Seminarul Teologic Liceal „Veniamin Costachi” M-rea Neamţ 2007 Lucrare de atestat Patimile Domnului şi ilustrarea lor în iconografie

Prof. Îndrumător: Pr. Prof. Vasile Păvaleanu

Candidat: Iosub Gabriel Florin

Argument

I. PARTEA DOGMATICĂ 1. ÎNVĂŢĂTURA CREŞTIN-ORTODOXĂ DESPRE RĂSCUMPĂRARE Căderea în păcatul neascultării, a primilor oameni, Adam şi Eva, au pierdut comuniunea cu Dumnezeu au fost alungaţi din rai, înstrăinânduse din ce în ce mai mult de Creator. Gravitatea păcatului făcea imposibilă ridicarea omului prin propriile sale puteri. Dar Dumnezeu, în marea Sa iubire, nu a voit să piardă „făptura mâinilor Sale” de aceea a trimis pe Unicul Său Fiu să se întrupeze şi să pătimească pentru mântuirea lumii „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3,16).”1 Mântuirea obiectivă a fost înfăptuită pentru toţi oamenii, prin răscumpărarea săvârşită de Mântuitorul Hristos pe Cruce. Ideea de mântuire este legată ontologic de eliberarea tuturor din robia păcatului şi a morţii. Patima şi jertfa pe Cruce a lui Hristos este manifestarea iubirii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Însuşi Hristos a spus: „Căci Dumnezeu într-atât a iubit lumea încât pe Fiul Său Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3,16). Astfel întruparea, dar mai ales Patimile arată dragostea lui Dumnezeu şi în nici un caz dreptatea, aşa cum credem noi, pentru că dreptatea noastră este după faptă pe când Dumnezeu S-a făcut om ca să-l mântuiască pe Adam chiar dacă el era fără de păcat şi chiar dacă nu era vinovat de păcatul protopărintelui nostru şi de căderea acestuia. De aceea dreptatea lui Dumnezeu se identifică cu iubirea Sa de oameni (Sf. Issac Sirul şi Sf. Nicolae Cabasila)2. Sfântul Nicolae Cabasila spune că „rănile şi Patimile lui Hristos au fost oferite omului spre a i se răscumpăra prin ele voirea. Având în vedere faptul că fusese robit de către diavol omul trebuie reînnoit pentru a fi în stare să-l biruiască pe stăpânul întunericului. Hristos a săvârşit tocmai acest lucru. Prin jertfa Sa, El a dat putere şi voinţă firii omeneşti pentru ca, în Hristos, omul să îl poată birui pe diavol şi să calce peste moarte”.3 Moartea pe Cruce a Mântuitorului Hristos ne-a ridicat din „împărăţia întunericului” (Coloseni 1,13) şi ne-a adus lumina, viaţa şi nemurirea (II Timotei 1,10), „Paştele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi ”,
1

Pr. Drd.. D. Viezuianu, Moartea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos în lumina epistolelor pauline,în Studii teologice, an XXXXIX, nr.9-10/1997,p.660 2 Arhim. Hierotheos Vlachos, Predici la marile sărbători (Traducere de Daniela Filioreanu ), Editura EGUMENIŢA, Galaţi 2004, p.186 3 Ibidem, p.187

2

215.12)6. Pentru că Răscumpărarea este actul culminant al întregii lucrări mântuitoare a lui Iisus Hristos în lume. este lucrarea divină de mântuire a întregii umanităţi în general. p.Drd. Patimile lui Hristos nu ne sunt oferite pentru a alimenta gândurile şi emoţiile noastre antropocentrice.M. dumnezeiască si omenească. ci trebuie să se Răstignească el însuşi împreună cu Acesta.662-663.Îndrumări Misionare . 6 Pr Lector George Remete.9-10) Răscumpărarea sau mântuirea obiectivă prin care tot ceea ce a făcut Iisus Hristos pentru noi prin întrupare.cit. D ogmatica Ortodoxă. p. Pag. Sfinţii Părinţi s-au silit să o înfăţişeze în toată bogăţia ei.Religia iubirii. după chipul Celui ce l-a zidit: „Nu vă minţiţi unul pe altul fiindcă v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi dimpreună cu faptele lui.20). înviere şi înălţare este în primul rând o lucrare exclusiv Dumnezeiască.E.cit . pe temelia lor au 4 5 Pr.p 236 7 ***. D. spre deplină cunoştinţă după chipul Celui care l-a zidit” (Coloseni 3. dar încă nu am intrat în rai. În drama patimilor se vede mai limpede decât oriunde că omul este preţuit şi iubit de Dumnezeu mai mult de cum îşi preţuiesc şi iubesc părinţii copiii.Buc.Alba Iulia 1996. şi v-aţi îmbrăcat cu cel nou care se înnoieşte. 8.4 Prin Patimile Hristos a arătat modul în care a slobozit neamul omenesc de sub robia diavolului şi a morţii. Ed . nu este de ajuns ca omul să-L aibă lângă sine pe Hristos răstignit.7 Patimile Domnului înfăţişează iubirea lui Dumnezeu. Ilarion Felea . iar unii teologi mai vechi şi mai noi. op. Arhim. Crucea este momentul culminant al iubirii şi al dăruirii Sale. să alunge pe omul cel vechi. Drama cutremurătoare a crucii e drama iubirii pure . dimpreună cu faptele lui şi să se îmbrace cu cel nou care se înnoieşte spre deplină cunoştinţă.384 3 .p 342 8 Pr. Legătura între Persoana lui Iisus Hristos şi lucrarea Lui mântuitoare se arată tocmai în faptul că în implicaţiile şi consecinţele unirii ipostatice a celor două firi. op. în Persoana Lui unică este cuprinsă şi arătată concret lucrarea Lui mântuitoare asupra firii omeneşti.-1986 .Hierotheos Vlachos. Arad.iar în această jertfă s-a concentrat iubirea supremă a lui Dumnezeu faţă de noi (Galateni 2.B.I. ci pentru ca să ne purcedem pe calea renaşterii şi a reînnoirii a slăvirii lui Dumnezeu şi a îndumnezeirii.Viezuianu. care se extinde în principiu asupra tuturor personajelor. 1945.O.5 Deci. nemărginite eterne divine .B. moarte.editura EPISCOPIEI ORTODOXE. Actele Lui mântuitoare sunt o concretizare şi o manifestare mai vădită a acestor consecinţe şi implicaţii ale unirii ipostatice. Dr.R. Ca să intrăm în rai este nevoie şi de acţiunea noastră personală (Filipeni 2. Se poate afirma că mântuirea obiectivă a deschis porţile raiului pentru toţi căci toţi am fost răscumpăraţi din robia păcatului strămoşesc şi împăcaţi cu Dumnezeu. Edit.

Şi Răscumpărarea 9 Părintele Galeriu . căci a venit „să-si dea viaţa preţ de răscumpărare pentru mulţi” cum spune E însuşi (Matei 20. de stricăciune şi de moarte . eliberându-ne din robia păcatului şi a morţii şi împăcându-ne 10 cu EL. dezrobire esenţială aceasta trimitere este un act izbăvitor al întregii fiinţe. Editura Harisma . Jertfă si Răscumpărare. salvare. De când e lumea păcatele se plătesc . jertfa trupului şi a sângelui. 23) . aşa cum vestise îngerul: „Îi vei pune numele Iisus pentru că El va mântui poporul său de păcate”. El poartă Crucea durerii şi îndeamnă pe ucenicii săi să o poarte cu răbdare „Oricine voieşte să vie după mine . 45).formulat mai multe teorii cu privire la sensurile răscumpărării. să se lepede de sine să îşi ia Crucea în fiecare zi să-mi urmeze ”(Luca 9. p. Luca 10. şi anume îndumnezeirea firii noastre omeneşti.Aceasta se îndreaptă apoi chiar prin aceste afecte şi pătimiri. spre noi toţi . Dezrobire spirituală desigur. 6). El este Răscumpărarea noastră. Scopul ei e refacerea unităţii pierdute. p. Răscumpărarea . în cazul exemplar al fiului pierdut. se iartă prin jertfa de răscumpărare. prin care se desfiinţează şi se înlocuiesc sacrificiile inutile de animale . porneşte de la semnificaţia numelui Iisus: izbăvire. Jertfa este dăruire vieţii până la moarte. prin unirea lui Dumnezeu cu omul în Iisus Hristos 9 Lucrarea Lui mântuitoare se îndreaptă spre firea Sa omenească pe care o umple de dumnezeirea Lui şi o eliberează de afectele . 152-153 Iden. pătimirile şi moartea de pe urma păcatului strămoşesc . însă teologia ortodoxă rezumă teoriile Patimile Domnului reprezintă jertfa împăcării omului cu Dumnezeu . E răscumpărător şi preţ de răscumpărare pentru toţi(I Timotei 2. dezrobire. 343. Patimile Domnului dezleagă problema suferintei umane. 10 4 . E reintegrarea noastră în armonia existenţei prin reîntoarcerea „acasă” la calitatea de chip şi fiu. în onoare a lui Dumnezeu sau în interesul semenului. iar în cea viitoare de afecte . 28. că prin participarea la dumnezeirea manifestată în puterea pe care ne-o transmite prin firea Lui omenească să ne elibereze pe toţi din viaţa aceasta de păcat. se pune capăt idolatriei şi instituie un cult nou şi o religie nouă. ci afirmă suferinţa. agonisindu-ne viaţa veşnica împreună cu Dumnezeu. Dumnezeu trimite pe Fiul Său în lume pentru această izbăvire. se ispăşesc. Iisus Hristos nu neaga . Cum adaugă şi Sfântul Apostol Pavel. ca bunăoară. E realizarea în cele din urmă a ceea ce au înţeles şi au tradus Sfinţii Părinţi răsăriteni. Lucrarea mântuitoare îndreptată spre firea umană proprie şi spre noi toţi e posibilă şi eficientă datorită îndreptării ei spre Dumnezeu.

