You are on page 1of 64

Forum

2 6 15 19

CUPRINS

Importanţa strategică a depozitelor subterane de gaze pentru asigurarea continuităţii şi siguranţei în furnizare – Dr.ing. Gheorghe RADU, Dr.ing. Valentin SANDU Utilizarea materialelor compozite la repararea defectelor de tip „lipsă de material” produse prin coroziunea exterioară a conductelor metalice – Dr.ing. Ilie LAŢA, Drd.ing. Florin BÎRSAN Evaluarea calităţii conductelor pentru transportul gazelor naturale la presiune înaltă (III) – Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU Estimarea tasării construcţiilor în funcţie de vârsta rocilor terenului de fundare – Prof.dr.ing. Mircea FLOREA, Prep.drd.ing. Mihaela ROCA, Prof. Cristina Maria GUNEA

LEX
22 22 23 23 24 25 26 32 34 36 38
ORDIN Nr. 21 din 21 aprilie 2011 pentru prelungirea duratei de valabilitate a Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 81/2009 ORDIN Nr. 22 din 21 aprilie 2011 pentru prelungirea duratei de valabilitate a Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 63/2009 ORDIN ORDIN Nr. 120 din 7 februarie 2011 privind aprobarea unei licente de concesiune pentru explorare Nr. 124 din 11 februarie 2011 privind aprobarea unei licente de concesiune pentru explorare

ORDIN Nr. 125din 15 februarie 2011 pentru modificarea si completarea Instructiunilor privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 94/2009 ORDIN Nr. 133 din 7 martie 2011 privind aprobarea unor licente de dare in administrare pentru explorare

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Simpozionul privind infrastructurile energetice naţionale – Prof.univ.dr.ing. Marian RIZEA, Ing.diplomat Eugenia RIZEA Academia Oamenilor de Ştiinţă din România promovează înfiinţarea Comitetului Naţional Pentru Securitate şi Strategie Alimentară – Prof.univ.dr.ing. Marian RIZEA, Ing.drd. Lăcrămioara PETRIU Conferinţa Focus pe energie: România, locaţie strategică pentru marile proiecte în următorul deceniu – Ing. Mihai OLTENEANU

Recenzii
LUMEA PE MARGINEA PRĂPASTIEI – Ing. Mihai OLTENEANU

Personalităţi
Dr.ing. Ioan GANEA – Ing. Mihai OLTENEANU

Info
40 45 53 55 52 63 64
Cercetarea geologică pentru hidrocarburi în România în perioada 1918-1944 – Dr.ing. Gheorghe BULIGA PETROM – Aprobarea situaţiilor financiare şi descărcarea de gestiune pentru exerciţiul anului 2010 – Ing. Constantin CĂPRARU Se joacă Europa de-a imperiul franco-german? Sarkozy şi Merkel pun la cale viitorul Uniunii Europene – Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ Ce e greşit şi ce trebuie făcut pentru îndreptare – Dr.ing. Florea NEAGU Note de vacanţă din Antalya – Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU Evoluţia cotaţiilor în 2008-2010 la principalele produse petroliere Cursul leului şi rata dobânzii în 2008-2010. Preţurile produselor petroliere la distribuţie. Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti.

Revistă editată de Asociaţia „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze“
Redacţia CP 200 OP 22 Bucuresti tel. 0372.160.599 0741.08.64.00 fax 0318.174.420 e-mail: violeta.dumitriu@petrom.com Director fondator
Gheorghe BULIGA Violeta ŞUFAN-DUMITRIU

Director executiv

Alexandru FLOAREA

Tehnoredactare:

www.est-cardinal.ro

Coperta: fotografia – Eugen STANCU
NOTA REDACŢIEI: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, utilizată, stocată în diferite sisteme sau transmisă electronic, mecanic etc., fără permisiunea prealabilă scrisă a SIPG, proprietarul dreptului de copyright.

Tipar: S.C. COPERTEX S.R.L. ISSN 1583 - 0322

Forum

Importanţa strategică a depozitelor subterane de gaze pentru asigurarea continuităţii şi siguranţei în furnizare

Dr.ing. Gheorghe RADU Director Romgaz S.A.

Dr.ing. Valentin SANDU Romgaz S.A. Cadru didactic asociat U.L.B. Sibiu

Abstract: Natural gas will continue to play an important role on the energy market, although the energy intensity is expected to decline, especially in the developed countries which keep on investing in efficiency improvements and energy saving technologies. The market growth, the increasing dependence on a sole gas source from import, and the increase of the share of this “inflexible” gas leads to the need for Romania to provide for the security of supply, and last but not least for the necessary conditions of achieving a certain level of flexibility. Under these circumstances it is required for underground gas storages to offer a higher flexibility and performance to satisfy these requirements. Dependenţa tot mai mare a ţărilor Uniunii Europene – şi, implicit, a României – de o singură sursă de gaze (Federaţia Rusă) şi dezvoltarea foarte lentă şi cu mare întârziere a capacităţilor de transport între surse situate la distanţe tot mai mari şi piaţă a determinat adoptarea de noi strategii pentru creşterea rolului capacităţilor de înmagazinare subterană care să gestioneze în timp real acest dezechilibru în balanţa de gaze naturale. În urma crizelor în furnizarea gazelor din anii 2006, 2007 şi 2009 în sezonul rece, s-a analizat necesitatea consolidării mecanismelor privind siguranţa şi continuitatea în furnizare în vigoare. Au fost discutate trei opţiuni: impunerea unei rezerve strategice obligatorii asupra companiilor; îmbunătăţirea mecanismelor existente; crearea unui concept unitar de solidaritate între statele membre, la nivel regional. Impunerea obligaţiei de stocare a unei rezerve strategice de gaze sporeşte, în general, siguranţa aprovizionării în sistemul european al furnizării de
2

gaze, dar are şi efecte negative din punct de vedere economic pentru agenţii economici implicaţi. Dată fiind importanţa şi complexitatea problemei, se va lansa în curând un studiu cu privire la rezervele (stocurile) strategice de gaze naturale. Sporirea siguranţei aprovizionării şi asigurarea unei pieţe competitive a gazelor sunt două obiective pe care UE trebuie să le atingă. Posibilitatea actuală de exceptare a noilor infrastructuri majore de la obligaţia privitoare la accesul reglementat al terţilor s-a dovedit adesea dificil de implementat. Cea de-a doua opţiune se referă la îmbunătăţirea procedurii şi la clarificarea criteriilor pentru acordarea derogărilor de la cadrul de reglementare. Scenariul de bază ar duce la creşterea diferenţelor la nivel naţional în privinţa răspunsurilor la cererile de derogări pentru noile proiecte de infrastructură. Precizarea şi clarificarea cadrului legislativ, prin intermediul unor orientări specifice, ar reduce acest risc şi ar facilita rezolvarea solicitărilor transfrontaliere de derogare. În 2004 au fost agreate orientări aplicabile

Forum
pe bază voluntară, însă punerea lor în practică întârzie. Este posibil să fie necesare măsuri pentru echilibrarea nevoii de acces efectiv, cu menţinerea stimulentelor în vederea creării unor noi capacităţi de depozitare. În aceste condiţii, este importantă crearea premiselor pentru ca piaţa de gaze să se dezvolte într-o direcţie care să permită ca acest potenţial să poată fi acoperit într-o măsură cât mai mare, în condiţii de siguranţă pentru consumatorii finali şi la preţuri mai scăzute. Creşterea ponderii gazelor importate determină o dezvoltare suplimentară a capacităţii conductelor de tranzit şi a celei de depozitare şi de flexibilitate a acestora. Astfel de cerinţe pot fi satisfăcute prin integrarea şi armonizarea sistemelor de transport şi de tranzit cu dezvoltarea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor naturale şi, eventual, a sistemelor de GNL (proiectul AGRI). De asemenea, apare oportună utilizarea depozitelor în procesul de producţie pentru zăcămintele mature şi/sau cu probleme tehnologice deosebite în exploatare, ţinând cont de faptul că cca 70% dintre zăcămintele exploatate de către Romgaz se află într-un grad avansat de depletare. Numărul mare de zăcăminte de gaze naturale din ţara noastră aflate într-un grad avansat de exploatare a favorizat/facilitat convertirea acestora în depozite de înmagazinare subterană în vederea utilizării lor eficiente, cu potenţial cert de producţiefurnizare în perioada sezonului rece. Primul depozit creat în România a fost în zăcământul depletat Ilimbav, în anul 1959, cu o capacitate de cca 50 milioane Nmc/ciclu, realizând debite zilnice de cca 300.000-350.000 Nmc/ zi pentru acoperirea vârfurilor de consum din municipiul Sibiu. Ulterior, s-au dezvoltat capacităţi de înmagazinare subterană care să asigure vârfurile de consum din zona capitalei şi a municipiului Ploieşti în trei locaţii – Urziceni, Bălăceanca şi Bilciureşti –, urmată de dezvoltarea depozitului de la Gherceşti, în zona Oltenia (toate operate de Romgaz). De asemenea, în Bazinul Transilvaniei există patru depozite subterane: la Sărmăşel, la Cetatea de Baltă (operate de Romagaz), la Nadeş şi la Târgu-Mureş (operate de Romgaz în cooperare cu GdF Suez). Depozitele Romgaz sunt într-un proces continuu de modernizare şi dezvoltare pentru a face faţă cerinţelor pieţei de gaze, aflată într-un proces dinamic de liberalizare şi diversificare, pentru a acoperi şi vârfurile de consum zilnice şi orare – tot mai frecvente ca urmare a creşterii substanţiale a ponderii consumatorilor de tip rezidenţial şi asimilaţi.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011

Acest lucru a fost posibil datorită realizării investiţiilor din ultimii ani, concretizate în extinderea şi modernizarea infrastructurii aferente depozitelor şi în aplicarea noilor tehnologii în completarea sondelor şi tratarea gazelor naturale pentru încadrarea acestora în standardele de calitate europene. De asemenea, s-au modernizat sistemele de măsurare comercială a gazelor naturale, prin utilizarea calculatoarelor de debit, a contoarelor ultrasonice şi a corectoarelor de volum, şi s-au perfecţionat staţiile de comprimare a gazelor naturale prin achiziţionarea de compresoare performante, reabilitarea celor existente şi implementarea sistemelor de automatizare a proceselor. Totodată, s-a realizat reabilitarea facilităţilor de suprafaţă, prin utilizarea de instalaţii şi echipamente moderne. Bugetul alocat de compania naţională de gaze naturale Romgaz S.A. pentru perioada 2010-2012 vizează: a) Optimizarea activităţii de operare a depozitelor subterane existente prin lucrări precum: dezvoltarea stocului inactiv de gaze pentru optimizarea capacităţii totale şi de lucru a depozitelor, precum şi creşterea capacităţii de extracţie/livrare; operaţii de „gravel pack” pentru controlul nisipului în sondele vechi şi noi; forajul şi echiparea modernă de sonde noi, dedicate ciclului de extracţie pentru creşterea potenţialului de extracţie al fiecărei sonde, respectiv a capacităţii de livrare (până la 50%); realizarea şi/sau modernizarea staţiilor de compresoare şi a facilităţilor de suprafaţă (colectoare, separatoare, staţii de uscare, panouri de măsură etc.). Prin realizarea unei perne de gaze optime, se obţine o creştere a presiunilor de operare şi, implicit, a potenţialului de extracţie cu 20 până la 30%, lucru deosebit de important dacă avem în vedere recenta criză a gazelor din luna ianuarie 2009 (dintre Federaţia Rusă şi Ucraina), când Romgaz a reuşit să acopere 72% din necesarul total de consum din producţia proprie şi din gazele depozitate proprii şi terţi. b) Crearea de noi capacităţi de înmagazinare subterană prin selectarea de noi zăcăminte depletate în vederea convertirii lor în depozite subterane de gaze: studiu de fezabilitate: Mărgineni – Zona Moldova.
3

De asemenea. Gazprom va furniza. cât şi prin viitoarele conducte aflate în fază de proiect (Nabucco.A. al Gazpromului de a avea depozite de gaze în vestul Ucrainei (în ţări din UE). şi creşterea presiunii de operare a depozitelor. Proiectul Mărgineni poate constitui obiectul unei colaborări comune între companiile Romgaz şi Gazprom pentru construirea unui depozit de gaze naturale la Mărgineni. colaborare propusă de Federaţia Rusă încă din anul 2007. gaze la un potenţial/capacitate maximă Figura nr. 4 .A. White Stream etc. Materializarea unei viitoare colaborări se poate face printr-o companie mixtă Romgaz-Gazprom. spre piaţa europeană. 2: Evoluţia capacităţilor de înmagazinare ale Romgaz S. fiecare parte urmând să deţină 50% din societate. este importantă utilizarea depozitului (depozitelor potenţiale) de pe teritoriul României pentru optimizarea transportului gazelor naturale. South Stream.). 1: Capacităţile de înmagazinare subterană operate de Romgaz S. având în vedere interesul Federaţiei Ruse şi. Astfel.Forum Figura nr. implicit. prin conductele de tranzit şi prin cele ale sistemului naţional de transport. atât prin conductele de tranzit existente. ţară care deţine acum majoritatea depozitelor de gaze de care Rusia are nevoie.

Hugout. B.. Bourjas. România ar putea deveni un „hub” important în ceea ce priveşte stocarea. Aşadar.. M. Orientul Mijlociu. care poate satisface atât necesităţile interne. prin Romgaz. deosebit de importante în condiţiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanţă economică faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii. Bibliografie: 1. Cornot-Gandolphe. Bulgaria. Evoluţia din ultimii ani a capacităţilor de înmagazinare ale Romgaz este prezentată în Figura nr. în prezenţa Excelenţei sale domnul Martin Harris. World Energy Council. sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă unor noi provocări ce se manifestă la nivel intern şi global. M. va creşte potenţialul de stocare şi furnizare pentru piaţa internă şi europeană prin sistemul naţional de transport şi viitoarele conexiuni cu ţările vecine (Ungaria. 2. – Underground Gas Storage – Technological Innovations for Increased Efficiency. Nordul Africii) şi a interconectărilor între sistemele naţionale de transport din cadrul UE. tranzitul şi furnizarea gazelor în Europa Centrală şi de Est..). Economic Commission for Europe (UN/ECE) – Underground Storage in Europe and Central Asia. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 5 . 2005. umane şi financiare corespunzătoare. Ţinând cont de evenimentele recente din Japonia (explozia centralei nucleare de la Fukushima provocată de calamităţile naturale înregistrate în luna martie a. Geneva. se poate spune că siguranţa energetică a ţărilor din Europa poate fi realizată în mod realist numai prin dezvoltarea în ritm alert a conductelor magistrale strategice pentru importul gazelor naturale din zonele cu resurse (Federaţia Rusă. R. a semnat împreună cu reprezentanţii legali ai companiilor Melrose Resources BV şi Petromar Resources S. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. 1999. cum ar fi securitatea alimentarii cu energie. România dispune de un important potenţial de zăcăminte de gaze depletate – ce pot fi convertite şi dezvoltate în capacităţi de stocare subterană –. S. însă îndeplinirea obiectivelor stabilite necesită asigurarea resurselor tehnice. cât şi pe cele ale ţărilor vecine. – Underground Gas Storage in the World – A New Era of Expansion. în calitate de autoritate competentă abilitată cu aplicarea prevederilor Legii petrolului nr. Ambasadorul Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România.A.c. D. dacă va marşa pe dezvoltarea în continuare a unor capacităţi de depozitare performante. Dussaud. acordurile petroliere de explorare-dezvoltare-expolatare petrolieră pentru blocurile EX-27 MURIDAVA şi EX-28 EST COBĂLCESCU adjudecate în cadrul Rundei a X-a de apel public de ofertă.238/2004. im tant por În data de 8 martie 2011. 2007. World Energy Council. 3.F. Astfel. Serbia. precum şi prin dezvoltarea accelerată a sistemelor energetice regenerabile. creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător în conformitate cu noua directivă a UE privind emisiile de CO2. Chabrelie. iar România. Moldova).Forum pe timp de vară. 2.

pot readuce conducta la parametrii iniţiali de funcţionare (reabilitarea conductei). by their application. Rezumat Coroziunea exterioară a conductelor metalice îngropate are ca rezultat reducerea grosimii peretelui şi. Mediaş Drd. these technologies can restore the pipe to initial functioning parameters (rehabilitate – rehabilitation). Ilie LAŢA Director Departament Exploatare SNTGN TRANSGAZ S. this method is called – SWR – strength wrap repair. This paper describes a pipes rehabilitation method using the composite material together alongside with the results of this technology evaluation tests. Mediaş Abstract: Butied metal pipes external corrosion results in reducing the pipe wall thickness which leads to reducing the pipe flow capacity. prin aplicarea lor. if a severe corrosion. La ora actuală sunt dezvoltate o serie de tehnologii de reparare a acestor tipuri de defecte care. The method presupposes the strengthened helicoidal wrap. 1. One of these technologies presupposes the use of a composite material with a complex structure made by the fallowing components a polymeric filler – PF – used for covering the defects on a pipe and restoring the external pipe coverage and a composite material wrap made of a reactive polymeric resin matrix – PM strengthened by many layers of fibre glass woren (WG). a series of fixing technologies of these types of defects are developed. Nowadays. reducerea capacitaţii portante a materialului tubular.A. alcătuită din următoarele componente: un chit polimeric (polymeric filler – PF).A. efectuate cu ajutorul unor echipamente speciale de tip piguri inteligente (ILI).Forum Utilizarea materialelor compozite la repararea defectelor de tip „ lipsă de material ” produse prin „lipsă material” coroziunea exterioară a conductelor metalice Dr. As part of diagnosis programmes done witch the help of special equipments such as ILI. Una dintre aceste tehnologii presupune utilizarea unor materiale compozite. The method can be applied over the defects until the loss of material up to 80% of wall thickness. the gas operators are forced to reduce the working gas pressure so the defective pipe section could can function safely. În cadrul programelor de diagnosticare a conductelor. în cazul descoperirii unor coroziuni severe operatorii sunt nevoiţi să reducă presiunea de lucru pentru ca tronsonul 6 de conductă cu defecte să poată funcţiona în siguranţă.ing. cu o structură complexă. utilizat pentru acoperirea defectelor de pe conductă şi refacerea . Florin BÎRSAN SNTGN TRANSGAZ S. în consecinţă.ing. over the corrosion defects of around the pipe many layers of glass woven impregnated witch polymeric matrix fibre.

dar şi ca urmare a unei protecţii insuficiente furnizate de izolaţia exterioară a conductei. peste defectele de coroziune. 7 Conductele din oţel îngropate. realizată dintr-o matrice de răşină polimerică reactivă modificată cu flexibilizatori. În această lucrare este descrisă o metodă de reabilitare a conductelor utilizând materialul compozit – SWR (Strength Wrap Repair). 1). având drept consecinţă reducerea capacităţii portante a ei. Numărul straturilor de ţesătură şi răşină polimerică se vor aplica în funcţie de severitatea coroziunii externe. refăcându-se astfel suprafaţa exterioară a conductei şi realizându-se transferul de tensiuni inelare de la peretele ţevii cu defecte la materialul compozit – SWR. includ înfăşurarea de materiale compozite. şi poate fi aplicată atât pe conducte cu diametrul exterior cuprins între 60. Materialele utilizate sunt foarte eficace. alcătuit dintr-o ţesătură de fibra de sticlă. Tehnologia propusă permite operatorilor să reabiliteze lungimi extinse de până la 1-2 m într-un ciclu. pe lângă costurile de înlocuire. Se aplică manual. chitul polimeric (PF). în timp ce conducta este menţinută în funcţiune. Repararea defectelor prin înlocuirea tronsonului care prezintă defecte de coroziune este deosebit de costisitoare deoarece. Orice coroziune exterioară sau interioară a unei conducte din oţel reduce grosimea materialului tubular. pe conducte cu defecte locale de tip „lipsă de material” cu adâncimi de până la 80-85 % din grosimea peretelui conductei. pentru umplerea cavitaţii coroziunilor exterioare. cât şi pe recipienţi aflaţi sub presiune sau rezervoare de depozitare.3 mm (2’’) şi 1422. înfăşurate elicoidal în jurul ţevii. împreună cu rezultatele testelor de evaluare a acestei tehnologii. până la repararea defectelor. durificată cu mai multe straturi de ţesătură din fibră de sticlă (glass woven – WG). utilizat pentru umplerea cavităţii defectelor şi refacerea suprafeţei exterioare a conductei. Acest sistem de reabilitare a conductelor poate fi aplicat continuu pe lungimi mai mari de conductă care prezintă defecte de coroziune pe suprafaţa exterioară. 2. Metoda poate fi aplicată peste defectele cu pierderea de material de până la 80% din grosimea peretelui. b) o matrice polimerică – PM. Normele internaţionale admit utilizarea tehnologiilor de reparare fără scoaterea din funcţiune a conductei dacă pierderea de material produsă prin coroziune este mai mică de 80% din grosimea nominală a materialului tubular şi dacă defectul nu prezintă scurgeri. pot reface şi chiar spori rezistenţa mecanică a conductelor şi pot asigura extinderea substanţială a duratei lor normale de exploatare. după excavarea locaţiei se trece la curăţirea materialului tubular de stratul izolaţiei exterioare şi apoi la sablarea acesteia. În cazul unei conducte îngropate. manşoane sudate pe întreaga circumferinţă şi petice sudate şi sunt în general limitate la repararea unor lungimi relativ scurte de ţeavă deteriorată. punându-se simultan sub fiecare înfăşurare a ţesăturii de fibră de sticlă (WG) şi straturile de răşină polimerică (PM) (Figura nr. utilizate fără scoaterea din funcţiune a conductei. reducerea presiunii de operare. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 . de proprietăţile oţelului şi de condiţiile de funcţionare dorite după reabilitare. Pentru operarea în siguranţă a unui tronson de conductă care prezintă defecte de coroziune pe suprafaţa sa exterioară se impune. sunt expuse pe durata lor de funcţionare acţiunii corozive generate de agresivitatea solului în care acestea sunt îngropate. şi un înveliş din material compozit realizat dintr-o matrice de răşină polimerică reactivă (polymeric matrix – PM). Procesul tehnologic de aplicare permite realizarea de reparaţii cu caracter definitiv. Tehnologiile acceptate de reparare a conductelor care prezintă defecte de tip „lipsă de material” pe suprafaţa exterioară. Productivitatea realizării unei astfel de reparaţii este mult mai mare decât a oricăruia dintre procedeele care presupun efectuarea de operaţii de sudare de manşoane sau înlocuiri de tronsoane de conductă. c) material de ramforsare – WG. Introducere 3. implică şi costuri cauzate de pierderea capacităţii de transport. Metoda se poate aplica cu uşurinţa de o echipă specializată (2-3 persoane) în urma depistării defectelor de tip „lipsă de material”. Descrierea sistemului SWR Sistemul SWR cuprinde trei componente: a) un chit (filler) polimeric – PF.Forum configuraţiei exterioare a acesteia.4 mm (56’’). utilizate în procesul de transport al produselor petroliere. constatându-se experimental că reparaţiile realizate cu acestea. Metoda implică înfăşurarea (ranforsarea) în formă elicoidală în jurul conductei. a mai multor straturi de fibră de sticlă (WG) impregnate cu răşină polimerică (PM). prin aplicarea prin înfăşurare a ţesăturii din fibră de sticlă şi a răşinii polimerice în formă elicoidală pe suprafaţa corodată a ţevii. Materialul de ranforsare se aplică sub formă de benzi suprapuse 50% în mai multe straturi. fără scoaterea din funcţiune a conductelor.

Forum

Figura nr. 1: Aplicarea sistemului SWR pe o ţeavă corodată. 4. Metodologia de testare

4.1. Materialul tubular utilizat Pentru testarea sistemului de reparare SWR a fost selectat un cupon de ţeavă fabricat după API 5L X42, provenit din conducta Ø 20” HurezaniCorbu, conductă inspectată cu pig inteligent în anul 2007 şi care a intrat în programul de reparare în 2010 (Figura nr. 2). Pe acest tronson, în urma

raportului de evaluare a defectelor depistate, s-a realizat o schemă tehnologică de reparaţii care propunea tehnologiile de reparare specifice pentru fiecare locaţie în parte. Tronsoanele de conductă care prezentau defecte de coroziune pe suprafaţa exterioară, pentru care factorul de reparare (ERF > 1), stabilit în conformitate cu criteriul ANSI/ASME B31.G şi RSTRENG, au fost propuse a se elimina şi a se înlocui cu cupoane noi de ţeavă.

Figura nr. 2: Cuponul de ţeavă pentru testare.

Tabelul nr. 1: Caracteristicile mecanice şi geometrice ale cuponului de ţeavă pentru testare [1].

Diametrul exterior Grosimea peretelui Lungimea tronson Limita de curgere* Rezistenţa la rupere*
*

ŢEAVA – API 5L X52 SAWH De 20” (508 mm) t 7,1 mm L 2,5 m Rt0,5 359 MPa Rm 455 MPa

Reprezintă valorile minime ale caracteristicilor mecanice de rezistenţă, Rt0,5 şi Rm, conform SREN 10208.

