INTRODUCERE La 50 de ani dupa infiintarea Comunitatii Economice Europene, Romania se integra in structurile Uniunii Europene.

Astfel, in 2007, prin aderarea la UE, reuseam sa punem in sfarsit punct unei indelungate tranzitii si sa lansam un nou obiectiv: intrarea in zona euro. Conform reglementarilor in vigoare , trecerea la moneda unica europeana nu poate avea loc decat dupa cel putin doi ani de la data aderarii. Pentru Romania, adoptarea euro este un obiectiv strategic deosebit de important si tocmai de aceea toate elementele care au un rol in indeplinirea acestuia trebuie analizate minutios. Scopul lucrarii de fata consta in realizarea unei prezentari si a unei analize a criteriilor de ordin economic (cursul de schimb ERM II, conditiile impuse de Tratatul de la Maastricht) care vizeaza adoptarea monedei unice europene. In lucrare este prezentat deasemenea si gradul de indeplinire al criteriilor respective in Romania anului 2008, evolutii anterioare si perspective, continuand cu impactul (avantaje vs. dezavantaje) adoptarii euro in tara noastra, experientele altor state, eventuale obstacole ce pot aparea in drumul Romaniei catre euro. Lucrarea prezinta si strategia dezvoltata si abordata pentru indeplinirea obiectivului vizat in orizontul de timp stabilit: perioada 2012-2014.

II. CRITERIILE DE CONVERGENTA NECESARE ADOPTARII EURO Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, nu poate decide unilateral adoptarea euro, ci trebuie sa convinga Banca Centrala Europeana ca intradevar demersul sau este fezabil. Prima etapa importanta este intrarea in in mecanismul de schimb ERM II Deasemenea, criteriile de la Maastricht, numite de convergenta nominala, trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru ca euro sa fie adoptat de o tara. Datoria publica, deficitul bugetar, dobanzile pe termen lung in moneda tarii respective (leul in cazul Romaniei) si inflatia trebuie sa se-ncadreze intre anumite limite destul de incomode. Romania sau, mai exact, economia ei, trebuie sa indeplineasca aceste criterii pentru a fi considerata suficient de bine pregatita pentru intrarea in zona euro. 1.SME1 si SME 2

dobanda nominala=dobanda reala + inflatia asteptata.Sistemul Monetar European (SME) era proiectat in 1979 pentru a asigura pe cat mai mult posibil stabilitatea ratei de schimb valutar in Europa. Devalorizarea monedei in state ca Irlanda. SME2 este o preconditie a aderarii la zona euro. ERM(Exchange Rate Mechanism) a fost optionala la inceput. Acest lucru a condus insa la adoptarea unor marje mai largi pentru a permite ERM sa reziste pana la apariria euro. mecanismul ratei de schimb valutar.aceasta “epidemie” amenintand chiar si state cu o rata scazuta a inflatiei precum Belgia. Acesta din urma cuprinde o banda standard de ±15%. Portugalia . acordand sprijin bancii centrale nationale. in mod normal de ±2. Sistemul devine mai flexibil in momentul lansarii monedei unice. Danemarca si Franta . Conform principiului Figher. permitand diferite limite de fluctuatie. b). . iar din moment ce rata reala este rezonabil constanta si stabilita la nivel mondial rezulta ca rata inflatiei pe termen lung determina rata dobanzii nominale. Toate monedele participante isi vor evidentia paritatea comparativ cu euro. Toate statele nou-membre se vor alatura mecanismului in momentul aderarii. astfel ca rata acesteia in statul respectiv nu trebuie sa depaseasca media celor mai scazute trei rate de inflatie atinse in state membre ale UE cu mai mult de 1. De fapt. ERM s-a bazat pe o grila de specificare a paritatilor bilaterale si a marjelor corespunzatoare de fluctuatie. 2. Toti membrii UE sunt obligati sa se alature noului mecanism al ratei de schimb valutar (ERM II) daca nu au derogare. Convergenta nominala si convergenta reala Aderarea la uniunea monetara presupunerea indeplinirea de catre statele participante a urmatoarelor criterii de convergenta: a). dar partea activa a sistemului. Spania.25%. Acestea trebuie sa demonstreze ca au capacitatea de a mentine rata de schimb la nivelul monedelor viitorilor parteneri din uniunea monetara. Toti membrii UE sunt membrii SME . Acelasi lucru se va intampla si cand nivelul cursului se situeaza la limitele benzii standard. RATA DOBANZII NOMINALE PE TERMEN LUNG. Indeplinirea acestui criteriu indica mentinerea pe termen lung a unei rate de inflatie scazute. Rata dobanzii pe termen lung nu trebuie sa depaseasca ratele medii analizate in cele trei state cu cele mai scazute rate ale inflatiei cu mai mult de doua puncte procentuale. INFLATIA Capacitatea unui stat de a deveni membru al uniunii monetere depinde in mod direct de inflatie.si deciziile Italiei si Angliei de a renunta la mecanism au declansat starea de criza din perioada 1992-1993.5%. Daca apar presiuni privind cursul de schimb. aparitia acesteia este si principala diferenta dintre SME1 si SME2. asa cum este cazul Suediei si al Marii Britanii. Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni. Rata dobanzii poate fi masurata pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.

e).c). catre o valoare apropiata de cea de referinta sau depasirea valorii de referinta trebuie sa fie exceptionala si temporara.E Valoare de referinta Romania 2007 2007 6. Participarea la ERM2 cel putin doi ani inainte de adoptarea euro ca moneda nationala este conditie obligatorie pentru intrarea in zona euro.p peste media celor trei 2. %Criterii Maastricht <1. Acesta impune o limita deficitelor bugetare acceptabile. Influenta germana este predominanta in stabilirea celui de-al patrulea criteriu de convergenta. Noul mecanism al cursului de schimb (ERM II) a înlocuit ERM în ianuarie 1999 şi are drept scop fixarea monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea. d). Acest criteriu stabileste un nivel maxim al datoriei publice la 60% din PIB. DATORIA PUBLICA. Cursul de schimb trebuie sa se mentina in intervalul dintre marjele de fluctuatie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II). In urmatorul tabel sunt prezentate date recente referitoare la evolutia indicatorilor nominali in Romania. iar daca acesta inregistreaza valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ si sa se apropie de valoarea de referinta intr-un ritm satisfacator. ce nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB.85) state membre 1) U.25%). STABILITATEA CURSULUI DE SCHIMB. de comun acord. pe masura ce se inregistreaza progrese in ceea ce priveste convergenta (cum a fost cazul Danemarcei care a optat pentru un culoar de ±2. fara tensiuni severe. DEFICITUL BUGETAR. pe o perioada de cel putin doi ani.5 p. de comun acord. O banda mai ingusta de fluctuatie poate fi stabilita. a unui curs central.573) . fix dar ajustabil. Limita impusa de acest criteriu este mentinuta si dupa intrarea in UEM. Gradul de indeplinire al criteriilor variaza de la an la an in functie de rezultatele obtinute de statele membre UE. Criteriile ce vizeaza nivelul datoriei si al deficitului bugetar au un grad mai mare de flexibilitate decat cele care privesc inflatia si rata dobanzii. Criteriile de la Maastricht Indicatori de convergenta nominala RATA INFLATIEI -medie anuala . in special fara a se proceda din proprie initiativa la devalorizarea monedei nationale fata de euro. fata de euro si a unei benzi standard de fluctuatie de +/-15 puncte procentuale. Daca aceasta valoare este depasita deficitul bugetar trebuie sa fie redus substantial si continuu. Tabel 1 Convergenta nominala.

RATA DOBANZILOR termen lung.MARTIE 2007 . STRUCTURA ECONOMIEI (exprimata prin ponderea pe care marile sectoare o au in crearea PIB: agricultura. PONDEREA COMERTULUI BILATERAL CU STATELE MEMBRE UE IN TOTALUL COMERTULUI EXTERIOR. In 2007:Finlanda. ROMANIA: Drumul catre euro.E1) 6. La aceasta lista mai am putea adauga si nivelul ratei somajului.In perioada 2006-2007. Polonia .15% DATORIA PUBLICA (%din PIB) max. la emisiunea titlurilor de stat din august 2005 3. 1 State in care s-a inregistrat cea mai scazuta rata a inflatiei. gradul de crestere al productivitatii etc. serviciile). Suedia 2. 3% - 7. cand vine vorba despre criteriile de convergenta reala urmatorii indicatori sunt reprezentativi1): GRADUL DE DESCHIDERE AL ECONOMIEI TARII RESPECTIVE (exprimat prin ponderea pe care importurile si exporturile o au in structura PIB). daca este bazata doar pe convergenta nominala. NIVELUL PIB/locuitor (exprimat fie la cursul nominal.p peste media celor trei state membre U. 60% Sursa: Raportul BCE mai 2007. industria.la sfarsitul perioadei 4.45) max.53) +10. corelatia dintre convergenta nominala si cea reala reprezinta “regula de aur” a procesului de catching-up.0/ -6. Desi nu sunt prevazute in niciun tratat. -medie anuala. fie la paritatea puterii de cuparare standard). INS - Convergenta nominala este sustenabila doar daca are drept ancora convergenta reala. conform raportului BCE mai 2007 1 . Prezentare BNR.492) 2. %DEFICITUL BUGETAR (%din PIB) pe <2 p.63) CURSUL DE SCHIMB FATA DE EURO (evolutia maxima in procente fata de media pe 2 ani) +/. criteriul prevede stabilitatea cursului pe doi ani 5. deoarece in momentul semnarii acestuia economiile statelor participante erau asemantoare. Raportul BNR. Astfel. Analistii avertizeaza insa ca adoptarea monedei europene . In Tratatul de la Maastricht nu au fost specificate criteriile de convergenta reala.14) 15. este riscanta si poate ajunge chiar sa submineze situatia economica a statului care ignora convergenta reala.

BNR neavand posibilitatea in aceasta perioada de a intervene pentru a mentine cursul. O alta problema este nivelul ratei dobanzii pe termen lung la titlurile de stat in moneda nationala. Se estimeaza ca Romania ar putea indeplinii toate criteriile dincolo de anul 2010. in prezent. rata dobanzii acestora.III. aceasta depinde in mare masura de rata inflatiei. capitolele perdante. Pana acolo insa. Recent. La sfarsitul anului 2007. criteriile referitoare la nivelul de rata al inflatiei si al dobanzii reprezinta insa un motiv de ingrijorare. fiind de 7. Dupa cum am vazut din punct de vedere al convergentei nominale. . In ceea ce priveste stabilitatea cursului de schimb. in 2007 rata inflatiei medie a fost de 6.9% din PIB.57% si desi incepand cu anul 2000 in Romania s-au inregistrat progrese privind dezinflatia.5% din PIB. tara noastra trebuie sa mentina procesul de “catching-up” si sa indeplineasca prevederile Tratatului de la Maastricht. fenomenul inflationist reprezinta in continuare un obstacol pentru indeplinirea criteriului de stabilitate al pretului. iar in 2012 sa parcurga etapa intermediara ERM2. valoarea de referinta pentru acest indicator a fost de 6. In mai 2007. in Raportul de convergenta al BCE.22%). datoria publica reprezenta 15. 60% prevazuta de Tratatul de la Maastricht. la un an de la aderarea la U.49%. guvernatorul BNR. acest lucru evidentiind ca aceste doua variabile se influenteaza reciproc.4%. Tabelul 2 prezinta o analiza a situatiei actuale din Romania privind gradul de indeplinire a criteriilor prevazute prin Tratatul de la Maastricht. inflatia si rata dobanzii sunt. Romania neavand in prezent capacitatea de a mentine aceste variabile in limitele prevazute in tratat. Desi in comparatie cu anul 2006. Valoarea de referinta in aceea perioada era de 5. aflandu-se mult sub tinta de max. Daca in privinta criteriilor fiscale adoptam o pozitie confortabila. GRADUL DE INDEPLINIRE A CRITERIILOR DE IN ROMANIA CONVERGENTA CRITERIILE NOMINALE DE CONVERGENTA Aderarea Romaniei la zona euro este programata pentru anul 2014. chiar in contextul unui proces dezinflationist mai lent.22% (in cele trei tari cu rata de inflatie cea mai scazuta media anuala a ratei dobanzilor a fost de 3. in timp ce deficitul bugetar era estimat la 2. 6% din PIB. calculate in luna august a aceluiasi an. cand deficitul a fost de l1. Un curs de schimb stabil are un impact proeminent asupra ratei inflatiei. in mod cert. aceasta crestere nu reprezinta motiv de ingrijorare deoarece acelasi tratat prevede un nivel maxim de 3% din PIB.E. cand Romania va lua parte la ERM2 si va trebuie sa mentina o banda de fluctuatie a variabilei in discutie de ±15%. Criteriul cursului de schimb va fi abordat in perioada intermediara. Potrivit INS (Institutul National de Statistica). In Romania obligatiunile pe termen lung au fost prima data emise in anul 2005. Criteriile de convergenta nominala referitoare la datoria publica si deficitul bugetului de stat nu pun probleme Romaniei.

2007 2. Ritmul dezinflatiei incepand cu anul 2000 a fost continuu. Previziunile pentru 2008 nu sunt deloc optimiste. Romania resimte recesiunea: astfel inflatia anuala s-a accelerat de la 6. Tabel 2 CRITERIILE DE CONVERGENTA NOMINALA IN ROMANIA 2003-2007 Indicatori Datoria publica Romania -max.5 2. ca efect advers al crizei economice mondiale.4 0. Aceasta ar putea intarzia intrarea in zona euro. valoarea de referinta=media celor trei tari cu cea mai redusa inflatie +1.3 2006 2007 16. (figura 1. o stabilitate financiara si macroeconomica solida fiind mai importanta decat stabilitatea preturilor obtinuta cu orice risc. Comisia Nationala de Prognoza. BCE Instabilitatea monedei nationale si accelerarea inflatiei ameninta insa respectarea criteriilor de convergenta nominala.1 200 4 23. 2008 1.3% sfarsitul primei luni a acestui an . sursa BCE raport 2006.51) *surse: EUROSTAT. pag.7 200 5 20. conform EUROSTAT.5 8. in timp ce în cele 15 state europene care utilizeaza moneda unica rata anuala a inflatiei a urcat de la 3. Banca Nationala a Romaniei. Institutul National de Statistica.21) 15.3% in februarie la 3.9-7. la sfarsitul perioadei .8 2.5p. Pana anul acesta Romania inregistrase o evolutie privind indicatorii de convergenta nominala (tabel 2).61) 1.57% in 2007.7 7. Pe masura ce aceasta criza se amplifica.01) 2.p 3. rata medie a inflatiei ajungand de la 45. avertiza asupra faptului ca adoptarea euro de catre Romania in 2014 este ameninata de cresterea inflatiei: "Ma tem ca tinta stabilita pentru intrarea in zona euro nu va fi realizata fara o reducere semnificativa a inflatiei in 2008 si 2009"1.1 2.7 14. dupa cum reiese si din urmatorul grafic. 12) 11 2 sursa : The Money Channel.5 2. medie Valoarea anuala referinta2) (%) Romania2) 200 3 26. 60% PIBDeficit bugetar Romania -max.5% in luna martie. 26 feb.3 de 2.7 2. Dupa 2005 procesul de dezinflatie a incetinit. Dezinflatia “cu orice pret “ iese din discutie. mai ales ca inflatia a iesit din grafic in multe state europene.8 6.4 9.7% la 6. Mugur Isarescu.9 2.dl.57% in decembrie 2007 la 6. 3% PIBRata inflatiei .

Figura 1-Ritmul inflatiei in ROMANIA: 2005-2008 10 8 6 4 2 0 8.60 6. avertizeaza analistii. O accelerare a inflatiei ar afecta criteriile de convergenta reala si implicit pe cele de convergenta reala.7 5 4.57 6.6 7. comparativ cu celelalte tari care au aderat la UE ./dec realizata *an curent Valorile sunt procentuale INS SURSA:Raport BNR 15 martie 2007. .87 4 3. Romania are o convergenta scazuta pe plan monetar si una ridicata pe plan fiscal.Totusi. Fluctuatiile monedei nationale din ultima perioada. o instabilitate economica . caderea bursei pe fondul crizei economice mondiale au condus la aprecierea procesului inflationist si ar putea avea un impact negativ asupra intervalului de aderare stabilit: 2012-2014. 2. CRITERIILE REALE DE CONVERGENTA Criteriile de convergenta nominala se pot stabili mai usor decat cele de convergenta reala. In caz contrar am asista la un regres.8 2005 tinte anuale 2006 2007 2008* rata medie anuala realizata rata anuala dec.5 9 6. Este necesara interventia la nivel macroeconomic pentru ca socurile care ne afecteaza in acest moment sa aiba efecte doar pe termen scurt.

Procesul de catching-up include un grad ridicat de deschidere a economiei.standard. Impozitul pe venit si cel aplicat companiilor este de 16%. la 51 miliarde euro.ro/articol_35575/eurostat__romania_a_avut_al_cincilea_deficit_comercial_din_ue_in_2007__ de_21_6_mld_euro.html . deficitul comercial al UE era de 17. Polonia sau Ungaria. Astfel. dezvoltare financiara. Ponderea comertului Romaniei cu UE in totalul comertului exterior se situeaza in jurul vaorii de 71. Analistii apreciaza ca in urmatoarea perioada ponderea importurilor si exporturilor in PIB va creste. de 30. cu 14% mai mult fata de anul 2006. acesta intampina probleme in continuare probleme privind libertatea monetara. Estimarile pentru ianuarie 2008. Desi Romania pare sa aiba o pozitie confortabila. ponderea comertului cu UE in totalul comertului exterior. o mobilitate ridicata fortei bratelor de munca.8%.9 miliarde euro in 2006.6 miliarde euro. financiara si a comerciala.4 miliarde euro. drepturile de proprietate coruptia si. Au fost observate progrese si in ceea ce priveste reducerea tarifelor insa barierele non-tarifare raman in continuare semnificative. fata 1 Conform BUSINESS Standard.6 miliarde euro anul trecut. tara noastra a exportat de 29. guvernul Romaniei a implementat o serie de reforme economice care respectau criteriile de la Maastricht si cu toate ca Raportul BCE din 2007 plaseaza Romania in sfera tarilor care au facut progrese in unele domenii. importurile Romaniei. o imbunatatire cu 2. In decembrie 2007. conform datelor Eurostat. in 2007 acesta a fost estimat la o proportie de 61. fata de 26 miliarde euro in aceeasi luna din 20071). cu state din afara Uniunii. in ciuda faptului ca veniturile provenite din taxe reprezinta un procentaj destul de ridicat din produsul intern brut. de la 40. Unul din indicatorii ce masoara gradul de deschidere este dat de procentajul balantei comerciale in PIB. deficitul comercial s-a adancit de la 14. Anul trecut. au crescut cu 25% fata de anul anterior.3 puncte procentuale fata de anul 2006. astfel ca indeplinirea acestui criteriu “tacit” nu pune probleme. Romania beneficiaza de nivele ridicate de libertate fiscala. aceasta putandu-si insa gasi rezolvarea prin atragerea unui flux de investitii straine. structura economiei. indica un deficit comercial al UE. Cu cat o economie este mai deschisa cu atat va fi mai mare impactul pe care variatiile in rata de schimb le vor avea asupra preturilor domestice. Conform aceluiasi raport. dar si convergenta preturilor si salariilor. potrivit clasamentului mondial realizat pe baza acestui criteriu.7 miliarde euro. la 21. ocupand locul 67 pe plan global si 31 pe plan european. Pe de alta parte. nivelul PIB/locuitor. intampina o problema in privinta produselor cu grad redus de prelucrare.7 miliarde euro. In ceea ce priveste gradul de deschidere a economiei (ponderea importurilor si a exporturilor in PIB) .3%. asemanatoare cu a unor state precum: Cehia. in 2007. potrivit Eurostat. Romania este o tara cu un “grad moderat de libertate”. ponderea sectoarelor institutionale in formarea PIB. 12 aprilie 2008 http://www. In perioada premergatoare aderarii la Uniunea Europeana. bineinteles inflatia ridicata.

1 64. iar importurile.2%. incepand cu 2007 se observa o crestere a acestui indicator. Acest lucru nu este insa general valabil. valoarea exportului ar putea sa o depaseasca pe cea a importului. -Figura 2PONDEREA COMERTULUI ROMANIEI CU UE* IN TOTALUL COMERTULUI EXTERIOR (%) 68. Graficul arata ca daca in anii premergatori aderarii valorile se situau in jurul acelorasi procente. fata de luna anterioara.8 2004 2003 2006 2005 2007 Sursa : Institutul National de Statistica * UE -15 pentru 2003. dupa cum indica si valorile din urmatorul grafic (figura 2.4 64. UE-27 Criteriile de convergenta reala prezentate mai sus nu reprezina impedimente in procesul de adoptare de catre Romania a monedei unice europene.6 71. relatia fiind de reciprocitate. In ianuarie 2008. influenta indicatorilor reali asupra celor nominali . Pentru anul 2008 Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca pentru prima data dupa 2002. Criteriul de convergenta reala expus (ponderea comertului Romaniei cu UE in totalul comertului exterior) nu reprezinta un obstacol pentru tara noastra in drumul catre euro.de 10 miliarde euro in aceeasi luna din 2006.pag 14) in care este prezentata ponderea dinamica respectivului indicator in ultimii 5 ani.5 62. cu 4. Acest lucru demonstraza complementaritatea celor doua tipuri de convergenta. exporturile Uniunii au crescut cu 6.9%. Ponderea marilor sectoare economice in crearea PIB reprezinta un alt criteriu “tacit” de convergenta reala. . UE -25 pt 2004-2006. care este fireasca in contextul in care in acea perioada devenise aproape o certitudine ca Romania se va integra in UE. ceea ce ar duce si la diminuarea riscului cresterii deficitului bugetar in PIB.

Urmatorul grafic prezinta distributia sectoarelor economice in PIB in ultimii ani.Figura 2PONDEREA SECTOARELOR ECONOMICE IN FORMAREA PIB ROMANIA 2005-2007 100% 80% 60% 40% 20% 0% 11. astfel ca afirmatia de mai sus a dl.3 8. editia 13. Totusi in 2007 s-a inregistrat o crestere economica datorata evolutiei surpinzatoare din sectorul constructiilor si serviciilor.In Romania ponderea agriculturii in comparatie cu alte state europene (exceptand Bulgaria) este mult prea mare. dl.6% in 2007.5 2007 constructii servicii altele agricultura si silvicultura Sursa: Institul National de Statistica Desi agricultura ramane cel mai dificil sector.7 11.1 2005 industrie 7 8 23. Mugur Isarescu declara recent ca agricultura ne poate face cadou cresterea economica1) aceasta ramane principala ramura care “trage” economia in jos. Desi guvernatorul BNR.-ului Mugur Isarescu ar fi sustinuta.9 2006 9.1%. 1 articol publicat pe site BURSA ON LINE. depasind pentru prima data agricultura. la 9.6 50 6.4 49.3 %. o expansiune controlata a acestui domeniu in 2008 ar duce la cresterea PIB si la reducerea decalajului dintre Romania si celelalte state membre UE. potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS).4% in 2006.8 49.5%. Serviciile au urcat la aproape 50% din PIB in 2007. care a coborat de la 7.8% la 6. Constructiile si-au majorat ponderea in PIB de la 7.6 23.2008 .5 24.03.1 6. Seceta si randamentele scazute din 2007 au facut ca agricultura sa “contribuie” negativ la formarea PIB in 2007 cu aproximativ 1. iar industria detine o pondere de 23. .4 10.

9%. 1 Bloginvest .9 38.4 Spania 97. comparativ cu 2006 ne situam (din 27) in ceea ce priveste acest indicator care masoara stabilitatea.3 102.7 30.8 49. 2 mii mld de euro).1 82.4 71. cu 6.8 105. de 7. decalajul dintre tarile integrate recent (Romania si Bulgaria) si alte state membre este unul semnificativ: Tabel 3 DINAMICA PIB REAL IN UE % (2003-2007) ANI 2003 2004 2005 2006 2007* TARI Bulgaria 29.5 Ungaria 59.Dimpotriva. NIVELUL PIB /locuitor este un alt indicator de convergenta reala pe care Romania (sau mai bine zis PIB/locuitor exprimat prin paritatea puterii de cumparare standard).1 Polonia 47.1 37 38.6 Romania 30. 11 februarie 2008 .6%. iar cresterea economica din 2007 s-a plasat la 6%. Aceasta pozitie indica insa o economie slab dezvoltata.0 48.0 73.6 89. SURSA: EUROSTAT .8 53 54.1 61. Euro.3 60. cu 1.8 70. in spatele Cehiei (care a avut anul trecut un PIB de 126 de miliarde de euro) si in fata Ungariei (102 miliarde de euro)1. dupa un avans mai puternic in ultimul trimestru.2 32.6 32. dimensiunile ei situandu-se la aproximativ 1% din valoarea intregii economii a UE(estimata la 12. Pe primul loc ca economie se afla Germania cu un PIB estimat la 2423 mld.8 72. Chiar si in conditiile in care Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor a crescut anul trecut in Romania cu 22%.8 41.9 66 64.2 75. potrivit datelor Institutului National de Statistica.5 Portugalia 72.8 103. eficienta si nivelul mediului de trai.3 73. cu un Produs Intern Brut estimat la 118 miliarde de euro. 2006 Romania a fost anul trecut a 17-a economie ca marime dintre cele 27 de state europene.3 79 81.0 83. In tabelul 3 este prezinta dinamica PIB/locuitor in cateva dintre statele Uniunii Europene (inclusiv Romania ).9 puncte sub nivelul consemnat in 2006.4 97.6 104. aproximativ o cincime din total1. Romania si-a mentinut astfel locul din 2006. Produsul Intern Brut al Romaniei a urcat anul trecut la 404.0 32.9 Italia 107. ignorarea acestui criteriu ar duce la mari probleme de adaptare a Romaniei in zona euro.6 98. Dupa cum se observa .7 miliarde lei.0 98.0 101.4 UE100 100 100 100 100 15/25/27 *valoare estimata.0 Grecia 81.2 Cehia 67.0 104.

O politica salariala adecvata (bineinteles corelata cu productivitatea. doar pentru a face mai accesibil drumul catre euro. capacitatea de productie neavand posibilitatea de a acoperi in totalitate cererea agregata. pe termen lung. contribuind la aprecierea in termini reali ai PIB. deoarece ritmul da crestere pe termen lung a fost unul ridicat. O caracteristica deloc de neglijat a economiei romanesti este IMPREVIZIBILITATEA. scopul concret nu este adoptarea monedei europene in sine. Chiar in aceste conditii.Previziunile pentru 2008 indica faptul ca Romania isi va pastra pozitia din clasamentul European. In definitiv. O alta solutie de stabilizare a acestui indicator de convergenta reala ar fi o politica fiscala mai prudenta care sa atraga investitori straini in domenii industriale cu valoare adaugata mare2). Competitivitatea ar trebui sustinuta prin inovatie. competitivitate si garantarea calitatii pentru a atrage si castiga increderea investitorilor. reducerea consumului intern si bineinteles a inflatiei. nu ar face decat sa agraveze instabilitatea economiei romanesti. valoarea estimata pentru PIB situandu-se in jurul a 127 mld. deoarece atunci cand produsul intern brut se majoreaza mai repede decat i-ar permite in mod normal potentialul intern1) si se bazeaza pe resurse volatile cum ar fi consumul. cauzeaza majorarea deficitului de cont curent si a inflatiei.6 martie 2008 pag 8 . economia Romaniei da semne clare de supraincalzire. ci avantajele pe care Romania le poate obtine in urma acestui demers. Lucrurile nu trebuie insa fortate. 12 ”Economia incepe sa miroasa a ars” articol din CAPITAL. Acest lucru corelat cu cele enumerate mai sus demonstreaza ca Romania intampina inca probleme in indeplinirea unor criterii atat de convergenta reala. O solutie pentru aceasta problema ar fi metinerea unei cresteri economice situate in jurul a 4-6 puncte procentuale. O crestere economica de peste 6 sau 7 procente nu este benefica deoarece. cea nominala nu este suficienta pentru adoptarea euro. Economia romaneasca da insa semne de instabilitate si fragilitate pe fundalul crizei economice mondiale care duce la volatilitatea cursului monedei nationale. Ignorarea unor indicatori reali. recuperarea de catre Romania a decalajului fata de membrii performanti ai UE este un proces de lunga durata. Euro. NESTATORNICIA. cat si nominala. acest lucru ducand apoi la cresterea exporturilor si aprecierea monedei nationale. Fara “ancora” convergentei reale. o crestere sanatoasa a salariilor nu ar trebui sa depaseasca sporul productivitatii) ar ajuta la cresterea puterii de cumparare a romanilor. Potrivit unui articol publicat in luna martie in Capital. originalitate. poate surveni oricand o franare brusca si nu tocmai placuta a cresterii economice.