teză de doctorat. pentru că se sfârşeşte în înviere. cuprinde o mare bogăţie de înţelesuri. E. 154. Îndrumări Misionare .Căci „mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are. sau diversele concepţii soteriologice protestante . aspectul recapitulativ şi aspectul ontologic (fiinţial).14 Astfel Teologia a încercat o sistematizare a acestor aspecte. Crucea lui Hristos ca satisfacţie . Întreaga viaţă pământească a 13 Domnului e această operă de slujire a Răscumpărării . În general se socotesc trei aspecte ale Răscumpărări :aspectul de jertfă. cum a făcut doctrina catolică cu aspectul de satisfacţie al Jertfei lui Hristos pentru a omagia măiestria lui Dumnezeu jignită de om în căderea sa . p 23 13 Părintele Galeriu . 13. N Chiţescu . prin moartea SA in locul oamenilor (Luther). 5 . ca rezultat al celor trei direcţii ale lucrării mântuitoare a lui Hristos şi prin aceasta . p 353. principiul însuşi al Răscumpărării prin jertfa şi viaţa Lui de jertfă . spre transfigurare.fiind pentru toţi un principiu de viaţă adevărată şi unitate pentru noi toţi.B. Răscumpărarea în esenţa ei e jertfă .I. ASPECTUL DE JERTFĂ A RĂSCUMPĂRĂRII Răscumpărarea. Prof. Răscumpărarea in Sfânta Scriptură şi în scrierile Sfinţilor Părinti.Ea este măsura reală a jertfei celei adevărate .Orice 11 12 Ibidem. învăţătura de credinţă ortodoxă nu o reduce la un singur aspect fundamental . Cele trei direcţii ale lucrării mântuitoare a lui Hristos precum şi cele trei slujiri prin care Hristos a realizat mântuirea neamului omenesc prin întrupare.Ioan 15. p. Patimile Domnului înlătură teama mortii.12 Iisus Hristos . devine „aluatul care dospeşte toată frământătura ” firii noastre.Patimile . Sensul adevărat al Răscumpărării ca jertfă este acea dăruire totală. primeşte drept răspuns din partea Tatălui învierea stă Taina Răscumpărării. cu ispăşirea substitutivă a mâniei lui Dumnezeu de către Hristos. Buc -1986.B.11 Răscumpărarea a însemnat această biruinţă transformând tragismul răului şi a morţii în bucuria Învierii. descoperirea fiinţei şi a voii Lui Dumnezeu (Revelaţia). Editura Harisma . moartea pe cruce şi învierea din morţi reliefează trei aspecte fundamentale ale mântuirii obiective sau răscumpărării. Jertfă si Răscumpărare.M.si Crucea lui Hristos ca substituire (Paul Althauss). În moarte ca jertfă . ca să-şi pună cineva viaţa pentru semenii săi”. p. necondiţionată din dragoste pentru reîntregirea lumii în dragoste .Ed . 2. al celor trei slujiri mântuitoare ale Lui. Bucureşti 1937.O. Dacă Domnul ar fi oferit doar moartea SA n-ar fi făcut in fond altceva decât să dea şi El acea plată a păcatului. 156 14 *** . Urmând Sfinţilor Părinţi .R.

pentru iertarea păcatelor celor mai înainte făcute”(Romani 3. Prof .. p. inclusiv moarte . împlinirea voii lui Dumnezeu trebuie să fie permanentă şi să asume toate riscurile.B.M. ca prin moartea suferită spre răscumpărarea greşelilor de sub întâiul Testament. Răscumpărarea se manifestă ca fiind jertfă deplină.. Dr.I. p. idee exprimată prim teoria preţului plătit de Dumnezeu şi prin cea penală .B.ci să aibă viaţă veşnică ”Ioan 3. Dogmatica Ortodoxă .. lucru pe care Mi l-ai dat să-l fac . preamărea Tatălui cu care era dator omul : „Eu te-am preamărit pe tine pe Tine pe pământ. Pe de o parte Hristos S-a adus pe Sine jertfă Lui Dumnezeu:”Hristos S-a adus pe Sine jertfă fără prihană Lui Dumnezeu… şi pentru aceasta El este Mijlocitorul unui nou Testament.R. Renaşterea.Pe de altă parte Tatăl L-a dat pe Fiul Său la moarte L-a făcut jertfă pentru păcatele lumii şi L-a pedepsit în locul lumii. 16-17)Jertfa este preţul plătit de Hristos pentru păcatele oamenilor şi un omagiu adus lui Dumnezeu dar şi o pedeapsă pentru păcat . Isidor Teodoran Arhid. Evreii 9.19 Jertfa lui Hristos este expresia ascultării de Tatăl până la moarte şi în acelaşi timp.18 Ascultarea a fost ceruta de Dumnezeu de la începutul omului (Facere 2. 222 19 ***. Ed. Harisma .R. Dr .O. 24-25).Lector George Remete . Ed.Alba Iulia . Prof.Bucureşti 1986 p. 1617 Hristos a fost rânduit de Tatăl jertfă de curăţie:”Îndreptându-se în dar cu Harul Lui prin răscumpărare în Iisus Hristos pe Care L-a rânduit Dumnezeu curăţire prin credinţă întru sângele Lui . Opera de Răscumpărare a lui IISUS Hristos are o primă direcţie spre Dumnezeu. Iisus Hristos este jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre:”El este jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre şi numai pentru ale noastre ci pentru ale lumii întregi”(I Ioan 2. Edit.O. l-am 15 16 Părintele Galeriu .Dar ascultarea de Dumnezeu trebuie să fie completă. Edit . Jertfa lui Hristos este expresia ascultării totale de Dumnezeu .I. E.B. adusă de Hristos în faţa Tatălui ceresc ca preţ de răscumpărare pentru păcatele lumii.14.15 Sub acest aspect. „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea încât pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară. 14-15. perfectă. E. 16 La această direcţie a lucrării mântuitoare se referă în mod special termenul de jertfă. p. Cluj Napoca. Îndrumări Misionare.Bucureşti 1986 18 Pr.B. Îndrumări Misionare. Pr.240 17 ***.M. Dogmatica Ortodoxă .idee de satisfacţie sau de expiere se estompează în faţa ideii celei mari a dăruirii totale şi necondiţionate. 2). Ioan Zăgreanu . 345 6 . Jertfă şi Răscumpărare. Din această pricină S-a întrupat Fiului lui Dumnezeu şi a luat firea omenească afară de păcat dar cu toate afectele care fac ostenitoare ascultarea de Dumnezeu şi grea suportarea morţii. 2003. Această ascultare până la moarte nu o poate oferi nici un om dată fiind universalitatea păcatului strămoşesc. cei chemaţi să ia făgăduinţa moştenirii veşnice”.

R. De aceea numai ascultarea lui HRISTOS care a binevoit să sufere pedeapsa cea mai grea pentru om . În jertfa lui Hristos Dumnezeu îşi redescoperă şi reevidenţiază mărirea dar şi i iubirea .săvârşit”(Ioan 17.23 Răscumpărarea în esenţa ei este jertfă. Egumeniţa .356 23 Pr.p 288. 17). în Hristos omul să poată birui pe diavol şi să calce peste moarte.şi suportând moartea .. Ecaterina Branişte. p. Îndrumări Misionare. Sfântul Grigorie Teologul spune că este cu putinţă ca Hristos să Îşi fi dat sângele său să se fi dat pe Sine Însuşi diavolului pentru eliberarea neamului omenesc.Prin moarte şi înviere Mântuitorul Hristos ne-a răscumpărat din pacat şi din moarte şi a împăcat creatura cu Creatorul(Coloseni 1.p.20). iar omul a fost eliberat de sub stăpânirea lor şi a dobândit comuniunea cu Dumnezeu. În moartea lui Hristos.4). Jertfă şi Răscumpărare. El a dat putere şi voinţa firii omeneşti pentru ca. p. 186-187. PARTEA ICONOGRAFICĂ 20 21 Părintele Galeriu .M. adică moartea cum li s-a şi spus (Facere 2. Harisma .B.I.O. 22 *** . Prof. Hristos. Prin jertfa Sa.20 Sfântul Grigorie Palama spune că Dumnezeu a îngăduit aceasta jertfă pentru ca omul să fie eliberat de sub tirania diavolului să fie sfinţit prin firea omenească a lui Hristos şi să fie readus la comuniunea cu Dumnezeu prin Fiul Său. E.B.Edit. Patima şi jertfa pe cruce a lui Iisus Hristos sunt manifestarea mării iubiri a lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Ed. pentru răscumpărarea omenirii din robia păcatului „Căci Paştile nostru. 246 7 . 1986. Mântuitorul S-a adus pe Sine jertfa supremă. Arhim. Pavel în (I Corinteni 5.21 Moartea lui Hristos pe cruce a fost absolută necesară pentru mântuirea noastră . Buc. Edit. 2001. stă Taina Răscumpărării. Predici la marile sărbători. moartea şi diavolul au căzut. Prof.Diecezana Caransebeş. Hierotheos Vlaschos. ca jertfă. prin faptul că nu se arată omului în mod dezvăluit ca să-l copleşească cu slava Lui . Ap. a plătit în locul nostru pentru noi datoria22 Deci . pentru că sfârşeşte în înviere. Astfel prin jertfa lui Hristos . ci ca un om smerit. S-a jertfi pentru noi” spune Sf. Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase .7).ed. Ene Braniste. II.

mai ales a gemelor incrustate cu chipul lui Hristos pe Cruce(sec al II-lea şi al III-lea). dacă ne gândim la forma păgână . 2001. al IV-lea . Vladimir Lossky. Dr. De aceea El este înfăţişat triumfător. Un bun exemplu de acest fel este o frescă din secolul al VII-lea pictată de un călugăr răsăritean în biserica Santa Maria-Antiqua din Roma . Prudentius descriind într-un poem picturile murale ale unei Biserici . pe un os de fildeş. 2003. îmbrăcat în purpură aşa cum îl vedem in sec al VI-lea pe capul unui relicvar de la Vatican şi este prezentă până. Se spune că reprezentările Răstignirii trebuie sa-şi aibă origine într-un timp foarte îndepărtat . al XI-lea continuă să-L astfel pe Cel Răstignit. al V-lea .Spre sfârşitul sec. 194-195 8 . Luca din Focida din Delphni într-o icoană portativă în mozaic pastrata la muzeu Opera del Duomo din Florenţa . trad. iconografia nu-l reprezintă pe Hristos gol şi ţituit decât după anul 1000.Multa vreme însă artiştii n-au îndrăznit să -L arate pe Hristos însă suferind pe Cruce.ED. sunt imagini care ca la Karanlâk Kilisse şi ca multe alte 24 Leonid Uspensky.34 ) de îndată ce şi-a dat Duhul icoana răstignirii urmăreşte mai întâi şă arate biruinţă asupra morţii în aceasta perioadă sau cel puţin până în sec al XI-lea putând spune că se apropie de tipul sirian al Răstignirii aşa cum se întâlneşte de exemplu în evangheliarul Rabula(586). Găsim la British Museeum o compoziţie bine dezvoltată a Răstignirii. Călăuziri în lumea icoanelor.Începând cu acest secol se întâlneşte varianta clasică a Răstignirii în mozaicul de la Sf. Anca Popescu. p. Buc 1999. totdeauna viu cu privirea plină de compasiune şi de iubire pentru oamenii. a grafitelor de la Palatin(începutul sec al III-lea) şi . Pr.26 Cu toată influienţa tradiţiei venite din Ierusalim . Cristiana. Ed. din sec. Sofian Boghiu. Chipul Mntuitorului în iconografie. cu trupul drept. în a II-a jumătate a sec al VI-lea.Hristos apare definitiv închişi.25 Fără să ignore faptul că „I S-a străpuns coasta” (In. În secolul al XI–lea . Bizantină. vorbeşte despre o scenă a Răstignirii. cu ochii deschişi. 194 25 Arhim. p. Învierea şi icoana. iar în sec următor o regăsim pe uşa din lemn de chiparos a Bisericii Santa Sabina din Roma24. Ed. 89 26 Michel Quenot. p. Buc. ci pe Dumnezeu care a izbăvit prin jertfa Sa de bunăvoie. trad. La fel trupul Său curbează în mod progresiv semnul evident al morţii Sale . O excepţie face icoana tradiţională coptă care chiar şi după sec. unde cultul Crucii ajunsese la mare dezvoltare . 19. Sofia. amintind de firea Sa umană muritoare . viu. Vasile Răducă.

exprimă chipul Lui Hristos pătimind .Chiar dacă trebuie să admitem cu smerenie că moştenirea iconografică a fost dacă nu spoliată . Chipul Mântuitorului în iconografie . Ar fi desigur . aici şi in tările de tradiţie Ortodoxă luând în calcul şi influienţa Bizanţului . 195 29 Michel Quenot .Apusul e menţinut cu feminitate concepţia celui Răstignit viu îmbrăcat .traducerea de Ana Popescu .p. limitându-se la esenţial : Maica Domnului şi Sfântul Ioan însoţit uneori de un sutaş şi de o femeie Sfântă 28. Călăuziri în lumea icoanei . În secolele următoare artiştii se axează mai mult pe aspectul sângeros al pătimirii decât al pătimirii . Hristos dezbrăcat şi mort . Vasile Răducă. Traducere de Pr. Bucureşti 1999. Vladimir Lossky .2003 . cu rănile de la mâini . trupul frânt al Domnului . înainte de a începe să deplângă umanitatea pătimitoare a Domnului împingând uneori la extrem naturalismul reprezentării lui Hristos mort pe Cruce . În secolul al XV-lea se observă în Apus o concentrare mai degrabă asupra Pătimirii Mântuitorului . interesant să comparăm în amănunt evoluţia iconografiei Răstignirii. Editura Christiana . Dr. au protestat cu vehemenţă reprezentanţii papei Leon IX. Astăzi în pictura ortodoxă scena Răstignirii este executată după canoanele Erminiei picturii bizantine. 32-45) şi relatările Sfintei Tradiţii.Dar tocmai acestor noi reprezentări ale Celui Răstignit pe care l-au putut vedea la Constantinopol . văzut de Isaia . ci I S-a dat „înfăţişare umană firească ”. a înlăturat puţin câte puţin personajele de la picioarele Crucii . Edit.În secolul al XV-lea se observă în Apus o concentrare mai degrabă asupra Pătimirii decât asupra Proslăvirii lui Hristos . drept şi triumfător . 9 . cu figura îndurerată . Bizantină . p. capul plecat şi trupul frânt . 89 Leonid Uspensky. Bucureşti . Editura Sofia . Sofian Boghiu .Căutând sobrietatea în compoziţie . 27 28 Arhim. avea să fie înlocuită şi in Bizanţ vechea reprezentare cu reprezentarea lui . au fost fără îndoială marcaţi de lectura profetului Isaia . cu ochii închişi . Patriarhul Mihail Cerularie remarca la vremea aceea . Abia sugerată până la începutul secolului al XIV-lea coroana de spini capătă deodată amploare în fresca occidentală . Fapt este că . p. picioare si coapsă din care sângele curge şuvoi . 1054. 195-196. 2001.fresce din Cappadocia . scrierile Sfinţilor Evanghelişti în Evangheliile lor (Ioan 11. Învierea şi Icoana . Se poate spune că Bizanţul a creat un tip de Răstignire clasic prin simţul proporţiei .lea . că Hristos nu mai este reprezentat pe Cruce „într-un fel contrar naturii ”. Hristos cel jertfit pentru noi 27 Odată cu secolul al XI. din perioada romană până în epoca noastră. cel puţin păgubită sub influienţa latinilor şi mai ales a artei Renaşterii29.

în vederea pregătirii pictorilor de Biserici care să respecte canoanele picturii unei Biserici si să aplice unitar normele proprii tradiţii ortodoxe româneşti este explicată destul de amănunţit compoziţia fiecarei scene din fiecare registru de pictură dintr-o Biserică. Erminia picturii bizantine manual clasic de pictură bisericească alcătuit de o comisie de pictură bisericească convocată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române . Modul tehnic de reprezenatare iconografică a Răstignirii Mântuitorului.1. Scena răstignirii lui Hristos este 10 .

11 .

la mâinile celorlalţi doi ostaşi . Tânăr şi afară de cetate un deal şi pe fără barbă cu faţa întoarsă înapoi . grăiesc: „Pe alţii a mântuit . Ed. privinduL pe Hristos şi cu mâna înălţată în sus îl binecuvintează pe Dumnezeu.reprezentată astfel:”Cetate stânga (numit şi Gevsta). cărturari . alţii căscându-şi gura şi privindu-L . Şui Sfântul Longhin sutaşul . îl apropie de gura lui Hristos. Bucureşti . Şi trei ostaşi şezând împart hainele Lui. şi capătul de sus zice: „De eşti Tu Hristos al crucii . o peşteră mică şi în ea craniul lui Adam şi încă alte două oase stropite cu sângele lui Hristos. iar pe Sine nu poate să se mântuiască?”. p. elineşte şi latineşte). Iar din jos de Cruce . cu mâinile întinse. Şi dinapoia lui Născătoare de Dumnezeu leşinată de întristare şi celelalte (femei) purtătoare de mir ţinând-o şi lângă dânsa apostolul Ioan .(în (numit Dismas) . Şi aproape alţi ostaşi. 115 . cu ochii închişi şi cu mâinile întinse intr-o parte şi în alta. 2000. care se varsă din rănile picioarelorLui. Sophia . Şi de rotundă cu cărunteţe . în coasta din dreapta din care iese sânge şi apă .cu barbă (mică) evreeşte. regele iudeilor ”. Iar în partea din stânga .30 30 Erminia picturii bizantine. împunge cu suliţa pe Hristos. Dionisie din Furna . Hristos Răstignit.(este) pironit titlul (ce a mântuieşte-te pe tine şi pe noi” scris Pilat) cu aceste cuvinte :Iisus Iar cel din dreapta lui Hristos Nazarineanu . iarăşi alt ostaş călare şi ţinând un burete legat la o trestie . stând cu întristare şi avându-şi mâna la falcă.grăind către pe o parte şi de alta a lui Hristos Hristos :Pomeneşte-mă Doamne răstigniţi doi tâlhari :unul de-a când vei veni în împărăţia Ta !Iar din jos din partea din dreapta (a lui Hristos) un ostaş şezând călare pe un calul său. unii vorbind între ei şi arătându-L pe Hristos. fariseii şi mult popor. unul fiind în mijlocul lor .

