Cuprins

1. Prezentarea societăţii şi a mediului extern................... 1 1. Analiza performanţelor economico- financiare ale întreprinderii ............................................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
1.1. Structura fluxurilor de rezultate ............................................................................................ 3 1.2. Analiza eficienţei cheltuielilor .............................................................................................. 5 1.2.1.Analiza eficienţei cheltuielilor totale..............................................................................5 1.2.2.Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor...........................................................7 1.3. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune .......................................... 8 1.3.1.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri.............................................................11 1.3.2.Analiza valorii adăugate...............................................................................................12 1.3.3.Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare.........................14 1.4. Analiza capacităţii de autofinanţare .................................................................................... 16 1.5. Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale ......................................................................... 16 1.6. Analiza ratelor rentabilităţii economice .............................................................................. 17 1.7. Analiza ratelor rentabilităţii financiare ............................................................................... 18 1.8. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere ................................... 19 Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari. .................. 19 1.9. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii................................. 20

2.10. Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii. 22 2. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii.................. 23
2.1. Analiza sturcturii bilanţului................................................................................................ 24 2.2. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate .......................................................... 26 3.2.1. Analiza ratelor de acoperire financiară........................................................................26 3.2.2. Analiza lichidităţii întreprinderii.................................................................................27 3.2.3. Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri...........................................28 3.2.4. Analiza ratelor de solvabilitate....................................................................................29

5. Riscul de faliment.....................................................35 Analiza SWOT..............................................................43

1

1. Prezentarea societăţii şi a mediului extern
Societatea comercială Petrom SA este o societate cu capital de stat şi privat autohton şi străin cu sediul în Calea Dorobanţilor, nr.239, sector I, Bucureşti, România. Societatea a fost înfiinţată în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.49 din octombrie 1997, modificată prin legea nr.70 din aprilie 1998. Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de ordine J-40-8302/1997 şi are codul de identificare fiscală 1590082. Compania îşi desfăşoară activitatea în explorare şi producţie şi activităţi aferente, rafinare şi marketing, distribuţia de gaz, chimice, producţie gaz şi energie şi de asemenea are activităţi în Kazahstan. Societatea produce şi procesează ţiţei şi gaze şi distribuie combustibil şi alte produse petroliere în vederea asigurării şi mobilităţii în România şi în regiunile învecinate. Creşterea profitabilă şi sustenabilă este benefică pentru acţionari, clienţi, angajaţi şi economia României în general. În 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei operaţionale şi se lansează noul concept „Full Agency”. În acelaşi an are loc lansarea primei benzinării PETROMV. În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi OMV Serbia, achiziţia a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum. Un an mai târziu, Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică cu scopul preluării activităţilor petrochimice de la rafinăria Arpechim. În acelaşi an Petrom semnează un contract în valoare de 328,5 mil.euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice. În anul 2007 Petrom înfiinţează o nouă companie, Petrom Distribuţie Gaze SRL, deţinute în proporţie de 99,99% de Petrom SA şi subordonată Diviziei de Gaze. În 2008, Petrom SA a încheiat mai multe contracte cu instrumente derivate în scopul acoperirii împotriva impactului nagativ al reducerii preţului petrolului în 2009. Aceste instrumente derivate au fost calificate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor este evaluată la valoare de piaţă la 31 decembrie 2008, fiind înregistrată în capitaluri proprii. Societatea analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea acestora în activitatea de bază a firmei. Compania implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, doreşte să reducă semnificativ costurile de procesare şi investirea în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mixului de produse. De asemenea investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale electrice pe gaze. 2

2. Analiza performanţelor economico- financiare ale întreprinderii
Performanţele înregistrate de OMV Petrom SA, precum şi îndeplinirea obiectivelor companiei pot fi analizate cu ajutorul unui ansamblu de indicatori a căror sursă informaţională o constituie Contul de profit şi pierdere în care sunt reflectate fluxurile de venituri şi cheltuieli specifice celor trei activităţi (de exploatare, financiară şi extraordinară). Aceste fluxuri dau conţinut unor rezultate intermediare care oferă posibilitatea analizării succesive a impactului rezultatului din exploatare, celui financiar şi extraordinar asupra rezultatului exerciţiului, rezultat ce evidenţiază efectele activităţii desfaşurate asupra acumulării companiei.1

2.1.

Structura fluxurilor de rezultate

Structura fluxurilor de rezultate reprezintă analiza pe verticală a Contului de profit şi pierdere. În acest mod deducându-se contribuţia fiecăreia din cele trei categorii de rezultat la realizarea rezultatului de ansamblu al întreprinderii.
Tabelul nr. 1. Analiza structurii fluxurilor de rezultat. Specificare (mii lei) Perioada precedenta Ponderea în: Rez .br 1. Cifra de afaceri Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor 2.Variaţia stocurilor 3. Producţia imobilizată 4. Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare-total 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b) alte cheltuieli din afară (energie şi apă) Cheltuieli privind mărfurile
1

Perioada curentă Ponderea în: Rez.b rut 100 1043. 29 983.8 2 59.48 22.85 8.85 8.72 1083. 71 318.4 1 3.42 33.56 54.48 100 94.30 5.70 2.19 0.85 0.84 103.8 7 30.52 0.33 3.22 5.22 CA

Abateri (%) Rez. brut CA

CA

ut 571 ,47 548 .74 22. 73 5.6 2 1.0 3 2.6 8 580 .80 146 .90 1.9 9 18.

421. 82 435.08 36.75 17.23 7.82 6.04 502.91 171.51 3.42 31.57 36.06

0 -1.7 1.73 1.21 0.67 0.38 2.27 5.52 0.01 9 -0.44 2

96.00 3.97 0.98 0.18 0.46 101.6 25.00 0.349 3.66 3.22

Marilena Mironiuc, Analiza economico- financiară, editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, pag. 45.

3

6. Cheltuieli cu personalul a) salarii b) cheltuieli cu asigurărle şi protecţia socială 7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 7. a.1) Cheltuieli 7.a.2) Venituri 7. b) Ajustarea activelor circulante 7.b.1) cheltuieli 7.b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 8.2 Cheltuieli imozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli Venituri 9. Cheltuieli de exploatare – total 10. Venituri financiare – total 11. Cheltuieli financiare – total 12. Venituri totale 13.Cheltuieli totale 14. Rezultatul din exploatare 15. Rezultatul financiar 16. Rezultatul brut

42 77. 12 59. 40 17. 72 53. 32 54. 31 0.9 9 1.6 4 8.4 0 10. 04 174 .34 126 .64 28. 00 19. 70 1.9 7 21. 43 23. 40 489 .40 23. 18 14. 57 603 .98 503 .98 91. 39 8.6 1 100

13.50 10.39 3.10 9.32 9.50 0.17 0.28 0.88 1.76 30.51 22.16 4.90 3.45 0.34 3.75 4.09 85.64 4.05 2.55 105.6 7 88.19 15.99 1.51 17.55

145.0 5 113.3 6 31.70 140.5 2 141.3 0 0.79 8.92 17.95 9.03 257.6 7 180.3 9 51.62 25.66 40.12 96.41 56.29 1002. 16 120.3 1 101.8 6 1204. 02 1104. 02 81.54 18.46 100

13.90 10.87 3.04 13.47 13.54 0.07 0.86 1.72 0.87 24.67 17.29 4.95 2.46 3.85 9.24 5.40 96.06 11.53 9.76 115.4 0 105.8 2 7.82 1.77 9.59

67.93 53.96 13.98 87.2 86.99 -0.2 7.28 7.28 -1.01 83.33 53.75 23.62 5.96 38.15 74.98 32.89 512.76 97.13 87.29 600.04 600.04 -9.85 9.85 0

0.4 0.48 -0.06 4.15 4.04 -0.1 0.58 0.84 -0.89 -5.84 -4.87 0.05 -0.99 3.51 5.49 1.31 10.4 2 7.48 7.21 9.73 17.6 3 -8.17 0.26 -7.96

4

96%.2. ceea ce a influienţat pozitiv rezultatul net al entităţii Petrom SA. eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe fiecare tip de activitate (de exploatare. cât şi cunoaşterea efectului pe care îl are creşterea eficienţei acestora asupra activităţii întreprinderii. Pentru practica economică prezintă importanţă atât cunoaşterea eficienţei cheltuielilor. Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminuat nesemnificativ cu 7. Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfaşurate de o întreprindere. Rezultatul financiar a fost unul pozitiv în cele două exerciţii. acestea trebuie sa crească într-un ritm mai scazut decât veniturile totale.33% (cheltuieli privind prestaţiile externe. 2.39% la 81. acesta este efectul creşterii ponderii veniturilor financiare (veniturile din dobânzi.45%. 51%. fapt explicat printr-o reducere mai mare a ponderii rezultatului de exploatare în cifra de afaceri comparativ cu creşterea mai lentă a ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri. cheltuieli cu taxele. şi a altor cheltuieli de exploatare 83. Tabel nr. a cheltuielilor cu personalul cu 67. Orice activitate din care se obţin venituri presupune ca într-o perioadă anterioară sa se fi realizat cheltuieli fie ele de natura financiară sau din exploatare. Analiza eficienţei cheltuielilor O întreprindere nu poate inregistra performante fără ca aceasta să efectueze cheltuieli.54% ca efect al creşterii ponderii cheltuielilor de exploatare în totalul cheltuielilor cu 85.Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii.1.99%. în special cele din cadrul grupului. prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime cu 171. a cheltuileilor cu ajustările privind imobilizările în proporţie de 86. precum şi cele cu donaţiile şi despăgubirile). 2007 respectiv 2008 reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut. 2. Analiza eficienţei cheltuielilor totale Pentru ca cheltuielile totale să fie eficiente.2 Analiza eficienţei chelt totale prin indicatorul chelt totale la 1000 lei venituri totale Specificare 2007 Perioada 2008 Structura(%) Si2007 Si2008 Eficienţa cheltuielilor(‰) Efch2007 Efch2008 5 . cauza principală a creşterii cheltuielilor totale este explicată în principal. şi veniturile din diferenţele de curs valutar) cu 97.2. şi alte vărsăminte asimilate. impozitele. financiară. Ponderea acestui s-a diminuat de la 91. extraordinară).13% într-o proporţie mai mare decât cea a cheltuielilor financiare.93%.

68 100 100 Verificarea: ∆Svi + ∆Ef chi = −13 . ceea ce explică scăderea eficienţei cheltuielilor totale.30%.84 100.Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Cheltuieli totale Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare Venituri totale 10.68 834. cheltuielile totale cresc cu 1.42 - 924.01 × 842 .687 1.00 842. Svi 2008 × Ef chi 2007 Svi 2007 × Ef chi 2007 −∑ = 100 100 90 .391.62 = = 1.00 96.821 0 17.89 100.42 = 82.53‰ I.930 0 19.76 846.243.520.00 90.68 = 82 .617 97.964 0 12.331.16 3. ∆Ef cht = ∑ Svi 2008 × Ef chi 2008 Svi 2008 × Ef chi 2007 −∑ = 916 .366 0 10.42 = −13.535.761.64 628.931.823.00 90.Efch2007 = 916.27 = 95 .616.68 96 .833.64 + 9.95 – 834.386.399.277 17.99 100.688 16.53 = ∆Ef cht Interpretarea rezultatelor analizei: Rezultatele analizei anterioare dovedesc faptul că în perioada analizată 2007-2008 s-a diminuat eficienţa cheltuielilor ( ∆ E cfh 〉t 0 ) datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile totale ale întreprinderii (Icht > I Vt).68 = − = 821 .27 − 834 .16 × 842 .268.95 − 821.95 - Coeficientul de elasticitate: E cht / vt = I cht − 100 63.983.624.99 × 628 .725.15 + 95 .15 100 100 ∆Svi = ∑ II.456 1.11 2. 6 .484.89 Analiza în mărimi absolute: ∆ Efcht = Efch2008 .724 498.348. .296.946.84 × 628 .77 9.660 12.090. Valoarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale (Echt/Vt = 1.01 9.64 + 3.294 313.30) arată că la o creştere cu 1% a veniturilor totale.23 100.60 916.431.30 I Vt − 100 48.

