ANALIZA TRASEULUI EKG

Pentruunde se analizeaz urm torii parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric, iarpentrusegmentesiintervale, durata UNDA P - semnificatie: depolarizareaatriala; - morfologie: und simetric , rotunjit , uneori cu o mic incizur ; - durata între 0,08-0,11 secunde; - amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV; - sens - und pozitiv în deriva iile planului frontal, cu excep ia lui AVR unde negativ ; În plan orizontal este pozitiv sau difazic în V1 si pozitiv de la V2la V6; - axa electric variaz între +30° + 75°. Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei în DII i precordialele drepte. MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR UNDEI P In hipertrofiileatriale: modificareconstanta a amplitudinii, duratei, morfologieisi a axeielectrice (vezicriteriile EEG de hipertrofieatriala). 2. Incontractiile premature atriale ± extrasistoleatrialesaunodale, datorateexistenteiunuifocar ectopic atrial sau in nodululatrio-ventricular: modificareinconstanta a amplitudinii, duratei, morfologieisau/si asensului, urmata de o pauzacompensatorie (diastolaprelungita) 3. Poate fi absentadatorita: - inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatiaatrialasau flutter atrial; - generariiritmului in portiuneamedio-nodala a nodululuiatrio-ventricular = In acestasituatie, FC este de 40-60 b/min. ritmmedionodal. este obligatoriu

1

AD m ritvadezvoltaun vector mai amplu.aspect de . ÄP mitral" . Masa mare atrial stâng vadezvolta un vector maiamplu.cre terea amplitudinii undei P > 2. Modific rile EKG: .cre te durata undei P > 0. . .5mm. cu faza negativ maiaccentuat .Modificareamorfologiei: ascu irea sau rotunjirea vârfului undei P . durata r mânâd aceea i.morfologia undei P alterat . mai evident în DIII siaVF. Modific rile EKG: . orientat mai la dreapta fa de vectorul normal atrial drept.10 sec.Unda P esteinlocuita cu unde F de flutter atrial Parametri undei P se modific în hipertofiile atriale Hipertrofiade atriu drept (HAD). în sensul unei unde P bifide (datoritamaririidecalajului de depolarizarea celor dou atrii). În precordialele drepte poatesaapara unP echidifazic. Se vamodifica amplitudineadepolarizariiatriale. 2 ÄP pulmonar". Hipertrofiade atriu stâng (HAS). HAD se întâlnesc în:cordulpulmonarcronicsiîn insuficien a i stenoza tricuspidian . orientatmai la stanga. va cre te durata depolariz rii atriale.deviereaaxeielectrice la dreapta >75 grade . .

20 sec.axaelectricaestedeviata la stânga. dar în mod izolat. Tip Mobitz II ± segment PQ cu durat fix . SEGMENTUL PQ sau PR Semnificatie: conducereaatrio-ventriculara.10 sec.cardiopatia ischemic . Alungireasegmentului . la varstnici..patologica = blocurileatrio-ventriculare Bloc atrioventricular de gradul I Se datoreazaintarzieriistimulului in nodululatrio-ventricular Pe ECG: alungireconstanta a intervalului PQ peste 0.fiziologica: la vagotonici. sportivi (datoritabradicardiei). Bloc atrio-ventricular de gradul II Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach ± de cre tere progresiv a segmentului PQ de la un complex la altul pân la blocarea transmiterii prin NAV . Durata: sub 0. constant .P esteneurmat de un complex ventricular-QRS.hipertensiunea arterial . Între dou unde P lipse te r spunsul ventricular (QRS). Alaturi de unda P formeazaintervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA Modificariledurateisegmentului PQ sau PR = modificari ale conduceriiatrio-ventriculare A. un stimul este blocat. 3 . insuficien a mitral . peseamacresteriidurateisegmentului.. la vârstnici . HAS se întâlnesc în: stenoza mitrala. nesistematizat. Alungireasegmentului PQ 2. dup care se reia o nou perioad .

treistimuluipornesc. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie. de tip 2:1 sau 3:1. iar ventriculele in ritm idioventricular.(Doistimulpornesc din NSA. Atriile se contracta in ritm sinusal. Bloc atrioventricular de gradul III Blocul AV complet. unul se pierde. Este asemanator ligaturii III a lui Stannius. etc. 4 .) Alungireasegmentului PQ 3. unul se pierde.Tip Mobitz II cu rela ie fix ± blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizat . Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!! Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali.

5 .

06 ± 0. complexele QRS fiind normale By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ.10 sec.primaundanegativa (din fata lui R) = Q . Complex QRS normal Fasciculul Mahaim . 6 .primaundanegativa (din fata lui R) = Q . segmentul PQ este normal By-pass atrio-ventricular drept sau stâng Lipsa segmentului Pq Deformarea QRS prinprezen aundei delta dat de depolarizareaventricular pec iephaptice COMPLEXUL QRS Citire: primaundapozitiva = R.SEGMENTUL PQ sau PR B. a 2-a undapozitiva (dacaapare) = R prim . Undele au semnificatiediferita. a 2-a undapozitiva (dacaapare) = R prim .Parkinson-White ± WPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta ( ) la nivelul complexului QRS.primaundapozitiva = R. Scurtareasegmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere . James si Mahaim.LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ. motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine .Palladino-Kent.apare unda delta. Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff . functie de planul frontal sauorizontal (vezi curs 3-4) Durata: 0.a 2-a undanegativa = S Semnificatie: depolarizareaventriculara.

Durata QRS > 0. lenta.Maiapare la complexeleprovenite din focareectopiceventriculare(extrasistoleleventriculare) sipriNprezentaundei delta din WPW sifascicululMahaim COMPLEXUL QRS Amplitudinea: 10 ± 20 mm în deriva iile standard i pân la 30 mm în cele precordiale. Peste ± 14 mm .semnifica o conducereintraventricularaincetinita. Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2.hipertrofie de ventriculdrept. Aparein blocurile de ramurasi in hipertrofiileventriculare.hipertrofie de ventriculstang 7 . in mm: pân la 35 mm la persoane de peste 20 ani i pân la 45 mm la persoane sub 20 ani Peste 35 mm . Indicele White-Bock: -14pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII) (R DI +S DIII) ± (R DIII + S DI) Peste + 18 mm ± hipertrofie de ventriculstang.10sec.

al activ riiventriculare i al repolariz riiventriculare. formeaz ununghi cu liniaderiva iei DI. unit cu centru cercului constituie axa electrica 8 . Axul electric. orientarealorînspa iuputând fi reprezentat prinvectori. ÂQRS se situeazaîntre + 30 °si + 60 ° cu limiteîntre ± 30 °si +110 ° CalcululÂQRS: 1. apoi aceste marimi se proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de vectori. Se face sumaalgebricaaundelorcomplexului QRS în DI si DIII sauînaVL iaVF. ca vector rezultant al depolariz riisaurepolariz rii. Intersectia acestor perpendiculare.Exist un ax electric mediu al activ riiatriale. ÂT). Din varful acestora se duc perpendiculare. constituieaxul electric mediu. Acestaesteunghiulaxului electric (ÂP. Rezultantaacestorvectori. ÂQRS.Axaelectrica: Întimpulactivit iicorduluiiauna tere o infinitate de dipolielectrici.

între ±90 i ±180 grade arat dreapta.cadranul inferior dreapta . ÂQRS 3.CalcululÂQRS : 2. Analizandsistemulhexaxialobservamcacercul este împ r it de c tre DI i aVF în 4 cadrane: . Înaceast situa ie.cadranul superior stânga .cadranul inferior stânga . arat devieri ale  .cadranul superior dreapta .  QRS este perpendicular peaceast deriva ie.între 0 i -90 . corespunde  QRS .între + 90 i +180 arat devieri ale  normal. Analizând ECG înderiva iileplanului frontal. . QRS la stânga. devieri ale  QRS extreme QRS la dreapta. c ut maceaderiva ieundeg sim QRS echidifazic. la 9 .între 0 i +90 .

între ±90 i ±180 grade arat dreapta. la 10 . . devieri ale  QRS extreme QRS la dreapta.cadranul inferior stânga .cadranul inferior dreapta . Analizandsistemulhexaxialobservamcacercul este împ r it de c tre DI i aVF în 4 cadrane: . arat devieri ale  .între 0 i -90 .cadranul superior dreapta .cadranul superior stânga .ÂQRS 3. QRS la stânga. corespunde  QRS .între 0 i +90 .între + 90 i +180 arat devieri ale  normal.

inpozitiaculcat ± abdomenulcomprimadiafragmul. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. . CAUZE FIZIOLOGICE . . 11 .latipul constitutional picnic (scundsiîndesat) si la obezi. CAUZE PATOLOGICE 1.Cauze ale devia iei ÂQRS A. = in pozitia de ortostatism. .expirulprofund.latipul constitutional longilin (inaltsi slab) .lafinalulinspiruluifortat.deviatie la dreapta ±cord verticalizat ÂQRSintre+60 si +120 grade .deviatie la stanga ± cord orizontalizat ÂQRSintre + 30 si ± 30 gradese intalnesteîn: . B.

