. au 18 . nu este un concurent real. Pentru a realiza aceasta.L.R. În urma acestei analize se poate concluziona care dintre firmele considerate concurente reprezintă o concurenţă reală şi în ce cazuri Sorin Mihai S. X X consumatori. trebuie să întreprindă ceva în acest Kenobi S. Totodata. Datorită dinamicii specifice branşei furnizorilor de echipamente. În ţara noastră. Becker Ackroma Milesi X X X X X X X X X X sens. trebuie să întreprindă anumite măsuri pentru a mări volumul vânzărilor şi a atrage o parte din clientela firmelor concurente. Kleiberit S. reprezintă un concurent real. Henkel S. fiind influenţat de cererea internă de mobilier şi tâmplărie. se constată o diversificare a ofertei de linii tehnologice.L.

L 347 din 11 decembrie 2007. Partea I. taxelor. Recent. utilizatorii fiind tot mai interesaţi de utilaje complexe.crescut şi comenzile pentru centre de prelucrare cu comandă numerică. Weinig şi Homag. Reglementarea TVA la nivel naţional se realizează şi prin emiterea de ordine care au ca scop modificarea şi completarea Codului fiscal. Din acest moment. Acestea deţin un rol important. cu modificările şi completările ulterioare. Directivă ce a fost preluată în legislaţia din România.112 din 6 februarie 2004. care asigură o flexibilitate sporită.1. nr.44 din 22 ianuarie 2004. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. insistându-se asupra modului de calcul al fiecărui impozit şi al fiecărei taxe cuprinse în Codul fiscal. Aceasta a fost transpusă prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare. a avut loc deschiderea unui showroom cu o suprafaţă de 600 mp. Un alt act normativ a cărui dispoziţii trebuie respectate în vederea administrării impozitelor. Prezente să completeze reglementările Codului fiscal sunt Normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal. beneficiind şi de suportul principalilor parteneri de afaceri. Compania are ca şi scop consolidarea poziţiei pe piaţa autohtonă. Reglementările TVA în România TVA a fost introdusă în România ca urmare a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. în cadrul căruia sunt expuse cele mai noi linii tehnologice. 3 METODOLOGIA DE STABILIRE A TVA 3. respectiv a Normelor metodologice şi care sunt menite să 19 .92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare. contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului de stat general consolidat este Ordonanţa Guvernului nr. Astfel. publicată în Monitorul Oficial al României. începând cu 1 ianuarie 2007. Cap. potenţialii beneficiari având posibilitatea de a testa echipamentele prezentate. în condiţii similare celor din exploatare. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. precum şi îmbunătăţirea serviciilor oferite prin investirea în programe de instruire a personalului din departamentele de vânzări şi service. aplicarea taxei se face conform Directivei 112/2006 a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun de TVA. are loc facilitarea accesului clienţilor la cursuri de formare profesională care îmbină cunoştinţele practice cu cele teoretice.

167 20 . În conformitate cu art. 254/2008 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (301) “Decont special de taxă pe valoarea adăugată”. 3/2007 privind Procedura de solicitare a certificatului de înregistrare în scopuri de TVA pentru comercianţii care se înregistrează în scopuri de TVA de la înfiinţare. pag. să apară două noţiuni noi. abrogat prin OMFP 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi OMFP 901/2006 privind aprobarea Procedurii de modificare a codului de înregistrare în scop de TVA pentru persoane juridice înregistrate ca plătitori de TVA şi a modelului şi conţinutului formularelor „Notificare” şi „Certificat de înregistrare în scop de TVA”. din punct de vedere al TVA.”9 De cele 9 Codul Fiscal. OANAF nr. Stabilirea bazei de calcul a TVA De la 1 ianuarie 2007 barierele vamale dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene au dispărut. “care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori altă persoană în contul acestora. OANAF nr. 3. OANAF nr.2. alin. 2009. achiziţia intracomunitară (fostul import din statele membre ale Uniunii Europene). 128. OMFP nr. Best Publishing. (9) din Codul fiscal.ofere informaţii importante referitoare la taxa pe valoarea adăugată. ceea ce face ca. bunurile circulând liber în Comunitate. livrarea intracomunitară de bunuri reprezintă o livarare de bunuri. Bucureşti. 94/2008 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (300) “Decont de taxă pe valoarea adăugată”. OMFP nr. 537/2007 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile intracomunitare de bunuri”. Câteva exemple de astfel de ordine sunt următoarel: OMFP 1633 din 4 octombrie 2006 privind modificarea şi completarea prevederilor OMFP 300/2004 pentru aprobarea declaraţiilor de înregistrare a contribuabililor şi a cererii de înregistrare a domiciliului fiscal. şi anume: livrarea intracomunitară (fostul export în statele membre ale Uniunii Europene). OMFP nr. în înţelesul transferului dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. 2224/2006 pentru aprobarea unor proceduri privind înregistrarea şi gestiunea persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA. 257/2007 privind Procedura pentru aprobarea perioadei fiscale semestriale/anuale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

– Fiscalitate – De la lege la practică. supuse TVA în România.”12 De asemenea este considerată livrare intracomunitară şi vânzarea la distanţă. Beck. alin. în principiu.11 Conform art. considerată în statul membru respectiv.H. 2009.mai multe ori. Bucureşti. C. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. efectuate cu plată şi a căror loc este în România. Bucureşti. Conform prevederilor art. “se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. În cazul transferului.”10 Simplul transport al bunurilor dintr-un stat membru în altul poate fi asimilat unei livrări intracomunitare în statul de unde pleacă bunurile. ce urmează unei livrări intracomunitare realizate de o persoană impozabilă. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. către un stat membru. alin. pag. operaţiunea este tratată ca o livrare intracomunitară din statul din care a plecat bunul şi o achiziţie intracomunitară în statul în care a ajuns bunul. Bucureşti. L. iar transportul se efectuează de către furnizor sau de altcineva în contul acestuia. 170 Ţâţu. este asimilat cu o livrare intracomunitară cu plată. 72 12 Codul Fiscal. altul decât cel de plecare a transportului sau expediere a bunurilor. 2008. ca şi proprietar. care are în vedere două condiţii: beneficiarul este o persoană neînregistrată în scop de TVA. a nu fi întreprindere mică. 167 21 . (10) din Codul fiscal. Expedierea unui bun dintr-un stat membru în alt stat membru trebuie analizată pentru a se indica dacă operaţiunea respectivă este un transfer sau un nontransfer. Best Publishing. Livrările de bunuri intracomunitare şi cele asimilate acestora. Operaţiunile impozabile sunt cele care constituie o livrare de bunuri sau sunt asimilate cu o prestare de servicii. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia cumpărătorului. efectuate de persoane impozabile sau persoane juridice neimpozabile. Best Publishing. 128. transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru. cu excepţia non-transferurilor. pag. de către furnizor sau de către altă persoană în contul furnizorului sau cumpărătorului. efectuate de orice persoană şi achiziţiile intracomunitare de produse accizabile realizate de persoane impozabile. “Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. Sunt considerate a fi operaţiuni impozabile şi achiziţiile intracomunitare de bunuri. prin care bunurile sunt transportate din România în alt stat membru au loc în România şi sunt de aceea. precum şi achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi. altele decât mijloacele de transport noi sau produsele accizabile. 1301. 10 11 Codul Fiscal. livrarea intracomunitară reprezintă de fapt vânzarea bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru. 2009. (1) din Codul fiscal. pag.

Se consideră scutite de taxă şi livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau o personaă juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA. în cazul în care importul acestor bunuri nu ar fi scutit. C. pag. şi anume: livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA. 170 Ţâţu. cu excepţia livrărilor intracomunitare supuse regimului special pentru bunurile second-hand. – Fiscalitate – De la lege la practică. precum şi achiziţionarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. dacă importatorul dovedeşte că achiziţia sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de destinaţie a bunurilor expediate sau transportate. Bucureşti. de către o persoană impozabilă. altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi şi a celor care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri. Importatorul va beneficia de rambursarea TVA achitată în România pentru importul bunurilor. L. livrările intarcomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA.Potrivit art. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. altele decât cele de mijloace de transport noi şi a celor care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse. extrase. rezultate din transferuri. opere de artă. 2008. obiecte de colecţie şi antichităţi. achiziţionate de către persoana impozabilă respectivă. dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă. următoarele operaţiuni sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată: utilizarea în România.14 13 14 Codul Fiscal. obiecte de colecţie şi antichităţi. cu excepţia livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică. cu excepţia livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică. Best Publishing. Scutite sunt şi livrările intracomunitare de bunuri. 1301 din Codul fiscal. pentru uzul acestora sau al personalului civil din cadrul forţelor armate. obiecte de colecţie şi antichităţi. 2009. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. pag. de bunuri la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare pe piaţa internă a unuia din statul membru. opere de artă. 86 22 . opere de artă. Beck. preluarea de bunuri în România de către forţele armate române. Bucureşti. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta.13 În Codul fiscal sunt prevăzute livrări intracomunitare scutite de taxă.H.

În cazul livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă. Codul fiscal prevede un plafon pentru achiziţiile intracomunitare reglementat la art. alin. 1341 şi art. Bucureşti.2. (5) din Normele metodologice. iar exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. pag. Best Publishing. faptul generator pentru livrările intracomunitare de bunuri intervine la data livrării bunurilor. 1343 din Codul fiscal. după cum se menţionează în cadrul art. exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii. dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită. (4) lit. Plata nu se face efectiv. “pe baza cursului valutar de schimb al BNR din ultima zi lucrătoare a anului calendaristic precedent şi se rotunjeşte la cifra miilor. Potrivit art. precum şi cele pentru care persoana care cumpără bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora.”16 Plafonul este constituit din valoarea totală. 2009. cât şi ca taxă deductibilă. Persoana obligată la plata taxei va înregistra din punct de vedere contabil: 4426=4427 cu suma taxei aferente şi o va inscrie în decontul de taxă. Prin excepţie de la cele menţionate. în situaţia în care factura este emisă înainte de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. al cărui echivalent în lei se determină. b) în sumă de 10000 Euro. în acest caz exigibilitatea intervenind la data emiterii facturii. 15 16 Codul Fiscal. altele decât mijloace de transport noi sau bunuri accizabile. alin. În conformitate cu art.44/2004. suma fiind înregistrată atât ca taxă colectată. 126. persoana obligată la plata taxei pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri este persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă. pag. respectiv scutit de taxă în interiorul ţării. cât şi la TVA colectată. exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. 1342 din Codul fiscal. 151 din Codul fiscal. procedeu numit “taxare inversă”. aprobate prin HG nr. atât la TVA deductibilă. Exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. potrivit pct. respectiv la data livrării bunurilor. 74 23 . excepţie făcând situaţia în care factura este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. exclusiv taxa datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transportă bunurile. a achiziţiilor intracomunitare de bunuri.Achiziţiile intracomunitare scutite de plata taxei sunt acelea a căror livrare sau import în România este în orice situaţie scutită. 179-180 Norme metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal. conform cotelor în vigoare în România.15 În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri. ci doar se calculează TVA. în statul membru în care se face achiziţia. faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare.

rezultă taxa de rambursat. Calculul TVA Taxa pe valoarea adăugată ce se datorează bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între taxa colectată şi taxa dedusă potrivit legii. dobânzi percepute pentru plăţi cu întârziere. Reglementările privind plafonul de 10000 Euro nu se aplică în cazul persoanelor care efectuează achiţizii intracomunitare de bunuri accizabile. 3. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată în cazul livrărilor şi achiziţiilor intracomunitare de bunuri o constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor din partea cumpărătorului. precum şi persoanele impozabile neînregistrate ca plătitori de TVA ce desfăşoară exclusiv operaţiuni scutite fără drept de deducere a TVA. a căror cifră de afaceri anuală declarată este sub 35000 Euro. TVA colectată = Pv x Cota de TVA. rezultă taxa de plată. sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor. În cazul în care taxa dedusă este mai mare decât taxa colectată. În baza de impozitare mai sunt cuprinse impozitele. 24 . inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni. Persoanele a căror achiziţii intracomunitare nu depăşesc acest plafon.3. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată reprezintă baza asupra căreia se calculează TVA colectată. precum şi cheltuielile accesorii.Persoanele care realizează achiziţii intracomunitare ce depăşesc plafonul stabilit prin lege şi au obligaţia de a plăti TVA sunt următoarele: persoanele juridice neimpozabile. iar pentru prestările de servicii tariful. taxele. dar nu fac parte rabaturile. unde Pv = preţul de vânzare a bunurilor. respectiv tariful serviciilor prestate. iar în situaţia inversă. stabilindu-se la nivelul fiecărei tranzacţii de bunuri. Pentru livrările de bunuri poate fi preţul de vânzare. beneficiarului sau a unui terţ. mijloace noi de transport şi bunuri secondhand. nu sunt obligate la plata taxei. remizele. TVA colectată reprezintă taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii. penalizări. persoanele neplătitoare de TVA. respectiv la nivelul fiecărei prestări de servicii.

aceasta urmează a se cumula cu suma negativă a perioadei curente. stabilinduse la nivelul fiecărei tranzacţii de bunuri. la baza căruia stau datele cuprinse în Jurnalul de vânzări. atât ca taxă colectată.În cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri. respectiv Jurnalul de cumpărări. La baza TVA de dedus aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii stă TVA deductibilă care este corectată cu ajutorul pro ratei. dacă pro rata < 100% TVA de recuperat reprezintă conform Codului fiscal. Soldul sumei negative a taxei rezultă în cazul în care taxa deductibilă este mai mare decât taxa colectată. TVA deductibilă reprezintă taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri. stabilirea TVA de plată sau TVA de recuperat are la bază următoarea formulă: 25 . persoanele impozabile au obligaţia să efectueze regularizări. dar nu s-a solicitat rambursarea ei. TVA de dedus = TVA deductibilă x Pro rata Prin diferenţa dintre TVA colectată şi TVA de dedus poate rezulta TVA de plată în situaţia în care TVA colectată > TVA de dedus sau TVA de recuperat în situaţia în care TVA colectată < TVA de dedus. Calculul taxei de plată sau a sumei soldului negativ de taxă se stabileşte prin decontul de TVA. unde Pc = preţul de cumpărare al bunurilor achiziţionate. în condiţiile în care această sumă reduce veniturile bugetare. unde Pc = preţul de cumpărare a bunurilor achiziţionate Taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare se evidenţiază de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în decontul de taxă. suma soldului negativ de taxă. TVA colectată poate fi stabilită de cumpărător în condiţiile aplicării taxării inverse: TVA colectată = Pc x Cota de TVA. Considerând situaţia în care în perioadele anterioare de raportare a existat suma negativă a taxei. prin intermediul decontului de TVA. dacă pro rata = 100% TVA de plată = TVA colectată – TVA de dedus. TVA deductibilă = Pc x Cota de TVA. După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare. cât şi ca taxă deductibilă. TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă. Potrivit decontului de TVA.

pentru toate achiziţiile intracomunitare.TVA de dedus aferentă achiziţiilor importului de bunuri pentru care se aplică măsuri de simplificare Persoanele impozabile pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA.4.TVA de dedus pentru . 220 26 .TVA de plată/de recuperat = TVA colectată aferentă + TVA colectată aferentă livrărilor interne + achiziţiilor intracomunitare - TVA colectată aferentă achiziţiilor . pentru care este obligată la plata taxei. 3. care are sau nu un sediu fix în România. Bucureşti. Rambursarea nu poate fi solicitată în situaţia unui sold al sumei negative mai mic de 5000 lei inclusiv. sau o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă. au obligaţia de a ţine evidenţa corectă a tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice sub forma jurnalelor de vânzări 17 Codul Fiscal. va solicita înregistrarea în scopuri de TVA.TVA de dedus pentru de bunuri pentru care se aplică măsuri de simplificare pentru achiziţii interne achiziţii intracomunitare TVA de dedus aferentă . Soldul nu se raportează în perioada fiscală următoare atunci când persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative. înainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare sau a livrării intracomunitare”. Potrivit Codului fiscal. pag. persoanele impozabile stabilite în România. Best Publishing. în conformitate cu prevederile art. care intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri. acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. “o persoană impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România.17 Potrivit Ordinului 1372 din 6 mai 2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile. Obligaţiile fiscale ale plătitorilor Toţi plătitorii de TVA sunt obligaţi să îndeplinească anumite atribuţii. 2009. decontul reprezentând şi cerere de rambursare.

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. a registrului nontransferurilor de bunuri. Persoanele impozabile care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii trebuie să emită o factură către beneficiar. Decontul trebuie depus numai pentru perioadele în care ia 27 . în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare. Decontul va conţine suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi. pentru fiecare perioadă fiscală. după caz. precum şi a registrului bunurilor primite din alt stat membru.şi cumpărări. un decont de taxă. au obligaţia să depună la organele fiscale competente un decont special de taxă privind achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere. trebuie să depună la organele fiscale competente un decont special de taxă pentru achiziţiile intracomunitare. Persoanele înregistrate în scopuri de TVA. precum şi în situaţia în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei. Persoanele înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente. ca alte persoane care efectuează achiziţii intracomunitare. În cazul în care persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare cele în care ia naştere faptul generator al taxei. De asemenea se va trimite o factură beneficiarului şi pentru suma avansurilor încasate. obligată la plata taxei. Decontul special de taxă se întocmeşte şi se depune şi de către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA şi persoanele juridice neimpozabile. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. altele decât achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi sau de produse accizabile. dar neînregistrate ca persoane impozabile în scopuri de TVA şi care nu trebuie să se înregistreze. suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare. suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei. Persoanele neînregistrate ca persoane impozabile în scopuri de TVA. trebuie să autofactureze. indiferent dacă sunt sau nu înregistrate ca persoane care efectuează achiziţii intracomunitare. şi după caz. pentru achiziţiile intracomunitare de produse accizabile. cu excepţia situaţiei în care factura a fost deja emisă. nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.

Declaraţiile recapitulative se depun numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru astfel de operaţiuni. În continuare se prezintă tratamentul fiscal şi modul de evidenţiere în contabilitate a principalelor operaţiuni efectuate de S. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în trimestrul calendaristic respectiv.5. efectuate în statul membru de sosire a bunurilor.L. şi pentru care exigibilitatea a intervenit în trimestrul calendaristic respectiv. pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabilă beneficiară drept persoană obligată la plata taxei.L.302 28 .R. Bucureşti. Tribuna Economică. prestări de servicii în afara României.L. 229.C. De asemenea. S. Boulescu M.S. SORIN MIHAI S. pag. care va cuprinde suma totală a achiziţiilor intracomunitare de bunuri. Orice persoană are obligaţia să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligaţia depunerii decontului de taxă sau a declaraţiei recapitulative. şi pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în trimestrul calendaristic respectiv. Societatea realizează în special achiziţii intracomunitare de bunuri.naştere exigibilitatea taxei până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea achiziţiei intracomunitare. respectiv până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunii sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic. este înregistrată în scopuri de TVA în România.R.R. – Regimul fiscal intracomunitar şi internaţional. pe fiecare benefiaciar al livrării ulterioare care a desemnat un cod T. precum şi suma totală a achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare. SORIN MIHAI. în luna Decembrie a anului 2008 din punct de vedere al TVA. precum şi achiziţii şi livrări de bunuri în interiorul ţării. 3. 18 Codul Fiscal. 2009. Best Publishing. pag. 2008. în cadrul acesteia menţionându-se suma totală a livrărilor intracomunitare scutite de la plata taxei pe fiecare cumpărător.18 Fiecare persoană impozabilă înregistrată în scop de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente. pe fiecare furnizor.C. Studiu de caz la S.C. Bucureşti. o declaraţie recapitulativă privind achiziţiile intracomunitare. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic. În cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri. SORIN MIHAI S. declaraţia recapitulativă este întocmită şi depusă şi în cazul efectuării de livrări intracomunitare de bunuri. precum şi suma totală a livrărilor de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare.

29 EUR*3.R. la rubrica “Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%”. TVA deductibilă în valoare de 21. De asemenea se înregistrează şi factura nr.12. aplicându-se cota de 19% asupra bazei de impozitare de 111 RON.29 EUR.1 371 4426 132.83 RON/EUR.83 RON/EUR) 376.R. Aceasta înregistrează TVA atât ca taxă colectată.firma contractează societatea de transport TNT. în valoare de 517. constând într-o maşină pentru acoperirea canturilor drepte şi curbe cu furnir. În data de 02. În cazul achiziţiilor intracomunitare. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea”. În contabilitate operaţiunea generează următoarele înregistrări: 371 = 401.29 EUR*3. reprezentând 98. Cursul de schimb la data facturii este de 3. care reprezintă cursul de schimb comunicat de BNR din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiune. deci în România. 1. 202054 fără TVA. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.09 29 .L.22 (517.29 EUR. cât şi ca taxă deductibilă.L. prin urmare se datorează TVA în România pentru această operaţiune. TVA 19%.09 RON aferentă operaţiunii se trece în jurnalul pentru cumpărări şi în decontul de taxă. În contabilitate are loc următoarea înregistrare: % = 401.45 (98. Locul achiziţiei intracomunitare este locul unde se găsesc bunurile în momentul încheierii transportului. menţionându-se suma respectivă în jurnalul de cumpărări la rubrica “Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile” şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii intracomunitare pentru care cumpărătorul este obligat la plata taxei(taxare inversă). Codul fiscal nu prevede scutiri.83 RON/EUR) Factura primită de la transportator se înregistrează separat. SORIN MIHAI S. înregistrată în scopuri de TVA.. data facturii fiind cea menţionată.121 reprezentând serviciile de transport.2 4426 = 4427 1981. în valoare de 111 RON. operaţiunea ce are loc este o achiziţie intracomunitară de bunuri. Furnizorul emite factura nr.09 111 21. fiind persoană impozabilă. Se aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare de 517. persoana obligată la plata taxei fiind SORIN MIHAI S. personă impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România. persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Germania.2008 are loc o achiziţie de la furnizorul Brandt Kantentechnik Gmbh.92 EUR.

1 = 5121 6 4. prin urmare se datorează TVA în România pentru această operaţiune.17 30 .13 EUR+17747. generând următoarele înregistrări în contabilitate: 401. urmând ca aceasta să se depună la organele fiscale competente până la data de 25. stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în Germania.53 EUR (2043.84 RON/EUR.13 EUR*3. Aceasta înregistrează TVA atât ca taxă deductibilă.01. În 04. pe baza extrasului de cont: 627.2009. o maşină de formatizat panouri în valoare de 17747.R.2 EUR. 351 din contul în valută. în baza facturii primite nr.2 3024 371 75995. acolo unde se găsesc bunurile în momentul încheierii transportului. Cursul valutar la data facturii este 3.53 EUR*3.13 EUR.4 EUR*3.R. persoana obligată la plata taxei fiind SORIN MIHAI S. este persoană impozabilă în scopuri de TVA. 2010654.84 RON/EUR) (3760.12 2008 se achiziţionează de la furnizorul Homag AG.L.40 EUR şi piese de schimb în valoare de 2043.04 (19790.2 = 5124 1981.84 RON/EUR) (17747. respectiv din contul curent în lei.1 = 5121 132.84 RON/EUR) 4426 = 4427 14439.4 EUR).09 Înregistrarea comisionului bancar pe operaţiune se realizează în aceeaşi zi.64 7845.6 68150. menţionând suma respectivă în jurnalul de cumpărări şi în decontul de taxă. reprezentând cursul comunicat de BNR la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiune. cât şi ca taxă colectată. Operaţiunea care are loc este o achiziţie intracomunitară de bunuri datorită faptului că SORIN MIHAI S. reprezentând 3760.83 RON/EUR) 2..57 EUR X 3. 182 şi OP nr. În contabilitate operaţiunea determină următoarele înregistrări: % = 401. Exigibilitatea TVA aferentă acestei operaţiuni intervine la data emiterii facturii.2 EUR*3.2 (1.84 RON/EUR) (2043. Se aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare de 19790.2 = 5124 627.L.22 401. Locul achiziţiei intracomunitare este în România. Facturile se plătesc în aceeaşi zi cu DPE nr.În declaraţia recapitulativă întocmită pentru perioada în care a intervenit exigibilitatea se evidenţiază valoarea TVA aferentă achiziţiei intracomunitare. În cazul achiziţiilor intracomunitare legea fiscală nu prevede scutiri.

Valoarea TVA aferentă achiziţiei intracomunitare se evidenţiază în declaraţia recapitulativă întocmită pentru perioada în care a intervenit exigibilitatea. 185.2009.2 665 75995. la cursul de 3. Suma se va înscrie în jurnalul pentru cumpărări la rubrica “Achiziţii de bunuri şi servicii din ţară şi importuri de bunuri taxabile”şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii. 234567.7 830 157.7 RON care se evidenţiază în jurnalul pentru cumpărări la “Achiziţii de bunuri şi servicii din ţară şi imporuti de bunuri taxabile”şi în decontul de taxă.1 214. taxabile cu cota de 19% ”.67 EUR X 3. TVA 19%. următoarele înregistrări fiind evidenţiate în contabilitate: % = 5124 76193. la fel şi factura cu transportul.2008.85 RON/EUR din contul curent în valută. cu DPE nr. în valoare de 5672 RON.2 = 5124 627.1 = 5121 987.7 3. cu OP nr. taxa reprezintă TVA deductibilă şi se calculează aplicând cota de 19% bazei de impozitare: 19%*5672 RON = 1078 RON.53 EUR*3.85 RON/EUR) (19790.01. În contabilitate are loc următoarea înregistrare: % = 404. în valoare de 830 RON.53 EUR*3.1 6750 5672 31 . Pentru entitate.9 Comisionul bancar aferent operaţiunilor se înregistrează pe baza extrasului de cont: 627.12. persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA.1 = 5121 18 6 (4. TVA 19%.64 197.7 Factura semnificând achiziţia intracomunitară de bunuri se achită în data de 07.359. aceasta urmând să se depună la organele fiscale competente până la data de 25. În 05.1 371 4426 987.84 RON/EUR) 401.54 401. la rubrica “Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%”.12. Operaţiunea conduce la următoarea înregistrare în contabilitate: % = 401. Se înregistrează şi factura nr.2008 societatea achiziţionează pentru departamentul Contabilitate 3 birouri de la Mobexpert pe baza facturii nr. Taxa reprezintă TVA deductibilă: 19%*830 RON = 157. 125 reprezentând transportul efectuat de furnizorul TNT.85 RON/EUR) (19790.

75 EUR. Operaţiunea determină evidenţierea în contabilitate a următoarei înregistrări: % = 401.89 RON/EUR. menţionând suma respectivă în jurnalul de cumpărări şi în decontul de taxă.89 RON/EUR) 4426 = 4427 6884. În contabilitate operaţiunea generează următoarele înregistrări: 371 = 401. prin urmare persoana obligată la plata taxei este societatea SORIN MIHAI S. reprezentând cursul comunicat de BNR la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiune. fiind reflectată următoarea înregistrare în contabilitate: 404. Taxa se determină aplicând 19% la baza de impozitare: 19%*685 RON = 130.360 din contul curent. de la furnizorul Karl Gold Werkzeugfabrik Gmbh. Operaţiunea care are loc este o achiziţie intracomunitară de bunuri.15 RON. TVA reprezentând 1769.1 = 5121 6 4.R.1 371 4426 815. Suma se înscrie în jurnalul pentru cumpărări la rubrica “Achiziţii şi servicii din ţar㔺i în decontul de taxă la “Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%”.L.15 685 130. TVA 19%. Locul achiziţiei intracomunitare este în România. cât şi ca taxă colectată.4426 1078 În aceeaşi zi se achită factura cu OP nr.1 = 5121 6750 Comisionul bancar pe operaţiune se evidenţiază în aceeaşi zi determinând următoarea înregistrare în contabilitate: 627.89 RON/EUR) (1769.2 37400.49 EUR*3.49 EUR. Se aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare de 9314. acolo unde se găsesc bunurile în momentul încheierii transportului.33 Se emite de către furnizorul TNT şi factura nr 3526 semnificând transportul bunurilor în valoare de 685 RON.R. în data de 09.37 (9314.L. Exigibilitatea TVA aferentă acestei operaţiuni intervine la data emiterii facturii. 2830187. Aceasta înregistrează TVA atât ca taxă deductibilă.15 32 .12.. Cursul de schimb la data facturii este de 3. TVA 19%. SORIN MIHAI S. persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA.75 EUR*3. fiind o persoană impozabilă înregistrată în scop de TVA. Codul fiscal nu prevede scutiri în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri.49 EUR. Are loc o achiziţie de scule în valoare de 9314. reprezentând TVA deductibilă.2008 pe baza facturii nr.

stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în România.89 RON/EUR) 5..R.2 RON.12. în numerar. în contabilitate având loc înregistrările: 401. stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în România.68 1676.01. SORIN MIHAI S. emite factura reprezentând o vânzare de lacuri către clientul Tracon S. prin chitanţa nr. 253468 clientului Finn Forest Baco Prod S. operaţiunea determinând următoarea înregistrare în contabilitate: 5311 = 4111.1 = 5121 4.2008 un ferăstrău circular. Firma emite factura nr.48 Factura se încasează în aceeaşi zi.1 1994. În 10. Societatea înregistrează taxa aferentă operaţiunii ca şi taxă colectată.1 = % 707 1994.2 = 5124 37400. aplicându-se cota de 19% la baza de impozitare: 19%*1676.2 627. 362 şi DPE nr. urmând ca aceasta să se depună la organele fiscale competente până la data de 25.5 6.L. cât şi în jurnalul de vânzări la “Livrări de bunuri şi prestări de servicii taxabile”. prin emiterea facturii nr. fiind completată atât în decontul de taxă la rubrica “Livrări de bunuri şi prestări de servicii. în valoare de 33 . cu TVA 19%. În contabilitate are loc următoarea înregistrare: 4111.R. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.48.15 401.2009.68 Vânzarea efectuată generează descărcarea din gestiune a lacurile vândute la preţ de intrare.R. 256.L.2 RON = 318. taxabile cu cota de 19%”.2008.. Plata se realizează în aceeaşi zi din conturile curente în lei şi în valută pe baza OP nr.12. 25346 în valoare de 1676. în contabilitate evidenţiindu-se următoarea înregistrare: 607 = 371 1325.L.54 EUR X 3.1 = 5121 815. 186.În declaraţia recapitulativă întocmită pentru perioada în care a intervenit exigibilitatea se evidenţiază valoarea TVA aferentă achiziţiei intracomunitare. Societatea vinde în 10.2 4427 318.2 = 5124 6 (1.37 Comisionul bancar aferent operaţiunilor se înregistrează pe baza extrasului de cont: 627.

TVA fiind de 19%. în contabilitate urmând a fi reliefată înregistrarea: 5311 = 4111.1 1500.69 1261.03 658. Taxa aferentă se înregistrează ca şi taxă colectată.09 4427 239. 257.R. 259.18 Factura este încasată în aceeaşi zi.6 Încasarea facturii are loc în numerar. Suma se distinge atât în decontul de taxa pe valoarea adăugată. aplicându-se cota de 19% la baza de impozitare: 19%*1261. cât şi în jurnalul de vanzări.1 = % 707 784.20 7. prin chitanţa nr.09 RON = 239. În contabilitate are loc următoarea înregistrare: 4111.1 = % 707 1500. înregistrarea în contabilitatea fiind următoarea: 607 = 371 984. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România.03 Operaţiunea realizată determină descărcarea din gestiune a mărfurile vândute la preţ de intrare.1261. TVA 19%. fiind evidenţiată în contabilitate prin următoarea înregistrare: 607 = 371 410. prin chitanţa nr. Firma emite factura nr. Valoarea facturii este de 658.1 784.85 4427 125.85 RON*19% = 125. urmând a fi înregistrată în contabilitate: 5311 = 4111.12. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.6 RON. Operaţiunea determină următoarea înregistrare în contabilitate: 4111. societăţii Pal Mobex S. în aceeaşi zi. Taxa se înregistrează ca taxă colectată. 2534683 în 11.69 Livrarea bunului determină descărcarea din gestiune a acestuia la preţ de intrare.2008 reprezentând vânzarea de adezivi.85 RON.15 34 .L.09 RON.. cota se aplică asupra bazei de impozitare: 658.18 RON şi se completează în jurnalul de vânzări şi în decontul de taxă. în numerar.

urmând a fi înregistrată în contabilitate: 5121 = 4111.6 9.1 = % 707 12198.R. fiind evidenţiată operaţiunea astfel în 35 .2008 în contul curent în lei. stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în România.L. 2534689 în data de 12.12. Se vând piese de schimb prin emiterea facturii nr.1 Operaţiunea realizată determină descărcarea din gestiune a pieselor vândute la preţ de intrare. la care se adaugă TVA 19%. 30570.1 = 5311 595 Rechizitele sunt date în folosinţă generând următoarea înregistrare în contabilitate: 603 = 303 500 595 500 95 Factura este achitată în aceeaşi zi cu numerar. prin OP nr..R.2008 beneficiarului Erdholz S. Pentru SORIN MIHAI S.2008 se achiziţionează de la Selgros rechizite în valoare de 500 RON.L.1 10250.8.5 RON = 1947.1 303 4426 contabilitate: 401. generând următoarea înregistrare: 607 = 3024 7845.364. pe baza facturii nr. Suma se va înscrie în jurnalul pentru cumpărări la rubrica “Achiziţii de bunuri şi servicii din ţară şi importuri de bunuri taxabile”şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii. TVA reprezintă taxă colectată care se calculează aplicând 19% la baza de impozitare: 19%*10250. În data de 15.12. Această sumă se înscrie în jurnalul pentru vanzări şi în decontul de taxă.5 4427 1947. TVA 19%.12.5 RON.6 RON.6 Factura se încasează în 15. Valoarea facturii este de 10250. Taxa reprezintă pentru firmă TVA deductibilă şi se determină astfel: 19%*500 RON = 95 RON. taxabile cu cota de 19% ”. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. În contabilitate are loc următoarea înregistrare: % = 401.1 12198. în contabilitate având loc următoarea operaţiune: 4111.

77 367. 4. stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Germania şi emite factura nr. Societatea primeşte în 15. În consecinţă. Taxa se consideră TVA deductibilă pentru entitate şi se determină prin aplicarea cotei de TVA asupra bazei de impozitare: 19%*1932. g) pct.23 RON.77 RON. Suma se înscrie în jurnalul pentru cumpărări la rubrica “Achiziţii de bunuri şi servicii din ţară şi importuri de bunuri taxabile”şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii. TVA 19%. Valoarea facturii este de 48127. locul prestării este locul unde este stabilit beneficiarul acestora.10. servicii de consultanţă şi furnizare de informaţii.12.23 Factura se achită în aceeaşi zi cu OP nr. 133 al. persoană impozabilă.66 RON. Entitatea prestează servicii de consultanţă şi marketing. operaţiunea este scutită în România cu drept de deducere.1 626 4426 2300 1932. Datorită faptului că operaţiunea se încadrează în prevederile art. 394 din contul curent în lei. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. 224569 în data de 16. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.2008. precum şi în decontul de taxă la punctul 3: “Livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care locul livrării/locul prestării este in afara României”.77 RON = 367. Suma aferentă se evidenţiază în jurnalul de vânzări la rubrica “Livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care locul livrării/prestării este in afara României”.12.2008 factura nr. fiind evidenţiată astfel operaţiunea în contabilitate: 401. locul unde se află beneficiarul. 32424 reprezentând serviciile de telefonie mobilă asigurate de furnizorul Vodafone în valoare de 1932. În contabilitate are loc următoarea înregistrare: % = 401. prelucrare de date şi furnizare de informaţii clientului Homag AG. Operaţiunea ce are loc este o prestare de servicii.66 36 .3 48127. (2) lit. 5 şi 6 din Codul fiscal prin natura serviciilor prestate: servicii de marketing.1 = 5121 6 11. Operaţiunea generează următoarea operaţiune în contabilitate: 4111.1 = 5121 2300 Comisionul bancar în valoare de 6 RON se înregistrează în contabilitate: 627. respectiv se mută din România în Germania.2 = 704. taxabile cu cota de 19% ”.

Valoarea facturii emise este de 6320 RON. Locul achiziţiei intracomunitare este în România.8 704. persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA şi stabilită în Germania.L. valoarea facturii fiind de 439. prin urmare se datorează TVA în România pentru această operaţiune. TVA 19%. 398.1 7510 13. Entitatea primeşte factura nr.2008.Încasarea are loc în data de 16.1 = % 4427 7520.66 12. iar furnizorul este 37 . Aceasta înregistrează TVA atât ca taxă deductibilă. SORIN MIHAI S. persoana obligată la plata taxei fiind SORIN MIHAI S. Operaţiunea care are loc este o achiziţie intracomunitară de bunuri.54 EUR.12. care reprezintă cursul de schimb comunicat de BNR la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiune. În cazul achiziţiilor intracomunitare Codul fiscal nu prevede scutiri. Taxa se înregistrează ca taxă colectată.L.12.2 6320 Factura se încasează în ziua următoare pe baza OP. 2534667 din data de 16. în contul curent.2008 în contul curent.12. determinându-se prin aplicarea cotei de 19% asupra bazei de impozitare: 19%*6320 RON = 1190 RON.. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. Această sumă se înscrie în jurnalul pentru vânzări şi în decontul de taxă.92 RON/EUR. operaţiunea determinând umătoarea înregistrare în contabilitate: 5121 = 4111. În contabilitate operaţiunea generează următoarea înregistrare: 4111. în contabilitate având loc următoarea înregistrare: 5121 = 4111.8 1200. menţionând suma respectivă în jurnalul de cumpărări la rubrica “Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile” şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii intracomunitare pentru care cumpărătorul este obligat la plata taxei(taxare inversă). Furnizorul emite factura fără TVA.R.R. acolo unde se găsesc bunurile în momentul încheierii transportului. 20705440 prin care achiziţionează 2 ferăstraie circulare pentru plăci în data de 16.R. servicii de asistenţă tehnică şi service în baza facturii nr.L.2 48127.2008 de la furnizorul Holzma Plattenaufteiltechnik Gmbh. nr. Firma facturează clientului Norvinia S. fiind persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA. cât şi ca taxă colectată. Cursul de schimb la data facturii este de 3.

24 280. reprezentând TVA deductibilă: 19%*280.54 EUR*3.1 = 5121 333. persoană impozabilă.2 627.21 În declaraţia recapitulativă întocmită pentru perioada în care a intervenit exigibilitatea se evidenţiază valoarea TVA aferentă achiziţiei intracomunitare.03 53.53 EUR X 3. cât şi pentru transport se realizează în 17. reprezentând 327. generând următoarele înregistrări în contabilitate: 627.92 RON/EUR) (83.39 401. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. 195 şi din contul curent în lei pe baza OP nr. Se aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare de 1722.2 665 1722.01.21 RON.93 RON/EUR.2 = 5124 6 (1.92 RON/EUR) Entitatea primeşte fatura nr.03 RON. urmând ca aceasta să se depună la organele fiscale competente până la data de 25. 402.înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea”. Primirea facturii determină următoarele înregistrări în contabilitate: % = 401.2009 Plata atât pentru achiziţia intracomunitară.2008 din contul curent în valută pe baza DPE nr. 32145 de la transportatorul TNT. TVA 19%.99 327.1 371 4426 333.24 38 . reprezentând transportul bunurilor în valoare de 280. înregistrată în scopuri de TVA şi stabilită în România.36 EUR.12.93 RON/EUR) (439. TVA se determină aplicând 19% la baza de impozitare.2 4426 = 4427 1722.99 EUR.93 RON/EUR) 401.36 (439.4 În aceeaşi zi are loc şi reflectarea comisionului bancar pe baza extrasului de cont. În contabilitate operaţiunea generează următoarele înregistrări: 371 = 401.51 EUR*3.99 4. În contabilitate sunt evidenţiate următoarele înregistrări: % = 5124 1727.54 EUR*3. Cursul de schimb la data plăţii este de 3.03 RON = 53. Suma se înscrie în jurnalul pentru cumpărări la rubrica “Achiziţii şi servicii din ţar㔺i în decontul de taxă la “Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%”.1 = 5121 4.

95 EUR. fiind persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA. Firma achiziţionează de la furnizorul Grecon-Weinig Group. TVA 19%. SORIN MIHAI S. 34578 în valoare de 545 RON.55 RON. sumele aferente fiind trecute în lei: 371 = 401. În cazul achiziţiilor intracomunitare legea fiscală nu prevede scutiri.L. Aceasta nu face plata efectiv.1 371 4426 648. persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Germania. menţionând suma respectivă în jurnalul de cumpărări la rubrica “Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile” şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii intracomunitare pentru care cumpărătorul este obligat la plata taxei(taxare inversă).88 (8189.R. Operaţiunea generează în contabilitate următoarele înregistrări: % = 401.2 EUR*3. Cursul de schimb la data facturii este de 3.93 RON/EUR) În declaraţia recapitulativă întocmită pentru perioada în care a intervenit exigibilitatea se evidenţiază valoarea TVA aferentă achiziţiei intracomunitare. o instalaţie de îmbinat în dinţi lemn masiv în valoare de 8189. cât şi ca taxă colectată.2 4426 = 4427 32183. Suma se înscrie în jurnalul pentru cumpărări la rubrica “Achiziţii şi servicii din ţar㔺i în decontul de taxă la “Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%”.. deci în România. Operaţiunea este o achiziţie intracomunitară de bunuri.2 EUR.55 545 103. Locul achiziţiei intracomunitare este acolo unde se găsesc bunurile în momentul încheierii transportului. 29373 emisă fară TVA.56 6114.2008 pe baza facturii nr.14.55 39 . Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. urmând ca aceasta să se depună la organele fiscale competente până la data de 25.L. prin urmare se datorează TVA în România pentru această operaţiune.2 EUR în data de 16. reprezentând 1555. Cota de 19% se aplică asupra bazei de impozitare de 8189. Taxa aferentă se înregistrează ca şi taxă deductibilă. care se ocupă de transportul bunurilor. persoana obligată la plata taxei fiind SORIN MIHAI S. În contabilitate au loc următoarele înregistrări. persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Românua.93 RON/EUR) (1555. emite factura nr. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea”.2009. ci înregistrează TVA atât ca taxă deductibilă. determinându-se aplicând cota la baza de impozitare: 19%*545 RON = 103.R. care reprezintă cursul de schimb comunicat de BNR la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiune.93 RON/EUR. Furnizorul TNT.12.95 EUR*3.01.

1 = 5121 4.53 EUR x 3. În 17.2008 societatea emite factura nr. Datorită faptului că operaţiunea se încadrează în prevederile art.2 = 704. În contabilitate operaţiunea generează următoarea înregistrare: 4111. operaţiunea este scutită în România cu drept de deducere. respectiv se mută din România în Germania. iar factura reprezentând transportul se achită din contul curent în lei cu OP nr.234 .12.2 = % 765 32183.2 627. 133 al.2 = 5124 6 (1. 5 şi 8 din Codul fiscal prin natura serviciilor prestate: servicii de consultanţă şi punere la dispoziţie de personal.1 = 5121 648. Operaţiunea este o prestare de servicii.2008 prin contul curent în valută cu DPE nr. locul prestării este locul unde este stabilit beneficiarul acestora. (2) lit. 405.12. operaţiunea determinând următoarea înregistrare în contabilitate: 5121 = 4111. Din acest motiv.55 Comisionul aferent operaţiunilor efectuate se înregistrează în aceeaşi zi. stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în Germania.2008 în contul curent în lei. clientului Muehlboeck Gmbh.3 25015 Factura se încasează în 18.65 401.2 25015 40 . locul unde se află beneficiarul.92 RON/EUR. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.91 5124 32101.93 RON/EUR) 15.56 81. Cursul de schimb la această dată este de 3. urmând ca operaţiunile să fie evidenţiate în contabilitate prin următoarele înregistrări: 401. în contabilitate având loc următoarele înregistrări: 627.Factura se achită în 19. Suma aferentă se evidenţiază în jurnalul de vânzări la rubrica “Livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care locul livrării/prestării este in afara României”. precum şi în decontul de taxă la punctul 3: “Livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care locul livrării/locul prestării este in afara României”. 2245696 constând în prestări servicii de consultanţă şi punere la dispoziţie de personal în valoare de 25015 RON. g) pct.12.

253467 clientului Conalcri SRL în valoare de 19815. În contabilitate operaţiunea se evidenţiază prin următoarea înregistrare: 4111.2008 în contul curent în lei. pe baza OP nr.12. cât şi în jurnalul de vânzări la “Livrări de bunuri şi prestări de servicii taxabile”.1 1875. 410. Taxa colectată se determină aplicând cota de 19% asupra bazei de impozitare: 19%*19815.12.87 Factura se încasează în 19.87. taxabile cu cota de 19%”. taxabile cu cota de 19%”. 2536481 în valoare de 1576 RON. Suma se înscrie în jurnalul pentru vânzări în cadrul rubricii “Livrări de bunuri şi prestări de servicii taxabile” şi în decontul de taxă în cadrul rubricii “Livrări de bunuri şi prestări de servicii. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.13 RON. calculată ca produs între cota de 19% şi baza de impozitare: 19%*1576 RON = 299.1 = % 707 1875. Suma se înscrie atât în decontul de taxă la rubrica “Livrări de bunuri şi prestări de servicii.44 RON.1 = % 707 4427 23580 19815. generând următoarea înregistrare în contabilitate: 5121 = 4111. 415.44 1576 4427 299.16. RON.12.2008. SORIN MIHAI emite factura nr. Pentru entitate.2008. În contabilitate se evidenţiază următoarea înregistrare: 4111. taxa reprezintă TVA colectată. TVA 19% în data de 17.44 Factura se încasează în aceeaşi zi în contul curent cu OP nr. TVA 19%. Operaţiunea constă în vânzarea unui utilaj de calibrat şi şlefuit panouri de PAL. operaţiunea generând următoarea înregistrare: 5121 = 4111.44 41 . clientului Ma Block SRL înregistrat în scop de TVA în România în data de 18. Factura constă în vânzarea de panouri din lemn masiv.13 RON = 3764.1 23580 Descărcarea din gestiune a utilajului la preţ de intrare are loc prin reflectarea în contabilitate a următoarei înregistrări: 607 = 371 16850 17. Societatea emite factura nr.13 3764.

persoană impozabilă. respectiv se mută din România în Germania. s-a achiziţionat un autoturism Ford Fiesta pentru departamentul Vânzări. 150 din 01. 2245695 emisă furnizorului Ligmatech Gmbh. Firma prestează servicii de consultanţă şi marketing. Pe baza acestui motiv. Operaţiunea este o prestare de servicii. TVA aferentă operaţiunii se determină aplicând cota de 19% asupra bazei de impozitare compusă din rata de capital şi dobânda: 19%*(948 RON+60 RON) = 192 RON. precum şi în decontul de taxă la punctul 3: “Livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care locul livrării/locul prestării este in afara României”. Factura nr. 133 al.R. şi Ţiriac Leasing IFN. locul prestării este locul unde este stabilit beneficiarul acestora. g) pct.8 18. 4. prelucrare de date şi furnizare de informaţii şi punere la dispoziţie de personal în data de 22. nu conţine TVA. Suma aferentă se evidenţiază în jurnalul de vânzări la rubrica “Livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care locul livrării/prestării este in afara României”. persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România.05.2008 încheiat între SORIN MIHAI S. (2) lit.L. 6 şi 8 din Codul fiscal prin naturae serviciilor prestate: servicii de marketing. locul unde se află beneficiarul. Taxa se înscrie în 42 . stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Germania.3 75485.2 75485. operaţiunea este scutită în România cu drept de deducere. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii. 35025 în valoare de 1200 RON.2008.Mărfurile vândute se descarcă din gestiune la preţ de intrare. operaţiunea generează următoarea înregistrare: 4111. în data de 23.2008 în valoare de 75485. prelucrare de date şi furnizare de informaţii şi punere la dispoziţie de personal. Datorită faptului că operaţiunea se încadrează în prevederile art.55 RON. conform facturii cu nr.55 Factura se încasează în contul curent în lei în data de 24.12. 5.12. operaţiunea fiind reflectată în contabilitate prin următoarea înregistrare: 607 = 371 1595.2 = 704. În baza contractului de leasing financiar nr.12. Lunar. În contabilitate.2008 se înregistrează rata şi dobânda. Astfel. consultanţă. operaşiunea fiind evidenţiată în contabilitate prin următoarea înregistrare: 5121 = 4111.55 19. Ţiriac Leasing facturează rata de leasing şi dobânda stabilită prin contract.

operaţiunea fiind scutită de la plata taxei în conformitate cu art. privind operaţiunile de asigurare efectuate de o persoană impozabilă. în contabilitate fiind reflectată următoarea înregistrare: 627.2008 în valoare de 139 RON. 430 din contul curent în lei se înregistrează în aceeaşi zi.12.R.jurnalul pentru cumpărări în cadrul rubricii “Achiziţii de bunuri şi servicii din ţară şi importuri de bunuri taxabile”şi în decontul de taxă la rubrica “Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii. Operaţiunea determină în contabilitate următoarea înregistrare: % = 404. asiguratorul Allianz Ţiriac Asigurări. 141.1 = 5121 6 20. punere la dispoziţie de personal (rata de capital) (dobânda) 43 . în valoare de 4. b) din Codul fiscal. persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România.2 RON este reflectat în contabilitate prin înregistrarea: 627. 36434 din data de 23.1 139 Poliţa Casco se achită cu OP nr.1 = 5121 4.1 = 5121 1200 Comisionul bancar în valoare de 5 RON se evidenţiază în aceeaşi zi. al. Aferent contractului de leasing.1 = 5121 139 Comisionul bancar pe operaţiune. desfăşoară exclusiv operaţiuni taxabile şi scutite cu drept de deducere – prestări de servicii constând în servicii de consultanţă şi marketing.L. operaţiunea fiind evidenţiată prin înregistrarea: 404.1 167 666 4426 1200 948 60 192 Achitarea facturii cu OP nr. taxabile cu cota de 19% ”. Asiguratorul emite factura fără TVA. 613 = 401. (2) lit. operaţiunea generând următoarea înregistrare în contabilitate: 401. Exigibilitatea TVA pentru această operaţiune intervine la data emiterii facturii.2 De menţionat este faptul că întrucât societatea SORIN MIHAI S. prelucrare de date şi furnizare de informaţii. facturează rata lunară de poliţă Casco pe baza facturii nr.450 din contul curent în lei în aceeaşi zi.

91 Regularizarea TVA 4426 – TVA deductibilă = 30340. nu are obligaţia calculării pro ratei.16 TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă.2 665 666 31932. prin urmare.3 60 Închiderea conturilor de venituri % = 121 190269.1 627.2 704.32 500 29011.şi nu realizează operaţiuni scutite fără drept de deducere.77 81. 44 . Închiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 603 607 613 626 627. entitatea înregistrează TVA de plată în valoare de 5687.21 35237.77 45 42 202.89 704. dreptul de deducere pentru operaţiunile efectuate fiind de 100%.12 4427 – TVA colectată = 36038.3 707 765 6320 148630. 147 din Codul fiscal.24 RON pe care îl va vărsa la bugetul statului. la întocmirea decontului de TVA nu trebuie să completeze rubrica “Pro rata de deducere” în care se înscrie pro rata determinată potrivit art.25 139 1932. Astfel.

2.12 5698.C. SORIN MIHAI.16 30340. aplicaţia ajută la obţinerea de informaţii privind livrările şi achiziţiile de bunuri şi servicii din ţară.6. Nr Doc N8 Data Doc D8 Den Furn C20 Adr Furn C20 Iban Furn C30 CUI C12 Ţara C20 Den Mat C20 UM C10 Cant Achiz N8 Tab. evidenţiate cantitativ şi valoric. De asemenea.04 3. S. Aplicaţie informatică pentru evidenţa livrărilor şi achiziţiilor efectuate de S.2 N8.3. Ieşirile aplicaţiei a) Situaţia achiziţiilor intracomunitare de bunuri şi achiziţiilor din ţară. grupate pe documente în luna Decembrie 2009.1.2 X X Total pe document 45 .L.1. Obiectivele aplicaţiei Obţinerea de informaţii privind achiziţiile şi prestările de servicii intracomunitare de bunuri. 3. Situaţia achiziţiilor de bunuri Pret Achiz N8. 3.4427 = % 4426 4423 36038.2 Moneda C3 Curs val N8.2 Cota Baza TVA TVA impozitare N2 N8.6.R.6.

Intrările aplicaţiei informatice Denumire informaţie Cod material Denumire material Simbol program Cod_mat Den_mat Natura şi Tabela structura N10 C20 Materiale X X Tabela Furnizori Tabela Clienţi Tabela Achiziţii X Tabela Livrări X 46 .baza_impozitare X achizitii.cod_cli. SUM (livrari. clienti. SUM (achizitii. SUM (livrari.um.pret_vanz X livrari.2008. clienti. furnizori. achizitii.cui. furnizori. livrari.2 Total Cota Baza TVA TVA impozitare N2 N8.cod_cli = clienti. grupate pe documente în perioada Iunie .cod_furn GROUP BY achizitii. materiale WHERE achizitii. HAVING livrari.3.nr_doc b) Situaţia livrărilor de bunuri din ţară.data_doc. achizitii.3.curs_val) AS baza_impozitare.data_doc.cota_TVA) AS TVA from achizitii.iban.pret_vanz.2. furnizori.nr_doc. livrari.nr_doc. materiale. achizitii.cant_livrata.3.pret_achiz.cota_TVA) AS TVA from livrari. clienti.cod_mat = materiale.cod_mat and achizitii.nr_doc.den_mat.um. Intrările aplicaţiei Tab. SUM (achizitii.2 N8.2008) 3.Decembrie 2009.12. materiale.2 X X SELECT livrari.cant_livrata) AS baza_impozitare.baza_impozitare X livrari. furnizori.6. Nr Doc N8 Data Doc D8 Den Cli C20 Adr Cli C20 Iban Cli C30 CUI C12 Den Mat C20 UM C10 Cant Livrata N8 Tab.cod_mat = materiale.cod_furn = furnizori.adr_cli. clienti.cui.cod_mat and livrari.SELECT achizitii.cod_cli GROUP BY livrari.cant_achiz X achizitii.pret_achiz X achizitii. Situaţia livrărilor din ţară Pret Vanz N8. furnizori. materiale WHERE livrari.moneda. achizitii.adr_furn. materiale. furnizori.31.cant_achiz. materiale. livrari.den_furn.data_doc between (01.tara.den_mat. clienti.3.06.iban.

Unitate măsură Cod furnizor Denumire furnizor Adresă furnizor Telefon furnizor CUI furnizor Iban furnizor Ţara furnizor Cod client Denumire de UM Cod_furn Den_furn Adr_furn Tel_furn CUI IBAN Ţara Cod_cli Den_cli Adr_cli Tel_cli CUI IBAN Nr_doc Data_doc Preţ_achiz Cant_achiz Moneda Curs_val Cota_TVA Cant_livrată Preţ_vânz C10 N10 C20 C20 C15 C12 C30 C20 N10 C20 C20 C15 C12 C30 N8 D8 N8.2 N8 C3 N8.2 N2 N8 N8.2 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X client Adresă client Telefon client CUI client Iban client Număr document Data document Preţ achiziţie Cantitate intrată Moneda Curs valutar Cota TVA Cantitate ieşită Preţ vânzare X X X X 47 .

6.4. Schema legăturilor între tabele MATERIALE # cod_mat den_mat um FURNIZORI # cod_furn den_furn adr_furn tel_furn cui iban tara CLIENTI # cod_cli den_cli adr_cli tel_cli cui iban ACHIZITII # nr_doc cod_mat(FK) cod_furn(FK) data_doc cant_achiz pret_achiz moneda curs_val cota_TVA LIVRARI # nr_doc cod_mat(FK) cod_cli(FK) data_doc cant_livrata pret_vanz cota_TVA 48 .3.

Legătura dintre tabelele bazei de date şi documentele primare Tabela MATERIALE CLIENŢI FURNIZORI ACHIZIŢII LIVRĂRI Documentul cu date de intrare Nomenclatorul de materiale Factură client Factură furnizor Note de intrare recepţie.Legendă # cheie primară FK cheie externă (Foreign Key) Tab. fişă magazie Factură. Schema generală a aplicaţiei FIŞĂMAG 49 . bon de consum 3.3.6.5.4.

Fiscalitate – De la lege la practică. Beck. L. C. Best Publishing. Bucureşti..H. 2008 50 .COMENZI BCM NIR FACTURĂ (achiziţii. consum intern) MATERIALE ACHIZIŢII LIVRĂRI FURNIZORI CLIENŢI GEMAT FACTURĂ (livrări. Bucureşti. piese. manoperă) PIESE MANOP LIVRĂRI Codul Fiscal. 2009 Ţâţu. transport.

4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI 51 . M.. Regimul fiscal intracomunitar şi internaţional. 2008 Cap.Norme metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal Boulescu. Tribuna Economică. Bucureşti.

În afara acestor informaţii urmărite în cadrul a două capitole. se aplică asupra tuturor activităţilor economice. 60. respectiv achiziţiile efectuate. S-au realizat progrese în 52 . În primul capitol s-au atins trei puncte principale. Uniunea Europeană funcţioneaă şi astăzi cu un sistem considerat tranzitoriu. asupra aceluiaşi tip de tranzacţii. semestrial sau anual pe baza deconturilor întocmite de plătitorii de TVA. precum şi evoluţia acesteia în Uniunea Europeană. Taxa de plată la bugetul statului rezultă în cazul în care taxa colectată este mai mare decât cea deductibilă. Pentru o bună funcţionare a sistemului intracomunitar. şi anume: definirea TVA. taxa pe valoarea adăugată ca venit al bugetului de stat. Taxa pe valoarea adăugată este de asemenea transparentă. Deşi se dorea trecerea la un sistem definitiv al TVA până la sfârşitul anului 1996. în sensul că asigură fiecărui obiect impozabil oportunitatea de a cunoaşte exact mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată care îi revine. s-a urmărit armonizarea unui regim comun privind taxa pe valoarea adăugată. Taxa se stabileşte lunar. respectiv de cumpărări. întocmite lunar şi care sintetizează livrările de bunuri sua prestările de servicii efectuate în luna pentru care s-a întocmit. În dezvoltarea subiectului propus s-a pornit de la prezentarea taxei pe valoarea adăugată ca şi concept general. TVA constituie principalul impozit indirect care se datorează bugetului de stat. respectiv asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie. trimestrial. având cea mai mare pondere în veniturile bugetare. Taxa colectată şi cea deductibilă se determină pe baza Jurnalelor de vânzări. nu s-a neglijat prezentarea societăţii comerciale care a folosit drept studiu de caz. nivelul diferit al cotelor având un efect direct asupra consumatorilor de produse şi servicii purtătoare de TVA. presupunând aplicarea asupra bunurilor şi serviciilor a unei taxe generale de consum. Aceasta este aplicată în toate statele membre. referindu-se la faptul că se păstrează acelaşi nivel al cotei. este un impozit unic. în ciuda faptului că o cotă unică este mai eficientă. iar taxa de recuperat apare atunci când taxa colectată este mai mică decât cea deductibilă. urmând ca apoi să se intre în detaliu în ceea ce priveşte achiziţiile şi livrările intracomunitare.4% din veniturile curente şi 61% din veniturile totale.Pe parcursul acestei lucrări s-a încercat abordarea noţiunilor de achiziţii şi livrări intracomunitare din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată. indiferent de circuitul economic pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat bugetului de stat. ca diferenţă între taxa colectată şi cea deductibilă. Cotele de TVA sunt diferite. Taxa are un caracter neutru. respectiv 68% din veniturile fiscale.

de o mare importanţă sunt şi ordinele emise menite să modifice şi să completeze Codul fiscal. în ultimii trei ani de activitate. dar administrarea TVA continuă să fie complicată. Datorită faptului că.L. Valoarea acestor achiziţii depăşesc plafonul stabilit prin lege de 10000 EUR şi prin urmare. Partenerii de afaceri ai firmei sunt reprezentaţi de societăţi atât din interiorul ţării..R. fiind specializată în vânzarea de maşini. cât şi din Uniunea Europeană. precum şi Codul de procedură fiscală. precum ţi îmbunătăţirea serviciilor oferite prin investirea în programe de instruire a personalului.. Pe lângă acestea.L.L. dar asigură pentru maşinile vândute şi montaj.armonizarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul Uniunii. şi la nivel extern. După abordarea acestor generalităţi cu privire la taxa pe valoarea adăugată.R. 53 . Livrările efectuate şi serviciile prestate au loc şi la nivel intern. în ţara noastră. principalii clienţi sunt firme precum Staroxim S. bucurându-se şi de suportul principalilor parteneri de afaceri. respectiv Normele metodologice. Weinig şi Homag. Austria. cele mai importante sunt Directiva 112/2006 a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun de TVA. De asemenea.R. în ţări precum Germania. Concurenţii cei mai importanţi sunt Proconsel S. se ocupă şi de comercializarea de scule.R.R. adezivi.R. folii.L.R. solicitând multe formalităţi care necesită timp şi costuri pentru a fi îndeplinite.. Pe lângă acestea. Capitolul debutează cu reglementările taxei pe valoarea adăugată în ţara noastră. segmentul de piaţă al prelucrării lemnului se înscrie pe un trend ascendent. s-a continuat lucrarea prin prezentarea Capitolul 2 cu informaţii referitoare la societatea SORIN MIHAI S. Seba S. Capitolul trei al lucrării de faţă abordează în detaliu noţiunile cu privire la taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor şi livrărilor intracomunitare. baiţuri şi lacuri. înregistrând o evoluţie favorabilă. Normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal prin care se insistă asupra modului de calcul al impozitelor şi taxelor prezente în Codul fiscal. intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007. transpusă prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare. punere în funcţiune şi pregătirea personalului. Entitatea deţine o poziţie importantă în domeniul prelucrării lemnului din ţara noastră. Tracon S. Astfel. instalaţii şi tehnologii de prelucrare a lemnului de înalt nivel.. SORIN MIHAI S. cu ajutorul căreia s-a realizat studiul de caz. EET S. Achizţiile intracomunitare se realizează din ţări precum Germania. La nivel intern. operaţiunile sunt impozabile.L. îşi propune consolidarea poziţiei pe piaţa autohtonă.. în perioada de garanţie oferă gratuit. Elveţia.L. asistenţă tehnică şi service.L. Societatea este înregistrată în scopuri de TVA..

să emită facturi în cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii cel târziu până în cea de-a 15-zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. plafonul pentru achiziţiile intracomunitare. prezentându-se elementele importante în determinarea acesteia. de prestări de servicii în state membre ale Uniunii Europene precum Germania. exigibilitate. persoana obligată la plata taxei.Capitolul continuă cu stabilirea bazei de calcul a TVA. recomand ca pe lângă prestările de servicii intracomunitare. Urmărind activitatea desfăşurată de societatea SORIN MIHAI S. unde s-a urmărit tratamentul fiscal şi modul de evidenţiere în contabilitate a principalelor operaţiuni desfăşurate de aceasta pe durata lunii decembrie a anului 2008. În finalul studiului s-a determinat taxa pe valoarea adăugată de plată la bugetul statului. operaţiunile taxabile şi operaţiunile scutite aferente acestora. decontul de taxă pentru fiecare perioadă fiscală. precum şi declaraţia recapitulativă ce conţine suma totală a achiziţiilor şi livrărilor intracomunitare de bunuri. precum şi trecerea în revistă a componentelor cu ajutorul cărora se analizează operaţiunile efectuate de entitate. În continuare s-au prezentat obligaţiile fiscale ale plătitorilor de TVA care trebuie să ţină evidenţa corectă a tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice sub forma jurnalelor de vânzări şi cumpărări. Orice persoană are obligaţia să achite taxa de plată la organele fiscale până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunii sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic. Operaţiunile analizate constau în efectuarea de achiziţii intracomunitare. să depună la organele fiscale competente. în ce constau operaţiunile impozabile. baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.L. Au fost abordate noţiunile: achiziţie intracomunitară de bunuri şi livrare intracomunitară. SORIN MIHAI S. Toate aceste elemente conduc la determinarea TVA care se datorează bugetului de stat. Capitolul trei este finalizat cu prezentarea studiului de caz la S. entitatea să efectueze şi livrări intracomunitare de bunuri prin abordarea unor clienţi externi care doresc achiziţionarea utilajelor şi maşinilor specifice prelucrării 54 . precum şi a achiziţiilor şi livrărilor din interiorul ţării. decontul special de taxă în cazul persoanelor neînregistrate ca persoane impozabile în scopuri de TVA şi care efectuează achiziţii intracomunitare. În cadrul lucrării s-a realizat şi o aplicaţie informatică pentru obţinerea informaţiilor privind achiziţiile şi prestările de servicii intracomunitare de bunuri. Astfel se calculează TVA de recuperat sau TVA de plată. evidenţiate cantitativ şi valoric.C.R. din punct de vedere al TVA: fapt generator. stabilită ca diferenţă între taxa colectată şi taxa deductibilă. în livrarea de bunuri şi servicii clienţilor din România.R.L.

I. 2003 55 . Bucureşti. Fundaţia “Dacia”. Codul Fiscal. Braşov. fără însă a renunţa la calitatea serviciilor oferite şi a utilajelor şi maşinilor comercializate. 2007 Puşcaşu.lemnului oferite de societate. începând cu firma care se ocupă de transportul bunurilor achiziţionate din statele membre şi să încerce să reducă costurile. 2009 Directiva 112. Best Publishing. Fiscalitate – partea a II-a. firma ar putea apela la furnizori mai ieftini. În situaţia economică actuală..

H.. 2005 Norme metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal Boulescu. 2008 Brezeanu. C. Regimul fiscal intracomunitar şi internaţional. Fiscalitate Europeană. Bucureşti. Beck. Tribuna Economică. Bucureşti. Editura Economică. M. 2008 56 . Fiscalitate – De la lege la practică.. Bucureşti.. P. L.Ţâţu.