688 (1000 − 834 . Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor Orice întreprindere are ca scop obtinerea de profit.433. pentru care indicatorul de eficienţă pentru cheltuielile de exploatare are valori mai mari decât cele ale indicatorului de eficienţă a cheltuielor totale ( E c fhe x 〉 pE c fh).62 9.929 4.15 6.64 628.617 82.89 39.966 6.149.95‰).831.964 10.19 lei 1000 1000 7 .15 82.89 -6.32 48.36 287.4 6.687 1.99 924.84 842.660 834.68‰<834.67 63.946.206.386.765.243 .142.92 Relative -25. 2.296.16 3.58 12.01 9.833.617 17.68 19. concetizat în efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1. respectiv la 1.765 .331.490.464.60‰<916.963 1.616.931.277 916.12 217.66 B= Vt (1000 − Ef cht ) ⇒ B2007 = 12 .293.724 498.95 90.761.000 lei venituri obţinute.2.490 .471.399.76 846. totale Efcht (‰) Ponderea ven din exp în ven totale Sv exp (%) Ponderea ven fin în ven totale Svf (%) Chelt de exp la 1000 lei ven exp Efchexp(‰) Chelt fin la 1000 lei ven fin Efchf (%) Perioada 2007 2008 2.484.624.892.677.42‰ şi 846.725. Diferenţa dintre cheltuielile efectuate şi veniturile obţinute reprezintă beneficiul economic pe care îl vânează fiecare societate.40 160.149 . Tabel nr.19 1.42 ) = 2.16 9.42 96.605.60 Abateri ± Absolute -544.914.Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale ( ∆ E cfh 〉t 0 ) s-a realizat ca urmare a scăderii ponderii activităţii eficiente ( ∆ S 〈 0v i ).2.688 12.243. chelt.983 .75 34.983. t Activitatea financiară se caracterizează prin eficienţă întrucât indicatorul cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare are valori inferioare indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale (628.823.000 lei venituri totale.chelt.2 Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totale Specificare Eficienţa creşterii ef.930 17.658. aceasta urmăreşte să efectueze cât mai puţine cheltuieli.53 -6. B (lei) Venituri totale Vt (lei) Venituri din exploatare Vexp (lei) Venituri fin Vf (lei) Venituri extraordinare Vex (lei) Cheltuieli totale CHt (lei) Ef.348.

071.507 .605 .101 .69 × (1000 − 834 .654 .490 .81 × 505 .243 .35 lei V f 2008 −V f 2007 (1000 − Ef cht 2008 ) = 37 .983 .74 lei.27 ) −12 .331 .74 lei Vt 2007  Svi × Ef chi 2007  Vt 2007  Svi 2007 × Ef chi 2007  1000 − ∑ 2008 − 1000 − ∑ = 1000  100 100  1000   = 12 .95 ) = 1.471 .729 .∆Sv i = II .95 ) −12 .243 .89%) a determinat diminuarea beneficiului aferent veniturilor totale cu 1.507 .243 .605 .69 (1000 − 834 .071 .242 .52 lei Vt 2007  Svi 2008 × Ef chi 2008  Vt 2007 1000 − ∑ − 1000  100  1000 =12 .69 (1000 − 916 .95).∆V f = Vexp 2008 −Vexp 2007 1000 1000 (1000 − Ef cht 2008 ) = 206 .236 .74 lei = ∆ cht Ef Ef ∆Ef cht + ∆Vt = −1.89%) a determinat creşterea beneficiului total cu 527.658 . fapt pentru care întreprinderea înregistrează profit la 1000 lei venituri.67 × 505 .05 lei (1000-916.42) şi respectiv 83.32%.270.243 .101 .69 × (1000 − 916 .348.471 .929 lei (48.386 .95 ) −12 .983 .42 ) =170 . respectiv 165.507.756 .53‰(9.983 .101 .831 .∆Vexp = 2.42 lei 1.831 .243 .149 .213 .983 .45 = 104 .572 .48 × 505 .071 .101.270 . 8 .79 lei 1000 Analiza în mărimi absolute: ∆B = B2008 − B2007 = 1.26 = −1.  Creşterea veniturilor totale în perioada analizată cu 6.617 (1000 − 916 .236 .461 .58 (1000-834.74 + 527 .∆Ef cht = Vt 2007  Svi 2008 × Ef chi 2008  Vt 2007  Svi 2007 × Ef chi 2007  1000 − ∑ − 1000 − ∑ = 1000  100 100  1000   = 12 .756 .142.243 .27 ) = −1.071 .658 .19 = −544 .52 −1.34 = −544 . fapt explicat prin influenţa următorilor factori:  Scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 82.242 .42 ) = −1.213.4lei = ∆B Interpretarea rezultatelor analizei: În ambele perioade analizate indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce nu depăşesc limita de 1000 lei.293 .765 .507 .69 (1000 2.4 I.45 = 19 .34 lei.293 .111 .654 .26 lei 1.58 − 2.983 .07 lei Verificare: ∆Svi + ∆ chi =170 .∆Vt = Vt 2008 (1000 − Ef cht 2008 ) − Vt 2007 (1000 − Ef cht 2008 ) = Vt 2008 −Vt 2007 (1000 − Ef Cht 2008 ) = 1000 1000 1000 = 244 .∆Ef chi = Svi 2008 × Ef chi 2007   1000 − ∑ = 100   −821 .729 .45 = 123 .983 .B2008 = 19 .69 (1000 −821 . Se constată scăderea beneficiilor aferente veniturilor totale cu 25.

880 92.008 11.231 4.750.964.798.598.770 2.376 874.795.092.920.515 5.795.856 1.29 196.460.372.995 954.895.802.376 92.564.912.564.112 828. taxe şi vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul EBE+ Alte venituri din exploatareCheltuieli cu despăgubiri.332 80.952 22.53 136.3 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Denumire Cifra de afaceri Producţia vândută + Ven din vânzarea mărfurilor+ Ven din dobânzi înreg de entităţile al căror ob de act este leasingul + Ven din subvenţii de exploatare af cifrei de afaceri Marja comercială Ven din vânzarea mărfurilor – Chelt privind mărfurile Producţia exerciţiului Producţia vândută + Variaţia stocului de produse finite şi produse în curs + Producţia realizată de entitate în scopuri proprii şi capitalizată Producţia exerciţiului+ Marja comercială – Consumuri intermediare (rd.398.554 4.52 134.042 16.06 137.081 366.795.562 1.71 140.880 11.294.143. Pentru a putea analiza aceşti indicatori.966.657.802.145.814.302 2.873.3.233.873.332 15.146.795.91 195.398. calculul şi rezultatele acestora sunt prezentate sub formă de tabel.475 139.849 423.955.922 35. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune Pe baza Contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori care poartă numele de solduri intermediare de gestiune care completează gama indicatorilor de apreciere a performanţelor economice.35 137.631.738 143.48 220.895 3.309.101.328.430 3.504.631.938.11+12+13+25) Excedentul(deficitul ) brut de exploatare Valoarea adăugată+ Ven din subvenţii de exploatare af cifrei de afaceri + Ven din dobânzi la entităţile al căror ob de act este leasingul – Cheltuieli cu impozite.378.91 303.782.253 80.996.88 Valoarea adăugată Rezultatul din exploatare 9 .335 1.814.624.304.504.715.769.53 137.297 7.143.704 5.304.029.602.57 133.57 86.023 6.74 641.52 195. donaţii şi active cedateCheltuieli privind dob de refinanţare înreg de entităţile care au ca ob de act leasingul ± Ajustări de valoare privind imob corp si necorp ± Ajustări de valoare privind Modalitate de calcul Exerciţiu financiar 2007 2008 12.742 1.85 405.979 411.06 242.658.726.615.376 Indici(% ) 136.008 601.870.023 488.291.972 11.615.938.284.658.818.783.738.457 11.97 136.98 136.912.081 488.413 15.624.408 16.920.995 395. astfel: Tabel nr.334 8.48 66.871.413 120.256.715.782.638.704 57.954 142.28 136.304.36 133.873.89 97.48 86.2.738.112 16.334 954.475 7.

028.563. consolidându-şi în primul rând activitatea de bază.339 296.340 583.175.330.605.149. în raport cu creşterea mai lentă a consumurilor intermediare cu 34.69 66.430 185.877 - 1522.605.563.584.042.151.28 160.340 0 1.931. Producţia exerciţiului.149.297.627.97 (Ivmf > Ichmf). denotă comercializarea unei părţi semnificative a stocului de produse finite şi produse în curs existente la începutul exerciţiului. a înregistrat o creştere egală cu 37.91 160.022.964. motivată prin: creşterea producţiei vândute cu 33.028 2.727 - 644.149.149.821 1.91% şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 95. deoarece capacitatea de autofinanţare derivată din 10 .563. tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune.94 - Interpretarea rezultatelor analizei: Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii.605.627. poate să onoreze obligaţiile fiscale.74%.48%.402 185.67 522.598 0 0 0 2. ceea ce indică faptul că oferta de produse a întreprinderii este bine absorbită de piaţă.598 498. ca urmare a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare.028 371.50 74.340 1.964 313. a înregistrat o majorare cu 36. sporirea soldului debitor al contului „Variaţia stocurilor”.635.627. ca indicator de performanţă care exprimă surplusul de bogăţie creat de întreprindere prin activitatea de exploatare.69 57.57%.91%. Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate dovedeşte faptul că aceasta poate să-şi menţină potenţialul productiv.57%.605.48%.330.431.98% (IPex>Ici).028.35%.366 2. reducându-se astfel riscul de nevandabilitate a producţiei.788.109 1.028 1. totodată. creşterea producţiei imobilizate cu 541.69 156. Marja comercială s-a diminuat pe durata perioadei analizate cu 13.028 0 1.05 74.15 387.69 74.53%. a crescut cu 36.36% ca rezultat al sporirii producţiei vândute cu 33.930 1.activele circulante ± Ajustări privind provizioanele Rezultatul financiar Ven financiare totale – Chelt financiate totale Rezultatul curent Rezultatul de exploatare + Rezultatul financiar Rezultatul extraordinar Rezultatul brut Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul brut – Impozit pe profit – Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus Ven extraordinare + Chelt extraordinare 42.15 74.301 2.563. ca urmare a sporiri cheltuielilor privind mărfurile cu 120.109 0 0 0 1. datorită sporirii mai rapide a producţiei execiţiului cu 36. indicator care dimensionează întreaga activitate realizată de întreprindere într-un exerciţiu financiar.233.340 1.268.463 1.387.296.627.761.598. Valoarea adăugată. are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi. cu 203.109 296.369.