Caracteristicile geometrice ale defectelor au fost evidenţiate şi evaluate cu ajutorul echipamentului scanner tip Eddy Current Array, cuplat la un computer pentru măsurare, înregistrare şi analiză a datelor. Această metodă permite determinarea dimensiunilor caracteristice a defectelor de tip „lipsă de material” locale sau generalizate, produse prin coroziune pe suprafaţa
8

exterioară a materialului tubular, şi integrarea lor cu ajutorul unui software (GRIWRAP); au fost evaluate pe baza criteriile de evaluare ANSI/ ASME B 31G, B31 Modificat şi Aria Efectivă (Figura nr. 3). În urma analizei defectelor scanate pe cuponul de ţeavă selectat, s-a constatat că cel mai sever defect este unul cu adâncimea maximă de 6,88 mm, respectiv 96,8% pierdere de material

Forum
care, în conformitate cu criteriile de evaluare, clasifica defectul ca fiind un defect neacceptat. Au mai fost identificate: defecte individuale sau grupate a căror gravitate este de 80% sau în intervalul 50-65% şi defecte în intervalul 30-50%, confirmând astfel decizia care s-a luat – tronsonul de conductă respectiv să fie scos imediat din funcţie, iar cuponul de ţeavă care conţinea aceste defecte să fie înlocuit. Caracterizarea defectelor scanate şi poziţionarea celor mai reprezentative este prezentata în Figura nr. 2. 4.2. Materialul compozit SWR Tehnologia de reparare folosită pentru înlăturarea defectelor de coroziune, utilizând materialul compozit SWR, şi care face obiectul testelor de performanţă, poate fi adaptată pentru orice tip de defect de coroziune aflat pe suprafaţa exterioară a materialului tubular ţinând cont de: 1. Caracteristicile mecanice ale materialului din care este fabricat materialul tubular; 2. Caracteristicile mecanice ale materialului compozit SWR; 3. Dimensiunile caracteristice ale defectului.

Figura nr. 3: Caracterizarea defectelor scanate de pe suprafaţa cuponului de ţeavă.

Caracteristicile mecanice ale materialului compozit SWR sunt evidenţiate în Tabelul nr. 2 şi au fost stabilite în urma testărilor efectuate în

cadrul Laboratorului de Examinări Distructive – LED de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti în conformitate cu [2].

Tabelul nr. 2: Caracteristicile mecanice ale materialului compozit SWR.

CARACTERISTICA VALOAREA

τf, MPa 9,5-10,8

EC, MPa 18500-22700

RmC, MPa 270-320

AC, % 1,32-1,60

UTC, MJ/m3 1,77-2,25

Pentru efectuarea unei reparaţii in situ, unde unele caracteristici ale defectului pot fi aproximate sau condiţiile de efectuare a reparaţiei nu pot fi corespunzătoare pentru testare, se vor utiliza valorile minime specifice ale caracteristicilor mecanice ale materialului compozit şi dimensiunile maxime ale defectelor de coroziune. Pentru defectele de tip piting sau cavităţi existente pe suprafaţa exterioară a cuponului
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011

de ţeavă supus testelor există posibilitatea ca acestea să interacţioneze şi să se manifeste ca defecte singulare, cu adâncimea maximă d = max ( d1, d2, ...di) şi lungimea echivalentă L. Luând în considerare porţiunea de cupon cu cele mai severe defecte, incluzând şi defectul cu adâncimea d ≥ 80%, şi considerând că ele interacţionează având lungimea echivalentă de extindere longitudinală L = 150 mm, se poate calcula, în conformitate cu ASME/ANSI B31.G. [3]:
9

Forum
• • Pentru defecte scurte Pcd – presiunea de funcţionare în siguranţă a cuponului cu defecte, se calculează cu relaţia:

Pav – presiunea de avarie anticipată a cuponului cu defecte, se calculează cu relaţia:

Unde:

d LTotal s De σY M

– adâncimea maximă a zonei corodate, d = 6,8 mm; – lungimea extinsă în plan axial a coroziunii, L = 150 mm; – grosimea specificată a peretelui ţevii, s = 7,1 mm; – diametrul exterior al ţevii, De = 508 mm; – limita de extensie convenţională a materialului ţevii, σY = Rt 0,5 + 68,95 MPa = 359 + 68,95 = 427,95 MPa . – coeficientul Folias,

Pc •

– presiunea din conductă în momentul descoperirii defectelor, Pc = 3 MPa.

Pa – presiunea de avarie (rupere) pentru un cupon de ţeavă fără defecte, debitat din acelaşi tronson, calculată în conformitate cu [4], este:

– presiunea de rupere (cedare) pentru un manşon din material compozit SWR, neglijând Pswr unghiul elicoidal mic al înfăşurării, ranforsat pe suprafaţa exterioară a unui cupon de ţeavă cu Ø 500, se calculează cu relaţia:

Unde: Pswr – presiunea de rupere a benzii SWR, MPa; tc – grosimea materialului compozit, mm; Rmc – rezistenţa de rupere la întindere a materialului compozit, MPa; De – diametrul exterior al materialului tubular, mm. Numărul de straturi de ranforsare necesar consolidării cuponului cu defecte superficiale de tip „lipsă de material” se stabileşte ţinând cont de tensiunile şi deplasările din învelişul complex aplicat, calculate pe baza unui software pus la punct de UPG Ploieşti. Pe baza acestui software, şi ţinând cont de caracteristicile mecanice ale materialului utilizat, grosimea stratului ranforsat necesar reparaţiei este tc = 15 mm. Pentru testare s-a realizat, din anumite motive tehnice, o grosime a stratului ranforsat de numai tc = 10 mm.
10

Aplicarea adezivului special pe suprafaţa materialului tubular. după care a fost scăzută treptat (5-6 s) la 0 (zero) bar (Figura nr. fiecare dintre acestea având un număr de 5 cicluri. Figura nr. cswr – coeficientul de siguranţă teoretic pentru presiunea de rupere (cedare) a sistemului SWR se calculează cu relaţia: Unde: cswr – coeficientul de siguranţă pentru sistemul SWR. 2. se calculează cu relaţia: Unde: PRSWR – presiunea de cedare (rupere) a ţevii reabilitate. 4. • „bombarea” defectului un poate avea loc decât numai după cedarea manşonului din material compozit. Aceasta se bazează pe presupunerea că un defect de coroziune de pe suprafaţa exterioară a materialului tubular va fi pe punctul de a ceda doar după ce manşonul din material compozit va ceda (rupe) la rândul său ca urmare a depăşirii rezistentei maxime de rupere. Figura nr. Umplerea cavităţilor defectelor de coroziune cu filler şi uniformizarea conturului suprafeţei exterioare a materialului tubular. 5. într-un stand special amenajat. 11 . concomitent cu aplicarea adezivului dintre straturi. 5: Umplerea cavităţilor defectelor. În realitate. Probele s-au executat cu apă. 4. 3. reabilitat cu ajutorul manşonului din materialul compozit SWR. 8). şi au constat din mai multe teste.Forum • PRSWR – presiunea de rupere (cedare) a cuponului de ţeavă cu defecte. Aplicarea adezivului peste ultimul strat ranforsat. 4: Pregătirea suprafeţei după sablare. pentru care presiunea de testare a crescut Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 de la 0 (zero) bar la presiunea maximă a testului respectiv şi menţinută cca 60 min (1 h). Aplicarea materialului de ranforsare prin suprapunere 50%.3. Testarea manșonului SWR Etapele procesului de testare a materialului compozit SWR au fost următoarele: 1. Pregătirea cuponului de ţeavă supus testării şi sablarea întregii suprafeţe exterioare. peste care se aplică materialul compozit. moment până la care toate eforturile dezvoltate de presiunea interioară din materialul ţevii sunt preluate de manşonul compozit.

Se observă că cedarea nu a avut loc la nivelul defectului caracterizat prin 96% lipsă de material (vezi Figura nr.0 MPa a sistemului SWR este: 12 . În prima fază s-a produs ruperea manşonului din material compozit. 9: Ruperea manşonului compozit şi cedarea materialului tubular. 7: Manșon material compozit. 2). Figura nr. 9). 8: Standul de probă şi structura testelor. • c`swr – coeficientul de siguranţă rezultat pentru presiunea reală de rupere (cedare). La presiunea de 140 bar s-a produs ruperea manşonului compozit (Figura nr. Figura nr.Forum Figura nr. urmată de cedarea materialului tubular la nivelul unuia din defectele de coroziune. 6: Aplicarea adezivului şi a primului strat de ranforsare. caracterizat prin 80% lipsă de material. P`RSWR = 14. Figura nr.

N Romgaz şi S. au devenit mai mari decât deformaţiile din învelişul complex.8.G. nu s-au produs desprinderi ale materialului compozit faţă de materialul tubular. ca stagiar. Bibliografie: 1. iar în momentul imediat următor a avut loc cedarea unui defect (străpungerea) caracterizat prin 80% lipsă de material. Aceste programe au în vedere. modernizării şi dezvoltării Sistemului Naţional de Transport (SNT): a) menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Transport (SNT) prin programe anuale de mentenanţă preventiv planificate şi/sau reparaţii accidentale. Dr. Gas Transmission and Distribution Piping Sistem. ca şef de staţie. Ilie – Cercetări privind stabilirea capacităţii portant reziduale şi întocmirea programelor de mentenanţă pentru conductele de transport al gazelor naturale. în calitate de director.G. În momentul în care deformaţiile materialului tubular.ing. ceea ce arată că utilizarea materialului compozit – SWR poate fi o metodă viabilă pentru reabilitarea conductelor din oţel care prezintă pe suprafaţa lor exterioară defecte de tip „lipsă de material” produse prin coroziune. ş. Transgaz. care prezenta pe suprafaţa sa exterioară defecte caracterizate prin lipsa de material produsă prin coroziune. capacitatea portantă a materialului tubular. Ca urmare a reorganizării activităţilor din sectorul gazelor naturale şi înfiinţării societăţii SNTGN TRANSGAZ Mediaş.G. Washington.a. 2006. generate de presiunea interimară. Washington. activitatea de întreţinere şi exploatare conducte magistrale din cadru Întreprinderii de Exploatare Conducte Magistrale Mediaş. 2008. 2003. promoţia 1982. – Studii pentru identificarea unor tehnologii de remediere a defectelor de tip „lipsă de material”. cele două materiale deformându-se împreună până la atingerea presiunii de cedare (140 bar). *** API Specification 5L.N. stabilirea capacităţii portante reziduale a materialului tubular şi estimarea duratei de exploatare a conductelor aparţinâd SNT. utilizat la repararea defectelor de coroziune existente pe cuponul de ţeavă supus testelor. 4.T. de principalele activităţi în domeniul reabilitării. Ploieşti. Specifcation for Line Pipe.Forum 5. începând cu anul 1999 coordonează şi răspunde. la: S. 1995. U. 2.7 MPa prin utilizarea manşonului compozit – SWR. Teza de doctorat. Presiunea de rupere (cedare) (140 bar) a tronsonului de conductă care prezenta pe suprafaţa sa exterioară defecte caracterizate prin lipsa de material produse prin coroziune a fost mult mai mare decât presiunea maximă admisibilă (45 bar). şi-a desfăşurat activitatea numai în cadrul industriei de gaze din România.N. Laţa. În perioada 1990-1998. în principal. cât şi în timpul ciclurilor variabile ale presiunilor de testare. a coordonat. unde s-a format ca specialist şi a îndeplinit diferite funcţii de coordonare şi conducere.N.. De la terminarea studiilor şi până în prezent. Zecheru. şi SEG Lunca. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 13 . 3. ****ASME B31. Faţă de presiunea de rupere a unui cupon de ţeavă fără defect. a avut loc desprinderea şi cedarea învelişului complex. Pa = 12. Contract 37/2007. organizând şi activitatea de reabilitare a principalelor conducte magistrale de transport al gazelor naturale. În perioada 1982-1990 a lucrat în domeniul comprimării gazelor naturale participând la realizarea şi punerea în funcţiune a două staţii de electrocompresoare: SEG Daneş. Facultatea de Utilaj Tehnologic. a crescut cu cca 10% în situaţia în care grosimea învelişului aplicat tc a fost mai mică cu cca 30-35%. s-a comportat foarte bine atât în timpul aplicării lui. Ilie LAŢA s-a născut la 20 mai 1956 şi a absolvit Institutul de Petrol-Gaze din Ploieşti. Gh.P. în calitate de inginer şef. Concluzii Materialul compozit – SWR.

desfăşurate în cadrul programelor de reabilitare a acestora.G. Autor şi/sau coautor la peste 15 lucrări ştiinţifice de specialitate în domeniul reabilitării conductelor magistrale de transport al gazelor naturale. protecţia autocorozivă a conductelor şi altele.P. Ploieşti coordonat de prof. Medias. 14 . desfăşurând o importantă activitate de inginerie tehnologică în domeniile: implementarea unui sistem de management al integrităţii şi siguranţei conductelor. – Staţii tehnologice de comandă vane (S. efectuând numeroase intervenţii de perforare sau obturare a conductelor – operaţiuni desfăşurate fără întreruperea funcţionării acestora. şi anume: – Staţii de Comprimare Gaze (S. mediu. c) activităţi conexe celei de bază: transport. comprimarea gazelor. reabilitarea conductelor magistrale de transport gaze naturale şi mentenanţa predictivă prin diagnosticarea cu pig inteligent. ocupându-se de executarea de lucrări speciale efectuate pe conductele de transport gaze naturale aflate sub presiune. Drd. dintre care poate fi amintită cartea Protecția anticorozivă și reabilitarea conductelor și rezervoarelor. Este membru al Asociaţiei Române de Mecanica Ruperii.ing. implementarea unui sistem de poziţionare geografică a obiectivelor SNT şi monitorizare în exploatare (GIS). În această perioadă a coordonat lucrările de intervenţie asupra tubulaturii conductelor de gaze naturale. În prezent coordonează Atelierul Lucrari Speciale din cadrul Departamentului Exploatare – SNTGN Transgaz S.A. Din anul 1998 şi până în prezent funcţionează în cadrul SNTGN Transgaz S.ing. intervenţii şi reparaţii corective prin evaluarea defectelor depistate pe materialul tubular al conductelor.V. operaţii speciale asupra conductelor aflate sub presiune.ing. editată în anul 2007 împreună cu un colectiv de cadre didactice de la U. Gheorghe Zecheru. Ioan TUDOR.A.C.septembrie 1972 şi a absolvit Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga ” din Sibiu.). Mediaş.C. – Staţii de Reglare-Măsurare Gaze (S.dr.M. – Staţii de Protecţie Catodică (S.P. protecţie socială În anul 2006 a susţinut doctoratul la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti cu teza Cercetari privind stabilirea capacității portante reziduale și întocmirea programelor de mentenanță pentru conductele de transport al gazelor naturale. Din anul 2007 este doctorand la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti în domeniul Inginerie Mecanică. s-a născut la Mediaş pe data de 30.).C. avându-l conducător ştiinţific pe domnul prof.).R.Forum b) modernizarea şi reabilitarea instalaţiilor tehnologice aferente Sistemului Naţional de Transport.G.dr. Mediaş. Actualmente este directorul Departamentului Exploatare din cadrul STGN TRANSGAZ S.A. Marius Florin BÎRSAN.).

pentru obţinerea succeselor scontate.G. există multe provocări pentru a face ca acest obiectiv să devină o realitate. înţelegerea exactă a poziţiei considerate în ciclul de viaţă al infrastructurii. Figura nr. Este esenţial ca cele mai bune practici ingineresti recomandate pentru extinderea duratei de viaţă a infrastructurii să fie aplicate în companiile care o operează şi o întreţin. se poate evalua/ calcula riscul. Din acest motiv. până la implementarea cu succes a unui program fiabil. Acest lucru va împuternici operatorii infrastructurii să ia deciziile necesare pentru realizarea cu adevărat a extinderii duratei de viaţă active şi care să susţină programele de securitate. De la restricţiile bugetare privitoare la forţa de muncă. Din verificările corespunzătoare şi evaluarile riscului.I. sunt la îndemână multe soluţii tehnice necesare. se poate controla nivelul de disponibilitate a echipamentelor. 1).Forum Evaluarea calităţii conductelor pentru transpor tul gazelor naturale la presiune înaltă (III) Dr. şi. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 15 .ing. respectiv a extinde în cele din urmă durata de viaţă (Figura nr. mai mult.P. Bucureşti (urmare din numărul trecut) Extinderea duratei de viaţă a unei infrastructuri îmbătrânite reprezintă un obiectiv comun pentru toţi operatorii-proprietari ai infrastructurii sistemelor de conducte de transport al gazelor naturale. 1: Evaluarea riscului. Ion Irimia ZECHERU Expert ISO – CEN S. folosind cele mai bune practici industriale şi inginereşti acceptate pentru extinderea duratei de viaţă a activelor îmbătrânite.

Zecheru. 3. – depăşirea inhibării critice în ceea ce priveşte succesul prelungirii vieţii infrastructurii critice îmbătrânite. 2 16 . Aceste riscuri sunt gestionate în primul rând prin intermediul echipamentelor de verificare şi inspecţie. axată pe pierderea prin defectare a integrităţii conductelor sub presiune. 2: Reorientarea verificărilor asupra reducerii riscului. American Society of Mechanical Engineers. Metodologia evaluării riscului bazat pe verificări oferă informaţii pentru luarea deciziilor pe baza frecvenţei verificărilor.2 – vezi contextul2). Evaluarea riscului bazat pe verificări (Risk Based Inspection – RBI) reprezintă o evaluare a riscurilor şi a procesului de management. 1 Risk-Based Inspection. măsurarea şi gestionarea riscului. 2011. Metodologia evaluarii riscului bazat pe verificări (Risk Based Inspection – RBI)1 poate fi utilizată pentru a gestiona riscul generat de o concentrare de eforturi pe sisteme de conducte de transport a unor fluide cu cel mai mare risc. I.Forum Este esenţială descoperirea următoarelor elemente: – asigurarea operării în condiţii de securitate a activelor trebuie să respecte simultan şi cerinţele de reglementare. nr. Figura nr. Applications Handbook. 3: Reorientarea verificărilor asupra costurilor. – realizarea eficientă şi proactivă prin utilizarea celor mai bune practici pentru evaluarea riscului pe baza verificărilor survenite asupra infrastructurii. Evaluarea calităţii conductelor pentru transportul gazelor naturale la presiune înaltă (I). Figura nr. dimensiunea acestora şi cel mai potrivit tip de examinare nedistructivă (NDE) utilizată (Figura nr.I. în cazul de faţă ca urmare a deteriorării materialului tubulaturii acestora. – identificarea. „Monitorul de petrol şi gaze“.

2006.. NDE and Integrity Assessment: Assessment of Crack Like Flaws. Regulile defectoscopiei permit caracterizarea defectelor existente sau geometria lor să fie modelate printr-o geometrie simplă. 3). – Figura nr. Rolul verificărilor în procedura de evaluare a riscului bazat pe inspecţie – RBI se concretizează prin: – cuantificarea mai bună a defectelor. 3 4 Rastogi. reducerea incertitudinii. 4. october 2010. Lectures on Welding. R. 4: Caracterizarea defectelor4. Mohitpour. Formele idealizate utilizate pentru a evalua defectele sunt prezentate în Figura nr. Figura nr. Second Edition.Forum Costul crescut al cheltuielilor de verificare poate fi uneori compensat prin reducerea eforturilor excesive de control în zonele identificate ca având risc scăzut (Figura nr. 17 Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 . 5: Caracterizarea riscului. Indian Nuclear Society. ISBN 9780791859605. în scopul de a face ca geometria reală a defectului să fie analizată într-o mai mare măsură prin mecanica ruperii. reducând probabilitatea unor defectări neprevăzute3. Mumbai. Pipeline Operation and Maintenance: a Practical Approach.

Forum Folosirea RBI ca instrument de îmbunătăţire continuă a evaluării riscului în vederea extinderii duratei de viaţă a infrastructurii determină: – îmbunătăţirea continuă a tehnicilor de verificare şi facilităţi pentru reducerea sistematică a riscurilor asociate defectărilor generate de presiunea înaltă din conductele de transport a GN. • este important să se menţină şi să se actualizeze un program de RBI pentru a fi sigur că sunt incluse cele mai recente informaţii de verificare şi întreţinere. • rezultatele inspecţiilor. RBI este un instrument dinamic. – identificarea oportunităţilor pentru punera în aplicare a altor abordări de reducere a riscurilor. sprijin managementului inadecvat. 18 . – evaluarea probabilităţii de defectare– atribuirea incorectă a mecanismelor de deteriorare sau a ratelor de defectare. – colectarea de slabă calitate a datelor şi informaţiilor . – determinare. domeniu de operare nedefinit. după caz. schimbările condiţiilor de proces şi punerea în aplicare a celor mai bune practici de întreţinere pot avea efecte semnificative asupra riscului şi pot declanşa necesitatea unei reevaluări (Figura nr. Următoarele capcane pot duce la rezultate neadecvate (exemple): – planificarea proastă . care poate furniza şi calcula curent riscul viitor bazat pe datele şi cunoştinţele la momentul evaluării: • în timp. Figura nr. – direcţionarea tehnologiei de verificare pentru dezvoltarea şi promovarea mai rapidă şi mai largă a tehnologiilor de inspecţie de ultimă generaţie.date de slabă calitate sau necesitatea de a colecta date suplimentare. – identificarea lacunelor sau neajunsurilor disponibile în tehnologiile şi aplicaţiile de verificare.modalitate necorespunzătoare de identificare şi analizare a unor mecanisme de defectare adecvate. precum şi identificarea tehnologiei de inspecţie care este utilizată sub capacitatea eficientă. apar modificări care necesită actualizarea şi/sau reevaluarea RBI. 6: Intervalele de verificare recomandate. atunci când apar schimbări. evaluarea defectuoasă a verificării precedente. – revigorarea instrumentelor de evaluare a riscurilor cu date noi devenite disponibile sau când apar schimbări. – mecanisme de distrugere şi moduri de defectare . Personalul care efectuează verificările infrastructurii sistemelor de conducte de transport a gazelor naturale în serviciu trebuie să fie competent să desfăşoare evaluările adecvate de risc şi integritate. evaluare şi management utilizare inadecvată a tehnologiei „cutiei negre” sau documentaţia tuturor ipotezelor. 6).obiective neclare. – adaptarea planurilor de gestionare a riscului. – evaluarea consecinţelor defectării evaluarea incorectă a pericolelor potenţiale sau a rezultatelor.

So foundation bed calculated settlement it is necessary to be affected by a correction coefficient given in Figure no. Universitatea din Bucureşti Prof. Mircea FLOREA.Forum Estimar ea tasării constr ucţiilor în funcţie de vâr sta r ocilor ter enului de fundar e Prof. Figura nr. foundation bed calculated settlement is greater than foundation bed measured (observed) settlement. Tasarea construcţiilor este un termen folosit curent şi nu trebuie evitat. deoarece tasarea se produce în terenul de fundare. This is true when the foundation bed is a bedrock. Legătura dintre tasarea construcţiei şi vârsta rocilor este evidentă. roca de bază poate fi formată atât din roci moi (soft rocks).dr. respectiv ale rocii de bază. în timp ce rocile vechi reprezintă roca de bază (bedrock) precuaternară. Universitatea din Bucureşti Prep. precum şi sedimentele care nu au ajuns la stadiul de rocă. deşi el poartă încărcătura unui termen impropriu. care apar de regulă sub formă de intercalaţii.drd. legătura dintre tasarea construcţiilor şi vârsta rocilor terenului de fundare este evidentă. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 19 . colaborator Abstract: Acording to practical experience. Rocile tinere. 1: Formaţiunea acoperitoare şi roca de bază. În Figura nr. Plecând de la această constatare cu caracter calitativ.ing. Timpul geologic creşte gradul de consolidare al rocilor chiar şi după disiparea presiunii apei din pori. 2 both for bedrock and shalow deposit. în vârstă de zeci şi sute de milioane de ani. cât şi din roci stâncoase (hard rocks). as foundation bed. 1 se prezintă câteva tipuri litologice ale formaţiunii acoperitoare. Cristina Maria GUNEA. aparţin de formaţiunea acoperitoare (shalow deposit) şi sunt de vârstă cuaternară. Mihaela ROCA. deoarece rocile tinere sunt mult mai compresibile decât rocile vechi. nu în fundaţie sau în construcţie.ing. Ca o caracteristică.

coeficientul de corecţie având valori subunitare. începând de la pragul t = 2 milioane ani (Figura nr. 2: Coeficientul de corecţie ηc. exprimată în centimetri. tasarea construcţiei este calculată tot cu relaţia (1). care pune faţă în faţă tasarea măsurată şi tasarea calculată. valorile coeficientului de corecţie ηI fiind însă supraunitare (Figura nr. Aşadar. folosind relaţia: (1) s = ηc sc în care: s – tasarea construcţiei. . au contribuit la cunoaşterea diferenţei dintre tasarea măsurată şi cea calculată. a apărut necesitatea elaborării unui coeficient de corecţie ηc. Este meritul înaintaşilor Facultăţii de Geologie şi Geofizică. Experienţa arată că în cazul rocii de bază tasarea calculată a construcţiilor este mai mare decât tasarea măsurată (observată).Forum Pot fi întâlnite diferite tipuri calcaroase şi chiar conglomerate formate din cimentarea unor pietrişuri de terasă. În cazul în care terenul de fundare este alcătuit din formaţiunea acoperitoare. dacă terenul de fundare este alcătuit din roca de bază. Coeficientul de corecţie dă valori din ce în ce mai mici cu cât vârsta rocilor este mai mare. Figura nr. 2. prezentată mai înainte. prin măsurătorile efectuate. valoarea finală fiind atinsă în 4 ani. Astfel. coeficientul de corecţie pentru roca de bază ia valori din ce în ce mai mici. care separă formaţiunea acoperitoare de roca de bază. Pe măsura creşterii timpului geologic spre baza scării stratigrafice. 20 Rămânând în cadrul rocii de bază ca teren de fundare. Plecând de la această observaţie. 2). Spre exemplu. Alexandru Fronescu şi Eftimie Pănoiu. tasarea calculată va fi redusă. 2). timpul de stabilizare a tasării fiind şi el mic. experienţa arată că tasarea măsurată este de câteva ori mai mică decât tasarea calculată. tasarea calculată pentru coşul de fum de 210 m înălţime de la Termocentrala (CET) Craiova-Işalniţa a fost de 8 cm. care. sc – tasarea calculată a construcţiei. specialişti în geodezie. cimentul provenind din loessul care acoperă terasele râurilor. Acest ultim caz este prezent în cazul formaţiunii acoperitoare.5-4 cm. redat în Figura nr. iar tasarea măsurată de 3. exprimată în centimetri. ηc – coeficientul de corecţie – valori subunitare. în cazul formaţiunii acoperitoare tasarea construcţiei poate fi chiar mai mare decât tasarea calculată.

