UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

PROIECT

UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: ŞUGAR IOAN

STUDENT: POP CECILIA CEPA III

.Tema proiectului Să se realizeze schema şi fluxul tehnologic de transport a produselor în stare lichidă utilizând o pompă centrifugă de: - 1.8 kw. Înălţimea de pompare 23 m.

Un litru de lapte contine .Astfel in Mesopotamia acum 8000 de ani.S’au trecut de la productia de ferma la productia industriala. populatia a incercat sa domesticeasca animalele si sa le foloseasca pentru a’si procura laptele pentru hrana zilnica In Sicilia este atestata prima ferma ce isi desfasura activitatea acum 6000 de ani. incepand cu secolul 18. utilizata pentru fabricarea branzeturilor la eliminarea zerului. In 1920 s’a pasteurizat prima cantitate importanta de lapte. iar mai apoi a sterilizarii. a crescut foarte mult durata de pastrare a laptelui pentru consum.Romanii au fost primii care au folosit in alimentatie laptele de vaca. magaritelor si oilor.metabolice si de crestere.Laptele contine toate sunbstantele necesare noului nascut pentru a’si satisface nevoile fiziologice . tehnologia laptelui ia un mare avant. cantitatea primand in detrimentul calitatii. prin aparitia pasteurizarii. sunt surse de proteine de calitate superioara.Toate acestea au condus nu numai la publicitatea acestor produse. iar apoi acest proces a inceput sa fie aplicat industrial atat pentru eliminarea microorganismelor sub forma vegetativa din lapte cat si pentru tratamentul laptelui materie prima folosit la obtinerea produselor lactate.fiind secretat de glanda mamara a mamiferelor.Pe marile piete au aparut cantitati impresionante din branzeturile care cu cativa ani in urma erau rare si se bucurau de aprecierea consumatorilor. narheologii au gasit o strecuratoare ce dateaza de acum 3500 de ani.Tot in Italia la Piadena. aplicata pentru prima data de Pasteur in scopul distrugerii microorganismelor din musturi in 1862 si utilizata pe lapte de baronul Franz von Soxhlet in 1886. Laptele in alimentatie Laptele si preparatele pe baza de lapte. dar si la distrugerea imaginii de marca. Odata cu cercetarile facute de Louis Pasteur.De acelasi avant s’au bucurat si produsele lactate. odata cu primele activitati de domesticire si crestere a animalelor.Astfel.Stramosii nostri consumau laptele obtinut din cresterea caprelor. Laptele este folosit in hrana oamenilor inca din cele mai vechi timpuri. lucru ce a adus si aspecte negative.SCURT ISTORIC PRIVIND UTILIZAREA LAPTELUI Laptele este un lichid de culoare alba mata sau albgalbuie.

iaurturi si alte produse din aceeasi categorie. dar creste continutul in proteine si gasimi. Proportia ideala intre fosfor si calciu fac din lapte un aliment indicat atat pentru copiii in crestere.Chiar daca este consumat proaspat. Lactoza. vitamina K.Branzeturile reprezinta surse importante de factori nutritivi. dar si pentru tineri si adulti in aceeasi masura. la cald. tifon sau tesaturi speciale pentru indepartarea impuritatilor mecanice.tot atatea proteine cat contin si 4 oua proaspete. Pentru branzeturile care au fost obtinute prin fermentatie lactica. dar si cel de oaie. spre deosebire de branzeturile obtinute cu ajutorul labfermentului. cu valoare biologica inalta. sau sub forma de iaurturi si branzeturi. a dintilor si nu numai. obtinandu-se astfel o serie de produse pe baza de lapte. laptele trebuie supus unui tratament primar care consta in: . se observa o scadere a cantitatii de calciu. vitamina B1. datorita continutului scazut in fier si vitamina C. laptele asigura organismului necesarul de calciu. gravide.bivolita. este descompusa de flora intestinala.Ph-ul laptelui proaspat mult =6. sub actiunea fermentilor. Laptele pasteurizat precum si cel praf.filtrarea prin site.Imediat dupa ce este muls. in care continutul de calciu este mult mai ridicat. si de aceea este recomandat tuturor categoriilor de varsta. Fie ca este consumat proaspat. .capra.8. vitamina D. se transforma in acid lactic. In industria pelucrarii laptelui. laptele contribuie la buna dezvoltare a oaselor. Laptele este un aliment complex. care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica. poate duce la aparitia unor anemii feriprive. se obtin prin procedee care respecta valoarea nutritionala a produsului. ajungand in cantitate mare in intestin. duc de multe ori la pierderea unor mici cantitati din elementele nutritive.Fabricile de produse lactate prelucreaza laptele colectat din zonele apropiate.Continutul ridicat in lactoza face din lapte un bun diuretic si laxativ.Trebuie stiut ca tratamentele la care este supus laptele in vederea sterilizarii. se cunoaste foarte bine procesul prin care lactoza. Pe de alta parte. in produsi care stimuleaza evacuarea tubului digestiv.6-6. care se descompune sub actiunea luminii. In industrie se prelucreaza in special laptele de vaca. vitamina B2. fosfor dar si o serie de vitamine precum vitamina A. Fata de lapte acestea contin mai putina lactoza si vitamine. sau sub forma de branzeturi. consumul excesiv de lapte. Cea mai sensibila este vitamina B2.

.ea consta in trecerea laptelui sub presiune printr’o supapa de omogenizare in care are .Receptia calitativa si cantitativa-se face atat cantitativ(gavimetric sau volumetric)cat si calitativ. 2. Standardizarea laptelui.drojdii.ustensile.furaje.unt.Calcule necesare pentru standardizarea laptelui se fac folosind metoda ‘’patratului lui Pearson’’ sau ‘’Regula amestecurilor’’sau prin calcule de bilant(bilant general si bilant de grasime). care se obtine prin separarea grasimii dintr’o cantitate de lapte integral. folosind separatorul centrifugal.In lapte pot exista bacterii lactice.mucegaiuri.curatirea de impuritati. laptele e transportat la fabrica cu mijloace auto in bidoane sau cisterne izoterme. 1. aciditatea continutului de proteine.ambalare.). Omogenizarea laptelui.branzeturi.depozit in tancuri izoterme.fizicochimic si microbiologic. Curatirea laptelui de impuritati.Pentru cresterea continutului de grasime a laptelui se adauga smantana proaspata in lapte sau se amesteca laptele cu continut scazut de grasimi cu o cantitate de lapte cu continut mare de grasime.normalizare/standardizare. La livrarea laptelui pe piata acesta trebuie sa aiba un anumit continut de grasime constant in functie de sortiment.omogenizare. 3. Receptia calitativa consta in examinarea laptelui din punct de vedere senzorial.Proprietatile fizico-chimice urmarite sunt: densitatea. De la centrele de recoltare.depozitare. Laptele se prelucreaza sub forma de lapte de consum sau sub forma de produse lactate:produse lactate dietetice acide si smantana.utilaje etc.In general pentru standardizarea laptelui de consum se foloseste lapte degresat (smantanit).se face prin filtre sau centrifugare. .continutul de grasime al laptelui receptionat variaza in limite relativ largi.racirea laptelui pana la 2-5 grade celsius pentru a se incetini dezvoltarea micoorganismelor din lapte care sunt endogene sau provin din mediu inconjurator (praf.racirea laptelui. Standardizarea concentratiei de grasime a laptelui se poate realiza prin micsorarea sau cresterea continutului de grasimi se realizeaza prin extragerea unei parti din grasime din lapte cu ajutorul separatoarelor centrifugale sau prin amestecarea unui lapte integral cul apte degresat(smantanit). 4. continutul de grasime.are ca scop reducerea diametrului globulelor de grasime din lapte . Procesele tehnologice de obtinere a laptelui de consum cuprinde urmatoarele operatii principale:receptia alitativa si cantitativa.pasteurizare/sterilizare.

loc fragmentarea globulelor de grasime. 7. butelii de sticla.Se lucreaza la 60 grade celsius iar presiunea =120-180 daN/cm cub. . Pasteurizarea la temperaturi inalte are loc in pasteurizatoare cu placi. Pasteurizarea joasa se realizeaza in cazane sau vane cu pereti dubli prin care circula agentul termic. pungi sau ambalaje de carton acoperite cu polietilena.este unu din cele mai raspandite procedee de igienizare a laptelui. laptele e depozit at la 4 grade celsius. Dezodorizarea/dezserarea-urmareste indepartarea mirosului neplacut din lapte sau smantana si se realizeaza cu instalatia Vacreator.Dupa ambalare. Pasteurizarea laptelui.Tancurile de depozitare trebuie sa fie netede in interior. -se face la 4-6 grade celsius -dupa racire.bidoane de plastic. laptele este incalzit la temperatura mai mica de 100 grade celsius si are loc distrugerea formelor vegetative din lapte nu si a celor sporulate. 5. 6. laptele e depozitat in tancuri izoterme pana in momentul ambalarii. timp de depozitare maxim 24 h.In unele cazuri laptele e supus sterilizarii care se poate realiza prin metoda clasica(115-130 grade celsius timp de 25-30 min) sau prin metoda UHT(la 140-150 grade celsius timp de 4-8 secunde) urmata de racire brusca la 20-25 grade celsius si ambalare aseptica. Racirea laptelui.Prin pasteurizare. sa nu contina unghi sau curbe mici in care se pot acumula resturi de lapte.Regimul de pasteurizare care inseamna timpul si temperatura la care are loc pasteurizarea trebuie aleasa astfel incat sa se asigure pe de o parte distrugerea formelor vegetative ale organismelor in special a bicilului tuberculos si pe de alta parte sa se mantina pe cat posibil proprietatile senzoriale si fizicochimice ale laptelui. 8.se face in racitoare sau in sectiunea de racire a pasteurizatorului cu placi. Ambalarea laptelui-se poate face in bidoane de aluminiu. Metodele de pasteurizare sunt : -pasteurizare joasa(63-65 grade celsius timp de 30 minute) -pasteurizare la temperaturi inalte(72 grade celsius timp de 15 secunde) -pasteurizare instantanee(75 grade celsius timp de 5 secunde) uramata de o racire rapida.

7 3.038 17.207 137 120 – 140 4.031 1.9 – 14.4 16.0 – 13.032 17.0 – 11.200 115 80 – 145 5.034 1.1 95 3.7 .4 185 138 .4.2 4.033 12.1 3.Componentele principale ale laptelui normal si valorile acestuia variaza in functie de specie si sunt redate in tabel : INDICATORUL Densitatea g/100g lapte Subtanta uscata g/100g lapte Grasimi g/100g lapte LAPTE DE LAPTE DE LAPTE DE LAPTE DE VACA BIVOLITT OAIE CAPRA A 1.3 4.1 1.9 .1 – 8.0 183 136 .8 .3.031 1.4 – 6.029 – 1.2 3.3 5.1.6 13.028 –1.7 – 18.5 7.5 7.4 11.1 Calciu mg/100 g lapte 137 Fosfor mg/100 g lapte 56-381 91 56 – 112 Proteine g/100 g lapte 3.1 4.3 2.3 Tab.028–1.3 6.8 1.

este preferat transportul soluţiei în locul transportului separat al componentelor acesteia În instalaţiile de proces tehnologic ale indusriei alimentare se transportă numeroase fluide cu proprietati diverse. sedimentare. viteza este v2.Δt1. Astfel. fie prin participarea directă la diferite operaţii (de exemplu: evaporare. în aceste condiţii. filtrare.A1.Δt1 Debitul masic. în intervalul Δt1este: Δm1=ρ1.v1.2.a). viteza particulelor de fluid este v1. Viteza fluidului în interiorul conductei poate avea valori diferite în puncte diferite. Utilajele care servesc la transferul energiei de la o sursă exterioară la un fluid poartă denumirea generică de:pompe (dacă fluidul este un lichid). Intr-un interval de timp Δt1. a cărei secţiunea A este variabilă (fig. materialele solide sunt transportate prin antrenarea lor cu un fluid. în secţiunea A1 este: . compresoare (dacă fluidul este un gaz). difuzie. Multe operaţii din procesele tehnologice din industria alimentară. etc. transportul hidraulic al unei materii prime alei industriei alimentare. un element de fluid parcurge distanţa v1. Masa de fluid ce traversează secţiunea transversală A1.2. condensare.) fie pentru a asigura transportul între utilaje. fără ramificaţii. Fluidele au o foarte mare importanţă în realizarea proceselor tehnologice. iar în capătul cu secţiunea A2. De multe ori. astfel: în capătul cu secţiunea A1. Produse în starea fluidă sunt compuse din starea lichidă şi starea solidă. Ecuaţia de continuitate Pentru deducerea acestei ecuaţii se analizează curgerea unui fluid de densitate ρ printr-o conductă continuă. prelucrează produse în stare fluidă.Transportul lichidelor În marea majoritate a cazurilor transportul fluidelor este preferat transportului solidelor.

secţiunile A1 şi A2 sunt constante (dar A2 ≠A1).v2 sau generalizând pentru mai multe secţiuni transversale ale conductei. astfel în capătul 2 secţiunea ei este A2. viteza fluidului variază invers proporţional cu aria secţiunii transversale. în cazul lichidelor incompresibile. . pe când în porţiunile lărgite sunt mai distanţate. Faptul că A. In capătul 1 unde secţiunea este A1. viteza fluidului este mare. Pentru a se aplica la curgerea fluidelor această teoremă. unde liniile de curent sunt dese. rezultă că: A1. ρ1=ρ2 (pentru că lichidele sunt incompresibile) şi Qm1=Qm2. se consideră o porţiune de conductă ca în figura 2. amplasată la cota h1 faţă de un plan de referinţă „zero”. Se observă că. se obţine relaţia: A. pe locul porţiunilor orizontale de conductă.v1=A2.Considerând fluidul ajuns în capătul 2 al conductei a cărei secţiune transversală este A2. care curg în regim staţionar. viteza fluidului creşte. Pe măsura ce distanţa dintre liniile de curent descreşte. fiind mai mare în secţiunile înguste ale conductei. viteza fluidului este mică şi invers.2. Se consideră că. rezultă că debitul masic în această secţiune este: Intrucât în cazul studiat s-a considerat că de-a lungul conductei nu există ramificaţii şi nici neetanşeităţi care să determină pierderi de fluid se poate scrie că Δm1=Δm2. astfel încât acolo unde liniile de curent sunt rare. conducta este orizontală. Pe măsură ce conducta urcă spre cota h2 ea se îngustează.v = cnst Relaţia de mai sus exprimă legea conservării masei în dinamica fluidelor.b. Ecuaţia lui Bernoulli Deducerea ecuaţiei lui Bernoulli are la bază teorema energiei cinetice conform căreia lucru mecanic efectuat de forţa rezultantă care acţionează asupra unui sistem este egal cu variaţia energiei cinetice a sistemului.v = cnst de-a lungul conductei rezultă că în porţiuni înguste liniile de current sunt mai apropiate.

Δl2 . rezultă că: A1.p2. Înlocuind în relaţia lucrului mecanic se obţine: . (b) schiţa pentru stabilirea ecuaţiei lui Bernoulli In toate punctele secţiunii A1. Lucru mecanic L efectuat asupra sistemului de către forţa rezultantă este dată de: .g.A2 care deplasează lichidul dintr-un element de conductă Δl2.lucru mecanic efectuat asupra sistemului de către forţa de presiune p2. Însumând aceşti termeni se obţine lucru mecanic L efectuat de forţa rezultantă: ΔL = p1.Δl1 .A1 (în capătul 1) şi p2. efectul net al acestor forţe este de a ridica lichidul de la cota h1 la cota h2.A2.Fig1.(h2-h1) este lucru mecanic efectuat asupra sistemului de către forţele gravitaţionale pentru a ridica masa de lichid de la nivelul h1 la nivelul h2.A1. de asemenea în toate punctele secţiunii A2. .lucru mecanic efectuat asupra sistemului de către forţa de presiune p1.Δl1 = A2. precum şi forţa de gravitaţie. respectiv din capătul 1 în capătul 2 (fig.A2.4.A1 care deplasează lichidul dintr-un element de conductă Δl1. In acest caz.g. iar viteza v1.m. Considerându-se că debitul de fluid în mişcare este acelaşi.1Schiţe pentru stabilirea ecuaţiilor fundamentale ale curgerii fluidelor (a) curgerea lichidului printr-oconductă cu secţiunea variabil pentru stabilirea ecuaţiei continuităţii. presiunea este p1.b). presiunea este p2 şi viteza v2.Δl2 =m / ρ.m.4.p1.Δl1 .(h2-h1) Deoarece s-a constatat că volumul de lichid din capătul 1 este acelaşi şi în capătul 2 al conductei. neglijându-se forţele de vâscozitate se observă că forţele care efectuează lucru mecanic sunt: forţele de presiune p1.p2.A2 (în capătul 2).Δl2 .A1. .

In ecuaţia lui Bernoulli toţi termenii au dimensiunea unei presiuni. în care transportul lichidelor se face fie sub presiunea aerului (sifoane. În principiu. abur.5. alte tipuri. ecuaţia se poate exprima astfel: suma presiunilor statică şi dinamică. Presiunea p+ρ. Pompele sunt maşini care realizează creşterea presiunii statice a fluidelor în scopul mişcării lui dintr-un loc în altul. trebuie amorsat. sifonul este un tub în formă literei ”U” care. adică umplut cu lichid. Clasificarea pompelor: pompe cu rotor. pompe volumice. la curgerea staţionară a unui fluid ideal este constantă în orice secţiune a curentului de fluid considerat. Deoarece secţiunile A1 şi A2 au fost alese arbitrar. Pompe sifon sunt folosite pentru transvazarea unor cantităţi mici de lichid dintre două vase.h care este prezentă chiar când nu are loc curgere (v=0) se numeşte presiune statică. In acest caz. iar termenul 0. pompe gazlift sau Mammut) fie folosind energie cinetică a unui fluid motor. pentru a fi pus în funcţiune.g. rezultă că ecuaţia de mai sus este valabilă pentru oricare din secţiunile conductei considerate anterior. . montejus. adică: Transportul fluidelor prin conducte se realizează cu ajutorul pompelor. se numeşte presiune dinamică. POMPE CU FLUID MOTOR Pompele cu fluid motor sunt lipsite de elemente solide în mişcare. apă sub presiune sau aer comprimat (ejectoare sau injectoare).