1752/2005 pentru aprobarea reglemenarilor contabile conforme cu directivele europene defineste cifa de afaceri inscrisa in Contul de profit si pierdere.06%. dupa scaderea reducerilor comerciale si a taxei pe valoare adaugata.208. valoarea adăugată este una din cauzele evoluţiei ascendente a indicatorului.750.72%.31%.400.activitatea de exploatare este în creştere. precum si garantia cresterii valorii sale. 2.50%.1. Deşi rezultatul brut realizat de companie a scăzut cu 25.726. După cum se observă din analiza structurii excedentului brut de exploatare.72%. Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al exerciţiului.94%.4 Analiza cifrei de afaceri în preţuri comparabile Indicatori Cifra de afaceri 0 5.48%. Rezultatul curent s-a diminuat în perioada analizată cu 25.000 3 12. Rezultatul financiar este profit în ambele exerciţii. Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfasurarii unei activitati profitabile de intreprindere. Tabel nr.124. Creşterea rezultatului financiar cu 60. Chiar dacă excedentul brut deţine ponderea predominantă în structura rezultatului din exploatare. obligaţia fiscală este mai mare cu 56. taxe şi vărsăminte asimilate cu 37.15% se datorează creşterii veniturilor financiare cu 287. 234/2007 privind modificarea OMFP nr. şi a determinat egalitatea între rezultatul curent şi rezultatul brut. au determinat reducerea rezultatului de exploatare cu 33. creşterea tuturor elementelor de cheltuieli.200. cu 36. Acesta a scăzut în perioada analizată cu 42.600. în special datorită diminuării rezultatului din exploatare cu 33. cât şi cu bază mobilă.457 11 . ca fiind suma provenita din vanzarea de produse finite si furnizarea de servicii.500. În mod succesiv fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus amprenta asupra rezultatului net al exerciţiului.408 4 16. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri OMFP nr. cu 40.378.750.000 Anii 2 10.3.31%. Efectul pozitiv exercitat de creşterea valorii adăugate asupra soldului intermediar de gestiune analizat a fost însă diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozite.71% şi a cheltuielilor cu personalul. calculând indicatorul ritmurilor de creştere atât cu bază fixa. în special a cheltuielilor cu ajustările privind provizioanele. Pentru a vedea evoluţia în timp a cifrei de afaceri vom purcede la o analiza a acesteia pe mai multi ani succesiv.67%. Evoluţia excedentului de exploatare a avut influenţă favorabilă asupra rezultatului din exploatare. în aceeaşi perioadă.000 1 7.

valoarea maximă fiind atinsă în anul 4.90 -1.26 45.88 136. Editura CECCAR.500.80 20.674.820.90 Interpretarea rezultatelor analizei: Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. de la un an la altul în perioadele anlizate. Diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi vîndute şi valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate şi consumate reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.41 8.50 30.2.29 6.27 14. devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţului.3. cu o poziţie bună pe piaţă şi cu perspective de creştere şi dezvoltare. destinate a fi valorificate la un preţ acceptat de piaţă.446. 2.765. când cifra de afaceri a sporit cu 226.36 36.42 44.26 11.26%. Prin corectare cu rata inflaţiei se observă creşterea aparentă a cifrei de afaceri.8 3 326.36 12.28 8. 2 şi 4.124.89 10.72 114. 2004. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri semnificative ale indicatorului analizat. Fără a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri.000 144. Luând în calcul influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie. Bucureşti.cu baza în lanţ Rata nominală de creştere a CA (Rn-%) Rata de creştere a preţului (Rp-%) Rata reală de creştere a CA (RCAr-%-) Cifra de afaceri corectată (CAc) 5. Într-o altă accepţiune. indicatorul are tendinţă crescătoare în perioada analizată.727.087.cu baza fixă .00 31. valoarea adăugată reprezintă suma acumulărilor monetare care serveşte la remunerarea participanţilor direct şi indirect la activitatea întreprinderii.27 15.Ritmul de creştere (%) . pag. 110. Analiza valorii adăugate Prin specificul activităţii pe care o desfăşoară.956.2 a) Determinarea valorii adăugate după metoda aditivă. cu excepţia anilor 1. 12 . se constată. Ritmul de creştere cu baza în lanţ sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri.9 4 239.42 10. respectiv 45.78 145. 2 Contabilitate – Prezentarea situaţiilor financiare.141.050 209.42 144. întreprinderea transformă ansamblul factorilor de producţie achiziţionaţi de la terţi (input-uri) în bunuri şi servicii cu valoare superioară (output-uri).181. creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2. Aşa cum reflectă cifra de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri. întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică.641.88% în raport cu anul de referinţă.592.

955.564.738 143. 11. veniturile extraordinare. comisioane) -cheltuieli privind dob de refinanţat Remunerarea acţionarilor (Div) -dividende (lei) Remunerarea întreprinderii (autofinanţarea) Af -profitul reinvestit (în rezervă) Pr-lei -amortizări şi provizioane Am-lei-a+b+c a. înaite de repartizarea profitului net.092.856 0 57.112 4.335 2.366 0 1.Ajustări de valoare privind activele circulante-lei c. taxe şi vărsăminte asim. 6. donaţii şi active cedate-lei -cheltuieli extraordinare-lei Alte venituri din exploatare (lei) Venituri financiare (lei) Venituri extraordinare (lei) Vad (1+2+3+4+5+6-7-8-9) Vadn (10-Am)-lei Perioada 2007 1.339 411.782.460.922 35.289 601.304.562 371.732. veniturile financiare.972 1.296.870.Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate se determină însumând elementele care prezintă aceste remuneraţii şi se poate determina înainte şi după repartizarea profitului net. b) Analiza ratelor de remunerare.94 522.101.60 65.089 3.402 432.043.856 432.85 405. Tabel nr.798.268.658.223.302 583.48 145.335 1.88 1522.48 265. valoarea adăugată brută.71 156.931. crt. care se ddetermină după formula: Vad = CHp + It + CHd + CHl + CHf + Chex + Rnet +Am * Notă: Rnet înnainte de repartizare se determină fără a include alte venituri din exploatare.008 4.542 720.431 Indici (%) 2008 2.798.902.256. 1.86 2. Vom determina valoarea adăugată brută.635.770 0 139.9 Analiza valorii adăugate după metoda analitică Nr.657.29 242.028. 5.964 0 5.638.151. 10.895.333.821 0 0 3.91 97.742 973.Ajustări privind provizioanele-lei Remunerarea altor parteneri (CHd+Chex) -cheltuieli cu despăgubiri.05 233. 4. 8.412.328.175.081.911.434. Tabel nr.584.966.966.297.179 828.431.770 411. 9.821 1. Specificare Remunerarea personalului (CHp) -cheltuieli cu personalul (lei) -participarea pers la profit (lei) Remunerarea statului (It) -chelt cu imp.657.849 498.328.580.480.89 387.253 42.045.046. 7.146. -impozit pe profit Remunerarea creditorilor (CHf+CHe) -chelt financiare (dobânzi.659 140.930 0 7.10 Analiza structurii valorii adăugate 13 . 3.67 137.53 106.460.996.431.739.635.979 1.366 313.727 313.05 522.376 644. şi respectiv valoarea adăugată netă.549 110.703.29 97.05 137.Ajustări de val priv imob corp şi necorp-lei b.577 1.761.955.742 1.028.115.615.535.268.468 1.56 196.453 2.48 140.877 1.291.

11 Interpretarea rezultatelor analizei: În urma analizei indicatorilor din tabel nr.48%) decât ritmul de majorare a Vad a întreprinderii (137.11%.05% a chelt financiare decât ritmul de majorare a Vad cu 137.03 21.Nr. Sporirea acestei rate in perioada analizata s-a realizat ca urmare a creşterii autofinanţării intr-un ritm mai rapid (233.9 si tabelul nr. ceea ce dă arata ca din profitul realizat nu s-au distribuit dividende acţionarilor. 14 .60%) decât ritmul de sporire a Vad brute (137. fie creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie. 5.01 19. de la 28.58% la 40. Acest fapt a avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului(ca efect al creşterii productivităţii muncii.56 40. reflectând fie o îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate. Specificare Rata de remunerare a personalului (Chp/Vad)*100 Rata de remunerare a statului (Ip/Vad)*100 Rata de remunerare a creditorilor (Chf/Vad)*100 Rata de remunerare a acţionarilor (D/Vad)*100 Rata de remunerare a întreprinderii (Af/Vad)*100 Rata de remunerare a cap productiv (Am Simbol Rchp Rst Rchf Rd Raf Ram Perioada 2007 2008 29.54 21.10 se constata: Rata de remunerare a personalului s-a majorat în perioada analizată de la 29. întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere).63 39.20 18.30% la 29. Rata de remunerare a capitalului productiv din Vad a sporit de la 21.12 0 23.53%). perioada precedentă.63% la 39. 4. 3. fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care capitalurile împrumutate (datoriile financiare) sunt mai reprezentative decât capitalurile proprii. in condiţiile in care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 165. A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii de la 17.53%).20% la 18. a nivelului de calificare) într-un ritm mai rapid (140. Creşterea cheltuielilor financiare este rezultatul creşterii într-un ritm mai rapid cu 522. 6.56%.30 29.14% in A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare.53%. ceea ce Se majorează ponderea autofinanţării in Vad. 2.crt 1. In anul 2008 rata de remunerare a acţionarilor nu înregistrează modificări.14 5.03%.93%.93 17. în perioada curentă faţă de perioada analizată.

27% lei în perioada curentă.46 1.37 Indici (%) 2008 7.53%) decât ritmul de creştere a producţiei exerciţiului (Ipex=136. 12.99 96.413 12.658.88 0.434. Indicatori Valoarea adăugată (lei) Valoarea adăugată netă (lei) Producţia exerciţiului (lei) Producţia vândută (lei) Cifra de afaceri (lei) Rs1= (Vad/Pex)*100 Rd1=Ivad/Ipex Rs2=(Vad/CA)*100 Rd2=Ivad/Ica Rs3=(CA/Vad)*100 Rd3=Ica/Ivad Rs4=(Pv/Pex)*100 Rd4=Ipv/Ipex Rs5=(Vadn/Vad)*100 Rd5=Ivadn/IVad Perioada 2007 5.715. ceea ce reflectă creşterea gradului de 15 .01 215. invers.53 106. Raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valoare crescătoare în perioda analizată de la 46.40 46. ca urmare a creşterii valorii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137. 3.73 1. Pentru a putea analiza relaţiile care se stabilesc între soldurile care caracterizează îndeosebi activitatea de producţie a companiei. 15.78 137.76%.938.726.06% la 46.795.332 15. Primul raport dinamic este supraunitar (Rd1= 1.57 133.880 11. 14.564.431 11.408 47. 9.crt 1.46%. Tabel nr. 7. 6. 13.89 0.081 16.91 136. paralel s-a diminuat ponderea consumurilor intermediare în producţia exerciţiului de la 53.2. comparativ cu 52.911.36 - Interpretarea rezultatelor analizei: Raportul static dintre Vad şi Pex s-a majorat. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare Între soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea de producţie şi comercializare se stabilesc o serie de relaţii.86 136.57%).750.60 lei valoare adăugată.09 98. Raportele statice se exprimă procentual şi reflectă ponderea unui indicator valoric în alt indicator valoric. 11.615. la 100 lei producţie a exerciţiului se obţineau 52.795.23 0. Tendinţa crescătoare a rapoartelor statice implică implică valori supraunitate ale rapoartelor dinamice şi.378. prezentăm forma relaţiilor şi calculul acestora în tabelul ce urmează.782. 5. 10.659 16.028.739.457 47. redate prin câteva rapoarte.01).802.008 4.873.814.01 46.304. adică în perioada precedentă. 4. tendinţei descrescătoare a rapoartelor statice îi corespunde valori subunitare ale rapoartelor dinamice.3.80 78. numite rapoarte statice şi dinamice.3. pe când rapoartele dinamice sunt exprimate prin coeficienţi care rezultă din compararea ritmurilor de variaţie a doi indicatori valorici.38% la 52. 12 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei Nr. 8.112 4.284. 2.98 60.06 217.

93 6.27 160. Raportul dinamic aferent egal cu 1.98%) dintre indicele producţiei vândute şi cel al producţiei exerciţiului exprimă scăderea producţiei vândute într-un ritm mai rapid (Ipv=133.966.53%).492.721.584.624.089 0 0 13.738.126 1.635.57%).946.877 14.398.724 17.296.1% şi evidenţiază faptul că întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescător pentru a 16 .13 Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă Specificare (mil lei) Excedentul brut de exploatare +Alte venituri din exploatare (a) -Alte cheltuieli de exploatare (b) +Venituri financiare (c) -Cheltuieli financiare (d) +Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare -Impozitul pe profit Capacitatea de autofinanţare Dividende Participarea salariaţilor la profit Autofinanţarea Exerciţiul financiar Precedent Curent 3.385 10.06 59.624. cu 33.67 522.469 72.964 1.36%) decât valoarea adăugată (Ivad= 137.916 9.930 313.88%.268.037 Indici (%) 136.154.268 498.920. Raportul dinamic subunitar (0.045.91%) decât producţia exerciţiului (Ipex=136.159.40%. Raportul static dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată s-a diminuat în perioada analiuată.309.36%).431. Analiza capacităţii de autofinanţare Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă: Tabel nr.integrare pe verticală a producţiei cu 0.363.931.01 explică sporirea valoarii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137.78) dintre indicii acestor două mărimi sugerează un ritm de creştere a valorii adăugate nete mai lent (Ivadn=106.821 0 0 0 0 371.727 583.366 1.99) dintre indicele cifrei de afaceri şi cel al valorii adăugate exprimă scăderea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid (Ica=136.884.944.704 4.395.145 11.902.484. Raportul dinamic subunitar (0.475 12.4.016. Raportul static dintre producţia vândută şi producţia exerciţiului s-a diminuat în perioada analizată de la 98. indicând o diminuare a dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă. Raportul dinamic subunitar (0.05 0 0 156.399.175.66 0 71.53%) decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri (Ica=136.94 66.48% şi reflectă o creştere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii adăugate brute.80% la 96.53%) 2.761. fapt care sugerează că întreprinderea are dificultăţi în valorificarea producţiei sale.86%) decât ritmul de creştere a valorii adăugate brute (Ivad= 137. Raportul static dintre valoarea adăugată netă şi valoarea adăugată brută descreşte în perioada analizată cu 17.081.687 7.36 387.62 Capacitatea de autofinanţare (CAF) a întreprinderii s-a redus în perioada analizată.318.

627.334 954.16 Interpretarea rezultatelor analizei: Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări: Rata marjei comerciale a scăzut în perioada analizată de la 18.61 7.408 10.430 12.82 6.143.231 16. a rezultatului cu 8. Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 51.149.36%.309.348.823.376 4.378.563.920. în exerciţiul curent în raport cu cel precedent.301 2.475 1.10 Indici (%) 86. Reducerea cu 93.457 17.463 1.06 57.91.remunera capitalurile proprii antrenate în activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile.028 2.25 99.455 8.13 Analiza ratelor rentabilităţii comerciale Specificare 2007 Marja comercială Venituri din vânzarea mărfurilor EBE Rezultatul net Rezultatul brut Rezultatul curent Rezultatul din exploatare Cifra de afaceri Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de exploatare RMC = Mc/Vmf (%) RMb = EBE/CA (%) RMnexp=Rexp/CA (%) RMN = Rnet/CA (%) 92.48 136.28 136.660 10. Se constată că activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă. fapt ce a atras denumirea de rate ale marjelor de acumulare sau rate de profitabilitate ale cifrei de afaceri.95 44.39 27.391.62 163.022.387.631.96% la 8.833.233.91 42.090.50 74.704 1.78 48.616.725.598. prin creştere cu 36.96 27.340 1.52 195.660 10.149.605.563.69 66. după deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor.605. a condus la obţinerea unei autofinanţări inferioare cu 28. 17 .725.4%.36 163.09% adică.284.504. Rata marjei brute s-a diminuat cu 0.627.3% a dividendelor care remunerează capitalurile proprii plasate de acţionari în întreprindere.277 16.520. Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale Ratele rentabilităţii comerciale exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii şi se determină ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri.69 74.823.99 14.06% a EBE comparativ cu cifra de afaceri care a crescut cu 36. 2.833.778.028 1.294 18.06% explică faptul că activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare.340 1. în perioada analizată.47 Perioada 2008 80.750.023 488. Tabel nr. Influenţa esenţială asupra capacităţii de autofinanţare au exercitat: Excedentul brut de exploatare care.67 15.06% ca urmare a creşterii mai lente cu 36.398.964. 39%.277 17.48% în perioada curentă faţă de perioada de bază.995 3.726.738. Rata marjei nete evidenţiază diminuarea.62 152.042. marja comercială diminuându-se cu 13.624.37 lei la 100 lei cifră de afaceri.5.616.

92 55. ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31. Analiza ratelor rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară mai este denumită şi rentabilitatea capitalurilor proprii.38 17.6.469 0 13.94 113.18%.028 2.605 13.37 Indici (%) 2008 1.142 2.447. De mărimea acesteia se interesează îndeosebi investitorii.611 −1.18 74.353.028 313.175 .65 147.563.067 .463 2.895.417.624 .387.268.704 − 313 .406.73 8.50 74.161 21.563.240.042.59 17.268 .067 .995.777 1.920 .130 .301 1.022.30 11.21 - CAF = EBE − Chfin − Ip ⇒ CAF 2007 = 3.406.902.475 −1.462.632 .118.340 2.49 7.584 .05 131.568.714 .83 20.714.605.635 .58 86.447 13.340 1.821 3.406 .632.598.59 115.130.727 = 2.437 15.081.406 .149.94%.73 12.130. Tabel nr 14 Analiza ratei rentabilităţii economice Specificare Rezultatul curent (lei) Cheltuieli financiare (lei) Rezultatul economic (lei) Activ total (lei) Re=Rec/At (%) Exerciţiu financiar 2007 2. Analiza ratelor rentabilităţii economice Ratele de rentabilitate economică permit aprecierea performanţelor realizate în cadrul activităţii curente a întreprinderii.431.081 . Tabel nr 15 Analiza ratelor rentabilităţii financiare Specificare Rezultatul net (lei) Rezultatul brut (lei) Capacitatea de autofinanţare CAF (lei) Autofinanţarea Af (lei) Dividendele (lei) Capital propriu Rf1= Rnet/Cpr (%) Rf1=Rbrut/Cpr (%) Rf2=CAF/Cpr (%) Rf21=Af/Cpr (%) Rf22=Div/Cpr (%) Exerciţiu financiar 2007 2008 1.394 18.184.777 lei Af 2007 = CAF − Div prelevate = 2.229 13.165 .82 72.149.605.028 1.42 102.777 1.611 lei CAF 2008 = 4. de la 13.714 .635.902 . Acestea sunt expresia capacităţii managerului de a asigura o gestiune eficientă a activităţii de exploatare.778.59% şi a majorării activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 15. 2. pentru că reprezintă masura finală a rentabilizării resurselor pe care acţionarii le-au încredinţat întreprinderii sub forma capitalului de risc.366 2.165.398 .366 − 371 .54 Interpretarea rezultatelor analizei: Rata rentabilităţii activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată.130 .2.627.69 88.21 0 Indici (%) 57.142 lei Af 2008 = 2.431821 − 583 .877 = 2.37% la 15.69 522.738 .469 = 1.627.073.067.11 143.53 16.7.777 lei 18 .

generând fluxuri de lichiditate considerabile cu care să-şi remunereze investitorii pentru aportul lor de capital.CMP*Ci EVA 2007 = 1. EVA 2008 = 1.292.042.442.033.44 * 24.32 * 21. se reduc posibilităţile de creştere a capitalului propriu a companiei. prin sporirea părţii din rpofitul net lăsată în rezervă.463 – (9. b) Valoarea de piaţă adăugată (Market Value Added). şi cu 4. astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât remunerarea aşteptată de finanţatori. Scăderea ratei anterioare a avut consecinţe favorabile asupra indicelui autofinanţării. Valoarea economică adăugată se determina pentru fiecare an al investiţiei. în varianta care utilizează la numărător rezultatul net.234.177) = . la 100 lei capital propriu partea din profitul net destinată autofinanţării s-a majorat în perioada analizată cu 43. însă acesta este atras de către societate cu un cost prea ridicat.387.47%.159.778. 19 .446.022.89%.447 Din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru acţionari din investiţiile efectuate nici în 2007 şi nici în 2008.927. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere Originea creării de valoare adăugată se găseşte în buna gestionare a proiectelor de investiţii prin care întreprinderea să poată înregistra performanţe.8.Interpretarea rezultatelor analizei: Rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a redus cu 5. în cazul variantei ce ia în calcul rezultatul brut.559) = . Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari. 2. Observăm că nivelul capitalului investit este destul de semnificativ în ambii ani. după modelul: EVA= NOPAT.21%.468. În consecinţă.301 – (9.704.161. Performanţele înregistrate astfel de întreprindere se pot măsura cu ajutorul a doi indicatori: a) Valoarea economică adăugată (Economic Value Added).790. S-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari.96%. Rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a societăţii în raport cu capitalul propriu s-a diminuat în perioada analizată cu 13.

02%. ceea ce indică o creştere a performanţei întreprinderii în perioada curentă. 20 . comparativ cu anul 2007. . observăm că insuficienţa de trezorerie din 2007.fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii prezintă o insuficienţă de trezorerie.57% în perioada curentă. creşterii creanţelor cu 286. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii Performaţa înregistrată de întreprindere se poate determina şi prin intermediul fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare. acorda noi dividende. care sa accentuat de la o perioadă la alta cu 47. ceea ce are o influenţă negativă asupra fluxurilor nete de trezorerie. recurgând la închirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice. prin promovarea tehnologiilor inovatoare. înregistrează o creştere în perioada curentă cu 76.684%. în perioada curentă. investiţie şi cea de finanţare. datorită angajării unor investiţii în active imobilizate. Această situaţie este urmarea faptului că activitatea de exploatare este eficient gestionată.28%. De mărimea lor depinde aptitudinea întreprinderii de a menţine capacitatea de producţie. 38% faţă de anul precedent. reducerea costurilor administrative. cât şi a anului 2008 cu o insuficienţă de trezorerie netă.9. 2. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea anilor 2007. Amplificarea autonomiei financiare a întreprinderii se datorează în deosebi creşterii valorii stocurilor cu 13.  controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficienntizarea gestiunii stocurilor de combustibili.80% în 2008. cât şi creşterii cheltuielilor cu amortizarea şi deprecierea cu 36. .92% mai mare în exerciţiul curent.fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pozitive. prin rentabilizarea activelor imobilizate. crearea unor avantaje competitive în raport cu concurenţa.  minimizarea costului mediu ponderat al capitalului prin optimizarea structurii financiare a întreprinderii. marirea termenelor de plată a furnizorilor şi diminuarea termenelor de încasare a clienţilor. cât şi unor investiţii în titluri de participare în creştere cu 91.08%.Măsuri pentru a creşte valoarea capitalului acţionarilor:  creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a muncii. realiza noi investiţii. a căror valoare a fost cu 70. se diminuează cu 81. rambursa împrumuturi fără a apela la surse de finanţare externe costisitoare. Însă.

care contribuie la reducerea lichidităţii acesteia. 6. însă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi deficitul de disponibilităti generat de activitatea de investiţii. 3. 7.68% a dividendelor distribuite acţionarilor şi primirii unor împrumuturi externe în valoare de 1. Indicatorul Obligaţii de plată A+Divp+Inv (mii RON) Anuităţi de rambursat a D>1an A (mii RON) Rata de acoperire a obligaţiilor de plată Ro=ETE/(A+Divp+Inv) Rata de rambursare a datoriilor la termen Rr=A/FTE *100 Rata de plată a dividendelor Rdiv=Divp/FTE *100 Rata de reinvestire Rinv=Inv/FTE *100 Rata capacităţii globale de rambursare Rgr=Dt/FTE (ani) Rata rentab.49 0 57.772.12 25. Tabel nr 16 Analiza ratelor fluxurilor de trezorerie Nr.337. întreprinderea fiind nevoită se recurgă la împrumuturi externe. crt.387. datorat scaderii cu 21. comerciale în termeni de fluxuri Rc= FTE/Vbs Exerciţiul financiar 2007 2008 5. directă şi imediată asupra mişcărilor care au influenţă asupra echilibrului monetar si prin intermediul indicatorilor exprimaţi prin rate.79 5 0 0. în prezent.768. Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaţie. 25 146.375.952 5.650 lei. 1.060.84 3.30 7.60 0. Deşi întreprinderea se confruntă cu lipsa de lichiditate.581 0.613. iar în perioada curentă un excedent de 653. În urma analizei observăm ca influenţa majoritară asupra performanţei întreprinderii o are trezoreria negativă derivată din activitatea de investiţii. 5. investiţiile realizate îi pot mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare. Efectul negativ al activităţii de investiţii este diminuat de numerarul generat din activitatea de exploatare. 8. Totuşi fluxurile generate prin forţe proprii sunt insuficiente pentru a acoperi investiţiile realizate în active imobilizate si titluri de participare..37 6. 2.fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare prezintă în 2007 un deficit de trezorerie.946.42 141. 4.441 lei.84 21 .

