UNIVERSITATEA „HYPERION” DIN BUCUREŞTI Facultate de Jurnalism

LUCRARE DE LICENŢĂ
Influența puternică a mass-media asupra noastră

Coordonator ştiinţific: Lector univ. dr. Marina Roman Absolvent: Cristina-Mădălina Chircu

Bucureşti Sesiunea (februarie/iunie 2011)

Cuprins

Argument ………………………………………………………....3 Introducere …………………………………………………….....5 1. Televiziunea : un contact permanent …………………………....7 2. Televizorul și un loc numit acasă ……………………………....12 3. Mass-media și efectele sale ……………………………………19 4. Efectele sociale și psihologice ale produselor mediatice ……….29 5. Influența factorului economic asupra ofertei media ……………34 Studiu de caz : Postul de televiziune ”Cartoon Network” ……...38 Concluzii ………………………………………………………...46 Bibliografie ………………………………………………………..47

2

Argument

Am ales televiziunea deoarece este un domeniu foarte interesant , plin de surprize și de noutăți. Este un domeniu care îți ofera multe posibiliățti , în care poți arăta cât ești de bun în acest domeniu și cât de flexibil ești. În televiziune poți lucra atât în fața camerei cât și în spatele acesteia sau în regie. Multe persoane cred că dacă arăți bine ești bun pentru televiziune… Nu contează doar “look-ul” , trebuie să ai și ceva “la mansardă” (așa cum zice antrenorul meu când greșesc la antrenamente). Mi-am ales tema “Efectele programelor de animatie asupra copiilor” din 2 motive : îmi plac mult copii ,iar al doilea ar fi că ador să mă uit la desene animate. Cand eram mică , era “la modă” CartoonNetwork…..Cine avea acasă cablu tv și prindea și Cartoon era foarte popular. Țin minte că tata nu era de acord să avem și noi cablu , deoarece , zicea el că nu mai eram atente la teme , dar până la urmă (ce nu ar face un tată pentru fetele lui) după lungi insistențe , a fost de acord. Îmi făceam temele repede ca să pot să mă uit la desenele preferate. Pe atunci CartoonNetwork nu era tradus în română , și neștiind pic de engleză mă uitam doar la poze... Însă , încetul cu încetul , am început să înțeleg câte ceva. Eram înnebunită după „Tom & Jerry” , „Dexter′s Lab” , „The Jetson′s” , și , bineînțeles , „Power Puff Girls”. Datorită acestor desene animate am învățat limba engleză și a rămas una din favoritele mele. Astăzi , când dau pe CartoonNetwork , nu văd decât desene cu tot felul de monștrii , lupte , multe personaje negative... și cam atât. Desenele animate nu mai sunt amuzante , nu te mai relaxează , ci doar te încarcă cu energii negative , iar unele chiar pot instiga la violență. La sală ,unde fac karate , avem și o grupă de copii. Sunt foarte drăguți si inteligenți desi nu au mai mult de 10 ani. Într-o pauză , i-am auzit vorbim și când m-am dus mai aproape ei vorbeau

3

despre luptătorii „bakugan” și câte puncte au strâns.... Am rămas uimită neștiind ce sunt acei „bakugani” , iar ei drăguții mi-au explicat că sunt niște creaturi care ies dintr-un disc..... Toți copiii din ziua de azi nu știu de motanul Tom sau de Scooby Doo , cățelul detectiv... Ei au auzit doar de Bakugan , Ben 10 (băiatul care are un ceas cu ajutorul căruia se transforma pentru scurt timp în diferiți monștrii pentru a se putea lupta cu alți monștrii răi) , Gemenii Cramp (unul din ei are pielea albastră) și lista poate continua..... Nu se mai joacă în parc săritul corzii , leapșa sau de-a fața-ascunselea.... Dupa opinia mea , copii s-au maturizat mult prea repede din cauza tehnologiei avansate. Am auzit mămici care se lăudau că , copilul lor știe să umble la calculator la doar 3 ani , s-au că își schimbă postul tv singur... Nu știu cât de normal este acest lucru , dar mie nu mi se pare că este în regulă. Unii părinți nu își dau seama , sau nu vor , că aceste desene le pot face rău copiilor. De exemplu , îi pot face să dezvolte o personalitate multiplă , să se interiorizeze (sau să comunice cu prieteni „imaginari” vezi „Casa Foster pentru prieteni imaginari” ) sau chiar să devină agresivi cu ceilalți zicând că așa a făcut un personaj indrăgit de el , și așa face și el. Copiii , nu au încă dezvoltată abilitatea de a separa realul de ficțiune , sau binele de rău. Ei ce văd în jur imită. De aceea , trebuie să avem grijă cât îi lăsăm pe copii în fața televizorului sau a calculatorului.

4

Mass-media este sursa unor fenomene sociale. b) funcţia de identitate — ritmează existenţa noastră cotidiana. fascinați de „noua formă de teleprezență permisă” .mass-media oferă material pentru discuţiile dintre oameni. 1936 5 . a stârnit uimirea tuturor observatorilor . programe de varietăţi. Intercine .Introducere În ultima perioadă . prin filme de divertisment.Presa informează atât în mod direct. 1 Prospectives pour la télévisions . procesul de informare a creat impresia că numărul accidentelor şi catastrofelor a crescut din punct de vedre al domeniilor de activitate şi al zonelor geografice. Mijloacele de informare în masă au contribuit într-o mare măsură la un proces de "accelerare a istoriei". auzului”1 . Ea este percepută de către analiști ca un remarcabil „mijloc documentar” (Rudolph Arnheim) care mărește „într-o manieră considerabilă puterea informației pe care putea să (ne)-o dea radioul adăugând vederea . c) funcţia de mitologizate . concursuri TV. autorul american Leo Thayer enunţă şapte funcţii: a) funcţia de socializare . explozia de bucurie şi revărsarea nocturnă a mii de oameni pe străzile Bucureştiului după transmisia în direct a victoriilor echipei naţionale de fotbal la Cupa Mondială). cât şi în mod indirect. a unor comportamente şi moduri de a gândi de o amploare şi importanţă deosebită (de exemplu: lacrimile vărsate în faţa serialelor TV. mass-media a devenit un factor puternic care ne influențează viețiile. dându-i un contur specific (discuții pe tema scăderii salariilor cu 25% .în sensul că presa creează modele simbolice de profunzime ale culturii noastre . cutremurul din Japonia și pericolul nuclear de la Fukushima). clipuri muzicale. Încă de la apariția sa în anii 1940 . Referitor la rolul pe care îl joacă mass-media în societate.

Lucrarea . f) funcţia de educaţie . Datorită presei. Efectele sociale și psihologice ale produselor mediatice și 5. să modifice rolurile şi valorile propuse. un apel lansat prin mass-media declanşează un val de solidaritate ce depăşeşte graniţele şi deosebirile politice. iar. jurnalismul de televiziune se practică într-un mod aleatoriu . de a găsi refugiul într-o lume imaginară. presa oferă un set de roluri sociale. e) funcţia de divertisment . Mass-media și efectele sale . foarte variat. publicul are posibilitatea să aleagă. Prin consumul produselor mediatice. În societatea modernă. că se pot mobiliza pentru aceleaşi scopuri. 4. conştienţi de poziţia şi răspunderile lor sociale. anunțarea de concerte sau spectacole). deoarece.d) funcţia de compensare . formarea unor oameni informaţi. analizează televiziunea din punct de vedere științific . Sumarul lucrării cuprinde următoarele capitole : 1. stări afective analoage. pe de altă parte au resurse persuasive. în sensul influenţăm comportamentului indivizilor în scopuri politice sau economice. ei împărtăşesc aceleaşi constructe culturale. cât și din punct de vedere psihologic și economic.Televizorul și un loc numit acasă . Presa satisface nevoia omului de a scăpa de presiunea cotidianului.Promovând diferite modele de comportament. 2. astfel. 6 . și tot odată manipulatoare . mass-media este o instituţie care oferă divertisment la costuri extrem de scăzute. confruntat cu astfel de mesaje.transmiterea mesajelor ce ocupă timpul liber (reclame haioase . pe de o parte este solicitată să exercite o acţiune educativă. este televiziunea în viața de zi cu zi. specificul comunicării mediatice televizuale fiind practic ignorat. consumul de divertisment răspunzând dorinţei de relaxare şi refacere. prin capitolele sale .Televiziunea : un contact permanent .mijloacele de informare în masă contribuie la modelarea comportamentului indivizilor (reclama la Fundația Voiculescu). În ziua de astăzi . Influența factorului economic asupra ofertei media. Poziţia mass-mediei este ambivalenţă. religioase sau culturale. să respingă.mass-media oferă experimente afective. însoţite de un vocabular simbolic. posedă cunoştinţe asemănătoare şi sunt expuşi unor simboluri. milioane de oameni se găsesc legaţi prin nenumărate fire nevăzute. oamenii descoperă că împărtăşesc aceleaşi valori. cultivaţi. Lucrarea cu numele „ Influența puternică a mass-media asupra noastră ” încearcă să evidențieze cât de importantă . 3.

Capitolul 1 Televiziunea : un contact permanent 7 .

mobilizează deci în mod esențial . într-o continuitate a radioului . de principiul monopolului public. documentare . Aceste fundamente juridice explică acel control politic care s-a exercitat mult timp asupra informației televizate. Aceasta se traduce prin forme de programe mai exigente din punct de vedere cultural : adaptări sub forme de ”dramatizari” a operelor clasice . încă din anii 1940 . Toate imaginile figurative aparțin acestui ordin.Televiziunea : unn contact permanent Inventată între cele două războaie mondiale . ce animă televiziunea franceză în primele decenii. în Statele Unite mai devreme decât în Europa . televiziunea nu s-a dezvoltat ca media publică decât de la sfârșitul anilor 1940 . 3 Ordinul indicial se sprijină pe jocuri de ” trimiteri metonimice ” (Eliseo Verón) între fenomene ce au ” legături existențiale ” (Pierce) 8 . mai general .5 milioane de receptoare în 1952 ) oferind o grilă programare de spectacole cu dominanță distractivă ( în special filme sub formă de seriale ) . Integându-și spectatorul prin intermediul privirii într-un ” spațiu ombilical ” (Eliseo Veron) . înțelegerea proiectului de democratizare culturală . și în special în Franța . Televiziunea adoptă . este condusă . ba chiar emisiuni cu scop educativ. Copil al radioului și al cinematografului . prefinanțate prin resurse publicitare. și încă mai mult decât radioul . 2 Ordinul iconic prezidă toate reprezentările analogice ( întreținând o relație de asemănare cu obiectele denotate ). ordinul indicial3. Această caracteristică se află la originea fenomenului de ” personalizare ” a informației . Foarte prezentă în Franța (spre deosebire de Germania) . Nu la fel stau lucrurile și în Europa . unde televiziunea . o înfățișare mai contemporană. Structurată sub formă de rețele ( networks ) ce regrupează stații locale. ce participă ca și cinematografia cu ordinul iconic2. ea instalează împreună cu el o relație de tip intersubiectiv . Dar ele permit . acest suport a cultivat în mod progresiv un limbaj audiovizual original care îi permite să ocupe o poziție hegemonică în sistemul mediatic. ea are ca efect ” vedetizarea ” jurnaliștilor cei mai prezenți pe ecran și . de asemenea . în Statele Unite apoi în Europa. o dezvoltare rapidă ( 1. a anumitor actori publici solicitați pentru conformarea lor la criteriile telegenice. Ea este plasată încă de la început în această țară sub regimul dreptului privat și al concurenței comerciale. ea cunoaște . mult mai puțin pronunțată în presa scrisă. centralizată . Comunicarea televizuală . în care corpul joacă un rol esențial .

”Le zapping” . Madrid . deoarece . 1. 182 de germani au fost de acord să-și întrerupă obiceiul de a se uita la televizor pentru un an . Televiziunea : Opiul popoarelor … p. CNET .65 9 . ”El discurso televisivo” . ” Zapping-ul ” a făcut astfel obiectul mai multor studii .5 Alți cercetători salută astfel nașterea unui ” nou telespectator ” punând accentul pe ” profesionalizarea publicului ”6. Paris . Pentru unii cercetători .Fragilizată de creșterea ofertei televizuale . cum ar fi și Jean-Louis Chabrol și Pascal Perin4 . ” zapping-ul ” . toți participanții au manifestat simptomele « de retragere a narcoticului » : anxietate crescută .1Dependența de televizor ” Un articol din ziarul Eastern Providence Herald ( October 1975 ) din Africa de Sud descrie două experimente în care oameni din diferite medii sociale au fost rugați să nu se mai uite la televizor. În celălalt experiment. o nouă destabilizare . cu un bonus de plată adăugat. frustrare și depresie. participarea telespectatorului la comunicarea televizuală grație zapping-ului nu este decât o păcăleală . spunând că s-au simțit ca și când au « pierdut un prieten » . S-a observat o intensificare a tensiunilor între membrii familiei . Cea mai săracă familie a cedat după o săptamână . Réseaux . adesea o săptămână sau o lună. Paris . Această percepție este contestată de către alți analiști . iar celelalte au suferit de depresie . CNET . relația cu telespectatorul a cunoscut totuși . De Gournay Chantal și Mercier Pierre-Alain . 1991 6 Bertrand Gisele . la începutul anilor 1980 . Réseaux . această practică permite dezvoltarea ” unui joc (subtil) de deconstrucție – reconstrucție ” a discursului televizual care este semnul ” unei evoluții de fond a modurilor de relație a publicului cu această medie : instabilitatea audienței și autonomia crescătoare a telespectatorului față de programe ”. care consideră că . Nici unul nu a reușit să reziste dorinței mai mult de 6 luni și de-a lungul perioadei . Într-un experiment . ”Le zapping” . odată cu apariția telecomenzii Ș aceasta se află la originea unei noi practici de consum televizual . ”Fragments d′un récit cathodique” . 1992 8 Wes Moore . multe familii nu au putut rezista până la sfârșitul perioadei de abstinență convenite inițial. acest telespectator este pur și simplu invitat să ” colaboreze activ la ceea ce nu reprezintă decât o fragmentare încă și mai intensă a consumului televizual ”7. 4 5 Perin Pascal . Catedra . 1988 7 Requena Jesús González. 1991 Perin Pascal . ”8 Un număr de ziare din interiorul și din afara Statelor Unite au oferit bani unor indivizi sau familii pentru a-i stimula să renunțe la televizor pentru o perioadă limitată . diferite familii s-au oferit în mod voluntar să-și închidă televizoarele doar pentru o lună.

. membrii familiei au întâmpinat dificultăți din pricina timpului avut la dispoziție ( și pe care nu știau cum să și-l umple ) . se simt mult mai pasivi . . Tuning In To Young Viewers : Social Perspectives on Television . au fost cele mai dificile . Sage . țigară etc.Oamenii care trăiau singuri ajungeau să se plictisească . Familiile sau persoanele singure . p. patru zile . iar când televizorul lipsește din casă . etc.De obicei nr gândim la aceasta în termeni de dependență chimică . 1996 ”Deși definițiile vagi și oarecum derutante . pentru că le mănâncă tot timpul sau pentru că . Pentru psihologi . chiar și în casele unde vizionarea TV era minimă sau unde se desfășurau și alte activități.. fenomenul era destul de ușor de observat.Toate acestea indicau o asemănare suficient de mare cu simptomele pe care psihologia le constatase că apar în fenomenele tipice de dependență . ”11 Mulți se plâng că nu reușesc să-și facă treburile casei din cauza televizorului .8 10 10 . neliniște și chiar de agresivitate. În peste jumătate din familiile investigate . mai puțin concentrați și mai puțin capabili de a-și rezolva problemele familiale decât înaintea vizionării. ”9 În ultimii 20 de ani s-a scris deosebit de mult despre dependența10 pe care televiziunea ar putea-o genera. cu toate că-și doreau să renunțe la televizor . Cei mai mulți nu mai pot trăi o zi fără să se uite măcar la programul de știri . se simțeau iritați și anxioși. 65-70% considerau că alții sunt dependenți. concluziona : primele trei . ” Mulți oameni din zilele consideră că privitul la televizor poate crea dependență.)În acest sens .” Charles Winick de la City University of New York . care se petrece atunci când narcoticul ales de o persoană dependentă reorganizează sistemul nervos astfel încât acesta necesită prezența substanței chimice pentru a funcționa normal. întâmpinau dificultăți foarte mari. . pentru cele mai multe dintre persoane . activitățile obișnuite au fost întrerupte . când vrea să renunțe la ele. au apărut manifestări de nervozitate .5% dintre adulții intervievați în două sondaje de opinie diferite gândeau că sunt dependenți de televizor . în timpul acestor prime câteva zile de lipsă a televizorului . 1996 11 Kubey R. Stările prin care treceau în primele zile sau chiar săptămâni sunt foarte asemănătoare cu cele pe care le întâmpină o persoană dependentă de o substanță ( băutură . Tuning In To Young Viewers : Social Perspectives on Television . . televiziunea se înscrie cu siguranță în categoria agențiilor care creează dependență. cuvântul dependență se referă de obicei la o dependență psihologică sau fiziologică de o anumită experiență care trebuie repetată pentru ca acea persoană să se simtă liniștită. la capătul câtorva ceasuri de vizionare . Oamenii se dezlipesc cu greu de televizor.” Kubey R. nervoși . Sage . drog . devin irascibili . pentru a nu fi încadrat și 9 Kubey R. Tuning In To Young Viewers : Social Perspectives on Television . Deși doar 2% și 12. Sage .(. 1996 . având în vedere astfel de experimente în care mai multe familii s-au oferit voluntar sau au fost plătite ca pentru o săptămână sau o lună să renunțe la televizor . În a doua săptămână se putea observa o sensibilă adaptare la noua situație pentru toși cei investigați.) sau un comportament anume .

pot crea sindromul de dependență cu toate simptomele ce-l caracterizează. încadrarea lui în clasa acestor comportamente. astăzi . afirmațiile cu privire la dependența de televizor erau pur teoretice. Cu toate acestea însă . în timp . până la nivelul anilor ′80 . Datorită studiilor întreprinse de o seamă de psihologi și sociologi din toată lumea . Odată ce au fost clarificate mecanismul și criteriile de identificare a comportamentului de dependență . 11 . a devenit posibilă și cercetarea pe baze strict științifice a unui fenomen precum vizionarea TV și . nu mai există nici un dubiu că vizionarea TV .uitatul la televizor în aria unui asemenea comportament. sau navigatul pe Internet sunt obiceiuri care . dar mai ales din America .

Capitolul 2 Televiziunea si un loc numit acasă 12 .

cât și în realitate . cel puțin . Îl ignori acasă. spațiul de viață s-a diferențiat de spațiul de muncă. În acest spațiu (intim) a putut fi creată o lume diferită . Cetățeanul ca individ care ținea cont de realitate în biroul său a avut nevoie de interior ca suport al iluziilor sale. alta decât lumea afacerilor . Primul era constituit ca interior. Viața de familie . Îl privești singur sau împreună cu familia sau cu prietenii. oferind prin emisiunile și programele sale modele și structuri ale vieții de familie sau . 176 13 . Dupa cum sugera Walter Benjamin . un mijloc de integrare a noastră într-o cultură a consumatorului . Dar el face parte din cultura noastră familială și în alte moduri . Biroul era complementul acestuia. Televizorul s-a întiparit puternic în cultura complexă a propriei noastre existențe familiale. Studiile recente au început să ia în serios caracterul familial al televizorului. o reflectare și o expresie a vieții de familie. 1976 (1983) . Este .calculator sau videocasetofon . Televizorul este un mijloc de comunicare familial. creația unei clase burgheze care și-a cucerit întâietatea din punct de vedere comercial și cultural la începutul secolului al XIX-lea.Televizorul și un loc numit acasa Televiziunea este de departe cel mai popular mijloc de informare în masa. prin care se formează și se manifestă latura noastră familială. ale anumitor versiuni ale vieții de familie. de asemenea . ascunse de privirile atente ale publicului.ci și unul cultural și istoric.și deținând o gamă din ce în ce mai largă de emisiuni și canale specializate. Această clasă socială a fost capabilă să creeze și să etaleze o lume proprie . o lume în care plăcerile personale și preocupările sociale pot fi susținute și apărate . Discuți despre el acasă. dorințelor și iluziilor. scriind despre apariția cetățeanului ca individ în timpul lui Ludovic-Filip 12: ” Pentru prima dată . multiplu dispersat în locuri diferit ocupate . cât și pe ecran . Te uiți la el acasă. așa cum nu ne putem gândi la intimitatea noastră fără să vedem atât în aparat . o lume a imaginilor . atât ca ideal . Nu ne mai putem gândi la televizor decât ca la o componentă necesară spatiului casnic . Este . într-o mare măsură . S-a încercat înțelegerea dinamicii sociale din jurul televizorului și care face din acesta un element aparținând culturii intime de tip casnic : având sex și având vârstă . deşi se pare că este apreciată mai mult ca sursă de distracţie şi de cultură decât ca instanţă informaţionala. nu este doar un fenomen sociologic. conectat diferențial la o tehnologie secundară . Această necesitate era 12 Benjamin .

le reflectă . în literatura curentă negate. Poate fi un loc al conflictului și disperării. al relațiilor sociale de familie . În toată această dinamica a instabilitații și transformărilor complexe . Voi demonstra că . o relație schimbătoare la care televizorul își aduce propria contribuție. întru-cât căminul . cultural și politic. deși trebuie să ne menținem atenția asupra televizorului . Limitele casei și căminului nu sunt nici aceleași . chiar și în absența lor. fragmentizării și globalizării . Camera de lucru era o cabină în teatrul universal. Exista o anumită ironie și dificultate în această abordare .cu atât mai presantă . cel care oferă informații . El nu mai este .” Interiorul modern este încă așa cum l-a descris Benjamin. abilitatea de ”a strânge depărtarea spațiului și timpului” sunt fundamentale . Dar este din toate punctele de vedere . a mișcării. Într-o lume post –modernă a mișcării . un spațiu mult mai complex și mai contradictoriu 13. le susține . Și este și unul tehnologic. Poate fi rai sau închisoare. Poate că a fost așa întotdeauna. În crearea mediului său privat . nici de nepătruns. Iar în toate aceste dimensiuni mediul nostru familial este instabil și vulnerabil . Este însa un loc unde iluziile controlului . Mediul nostru familial este rezultatul unei relații definite istoric și în continuă schimbare dintre cultură și spațiile publice și individuale . cu siguranță . economic . socio-culturală și economică. În aceasta el a strâns depărtarea spațiului și timpului. prelungit dincolo de spațiul fizic al casei . familia și gospodaria sunt . au subminat integritatea ei) 13 14 vezi Putman și Newton 1990. el le-a înăbușit pe amândouă. Este social . clasă socială și cultură. Iar interiorul nostru nu mai este doar un spațiu fizic. cu cât el nu avea intenția de a adăuga preocupările sociale celor legate de afaceri. Așa a răsărit fantasmagoria interiorului. ca suport familial de comunicare și să-i înțelegem contribuția la schimbarea și fragmentarea spațiului familial . În acest capitol . trebuie să recunoaștem că tocmai acest spațiu este în sine problematic. adesea . dar și unul al linistii și siguranței. siguranța ideologică întotdeauna legată de idea de camin14 precum și suportul ideologic al patriarhatului ce și-a pus amprenta asupra familiei15 și sistemele economice complexe care creează gospodaria (dar care . Este împărțit pe sexe și este foarte diferențiat în funcție de poziția geografică . Spațiul familial este în același timp o realitate fenomenologică . numai un spațiu burghez. voi scrie despre interiorul familial și de locul televizorului în cadrul acestuia. Aceasta reprezenta universul pentru cetățean ca individ. Tomlinson 1990 Massey 1992 15 Barrett 1980 14 . fiind o expresie a lor și asigurându-ne pe noi de experiența lor este televizorul. într-o lume a schimbării .

Totuși . citat din Massey . unde ne simțim în siguranță și unde relațiile noastre emoționale sunt cele mai intense. Este . cultura televizorulului este cea pe care o primim și o refacem. Și totuși . Să caracterizezi pe cineva ca lipsit de cămin implică o anume lipsa morală de sensibilitate. substanțial sau nesubstanțial . Este locul de care aparținem.” (Heller 1984 . 1992 . Înfruntăm și acceptăm dispersarea și fragmentarea ca elemente ale construcției unei noi organizări a lumii care ne arată mai bine unde ne situăm și ce putem deveni” ( 1991 . care își cere drepturile . limitele sau diferențele. căminul pooate fi văzut ca oferind referințe multiple și vagi. De asemenea . Expresia acestor referințe . cu care suntem obișnuiți . Căminul poate fi orice . este o construcție .să-l eviți sau să îl negi. obiectul unei emoții intense. 149. în care descoperim modalotăți de a vedea realitatea . ele supravietuiesc . acest sens al apartenenței nu se limitează la casă sau grădină. fix sau mobil . reale și metaforice . idealizarea căminului are un rol și astfel are consecințe asupra desfășurării și evaluării vieții noastre cotidiene și asupra sentimentelor noastre . Totuși . de siguranță .toate sunt privite ca eșuând. din același motiv . Să observi rolul televizorului în dinamica acestor schimbări nu este un lucru usor. Și totuși . Ágnes Heller vede căminul . aceasta este funcția sa cea mai obișnuită. Și este destul de ușor de văzut în ce condiții căminul poate fi considerat și devine un loc pe care să-l părăsești . 15) 15 . Acest loc stabilit este ceea ce numim “camin”…”A te duce acasa ” ar însemna :reîntoarcerea la acel loc stabil pe care îl știm . Căminul .El presupune mai multe locații. Atașamentul de un anume loc și capacitatea de a te localiza sunt 16 ”Căminul nu mai înseamă doar un singur loc. 239) Căminul este idealizat cu ușurință. dar care își câstigă forța . condiționată material de circumstanțe (migrație sau stare pe loc) și cultură . nu un spațiu. sociale și economice . destul de simplu în esență : ” Indispensabilă vieții cotidiene obișnuite este conștientizarea unui punct fix în spațiu . Căminul este un concept puternic. Într-o anumită măsură .atașament și dezorientare. este ceea ce noi putem face din el16. Este un loc . de la națiune până la cort sau cartier. în toate dimenșiunile sale cultural . Este acel loc care permite și oferă perspective variate și mereu în schimbare . totuși . mai mult sau mai puțin . natura acestei sfere familiale cu care noi (cu toate deosebirile dintre noi) îl primim trebuie să fie ințeleasă. singular sau multiplu .1 Căminul Căminul este o construcție. un loc stabil de unde ”plecăm”…și unde ne întoarcem la timpul cuvenit. 2. deși nu sunt neschimbate sau neschimbatoare. Pentru că . printr-o atașare emoțională de locul fizic -un anume loc într-un anume timp.

Buttimer 1990 Relph 1976 16 . Locurile sunt spații umane . concentrarea experienței și intentiei . a fost identificată . dintr-o mulțime de motive . în viața noastră cotidiană . și acele zone care ne lasă indiferenți. dar și realist. de asemenea . locurile sunt esentiale și total umane: ” Dar dacă suntem într-adevar înrădăcinați și atașați de un anume loc .41) Există în toate acestea un romantism periculos . mari și mici . Locurile vor rămâne în sensibilitatea noastră . poate mai presus de orice . Dar renunțarea la semnificația căminului… este prea categorică .40) La baza oricărei discuții despre cămin stă o distincție importantă. pentru că locurile fără oameni nu mai pot fi locuri . Este distincția dintre loc și spatiu 17.elemente cruciale în viața contemporană . Se referă la un mediu fără locuri încărcate cu semnificații și . ”Aceasta atitudine își are originea în sensurile cele 17 18 Relph 1976. există cu siguranță și alte trepte ale asocierii cu locul căminului decât atașamentul sau lipsa totală de atașament. ci și siguranță și identitate pentru indivizi și grupuri. 1976. oferind nu numai cadru pentru activitatea umana . atunci toate aceste aspecte sunt profund semnificative și inseparabile. putem foarte bine să nu conștientizăm legăturile care ne unesc de anumite locuri . Ele nu sunt abstractizări. Tocmai această putere a locului .” (Relph .” (Relph 1976. a amintirilor și dorințelor. Edward Relph sugereaza că . surse importante pentru identitatea individuală și comună 18. dar și atunci când introducem în studiu noțiunea de lipsă de loc. Ne legăm de locuri . Această distincție este expresia unei diferențe simțite de noi între acele zone de pe glob . dar aceasta nu schimbă semnificația lor. dacă nu a modernității . Aceste locuri ale căminului formează cu adevarat temelia existenței omului .Seamon 1979. la o atitudine fundamentală prin care nu se recunoaște că locurile ar avea semnificație. sugerează el în același fel în care ne legăm de oameni . Este o realitate care poate fi înțeleasă nu numai când comparăm spațiul cu locul . Ele sunt . asociate cu prezentul și trecutul nostru sau al altora. dacă acest loc este în realitate căminul nostru . față de care nutrim sentimente . de mulți geografi ca fiind o cheie . întărită prin ideile și conceptele despre cămin . cu atât mai mult cu cât începem să recunoaștem cât de vulnerabile și dificile devin viețile noastre. După cum Edward Relph sugerează: ” Probabil este adevarat că omul modern este …o ființă fără cămin și că s-a generalizat lipsa de atașament față de locul căminului. Aceasta implică o separare a oamenilor de locuri. cel puțin a criticii aduse modernității.

după părerea sa . în cea mai mare parte . Chiar și atunci când întreaga familie este prezentă . Bătălia dintre loc și lipsa de loc este o bătălie . în spatele ușilor închise. este înlocuit de servirea mesei în fața televizorului. 14 17 . interne și externe . dacă nu chiar un motiv de irascibilitate .20 Căminul nu este o simplă abstracție : idealizat sau nu . poate .143). după cum recunoaște Doreen Massey în explicașiile sale cu privire la calitatea de a avea gen a căminului – o calitate generată . în teoria relațiilor cu obiectele . Masa în familie .cu mintea plecată în lumea de pe micul ecran. el este produs de indivizi în cadrul familiilor lor sau al altor aranjamente familial . înlocuind diversitatea cu uniformitatea și ordinea simțită cu cea conceptuală.respective fiica ei. Dar este de asemenea o luptă zilnică . Căminul . cândva un moment al împăcării și al comuniunii . uitându-se la aceeași emisiune . omniprezentă și poate ireversibilă . o manifestare a încărcării spațiului cu semnificație. comode pentru care familia ar constitui un obstacol). între modernitate și postmodernitate19. erodând simbolurile .Marvey. Masa în fața televizorului poate fi considerată o lipsă de respect pentru celălalt sau un motiv de indiferență . deoarece în loc să se sprijine reciproc .1989 Massey .2 Viața de familie și televizorul Influența negativă a televiziunii în viața familiei contemporane se manifestă sub mai multe forme.mai profunde ale locului . astfel . în sensul de cămine” (Relph. în cadrul unor entități sociale dinamice și complexe și .1976. este un spațiu potențial . 1992 . de locuri . grijile sau împlinirile. Și cel mai mult constă într-o îndepărtare . să se completeze unul pe celălalt în treburile casnice . reușit sau nu . întrucât ne zbatem să creăm și să menținem locul și căminul într-o lume din ce în ce mai lipsită de loc. prin limitarea înțelegerii relației de dragoste) cât și indirect (prin promovarea unei vieți lipsite de griji . Este construită prin relații sociale . Căminul este . 19 20 Berman. tăind rădăcinile . Forța degradantă a televiziunii se manifestă atât direct ( prin promovarea libertinajului sexual.1983. Timpul petrecut de membrii familiei în juruu televizorului este un timp mort pentru existența acesteia . membrii familiei nu mai au timpul de a comunica spre a-și împărtăși problemele . de dezbinare și de ceartă pe marginea emisiunilor urmărite. 2. a căror putere și semnificație se schimbă mereu. de relațiile diferite ce se formează între mamă și fiul său . fiecare este departe de celălalt .

sportive .Ciudat este faptul că viața de familie apare rareori pe micul ecran . ei acționând prompt la tot ce li se întâmplă. este prezentată într-o ipostază senzațională ( de obicei când sunt campanii electorale). Televiziunea este mai mult decât o persoană . trăiesc intens și nu au timp să se plictisească . intrând în viațafiecărui membru al familiei . În emisiunile de divertisment . cu care petrecem adesea mai mult timp și în care investim mai multă afecțiune decât în cei apropiați. Trăiiesc întâmplări senzaționale . Propria viață de familie poate deveni cenușie . familia nu-și găsește locul sau . 18 . de știri sau în programele politice . deși în viața de zi cu zi în jurul acesteia se configurează în mod firesc existența majorității oamenilor. reușește să-i îndepărteze unul de celălalt. sunt socotite subiecte foarte puțin potrivite pentru a fi mediatizate. Familia și întâmplările legate de viața acesteia . În familia de pe micul ecran . povești de dragoste fascinante . oamenii au mult timp liber și bani mai mulți .emoții puternice . plictisitoare cu griji și lipsuri în comparație cu viața deosebită pe care telespectatorii și-o închipuie prin prisma televiziunii. și se distrează tot timpul. Televizorul este un străin care pătrunde în casa noastră și care . este o lume cu care ne împrietenim .

Capitolul 3 MASS-MEDIA ȘI EFECTELE SALE Mass-media și efectele sale Odată cu apariţia mijloacelor de informare în masă s-a pus problema efectelor pe care le pot produce acestea asupra comportamentului uman . Prin mass-media 19 . asupra societăţii în general.

psihologice . etc. nevoie ce a devenit din ce în ce mai stringentă . constituind obiectul unor relatări ulterioare. Efectele comunicării reprezintă un ansamblu de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea mesajelor . în anul 1940 . se pune de asemenea problema distanţei temporale între emiterea mesajului şi obţinerea unui anumit efect . 1984 20 . istoria studiilor făcute în acest domeniu . informaţia este dată mai departe . efectele desemnează "totalitatea modificărilor la nivel individual sau social pe care le produc mass-media prin tipul lor de mesaje"21. cum a fost receptat acest mesaj de un anumit public . Numărul celor care iau cunoştinţă de cele spuse sau transmise într-o emisiune este mai mare decât publicul care a receptat direct acea emisiune . intenţionalitatea efectului . În accepţiunea lui Maletzke . în contactele şi discuţiile personale . dacă există efecte cognitive sau efecte comportamentale. dacă sunt efecte aşteptate sau neaşteptate . Gerhard . Lazarsfeld şi colegii săi au analizat alegerile prezidenţiale din America . cu privire la influenţele pe care mass-media le exercită la nivelul câmpului social a evidenţiat existenţa mai multor tipuri de efecte : efecte sociale . în ce măsură campania electoral . economice .omul îşi satisface nevoia de a fi informat . cât şi de receptivitatea acestuia faţă de un anumit mesaj. durata acestuia . Mărimea publicului şi efectele produse de comunicarea mediatică sunt condiţionate într-o mare măsură de comunicarea interpersonală. efecte asupra societăţii globale . se pune problema dacă mesajul a ajuns la receptor şi dacă a produs efectele scontate . procese şi consecinţe care nu pot fi atribuite decât actului de comunicare. Comunicarea mediatică nu se deschide direct tuturor. Se pune problema asupra naturii efectului . Influenţa mediatică depinde de măsura în care publicul face uz de un anumit mass-medium . dar fără a lua în seamă efectele posibile ale acestei lumi mediatice. efecte asupra receptorului . deoarece acestea sunt mai uşor de observat. Problematica efectelor produselor mediatice a atras atenţia multor cercetători . punându-şi întrebarea . pentru unii selecţia informaţiei reprezentând o necesitate fizică. de la un grup la altul . Cercetătorii şi-au oprit atenţia asupra studierii efectelor pe termen scurt . macro efecte . la radio şi 21 Maletzke . micro efecte . Efectul unui mesaj diferă de la o persoană la alta . Publicul pe care emitentul îl are în vedere este întotdeauna ceva mai numeros decât publicul care participă efectiv la comunicarea mediatică.

se pune problema dacă informaţia a fost transmisă corect de către liderul de opinie sau deformat. anii 1940-1970 . Natura receptorului . depăşind limitele individului. manifestându-se în perioade diferite şi " declanşate " de probleme deosebite. mass-media exercită asupra publicului o influenţă relativ redusă . s-a reconsiderat puterea de care dispun mijloacele de informare în masă . În acest context . aceştia fiind liderii de opinie. de asemenea . Anumite persoane au jucat rolul cel mai important . contactele și relaţiile interpersonale dovedindu-se hotărâtoare pentru decizia de a vota cu unul sau altul dintre candidaţi. Paul Lazarsfeld afirmă că " ideile puse în circulaţie la radio şi în presa scrisă ajung adesea mai întâi la liderii de opinie şi prin ei la categoriile mai puţin active ale populaţiei ". în ciuda faptului că acesta este supus unui bombardament mediatic. anii 1920-1940 . s~a ajuns la un public activ . indirecte . din 1970 până în present . Caracteristicile acestor efecte s-au schimabat în mod substanţial: cercetătorii au trecut de la studierea efectelor globale la efectele speciale . Procesul de comunicare poate avea efecte asupra întregii societăţi sau asupra culturii sale. supus influenţei mesajelor . a influenţat comportamentul electoral. la care a fost supusă cercetarea empirică . la efecte difuze. Au ajuns la concluzia că mass-media n-au jucat decât un rol foarte mic . 21 . selecţionează conţinuturile. pe termen lung. de la cele directe pe termen scurt . Liderul de opinie oferă informaţiile într-o manieră ce corespunde aşteptărilor şi opiniilor grupului său de apartenenţă. a doua etapă . Studiile cu privire la efectele mass-media au evidenţiat existenţa a două paradigme: paradigma " efectelor puternice " şi paradigma " efectelor slabe " . efectuate în etapa de început . insistau asupra omnipotenţei de care dispun mass-rnedia . s-a modificat : de la un public pasiv .în presă . Conceptul de efect poate avea o sferă mult mai mare . corespunzând într-o mare măsură jocului determinat de apariţia noilor mijloace de comunicare. la nivel macrosocial. Există de asemenea o serie de concepţii potrivit cărora . Studiile despre efectele comunicării au înregistrat o evoluţie în trei etape: primele studii . Perioada interbelică a fost dominată de prima dintre aceste paradigme . După cel de-al doilea război mondial . care filtrează informaţia . "omnipotenţa" mediatică . etapa criticii . a ajuns în această perioadă să fie pusă sub semnul întrebării. cea de-a doua paradigmă s-a impus cu mai multă forţă.

să fie practic diminuate. fireşti . identificarea şi internalizarea valorilor . atitudinea civică . dialogul social . de conţinutul si valoarea lor. morală sau imorală în funcţie de ideile vehiculate .Pavlov . tradiţiile . Internalizarea se referă la asimilarea valorilor .Mass-media pot influenţa receptorii individuali şi chiar cei colectivi prin apariţia şi manifestarea a trei procese : acordul . antrenat în acţiune de influenţe psihice . semnificaţiilor şi modelelor de comportament difuzate de massmedia.Acordul reprezintă în acest context acceptarea conştientă a influenţei unui mesaj având un caracter dinamic . normale . În concepţia lui Serghei Ciakotis . Modelul " glonțului magic " Acest model a fost elaborat de Serghei Ciakotis . cultura specifică a unui grup . " Dresajul " prin propagandă se sprijină pe administrarea unui factor condiţionat social pe fundalul unor instincte şi afecte deja constituite . afirmă Ciakotis . Identificarea desemnează asumarea valorilor promovate de sau prin mass-media. influenţele reciproce dintre membrii grupurilor . -efecte obişnuite . limitat . este bună sau rea . -efecte obţinute prin acţiunea dirijată . conţinuturilor. Studiul efectelor produselor mediatice s-a concretizat într-o serie de teorii şi modele . de distincţia acestora. instincte şi afecte. Propaganda . -efecte cu acţiune lentă sau rapidă . 22 . factorul raţional .P. cele mai cunoscute fiind : modelul "glonţului magic" și modelul "hegemoniei mass-media “ . mass-media sunt un instrument aproape infailibil pentru propagandă . El porneşte de la teoria reflexelor condiţionate a lui I. astfel încât " constituirea " mulţimilor precum şi "dizolvarea" indivizilor în masă să asigure reuşita " violului psihic ". orientată. Efectul mesajelor mass-media asupra receptorilor îmbracă forme de o mare varietate: -efecte exercitate la nivelul instituţiilor sau colectivităţii . deşi evidenţiază anumite constante tehnice şi practice universale . considerată ca fundament al complexului psihic . -efecte resimţite la scară individuală . fiind expresia unui " viol psihic " al mulţimilor. conjunctural.

în modelarea receptorilor . cu atât mai evidentă responsabilitatea jurnaliştilor . a unui comportament lucid. nesiguranţă . Indivizii sunt dependenţi de datele oferite de mass-media pentru " bunul mers " al vieţii lor . nu atât prin măsuri represive . servind astfel la impunerea unei ideologii şi la promovarea unor interese de clasă. are la bază ideea potrivit căreia clasele dominante îşi exercită puterea în momentele de stabilitate economică şi socială . cât prin mijloace persuasive . Modelul " hegemoniei " mass-media Acest model . imparţial. Modelul " hegemoniei " se subsumează paradigmei " efectelor puternice " prin afirmarea ideii influenţei semnificative a mesajelor transmise prin " mass-media " asupra publicului receptor. raţional . nemediate şi nefiltrate de nici un factor . "dependenţa" lor amplificându-se şi mai mult. audienţa mass-media sporeşte considerabil. elaborat de Antonio Gramsci . În astfel de circumstanţe apare . mass-media devin instrumente ale unor tendinţe hegemonice aflate în mâinile deţinătorilor puterii . necesitatea unei informări corecte . Este cazul dramaticelor evenimente din decembrie 1989 . aici mass-media apar ca veritabile instrumente " vrăjite " . Astfel . a opiniei publice. teamă . Teoria " glonţului magic " a fost enunţată şi de francezul Melvin De Fleur . criză . aceasta fiind teoria " fluxului într-un singur pas " sau teoria " acului hipodermic ". când întregul sistem mass-media sa bucurat de audienţă maximă. " magice ". însă . În condiţiile de derută . schimbare socială rapidă . mass-media pot determina orientarea în direcţia dorită a atitudinii şi comportamentului publicului. în perioade de dezordine . Acţionând ca un declanşator infailibil de comportament social programat . deoarece ei sunt parte integrantă a unor variate subsisteme sociale . de tip cultural-simbolîc. 23 . care nu pot funcţiona în afara informaţiilor furnizate de aceste canale de comunicare. Modelul dependenţei are în vedere faptul că oamenii depind de mass-media în moduri diferite .Receptorii primesc direct mesajele .

nici uniform şi nici imediat. Modelul „ celor doi pași în comunicare ” sau al „ fluxului în doi pași ” Acest model evidențiază rolul surselor suplimentare în procesul de comunicare .Combs şi D. Astfel . care devin autorităţi în grupul lor . cele mai importante fiind modelul " celor doi paşi în comunicare " . indivizii ajung să depindă de mijloacele de informare în masă atât în cunoaşterea mediului în care trăiesc . în particular rolul liderilor de opinie. Efectele acţiunii mass-media exercitate asupra receptorilor nu se resimt nici total .L.Paradigma " efectelor slabe " sau " limitate " conţine mai multe modele . modelul " cultivării " şi modelul " agendei ". cât şi în asimilarea unui mod de a gândi lumea înconjurătoare. Efectele " cultivării " însă .Mc. Ele contribuie mai degrabă la consolidarea . ci indirect . întărirea unor opinii şi comportamente preexistente decât la schimbarea lor. capabile să selecteze şi să interpreteze informaţiile pe care le deţin . mediat . cvasipermanentă la mass-media. 24 . Shaw. prin intermediul liderilor de opinie . se manifestă diferit la nivelul diverselor grupun în funcţie de o serie de factori ce diferenţiază indivizii şi grupurile. Gerbner . Modelul " cultivării " Model promovat de sociologul G. să asigure echilibrul grupului. În acest context . afirmând că pentru el " cultivarea " semnifică efectul rezultat dintr-o expunere intensă . persoane mai bine informate . Modelul " agendei " Este lansat de M. mass-media nu mai influenţează direct receptorii .

difuzarea publică şi impunerea unor modele culturale de modă . Nevoia de senzaţional a dus la cultivarea . a deprinde capacitatea de a controla mediul în care trăieşti . care se simt relativ izolaţi de colegi . violenţe şi manifestări de evadare . de iluzie şi ficţiune. exprimă un interes mai mare pentru povestiri imaginare încărcate de aventuri . de decorare a casei . de la " eliberarea emoţională " şi nevoia de substituţie până la realizarea " uceniciei sociale " (a învăţa să-ţi păstrezi sângele rece în faţa situaţiilor dificile . în mass-media a senzaţionalului. în chestiuni de ordin general fără impact direct asupra lor ei se lasă " dirijaţi " de " reprezentările " transmise prin mass-media. Omul civilizaţiei moderne este prins într-un cerc vicios : el simte nevoia compensatorie a îndepărtării de realitate şi de uitare a problemelor cu care este confruntat în viaţa cotidiană . Prin mass-media . cititorul se eliberează de frustrări şi refulări fixându-le pe eroii şi personajele imaginare care populează lumea mediatică. decât copiii extravertiţi. de a te adapta la diferite situaţii . a reuşitelor neobişnuite ale starurilor ." agenda publică urmează agenda mass-media " . omul dobândeşte posibilitatea de a proiecta în afara lui tot ceea ce nu poate realiza în şi prin el. Funcţionalitatea consumului mediatic poate exprima tendinţe şi căutări dintre cele mai diferite . în funcţie de tema aflată în dezbatere. copiii introvertiţi . astfel spus priorităţile fixate de mass-media le influenţează pe cele asumate de indivizi. ceea ce-i este refuzat în viaţa de zi cu zi.Mass-media acţionează ca o veritabilă creatoare de agendă . Prin identificare . se reuşeşte cu ajutorul mass-mediei . a celor mai seducătoare forme de viaţă . iar mass-media îi întreţin această nevoie de compensare . al publicităţii . etc. prelungeşte şi împlineşte proiectarea telespectatorului . uneori exagerată . publicul larg are ocazia de a trăi simbolic . a noutăţilor impresionante . a izbucnirilor de violenţă . Identificarea cu personajele . Astfel . Cercetătorii au arătat că în problemele vitale indivizii depind mai mult de factorii conjuncturali . a învăţa cum să intri în relaţii cu alţii) . prin prezentarea vieţii şi performanţelor vedetelor . Efectul de " agendă " acţionează diferit . a ceea ce iese din consumul cotidian al omului obişnuit . Prin mass-media . de consum . introvertiţii sunt mai 25 . Cei introvertiţi dau povestirilor imaginare alte interpretări decât colegii lor mai bine integraţi şi mai bine acceptaţi de grupul din care fac parte .

ajunge la următoare concluzie : ” în sânul claselor sociale mijlocii. Astfel . această categorie de copii este mai predispusă la comportamente agresive decât acei copii care nu urmăresc astfel de programe de televiziune. copiii ce urmăresc programe de televiziune cu conţinut violent pot deveni mai puţin sensibili la durere şi la suferinţă decât ceilalţi copii. Lyle . Autorii W. 26 . copiii care au dificultăţi în relaţia cu părinţii petrec mai mult timp în faţa televizoarelor . Eleonor Macoky . Cu alte cuvinte . declarând că acestea le dau " frisoane ". îi urmăresc şi în somn. copiii extravertiţi asociază aceste programe cu jocurile lor obişnuite în care intervin ciocniri . loviri . b. aceşti copii pot deveni mai temători față de lumea în care trăiesc . Schramm . urmărind să răspundă la întrebarea " Pentru ce privesc copiii la televizor? ". ca rezultat al unui raport redactat de Institutul Naţional de Sănătate Mentală din SUA . În schimb . în anul 1982 . decât acei copii ce vizionează programele de televiziune un timp mai scurt. edictându-se legi în acest sens. prin care se prezentau efectele negative ale expunerii la programe TV ce conţin violenţă asupra comportamentului copiilor şi adolescenţilor . constată că distanţa dintre concepţia de sine a copilului şi cea percepută de părinţi şi colegi prieteni . au existat o serie de încercări prin care să se cenzureze programele de televiziune ce conţin prea multă violenţă . E. În acest raport sunt prezentate trei efecte majore ale expunerii la violenţa din televiziune: a. relevându-se o utilizare mai redusă a mesajelor orientate spre realitate. Parker .marcaţi de programele ce conţin violenţă . în lucrarea "Television in the life of our children". constatând o corelaţie între anxietate şi gustul . c. preferinţele pentru programul care ajută la uitarea problemelor personale” . se corelează cu un interes mai mare faţa de mass-media şi programele orientate spre imaginar . prin care informa oamenii de televiziune și publicul cu privire la potenţiale pericolele pe care le prezintă programele de televiziune cu conţinut violent. Copiii care se uită un timp îndelungat la televizor devin mai puţin sensibili la scenele ce conţin violenţă . J. copiii devin mai puţin deranjaţi de violenţă şi par să o accepte într-o măsură din ce în ce mai mare. încolţindu-le un sentiment de frică mai accentuat. Asociaţia de Psihologie a lansat o rezoluţie în 1985 . În studiul din 1954 . îmbrânceli. De-a lungul istoriei televiziunii .

Într-un studiu efetuat la Universitatea de Stat din Pensilvania . și astfel . Cercetătorii au remarcat diferenţe pregnante între copiii care s-au uitat la programe cu conţinut violent şi cei care au urmărit spectacole în care nu existau acte violente. Într-un simpozion desfășurat în anii ′70 în America . de asemenea . copiii sunt predispuşi într-o măsură mai mare să-şi lovească colegii de şcoală . Tηλεοραδη ενας ϛενος δτο δπιτι .Studiile au relevat că acele persoane ce urmăresc programe TV ce conţin acte de violenţă sunt dispuşi într-o mai mică măsură să intervină sau să cheme ajutor atunci când sunt martori la acte de vandalism sau la bătăi de stradă. New York . Winn . mai cu seamă pentru spectatorii ” înrăiți ” . ceea ce-l va face pe copil să găsească cititul ca fiind prea dificil . Healy . arată M. răbdare și tenacitate în decodarea semnificațiilor”23 Televizorul . să nu ducă la bun sfârşit o sarcină. copiii se comportă diferit după ce vizionează programe ce conţin acte de violenţă. iar alţii au privit spectacole ce nu conţineau nici un fel de violenţă. Deseori. După ce urmăresc desenele animate în care violenţa ocupă primul loc . presupune o experiență complet diferită de cea a lecturii : 22 23 Maria Winn . principalele mecanisme prin care televiziunea sublimează lectura : − ” televiziunea anulează satisfacția pe care o producea lectura . această activitate necesită răgaz pentru reflecție . s-a făcut un experiment prin care aproximativ 100 de copiii preşcolari au fost observaţi înainte şi după ce au vizionat diferite programe TV. inhibă dezvoltarea abilităților necesare citirii . Αθινα . 1990 27 . îngreunează sau descurajează desfășurarea unei activități precum cititul . − vizionarea solicită un efort mental inferior celui cerut de lectură . p. să înțeleagă ceea ce citesc. 1996. − dependența de televizor micșorează timpul pe care copii sunt dispuși să-l petreacă spre a găsi răspunsul la problemele pe care trebuie să le rezolve și .65 Jane M. ” Tot mai mulți copii . ”22 Doi cercetători de la Universitatea Leyden din Olanda au efectuate studii pentru a demonstra că vizionarea TV are un efect negativ . Unii au urmărit seriale de desene animate ce conţineau acte de violenţă şi agresiune . Endangered Minds . chiar dacă sunt inteligenți sau provin din familii cultivate . pentru copii cu o stare materială bună și pentru copii inteligennți. Touchstone . nu reușesc să-și însușească mecanismul lecturii . să se certe . au luat în discuție faptul că obișnuința de a citi a fost înlocuită cu vizionarea TV. să nu respecte regulamentele . Au fost identificate . înlocuind-o cu plăcerea facilă a micului ecran .

înțelegere . Αθινα . cel al derulării imaginilor . Tηλεοραδη ενας ϛενος δτο δπιτι . atenția nefiind dirijată din interior . al lucrărilor citite pe când televizorul blochează procesul imaginativ oferind imaginile24. 1996. 1996. Tηλεοραδη ενας ϛενος δτο δπιτι . p.62 28 . 3) Cititul înseamnă concentrarea minții . la nivelul celor care au trăit fără televizor. în funcție de capacitatea de înțelegere a textului . Tηλεοραδη ενας ϛενος δτο δπιτι .59 26 Maria Winn . Αθινα . ci captivată și susținută prin stimuli externi26. 2) Lectura presupune un ritm mai încet sau mai rapid . tinerii de astăzi își pierd nu numai una din cele mai importante șanse în lărgirea universului de cunoștințe . 24 25 Maria Winn . Lipsiți de exercițiul lecturii . din punct de vedere al dezvoltării creierului . susține o atitudine pasivă . în timp ce televiziunea impune un ritm foarte rapid . depășește capacitatea omului de a procesa informația25. dimpotrivă . Αθινα . 1996. care trebuie să construiască . iar televizorul . dar și posibilitatea de a ajunge .56 Maria Winn .1) Lectura eliberează imaginația . să-și imagineze înțelesul cuvintelor .dezvoltarea atenției . p. gândire și conștiință . p.

modelele oferite în special de televiziune au un rol hotărâtor în modelarea comportamentului copiilor. În aceste condiţii .Capitolul 4 Efectele sociale și psihologice ale produselor mediatice Efectele sociale și psihologice ale produselor mediatice Cercetări recente au relevat faptul că elevii petrec tot atâta timp în faţa televizorului cât îşi ascultă profesorii la şcoală. 29 .

Aceste roluri erau interpretate în general de evrei în anii '40 . cercetătorii R. albi. în sensul că grupurile minoritare ies în evidenţă doar ca obiecte de batjocură. având pielea de culoare neagră şi cu o evidentă preocupare pentru viitor. în vârstă de 30 . bărbaţii sunt prezentaţi în cele mai multe cazuri la volanul unei maşini . iar astăzi personajele de origine hispanică interpretează astfel de roluri. chiar şi mai puţine femei de origine hispanică. Personajele de origine hispanico-americană au un accent mai greoi . mai sărace . Greenberg şi Baptista-Femandez . când personajele din această categorie ocupă poziţii din domeniul judecătoresc . A patra etapă este cea a distribuţiei rolurilor în mod egal şi la grupurile minoritare . cercetătorul Clark afirmă că grupurile etnice parcurg patru etape psihologice în evoluţia distribuţiei rolurilor la televiziune. îi amuză pe ceilalţi cântând. sub 20 ani. îl constituie personajele de culoare . Vorbind despre astfel de stereotipii . dar când acestea necesită ajutor emoţional primesc acest suport mult mai repede decât bărbaţii. Prima fază este cea în care personajele nu ies deloc în evidenţă . această tendinţă caracterizând perioada anilor '50 . la televiziune . în casă . pe când femeile sunt prezentate ca desfăşurând activităţi gospodăreşti .Realizând un studiu în ceea ce priveşte modelele şi categoriile sociale prezentate de televiziunile din America . făcând afaceri prin telefon .'50. A doua etapă aparţine ridiculizării . În ceea ce priveşte consumul de alcool în emisiunile şi filmele difuzate la televizor . când se află în situaţii stresante au nevoie de mai mult ajutor psihic decât femeile . Alt grup minoritar care iese în evidenţă la televizor . bând . cu puţine şanse de a reuşi să menţină o slujbă. au ajuns la concluzia că . ocupând o gamă largă de ocupaţii. majoritatea personajelor sunt bărbaţi adulţi . s-a observat că personajele masculine . Comparativ cu alibi . personajele dintr-o astfel de categorie erau în special cele de culoare . practicând diferite sporturi . poliţie.40 ani. ele fiind de regulă tineri . pregătesc şi servesc mâncarea . grupul minoritar aproape nu este văzut sau auzit . În ceea ce priveşte diferenţa dintre sexe . Sunt relativ puţine personaje de origine hispanico-americană . personajele de culoare sunt mai haioase . mai sclipitoare . iar în intervalul de două 30 . La televizor . Greenberg a relevat că în intervalul de trei ore se prezintă un personaj drogându-se . fumând . Grupul minoritar se remarcă abia în a treia etapă .

În emisiunile televizate .ore cel puţin o persoană fumează o ţigară . În cele mai multe cazuri televiziunea reflectă realitatea în diferite moduri . În ceea ce priveşte mâncarea . ţinând cont de proporţia în care aceste personaje apar în filmele şi emisiunile televizate. mituri si lecţii morale. pipă . Laughlin afirmă că la televizor . în timp ce surorile medicale sunt de obicei albe şi tinere. feriţi de accidente . însă . 27 Acest studiu a fost realizat în perioada 1977-1978 31 . totuşi aproape niciodată doctorii nu sunt prezentaţi la casele lor împreună cu familiile lor. femeile sunt prezentate ca fiind mai puţin agresive decât bărbaţii (televiziunea reflectă stereotipurile . Doctorii sunt mai sociabili decât alte categorii sociale şi sunt prezentaţi ca fiind mai inteligenţi decât surorile medicale .27 Majoritatea personajelor ce consumă alcool sunt bărbaţi albi . iar o dată la 21 minute un actor consumă alcool. se afirmă că televiziunea acţionează ca predicator suprem al societăţii . Cercetătorul Mc. în timpul unei săptămâni un telespectator vede în jur de 12 doctori şi 6 surori medicale. prejudecăţile . pe când doar 4% din această categorie fiind prezentaţi în posturi defavorizante. limitată de posibilităţi. amabili . teoria cultivării . persoane de success . în general . telespectatorii văd personajele mâncând . Televiziunea are rolul de a amuza . de a difuza programe care ar putea atrage un număr mare de telespectatori. aşa cum remarca şi Greenberg . doar 33% din categoria acestor personaje sunt femei. ipostaze . aceasta oferă o gamă restrânsă . în filme . valorile noastre) dar . Din punct de vedere demografic 90% dintre doctori sunt albi . supli . tineri sau de vârstă mijlocie . emoţionale şi sociale ale pacientului. bând sau vorbind despre mâncare de aproximativ nouă ori într-o ora. de a distra . foarte puţini poartă ochelari. oamenii sunt prezentaţi în general ca fiind sănătoşi . În prima abordare . Există două abordări teoretice care explică efectele sociale ale mass-mediei. a lui George Gerbner . Ei sunt prezentaţi ca fiind buni . Atât femeile cât şi bărbaţii sunt prezentaţi în egală măsură consumând alcool . oferind şi cultivând valorile societăţii . în intervalul de o săptămână în programele cotate cu cea mai mare audienţă . doctorii exercită o putere aproape mistică asupra vieţii psihice . în funcţie de subiectul programului . Referitor la prezenţa doctorilor în emisiunile de televiziune .

ziarele . comparându-se cu aceste modele.Gerbner şi asociaţii săi afirmă că televiziunea poate fi un profesor foarte convingător atunci când mesajele oferite pot diferi de cele ale altor agenţi socializatori. Potrivit acestei teorii . Urmărind diferite programe la televizor . cei ce urmăresc programele de televiziune cel puţin patru ore pe zi. În multe studii se face distincţie între " light viewers " . în aceea că telespectatorii i-au drept modele de frumuseţe şi inteligenţă personajele de la televizor şi . televiziunea jucând astfel un rol important în procesul de socializare. Unui număr mai mare de " heavy viewers " le este frică să meargă noaptea singuri prin cartier. fără a fi impulsionaţi în mod direct. Într-o demonstraţie dramatică a puterii de sugestie a mass-media . Un alt efect important al expunerii la televiziune constă . sexuale şi la alte stereotipuri mass-media . în funcţie de modul cum sunt prezentaţi.U. De exemplu . A doua abordare teoretică . revistele prezintă realitatea modificată . de trei ori mai mulţi " heavy viewers " decât un " light viewer " cred că un poliţist foloseşte arma sa de cel puţin cinci ori într-o zi.teoria învăţării prin imitaţie şi modelare. în S. plină de acte de violenţă şi crime. îi prezintă pe poliţişti rezolvând diferite cazuri . cât şi cea a lui Bandura . Bandura şi asociaţii săi au relevat faptul că învăţând noi atitudini şi comportamente de la televizor . este în mare măsură similară cu prima fiind elaborată de Albert Bandura . atitudinilor şi comportamentelor . şi Marea Britanie. sugerează că expunerea la roluri rasiale . copiii nu sunt pedepsiţi sau recompensaţi în mod direct. Atât teoria lui Gerbner . Leo Jeffres a relatat că numărul de sinucideri a crescut foarte mult după ce a fost publicat un caz de suicid în ziare şi reviste . Printr-o serie de experimente . indivizii pot acumula sau învăţa o mare cantitate de informaţii doar privindu-i pe alţii . 32 . și " heavy viewers " . Filmele de aventură prezintă în mare măsură violenţa între străini . A. Ei pot acumula diferite modele comportamentale doar uitându-se la televizor. ei pot fi frustraţi. copiii văd grupurile minoritare şi astfel încep să-şi formeze opinii despre această categorie socială . făcând uz de arma. cei care se uită cel mult o oră pe zi . va contribui la dezvoltarea stereotipurilor personale . Gerbner afirmă că efectele negative ale mass-media sunt cu atât mai proeminente cu cât televiziunea .

în primul rând . cercetătorii Joseph Leo Doob şi Mc. Pe de altă parte . fără a mai lua contact cu violenţa de pe străzi. fără a se observa . televiziunea poate induce în eroare orice tip de personalitate sau mentalitate . Donald afirmă că ceea ce contează . o masă de oameni în cel mai scurt timp. indiferent dacă se uită sau nu la televizor. În concluzie . 33 . Televiziunea îi determină pe telespectatori să perceapă lumea ca fiind un loc " rău şi înfricoşător ". evită să mai iasă din casă şi astfel se uită la tetevizor .Astfel se poate observa că televiziunea cultivă puncte de vedere deformate asupra naturii violenţei în societate. reușind astfel să manipuleze ușor . celor care locuiesc în astfel de zone le este teamă să meargă singuri noaptea prin cartier . este faptul dacă locuieşti sau nu într-o zonă în care sunt frecvente crimele – astfel . Această categorie de oameni ajunge să se teamă de violenţă .

Capitolul 5 Influența factorului economic asupra ofertei media Influența factorului economic asupra ofertei media 34 .

29 Anul % ′89 100 ′90 105 ′91 85. Cătălin Zamfir . este „ o industrie de prototip ” 28 .4 ′95 70. În afara datelor anchetelor efectuate de cei de la Comisia Națională pentru Statistică ( C. – „ bulimia mediatică ” –pe măsură ce dificultățile economice se amplificau . presă .N. 1999 30 Miège .și al creșterii tuturor cheltuielilor ( numai cheltuielile alimentare . dar am descoperit faptul că . canadienii folosesc indicatorul ” cheltuieli de conmunicare în gospodărie ” în care sunt integrate alocațiile pentru cultură .1996 . coord. al creșterii șomajului – rata anuală a șomajului înregistrând valori între 3 % . CD-uri . devine mai selectiv . cărți .8 ′98 ′99 - Indicele anual al salariului mediu net Pe fondul reducerilor veniturilor salariale . .Întreprinderea de presă . în anul 1991 și 8. 1989 . Bonville . în sensul că scade frecvența actelor de cumparare (se reduce numărul titlurilor achiziționate). filmări . telecomunicații și poștă 30.8 % în anul 1997 (efectivul salariațiilor a scăzut de la 5353400/1997 la 4778200/1999 ) . B. cota din ” bugetul de menaj 28 29 Charron . microinformatică . cultură și învațământ au crescut an de an. în timp ce reproducerea exemplarului nu reprezintă decât costuri marginale. În anul 1992 . Contextul economic După o primă perioadă a consumului excesiv de presă .9 % față de anul 1989 ).J. 1989-1998 . mai ales după liberalizarea prețurilor . Expert .6 % în 1989 la 60.5 ′92 74. audiovizual .2 ′96 76.1 ′94 62. care relevă faptul că în România salariul real a cunoscut un regres semnificativ ( numai în anul 1993 scade cu 37. Un prim indicator este ” dinamica veniturilor ” . ca pondere . . în toate industriile de prototip fabricarea exemplarului original al unui produs se face reunind majoritatea costurilor . comportamentul de consum al publicului se schimbă . cheltuielile totale au crescut de la 51.6 ′93 62.8 ′97 59.37 35 .S ) . Fără a ignora calitățile ofertei – adecvate/inadecvate la cerere – principalii indicatori care ilustrează contextul economic în care au evoluat întreprinderile de presă .19 Politici sociale în România .2 % în 1995) cheltuielile pentru presă . componentă a economiei informării . nu am găsit date exacte asupra cheltuielilor alocate comunicării în familie și nici exclusiv presei . ca și cele pentru educație . îi voi enumăra așa cum se prezintă în statisticile oficiale. București .

valori între 1.87% pentru francezi .N.3 Familii rurale 2.5 1.9 199 6 4.5. iar în comparație cu anul 1995 .1 2.2 1.6 199 4 4.1 1. în medie .4 199 2 6. 1998 36 . cărți și reviste erau de 161.6 3. ” tipărirea ziarelor ” – 299. 1.F.6 3.3 2. J. Comisia Națională pentru Statistică 33 Comisia Națională pentru Statistică 34 Conform EUROSTAT 35 Buletin statistic de prețuri .0 199 3 5. educație ” a înregistrat următoarele valori 32 : Anul 199 199 1 7.9/decembrie . de exemplu . Numai în anul 1993 . media creșterilor de prețuri a fost de 27. doar 3% ( 4% în mediul urban și 2% în cel rural). învățământ .5 %35.08 % pentru englezi . iar indicii prețurilor producției industriale înregistrau .7 1.8 1.77 % pentru germani și 0.9 4.9 1.1 1.5 2.8 .1996 -1999 .0% . pentru ” editarea revistelor și periodicelor ” – 382. pentru ziare și reviste .o familie aloca pentru ” cultură și petrecerea timpului liber ” . cât și tirajele acestora să se reducă.31 În perioada cuprinsă între boom-ul informațional (1990 ) și cel al ” reașezării ” ofertei de presă ( 1995 ) .2 1.46 % pentru spanioli. Alte date relevante : producția editorială a scăzut în anul 1997 față de 1996 cu 48% și cu 68% în anul 1998 față de 1997 .3% . C.8%34 .972.31 Anuarul Statistic al României .0 199 5 4. ziare și reviste au crescut cu 49%. ” structura cheltuielilor de consumcultură .33 Anul Număr titluri +/198 9 495 1990 1444 199 1 133 199 2 120 5 -131 199 3 108 7 -118 199 4 967 -120 1995 1180 1996 1313 1997 1855 199 8 155 1999 - 6 +949 -108 0 +213 +133 +542 -305 Piața presei românești În anul 1996 .9 199 7 3. 31 32 Lemoîne .” alocată consumului de presă era de 0. iar prețurile la cărți .S nr.6 %. .8 199 8 4. indicii lunari ai prețurilor de consum aveau .3 0 Familii salariați 5.2 1999 4.1 Familii pensionari 4.0/ianuarie și 5.9 1.față de aceeași lună a anului anterior .3 1.6 2.4 .2 4. cotidianele și periodicele înregistrau o creștere a prețurilor de 417. 0.640. Creșterea prețurilor și reducerea veniturilor reale sunt doi dintre factorii care au făcut ca atât numărul publicațiilor . în aprilie 1998 indicii prețurilor de consum pentru ziare . în condițiile în care salariul mediu nominal net a scăzut cu 3. În februarie 1996 .1992 .

editorii s-au văzut nevoiți să-și reconsidere oferta pentru a se adapta realităților pieței astfel : • reducerea numărului aparițiilor pe săptămână . în așa fel încât pierderile de la titlul principal să fie compensate de câștigurile celor a căror adresă este .a săptămânalelor în bilunare . deci schimbarea periodicității . iar vara anului 1992 vor apărea doar de 5/săptămână .În aceste condiții . • transformarea cotidianelor în săptămânale . cel puțin în proiect . ulterior apar de 6/săptămână . ” de masă ” . • editarea de suplimente și titluri ” ușoare ” . 37 . în cazul cotidianelor ( în perioada 1989 – aprilie 1990 acestea aveau o apariție zilnică . de divertisment . • editarea de publicații cu periodicitate neprecizată și/sau variabilă .

care inițial difuza programe de animație.Studiu de caz: Postul de televizune ″ Cartoon Network ″ Toată lumea a auzit de postul de televiziune ”Cartoon Network” .( Looney 38 . dedicat copiilor în special . deoarece transmite numai programe de animație. Era folosit ca un ” outlet ” non-stop pentru animațiile clasice din arhivele Turner Broadcasting și exclusiv pentrureluările desenelor Warner Bros. ” Cartoon Network ” este o televiziune de cablu americană . creată de Turner Broadcasting .

” Bakugan : Invadatorii Gundalieni ” . În prezent . pare un desen animat obișnuit . a ajuns a fi un post ce transmite animații violente .Tunes ) pentru MGM și desenele Hanna-Barbera. 39 . a legumelor forțate să crească mai repede și a mâncării de tip ” junk-food ” ( Mc ′Donalds . dacă ar fi să ne luăm după titlu . din cauza E-urilor din alimente . ci în timp . ” Ben 10 : Alien Force ” iar lista poate continua. acest program de desene animate s-a schimbat aproape radical. Din păcate nu este așa. inofensive . De la un post care difuza desene animate clasice . Din desenele violente difuzate de Cartoon Network se numără ” Secretele Familei Sâmbătă ” . dar noaptea târziu are un program dedicat adulților numit ” Adult Swim ”. când copilul crește și începe să aibă probleme de comportament . Încă nu ne dăm seama cât de periculos poate fi pentru un copil să fie lăsat în fața televizorului . de aceea ei imit tot ceea ce văd. Este știut faptul că . iar atunci când sunt difuzate sunt violente. prost desenate și urât dublate. De exemplu . în ziua de astăzi . Pe lângă faptul că alimentația copiilor este una defectuasă .era în principal adresat tinerilor . ” Secretele Familiei Sâmbătă ” . chipsuri etc) vizionarea acestor programe îi poate tulbura și mai mult. copilul când va crește va vorbi la fel de tare cu ceilalți . Efectele nu se văd imediat . Desenele clasice pot fi numărate pe degetele de la maini . uitându-se la aceste programe. dacă într-o familie se obișnuiește să se țipe sau să se vorbească pe un ton foarte ridicat . iar când cineva din exteriorul familiei îi va vorbi pe un ton normal sau chiar șoptit acesta nu va reacționa în nici un fel deoarece nu este obișnuit. copii nu au capacitatea de a distinge binele de rău și realul de ficțiune . care adună toată familia în fața televizorului.

deci personaje pozitive . a fost crescută de țigani și crede în puteri supranaturale . În realitate nu există nici pe departe o astfel de familie . este obișnuit să se cațere pe ruinele antice . deoarece nu au atât de multă acțiune ca și celălalte. Scobby Doo . care și-a dedicat viața studiului criptidelor . arma lui fiind o mănușă de ultimă generație . Popeye Marinarul sau Hercule.Acest program prezintă o familie aparent obișnuită . Aceste desene au devenit plictisitoare pentru ei . Tatăl . de doctori ce au un fiu . iar copilul . Drew Saturday . însă ei ascund un mare secret : părinții se luptă cu extratereștii ajutați de diferite dispozitive. ei sunt și personaje negative datorită promovării violenței și a faptului că folosesc arme . Doc Saturday . să exploreze tuneluri pe fundul mării și arma sa este o gheară ce îi amplifică puterile. Foarte puțini copii cu vârsta între 4 – 15 ani știu desenele cu Tom & Jerry . arma ei fiind Sabia Tibetană de Foc . Cele mai frumoase desene difuzate de Cartoon Network sunt cele cu Tom & Jerry. mama . Deși sunt o familie unită ce luptă împotriva răului . Zak Saturday . este cunoscut ca fiind un inventator genial . 40 .

am găsit pe „ YouTube ” un filmuleț foarte interesant despre violența virtuală și despre cum îi afectează pe copii. pe Wii. lucru care o enerva și mă certa sau mă spunea părinților că nu o las în pace. Chiar dacă și ele conțin scene de violență ( Tom îl pocnește pe Jerry cu o carte) . Din aceste desene . lucru ce ar putea duce mai târziu . mi-am petrecut copilaria jucându-mă în fața blocului cu ceilalți copii din bloc sau de prin împrejurimi . dar își fac prieteni imaginari . Acest filmuleț . copii învață să se descurce în diferite situații . Eu . Astăzi . la interiorizarea sentimentelor și respingerea celor din jur. mă jucam în casă de-a directoarea sau o imitam pe sora mea mai mare . în mod direct sau nu . ne arată cât de mult s-a schimbat felul în care îți poti petrece copilăria. sunt foarte comice și prezintă o reacție normală : o pisică și un șoarece nu se vor înțelege niciodată. orice copil știe să se joace pe calculator . intitulat sugestiv „ Agresiunea virtuală ” .Aceste desene sunt clasice. afectându-le și comportamentul. copii devin și mai agitați decât sunt ei de obicei . cei fițoși . 41 . Prin difuzarea unor desene violente și care instigă la violență . Căutând pe net alte exemple de desene urâte . pe mobil . Aceste desene sunt inofensive deoarece personajele nu sunt alți copii sau persoane ce pot fi cu ușurință confundate cu părinții sau alți membri de familie. de exemplu . Un alt exemplu de desene animate este ” Casa Foster pentru prieteni imaginari ”. pe Play Station Portabil sau .

în familie se obișnuiește să se ridice tonul și că au deifciențe de atenție. copii petrec foarte mult timp în fața televizorului și de obicei nu sunt aplicate restricții asupra programelor pe care le pot urmări la orice oră. și am observat că nu știu să se joace frumos. Acest lucru ne arată că . „ Diavolul II ” sau „ Godzilla ”. aceea că . Toate jocurile lor trebuie să aibă supereroii văzuți la televizor . Psihologii nu au fost surprinși de răspunsurile date de copii : „ Planeta gândacilor ” . se lovesc .De două ori pe săptămână merg împreună cu antrenorul meu la o grădiniță pentru a-i învăța pe copii karate-do . Sunt foarte nervoși și agitați . Rusia au efectuat un studiu pe copiii din 10 școli și le-au pus întrebări simple ca „ la ce emisiuni te uiți ? ” . se prezintă o problemă foarte des întâlnită și la noi . În filmuleț . Ca să le atragem atenția trebuie să le repetăm de câteva ori sau chiar să ridicăm vocea pentru a face în final ce li se spune. 42 . se îmbrâncesc . Psihologii din St Petersburg . „ care este eroul tău favorit? ”. țipă unul la celălalt. ca și când ar fi fost pedepsiți. dacă nu faci ce vor ei sau nu câștigă jocul respectiv devin agresivi și se retrag într-un colț .

au fost rugați să deseneze personajele preferate .Dupa aceea . 43 . reclamele interesante și să folosească multe culori.

acesta i-a spus că nu . 44 . care nu are prieteni și care va muri fiindcă este bun. Desenase un incendiu foarte puternic. iar acesta arătând desenul a uimit profesoara. Profesoara l-a întrebat dacă i-a luat casa foc deadevăratelea . Întrebat dacă va fi totul bine . că așa și-a imaginat el. I-a mai spus profesoarei că după ce se uită la desene animate i se face frică. copilul a spus că nu . Flăcările au fost acoperite cu culoarea verde și lânga un animal ciudat. Un alt copil a reprezentat binele printr-un iepuraș trist .Un copil de clasa I a fost întrebat ce a desenat . că va veni un val imens ce va distruge totul și că vor veni extratereștrii și ne vor omorî pe toți.

Ei sunt puri . fug de acasă ). Psihologii ruși susțin faptul că . Copii nu trebuie lăsați nesupravegheați la televizor nici o clipă . cu jocuri în aer liber . putem trage o singură concluzie : televiziunea este . cu jocuri pentru atenție . trebuie găsit un alt mod de a le ocupa timpul liber . distrugându-i pe interior iar acest lucru se vede și la exterior. Acestea fiind zise . ci preferă să comunice cu părinții săi . cel mai puternic narcotic alături de computer care afectează din ce în ce mai mulți copii . au legat-o iar băiatul cel mai puternic (cel desenat cu negru) are un aparat care mai întâi o va gâdila . probabil . nu prefera televizorul așa cum spun unii adulți . Cel de-al doilea băiat (cel roșu) râde și încurajează pe ceilalți. și dacă părinții îi „ strică ” lăsându-i să se uite la televizor singuri . 45 . iar mai apoi o va jupoi. pe scurt să interacționeze cu ceilalți. au un comportament deviat ( fură diverse obiecte din casă . cinematografia artă iar televiziunea mobilă”. cu alți copii . pentru memorie sau alt fel de activități prin care să interacționeze cu cei din jurul lor. Programele difuzate pline de violență și jocurile la fel de violente . nu trebuie să ne mire de ce mai târziu devin violenți și incapabili să se adapteze într-o comunitate sau într-un grup. nu mai pot spune decât că „ teatrul este viață .Imaginea de mai sus reprezintă un alt desen . copii . Aceștia au mai observat faptul că tot mai mulți copii cu vârste între 6-18 ani . În încheiere . nesupravegheați . afectează copii mai mult decât putem crede. inocenți . prin care se vede că un grup și-a găsit o distracție : Au găsit o victimă .

care dau cititorului. Astfel. ei împărtăşesc aceleaşi constructe culturale. ascultătorului sentimentul reconfortant al "investiţiei" . că se pot mobiliza pentru aceleaşi scopuri. se interpune treptat un mediator. explozia de bucurie şi revărsarea nocturnă a mii de oameni pe străzile Bucureştiului după transmisia în direct a victoriilor echipei naţionale de fotbal la Cupa Mondială). Prin consumul produselor mediatice. o instituţie care adună informaţiile. Datorită presei. oamenii descoperă că împărtăşesc aceleaşi valori. facilitând astfel accesul la realitate. a unor comportamente şi moduri de a gândi de o amploare şi importanţă deosebită (de exemplu: lacrimile vărsate în faţa serialelor TV. le filtrează. astfel. presa oferă o anumită versiune asupra realului. de analiză critică a versiunilor oferite. de verificare. înţelege şi judeca lumea înconjurătoare. stări afective analoage. le ambalează în forme accesibile şi le difuzează. Produsele mass-mediei reprezintă informaţii referitoare la starea vremii. societăţi întregi depind de mass-media pentru a stăpâni. milioane de oameni se găsesc legaţi prin nenumărate fire nevăzute. rapoartele poliţiei. Deţinând monopolul asupra "accesului la lume".omul cheltuieşte timp şi bani pentru informaţiile care au o valoare de utilizare imediată. concretă. învăluie aproape în întregime individul şi societatea. religioase sau culturale. posedă cunoştinţe asemănătoare şi sunt expuşi unor simboluri.Concluzii Mass-media este sursa unor fenomene sociale . situaţia circulaţiei. 46 . Intre noi şi lume. difuzat de mass-media. etc. privitorului. nelăsându-le timp de reflexie. Fluxul permanent de mesaje. un apel lansat prin mass-media declanşează un val de solidaritate ce depăşeşte graniţele şi deosebirile politice.

6. Eficient . 1996 . ”Televiziunea : Opiul popoarelor. R. 8. 14. ”Le zapping” . Boyer . Guy .wikipedia.. ”Comunicarea televizuală ”. 2. Wes . . 2000 . Winn . CNET . Haineș . Institutul European . ”Televiziunea în viața cotidiană”. Roman Marina . Pascal . 4.com . Norma . Perin . 7. 11. București . ”Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea copiilor în lumea de azi” . 3. Lochard . 10. 1991 . Silverstone . Healy . ”Tipologia presei românești” . 9. 1988 . ”Limbajul imaginii filmate” . Touchstone . 2006 . Expert . 1999 . Ed. Αθινα . Bertrand . Henri . 1996 . ”Endangered Minds” Ed. 2000 .youtube. Ed. De Gournay Chantal .” . 2000 . 47 . 1991 . Virgiliu . Marian . Gheorghe . București . Requena . www. Cătălin . Ed. 13. Mercier Pierre-Alain . ”Politici sociale în România” . ”Comunicarea mediatică” . Petcu . www. Jane . 1992 . 5. Podromos . Paris . Ed Institutul European . Kubey . Moore . Jesús González. ‘Tηλεοραδη ενας ϛενος δτο δπιτι ‘. New York . București . Polirom . Ed. 15. Gisele . Ion . 16. Réseaux . București . Ed. București . Ed. 1999 . 2010 . București . Bucheru . 12. ”El discurso televisivo” . Roger .Bibliografie 1. M. Zamfir . ”Fragments d′un récit cathodique”. ” Tuning In To Young Viewers : Social Perspectives on Television” . Rosemarie .. Maria . 1990 . Madrid .com .