transparenta (se elimina barierele monetare. Desi existenta Uniunii monetare este explicata prin Teoria Zonelor Monetare Optime – ZOM . Reducerea inflatiei si scaderea ratei dobanzii. Implicatii Adoptarea monedei euro in intervalul 2012-2014 ar trebui sa fie o prioritate pentru Romania. O SINGURA PIATA. devine imposibila indeplinirea criteriilor legate de inflatie si cursul de schimb. adoptarea monedei europene va aduce reale beneficii. potrivit unei prezentari a specialistilor BNR. populatia Romaniei se confrunta cu o lipsa de informare in ceea ce priveste avantajele si/sau dezavantajele de a a trece la o moneda unica. si salariul mediu constitutie o problema majora. Insa acest lucru ar putea provoca efectul cunoscut sub numele Balassa-Samuelson: in contextual unei cresteri economice sustinute. asociate cu atragerea investitorilor straini si implicit diminuarea ratei somajului. disparitia costurilor legate de tranzactiile valutare.III. Decalajul dintre Romania si tarile UE-15. al carei comert este orientat in proportie de 2/3 din total catre aceasta piata. reducandu-se si nuamrul de intermediari) . se apreciaza ca si pentru Romania . Costuri. exportatorii pot patrunde mai usor pe piata.care analizeaza avantajele (beneficiile) si dezavantajele (costurile) asociate adoptarii unei monede unice-. In contextul in care pentru majoritatea taarilor vest-europene este aproape unanim accceptat avantajul utilizarii monedei unice. referitoare la nivelul PIB real. facilitarea circulatiei capitalurilor si a investitiilor Avantajele si dezavantajele pe care Romania le-ar putea avea depin intr-o mare masura de puterea reala a economiei in momentul adoptarii monedei unice si capacitatea tarii de a concura cu ceilalti membrii UEM. In aceste conditii dinamica economiei este absolut necesara in procesul de catching-up. venitul/loc. care ar conduce la cresterea comertului si a gradului de deschidere a economiei. alaturi de flexibilizarea pietii muncii constituie principalele avantaje ale adoptarii euro ca moneda nationala. . printre care se si: factorul de stabilitate (prin reducerea pierderilor agentilor comerciali provenite din schimburile valutare). O SINGURA MONEDA Avantaje. simplificarea evaluarii rezultatelor comerciale (disparitia conceptului de volatilitate a monedei ). Exista posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice.

politica fiscala restrictiva este o arma cu doua taisuri. BNR a adoptat strategia de tintire directa a inflatiei. Romania poate fie sa pastreze strategia de tintire directa a inflatiei sau sa sa adopte una care sa vizeze cursul de schimb. Pe langa corelarea politicii monetare cu cea fiscala si cea salariala este necesara si o implicare a populatiei in demersul facut pentru adoptarea euro. ele afectand atat increderea populatiei in politicile fiscale si monetare ale statului respectiv (majorarea impozitelor provoaca reactii adverse ale cetatenilor ). Solutiile propuse statelor din blocul estic pentru evitarea socurilor antisimetrice au fost: Adoptarea unei politici fiscale restrictive Aprecierea nominala a cursului e schimb in ERM II. cat si cresterea economica in sensul diminuarii acesteia .Pe fundalul procesului de reducere a decalajului. Perioada petrecuta in ERM II nu ar trebui totusi sa depaseasca cei doi ani obligatorii pentru a nu conduce la crearea unor probleme intre obiectivul ce priveste inflatie si cel ce priveste cursul de schimb. Politica monetara trebuie corelata cu politica fiscala pentru indeplinirea criteriilor de convergenta reala si nominala cu UE. In concluzie. La trecerea la moneda europeana vom avea o noua problema . expansiune care a condus la cresterea salariului mediiu in acest sector. Incepand cu anul 2005. fiscale si salariale adecvate este si mentinerea sub control a creditutului. Aplicarea unei politici de apreciere a cursului de schimb nominal in ERM II ar duce la indepartarea interventiilor guvernamentale (necesare in cazul unei politici fiscale restrictive) deoarece ar stabili un echilibru intre preturile bunurilor comercializabile si al celor necomercializabile. In schimb. in sectorul bunurilor necomercializabile cresterea productivitatii nu a fost la fel de sustinuta. Romanii sufera acum din cauza deprecierii monedei nationale si a alinierii la preturile europene. utilizand drept parghii : rata dobanzii rata rezervelor obligatorii cursul de schimb In momentul intrarii in ERM II. O politica fiscala restrictiva ar diminua impactul inflatiei fara a avea urmari asupra cursului de schimb. astfel ca majorarea salariilor in acest sector. drept raspuns la pretentiile sindicatelor. evitandu-se scaderea drastica a cererii agregate si implicit a procesului de crestere economica. Acest lucru se traduce prin cresterea impozitelor asupra veniturilor pentru a reduce cererea agregata pe care oferta nu da semne ca o poate sustine. duce la accelerarea inflatiei. Aceasta trebuie sa inteleaga avantajele mentinerii unei inflatii scazute pe termen lung chiar cu riscul acceptarii unor compromisuri pe termen scurt. La fel de importanta ca adoptarea unor politici monetare. ceea ce ar incetini si indeplinirea criteriilor de convergenta reala . Efectele strategiei nu au impact doar asupra nivelului inflatiei. in majoritatea tarilor din Europa de Est s-a observat o expansiune a rapida a productivitatii in sectorul bunurilor comercializabile.

convergenta reala si nominala pot intra in conflict. Trebuie inteles faptul ca Romania trece printr-o restructurare economica de profunzime si ca orice miscare gresita in privinta criteriilor de convergenta poate impinge dincolo de orizontul 2014 momentul aderarii la UEM. tinta propusa pentru intrarea in zona euro: 2014. Tot in momentul aderarii se vor produce si falimente ale unor producatori romani. Dl. De aceea inainte de toate trebuie controlata inflatia si abia apoi se poate pune problema majorarii deficitului bugetar. adoptarea monedei europene va insemna preturi mai mari si salarii mai mici. In cel mai pesimist scenariu. fara a depasi insa limita de 3% din PIB. In plus. pe termen scurt. acest criteriu indicand chiar o pozitie confortabila pentru Romania. dar si o politica financiara legata de cea a Uniunii Europene. in contextul lucrarilor efectuate la nivel de infrastructura. In Romania nu exista momentan o problema legata de deficitul bugetar. care solicita cheltuieli mari. tintele de inflatie si deficit bugetar sunt relaxate pentru a se obtine o rata de crestere economica mai mare sau pentru a se rezolva problemele legate de infrstructura. In unele tari. CONCLUZII . avertizand ca fara aplicarea unor masuri sustenabile de reducere a inflatiei. iar piata va fi cucerita cu adevarat de produsele straine. ar putea fi ratata. IV. pentru ca se va considera ca produsele romanesti nu sunt performante. acest lucru s-ar putea modifica. pe termen scurt. precum si o mai mare transparenta a masurilor adoptate de guvernanti. Este important sa intelegem ca. Mugur Isarescu atrage atentia asupra perioadei 2008-2009.legata de preturile care vor atinge nivele europene sau chiar mai mari. Pana acolo insa atat procesul de dezinflatie cat si ritmul cresterii economice depind intr-o mare masura de programele economice ale autoritatilor.

in calitate de membru al Uniunii Europene. deoarece scopul final vizat nu este adoptarea monedei unice . Politicile extinderii”. 2003 “Romania in UE. Mirela DINU. Oxford University Press. ci consolidarea unei economii stabile . PLIROM. Ed. 2004 “Uniunea Europeana. Promovarea acestuia va depinde de indeplinirea criteriilor de convergenta reale si nominale. 2006 “Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana”.Experienta altor state (Ungaria. ~BIBLIOGRAFIE~ BARBULESCU. acesta cu siguranta va intari afirmatia economistului Paul Samuelson: “fiecare popor are moneda pe care o merita”. Robert ISARESCU. Potentialul de convergenta”. Mugur “Economia mondiala in secolul XXI. Bucuresti . Indiferent de rezultatul obtinut de Romania in procesul de adoptare a monedei unice. Drumul catre euro este primul examen pe care Romania. Bucuresti . care sa genereze bunastare si echilibru. Iordan CINI . trebuie sa il sustina. Provocarea capitalismului global” . prezentare AGER . Economica . Michelle DIACONESCU . Economica 2003 “EUROPEAN UNION POLITICS” New York. Ed. Italia) arata ca trecerea la euro nu trebuie accelerata in mod inutil. orice pas gresit poate prelungi sau intrerupe acest demers. Marin GILPIN. in sine. Bucuresti . Ed. Romania are de recuperat decalaje importante fata de membrii performanti ai UE si tocmai de aceea.

actualizat 2007. martie 2004. Ed. Raportul BNR 2006-2007 MIRON .ro www.ro “Economia Uniunii Europene”.“Romania: drumul catre euro”.europa. prezentare facuta la Colegiul Academic “Babes Bolyai”.ro www.cnp. 2002.eu/eurostat www.insse. Luceafarul RAPORT DE CONVERGENTA MAI 2007 . BCE ec. Bucuresti. Dumitru-coord.bnr.