consumă trezorerie şi diminuarea mai mult de 50% din fluxurile generate de activitatea de exploatare. consumând 12% din totalul numerarului generat de activitatea de exploatare.10.Interpretarea rezultatelor: Pe baza datelor din tabelul anterior. se deduc următoarele concluzii: primul indicator arată insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2007. acesta este nevoită să apeleze şi la credite pe termen lung pentru a-şi desfaşura în continuare activitatea de exploatare. diminuarea ponderii plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări (corporale. ponderea anuităţilor de rambursare a datoriilor mai mari de un an în anul 2007 este egală cu zero deoarece întreprinderea apelează la resurse de finanţare externă pe termen scurt. Deşi fluxurile de numerar înregistrează o valoare care exprimă eficienţa activităţii de exploatare. iar în 2008 plăţile pentru investiţii consumă 141% din fluxurile generate de activitatea de exploatare. Determinarea ratelor rentabilităţii bursiere Specificare Rezultatul net (lei) Capacitatea de autofinanţare (lei) 22 Exerciţiul financiar 2007 2008 1778042301 1022387463 14966395385 10016363126 Indici (%) 57. mărimea dobânzilor aferente acestor credite. În 2008 însă.50 66. În 2008 se observă o mai bună acoperire o obligaţiilor de plată datorată creşterii fluxurilor generate din activitatea de exploatare cu 76. Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii Analiza ratelor de rentabilitate bursieră – abordare tradiţională. întreprinderea fiind nevoită să apeleze la surse exerne de finanţare. financiare) se datorează creşterii fluxurilor din activitatea de exploatare întrun ritm superior creşterii investitiilor în imobilizări. rata de plată a dividendelor arată că remunerarea acţionarilor în 2007. acestea nu sunt suficiente pentru onorarea tuturor obligaţiilor de plată. Scăderea acestui indicator în 2008 se datorează creşterii fluxurilor de dividendelor distribuite acţionarilor.38%.93 . 2. iar în 2008 în 3 ani şi 10 luni. Acestea din urmă deţin în 2007 o pondere de 146% în fluxurile de exploatare. fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea datoriilor totale ale întreprinderii în circa 6 ani şi patru luni în 2007.

27060 0.0694 Analiza rezultatelor din tabelul anterior reflectă următoarele: rezultatul net pe acţiune.27060 0.65 3. Rata de capitalizare a profitului s-a diminuat cu 74.069.50%). s-a redus semnificativ de la 0.07%.80%.14 224.93 389. indicator care interesează acţionarii majoritari.50 66.80 334.27 la 0.65 25.17682 100 224.35%.1160 6570716567 0. a scăzut în perioada analizată cu 42. Potenţialul de autofinanţare a întreprinderii în raport cu numărul de acţiuni.Numărul de acţiuni (acţiuni) Cursul bursier al acţiunii P (lei) Capitalizarea bursieră CB= P* Nra (lei) Rezultatul net pe acţiune EPS=Pnet/Nra (lei/acţiune) Capacitatea de autofinanţare pe acţiune CAFa=CAF/Nra (lei/acţiune) Coeficientul de capitalizare bursieră PER=P/EPS PER=P/CAFa Randamentul bursier pe acţiune (rata de capitalizare a profit) K=EPS/P=1/PER K=Pn/CB 5664410833 5 0.26 lei în exerciţiul curent.26421 5664410833 5 0.03138 0. motivaţia acestora a fost diminuată de reducerea profitului net pe acţiune.2600 14727468167 0. în timp ce numărul acţiunilor a rămas constant.91 25.470340 0. a înregistrat o diminuare cu 33.1160 lei în exerciţiul precedent şi 0.43903 14. ceea ce seminifcă că randamentul aşteptat de acţionari de pe urma capitalului investit într-o acţiune.40497 1.01804 0. datorită diminuării rezultaului net (Ipnet=57.14 57. al cărei curs era de 0. 23 . Coeficientul de capitalizare bursieră arată că preţul pe care investitorii sunt dispuşi să-l plătească pentru profitul net pe acţiune s-a majorat cu 289.0694 0. explicată prin diminuarea capacităţii de autofinanţare (ICAF=66.93%). reflectat în indicatorul capacitatea de autofinanţare pe acţiune. în timp ce numarul de acţiuni a ramas constant de la o perioadă la alta.69547 0.50%.

explicându-se astfel contribuţia acestora la capitalul întreprinderii. 4.43 4. 6. 9.85 62.82 12. 10. 7. 24 . 3.52 6. Analiza sturcturii bilanţului Analiza structurii bilanţului este cunoscută ca şi analiza verticală a activului şi a pasivului contabil. evidenţiindu-se astfel care este compoziţia relativă a patrimoniului întreprinderii şi a ponderii elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii.92 54.14% ceea ce reflectă reducerea flexibilităţii întreprinderii la cerinţele mediului extern. Analiza structurii activului şi a pasivului Nr.30 54.1.04 12. 3.crt 1. capitalului propriu şi.2.47 1.17 .14 22. în paralel se observă diminuarea ponderii activelor circulante în activul total de la 22.3. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii Analiza poziţiei financiare a întreprinderii implică un studiu amplu asupra activelor.40 9. datoriilor.1. în mod special.47%.84 3. Tabel 3. Indicatori Rata activelor imobilizate Rai=(Ai/At)100 Rata imobilizărilor necorporale Rin=(In/At)100 Rata imobilizărilor corporale Ric=(Ic/At)100 Rata imobilizărilor financiare Rif=(If/At)100 Rata activelor circulante Rac=(Ac/At)100 Rata stocurilor Rs=(s/At)100 Rata creanţelor Rcc=(Cc/At)100 Rata disponibilităţilor Rd=(D/At)100 Rata resurselor curente Rrc=(D1an/Pt)100 Rata îndatorării globale Rig=(Dt/Pt)100 Rata autonomiei globale Raf =(Cpr/Pt)100 Rata stabilităţii financiare Rsf=(CP/Pt)100 Exerciţiu financiar 2007 2008 77. 12.53 49.32 19.80 86. 2.17 20.17% la 20.rata imobilizărilor corporale a crescut în perioada anlizată.32 9.43 87. Ea constă în determinarea proporţiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului.38 79. ceea ce reflectă creşterea capitalului investit de întreprindere în activele imobilizate de la 77. 8.19 13.08 11.38% la 79. 11. de gestionarea cărora depinde existenţa durabilă a întreprinderii. 5. asupra corelaţiilor ce se stabilesc între aceste elemente.02 20.78 26.56 1.

32% la 19.80%). . 62. limită impusă de literatura de specialitate indică lipsa de lichiditate şi necesitatea procurării creditelor bancare pe termen scurt.43% în cel curent. . ceea ce confirmă o poziţie de independeţă financiară conform datelor întreprinderii. 25 .rata autonomiei globale a entităţii are valori semnificative.85%.imobilizarea lichidităţii întreprinderii în stocuri are ca efect diminuarea ponderii disponibilităţilor în activului total al întreprinderii. creşterea ponderii imobilizărilor necorporale în activul total este efectul achiziţionării întreprinderii a unor programe informatice. În situaţia în care entitatea ar decide să îşi sporească gradul de îndatorare.rata resurselor curente indică creşterea contribuţiilor la finanţarea activităţii întreprinderii de la 12.32% este un aspect nefavorabil pentru întreprindere.diminuarea ratei creanţelor de la 9. asigură un grad de sigurnţă întreprinderii. care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri.caracterul permanent al finanţării reflectat prin valori foarte mari ale ratei stabilităţii financiare. .rata imobilizărilor financiare are valori semnificative ceea ce explică interesul întreprinderii pentru operaţiunile de capital.52% la 6. în structura capitalului permanent predomină în ambele exerciţii capitalul propriu.82% concomitent cu creşterea ratei îndatorării globale a întreprinderii de la 12.. Întrucât rata disponibilităţilor este mai mică de 5%. întreprinderea nu ar reprezneta un risc pentru bancă.creşterea ratei stocurilor în perioada analizată de la 9. .84% este efectul acordării de termene de decontare mai reduse clienţilor.73%) întrun ritm inferior ritmului de creştere a pasivului total (117.rata imobilizărilor necorporale are valori nesemnificative. ca urmare a creşterii datoriilor totale (Idt=189.08% la 11. . .30% în exerciţiul precedent şi 54.19% la 13. .

85%.91%. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate Sistemul de rate permite analiza echilibrului financiar şi exprimă capacitatea întreprinderii de a-si sustine şi consolida propria structură patrimonială. în perioada analizată. în strânsă legatură cu alegerile sale in materie de finanţare.07 Abateri (%) 95.13 Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf=Cpr/Ain) 0. Tabelul 3.3. 3. .1.58 85.rata autofinanţării imobilizărilor s-a diminuat în perioada analizată cu 0. 2. .69 0.crt. 1. au perimis finanţarea integrală a utilizărilor permanente şi au generat un fond de rulment pozitiv.2.09 42. creşterea capitalurilor proprii cu 2.96%.61%).1.001 (Rfd=D>1an/Ain) Pe baza datelor din tabel se pot formula următoarele concluzii: . Analiza ratelor de acoperire financiară Analiza corelaţiei dintre structura investiţiilor şi finanţarea acestora se realizează pe seama construirii ratelor sau indicatorilor de acoperire a imobilizărilor cu capitaluri permanente sau cu capitaluri proprii. ceea ce exprimă diminuarea autonomiei financiare a întreprinderii.16%). în concluzie resursele permanente asigură finanţarea activelor imobilizate nete. Acest aspect este important în relaţiile entităţii cu creditorii.81 Rata finanţării străine a imobilizărilor 0.08 0. 3.gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea utilizărilor permanent a sporit cu 51.91 26 .rata finanţării stabile a imobilizărilor are valori supraunitare şi un trend descrescător. al căror risc de recuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei financiare a împrumutului.90%. comparativ cu capitalul permanent care a crescut într-o proprţie mai mică (15.95% şi 63. Determinarea ratelor de acoperiră financiară Nr. deoarece ca pondere în totalul resurselor permanente predomină capitalurile proprii (70. Aceasta nu afectează autonomia financiară a întreprinderii. Denumire indicator 2007 Rata finanţării stabile a imobilizărilor( Rf=CP/A in) 1.2. 2008 1. deoarece activele imobilizate au inregistrat o creştere în anul 2008 cu 20.

55%.56% .83 0.57%).49 76. ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilităţi. .30 0.rata lichidităţii generale supraunitară şi cu un trend descrescător (81.47 91. ceea ce înseamnă ca întreprinderea are capacitate de plată imediată foarte mică.2.36%. . pentru. ea reprezintă doar 2.39 Durata de rotaţie a stocurilor Drs=(S/CA)360 (zile) 0. 6. în comparativ cu cu ritmul mai rapid de creştere a datoriilor curente (33. În pararel. 7. 1.14 72. care nu mai pot finanţa datoriile curente.8%din datoriile curente de rambursat.24 Abateri (%) 81. Trendul său descrescător se explică prin reducerea activelor circulante cu 24.4% are consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii.10 3.9%. cu un trend descrescător cu 2%.rata lichidităţii imediate.09 Termenul de recuperare a creanţelor clienţi 0. 5. care seminifică lichiditatea efectivă a întreprinderii înregistrează valori foarte mici şi aproximativ egale.14 9.62 circulante 0. 3.ca activele realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 2.14%). 2. se constată diminuarea 27 . Lipsa lichidităţii imediate se explică prin creşterea într-un ritm mai redus a activelor de trezorerie (30. şi a sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid.28 6.crt. în creştere cu 33.3. Tabelul 3.15 Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi Vrc=CA/Cc (rotaţii) 6.57%. cu 36.34 161.32 VrAc=CA/Ac (rotatii) Durata de rotaţie DrAc=(Ac/CA)360(zile) Durata ciclului monetrar Dm=Drs+Trc-Tpf (zile) În ceea ce priveşte lichiditatea întrpinderii constatăm următoarele: .48 0.80%. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii stocului cu 24. 10.2.rata lichidităţii reduse înregistrează o tendinţă descrescătoare.29 62. 2007 Rata lichidităţii generale Rlg=Ac/Dc 1.32 8.99 0.29 Viteza de rotaţie a sotcurilor Vrs=CA/S (rotaţii) 6.78 0.28% şi a creşterii datoriilor curente cu 33.creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 9.02 109.80 79.2 Determinarea ratelor de lichiditate Nr.93%).16 Trc=(Cc/CA)360 Denumire indicator 2008 1.00 125. Analiza lichidităţii întreprinderii Lichiditatea exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor financiare care ajung la scadenţă pe termen scurt.73 98.29 0. Viteza de rotaţie a a activelor activelor circulante 2. 9. este expresia unui fond de rulment pozitiv şi a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează entitatea. respectiv 2.82 Rata lichiditaţii reduse Rlr=Ac-S/Dc 1.38 0.07 Rata lichidităţii imediate Rli=AT/Dc 0. 4.

au generat disponibilităţi de la o perioadă la alta.termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mic şi si are tendinţă de reducere.24 Abateri (%) 91. 3.91% (mai putin de o zi).32% (mai puţin de o zi). în exerciţiul încheiat.68% refelctă creşterea capacităţii de plată a întreprinderii.46%) . Investiţiile în stocuri sau necesarul de finanţat pentru stocuri de 100 lei cifră de afaceri s-a redus cu 8. .modul in care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii a contribuit la reducerea ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 76. Cauzele care explică situaţia anterioară sunt: . Analiza necesarului de finanţat Nr. fapt ce reflectă o bună gestiune a activelor circulante.stocurile. Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri Tabelul.duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească.viteza de rotaţie a activelor circulante cât şi durara de rotaţie a acestora au valori mici (zilnic). .diminuarea necesarului de finanţat pentru creanţele comerciale la 100 lei cifră de afaceri cu 38%. 1.00 76. cu consecinţe favorabile asupra lichidtăţii întreprinderii. .34 62. .24 lei în exerciţiul încheiat. Denumire indicator 2007 Necesarul de finanţat pentru stocul mediu S/CA (%) 0. .36%)de către diminuarea creanţelor comerciale (15. Diminuarea necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 23. astfel încât acestea să generalizeze disponibilităţi.32 lei investiţii în active circulante în exerciţiul precedent şi de 0.29%. sunt necesare 0.3.32 Pentru a realiza 100 lei cifră de afaceri.capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin creşterea vitezei de rotaţie a creanţelor cu 61.2.crt.16 (%) Necesarul de finanţat la 100 lei CA (1+2-3)(%) 0. ceea ce echivalează cu o reducere a imobilizării resurselor financiare în creanţe. determinată de creşterea cifrei de afaceri (36.14 0.3. aceasta înseamnă că pentru a obţine 100 lei cifră de afaceri s-a investit mai puţin în creanţe comerciale comerciale.32 2008 0.10 0.66%.16 Necesarul de finanţat pentru creanţele comerciale Cc/CA 0. reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare. 3. prin interediul cifrei de afaceri cu 0. 28 . deoarece a crescut posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ circulant. prin modul în care au fost gestionate. fapt care are un impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii.3. 2. concretizată în diminuarea defazajului temporar dintre intrările si ieşirile monetare şi în echilibrul de trezorerie.

36 89.63 Abateri (%) 62. Determinarea ratelor de sovabilitate Nr.49 7754. 8. întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare la termen descrescătoare din cauza datoriilor mai mari de un an. creşterea sa evidenţiază că partea de activ neangajată în datorii este seminficativă.11 0. 5. iar valorile pe care le înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare egală cu de două ori capitalul propriu. Denumire indicator Rata solvabilităţii generale Rsg=At/Dt Rata îndatorării globale Rîg=Dt/Cpr Rata îndatorării la termen Rit=D>1an/CP Rata capacităţii globale de rambursare Rrg=Dt/CAF (ani) Rata capacităţii de rambursare la termen RRt=D>1an/CAF (ani) Rata prelevării datoriilor financiare RPD=Chf/EBE Rata autonomiei financiare globale Raf=Cpr/Pt Rata autonomiei financiare la termen RAT=Cpr/CP 2007 8. Creşterea indicatorului s-a realizat ca urmare a creşterii într-un ritm superior a datoriilor totale (89. Valorile ratei îndatorării la termen sunt inferioare limitei de 0.crt.4. dar se majorează ca pondere în capitslurile permanete.15 0. 29 . 7.32 ani) în perioada analizată.35%.50 383.92%).02 Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc următoarele concluzii: rata solvabilităţii generale are în ambele perioade. autonomia financiară nu este afectată.71 2008 5. 4. 2.75% în perioada analizată.36 0. face ca perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare să se prelungească nesemnificativ (cu 0.73%). iar riscul de insolvabilitate este absent. 1.20 0.35 0. 6.54 0. comparativ cu ritmul de creştere a capitalului propriu (2. care cresc cu 5089.2.17 0. comparativ cu diminuarea capacităţii de autofinanţare cu 33.62 0.66) care indică riscul de insolvabilitate.04 0. valori mai mari decât limita (1.08 184.73%.35 448. Rata îndatorării globale a crescut în perioada analizată cu 84. 3.07 0.09 0.49 0.90 283.68 87. Solvabilitatea este dependentă de mărura în care activul totalal întreprinderii este suficient pentru plata datoriilor totale. respectiv rambursării datoriilor şi plăţii regulate a dobânzilor.3. Analiza ratelor de solvabilitate Conceptul de solvabilitate desemnează capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen mediu şi lung.07%.002 0.5. Sporirea datoriilor totale cu 89.002 0.4. Tabelul 3. în consecinţă nu există simptome de insolvabilitate şi întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.

care derivă din creşterea capitalului propriu cu 2. prin urmare.15 ani. iar valorile sale sunt inferioare limitei 0.05%.6.- Rata capacităţii de ramburasre la termen indică prelungirea termenului de rambursare a datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinanţare cu 0. - Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce priveşte independenţa financiară.06%. întreprinderea nu se confruntă cu riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu (crescătoare) la formarea capitalului permanet este superioară limitei de 0.79%. rezultând că băncile finanţatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client.73%. întreprinderea poate suporta costul îndatorării din excedentul brut de exploatare .68%. 30 . - Conform raportului autonomiei financiare la termen.91% şi a pasivului total cu 17. cu atăt mai mult cu cât excedentul brut din exploatare se majorează cu 36. pentru că au crescut datoriile cu 89.5. - Raportul prelevării datoriilor financiare creşte cu 283. iar cheltuielile financiare cresc cu 422.

00 171453281.00 31 .00 28982010.80 0.00 18903597892.10 125353757.00 3291759661.00 724024630.00 255225144.00 95376124.80 1408723244.00 1504095402.00 36865667.00 5196454236.00 - 2008 25354638789.00 2394434361.10 917809350.00 6262466399.00 985462942.00 3117118760.00 2497515747.00 24140390705.80 446151514.00 5792755272. Echilibrul funcţional al intreprinderii 4.00 161966355.00 3092348909.00 1043163107.4.00 2682531861.00 3470629098.00 7616.1.90 499082526.20 1784606059.00 752634771.20 0.00 28946924718.00 RESURSE DURABILE Capitaluri proprii Capital Prime de capital Rezerve din reevaluare 2007 21388911997.20 352180811.00 6315308717.15 1922375343.85 1446275816.00 5664410834.00 1784606059.00 28946924718.00 4922351867.00 1408723244.00 50904252.00 2848326532.00 5664410834.00 13184118605.00 5120974959.00 914743528.00 13568598447.00 819121371.00 1451722769.00 1536045446.00 ACTIVE IMOBILIZATE IN AFARA EXPLOATARII Imobilizarile corporale Imobilizari financiare 16237068363.00 57417759.00 TOTAL PASIV 24140390705.00 110028972.15 224539136.00 146258559.80 2008 23825949759.80 0.00 1342755463.00 Rezerve Rezultat reportat Profit/pierederea exerciţiului Repartizarea profitului amortizarea imobilizatrilor necorporale Amortizarea imobilizarilor corporale Provizioane Datorii financiare stabile UTILIZARI CICLICE ACTIVE CIRCULANTE DE EXPLOATARE Stocuri Creante comerciale Alte creante Cheltuieli in avans ACTIVE CIRCULANTE DIN AFARA EXPLOATARII Creante comerciale Sume de incasat de la entitatile afiliate ACTIVE DE TREZORERIE Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci TOTAL ACTIV 4786203581.90 RESURSE CICLICE DATORII DIN EXPLOATARE Datorii comerciale-furnizori efecte de comert de platit alte datorii venituri in avans DATORII IN AFARA EXPLOATARII Datorii comerciale-furnizori RESURSE DE TREZORERIE 2751478708.20 300526268.00 752642387.00 5021081500.20 10730127447.00 261438312.00 1521411.00 13882516392.80 434586899.00 322007248.00 1778042301.00 1022387463.00 1507153601. Elaborarea bilanţului funcţional UTILIZARI STABIE ACTIVE IMOBILIZATE DE EXPLOATARE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale 2007 19354187124.20 5506940916.85 89769630.00 131030614.00 587632269.00 3697471293.00 72045088.

23 -6. a crescut cu 9.14 -14.66% a ponderii deţinute de utilizările stabile în activul total al întreprinderii. Exercitiul financiar 2007 80.69 10.83 10. aşadar cea mai mare parte a finanţării destinată acoperii utilizărilor ciclice este absorbită de activitatea de exploatare.04 32 .19 -1.35 6.61 Abateri 2.60 54.36% pe seama reducerii semnificative a creanţelor aferente imobilizărilor cedate.59 46.36 3. Analiza echilibrului functional prin sistemul de rate Indicatorul Rata utilizarilor stabile Rata utilizarilor ciclice Rata utilizarilor ciclice de exploatare Rata utilizeărilor ciclice din afara exploatarii Rata utilizarilor de trezorerie Rata resurselor durabile Rata resurselor durabile proprii Rata resurselor durabile imprumutate Rata resurselor ciclice Rata resurselor ciclice de exploatare Rata resurselor ciclice din afara exploatarii Rata resurselor de trezorerie Interpretarea rezultatelor Analiza ratelor de structură evidenţiază: creşterea cu 2.2.56 5.31 17. Aceasta înseamnă că gradul de participare a utilizărilior stabile în totalul activului a crescut ca urmare a dezvoltării investiţiilor realizate de întreprindere în exerciţiul încheiat. pondera deţinută de utilizările ciclice în activul total se diminuează cu 10.17 4228.39 5.26% a ponderii utilizărilor ciclice de exploatare în activul total este consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii reflectată în creşterea stocurilor de produse.65 2008 82.19% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada analizat.37 5. rata resurselor durabile scade nesemnificativ cu 1.87 0.66 -10.26 -43.21 6.14% în perioada analizată.17 19. creşterea cu 3.40 5.40 87. reprezentînd o situaţie comodă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea finanţării şi o garanţie pentru o politică de invrstiţie care să asigure creşterea sa.00 5.36 9.12 11.20 11. trendul crescător al ratei indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente.60 3.01 -0.77% ceea ce înseamnă că utilizările ciclice nu mai solicită un necesar de finanţat ridicat.68 3.77 3. ponderea utilizărilor ciclice în afara exploatării în activul total s-a diminuat cu 43.84 0.4.17 1.12 88.

05 752642387.56% pentru-că resursele ciclice cresc în raport cu pasivul total al întreprinderii.99%) comparativ cu resursele curente (119. ceea ce indică un grad mai scăzut la finanţarea resurselor proprii. 33 .34 -9.00 1154760283. - rata resurselor ciclice se diminuează nesemnificativ cu 0. rata resurselor durabile împrumutate.39% ceea ce înseamnă că se diminuează flexibilitatea întreprinderii pe termen scurt.00 1829215298.10 37. rata resurselor de trezorerie are un trend crescător ceea ce înseamnă că în exerciţiul încheiat firma va apela la credite pe termen scurt. de asemenea utilizările ciclice realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi de trezorerie ceea ce inseamnă ca întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale fiind nevoita să recurgă la credite bancare pe termen scurt suplimentare. având totuşi o poziţie financiară bună cu finanţatorii. - necesarul de fond de rulment total a scazut în perioada anliazată cu 10.00 1585195308.23% indicând faptul că întreprinderea poate atrage resurse financiare printr-o politică financiară eficientă sau de la bănci.3 Analiza echilibrului funcţional prin indicatori în mărime absolută Indicatori Exercitiu financiar 2007 2034724873.00 Abateri Fond de rulment net global Necesar de fond de rulment total Necesar de fond de rulment de exploatare Necesar de fond de rulment din afara exploatarii Trezoreria netă Interpretarea rezultatelor analizei - -24.27 -682. ceea ce înseamnă ca autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată şi dispune de suficientă capacitate de îndatorare.64%). creşte dar are valori foarte mici comparativ cu rata resurselor durabile prorpii.- rata resurselor durabile proprii se reduce cu 14.87% în perioada analizată ca urmare a scăderii resurselor durabile într-un ritm mai rapid decât a utilizărilor stabile brute.10 -741442952.00 2008 1528689030.17%. rata resurselor ciclice din afara exploatării a crescut cu 5.10% ca urmare a creşterii într-un ritm mai lent a utilizărilor ciclice (106. - rata resurselor ciclice de exploatare scade cu 6.00 fondul de rulment net global s-a redus cu 24.00 2034724873.87 -10.10 684936674.95 127322202. 4.

astfel prin majorarea capitalului capitalului propriu cu 2% a fost posibilă asigurarea finanţarea utilizărilor stabile. ceea ce reflectă angajarea întreprinderii între-un program de investitii. Analiza ratelor de finanţare Indicatori Rata finantarii durabile Rata finantarii durabile proprii Rata finantarii durabile straine Rata finantarii ciclice Rata finantarii ciclice a exploatarii Rata finantarii ciclice din exploatarii Rata finantarii globale Interpretarea rezultatelor analizei: Pe baza rezultatelor din tabel se constată: rata finanţării durabile supraunitară şi uşor descrescătoare este expresia fondului de rulment net global pozitiv dar cu o mică reducere în 2008.57 0.0631 0.29 0.28 0. a depăşit necesarul de finanţat care este în scădere cu 10. un excedent de resurse în afara exploatării în raport cu necesarul.84 Abateri -3.72 11.72%.56% în care sunt imobilizate resurse financiare.82 4. aceste aspecte având consecinţe favorabile asupra finanţării ciclice.16. care trebuie acoperit din fondul de rulment pozitiv.06 0.4. în cadrul activelor circulante de exploatare se detaşsează sporirea cu 24. respectiv.00 0.29 0.0015 0. - în perioada anlizată echilibrul funcţională între resursele şi utilizările stabile a permis finanţarea integrală a necesaruli de fond de rulment total şi degajarea trezoreriei nete pozitive. rate finanţării ciclice subunitară şi în creştere înseamnă că întreprinderea nu dispune de resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice de finanţat.40 .57 0. rata finanţării durabile străine a crescut cu 4015. degajându-se un fond de rulement pozitiv. 4.10%. aceasta echivalează cu un necesar de fond de rulment pozitiv.- deficitul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a generat necesar de fond de rulment pozitiv. în consecinţă resursele durabile.64 0. Exerciţiul financiar 2007 2008 1. rata finanţării durabile proprii refelectă o uşoara diminuare a autonomiei financiare a întreprinderii. - necesarul de fond de rulmnet din afara exploatării a scăzut semnificativ ceea ce înseamnă că activitatea din afara exploatării a degajat o resursă în fond de rulment.11 1.43 afara 34 .71 -16.40 4115.54%.35 1.91 18. care au crescut cu 18.68 0.

în exerciţiul curent. după acoperirea integrală a necesarului de fond de rulment total.- rata finanţării ciclice de exploatare şi în afara exploatării subunitare indică un necesar de fond de rulment din exploatare şi din afara exploatarii pozitiv. respectiv nu se realizează eliberarea de resurse din activitatea curentă din exploatare cât şi din afara exploatarii. - în exerciţiul precedent. rata finanţării globale subunitare evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global pentru finanţarea necesarului de fond de rulment total. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit 35 . Riscul de faliment Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale economico-financiare. fapt pozitv pentru întreprindere dacă se are în vedere că datoriile comerciale constrâng mai putin întreprinderea. în ceea ce priveşte costul şi condiţiile de acordare. valoarea supraunitară a raprortului explică participarea fondului de rulment net global la formarea trezoreriei nete pozitive. 5. trendul crescător al indicatorului evidenţiază creşterea gradului de atragere a resurselor de la terţi pentru finanţarea resurselor ciclice.

237.  fondul de rulment străin: FRS = FRN – FRPr FRS 2007 = 5.  fondul de rulment propriu: FRPr = CPr – Ain FRPr 2007 = .638.6. capitalul propriu este insuficient pentru ca întreprinderea să-şi finanţeze activele imobilizate nete. Cauza care determină un fond de rulment net pozitiv este creşterea capitalului permanent pe seama creşterii capitalului propriu.081.178.674.030 lei FRW 2008 = 1.889.922 lei Arată o lichiditate ridicată a întreprinderii deoarece activele circulante realizabile şi disponibile depăşesc exigibilitatea angajamentelor pe termen scurt sau altfel spus.802.947.110.  fondul de rulment net capital de lucru: FRW = AC – DC FRW 2007 = 2.912. Analiza fondului de rulment  fondul de rulment net: FRN = CP – Ain FRN 2007 = 2. întreprinderea deţine un surplus de capital permanent. respectiv lipsa de autonomie financiară de care dispune sociatatea pentru finanţarea investiţiilor şi dependenţa faţă de furnizorii de capital. cât şi a datoriilor mai mari de un an.872.589 lei Arată că după finanţarea activelor imobilizate. activele circulante acoperă datoriile comerciale angajate. Printre care menţionăm: a) Metode patrimoniale.154 lei FRN 2008 = 1.360 lei Insuficienţa capitalului propriu la finanţarea activelor imobilizate a determinat întreprindere să recurgă la îndatorare pe termen mai mare de un an. care implică noi costuri ale finanţării. 1.3.771 lei Arată faptul că.396.206.711. respectiv datoriile pe termen lung contribuie în mod semnificativ la finanţare necesarului permanent.190.373 lei FRPr 2008 = .820. 36 . Există însă numeroase metode de detectare a riscului.şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii întreprinderii.527 lei FRS 2008 = 7.

RIT 2 2007 = 0. Analiza solvabilităţii întreprinderii  rata solvabilităţii generale: Rsg = At / Dt Rsg 2007 = 8.20. RIT 1 2008 = 0. În urma analizei indicatorilor de îndatorare la termen putem constata că întreprinderea se mai poate indatora pe termen lung.04 Atât în 2007. RIT 2 2008 = 0. aceasta fiind capabila sa-şi ramburseze ratele scadente. cât şi în 2008. După analiza ambilor indicatori.2.96 ani RRG 2008 = 2. RIG 2 = Dt / Cpr. RIG 1 2008 = 0. deci acesta este în măsură să suporte o îndatorare suplimentară.  rata capacităţii globale de rambursare: RRG = Dt / CAF RRG 2007 = 0. RIT 2 = D>1an/ Cpr. întreprinderea nu reflectă risc de insolvabilitate nici în 2007.37.20.06 ani În urma analizei capacităţii globale de rambursare.12.002.11 Rsg 2008 = 5.002.111. RIG 2 2008 = 0. putem constata faptul că întreprinderea işi poate rambursa datoriile totale în un an de zile în 2007 şi în doi ani în 2008.  rata îndatorării la termen: RIT 1 = D>1an/ CP.099.  rata capacităţii de rambursare la termen: RRT = D>1an / CAF RRT 2007 = 0. RIG 2 2007 = 0. RIT 1 2007 = 0. nici în 2008 şi dispune de capacitate de îndatorare. întreprinderea reflectă o stare de solvabilitate.62 37 . RIG 1 2007 = 0. cât şi dobânda aferentă. nefiind riscantă pentru furnizorii de capital deoarece întreprinderea se află în măsură sa-şi ramburseze datoriile şi costul acestora.01 RRT 2008 = 0.  rata îndatorarii globale: RIG 1 = Dt / Pt.

Capitalul permanent fiind format astfel în mare parte din capital propriu. capitalul propriu fiind o garanţie suficientă pentru furnizorii de capital. mai mare decât autonomia financiară globală deoarece societatea a recurs la credite pe termen lung mai puţin decât la creditele pe termen scurt. în 2007 de 455 ori. în anul 2007 constatăm că întreprinderea nu se confruntă încă cu un risc de insolvabilitate. datoriile care trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an.907 RAF 1 2008= 0. 38 . putem constata faptul că societatea dispune de capacitate de autofinanţare pentru rambursarea datoriilor scadente. adică cheltuielile financiare nu depăşesc exedentul brut din exploatare şi nu reprezintă mai mult de 3% din cifra de afaceri. putem constata faptul că întreprinderea dispune de o autonomie financiară la termen. marimea acestora creşte depăşind limita de 3% din cifra de afaceri.62 RAF 2 2007 = 5 RAF 1 2008 = 0. situaţia financiară a societăţii îi îngăduie acesteia să apeleze în caz de necesitate la credite financiare. întreprinderea expunându-se astfel riscului de insolvabilitate.  rata autonomiei financiare globale: RAF 1 = Cpr / Pt RAF 2 = Cpr / Dt RAF 1 2007 = 0.026 RPD 1 2008 = 0.  rata autonomiei financiare la termen: RAF 1 = Cpr / CP RAF 1 = Cpr / D>1an RAF 1 2007= 0. iar datoriile mai mari de un an sunt acoperite de acesta din urmă. Acest risc însă poate fi gestionat de către întreprindere deoarece aceasta este încă în măsură să suporte costul îndatorării din excedentul brut de exploatare.997 RAF 2 2007= 454. Mai mult.098 În urma analizei prelevării datoriilor comerciale.354 RPD 2 2008 =0.  rata prevalării datoriilor financiare: RPD 1 = Chf / EBE RPD 2 = Chf / CA RPD 1 2007 = 0.54 RAF 2 2008 = 3 Analiza acestui indicator relevă o independenţă financiară ridicată a întreprinderii deoarece aceasta deţine un capital propriu suficient care îi permite să nu fie dependentă de creditori. b) Metoda scorurilor.901 RAF 2 2008=9.După analiza aptitudinii întreprinderii de a rambursa din capacitatea de autofinanţare. În anul 2008 însă.092 RPD 2 2007 = 0.021 În urma analizei efectuate. iar în 2008 de 9 ori.

824R3 +5.706R7+ 1.0255 0.Este o metodă prin care se apreciază succesul sau falimentul unei întreprinderi printr-o funcţie scor. riscul de faliment ar putea aparea. astfel: 1.Dc) / At P reinv.10R5 Denumire R1 R2 R3 R4 R5 Formulă EBE / Dt CP / At (Ac – S) / At Ch f / CA Ch p / Vad 2007 0.5097 0.87R4 – 0.1079 0.8426 0.2172 0.689R5 – 1.3R3 + 0.14 Funcţia score calculată după modelul Conan & Holder confirmă că situaţia întreprinderii este foarte bună.544 Denumire Formulă 2007 Rezultat 2008 39 .22R2 + 0. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei 100Z= -1.0998 0.16R3 – 0.6720 Z 2007 = 2. Modelul Conan & Holder Z= 0. În momentul dat.2930 Rezultat 2008 0.1164 0.408R8 – 85. / At R ec / At Cpr / Dt CA / At 2007 0.51 Z 2008 = 2. 2.25R1 + 2.221R4 – 0.2R1 + 1.003R2 – 0.1300 0.6R4 + 0.4R2 + 3.3989 0.2751 0. însă daca aceasta nu-şi va gestiona suficient resursele. 3.2993 Z 2007 = 0.22 Funcţia score calculată după modelul Altman arată că întreprinderea nu se confruntă încă cu un risc de faliment.8381 0.0976 0. Aceasta funcţie se poate calcula după mai multe modele.21 Z 2008 = 0.5805 Rezultat 2008 0.1308 0. Riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub 10% dacă societatea va inceta să-şi mai gestioneze bine situaţia financiară.6561 0. Modelul Altman Z= 1.999R5 Denumire R1 R2 R3 R4 R5 Formulă (Ac .8072 0. solvabilitatea acesteia arată o poziţie financiară bună.0657 0.164R6 + 0.24R1 + 0.

fidelă.1735 0.2061 0. ca document oficial de gestiune.3753 29.0922 0. Rolul diagnosticului economico-financiar este acela de a determina îmbunătăţirea sistemului decizional din cadrul întreprinderii.6457 0. astfel că riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub 10% . ajutând conducerea întreprinderii să determine acţiunile ce trebuie desfăşurate în viitor.R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 Ch f / EBE CP / Ci CAF / Dt EBE / CA (Dcom / Afz) * 360 ΔVad / Vad0 (Cc / CA) * 360 Inv / Vad 0.28 Funcţia score calculată după Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei confirmă Modelul Conan & Holder.1865 Z 2007 = 1. întocmite în conformitate cu reglementările contabile în vigoare. 6.5000 0.2767 35. în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă. trebuie să asigure imaginea clară. Raportul diagnosticului întreprinderii Petrom SA Diagnosticul. 34 Z 2008 = 1.4997 0.0768 0. În cadrul firmei Petrom SA diagnosticul economic-financiar şi aplicarea metodelor de 40 .3536 0.8647 0. sinceră. a rezultatelor şi poziţiei financiare a acesteia. de un real ajutor în cunoaşterea situaţiei economico-financiare. furnizează informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente şi care constituie totodată o bază pentru estimările viitoare.2729 23. situaţia prezentă a întreprinderii fiind favorabilă.2761 30.9879 0.1431 0. Bilanţul contabil. Acest diagnostic se realizează pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare de sinteză. venind în sprijinul managerilor în perfectionarea sistemului de conducere. completă a patrimoniului.

pe baza programelor de restructurare şi investiţii în toate segmentele de activitate. este realizată de acelaşi grup de specialişti. Compania dispune de o capacitate maximă de rafinare de 8 mil t/an şi operează. contul de profit şi pierdere. faţă de 185 mil lei în 2007.605 mil lei. 550 staţii de distribuţie în România şi alte 269 în ţările învecinate. În opinia noastră. 41 . în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate şi câştigului din evoluţia ratei de schimb valutar. Deşi profitul brut a înregistrat o scădere de 544 mil lei în 2008. ajungând la valoarea de 296 mil lei. care a fost substanţial îmbunătăţit şi este actualizat în permanenţă  contactarea directă a companiei  adresarea personală de întrebări în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor Petrom. Activităţile principale ale companiei sunt: Explorare şi Producţie. Acest raport oferă o prezentare generală a activităţii conducerii Petrom din perioada 2007-2008. iar rezervele dovedite la sfârşitul lunii decembrie 2008 erau de aproximativ 843 mil bep. Herghelegiu Claudia specialist în analiza bilanţului. Raportul de diagnostic a fost realizat de Buhaianu Anca specialist în analiza contului de profit şi pierdere. Ca urmare a activităţilor desfăşurate de Petrom. 1752/2005 cu modificările ulterioare şi cu politicile contabile descrise în notele la situaţiile financiare. la 31 decembrie 2008. impozitul pe profit a crescut.  vizitarea website-ului nostru: www. ca urmare a cheltuielilor nedeductibile legate de deprecieri şi provizioane. Producţia totală de ţiţiei şi gaze a fost de 188. a înregistrat realizări semnficative în toate segmentele de activitate. membru al Grupului OMV. precum şi performanţa sa financiară.C. este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din SudEstul Europei. fluxurile de trezorerie pentru anul încheiat la această dată în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. ajungând la 1. În pofida dificultăţilor din anul 2008. situaţia fluxurilor de trezorerie.476 bep/zi. poziţia financiară a S.evaluare bazate pe profit sau flux de disponibilităţi (cash-flow). Rezultatul financiar al companiei a crescut. În 2008 a continuat eforturile de modernizare. PETROM S. Pentru analiza datelor sursele de provenienţă utilizate au fost:  Situaţiile financiare (bilanţul. ce necesită proiecţii economicofinanciare. Nemerenco Veronica specialist în analiza fluxurilor de trezorerie şi situaţia activului net contabil.com. Rafinare şi Marketing şi Gaze şi Energie.petrom. împreună cu companiile afiliate. situaţia modificărilor de capital propriu şi notele explicative). tocmai pentru a asigura convergenţa celor două mari componente ale procesului de evaluare: analiză-diagnostic şi evaluare propriu-zisă. situaţiile financiare prezintă cu fidelitate sub toate aspectele semnificative.A. interesul acţionarilor rămânând un element de referinţă pentru procesul decizional al organelor de conducere ale companiei.

reprezentând o creştere de 68% comparativ cu 2007. cu 36% mai mare decât în 2007. conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile potenţiale de numerar.contribuţia fiscală la bugetul statului a fost de 6.423 mil lei). Se poate spune că 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii. investiţiile au înregistrat un nivel record. de asemenea. În primele trei trimestre ale anului vânzările au crescut datorită mediului favorabil al preţurilor la ţiţei pe plan internaţional.7 mld lei. Până în prezent.114 mil lei (2007: 1. activele totale însumau 25 mld lei. însumând 6. una din realizările majore a fost stabilizarea producţiei de ţiţei în cursul anului 2008. Petrom a continuat să-şi îmbunătăţească eficienţa operaţională. în 2008 rata de înlocuire a rezervelor Petrom a atins nivelul de 71% în România (nivelul stabilit ca obiectiv de 42 . valoare contrabalansată de scăderea creanţelor. ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă. La data de 31 decembrie 2008. Activele imobilizate au crescut cu 21% până la 20 mld lei.768 mil lei.476 mil lei. Dat fiind că pe parcursul anului 2008. în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale. cu 18% mai mult faţă de sfârşitul anului 2007. intrările pozitive de numerar din operare şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi plăţile pentru dividende. pentru a preveni creşterea numărului de litigii.404 mil lei. acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul anului. creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român. cu 14% mai mare faţă de anul 2007. depăşind plăţile pentru dividende în sumă de 1. având la bază programul de restructurare şi investiţiile semnificative în toate segmentele de activitate. Ca urmare a activităţilor de explorare şi redezvoltare. În concluzie. Ieşirile de numerar mai mari pentru investiţii. De la sfârşitul anului 2007. OMV şi acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008. în special ca rezultat al investiţiilor semnificative. În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului. conducerea a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis înregistrarea. activelor financiare şi a stocurilor. În Explorare şi Producţie. în sumă de 1. Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele necesare pentru a se apăra împotriva proceselor de judecată şi. Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens. Drept urmare. redevenţele 725 mil lei şi contribuţiile sociale au atins valoarea de 509 mil lei. conducând la obţinerea unei cifre de afaceri de 16. precum şi de diminuarea soldului contului casa şi conturi la bănci. Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali angajaţi. pe parcursul întregului an 2008. provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului. Impozitul pe profit a însumat 583 mil lei.

Compania funcţionează după principiile de eficienţă şi etică profesională atât pe piaţă. Obiectivul companiei este să creeze un mediu reciproc avantajos.realizat în 2010 fiind de 70%). Deteriorarea mediului economic şi scăderea accentuată a preţului ţiţeiului au avut un impact negativ puternic care a putut fi numai parţial compensat de îmbunătăţirile constante realizate pe parcursul anului în activitatea operaţională. de la micii consumatori casnici până la consumatorii mari. Noua Divizie de Energie a continuat să-şi consolideze poziţia în 2008 pentru a atinge obiectivul strategic al Petrom de a intra pe piaţa de energie electrică. încredere şi prin cooperare interculturală. De asemenea în 2008 am contractat o linie de credit multi-valută în valoare de circa 375 de milioane de euro. Corectitudinea. În Rafinare şi Marketing. Grupul Petrom a reuşit să deservească toate segmentele. în general. Pentru clienţi. este important să demonstreze că produsele Petrom sunt sigure şi de cea mai bună calitate. în vederea finanţării programelor prioritare de investiţii. responsabilitatea şi respectul reprezintă esenţa relaţiilor de colaborare cu toate părţile implicate: clienţi. cu termen de rambursare de 3 ani. Programul de Modernizare Sonde a fost finalizat cu succes în 2008. angajaţi. Împreună cu Petrom Distribuţie Gaze SRL. prin parteneriate sociale şi economice. Relaţiile pe care le stabileşte se bazează pe încredere şi bună comunicare. Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe 43 . în contextul unui mediu de afaceri dificil. respectând exigenţele ecologice actuale. În activitatea de Gaze şi Energie am reuşit să ne consolidăm poziţia pe piaţa gazelor naturale din România. Căută să menţină relaţii de lungă durată cu partenerii şi să le câştige încrederea prin comunicare deschisă. acţionari şi societatea. cât şi în relaţiile cu clienţii şi partenerii ei. 2008 a fost un an dificil.

Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar care a lăsat neschimbat rezultatul net. dispune de capacitatea de autofinanţare sporită. dispune de suficientă capacitate de îndatorare. creşterea cifrei de afaceri. Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate. diminuarea dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare. creşterii productivităţii muncii. capacitate să remunereze capitalurile avansate. cheltuieli cu personalul.a producţiei exerciţiului şi a valorii adăugate. etc). creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie. în special cele din cadrul grupului.- - - - - - creşterea veniturile din dobânzi. nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente. onorarea obligaţiilor fiscale. - - - - cheltuieli execesive (cheltuieli cu materiile prime. autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată. dificultăţi în valorificarea producţiei activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă. menţinerea potenţialul productiv. Oportunitati Amenintari 44 .

o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existent. diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor. creşterea motivării şi calificării personalului. a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative. diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei. creşterea productivităţii muncii. - poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive. precum şi cele de produse finite destinate vânzării. concurenţa agresivă. creşterea. alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor. optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului. Măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii 45 . în structura vânzărilor.- - - - - - posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere). achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase. puţin costisitoare şi calitativ superioare. strategii de piaţă neeficiente prin utilizarea de materiale substituibile. procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori. reducerea consumului specific pe unitatea de produs..

cum ar fi: diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei. reducerea consumului specific pe unitatea de produs. utilizarea de materiale substituibile. şi nu pe seama creşterii componenţei producţiei stocate. precum şi cele de produse finite destinate vânzării. schimbarea strategiei de produs. trebuie avute în vedere următoarele măsuri care ar avea drept efect creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor. contribuie în mod semnificativ la obţinerea rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs semnificative. determinând creşterea veniturilor din exploatare ale companiei. modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului. dezvoltării de noi pieţe. procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori. O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor. îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor. În ceea ce priveşte producţia exerciţiului. controlul dinamicii costurilor. cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. prin reducerea fluctuaţiei volumului de producţie. reducerea cheltuielilor de producţie. marja comercială a înregistrat o scădere în perioada analizată. Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale. ca urmare a identificării cererii de noi bunuri. creşterea productivităţii muncii. creşterea. alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor. întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot privi: găsirea de noi pieţe de desfacere.Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri. întreprinderea trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale. astfel încât să se asigure utilizarea 46 . achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase. optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei exerciţiului. a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative. etc. menţinerea în structura producţiei a produselor care. prin realizarea de produse la un cost mai scăzut. ca urmare a politicii de produs. în structura vânzărilor. să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau creşterea veniturilor financiare. întreprinderea trebuie să urmărească creşterea producţiei vândute. Întrucât. prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii. cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost. puţin costisitoare şi calitativ superioare. concurenţa agresivă. a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi oferta de produse. prin rentabilitatea lor. ca urmare a creşterii motivării şi calificării personalului. poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive. strategii de piaţă neeficiente.. diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor.

să se utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate. pentru ca în caz contrar să se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare. diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi la activitatea sa. În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare. de către companie. 47 . controlul calităţii materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie. veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare. optimizarea consumului de resurse. întreprinderea ar trebui să îşi diminueze gradul de îndatorare. s-ar putea realiza prin creşterea performanţei activităţilor de exploatare şi financiare. Creşterea ratei rentabilităţii economice. astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze. creşterea în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit. practicarea unei politici de stocare eficiente. astfel încât să se reducă dificultăţile de valorificare a producţiei.integrală a capacităţilor de producţie existente. prin antrenarea lor în activitatea de exploatare.