. „Buletinul Institutului de Petrol. tasarea finală la Monumentul Washington s-a realizat în 49 de ani. cu o înălţime ceva mai mică de 200 m. Pănoiu. are la bază experienţa personală. redat în Figura nr. în formaţiunea acoperitoare. La Monumentul Washington. XVIII.Constanţa. prin trecerea de la experienţa personală la experienţa „profesiei”. Vârsta rocilor este convertită în calităţi geomecanice tot mai variate. Popovici. M. . Bibliografie: 1. în timp ce tasarea finală a coşului de fum de la CraiovaIşalniţa s-a realizat în 3. iar pentru informaţii suplimentare vă stă la dispoziţie cu un set de broşuri cu informaţii referitoare la: -Eficienţa energetică -Modernizarea casei -Modernizarea instalaţiei de încălzire Sursa: www.. Deci şi durata tasării observate depinde de vârsta geologică a terenului de fundare. fundat pe terasa râului Potomac. Trebuie menţionat şi faptul că modelul conceptual din Figura nr. iar îmbunătăţirea lui. Coeficientul de corecţie al tasării calculate. Astfel. necesar a fi îmbunătăţit plecând de la vârsta rocii terenului de fundare. 2 trebuie considerat ca un model conceptual. deşi este întemeiată pe tasări măsurate. transmite o încărcare mare terenului de fundare. V. 2 (210 m înălţime) de la Termocentrala (CET) Craiova-Işalniţa. stabilizate. Stănescu. 2 în vederea obţinerii tasării construcţiei.C. până la atingerea tasării finale. fundat în roca de bază. Al. Această construcţie. E. cu ajutorul exemplului tridimensional Casa 3D. vol. Iată de ce modelul redat în Figura nr. vă împărtăşeşte cunoştinţele în acest domeniu. CONGAZ S. Alina. 2 este o noutate pentru literatura de specialitate. tasarea măsurată a fost de 15 cm. Editura Tehnică. nu experienţa „profesiei”. cam de acelaşi ordin de mărime ca şi coşurile de fum foarte înalte de la termocentrale. O altă deosebire o reprezintă însăşi durata măsurătorilor.A. va reprezenta şi o noutate pentru ştiinţă. pp. 1978. Florea. 77-85. – Tasarea terenului de fundare al coşului de fum nr. Gaze şi Geologie”.ro Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 petrol 2011 0 21 .Forum Este şi cazul Monumentului Washington. Experienţa personală. 1983. 2.. Florea. Mircea – Mecanica rocilor. Ştiţi câtă energie puteţi economisi ? S.congaz. Fronescu.5-4 ani. de circa 4 ori mai mare decât a coşului de fum de la Craiova-Işalniţa. nu poate ţine loc de experienţa „profesiei”.

1. cu modificarile si completarile ulterioare. 3. cu completarile ulterioare.078/2003 privind aprobarea Criteriilor si metodelor pentru aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale.A. Medias EMITENT: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Medias va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 1. 63/2009 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale realizat de Societatea Nationala de Gaze Naturale “Romgaz” . (3) din anexa la Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale nr. 1. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Targu Mures va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.S. Partea I.S. 21 din 21 aprilie 2011 pentru prelungirea duratei de valabilitate a Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr.A. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. (1) ramane nemodificat pentru ciclul de inmagazinare 2011-2012. 289 din 26 aprilie 2011 Avand in vedere prevederile art. 22 din 21 aprilie 2011 . presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezentul ordin. (1) Se prelungeste durata de valabilitate a Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.A. (2) Ordinul prevazut la alin. Partea I. (1) ramane nemodificat pentru ciclul de inmagazinare 2011-2012. Targu Mures.A. 81/2009 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale realizat de Societatea Comerciala “Depomures” S. 3. 1. (3) din anexa la Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale nr.S. (4) din Hotararea Guvernului nr. cu completarile ulterioare. Art. Partea I. cu modificarile si completarile ulterioare. in temeiul dispozitiilor art. Iulius Dan Plaveti ORDIN Nr. iar compartimentele de resort din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei vor urmari respectarea acestora. Medias.S. 289 din 26 aprilie 2011 Avand in vedere prevederile art. 1. Art. nr. Art. 431 din 24 iunie 2009.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei. 155 alin. 7 alin. 691 din 14 octombrie 2009. Iulius Dan Plaveti 22 ORDIN Nr. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezentul ordin. -Societatea Comerciala “Depomures” . Art. 155 alin. in temeiul dispozitiilor art. 2. Art.A.078/2003 privind aprobarea Criteriilor si metodelor pentru aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale. 81/2009 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale realizat de Societatea Comerciala „Depomures“ . Partea I.A. (1) Se prelungeste durata de valabilitate a Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr.S.LEX pentru prelungirea duratei de valabilitate a Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. (4) din Hotararea Guvernului nr. Societatea Nationala de Gaze Naturale “Romgaz” . Art. 63/2009 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale realizat de Societatea Nationala de Gaze Naturale „Romgaz“ . nr. 2. (2) Ordinul prevazut la alin. 7 alin. 1. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Targu Mures EMITENT: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. iar compartimentele de resort din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei vor urmari respectarea acestora.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.

Art.. judetul Gorj. si Societatea Comerciala “Resmin” . . 21 alin. in calitate de concedent. 120 din 7 februarie 2011 Avand in vedere art. Partea I. cu sediul in comuna Oituz.S. (1) din Legea minelor nr. si Societatea Comerciala “Resmin” . in calitate de concedent. Art. 2. in temeiul art. Alexandru Patruti Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 23 . 1. 21 alin. 13. Art. presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.991/2011 privind explorarea resurselor de argila comuna si nisip si pietris din perimetrul Runcurelu 2. . incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. 13. 2. .Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. 108 din 10 februarie 2011 ORDIN Nr. 124 din 11 februarie 2011 Avand in vedere art..419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.Se aproba Licenta de concesiune nr. in calitate de concedent. 4 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr.R. incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. 15 alin. Art. in calitate de concesionar. cu sediul in municipiul Bucuresti. 4 alin. 1. Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Alexandru Patruti privind aprobarea unei licente de concesiune pentru explorare EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. in calitate de concesionar. 1. 85/2003.Se aproba Licenta de concesiune nr. in temeiul art. 85/2003. (1) si art. judetul Gorj. . 1. cu modificarile si completarile ulterioare. cu sediul in municipiul Bucuresti. 125 din 18 februarie 2011 ORDIN Nr. si Societatea Comerciala “Pa&Co International” S.947/2011 privind explorarea resurselor de namol terapeutic din perimetrul Movila Miresii.L.Se aproba Licenta de concesiune nr. (1) din Legea minelor nr.S.LEX privind aprobarea unei licente de concesiune pentru explorare EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. in calitate de concesionar. judetul Braila.R. 3.Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.R. (4) din Hotararea Guvernului nr. Art. judetul Bacau. Partea I. (1) si art. cu modificarile si completarile ulterioare. 15 alin. presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.990/2011 referitoare la explorarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Pesteana-Jiu. incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.L. .L.. 13.

5. dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art.R. intocmita in sistemul de proiectie «Stereografic ‘70» (anexa nr. dar neinregistrate ca rezerve si/sau ca resurse valorificabile in F. nr. scoria bazaltica. precum si a anexei nr. 94/2009 EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.”. 125din 15 februarie 2011 . 6 la prezentele instructiuni. serpentinitul. amfibolitul.Operatorii economici au obligatia de a solicita verificarea perimetrului temporar (coordonate. situri arheologice de interes deosebit. La articolul 8. 1. bazaltul. . . (2) Constatarea indeplinirii obligatiilor referitoare la executarea integrala a lucrarilor de refacere a mediului se face pe baza prezentarii de catre titularul permiselor la care activitatea a incetat a notelor de constatare emise de compartimentele de inspectie teritoriala aferente. granitul. 94/2009. rocile ornamentale. alineatul (4). diabazul.scrisoarea-comanda pentru verificarea si aprobarea perimetrului de exploatare (anexa nr. rezervatii naturale. zonele de protectie sanitara si perimetrele de protectie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apa. calcarul industrial si de constructie.” 6.” 4. insusit de catre solicitant si insotit de nota de constatare.(1) Permisul de exploatare.LEX pentru modificarea si completarea Instructiunilor privind eliberarea permiselor de exploatare. sau au fost inregistrate ca rezerve/resurse grupa «afara de bilant» si care nu constituie obiectul unei concesiuni/dari in administrare la data solicitarii permisului de exploatare. gnaisul. andezitul. 17. (1). 3 la prezentele instructiuni). in baza transmiterii urmatoarelor: . 4 alin. alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art. situri arheologice de interes deosebit. 85/2003.) compartimentului de inspectie teritoriala in competenta caruia se afla perimetrul respectiv. tuful..documentele emise de autoritatile competente privind amplasarea perimetrului de exploatare pe terenuri pe care sunt situate monumente istorice. sienitul. 2. . care asigura protectia zacamintelor impotriva degradarii si valorificarea maximala a resursei minerale pentru obtinerea de produse miniere ornamentale. perlitul.(1) Rocile utilizabile in constructii. 55 alin./R. aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins: “b) pentru rocile utilizabile in constructii si acumularile de turba care au fost cercetate.N. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. culturale. intocmirea unui nou permis se face conditionat de executarea integrala a lucrarilor de refacere a mediului afectat de activitatea anterioara. rezervatii naturale. se modifica si se completeaza asa cum urmeaza: 1. cu modificarile ulterioare. suprafata. dolomitul. aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. marna. riolitul. religioase. argila. acordate in alte perimetre de exploatare. sunt urmatoarele: nisipul. cu modificarile si completarile ulterioare. pentru fiecare perimetru de exploatare. zonele de protectie sanitara si perimetrele de protectie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apa. pietrisul. 28 si 30 din Legea minelor nr. 85/2003. La articolul 10. . dacitul.” 7. cu modificarile si completarile ulterioare. La articolul 3 alineatul (1). gresia. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art. vecinatati etc. alineatul (3). presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.Instructiunile privind eliberarea permiselor de exploatare.” 2. de scrisoarea24 ORDIN Nr. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art. dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat. Partea I.” 5.fisa de localizare a perimetrului de exploatare. culturale. cu urmatorul cuprins: “(4) Exploatarea rocilor ornamentale se realizeaza prin modalitati de extractie si tehnologii specifice rocilor ornamentale. 3.(1) In cazul solicitantului care a mai executat activitate de exploatare pe baza de permise. (1) lit. travertinul. dioritul. pegmatitul. . religioase. . privind situatia lucrarilor executate pentru refacerea mediului. granodioritul. porfirul. micasistul.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. in temeiul art. . emise de autoritatile competente in domeniile respective. cu urmatorul cuprins: “(3) Permisul de exploatare se intocmeste numai dupa prezentarea de catre solicitant a documentelor care sa ateste ca pe terenurile aferente perimetrului de exploatare nu sunt amplasate monumente istorice. si al art. exploatabile si pe baza de permis. 126 din 18 februarie 2011 Avand in vedere art. 333 din 19 mai 2009. l) din Legea nr. (2) Se poate solicita permis de exploatare si pentru produse reziduale miniere care contin exclusiv cel putin una dintre substantele minerale utile prevazute la alin. Articol unic. 4 la prezentele instructiuni). La articolul 17. (4) din Hotararea Guvernului nr. sisturile cristaline. 12.

133 din 7 martie 2011 . tabel cu valoarea garantiei financiare pentru refacerea mediului (anexa nr. incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. situri arheologice de interes deosebit. in vederea aprobarii de catre conducatorul acesteia. 13 din Legea minelor nr.” Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. ori din care sa rezulte valoarea obligatiilor restante exigibile cu privire la redeventa si taxa pe activitatea de prospectiune. inclusiv certificatul constatator emis de oficiul registrului comertului. lista cuprinzand personalul de specialitate atestat implicat in managementul exploatarii. incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.009/2011 privind explorarea apei geotermale din perimetrul Tusnad-Bai-Primarie. in calitate de administrator. 3. 4. 14. Alexandru Patruti Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 25 ORDIN Nr. in termen de valabilitate. 3.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. avizat de agentia judeteana de protectie a mediului. 4 alin (4) din Hotararea Guvernului nr. 6. 11. 186 din 17 martie 2011 Avand in vedere art. acte si documente privind legalitatea functionarii operatorului economic.Se aproba Licenta de dare in administrare nr. rezervatii naturale. Art. in original sau in copie legalizata. in care sa se precizeze ca proiectul propus nu se supune evaluarii impactului asupra mediului/evaluarii adecvate. dovada constituirii garantiei financiare pentru refacerea mediului. plan de refacere a mediului si proiect tehnic de refacere a mediului. La anexa nr.011/2011 privind explorarea apei minerale terapeutice din perimetrul Herculane Cerna. judetul Caras-Severin. 5 la instructiuni). Anexele scrise: 1. dupa caz.” 8. 1. Se aproba Licenta de dare in administrare nr. Alexandru Patruti privind aprobarea unor licente de dare in administrare pentru explorare EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. documente emise de autoritatile competente privind amplasarea perimetrului de exploatare pe terenuri pe care sunt situate monumente istorice. aviz/autorizatie de gospodarire a apelor. documentatia tehnica si dovada achitarii taxei pentru activitatea de exploatare se inainteaza Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. avizat de agentia judeteana de protectie a mediului. acord de reabilitare. explorare sau exploatare. in calitate de administrator. judetul Harghita. 8. dupa caz. 1. 9.LEX comanda pentru acordarea permisului de exploatare. explorare sau exploatare. 6 la instructiuni). culturale. 10. precum si ordinul de plata si extrasul de cont care atesta plata taxei si redeventei miniere restante exigibile. Art. presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin. 2. zonele de protectie sanitara si perimetrele de protectie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apa. in calitate de concedent.). din care sa rezulte ca solicitantul nu inregistreaza obligatii restante exigibile cu privire la redeventa si taxa pe activitatea de prospectiune. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. cu prezentarea activitatii acestuia (C. 85/2003. si Consiliul Local Baile Tusnad. in calitate de concedent. Art. tabel cu situatia lucrarilor executate pentru refacerea mediului (anexa nr. in temeiul art. Partea I.V. 7. 5. 2. incheiat cu autoritatile administratiei publice locale pentru cazurile in care transportul rutier al resurselor minerale afecteaza infrastructura rutiera si cladirile adiacente din localitatile urbane sau rurale respective. Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. cu modificarile si completarile ulterioare. emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. litera B se modifica si va avea urmatorul cuprins: “B. 14. si Consiliul Local Baile Herculane. certificat de atestare fiscala. act de reglementare pentru protectia mediului sau un document. dupa caz. valabil la data depunerii documentatiei complete. religioase. 1 “Continutul-cadru al documentatiei tehnice pentru acordarea permisului de exploatare”.

adică S.A. se ştie. a Simpozionului Protecția Infrastructurii Energetice. Îngrijorarea guvernelor şi a factorilor responsabili a crescut exponenţial. un pas important constituindu-l organizarea. a avea avantajul de a fi mai bine înarmat şi de a alege liber intensitatea atacului precum şi ţinta. organizaţii 26 de crimă organizată sau teroriste.E. paralel cu vulnerabilităţile/punctele slabe ale sistemelor digitale şi ale reţelelor energetice. care.N. Cea mai nouă ameninţare cu „botnet”. Teletrans S. Considerat de specialiştii prezenţi drept un eveniment de referinţă şi de maximă noutate pentru sectorul energetic din România. ai instituţiilor şi ai firmelor de prestigiu din ţară şi străinătate. noul „vierme” ar putea fi capabil să funcţioneze autonom recrutând şi comandând 5 milioane de computere din 122 de ţări pentru atacuri simultane coordonate asupra sistemelor economice.N. atacurile cibernetice ale unor persoane fizice. principalele subiecte abordate au vizat aspecte actuale privind protecţia infrastructurilor critice în sectorul energetic. au crescut considerabil şi au atins un nivel de agresivitate şi rafinament fără precedent. în ultimii ani. . organizat de S. CONPET S. s-a estimat a fi afectat 1. Marele absent la această importantă manifestare lucrativă a fost transportatorul unic de ţiţei prin conducte. subiecte specifice infrastructurilor critice naţionale şi europene. Ploieşti. la Mediaş. Transgaz S. afacerile naţionale şi internaţionale. C. privind Protecţia Infrastructurilor Critice a determinat factorii decizionali din România să treacă la acţiuni concrete de implementare a acesteia. Bucureşti. Fără a avea încă vreo contra-strategie. un virus inactiv. precum şi dependenţele şi interdependenţele intersectoriale ale sectorului energetic-comunicaţii.5 milioane de computere. în perioada 15-16 aprilie a. ai autorităţilor publice responsabile. permite criminalilor sau atacatorilor terorişti să lanseze operaţii de anvergură..A. Aproape toate industriile.A. distrugere sau modificare de date confidenţiale cu efecte extrem de dăunătoare asupra infrastructurilor cibernetice ca şi infrastructurilor critice naţionale. în lupta dintre atacator şi apărător. pe parcursul celor două zile. modul de abordare a relaţiilor cu autorităţile abilitate ale statului şi cooperarea internaţională în domeniul infrastructurilor critice. politicile economice şi de apărare ale statelor. În plenul sesiunii. Sibiu. mai mult ca niciodată. pe care atacatorul îl poate activa oricând (un troyan) şi în orice loc din lume. Apariţia „botnets-ului”. Se ştie că. dependenţele sectoriale. unde s-au analizat politicile companiilor de stat sau cu capital privat şi a celorlalţi operatori economici de importanţă naţională din domeniul energetic. organizaţiilor multinaţionale (precum UE) şi organizaţiilor de securitate colectivă (precum NATO).Evenimente – Viaţa ştiinţifică SIMPOZIONUL PRIVIND INFRASTRUCTURILE ENERGETICE NAȚIONALE MEDIAȘ. încă din cele mai vechi timpuri. şi S. În zilele noastre atacatorii nu mai sunt constrânşi de distanţa geografică şi de frontiere. managementul securităţii informaţiei în interdependenţă cu protecţia acesteia.c. Trebuie subliniat că studiul fenomenului a evidenţiat că sensibilizarea opiniei publice nu a ţinut pasul cu aceste noi ameninţări şi vulnerabilităţi ale spaţiului cibernetic. dar şi în cadrul celor patru secţiuni moderate de cunoscuţi experţi în domeniu. falsificare. infrastructurilor naţionale critice şi reţelelor de apărare naţională ale unei ţări – toate interdependente una de cealaltă. sunt extrem de vulnerabile în faţa atacului cibernetic. În cadrul acestui simpozion. intersectoriale şi managementului riscului. atacatorul pare. Conficker de exemplu. sub patronajul Ministerului Economiei. neobservat de utilizatorii de internet. Analizele efectuate de experţi la nivel mondial au evidenţiat faptul că. companiile şi chiar ministerele de apărare sunt din ce în ce mai dependente de utilizarea internetului deschis sau intranet-urilor. 114/2008 a U. Transelectrica S. Comerţului şi Mediului de Afaceri. devastatoare.A. simpozionul a oferit o platformă potrivită de dialog. având ca ţintă infrastructurile energetice. Mediaş.C. 14-16 aprilie 2011 Necesitatea Necesitatea urgentării punerii în aplicare a e e Directivei nr. precum şi ai celor din mediul academic au avut posibilitatea de a dezbate. reprezentanţi ai guvernului.C. care au puterea de a afecta toate sectoarele vieţii publice şi private. în spionajul de date. Interdependențe și Dependențe Energie –Comunicații.

Zâzanie în Israel între adepții forței și diplomați Multă vreme. estimând că. Dar şi alte mijloace la fel de puţin ortodoxe sunt folosite. este încarnat de un virus numit Stuxnet. cotidianul arată că eficacitatea Stuxnet a fost testată la Dimona. mişcări teroriste sau naţionaliste şi indivizi. Autorităţile de la Teheran. potrivit specialiştilor. Cu regularitate agitată în Israel. Şi aceiaşi experţi afirmă acum că Iranul nu va putea duce programul la bun sfârşit înainte de 2012. Alţii vorbesc chiar de 2015. fost director al Mossad. ritmul pare să fi încetinit. pus la punct de Israel şi Statele Unite. fără a risca detectarea şi identificarea. despre care Halevy nu dă alte detalii. ziarelor. Iar cele două părţi au interes ca ea să rămână secretă”. Stuxnet a sabotat funcţionarea centrifugelor iraniene care produc uraniu îmbogăţit. Lituania în iunie-iulie 2008. Prin infectarea unui soft Siemens.ziuaveche. Vorbind despre „obstacole”. care au păstrat multă discreţie asupra subiectului şi au dat asigurări că pagubele cauzate de virus au fost limitate. Dincolo de această dată nu va mai fi posibilă împiedicarea fabricării bombei atomice. „New York Times” scria pe 15 ianuarie că serviciile de informaţii israelian şi american au colaborat la realizarea virusului. Acest „război secret”. Chiar guverne ostile se pot ascunde în spatele „alianţelor profane” cu sindicate criminale. Atacuri masive cu viruşi „denial-ofservice”. prin vocea negociatorului Saeed Jalili. aflat în vizită la Center of Political and Foreign Affairs. în ianuarie 2010. Israelul a revizuit oficial evaluarea progreselor nucleare iraniene. folosit de acest program. Ministerul Afacerilor Externe de la Teheran a anunţat că va depune plângere împotriva Israelului pentru această crimă. La sfârşitul lui decembrie.html Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 1 .000 din alte ţări.Evenimente – Viaţa ştiinţifică Diminuarea ecartului (formă-fond-periculozitate) dintre criminalitate cibernetică.ro/top-secret/servicii-secrete/iranul-ranit-de-virus-bomba-atomica-intarzie-16492. Citând experţi militari. au acuzat recent Statele Unite. „Avem mai mult timp decât credeam”. „graţie măsurilor dezvoltate împotriva lor”.000 de computere din această ţară şi a altor 8. fost director al CIA. afirma recent că accederea Iranului la statutul de putere nucleară a fost întârziată cu câţiva ani. agenţiile de spionaj care au supravegheat programul nuclear iranian au considerat că finalul anului 2009 este o linie roşie. cu multiple conotaţii. Cel mai recent episod din categoria atacurilor strategice. opţiunea unei lovituri 27 [„Suntem în război împotriva Iranului. http://www. unde armata este special antrenată. băncilor şi altor corporaţii. ameninţarea unui nou „Pearl Harbour” digital a devenit reală. Ministrul Afacerilor Externe israelian. scrie „Le Figaro”. Bomba atomică întârzie Peste 20% dintre centrifugele atomice instalate de Teheran au fost blocate de virusul informatic Stuxnet. recunoaşte generalul Michael Hayden. precum şi asupra website-urilor private şi telefoanelor celulare dintr-o ţară deja au apărut. Stuxnet ar fi întârziat considerabil capacitatea iranienilor de a fabrica bombe atomice. Cea mai mare parte a acestui război este clandestină. După asasinarea. afirma pe 18 ianuarie Efraim Halevy. Foarte activ în noiembrie. Moshe Yaalon. conceput pentru a distruge. După un progres rapid al activităţilor de îmbogăţire a uraniului. beneficiază de patru ani în plus. programul nuclear iranian. că se află în spatele acestui atac atât de puternic şi sofisticat. într-un atac asupra a 12. este cel publicat la începutul acestui an. „viermi” şi alte forme de malware asupra serverelor ministerelor guvernamentale. care este redat mai jos dintr-o importantă publicaţie1: Iranul rănit de virus. a savantului Massoud Ali Mohammadi. sau măcar a răni. terorism cibernetic şi război cibernetic sponsorizat de stat sau privit ca o nouă formă de „beligeranţă asimetrică” în secolul XXI. în Georgia în august 2008 şi în Coreea de Sud în iulie trecut. Exemple de astfel de atacuri au fost înregistrate în Estonia în mai 2007. complexul din mijlocul deşertului care adăposteşte programul nuclear israelian secret.

fără îndoială. Ca rezultat al acestor interdependenţe în creştere dintre diferite infrastructuri critice (Figura nr. precum şi noi reglementări. 28 Sistemul european de livrare de gaz pe bază de conducte. mulţi responsabili politici şi militari consideră încă programul nuclear iranian drept o ameninţare mortală pentru Israel. inclusiv de produsele comerciale off-the-shelf/ gata confecţionate (COTS). Acest proiect a pus unele baze utile pe care să se construiască seturi de cerinţe de securitate mai cuprinzătoare pentru centrele de control. au condus la dependenţa industriei private şi a agenţiilor guvernamentale de furnizorii externi de bunuri şi servicii.Evenimente – Viaţa ştiinţifică militare asupra instalaţiilor nucleare iraniene pare să se îndepărteze. până ce nu apare o criză şi conexiunea eşuează. Protecția Infrastructurilor critice – Risc și Gestionarea Crizelor. care. acoperă o zonă geografică mult mai extinsă. o ameninţare serioasă pentru statul Israel”. Reţelele fizice. prin conducte de gaz pe distanţe din ce în ce mai mari. La Tel Aviv. unii merg până acolo încât zic că programul nuclear iranian „nu mai reprezintă.) În ultimele decenii. În acelaşi timp. perceput ca fiind „călcâiul lui Ahile” al securităţii aprovizionării cu energie.E. ceva ce nu a fost anticipat. 1). avarii şi întreruperi pot avea consecinţe dramatice în sisteme mai complexe („paradoxul vulnerabilităţii”). ţiţei sau gaze naturale au depăşit barierele ideologice.. cu perspectiva de a crea o piaţă de energie liberalizată comună în întreaga Uniune. aproape fiecare serviciu depinde direct sau indirect de furnizarea sigură de energie electrică. În rândurile puterii. E considerată prea complicată. refuzase israelienilor utilizarea spaţiului aerian irakian în cazul unui atac asupra Iranului. U.E. a identificat două provocări majore cu care trebuie să se confrunte şi care au determinat demararea Proiectului Octavio. aceste dependenţe şi impacturi ale golurilor de aprovizionare şi întreruperilor adesea nu sunt vizibile. pentru moment. Acestea încep din statele producătoare externe (Rusia sau în medii . reţelele regionale de transport energie electrică. Chiar şi micile pauze. Berlin. prea riscantă şi prea puţin susţinută de Washington. din vremea Administraţiei Bush. O sursă israeliană implicată declară: „Este salutar ca iranienii să aibă în vedere posibilitatea utilizării forţei împotriva lor”.] Orice comentariu este. tehnice şi tehnologice şi s-au extins peste graniţele naţionale. Liberalizarea pieţii şi privatizarea operatorilor infrastructurilor deţinute de stat. conectând state membre U. conducte de gaze şi activele critice ale conductelor. ianuarie 2008. Această viziune optimistă nu este însă împărtăşită de toată lumea la Tel Aviv. (Sursa: Ministerul Federal de Interne (BMI). Figura nr. virtuale sau logice au crescut în număr şi complexitate. 1. astfel: • Răspândirea tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) evidenţiază numeroase noi implicaţii de securitate pentru dependenţa noastră de ele în toate domeniile vieţii noastre. de prisos! În ceea ce priveşte infrastructura energetică critică.

E. Sporind şi diversificând alimentările cu gaz din afara Europei. Din aceste centrale. gazul natural poate fi depozitat pe o perioadă nedefinită de timp. la distanţe de sute şi chiar mii de km (cu o presiune de obicei de până la 100-120 de bari) şi. în Golful Persic/Orientul Mijlociu şi în Africa Centrală) şi transportă gaz natural peste frontierele statului. Figura nr. utilizând facilităţi de depozitare cu scopul de a satisface echilibrat cerinţele din diferite anotimpuri şi de a se asigura împotriva disfuncţionalităţilor de alimentare neprevăzute. când debitul de gaz a fost oprit). tratare. gazul este transportat direct spre reţeaua magistrală (conducte din oţel cu diametre cuprinse între 20 şi 40 inch. După cum se observă. dezastrelor naturale sau disfuncţionalităţilor care sunt motivate politic. staţii de compresare. unde este purificat şi uscat. este supus unui proces tehnologic de separare. prin extinderea interconexiunilor de reţea. în amestecuri cu alte hidrocarburi. spre o centrală de procesare (staţie de tratare). În contrast cu securitatea de alimentare cu petrol a U. locuri de depozitare. utilizând conducte din oţel sau polietilenă cu diametre mai mici. Spre deosebire de sistemul de electricitate. 2 și 3. printr-un sistem de conducte. precum Marea Nordului. un sistem mult mai flexibil de alimentare cu gaz creează numeroase alte dependenţe. în Bazinul Caspic. securitatea alimentării cu gaz va fi sporită. Înainte de distribuţie. aşa cum sunt prezentate schematic în Figurile nr. vor creşte şi vulnerabilităţile/punctele slabe. livrat operatorilor de distribuţie care. prin alte state de tranzit. gazele intră într-un proces de odorizare prin introducerea în conducte a unui mic procent de mercaptan. spre ţările consumatoare finale şi reţelele lor de distribuţie. în regiunea Arctică.Evenimente – Viaţa ştiinţifică dificile. 29 . dar în acelaşi timp. Principalele componente ale reţelei de transport-distribuţie gaz metan includ conducte. industriali sau casnici. gazul exploatat dintr-unul sau mai multe rezervoare naturale subterane (zăcăminte de ţiţei şi gaze). prin intermediul unor staţii de comprimare. face ca acesta să fie trimis spre consumatorii finali. în Maghreb şi. apoi debitul de gaz este trimis. risc şi vulnerabilităţi – evidente în special în timpul situaţiilor de criză (Europa a „experimentat” un astfel de conflict de distribuţie a gazului ruso-ucrainean în 2006 şi 2009. printr-un sistem propriu de reglare şi transport. în final. staţii de măsurare şi reglare. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 cum ar fi în cazul accidentelor. adesea la distanţe mai mari de 1000 km. pe viitor. transport. 2. Sistemul European de alimentare cu gaz se bazează în majoritate covârşitoare pe conducte şi este susţinut de staţii de compresoare şi locuri de depozitare. dar şi mai mari). necesar sesizării olfactive a unor potenţiale scăpări şi evitarea unor explozii devastatoare. (Sursa: Proiectul Octavio). Sistemele de exploatare. (bazată pe importuri flexibile maritime). distribuţie şi consum gaze naturale implică o serie de procese şi componente referitoare la diverse facilităţi fizice.

problema fundamentală. transportului. Infrastructurile TIC în domeniul energiei. responsabile cu monitorizarea şi controlul reţelei de distribuţie într-un anume district. De asemenea. Astfel. să utilizeze toate resursele disponibile eficient şi eficace. • Centrele Districtuale de Control.. 3. Având în vedere că există o disponibilitate limitată a resurselor umane şi financiare pentru ca operatorii să protejeze sistemele infrastructurii lor. cooperarea interstatală sistematică în Europa reduce substanţial eficienţa contramăsurilor preventive şi oportune. dat fiind faptul că infrastructura critică a informaţiei (ICI) este globală. din sectoarele bancare şi finanţe au devenit sistemul 30 agitat al societăţii moderne informaţionale. Lanţul de alimentare cu gaz al Uniunii Europene prin conducte şi reţele trebuie să reorganizeze/ restructureze dependenţele şi interconexiunea infrastructurilor critice europene dintre U. • Centrele Principale de Control (de ex. pentru a păstra integritatea şi securitatea completă a reţelei şi pentru a garanta furnizarea de servicii. (Sursa: Proiectul Octavio). Deoarece este imposibil să . cer acest lucru. precum şi monitorizarea şi controlarea locurilor de depozit şi a reţelelor de transmisie pentru a asigura o comunicare sigură. Întreruperi ale TIC se pot revărsa spre alte locaţii. Ucraina şi alte state – producătoare şi de tranzit. expedierea încărcăturii. responsabile cu monitorizarea şi controlul reţelei de distribuţie într-o anumită zonă. încă subestimată. dar şi strâns interconectată şi interdependentă cu alte infrastructuri. hackeri privaţi sau sponsorizaţi de stat şi organizaţiile criminale (transnaţionale). Activitatea reţelelor uriaşe de traversare a gazului peste graniţe necesită un management al reţelei şi o ierarhie a centrului de control pentru a asigura securitatea alimentării cu gaz. de asemenea. dar şi a reţelelor. deoarece ele sunt acum mult mai legate una de cealaltă – datorită răspândirii rapide a tehnologiilor informaţiei. este esenţial. este că nivelul scăzut de protecţie din unele state membre poate spori vulnerabilitatea în alte state.Evenimente – Viaţa ştiinţifică Figura nr. forţele pieţii nu furnizează suficiente stimulente operatorilor privaţi pentru a investi în protecţia sistemelor ICI la nivelul la care guvernele. cât şi pentru guverne. – consumator – şi statele ne-membre. precum Rusia. ramuri sau sectoare. cu impact care se extinde dincolo de zona iniţială de pagube. în mod normal. • Centrele Regionale de Control. precum şi peste graniţele unui stat membru U. Rezumat şi perspective Pe lângă noile ameninţări din partea atacurilor teroriste. Securitatea şi elasticitatea lor nu pot fi asigurate şi sporite prin strategii pur naţionale şi necoordonate.E. Mai mult. evaluând riscurile şi stabilind priorităţi pentru a realiza un management adecvat al riscului. centrele de control al sistemelor şi reţelelor). responsabile cu coordonarea generării.E. vulnerabilitatea diferitelor infrastructuri de sector a crescut. Centrele de control al energiei verifică activitatea centralelor. atât pentru industria energetică.

O securitate profesională şi o evaluare a riscului cere perspectivă sistemică pentru securitatea fizică şi cibernetică. Asandului. împreună cu vulnerabilităţi viitoare ale infrastructurii critice energetice existente şi a celei în curs de construire. Implicaţiile atacurilor teroriste şi cibernetice asupra acestor centre de control.. incluzând aceste dimensiuni şi politici noi într-o perspectivă strategică pentru securitatea infrastructurii energetice viitoare a U. nr. secţiunea Studii de Securitate.E. 757 din 2010).N.ing. Frank Umbach is Senior Associate at CESS and Uwe Nerlich is Co-Director. securitatea comunicaţiei.dr. a fost de acord. conducte ruseşti sau altele. U. şi vor sprijini un sistem comun de management al crizei.univ. [3].E. 98 din nov. Prof. D.. OUG nr. modernizate. cu valoarea lor strategică ridicată.ro/stirienergie-8022711-noua-strategie-energetica-investitii1-000-miliarde-euro-infrastructura-energeticaurmatorii-10-ani. fără a compromite productivitatea lor şi activităţile zilnice. şi ale statelor membre de a analiza riscurile concrete. problemele de siguranţă şi securitate ale centrelor de control al gazului şi ale altor infrastructuri de gaz şi energie ar trebui să devină o parte integrantă a politicii energetice externe a U. 2010. În această privinţă. aceste ameninţări trebuie minimalizate pe cât posibil. va îmbunătăţi livrările de energie ale naţiunilor şi va promova un sistem comun de management al crizei. vor fi implementate.E. Enăchescu. [2].E. în martie 2009. Pentru a depăşi moştenirile istorice de infrastructură fizică insuficientă şi politici tradiţionale. Totala dependenţă a centrelor europene de control al gazului de infrastructurile externe de gaz din afara U. – Infrastructuri critice. să creeze numeroşi noi interconectori pentru distribuirea de electricitate şi de gaze peste graniţe.diplomat Eugenia RIZEA 31 . [4]. Rizea. de importul de gaz sau de alte energii din afara Europei – incluzând mult mai multe regiuni instabile..E. care. din martie 2007. Concepte integrate de securitate sunt un pas înainte în această privinţă.Ap.E.) – în special în lumina dependenţei crescânde ulterioare a U. noiembrie 2008 şi martie 2009 şi nou-construita infrastructură energetică sunt de o importanţă majoră. – Interdependenţele infrastructurii energetice. securitatea distribuţiei. [5]. Directiva nr.htm. Bibliografie: [1]..E. Astfel. I.E. Dacă politicile energetice şi proiectele acceptate de U. în următorii 10 ani – http://economie. Editura U..E. Orice evaluare viitoare a riscului trebuie să includă politicile strategice mai ample şi intenţiile U. (ex.E. ar putea avea efecte devastatoare asupra alimentărilor transnaţionale cu gaz. dacă sunt întrerupte. Neamţu-Rizea. securitatea reţelei. 28-30 mai 2010. M. acestea vor spori mult securitatea energetică comună în interiorul U. desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice („Monitorul Oficial”. controlul de supraveghere şi achiziţia de date (CSAD) şi sistemele de control distribuite (SCD). siguranţa şi securitatea viitoare a centrelor de control al gazului şi orice discuţie despre infrastructurile critice de gaz trebuie să ia în considerare: Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 • • • Noile dimensiuni transnaţionale ale alimentărilor cu gaze de interconectare şi pieţele naţionale de gaz de pe piaţa internă a U. 2010 privind identificarea. Orice analiză a unei evaluări cuprinzătoare a riscului acestor centre de control a gazului şi electricităţii ar fi benefică. industria petrolului şi a gazului şi guvernele lor pot înfrânge sau diminua atacurile teroriste asupra infrastructurilor critice de petrol. D. deciziile politicilor energetice/de energie ale U. gaz şi alte energii. C.000 miliarde de euro în infrastructura energetică.Evenimente – Viaţa ştiinţifică protejezi o utilitate 100% împotriva unui atac fizic sau cibernetic asupra facilităţilor şi infrastructurii sale. centre de control al gazului etc.hotnews. ale cărei centre de control pentru gaz şi electricitate reprezintă o parte importantă. cu alte state producătoare sau de tranzit. M. Munich-Berlin – European Energy Infrastructure Protection: Addressing the Cyber-warfare Threat. a IV-a ediţie a Sesiunii Internaţionale de Comunicări Ştiinţifice în organizarea Facultăţii de Ştiinţe Politice. Cu programe de infrastructură bine protejate şi forţe de securitate bine pregătite şi dotate (ex. o piaţă comună de energie şi o politică externă comună în domeniul energiei. în Arabia de Sud). Centre for European Security Strategies (CESS). Rizea. „Carol I”. [6] Noua strategie energetică a UE: Investiții de 1. Marian RIZEA Ing. 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive. Enăchescu. securitatea producţiei şi probleme biologice/chimice. Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Această infrastructură nouă. În acest context.

O. stabilitatea şi securitatea naţională. preşedinte al A.) Alexandru T. Daniel GHIBA – membru titular fondator CNSSA. – vicepreşedinte CNSSA – prof.) prof. în principal prin crearea cadrului de cercetare şi colaborare multidisciplinară. Comitetul îşi propune să se implice în promovarea excelenţei în domeniul securităţii şi strategiei de dezvoltare alimentară.conf. Dan ŞCHIOPU – membru titular fondator.dr. BOGDAN – membru corespondent al Academiei Române. (m.R. resursele naturale. – preşedinte CNSSA – prof. dr. lector univ.Ş. în baza Legii nr. de nivel naţional şi internaţional.univ. factorii climatici şi de mediu. în data de 3 mai 2011. Ca urmare. starea de dezvoltare economică. Absenţa unei strategii naţionale privind securitatea alimentară constituie un risc major şi trebuie tratat cu toată importanţa necesară. sub cupola Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi sub înaltul patronaj al acesteia. Comitetul Naţional pentru Securitate şi Strategie Alimentară (CNSSA) funcţionează în cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR). capabili să aprecieze aspectele socio-politice. – preşedinte executiv CNSSA – ing. membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Ideea înfiinţării Comitetului Național pentru Securitate și Strategie Alimentară a aparţinut unui grup de oameni inimoşi. vicepreşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. H.univ. este nevoie de aportul celor mai performanţi specialişti.dr. – secretar ştiinţific CNSSA – lt. implicaţi în diverse domenii de activitate.univ. univ.dr.. variabilităţile demografice. H. în vederea dezvoltării prestigiului domeniilor de interes naţional şi internaţional pe care acest comitet le va avea drept obiect de activitate. impactul factorilor externi.C. Lăcrămioara Mariana PETRIU – membru titular fondator CNSSA. tradiţiile specifice. (m.dr. a tuturor domeniilor ştiinţifice care au implicare directă sau sunt în interconexiune cu dezideratele acestui comitet naţional. putem afirma că lipsa unei strategii coerente asupra securităţii alimentare poate fi un factor suplimentar de risc. Doina MUREŞAN – membru titular fondator CNSSA. elaborarea. de nutriţie şi sănătate a populaţiei. Pentru evaluarea şi soluţionarea problemelor alimentare şi a celor determinate de acestea. dar animaţi de dorinţa comună în a-şi aduce aportul la creşterea calităţii ştiinţifice şi nu numai. resursele agroalimentare. în prezenţa excelenţei sale general (r. a HG 641 din 2007 privind Statutul Academiei Oamenilor de Știință din România şi a Regulamentului de Organizare și Funcționare propriu. – .) Vasile CÂNDEA. Comitetul Naţional pentru Securitate şi Strategie Alimentară (CNSSA) are ca principale obiective: iniţierea. a fenomenului de globalizare.Evenimente – Viaţa ştiinţifică ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA PROMOVEAZĂ ÎNFIINȚAREA COMITETULUI NAȚIONAL PENTRU SECURITATE ȘI STRATEGIE ALIMENTARĂ Pe fondul degradării calitativ-cantitative a resurselor alimentare şi făcând o analiză succintă a contextului actual de securitate al României.col. în cadrul căreia a fost ales forul de conducere reprezentat de: 32 preşedinte de onoare CNSSA – prof.C.drd. armonizarea. Gheorghe MENCINICOPSCHI – membru titular al Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. precum şi ale tuturor celorlalte aspecte ce concură la elaborarea unei strategii alimentare pragmatice.dr. 31 din 2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. a avut loc reuniunea festivă de constituire a Comitetului Naţional pentru Securitate şi Strategie Alimentară.univ. – vicepreşedinte executiv CNSSA – col. cât şi al întregii regiuni a Europei răsăritene. deoarece consecinţele generate de o eventuală criză alimentară sunt greu de cuantificat.

Marian RIZEA Ing. • elaborării de strategii. cercetători. cadre didactice universitare. obţinute în urma cercetării interdisciplinare efectuate în cadrul CNSSA.drd. centre de cercetare. în vederea: • dezvoltării cercetării ştiinţifice în acord cu strategia şi obiectivele AOŞR. autorităţi competente (structuri centrale şi/ sau locale) sau/şi alte organizaţii de stat şi private. • utilizării mai eficiente a propriului potenţial ştiinţific şi a bazei materiale. • stimulării cercetării interdisciplinare şi a inovării. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 • • • • promovării creativităţii ştiinţifice şi inovării în domeniile de interes. organizării si participării la programe. • creşterii rolului şi eficienţei activităţii de cercetare pe plan ştiinţific. • corelării sinergice a eforturilor de cercetare. planuri operaţionale. diseminării şi promovării rezultatelor ştiinţifice şi de dezvoltare.dr. din România şi din străinătate. Comitetul Naţional pentru Securitate şi Strategie Alimentară (CNSSA) este format din academicieni. • deschiderii/dezvoltării de noi direcţii de cercetare. cu asociaţii patronale. precum şi identificarea soluţiilor pentru materializarea acestora. cât şi în cadrul unor parteneriate constituite cu academii. studii şi rapoarte. social. decât să-i urăm succes nou-înfiinţatului comitet în realizarea deosebitelor deziderate pe care şi le-a propus. după această succintă prezentare. cu autorităţi competente (structuri centrale şi/sau locale).ing. centre de cercetare. managementului de proiecte de cercetaredezvoltare. • promovării parteneriatelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale. ONG-uri care se vor alătura CNSSA. iar mesajele primite din partea tuturor instituţiilor reprezentate au fost deosebit de elogioase. Necesitatea şi oportunitatea înfiinţării acestui comitet naţional a fost subliniată de toţi participanţii la şedinţa festivă inaugurală. stimulării colaborării internaţionale în domeniul cercetării-dezvoltării. institute. politici. care sunt de acord cu Statutul Academiei Oamenilor de Știință din România şi cu Regulamentul de Organizare și Funcționare propriu şi care doresc să contribuie la obiectivele acestora. • identificării soluţiilor pentru valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate de către membrii CNSSA. în rândul tinerilor cercetători. Prof. Nu ne rămâne.Evenimente – Viaţa ştiinţifică implementarea şi coordonarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare multidisciplinară. proiecte sau la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. • promovării progresului ştiinţific şi tehnic în domeniu. cu institute sau cu laboratoare acreditate. unităţi ale administraţiei centrale şi locale. universităţi. Lăcrămioara PETRIU 33 .univ. atât în cadrul comitetului. specialişti de valoare din universităţi. • prezentării. cultural şi economic.

moderator fiind doamna Roxana Petrescu. Care este strategia statului în ceea ce priveşte reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă după retragerea mai multor investitori? Are bani România să facă două reactoare singură?. Alpha Bank. hidro. modul de organizare/ managementul companiei. Vom avea o listă de investitori la Tarniţa până la sfârşitul anului?. Au luat cuvântul: Alexandru Săndulescu. petrol. membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica. De ce România nu are încă o strategie energetică. şef serviciu Nuclearelectrica. cărbune.a. capitală. „Ziarul Financiar” a organizat o conferinţă având ca subiect viitorul energetic al României. se mai fac sau nu cele două companii energetice? Care sunt planurile alternative ale statului român?. Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) nu este suficient asimilată ideea învăţării regulilor noi de business. Ce strategie are statul român în sensul valorificării resurselor minerale şi hidrocarburilor în contextul aprecierii spectaculoase a acestora din ultima perioadă? Dar în sectorul minier? În sesiunea a II-a – Investiții fără legislație. În sesiunea I – 2011 anul deciziilor? – a prezentat un cuvânt de introducere dl Sorin Pâslaru. director în Direcţia de Energie din MECMA. redactor „Ziarul Financiar”. România dispune de resurse energetice convenţionale. MECMA să pregătească o echipă de tineri care să proiecteze. CEZ România. În prezent există cel de-al doilea parc eolian din Europa. Casa de avocatură „Salans”. La nivelul companiilor româneşti. ca de pildă: avantajul listării la bursă. deşi se lucrează la document de mai bine de un an?. Petru Ruşeţ. Şcoala românească de inginerie pregăteşte specialişti cu o înaltă competenţă tehnică. din care spicuim câteva idei. Alexandru Harvis. Parteneri au fost: Pelifilip. al Ministerului Economiei. nepoluante. Siemens SRL. modul de a negocia problemele cu investitorii ş. Siemens. inepuizabile şi centrale nucleare electrice. director Divizia Energie. De asemenea. Cristina Filip. locație strategică pentru marile proiecte în următorul deceniu În ziua de 7 aprilie la Hotel Hilton din capitală ziua aprilie. când va avea România o lege a regenerabilelor aplicabilă – au luat cuvântul: Iulius Dan Plaveti. pe teritoriul ţării se pot utiliza energiile neconvenţionale. Lucrările s-au desfăşurat în două sesiuni. Se pun bazele liberalizării pieţei de gaze şi energie anul acesta? Cum arată calendarul? Ce se întâmplă cu sectorul termo din anul 2013? Se vor închide termocentrale? Cu ce vor fi înlocuite?. S-au purtat discuţii pe marginea următoarelor probleme: După mai bine de un an de amânări. Mihai David. gaze naturale. 34 .Evenimente – Viaţa ştiinţifică Conferința Focus pe energie: România. redactor-şef al „Ziarului Financiar”. să legifereze strategiile şi să facă din energie un pilon al dezvoltării economiei româneşti în următoarele decenii. Nuclearelectrica. Domnia Sa a propus ca statul român. partener Pelifilip. Bancpost – membră a Grupului Eurobank EFG.

Cele două complexe energetice proiectate. Opcom. se va lansa un proces de atragere de noi investitori pentru a reduce efortul financiar al părţii române. ţara noastră dispune de 482 MW putere instalată la finele lui 2010. la pupitru. Alexandru HARVIS – șef serviciu Nuclearelectrica. Privitor la utilizarea energiei eoliene. de la stânga la dreapta: Alexandru SĂNDULESCU – director MECMA. Cristina FILIP – partener Pelifilip. nu au fost create până în prezent datorită blocării în instanţă de Fondul Proprietatea şi sindicate. MECMA va lansa în dezbatere publică. Liberalizarea pieţei de gaz şi energie va avea loc treptat până în anul 2013. Adrian Borotea. restructurare.Evenimente – Viaţa ştiinţifică Prezidiul. Compania Naţională a Huilei şi cele două termocentrale cărora le livrează cărbune. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Acţiune în domeniul Surselor Regenerabile de Energie. preşedinte Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Ce modificări ar putea interveni în actualul text al legii?. Termenul pentru aplicarea Legii nr. Claudiu MunteanuJipescu. Oltenia şi actualele Craiova. Galaţi) trebuie aplicate soluţiile clasice – privatizare. Deva şi Paroşeni. i s-a recomandat României simplificarea procedurilor administrative. Roxana PETRESCU – redactor „Ziarul Financiar“. eventual închidere. iar în zona de huilă. 139 privind susţinerea investiţiilor în regenerabile va fi 1 iulie 2011. proiectul de revizuire a strategiei energetice naţionale. În privinţa reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Energia nucleară este parte a soluţiei de viitor în acoperirea mixului energetic. inginer principal specialist. până la finele lui 2011 trebuie să se vină cu soluţii alternative privind crearea unor complexe energetice: în zona de lignit. urmând ca până la sfârşitul anului 2011 să se adauge încă 600 MW instalaţi. Dana Duică. România intenţionează să valorifice excesul de certificate verzi către alte state membre din Uniunea Europeană care nu-şi pot asigura necesarul. preşedinte Asociaţia Română pentru Energie Eoliană. Gherghina Dida Vlădescu. director Afaceri corporatiste CEZ. Paroşeni. partener „Salans”. Radu Voinesc. Turceni şi Rovinari. în curând. iar la centralele care produc energie termică (Deva. La Termoelectrica e necesară Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 separarea activelor viabile. Mihai OLTENEANU – jurnalist de ştiinţă 35 . Până la sfârşitul anului 2011 sunt şanse de a avea o listă de investitori pentru Tarniţa. Care sunt proiectele eoliene ale anului 2011 şi ce impact economic vor avea acestea? Prezentăm pe scurt concluziile ce s-au desprins din alocuţiunile vorbitorilor. Sorin PÂSLARU – redactor-șef „Ziarul Financiar“. 139 privind susţinerea investiţiilor în regenerabile să fie aplicată?. director Siemens. Ca urmare a discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Serviciul Piaţa pentru Ziua Următoare şi Piaţa de Certificate Verzi. Temele de discuţie au fost: Când se va redacta legislaţia secundară şi când va fi primit avizul de la Comisia Europeană astfel încât Legea nr. Care sunt riscurile în cazul în care nici anul acesta România nu va avea o lege a regenerabilelor aplicabilă?. Electra şi Hidroenergetica. Petru RUȘEȚ – director Siemens.

sunt descrise fenomenele care au 36 efecte grave. solare și geotermale.c. cum ar fi: creşterea populaţiei. Partea a III-a conţine răspunsul la PLANUL B şi este format din următoarele capitole: Edificarea unei economii globale eficiente energetic. având sediul la Washington. vom găsi explicaţii privind efectele fenomenelor descrise în partea I. Refugiați ambientali: creșterea fluxului. în prezent aceasta este de 7 miliarde. stabilizarea populației și salvarea statelor eșuate. dacă la mijlocul secolului al XX-lea populaţia era de aproximativ 6 miliarde locuitori. tradusă în limba română la scurt timp după apariţia ei în Statele Unite. profunde asupra societăţii umane. Lucrarea Lumea pe marginea prăpastiei. L. Brown. Este structurată în trei capitole – Emergența politicii deficitului alimentar. se observă o adâncire a raportului între bogaţii şi săracii lumii. dl Ion Iliescu a lansat cea mai recentă lucrare a lui Lester R. Refacerea sistemelor naturale de susținere a economiei. de profesie agronom. introducerea şi o bibliografie bogată. şi are ca obiectiv elaborarea unui plan/program de salvare a civilizaţiei actuale. expansiunea deşerturilor. Partea a IV-a – CU OCHII PE CEAS. este preşedintele organizaţiei Earth Policy Institute – instituţie de cercetare ştiinţifică. Presiuni sporite.C. state eșuate – şi face referire la creşterea fluxului refugiaţilor din lipsă de alimente. Lester R. fostul preşedinte al României. fiind unul dintre cei mai publicaţi autori din lume. Cărţile sale au fost traduse în peste 40 de limbi.Recenzii LUMEA PE MARGINEA PRĂPASTIEI În ziua de 6 aprilie a. degradarea solurilor. prefaţa – semnată de domnul Ion Iliescu –. Mihai OLTENEANU . iar apa şi alimentele nu sunt suficiente pentru populaţia globului terestru. ca o organizaţie non-profit. subtitrată Cum să prevenim colapsul ecologic și economic. Brown. De asemenea. Hrană pentru opt miliarde. a văzut lumina tiparului la Editura Tehnică sub îngrijirea domnului Ion Iliescu. a fost în urmă cu treizeci de ani. Valorificarea energiei eoliene. Autorul cărţii. În partea a II-a – CONSECINȚELE. scăderea volumului apelor potabile subterane. la Institutul European „Nicolae Titulescu”. fondator şi preşedinte al Worldwatch Institute. cultivator de tomate. Este structurată în patru părţi şi treisprezece capitole. Pentru lucrările sale a primit numeroase titluri onorifice. Earth Policy Institute a fost fondat în anul 2001. Unele ziare l-au caracterizat pe Lester Brown ca unul dintre cei mai influenţi gânditori din lume. În partea I – O FUNDAȚIE TOT MAI ȘUBREDĂ.. se referă la SALVAREA CIVILIZAŢIEI. reducerea recoltelor. Eradicarea sărăciei. D. topirea gheţarilor şi lipsa de securitate alimentară. Brown.. pe care l-a condus timp de 26 de ani. care se ocupă de problemele globale ale omenirii. Concluzia acestei lucrări este aceea că.

.

„Probleme şi aplicaţii pentru ingineri” ş. În anul 1966 a fost angajat ca redactor de specialitate la Editura Tehnică. la sfârşitul anului 2005. redactare şi elaborare a materialelor de specialitate destinate tiparului. realizarea de produse multimedia şi a publicării Dicționarelor Explicative pentru Științele Exacte (peste 30 de volume). Vom prezenta în cele ce urmează. Şi-a susţinut teza de doctorat în anul 1988. Preocupat de introducerea şi folosirea corectă în literatura de specialitate a terminologiei tehnico38 participat c ştiinţifice. Instalații de ardere a combustibililor ş. participând la elaborarea de proiecte de subansamble pentru o nouă serie de motoare Diesel şi compresoare de aer (D6. având şi activităţi editoriale specifice de redactor-şef. „Centrale electrice”. a coordonat sectorul redacţional. Printre lucrările la a căror realizare şi-a adus o contribuţie importantă. ştiinţifică şi didactică. sub coordonarea academicianului Gleb Drăgan. protecţia mediului. i n g . În anul 1957 şi-a susţinut alaureatul u Gheorghe bacalaureatul la Liceul teoretic „Gheorghe Liceul Şincai” din Bucureşti. Procese de transfer de căldură și de masă în instalațiile industriale. I-III). A desfăşurat de la început o activitate cu pronunţat caracter de cercetare tematică. din anul 2006 şi până în prezent ocupând funcţia de director al acesteia. transporturi. În urma concursului susţinut pe data de 15 decembrie 1997. EC). Manualul inginerului termotehnician (vol. Datorită prestigiului câştigat. a avut o contribuţie importantă la reînfiinţarea Editurii AGIR. când a obţinut titlul de doctor în ştiinţe tehnice. Dotat cu o putere de muncă deosebită şi o imaginaţie creatoare. a avut rezultate excelente în întreaga sa activitate profesională.a. instalaţii. Secţia Maşini Termice. „Electroenergetică”. cum ar fi: „TERMO-FRIG”. ca r Lexiconul de termodinamică și mașini termice termodinamică termice. a fost ales director al Editurii Academiei Române. lapidar. prin implicarea sa directă. în mare parte şi domnului Ioan Ganea. Activitatea profesională A debutat ca inginer stagiar la Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi” din Bucureşti. domeniile în care a lucrat şi s-a remarcat. vol. I-IV. „Surse noi de energie”. „Montarea şi exploatarea echipamentelor energetice”. „Microeconomie aplicată”. A iniţiat publicarea traducerii din literatura străină de specialitate a mai multor lucrări reprezentative pentru domeniul ingineriei. la care este şi coautor. de proiectare şi structurare a conţinutului lucrărilor. unde a activat până la pensionarea sa. şi a pus bazele prelucrării computerizate a manuscriselor în Editura Academiei Române. MC5. putem menţiona: Instalații și utilaje termice. După 12 ani de la reluarea activităţii. A iniţiat şi editat mai multe serii şi colecţii. Facultatea de Mecanică. introduse atunci în fabricaţie. „Maşini şi management”. MC10. obţinând titlul de inginer. În această perioadă. la sectorul montaj şi apoi ca inginer proiectant la serviciul Constructor Şef. realizând. A fost şi editorul publicaţiilor periodice „ENERG”. Termodinamică tehnică avansată (1996). în afara activităţilor editoriale specifice directorului executiv. I o a n G A N E A S-a născut la 25 mai 1941 în Bucureşti. Dubbel – Manualul inginerului mecanic (1997/1998) etc. publicând peste 500 de titluri. mecanică. Editura AGIR a devenit principala casă editorială pentru literatura tehnică şi ştiinţifică din România. În aprilie 1998. ca membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.a. având funcţiile de redactor-şef (1979-1984) şi de director general (1990-1997). ca: Centrale hidroelectrice de putere mare (1986). În 1962 a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti.Personalităţi D r. de revizie ştiinţifică. Curgeri turbulente în tehnică (1988). management. Editura . într-o 1941 ilie n familie de intelectuali. Hutte – Manualul inginerului (1995). editarea a peste 250 de lucrări de specialitate din domeniile energetică. a participat direct la elaborarea şi revizia multor ştiinţifică a mai multor dicţionare şi lexicoane. unde a lucrat până în decembrie 1997.

precum inginerie. Domnia Sa manifestă grijă şi pentru publicaţiile periodice. Facultatea de Mecanică. A publicat individual sau în colectiv peste 35 de lucrări din diverse domenii. „Frigo-Clima” (bianuală). sub conducerea profesorului emerit dr. Victor Pimsner. precum şi a unei serii de traduceri în limba română din literatura tehnică străină. Sursa de informare: rezumatul unor interviuri realizate de Mihai OLTENEANU – jurnalist de știință 39 .. iniţiind noi titluri de volume în seria „Proceedings” sau de reviste de specialitate care apar sub îngrijirea editorială a AGIR. aducând contribuţii originale în domeniul studiului şi proiectării arzătoarelor industriale de gaze cu flacără turbionară pentru focare cu spaţii de ardere redusă (cu adâncime mică).dr. studii şi cercetări în domeniul produselor editoriale informatice de tip multimedia (ca exemplu menţionăm CD-ROM-ul multimedia care a însoţit volumul XVII al Operelor lui Mihai Eminescu. iar după decesul acestuia finalizarea tezei a realizat-o la Institutul Politehnic din Bucureşti. scrise de autori români. având ca obiectiv realizarea unui tezaur de termeni de specialitate pentru principalele domenii ale ştiinţelor tehnice. „Telecomunicaţii” (bianuală). cu triplă admisie tangenţială. Activitatea ştiinţifică şi didactică Pregătirea doctoratului a început-o în anul 1978 la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca. trei dintre acestea căpătând şi recunoaşterea B+ din partea CNCSIS. O menţiune aparte merită lucrarea Un secol de industrie gazieră – Oameni și fapte. dintre care amintim: „Monografii ale ASTR”. a continuat să se preocupe de realizarea unei serii de lucrări originale direct în limba engleză. sub coordonarea acad.ing. studiul termogazodinamicii şi curgerii jeturilor turbionare în spaţii libere şi în incinte închise. Repere istorice. Tănăsescu. a cărei titulatură a adaptat-o tematicii abordate sub denumirea de Dicționare Explicative pentru Știință și Tehnologie. „FrigoClima”. conferenţiar şi profesor la Catedra Termotehnică şi Maşini termice. Mari personalităţi ale ştiinţei şi tehnicii româneşti etc. în mai multe direcţii: studiul sistemelor termodinamice (cu contribuţii originale în ceea ce priveşte sistemele macroscopice şi mărimile de stare şi procesele termodinamice). Pe lângă acestea se adaugă şi un volum semnificativ de lucrări redactate. realizând pentru prima dată în România o gamă de arzătoare turbionare de gaze. la şapte: „Buletinul AGIR” (apariţie trimestrială). în anul 2009. Societatea Română a Termotehnicienilor (SRT).a. Florin T. „Metrologie”. teoretică şi aplicativă. „Termotehnica” (bianuală). docent ing. în ultimii ani a întreprins cercetări orientate spre studiul Terminologiei. Bazil Popa. În paralel cu activitatea editorială. Participarea la viaţa tehnico-ştiinţifică Dr. reglabile. având peste 30 de aprecieri favorabile din partea unor personalităţi în domeniu. timp de 30 de ani a desfăşurat o activitate didactică în Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 învăţământul universitar în calitate de cadru didactic asociat cu cumul de funcţie (şef de lucrări. a seriei Dicționare Explicative pentru Științele Exacte. Tratate de ştiinţă şi tehnologie. la a căror apariţie a avut o contribuţie semnificativă în ceea ce priveşte revizia ştiinţifică şi finisarea conţinutului manuscriselor. Numărul revistelor publicate la Editura AGIR a ajuns. sub conducerea profesorului univ. Gleb Drăgan şi cu colaborarea prof. Universitatea Politehnica Bucureşti (1975-2002) şi la Catedra Management de la Universitatea din Piteşti (1997-2005). şi a prezentat la diverse manifestări ştiinţifice peste 40 de comunicări. Asociaţia „Institutul Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie” (IRE). management ş. În iunie 1988 a susţinut teza de doctorat cu titlul Schimbul de căldură și masă în jeturi turbulente de gaze la Institutul Politehnic din Bucureşti. De asemenea. „Telecomunicaţii”. „Buletinul AGIR”. Terminografiei şi Terminoticii din domeniul ştiinţelor tehnice. Face parte din colegiile mai multor reviste de specialitate: „Termotehnica” (având şi funcţia de redactor-şef). „Dezbateri ştiinţifice organizate de secţiile de specialitate ale ASTR”.Personalitati AGIR a devenit şi Editura Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.dr. A desfăşurat şi o activitate susţinută de cercetare ştiinţifică. A continuat editarea. „Automatizări şi Instrumentaţie”. premiată recent cu Premiul „Ion Basgan” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. „Eseuri ştiinţifice”. „Construcţii”. sub egida căreia apar serii şi colecţii.ing. realizat la Editura Academiei Române în anul 1999). Ioan Ganea este membru al unor asociaţii profesionale de prestigiu: Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR). „Metrologie” (trimestrială). „Modele ale excelenţei” (anuală). „Construcţii” (bianuală). preşedintele TERMROM şi a Comisiei de terminologie a AGIR. docent ing.

Pe plan mondial. industria românească de petrol fusese distrusă în proporţie de 79%. Producţia de petrol scăzuse la jumătate. Politica liberală a vremii. Industria petrolieră. conducta Câmpina–Constanţa. Pentru statul român. iar infrastructura petrolieră era în cea mai mare parte distrusă. în aer şi pe mare. nu depăşeau ca număr câteva zeci. etc. aducând. putea contribui la dezvoltarea economică şi la prosperitatea ţării. mult îmbogăţit cu mineritul din Banat şi din Transilvania. În perioada 1920-1924 au luat fiinţă peste 90 de societăţi cu capital românesc.1 9 4 4 Dr. dar şi o imensă provocare pentru conducerea statului în privinţa organizării şi valorificării chibzuite a bogăţiilor subsolului naţional. ridicând numărul total al societăţilor cu capital naţional la 159. 12 societăţi cu capital englezesc. iar rafinăriile aproape dispăruseră. căi ferate. primele acţiuni ale statului român au vizat stimularea investiţiilor de capital – în special autohton – în industria extractivă de petrol. reprezentau infrastructura pe care trebuia să se dezvolte România Mare. alături de minerit. iar după înfrângerea Puterilor Centrale şi a aliaţilor lor. Studiul de faţă face o succintă trecere în revistă a principalelor structuri petro-gazeifere identificate în această perioadă şi a personalităţilor care au amprentat aceste descoperiri. instalaţii. şi cercetarea geologică complexă pentru descoperirea de noi resurse minerale capabile să asigure dezvoltarea României. . În atenţia geologilor şi a corpului tehnic al specialiştilor vremii a intrat. dar şi pentru ştiinţa şi cercetarea geologică naţională. Fuseseră distruse şi/sau avariate sonde.Info Cercetarea geologică pentru hidrocarburi în Ro m â n i a î n p e r i o a d a 1 9 1 8 . Folosindu-se de competenţa acestor minţi luminate. conducte. Economia românească ieşise grav afectată din război. cunoaşterea şi reevaluarea resurselor minerale din toate provinciile româneşti a însemnat o prioritate de prim ordin nu numai pentru guvernele României. mai ales. financiare într-un context socio-politic intern şi internaţional foarte complicat. Primul Război Mondial a relevat rolul petrolului în susţinerea acţiunilor de luptă pe uscat. desăvârşirea unităţii naţionale a României prin actul final de la 1 decembrie 1918. 40 După Primul Război Mondial. deşi foarte valoroşi. localizate şi inventariate resursele minerale. a creat un nou complex de probleme a căror urgentă rezolvare era îngreunată de lipsa de resurse materiale. Înainte de toate trebuiau cunoscute. în marea lor majoritate încorporaţi în Institutul Geologic al României. iar această sarcină imensă şi de lungă durată revenea specialiştilor şi oamenilor de ştiinţă care. gazele naturale recent descoperite în Depresiunea Transilvaniei.ing. mineritul din Vechiul Regat. în acelaşi timp. ce se diriguia sub lozinca „Prin noi înşine”. umane şi. astfel că numărul total al societăţilor petroliere străine cu activitate în România a ajuns la 56. constituită de-a lungul a 50 de ani. contribuţii memorabile la dezvoltarea ştiinţelor geologice. a constatat că principala resursă naturală a României rămânea petrolul care. rafinării. pe lângă refacerea infrastructurii distruse. vagoane cisternă. 6 societăţi cu capital franco-belgian şi alte 7 societăţi cu capital străin de altă naţionalitate. Gheorghe BULIGA În noul context istoric care a condus la întregirea naţională a românilor sub sceptrul României Mari. petrolul urma să devină factorul principal în refacerea economiilor distruse de război şi motorul dezvoltării economice viitoare.

zonelor deltaice sau lacurilor sărate acoperite de sedimente formate din mâluri. E. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 mai ales. Popescu-Voiteşti.) au adâncit studiile privind originea petrolului. ştiinţa geologică şi-a îmbogăţit metodele de cercetare prin asimilarea metodelor geofizice de investigare. M. formate în Eocen-Oligocen. L. din apele golfurilor. de orice natură. 1928. totodată. originea şi natura apelor de zăcământ.Info Harta geologică a României. G. Dimitriu etc. Mrazec le-a categorisit în: zăcăminte „de tip fliş paleogen”. lucrările miniere au fost separate în trei categorii: prospecţiune. reglementând. Mrazec a atribuit formarea hidrocarburilor unui proces de bituminizare a substanţei organice provenită din descompunerea microfaunei şi faunei din zonele pelagice ale mărilor. În anul 1925 au luat fiinţă două servicii de prospecţiuni geofizice: unul în cadrul Institutului Geologic şi altul în cadrul societăţii petroliere „Astra Română”. (Sursa: Atlas geografic Unirea. Clasicii geologiei româneşti (L. Brasov. E. iar responsabilitatea directă a întocmirii hărţii a revenit profesorului Ion Popescu-Voiteşti care. raporturile dintre titularii drepturilor de explorare-exploatare a subsolului şi proprietarii suprafeţelor în limitele cărora se executau lucrări. Axată atât pe aspectele teoretice cât. formate în mio-pliocen. de stabilit regimul juridic al petrolului şi al celorlalte bogăţii minerale ale ţării şi. cu excepţia drepturilor asupra terenurilor cunoscute ca exploatabile. a reuşit să publice Harta Geologică a României în anul 1921. la fel de stringentă era necesitatea elaborării unei Hărți geologice a României pentru identificarea bogăţiilor exploatabile şi pentru direcţionarea cercetării geologice de detaliu. Cercetarea geologică pentru hidrocarburi a cunoscut în această perioadă un ritm nemaiîntâlnit până atunci. iar pentru ambele tipuri de zăcăminte atribuie rolul de rocă41 . Mrazec. în special a petrolului şi zăcămintelor din România. Pentru elaborarea hărţii geologice a fost instituită o comisie de specialişti condusă de Ludovic Mrazec. sunt proprietatea statului. Conform acestei legii. explorare şi exploatare. Problema legislativă a fost rezolvată prin adoptarea şi promulgarea Legii Minelor la 4 iulie 1924 – lege de o complexitate şi modernitate neegalată în legislaţia românească până în prezent. Studiind zăcămintele de petrol din România. Ludovic Mrazec a lansat ipoteza originii organice a petrolului. mecanismele diapirismului sării şi rolul diapirismului în formarea zăcămintelor de petrol etc. lagunelor. Casimir. Murgoci. pe aspectele practice. G. Încă din anul 1907. L. I. Legea Minelor din 1924 a prevăzut că toate bogăţiile subsolului. şi „de tip mio-pliocen”. sorgintea petrolului românesc este legată de formaţiunile de vârstă Eocen superior-Oligocen inferior şi Miocen inferior (stratele de Cornu). Macovei. 1928) Era nevoie urgentă de organizare. în urma unei ample şi laborioase activităţi de documentare şi cercetare.

Chiojdeanca–Salcia. O primă recunoaştere a cercetărilor efectuate de Gheorghe Macovei o reprezintă publicarea la Paris. anticipată şi urmată de multe alte lucrări monumentale şi de referinţă. şi vârsta pliocenă pentru petrolul din „Depresiunea subcarpatică”. În lucrarea sa Petrolul românesc (1943). Sărata-Monteoru. Vălenii de Munte. Mrazec au deschis calea unui lung şir de controverse ştiinţifice. ipotezele emise de L. a unui tratat – prima lucrare de acest gen din lume –. sub acţiunea bacteriilor anaerobe.Info sursă „formaţiunii salifere” din Miocen. Ion Popescu-Voiteşti a emis ipoteza provenienţei petrolului din „stratele de Sinaia” şi din „stratele de Comarnic”. În privinţa apelor de zăcământ. L. în anul 1938. afectate de un metamorfism incipient. Mrazec a fost unul dintre primii cercetători din lume care le-a studiat şi a constat că aceste ape „veterice” sau „fosile” au o concentraţie în săruri mai mare decât apele marine sau lagunare. Poiana Verbilău–Gura Vitioarei. în formaţiuni sedimentate în geosinclinale. Dimitriu. pentru prima dată (împreună cu L. Zemeş. – zona cutelor diapire din Muntenia şi Depresiunea Getică (la vest de Valea Dâmboviţei). cu toate că această ipoteză privind „rocile-mamă de petrol” a fost şi este în dezacord cu opiniile altor mari geologi. pentru prima dată. M. A susţinut. Popescu-Voiteşti prezintă. Creangă. asemenea marelui său predecesor la conducerea Institutului Geologic – Ludovic Mrazec. de vârstă Cretacică. prin căile de migraţie deschise de sare – pentru cel de-al doilea tip de zăcăminte. Asupra diapirismului. Macovei). Gabriel Manolescu etc. stratele de Pucioasa şi Comarnic. Bucşani. Udreşti–Dobrota– Tătaru. Petrescu. zăcămintele miocene: Pârjol. predominând clorura de sodiu. de 42 pe Valea Moldoviţei. Casimir. şi descrie următoarele anticlinale petrolifere de vârstă pliocenă: Arbănaşi. Jekelius). Moreni–Gura Ocniţei. Lapoş–Măgura. – Formarea zăcămintelor petrolifere din România. Caşin. Floreşti. Tazlăul Mare. cantonate în formaţiuni din Meoţian şi Dacian. din care menţionăm: – Contribuţii la studiul formaţiunilor petrolifere din România. rocilesursă s-au putut forma şi în perioadele următoare: Paleocen-Eocen şi chiar în Miocen sau Pliocen. Boldeşti–Hârsa. profile şi secţiuni geologice de adâncime etc. Prezenţa borului este considerată de Ludovic Mrazec drept o dovadă a originii marine a apelor. Academicinul Gheorghe Macovei a avut contribuţii importante şi originale în aproape toate ramurile geologiei româneşti. argumentate pe zăcămintele nou descoperite. originea micro-organică mixtă a materialului primar. Ariceşti. Ion Popescu-Voiteşti a descris. Popescu-Voiteşti menţionează zăcămintele de petrol legate de pânza marginală a flişului paleogen aparţinând Carpaţilor Orientali (zăcămintele de la Moineşti.-Sărat. A formulat ipoteza originii petrolului din zona flişului carpatic în Oligocen (în şisturile menilitice şi disodilice). Câmpeni. Gura Drăgănesei–Colibaşi–Ocniţa. şi pe distanţe lungi. Ceptura. De asemenea. care. – Petrolul de la Câmpina. C. astfel: – zona colinară subcarpatică din Moldova. Arată că în zona Subcarpaţilor Meridionali s-au format cele mai bogate zăcăminte de petrol. Concepţiile şi cercetările lui Ludovic Mrazec privind originea. Gheorghe Macovei admite şi el. precum şi gresiile de Lucăceşti şi Siriu. Teţcani. Mrazec şi G. Câmpina– Buştenari–Runcu. geneza şi formarea zăcămintelor de hidrocarburi. Migraţia fluidelor ar fi avut loc pe distanţe scurte – în cazul primului tip de zăcăminte. pe baza datelor din foraje şi a cartării geologice. În descrierea sa. dar că o caracteristică aparte a acestor ape o constituie prezenţa borului şi iodului. iar cea a iodului este un argument pentru originea organică a petrolului. – Problema geologică a petrolului în România. – Compoziţia apelor fosile de zăcământ. a condus la formarea hidrocarburilor. Buştenari. din zona Buzău–Rm. A susţinut ideea că faciesul bituminos a fost legat de mişcările orogenice alpine şi de acumulările de sare gemă. Solonţ–Stăneşti). Filipeştii de Pădure. Compoziţia chimică a fluidelor (petrol şi apă) şi distribuţia lor spaţială în zăcăminte a făcut în continuare obiectul a numeroase analize. Apostolache. au fost făcute cunoscute prin numeroasele lucrări publicate. profesorul doctor I. Les gisements de petrol. Valea Dulce–Podenii Noi. Băicoi–Ţintea. „poziţia autohtonă” a petrolului doar în zăcămintele oligocene (zăcăminte primare) şi a separat trei arii cu cele mai importante zăcăminte de petrol din Depresiunea precarpatică. Tazlăul Sărat. P. Ocniţa. De-a lungul timpului.E. clasificări şi interpretări realizate de E. Păcureţi–Matiţa Ochiuri–Gorgota. Valea Călugărească–Bucov. Doiceşti etc. . – Privire de ansamblu asupra structurii Bazinului neogen al Transilvaniei şi asupra zăcămintelor sale de gaze (cu geologul E. precum şi poziţia tectonică a masivelor de sare.

Măgureni. Ştefănescu a elaborat pentru prima dată în lume teoria de prospectare a stratificaţiei paralele prin metode electrice. iar ulterior (din 1936) gravimetre statice de tip Thysse şi Graf Askania (la Institutul Geologic) sau Truman şi Carter (de către Societatea Româno-Americană). – domul gazeifer de la Sărmăşel (Depresiunea Transilvaniei). cu o Secţie de Geofizică aplicată (1925) şi având ca prim şef de serviciu pe David Roman (1925-1927). Muntenia şi sudul Moldovei. Institutul geologic a continuat să execute ridicări gravimetrice în reţea rară (cu staţii la cca 5 km) pentru Muntenia. cărora. Toma Petre Ghiţulescu (conducătorul secţiei) şi Iulian Silviu Gavăţ. Anul 1943 marchează înfiinţarea Observatorului geofizic de la Şurlari– Căldăruşani. pentru prima dată.5-2. Păroasa. În scurt timp. li s-au mai alăturat alţi doi tineri ingineri de mine. efectuată de I. a unei hărţi a variaţiei componentei verticale. Oltenia. Disputele ştiinţifice asupra originii-migrării ţiţeiului. ulterior. s-au descoperit structurile petrolifere de la Ariceşti. Viforâta–Teiş. astfel. metoda s-a impus şi în România. folosind o balanţă de torsiune Schweider-Ascania. După experimentările din anii 1928-1930 în sondele de la Boldeşti şi Ţintea (Prahova). o parte dintre cercetători consideră că diapirismul din „Depresiunea subcarpatică” nu s-ar datora mişcărilor de orogeneză care au condus la formarea Carpaţilor şi că formarea cutelor diapire ar avea o vârstă ulterioară şi având drept cauză apăsarea maselor muntoase şi cuverturii sedimentare. sub diferite aspecte. realizându-se. Banat şi Crişana în întregime şi parţial în Moldova. Pe baza dezvoltării ulterioare a ipotezei izostatice a lui Svante Arhenius. Ghiţulescu în regiunea Floreşti–Călineşti. Şi aici controversele. Tufeni. Prospecţiunea geofizică a fost organizată în Serviciul de Prospecţiuni geofizice. Ştefănescu. a permis identificarea unor structuri petrolifere din Muntenia şi Oltenia. natura apelor veterice au orientat cercetarea geologică în teren spre arealele cu cele mai bune perspective petrolifere. Dintre metodele electrometrice. Prima măsurătoare gravimetrică experimentată în România a fost realizată la 28 martie 1928 de către I. Carotajul electric de sondă. Siliştea Dealului. Filipeşti– Diţeşti. când a început ridicarea lanţului carpatic. formarea cutelor diapire. Băicoi–Ţintea. este invenţia fraţilor Schlumberger. în staţii situate la distanţe de 0. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 Metoda geofizică de cercetare a anomaliilor gravimetrice a continuat să fie utilizată cu succes folosind balanţa de torsiune. Între anii 1931-1934. Iulian Gavăţ a fost primul specialist din lume care a constatat efectul cartabil al gazelor în imaginea anomaliilor gravimetrice. magnetometrice şi electrometrice. secţia a fost dotată cu aparatură pentru prospecţiuni gravimetrice. ca formă particulară a prospecţiunii electrice.Info Şi asupra diapirismului Ludovic Mrazec a susţinut ipoteza tectonică de ridicare a sării. Gavăţ au fost prezentate într-o lucrare susţinută la Congresul Mondial al Petrolului de la Paris (1938). pe o suprafaţă de aproape 1300 km2 (cca 3000 staţii). măsurători care au permis alcătuirea. în câmpul petrolifer Pechelbron. Rezultatele cercetărilor făcute de I. iar 43 . iar sarea ar fi putut fi preexistentă la finele Cretacicului. unde s-a continuat studiul variaţiilor în timp ale elementelor câmpului magnetic. primele şase foi ale hărţii Bouguer. Măsurătorile au pus în evidenţă anomaliile gravimetrice negative din această zonă a cutelor diapire. tip Z-40. – zone din jurul Aradului şi a regiunii Satu Mare. continuă până în zilele noastre. un segment de pe anticlinalul diapir Ţintea–Băicoi–Floreşti–Călineşti. începând cu anul 1931. El a considerat că între originea cutelor diapire şi tectonica Carpaţilor Orientali există o relaţie genetică. Floreşti. dezvoltată de fraţii Schlumberger împreună cu Sabba S. cea a Sondajelor Electrice Verticale (SEV). Ştefănescu.P.5 km. adaptată pentru investigarea sondelor. Gavăţ între anii 1928-1938 cu balanţa de torsiune. Lăculeţe–Târgovişte. În cadrul Secţiei de Geofizică aplicată au fost încadraţi doi tineri ingineri de mine. ca metodă sistematică de cercetare a naturii formaţiunilor traversate şi a fluidelor de saturaţie din sondele de petrol. Academicianul Sabba S. Gavăţ şi T. pentru fundamentul „Câmpiei Române” şi pe areale din Banat. Succesul obţinut cu acest studiu a promovat o campanie de măsurători gravimetrice de 8 ani (1928-1937) pe: – arealul zonei cutelor diapire dintre Valea Teleajenului şi Valea Ialomiţei. societăţile petroliere au executat măsurători magnetice regionale cu ajutorul variometrului magnetic vertical. Metoda magnetometrică de cercetare geofizică a fost introdusă în anul 1927 şi utilizată pentru prima dată la prospectarea masivului de sare de la Floreşti–Băicoi (1931). pe o suprafaţă de cca 60 km2. care au înregistrat prima diagramă în anul 1927. Mircea Socolescu şi Sabba S. Prin prospecţiunea gravimetrică. Novăceşti. Oltenia.

cu care ocazie a descoperit şi tuful de Bazna. cercetările au fost efectuate de către geologii A. Ludovic Mrazec şi E. A. Miercurea Nirajului şi Radbav. ca administrator delegat al Societăţii Astra Română (filială a lui Royal Dutch–Shell). cu sediul şi Direcţia Generală în Bucureşti. Basgan privind stabilizarea părţii inferioare a garniturii de foraj şi anihilarea componentei reactive. Între anii 1927-1944. Şoroştin–Cenade. Valeriu Patriciu a adaptat şi perfecţionat metodele de carotaj electric în sonde. captarea. Vancea şi D. Între anii 1924-1927. Cristur. Ciupagea. începând cu metoda refracţiei. Nocrich. Buneşti–Criţ. În această perioadă. Tăuni şi Sânmiclăuş–Ocnişoara. Saroş. a folosit şi dezvoltat pentru prima dată metodele statistice la evaluarea rezervelor de hidrocarburi. Ghiriş şi Hădăreni. sub directa îndrumare a lui Ludovic Mrazec. El este cel care a construit harta structurală a domului Sărmăşel şi harta geologică de detaliu a regiunii Cetatea de Baltă–Bazna–Saroş. urmărit pe distanţe mari – din ţinutul Târnavelor până la nord de Mureş –. Cristur. geologii I. SEV. Măsurarea deviaţiei găurilor de sondă (după 1920). . Bazna. SONAMETAN – Direcţia de Exploatare Tehnică Cluj achiziţionează acţiunile societăţii Conducta Sărmaş–Turda şi. Buneşti–Criţ. mai cu seamă pe domurile gazeifere din zona centrală a depresiunii. foarte caracteristic. Zau de Câmpie. Nu poate fi neglijată nici „cercetarea de firmă”. Ştefănescu a dezvoltat teoria câmpurilor electromagnetice în curent continuu şi alternativ cu manifestarea acestora în spaţii bi. Ca şef al serviciului geologic al Societăţii Creditul Minier şi. iar din anul 1935 şi cu metoda reflexiei. Filitelnic. s-a reuşit descifrarea structurii părţii centrale a depresiunii şi stabilirea raporturilor tectonice dintre diferitele domuri şi gradul lor de eroziune. întocmindu-se rapoarte anuale pentru fiecare dom. A. Cea mai mare aplicabilitate pentru industria de petrol au căpătat-o prospecţiunile seismice. începe o cercetare programată a Bazinului Transilvaniei. Ilimbav. s-a dovedit a fi un foarte bun reper stratigrafic şi tectonic. pe care l-a considerat ca limită dintre Sarmaţian şi Pliocen. 44 Începând cu anul 1927. Prin urmărirea stratelor reper. graţie remarcabilei invenţii a lui Ion Şt. Cercetările de teren au revenit în sarcina tinerilor geologi Augustin Vancea şi D. Erni. absolvent al Academiei de Mine din Freiberg şi primul român doctor în geofizică al celebrei Universităţii din Gotingen. În ceea ce priveşte gazul metan din Depresiunea Transilvaniei. iar mai târziu (1937-1938) cu „inclinometrul Eastman”. dovedită ulterior gazeiferă. împreună cu Institutul Geologic al României. s-a înfiinţat Societatea Naţională de Gaz Metan – SONAMETAN –. au diversificat cercetarea. şi o Direcţie de Exploatări Tehnice la Cluj-Napoca. de geofizică. în perioada 1927-1929. Erni a studiat. Au fost efectuate cercetări pe teren şi în laborator. Atanasiu şi E. Sângeorgiu de Pădure. Saroş (Deleni) şi Sărmăşel. Jekelius au publicat un studiu privind structura neogenului şi zăcămintele de gaz metan. Ogra–Sânpaul. Ciupagea a studiat structurile Daia–Ţelina. la nivelul anului 1920 existau două întreprinderi de gaz metan: una cu sediul la Cluj (DGN) şi o alta cu sediul la Budapesta (UEG). transportul şi folosirea gazului metan de pe teritoriile gazeifere ale statului. În anul 1926. în coordonarea Ministerului Industriei şi Comerţului. Copşa Mică. Văleni. Jekelius de la Institutul Geologic au studiat pe teren domurile de gaze de la Zau de Câmpie. Teaca.şi tridimensionale. marile personalităţi ale geologiei româneşti interbelice şi-au continuat activitatea şi după cel de-al Doilea Război Mondial şi au creat adevărate şcoli de geologie. a permis conducerea forajului pe un traseu aproape de verticală. au contribuit la crearea de noi instituţii de profil. În anul 1924. descoperit prin sonda 2 Sărmăşel în anul 1909. prin unirea celor două societăţi. Cu ocazia „Congresului pentru avansarea geologiei Carpaţilor”. Ciupagea. SONAMETAN se ocupa cu explorarea. în care s-a distins inginerul profesor Valeriu Patriciu. Tot Sabba S.Info metoda sa de investigare. a dezvoltat şi aplicat metodele electrometrice de prospecţiune de câmp. Bazna. Iara de Mureş. Dumbrăvioara. domurile Sărmăşel şi Boian–Cetatea de Baltă. Văleni. exploatarea. Acest strat subţire de tuf. ulterior. Cioc. stă la baza carotajului electric de rezistivitate. iniţial cu „sticla cu acid sulfuric”. Teleac. Sărmăşel. Sânger– Iclăuzel. Vancea a studiat structurile Corunca. Nadeş. în special a tufurilor de Bazna. au descoperit şi pus în exploatare noi zăcăminte de ţiţei şi de gaze care au permis atingerea unor nivele de extracţie record pentru România. prin introducerea deasupra sapei a „prăjinilor grele proporţionale”. În majoritatea lor. Prima zonă cercetată prin metoda reflexiei a fost Structura Măneşti-Prahova.

▪ Descărcarea de gestiune a membrilor Directoratului şi a membrilor Consiliului de Supraveghere pentru anul financiar 2010. având ca puncte principale înscrise pe ordinea de zi: ▪ Situaţiile financiare întocmite în conformitate cu Standardele Româneşti (RAS) aferente anului încheiat la 31 decembrie 2010. prin prisma autorului acţionar. şi-au găsit locul unele considerente generale. Constantin CĂPRARU Acţionar Petrom data de 26 aprilie 2011. Cele două situaţii financiare. bazate pe Standardele Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 internaţionale (IFRS). întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). şi votul de aprobare pentru fiecare document a fost de un nivel maxim (99. OMV Petrom S. ▪ Situaţiile financiare consolidate. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA). AGOA Situațiile financiare În AGOA.9%). ▪ Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2011. aferente anului financiar 2010. situaţiile financiare nu au făcut obiectul unor interpelări semnificative venite din partea acţionarilor. ▪ Raportul Anual al Consiliului de Supraveghere şi Raportul Anual al Directoratului. ▪ Schimbări în componenţa Consiliului de Supraveghere. întocmite în conformitate cu Standardele româneşti (RAS).A. la Situaţiile financiare neconsolidate. având ca punct principal schimbarea adresei S. în cronică. în nr. Datele financiare şi indicatorii economici prezentaţi în numărul 3/2011 al revistei nu vor mai fi repetaţi. dialogul între acţionarii prezenţi şi managementul de conducere al companiei. clarificări. legat de întrebări. derivate din situaţiile financiare neconsolidate şi neauditate. Revista „Monitorul de Petrol şi Gaze”. I-IV şi anului 2010. 45 . prin renunţări. revocări. 3/2011. înlocuiri. Situaţiile financiare neconsolidate (RAS) nu diferă esenţial de Situaţiile financiare consolidate (IFRS).C. Pe baza datelor raportate de companie pentru exerciţiul financiar 2010. considerente. Autorul va supune atenţiei aspecte asupra dezbaterilor din AGOA. aferente anului încheiat la 31 decembrie 2010. RAS şi IFRS. Pentru ▪ Distribuirea de dividende către acţionari. au fost prezentate acţionarilor şi Situaţiile financiare consolidate.Info Aprobarea situațiilor financiare și descărcarea de gestiune pentru exercițiul anului 2010 Ing. propuneri. a prezentat în cronica informativă. au primit avizul favorabil al auditorului extern. conducerea Petrom a convocat Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA). datele preliminare raportate de Petrom. Pe un asemenea fond. aferente trim.

La acest punct au fost puse întrebări şi solicitate raportorilor răspunsuri. 46 ▪ 25% pentru G&E – construcţia centralei electrice de la Brazi. circa 40 ca număr în 2005. precum şi la indicatorii fizici-reali. echipamente de extracţie. dar şi pe segmente de activitate. lei şi oferă o medie anuală de 2. Indicatorii cu semne de insucces sunt opacizaţi de la un raport la altul. clarificări asupra situaţiilor expuse. parcul eolian DorobanţuDobrogea.715 mil.317 mil. pe traseul perioadei 20052010. lei. până la volatilizare. dar şi pe date comparative din raportări anterioare ale companiei. S-au exprimat considerente şi s-au făcut propuneri. lei în anul 2008. Aprobarea Raportului anual. Investiţiile din anul 2010 au avut o pondere prioritară în segmentele de producţie: ▪ 57% pentru E&P – foraj sonde de dezvoltare. cu referire la indicatorii nominali de performanţă financiară. ♦ Investiţiile la nivel corporativ. la indicatorii economici. Intervenţiile punctuale au fost bazate pe datele din Raport 2010. cu un maxim de 6. Cumulativul investiţiilor în cei şase ani este cifrat la un total de 23.Info Raportul Lucrările AGOA au continuat cu al treilea punct al ordinii de zi. de la 1. ajungând în 2010 la un număr de circa 5. reparaţii capitale sonde.759 mil. sunt selectaţi de raportori în mod preferenţial spre indicatorii cu valori de succes. lei. care s-au volatilizat anual. S-a oferit ca exemplu indicatorii de strategie. cuprinzând Raportul Directoratului şi Raportul Consiliului de Supraveghere. conducta de conectare gaze la sistemul naţional. au avut un trend general crescător. ♦ Grilele de indicatori cuprinşi în Raport. .117 la 4. Intervenţiile au venit în exclusivitate din partea acţionarilor din sectorul privat prezenţi la adunare.863 mil.

de la 4. lei.701 mil. – 11% vânzări în marketing. produse rafinate (4. modernizare instalaţii distilare ţiţei. cu valori de peste 2 miliarde de lei. cu proiecţii pentru anul 2011 şi cu unele referiri la ţintele pentru 2015. Legat de capitalurile proprii. Unii din participanţi au apreciat pozitiv aderarea la acest Cod. iar activele circulante 14%.157 mil. ▪ Dezvoltarea durabilă prin diversificarea surselor de energie. anul 2010 reprezintă un salt de 10. lei arată un plus de 72%.980/31. în martie 2010. lei) arată. prin strategia cu două branduri: OMV şi Petrom. ♦ Datoriile la 31 decembrie 2010 sunt consemnate cu un sold contabil de 16.701 65% impozit pe profit amânat 27 1% curente 5.609 mil. – 3. lei) s-au înscris pe o curbă de creştere anuală continuă.765 mil. t). prezintă scăderi în anul 2010 faţă de anul 2009 la importante niveluri: – 4.290 mil. Conform procedurilor. ♦ Obiectivele şi direcţiile strategice ale companiei au fost anunţate pe nivele corporative.306 mil. ▪ Transformarea într-un jucător important pe piaţa energiei electrice. în vederea consolidării încrederii pieţei şi a părţilor interesate. mc). lei.77% echivalent petrol (67.306 100% Total. lei). Activele din anul 2005 (10. cifra de 25.9% extracţia ţiţei România (29. în segmentul de timp 2005-2010. ♦ Totalul activelor contabilizate în anul 2010 (34. ▪ Eficientizarea proceselor de rafinare. Declaraţia Aplici să Explici. dar o pondere mai scăzută în total imobilizări (75%/72%). ▪ Compensarea declinului natural de extracţie a petrolului. fără explicaţii (Nota contabilă nr. faţă de anul 2009. la finele anului 2010.855 la 10.727/18.902/5. barili). Petrom a depus la BVB. creşteri de 14%. Faţă de anul precedent. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 – 1. este prezentată doar cifric.765 mil. raportat la totalul capitalurilor proprii de 18. Activele fixe (imobilizări corporale şi necorporale) au atins. că în aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă structurile de conducere ale companiei se vor strădui să se conformeze prevederilor stabilite de Codul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori Bucureşti. lei. prin raportul prezentat. În situaţia de bilanţ a capitalurilor proprii şi a datoriilor. Între 2005 şi 2010. raportul 10. nivelul consemnat pentru anul 2010 este de 34.492 mil. – 18% vânzări comerciale pe piaţa internă (1. cu ţinta de a prelua 100% procesarea la Petrobrazi a producţiei interne de ţiţei.540 mil.791 mil. lei) 16.161 mil.33%. din care activele imobilizate 10%. arată o pondere de 88%. revizia tehnica periodică la Petrobrazi si modernizarea depozitului de depozite petroliere. t în 2010) .147 mil. din care datoriile pe termen lung 58%. 2009 (22. pe nivele sectoriale. reprezentând o creştere de 14% faţă de 2009. ▪ Extinderea potenţialului de gaze. ca instrument de aliniere la conduitele de raportare a informaţiilor. din care termen lung 10. Mişcarea stocurilor.485 mil. Datorii la 31 decembrie 2010 (mil. 10). ♦ Directoratul a informat.459 mil.164 /5. proveniţi din sectoarele de bază ale companiei. ▪ Sporirea valorii integrării – element-cheie în generarea de valoare adăugată.578 34% Soldul datoriilor totale.Info ▪ 16% pentru R&M – proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii produselor.080/68. – 24% procesare ţiţei (3. menţionând că multe din prevederi 47 . bep). lei.18% extracţia de gaze (5. t în 2010). lei. ♦ Indicatorii producţiei fizice. datoriile pe termen lung au crescut cu 120%. prin mărirea lanţului valoric către producţie. ▪ Consolidarea poziţiei de marketing.330 mld.

cu repercusiuni directe asupra marketingului de produse rafinate. (g) Datorii curente/Total active. lei 7.7 mil. bep). locul central a fost ocupat de profitul net. raporturile au avut un caracter aleator. S-a solicitat ca deficitul informaţional din evoluţia indicatorilor financiari. între 2005 şi 2010. Considerații generale Din dezbaterile asupra Situaţiilor financiare şi a Raportului au putut fi reţinute câteva aspecte mai importante: ♦ Relaţiile structurilor de conducere ale companiei cu investitorii nu ating niveluri satisfăcătoare. din upstreamul şi downstreamul companiei. 48 . compania se situează la distanţe notabile de practicile altor companii de tip corporativ.85 12.52 8 (a) Profit brut.309 mil.Info sunt comune cu propunerile acţionarilor din anii precedenţi.828 7.191 16 2010 2.09 4.49 3.240 mil. prin omitere. vizavi de factorii fizici şi financiari.50 2010 9.990 % 12 14 14. indicatorii fizici sunt prezentaţi într-un volum redus şi aleator.965 1. elaborarea unei grile de indicatori – economici.429 9.2 5. Pentru ilustrare. de asemenea.416 2. în acest sens. (c) Rentabilitate active fixe. lei 150. vânzările raportate de E&P au crescut doar cu 15% (9.57 3.064 1. (b) Profit net. câte erau prevăzute în ţintele strategice.7 11. (d) Rentabilitate medie capital angajat. programaţi şi realizaţi.4 miliarde lei. Exemplul îl oferă cheltuielile de explorare. un calcul sumar al influenţelor rezultate din diferenţe ne conduc spre o rămânere în urmă la volumele fizice.328 13. Indicator (a) EBIT (b) NOPAT (c) ROFA (d) ROACE (e) ROE (f) Capital propriu (g) Grad de îndatorare Este discutabil că între plus 28% la preţul ţiţeiului. compania a comunicat ajustări la unii indicatori.399 7. să fie rezolvat de către managementul companiei. cu 162% mai ridicat decât în anul precedent (2. în preţuri constante.80 Pentru cazul concesiunilor de explorare deţinute de Petrom. reali – care.lei). Deşi. Se menţionează că influenţa principală a provenit din preţul cu 28% mai ridicat a cotaţiilor pentru ţiţei. Soluţiile găsite să fie prezentate acţionarilor. înainte de impozitare. Prin modul de raportare a rezultatelor este dificil de a fi separate influenţele favorabile ale cotaţiilor de piaţă pentru ţiţei.96 Total 51.2 16.777 1. ♦ Între indicatorii financiari şi indicatorii reali. Acest deficit provine din nivelurile de producţie a hidrocarburilor. Pe acelaşi palier negativ se plasează şi alţi indicatori strategici. El ar trebui să fie cel puţin dublu. lei 1.9 230.08/68.189 10. indicatorul „c” de mai sus se situează la un nivel submodest. raportarea diferenţelor dintre ţintele strategice stabilite în anul 2005 pentru final 2010. 2009 1. (e) Rentabilitate capital propriu. nivelul şi transparenţa informaţiilor. în ultimii ani.6 140. cu o pierdere valorică de aproape 3.6 18. Sunt companii care prezintă situaţii de analize comparative în preţuri reale. să ridice nivelul raportărilor la nivelul raportărilor de piaţă. deficitul din explorare a escaladat în anul 2010.137 9.29 mil.986 2. La gaze naturale preţurile interne au rămas la acelaşi nivel.11 1. economici şi reali.534 187 1.435 2.534/8. O asemenea practică permite o transparenţă asupra prestaţiei manageriale.727 12. când au fost forate 7 sonde din 40. adăugaţi la indicatorii financiari stabiliţi prin RAS şi IFRS. lei). indicatorii de analiză economică. ♦ În raportarea rezultatelor financiare ale anului 2010. Petrom evită o asemenea prezentare. S-a solicitat.184 15. lei 10. Prin aceasta. cu aproape 9% mai mici în 2010 faţă de prevederi.540 895 % 13 17 11 5 % 22 21 16 5. În raportările periodice.186 1.884 2. legat în special de structura. Dinamica cheltuieli de explorare/venituri nete um 2005 2006 2007 2008 2009 mil.0 450. ♦ Indicatorii financiari de performanţă au fost. pe un palier cvasiconstant de producţie (67.197 833 6 5.459 12 Indicatori financiari de performanţă um 2005 2006 2007 2008 mil. de performanţă. lei 1.0 275 % 2. Indicator a Venit net E&P b Cheltuieli explorare c b:a ♦ Raportările anuale ale Petrom au redus.189/833 mil. influenţaţi de cotaţiile favorabile pentru ţiţei.3 % 14 20 14 5.859 mil.

49 .137 9. Menţinând lipsa de transparenţă.528 18. dar S. Dividende Directoratul a propus ca.701 13.859 5. contracte de colaborare.000. gradul de utilizare a rafinăriilor şi a marjelor de rafinare nu s-au înscris pe trendurile asumate de concesionarul majoritar. la nivel corporativ.Info O scurta privire în compunerea acestor indicatori. Cotaţiile favorabile ale ţiţeiului şi al produselor rafinate nu au putut să amelioreze substanţial marjele de profit. indicatorii de bază care au fundamentat acordurile. Realizările indicatorilor fizici. ♦ Nu scapă observaţiei că în politica investiţională de fonduri şi tehnologie compania Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 a abordat. ♦ Cu privire la rezultatele post-2004. prin raporturile dintre venituri.002.055) 110 85 2208 9. OMV.A. lei % mil.629 (1. prin cesiunea unor activităţi către companii din afara sistemului corporativ.895) 111 92 2009 7. cheltuieli. exprimate prin EBIT. Petrom. Sunt factori care nu pot fi evitaţi în aprecierea profiturilor de management.000 lei pentru dividende către acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor.828 6.848 62 10. în ultimii ani. Putem înţelege că acordurile OMV Petrom au fost sub incidenţa unor deficite financiare sau insuficiente de capacităţi tehnologice? Poate că ambele. lei mil. din profitul net realizat de companie în anul 2010.366 70 12. pe care autorii nu le specifică în totalitate în raportările companiei.070 106 99 84 (1.582 2.399 4. profituri.600 3. lei mil. unii din cei prezenţi au solicitat în mod expres Consiliului de Supraveghere să dispună măsurile ce se cuvin şi să informeze AGA. ne arată o asimetrie valorică. Acestea provin din ajustări periodice. Compania parteneră Hunt Oil Exxon Petrofac Petro Santander Domeniu explor. Nu avem suficiente date. ♦ Pentru îmbunătăţirea de ansamblu a raportărilor ce se adresează acţionarilor.136) mil.176 15.529 (828) 107 90 2010 9.012 14. a dobândit profituri notabile în ultimii şase ani.335 5.522 3.C.661 2007 7.534 6. Se observă nivelul continuu ridicat al cheltuielilor de producţie şi de comercializare. să rămână la cote elevate.861 61 59 R&M 12.781 2. sau de grup. a capacităţilor manageriale. EOR EOR Perimetrul Adjud–Urziceni Neptun offshore Ţicleni Arad Contractele de parteneriat dintre OMV Petrom şi companii au fost încheiate pe clauza de „sharing production”. O analiză comparativă în preţuri constante ar fi un prilej de apreciere a programelor corporative. lei mil. la extracţia de ţiţei şi gaze. care a rămas cu un capital şi management majoritar de stat.228 67 16. EBIT 2:1 Venituri Cheltuieli exploatare EBIT 6:5 um mil.525 12.429 4. lei 2005 2006 E&P 7. aporturile de noi rezerve potenţiale ale explorării. au fost absorbite în cea mai mare proporţie de R&M. Indicator 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Venituri Cheltuieli exploatare. Câştigurile din segmentul E&P.574 11. Romgaz S. S. Acest lucru a făcut ca marja de cheltuieli.782 3.012 64 15. şi acţionarii nu cunosc.000 lei pentru rezerva legală şi 1. să fie alocată suma de 101. succesul de descoperire la explorare.C.710..538 2. explor.926 15. adică recuperarea investiţiilor din producţia obţinută. bilanţul celor şase ani nu a convins că rocada de management dintre acţionarii de stat (Ministerul Economiei) şi cei privaţi (OMV) a atins performanţe de profituri la nivelul potenţialelor din patrimoniul Petrom. Petrom nu a comunicat. plusul de producţie la extracţie. lei (914) % 108 108 Petrom consolidat Marja cheltuieli din venit % 82 79 Tabelul de mai sus ar putea să conţină nepotriviri de date.423 (1.

RON mil. managementul companiei a luat în consideraţie mediul economic şi dinamicile pentru sectoarele de producţie. construcţia depozitului Işalnita vor progresa.310 1. management deşeuri.313 .220 4. prin îmbunătăţirea performanţei Petrobrazi. 50 mil.907 24.888 29. ♦ R&M – se va direcţiona spre eficientizarea sistemelor de procesare. RON mil.059 32. RON mil. RON mil.944 12. RON mil..Info La discutarea acestei propuneri au fost obiecţiuni. reparaţii sonde. RON mil.194 62. după impozitare (NOPAT) Profit net din exploatare. Sunt în program forajul sondelor de dezvoltare. Bugetul pentru 2011 În proiecţia Bugetului pentru anul 2011. RON mil. înainte deprec.692 2. una dintre ele fiind aceea că dividendele nu pot fi disociate de datoriile nete mărite aflate în soldul companiei.257 17. (EBITDA) Active şi capitaluri Active fixe Capital propriu* Capital angajat * Modificări funcţie de distribuţie dividende.816 67% 21% 9% 1% 2% 100% 53% 47% 100% E&P R&M G&E Sediu şi altele Solutions Total Indicatori financiari Cifra de afaceri (– accize) Profit din exploatare (EBIT) Profit brut (EBT) Profit net (NI) Profit net din exploatare. Modernizarea terminalelor. Economia românească se aşteaptă să iasă din recesiune în anul 2011.814 2. între 80100 dolari pe baril. La mediul economic s-a previzionat un preţ fluctuant al preţului de piaţă a ţiţeiului.029 4. Propunerea distribuirii de dividende a fost votată cu o largă majoritate. RON mil.263 3. ♦ E&P – se vor continua eforturile de compensare a declinului natural în extracţia de petrol. RON mil. ♦ G&E – îşi focalizează atenţia pe intrarea în funcţiune a celor două obiective de producere a energiei electrice. RON mil.032 456 62 83 4. RON mil. RON mil. şi la 75 dolari pe baril estimat pentru companie. de la Brazi (gaze) şi de la Dorobanţu-Dobrogea (eolian). BUGET 2011 principali indicatori proiect aprilie 2011 Indicator gaze naturale ţiţei gaze naturale ţiţei total producţie Vânzari produse rafinate um E&P producţie mil. amortiz.316 2. prin procese de recuperare secundară.763 2. RON mil. abţinerile fiind minore. RON 22. Se va progresa în redezvoltarea zăcămintelor-cheie. mc mii tone mii boe mii boe mii boe R&M mii tone Investiţii mil.081 4. RON Volum/Valoare 5.

Din structura Bugetului pe anul 2011. faţă de anul 2010 când s-au raportat 5. fără creşteri semnificative. dar influenţate valoric de preţuri mai ridicate la materiile prime (ţiţei 75 $/baril în 2011/68 $/baril în 2010). O scădere semnificativă. respectiv produse finite În figura de mai sus se poate observa palierul din care Petrom a optat pentru preţul său de referinţă pentru 2011. în raport cu realizările din 2010. încă din ianuarie dinamica bursieră situându-se permanent peste 100 $/b. EBIT este cu 7% mai mic.6 %. chiar minusuri la vânzări produse. de 22%. Dintre indicatorii financiari de performanţă. apare la indicatorul „Vânzări produse rafinate”: 4. dar NOPAT apare mai mare cu 4. din prevederile de buget pe anul 2011. putem înţelege că rezultatele financiare vor avea ca suport principal producţia fizică de bază.263 mii tone. ţiţei şi gaze.472 mii tone.Info Indicatorii producţiei fizice. se menţin pe un palier sensibil apropiat faţă de anul precedent. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 Mai 51 .

acţionari prezenţi au solicitat 52 Acţionarii au votat în unanimitate schimbarea votat a solicitată.000 euro/an fiecărui membru al Consiliului de Supraveghere. de raportare. Directorul General Executiv a înaintat spre aprobare cuantumurile de remuneraţie: ♦ 20. Sunt semne că bursa petrolului (WTI) a recepţionat. Bugetul pe 2011 a fost aprobat de acţionarii prezenţi. începând cu data de 23 mai 2011. S-au făcut referiri la modul defectuos de informare. ♦ OMV (51. investitori privaţi. cât şi companie-grup OMV. Sector 1. Sector 1. Bucureşti („Petrom City“). mandatul asumat pentru Consiliu. cazuri concrete. Remunerații Potrivit Actului Constitutiv al OMV Petrom şi Legii Societăţilor Comerciale. marketing. Acţionarii majoritari au votat acest punct fără obiecţiuni. în Strada Coralilor nr. de capacitatea şi de experienţa specifică. . Unele rezolvări în spectrul geopolitic. Cu o majoritate aproape absolută. datorită evenimentelor geopolitice (Libia sau Egipt) cotaţia barilului a fluctuat între 110-115 $/b în ianuarie-februarie.64% din acţiuni) solicită revocarea dlui Marian Ţurlea şi numirea dlui Constantin Dascălu. înregistrate contra.01% acţiuni). au propus AGOA schimbări în componenţa Consiliului. Bucureşti. luat în calcul de Petrom la Bugetul pe 2011. Propunerea a fost considerată nereprezentativă. Unii dintre acţionari au declarat deschis votarea prin abţinere a descărcării de gestiune. specialist cu un stagiu de peste 25 de ani în rafinare.Info După cum se remarcă. delegatului ministerial şi candidatului clarificări legate de criteriile de selecţie. Schimbări în Consiliul de Supraveghere Acţionarii majoritari din companie. Voturile minoritare. cărora le-au fost acordate funcţii specifice. în mod deschis. Nivelul de 75 $/b. prin renunţarea dlui W.000 euro/şedinţă/membru. atât intercorporativ. AGEA Punctul principal al Adunării l-a constituit aprobarea schimbării sediului social al Societăţii din Calea Dorobanţilor nr. 239. în baza prevederilor din Actul Constitutiv. În deficit de imagine. de comunicare cu acţionarii. neeficientă intereselor industriei petroliere din România. ajungând spre 135-140 $/b în aprilie – începutul lui mai. Descărcarea de gestiune Descărcarea de gestiune a membrilor Directoratului şi a membrilor Consiliului de Supraveghere pentru anul financiar 2010 a ridicat unele obiecţiuni din partea acţionarilor. responsabilii manageri au asigurat dispunerea unor măsuri corespunzătoare. au venit din partea acţionarilor. Propunerea a fost aprobată de către acţionari fără obiecţiuni şi cu majoritate de voturi. consilier personal al ministrului Economiei din 2010. vorbitorii şi-au declarat votul împotriva propunerii ministeriale. recent. 22. un baril sub 100$. AGOA trebuie să stabilească remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere pentru anul în curs şi limita generală a remuneraţiilor suplimentare pentru membrii Consiliului. geostrategic se reflectă imediat în cotaţiile bursiere. ♦ Ministerul Economiei (20. ♦ 4. are deja o acoperire consistentă prin evoluţia cotaţiilor (Brent) din cele peste 125 de zile parcurse. propune pe dl Manfred Leitner. Pentru unele din obiecţiunile ridicate. Adunarea Generală a aprobat nivelul cuantumurilor propuse. Au fost oferite exemplificări. S-a relevat o sinergie redusă. cei interpelaţi nu au putut răspunde la întrebările adresate şi. membrilor Comitetului de Audit al Companiei. La această propunere. de opacizare a datelor. Acţionarii majoritari au votat fără obiecţiuni numirea candidatului propus de Ministerul Economiei. Ruttenstorfer.

ing. noi propunem partenerilor noștri europeni. regimul lui Gaddafi continuă să atace populația. 10 martie. au semnat o scrisoare comună către Herman Van Rompuy. Franța și Regatul Unit s-au angajat în favoarea suveranității.U. care au declarat că acest consiliu va trimite un ambasador la Paris. integrității teritoriale și unității naționale a Libiei. zilnic. La Roma. 53 . deci înaintea întâlnirii extraordinare a Consiliului European din 11. preşedintele Consiliului European.Info Se joacă Europa de-a imperiul franco-german? Sarkozy şi Merkel pun la cale viitorul Uniunii Europene Dr. şi responsabilii pe probleme internaţionale ai opoziţiei libiene. aliaților noștri și prietenilor noștri arabi și africani să ia măsurile următoare: 1. noi va trebui să fim pregătiți să le susținem. prima ţară care a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT) din Libia ca unic reprezentant legitim al poporului libian şi va trimite în curând la Benghazi un ambasador. lumea asistă. că regimul a pierdut toată legitimitatea pe care ar fi putut să o aibă. Nicolas Sarkozy. Nicolas Sarkozy. şi-a exprimat. Toți cei care au participat la decizia. a informat preşedinţia franceză. Prioritatea de azi este de a trata situația politică și de securitate. Mircea HĂLĂCIUGĂ Expert al Comisiei Europene Franţa a devenit joi. Noi am privit favorabil formarea unui Consiliu Național interimar. cu sediul la Benghazi. pentru noi. Este clar.. apelurile organizațiilor regionale și ale întregii comunități internaționale. format de „opoziţia libiană”. la o evoluție inacceptabilă a violenței și represiunii în Libia. Muammar Gaddafi și clica sa trebuie să plece. La Berlin. ca singura autoritate legitimă din Libia. printr-o cooperare și o asistență necesare promovării stabilității și dezvoltării în Libia. premierul italian Silvio Berlusconi a declarat că ar fi de preferat să se aştepte poziţia întregii Uniuni Europene pe tema recunoaşterii Consiliului Naţional de Tranziţie libian. Această recunoaştere a fost anunţată după reuniunea la care au participat preşedintele Franţei. Preşedintele Franţei. şi către şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene. Werner Hoyer. În acest scop. Documentul include un plan în şapte puncte. de tranziție. Noi ne apropiem de acesta și de membrii săi.N. independenței.2011. Consiliul de Securitate a avertizat că aceste acte ar putea fi considerate aidoma crimelor contra umanității. pe de altă parte. în ideea de a dezvolta un dialog cooperant.03. în beneficiul tuturor libienilor. secretarul de stat în Ministerul german al Afacerilor Externe. Noi susținem dorința libienilor de a putea alege ei înșiși guvernanții lor și de a decide propriul lor sistem politic. Când poporul libian va face să prevaleze drepturile sale fundamentale. însă. Utilizarea deliberată a forței militare contra civililor este absolut inacceptabilă. pe care îl reproducem mai jos în întregime: „Din momentul în care poporul libian a început să se ridice împotriva regimului brutal al lui Muammar Gaddafi. inclusiv cu avioane și elicoptere. şi premierul Marii Britanii. David Cameron. reticenţa faţă de recunoaşterea Consiliului Naţional de Tranziţie. Pentru a pune capăt suferințelor suplimentare ale poporului libian. Ignorând exigențele Rezoluției 1970 a Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 Consiliului de Securitate al O. Mahmud Jibril şi Ali Essaui. planificarea sau la execuția unor asemenea acțiuni trebuie să știe că vor fi trași la răspundere.

în această fază. reprezentanţii statelor din zona euro au extins. în această privință. o afirmare limpede a faptului că statele membre nu au ajuns la un consens real asupra măsurilor care s-ar impune în vederea aplanării conflictelor din lumea arabă. cât şi opinia Uniunii Europene referitoare la situaţia din bazinul Mării Mediterane. Totodată. dată publicităţii la sfârşitul consultărilor din 11 martie 2011. și o voce importantă pentru poporul libian. cu obiectivul de a promova democrația și de a consolida stabilitatea în regiune. libertatea de exprimare. în general. în acest sens. cât şi situaţia economică a ţărilor zonei euro. pentru acțiunile sale. de asemenea.” După cum se desprinde din textul de mai sus. 6. s-au decis ca cele 440 de miliarde euro din Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) să fie disponibile integral. „Acesta este un mesaj important privind angajamentul politic al membrilor zonei euro în lupta pentru stabilitatea monedei”. Un acord final privind zona euro este programat pentru summitul ce va avea loc în 24-25 martie. cu aliații și partenerii noștri. pentru a fi pregătiți să aducem un sprijin în toate eventualitățile. Suntem gata să cooperăm cu aceste țări. în cooperare cu organizațiile internaționale și statele interesate. Cerem Națiunilor Unite să evalueze și să supravegheze îndeaproape situația umanitară în Libia și să formuleze propuneri pentru a asigura un acces complet organizațiilor umanitare și asistența persoanelor refugiate. 54 Propunerile vizează creşterea competitivităţii şi a convergenţei în Europa unită. de a consolida societatea civilă. Aceasta ar putea include o zonă de excludere aeriană sau alte opțiuni. inclusiv interzicerea furnizării de personal înarmat mercenar. pentru a aborda problema revoltei din Libia şi. în special cu cei din regiune. Noi susținem eforturile Consiliului Național interimar de tranziție care va pregăti un guvern reprezentativ și responsabil. iar în cadrul mecanismului permanent de stabilitate financiară. sfera de aplicare a fondului de salvare menit să rezolve criza datoriilor. Declaraţia de mai sus. 4. Uniunea Europeană este de asemenea pregătită să revizuiască misiunile Uniunii pentru Mediterana. de a sprijini economia. scrisoarea indică sensul dorit de Franţa şi Marea Britanie la consultările care au avut loc pe 11 martie 2011. să fie puse la dispoziţie 500 de miliarde de euro. la reuniunea convocată. 3. în funcție de evoluția situației. autorizând guvernele din regiune să cumpere datorii de pe pieţele primare. într-un cadru informal. 5. pentru a discuta propunerile preşedintelui Consiliului European pentru consolidarea coordonării politicilor economice ale Uniunii. financiară și materială. cu scopul de a întări instituțiile democratice. în mod excepţional.Info 2. Apelăm la toate țările să pună în aplicare un embargou complet în privința livrărilor de arme. Trebuie să trimitem semnalul politic clar că noi considerăm Consiliul ca un interlocutor politic valabil. pe baza unei necesități dovedite pe o bază legală clară și un sprijin regional ferm. din zona Africii de Nord. inclusiv accesul neîngrădit la internet. Acordul a rezolvat impasul în care s-au aflat factorii de decizie politică europeană. Noi sprijinim ancheta anunțată de Procurorul Curții Internaționale Penale și mesajul pe care acesta l-a trimis regimului că va fi tras la răspundere. noi trebuie să fim pregătiți să reacționăm și să furnizăm o asistență suplimentară. dar nici asupra viitorului economic al U. dacă situația se deteriorează. în privinţa faptului că euro este o valută majoră”. „Desprinzând învățăminte din cele întâmplate. din păcate. când va fi definitivat pachetul global de măsuri pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă zona euro. de a reduce sărăcia si de a aborda nedreptatea socială“. Privitor la persoanele refugiate în exteriorul Libiei. Liderii statelor din zona euro s-au întâlnit. Astfel. în mod surprinzător. Noi condamnăm utilizarea forței contra civililor de către regimul Gaddafi și cerem arestarea sa imediată. și noi acționăm. a fost dat publicităţii un comunicat cuprinzând atât problemele economice discutate. a declarat cancelarul german Angela Merkel. care au încercat să pună capăt unei crize care a durat mai mult de un an. în aceeaşi zi. care va intra în vigoare la jumătatea anului 2013. pentru a împiedica atacurile aeriene. . Ar trebui să se imprime un nou impuls unor măsuri și proiecte concrete. adaugând: „Sper că acest lucru va fi. la Bruxelles. rezultatele discuţiilor urmând a fi analizate la întrunirea Consiliului European de primăvară din 24 şi 25 martie. reprezintă. un mesaj pozitiv pentru întreaga lume.E – două subiecte fierbinţi. Noi susținem continuarea planificărilor. inclusiv echipamente militare. și să ia măsuri pentru a descuraja recrutările sau plecările avioanelor sau convoaielor cu mercenari. La sfârşitul consultărilor. Suntem gata să contribuim la acest efort. Cele două țări ale noastre lucrează împreună la elementele unei rezoluții a Consiliului de Securitate. 7. de asemenea.

în care a identificat şi „ascensiunea restului” – aşa cum îşi şi denumeşte capitolul I din carte. ci vor să identifice „refacerea prosperităţii”. Cartea despre declinul Americii.I. scrisă de publicistul american Fareed Zakaria. reţinute în geopolitica contemporană ca fiind BRIC. Restul fiind nu numai cele patru puteri economice şi militare. Titlul cărţii. Cum eu intenţionez să mă apropii de adevăr. ci. Prezentarea cărţii (http://www. a fost scrisă de doi britanici: Matthew Bishop. trăitor la Londra. şi cele din sintagma „pieţe emergente”. Dar meritele autorului sus-numit vin de la diagnosticul lărgit al căderii cunoscutei superputeri.G. şi care aş vrea să o prezint. pe care am dorit să le ofer traduse în română. pe atât de convingătoare. căci. cum se zice acum lucrărilor căutate de cei studioşi. adoptat de către cei doi autori. reproduce coperta şi un text laconic. apărută în anul din urmă. am convingerea că drumul de apropiere de adevăr începe cu documentul.ing. este Drumul de la dezastru.P. India şi China. Cum se poate vedea cu uşurinţă din scurtele referinţe. şi Michael Green. Săptămânalul londonez „The Economist” (1723 aprilie 2010) prezintă cartea pe cale grafică. scriitor şi consultant. O altă carte. Florea NEAGU Vicepreşedinte S. voi începe cu documentul. sau altcineva a identificat simptomele declinului de care vorbim. şeful biroului din New York al săptămânalului londonez „The Economist”. scriitor şi eseist reputat în geopolitica ultimilor ani. a devenit prin valoarea ei un best-seller. mulţi autori oferă publicului analize de stare despre declinul Americii. de o calitate atrăgătoare. autorii nu-şi mai pun întrebări privind diagnosticul de stare ce cuprinde „intrarea în ceaţă”. în ultimii ani. Nu cunosc dacă Fareed Zakaria. Deci găsesc cu cale şi mă 55 . Shiller. având titlul Lumea Postamericană. Dar cum mărturiseam mai înainte.theroadfromruin. Rusia. publicată în 2008 şi tradusă la Editura Polirom din Iaşi în 2009. alăturându-i şi câteva referate de apreciere. astăzi „precumpănitoare”. de economie la Universitatea Yale) parcă ar vorbi despre realităţile româneşti când deduce valoarea cărţii celor doi autori – pentru că face cititorii – cetăţeni şi deopotrivă politicieni – să distingă reforma reală de lăudăroşenie scandaloasă. un motiv pentru mine să îl reproduc alăturat. com). pe cât de concisă.Info CE E GREŞIT ŞI CE TREBUIE FĂCUT PENTRU ÎNDREPTARE Dr. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 Unul dintre referenţi (Robert J Shiller profesor ntre referenţi f i J. iar adevărul ţine de specificul istoric. pe lângă Brazilia. cititorilor noştri ca fiind deosebit de valoroasă.

distrugerea benzii roşii i-a aruncat în braţele Unchiului Sam. Teoriile pe care se bazau politicile de guvernare şi care motivau practicile bancare dominau în anii de înflorire economică. Acum aproape patru sute de ani. Deocamdată. În prăbuşirea din septembrie 2008. . lăsate prin testament de către bancheri. la criza economică globală cunoscută ca fiind Marea Depresiune din anii 1930. guvernul american a devenit cel mai mare posesor de acţiuni bancare.) Guvernul. Având de-a face cu mijloace financiare toxice. de milioane de locuinţe pierdute. mania pentru flori rare a împins preţurile la mărimi uimitoare înainte ca ele să cadă. Economiile cu orientare pronunţată spre piaţa capitalistă se prezentau a fi mai productive şi mai prospere decât cele cu economie preponderent planificată şi reglementată de stat. ce pot fi cerute sub forme îmbunătăţite – şi care idei vor trebui aruncate din drum şi înlocuite cu altele cu totul noi. Pierderea bruscă a valorilor a devenit ameninţarea cu căderea pentru alte mari instituţii financiare din lume. dar recuperarea a fost penibil de redusă. ci pentru câteva rădăcini de lalele. cel puţin. oamenii dădeau din cap la furia mulţimii provocate de înţelepciunea pieţei. buzunarele sale fără fund. în ortodoxia sa de dinaintea datei de 15 septembrie. Printre distrugerile de bănci. Aceea era perioada când domina credinţa că orânduirea capitalistă pe piaţă. de mult obişnuiţi să se plângă de marele guvern şi bogăţia sa. înclinat să vadă în evenimente o problemă. INTRODUCERE Introducere la Surpare și înapoi Ce-a fost greșit și ce trebuie făcut pentru îndreptare Capitalismul. Atunci. Încercând să apreciem ce e de făcut. „Marea moderaţie” a fost perioada ce începea prin anii 1980. noi avem un avantaj: putem învăţa din lecţiile de prosperitate şi de crize prin care a trecut capitalismul destul de frecvent. provocarea consta în aprecierea dacă numai unele. Pentru a găsi drumul de la ruinare la prosperitatea refăcută. administraţiile Bush şi Obama s-au luptat cu diferite scheme de curăţire. unele mai îndepărtate de realităţile sociale româneşti. trebuie să ne angajăm într-o nouă bătălie de idei pentru evaluarea componentelor din gândirea convenţională din ultimii treizeci de ani. Ce nu cunoaştem încă este cu ce va fi înlocuit şi dacă această nouă alternativă va fi ceva mai bun decât ceea ce era înainte. procese devenite globale în anii 1990. bine mascate în bănci. devenind „valoare toxică”. Pe titanii de pe Wall Street. Aşa cum a fost creată o armată de milionari. s-a aprins în chip profund lanţul de reacţiune care a dus. sute de milioane care vor putea fi ridicaţi din sărăcia cruntă. erau întinse cadavre însângerate de pachetul de idei pe care se sprijinea economia în perspectiva anilor ’30. aflăm provocarea căreia să-i facem faţă. dintr-o dată devine salvator. guvernul. Să sperăm că vom putea fi tot aşa de înţelepţi în alegerile ce le vom face. a aruncat bani pentru soluţionarea problemei. Răbufnirea a lansat un pachet alternativ de idei. În lunile de după colapsul Lehman. Probabil n-aveau alternativă. Cititorul textului va putea singur să aleagă ce-i este util din valoroasa lucrare a celor doi autori englezi. în timp ce oamenii înţelegeau că ei au cheltuit sume imense nu pentru active productive. s-a terminat pe 15 septembrie 2008. şi drept rezultat „Tulipmania” a fost chiar puţin mai mare decât impulsul „Golden Age” olandez de prosperitate din secolul al XVIIlea. începând încă din timpurile himerei lalelor din Olanda secolului al XVII-lea. alături de creşterea şomajului. ar trebui să asigure o prosperitate nemaiîntâlnită. În faţa colapsului acestei versiuni de capitalism. puternica bancă de investiţii Lehman Brothers din Wall Street s-a declarat falimentară. se credea că acest sistem va conduce la creşterea generală a bogăţiei. ca şi azi. fie a stagnării şi chiar a regresiunii. cu inflaţie domoală şi creştere cumpănită. Totuşi. din care cea scoasă în faţă era chemarea la o intervenţie profundă în piaţa financiară şi la un guvern mai puternic. Anii de dinaintea crizei au fost dominaţi de acele teorii ce îndreptăţeau piaţa. poporul olandez a luat decizii corecte după explozia himerei. făcând ceea 56 ce ştie el mai bine. Aici e o problemă mai gravă decât a activelor toxice: cea a ideilor toxice. inclusiv pentru cei mai săraci de pe glob. când economia americană era angajată pe calea extinderii. mai ales pe piaţa financiară.Info cred îndreptăţit să ofer în traducere Introducerea la lucrarea DRUMUL DE LA DEZASTRU de Matthew Bishop şi Michael Green. Astfel. altele provocator de aplicabile în mediul nostru atât de confuz. Această răspântie ne pune acum în faţa alegerii fie a regăsirii prosperităţii. Capitalismul a dus la comunism. Căutând care dintre aceste idei toxice ce ne-ar otrăvi prosperitatea viitoare este cea mai urgentă şi complicată. cum ştim de acum. în care sunt prezentate ideile lucrării. Acest fapt este incontestabil. (La fel s-a întâmplat şi în Londra şi în alte centre financiare din lume. Simbolizând modul în care s-a schimbat lumea şi cum a salvat sistemul financiar. Ceea ce părea odată a fi mijloc de investiţie valoros. treburile au devenit diabolic de încurcate. toate sau nici una din aceste teorii ar supravieţui crizei. dintr-o dată şi-a pierdut valoarea.

Este adevărat că înainte cu un an. Revista „Time” a dat publicităţii lista celor „25 vinovaţi”. film. guvernul a încercat o salvare pentru Bear Stearns prin vânzarea acesteia la JP Morgan. Alte nume au fost repede adăugate la lista celor pretinse a fi responsabile de încurcătură. unde era CEO1? Să fi avut loc oare mult mediatizatul incident cu angajaţii înfuriaţi de căderea actuală a băncilor? Nu vom putea şti niciodată cu siguranţă. Bear Stearns. Cassano. Mozilo a fost pus sub acuzare ca participant la speculaţii şi fraudarea hârtiilor de valoare în 2009. încât în anul 2000. din mulţimea similară de liste. „Time” ne prezintă cel puţin rolul consumatorului american („ne-a plăcut să trăim din ce-am avut”). aceste liste au mijlocit crearea poveştii larg răspândite a nebuniei celor puternici. Greenspan apărea la un moment dat atât de important pentru succesul americanilor şi al economiei mondiale. precum şi o pensie de un milion de dolari lunar. curajosul John McCain. S-a aflat că el a făcut aranjamente pentru „Împrumuturi pentru VIP-uri”. în săptămânile de după ce Fuld a dus banca de investiţii la faliment şi a provocat colapsul economic. În urmărirea indiferentă şi nemiloasă a profitului. prin care să se încerce acuzarea a câtorva săraci. 57 Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 . Cayne nu s-a blocat în biroul său din Manhattan ca să-şi salveze firma. Înainte cu şase luni ca Lehman s-o urmeze pe drumul pieirii. a spus că dacă Greenspan va muri cândva. Sir Fred a redus mult rezervele de capital ale RBS când a preluat în întregime. figurează în listă. fostul şef al Britain’s Royal Bank of Scotland (RBS). Într-un semn de plecăciune faţă de globalizarea finanţelor. La aflarea stării de criză. Apărarea s-a bazat pe faptul că mulţi dintre banii pe care-i plătise acum erau acţiuni Lehman fără valoare. 100 miliarde de dolari de la o bancă rivală. Chiar aşa. după ce Lehman a ajuns la faliment. în listă îl găsim şi pe Angelo Mozilo. fostul şef al Countrywide. urmată de falimentul firmei sale. El i-a cheltuit fără socoteală prin „sume mici” din acţiunile băncii. Lista de acuzaţi din revista „Time” reflectă starea naţiunii. pe de-o parte. firma de asigurări. mulţi americani voiau să fie adevărat şi le-ar fi plăcut să-i vadă loviţi pe cei porecliţi „Gorile”. fiind parţial naţionalizată de către guvernul britanic. a părăsit firma cu o bogăţie de 300 milioane dolari în bancnote şi obligaţiuni. ca în Weekend at Bernie’s (Weekend la Bernie. Alan Greenspan. fost şef la o altă bancă de investiţii intrată la ananghie. 1989. privind pierderi de zeci de miliarde de dolari. zbătându-se să înfrunte îngheţarea pieţelor de credit din a doua jumătate a anului 2007. Fuld a tras un semnal clar de alarmă împotriva celor vinovaţi de încurcătura economică. Drept rezultat. Vizibil speriat. premierul Chinei. ca AIG să fie salvată prin cauţiune de 170 miliarde dolari din partea guvernului. 1 Chief Executive Officer. după câteva săptămâni mustrarea unui parlamentar pentru lipsa de remuşcări din partea lui Fuld suna aşa: „Dacă nu v-aţi identificat rolul atunci sunteţi un nemernic”. În lista publicată de „Time” figurează şi Jimmy Cayne. comedie). care conducea secţia financiară a gigantului de asigurări AIG. prin care i se cerea să justifice sute de miliarde de dolari pe care i-a plătit ca să meargă banca acum falimentată. susţinătorul preşedintelui. Fuld era cunoscut ca omul cel mai speriat de pe Wall Street. Joe Cassano. desigur. RBS era devansată numai de Lehman în vânzarea asigurărilor cu ipoteci reduse. acordate la termene favorabile de Countrywide pentru parlamentari influenţi după o schemă cunoscută – „Prietenii lui Angelo”. banca lui Cayne a pierit. Şi cu toate că Bear Stearns l-a sprijinit. Revista „Time” acuză chiar şi pe comuniştii străini. creditorul care a popularizat ipoteca redusă pentru cei săraci. Lista nu s-a mărginit numai la finanţişti. a fost acuzat de a fi acordat mult credit lichid Americii. aducându-i câştiguri de sute de milioane. revista face o menţiune dezonorantă pentru Sir Fred Goodwin. Fuld s-a înfruntat cu critica protestatarilor care fluturau pancarte – „Hoţie” şi „Închisoare fără cauţiune” –. el va trebui prezentat sub sticlă fumurie. Cunoscut în cercurile financiare ca „Fred the Shred” („Fred cel Crunt”). ne anunţă cu indignare revista săptămânală „Time”. unde putea tot aşa să-şi piardă timpul). care împrăştia sămânţa crizei cu convingerea dereglajului pieţei financiare. renumit şi ca fiind „cel mai rău bancher din lume” după declanşarea crizei. în lipsă de mijloace. poate fi îndreptăţită o listă.Info DRUMUL CĂTRE RUINĂ Pe cine a lovit Dick Fuld când lucra până la epuizare în sala de gimnastică. desfiinţată ca urmare a crizei. în timp ce susţinea tot mai mult împrumuturile riscante pentru creditori. Acum el este acuzat că a exagerat cu mărimea creditului în economie prin politica sa monetară lărgită. pentru modul nemilos în care tăia costurile. RBS nu a fost în stare să reziste la viscolul financiar ce a început să se dezlănţuie. pe de altă parte. incluzându-l pe fostul preşedinte Bill Clinton. dar care valorau sute de milioane pierdute când ipotecile au sărit în aer. Revista „Time” roteşte tirul către oamenii politici. fost şef al Rezervelor Federale. ci lua parte la o competiţie de bridge la Detroit (fapt cam la fel de rău ca şi statul pe malul apei. ducând firma către faliment şi cerşind decizii guvernamentale pentru salvarea altor investiţii financiare. Wen Jiabao. El s-a şi certat cu tatăl unui copil ce juca hochei cu fiul său. Numai preşedinţilor şi şefilor din executiv nu le-a fost înfăţişată învinuirea. copil de pe Brooklin. A fost o chestiune de zile. se baza pe un grup de oameni ce construiseră. dar nu şi pe a sa. în 2007. Împreună cu Fold. Totuşi. În luna martie 2008.

pe criticii ortodoxismului de piaţă la o desfăşurare mai amplă datorită bucuriei de necazul altuia. coaliţia dezlânată a socialiştilor din zilele noastre. Printre aceştia erau afaceriştii George Soros şi John Paulson2. Poate că acuzarea urmăreşte necesitatea de purificare a societăţii în depăşirea crizei. lucrurile au început să meargă prost. făcându-le uitate pentru ani de zile. a fost totdeauna exagerat de simplistă. să taie din marile plăţi pentru bancheri şi să controleze riguros afacerile acestora. o fiinţă supusă la exerciţii de gimnastică sau condamnată la un termen lung de închisoare. cum ar fi reducerea preţurilor la hârtiile de valoare. Pentru aceşti critici. Când „balonul” preţurilor la acţiunile South Sea Company a plesnit în 1720. Totuşi. împreună cu o maimuţă şi cu un şarpe şi apoi înecaţi”. fost comerciant şi autor de succes al The Black Swan (Lebăda neagră). iar cea a guvernului de a fi rea. Pentru multă lume acest lucru a reprezentat o greşeală a administratorilor. care ca şi Cox – cel adormit la volan şi care ignora practicile dezinteresate. Guvernul a trebuit să îndepărteze cancerul. În zonele opuse din spectrul politic. ca cei de pe stadioane. Unii au aclamat schimbarea administraţiei superioare. dispreţul pentru bogăţie şi locuri noi de muncă şi milioanele de oameni aruncaţi în sărăcie în ultimele decenii – genul de capitalism bazat pe piaţă care a dominat ultimele trei decenii – s-au dovedit a fi la urma urmei toxice. În bătaia focului. spunând că „putem permite speculanţilor să forţeze preţurile spre reducere”. o altă reacţie. larg răspândită. în scopul distanţării lor de perturbări şi spre a-i lipsi pe aceştia de instrumentele cu care-şi îndeplinesc funcţia. pentru unele găuri negre. Cristofer Cox. campionii vechii ortodoxii n-au fost deprimaţi timp îndelungat. Ei pretindeau că politicienii au fost conducători de galerie. Revista „Time” explica: „Formularea plictiselilor nu este o ştiinţă – ea este o plăcere”. A folosit scheme piramidale de maşinaţiuni valorice. Acuzarea şi negarea nu ne vor ajuta să înţelegem ce a mers prost şi cum se poate îndrepta. iar bancherii ce-l prezidează cei mai incompetenţi şi cei mai răi criminali. Pentru a scăpa de criza actuală este hotărâtoare îndepărtarea de vechile ortodoxisme atât de confortabile. ei mint publicul cum că banca lor până acum era solvabilă. în momentul în care. 3 Carlo Ponzi (1882-1949) – născut în Italia. avertiza că amestecul guvernului va duce la „sfârşitul prosperităţii”. Astfel. E nevoie de o gândire proaspătă. economistul apocaliptic Nouriel Roubini. pentru preţurile activelor închipuite. mai degrabă o caricatură. ce pariau la jocuri folosind grămezi de datorii şi instrumente complexe financiare pe care ei nici măcar nu le-au înţeles. Dacă dorim să înţelegem ce a provocat într-adevăr criza financiară şi ce-i de făcut pentru aranjarea lucrurilor. Ştergând praful de pe propriile cărţi sfinte. înţeleg (dar prea târziu) că e inevitabil colapsul. Tot aşa suspecţii obişnuiţi. Nassim Nicholas Taleb. economistul favorit al lui Ronald Reagan. iar economistul şi învăţatul CNBC Larry Kudlow acuza administraţia Obama – la preluarea mandatului – de declaraţie de război împotriva afaceriştilor şi firmelor. încât băncile să câştige prin finanţarea aceloraşi speculanţi. Este ceva adevăr în explicaţia populară a crizei: unii dintre cei suspecţi au făcut greşeli şi poate chiar crime. alţi câţiva au şters de praf Manifestul Partidului Comunist al lui Marx şi Engels. Fiecare crah a fost urmat în istorie de un joc. cum firmele lor se clătinau. eroii din romanul Atlas Shrugged (Atlasul îndoielnicului) credeau că orice tratament oferit de guvern va fi întotdeauna mai nepotrivit ca oricare boală care a năpăstuit capitalismul. Iar când. Capitalismul de piaţă a separat opiniile între fundamentaliştii. Povestea începe cu şefii băncilor pline de insolenţi în aşteptarea norocului. aşa cum pot hotărî instanţele americane pentru infracţiuni financiare – ar fi soluţii fericite. Dooms” – numele popular al celor care preveniseră venirea crizei şi acum cereau să fie susţinuţi. Jocul acuzaţiilor are părţile sale atractive. devenind doar o schemă Ponzi3 grandioasă.7 miliarde dolari. Sistemul financiar din miezul capitalismului l-a întors pe dos. şi 58 scepticii. sau aşa-numiţii „Dr. au acuzat speculaţiile financiare. cei care cred că piaţa nu face rău. totuşi. mort într-un spital de săraci în Brazilia. administratorii au încercat să mute acuza spre politicieni. Colapsul firmei Lehman i-a provocat. bancherii. administratorii şi politicienii. deţinători de hârtii de valoare fără acoperire. 2 . propagă acuza asupra a patru grupări de pungaşi: bancherii. dar atât de nepotrivite. a interzis speculaţiile cu hârtiile de valoare nedeţinute. în toamna lui 2008. jocul de-a acuza este o îndepărtare de la ceea ce trebuie într-adevăr să fie făcut. făcându-le himere – a lipsit de rigoare procesele de împrumut. trebuie să trecem peste ideile preconcepute şi peste ortodoxismele de largă răspândire şi să adoptăm o poziţie deschisă faţă de evidenţe. ca producătorul de filme Michael Moore şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy. deşi criza a dovedit că trăsătura pieţii private de a fi bună. în sfârşit. eliminarea sau chiar întemniţarea unor asemenea „nemernici” nu poate duce la refacerea sistemului nostru ruinat economic. speculanţii. este spargerea „baloanelor” – retragerea la vechile ortodoxii în locul încercării serioase de a separa ideile într-adevăr valoroase de cele nocive. Finalmente. să îndrepte dereglările. inclusiv Fuld şi Cayne. (va urma) Care a declarat în 2007 acţiuni de vânzare cu valoare nedeţinută în sumă de 3. Pe rând.Info Această poveste. antiglobaliştii şi protectorii mediului. Administratorii au jonglat în acest joc păcătos. Ca o comparaţie. şeful Comisiei de Schimburi şi Protecţie. Arthur Laffer. un parlamentar britanic a egalat crimele directorilor firmei cu uciderea unei rude apropiate şi a cerut condamnarea criminalilor prin „coaserea în saci.

Într-adevăr.Hr. în momentul în care a descoperit acest ţinut. oraş pe coasta mediterană. În anul 133 î. ADALIA (din Antaliyah. diferenţele dintre 59 Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 . oameni. într-o combinaţie unică. cu origini ce datează din epoca neolitică. Ion Irimia ZECHERU Simfonie de sunete. oraşul lui Attalos al II-lea a fost cedat Republicii Romane. în anul 150 î. ci pe tot parcursul anului.ing. În acest oraş au rămas urme ale diverselor civilizaţii. numele unei familii din vechea Atena.. dar majoritatea sunt de la romani.. unul dintre motivele pentru care valuri tot mai mari de turişti aleg Antalya ca destinaţie de vacanţă nu doar pe timpul verii..Hr. toate acestea definesc regiunea Antalya. care a fost apoi transformat în limba turcă. Antalya1. găsim Yumuktepe. Regiunea Antalyei. bizantini şi turci. Oraşul a fost reconstruit de regele Attalos al II-lea pentru a găzdui o puternică flotă din Marea Mediterană şi a primit numele de „Attaleia” (în greceşte: Αττάλεια). un oraş datând din anul 6000 î. Astăzi. devenind Adalia şi. Situată în apropierea Golfului Antalyei. numele unor cruciaţi din Satalia). un mare port pe coasta de sud a Asiei Minor. moschei. culori. însă. oraşe antice. se întinde peste anticele oraşe Pamphylia (la est) şi Lycia (la vest). le-a spus oamenilor săi că „acesta este cu siguranţă Raiul pe pământ”. mai apoi.. Mersina ocupă un loc important în ierarhia oraşelor cu vestigii istorice. Attaleia a fost numele unui festival de la Delphi şi Attalis (în greceste: ’Aτταλίς).. Oraşul Antalya. La trei km vest. plaje întinse. În ciuda aparenţelor moderne.. localizat pe faleza Mării Mediterane. punct important de comerţ în Mersina. Antalya este o destinaţie turistică pentru toate anotimpurile. 1 Encyclopædia Britannica. turiştii veniţi aici de prin toate colţurile lumii spun că doar după ce ai văzut un apus de soare în Antalya poţi spune că ai văzut tot ce se poate vedea într-o viaţă de om. Antalya.Info Note de vacanţă din Antalya Dr. hoteluri. cu veri fierbinţi şi uscate şi cu ierni călduţe şi ploioase. în sudvestul Turciei. staţiuni moderne. Antalya este o destinaţie turistică caracterizată de o climă mediteraneană. Attalos al II-lea. staţiunea îşi are originile adânc înrădăcinate în istorie. este capitala turismului internaţional turcesc.Hr. provine din vechiul Attalia. în timpul conducerii romane acest oraş a cunoscut o dezvoltare susţinută. Conform tradiţiei. 1911. regele Pergamonului.

aşezate în peisaje de păduri de pini. avocado şi plantaţii de bananieri. pesemne că te vor îndruma către cascada Karpuzkaldiran. soarele tot îşi face simţită prezenţa. The Mayor of Antalya Metropolitan Municipality. Faptul că este localizată în Prof. Dacă vii în Antalya în martie sau în aprilie poţi să schiezi dimineaţa. lunile de vârf ale verii şi lunile de iarnă sunt considerabile. şi nu foarte greu de ajuns acolo. Dacă ai să întrebi localnicii cum ajungi la cascada Duden. În continuarea aşteptărilor tale vei descoperi locuri istorice importante. mai presus de toate. sunt câteva obiective naturale care merită atenţia: frumoasele cascade ale Antalyei. citrice. care este de fapt unul şi acelaşi obiectiv turistic. în Antalya sau în afara ei. dar. măslini. Chiar în imediata apropiere a oraşului. fie croindu-şi făgaşe unduitoare deasupra pământului. exceptând veşnicul aparat de fotografiat în care vă puteţi încrede. chiar dacă este mai răcoare în munţi decât pe ţărm. Astfel. oricând numai bune pentru un picnic. care se găsesc pretutindeni. dr. amintiţi-vă să nu vă luaţi prea multe bagaje. Zonele aproape rustice din vecinătatea cascadelor sunt cu adevărat încântătoare locuri liniştite. plănuirea unei excursii în această staţiune turcească în timpul iernii ar trebui să se focalizeze pe alte obiective. însă doar trei sunt mai spectaculoase. râurile se întrec pentru a ajunge la Mediterană. aşa că. sunt de ajuns o pereche de încălţări comode şi o rezervă de apă pentru a linişti setea. Indiferent că însoţiţi un grup de turişti sau că sunteţi în concediu împreună cu familia. Antalya are mirificele cascade şi canioane. în cazul în care vă îngrijoraţi că o să vă doboare foamea. pe lângă temperaturi mai mici ale aerului şi apei mării.Info Apus de soare în Antalya. 2 . şi astfel. dacă a concepe o şedere în Antalya pe timpul verii presupune în mod cert costumul de baie. nu disperaţi: chiar aici veţi descoperi multe locuri unde turistul se poate recrea şi relaxa. emanând forţa unei remarcabile moşteniri istorice şi culturale. şi impunătorii Munţi Toros (Taurului). Antalya are ruinele trecutului. O excursie la cascade s-ar putea dovedi 60 o experienţă chiar revigorantă. la fel cum şi apetisantele mâncăruri tradiţionale. eliberându-vă de soarele copleşitor. sunt aproximativ douăzeci de cascade în zonă. Când urcaţi la cascade. de vreme ce posibilitatea căderilor de ploaie este mult mai mare. Mustafa Akaydın. iar după-amiaza să înoţi în apele plăcute ale mării. Aici. ANTALYA City guide. există un lucru despre Antalya pe care trebuie întotdeauna să îl aveţi în vedere: Antalya are uimitoarele băi turceşti şi hamamuri. la fel cum sunt plajele aurii de ultimă modă. trimiţând săgeţi de foc. fie săpând în stâncă tunele zigzagate. după ce escaladează muchia Munţilor Toros. aşa că. Cu totul. trăgându-şi sufletul după o lungă plimbare prin pădure. ajung şi mai aproape de apele de smarald ale mării2. 2009.

fie pe jos. chiar din stâncile semeţe ale Munţior Toros. se află cascada Kursunlu. poţi merge cu maşina pe strada principală.Hr. lângă cascadă. coborând treptele care pornesc de sus. în direcţia nord. de unde se bifurcă strada principală în două străduţe mai mici. Manavgat. izvorăsc apele râului Duden. La 30 de metri deasupra solului. cu siguranţă vei ajunge la cascadă în câţiva kilometri. pe care scrie Duden Selale. adăpostite de căldura soarelui. le înlesneşte turiştilor accesul. oraş.Info Antalya. Cu toate acestea. Dacă vrei să ajungi la cascada Duden. Canionul din Antalya. învolburându-se într-o îmbrăţişare înspumată cu apele Mediteranei. Ai grijă să nu mergi cu viteză şi uită-te pe partea dreaptă a străzii după un indicator rutier maro. Se merge pe străduţa care se bifurcă la dreapta. se ajunge la parc în doar câţiva kilometri. cascada Duden este aproape incredibilă. Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 61 . şi totuşi uşor de găsit. La 3 km de centrul oraşului. Dacă urmezi indicatoarele plasate de-a lungul drumului. mai ales la mormintele antice. Cevre Yolu. ar fi mai bine să vă aflaţi pe un platou mai înalt pentru a putea vedea cel mai bine cum albul de şampanie al apelor învolburate se sparge cu forţă peste stâncile munţilor. fie pe apă. care a devenit deja un foarte căutat parc natural protejat prin lege. chiar în inima unei păduri impresionante de pini. Cam 4 km în dreapta aeroportului se poate vedea un indicator pe care scrie Kursunlu Selaesi. într-o încăpătoare barcă cu motor. Poţi lua maşina. La 19 km de Antalya. Furat de peisaj. Doar la 10 km de Cascada Manavgat. ce datează din secolul III î. căci turiştii au ocazia să vadă cascada cum izvorăşte din stâncă şi să meargă pe sub perdeaua de apă. în apropiere de Lara Beach. aminteşte-ţi să faci şi poze. şi sunt săpate în peretele muntelui. pe ruta care duce la Belek. dar nu însoţeşti un grup de turişti. În apropierea cascadelor sunt grădini de vară şi restaurante. apele cascadei Manavgat se prăvălesc pe pământ. Antalya. până la Kemer.

Plaja Konyaalti din Antalya.. (va urma) An l A talya este Antalya este o propunere a Agenţiei de turism Terra Trans&Travel membru colectiv asociat t Agenţiei de turism Terra Trans&Travel membru colectiv asociat ţi ţi i i &T l b l ti ti i t al Asociaţiei „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” din Bucureşti pentru organizarea unui concediu de vis. unde turiştii se pot odihni puţin după o excursie reconfortantă de o zi. vei descoperi că îţi lipseşte acel ingredient secret. oraş care este străbatut de o stradă de-a lungul căreia sunt indicatoare în direcţia cascadei. un oraş care a preluat numele său de la bine cunoscuta cascadă Manavgat.Info adevărate locuri de relaxare energizante. Antalya se laudă cu plaje aurii (Konyaalti şi Lara) sau cu înspumate cascade de culoarea laptelui (Duden. nou de fiecare dată. Dacă sunteţi în avans cu programul. 62 . Manavgat). savoarea picantului Piyaz sau a multora din specialităţile mediteraneene gătite în ulei de măsline şi servite reci. Arbori impunători de portocali încadrează clădirile din centrul Manavgatului. La est de Antalya. pe râul Manavgat şi exploraţi împrejurimile. mergeţi cu barca în amonte. fie pentru a reveni aici mereu cu drag. se află Manavgat. importante obiective turistice adăugate pe lista motivelor datorită cărora oamenii aleg această destinaţie de vacanţă fie pentru prima dată.. În afara bucatelor desăvârşite. parfumul locurilor sau culoarea locală pe care oamenii au presărat-o în bucatele lor. Odată ce ai gustat din bucătăria Antalyei. oricât de mult te-ai chinui să-l găteşti acasă. va rămâne cu tine pentru totdeauna şi. la 30 de minute de mers cu maşina.

Info EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2004-2010 LA PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE Monitorul de petrol şi gaze ♦ 5(111) Mai 2011 63 .

Info 64 .