EFECTELE CRIZEI ECONOMICE IN ROMANIA

Student : Badarau Diana Specializarea : Afaceri internationale, anul III, Grupa 1

Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea ³ Dunarea de Jos ³

- 2010 -

... urm toarea victim a crizei.............pg 16 2 ..................................................4 Fuziuni i na ionaliz ri masive în toat lumea 1.....3 Populatia ± afectata de criza economica .1 Inceputul ± declinul burselor americane 1............pg3 1....pg 14 Bibliografie .2 Industria auto....pg 6 2....................6 Tot mai multe state cer ajutor FMI 2....1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza.....2 Na ionaliz ri în lan 1................................................ pe ro u 1.................................pg 12 2..........3 Bursele din toat lumea....................................Cuprins : 1 Inceputurile crizei financiare globale.....5 Reuniuni de urgen i planuri de salvare 1.......

guvernan ii români înc sus ineau c aceast criz mondial putea ocoli ara noastr . bancile americane isi externalizau o parte din imprumuturi prin securitizare (vindeau practic datoriile oamenilor) catre alte banci sau fonduri care la rindul lor. Cind perspectiva asupra economiei SUA s-a inrautatit prevestind o recesiune economica. cind a inceput asa-numita criza "subprime" ca urmare a scaderilor de preturi de pe piata imobiliara americana. ci toate celelalte institutii care au "comercializat" datoriile imprumutatului. Începând cu 6 octombrie 2008. imediat dup conven iile Partidelor americane Democratic i Republican. De aici criza s-a extins in toata Europa. Rezervele bancare obligatorii de la Sistemul de Rezerv Federal al SUA au început s creasc peste limitele necesare de cca. 10 miliarde USD la începutul lui septembrie 2008. Excesul în rezervele obligatorii a atins un vârf de 870 miliarde USD la sf r itul celei de a doua s pt mâni a lui ianuarie 2009. multe dintre bancile importante din lume au investit in aceste titluri. "Subprime" inseamna de fapt credite ipotecare cu grad mare de risc. Inceputurile crizei financiare globale Inceputul crizei internationale actuale il gasim in Statele Unite la finele anului trecut. Dac în februarie 2007 criza începea s se fac sim it pe 3 . generind o lipsa acuta de lichiditati si caderi locale la toate bursele din lume. Sec iunea 128 a Actului de Stabilizare Economic de Urgen din SUA a permis Sistemului de Rezerv Federal s pl teasc b ncilor o rat mare de interes pentru depozitele în exces. le vindeau mai departe.Efectele crizei economice in Romania . problema culminind cu scaderea generalizata. pietele mondiale au reactionat si mai puternic. aceasta criza nu a afectat numai banca.studiu de caz ± 1. Criza ipotecar subprim a atins stadiul critic în prima s pt mân din septembrie 2008. iar oamenii nu au mai putut plati ratele. i exact înaintea pr bu irii burselor de m rfuri i a dezbaterilor preziden iale. producând o mai mare presiune pe pie ele interna ionale de credite. Atrasi de profiturile mari (date de riscul mare). Pentru a putea acorda credite in conditii mai lejere. aceea care a dat creditul. La mai bine de un an i jum tate de la izbucnirea crizei economice în SUA. caracterizat de contractarea sever a lichidit ilor pe pia a global de credite i probleme de insolven la b ncile de investi ii i alte institu ii financiare. Cind piata imobiliara americana s-a prabusit.

an în care efectele crizei financiare se fac sim ite atât în Europa cât i în România.4 Fuziuni i na ionaliz ri masive în toat lumea Pe 18 septembrie. La numai o zi distan . în România. trezoreria american decide na ionalizarea b ncilor Fannie Mae i Freddie Mac. 4 . În luna august a aceluia i an. care îi ofer 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79. la un pre sc zut i cu ajutorul FED. olandez i luxemburghez. viitoarea criz mondial p rea s fie mai mult o problem financiar american . La jum tatea lui martie. cu ajutorul autorit ilor federale.continentul american. La o lun mai târziu. Banca de investi ii Lehman Brothers î i depune bilan ul. cu trei sferturi de punct. compania de asigur ri belgiano-olandez Fortis este ajutat de statele belgian. JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual. pe 17 februarie. primele efecte. bursele din lume înregistreaz sc deri considerabile în timp ce b ncile centrale intensific opera iunile pentru injectarea de lichidit i pe pia . bursele americane încep declinul iar b ncile centrale intervin pe pie e cu lichidit i. iar Bank of America anun cump rarea Merrill Lynch.La jum tate de an dup aceast achizi ie. ceea ce a provoacat primele falimente ale unor institu ii bancare specializate. pe 26 septembrie. 1. compania de asigur ri AIG (American International Group) este salvat de Guvernul american.5%. Banca britanic Lloyds TSB cump r HBOS. prin anun uri de disponibiliz ri aveau s fie f cute abia în noiembrie 2008. oc pe pia a bancar american . 1. Banca britanic Northern Rock este na ionalizat pentru a fi salvat de la faliment. Problemele finaciare ale americanilor continu i în 2008. dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante. 1. b ncile centrale fac o nou injec ie masiv de lichidit i pe pia a creditelor. institu ie financiar concurent iar la mai pu in de o s pt mân .9% din capital. i asta pentru c din ce în ce mai mul i clien i din Statele Unite nu i-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc. Tot în septembrie. pentru a face fa contrac iei acesteia. Banca central american (FED) î i scade rata dobânzii de referin la 3. 1.2 Na ionaliz ri în lan Pe 22 ianuarie 2008.3 Bursele din toat lumea.1 Inceputul ± declinul burselor americane omaj i În februarie 2007. JPMorgan Chase anun achizi ionarea b ncii de investi ii Bear Stearns. pe ro u Pe 17 septembrie. În martie anul trecut. Pe 15 septembrie.

Europenii. Tot în octombrie. 5 . reuniunea de urgen a liderilor membrilor europeni ai G8 care nu reu esc s ajung la un acord privind înfiin area unui fond european pentru sus inerea institu iilor financiare aflate în dificultate. pe 4 octombrie.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI Pe 24 octombrie. BNP Paribas preia Fortis în Belgia i Luxembourg. 1. pentru reformarea sistemului financiar interna ional. Tot acum i Ucraina cere un împrumut de 16. Tot atunci. Pre ul petrolului scade sub 70 de dolari barilul. Islanda cere oficial Fondului Monetar Interna ional un ajutor de dou miliarde de dolari pentru a face fa crizei care îi distruge sistemul bancar. avea loc la Paris. La 15 octombrie. În octombrie. devenind cea mai mare banc de depozite din Europa. în valoare de 700 de miliarde de dolari. FMI. Tot acum Banca Dexia este na ionalizat de autorit ile franceze i belgiene. Biroul Interna ional pentru Munc (BIM) estimeaz c efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de munc în lume pân la sfâr itul anului 2009. reuni i la un summit la Bruxelles. în condi iile în care bursele sunt în sc dere.Banca britanic Bradford and Bingley este na ionalizat . 1.5 Reuniuni de urgen i planuri de salvare i La începutul lui octombrie. Camera Reprezentan ilor adopt un plan de salvare a sectorului financiar. cer organizarea unui summit mondial înainte de sfâr itul anului. euro ajunge la cel mai sc zut nivel fa de dolar din aprilie 2006. Pe 12 octombrie. Fondul Monetar Interna ional (FMI) revizuie te în sc dere previziunile privind cre terea economic mondial . UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei. cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de ac iune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a b ncilor. Londra anun un plan de salvare care include o na ionalizare par ial a b ncilor.5 miliarde de dolari . tot acest timp. Wall Strret înregistreaz cea mai mare sc dere de dup 1987.

ceea ce inseamna cu 15. ceea ce poate constitui o premisa importanta in aprecierea posibilitatilor viitoare de redresare. Pentru luna Mai. o inversare in evolutie si un moment de incheiere a unei etape de restructurare in sectorul industrial. care a inregistrat 10 puncte procentuale. Incepand cu luna Februarie. trebuie remarcata contractia inregistrata in ultimul trimestru . datele statistice. in structura anului 2008 . Aceasta inseamna de fapt o schimbare de trend. Romania ± efectele crizei economice mondiale 2. dupa cum Comisia Nationala de prognoza s-a pronuntat inca din semestrul al II ± lea al anului 2008.9 puncte procentuale mai putin decat a pierdut in numai 3 luni ( Noiembrie 2008 ± ianuarie 2009 ). Tendinta de reducere a volumului de activitate a continuat si in primele luni ale anului curent.1 puncte procentuale fata de luna ianuarie.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza Criza economico-financiara internationala a afectat industria romaneasca care a intrat incepand cu Noiembrie 2008 intr-un declin rapid si accentuat. dar evolutia indicatorilor trebuie analizata in detaliu. arata o revenire a dinamicii in baza fixa a productiei industriale cu 21.2. datorita modificarilor de trend care au avut loc in aceasta perioada. publicata de Institul National de Statistica. O analiza a indicatorilor productiei industriale serie bruta. Se pare ca cel putin pentru industrie nu exista o defazare mare intre evolutia industriei romanesti si cea europeana. Chiar daca la nivelul anului 2008 productia industriala s-a situat intr-o usoara crestere ( + 0. pentru indicii productiei industriale in serie bruta putem spune ca luna Ianuarie a fost punctul de minim in evolutia volumului productiei . Scaderea productiei in Ianuarie 2009 a fost de 37 de puncte procentuale fata de luna octombrie 2008.9% ). respectiv cea de reducere continua a contractiei productiei industriale. se constata initierea unei noi etape. Acesta este totodata momentul declinului productiei industriale. urmatoarele 3 luni marcand cele mai ample contractii la nivelul activitatii industraile autohtone. Totusi daca nu se iau in considerare caractersitcile de sezonalitate. chiar daca viteza de recuperare este inferioara celei de reducere a activitatii. Astfel. 6 . Analiza evolutiei in termeni de comparabilitate sezoniera reflecta in acelasi timp si aspectul pozitiv al integrarii industriei romanesti pe piata unica europeana. se poate aprecia ca primele semne ale crizei mondiale s-au manifestat inca din trimestrul al doilea al anului 2008. indica atingerea unui maxim in luna Octombrie 2008 a nivelului lunar al productiei industriale pentru perioada 2008 ± Mai 2009.

Astfel . Incepand cu luna ianuarie 2009. ca si in cazul seriei brute. contractia a fost de 11. dar si in cazul revenirii din primele luni ale anului curent.a avut loc schimbarea de trend in sens ascedent in evolutia productiei 7 . procesul de crestere de la o luna la alta a volumului de productie industriala este reluat. Cele doua analize ale seriilor de date listate de Institul national de Statistica duc la unele concluzii comune : . Este de remarcat ca amplitudinile modificarilor in nivelul productiei in cazul seriilor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate sunt mai mici decat in cazul seriilor brute. si de aceasta data. chiar daca. in cazul seriei ajustate decalajul este de numai 16. cu o accentuare a declinului in ultimul trimestru.6 puncte procentuale.Pentru o analiza riguroasa. Luna decembrie 2008 devine in acest caz punctul minim. daca diferenta dintre punctul de minim si cel de maxim in cazul seriei brute ajungea la 37 puncte procentuale. trebuie comparate aceste evolutii cu tendintele indicate de datele statistice ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate. iar recuperarea s-a situat la 3 puncte procentuale in aprilie fata de decembrie. In consecinta. volatilitatea este mai redusa : in ultimul trimestru din 2008. ritmul de crestere este mai lent. cu atat mai mult cu cat lunile decembrie si ianuarie au indici de sezonalitate ridicati. Concluziile analizei acestei serii de date arata o incetinire in evolutia productiei industriale inca din luna Martie 2008.8 puncte procentuale. si in cazul contractiei productiei industriale din trimestrul IV.

astfel ca restrangerea nivelului productiei industriale nu poate fi pusa pe seama efectelor crizei.activitati care nu au fost afecatate de criza.activitati industriale afectate de criza . cat si in prima parte din 2009. Si de aceasta data.industriale. s-au luat in calcul tendintele rezultate din analiza seriilor brute de dat. indiferent ca punctul de minim s-a situat in luna decembrie 2008 sau ianuarie 2009 . Activitati industriale cu dificultati de ordin general In aceasta categorie au fost incluse acele ramuri industriale care au intampinat dificultati in activitate atat pe parcursul anului 2008. in functie de evolutia lor in 3 grupe de activitati : . In structura. de diviziuni CAEN Rev 2. fata de viteza cu care s-a produs contractia de la sfarsitul anului anterior. Acest fapt a determinat gruparea ramurilor industriale.activitati industraile cu dificultati de ordin generel a caror diminuari de productie nu poate fi pus in exclusivitate pe seama efectelor crizei . cat si a celor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate. A. se constata un raspuns diferit al ramurilor industriale la factorii de influenta determinati de contractia cererii.revenirea productiei industriale la un nivel comparabil cu cel atins in 2008 are o dinamica mai lenta. 8 . pe fondul crizei financiare.

2 I 4 luni 2009 -12.restrangerea pietelor externe datorita crizei economice din principalele tari partenere ale Romaniei ( Italia.2 -16.6 -13.0 -50. cele din industria usoara.1 -19.4 9 .4 -13. in principal.6 S -6.4 -24. etc.restrangerea creditelor acordate agentilor economici de catre bancile comerciale.0 -11. activitate care. exportul. .1 -25.6 -15.0 -14.Ramurile industriale la care s-a inregistrat acest tip de evolutie sunt.7 -19.5 -24. la cele de prelucrare a cauciucului. ca urmare a normelor de prudentialitate impuse de Banca Nationala. in special fabricarea articolelor de imbracaminte. intr-un proces de restructurare de mai lunga durata.4 -16.9 -49.3 -10.3 -18.5 -26. a inregistrat incepand cu anul 2001.1 -50.8 -31. Activitati industriale afectate de criza In aceasta grupa sunt incadrate majoritatea ramurilor industriale cele mai multe avand ca destinatie a productiei. masini si aparate electrice.3 -33.2 -24.7 S -6.2 -25.6 -17. Franta. etc.Industrie prelucratoare Fabricarea substantelor produselor chimice si Trim 2008 B -6.6 -49. reduceri succesivede productie.3 -23.8 minerale nemetalice S -0. demarat odata cu restrangerea activitatii de perfectionare activa.6 a B 7.propagarea efectelor pe orizontala in ramurile cuplate ca activitate ( de exemplu.7 transport rutier S -30. ceea ce a determinat scaderi de productie in activitatile industriale conexe . metalurgice.financiare asupra acestor ramuri poate fi structurata astfel : .4 -21.9 -52.1 IV Trim 2009 -13.7 -16. Germania. B.4 Industrie metalurgica B -38. ) .3 -18.2 -5.1 B -7.6 mase plastice S -10.4 -49. Tot aici poate fi inclusa si ramura ³ extractie petrolului brut si a gazelor naturale ³.0 Fabricarea altor produse din B 2.1 -24.9 -14.2 -16.9 S -37. anual in medie de 4 -5 %.diminuarea activitatii in constructii. de altfel. ) Industrie ± total din care: .1 -24.3 -16.4 -24.4 Fabricarea autovehivulelor de B -29.2 -34.9 Fabricarea de mobila B -9. reducerea activitatii pentru mijloacele de transport rutier. Motivatia efectelor crizei economico.8 -10. Aceaste ramuri se afla.5 S 6.1 Fabricarea produselor din cauciuc si B -9.4 5 luni 2009 -11.7 -13. de altfel.4 -15.6 -12.

Declinul pietei imobiliare.7 -17. C. care a marcat in trimestrul IV 2008 o crestere a productiei de peste 9% comparativ cu aceasi perioada din anul anterior. 10 . activitate ce a inregistrat o diminuare severa a productiei ( -31. datorita crizei economice si propagarea efectelor pe orizontala in unele ramuri cuplate ca activitate.1% pe serie ajustata. sau ramurile asupra carora impactul a fost mai redus. Restrangerea pietelor. comparativ cu aceasi perioada a anului 2008.6% in aceasi perioada de comparabilitate.7% mai mica decat in primele 5 luni din 2008. fiind dificil de incadrat o ramura numai la unul din punctele de mai sus. Activitati care nu au fost afectate de criza In aceasta grupa au fost incluse ramurile la care nu s-a simtit pregnant efectul crizei financiare. a afectat semnificativ industria autovehiculelor de transport rutier. activitatea cuplata pe orizontala cu cea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier. in multe cazuri inregistrandu-se chiar majorari ale productiei in ultimul trimestru din 2008. Aceasta evolutie este corelata cu restrangerea consumului populatiei.8 B ± seria bruta S ± serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate Sursa : prelucrari CNP pe baza datelor Institutului National de Statistica In cele mai multe cazuri. industria metalurgica a inregistrat cea mai pronuntata reducere de activitate din aceasta perioada. aceste cauze au actionat simultan. productia fiind cu 49.4 -17.4% ) fata de primele 5 luni din 2008.S -10. In primele 5 luni dina nul curent se constata o reducere a productiei cu 4.9% sub cea din primele luni din 2008 precum si industria altor produc\se din minerale nemetalice ( materiale de constructii ). au indus o diminuare a activitatii in constructii cu efecte directe asupra fabricarii altor produse din minerale nemetalice ( materiale de constructii ). O situatie similara o regasim si in cazul fabricarii bauturilor sau al produselor din tutun. dar pe termen mediu cererea interna de produse alimentare autohtone se va mentine relativ constanta.8 -18. atat externa cat si interna. in special ca efect al restrangerii creditelor acordate de catre bancile comerciale.4% mai mica decat in primele 5 luni din 2008.2% pe serie bruta si cu 4. unde productia a fost cu 31. unde productia a fost cu 12. si-a diminuat productia cu 16. Printre ramurile cele mai afectate de criza. Este cazul industriei alimentare. Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice.

4 17.0 -5.2 0.1 -5.4 -11.9% pe serie ajustata.8 -2.2 -4.2%) in primele 5 luni pe serie bruta si de +0.0.9 -1.0 -12.3 -0.0 5 luni 2009 -11.6 10.2 0.2 9.9 9.5 0. ceea ce denota o mentinere a portofoliului de comenzi si in perioada de criza.4 8.1 2.3 -2.2 Trim I 4 luni 2009 2009 -13.6 9.9 -0.5 -2.0 -1.8 -10.9 -2.8 24.4 -0.4 0.9 3.1 -2.5 0.4 18.6 -13.8 -2.0 -1.2 B S .1 -0.2 -0.3 -11.7 -6.9 -2.Productia si furnizarea de energie B electrica si termica S Productia si furnizarea de energie B electrica si termica.1 -1.2 -4.Evolutia productiei industriale in activitati care nu au fost afectate de criza . fabricarea B produselor din lemn S Tiparirea si reproducerea pe suporturi a B inregistrarilor S Fabricarea echipamentelor electrice B S Fabricarea altor mijloace de transport B S .2 -0. restrangerea productiei a fost nesemnificativa (.2 -1.7 2.Industrie prelucratoare B S Industrie alimentara B S Fabricarea bauturilor B S Fabricarea produselor din tutun B S Prelucrarea lemnului. marimea societatilor comerciale precum si flexibilitatea lor in adaptarea la noile 11 .9 -1.7 1.1 11.2 -14. din care : B ± seria bruta S ± seria ajustata in funtie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate sursa : prelucrari CNP pe baza Institului National de Statistica In alte cazuri cum ar fi fabricarea echipamentelor electrice.1 2.2 -0.9 -15.2 -14.5 -4.2 -2.3 -1.8 -0.2 8.6 -6.2 8.6 -1.7 1. apa calda. gaze.9 -14.7 24. aer conditionat S Industrie-total.2 -2.3 5.1 2.6 4.1 -7.5 -2. Impactul diferit pe care il are criza economica asupra ramurilor industriale.4 -4.4 -10.4 -13.2 -12.7 4.1 -3.2 -2.0 -2.4 3.4 -2.2 -0.4 8.9 -7.2 -1.2 5.modificari procentuale fata de perioada similara din anul anterior (%) Trim IV 2008 -6.1 -7.

peste 200 de angaja i pierzându. Tot la jum tate s-a redus i estimarea num rului de maini ce vor fi vândute în 2009. Circa 100.000 de salaria i din cei 220. a închis fabrica amplasat pe platforma de la Mioveni. Circa 100.000 de angaja i din cei 220. Pân atunci. produc ia. Banca central a Elve iei a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.5 miliarde de dolari pentru a ajuta ara s . una din cele patru unit i de produc ie de inute în România.000 care lucreaz în sectorul auto din România risc s r mân f r locuri de munc pe fondul crizei economice i a sc derii cu 50% a vânz rii de ma ini noi.000 care lucreaz în sectorul auto risc s devin omeri. cel mai mare produc tor european de cablaje. Produc torul de cablaje auto Leoni.i astfel locurile de munc . reducerea impozitului pe profitul reinvestit i amânarea unor pl i de TVA i majorarea subven iilor. 2. Ac iunile General Motors i Ford se depreciaz . in anul 2009 fiind date previziuni sumbre pentru industria auto autohtona. GM.i revina din criza financiar cu care se confrunt . Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un împrumut în valoare de 2. care au avut grave probleme financiare din cauza lipsei cererilor. Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a aloc rilor din bani publici. furnizor Dacia. avertizând c industria auto este în pragul dezastrului. în ultimele 12 luni. În aceea i perioad . închiderea unor reprezentan e.conditii de piata vor conduce la o modificare in structura a sectorului industrial. Cel mai tare sufer Dacia.2 Industria auto.55 USD pe baril pe pia a de la New York. conform cotractului colectiv de munca. urm toarea victim a crizei Pe 18 noiembrie. 12 . modificare care va deveni vizibila catre sfarsitul anului. In Romania. pre ul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52. nu a mai fost reluat . potrivit Asocia iei Produc torilor i VICTIME COLATERALE Sc derea produc iei din industria auto a fost sim it i de produc torii de componente. criza auto a afectat locurile de munca a mii de romani. unde luna aceasta comenzile au sc zut cu 400%. Situa ia critic în care se afl industria auto determin produc torii de ma ini s ia m suri de urgen : reducerea produc iei. O dat cu închiderea fabricii au fost concediati aproximativ 230 de angajati. trimiterea salaria ilor în omaj tehnic. respectiv 80%. dar i sc derea pre urilor de vânzare a autoturismelor. cunoscând o sc dere de 90%. Produc torii cer facilit i fiscale. care deja s-a redus drastic în decembrie i care s-a oprit la sfâr itul anului.Procesul de închidere a fabricii din Mioveni a fost finalizat in iunie 2009.

iar prima de casare a fost de 3. în opinia APIA. Programul rabla a contribuit foarte mult la redresarea situatiei economice in ceea ce priveste industria auto.M SURI DE CRIZ Pentru dezmor irea vânz rilor.500-2. 13 . iar prima de casare este în valoare de 3. fiind urmat de în sprirea condi iilor de creditare i scumpirea finan rilor cu o pondere de 30%. O alt m sur de atenuare a impactului crizei în industria auto a fost. "Ar trebui adoptat de urgen începerea programului Rabla. Uzina Dacia a fost cea mai lovit . decembrie 2008 i ianuarie 2009. a spus Constantin Stroe. Ministerul Mediului a anuntat ca pot fi folosite pana la 3 tichete valorice.5-2 miliarde de euro pe achizi ia de ma ini din alte state. Mai mult. în mai multe zile din octombrie. Produc ia Dacia a mai fost oprit în total timp de aproximativ o lun .500-2. pentru achizitionarea unui automobil nou. noiembrie. Dacia a luat m suri de urgen .000 de euro.000 de euro. In anul 2009 au fost scoase din uz 60. situa ia s-a înr utatit i cererea a continuat s scad . accesul mai dificil la finan ri i incertitudinile legate de taxa auto au determinat poten ialii clien i ai Dacia s intre într-o stare de a teptare. Comisia European a informat Guvernul României c ordonan a de urgen din decembrie 2008. Cump r torii sunt mai aten i la rata lunar pe care o pl tesc decât la pre ul final al automobilului. Aceast situa ie a determinat conducerea fabricii s suspende activitatea din nou în perioada 26 ianuarie ± 8 februarie. ramand la aceasi valoare si in 2010.000 de masini mai vechi de 10 ani. comenzile înregistrate de Dacia au sc zut cu 75%. Anul acesta vor fi scoase din uz 60. iar scumpirea credit rii.800 de lei. prin care taxa de poluare auto a fost triplat . amânarea pl ii a 50% din TVA din industria produc toare de ma ini pân la redresarea pie ei de profil. Taxa auto a contat în propor ie de 45% la sc derea pie ei auto i a vânz rilor Dacia. nu mai târziu de luna viitoare".Valmar estimeaz c românii au cheltuit in 2008 aproximativ 1. dar suma include i 1. Produc torul autohton de autoturisme a luat în calcul reducerea pre ului ma inilor cu circa 500-1.000 de euro din programul Rabla. aceasta prezentanduse sub forma unui tichet valoric.800 de lei. In luna ianuarie a anului 2009.000 de ma ini mai vechi de 10 ani.000 de euro la clientul final pentru un model Dacia de 10.000 de euro. conducerea Dacia a luat în calcul oprirea activit ii în urm toarele dou luni. încalc legisla ia comunitar . Dacia a aplicat un procent de reducere a pre urilor ma inilor din marja de profit. ajungând de la 200 la 50 de unit i pe zi.eprezentan ii APIA au declarat c programul Rabla ar trebui s demareze cât mai repede pentru deblocarea pie ei auto. implementarea sa ajutand la deblocarea pietei de autoturisme. inta a fost o reducere de 1. care cumulat cu reducerea aplicat prin programul Rabla a determinat un discount de 1.

Germania. Cealalta latura a industriei auto romanesti ramane in continuare un domeniu afectat de criza economica. nu mai merge. sunt nevoite uneori sa astepte si pana la 3 luni pentru a intra in posesia unei Dacii. Spania. desi o treime se asteapta la scaderi salariale. potrivit datelor furnizate de AFM. Doar 15 % au declarat ca nu ii afecteaza direct probleme economice actuale. la randul ei. producatorii si importatorii au vandut 2. marca Dacia a ajuns sa fie. 2. In urma avansului urias pe care-l cunoscuse in ultimii ani. Nici programul rabla. cea din septembrie. din cele 28. in comparatie cu doar 39% din populatia adulta. cel prin care romanii puteau sa-si schimbe masina veche cu una noua.Dacia ± cea mai cautata marca auto din Europa Industria romaneasca auto inca merge bine in ciuda faptului ca sectorul auto este unul din cele mai afectate industrii de criza economican. 41% fata de 38%. dar luna aceasta s-a inregistrat doar un numar de 53 de masini. conform unui cotidian. piata auto romaneasca a inregistrat o importanta scadere anul acesta. realizat de Ministerul Tineretului si Sportului. anul acesta. De asemenea. Mai mult. lipsa locurilor de munca 14 . In prima sesiune a programului Rabla.529 vehicule disponibile. in timp ce doar 27 % de persoane din Bucuresti gandesc la fel. 49% dintre acestia declarandu-se afectati de actuala situatie economica. Si datorita programelor de tip Rabla din vestul Europei. a exportului de autoturisme produse la Mioveni. Numarul masinilor cumparate prin acest program este destul de redus. Criza economica este resimtita mai cu seama de catre tineri. potrivit unui studiu realizat de 2 agentii de sondaj. Si asta se intampla datorita exportului pentru ca. Mai mult de jumatate din populatie nu considera ca aceasta criza va avea un impact asupra sigurantei locului de munca. surprinzator. Acest lucru este dovedit de cifre precum: o crestere cu peste 60% in primul semestru al anului. populatia adulta resimte intr-o proportie mai mare decat tinerii. desi paradoxal s-ar putea zice. Vanzarile autoturismelor noi sunt in scadere de la o luna la alta.3 Populatia ± afectata de criza economica O treime din romani sustin ca sunt afectati in mod direct de criza economica. masinile produse in uzina de la Mioveni detin printre primele locuri la vanzarile de autoturisme din Europa in acest an. este singurul domeniu din Romania care inca mai merge in aceasta perioada de criza. romanii nu mai au bani sa-si cumpere nici macar masini la mâna a doua. tari precum Franta. cea mai cautata marca auto din Europa. Aproximativ 35 % din locuitorii din provincie cred ca sunt afectati direct de criza financiara. potrivit sondajului national de opinie "Tinerii si preocuparile lor".882 de masini.

15 . aceasta fiind pusa pe primul plan de 37% dintre respondenti. in timp ce doar 1% dintre acestia au ca obectiv o locuinta. Pentru tinerii din Romania cel mai mult conteaza cariera profesionala. iar locuitorii din Brasov si Galati sunt cei mai optimisti.si somajul. Cei mai pesimisti romani in ceea ce priveste veniturile sunt cei din Braila si Craiova.

capitalul.ro www.Bibliografie : www.ro arhiva Institului National de Statistica 16 .cotidianul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful