You are on page 1of 25

-BALNEOCLIMATOLOGIE

-

20-02-2009 Curs nr. 1 Introducere Balneologia = este un domeniu tiin ific conectat medicinei; în România fiind introdus de balneoclimatologie i fizioterapie. Se folose te în no iunile geografice termenul de sta iune balneoclimatic balneoclimateric . Sta iunile balneoclimatice au rol de oprire a viciilor ca tabagismul sau alcoolismul; relaxare fizic i psihic ; ca nucleu de activit i individuale; loc în care se poate determina unitatea familiei etc. Sta iunile balneare climatice sunt legate de 2 componente: cea a cadrului natural, redate de clim termale). Sta iunile clasice sunt distribuite geografic dup starea climatic ce poate fi favorabil practic rii acestui tip de turism, (zonele temperate de tip continentale i chiar oceanice), des întâlnire în zonele depresionare i montane. i de resurse minerale (izvoare i ape i nu

Curs nr. 2 Concepte ale balneoclimatologiei balneum (lat.) ± baie; logos (gr.) ± studiu; balneologie (fr.) ± balneologie; BALNEOLOGÍE s.f. ramur profilactic a medicinei care studiaz ac iunea i curativ a apelor termale sau minerale i a n molurilor.

CLIMATOLOGÍE s.f. ramur a meteorologiei care se ocup cu studierea climei de pe glob i cu importan a ei pentru via a organic . Metodele de tratament în cura balnear : -metodele terapuetice in medicina sunt grupate in 4 categorii: a. metode artificiale, care încearc înl turarea bolilor prin interven iile chirurgicale; b. substitu ia, înlocuirea unor substan e vitale din organism care sunt produse în cantit i insuficiente (insulina); înlocuirea unor organisme afectate cu organiz ri artificiale; c. dirijarea func iilor, (farmatoterapia sau dietoterapia), f când parte i cura intern ; d. factorii naturali, în sta iunile climatice. Aceasta terapie poate fi grupat în 3 categorii de cur : - cur profilactic ;

. .cur de recuperare.afec iuni-crono-respiratorii.cur terapeutic . recuperarea i tratarea afec iunilor cardiovasculare. . . 7-03-2009 Curs nr.recuperarea afec iunilor sistemice locomotore.litoralul marin.clima. . . 3 Principalii factori naturali pe care se bazeaz cura balneoclimatic : .eficien a foarte mare.lacuri cu valen e terapeutice. Curele de recuperare în sta iunile balneoclimatice sunt axate pe urm toarele direc ii: .. . .apele minerale i termale. .gazele terapeutice.recuperarea afec iunilor neurologice.n molurile terapeutice. .

cu un anumit con inut de s ruri minerale constant i microelemente. Termopile (Grecia). Heviz s.hipotermale (T>41ºC). În func ie de aceasta. apa mineral este considerat o ap ce provine dintr-o surs natural . sa aib ac iune terapeutic demonstrat i un debit suficient de mare. Pentru utilizarea lor în scop terapeutic. Sta iuni cu ape termale: Panukkale (Turcia). apele termale apele termale sunt clasificate dup temperatur în urm toarele categorii: .000 mg/l. este considerat ap mineral .izotermale (T 36-41ºC). de foarte multe ori acestea combinându-se în apari ia unui izvor: . Con inutul acestora în s ruri trebuie s fie de cel pu in 1. Apele termale provin din mai multe surse. .1. intruziunile magmatice ce se r cesc la adâncimi mari în scoar a terestr produc apa juvenil deoarece cristalizarea în raport cu .apele de profunzime. Hajduszoboszb (Ungaria). provin din apa de condensare a magmelor vulcanice denumite i ape juvenile. Apele minerale Conform acestora.hipotermale (T 20-36ºC). De asemenea. apa mineral trebuie sa fie pur din punct de vedere bacteriologic.a. . apa care are un con inut de cel pu in 250 mg CO2/l. Aceasta are o componen fluctua iile ciclice anuale.

2. cu un con inut mai mic de 1 g/l de substan e dizolvate. cu o circula ie rapid ce nu permite o de cele mai multe ori acestea fiind ape i sub denumirea de ape vadoase. O3. O alt clasificare este cea dup viteza apei în subteran: 1. Principala problem ale acestor ape este c nu pot fi regenerabile. Clasificarea fizico-chimic ale apelor minerale Clasific rile române ti încadreaz apele minerale sub aspect fizicochimic în 3 grupe: . cele provenite din precipita ii înfiltrate în sol i mineralizate la nivelul forma iunilor geochimice. N. provin din pânze subterane captive formate în perioadele geologice foarte vechi. Apa meteoric este lipsit de s ruri minerale din atmosfer cu CO2.apele oligominerale (in cantiatte redusa). ceea ce îi asigur o reactivitate ridicat fa de rocile cu care vin în contact cu scoar a bicarbonatate.apele fosile. . ape cu dinamic medie. 3.apele de suprafa . Viteza ridicat a acestor ape nu permite dizolvarea iodului sau bromului chiar dac acestea sunt prezente în roc . cunosute dar se încarc în ascenden terestr . ape cu dinamic mineralizare complex mare. sunt apele sulfatate calcice i magneziene. . care au timp s dizolve iodul sau bromul. Apele oligominerale sunt de foarte multe ori i ape . prelua i de apele de mare adâncime.magmelor pune în libertate constituen i volatili. ape cu dinamic redus .

apele carbogazoase simple sunt rare. Bibor eni). fr. . con in cel pu in 1 g/l bicarbonat de sodiu. intestinale. Germania (Ems). Apele oligominerale reci sunt utilizate în cura intern la C lim ne ti. iar pe plan extern sunt cunoscute ape de acela i tip în Italia (Fiuggi). în Fran a sunt cunsocute apele minerale de la Evian. . Borsec.apele carbogazoase. Geoagiu B i). Bormio). au un con inut de cel pu in 1 g/l CO2. UK (Both). Saint-Perrier). În România . Ol ne ti.apele alcalino-feroase. iar în cura extern au rol vasodilatator i hipotensiv.termale care sunt utilizate în cura extern (C lani. Aceste ape sunt eficiente în reducerea acidit ii stomacale i sc derea colesterolului. Italia (Ischia). Apuania. Sl nic Moldova . Fran a (Vals les Buins). precum cationii de Ca i Mg. Cehia (Joachimo). Germania (Bad Bruckhnan). f când parte apele de la âangeorz B i i Halna B i sau din Fran a (Vichy). Felix.apele alcaline. Rusia (Borjoni). (Neris. În România (Buzia . în masivul centr. pancreatice i biliare. acestea sunt folosite în special în cura intern . Ca efecte terapeutice aceste ape au efect relaxant pentru sistemul muscular i furnizeazî eliminarea s rurilor din organism. B. pe plan extern sunt cunoscute cele din Rusia (Kislovodsk). Italia (Pellegrino). au con inut de > 1 g/l substan e dizolvate în care predomin i anionul bicarbonic.. Principala valen terapeutic este pentru bolile cardiovasculare. . Principala utilizare terapeutic în cura intern este pentru afec iunile gastrice.a.

Localizate la B ile Tu nad. dar pot proveni i din ac iuni reduc toare exercitat de bacterii asupra substan elor ac iunea glandei tiroide i .sunt prezente la Lipova. în România (Covasna). în concentra ii ridicate fiind periculoase în cura intern .7 mg/l arseniu. . . Govora. . Aceste ape feruginoase au ac iune benefic asupra bolilor metabolice. Germania (Bad Durckheim). Vatra Dornei.apele iodurate. Zizin. localizate în regiunile salifere din subcarpa i sau în Transilvania. Aceste ape stimuleaz circula ia periferic i au ac iune terapeutic asupra mucoasei interne respiratorii. au un con inut de cel putin 1 mg/l sulf titrabil. Aceste ape provin din depozite de gips sau bitum. Aceste ape regleaz intervin în metabolismul gr similor. acestea trebuie încarcate suplimentar cu CO2 care preîntampin precipitarea Fe dup îmbuteliere. iar pe plan extern în Germania (Baden Baden). au un con inut de cel pu in 10 mg/l Fe. pe plan extern în Belgia (Spa). C lim ne ti). pe plan extern se g sesc în Italia (Pazzuoli). . .apele feruginoase. în ara noastr (Ol ne ti. au un con inut de 1 mg/l iod. Borsec i sunt indicate pentru cura intern în tratarea st rilor alergice. a dermatozelor i a tulbur rilor în metabolismul Ca.apele clorurate sodice. 0. Fran a (Montecaltini). cu o concentra ie de 1 g/l clorur de sodiu i sunt indicate în special în cura intern . Germania (Bruckhnan).apele sulfuroase. aceste ape sunt folosite în cura extern .apele arsenicale.

apele sulfatate. Fran a (Vitrel).apele radioactive. Strunga. iar pe plan extern se determin cele din Germania (Aachen). Acestea provin din depozite bogate în gips. moldovenesc. Herculane (B. ape mezotermale (Mangalia). stimularea pancreasului i al ac iunii inflamatorii. . Pucioasa. S rat). eficiente în problemele sistemului endocrin. .c. 56 l/pers. conlin sulf în form oxidat utilizat în cura intern . printre efectele terapeutice se remarc stimularea secre iei biliare. . l în 1992. .Dobrogea. Sunt limpezi i incolore la izvor dar în contact cu aerul. R duc neni). cu pânze freatice minerale în preajma lacurilor s rate B r gan (Amara. Herculane). fa de 152 mil. Cehia (Karlovy Vary).pod. hidrogenul sulfurat se oxideaz . Fran a (Uriage). Ia i (Nicolina. L.021 mil. cu un consum mediu de ap de cca.organice. Produc ia de ap mineral În România produc ia de ap mineral natural în 2007 era de 1. toate aceste statistici ce arat c produc ia actual este mai mare fa de trecut nu reprezint altceva decât o cifr care este de 3 ori mai mica fa de statele vestice europene. Vaslui (Drânceni). . Român . ceea ce duce la precipitarea sulfului: Ia i (Nicolina). Apele minerale din România. l. grupate în 9 areale geochimice: . iar principalele efecte constau în stimularea secre iei hepatice.

limane maritime (L.C. C lim ne ti.C. Tg. sunt reduse. cu ape de mineraliza ie salin . Geoagiu B i. cu ape minerale legate de depozite de calcar cum sunt cele de la Moneasa. de Vest.a. B l te ti. aria mofetic vulcanic. Sovata. componen a chimic a acestor lacuri depinde de solul din bazinele de alimentare. .. C ciulata. 13-03-2009 Curs nr. 4 2. Meridionali.depr.c.limane fluviale sau lacuri de câmpie. B ile Felix. . Apuseni. de la Ol ne ti. Techirghiol). Ocna). Satu Mare. Cozia. caracterul lor terapeutic. . . Herculane. ape minerale din sedimentarul regiunilor respective. Transilvaniei.depr. localit i principale în apropierea surselor de ap termal . B ile ³1 Mai´. dar principalele regiuni (B.. este dat de prezen a unor pelicule de ap dulce la suprafa a provenit din alimentarea pluvial i orizonturile din profunzime care au o salinitate ridicat . C lacia. Ocna Sibiului. unitatea fli ului.m . Ocna Mure etc. . Orientali cu 3 zone. respectiv depresiunea pericarpatic (Oglinzi. Lacuri cu valen e terapaeutice Sunt date de: . . De multe ori fundul lacului legat de lan ul .). . Govora. Getic .

3. proprietatea cea mai important a acestor lacuri provine din procesul de heliotermie. N molurile terapeutice Utilizarea tiin ific a acestor n moluri a fost fundamentat prin analize chimice abia începând în sec. care este specific i const în înc lzirea puternic a stratului superficial care este si mai dur ce poate ajunge la 45-50ºC pân la adâncimi de 2 m i chiar de 60ºC pân la 2-3 m. XVIII. poart denumirea de peloid. Sedimenetele cu propriet i terapeutice se pot depune fie în mediul lichid (n molurile sapropelice i n molurile de izvor).limane formate în masivele de sare. acestea sunt substan e ce se formeaz în condi ii naturale sub influen a factorilor geoecologici i care în stare indivizat i în amestec cu apa sunt folosite în practica medical sub form de b i sau proceduri locale.este format din argile care înpiedic înfiltrarea apelor din pânza freatic lacuri datorit unor dinamici reduse se pot depune mâluri sapropelice. Criteriile de clasificare i indica iile terapeutice fiind puse la punct în anii ¶30. Aceast proprietate este dat de c ldura specific ridicat a s rii a c rei concentra ie poate ajunge i la 250Å fa este de 35-40Å. Toate sedimentele i p mânturile cu proriet i terapeutice. În structura n molurilor se disting 3 faze: de salinitatea m rilor care . i pot con ine i ap din depozite geologice mai vechi i pe fundul acestor . fie se pot forma în mediul aerian prin dezagregarea unor minerale sau roci.

.faza gazoas . ce cuprinde substan e minerale i organice care se g sesc în stare coloidal . În func ie de origine exist mai multe categorii de n moluri: 1. care d amestecul de culoare neagr . metan sau hidrogen propriu-zis. S rat.faza solid . cu fito i zooplancton i chiar materiale solide aduse de vânt. Cele mai mari rezerve de n moluri sunt în bazinele marine. . CO2. reprezentat de hidrogen sulfurat. conduce la formarea hidrosulfurii de Fe..faza lichid . Neagr . Se formeaz în bazinele acvatice cu o dinamic redus a apelor de profunzime. . Amara i L. O categorie a acestora este prezen a hidrogenului sulfurat. N molurile acestea au o parte lichid clorurat sulfatat sau carbonatat i o parte solid compus din roca de baz a bazinului. sulfuroase produse în urma proceselor de putrefac ie în lipsa O2. reprezentat de solu ia apoas a substan ei solubile organice i anorganice care îmbin spa iile din particulele solide. n moluri fosile de la Sovata i Ocna Sibiului precum i n molurile din M. n molurile sapropelice. sunt n moluri negre. a c rui ac iune a oxizilor de Fe. În România cele mai cunoscute n moluri sapropelice sunt cele de la Techirghiol. Scheletul solid al n molului este constituit dintr-o structur cristalin compus din s ruri insolubile în ap (sulfatate sau silicate) i o structur argiloas format din dioxizi de siliciu i cantit i mici de oxizi.

. n molurile de izvoare minerale. sunt forme de trecere de la lemn la c rbune cu vârst de ml tinire. C. acestea iau na tere la emergen a unor izvoare prin sedimentarea s rurilor pe care acestea le con in.peloizii sunt de obicei bazici având un Ph de 9-10. Cele mai mari rezerve de turb din România sunt concentrate in depr. În stadiul de descompunere sau regiunile ml tinoase sau cu pant redus . i pot i o capacitate mare de fixare a apei. organice i anorganice. solubile ce pot str bate bariera cutanat constitui subtan e capabile s intervin în metabolismul celular.propriet ile terapeutice sunt determinate de componentele chimice. L. antialergici antiflamatori prin ac iune bactericid . Orientali. turbele. Faza lor solid depinde de mineralizarea acestor ape. Techrghiol pentru n moluri sapropelice. . capacitate mare de absorb ie i de re inere a c ldurii. trebuie s fie plastici cu dispersie bun . S rat. N molurile au i un con inut ridicat de vitamine ce pot ac iona ca factori densibilizan i. cele mai cunoscute izvoare din ara noastr sunt cele de la Sângeorz B i. 3.2. .în afara componentelor chimice aceste n moluri trebuie s aib densitate ridicat . fiind compuse din humus i materiale vegetale. Balta Alb . Caractere balneare ale peloizilor . În România sta iunile care folosesc peloizi în cura balnear sunt Amara. Au culoare brun i se formeaz în cuaternar .

Covasna. ce constau în captarea gazului emanat i folosirea lui ca atare în scop terapeutic. s-au excava ii naturale dac atmosfera este suprasaturat în vapori de ap .naturale. N. exist 2 tipuri de mofete: . 4. Uneori mofetele pot fi asociate cu emana ii sulfuroase. cel mai important gaz fiind CO2. Emana iile de CO2 sunt cunoscute sub numele de mofetî. care apare în regiunile vulcanice reprezentând ultima form de manifestare a vulcanismului. metanul i chiar gaze rare. în înc peri special amenajate ce permit manifestarea gazului.prin extractia de CO2 este ob inut din apele minerale carbogazoase. Govora. . pentru turb . Principalele gaze libere emanate în aceste situa ii sunt CO2. În galerii subterane. Dornei. Azotul nu lipse te din nici o degajare de gaze libere fiind prezent atât în degaj rile puternice de CO2 din regiunile vulcanice sau cele de metan din câmpurile petroliere sau de gaze naturale. hidrogenul sulfurat. Azotul nu are propriet i terapeutice. V. Gazele terapeutice Provin din emana ii naturale ce sunt specifice manifest rilor vulcanice i post vulcanice cunsocute i sub denumirea de ultimele forme de vulcanism. caz în care sunt cunsocute sub denumirea de sulfatare. Ocna Sibiului i iar i Covasna pentru n molurile minerale.

Cele mai cunoscute mofete din România sunt cele de la Covasna. urme de cantit i foarte mici g sindu-se în toate apele naturale de adâncime. Aceste radia ii au capacitate de a ioniza elemente gazoase i pe cele solide. Radia ia natural este cauzat în cea mai mare parte de dezintegrarea uraniului i a radiului. activeaz hidrogenul. Principalele efecte terapeutice rezult din efectul ce-l au asupra vaselor dilatatoare. proces care st la baza ac iunii lor farmaceutice. Elementele radioactive de in factori instabili i emit radia ii nucleare alfa i gama. 5 5. 20-03-2009 Curs nr. Uraniul este concentrat în depozite geologice. . Radioactivitatea Radi ia natural pe care o pot prezenta apele minerale i gazele mofetice este cauzat de izotopi radioactivi ce pot fi dizolva i în apa din pânza freatic sau în gazele care difuzeaz sau eman din roc .putâand ap rea unele mofete naturale. descompune apa. cele mai recomandabile mofete pentru curele terapeutice sunt cele cu CO2. dar cele cu ape minerale carbogazoase sunt cu mult mai eficiente în cazul curelor interne sau externe. recomandate în special pentru afec iunile cardiovasculare i locomotorii.

B. Concentra ia elemntelor radioactive. Dintre izvoarele cu o radia ie ceva mai ridicat . iar prin migr ri geochimice este acumulat în tufuri calcaroase sau depozite cu origine biologic . Herculane. Radiul constituie prin dezintegrare principala surs de radon. Concentra ia maxim în apa de b ut este de Radiul face parte din metodele alcalino feroase si este r spandit în roci i fiin e vii. au o capacitate ridicat de de uraniu. În apa potabil concentra ia maxim permis este de 5×10 11 g R/l. Componentele i propriet ile chimice ale apei minerale influen eaz concentra ia acestuia în elemente radioactive. timpul foarte scurt de înjum t ire permite utilizarea sa în terapia balnear . De asemenea ionii alcalino-fero i (Ca. apele acide sau cele alcaline au o putere de dizolvare mai ridicat decat cele de tip neutru. sunt cele de la Sângeorz B i. Borsec. Elementul gazos ce intra în categoria gazelor mobile.Z c mintele de origine biologic absorb ie fa 5×10 5 g U/l. Astfel. Aceste ape au valori de radioactivitate mult sub valoarea interna ional admis . Mg) i saturarea apei în CO2 gr besc dizolvarea s rurilor de U. Panonic . în apa mineral . depinde de felul z c mântului i de tipul de contact al apei subterane cu acesta. Tu nad. Harghita i depr. B. Indica iile de cur se . În România apele radioactive sunt repartizate în regiunile m .

Clima Chimismul aerului . Dintre celelalte gaze cu excep ia radiului nu au mai fost demonstrate valen e terapeutice. Eficien a cea mai mare a fost demonstrat în cazul artritei (SUA.adreseaz în primul rând bolilor reumatice deregl rilor hormonale. Basin). . sau la 5. afec iunile cutanate i imbun t irea circula iei periferice. din ceea ce ar putea exista valen e terapeutice. Aceast valoare se atinge în altitudine cam la 2.000 m (500mb). care sunt însemnate cu cât O2 se afl în cantitate redus . Se consider ca sc derea <15% din valoarea presiuniii la nivelul de 0 m este limita suportabil pentru organism. 6. O2 prezint o propor ie în atmosfer de 21% restul fiind dat de N (azot) 74% si alte gaze 5%.sta iuni la Boulden. Sc derea sub 18% rezultat fie prin sc derea presiunii atmosferice totale cu altitudinea. O sc dere dozat de O2 poate fi utilizat sub aspect terapeutic prin caracterul stimulent determinat de r spunsul organismului prin cre terea num rului de hematii în sânge. fie prin poluare atmosferic antreneaz tulbur ri de respira ii.ceea ce con ine aerul pur.700 m (700mb).

se consider c electric mortalit ii.Aeronizarea . cre terea frecven ei na terilor . Ridicarea brusc a tensiunii câmpului electric în timpul furtunilor poate determina simptome patologice la cardiaci i în general la perioade meteolabile. Aerul din exterior sau din înc peri con ine în cantit i variabile particule purt toare de sarcini electrice.conductibilitatea electric . care produc schimb ri rapide de câmp electric cât i efectele pozitive înregistrate în evolu ia TBC-ului.ionizarea aerului. în tratamentele din sanatoriile de la altitudini. în i cei electrici dintre care mai Câmpul electric pozitiv este considerat favorabil vie ii prin compara ie cu cel nul sau negativ. Ace ti aerosoli dup semnul sarcinii exist o legatur între tulbur rile câmpului i a i durerile la amputa ii. s-a demonstrat în timp c în câmp nul sau negativ genera iile degenereaz treptat i devin sterile. . . în cazul fronturilor reci.câmpul electric terestru. Organismul uman reac ioneaz la schimbarea câmpului electric ceea ce explic atât unele manifest ri meoteorotrope. prin deplasarea c rora este dobândit conductibilitatea electric .între parametrii fizici ai atmosferei cu importan desf urarea proceselor biologice intr importan i sunt: .

Ionii din atmosfer au dimensiuni mici prin fixarea pe particule fine determinate de apari ia ionilor grei ce constituie atât un poluant cât i un indiciu pentru poluare. În general în atmosfer se inregistreaz o ionizare medie de 500-600 ioni mici i mijlocii/cm . lichizi sau solizi. Ionii mici au mobilitate ridicat persista mai bine de 1 or . .cosmici (radia ia corpuscular care constituie aport material de la Soare). si durata lor de rezisten nu i pot dep e te câteva minute în timp ce ionii grei au mobilitate redus sau efectul . .termici. Mobilitatea ionilor cre te odat cu temperatura i scade odat cu cre terea presiunii i a umezelii.electrice pot fi negativi sau pozitivi iar dup starea de agregare pot fi gazo i.fenomene orajoase.meteorologici (mai ales în preajma cascadelor prin efectul Lenard prin apari ia sarcinilor electrice la ruperea pic turilor de ap Blanchard la spargerea bulelor de aer la suprafa a apei). Factorii moderatori ai aeroioniz rii pot fi: .furtuni de z pad . . .

i reumatism. Se consider ca ionii negativi îmbog esc tonusul muscular. Pe lâng regiunile montane i regiunile litorale. de un Predomina a ionilor negativi este favorabil în terapia unor astfel de afec iuni precum hipertensiune. cu o ionizare mai redus pulmonare i cele endocrine. în acest caz ionizarea este determinat caracterul brizei marine ce antreneaz zone cu mase de aer dinspre mare spre uscat. stimuleaz metabolismul i gr besc vindecarea r nilor. Ionoterapia este recomandatî în special în afec iunile . s-a constatat ca longitudinea este în regiunile montane ce se caracterizeaz i printr-o concentra ie mare a ionilor negativi. astmul bron ic. i noaptea dinspre uscat spre mare cu o ionizare mai ridicat . nevroz Se consider mai frecvent c schimbalitatea unui mediu este determinat proportia de ioni negativi din atmosfer . s-a constatat c o ionizare negativ foarte ridicat conduce la o stare de oboseal sau chiar a depresiei. manifest ri nevrotice sau depresie. Ionii (+) provoac chiar i în concentra ii reduse dar constituie ridicatî a foehnude oboseal . În regiunile depresionare din Elve ia cu o frecven lui morbilitatea are o inciden sunt mai ridicatî.De asemenea ionizarea are un regim diurn cu 2 maxime diminea a i seara i un minim la amiaz iar la nivel anual se pune în eviden maxim de primavar i un minim de iarn .

determin unele efecte ce se produc la nivelul organismului.Climatoterapia ± elementele mediilor naturale pot fi generate în mai multe asocia ii de factori în func ie de rolul lor climatoterapeutic. . care constau în modificarea globulelor ro ii datorit presiunii aerului. . vântul i radia ia caloric . 27-03-2009 Curs nr. Complexul de factori barici prin sc derea presiunii atmosferice totale dar mai ales a celei par iale a O2. umezeala.complexul de factori cu ac iune biologic este constituit din radia ia luminoas i ultravioletî. Radia ia luminoas stimuleaz glandele de secre ie intern iar radia ia ultraviolet produce pigmenta ie. 6 Influenta elementelor climatice asupra organismului uman Pentru organismul uman percep ia schimb rilor la nivelul mediului se face în primul rând prin receptorii tehnici localiza i la nivelul pielii. . complexul de factori electrici au efect de congestionare asupra mucoaselor c ilor respiratorii.complexul de factori climatici cu ac iune termic include (ºC). Cura de altitudine este indicat doar în cazul anemiilor i contrindicat afec iunilor cardiovasculare i respiratorii avansate. Acestia determin starea de confort sau stresul bioclimatic cu ac iune stimulent ce se reflect în intensitatea proceselor de termoreglare.

Activitatea muscular . legate de func ionarea glandelor cu secre ie intern .i p stra temperatura constant între anumite limite indiferent de structurile exterioare). în cazul mamiferelor care au sânge cald au aceast calitate de heliotermie (capacitatea de a. precum i de con inutul de ap al corpului). Temperaturile indicate în alte aspecte fiziologice. Producerea normal de caldur poart denumirea de rata se realizeaz prin metabolismului basalt i aceasta depinde de numero i factori precum suprafa a corpului sau vârsta. cu o caldur specific ridicat . capacitatea de ventilare pulmonar sau aspectul nervos în ansamblu. Temperatura aerului. de componentul sângelui. ficatul reprezint o alt surs de c ldur . modific rile de temperatur în ansamblu. sub aspect termic. re eaua fin substan de capilare sangvine i stratul de gr sime. De asemenea prin procese chimice. care ulterior produce c ldur . unde prin temperaturi sc zute are loc contrac ii musculare. are un alt rol important. inând cont ca celulele corpului (75% ap ).ace tia transmi nd informa iile la nivelul principalului centru nervos implicat în termoreglare adic hipotalamusul. Pierderea de caldur diferite mecanisme: . la nivelul organsimului se realizeaz foarte greu. organismul uman este înzestrat cu un mecansim de termoreglare pentru men inerea bilan ului (sistemul nervos periferic.

în felul urm tor. .încetarea transpira iei. . .de viteza curen ilor de aer. Rata evapora iei depinde de: . în piele i esuturi subcutanate.radia ia c ldurii de la suprafa a c ldurii ce de ine 60% din pierderea total de caldur . la nivelul se realizeaz printr-o serie de procese .convec ia. . 15% din pierderea total de c ldur . .conduc ia.concentra ia aerului în vapori de ap din stratul din imediata vecin tate. . .vasodilata ie. se determin 20% din pierderea total de caldur i se declan eaz atunci când temperatura exterioar dep e te un anumit prag.cre terea ventila iei pulmonare. Se poate vorbi de un regim al temperaturii corpului cu un maxim dup amiaza i un minim diminea a..cresterea fluxului de sânge.temperatura exterioar . are o pondere de cca. se realizeaz prin contactul pielii cu orice alt corp.evapora ia (transpira ia). care se realizeaz atât la nivelul pielii cât i a pl mânilor. . având o temperatur mai redus . Dincolo de acest regim temperatura corpului difer de la un sector la altul. Producerea de c ldur fiziologice precum: .

membrele 31-33ºC. trecerea apei din sânge în esut i invers este cauzat de stimuli ce fac trecerea de la rece la cald. cefalee. Organsimul uman la condi ii de termogenez . În cazul temperaturii ridicate pot ap rea cazuri de oc heliotermic. Efectele negative ale radia iei sunt legate de expunerea îndelungat ce poate determina insola ie. de i în prezent aceaste dureri sunt mai degrab un .a. Umezeala aerului i precipitatiile. are ac iune chimic la nivelul pielii fiind implicate în producerea de vitamina D cu rol important în asimilarea calciului. Insola ia. fie termoliz când sunt temperaturi mari. iar pieptul i fruntea la fel 33ºC. umezeala are un rol important în proliferarea insectelor. Umezeala asociat temperaturilor reduse a fost admis ca o cauz a durerilor reumatice. Radia ia infraro ie are efecte calorice conducând la vasodilata ie.abdomenului sunt în medie de 36ºC. partea vizibil a spectrului electromagnetic are o ac iune benefic a sistemului nervos i asupra glandelor cu secre ie intern . în special boli infec ioase.. pe lâng rolul pe care-l are i a altor umezeala în intensitatea proceselor de evapotranspiratie. fotooftalmie . iar în cazul celor reduse s apar ocul hipotermic. lipsa luminii are un rol foarte important în rahitism. în cazul în care avem temperaturi minime. a parazi ilor microorganisme ce pot cauza. iar radia ia ultraviolet (UV).

iar la temperaturi ridicate. În condi ii de umezeal ridicat sau rece chiar i în zonele temperate cre te puterea de diseminare i de penetrare a agen ilor patogeni pentru diferite boli. Presiunea atmosferic . în special bolile date de grip . musonul). disconfortul cre te. fiind direct implicate în procesul de termoreglare. Vânturile. în 24 h. varia iile neperiodice care se produce sub influen a condi iilor sinoptice. aceste modific ri pot conduce la varia ii de pâna la 15 mb. Brizele de mare aduc un aer r coros i umed cu aerosoli de sodium si de iod.cele care se formeaz pe baza contrastelor de temperatur create prin diferen ele de înc lzire (ex. cu aeroionizare moderat i negativ . De asemenea aceste condi ii agraveaz crizele de astm i în general complic problemele pulmonare.r spuns la schimb rile complete de vreme. Presiunea se face resim it în special în combina ie cu temperatura i umezeala. în condi ii de vânt. Vântul poate da na tere la tulbur ri respiratorii prin efectul mecanic. în timp ce brizele de uscat i presiune .cele care se formeaz în urma ac iunilor de barare orografic a vânturilor integrate în circula ia atmosferic (foehnul si bora). Un rol foarte important îl are ac iunea vânturilor locale: . aceste mi c ri ale aerului contribuie la starea de confort termic. confortul cre te. Cel mai mare impact al presiunii se resimte la nivelul presiunii sangvine care poate conduce i la alte deregl ri fiziologice. .

oboseal . chiciur . Vânturile de tip foehn. prin hipotermie i edemi pulmonari. acolo unde vânturile locale sunt mai frecvente se vorbe te despre un sindrom ce poart numele vântului respectiv. dureri de cap. ame eli i chiar hemoragii ca urmare a unui stres ridicat pe care-l impune asupra circula iei sângelui. În general. probleme respiratorii. Bora.sunt încarcate cu pulberi solide i de in o aeroionizare pozitiv . cât i ca element de confort termic prin . umezeal ). Brizele de munte i de vale au un rol foarte important în reducerea polu rii atmosferice în regiunile depresionare. are efecte mai reduse sub aspect climatic dar vânturi similare din Fran a pot determina migrene. cea mai mare parte este asociat cu valori ridicate ale umezelii aerului i cu o insola ie redus . ca factori stimulen i a func iilor cutanate. Hidrometeorii. Fenomenele extreme actioneaz asupra sistemului nervos prin spectaculozitate (tr snetul. furtunile care sunt asociate condi iilor de presiune. Valen ele terapeutice sunt de inute de briza de mare care ac ioneaz accelerarea proceselor de transpira ie. insomnii. rou . efectele fiind legate de cea . brum . prin influen a lor biologic este controversat în general foehn-ul s-a constatat a fi asociat cu cre terea tensiunii i a iritabilit ii.