trad. o altă viziune asupra lumii . Sfidările icoanei. 95 .31 Sfântul Grigorie de Nyssa (+394) emite ideea după care Crucea simbolizează unitatea cosmosului prin unirea celor patru puncte cardinale: axa verticală nord-sud leagă cerul de iad în timp ce transversala est –vest acoperă întregul pământ. Crucea este fixată în centrul pământului pe omfalosul (gr-buric) lumii . Crucea . „Pom al vieţii” din care curge o sevă dătătoare de viaţă.34 Denumită de textele liturgice . trad. 94 35 Michel Quenot . Sophia. Bucureşti . Ps. altarul de jertfă a Domnului în icoana Răstignirii are opt extremităţi – forma corespunzătoare unei foarte vechi tradiţii. fie coloană a Raiului.35 Biruinţă asupra morţii şi a iadului este simbolizată printr-o cavernă care se deschide la piciorul Crucii. de Pr. „pom al vieţii sădit în suferinţă”. Troparul din None compară Crucea cu o „Balanţă a dreptăţii” şi zarişte a veşniciei . Acest sacabellum pedum (Fac. fie Scară către Cer. 32 Crucea are trei braţe transversale. Christiana. Dr. 2004. Anca Popescu. Ed. fie Arborele universului . închipuie soarta tâlharului din stânga iar cealaltă parte ridicată. Dora Mezdrea. trad. Sf.VI. Enciclopedică. Înviere şi Icoana. Partea de sus corespunde filacterului cu incripţia care indică acuzaţia (I N R I – IISUS Nazarineanul Regele Iudeilor). piatră care a crăpat în momentul morţii lui Hristos pentru a lăsa să iasă la iveală un craniu. Cruce este în centrul . 1992p. 199 33 Paul Evdokimov . 196 32 Michel Quenot . Sfânta Cruce. trad. p. spaţiul sacru considerat în tradiţia biblică centrul lumii. 1993. asemenea liniei de unire tainice între Împărăţie şi iad. Cruce este în acelaşi timp şi Stâlp de susţinere şi pomul vieţii. Bucureşti. Arta icoanei.o teologie a frumuseţii. Ed. Meridiane. Icoană fereastră către absolut. Călăuziri în lumea Icoanei. care se avântă peste cele patru puncte cardinale este aşezată pe muntele Golgota. Ed. soarta tâlharului din dreapta. trad. Vladimir Lossky . Ed. 1999. Este craniul lui Adam care „după părerea unora” spune Sfântul Ioan 31 Leonid Uspesky . 2. pământul şi iadul. 2003. Bucureşti. sub vârful pietros al Golgotei. 262-263 34 Michel Quenot. Axă a lumii . p. Crucea reprezintă într-adevăr axus mundi. p. restaurează legătura între cele trei nivele cosmice care sunt Cerul. p. luând aceasta ca sens simbolic prefigurează condamnarea tâlharului celui rău şi îndreptarea tâlharului celui bun . Vasile Răducă.109)cu o parte aplecată. Vasile Răducă . Ed. Sophia. Pr. Bucureşti. Cel inferior sub picioarele Domnului este uşor aplecat.35. de Grigorie Moga şi Petru Moga . Interpretarea Crucii în Icoana Răstignirii Crucea . Crucea este „pomul vieţii răsădit pe Golgota” 33 Simbol de valoare cosmică şi universală. Dr.

noul Adam care S-a făcut om ca să mântuiască neamul omenesc. Ed. din coasta lui Hristos cel adormit izvorăşte Viaţa. „Iuda tocmindu-se cu iudeii”(Luca 14. p. Dacă tradiţia iconografică a preluat acest detaliu provenit din izvoare apocrife. aşa în Hristos toţi vor învia”(I Corinteni 15. Călăuziri în lumea Icoanei. 2-4 ) şi încheindu-se cu „Coborârea lui Hristos la iad”(Matei 21. este pentru că el a servit la evidenţierea înţelesului dogmatic al icoanei Răstignirii : mântuirea primului Adam prin sângele lui Hristos. Christiana. Bucureşti. aminteşte că după tradiţie Hristos a fost răstgnit în locul în care a fost îngropat primul Adam.41-44). 200. Dr. Vasile Răducă. amintim : a. 23-27) şi „Învierea lui Hristos”(Marcu 12 . p. 15 . trad. Învierea şi icoana. 17).37 VII.36 Prezenţa unui craniu în grota de sub Cruce. Sophia. Anca Popescu. Vladimir Lossky . Scene reprezentând patimile DOMNULUI Reprezentările iconografice ale Patimilor lui Hristos cuprind o înşiruire de scene începând cu. Anna şi Caiafa judecându-L pe Hristos 36 Leonid Uspesky . 195-196 37 Michel Quenot. Pr. Bucureşti.Dintre scenele patimilor lui Hristos mai des intâlnite în iconografie şi care sunt explicate şi în Erminia picturii bizantine şi au texte evanghelice care servesc la zugrăvirea lor. Acest detaliu simbolic aratăcapul primului Adamşi în el intreaga umaniate scăldată de sângele lui Hristos. 2003. trad.Hrisostomul ar fi fost îngropat sub Golgota – locul Căpăţânii(Ioan 19. „Căci precum în Adam toţi mor. Ed. 1999. 22) Dacă din coasta lui Adam cel vechi iese cauza morţii oamenilor.

b.şi cărturarii şi fariseii şi doi oameni.Sophia. supărându-se . şi înaintea lui. Erminia picturii bizantine.îl arată catre Anna 38 ”Acest eveniment este relatat şi în Evanghelia după (Matei20. cărturari şi fariseilor arătându-l lui Pilat39.Dionisie din Furna. Irod judecându-l pe Hristos: 38 39 Erminia picturii bizantine.p 114. şezând pe un scaun . c. 16 .22). Acest eveniment este surpris în relatările Evanghelistului Luca(19. 1-10).p 114. cu căruntete şi cu barbă lungă. Hristos legat şi ţinut de ostaşi. în cap cu căciulă cu pană de aur.fiind legat. batrân cu barbă lungă şi îmbrâcat cu haine lungi in cap cu mitră (can o scufie inaltă despicată in două )stând pe un scaun şi sfâşiindu-şi hainele.Bucureşti 2000 .şi un slujitor pălmuindu-L şi alţi ostaşi ţinându-L.Edit.Sophia.şi Caiafa aproape langă rl. purtând îmbrăcăminte luminosă.Bucureşti 2000 . stând înaintea lui Hristos.Si inaintea lor .Dionisie din Furna. Pilat judecându-L pe Hristos „Pilat. şi toată mulţimea.„Pilat şi Anna.Edit.

şi de jur împrejurul Lui ostaşi batjocorindu-L unii îngenunchind în faţa Lui şi alţii bătându-L peste cap cu o trestie. Luarea trupului lui Hristos de pe Cruce: cu şi cu de 17 .Pilat şi Irod. bătrân barbă rotundă. „eveniment prezentat Evanghelistul Marcu(10 . d. Biciurirea lui Hristos Hristos în pielea goală. fiind îmbrăcat doar cu o flamidă rosie. iar înaintea lui. „relatată de Evanghelistul Ioan (8. f. 46-52)”.59 )”. cu îmbrăcăminte împărătească. şezând pe un scaun dinapoia lui ostaşi. şi Hristos doi ostaşi îmbrăcându-L îmbrăcăminte albă şi înapoia lui mulţime de idei. pe cap cu o cunună de spini şi ţinând în mâna dreaptă o trestie.

Îngroparea lui Hristos: 40 Idem. Şi dedesuptul crucii craniul lui Adam stropit cu sânge din picioarele lui Hristos ca şi la Răstignire40Acest eveniment este prezentat destul de amămnunţit de Evangheliştii Ioan şi Matei. îl coboară de pe Cruce. şi Presfânta Fecioară sând jos îl primeşte în braţele ei şi îl sărută pe obraz.p 114. 18 . Şi dinapoia Născătoarei de Dumnezeu femeile purtătoare de miruri şi Maria Magdalena.Dealul şi Crucea înfiptă şi o scară rezemată pe Cruce şi Iosif din Arimateea stând sus pe o scară. şi o coşniţă lângă el. ţinând mâna stângă a lui Hristos i-o. (Ioan 12. Şi Nicodim puţin îngenuncheat . 12-18 şi Matei 21. scoate cu cleştele piroanele din picioarele Lui Hristos. avându-L pe Hristos îmbrăţişat de mijloc.sărută iar înapoia lui Iosif . 6-9) g. Apostolul Ioan îi sărută dreapta.

Bucureşti 2000 .p 114. Nicodim înăuntru. iar crucea se vede dinapoia dealului.Deal şi întrâ-nsul un mormânt(nou) din piatră (săpat în stâncă). 19 . CONCLUZIE 41 Erminia picturii bizantine.Dionisie din Furna. 41.Edit. Eveniment relatat de Evanghelistul Matei. amândoi puţin plecându-se.şi fmeile purtătoare de mir plângând. pe Hristos înfăşat în giulgiu curat. ţinându-L dinspre cap şi Preacurata Fecioară Maria dinafară de mormânt. imbrăţişându-l îl sărută: şi Iosif îl ţine de genunchi Iar apostolul Ioan de picioare.Sophia.

în acel moment în care a dus până la final taina cea din veci privitoare a omului43 Revelaţia ne învaţă că Dumnezeu este dragoste. Jertfă şi Răscumpărare.Hierotheos Vlachos. ea se descoperă ca act origimar deşi anterioara căderii şi ţine de structură creaţiei astfel nu e de conceput creatiei fără jertfă. jetfa depăşeşte radical cadru negativ a păcatului . această realitate fundamentală . În Iisus Hristos moartea e o jertfă suprema . Pălmuirile. Edit. Dar deşi existenţiala Răscumpărării . Prin Patima Lui Hristos omenirea mereu se înnoieşte se mângâie renaşte se umanizează îşi îmblânzeşte instinctele se înnobilează şi se desăvârşeşte. scuipările şi badjocoririle suferite de Mântuitorul ne-au adus pe noi oamenii la starea primordială . Predici la marile sărbători. 42 43 Părintele Galeriu .. traducere de Daniela Filioreanu . Edit. subliniind virtuţile ei de ispăşire şi împăcare cu Dumnezeu.Jertfa supremă în primul rând pentru că e suportată ca ispăşire pentru tot păcatul omului . iar justificarea ei e în primul rând creaţia .Teologia creştină a interpretat jertfa mai mult în lumina Răscumpărării şi a integrat-o structurilor căderii.Existenţa îşi are începutul de asemenea în dragoste ca dar a lui Dumnzeu. adică la starea bărbatului desăvârşit În pictura bisericească ortodoxă registrul privind patimile lui Hristos ocupă un loc foarte important deoarece aceste evenimente ne reamintesc lucrarea jertfelnică a Mântuitorului Hristos prin care am fost ridicaţi din robia şi din noroiul păcatului strămoşesc .44.p 187 44 Idem.Răscumpărarea şi naşterea noastră din nou s-a făcut tot prin dragoste o dragoste atât de mare încât a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. deşi actul cel mai propriu care înfrânge în el însuşi păcatul .p 114 20 . Jertfa şi Răscumpărarea reprezintă doua mari capitole ale iconomiei divine. în al doilea rând pentru Hristos se jertfeşte pe Cruce numai atunci când „a sosit ceasul ”deşi nu accidental .p 282 Arhim. Semnele Răscumpărării trebuie să se releveze în cele din urmă şi în noi „chipul” lui Dumnezeu . Galaţi 2004 . aceasta inseamna că jertfa lui e oferită aici . Harisma 1991. Egumeniţa . pentru a putea spune :omul este gragoste. în chip firesc dureaza creaţia42. şi imposibil legată de actul creaţiei .Fiind în esenţa ei prin dăruire o pură afirmare a persoanei.

O. *** . Chiţescu . 6.Vlachos.Predici la marile sărbatori (trducere de Daniela Filioreanu). 4. 5. N. Bucuresti 1975.Editura EPISCOPIEI ORTODOXE.Editura E. Pr. HARISMA. Arhim. Prof. Răscumpărare în Sfânta Scriptură si in scrierile Sfinţilor Părinţi . Editura Harisma.Bibliografie 1.M. 3. Bucuresti 1975. Bucureşti 1937.R. Alba Iulia 1996. 21 .R.B. Lector George . Hierotheos . Dogmatica Ortodoxă. Biblia sau Sfânta Scriptură .O.I. 2.teză de doctorat.B.O. Galaţi 2004. Pr.Îndrumari Misionare . Editura EGUMENIŢA .B. Jertfă şi Rascumpărare .Editura I. Remete . Galeriu. Constantin .M. ..B. Bucureşti.

tradusă de Grigorie Moga şi Petru Moga . 13. Arhim. Prof. Michel..Bucureşti 1993. Quenot.Bucureşti 2004. Editura BIZANTINĂ 2001.traducere de Dora Mezdrea.Bucureşti. Editura SOPHIA . Todoran. Bucureşti 2003. 22 . Dr. 14. Nicodim Măndiţă . Quenot. Moartea şi Învirea Mântuitorului Iisus Hristos în lumina epistolelor pauline. Editura RENAŞTEREA . 12. în Studii teologice an XXXXIX. Religia iubirii. Editura Arad.Editura SOPHIA .2003. Pr. Zăgrean.9-10/ 1977. 8. Dionisie din Furna. Branişte . Editura SOPHIA .traducere de Anca Popescu . Evdochimov . Vasile Răducă.7. Quenot. Sofian. Dr. Leonid . Bucureşti 1999. Lossky . Ioan. nr. 17. Isidor . Călăuziri în lumea icoanei. Drd. Învirea şi Icoana . 9. Dr.Editura ENCICLOPEDICĂ . Boghiu . Prof. Pr. Prof. 2000. Editura BUNAVESTIRE. Dr. Arhid.Cluj-Napoca . 16.2001. Icoana fereastră către absolut. Dogmatica Ortodoxă . Protos. 10. Viezuianu. Ilarion .Arta icoanei o teologie a frumuseti. D.Bacău 2001. 15. Vladimir . Pr.Editura DIECEZANA CARANSEBEŞ. 1945. Branişte . Paul .traducere de Pr. Sfidarile Icoane o altă viziune asupra lumii. 18. Uspensky. Felea.Vasile Răducă . Erminia Picturii Bizantine . Michel . tradusă de Pr . Pr. Prof Ecaterina . Editura CHRISTIANA . Ene . Dicţionar Enciclopedic de cunostinţe religioase.Drumul Crucii. Chipul Mântuitorului în iconografie. Michel.Editura MERIDIANE 1992. 11.

Cuprins I. Reprezentarea Patimilor şi a Răstignirii după Erminia Picturi Bizantine ………………………………………….2 II.. Opera Răscumpărării……………………………………..17 VIII.. Scena Răstignirii Domnului Iisus Hristos…………….. Scene reprezentând Patimile Domnului………………. Interpretarea Sfintei Cruci în icoana Răstignirii………..7 IV.21 IX. Aspectul de jertfa al Răscumpărării………………….. Argument…………………………………………………. Concluzie………………………………………………..13 VI.15 VII.23 23 ..10 V. Bibliografie……………………………………………….4 III.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful