Sec iunea 1. Aspecte generale §1.

Caracterul penal i cauzele care fac posibil înl turarea acestuia Specificul faptelor incriminate de legea penal în raport cu alte fapte ilicite îl constituie caracterul penal. Acest specific este caracterizat de prezen a tr s turilor esen iale f r de care nu poate exista o infrac iune, tr s turi prev zute de art. 17 alin. (1) C.pen. Lipsa oric reia din tr s turile esen iale exclude existen a caracterului penal al faptei, înl tur existen a infrac iunii i, pe cal e de consecin , exclude r spunderea penal 1. Stabilirea caracterului infrac ional al faptei fiind în esen expresia voin ei legiuitorului, acesta poate s înl ture în anumite cazuri acest caracter i s prevad c o fapt sau anumite categorii de fapte prev zute de legea penal , dac sunt s vâr ite în anumite condi ii, împrejur ri, situa ii, nu constituie infrac iuni i nu pot servi drept temei pentru r spunderea penal , ci, eventual, pentru o alt form de r spundere juridic . Toate aceste situa ii, dac exist în timpul s vâr irii faptei, fac ca realizarea eficient a vreuneia dintre tr s turile esen iale s devin imposibil . De aceea, legea admite ca în pre zen a unor astfel de circumstan e caracterul penal obi nuit al faptei s fie, în mod excep i onal, înl turat. Ele se numesc cauze care înl tur caracterul penal al faptei. Putem defini cauzele care înl tur caracterul penal al faptei ca fiind acele împrejur ri, st ri, situa ii, cazuri, condi ii a c ror existen în timpul s vâr irii faptei face, potrivit legii, ca realizarea vreuneia dintre tr s turile esen iale ale infrac iunii s devin imposibil 2. Aceste cauze nu produc efecte decât dac sunt anume prev zute i în condi iile stabilite de lege. în principiu, aceste cauze produc efecte din momentul în care s-au ivit, dar, pentru ca efectele s opereze practic, este necesar ca existen a în fapt a situa iilor care constituie astfel de cauze s fie oficial constatat de organele judiciare. Existen a unei cauze care înl tur caracterul penal al faptei poate fi invocat în orice stadiu al procesului penal, fiind una din cauzele care împiedic punerea în mi care sau exercitarea ac iunii penale conform Codului de procedur penal . Denumirea de cauze care înl tur caracterul penal ar trebui înlocuit cu a ceea de cauze care înl tur vinov ia 3, deoarece sub denumirea Äcare înl tur caracterul penal al faptei" se poate în elege i cauzele care înl tur pericolul social precum i cauzele care înl tur cerin prevederii faptei de c tre legea penal , cauze care, înl turând tipi-citatea, fac parte din cauzele justificative.

A se vedea V. Dongoroz .a, Explica ii teoretice ale Codului penal român, vol. I, p. 331. A se vedea: A. Boroi, M. Gorunescu, M. Popescu, Dic ionar de drept penal, Ed. All Beck, Bucure ti, 2004, p. 52; A. Boroi, Gh. Nistoreanu, op. cit., p. 164. 3 A se vedea G. Antoniu, Partea general a Codului penal într-o viziune european , R.D.P. nr. 1/2004, p. 37. ' A se vedea V. Dongoroz a., Explica ii teoretice ale Codului penal român, vol. I, p. 334.
1

1

în situa ia cauzelor care înl tur vinov ia, spre deosebire de cauzele justificative, fapta î i p streaz caracterul ilicit, prezentând atât caracterul tipicit ii, cât i pe cel al antijuridicit ii. De exemplu, o persoan transport , la rug mintea alteia, un pachet care con ine droguri, f r a cunoa te con inutul obiectului transportat. în aceast situa ie, fapta este prev zut i de legea penal , prezentând totodat i pericol social. Avâ nd îns în vedere c f ptuitorul nu cuno tea o situa ie sau împrejurare esen ial de care depinde caracterul penal al ac iunii comise (agentul se afl în eroare de fapt), faptei îi lipse te unul din elementele constitutive ale infrac iunii - vinov ia.
§2. Clasificarea cauzelor care înl tur caracterul penal al faptei Clasificarea acestor cauze se face în func ie de mai multe criterii, i anume: în raport cu tr s turile esen iale ale infrac iunii, dup sfera lor de aplicare i în func ie de efectele pe car e le produc1. A. în raport cu tr s turile esen iale ale infrac iunii, cauzele care înl tur caracterul penal al faptei sunt de trei feluri: a)cauze care înl tur pericolul social; b)cauze care înl tur vinov ia; c)cauze care înl tur prevederea faptei de c tre legea penal . Legisla ia noastr penal , în Codul penal, atât în partea general , cât i în partea special , precum i în unele legi speciale, reglementeaz o multitudine de cauze care - constatate pe cale judiciar - fac s fie înl turat caracterul penal al faptei. a) Referitor la prima categorie, a cazurilor de excludere a pericolului social, ar t m c exist situa ii admise de lege, care prev d fapte care nu sunt calificate drept social periculoase. A a sunt, de pild , perchezi ia domiciliar (art. 101 C.proc.pen.), re inerea i arestarea preventiv (art. 143 -148 C.proc.pen) etc. Exist i cazuri când prin recunoa terea legal a unor activit i se îng duie implicit efectuarea unor acte care sunt inerente exercit rii acelor activit i, dar care prin natura lor prezint pericol social i sunt prev zute de legea penal . De exemplu, atingerile aduse integrit ii corporale prin opera ii chirurgicale sau loviturile i r nirile provenite din întrecerile sportive desf urate regulamentar. Tot din prima categorie fac parte i cazurile în care de i în mod abstract o fapt prezint gradul de pericol social al infrac iunii, fiind incriminat ca atare, totu i, în concret ea este lipsit de pericolul social propriu infrac iunii. Problema faptei prev zute de legea penal care nu prezint în concret pericolul social al unei infrac iuni este solu ionat , în dreptul nostru penal, în cadrul unei institu ii speciale prev zute în art. 18 1 C.pen., cu denumirea de Äfapt care nu prezint pericolul social al unei infrac iuni". în fine, ar t m c exist i cazuri în care legea prevede o dezincriminare condi ionat pentru anumite fapte prev zute de legea penal . Aceste fapte, când condi iile legale de dezincriminare sunt îndeplinite, pierd caracterul penal,

nemaifiind socotite ca având gradul de pericol social necesar pentru existen a unei infrac iuni. b) Din a doua categorie, privitoare la vinov ie, fac parte, în principal, cauzele prev zute în art. 44 -51 C.pen., i anume legitima ap rare, starea de necesitate, constrângerea fizic i cea moral , cazul fortuit, iresponsabilitatea, be ia, minoritatea i eroarea de fapt. Tot din aceast categorie fac parte darea de mit prin constrângere [art. 255 alin. (2) C.pen.] ori necesitatea militar în caz de lovire a inferiorului în timp de r zboi (art. 336 C.pen.). c) Din a treia categorie, a cauzelor care privesc tr s tura esen ial potrivit c reia fapta trebuie s fie prev zut de legea penal , fac parte anumite situa ii în care preve- derea legal lipse te [de exemplu lipse te dubla incr iminare în cazul faptelor s vâr ite în str in tate - art. 6 alin. (1) lit. a) C.pen.] sau a încetat s mai existe [de exemplu abrogarea incrimin rii - art. 12 alin. (1) C.pen.]. B. Dup sfera de aplicare, cauzele care înl tur caracterul penal al faptei po t fi generale i speciale. a)Cauzele generale sunt prev zute în dispozi iile din partea general a Codului penal i se refer la dezincriminare i la cauzele care înl tur caracterul penal al faptei. b)Cauzele speciale pot fi reglementate prin norme generale ( lipsa dublei incrimin ri) ori prin norme speciale (proba verit ii, constrângerea la darea de mit , adulterul îng duit etc.). C. în func ie de efectele pe care le produc, pot fi reale i personale. a) Cauzele reale sunt de natur obiectiv i produc efecte asupra tuturor participan ilor la s vâr irea faptei. Intr aici cauzele care privesc existen a pericolului social i al faptei prev zute de legea penal . b)Cauzele personale opereaz numai fa de acei f ptuitori care au s vâr it fapta f r vinov ie. Sunt c uprinse aici cauzele care privesc vinov ia.
Sec iunea a 2-a. Legitima ap rare §1. No iune i caracterizare

Potrivit art. 44 C.pen., nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , s vâr it în stare de legitim ap rare. Este în stare de legitim ap rare acela care s vâr e te fapta pentru a înl tura un atac material, direct, imediat i injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes general i care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul ob tesc. Se prezum c este în legitim ap rare i acela care s vâr e te fapta pentru a respinge p trunderea f r drept a unei persoane prin violen , viclenie, efrac ie sau prin alte asemenea mijloace într-o locuin , înc pere, dependin sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

50. 6 A se vedea V. fizic. s n tatea. 585/2003. de asemenea. Necesitatea care determin recurgerea la ap rare învedereaz c riposta celui atacat nu urm re te prejudicierea unor valori proteguite de lege. p.Este. A. privitoare la ap rare 7. Dreptul nr. de i ac ioneaz cu con tiin i voin . reglementat de art. A se vedea C. în fa a unui pericol iminent. socialmente pericu loas . adic o ac iune sau inac iune. Explica ii teoretice ale Codul ui penal român. decizia nr. trebuie s fie îndeplinite pentru a exista legitima ap rare sunt. din cauza tulbur rii sau temerii. 44 din Codul penal. Atacul este material când se exercit prin mijloace fizice i este îndreptat contra existen ei fizice a unor valori sociale ca: via a. 1972. Dreptul nr. 168. avutul oamenilor sunt ap rate prin incriminarea acelor ac iuni care le aduc atingere. 128. cât i în cazul unei atitudini pasiv agresive (de exemplu. I. b)atacul s fie material. lipsit de posibilitatea de a face apel la interven ia autorit ilor. 44 C. 8 CA. potrivit legii penale. integritatea unei persoane sau alte drepturi ale acesteia. Rezult c . o persoan care având în îngrijire un bolnav nu administreaz medicamentele potrivit prescrip iei medicale. 7/2004. 153. libertatea. Persoana uman este deci ap rat preventiv de orice violare a dreptului s u prin incriminarea tuturor faptelor ce ar putea-o leza. de i ea prezint un pericol mate rial. nu are alt mijloc pentru evitarea v t m rii sale decât s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal . lonescu. potrivit art. 5 4 . Despre con inutul juridic al legitimei ap r ri. Ed. dezl n uit de agresor 8. Dreptul nr. Craiova. tiin ific . Legiuitorul a inut seama de aceast realitate obiectiv i de aceea a co nsiderat c vinov ia. s n tatea. Dongoroz . nu se poate concepe ca ac iunea întreprins pentru împiedicarea unui act injust s fie apreciat ca pre zentând pericol social 6. condi ii privitoare la atac i. Niculeanu. 3/2008. §2.. 8/2003. Sunt îns situa ii excep ionale în care o persoan este victima unei agresiuni i când. Legitima ap rare i starea de necesitate. vol. cu inten ia de a provoca moartea). Condi ii privitoare la atac a)s existe un act de atac. integritatea corporal . p. A se vedea V. precum i împotriva unui interes general. p. pe de al t parte.. a dep it limitele unei ap r ri propor ionale cu gravitatea pericolului i cu împrejur rile în care s-a produs atacul.pen. 7 C.a. o persoan îndreapt cu itul spre o alt persoan cu inten ia de a o r ni sau ucide). p. este exclus în toate cazurile în care f ptuitorul. 349. iar în cazul în care este amenin at ea poate recurge la spri jinul autorit ii de stat pentru înl turarea pericolului ivit 4. sec ia penal . Condi iile legitimei ap r ri Condi iile care. Reflec ii privind prezum ia de legitim ap rare. Mitrache. în legitim ap rare i acela care . Bucure ti. p. în mod logic. pe de o parte. Se cunoa te c via a. o face sub presiunea unei 5 constrângeri . Exist atac atât în cazul unei comport ri activ agresive (de exemplu.

atacul nu mai poate fi considerat ca imediat. vizeaz îns ca ac iune agresiv anume aceast valoare. care nu devenise înc iminent i.Exist de pild atac material în situa ia în care un cet ean surprinde în flagrant o persoan care încearc s sustrag un bun. G. s comit un omor. 12/1997. Caracterul imediat al atacului re zult deci din intervalul de timp foarte mic care separ momentul în care atacul a început de momentul ivirii pericolului care amenin valoarea social atacat . op. cu atât mai pu in actual. A se vedea: V. vol. Manifestarea material a agresorului tre buie s fie îndreptat c tre o anumit valoare pe care s o pun în pericol în mod nemijlocit.S. sec ia penal . Blei. care i ea constituie o cauz care înl tur caracterul penal al faptei (art. p. C. la o anumit distan de autor. cit. 384. Atacul este privit ca fiind imediat ori de câte ori pericolul pe care-1 poate produce s-a i ivit (pericol actual) sau este pe punctul de a se ivi (pericol iminent). Când durata intervalului de timp dintre începerea atacului i ivirea pericolului este atât de mare încât ofer posibilitatea înl tur rii acelui pericol prin alte mijloace. Explica ii teoreticeale Codului penal român. Dreptul nr. p. sp a iul dintre ei fiind separat printr-un gard. 12/2002.. Levasseur.. Este de subliniat c atacul trebuie s provin întotdeauna de la persoana fizic . victima se g sea în faza scoaterii cu i tului. Dongoroz . 10 9 .. iar în momentul în care ac ioneaz pentru imobilizarea ei infractorul folose te for a bra elor sau scoate o arm cu care ac ioneaz asupra persoanei respective. C este a a o demonstreaz împrejurarea c acest interval de timp a fost suficient pentru ca autorul s se înarmeze cu un par. 142. Dongoroz. I. pun ând în primejdie via a acestuia 10. H. La caracterizarea atacului ca imediat va trebui s se in seama de toate datele concrete ale cazului i în special de natura i intensitatea atacului. s evadeze. sec ia penal .)9. c) atacul s fie direct.J. p. Dac fapta prev zut de legea penal a intervenit dup consumarea atacului. de i sub aspect fizic nu are contact nemijlocit cu valoarea social pus în pericol. Nu exist atac material în cazul agresiunilor morale. cit. 11 C. 242. decizia nr. astfel încât persoanele insultate ori calomniate sau func ionarul ultragiat prin cuvinte sau gesturi nu pot invoca legitima ap rare dac folosesc a cte de violen . între atac i pericolul grav ce l-ar fi creat existând un interval de timp care f cea numai posibil acest pericol.pen. p. tefani. op. Dac acesta provine de la un animal i pentru înl turarea lui s -a comis o fapt prev zut de legea penal . Dreptul nr. op. De pild ... 56. 354/1996. d)atacul s fie imediat. suntem în prezen a st rii de necesitate. 352. Atacul este direc t i în cazul când. Bouloc.J. de întârzierea i gravitatea pericolului. A se vedea V. 857/2001. cit.S.. Se schi a deci inten ia de atac. B. ci creeaz numai posibilitatea unui pericol care s -ar putea produce ulterior. p. agresorul a început s taie cablul care sus ine schela pe care lucreaz un zidar. G. 351. p. într -un caz. decizia nr. s intre pe poart i s loveasc victima 11.a. de posibilit ile existente pentru paralizarea atacului. 45 C. fiindc el nu las loc unui pericol prezent.

. Trib. p. în scopul de a -i suprima via a 17. 341/1995. împotriva unui atac dezl n uit de un iresponsabil se va riposta în stare de necesitate. cit. R. nr.S. op. 17 Trib. 2/1996... 1565/1976. cit. Dreptul nr. decizia nr. deoarece este legal . dependin e sau loc î mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare f r drept. 12/1999. decizia nr. Nistoreanu. 147. 12 . Boroi.D. dac agresorul ac ioneaz asupra acesteia cu un cu it. 13 C. 120/1987. R. 171.. este just . 244. decizia nr. Dac cel ce face ap rarea nu cunoa te starea de iresponsabil al agresorului. Gh. 1/1982. p. 66.R. Pentru motivarea ac iunii de ap rare. nr. 2/1977. p. legitima ap rare fiind prezumat . p.J. 894/1986. a a încât fapta respectiv constituie infrac iune 12. 1999/1998. sec ia a Il -a penal . decizia nr. decizia nr. sec ia penal . se va considera c se pune în pericol grav via a unei persoane. Jud. sec ia penal . p. p. Existen a pericolului grav se apreciaz în func ie de natura atacului. Atacul este just când legea admite recurgerea la comportarea care este socotit drept atac.p trunderea în locuin . H. 18 Trib. p. admit posibilitatea legitimei ap r ri contra incapabilului. f) atacul s pun în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul ob tesc. Mitrache. în acest caz. nefiind obligat s caute o solu ie mai pu in periculoas . Suprem. (3) (s vâr irea faptei pentru a respinge p trunderea f r drept în locuin . dac cel ce riposteaz cunoa te starea de iresponsabilitate a agresorului i deci va trebui s comit fapta prev zut de legea penal numai dac nu putea înl tura altfel pericolul 15. 5/1988. p. op. înc pere. drepturilor sale ori interesului ob tesc. dar care î i exercit în mod v dit abuziv atribu iile de serviciu 14. Bucure ti. sec ia penal .reac ia f ptuitorului are caracterul unei riposte. R. H. sec ia penal . op.. 14 A se vedeai. 44 alin. înc pere. 262. decizia penal nr. 328. e) atacul s fie injust. p. dac se constat îndeplinirea unor condi ii specifice: . De pild . 62. De exemplu. decizia nr. în situa ia prev zut în art. op. Suprem. 880/1981. 303. p. cit. Este injust atacul care nu are nici un temei juridic ± legal sau de fapt . 1987. Trib. CD. Jescheck. 60.D. Blei.care s permit sau s justifice aceast comportare.R. i nu al unei ap r ri necesare. de condi iile personale ale celui care a s vâr it fapta în ap rare i de toate împrejur rile cauzei care ar putea servi la constatarea unei st ri de real constrângere 18. el va riposta în legitim ap rare.D. Suprem. Hunedoara. 15 A se vedea: C. Suprem.R. legitima ap rare va veni în concurs i cu eroarea de fapt 16. legea impune condi ia ca atacul s poat cauza un r u iremediabil s au greu de remediat unor valori sociale importante: persoanei umane. 16 A se vedea C. cit. de obiectivul acestuia. p. sec ia penal .. 142. înl turând pericolul prin mijloacele pe care le consider eficiente. Bulai. 240/1986 i Trib. Orice ac iune împotriva agresorului într -o asemenea împrejurare va fi considerat legitim ap rare. cit. Trib. de pendin e sau loc împrejmuit inând de acestea) nu mai este necesar îndeplinirea condi iilor ar tate mai sus. m sura re inerii unei persoane care a comis o fapt prev zut de legea penal 13. Dreptul nr. 63. nr. op. Atacul este injust chiar dac ac iunea agresiv vine din partea unui organ oficial.

sec ia penal . mai pu in violente. f ptuitorul nu poate beneficia de dispozi iile art.i lovindo. O regul care s stabileasc unde se termin propor ia i unde începe dispropor ia între ap rare i atac nu exist i nici nu se poate formula de principiu.adic punând-o în situa ia de a nu mai repeta atacul . Dreptul nr. adic s existe o oarecare echivalen între fapta s vâr it în ap rare i atacul care a condus la necesitatea unei ap r ri. Pascu. 81. Un act de ap rare este necesar dac el se desf oar între anumite limite. sub forma actelor preg titoare ori tentativei (când aceste forme ale infrac iunii sunt pedepsite) sau a infrac iunii consumate. Legiuitorul a dorit protejarea libert ii psihice a persoanei privind via a domestic i proprietatea acesteia. civil etc.P. disciplinar.net. Alba Iulia. Dr ghici. nr. p. în sensul c atâta timp cât subzist pericolul ce poate decurge dintr-un act iminent sau în desf urare. Condi ii privitoare la ap rare a)Ac iunea de ap rare s se materializeze printr-o fapt prev zut de legea penal . cu respectarea condi iilor ap r rii ce vor fi analizate în continuare 20.D. Folosirea legitim a for ei sau a armelor de foc. p. dezarmând victima de toporul cu care aceasta îl ataca . 5/1996. CA. De obicei îns se au în vedere mijloacele folosite. sec ia a Il -a penal . Lumina Lex. 21 b)Ac iunea de ap rare s fie necesar pentru respingerea atacului. V. 44 C. Deci legea cere ca reac ia s fie propor ional cu pericolul creat. legitima ap rare nu poate fi invocat în cazul altor fapte. subzist i necesitatea înl tur rii lui 22. 906/2004. 22 A se vedea /. 3/2005. 161/1996. c) Ap rarea s se desf oare în limitele propor ionalit ii atacului. 204. efrac ie sau prin alte asemenea mijloace.S. astfel c a prezu-mat existen a legitimei ap r ri în situa ia ripostei la p trunderea în locuin a pe care acesta o folose te. împrejur rile în A se vedea /. Drept Penal. CA..J. Completul de 9 judec tori.pen. decizia nr. decizia nr. în consecin . B. 462/2003. într-un caz s-a hot rât c . decizia nr. sec ia penal . 429/2003. Bucure ti. Dreptul nr. 23 Trib. Dreptul nr. V.legenet. Craiova. 2004. Bucure ti. 21 C. p. R. Nu este admis a se utiliza mijloace de constrângere mai grave. ea se consider a fi lipsit de necesitate.23 Rezult din cele ce preced c ac iunea de ap rare trebuie s se desf oare între limitele iminen ei i consum rii atacului. apoi. 20 19 . 288. atunci când împotrivirea sau rezisten a individului ar fi putut s fie înl turat prin mijloace mai u oare. în cazul în care ac iunea de ap rare are ca scop înl turarea actului de atac în preg tire sau r zbunarea unui atac consumat. 278. Partea general . limita neces it ii este dat de limita pericolului rezultat din agresiune. cu acela i topor. Ed. Jurc . s vâr ind o fapt prev zut de legea penal 19. p. bineîn eles. www. care nu sunt prev zute de legea penal . cum ar fi faptele cu caracter administrativ. 83. Din punct de vedere al momentului s vâr irii actului de ap rare. decizia nr.-p trunderea s se fac prin violen . 12/2003. 3/2005. viclenie. p. P trunderea realizat în condi iile ar tate mai sus a fost asimilat prin voin a legiuitorului unui atac împotriva c ruia f ptuitorul va fi constrâns s se apere.

cit. Bulai. ci eventual de sentimentul de indignare.].. mânie.J. (2 29) al art. care este asimilat cu legitima ap rare. Suprem.care s-a desf urat fapta. nr. Trib. C. 85. p.J. dar prevede c dep irea limitelor legitimei ap r ri constituie o circumstan atenuant [art.pen.pen. C.. 2004. Turianu. din cauza tulbur rii sau temerii. Dac fapta s vâr it în stare de legitim ap rare este dispropor ionat de grav în raport cu gravitatea pericolului creat prin atac.pen. prin violen . sec ia penal . este considerat în legitim ap rare i persoana care. nr. decizia nr. 189/1988. 1987. 4/2002. în legea noastr penal se face distinc ie între excesul de ap rare justificat. 28 /. i excesul scuzabil. op. efrac ie sau alte asemenea mijloace. nr. CD. sec ia penal .. R. 44 alin. sec ia penal . 3/1989. 317. Constan a. deoarece numai atunci se poate stabili în ce m sur fapta s vâr it în ap rare a fost pe m sura gravit ii atacului. 81/2001. decizia nr.R. decizia nr. p. 6/1988. p. p. 318. B. 192). 58. sec ia penal . 44 C. a de p it limitele unei ap r ri propor ionale cu gravitatea pericolului i cu împrejur rile în care s -a produs atacul. 25 Trib. decizia nr. Dreptul nr. 72. Pascu. CA. 30 Acest text a fost inspirat din art. Suprem. Trib. s vâr it prin violen . Din aceast cauz legea nu asimileaz excesul scuzabil cu legitima ap rare. 525/1986. Potrivit dispozi iei din art. p.D. decizia nr. 189/1988. Condi ii referitoare la atac în cazul legitimei ap r ri modalitatea special a) Atacul s constea într-o ac iune de p trundere într-o locuin . viclenie.J. sfera de inciden a textului pe care îl A se vedea C. Dac pân la completarea textului alin.R. sec ia penal . b) C. p. nr. ea referindu-se doar la împrejurarea c riposta a dep it atacul din cauza tulbur rii sau temerii de care era st pânit victima atacului 25. sec ia penal . 6/1988. înc pere. 161. Suprem. p. 1999-2002. deoarece dep e te limitele legitimei ap r ri. 376/R/2005. 24 . 3/1989. 37/R/2004. R. viclenie. CA.D.R. 26 Trib. revo lt în fa a violen ei nejustificate27. constituind un exces de ap rare. 109.P. p. 249. 823/1987. efrac ie sau prin alte asemenea mijloace 28. op. Din analiza dispozi iei legale rezult c dep irea limitelor legitimei ap r ri presupune existen a tuturor condi iilor cerute pentru existen a legitimei ap r ri. atacul consta numai în p trunderea în do miciliul unei persoane în accep iunea legii penale (art. decizia nr. fapta nu poate fi considerat ca legitim . 27 A se vedea C.R. 261. sec ia penal . CA. 73 lit. care nu înl tur caracterul penal al faptei de ap rare exagerat . desemneaz acea ripost exagerat care nu a fost determinat de starea de tulburare sau temere provocat de atac. p. 823/1987. Pite ti. R. 30 prin Legea nr. de exemplu agresorul este înarmat cu u n topor26. spre deosebire de cel justific at. dar constituie o circumstan atenuant 24. p. cit.. Reflec ii în leg tur cu diferen ie rea dintre forma excesului justificat i excesul scuzabil în cazul legitimei ap r ri. p. apr ecieri care se fac posterior momentului s vâr irii faptei. 29 Trib. (4) C. 122-6 din Codul penal francez i din Codul penal belgian. dependin sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare.D. ulterior modific rii. decizia nr. Excesul scuzabil. Suprem. for a fizic a combatan ilor etc. R.D. 72. decizia nr. 2005. Pite ti. 58. 247/2005. B. sec ia penal . Suprem.

decizia nr. 33 CA. totodat . este. f r a exista vreo limit . nr. sec ia penal . 2004-2005. (232) C. 58. decizia nr. nr. care presupune nesocotirea unei norme juridice. viclenie. e)Obiectul atacului manifestat prin p trunderea f r drept i prin mijloacele prev zute de lege într-un domiciliu al altei persoane sau în orice loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare poate fi orice interes sau bunuri juridice personale protejate penal. 32 31 . iar îndoial . 44 alin. B. Trib. înc pere. 6/1988. 44 alin. dependin sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare trebuie s apar in unei persoane fizice responsabile i s fie un act de voin al acesteia. în condi iile comiterii acesteia.pen. s poat fi infrac iune. dar nu ilicit în general. se cere ca atacul s fie iminent. în sensul c în art. pentru c pericolul asupra unor valori sociale este evident i se poate amplifica 33. ori dac agresorul pune în pericol nemijlocit persoana sau alte drepturi ale acesteia. 189/1988.pen. 3/1989. Suceava. întrucât la art. decizia nr. p. p.J.C. legiuitorul se refer la ap rarea persoanei i la Ädrepturile" celui atacat. d)Ac iunea de p trundere într-o locuin . Suprem. 823/1987. In sprijinul acestei solu ii se pot aduce argumente de text de lege.C. c) Ac iunea de p trundere în locurile prev zute de lege s fi început ori s fie în curs de executare sau s-a efectuat în întregime. Suprem. decizia nr. p. sec ia penal . 2406/2006 (nepublicat ). în cazul agresiunii (atacului) împotriva bu nurilor patrimoniale ori locuin ei se impun unele preciz ri. decizia nr. în desf urare. Trib. indiferent de CA. efrac ie sau prin alte asemenea mijloace. care. c atacul exprimat prin ac iunea de p trundere este actual i în ipoteza în care p trunderea s -a des vâr it.pen. Condi ii privitoare la ap rare în cazul legitimei ap r ri. 44 C. sec ia penal . f r echivoc. sec ia penal . I.examin m s-a extins i la orice alt loc împrejmuit sau delimitat prin semne de marcare 31. Dreptul nr. agresorul se îndreapt asupra unor bunuri cu scopul de a i le însu i ori cel prejudiciat urm re te pe ho i îl sile te s îi restituie bunurile furate. Craiova. Astfel. înc pere.J. 333/2005.J. R.C.. subiectul ei s nu aib nici un temei legal. dependin sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare s se realizeze Äf r drept".R. p. dup efectuarea p trunderii.D. adic pe cale de a se produce sau actual. las s se în eleag . 401/2003. 245.P. modalitatea special a) Ac iunea prin care se respinge p trunderea în locurile i prin mijloacele prev zute de lege s constituie o fapt prev zut de legea penal . Ac iunea de p trundere poate fi realizat de o persoan sau mai multe persoane care coopereaz concomitent. 3/2004. b) ac iunea de p trundere într-o locuin . ci ilicit în plan penal.D.R. R. sec ia penal . (2) C. Legea cere ca p trunderea s se s vâr easc prin v iolen . 18. agresiunea trebuie s constituie o fapt prev zut de legea penal . D. modul de exprimare a legiuitorului în dispozi iile cuprinse în art. adic s fi ac ionat ilicit. 72.actual atacul dac .

).. injuriile . sau orice alt persoan . Naghi. p. c)Subiectul ac iunii de ap rare s fi ac ionat cu inten ia de a se ap ra. adic ale ter ilor sau comunit ii. Legitima ap rare în noua reglementare. o persoan care are în paz sau grij patrimoniul sau domiciliul altei persoane. o rud a acestuia. nr. 110. p. Dima. prin violen e sau alte mijloace frauduloase. d)Pentru a respinge p trunderea frauduloas într-un domiciliu sau loc împrejmuit ori marcat.S. cel mai adesea.dac servesc la întreruperea unei agresiuni în desf urare. Cu toate acestea. potfi folosite fie mijloace preg tite din timp. ap rarea nu trebuie s fie necesarmente violent . se realizeaz prin alt violen fizic . /. Ap rarea include doar afectarea sau lezarea de valori sau bunuri ale agresorului i nu de bunuri juridice str ine lui. ca de exemplu: capcane.pen. la modalitatea special prev zut în art. 127. adic proprietarul sau posesorul domiciliului. în aceast din urm situa ie. se transmit i participan ilor. produce efecte in rem. 30.D. ca de exemplu. Legitima ap rare. dac exist aceast voin . Dreptul nr. b)Subiect al ap r rii poate fi orice persoan particular . Casa ia francez . dac este vorba de o prezum ie absolut (exclude proba contrarie) sau relativ . Ap rarea constând în împiedicarea sau respingerea agresiunii. ca i în modalitatea general a legitimei ap r ri. valorile sau bunurile juridice ale agresorului. r zbunare. e)Obiectul ap r rii îl constituie. p. or acesta l ipse te în cazul când riposta nu are la baz voin a de a se ap ra a celui atacat. Ceea ce atribuie ripostei un caracter just este scopul în care ac ioneaz f ptuitorul. 44 alin. Dimpotriv . 169 din 2002. sisteme de alarm .P. T. indignare etc. respingân-du-se ideea c ar fi suficient ca ap rarea s constituie obiectiv o ripost contra unei persoane care p trunde f r drept. precum i un reprezentant al autorit ii. sisteme de împu care automat etc. cum se crede uneori. al terenului împrejmuit sau marcat. Pascu. Din prima categorie fac parte acele mijloace defensive. fie mijloace de ap rare improvizate. Dac la modalitatea general a legitimei ap r ri f ptuitorul trebuie s fac dovada c a s vâr it fapta în stare de legitim ap rare. H ineal . Institu ia legitimei ap r ri dup modificarea suferit prin Legea nr. cum ar fi încercarea de a p trunde f r drept în domiciliu ori de a lua un bun sau a -1 sustrage. aceast stare seprezum . fiind o cauz justificativ . 7/2003. Se pune problema. menite s ac ioneze în momentul atacului (p trunderii). amenin rile. ci poate consta în orice conduit care s se îndrepte împotriva agresorului i s serveasc la împiedicarea sau respingerea agresiunii. într-un domiciliu. Legitima ap rare în noua reglementare. 34 . gelozie. în O. R. nu intereseaz c subiectul ac ioneaz i din alte motive (ur . Dreptul nr. f) Ap rarea trebuie s fie necesar pentru a respinge p trunderea f r drept în domiciliul unei persoane sau într -un loc împrejmuit sau delimitat prin semne de marcare. Prezum ie absolut sau relativ .încadrarea juridic de care ar fi susceptibil ori dac riposta s-ar înf i a ca o fapt consumat ori ca o tentativ pedepsibil . (2 34) C. 2/2003. C. 1/2003.

inunda ie. §3. 1/2003. No iune i caracterizare Potrivit art. când persoana pus în pericol alege calea ripostei active.pen. potrivit principiilor stabilite de legea civil . 30.pen.1959. 35 .modalitatea special . Pascu. (1) C. Cu toate acestea. Omul i bunurile sale pot fi expuse nu numai pericolelor rezultând din agresiunile deliberate ale unora din semenii s i. Dreptul nr.n-are caracter absolut. Dreptul nr. a tacul unui animal etc. a altuia sau un bunimportant al s u sau al altuia sau un interes ob tesc. 169 din 2002. T. Prezum ie absolut sau relativ . putându -se face dovada c cel care s a ap rat a cunoscut c pretinsul agresor a p truns în curte chiar prin escaladarea zidului.D. H ineal . p.S. 110. p. Sec iunea a 3-a. nr. 2/2003. surparea unei cl diri. instan a de judecat poate obliga pe f ptuitor la repararea pagubei cauzate prin fapta sa chiar în cazul re inerii ca temei al încet rii procesului penal a vreune ia din cauzele care înl tur caracterul penal al faptei. ci relativ. a admis c prezum ia de necesitate a ap r rii în cazul legitimei ap r ri . în cazul st rii de necesitate persoana nu reac i oneaz împotriva sursei de pericol pe care nici nu o O. Institu ia legitimei ap r ri dup modificarea suferit prin Legea nr. p.P. 7/2003. în interpretarea textului similar din Codul penal francez. Naghi. 127. 45 alin. ea încadrându-se în modelul incriminator dat de c tre legiuitor. 44 alin. încercând s anihileze pericolul prin exercitarea unui contraatac legitim împotriva persoanei agresorului însu i. f r inten ia de a amenin a via a sau bunurile locatarilor (în spe . Starea de necesitate §1. Alineatul (2) al aceluia i articol prevede c Änu se afl în stare de necesitate persoana care în momentul s vâr irii faptei i-a dat seama c pricinuie te urm ri v dit mai grave decât cele care s -ar fi putut produce dac pericolul nu era înl turat". Legitima ap rare în noua reglementare. dar i unor perico le generate de evenimente. fiind în conformitate cu ordinea de drept. cum ar fi un cutremur. C. nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal s vâr it de o persoan pentru a salva de la un pericol iminent i care nu putea fi înl turat altfel. R. ener gii sau întâmpl ri cu caracter accidental. Spre deosebire îns de legitima ap rare. Aceea i pozi ie a adoptat i doctrina francez i belgian . Efectele legitimei ap r ri Fapta comis în stare de legitim ap rare prezint toate elementele unei infrac iuni. era vorba de un îndr gostit care escaladase zidul i p trunsese în curte pentru a depune o scrisoare de dragoste sub fereastra ficei proprietarului). Dima. integritatea corporal sau s n tatea sa. Prin urmare fapta comis de agent nu va constitui infrac iune a a cum rezult expres din prevederile art. /. Legitima ap rare în noua reglementare. incendiul. (1) C. în acela i mod s -au orientat i autorii români 35. Potrivit Codului de procedur penal . fapta comis într -o asemenea situa ie este considerat licit . via a.

. Pericolul trebuie s fie în acela i timp real. Dintre Ibidem. Condi iile st rii de necesitate Din analiza dispozi iilor art.). p. pe de o parte.s produc f ptuitorului o serioas temere c el se va realiza 39. adic producerea lui s nu fie pus sub semnul incertitudinii i .. CA. 37 36 . con tiente. adic pe punctul de a produce r ul cu care amenin vreuna dintre valorile ocrotite. ceea c e înseamn c în momentul s vâr irii faptei el nu avea posibilitatea s . dar .P. întâmplarea sau evenimentul nu trebuie s f ie provocat în mod voit de cel ce ac ioneaz pentru înl turarea pericolului. adic a devenit actual 38. Dac pericolul a trecut. Condi ia este îndeplinit i în cazul în care pericolul s-a declan at deja. Aparent. p. A se vedea T. 283.în realitate . p. cit.a. animale.. op. Vasiliu .poate anihila. b)S existe un pericol iminent. C. sec ia a Il -a penal . animale). p.în orice caz . întâmplarea sau evenimentul care ocazioneaz producer ea pericolului se poate datora unor energii str ine. cum ar fi for e ale naturii (cutremur de p mânt. 252.i determine i s . starea de necesitate nu mai poate fi invocat 40. Bulai. op. Oancea. Vasiliu . op. tr snet care a provocat un incendiu etc. 45 C. care pot fi for e incon t iente. 344. Condi ii privind pericolul a)întâmplarea care face s se iveasc pericolul poate fi datorat unei cauze fortuite (cutremure.). cit. iar pe de alt parte o fapt s vâr it pentru salvarea de la acel pericol. c) Pericolul trebuie s amenin e via a. In mod corespunz tor.J.. un pericol care creeaz stare a de necesitate. 269. integritatea corporal sau s n tatea unei persoane. Bucure ti. bunurile sale ori ale altuia sau interesul general prin s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal . cit. p.voin a lui este constrâns de necesitatea de a înl tura pericolul. cit. inunda ii. op. A a se întâmpl în situa iile în care pompierii distrug o u ori zidul de la apartamentul vecin pentru a salva o persoan imobilizat într -o înc pere care este incendiat sau se sustrage un autovehicul pentru a transporta de urgen la spital o persoan accidentat 36. ci este determinat s se salveze pe sine sau pe altul. un bun important al acesteia ori un interes ob tesc. rezult c exi sten a st rii de necesitate presupune. condi iile prev zute de lege pentru existen a st rii de necesitate se refer unele la pericol. p.i dirijeze liber voin a 37. 39 A se vedea T. altele la fapta s vâr it pentru salvarea de la pericol. dar poate proveni i din fapte s vâr ite de oameni sau poate consta în apari ia nea teptat a unor fiin e periculoase (nebuni. 38 A se vedea C. sacrificând valori sau bunuri apar inând altor persoane.P.. 1998. inunda ii etc. 346. §2. 1084/1998. A.a. 40 A se vedea /. decizia nr.pen. f ptuitorul s vâr e te fapte în mod voit. Pentru existen a st rii de necesitate este obligatoriu ca acest pericol s fi ajuns pe punctul de a trece de la amenin area cu r ul la producerea efectiv a acestuia. 250. persoane alienate sau unor energiiumane.

op.. Condi ii privind ac iunea de salvare a) Ac iunea s fie necesar pentru salvarea de la pericol a valorilor men ionate. B. fapta nu poate fi considerat ca fiind s vâr it în stare de necesitate. cit. La stabilirea importan ei bunului trebuie s se in seama de natura i destina ia acestuia. p.nu poate exista nici stare de necesitate 41. Dac pentru îndep rtarea pericolului nu este necesar s se s vâr easc o asemenea fapt . apreciind c numai amenin area acestor valori creeaz o stare de necesitate. Ac iunea de salvare este considerat necesar dac ea este singura cale de înl turare a pericolului 42. op. i totu i a f cut abstrac ie de aceste situa ii.nefiind constrâns s s vâr easc fapta . s vâr ind o fapt prev zut de legea penal . de posibilit ile de a-1 înlocui. De aceea.atributele persoanei. d) Pericolul trebuie s fie inevitabil. Vasiliu . în sensul c trebuie s fie singura cale de salvare în situa ia de fapt dat . A se vedea V. fiindc . . cum ar fi prin fug . Prin bun important se în elege bunul care are o însemn tate deosebit pentru f ptuitor sau pentru persoana în favoarea c reia acesta intervine. Amenin area poate avea ca obiect atributele persoanei f ptuitorului. 347.. p. cit. pericolul poate viza un interes ob tesc.a. Sentimentul de solidaritate uman oblig pe acela care vede o persoan în primejdie s ac ioneze pentru a înl tura pericolul. chiar dac în fapt existau posibilit i de înl t urare. Dac ac iunea de salvare are loc dup momentul încet rii pericolului. Necesitatea ac iunii de salvare trebuie s fie apreciat în raport cu iminen a i actualitatea pericolului. dar i ale oric rei alte persoane. legea prevede c pericolul trebuie s vizeze via a. alarm etc. Ionescu. Cel care a ac ionat trebuie s fi considerat c pericolul nu putea fi înl turat prin alte mijloace. 195. problema înl tur rii caracter ului penal al faptei nici nu se mai pune. în fine. de particularit ile psiho fizice ale persoanei aflate sub amenin area pericolului. în acela i în eles ca i în cazul legitimei ap r ri. Exist stare de necesitate i în cazul în care pericolul amenin un bun important al f ptuitorului ori al altei persoane. pe care el nu le-a întrev zut. Caracterul inevitabil al pericolului trebuie s fie apreciat în func ie de împrejur rile concrete în care s -a ivit i în care persoana a fost silit s ac ioneze. Dac f ptuitorul i -a dat îns seama c pericolul poate fi înl turat prin alte mijloace. recurgerea la s vâr irea faptei prev zute de legea penal nu este justificat i nu poate înl tura caracterul penal 41 42 A se vedea T. el n u poate invoca starea de necesi tate. dac cel aflat sub ameni n area pericolului avea la îndemân i alte mijloace de salvare.. integritatea corporal sau s n tatea acesteia. de diferen a de valoare care exist între bunul salvat i cel distrus ca urmare a ac iunii de salvare etc. adic s nu poat fi înl turat pe alt cale decât prin s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal .

fiindc nu se poate admite înl turarea unui r u mai mic prin cauzarea unui r u mai mare 45. totu i.P. 256. I. cit. CA..a. R. b) C. 519/2002. nr. Sunt anumite profesii care prin specificul lor oblig pe profesionist s înfrunte pericolul. instan a va putea s atenueze pedeapsa. in extremis. P. spre deosebire de dep irea limitelor legitimei ap r ri. un conduc tor auto.. vol. inând seama de circumstan ele în care au ac ionat 48.jBulai.. 100. Maurach. 251.R. 655. 1/2003. pe cel interesat 44. 357.. Trib. iar aceast dep ire. r nind pe unii dintre ace tia 47. Bettiol.al faptei 43. totu i aceasta nu înl tur caracterul penal al faptei. de i fapta este s vâr it sub im periul constrângerii.a. op. s vâr ind o fapt ilicit .. 274 autorul d ca exemplu pe medicul care refuz s trateze un bolnav de teama molipsirii de aceea i boal ori poli istul care 44 43 . op. p.pen. p. 255. poli i tii în caz de împiedicare a unor infrac iuni grave sau dezordinii publice ori medicii.. p. De pild . CA.D. de regul . în schimb ea constituie întotdeauna circumstan atenuant [art. Dreptul nr. 937/1970. pentru a evita spargerea anvelopelor cote te în vitez spre trotuarul care era plin de pietoni. Legea cere ca ac iunea de înl turare a pericolului s se men in în limitele necesit ii. Potrivit dispozi iei din art. op. Explica ii teoretice ale Codului penal român. Dongoroz . R. 210. p. C. p. De exemplu.pen. nu este niciodat asimilat cu starea de necesitate. Jud. op. G. f r permis. Craiova. 46 A se vedea C. r spunderea lor nu va fi înl turat . caracterul penal al faptei.. 844/R/2004.. 47 A se vedea V. cit.]. p.J. Pannain. 326. s nu fie o ac iune exagerat în raport cu gravitatea pericolului. 4/1971. p. Bulai. sec ia I penal . p. într-o asemenea situa ie lipse te temeiul care justific înl turarea caracterului penal al faptei. De exemplu: pompierii în caz de incendiu. cit. cât vreme existau i alte posi bilit i pentru a transporta la gar . 48 Ibidem. (3) C. 45 A se vedea V. v zând ni te cioburi de sticl în calea sa. p. cit. al st rii de necesitate.. p. 144. op. în momentul în care a s vâr it fapta prev zut de legea penal . venit la el în vizit i ale c rui locuin i bunuri personale erau expuse pericolului de inunda ie. în timp util. 2003-2004. cit. 73 lit. 368. nu este în stare de necesitate persoana care. A se vedea C. R. f ptuitorul urmând s r spund întotdeauna pentru fapta penal astfel s vâr it 46. Dongoroz . S vâr irea faptei în aceste condi ii constituie o dep ire a limitelor st rii de necesitate. Bulai. Dac cei care aveau obliga ia legal s înfrunte pericolul s -au salvat. op. îns de la cazla caz. cit. op. 45 alin. i-a dat seama c pricinuie te urm ri v dit mai grave decât acelea care s -ar fi putut produce dac pericolul nu era înl turat. un autovehicul. Legea a considerat deci c . b) Prin s vâr irea ac iunii de salvare s nu se cauzeze urm ri v dit mai grave decât acelea care s-ar fi produs dac pericolul nu era înl t urat. sec ia penal . Dac dep irea cu tiin a limitelor st rii de necesitate nu înl tur . adic prezen a constrângerii. cit. I. spre a transporta la gar un prieten din alt localitate. p. Bucure ti. decizia nr. decizia penal nr. decizia nr. c) Fapta s nu fie s vâr it de c tre sau pentru a salva o persoan care avea obliga ia de a înfrunta pericolul. Timi . vol. în practica judiciar s-a ar tat c nu poate fi considerat ca fiind s vâr it în stare de necesitate fapta inculpatului care a condus pe drumurile publice.

constrângerea fizic este situa ia când o persoan s vâr e te o fapt prev zut de legea penal datorit unei constrângeri fizice c reia nu i-a putut rezista. p. Äcondi ie indispensabil subiectului oric rei infrac iuni" 51. Corl eanu. 349. Repararea prejudiciului cauzat prin fapta de ap rare în stare de necesitate poate reveni persoanei salvate când ivirea pericolului ce a generat starea de necesitate se datoreaz unui eveniment (cutremur. 46 alin. 5. Fapta poate fi executat atât printr -o ac iune. 50 A se vedea C.) 49.]. Constrângerea fizic . Bulai. §2. realizându-se atunci când f ptuitorul nu. ca atare. . cit. 4/1999. cit. op.. Prin urmare. inunda ie etc.i îndepline te o obliga ie legal pe care o avea i astfel s vâr e te o fapt prev zut de legea penal .i determina i dirija liber voin a i ac iunile (inac iunile) i. op. nr. Starea de necesitate. Condi ii Din dispozi iile articolului men ionat rezult c pentru existen a constrângerii fizice este necesar s fie îndeplinite urm toarele condi ii: a)S se s vâr easc o fapt prev zut de legea penal .. No iune i caracterizare O alt cauz care înl tur caracterul penal al faptei este constrângerea fizic . p. aceasta din urm . constrângerea fizic este o cauz care r p e te persoanei constrânse posibilitatea de a. exist atunci când o persoan este silit . 45 alin. c reia nu -i poate opune rezisten .P. R. Argumentul pentru care se înl tur caracterul penal al unei fapte s vâr ite sub ac iunea unei constrângeri fizice este tocmai lipsa acestei tr s turi esen iale a infrac iunii: vinov ia corelat cu lipsa libert ii de voin i ac iune a f ptuitorului. Vasiliu i colab. atunci este înl turat i r spunderea civil 50. (1) C... 252.D. 49 A se vedea C. 92. deoarece numai în astfel de situa ii se poate pune problema înl tur rii caracterului penal al faptei. 51 A se vedea T. p. (1) C. Sec iunea a 4-a. s s vâr easc o fapt prev zut de legea penal . cum ar fi cazul unui militar car e nu s-a prezentat la unitate la data i ora stabilite din cauza unei puternice înz peziri sau a refuz s aresteze un r uf c tor înarmat.pen. prezen a sa exclude existen a vinov iei. Mitrache. 116. obligat de o energie fizic extern . cit. cu o frecven mai mare.§3.pen. op. Efectele st rii de necesitate Efectele faptei s vâr ite în stare de necesitate sunt acelea i ca i în cazul legtimei ap r ri [a se vedea art. cât i printr-o inac iune. Obliga ia de a înfrunta pericolul. p. Constrângerea fizic §1. denumit i for major . Când pericolul s-a produs prin fapta persoanei v t mate. Potrivit art.

fiindc în asemenea cazuri nu este paralizat numai ener gia fizic a celui constrâns. cit. p. Dac se stabile te c persoana fa de care s-a exercitat constrângerea avea posibilitatea s opun rezisten . 54 F ptuitorul devine un instrument care este pus în mi care sau opr it s ac ioneze de un factor din afar . determinat de faptul c acesta se enerva i o b tea dac nu -i aducea la îndeplinire cererile. în sensul c ea paralizeaz libertatea de voin i ac iune a persoanei respective. Larquiere. Vasiliu . 53 52 . op. troisieme edition 1991. cum ar fi iresponsabilitatea sau be ia53.i poate îndeplini îndatoririle de ser viciu în timp util.a. p. adic este urmarea constrângerii energiei fizice sau a corpului persoanei. 28. în asemenea cazuri nu se poate trage concluzia c persoana a lucrat în afara voin ei sale. 58/1996. deoarece persoanei nu i s-a r pit posibilitatea de a. o for a naturii. trebuie s s e in seama atât de intensitatea energiei str ine. op. ea având posibilitatea s se opun brutalit ilor exercitate de so ul ei prin solicitarea ajutorului altor persoane sau chiar al autorit ilor 55. dar nici moral atunci când so ia a participat la infrac iunea s vâr it de so ul ei. fiind constrâns din punct de vedere fizic. Jud. Dac ea ac ioneaz indirect.a. 376.. deoa rece a fost sechestrat de o alt persoan . p. nu se va pune problema constrângerii fizice. realizându-se con inutul unei fapte prev zute de legea penal . 86. o energie mecanic sau orice alt energie exterioar acesteia52.func ionarului care nu. Droit penal general. nu va exista constrângere fizic . în mod corect s-a apreciat c nu exist constrângere fizic . cit.. de circumstan ele cauzei etc. care în felul acesta este în imposibilitate de a se manifesta liber. c ruia el nu -i poate rezista în nici un fel. b)Fapta respectiv a fost comis datorit unei ac iuni exterioare de constrângere fizic exercitat asupra f ptuitorului. p. c)Constrângerea fizic exercitat s fie puter nic . cât i de persoana f ptuitorului. de mijloacele de care dispune acesta pentru a se opune for ei exterioare.. 55 Trib. în stabilirea imposibilit ii de a se opune for ei exterioare care exercit constrângerea. A se vdea J. A se vedea T. 4/1996. Aceast energie care constrânge trebuie s ac ioneze direct asupra celui constrâns. ci întreaga personalitate a f ptuitorului. Energia care 1 determin pe f ptuitor s s vâr easc fapta prev zut de legea penal poate fi o for uman . 54 A se vedea V. Edition Dalloz. 350. operând alte cauze care înl tur caracterul penal al faptei. Dongoroz .i determina i dirija în mod liber voin a. Pro Lege nr. decizia nr.. care nu poate întreprinde alte m suri decât s vâr irea faptei. prin hipnotism sau prin darea unor substan e narcotice ori stupefiante. potrivit propriei sale voin e. Constan a.

No iune i caracterizare Al turi de constrângerea fizic i constrângerea moral constituie o ca uz care înl tur caracterul penal al faptei. în a a fel încât sub st pânirea unei temeri grave persoana constrâns nu. Constrângerea moral . Constrângerea fizic produce efecte in personam.pen. Potrivit arty46 alin.. pe cale de consecin . (2) C.i determina i dirija singur voin a. este necesar s se exercite asupra f ptuitorului o ac iune de constrângere. i în aceast situa ie persoanei constrânse îi este înl turat posibilitatea de ai determina i dirija liber voin a i ac iunile (inac iunile) i ca atare prezen a constrângerii exclude existen a vinov iei. ceea ce presupune c ac ioneaz f r vinov ie. Amenin area trebuie s produc celui amenin at o temere puter nic . exist constrângere moral atunci când o persoan s vâr e te o fapt prev zut de legea pen al datorit unei amenin ri cu un pericol grav pentru persoana sa ori a altuia. printr-o amenin are. §2. Cel care exercit amenin area trebuie s fie o persoa n fizic . Constrângerea moral §1. în urma exercit rii constrângerii agentului îi lipse te atât vinov ia (ca tr s tur esen ial a infrac iunii) cât i libertatea de ac iune i vo in (condi ie de baz a subiectului activ al infrac iunii). Sec iunea a 5-a. pericol care nu poate fi înl turat în alt mod. care îl constrânge s ac ioneze în sensul dorit de cel care amenin . f ptuitorul neavând posibilitatea de a. nu atrage r spunderea penal . a) In primul rând. const în exercitarea unei presiuni pe care o persoan o realizeaz prin orice mijloace asupra psihicului altei persoane.§3. de c tre o alt persoan . Condi ii Existen a constrângerii morale ca o cauz care înl tur caracterul penal al faptei presupune un num r de condi ii care este necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ. numai fa de acele persoane care au fost efectiv constrânse i care nu s-au putut opune energiei exterioare. Efectele constrângerii fizice Fapta comis sub imperiul constrângerii fizice nu es te infrac iune.i mai poate dirija în mod liber voin a i s vâr e te o fapt prev zut de legea penal . deoarece îi lipse te tr s tura esen ial a vinov iei i. . cunoscut i sub denumirea de amenin are. care urm re te s vâr irea faptei prev zute de legea penal prin intermediul celui amenin at.

O amenin are cu distrugerea anumitor bunuri apar inând persoanei amenin at e. nu poate justi fica s vâr irea unui omor sau a unei infrac iuni îndreptate împotriva capacit ii de ap rare a rii. s suporte r ul cu care este amenin at. în acela i timp. Cu alte cuvinte. libertatea. Ea trebuie s fie serioas . 46 C. adic s priveasc un r u ireparabil sau greu de remediat. Dongoroz . spre exemplu. cel mult. cu toate acestea. se va ine seama de natura ameni n rii. adic s trezeasc în con tiin a celui amenin at convingerea c . putea evita pericolul cu care a fost amenin at. b) O a doua condi ie a constrângerii morale este ca amenin area s fie grav . dac nu va s vâr i fapta prev zut de legea penal . cit. Din interpretarea prevederilor legale referitoare la participa ia penal se poate 56 A se vedea V. într-un caz concret3. verbal sau scris ori prin alte mijloace de comunicare 56. se apreciaz c pericolul cu care se amenin persoana constrâns trebuie s fie grav. p. fiindc numai teama de un astfel de r u va putea justifica psihic existen a constrângerii morale2. în acest caz el putea s întreprind alte m suri decât s vâr irea faptei (s anun e conducerea întreprinderii. 4 Legea nu precizeaz cum va fi sanc ionat cel care a exercitat amenin area. ceea ce nu re prezint o alternativ de salvare. c) Ultima condi ie este ca pericolul grav s nu poat fi înl turat în alt mod. persoana celui amenin at sau oricare alt persoan 1. în aprecierea posibilit ilor concrete de înl turare a pericolului sau a inevitabilit ii lui. Pericolul avut în vedere prin amenin are poate s priveasc oricare din valorile sociale enumerate de art. în textul de lege nu se cere ca între r ul cu care se amenin i cel care ar rezulta din s vâr irea faptei s existe o anumit propor ie. de mijloacele cu care aceasta se exercit . prin alarmarea autorit ilor sau pe alte c i.Amenin area poate fi direct sau indirect . organele de poli ie etc.. dar. putem trage concluzia c ele trebuie s fie de valori aproximativ egale. în acest sens. integritatea corporal ori bunurile persoanei amenin ate ori ale altei persoane.a. 377. nu va mai opera constrângerea moral . vizând un pericol pentru via a. r ul cu care este amenin at el sau o alt persoan se va produce. cel constrâns nu are alt alternativ decât. fapt care a fost impus de cel ce amenin ... Constrângerea moral va avea efecte pe lini a înl tur rii caracterului penal al faptei numai în m sura în care pericolul pe care îl vizeaz amenin area este actual sau iminent (adic pe cale de a se produce) i dac acesta are un caracter injust. s-a apreciat c nu exist constrângere mora l dac inculpatul (complice la delapi dare) a dat ajutor autorului s comit infrac iunea datorit temerii (în urma amenin rii autorului) c va fi dat afar din serviciu. . deoarece este recidivist. op.pen.). de împrejur rile în care se adreseaz amenin area respectiv etc. decât prin s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal . Dac cel amenin at putea evita pericolul prin denun are. de starea psihic a celui amenin at.

380.D.. ca i cea fizic . întâlnim aceast cauz atunci când peste o fapt uman . 44 alin. Lipsind factorul intelectiv. a)In primul rând. Caracterul penal al faptei este înl turat tocmai p entru c f ptuitorul a fost în imposibilitate de a prevedea interven ia energiei str ine care a produs rezultatul. A se vedea R. Efectele constrângerii morale Constrângerea moral . fiind s vâr it f r vinov ie. acesta fiind i argumentul pe baza c ruia se înl tur caracterul penal al faptei. 147. trebuie s se s vâr easc o fapt prev zut de legea penal . fapta prev zut de legea penal este s vâr it f r vinov ie. se suprapune o întâmplare sau împrejurare imprevizibil care deviaz direc ia i rezultatul firesc al faptei ini iale a omului. ceea ce înseamn c el nu a prev zut i nici nu putea s pre vad interven ia acelei împrejur ri care s-a suprapus peste activitatea sa i rez ultatul care a survenit în urma acestei suprapuneri. . cit. Condi ii. Cazul fortuit trebuie s se grefeze pe anumite condi ii absolut necesare pentru a produce efecte pe linia înl tur rii caracterului penal al faptei 58.pen. Sec iunea a 6-a. Fapta fiind comis sub imperiul unei constrângeri morale. (2) C. p. adic urmarea fizic produs de ac iunea sau inac iunea f ptuitorului. 57 58 A se vedea V. p.. nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal al c rei rezultat este consecin a unei împrejur ri care nu putea fi prev zut . No iune i caracterizare Potrivit art. b)Fapta s vâr it s fie rezultatul unei ac iuni sau inac iuni peste care s-a suprapus îns o anumit împrejurare care a provocat rezultatul periculos. social-util . Bodea. J Condi iile cazului fortuit §2. ac iunea sau inac iunea f ptuitorului a avut ca rezultat o fapt prev zut de legea penal . R.pen. Cu alte cuvinte. 3/2004. Rezultatul faptei.P. i va fi sanc ionat potrivit art. Dongoros . care a s vâr it fapta f r vinov ie.trage concluzia c cel care a amenin at este instigator la fapta s vâr it de cel amenin at. trebuie s fie consecin a unei împrejur ri a c rei interven ie nu a putut s fie prev zut .a. realizându -se con inutul unei fapte prev zute de legea penal . nu este infrac iune. Cazul fortuit §1. §3. Caz fortuit. deoarece numai în astfel de situa ii se poate pune problema înl tur rii caracterului penal al faptei. produce efecte in personam57. nr. 47 C. ceea ce presupune c a lipsit factorul intelectiv. op. Prin urmare.

No iune i caracterizare Potrivit dispozi iilor art. a condus la apari ia urm rii periculoase sub aspect material. dac f ptuitorul. nicio persoan . cu aparate speciale i. ori nu putea fi st pân pe ele. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psihofizic a unei persoane care nu. Cazul fortuit produce efecte in rem. Sec iunea a 7-a. în momentul s vâr irii faptei. sensul i valoarea social . §3. 48 C. ci numai în cadrul unui control special. în situa ia dat . accidentul s-a produs datorit unui caz fortuit. Constatarea cazului fortuit are loc dup ce fapta s -a produs5. într-un caz concret 2 s-a apreciat c nu se poate re ine infrac iunea de ucidere din culp în sarcina conduc torului unui autovehicul.) sau chiar de la persoana uman (culpa unei persoane. c) F ptuitorul s fi fost în imposibilitatea de a prevedea interven ia împrejur rii care a determinat producerea rezultatului. starea de incon tien provocat de o boal ) etc. Aceast defec iune nu putea fi observat la revizia ma inii. în consecin . adic s se constate c . dac accidentul care a produs moartea se datore t e unei defec iuni tehnice de construc ie a motorului. datorit c reia conduc torul autovehiculului a pierdut posibilitatea de control. în aceste condi ii. nu putea s . nu putea s prevad interven ia împrejur rii care a determinat producerea rezultatului d un tor. inculpatul s-a aflat în fa a unei împrejur ri cu totul imprevizibile.. nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal . De i astfel de împrejur ri sunt cunoscute. suprapus peste ac iunea sa. f ptuitorul fiind în imposibilitate de a prevedea survenirea împrejur rii care.împrejur rile care se suprapun peste ac iunea sau inac iunea persoanei pot veni de la for ele naturii (inunda ii. imprevizibil este momentul apari iei lor 1.i dea seama de ac iunile sau inac iunile sale. Iresponsabilitatea §1. dac nu ar fi intervenit acea împrejurare. precum i direc ia 3. fie din cauza aliena iei mintale. fie din alte cauze. Imposibilitatea de prevedere trebuie s fie obiectiv . tr snete etc. în sensul c . Efectele cazului fortuit Fapta comis în condi iile cazului fortuit nu constituie infrac iune deoarece îi lipse te vinov ia. mijloace mecanice (explozii. cutremure. altele de la instala ii tehnice.i poate da seama de caracterul.). oricât de perspicace i diligent ar fi fost ea. care s -a izbit de un pom. rezultatul d un tor nu s -ar fi produs. scurtcircuite etc. deci nu a putut s opreasc ma ina.pen. care înl tur caracterul penal al faptei s vâr ite4. moral i juridic . între împrejurarea fortuit i rezultatul efectiv al ac iunii sau inac iunii f ptuitorului trebuie s existe o leg tur de cauzalitate.

. care nu înl tur vinov ia i caracterul penal al faptei. Cauzele care determin starea de iresponsabilitate po t fi diferite: starea de subdezvoltare psihic datorat diferitelor anomalii (idio enie. sec ia penal .R. p. rolul medicilor este acela de a constata starea de iresponsabilitate. sec ia a Il -a penal . infantilism. 48 C. narcotice. decizia nr.). Trib. adic s lipseasc complet ca pacitatea psihic 62. cit. nr. op. în cadrul procesului penal.i poate determina i dirigui în mod normal voin a..pen. rezult c exist stare de iresponsabilitate atunci când sunt îndeplinite anumite condi ii. cit. 72 C. în raport cu aceste cauze i cu efectele lor. alimente alterate etc. adic de a stabili. debilitate mintal etc. Dac lipsa capacit ii este doar par ial . cit.) 61. care permit acesteia s în eleag caracterul i semnifica ia actelor sale de conduit (factorul intelectiv) sau s fie st pân pe ele (factorul volitiv) 60. fenomene fiziologice (somn natural. cit. 292. Constatarea existen ei st rii de iresponsabilitate i a cauzelor acesteia necesit cuno tin e de specialitate i de aceea ea nu poate fi f cut decât de medici speciali ti. le in etc. dar de care trebui e s se in seama la individualizarea sanc iunii (art. Oricare ar fi cauzele i durata iresponsabilit ii. 63 A se vedea I.a. 81. somn hipnotic.. 1575/2005. c ci n-ar putea fi îndreptat prin aplicarea i executarea pedepsei 59. cunoscând intervale de luciditate. psihoze etc.a. Suprem. O persoan iresponsabil nu în elege de ce ac iunile sau inac iunile sale prezint pericol social i de ce acestea au caracter ilicit. §2. nr. 8/1989.D. trebuie s fie total .i dea seama de fapta sa i s fie st pân pe ea 63. Dongoroz . 485/1989.C. 3/2006. toxice. p. op. Desigur.a faptelor pe care le s vâr e te i a urm rilor acestora sau care nu. op. Caracteristic st rii de iresponsabilitate este deci lipsa acelor facult i psihice ale persoanei. cit. Vasiliu . p. pentru ca aceasta s înl ture caracterul penal al faptei. în raport cu faptele ei. nevroze.. dac în momentul s vâr irii faptei persoana respectiv a putut sau nu s . sec ia penal .J. R. p. Dreptul nr. decizia nr. boli neuropsihice (nebunie.D.). 61 A se vedea V. Oancea. A se vedea C. Bulai. tulbur ri psihice provocate de intoxica ii (prin alcool. 626/1989. De asemenea. Bulai. 60. A se vedea T. aceast atribu ie revenind organelor judiciare. O asemenea persoan nu este pedepsit . p.. astfel încât faptei îi lipse te o tr s tur esen ial pentru a fi infrac iune. exist a a -zisa responsabilitate atenuat . op. 62 C. s tupefiante. 393. medicul specialist nu este chemat s se pronun e asupra chestiunii dac cel examinat medical este sau nu r spunz tor penal. poate fi înn scut (congenital ) sau survenit .. Lipsind cei doi factori psihici. 7/1989.. lipse te i vinov ia.R.pen.). 268. p. decizia nr. 268. Condi iile st rii de iresponsabilitate Din examinarea dispozi iilor art.. 58.). 360-361. op. Bucure ti. în cadrul procesului penal. p. starea de incapacitate psihic poate fi permanent (incurabil ) sau trec toare (intermitent ) .C. R. pe baza examenului de specialitate.. cretinism. denumit i responsabilitate limitat sau semiresponsa bilitate. Trib. p. I. 60 59 .

C. www. 92/R/2005.i da seama de ac iunile sau inac iunile sale sau neputin a de a le st pâni. De pild .i dea seama de urm rile acesteia 66. CA. f ptuitorul s nu fi fost în stare s i dea seama de ac iunile sau inac iunile sale ori s nu fi putut s fie st pân pe ele. B. decizia nr. B. 2004. Pite ti. s se conduc în ac iunile sau inac iunile sale). §3. în acest caz fapta este numai aparent s vâr it în stare de incon tien . fie indiferentism total 64. d)Starea de incapacitate psihic a persoanei s ex iste în momentul s vâr irii faptei. sec i a penal . Cluj. cit. Efectele iresponsabilit ii Lipsind responsabilitatea. Iresponsabilitatea produce efecte numai in personam.ro. A se vedea V.J. Dongoroz . p.C. care presupune fie impulsivitate irezistibil . b)Datorit st rii de incapacitate psihic . Condi ia nu este îndeplinit dac în untrul intervalului de timp cât a durat s vâr irea faptei f ptuitorul i-a rec p tat la un moment dat capacitatea psihic i a continuat totu i s vâr irea sau participarea la s vâr irea faptei. 66 CA. 137. ceea ce duce la înl turarea caracterului penal al faptei. fie stare de incon tien sau lipsa capacit ii de a. o sor medical ia un narcotic i nu se poate trezi la timp pentru a face o injec ie sau a administra un medica ment unui pacient grav bolnav.a. adic tot timpul cât dureaz efectuarea sau omisiunea de a efectua actele prin care s-a s vâr it ori s-a contribuit la s vâr irea faptei.a)S se s vâr easc o fapt prev zut de legea penal . c)Starea de incapacitate psihic a f ptuitorului s se datoreze aliena iei mintale sau altor cauze.. care determin st ri anormale. 76/2004. 394.i determina i dirija manifest rile de voin . 65 64 .. care presupune fie lips de discern mânt. fiindc în realitate f ptuitorul a avut reprezentarea faptei înainte de s vâr irea ei i deci avea posibilitatea s .J. decizia nr. sec ia penal . Iresponsabilitatea poate fi deci de ordin intelectiv (f ptuitorul nu. op. fapta s vâr it nu întrune te tr s tura vinov iei.J. Iresponsabilitatea nu înl tur r spunderea civil . 48 neputin a de a. I.logenet. Lipsa unuia din ace ti doi factori sau ai amândurora exclude v inov ia. De asemenea. nu poate fi considerat în stare de iresponsabili tate nici f ptuitorul care se afl din culpa sa în stare de incon tien . 2005. p..C. sec ia penal . 1575/2005. când aceast neputin provine din cauza lipsei de maturitate psihic (exemplu minoritatea f ptuitorului) sau din ignoran a ori eroarea de fapt. p. Starea de incapacitate decurge din lipsa posibilit ii de a în el ege caracterul faptei.J. acestea constituind eventual alte cauze de înl turare a caracterului penal 65. adic o ac iune sau inac iune incriminat de Codul penal ori un alt act normativ.P. 680. Nu constituie caz de iresponsabilitate în sensul art. decizia nr.i poate da seama de ceea ce face) sau de ordin volitiv (f ptuitorul nu este în stare s se st pâneasc .

Gh.Sec iunea a 8-a. provocat inde pendent de voin a persoanei în cauz . 49 alin. p. dup caz. morfin . 272. cit. De A se vedea C. cit. deci. Bulai.. Chivulescu. în tiin a dreptului penal se face distinc ie între mai multe feluri de be ie. datorit efectelor pe care le au asupra organismului s u i asupra facult ilor sale mintale anumite substan e excitante sau narcotice consumate de acea persoan ori introduse în corpul s u 67. C. de frecven a cu care o persoan î i provoac starea de ebrietate etc. Laz r. se g sea. se face distinc ie între be ia accidental (fortuit ).) 68. a capacit ii psihofizice a persoanei de a . Bulai. Prin ac iunea lor asupra organismului i asupra facult ilor psihice ale persoanei care le consum . Bulai. 68 67 . 319. starea de be ie voluntar complet produs de alcool sau de alte substan e nu înl tur caracterul penal al faptei. 69 A se vedea V. 271. Se cunoa te îns i a a-numita be ie rece. cocain etc. cit. de gradul de be ie. No iune i caracterizare în conformitate cu dispozi iile art. Be ia §1. A se vedea G. o circu mstan atenuant sau agravant . 263. în regle mentarea r spunderii penale a persoanei trebuie s se in seama de influen a pe care starea de be ie. (2) C.. Boroi. în momentul s vâr irii faptei. 49 C. în stare de be ie complet produs de alcool sau alte substan e. Be ia voluntar poate fi la rândul s u simpl . op. datorit unor împrejur ri independente de voin a sa.pen. dup atitu dinea persoanei fa de provocarea st rii de be ie. op. Dobrinoiu. De aceea. starea de be ie poate constitui în anumite împrejur ri o cauz de excludere a r spunderii penale. V. heroin . când persoana i a provocat anume starea de be ie în vederea s vâr irii unei infrac iuni 70. i be ia voluntar . asupra r spunderii persoanei în dreptul penal 69. Ea poate constitui. când este produs f r ca persoana s aib inten i a de a se îmb ta. I. produs prin consumul de stupefiante (opiu. Gh.i da seama sau de a fi st pân pe ac iunile sau inac iunile pe care le s vâr e te în aceast stare. i preordinat . p. nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal .. Molnar. Astfel. p. Astfel de devieri conduc la diminuarea. I. oricare ar fi natura i cauzele acesteia. op. Nistorescu. uneori pân la anihilare. A. 70 A se vedea C.. cit. o poate a vea asupra capacit ii psihofizice i. Pentru determinarea cât mai exact a influen ei pe care starea de be ie o poate avea asupra r spunderii penale. dac f ptuitorul. Cea mai frecvent form de be ie este be ia alcoolic sau intoxica ia etilic . inându-se seama de atitudinea psihic a persoanei în cauz fa de provocarea st rii de ebrietate. ha i .. Dup cum rezult din cele ce preced. aceste substan e ebriante provoac dev ieri specifice de la starea psihofizic normal a persoanei. op. Potrivit art.. p. Antoniu. Be ia este o stare psihofizic anormal în care se g se te o persoan . iar în altele o cauz de atenuare sau agravare a sanc iunii. Pascu.pen.

a afectat capacitatea de apreciere critic a faptelor i mai ales capacitatea de frânare voli ional a 72 A se vedea G. condi ia nu va fi îndeplinit . §2.a. p. când procesul de intoxicare se afl în faze incipient e. le gea face distinc ie între starea de be ie i starea de iresponsabilitate provenit din starea de be ie care a îmbr cat forme psihopa-tice... 263. p.PJ. f ptuitorul se g sea. B. nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal dac .). benzin . (1) C. terebentin etc. în reglementarea acestei st ri.. Constan a. Dac activitatea de s vâr ire a durat un interval mai lung de timp. în practica judiciar s-a hot rât c prevederile car e reglementeaz iresponsabilitatea nu sunt incidente în cazul când starea de incon tien în care se afl inculpatul în momentul s vâr irii fap tei s-a datorat be iei voluntare complete..C. 2/P/2004. când se ajunge la cvasi paralizarea complet a energiei fizice i a facult ilor psihice. respectiv datorit alcoolului sau altei substan e ebriante (stupefiante. cit. cit. A se vedea V. în stare de be ie complet produs de alcool sau de alte substan e. în tot timpul s vâr irii faptei în stare de be ie produs de alcool ori de alte substan e. în condi iile unei boli psihice preexistente. eter. be ia poate fi complet . când o persoan consum întâmpl tor b uturi alcoolice. care. Condi iile st rii de be ie Pentru aplicarea acestei cauze de înl turare a caracterului penal i de excludere a r spunderii penale se cere s fie îndeplinite mai multe condi ii. atunci când a pare ca o stare permanent . Chivulescu. în tr-adev r..pen. sau cronic . Dac be ia a c p tat forme psihopatice ducând la iresponsabilitatea persoanei. decizia nr. 73 A se vedea C. 49 alin. p. sec ia penal . eventual. §3. ori incomplet . Dongoroz . singura care are ca efect înl turarea caracterului penal al faptei s vâr ite sub influen a ei este be ia accidental complet . în momentul s vâr irii acesteia. Antoniu. Bulai. Ceea ce intereseaz este dac f ptuitorul s-a aflat în momentul s vâr irii faptei în stare de be ie. a) F ptuitorul s se fi g sit în momentul sau. Dup gradul de intoxica ie. caracterul penal al faptei s vâr ite î n aceast stare este înl turat datorit iresponsabilit ii73. be ia voluntar poate fi ocazional . Gh. 71 . 2004. iar starea de be ie nu a existat decât într-o frac iune a acestui interval.asemenea. p. o obi nuin 71. C.J. CA. op. 273. op. Cu atât mai mult nu poate fi socotit ca satisf cut condi ia în cazul în care starea de be ie a existat anterior sau posterior momentului s vâr irii faptei 72. potrivit art. 402. Be ia . 9. datorit unor împrejur ri independente de voin a sa. cit. op. Bulai.cauz care înl tur caracterul penal al faptei Dintre formele be iei. determinând o sl bire a capacit ii de autocontrol i autodirijare a actelor de conduit . fiind indiferent sursa acestei st ri.

care presupune o absen total psihic a f ptuitorului. (2)] dac este complet 2. instigator sau complice. 1978. c)Starea de be ie s fie complet . poate constitui o circumstan atenuant [art. p. cerute de art. §4. fiind bolnav. (1) sau (2) C.actelor comportamentale. fie fa de persoanele care o aveau în paz i supraveghere. (1) C . Dimpotriv . altfel nu se explic cum ar putea comite o fapt prev zut de legea penal pentru a beneficia de prevederile art. adic anume provocat în vederea comiterii faptei poate constitui o circumstan agravant judiciar .când este stabilit de organele judiciare .i mai dea seama de ac iunile sau inac iunile sale ori de urm rile i de pericolul social al acestora sau s nu poat fi st pân pe ele. 17 alin. Accidentabilitatea st rii de be ie implic excluderea amestecului voin ei f ptuitorului în provocarea acestei st ri. R spunderea civil opereaz în toate cazurile de be ie reglementate de lege fie pentru persoana ce se g sea în aceast stare. Nu are importan dac fapta s-a consumat sau a r mas în faz de tentativ pedep-sibil ori dac f ptuitorul este autor. 254/1978. Subiectul p streaz un anumit control asupra fa ptelor sale. s nu se pun problema r spunderii penale a f ptuitorului. deoarece în caz contrar ar lipsi una din tr s turile esen iale ale infrac iunii. decizia nr.3 Pentru ca f ptuitorul s poat fi tras la r spundere penal trebuie s aib o anumit capacitate de a în elege i de a voi. adic provocat fortuit. Suprem. Be ia complet nu trebuie confundat cu be ia comatoas (letargic ). a consumat totu i astfel de b uturi. 49 alin. d) Fapta s vâr it de persoana aflat în stare de be ie s fie prev zut de legea penal . 74 Trib. iar starea în care a ajuns a contribuit în mod direct la cre terea poten ialului s u agresiv. sec ia penal . . Efectele be iei Be ia accidental complet . într -o asemenea situa ie. s vâr ind o tentativ de omor 1. CD. b) Starea de be ie s fi fost accidental . Be ia voluntar simpl . pe cale de consecin . respectiv persoana s nu .face ca fapta s nu constituie infrac iune i. Be ia voluntar preordinat . starea de be ie voluntar complet poate constitui o circumstan atenuant 74. inculpatul nu poate invoca aceast circumstan atunci când de i tia c . 389. 49 alin. Esen ial este ca ea s fie prev zut de legea penal .pen.pen. independent de voin a f ptuitorului. îi este interzis consumarea alcoolului. atunci când este produs f r ca persoana s aib inten ia de a se îmb ta. Numai în acest mod be ia va constitui o cauz care face ca fapta s nu fie infrac iune.

50 C.a. cit.pen. Minoritatea f ptuitorului §1. p..pen. cit. op. 409. sanc iuni de drept penal aplicabile minorilor infractori. organele judiciare având obliga ia de a ine seama de posibilit ile minorului de a.. T. Potrivit art.a.pen. minorii r spund penal. Condi iile minorit ii a)S se fi comis o fapt prev zut de legea penal . dac a fost realizat în form consumat sau doar sub forma tentativei. Vasiliu .i manifesta voin a potrivit cerin elor legii penale75. pe cale de consecin . potrivit art. Astfel. Neprevederea ei în legea penal constituie. minoritatea a fost reglementat i ca o cauz care înl tur carac terul penal al faptei.. Nu are importan dac fapta a fost executat printr -o ac iune sau o inac iune.. cea referitoare la m surile educative. în leg tur cu minoritatea. i caracterul penal al faptelor s vâr ite. în acela i timp îns . de gradul lui de preg tire.Sec iunea a 9-a. în cazul minorilor sub vârsta de 14 ani sau între 14-16 ani dac nu au ac ionat cu discern mânt. Lipsa discern mântului înl tur vinov ia f ptuitorului i. Minorul. institu ie ce are inciden asupra acelor categorii de minori care nu îndeplinesc condi iile pentru a r spunde penal. pentru aceast 75 A se vedea: V. de dezvoltarea mintal a acestuia. Prin urmare. o cauz care face ca fapta s nu fie infrac iune.pen. Dup împlinirea vârstei de 16 ani. iar minorii între 14-16 ani r spund penal numai dac se dovede te c au s vâr it fapta cu disce rn mânt. 369. p. de împrejur rile s vâr irii faptei etc.. în limitele stabilite de art. Dongoroz .. Minoritatea este o problem cu numeroase implica ii î n materia dreptului penal. 99 C. 99 C. lipsa discern mântului trebuie s fie dovedit cu ajutorul unei expertize medico -legale psihiatrice i al unei anchete sociale. vorbim de minoritate ca o cauz care î nl tur caracterul penal al faptei. dar potrivit unui sistem specific de sanc iuni. nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal s vâr it de un minor. Sarcina dovedirii discern mântului revine acuz rii. care la data comiterii ei nu îndeplinea condi iile legale pentru a r spunde penal. 99 C.pen. pri n lipsa uneia din tr s turile esen iale prev zute de art. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu r spunde penal. §2. ea îns i. op. se afl în cadrul unui proces natural de dezvoltare organic i psihic pe o treapt inferioar i este lipsit de capacitatea de a în elege i de a .. Prin urmare. b)Fapta s fie s vâr it de un minor care nu îndepline te condi iile legale pentru a r spunde penal. a fost creat o institu ie de sine st t toare.i da seama de consecin ele faptei s vâr ite. 17 alin. în cazul minorului între 14-16 ani. No iuni i caracterizare Potrivit dispozi iilor art. . (1) C.

pen. Sec iunea a 10-a. o parte din actele succesive componente ale unei infrac iuni continue ori continuate sau ale unei infrac iuni de obicei. adic necunoa terea acesteia ori cunoa terea ei gre it .a. atribuirea caracterului penal faptelor ce le s vâr esc este condi ionat de dovedirea faptului c au ac ionat cu discern mânt. pe cale de consecin . el nu va fi tras la r spundere penal 76. la data s vâr irii faptei. cit. ultima dintre cauzele care înl tur caracterul penal al faptei. c) Minoritatea f ptuitorului trebuie s existe în momentul s vâr irii faptei.. cât îl prive te pe minor. înl turarea inciden ei legii penale. deoarece nu cunoa te anumite st ri. s nu pun problema r spunderii penale a f ptuitorului. . op. în timpul cât nu r spunde penal. No iune i caracterizare Eroarea de fapt. prev zut de art. pe care le repet sau le prelunge te în timp în perioada în care a deve nit r spunz tor potrivit legii. îl aveau pe acesta în supraveghere. Aceast cauz se caracterizeaz prin aceea c f ptuitorul.. situa ii sau împrejur ri existente la momentul respectiv ori le cunoa te gre it sau deformat. va fi tras la r spundere penal numai pentru activitatea infrac ional s vâr it în aceast ultim perioad . p. nu exclude r spunderea civil a persoanelor care. între 14-16 ani. de i are capacitate psihic . în timpul când nu r spundea penal o fapt prev zut de legea penal cu urm ri progresive r ealizate în perioada când a devenit r spunz tor. Dongoroz . In cazul când minorul a s vâr it. ea va produce efecte numai fa de f ptuitorul minor (in personam).categorie intermediar de minori. Efectele minorit ii Minoritatea face ca fapta s nu constituie infrac iune i. const în necunoa terea sau cunoa terea gre it de c tre f ptuitor a existen ei unei st ri. Din aceast defini ie a erorii de fapt observ m c con inutul erorii de fapt este format din reprezentarea gre it a realit ii. în cazul când a s vâr it. dar nu are discern mânt) trebuie s existe în momentul s vâr irii faptei i pe întreaga perioad de executare a acesteia. Având în vedere c minoritatea se refer la o persoan determinat . Eroarea de fapt §1. §3. 411. astfel încât. în ambele 76 Ase vedea V. Aceast condi ie se refer la faptul c starea minorului de natur s înl ture caracterul penalal faptei (sub 14 ani sau între 14 -16 ani. situa ii sau împrejur ri de care depinde caracterul penal al faptei ori o circumstan agravant în leg tur cu aceasta. 51 C. în momentul s vâr irii unei fapte î i reprezint gre it realitatea.

a avut o reprezentare gre it asupra unei st ri. Aceast reglementare este în concordan cu m surile deosebite adoptate pentru studierea.pen. pe care legea le pedepse te. oferul angajat într -un accident nu va putea fi învinuit pentru p r sirea locului accidentului dac din împrejur rile în care s -a produs accidentul nu a rezultat nici un semn c victima a suferit acele consecin e care l -ar obliga s nu p r seasc locul accidentului (a se vedea /..pen. situa ii sau împrejur ri de care depinde caracterul penal al faptei. eroarea de fapt înl tur caracterul penal al faptei în cazul când f ptuitorul. Antoniu. Aceast contradic ie între realitatea obiectiv i reprezentarea sa subiectiv îl pune pe f ptuitor îh imposibilitatea de a . G. 51 alin.i da seama de caracterul faptei s vâr ite. (1) i (2) ale art. (3) C. 51 alin.pen. 51 C. 372/1982 a Procuraturii locale Caracal. ele datorându-se unor împrejur ri necunoscute. caracterul penal al faptei nu este înl turat. în ultimul alineat al art. dezbaterea i popularizarea tuturor actelor normative de importan deosebit .R. cu privire la înl turarea caracterului penal al faptei sau a caracterului agravat al une i infrac iuni. Alineatul (2) al art. se arat c necunoa terea sau cunoa terea gre it a legii penale nu înl tur caracterul penal al faptei. în momentul s vâr irii faptei. f ptuitorul neavând posibilitatea s evite eroarea în care s -a aflat.]. sub aspect subiectiv situa ia este diferit . Potrivit dispozi iilor art. astfel încât atunci când din punct de vedere obiectiv el s vâr e te o fapt prev zut de legea penal . In aceast situa ie. p. (1) i (2) C. 51 C.. Aspectul acesta al erorii este cunoscut sub numele de eroare de fapt secundar .D. 77 De pild . 97-100). dar numai dac necunoa terea st rii. 2/1984. i de a . cu alte cuvinte eroarea trebuie s priveasc un element. f ptuitorul se afl în eroare cu privire la anumite împrejur ri nerelevante în ce prive te caracterul penal al faptei. Cernat. Note la Ordonan a nr. dar care influen eaz încadrarea juri dic a acesteia în sensul înl tur rii unei anumite circumstan e agravante. Dispozi iile alin.situa ii. întrucât f ptuitorul crede c real izeaz o fapt licit . exist o discordan între realitatea obiectiv i imaginea pe care i -o face acea persoan despre realitate.i dirija voin a în mod con tient. Ac east form a erorii se mai nume te i eroare de fapt principal 77. (1) C. î i g sesc aplicare în cazul faptelor s vâr ite cu inten ie. situa iei sau împrejur rii respective nu este ea îns i rezultatul culpei f ptuitorului [art.pen. 51 C.pen. Chiar i atunci când eroarea de drept este cauzat de o alt persoan . o condi ie esen ial decare depinde existen a infrac iunii.pen. se aplic îns i faptelor s vâr ite din culp . Dispozi iile art. nr. 51 alin. Nu prezint importan care este cauza necunoa terii sau cunoa terii gre ite a legii penale. R. între care cele penale ocup un loc aparte în cunoa terea i respectarea legilor rii de c tre to i cet enii. . f ptuitorul urmând s r s pund pentru forma simpl a infrac iunii. condi iilor concrete în care a ac ionat. care poate fi socialmente periculos. prevede c nu constituie circumstan agravant împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut -o în momentul s vâr irii infrac iunii.

în func ie de Äîntinderea efectelor juridice" se face deosebirea între eroarea principal i eroarea secundar . A se vedea: V. op. folosindu-se diferite criterii 79. care este o lege extrapenal . A.P. decizia nr. Constan a.. b)Eroarea de drept const în necunoa terea sau cunoa terea gre it a unei norme de drept. Pascu. p. cit. 2000. iar existen a ei are ca efect înl turarea caracterului calificat al faptei concret s vâr ite. Mitrache. aceasta se clasific în eroare de fapt i eroare de drept. Drâghici. 2/1971.. nr. p.D.. Clasificarea erorii în dreptul penal în doctrina penal se face distinc ia între mai multe feluri de eroare.R. p. cit. deosebim între eroarea de neînl turat (sau invincibil ) i eroarea înl turabil (sau vincibil ). Distinc ia între eroarea de fapt i eroarea de drept are relevan întrucât eroarea de fapt duce la înl turarea caracterului penal al fapt ei ori a unei circumstan e agravante. echivaleaz cu eroarea de fapt. Bucure ti. când vizeaz o norm penal . 47. a)Eroare de fapt exist când f ptuitorul. fie general . situa ie sau împrejurare de care inea caracterul penal al acestei fapte ori caracterul calificat al ac esteia. p. 298. fiind asimilat erorii de fapt. Trib. 79 78 . 64. G. în raport cu factorii care au determinat eroarea. de speculare a bunei -credin e. p. Boroi. op. 103/1970 privind lista produselor i substan elor stupefiante. sec ia a Il -a penal . 203. respectiva eroare de drept înl tur caracteru l penal al faptei. pe când eroarea de drept. C. în momentul comiterii faptei nu a cunoscut ori a cunoscut gre it o stare. iar inciden a sa are drept efect înl turarea caracterului penal al faptei. Potrivit criteriului Äposibilit ii de evitare" a erorii. op.J. 302. b)Eroarea este secundar când prive te o circumstan agravant legal .. B. b)Eroarea prin am gire se caracterizeaz prin aceea c ea a fost provocat prin-tr-o ac iune de în elare. C. exercitat de o persoan asupra altei persoane. R. Antoniu. a)Eroarea prin necunoa tere provine în mod obi nuit din lips de cultur . Explica ii teoretice ale Codului penal român. V. p. §2. cit. cit. Jud. a)Eroarea este principal când poart asupra unui element consti tutiv al infrac iunii. decizia nr.. D. op. nu înl tur caracterul penal al faptei 80.Atunci îns când necunoa terea sau cunoa terea gre it se refer la o lege extra-penal . 119. 314/2000.P. I.a. 80 CA. 415. I. fie limitat la un anumit sector de cuno tin e. Dup obiectul asupra c ruia poart eroarea. A. vol. în acest sens s-a pronun at i practica judiciar . 1625/1970. p. putem întâlni o eroare prin necunoa tere sau o eroare prin am gire. Dongoroz . într -un caz concret 78 s-a apreciat c necunoa terea Instruc iunilor nr. C.

îns seam n atât de bine cu al sau încât oricât aten ie ar fi depus. i-ar fi putut da seama c gre e te ori ar fi sim it nevoia s verifice. Prin Ästare" se în elege felul în care se prezint o persoan . de func ionar sau alt salariat. op. Din aceast condi ie rezult c necunoa terea sau cunoa terea gre it trebuie s priveasc anumite st ri. este necesarca infractorul major s cunoasc faptul c persoana împreun cu care a comis infrac iunea este minor . înseamn c era con tient de faptul c nu poate s . §3. Astfel. p. pentru existen a infrac iunii de t inuire se cere ca f ptuitorul s fi cunoscut c bunul dobândit provine dintr-o fapt prev zut de legea penal sau pentru existen a circumstan ei agravante prev zut de art. de rud apropiat ori situa ia de bun din avutul public. implicit. apar inea altuia. situa ii sau împrejur ri indispensabile ca fapta s constituie infrac iune sau pentru existen a unei anumite circumstan e agravante. Condi ii Pentru ca eroarea de fapt s înl ture caracterul penal al faptei este necesar s se constate îndeplinirea urm toarelor condi ii: a) F ptuitorul s fi s vâr it o fapt prev zut de legea penal . 75 lit.a. nu este prev zut de legea penal . b) F ptuitorul s nu fi cunoscut sau s fi cunoscut gre it existen a vreunei st ri. b)Eroarea este înl turabil când cel aflat în eroare. dar. de lucru 81 A se vedea T.. într -un anumit moment. Vasiliu . deoarece dac fapta nu are acest caracter. Dac f ptuitorul se afl numai în îndoial cu privire l a existen a acelei st ri. cit. cineva ia de pe un cuier un pardesiu pe care îl credea al s u. situa ii sau împrejur ri. . dac ar fi fost mai atent. situa ii sau împrejur ri de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstan agravant . un bun în raport cu realit ile date. nu se poate pune problema vinov iei penale i. de persoan c s torit . posibilitatea de evitare era inexistent ). în realitate. 373. c) C. spre exemplu: starea civil a unei persoane sau starea tehnic a unui bun etc. pentru a clarifica situa ia i a elimina îndoiala. existen a erorii de fapt este irelevant sub aspectul dreptului penal. cum ar fi: situa ia de cet ean sau de str in.. în cadrul rela iilor sociale sau al realit ilor obiective. Aceast condi ie general tuturor cauzelor care înl tur caracterul penal al faptei este absolut necesar i în aceast situa ie. a unui bun sau a unei institu ii.pen.i reprezinte în mod corect realitatea i ca atare era obligat s se ab in de la orice ac iune sau inac iune pân în momentul contur rii unei imagini corecte asupra acesteia 81.a)Eroarea este de neînl turat atunci când necunoa terea a fost atât de complet încât era exclus ca în mintea persoanei aflat în eroar e s apar o cât de slab preocupare de a proceda la o verificare cu privire la ceea ce ignora (de exemplu. ÄSitua ia" este pozi ia unei persoane.

în exerci iul func iunii. de exemplu. ca de exemplu: în timpul nop ii. c) O ultim condi ie a erorii de fapt este ca aceasta s existe în momentul s vâr irii faptei. Se cere. puse în corela ie cu fapta comis . sunt aplicabile prevederile privitoare la efe ctele circumstan elor atenuante" 83. ci a considerat c . Eroarea de drept penal poart asupra existen ei normei de incriminare îns i. Pot fi îns situa ii când. Bucure ti. 338. dar cea care ni se pare în concordan cu prevederile celorlalte cauze este urm torul: ÄNu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal s vâr it ca urmare a necunoa terii sau cunoa terii gre ite a legii penale. Ac ademiei Române. deci. R dulescu. de produs ce nu poate face obiectul comer ului particular etc. Cel care comite fapta nu a cunoscut c aceasta este interz is de legea penal . lovirea în el ciunea. Vinov ia penal . Existen a erorii înainte de s vâr irea faptei nu este suficient pentru înl turarea caracterului penal al faptei sau a circumstan ei agravante. 84 Idem. existen a unei st ri. în acela i timp. din cauza unei împrejur ri care nu putea fi evitat în niciun mod. Antoniu. p.P. Despre eroarea de fapt în actele notariale. în loc public. p. Äîmprejurarea" este reprezentat de elemente externe faptei.i da seama de caracterul acesteia.D. Ed. 2002. în condi iile în care a comis -o. Dac eroarea de drept penal putea fi evitat . având asupra sa arme. situa ii sau împrejur ri de care depinde caracterul penal al faptei sau o circumstan agravant în leg tur cu aceasta. Partea general a Codului penal într -o viziune european . Necunoa terea legii ar putea fi invocat chiar i în împrejur ri normale. 83 82 . furtul etc. Monitorul Oficial nu a putut fi r spândit. Au fost propuse mai multe formul ri. de o persoan care este tras la r spundere penal pentru o fapt comis în condi ii identice dup achitarea anterioar i când instan a a motivat c fapta nu constituie infrac iune ori dup ce a primit un sfat competent de la un profesionist al legii 84. în momentul s vâr irii faptei. de exemplu. cu alte cuvinte f ptuitorul s nu fi cunoscut sau s fi cunoscut gre it. 1/2004. de pild . Dreptul nr. Se impune introducerea în Codul penal i a erorii de drept ca o ultim cauz care înl tur vinov ia. A se vedea G. R. o particularizeaz în concret. p. fapta era permis de lege. A se vedea O. 1/2001. dezastru) ori o parte din teritoriul rii a fost ocupat militar. este necesar ca eroarea s d inuiasc în tot timpul efectu rii actelor de s vâr ire a faptei 82. anumite circumstan e în care se g se te o persoan . inunda ii. din cauza unor împrejur ri excep ionale (cutremur. nr.provenit din infrac iune. 40. un obiect i care. ca f ptuitorul s se fi aflat în momentul s vâr irii faptei în imposibilitatea de a. 112. Nu se poate invoca eroarea de drept în cazul faptelor grave ori despre fapte de care orice persoan afl de timpuriu c sunt nepermise . f r autoriza ie etc.cum ar fi.

iar unele legisla ii penale nu o mai consacr 86. Codul penal model american admite posibilitatea invoc rii erorii de drept penal când legea nu a fost cunoscut de f ptuitor. 86 85 . p. 123-3 c nu este responsabil de infrac iune acela care s -a aflat într-o eroare de drept penal. Efectele erorii de fapt Dup cum eroarea poart asupra unei împrejur ri constitutive a infrac iunii sau asupra unei circumstan e agravante.dac prive te o împrejurare. produce urm toarele efecte: . situa ie ori stare de care depinde caracterul penal al faptei. 328. prezum ia de cunoa tere a legii penale este tot mai mult contestat . Bulai. 87 A se vedea C.In doctrina penal 85 contemporan . fapta r mâne infrac iune. deoarece dispozi ia legal a fost ulterior invalidat sau considerat eronat ori legea nu a fost publicat sau n -a putut s ia cuno tin de lege. Ibidem. cit. Codul penal francez prevede în art. §4. p. cu re inerea r spunderii pentru forma simpl a faptei penale 87.. înl turându-se r spunderea pentru forma agravat a infrac iunii. fapta nu constituie infrac iune i deci se înl tur total r spunderea penal . 160. op.dac prive te o circumstan agravant . .