. V2 deviatie la stanga a axei electrice. asimetric. morfologie modificata: RR' în V5 si V6. ascutit. S adânc si larg in V1. iar vectorii rezultanti sunt orientati catre ventriculul blocat. 2. T amplu. VAT peste 0. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei ÂQRS 1. B. Apare astfel o crestere a duratei depolarizarii ventriculare.în acest entitate patologic se depolarizeaz mai întai ventriculul integru i apoi. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. din apropape in aproape cel cu ramul blocat. B.05 în V5. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang 12 . modificari secundare de faza terminal : ST supradenivelat sau subdenivelat. peste 0 grade catre .30. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei ÂQRS 1. R crestat sau în platou în DI si aVL. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang Bloc de ramura stanga Durata crescuta a QRS. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. V6. 2.

deviatie la stanga a axei electrice.Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm . adic ST si T au un sens opus complexului QRS. modificari secundare de faza terminal : opozitie de faza. De asemenea. peste + 90 grade. asimetric. în V1. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang Hipertrofia de ventricul stang HVS ± criterii ECG Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli. adic ST si T au un sens opus complexului QRS. ceea ce va determina cresterea duratei QRS. V6. .Durata crescuta a QRS. catre -30. T negativ în V1. creste amplitudinea undelor R in DI. B. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. depolarizarea va fi mai lenta. V6 si a undelor S in DIII. 13 . Opozitie de faza. V1. peste 0 grade. modificari secundare de faza terminal : ST supradenivelat sau subdenivelat.03 sec. V2.durata crescuta a QRS. morfologie modificata: RR' în V1 si V2. 2. VAT peste 0.03 sec. deviatie la dreapta a axei electrice.V2 . V5. cord orizontalizat. în V5.Bloc de ramura dreapt .Indice White-Bock peste 18 mm . CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei ÂQRS 1. catre 120. care vor devia axa electrica catre stanga. 130. R crestat sau în platou în DIII si aVF. VAT peste 0.

deviatie la dreapta a axei electrice.punct de jonc iune supradenivelat pân la 0. . De asemenea. V1. Hipertrofia de ventricul drept HVD ± criterii ECG Cresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli. hipertensiunea arteriala. REPOLARIZAREA VENTRICULAR ± SEGMENTUL ST SI UNDA T SEGMENTUL ST . stenoza mitral . creste amplitudinea undelor R in DIII. . V2. modificari secundare de faza terminal : opozitie de faza. Cord verticalizat. VAT peste 0. în V1. . V3. V2 si a undelor S ample in DI. V5. peste + 90 grade.3 mV în V2.03 sec.Durata . insuficien a mitral . HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza pulmonar . 14 .14 mm . ceea ce va determina cresterea duratei QRS.05 mV în restul deriva iilor.durata crescuta a QRS. hipertensiunea pulmonar .Semnifica ie: începutul repolariz rii ventriculare.variabil . depolarizarea va fi mai lenta.punct de jonc iune subdenivelat pân la 0.punctul de jonc iune ÄJ" pe linia izoelectric .HAS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza aortic . adic ST si T au un sens opus complexului QRS. care vor devia axa electrica catre dreapta. .V6 . nu o dep e te pe cea a complexului . catre + 120.Indice White-Bock peste .Începe la sfâr itul QRS unde se afl punctul de jonc iune Ä J³ i se termina odat cu începutul undei T .Func ie de situarea puncrului de jonc iune exist 3 variante fiziologice: .

15 .

).supra sau subdenivelarea. qRs.analiza morfologic a traseului ± a undei P (rotunjit . crestat . simetric . ascu it . Se noteaz apoi durata intervalului Pq.pe vertical ± se m soar amplitudinea undei P ± de preferin în DII i precordialele drepte. simetric . aplatizat . durata VAT (deflexiunii intrinsecoide). etc. . 16 . analiza undei T (dac este asimetric . cu precizarea punctului de jonc iune ³j´ . amplitudinea undei T. bifid . negativ . qT. pozitiv .) a complexului qRS cu descrierea undelor. etc. denivelarea segmentului ST.Se analizeaz undele ECG pe orizontal i apoi pe vertical : . în covat . .pe orizontal se m soar durata undei P în deriva ia II. amplitudinea qRs în deriva iile bipolare prin indicele White-Bock i în deriva iile precordiale prin indicele SokolowLyon. apreciind-o de la debutul s u cel mai precoce pân la sfâr itul cel mai tardiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful